Teste.pentru.concursul.de.Titularizare QS

T Florica Mitu

Teste pentru concursul1.1'

de tlturarLzare

Limba gi literatura rominl 9i metodica

predarii limbii ;i literaturii

romine in inviqimintul Primar( institutori/inviqitori )

HUMANITAS 3I EDUCATIONAL

v

Fncrlercr CtP r l l l t r l lotocl l Nrt lonrla r RomlnlelMl ' t 'u, I 'LOtttcATutf prntru concurrul de tltulrrhrrr r Llmbr pl llteraturaromlnl pl metodlcr predlr l l l lmhll pl l l terrturj l romlne inlnvlf lmlntul prlmrr 0nrt l tulod / lnvlf l tor l) : / Florlcr Mitu. _Bucuregtl : I lunrrtnl lnr l i t lucrr l i rrrrrr l , 2007Blbllogr.lsBN 97rt-e73-689-07n-9

371,31811,135.1 +821.1 35,1 .09:373.3(02e, I )

Cuprins

Cuvint-inainre / 5

Concursul Naqional pentru ocuParea . Posturilor didactice declaratevacante / r ezerv atein idvigeminrul preunivglsilal. Pro grama p.entru limbapi literatura romane 9i mdtodica piednrii limbii gi liieraturii romine -institutori/ invilgatori / 7

Probi scrisi de limba qi literatura romani - institutori/ inviqitori.Sesiunea 1,7-18 iulie 2006 / 13

Barem de corectare $i de not^re / 15

Teste / 19

Raspunsuri gi rezolvd ri / 53

Bibliografie / 239

Redactor: DIANAGEORGESCUMachetare: ROLAND VASILIUPaginare: ROLAND VASILIUCoperta: RADUZAHARESCU

HUMANITAS EDUCATIONAL

Piala Presei Libere l, sector I, OI17O1,, BucurestiTelefon: 027 316 17 18 Fax: 021 316 1,7 2le-mail: [email protected]

ISBN 978-973-689-07 8-9

l tCONCURSUL NA'IIONAL

I'ENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICEDECLARATE VACANTE/ REZERVATE

lN lNvAlAtuANruL PREUNIVERSITAR

Programa pentru limba qi literatura rominiqi meiodica predirii limbii Ei literaturii romine

- institutori/ invigitori -(absolvengi ai $colilor Normale gi ai colegiilor lJniversitare

Pedagogice de Institutori)Aprobati prin O.M.Ed .C- nt. 5287l15.ll'2004

Obiective generale

-r Actualizarea;i aprofundarea cunogtinqelor de specialitarc, de metodica speciali-

tiqii 9i de psihopedagogie. Dez,rtlt"r", .o-p.r"tiqeior referitoare la aplicarea curriculumului, a strategiilor

didactice gi a evaliirii performanqelor qcolareo Dezvoltarea unor comperenle corespunzitoare privind abordarea logico-funcqio-

nali a conginuturilor inviqirii

Competenqe de specialitate, psihopedagogice 9i metodice

. Aprofundarea conrinutului gtiinqific al disciplinelor de examen

. til;ii;;r"a qi op.r"gionalizare,a cuno;tinqelor de specialitate qi de didactici a

specialitiqii. a'.i;;;r; 9i aplicarea creativi a cunogtinqelor de didactici a specialitigii in

soluqionarea pedagogici a lnol situaqii. Valorificar"" iorrqin,i*lui disciplinelor de examen sub raportul valorilor gi al ati

tudinilor. TJtilizarea tehnicilor de activitate intelectuali. Asimilarea elementelor cu relevanqi pentru specialitate din domeniul gtiingelor

educaqiei. i;;il;; teoriei gi metodologiei srudierii personalitiqii copilului

LIMBA $I LITERATURA ROMANA

Competenge specifice

r Utilizarea corecri $i adecvati a limbii romine in receptarea qi producerea mesajelor

scrise : redactareadiferitelor tipuri de compuneri, pornind de la texte literare: eseu

strucf,urat si nestructu"t, '"'i-'t

, analizi; wrliiatpa registrelor stilistice diferite

i" fu".ti" d. "orrr.krrll

comunicaqional; respectarea normelor ortografice, de punc-

tuaqie, rnorfosintactice.

Cuvint-inainte

Aceasti lucrare a fost realizatl din dorinqa de a veni in sprijinul institutorilor-in-

viqitorilor care se pregitesc in vederea susqinerii concursului Pentm ocuParea Pos-miilo, vacante in irivlqemint. Cartea poate fi de asemenea folositi Pentnrpregltirea gradelor didaciice gi pentru examenul de definitivat. Temele din progra-

-.1i p.tttrit examenele de oblinere a gradelor didactice;i definitivat care nu se re-

glsesi in aceasti lucrare pot fi studiate i-n lucrarea noastrd Metodica-pred'nrit-try(drii

Tntegrate a limbii gi liteiaturii romkne tn invd.pdmhntul prirnar (Humanitas Educa-

qional,2006).

ln aceasti oferti educaqionali am cuprins 24 de teste cu subiecte de limba gi litera-

,ur" ,o,narri qi metodica prederii limbiigi literaturii romine in inviqimintul primar'

ln fiecare test, subiectul I propune itemi de literaturi romini, de tip eseu struc-

rurat: argumenrarea genului I sp.ciei literare gi caracterizare de persott"i:',"lPti,t:

zind toaie operele liierare din programi. Subiectul al II-lea co-ntine itemi de limbi

referitori la ie*tul literar dat, iieml de construc[ia comunicirii vizind principalele

pioUf"-. de lexic ;i gramatici, itemi de aplicare a regulilor ortografice, de construc-

ii.-gi a. p"""trr"gi., iolicitind-cor..t"r.J.rrtnqurilor care conlin abateri de la aces-

te reguli gi principii.

Subiectul al III-lea cuprinde iremi de metodica prederii limbii qi literaturii ro-

mine care vizeazS.intreaga problematici din programa de concurs.

Fiecare rest esre urmar de ample sugestii de rezolvare a itemilor din cele trei su-

biecte.

Nu am oferit bareme de notare, ci am specificat punctajul acordat Pentru fiecare

subiect, hsind la libera apreciere a celui care se pregiteqte folosind aceasti lucrare'

,tutoarea

i.i '

IIt

l lI

I

lepcrsonaj litcrirr, prctz.d, rcalism, rouran, stil direct/ indirect, titlu, temi, vorbiredirectit/ indirectl.

Poezie: aliteraqie, antitezd, arti poetici, autor, comparaqie, curent literar, enumera-qie, epitet, eul liric, exclamaqie retoric;, hiperboli, imagine artistici, interogaqiererorici, laitmotiv, lirism obiectiv/subiectiv, metafori, modernism, motiv literar,repetigie, refren, romantism, paralelism sintactic, secvenle Poetici' simbol, sim-bolism, sinestezie, temi, titlu, versificaqie (strofi, vers, misuri metrici, rimi, ritm).

Dramaturgie: act, acliune, comedie, conflict, construclia subiectului (intrigd, sceni,relaqii temporale gi spaqiale), dramaturgie, dialog dramatic, drami, indicaqii scenice,monolog, personaj, replici, sceni, tablou.

Bibliografie

Anghelescu, Mircea; Ionescu, Cristina; Lazdrescu, Gheorghe, Dicpionar de termeniIiterari, Bucuregti, Garamond, 1 995.

Petrag, Itina, Curente literare: mic dicpionar antologic pentrw e/ezi, Bucure;ti,Demiurg, 1992.

Petras, Irina, Figwri de stil: rnic dicpionar-antologie pentrw elerti, Bucuregti, Demiurg,1992.

Cilinescu, G ., I storia literaturii romkne de la oigini phnd in prezent, Editura Minerva,Bucureqti, 1982.

Manolescu, Nicolae, Arca lwi Noe, vol. I - II, Editura Minerva, Bucuregti, 1980,1981,19B3.

Manolescu, Nicolae, Despre poezie, Editura Cartea Romineasci, Bucuregti, 1987'Simion, Eugen, Suiitoriromhni de azi,EdituraCartea Romineasci, Bucuregti, 1974,

1989.Cilinescu, G., Ion Creangd. Viaga ;i operaEI.L., Bucuregti, 1964.Cilinescu, G., Opera lui Mihai Eminescu, E.P.L., Bucuregti, 1969.Cllinescu G., [Jnhtersul poeziei, Editura Minerva, Bucuregti, 1974.Cioculescu, $erban; Streinu, Vladimir; Vianu, Tudor, Istoria literaturii romi.ne

moderne, Editura Eminescu, Bucureqti, 1985.

Limba romani

I Limbi qi comunicare. Func[iile limbajului. Stilurile funcqionale ale limbiio Comunicarea oral6 gi scrisi

II Fonetici gi fonologieo Noqiuni generale. Principiile ortografiei limbii romine. Aspecte funcqionale. Silaba. Reguli de despirqire a cuvintelor in silabe. Accentul. Particularitif fonetice ale limbii romine. Abateri de la normi si corectarea lor

l lu lur i rea i t tstr t t t t tctr tc lor t le i rrr i r l iz i st i l i r r i , A ! i nt tut tr i rala a r l i l 'er i telor tcxte l i terare:' ie lcr l t j f ic l rea gi n.nal iza pr incipnlel t , r t . rrrgrorrerrre de .rr l i r r r t ructural , specif ice

tcxtul tr i t t l rat iv (construcqi l subicctulrr i , , : r i r rr1r,rr i1 ie, perrorraje, l imbajui prozeit tarat ivc), l i r ic (c lcmcntc clc cortrpozi l ie, i r rrngirr*r podt ic, f igur i de st i l , e lementer lc vcrsi f ical ic) gi drarnat ic (subiccr, , ' , , r rr1, . iz i1ic, 'p. .ru,rnl . , l i rnbajul textuluid rrrrnl t ic) ;

. aPliclrca conceptelor operaqionalc in aneliza tcxrclor narative, lirice qi dramatice.r Argurncntarea in scris a opiniilor pcrso'alc asupra unui text literar:

- ittcadrarca unui text narativ, liric, dramatic intr-o anumiti categorie (basmuleult, nuvela, romanul, comedia, drama; poeziapagoptisti, rom"antismul, cla-si cismul, simbolismul, modernismul, neomoder"ismut; ;

- claborarca unei argumentiri scrise, folosind elementeie specifice: structuri,co ncctclri, tchnici argumentative.

Li teratura rominiI I 'rozi

Basrnuf cult: lon Crcangl * Povestea lui Harap-AlbNuvcla:

-istorici: Cosrachc Negruzzi - Alexandru Ldpusneanul-fantastici: Mircca Ill iadc * I.a pigdnci-sociali: Ioan Slavici - Moara cu noroc

Itcrmanul: Ion CreangF,, - Amintiri din copildrieIoan Slavici - MaraMihail Sadovcanu * BahagulLiviu Rebreanu - Ion sau Pddarea spknzurapilorcanril Petrescu - (Iltjma nod.pte.de-dragoste, tntkin noapte de rdzboiGeorge Cilincscu - Enigma OtilieiMarin Preda - Morometii

lI Drarnaturgiecomedia: I. L. caragiale -_ o scrisoare pierdwtd sau o noapte furtunoasdDrama: Barbu $tefinescu-Delavrancea - Apus de soare

III PoezieVasile Alecsandri - PasteluriM. Eminesct * Sara pe deal, Reztedere, Lwceafdrul, Scrisoarea IAl. Macedonski - Noaztea de decernvrieG. Bacovia Plumb, Lacustrd'Lucian Blaga - Eu nu striaesc corola de minuni a lurniiTudor Arghezi - TestamentNichita Stinescu - in dulcele stil clasic

Notd: Pentru abordarea textulwi naratio, liric Si dramatic se aor daed in vedere urmd-toare le concepte op eraliondle :Prozd,: acliune, autor, basm cult, conflict, construciia subicctului, momentele subiec-

tului, fictriune,final, modalitigi de caracterizare e personajului lirerar, moduri deexpunere (naratiune, monolog, dialog, dcsc:ricre), rnotiv literar, narator, nuvel;,,

a

o

a

I l l Lerleologie qi scrrrnnticir l le laqr i sct t rat t t i t 'c : l ro l isct t t ia, or lonir . r r i : t , s inorr i r r r i ' r , ; lnr()rurul i r p l rpnimiaI Senrul colcct l l cuvintclor; ncologismeler Mrf lnaeo r le inr l rogi l i rc a vocabularului

lV Morfologier Nul i r tni gene' ' ralcr Sttlrstarttivr'rl(lcltrl, rrurn:irul, gcnul, declinarea, funclii le sinractice, locuqiunile sub-

r tdnt iv i l lc)r Ar t icolrr l . l re lur i lc r r r t icolului

' At l icct ivtr l . l r le xi tutca acl jcct ivului . Gradcle de comparaqie. Funcqi i le sintact ice alerrl j ceti vclor. ( )rt o gr;r l ' i c rcir rrclj cctivelor

| 11I Cotnplcrncrrtul c ircurtrst i rnl i l l consccut iv/ Propoz. i l , i t c i rcunrstanqiala consccut iv iI Complcrncntul circumstanlial concesiv/ Propoziqia circumstangiali concesivi

VI Punctuaqia. Folosirea semnelor de punctuatier Ortografia. Semnele ortografice gi folosirea lor. Scrierea corecti a cuvintelor

Bibli.ografiet * t' Gramatica limbii rom6.ne, vol. I, II, Ediqia a II-a, Editura Academiei,

Bucuregti, 1966.r * t' indrEtar ortografic, ortoepic;i de punctuapiel,Editura Academiei, Bucuregti, 1983.fr * t' Sinteze de limba romind (coord. Theodor Hristea), E.D.P., Bucureqti, 1984.Avram, Mioara, Gramatica pentru toli, Editura Humanitas, Bucuregti, 1997.Coteanu, Ion, Limba romhnd contemporand,E.D.P., Bucuregti, 1985.

METODICA PREDARII LIMBII ROMANE

Reforma cuniculard tn tnvdydmhntul primar1. Conceptul de curriculum2. Finalitigile invigimintului primar3. Obiectivele ciclurilor curriculare ale inviqimintului primar

Curriculumul de limba qi literatura romini1. Didactica limbii gi literaturii romine in contextul perfecgionirii gi modernizirii' inviqimintului primar

2. Strategii didactice in srudiul limbii gi literaturii romnne in invigiminrul primar3. Dezvoltarea competenqelor elementare de comunicare, orala gi scrisi- obiectiv cen-

ual al srudiului limbii gi literaturii romine ?n clasa I; aspecte metodologice4, Ciclul curricular ,,Achiziqii fundamentale" gi principiul continuitdgriinrealizarea' obiectivelor cadru ale studiului limbii si literaturii romine5. Formarea capacitigii de citire /leu;urd.in clasa I6. Procesul scrierii in clasa I7. Tehnicile muncii cu cartea, din perspectiva dezvoltirii capacitiqii de receptare a

mesajului scris8. Formarea capacitigii de receptare a mesajului scris, rod al efortului intelectual

propriu al elevilor9. Consolidarea gi sistematizarea in procesul formirii capacitiqii de receptare a

mesajului scris10. Creativitate si comunicare prin studiul limbii qi literaturii romine11. Formarea capacitiqii de comunicare, orali, 9i scrisi12, Elemente de constructie a comunicirii

I r rot t t t t t tc lc. l l rot tut t telc: pcrsonal. Pronumclc de pol i teqe. Pronumele ref lexiv.lrrotrttttrclc prxesiv.,si edicc:tivul pronominal posesiv. Pronumele de intirire 9i adjec-fivttl ;rrortotttittirl cle intirirc. Pronumclc demonstrativ si adjectivul pronominalrletttrlrrstrittiv. l 'ronurt'rclc rclativ i;i intcrogativ ;i adjectivul pionominal interoga-tiv ii i rclltiv. l)rotttutrclc nchotiri.t ;i adjcctivul pronominal irehotirit. Pronum"ele

-Ei ncljcctivul !9gat]u Funcqiilc sintacticc alc pronumclui. Ortografierea pronumelor

Nunrcralul . Clasi f icarc. f runcqi i s intact icc. Ortograf iere si ortoepieVertrul. Vcrbe prcdicativc. Verbc auxiliare. Ver6e copuladve. Verbe personale siitttpc'rsonalc..Locuqiuni vcrbalc. Diatczele. Modurile verbelor. Timpurile verbe-lor. Funcqii sinractice. Valori sdlistice ale verbelor

Advcrbul. Clasificarc. Grade de comparagie. Loculiuni adverbiale. Funcqii sinrac-ticc. Ortograficrca adverbelor qi a locuqiunilor adverbiale

P rcp o zi qi a. Clasificare. Re gimul cazual al prepoziqiilorConju'cqia. Clasificarea conjuncqiilor. Conjuncgii corelative. Locuqiuni con-jr , r ucqionalc

Intcrjcclia. Clasificarea interjecqiilor. Funcgii sintactice. Topica gi punctuaqia. Valoricxprcsive ale interjecqiilor

SintaxaRaporturile sintactice. Propoziqia. Criterii de clasificare. Felul propoziqiilo r.Fraza.lrcful propoziqiilor in frazd,. Rolul elemenrelor de relaqie in fiazi

Subicctul/ Propozigia subiectivi rPrcdicatul/ Propozilia predicativiAtrilrutul/ P ropozigia atributiviCo mp lementul direct/Pr opozitia completivi directiCornplementul indirect/Propoziqia completivi indirectiComplementul circumstanqial de loc/ P r opozitia circumst an\i^la dc loccornplementul circumstangial de timp/ Propozitia circumstaugiali dc timpComplementul circumstangial de cauzd/P r op ozitia circu mstan qi al i dc caizl,Complementul circumstanfal de scop/Propozitia circu nrsrxntiali de scopComplementul circumstangial de mod/ Propoziqia circr.rr'starrqiati de mbdCornplemenrul circumstanfal condigional/ Propoz.igia circurnsrnrr[iali condiqionali

a

a

Va

a

a

a

a

a

a

a

a

a

a

a

tlncepind cu anul gcolar 2006*2002 se vor respecta normele previzute de DOOM, edilia a II-a,

l r lI

, l

l ,

I tg1.1, f l lernerrtc de proiectrrc a act iv i t iq i i d ic lnr:r icel{, l ivaluarea cducaqionala Ei evaluarea pcrforrnrrrrlclor/ ir rcztrltrteklr qcolaret5. l(cl;r1ia dintrc curriculum pi evaluare16. Mt,terde qi instrumcntc de evaluareI /. l ' l laborrrca rii administrarea testelor scrise18. ' [ ' ipologia i tcr l i lor

Bibliografie

n""t (,)olccqia rcvistei Inadpdmkntwlprimar,Editura Discipol, Bucuresti ,lgg8,1,gg9,2000,2001,2002,2003.

r'i't' Cbidul programului d.e informare/formare a institutorilor/inztdpdtorilor.()unic'ulum pentru clasele I Si a II-a,MEN: Centrul de formare din inviqimin-t ul prcunivcrsi tar, Bucurcqt i , 2003.

t't't' ()hidurile cle curriculum pe discipline, MEC - SNEE, 2000, 2001.*\"1\ Gbiilurile de eaaluare pe discipline, MEC - SNEE,2000, 2001.'\r'* Programe Scolare pentru inztapdmi.ntul primar, Comisia Nalionali pentru

Curriculum, Editura Corint, Bucuregti, 1998.

Ccrglrit, I.; Radu, I.T.; Popescu, E.; Vlisceanu, L., Didaaica (manual pentru clasaa X-a, gcoli normale), E.D.P., Bucuregti, 1995.

Ionescu, M., Didaaica modernd, Editura Dacia, Cluj, 1995.Landsheere, G.; Landshecrc V., Definirea obiectivelor educapionale (trad.), EDP,

Bucurcqt i , 1979.Landshcere, G., Eaaluarea continud a eleailor Si examenele, Bucuregti, EDP,1975.Ncacgu, I., Instruire Si tnadpare, Editura $tiinqificl, Bucuregti, 1990.Parfene, C., Compozipiile in Scoald, E.D.P,, Bucuregti, 1980.Stoica, A. (coordonator), Eaaluarea curentd ;i examenele. Ghid pentru profesori,

Edirura ProGnosis, Bucureqti, 2001.Stoica, A., Eaaluarea progreswlwi ;colar. De la teorie la practicd, Edirura Humanitas

Educaqional ,2003.$erdean, 1., Metod,ica preddrii limbii romkne la clasele I-IV, Editura Corint,

Bucureqti, 2002.

, lr l

Probi scris; de limba si literatura romane- instituto ril inviqiltori -

Sesiunea 77 -78 iulie 2006

Varianta 3

r l:.' t '

foate subiectele sunr obligatorii o Se acordi 1O puncte din oficiu'TimPul efectiv'Be l.rc* este de parru ore JRatpunt,.trile candidatului vor respecta prevederile urmi-

Sarele instruminte normarivel IOOP (19B3)1, GA, I-II (ediqia i,II-a,1,966)$:

Subiectul I (30 de puncte)

Bcriegi un eseu, de doui-patru pagini, in care si,caracterizaqi personljul preferat

fi"irl"" io*an de Liviu'Rebrea iu (ion sau Pddurea sphnzwrigilor).ln r€alizareavegi avea in vedere urmitoarele repere:

evidenqierea unor elemente folosite in construcqia romanului (temd, acpiune,con-

, moduri de expunere);'pr:"rLn

^r"^trisituiilor peisot ajului ales, prin rapoftare la evoluqia conflictului/

a conflictelor;exemplificarea a patru mijloace/ procedee de caracterizare a Personajului ales;.o-.lntrr." a doua situaqii/ secvittge naratiye, semnificative pentru evidenqiereatrisiturilor personajului ales ;exprimarea irg.t-"trt"tl a unui punct de vedere despre personajul ales.otî: ordinealntegririi repereloi in cuprinsul eseului esle la alegere.:ntru conlinutul eieului, se acordi 20 di puncte (4 puncte Pentru fiecare ceringS'/

oer). pentru redactarea eseului, se acordi 10 puncfe (orginizarea ideilor tn sctisZ puocte; utilizarea limbii literare -2 puncte; aUllltfi1.f analizd 9i de argumentare2 puncre; ortografie Si pwnctwapie - 2 puncte; lizibilitate Si alezare in pagind -

puncte).i vederea acordirii punctajului pentru redactare, eseul trebuie si aibi minimum

I al IIJea (30 de puncte)

A. (14 punae)Scrieqi, peToaia de concurs, rispunsul la fiecare dintre urmitoarele cerinqe cu privirela textul de mai ios.

rlncepind cu anul gcolar 2006-2007 se vor respecta normele previzute de DOOM, ediqia a II-a'

,,Pe urntA :e nrai invirtc cAt sc mai invirtc plirr r:-rsl, doar a rnei glsi ceva, dar nugileqte ninric, elci icdul ccl cuminte t5,cca molcurrr iu lrorrr, .u,.rr tul pegtele in borr;la foe , t)eci vedc lupul qi.vede ci nu-mai gisegte nimic, igi punc in gind un", ,g.r,tele rfrruf,,eaPcr( cu dinlii rlnjiqi in feregti, de qi se perea id, rideau; pe urmi ungctgll pAreqii cu singe., ca sr factr qi mai mult in ciuda caprei, ;-apoi iese gi-gi cauti jcdl rrr i r , ( l t t t t t r ieqi t t luqnrnuul din casi , iedul cel mic r . de int . ios din horn si incuieu;* lrirre, A;roi iui:epc ir sc scirmi.na de cap ;i a plinge ,u

^ i, dupi friqiorii sii."

Ion Creangd, Capra cu trei iezi

| ' Menqioneqi r:f,te un sittottittt pentru sensul din text al fieciruia dintre urmiroarele_ €UviRte t.e*minte, ffialcum, d dvza, iute. 4 punctel, Tflntcricli din tcrt un.cuvint dcrivat gi un cuvinr compus. 2 punctel, Fteciarll valslree morfologici din rcxr'a cuvintelor: ,,pi urmd ssmaiiniarte cht.':.mi tnvlrtc yis, slt4'.tl' Men;ienrgi furicqie sintacticl a cuvintelor subliniate: ,Apoi tncepe a se scdrmdna

de np ,, d plenge cn dmdr clupd frdpiorii di". 2 punctel.'fretue rieli dirr textul dat propoz.iqia subordo'ara circumstangiah de cauie.

6, (to pnncte) 2 puncte

1, Sc.rle1i,. pc fooir dc coneurs, r{spunsul la fiecare dintre urmitoarele cerinqe:2. AlcAruili cite un cnun[ potrivit pentru sensul fieciruia dintre urmi,toarele cuvinre:

l, {fiif i?"::::#",*'11'*uua ilustra polisemia cuvintului a tncepe I in::4. Alcltuili doul enunquri in care substantivul perete se fie in cazul gerritirr, i.rp..-

tiv in cazul dativ. ,-,5. Alcltuili o frazirin care verbul a (se) pdrea si iie regent penrru o propoziqie sub-

ordonatl subiectivi. 2 puncte

Q. (6 puncte)Rescrieqi enungurile de mai jos, corecrind gregelile, indiferent de narura lor:t, 4std iamd, ninsese pre.a rnwb gi zdplda aaea carn optzeci centimetri. 2 puncte2, So-a.rdnit la un genucbi ;i acum se bandajazd. 2, puncte3, Imi este cunoscut acest bazm cu Fdt Frumos, 2 puncte

Subiectul al IIIJea (30 de puncte)

1. ln cadrul tehnicilor muncii cu cartea, din perspectiva dezvoltirii capacitigii derecePtare a mesajului scris, enumeraqi etapele sau componentele lecruriiixplicative.

24 de puncte2. Enumeraqi ce tipuri de itemi fac parte din categoria itemilor obiectivi.

, 6 puncte

Barem de corectare si de notare

o Nu se acordi punctaje intermediare, altele decit cele precizate explicit prin barem.r Se vor puncta orice alte formuliri qi modalitlqi de rezolvare corecti a cerinqelor,in acord cu ideile ;i cu punctajele preeizate in barem. r. Rispunsurile candidatu-lui vor fi evaluate in conformitate cu prevederile urmitoarelor instrumente norma-tive: IOOP (1983), GA,I-Il, (edigia aII-a,1966).

Subiectul I (30 de puncte) .

A. Conginut - 20 de puncte1. Evidenqierea unor elemente folosite in construcgia romanului (tgmd, acpiune, con-

fliae, moduri de expwnere): 4 puncte. evidenqierea argumentati a celor patru elemente folosite in construcqia romanu-

lui - 4 p.;

. evidenqierea parqial argumentati a unor elemente folosite in construcqia romanu-lui sau evidenqierea argumentati a doui-trei elemente dintre cele date in cerinqi-2p.;

. evidengierea unui singur element de construcqie a subiectului sau menqionarea unoraspecte corespunzitoare cerinqei,fdrl, explicaqiile necesare - 1 p.

2.Prezentarea trls[turilor personajului, prin rapofiarc la evolugia conflicrului/ a con-flictelor: 4.puncte

. prezentarea argumentati a trlsiturilor personajului, prin raportare la evoluqia con-flictului/ a conflictelor : - 4 p.;

. prezenrare a pa4iald,a trisiturilor pcrsonajului, prin raportare la evoluqia conflic-tului/ a conflictelor : - 2 p.;

. simpla mengionare a unor trdsituri ale personajului, flri referire expliciti la con-flict - I p.

3. Exemplificarea a patru mijloace/ procedee de caracterizarc a personajului ales:4 puncte

'l r e*enrplil iearca a patru nrijloacc/ proccdcc dc crrrlcrcliadrc n lx'rronajului alcs -4 p, ;

I exernPlificarea a doui-trei mijloace/ procedee de caracterrzarc a pcisonajului alesI p, l

r tnettliortarcr unor rnijloacc/ procedee de caracterizare a personajului ales, feri exem-grle sau cxpl icaqi i - 1 p.

{. (.lotnentarca a doui situaqii/ secven{e narative, semnificative pentru evidentiereatrAslturilor personajului ales: 4 puncte

' c()l'tlclttarca a doui situaqii/ secven{e narative, semnificative pentru evidengiereatris{turilor personajului ales - 4 p.;

I conlentarea unei situaqii/ secvenge narative, semnificative pentru evidenqierea trisi-turilor personajului ales - 2 p.;

r cimPla povestire a una-doui scene/ secven[e narative, fir;, ?ncercare de comenrare- lp.

5. llxprimarea argumentati a unui punct de vedere despre personajul ales: 4 puncter cxp.rimarea argumentati a unui punct de vedere despre personajul ales; utiliz4rea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimirii unei apreciiri, ca gi a unor srrucruri,concctori sau tehnici argumentative - 4 p.;

o exPrimarea unui punct de_vedere despre personajul ales, cu in6ercare de argumentarelutilizarea unor mijloace lingvistice adecvare exprimirii unei aprecieri - 2 p.;

r cxprimarea unui punct de vedere despre personajul ales, firi incercare de argu-mentare - 1 p.

B. Redactare - 10 puncte (Punctele pentru redactare se acordi numai dacirispunsul se incadreazi in limita minimi de spafiu precizati.)

l. Orga,nizarea ideilor in scris: 2 puncte. text clar organizat, coerent, cu echilibru intre cele rei componente (introducere-

cuprins-incheiere); construcqia paragrafelor subliniazi ideile; succesiunea logicia idei lor -2 p. ;

o perqile componente ale textului pot fi recunoscute, dar nu existi un echilibru intreele; ideile sunt, in general, subliniate prin paragrafe - 1 p.

I rzr stil gi vocabular parlial adecvatc, cu czitiri in sclcctarea cuvintclor - I p'

!. Abilitiqile de analizitgi de argumentare: 2 puncte

I ideile rrmeazd o succesiune logici si sunt susqinute.Prin argumente Prezentate

i;;;-"" -od

p.rrrr"ri"; "Uitir",J"

de'interpretare critici. gi.personali - 2 p';

r lnccrciri de a susfne ideile prin "rgu-"t^r.;

elemente de interpretare' dat rez;u]-

utneconvingltor-1P.

4. Ortografi a(0-2 erori: I p') 9i punctuagia' (0-3 erori: I p')'

5. A$ezarea corecte a textului in paginl (1 p'), lizibilitatea ( t p')'

2 puncte

2 puncte

Subiectul al Il-lea (30 de Puncte)

A. (14 puncte)1. Exemple de rispuns: cuminte - a}ez^t,lini9tit, cu judecati erc,;molcwm - liniqtit,

l in,domol etc ' ;4areza'-ar indui, aarania'aPune(intr-oanumit iordine)etc ' ;

iute- promPt, raPid, in grabl etc'(1 p. + 1 P. + 1 P. + 1 P')4 Puncte

2. Exemple de rispuns: cuvint derivat - frd.pioriietc'; cuvinte compuse _ cuminte,

cd'ci etc' (1 P' + | P') zPuncte

3. Valoarea morfologici a cuvintelor: se - Pronume reflexiv; mai - adverb de mod;-'

e;;;: ft"poriqi. jcompusi); casd - substantiv (comun)'

(1 p. + 1 P. + 1 P. + 1 P') 4Puncte

5. Funclia sinrafiici a cuvintelor : a se scdrmdna - complement direct; sdi - atibut-

.Jl."ii""r.e. iJ.-pf" ae propozigie subordonati circumstangi al6 de catzd: cdci iedul cel cuminte

ilicea mol.cum tn norn. 2 Puncte

2, U ilizar ea limbii literare : 2 punctet stil fi vocabular adecvate conqinutului eseului, claritatea cnunlului, varietatea lexi-

cului - 2 p.;

(1 p. + 1 p. + 1 P. + 1 P.) 4Puncte(1 P.+ 1P') 2 Puncte(1 P'+ | P') 2 Puncte(1 P.+ | P.) 2 Puncte

C. (6 puncte)l: Astd-iarnd ninsese prea mwh ;i zdpada 4.7)ea. carn optzeci de- centimetri'- ( t P.+ 1 P') 2 Puncte

2,. S-a rdnit la wn ge,nunshi;i acum se bandaieazd'3. tmi este cunoscut acest basnt' cw Fdt-Frumos'

B. (10 puncte)1. Coristrucgia corecti a enunqurilor'2. Construciia corecti a enunqurilor'3. Construciia corecti a enunqurilor'4. Construclia corecti a enunqurilor'

(1 p.+tp.)2Puncte(1 p.+ 1p.)2 Puncte

TTISu 1,,blectul al llt-lea (fO de puncre)

I, Se rcordl punctajul daci.rispunsul atinge urmiroarele idei:e citirea integrali a textului;^

I !'.:t.tq. pe fragrnente gi analiza acesrora;

. rctlvrratea in legiruri cu planul t."rului;r conversagi a gener alizato.?. ;r rcproducerea textului pe bazaplanului;o citirea de incheiere

?' Punctajul va fi acorda! pentru urmitorul rispuns:. itemi cu alegere dual;;. rtemr c.u alegere multiph;. rteml de tip pereche.

Total test:90 de puncte. Se acordi l0 puncte din oficiu.Nota se stabilegte pri" i-p;rgi;;l; 1d;'punctajului obgnut.

4 puncte4 puncte4 puncte4 puncfe4 puncte4 puncte

2 puncte2 punctel puncle

TESTE

TESTUL 1Subiectul I (30 de puncte)Argumentaqi, intr-un eseu de doui-patru pagini,_ci operaliterariAlexand'ru Ld-

pnsneinul de Costache Negrtzzi/Moira cu noroc de Ioan Slavici este o nuveli.-

ln realizarea eseului, veqi avea in vedere urmitoarele rePere:* precizarea a patru caracteristici ale speciei literare;- exemplificaria acestor caracteristici pebaza gPerei literare;

- prezentarea personajelor (tipologii, raporturile dintre personaje, modalitiqi de

caracterizare);- argumenrarea.a.doui elemente de originalitaye a. oqg.rei literare (modalitigi de

construcge, vtzlune asuPra temel' particularitigi stilistice).

Subiectul al IIJea (30 de puncte)

A, (14 puncte)Scrieqi ifupnnrnl penrru fiecare dintre urmitoarele cerinqe referitoare la textul

de mai jos.

,,Hanul era ticsit cu qlrani care se inapoiau de la un tirg mare. lndati ce pftirim

iniunrru, privirea lui $tirbu se incrucigl cu a unui gdrantdndr, care consuma in fun-

dul silii, in tovir{ia unei femei frumoase.O clipi rimaseii aga, fermecaqi de propria lor privire, apoi tinirul iEi didu o pal-

mi pesti gold 9i strigi cu o voce cafe atrase atenqia tuturer mugteriilor."Panait Istr ati, Cialinii B drdganulai

'1.'Mengionati cite un sinonim pentru sensul din text al fieciruia dintre cuvinte-

le urmitoar e: tt. se tncrwci;ar) consurna, feftnecdt, musteriu.2. Alcituiji enunquri cu alte doui valori morfologice ale verbului a fi, drferite de

aceea din text.3. Contrageqi prima propoziqie atributivi din text in partea de propoziqie cores-

punzitoare.+. Alcatuiqi parru enunturi in care cuvdntul o si aibi alte valori morfologice, di-

ferite de cea din text.

--T Yt0 I

B, (101tmcte)

l.',j"-1,-lIt"nsul pcntru fiecarc dintre cerinqclc dc nrai jos.

l ' Kcle va1i, prin cnunquri potrivite, omonimiile urmitoarelor cuvinte: coc, lame,pui, soldat,2' Ar{ta1i, prin cxcmple adecvate, doui valori morfologice ale cuvintelo rt tot, tare,adinc',limpede,3. Alcdtuiqi o frazd,in care si existe o propozigie subordonati predicativd.4. Forrnulaqi enunpri cu urmiroar"l.i.ruinr"i ai iri irfA.

C,, (61tuncte)Rc-scricgi enunqurile d9 3ai jos, corecind gre;elile, indiferent de natura lor.t. Mi-ar place si revid iar piaiul maramuresan.2. Maieul se udase datoriti ploii.3. Arn intilnit la Muzeul de Arte acelag grup de engleji.


1' Prezentaqi obiectivele ciclurilor curriculare ale inviqimintului primar.2' Relevaqi principiul continuitigii in realizarea"ui.oi".r"r cadru ale srudiuluilimbii si literaturii romine i' ciclul ;;;;i;r-,1;;ir4ii f,rnar_enrale...3. Exemplificagi parru ,ip"ri-a-" oercigii folosite in ciclur primar.

TESTUL 2


- -. Atgrr"Tari, intr-un eseu de doui-patru pagini, cd opera literari La gig,inci d,eMircea Eliade este o nuveli fanrastici.Ln realizarea eseului,

".gi "".i i" ,edere ur-itoarele repere:

- precizare.a a patru caracterisrici ale speciei literare; r -- --

- exemplificarea acestor caracteristic i,-pe baza oo"r"i literare.- prezenrarea personajelor (tipologi., ,it.qiil. Jir,'t;;;;;;;jq modalitigi de ca_racterizare);- argumenrrr"r

",1:y- elemente de originalitare a. operei literare (modalitigi deconsrrucde, viziune asupra remei, paiticularitagi riitirti..j.


A. (14 puncte)

,^ l-"-ti:qi;uspu,ts.rl Pentru fiecare dintre urmiroarele cerinte referitoare la textuloe mal ,os.

t21

,,'frebuie sI gtili clumneaaoastrd cilhanul acela al Ancuqci tru cra hirn - cra cc-

tEte, Avea nigtc ziduri groase de icipi.nd colo Ei nigte porqi ferecate cum n-am vii-

z,ut de zilele mele. In ciprinsul lui se p*eatoplogi oameni, vite gi ciruqe qi nici habar

n-lveau dinspre Partea hogilor"' " tihail Sadovean u, Hanw-Ancupat

1. Scrieqi predicatele din primul enung al textului, precizindfelul lor.

2. Stabiiiqi funcqia sintactici a cuvintelor subliniate in texul literar.3. Precizaqi valoarea morfologici a cuvintelor nhte, nicidtn text.4. Menqionaqi cite un sinonim pentru sensul din text al fieciruia dintre urmi-

toarele c;'linte: ferecat, cuprins, a oploSi, a na auea babar'

B. (10 puncte)Scriegi-rispunsul pentru fiecare dintre cerinqele de mai jos'

l. Ftlrmuiaqi enunquri in care cuvintele bancd, drept sl,aibi-sensuri diferite.

2. Alcituiqi doui propozijii in care cuvintul mai si aibi valori morfologice di-

ferite.3. Alcituiqi o frazlin care si existe o propozigie subordonati consecutivi.

4. Formulaqi enunquri in care'pron,r-il. demonstrativ ace;tia si aibi funcqia de

nume predicativ gi, respectiv, de atribut pronominal

Q. (6 pancte)

,Rescrieqi "nurrquiile de mai jos, corectind gregelile,-indiferent de natura lor.

1. Vom'reveni din nouin Jurnal astpra delicvenqei juvenile'

2. Soluqia care-am adoptat-o la congres avea unele desavantaje'3. in timpul cilitorieiin Italia, s-a ireiat posibilitatea participirii la un festival

folcloric, ceea ce ne-a plicut la toqi.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

l.Precizaqi, pe scurt, tipurile de proiectare a activitiqii didactice.2. Relevaqi cele doul seisuri (senzul larg gi sensul restrins) al conceprului de cur-

riculunt,3. Enumeraqi gase etape (momente) ale procesului scrierii in clasa I.

TESTUL 3


Argumentaqi, intr-un eseu de doui-patru pagini, ci opera literari Amintiri din

copild;ie de Ion Creangd/tJltima noapte-de drigoste, inthia noapte de rdzboi de Ca-

mil Petrescu este un roman subiectiv.

I Iln realitlarea eseului, vcli irveir irr vcclcrc unniltoarele rcpere:- precizaree a patru caractcr ist ic i alc spccici l l , . rnr"- , ' - r .- erenrplificarea accsror caracteristict, i,.-U"r.

"p.iJi l ir..rr'

iJ..i;il:::a.pcrsonajelor (tipologie, ?elagii int., p.rron"ie,,modalitigi de ca_

- *rHurrre'tarea a doui elemente de originalitate a operei literare (modalitigi deeo r r s r ruc gi c, viziune asupra remei, p"i,ir"f "ri,erj

;ili;;../,

Subiectul al Il-lea (30 de puncte)

A. (14 puncte)Scrieli rispunsul Pentru fiecare dintre urmiroarele ceringe referitoare la textul

, t*!]i**f1.^?,9.:"1" ? Fu noian t";, ,. ;;; ";:'ume priceputi ei nicirnf frrc s-o prrceapi",/ Cici era un intuneric .r_o irrr. ter_i ,uA/ Dar nici d.e vdzutrru f usc pi nici ochi care s-o vazd,./ u-bra ,*, ;';/;;;;riu]n."pur"_a se desface /

l],t: :ll: imprica-t{ stipinea ererna i^r"t...t Dar deodat-un puncr se migci... cer in-ter $l smgur. Iatd-l/ cum din chaor face mumi, iarit erderriie Tardr.../ puncru_ace_

l l *:,:iu "", m u tt mai slab ca b;;a;'p"k|u ilrid;r f;ri

^rrgioi pesre marginle

Mihai Emines cu, Scrisoarea It.::;r;:):::.e un anronim penrru urmiroarele cuvinre: intuneric, a i4cepe, etern,2' Pre*agi valorile morforogice ale verbului a fi dintextul riterar.3' analizagi s intac ri c g i. m orfir o gi c cuvinrer e r"'uri"ir" i"?"r.4' Transcrieqi propoziqiile subor?onate din,."rufiir.ra, Eipr..irrgi ferur ror.B. (10 panue)Scrieqi rispunsul penrru fiecare dinrre cerinqele de mai ios.1. Formulagi doui enunguri

",, ."pr"rii/1il;il;'.o',iio".rrq, cdrorase afliverbul a fiage.

2' rlw.sttagi,ptiir e*emple/enunguri adecvare, valorile morfologice ale cuv6ntului

3' Alcituili o frazitin care si existe o propozigie subordonati predicativi cu su-biect multiplu.4.Formulagi enunguri cu urmiroarere cuvinre: fracpie/fraqiune, shmbete/zim_

C. (6 pancte)Rescriegi enungurile de. maijos, corectind gregelire, indiferent de natura ror.t. In continuare adrudir,.. iid.r'o,,i"ai.ft ;;ffi;;,; a.'a. neingeles.2. Agreiez idea sponso rizdrii tinerilor muzicieni.J. Je anunli averse de ploaie in citeva zile succesive.

t , ,Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. Prezentagi, pe scurt, tehnicile muncii cu cartea din perspectiva formirii capa-citlgii de receptare a mesajului scris.

2. Exemplificaqi doui situaqii de dezvoltare a creativitiqii elevilor in lecqiile dclimba gi literatura romini.

3. Prezentagi doui tipuri de itemi.

TESTUL 4


Argumentagi, intr-un eseu de doui-trei pagini, cd poezia Testament de TudorArghezi/ Eu nu striaesc corola de minuni a lumii de tucian Blaga/ in dulcele stilclasic de Nichita Stinescu aparqine genului liric gi este o arti poetici.

ln realizarea eseului, vegi avea in vedere urmitoarele repeie:- prezentarea a p^tnr caracteristici ale genului ;i ale speciei literare;- exemplificarea acestor caracteristici, pe baza textului liric;- ipostazele eului liric gi rolul mijloacelor artistice;- argumentarea a doui elemente de originalitate a operei lirice (viziune asupra

temei, particularitiqi stilistice).


A. (14 puncte)Scrieqi rispunsul pentru fiecare dintre urmitoarele cerinqe referitoare la textul

oe mar ros.,,Era greu si procedezi astfel qi, ctt orice risc, lordu se hotiri si spargi gitul pre-

gioasei sticle. Trebui si se foloseasci insi de un ciocan, cici substangele depuse seintiriseri capiatre.In curind cioburile cdzuri"pe masi; tnlduntrul sticlei ziriri maimulte buciqi de hirde, lipite unele de altele. Glenarvan le scoase cu bigare de sea-mi, le dezlipi una de alta;i le intinse pe masi..."

Jules Verne, Copiii cdpitanului GrantI hrd - titlu nobiliar in Anglia.

1. Menqionaqi cite un sinonim pentru sensul din text al urmitoarelor cuvinte gilocugiuni: a proceda, prelios, bdgare de seamd.

2. Precizagi valorile morfologice ale cuvintelor subliniate in text.' 3. Alcituili enunquri cu alte doui valori morfologice ale verbului a fi, dif.erite de

cea din text.4. Rescrieqi propozigiile subordonate din textul literar gi precizagi felul lor.

IlaI

B, (10 puncte)scLreli rilspunsul pcnrru fiecare dintre ceringclc dc rnaijos.l. tiormulagt cnunguri cu urmitoarele paronim e: anuar/ anual, rafie/ rapiune.2. Prccizaqi valoarea morfologici a cu'iintelor subliniare in urmirorul enunr:Nu-nri maipld,ceainrervengiilwi.

- -- ------' '

3. Alcituiqi propoziqii in care si existe un atribut pronominal insoqit de prepozi-llc lt caz.ul genitiv si un nume predicativ exprimat prin verb la modul i"fil"iti".

4. Scricqi cite o locugiune: substintivali, verbali, adiectivah E; aduetb;aii.-_-_-

C. (6 puncte)llc-scrieqi enunqurile de mai jos, corectind gregelile, indiferent de natura lor.1. Vroia sI continuie colaborarea impreune cri cigtigiiorul concursului de urbanism.2. Ori ce artist isi creazd, o lume p?oprie.3. ln numirul viitor al revistei ,,frielenii nostrii" va apare un articol despre re-

generarea celulelor.

Subiectul al IIIJea (30 de puncre)

1. Prezentagi, pe scurt, metode si instrumente de evaluare.2. Relevaqi rolul exercitiului in formareacapacitllii de receprare a mesaiului scris.3. Prezentaqi obiectivele ciclurilor curricuiare ?n' invigimintul primaL

TESTUL 5


1. Argumenmqi, intr-un eseu de doui-patru pagini, ci opera literari O scrisoa-re pierdwtd de I. L. Caragiale .tt. o .o-"dî..

In realizarea eseului, veli avea in vedere urmitoarele repere:- precizare.a a patru caracteristici ale speciei literare;- exemphtrcarea acestor caracteristici, pe baza textului literar;- prezentarea personajelor (tipologie, ielalii dintre personaje, modalitiqi de ca-

racterrzare);- argumentarea a doui elemente de originalitate a operei literare (viziune asu-

pra remei, particularitigi stilistice).

Subiectul al ll-lea (30 de puncte)

A. (14 pancte)

, Scrieqi rispunsul pentru fiecare digtre urmi.toarele ceringe referitoare la texrulde mal los,

. "C.tld cu gene_ostenite sara suflu-n luminare,/ Doar ceasornicul urmeazi lung-a

timpului cirare,/ Cici perdele-nrr-o parte cind le dai, gi in odaie/ Lurra ,rarse peite

tOrte voluptoasa ei vhpaie,/Ea din noaPtea amintirii o vecie-ntreagi scoate/ De du-

teri, pe caie insi le simqim ca-n vis pe toate"'

26

Mihai Emines cu, S ctiso ar e a

1. Menqionaqi cite un sinonim Pentry sensul din text al fieciruia dintre urmi-

to"t"l. cuvinte: a sufla,voluptos, durere, a simpL

2. Rescrieqi propozigii(e subordonate din text gi precizaqi felul lor'

;: d;;;d"ti utim" propozigie subordonati in partea de propoziqie corespun-

zdtoare.4. Alcituiqi doui enunquri in care cuvintele de, tot si aibi alte valori morfologi-

ce decit cele din textul dat.

B. (10 puncte)Scriegi'respunsul pentru fiecare dintre cerinqele de mai jos'

i. F.i-"flfi propoziqii cu antonimele urmitoarelor cuvinte : lurninos, nemulpu-

' rnire, a regresll., zSomot'Z. Conrrrrri ii o *:^riin care si existe o propoziqie.subord.onati consecutivl.

i. nr..i"rqi valoarea morfologici a cuvintelor subliniate din urmitorul enunq:

Mi-aminteam ,, emo[ie creolt mi-ai povestitin acea seari de vari.

+. -S"ti.il

..f putin parru cuvinre din familia lexicali a cuvinrului gi'nd.

C. (6 pancte)R;;;iEi ."unr,urile de mai jos, corectind gre.gelile, indiferent de natura lor'

1. Iar revenea in discuqie problema dezdpeirli capitalei'

2. Primul-ministru ".*plii"r

la toqi sinistiaqii ceia ce vaintreprinde guvernul pen-

tru a-i ajuta.3. Daroriti dificultitilor intervenite, insugi ideea organi zdrii expoziqiei de pictu-

ri era compromisi.


1. Realizagi un proiect de lecqie (la alegere: clasa, subiectul lecaiei 9i tipul de lecqie)'

2. Mengionaqi iipuri de evaluare in inviqimintul primar'

3. Concepeqi doul tiPuri de itemi.

TESTUL 6

Subiectul I (30 de Puncte)

Prezentaqi, intr-un eseu de doui-patry Pagini, basmulcult P oaestea lui Harap-Alb

de Ion creangl, relevind caracteristicile acestei specii.literare.i' realizaria eseului, vegi avea in vedere urmitoarele rePere l

Il f r

* preerzarea e patru caractcr ist ic i alc sPcciei l i tcr . t re;exerrrplificarca accstor caracteristici pe lraza .rp"r.i ritcrarc;

- f:::,t""tca

pcrsonajelor (tipologie, relagii dintre ele, modalitigi de caracteri-l ,ArC ) i

- ar8rlrncrltarea a doui elemente de originalitate a operei literare (viziunea asu-pra rcrnci, particularitiqi stil istice).


A. (14 puncte)

, Scricqi rispunsul Pentru fiecare dintre urmitoarele cerinqe referitoare la textulr lc nrai ios.,,Atdra linigte-i in jur de-mipare ci audCum se izbesc de'geamuri riz"l"de luni...

Lucian Blaga, Lini;te

1. Alcitu\i doui enunquri cu sensuri diferite ale verbului a izbi.2. Pre.ci?agi valorile morfologice ale cuvintelor subliniate in rextul dat.3. Stabiliqi felul primelor dou; propoziqii subordonate.4' Relevaqi, prin enunturi potri"ite, doue functii sinractice ale adverbului relativ

curn.

B. (10 puncte)Scrieqi.rispunsul pentru fiecare dintre cerinqele de mai jos.1. Daqi parru exemple de locuqiuni substantivale.2. Alcituigi doui propoziqii, una cu subiect nedeterminat, cealalti cu subiecr mul-

tiplu, exprimat prin pirgi de vorbire diferite.3.Precizagi funcqia sintactici a cuvintelor din enungul urmiror: Mi-e foarne!4. Formulaqi enunquri cu urmitoarele cuvinre: odaiA/ o d.atd, numai/'nu mai.

C. (6 puncte)Re-s9ri9ti enungurile de mai jos, corectind gregelile, indiferent de natura lor.1. Ideile care le-a susginut in discurs ,r"^r{ d"ruti in rindul opoziqiei, :2. ln curind vor dispare monezile de cincizeci de bani.3. Si fi demn orideciteori imprejurarea o impune !


1' Prezentagi, pe scurt, strategii didactice de formare a.capacitigii de receptare amesajuluj scris prin efort intelectualpropriu al eleviloi.

2. Exemplificaqi rolul jocului didactic in insugirea cititului la clasa I.3. P rezentagi conceptul de curriculum.

TESTUL 7


Argumentagi, intr-un eseu de doui-patru pagini, ci opera literafi" Apus de soa-ra de Barbu $tefinescu-Delavrancea este o draml istorici.

ln realizarea eseului, vegi avea in vedere urmitoarele rePere:- precizarea a patnr caracteristici ale speciei literare;- exemplificarea acestor caracteristici, pe baza operei literare;- prezentarea personajelor (tipologie, relaqii dintre personaje, modalitigi de ca-

racterizare);- argumenrarea a doui elemente de originalitate a operei (viziune asupra temei,

modalitiqi de construcgie, particularitigi stilistice).


A. (14 puncte)Scriegi rispunsul pentru fiecare dintre cerinqele urmitoare referitoare la textul

de mai jos.

,,Locuitorii ace$tia de sub brad sunt nigte fipturi de mirare. Iuqi gi nestatornicica apele, ca vremea; ribditori in suferinqi ca gi-n ierni cumplite, fara grrii il bg"9-rii,qa gi-n argiqele lor de cupror, plecindu-le dragostea gi begia 9i datinile lor de lainceputul lumii, ferindu-se de ahe neamuri qi de oamenii de la cimpie gi venind labirlogul lor ca fiara de codru - mai cu seami stau ei in faga soarelui c-o iniml cadin el rupti: cel mai adesea se desmiardi gi lucegte - de ckntec, de prietenie".

Mihail Sadoveanu, Babagul

1. Mengionaqi cite un sinonim pentru sensul din text al fieciruia dintre urmi-toarele cuvinte: fdpturd, rdbddtor, a se feri, neamuri.

2. Analizagi morfo-sintactic cuvintele subliniate in text.3. Alcituiqi doui enunquri in care locugiunllefdrd griji, respectiv de mirare si aibi

alti func$e sintactici decit cea din texr4. Construiqi enunquri in care cuvintul a.cegia si aibi diverse funcqii sintactice,

diferite de cea din text.

B. (10 puncte)

, Scriegi rispunsul pentru fiecare dintre cerinqele de mai jos''

1. Formulaqi cite doui enunguri cu sensuri diferite ale verbelor : a semdna, a in-

,i, colgi." 2. Evidengiagi, prin exemple potrivite, doui valori morfologice ale cuvintului o.3. Alcituigi o f.razdin care si existe o propozigie subordonati concesivi.

, 4. Formulagi propozilii cu urmitoarele cuvinte: devreme, de ztreme.

lz t

mlC, (6 puncte)Itcscricqi cnunqurilc de mai jos, corcctind grc9clilc, irrclifcrcnt dc natura lor.l. l,ettslm un nou concept care se numesc dialogurile democratice, ceea ce rele-

vtr progrcsul inainte pe drumul democraqiei.2. Irrs.ugi prc-gedinta Clubului Femina gi-a exprimat doringa de a se reintilni, cu

prilcjul zilei de 8 Martie.3. Vlz.use nu mai o segvengi a filmului.


1. Relevaqi rolul jocului didactic in dezvoltarea competengelor de comunicareorali.

2. Exemplificaqi doui etapelmomente didacdce de formarea deprinderii de scrie-re corecti la clasa I.

3. Prezentagi finalitiqile inviqimintului primar.

I

lze3. Analizaqi sintactic Ai morfologic cuvintele subliniate in textul literar.

4. Alcntuiqi o f.raziin care cuvintul po ate sd, fie regentul unei propoziqii subor-

donate; precizagifelul acestei subordonate.

B. (10 puncte)Scriegi risputtsul Pentru fiecare dintre cerinqele de mai jos'

.t. Alcetuiqi ptoporiqii cu doul forme diferite de plural ale substantivelor arc, cot.

2. Scrieqi io.re iropo zigii care si conqini forme afective de superlativ absolut.

3. Alcituili propoziqii in care un Pronume de politeqe insoqit de prepoziqie si fie

la cazul genitiv, respectiv la dativ.4,Precizagifuncqiile sintactice ale cuvintelor din urmitorul vers: ,,Ce-qi doresc

eu de, dulce Rominie ?" (Mihai Eminescu)'

C. (5 puncte)Rescrieqi enunprile de mai jos, corectind greqelile, indiferent de natura lor.

1. A coborit cu dificultate jos la staqia Reinvierea'2. Proprii lui prieteni il renegi.3. Fusese chemat la pre;edengie gi agtepta in antecameri'

Subiectul al III-lea (30 de puncte). i :

1.'Prezentaqi, pe scurt, strategii didactice de insuqire a elementelor de construc-

, 1ia comunicirii2. Enumeraqi patru tipuri de itemi.3. Relevaqi, p.^ r"r.rrt, ielagia dintre curriculum 9i evaluare.

TESTUL 9


Redactaqi un eseu, de doui-trei pagini, in care si vi exprimaqi opinia referitoa-

re la ritlul romanului Mara de Ioan Slavici, avind in vedere ci acqiunea acestei ope-'i. iit.."t. se concentr eazi in jurul personajului Persida'

ln redactarea eseului, veqi avea in vedere urmitoarele rePere:* precizarea momenrelor subiecrului gi exemplificarea acestora pebaza operei

literare;- prezenrarea personajelor (tipologii, relaqii dintre personaje, modalitigi de ca-

recterizare);- argumenraiea tidului pebaza caracteristicilor operei.literare: originalitatea vi-

ziinii Ei a mijloacelor artistice, concordanqa dintre subiectul romanului gi titlu;

- argumentarea opiniei personale'

TESTUL S


_ Argumentaqi, intr-un eseu de una-doui pagini, ci, poezia larna/ Mezul iernei/Primfuiara/ Malul Siretulwi de Vasile Alecsandri este pastel.

ln realizarea eseului, veqi avea in vedere urmitoarele repere:- precizarea a patru caracteristici ale speciei literare;- exemplificarea acesror caracrerisrici, pe baza textului liric ales;- relevarea ipostazelor eului liric gi a rolului mijloacelor artistice;- argumentarea a doui elemente de originalitate a operei (viziune asupra temei,

modalitiqi artisrice de consrrucqie, particularitiqi Jtilistice).


A. (14 pancte)

. Scriegi rispunsul pentru fiecare dintre urmitoarele cerinqe referitoare la textulcle mal ,os.

,,Moromete avea uneori obiceiul - semn de bitrinege sau poate nevoia de a seconainge 9e gi ce!9 rnai tntortocheate gindtri pot cdpita glas - de a se rerrage peundeva prin gridinl satprin spatele casei gi de a vorbi singur."

Marin Preda, Morome,tii

1. Scrieqi cite un antonim pentru urmitoarele cuvinte din text: uneori, intorto-cheat, spate, a ztorbi.

2.Precizigivaloareamorfologici a cuvintelor: sau,poate, se, undeaa,din textuldat'

,,,,

Il0 l

Subiectul al l l- lea (30 de puncrc)

A. (14 puncte)

, Scr.icli rlispunsul Pentru fiecare dintre urmitoarele cerinqe referitoare la textul

( lc l l t iu , ( )s,

.-,,lirurnoaso,/gi-s o.chii-aga.de negri incit seara/cind stau culcat cu capu-n poalata/irni parc/ctr ochii tii, adincii, sunt izvorul /din caretainic curge ,ro"ptr" p.rre virilgil)c.'ite nlun$i gi peste gesuri,/acoperind piminrul c-o mare d.-itrrrr.iic./Aga-s de ne-gri ochii rii,/lumina mea."

Lucian Blaga, Izoorul noppii1. Precizagi felul predicatelor din textul literar.2. Mengionagi cite un sinonim pentru sensul din text al fieciruia dintre urmi-

toarele cuvinte: adhnc, tainicr d cilrge, a acoperi.3, Precizagi felul propoziqiilor subordonate din text.4. Analizagi morfo-sintactic urmitoarele cuvinte din textul d,at: frumoaso, ara,

imi, tainic.

B. (10 pancte)S,clieqi rispunsul penrfu fiecare dintre cerintele de mai jos,1. Scrieqi doui exemple de paronime.2' Formulagi cite un enung in care si existe un -pronume de intirire, respectiv

- un adjectiv pronominal de indrir e; precizagifuncqia sinractici a acestora.

3.Precizagivaloarea morfologici a cuvinrelor'subliniate din urmitorul enunq:.Nu credeam sd-nvdt, a muri vreodati; / Pururi tinir, infigu rat tn manta-nti,/Ochii mei nilgam visitori la steaua/ Singuritigii...

4. Alcituigi o frazd"in care si existe . nr.oo'|J:ffiffi ::Sr;:;:rt::propozigie subordonati circumsrangiah de scop.

C. (6 puncte)Rescrieqi enungurile de mai jos, corectind gre;elile, indiferent de natura lor.1.4u convieguit laolald mult timp, aga ci iicunogtea bioritmul vieqii.2. Cigi copiii lipses c asrizi motivJqi ?

_, 3' Obseryi ;i remarci inflicirarea cu care prietenii nogtrii i9i exprimi opiniile

despre muzrci.


1. Prezentagi, pe scurt, specificul procesului scrierii la clasa I.2. Exemplificagi un aspect al creativitigii in studiul limbii gi literarurii romine in

inviqimintul primar.3. Mengionagi finalitiqile invigimintului primar.

TESTUL 10


Argumentaqi, intr-un eseu de doui-trei pagini, cd poezia Sara pe deal de MihaiF,minescu apartine genului liric.

ln realizarea eseului, vegi avea in vedere urmitoarele repere:- precizarea a patru caracteristici ale genului literar;- exemplificarea acestor caracteristici, pe baza texfului literar;: prezentarea ipostazelor eului liric gi a rolului mijloacelor artistice;- argumentarea a doui elemente de originalitate a operei literare (viziunea asu-

pra temei, modalitiqi artistice de consrrucgie, particularitiqi stilisdce).


A. (14 puncte)Scriegi rispunsul pentru fiecare dintre urmi.toarele cerinte referitoare la textul

de mai jos.

,,ln cimpia Dunirii, cu cigiva ani inaintea celui de-al Doilea Rizboi Mondial,tp Pqg ci timpul era foarte ribditor cu oamenii; viaqa se scurgea aicifdrd conflic-te mari . [ . . . ]

ln urmitorii ani gospod lria tilrdne:asci continui si se ruineze. Moromere intrilntr-o lungi stare depresivi din care n-avea si fie scos decit de marile zguduiri carete apropiau. Peste trei ani izbucnea cel de-al Doilea Rizboi Mondial: dmpul nu mai

'vea ribdare'"

Marin preda, Moromepii,vor.ltr:l.Precizagi felul primei gi ultimei propoziqii subordonate din text.

2. contrageqi ultima propozigie subordonati in parrea de propoziqie corespun-zdtoare.

3. Alcituigi enunguri in care cuvintul ckpizta si aibi doui funcqii sintactice, dife-rite de cea din text.

4. Menqionagi cite un sinonim pentru sensul din text al urmitoarelor cuvinte:l; coffia, a se ruina, a izbwmi, rdbdare.

',. B. (10 puncte)e'::Scriegi rispunsul penrru fiecare dintre cerinqele de mai jos.'r, 1. Alcituiqi enunguri cu o locuqiune substantivali 9i cu o locutiune adverbiali.1, 2. Ilustragi, prin doui exemple potrivite, polisemia cuvintului insemnat.lr 3. Formulagi propozigii in care pronumele nehotF'rit fiecare, insogit de prepozi-

qie, si fie in cazul genitiv si, respecriv, in cazul dativ.+ 4. Alcituigi o f.razd,in care o propozigie subiectivi si fie inrrodusi prin conjunc-

tia dacd.

t,.,

nlC, (6 puncte)Itescricqi cnunqurile de mai jos, corectind gregelilc, indifcrcnt de natura lor.1. Mai taccl i o dat i !2. Bincinqcles, era un guri, casci!3. $tirca ci sosegte pe stadion cel mai extraordinar fotbalist a crear un nea;rep-

tat du-tc vlno.


l. Exemplificagi eficienga jocului didactic in studiul limbii si lireraturii rominela clasa I.

2.Preciza:1i doui instrumenre de evaluare.3. Concepeqi patru tipuri de itemi.

TESTUL 11


Argumentaqi, intr-un eseu de doui-parru pagini, ci opera literari Bahagul deMihail Sadoveanu este un roman al transhumanqei.

ln realizarea eseului, veti avea in vedere urmitoarele repere:- precizarea a patru caracteristici ale speciei literare;- exemplificarea acestor caracteristici, pebaza operei literare;- prezentarea personajelor (tipologii, relagii dintre personaje, modalitlqi de ca-

r^cterizare);- argumentarea a doui elemente de originalitate a operei literare (viziune asu-

pra temei, modalitigi artistice de consrrucqie, particularitiqi stilistice).


A. (14 pancte)Scrieqi rispunsul pentru fiecare dintre urmitoarele ceringe referitoare la texml

de mai jos.

,,Lumina ahora/stgruml,vrala nepdtrunsului ascuns/ in adincimi de intuneric,/dar eu,/ eu cu lumina mea sporesc a lumii taini - /gi-ntocmai cum cu.razele ei albeluna/ nu micsoreazi, ci tremuritoare/ miregte gi mai rare raina nop[ii,/ a;a imbo-giqesc gi eu intune cata zare/ cu largi fiori de sfint mister/ Si tot ce-i ne-ngeles/ seschimbd-n ne-ngelesuri Si mai mari/ sub ochii mei - / cici eu iubesc/ ;i flori ;i ochiEi buze qi morminte"'

Lucian BIaga, Ea na strioesc corora d.e minuni a rumii

1. Identificaqi un cimp semantic in textul literar dat.

133

2. Menjionagi cdte un sinonim pentru sensul fieciruia dintre urmitoarele cuvin-

rc: addncime, a micSora, sfhnt, a se schimba'!,Precizagivaloarea morfologici a cuvintelor subliniate in textul literar.

4. Precizaqifelul propoziqiilor subordonate din textul literar'

B. (10 pancte)t,. Alceruid cite doui enunquri in care cuvintele oricine, respectiv cineva si aibi

func$i sintactice diferite.2,Precizalivaloarea morfologici a cuvintelor din urmitorul enunq:

,,O, tablou mire!, fantastic !'.." (Vasile Alecsandri, Mezul iernei)

3. Scrieqi patru expresii/locuqiuni in care si existe verb:ul a lua'

4. Formuiaqi o frizFrin care expresia era lini;titor si fie regentul a doui ProPo-"zi1ii subordonate aflate in raport de coordonare.

C. (6 puncte)Rescrieqi corect urmitoarele enunquri:1. Vor ditp"t" cauzele a cdror consecin-qe le suportim atdt de greu'

2. AcesteJsint probleme grele de rezolvat.3. lnqelegea p.tfect de bine ci fusese un cobai de experienqi'

Subiectul al III-lea: 30 de Puncte

1. Realizaqi un proiect de lecqie (la alegere: clasa, subiecrul gi tipul lecqiei).

2. Enumeiaqi gase etape ale prederii-invigirii unui sunet 9i a literei corespunzi-

toare.3. Prezentagi, pe scurt, douid dezavantaje (limite) ale unei metode tradilionale de

evaluare (lJalegere: probe orale sau probe scrise)'

TESTUL 12


Argumentali, inrr-un eseu de doui-patru pagini, cd poezia scrisoarea I de Mihai

Eminescu este o creaqie romantici'ln realizarea eseului, veqi avea in vedere urmitoarele repere:

- precizarea a Patru caracteristici ale curentului literar;

- exemplificaria acestor caracrerisrici pe baza textului literar;

- relevarea ipostazelor eului liric gi a rolului mijloacelor- p.oetice;

- argumenrarea a doui elemenre de originalitate a operei literare (viziunea asu-

pri temei, modalitiqi artisrice de conitrucqie, particularitiqi stilistice).

It f l

Subiectul al l l- lea (30 de puncte)

A. (14 puncte)

. sr:ric1i rilspu'rsul pcntru fiecare dintre urmitoarele cerinqe referitoare la textulr lc nr i r i jos,

,,!)irri in clipa din urmi omul e dator si qini la rostul lwi, chh ci rosrul ism ci-ttt ltic cc s-o alege de ell [...] Ci tu vii ;i-mi spui ci noi sunrem uhimii girani de1r.e lunre qi_ci trebuie si dispirem.-$i de ce crezi'cd,n-ai fi tu ultimul prost din lumeEi cri mai dcgrabi tu ar trebui si dispari, nu eu? [...] Aqa cdvezi,rJl.re Moro-.t.in glas cu o admiralie.de sine neacoperiti fala de gene rozitatealui, eu r" 1", p. tirr.sil triicpti ' '. Dar riu fac, ci tu vii p- urmi gi-mi spui mie ci nu mai am niciwn rostl l r , lurnca asta. . . "

r..Mcnlionaqi cite un sinonim penrru sensul din text "t

rtu?ilttJ"i^;{:;,"::toarclc cuvinte: a dispdrea, arelua, generozitate,rost.

2. Ilustragi, prin exemple potrivite, omonimia cuvintelor oii, chit.3. Precizaqi valoarea morfologici a cuvintelor subliniate in text.4. scriegi felul propozigiilor subordonate din primul enunq al textului.

B. (10 puncte)S-cliegi rispunsul pentm fiecare dintre ceringele de mai jos.1. Sc-rieqi doui paronime si formulagi enunquri .., *..rr.".2. Alcituigi enunquri cu urmiroarele cuvinie: nici o datd/niciodatd.3. Precizaqi valorile.morfologice ale cuvintelor subliniare in urmitoarele enunquri:

r A ie$it glonp dinincipere.. Este singur orc.o Doarme bu;tean.o ,,Zoe, Zoe, fli bdrbatd!"

4. Formula.gi un enung in care sd existe o propozigie subordonati predicativi ;io subordonati circumstantriali de cauzd.

C. (6 pancte)Rescrieqi corect urmitoarele enunquri :1. Eu continuu si suslin creQrerea TVA la alcol.2. ochii albastrii ai fetei cea nou veniti in clasa noasrri ne fascinau.3. ln ceea ce privesc deficiengeleintreprinderii noastre, este necesar un nou pro-

gram de redresare.

Subiectul al IIIJea: 30 de puncte

1. Descriegi un joc didactic eficient in lecgiile de limba gi lireratura romdni (laalegere clasa).

2. Enumeragi tipuri de proiectare didacdci.3. Precizagi finalitigile inviqimdntului primar.

lss

TESTUL 13


Argumenraqi, inrr-un eseu de doui-patru pagini, ci poezia Luceafdrul de Mihai

Eminescu esre un poem lirico-epico-dramatic caie aParqine curentului romantic'

ln realizarea eseului, vegi avia in vedere urmitoarele rePere:

- precizareaa parmcaracteristici ale.curentului literar/ale genului literar;

- ixemplificrri" "."rto,

caracteristici, pebaza operei literare;

- prezent^rea rposrazelor eului liric gi i rolului mijloacelor artistice;

- argumenr are^ adoui elemente de originalitate (viziunea asuPra temei' parti-

cularitiqi stilistice).

Subiectul al Il-lea (30 de Puncte)

A. (14 puncte)S".i.qiiarp,rnsul pentru fiecare dintre urmitoarele cerinqe referitoare la texul

de mai jos.- ,,1^rifôimpiratului Ro9, ininvilmigagul acela, ripede pune capul lui Harap-Alb

la loc, il incunjlri d.e fiei ori c! cele smiiele de mir dulce, toarni "pi,To"t,1il

steie sarrgel" qi si se prinde pielea, apoi il stroPegte cu.aPâ vie, 9i atunci Harap-Alb

indati invie gi Sterghndu-se cu mh.na Ia ocht, zrce susptnancti

- Ei, da greu mai adormisem !

- DormJai tumuh sibine,Harap-Alb, de nu eram eu' zise fataimpiratului Rog'

sirutindu-l cu drag 9i dindu-i iar palo;ulin stipinire"'Ion Creangi, Pouertea lui HaraP-AIb

1. Menqionaqi cite un sinonim Pentru sensul din text al urmitoarelor cuvinte:

invdimdsag, rdpede, a tncunjura, a se prinde' . .. .2. Analizatiiintaitic 9i *otfoiogic cuvintele subliniate in textul literar'g. Ai.e,"iii propoziqiiin care pr"onumele demonstrativ acela si aibi doui func-

qii sintactice diferite de aceea din text'+,Frecizagif"lul propoziqiilor subordonate din ultimul enunq al textului literar'

"t:xi"{{riif;lrr"9"ri in care si existe un adjectiv si, respectiv, un adverb la gra-

dul superlativ.Z. Formulaqi enunguri in care si evidenqiaqi omonimia urmatoarelot cvvinte" no-

td, cdi, torturi, snoPi.3. Scrieqi cite un antonim pentru urmitoarele cuvinte: credinpd, dinaintea, mo-

rocdnos, a lccePta.+. af"i*iii o frîeincare si exisre o propoziqie subordonati predicativi 9i o sub-

ordonati circumstanqiali de scop.

i l l lge

Subiectul al l l- lea

A, (14 ltuncte)

, Scrieli rispunsul pentru fiecare dintre urmitoarele ceringe referitoare la textul( le nt iu ,os.

,,llinc facc dar lumea care vine la Maria Radna si se ?nchine, gi Marei ?i ride ini-rrra cincl p.e la Sinte Marii timpul e frumos, ca lumea_si poati veni cale de

" *pJ-

rrrini clc zilc, cu praporele in vint, cu crucile ?mpodobire cu flori gi cdntind pril-ipi litanii. Acum cind vin sutele qi se adunl miili pe locul cel larg din faga ministi-rii, rtum e. seceriqul Marei, care dimineaga iese cticogurile pline !i seara se inroarcecu clc goale. De aceea s.einchini Marainfaga icoanei,

"poiigi ia copilagii, pe care

totdcauna ii poarti cu dinsa, ii dn puqin inainte ;i le zice: u lnchinaqi-ve gi voi, sl-r icuqi i mamei! ' "

loanSlavici, Mara1. scrief alte patru expresii/locuqiuni in care si existe cuvintul inimd.2. Precizagi valoarea morfologicr a cuvintelor subliniate in rext.3. Gisiqi in text parru cuvinte gi ilustragi prin exemple omonimia acestora.4. contrageqi primele doui propozigii subordonate din rexr in pirgile de propo-

zigie corespu nzdtoar e.

B. (10 puncte)1. Ilustragi, prin patru enunquri adecvate, polisemia verbelo r: a ridica, a inghepa.2. Scriegi cite patru expresii cu fiecare dinire cuvintele urmiroare: carte, deietld.3. Preciz-aqi valoarea morfologici a cuvintelor subliniare din urmitorul enun-'q:

"lntaina farmecelor sale/ E-un nu ;tiu ce run nu ttiu cum"(Mihai Eminescuj.4. Scrieqi cu litere urmiroarele cifre: 14, 17.lB.

C. (6 puncte)Rescriegi corect urmitoarele enunguri :

1. |livelYl de cunogtinqe a elevilor lasi impresia desinteresului lor pentru lecturi.2. M; sfii si recunosc ci o si aibe dificuliigi cu echipa adversi.3. Nu pot penrru ca si spun ce m-a impresionat mai muh

Subiectul al IIIJea

1. Prezentaqi, pe scurr, strategii de formare a capaciti,jii de comunicare, ornli giscrisi.

2. Tipuri de proiectare.3. Concepegi doui tipuri de itemi.

TESTUL 16


Argumentaqi, intr-un eseu de doui-patru pagini, ci opera literari Moromepii de

Mlrin Preda este roman.ln rcalizarea eseului, veti avea in vedere urmitoarele repere:

- orecizarea a patru caracteristici ale speciei literare;

- lxemplific"ri" "..ttot.

caracteristici, p9 by1.operei literare;

- prezentarea personajelor (tipologii, ielaqii dintre personaje, modalidqi de ca-

racterfl re);- argumenrarea a doui elemente de originalitate a operei literare (viziune.asupra

i"ii.i, modalireqi artistice de construJqie a subiectului, particularitigi stilistice).

Subiectul al ll-lea (30 de Puncte)

A. (14 puncte)3.ti"qi"irp"*.rl perrt* fiecare dintre urmitoarele cerinqe referitoare la texrul

de mai jos.- ,, -'E,, re privesc de sus, furnici ($i-rni-pari ath.t de micd !/ Te vid cum jos mun-

c.qiil Uitt gr€rt,lCa si triieqti;/ Cind eu/ Stau sus' stau sus ca Dumnezet,l Pe frun-

zl'-*lt"l"i"opac/ Pecaretrlrp:u,-niserd.s[agi' '/ Stausus: ati'tatac/ Casicigtig

comoda-mi viaqi!" George Ranetti, omida sifurnica

1. Identificaqi, in text, trei omonime.i. S"ri"fi

"lt ,"rrs decit cel din text pentru sintagmele: ,,te privesc de sus", ,,pari

atit de mici".S.Precizali funcqia sintacticil a cuvintelor subliniate in text'4. P r ecizaii f elul'p rop oziqiilor sub ordonate din text'

B. U0 DanctelScrieqi'rispunsul pentru fiecare dintre cerinqele de..mli j9t' ..1. Foimulli enunquri cu paronimele urmitoare ,e.c.lipsd-e.l.ipsd,pr-oiecpie-proteclie.2. Indicaqi valoarea morfologicd a cuvintelor subliniate din urmitorul enunq: l-a

fosr inminat premiul prea mult a$tepta,t.3.'Precizagifelui propoziqiilor subliniaie din vergulile.ulmitoare: ,,De te-ndeam-

nd, de te cheamd,T Tu'rimii la toate rece". (Mihai Eminescu) .+. i*-"l.ti cite un enun! cu o locugiune verbale, respectiv cu o locuqiune ad-

verbiali.

C. (6 puncte)Rescrieqi corect urmitoarele enunluri:-1. Mi bizuiesc pe proprii mei ochi in distingerea nuanqelor'2. Acqionau faciori complexi in acea excrocherie.3. Se dovedea inci odati dublicitar.

t0 lSubiectul al III- lea (30 de puncte)

t ' l)rcz'cnta{i forrnarca cap.acitiqiide receptare a mesajului scris prin efortul in-tclcctual propriu al elevilor. '

2' l'lxcrnplificaqi eficienqa metodei exercigiului in studiul limbii gi literaturii ro-rninc.3' Mcngionaqi obiectivele ciclurilor curriculare ale inviqimintului primar.

TESTUL 17

Subiectul I (30 de puncre)

Argumentaqi, inrr-un eseu. de doui-patru pagin i, cd poezia Noaptea d,e d.ecem-urie de Alexandru Macedonski este c.eagre romantlc; cu numeroase elemente sim-boliste.ln realizarea eseului, veti avea in vedere urmitoarele repere:* preciza.re.a a patru caracterisrici ale curenrului simbofisrj- exemplificarea acestor caracteristic i, pe 6aza r."r,rluiiii.r"r;- relevarea ipostazeloi eurui riric 9; "

tol,rl.ri -iJt";J;;.rtirii..;- argumentarea a doui, elemente de originalitate a operei literare (viziune asu-pra remei, particularitigi stilistice).


A. (14 puncte)

-, Scrjgd rispunsul Pentru fiecare dintre urmiroarele ceringe referitoare la textulde mar tos.Jmpirecheri ciudate de slove... o, cuvinre!Ce farmec se degteapti cind vi rosre$re gula...De n--aqi fi fost voi oare, atunci .., .. ,r.r,"-irrt"S-ar fi-mbricar pe lume 9i dragostea gi ura ?

Ce-ar fi ficur un- sufler cu ror ce-aduni_ntr_insul,$i oare braqul volnic, si buza ce siruti.$i o.chii, luminogii, ce au cu dingiiplinsulAr fi putut si spuie ce race-o guri muti ?..

Dimitrie Anghel, Imn1' Menlionagi cite un sinonim pentnr sensul din text al fieciruia dinrre urmi-

toarele cuvinte: ciudat, sload, a rosti, aolnic.2. Indicagi valorile morfologice ale cuvintului de in rexrul dar.3.Precizagi felul propoziqiilbr subordonate din text.

vl

4. Formutrali citc o propozilie in care un subiect si fie exprimat prin interjccqiao, respectiv un atribut si fie exprirnat prin pronumele dinsii.

B, (10 pnncte)Scrieqi rispunsul pentru fiecare dintre ceringele de mai jos.l. Formulaqi enunquri cu urmitoarele paronime: airtuos-airtuoz, deferent-di-

fcrend.L Precizaqi valoarea morfologici a cuvintelor subliniate din urmitorul enunq: ,,Pi-

rea un copil docil, dar nu se comporta intotdeauna docil .3. Construiqi doui frazeincare adverbul relativ cum sd introduci propoziqii sub-

ordonate diferite.4. Alciruiqi propozigii cu urmitoar ele clwinte : fr au dd, in s ignifiant, moliun e, m u s -

cutos.

C* (6pancte)Rescrieqi corect urmitoarele enun[uri:1. Fuseseri inoite marcajele pe drumul rutier.2. Abea am putut rosd cateva cuvinte, fiind complect uluiti de frumuseqea pei-

sajului.3. Planul grupirii din opoziqie a fost desjucat, afa cum s-a anunqat in toate mij-

loacele de informare mass media.


1. Prezentaqi, pe scurt, strategia consolidirii qi sistematizirii in procesul formi-rii capacitiqii de receptare a mesajului scris.

2. Men$ona1i metode Ei instrumente de evaluare.3. Enumera{i gase dintre etapele predirii-invigirii unui sunet gi a literei cores-

. punzltoare.

..TESTUL 18

Subiectul I (30 de puncte). i''Arg.r-.rrta1i, intr-un eseu de doui-patru pagini, ci opera literari Ion de Liviu

Rebreanu este un roman.,l i" realizarea eseului, veqi avea in vedere urmitoarele repere:,) - precizaree a patru caracteristici ale speciei literare;

{ - exemplificarea acestor caracteristicl, pe baza operei literaie;

{ - grgzentarea persbnajelor (lipologii, relaqii intre personaje, modaliUqi de carac-

, terrzare);

41

I

nl- nrgumentarca a doui clemente de originalitatc a opcrci litcrare (viziunca asu-

pra tcmci, rnodalitlqi artistice de construcqie, particularitiqi stilistice).


A. (14 puncte)Scricqi rispunsul pentnr fiecare dintre urmitoarele ceringe referitoare la textulrnai jos.

,,De-ag trdi ca bradu-n munte,N-ag avea supdriri muhe,Dar triiesc ca plopu-n vale,

$i sunt plin de supirare.

Inimi cz venin mult,Daci te-ag vedea arzh.ndNu pui mina si te sting;lli mai pun un braq de paieCa s.d arzi mai cu vipaie."

Doind populard

1. Identificaqi patru omonime in textul literar.2.Precizagi rrrio.r." morfologici a cuvintelor subliniate in text,3. Precizaqi felul propozigiilor subordonate din textul literar.4. Formulaqi doui propoziqii in care conjuncqia dacd sd introduci doui subor-

donate diferite de cele din text.

B. (10 puncte)Scrieqi raspunsul pentru fiecare dintre ceringele de mai ios.1. Scrieqi cAte doui antonime pentnr urmitoarele cuvinte: irnportant, Ioialitate.2. Formulaqi enunquri cu doul adjective care nu pot avea grad de comPara{ie'3. Precizaqi funcqia sintactici a cuvintelor subliniate din urmitoarele enunquri:

$i deodati se auzi tosct.Studiind vei ajunge savant.

4. Contragegi propozigia subliniatl din urmitorul enunl: ,,De treci codrii d'e ara-md, d,e departe vezi albind/ $-auzi mindra gldsuire a pidurii de argint". (Mi-hai Eminescu)

C. (6 puncte)Rescrieqi corect urmitoarele enunguri :1. Ori ce om igi poate aduce aportul la intreqinerea curiqeniei oragului.2. I s-a comunicat norei mele rezultarul la egzamenul de atestare a postului.3. Continuu si cred ci acest articol e de nednlocuit.

lotSubiectul al III-lea (30 de Puncte)

1. Prezentaqi specificul procesului scrierii in clasa I.2. Explicaqi'relagia dintre curriculum 9i evaluare in inviqimnntul primar'

3. Exemplificaqi patru tipuri de itemi.

TESTUL 19


Argumenrali, intr-un eseu de una-doui pagini, ci poezia Reaed.ere de Mihai Emi-

ncscuitt. o operi lirici de inspiraqie folclorici.ln realizare-a eseului, veqi avla in vedere urmitoarele repere:

- precizarea a patru caracteristici ale genului literar;

- ixemplificat"" acestot caracteristici, pebazt textului literar;

- prezenrarea rposrazelor eului liric ;i a rolului mijloacelor artistice;

- ergumenrarea a doui elemente de originalitate a operei literare (viziunea asu-

pri temei, modalitlqi arrisrice de conJtrucgie, particularitiqi stilistice).


A. (14 puncte)Scrieqi'rispunsul pentru fiecare dintre urmltoarele ceringe referitoare la textul

de mai ios.,,lrr"int. de plecare, Mattia gi cu mine ne sfltuisem indelung a:supra drumului pe

care urma si apucim - cici il inviqasem Ei pe Mattia-si citeasci harta.gi acum nu-9i

maiinrhipuia ea altdddtd cI distaniele erau-mai lungi pentrupicioarele care stribat

to $osea dicit pentru degetul care trece de la un pas la altul. Dupi ce am cumpinit

bine, am hoteiit amhnioi ca si trecem prin Clermont..."1 Hector Malot, Singur Pe lume

l. Menqionaqi cite doui sinonime pentru sensul din text al fieciruia dintre urmd,-

toarele cuvinte: a sfdtui, d. cumpdni.2. Precizajivaloarea morfologici-a cuvintelor subliniate in text'3. Indicali' felul propozigiiloriubordonate din grim.1 frazi a. textului.4. Formulagi ptdpoi4ii cu alte sensuri decit acelea din text ale urmitoarelor cu-

vinte: mine, urma, Pds, cdre.

i B. (10 puncte)1. Scrilgi cite doui sinonime neologice Pentru urmitoarele cuvinte: dojand,mild,

necitz, a-gi tncbipui,2. PreCizaqi funcqia sintactici a cuvintelor subliniate din urmitorul enunq: ,,Luni,

tu, sthpena mirii, pe a lumii bolti luneci". (Mihai Eminescu)

clc

IaaI

l. Sc.rieli citc doul cxpresii/loc,u.qiuni formatc cu rjutorul cuvintelo r: foc, d.rept.4. Alcltuiji enunquri cu expresiile scrise la prrr,.trr[ 3.

C. (6 puncte)Rescricqi corect urmitoarele enunquri :l.lrr sccolul douizeci s-au realizat'cele mai exrraordinare descoperiri gtiinqifice.2. Avea decit o slibiciune, dar i-ar displace s-o recunoasci.3. Fumurii ochelari ii dedeau actorului un aer misterios.


1. Ilustragi, Pe scurt, tehnici ale muncii cu cartea, din perspectiva dezvoltirii ca-pacitigii de receptare a mesajului scris.

2. Pr_ezentagi rolul exerciqiului in formarea capacitigii de receptare a mesajului scris,3. Menqionaqi patru tipuri de evaluare.

TESTUL 20


.Scriegi un eseu, de doui-patru pagini, in care si prezenrari -odalireqi

de carac-terizare a unui personal principal dinir-o operi epicî.

o lon de Liviu Rebreanu. Bahagul de Mihail Sadoveanuc Moromegii de Marin PredaLn realizarlea eseului, veti avea in vedere urmitoarele repere:- precizarea celor doui modalitif d e caracrerizare a pirsonajului: cara*eriza-

re directi gi caracterizare indirecti pi forme ale acesiora;- exemplificarea modalitiqilor de carecterizare, pe baza textului literar ales;- stabi'lirea tipologiei personajului si relevarea relagiilor cu alte personaje, ca gi

a semnificaqiei acestuia;- relevarea a doui elemente de originaligatg a gperej literare (viziunea-asupra re-

mei,construcqiapersonajelor,particularitngi[!stilului).


A. (14 puncte)

. Scriegi rispunsul pentnr fiecare dintre urmiroarele ceringe referitoare la texrulde mai jos.

,,Doini, doini, cint cu foc, . r, iEu te cinr in orice loc$i in cimp cit 9i acas', r . . !, ". .

Cht voi fi eu nu te lasCine mi te-a dat in darSi-mi tot cint dorul amar ?Cine mi te-a juruitCa si fiu tot amdrir?

' Foicici, foaie lad,Murguleq, coami rotate$i cu coada innodatd.,Scapiri" din piatri-n piarri,Mai trece-mi Olru-odati,

" Scapi-mi capul de la moarre,Ci gi-oi face grajd de piatrd..."

Doind popukrd

1. Scrieqi doui omonime, identificate in textul literar.2. Indicagi funcgia sintactici a cuvinrelor subliniate din text.3. Rescrieqi propoziqiile subordonare gi precizaqi felul lor.4. FormuJaqi enunguri cu alte valori moifologice ale cuvinrul:ui cht, diferite de

aceea din textul literar.

, B. (10 puncte)r' Scriegi rispunsul penrru fiecare dinrre cerintele de mai jos., 1. scrieqi parru expresii/locuqiuni formate cu ajutorul subsrantivuluifoc.' i 2. Scrieqi patru adjective care nu pot avea grade de comparagie.

i,t'3. flciruiqi doul propoziqii cu sensuri difJrite ale cuvintulur repede.'t' '4.Precizagi funcgia sintactici gi valoarea morfologici a cuvintelor subliniate din

urmitoarele propozigii :e. Y alor eazl" cdt p atru.f. Despici firul in patrw.g. Erau tot unul Si unul.h. O qine wna;ib:und.

C. (6 puncte)Rescrieqi corect urmitoarele enunguri :1. Dis de dimineaqi s-a prezenrat la bazinul de innot.2. Se intinde o foaie supqire din aloatul fraged.

*, 3. Valoarea descoperirilor arheologice de li Sucidava fuseseri unanim recunos-w cuti de citre toari lumea gtiinqifici.

f,,Subiectul al IIIJea (30 de puncte), i ,{r 1. Prezentagi, pe scurt, aspecte metodologice ale dezvoltirii comperenqelor ele-ir mentare de comunicare orali si scrisi.

2. Menqionaqi metode;i instrumente de evaluare.1. Concepeqi doui tipuri de iternl

45

'f' a. Cu inci doi se f.ac patruzeci.| ? r- .D. lnmultrm pe clncl ctt nouil.c. Al zecelea va plecain excursie.

l.e d. Adiugim lui Sase, trei.' ,n '

ill11,

TI

I

-!

*lTESTUI, 21


Itcc{acmji un eseu, de doui-patru pagini, in care si caracterizagi un personaj prin-ciprl dintr-o comedie/dintr-o drami.'

ln rcalizarea eseului, veqi avea in vedere urmitoarele repere:- prccizareaa doui modalitigi de caracterizare a personajului: caracterizarea di-

rccti gi caracterizarea indirecti ;- excmplificarea modalitigilor de caracterizare, identificate pe baza textului li-

terar;- stabilirea tipologiei personajului ;i relevarea relaqiilor cu alte personaje;- evidengierea ti'isiturilor gi a semnificagiei personajului;- relevarea a doui elemente de originalitate a operei literare (viziunea asupra te-

mei, construcqia personajelor, particularitiqi stilistice).


A. (14 puncte)Scrieqi rispunsul pentru fiecare dintre urmitoarele cerinqe referitoare la textul

dc mai jos.,,Aici, la Moara cu noroc, nu putea si steie nimeni firi voia luiLicd'z afari de

arendagi Si af.ard de stipinire mai ira gi dinsul, care stdpanea drumurile , Ei tn zad'arte ingelegi cu arenda;ul,in zadar te pui bine cu stipanirea, cici, pentru ca si poqi stala Moara cu noroc, mai trebuie si te faci gl om al lui Lici".

Ioan Slavici, Moara cu noroc

1. Identificagi cel puqin doui omonime in textul literar.2.Precizagi valorile morfologice ale cuvintelor subliniate in textul literar.3. Rescrieqi ultimele trei propozigii subordonate din textul literar dat, precizind

felul lor.4. Notaqi patnr expresii cu verbul a se face.

B. (10 puncte)Scriegi rispunsul pentnr fiecare dintre cerinqele de mai jos.1. Construiqi doul enunguri in care a fi sd aibivalori morfologice diferite de cea

din textul literar dat la puncrul /.2. Exemplificagi, prin sintagme potrivite, patru tipuri de atribut.3. Consrruigi doul propozigii subordonate diferite, introduse prin conjuncAia de.4. Scrieqi formele pronumelui demonstrativ de identitate.

C. (6 puncte)Rescrieqi corect urmitoarele enunquri :1. ln calitatea care o am, le spun la biieqi sa lupte pentru medalia olimpici.

lqt2. Ideia unei cxpedilii la Polul nord a fost acccptatd intr-un consens unanim.3. Colegii sorei mele au optat pentru alegerea cursului de informatici'


1. Relevagi principiul continuitiqiiin realizarea obiectivelor cadru ale studiuluilimbii gi Iiteraturii romine in ciclul curricular ,,Achizigii fundamentale".

2. Exemplifica{ doui tipuri de exercigiu, eficiente in formarea gi dezvoltarea ca-pacitigii de receptare a mesajului scris.

3. Menlionaqi doui tipuri de proiectare didactici.

TESTUL 22


Redactagi un eseu, de doui-patru pagini, in care si caracterizaqi un personaj se-

cundar dintr-o operi epici, la alegere.lnrealizarea eseului, veqi aveain vedere urmitoarele rePere:- precizarea celor doui modalitigi de caracterizare a personajului caracteriza-

rea directi gi caracterizarea indirecti;- exemplificarea modalitiqilor de caracterizare identificate, pe baza texrului li-

terar;- stabilirea tipologiei personajului gi a relagiilor cu alte personaje;

' - evidenferea trisiturilor gi a semnificagiei personajului;- relevarea a doui elemente de originalitate a operei literare (viziunea asuPra te-

mei, construcgia personajelor, particularitdqi sdlistice).

Subiectul al ll-lea

A. (14 puncte)Scriegi rispunsul pentru fiecare dintre urmitoarele ceringe referitoare la textul

de mai jos.

,,Eu nu qi-am vorbit niciodati despre lucruri de aceste, dar trebuie sd fii Si tw orn,

fno, qisi te gindegti la viagi, cici nu pot si-qi vie mereu toate de-a gata. Astizi stau

aici 9i nu mi supiri nimic, dar imi fac eu insumi ginduri rele despre zhn de mine,gi aceste gindurl nu-mi lasi tigna si mI bucur de ziua de astizi. $i poate ci gindu-

rile mele iunt degarte, poate ci ziua de mine are si fie tot buni, dar o voi pierde te-

mindu-mi de cea de poimine. $i cit vom sta aici, nu mai scap de nevoia aceasta".Ioan Slavici. Moara ca noroc

1. Identifica$ adverbele din textul literar dat,precizdnd felul lor'

(30 de puncte)

II

ar l2. Prccizaqi func$a sintactici a cuvintelor subliniate in texr.3. ltcscrieqi ultimele patru propoziqii secundare din textul dat, precizind felul lor.4. Scricgi cite doui antonime pentru urmitoarele cuvinte din textul litetar: a su-

pdra, tibnd (in text tignd), a pierd,e, a se terne.

B. (10 puncte)Scricqi rispunsul pentru fiecare dintre cerinqele de mai jos.l. llustraqi, prin exemple adecvate, alte doui valori rnorfologice ale cuvAntului

aoi, diferite de cea din text.2. F'ormulaqi doui enunquri in care verbul a rdmkne si fie predicariv, respecriv

copulativ.3. Scriegi formele pronumelui de intirire.4. Formulaqi propoziqii in care un numeral cardinal qi unul ordinal au funcqia sin-

tactici de subiect.

C. (6 puncte)Rcscrieqi corect urmitoarele enunguri:1. Excaladarea Everestului a fost cea mai totald bucurie pe care am trdit-o din

pl in.2. Noul ales succede la pre;edenqia unei mari personalitlqi polirice.3. O dati ce s-a oferit s5, organizeze excursian nici un pretext nu-l indreptlqea si

se eschiveze.


1. Relevaqi, pe scurt, metode eficiente de insugire a elementelor de construc{iacomunicirii.

2. Explicaqi conceptul de curriculum.3. Mengionagi caracteristicile jocului didactic in invigiminrul primar.

TESTUL 23


Redactagi un eseu, de doul-patru pagini, in care sd,caracterizali un personaj se-cundar dintr-o operl literari aparqinind genului dramatic (comedie).

In realizarea eseului, veli avea in vedere urmitoar'ele repere:- precizarea celor doui modalitili de caracterizare a personajuluiz caracteriza-

rea directi gi caracterizarea indirecti;- exemplificarea modalitiqilor de caracterizare identificate, pebazatextului literar;-- stabilirea tipologiei personajului si a relagiilor cu alre personaje;- cvidcnlierea trisiturilor si a semnificaqiei personajului;

lqg

- rclcvarea a doui clcmcntc dc originalitate a operci literarc (viziunea asupra tc-

mei, construclia personajelor, particularitigi stil istice)'

Subiectul al Illea (30 de Puncte)

h. (14 puncte)-s.ri.qiiitp"rirtl p.ntru fiecare dintre urmitoarele ceringe referitoare la textul

de mai jos.

,,Fefi* avea acesr senriment, pe care nu gi-!explica.bine,.ci legiturile lui de ru-

denie, oricit de indepirtate, cu Otilia, 9i de veche intimitate ii dideau dreptul tlt:l-

)urr""purririle ei. fascalopol nu-i era antipatic, dar viditele lui atenqii pentru.Ottha

i ;;-r#;;-;;"r,d"lo"r.. D'" la ir.,ceput ghiiise in Otilia o prietena de virsta lui, un

i*Jti"-i.in care-i lipsise. Ci o iate-d. opttpt.tece ani ar.ltaatit interes PtTtIy

un om in virsta, "rr"-ii.

pAtea ciudat. Maicurios era cL ceilalqi nu erau scandali-

iigi.i^.a-o; Cort".he iar.a de-a dreptul incintat.gi specula cu umilinqi aceasti

situajie, Aglae';i Aurica nutreau in priviri invidia"'George Cilinescu, Enigrna Otiliei

1. Notagi predicatele din textulliterar dat,p.recizind.felul lor

2. Contiageqi o propoziqie subordonati at;ibutivi din text in Partea de propo-

ziqie corespunziltoar e.3. Rescrieqi ti.i pr"-p-iqii subordonate atributive din ultimele doui enunquri ale

textului.+. nor-.rlaqi un enunq corespunzitor altei valori morfologice a cuvintului el, di-

feriti de cea din text.

B. (10 ouncte\Scriegi'rispunsul pentru fiecare dintre cerinqele de mai jos'

1. Scriegi cite dofi sinonime pentru urmitoarele cuvinte: antipattc, atenlte, a ex-

plica, a nutri.Z.'slrieqi in litere urmiroarele numerale cardinale: 14,16,5018, 11069'

;:i;;;;i;ii p,"p;;iif* p",^ r,1j*-,il::d:ui adjective invariabile qi doui ad-jective care nu pot avea grade de comPara[le' ! |

4.'Formulaqi p.op'oriqii i; ;";. si existe un atribut verbal 9i unul adverbial'

C. (6 puncte)Rescrieqi corect urmitoarele enunqu.ri:1. Mog briciun aduce daruri la copiii cu minqi'2. Si-mi scri daci vei venii la concert.3. Prieteniii unei colege de-a mele obignuiau sd.viziteze Muzeul Mirii Negre.


l.Prezentagi, pe scurt, strategii de formare a comPetenlelor de comunicare ora-

li 9i scrisi.

$

!o l2. lixe rnplificaqi dou.i rnodalitigi dc stinrulurc rr crcar.ivirll i i elevilor prin studiul

l inrbi i y i l i tcratur i i romine..1. I)rez.entali obicctivele ciclurilor curriculare ale invitimintului primar.

'TNSTUL 24


Argumcntaqi, inrr-un eseu de doui-patrupagini, ca opera literari pdd.urea spkn-zuragilor de Liviu Rebreanu esre un roman de inalizxpsihologic;.

ln rcalizarea eseului, veqi avea in vedere urmitoareie ,.p.rJ,- precizarea a patru caracteristici ale speciei literare;- cxemplificarea acestor caracteristici,-pe bazaoperei literare;- prezenrarea personajelor (tipologii, rela$i dintre personaje, modalitiqi de ca-

racterizare);- argumentarea a doui elemente de originalitate a operei literare (viziune asu-

pra_temei, modalitr$ artistice de consirucqie, partiiulariteqi stilisiice);- cxplicarea tidului operei literare.


A. (14 puncte)

. Scrieqi rispunsul pentru fiecare dintre urmitoarele cerinqe referitoare la textuloc mal ,os.

. "filmatd din elicopter iarna apare/intr-un prim-plan atit de inrens/ ci i se vidbroboanele de sudoare scurgindu-se/ lent intre lujerii iegiqi din brazde/ prive;te, zi-pczile cilitoare se-ntorc/ in escadrile din tirile

" id"/ p. .a"a qiranul .r, o 9*." "r-f.alvrfi,,/ in jurul gil,lul, freaci parbrizul aburit/ al cerului, pini ies stelele/ a venir

iarna spune qiranul, e timpul/ si legim rotigele plugului irfoi de hirtie/ cu elegiide.propergiu, a venit iarna/copii zice el si luim ascJnsorul/ sau pe scara rulantaiicoborim/ pini in magazinele, subterane de aparate/ electrocairice gi in sala/ d.eproiecgie a ridicinilor si mai vedem."

Mircea Cirrirescu, Georgica a VI-a

1. Formulaqi doui enunguri in care cuvintul lent sd" aibi alte doui functii sinrac-tice, diferite de aceea din text.

2. Idendficaqi gi scriegi propoziqiile incidente din textul literar.3. Precizagi felul propoziqiilor subordonate din textul dat.4. Transcrieti, din texr, doui adjective calificative (propriu-zise) care nu por ayea

grade de comparaqie.

IB. (10 puncte)Scrieqi rlspunsul pentru fiecare dintre cerinqele de rnai jos.

1. Alcituiqi cite un enunq potrivit pentru sensul fieciruia dintre urmitoarele cu-vinte: insolent/indolent, eroare/oroare, pensie/ pensiwne, releoa/re'uela.

2.Precizaqi funcgia sintactici a numeralelor din enunturile urmitoare:a. ln sali erau doudzeci de parlamentari.b. Al optulea mi se pirea mai interesant.c. M-am imprietenit cu doi dintre ei.d. Muncea cit doi.e. Aceea era a treia dintre bijuteriile cele mai valoroase din muzeu.f. La cele gase medalii olimpice mai adiugim una.

3. Formulaqi cite un enunq in care verbul a deveni si fie regentul unei propozigiisubordonate predicative, respectiv a unui complement circumstanqial concesiv'

4. Scriegi cite doul sinonime pentru urmitoarele cuvinte: intens,proiecpie.

C. (6 puncte)Rescrieqi corect urmitoarele enunquri :1. Nu fii dublicitar in situalia de fati !2,Ydztse cu proprii ochi cum se creazl, din sticli, frumuseqile cele mai desd-

virgite.3. Administragia locali trebuie si-gi aduci aporfil la dezvoltarea turismului.


1. Relevaqi, pe scurt, tehnici ale muncii cu cartea, prin care se formeazi;i se dez-volti capicitarea elevilor din inviqiminml primar de receptare a mesajului scris'

2.Prezenlagi, pe scurr, doui dezavantaje ale unei metode tradilionale de evalua-re (la alegere, dintre probele orale gi probele scrise)'

3. Menqionaqi finalitlqile inv;lemanrului primar.

51

s"

$l( ). (6 puncte)Itcscrieli corccr urmitoarelc enunturi :l. o.pii din clasa iutii invaqi decii punctul gi semnul intrebdrii.2. ( )arc va si zici, daci nu intirziam, ,,"._", fii ii;;;i;;;;i in excursie.3. Ilineingclcs, a simgit si ea cum adie o boare plicuti de vinr.

Subiectul al IIIlea (30 de puncte)

l ' Prcz'entagi aspecte metodologice ale formirii capacirnqii de citire/lecturi in cla-sa I .2. Definigi conceptul de curriculum.3. Mengionaqi metode si instrumente de evaluare.

TESTUL 14


Argumentaqi, inrr-un eseu de doui-patru pagini, ci poeziile plumb qi Lacustrdde Georg_e Bacovia apargin ..rr.rrrrrlrri ,;Lbofir..In realizarea eseului, vegi avea in vedere ul_ero"r.l" reDere:- precizare.a a patru caracteristici

"1. .rrr.riri;tli-*-b;1il'

- exemplificarea acesror cara*erisric i, p, bî^ t"*r.i;, iiiir"r.,- relevarea ipostazeror eurui riric ;i " ,ol.rlui *iir.*"i", ,-rtiru..;

- argument^rea a doui elemente de originalitate a operei literare (viziune asu-pra remei, parcicularitigi stilistice).

Subiectul al ll-lea (30 de puncte) :

A. (14 puncte)

,^ lt^tl:lt tuspunsul Pentru fiecare dintre urmiroarele cerinqe referitoare la textulcle mal los.

,,A fost ceva aga de.neagteptat, ci arn ciscat ochii mari si am ingepenit. Regizo-rul din mine rimisese buimic'it. Ni.ioa"s ":;;

iil;; -li?.n"iru

rearizare cine-y1og1a{ig pentru intrarea unui personaj extraordinrrlnir-un iilm feeric ca ivireatinirului. ?igea.spre noi un erou^sorar, u1 feclo, iIGGJ 9i *ridior, cu pirulme.le curg6'nou,t*.tor,e, cu braqe lungi in rninecile'iei;;;-;i;"de sub minteanulanrnat pe umeri. Miilocul sub.qire, hncins"cu chirnir"ii":;;i;;; qinte strilucite, sub-linia gi mai mwlt srarura lui d)sdoi.rsitlu-p"ir; r"*" uoiii.i"-gi fr-,rseqe. uita_[?:tT[il1it[il:f ,ou,ep tam s ; inc eapr'un b asm e;, ".-i"i.-o ̂iu, ^,,,;t :; ;;

1. Menqionaqi citc un sinonim pentru scnsul din tcxt al fieciruia dintre urmi.-toarele cuvinte: mlddios, aninat, aiurare, cumpdnit.

2.Precizeli valorile morfologice ale cuvintelor subliniate in text.3. Formulaqi un enung in cari cuvintul aSa sd aibe aldt valoare morfologici de-

cit cea din rcxr4. Scrieqi felul propozigiilor subordonate din textul literar'

B. (10 puncte)Scrieqi iispunsul pentru fiecare dintre cerinqele de mai jos.1. Aldtuiii enunguri cu urmitoarele omonimei caP, colg, marcd, ronlan.2. Formulagi cite o propoziqie cu un subsmntiv defectiv de numirul singular 9i,

respectiv, defecdv de numlrul plural.3. Construiqi doui enunquri in care pronumele relativ care (crt gi fird prepozi-

gie) si aibi funcjii sintactice diferite.' 4. Alciruiti o frazt.in care si existe o propoziqie subordonati condiqionali gi una

atributivi.

C. (6 puncte)Rescriegi corect urmitoarelor enunguri:1. Codriii incepuseri si fremete la adierea vintului.2. ln lucrare o6t"*"t" inserarea unor documente inegrite de vechime'3. Domnia sa nu a adus nici un argument.


1. Exemplificaqi o modalitate de stimulare a creativitiqii elevilor in studiul lim-bii si literaturii romine.

2. Relevaqi relagia dintre curriculum gi evaluare.3. Menqionaqi tipurile de evaluare in invigimintul primar'

TESTUL 15


Argumentaqi, intr-un eseu de doui-patru pagini, ci opera literari Enigma Oti-liei de G. Cilinescu este un roman obiectiv.

Lnrealizarea eseului, vegi avea in vedere urmitoarele repere:- precizarea a patru caracteristici ale speciei literare;- ixemplifi""t6"

"."ttor caracteristici, pe baza'operei literare;

- prezentarea personajelor (tipologii, relaqii dintre personaje, modalitiqi de ca-racterizare)1

- argumenrarea a doui elemente de originalitate a operei literare (viziune.asuprateirei, modalitiqi artistice de construcgie a subiectului, particularitiqi stilistice).

37

Vasile Voiculesct, Misiune de incredere

l rs

'n1ll , i

RASPUNSURI SI REZOLVARI

TESTUL 1

Subiectul I

' I Alexandru Lipuqneanulde Costache Negruzzi

" , Nu,vela este o specie a genului epic in proz|', mai extinsi ca dimensiune decit

t.hiqi'qi -ri

r.dtti decit iomanul, cu un iingur. fir narâtiv, urmirind un conflict

Unic, "on".rrtrat,

cu acqiune desfigurati in diferite locuri, intr-un timp limitat,la care

Darticipi personaje nu prea numeroase' unele complexe' -.["-i"l'ir.i"r.rr" ,roartri, lui Costache Negruzzi ii este atribuit merirul de a fi crea-

@rul nuvelei de inspiraqie istorici.Nurnela r{ Ir*oriru Ldpusneanul este structurati in patru capitole, fiecare cu cite

un motto: ,,Daci voi nu mi rrreqi, eu vi vreu... " (capitolul I),-,,4i si dai sami, doam-

;;1...; (cafitolul al Il-lea), ,,Capul luiJvloqoc rrrem..." (capitolul al III-lea) ti.'P.e*t

".i!"litr, pie mulqi r- ti pop.rc gi eu..." (capitolul al-IV-lea). \uv.9la se. indi-

iiduelizeaz/prin coffiarl toriai puternic (hp,ta ditttt. voievod gi boierii triditori'

pe de o p"rr"i ti dintie boieri, -ai

ales Moqoc, gi norodul pe care ace;tia il asupresc'

fe de alil parte), ca qiprin construcpia personajelor..' Cr rp"ii.

" i"""i"i epic, aceaste trurreh ari o dimensiune temporald redusd' Ea

evoci a doua dJmnie a lui Ale*andru Lipugneanu (1564-1569),iar acqiunease con-

ceitr eazd" asup ra p ersonajului principal. b im e n siun e d sp alitld cup rinde hotarul 9 i

,oetatea de scaun a Moldovei'.

-1i *rJiti n;U,u"lei se conrureazi conflictul social 9i sunt creionate Portretele

p.rrorr"f"lor'implicate. Aj-ury_ la hotarul Moldovei, insolit de armata otomani' Li-

,urrr..rr.t este iritimpinat'la Tecuci de o solie boiereasci, alcituiti din vornicul Mo-

i"d, o.ri.t"icul Veveiige, spirarul Spancioc gi Stroici, acegtia incercind si-l determine

lii"",""r! tr o"rr"" tui"eai"A gi sill atragi intr-o cursa, promiq6ndu-i sprijinul bo-

ierilor. Intelisent, bun cunosciror al boierilor gi al situaqiei din qari, Lipu.gneanu

descoperi coilrplorul gi-gi afirmi hotirirea de a prelua tronul, printr-o replici de-

verriti'-ottoul primului capitol gi rimasi celebri: ,,Daci voi nu mi vreqr, eu v{ v.r9q,

rispunse Lipugneanul, ai cirui ochi scinteiri ca un fulger, 9i daci voi nu mi iubiqi,

la{ ' t l \ r ,1. l t l l ) ( 'sc l )rc v() i , ; i voi rncrgc clr i cu voi l r , or i l j r r . I voi l r voastr i . Sd rni-ntorc?N4,rr t le l i r , r l r l ; i v i r inr.oarcc l )unirca cursul incl i r : i t l A! Nu mi vrea qara? Nu mrvr t ' I i vr l i , t ' r t r r r inqalcg ?"

luuPcnrru ca sc irn[r<llnivc$tc, Lapuqneanu poruncegte si fie cilugirit. Cind igi rc-

Vine insi qi obscrvi ci este imbricat in rasa monahali, ii ameninqi_cu moartea pe

tp{i, inclusiv pe doamna Ruxanda gi pe fiul siu, moqtenitorul tronului.'lloierii Spincioc gi Stroici, intorgiln gari, o sfituiesc pe doamni sI'1 offiveasci'

lmpotrirra ,rbinqei sale, cu congtiinla pecatului, dar cu incuviinqare a tacitd. a mitropo-'

litului Teofan, care se gribeqte si-i acorde iertarca gi si pregiteasci incoronarea no-

ului domnitor, RuxandJil otrlveEte.pe Lipugneanu.Voievodul moare in chinuri, vegheat

de ultimii sii dugmani, Spancioc gi Stroici, acesta fiind d.eznoddmkntul nuvelei'Nuvela .rt" io-"ntiia prin rema abordati, prin dramati.mul acqiunii, prin sce-

nele 9i personajele antitetile. Personajul principal, Alex.andru Lipugneanu, este, la

rlndul iui, romantic prin personalitatea sa, cumul de calitiqi qi mari defecte (carac-

iQr singeros, cinism, iap"iittt. de a simula gi de a disimula) 9i prin destinul siu (in-

clusiv prin moartea niprasnici).Nuvela este originaii atit datoriti viziunii pe care-o-oferl asupra istoriei zbu-

ciumate a Moldovel, cit gi datoriti modului remarcabil de construire a unui P9rs.o.:naj redutabil - Lipugneanu - gi a unui conflict puternic care se deruleazi admirabilln'cele patru capitble care capdtd. trislturi ale actelor d-in piesele de teatru. De ase-menea,briginalitatea se videspe gi in miiestria de care d; dovade autorul in pr.ezen-

tArea, pentru prima oari in literatura romini, a unui personaj colectiv (mulgimea

tlrgoveqilor), precum gi din modul in care scriitorul comenteazi faptele gipersona-jele'descrise, una dintie intervenqiile sale memorabile fiind aceea din finalul nuve-lei: ,,Acest fel fu sfirqitul lui Alexandru Lipugneanul, care lasi o pati de singe in

istoria Moldovei".Specificul epocii este dat de evenimente, mentalitiqi, ceremonial, vestimentaqie,

obiceiuri, dar Ei de limbajul in care sunt imbinate cu miiestrie elementele arhaice 9ineologismele.

Nrivela Alexandru Ldpuyeanul, apilrutiin primul numir, din 1840, al revisteiDacia literard, reprezinti un model di operi oiiginali, inspirati din istoria naqio-nald", care se con{ormeazd. recomand;rilor ficute de Mihail Kogilniceanrtin Intro-

d,ucSie, adeviratul articol-program al revistei 9i, totodati' o concretizare aromantismului romines c care avea s5" creeze o literaturi naqionali valoroasi.

I Moara cu norocde Ioan Slavici

Conceptul de nuaeld - vezi p. 53.' Mare clasic al literaturii .o-att", aliruri de Mihai Eminescu' Ion Creangi 9i

I. L. Caragiale, Ioan Slavici a contribuit la dezvoltarea prozei, indeosebi prin nu-vele gi prin romanul Mara, considerat capodoperi a speciei literare.

Nuvelele sale, adunate gi publicate in volumul Nosele din popor ( 1 BB 1 )' recon-stituie viaqa satului ardelenesl din perspectiva realisti, a unui ,,realism poporan". In

spa{iul transilvinean, incircat de tradiqie, se desfigoari drame puternice, generatedi diferenqele sociale, etnice, religioase, de avere qi de mentalitiqi, de sentimente apri-ge gi destin necruliror. Dintre nuvelele volumului citim: Scorrnon, Gura satului,

, Airr.rr.s tl.rttttt, l.ipugncanu ii ucide pe boierii triditori si le confisci averile, iar,1,,-tttrttci l{trx:rrtda, carc ii mirturisise ci erainspiimintati de ameninqarea uneiio-t , ' r , r , r i tc v;xluvc ( , ,Ai s i dai sami, doamni!") , i ipromite ci i iva administraun,, leactlr' lricrr" 1i, clc ascmenea, ci nu va mai ao-ita omoruri.

.(,",tttf'lit'tul aLingcpunctwl culminantin al treilea capitol, al cirui morro esre: ,,ca-1'rrf ltri Moqoc vrem..." I ipugneanu ii convoaci pe boietiintr-o zi de sirbit oa.relaI'i.scricii unclc, dupi slujbi, seinchini la icoane rila

-oast.le Sfintului Ion cel Nou

r'tr ltrt' lricuta srncrenie, ap.oi, pentru a-i amigi, le gine un discurs evlavios (o ,,de;in-(.ll;l cr,lvirltarc", cum ocalifici autorul), recunoscindu-gi faptele singeroase din tre-( 1]t,l)(' ..,.i: ht.1l.. justificd prin grija sa pentru linistea lnrii,igi cere iJrtare, folosegte

l)rl(tc t)lbllce sr n rnvrri la curtea domneasci, la ospiqul impicdrii : ,,Boieri dumnea_vtrirstri ! De la venirea mea cu a doua domnie si pan; astizi, am aratat asprime ci-tr-c nrulqi ; m-am aritat cumplit, riu, vdrsind singele multora. Unul Dumiezeu stie.1,c. r*r rrri-a pirut riu gi de nu mi ciiesc de aceasia; dar dumneavoasrri gtiqi ce m-asilit nurnai doringa de a.vedea contenind gilcevile gi vinzirile unora 9i aftora, carelirrtcau la risipa qerii gi la pieirea mea. Asi;zi sunt altfel trebile. goieiii qi-au reve-rf f f f fr cunostrnqi; au vizut cd. turma nu poate firi p;stor, pentru ca zice Mintuito-rul: " !2gs-yoi Pistorul, si se vor imprdgtia oile ,,. '

Boieri dumneavoastri ! Si triim dt acum in pace, iubindu-ne ca nigte fraqi, pen-tru ci aceasra esre una din cele..zece porunci: *Se iubegti pe aproapele tiu'cipretirrc n si si ne iertim unii pe. alqii, pentru ci sunrem

-rlritoii, rugindu-ne Domnu-

lui rostru Isus Hristos-_- igi fafe irrr.. - si ne ierre ,roue gregal'e[, p;;;;;;i;i noi gresili lor noqrri."

. . Singurii boieri care nu se lasi amigiqi de arta simulirii 9i disimulirii voievodu-lui sunt spitarul.spancioc gi.stroici. B"inuind primejdia, ..i doi fug din g.îe.

- --

.Lipugneanu dispune uciderea celor patruzeci gi gapte de voieri"venigi la ospiplvo.ievodal, in timp. ce, retras inrr-un colt iu Mogoc,'se'delecteazd.vi,zind spaimaâces-tuia. Apoi,.cu cinism, il intreabi pe vornic dacd apro..J"i ti"e omorindu-i. pen-tru.a-i ciqtiga bunivoinqa, Moqoc ii aprobi fapu iingeroasa, spunind ci el insugiar fi intentionat si-l indemne.pe domnitor l" un are-Jrrea micei, dar ci irgelepc;.r-nea voievodului i-o luase inainte.

^ .c: acelagi singe rece, Lipugneanu il di apoi pe Moqoc pe mi,na mulqimii risculate.Satisficut pentru ci a scipaf si de acest dug-an, ,roi..,odri ii oferi doamnei Ruxandalcacul de trtci promis - piramida din capetele boierilor ucisi, asezare in funcgie de rang.

ln cel de al tretlea caprtol, autorul surprinde comporramentul person ajelor afli-tc in situagii-limiti, pline d-e dramatism, pr"cu.n 9i sadismul lui Lipuqneanu, la;ita-tca lui.Moqoc, manifesti,rile caracteristiie ale personajului coleciiv, mulgimea, gisensibilitatea doamnei Ruxanda..Personajele to*arrti.e sunt prezent;r. prin antite-z.i, scenele zunt singeroase,. replicil" - t'"l.rr"trte penrnr fieiarc tip de perso naj, iarrru$carea epici - plini de dinamism.

, Dupi si.ngerosul banchet, domnitorul nu mai ucide boieri, dar conrinui si ii pe-

dcpseasci prin schingiuri gi prin confiscarea averilor.

It t l

l lxiulea'l ',tithii, Comoara, Moara ct't noroc,o cirpodoperl a gcnului. Autorul acor-rl6 atcrrqie clcoscbiti investigagici psihologice, urmirind rcfleciarea evenimenrelor inlonqtiirr[l pcrsonajclor, dinamica lor sufleteasci.

1 )pe r;r litcrari Moara cu noroc intruneste caracteristicile nuvelei, degi, spre de-orelrire clc altc nuvele, aceasta nu incepe cu o expozigie, secvengi ."r", in io-po-rlrrrtfl.ei clescriptivi - prezentarea locului unde se afii circiumi- - apare abia intleschide rca celui de al doilea capitol. Nuvela incepe abrupt, cu dialogul dintre doui;rcrstttttjc cse-nqiale, Gh!1e gi soacra lui, care reprezintd.doui aritudini de viagi, douirtrentrrlitili, doui poziqii etice, cea tradiqionali intruchipatS" de filozofia de viaqi alrtltrinci.gi.cea moderni, a lui Ghigi, dornic de schimbare de dragul prosperitigii.(luvintclc bitrinei congin mesajul nuvelei,_exprimat foarte clar inia dl h inceput:,,()rnul si fie mulqumit cu siricia sa, cici, dacZ evorba, nu bogigia, ci linigtea coli-l'rci tc face fericit". Personajul igi argumente azS",incontinuare, oiitti", ,,Eu sunt acumbtrtrini, gi fiindci am avut gi am aiit de multe bucurii in via1i, nu ingeleg nemulgu-nririlc celor tineri gi mi tem ca nu cumva, ciutind acuma la b;irineqe.rn ioro" ,ro.r,sI picrd gi pe acela de care am avut parte pini in ziua de astdzigi si dau la sfirgituivicqii rnele de amiriciunea pe care nu o cunosc decir din frici... Mi-" gr.u si-mi pi-rlscsc coliba in care mi-am petrecut viaga si mi-am crescur copiii 9i m"l cuprinde unfel dc spaimi cind mi gindesc si rimin singurd intr-?nsa..." Aiiruiitrea bltrinei estepe rfcct motiv.ati psihologic, ea reprezinti gineraqia v6.rstnici, legati de varri, de ffa-diqic, de stabilitatea de-o viaqi. Motivele pi ."r" le enumeri releie ingelepciunea po-pulari care pune preg pe calea de mijloc, pe cumpitare gi pe acceptai.a unri situaqiimodeste, dar sigure. Totugi, bitrina t u J. op.rrri proiect6lor ginerelui siu, este ro-lcranti gi admite. punctul lui de vedere, indimnitrd.r-l re lupie pentru a-gi implininizuinqele:.,,voi 9tiqi, voi faceti, [..] voi facegi dupi gandul i'osiru' gi afiimind ciit va spn;rnr ;i ii va urma ,,cu toat5. inima, cu tot sufletul, cu toati dragostea mameicare incearci norocul copilului iegit in lume. Dar nu cereli ca eu si hotirisc pentruvoi". Pers.onajul esrc memorabil, un model de ?nqelepciune gi dragoste mateini. Ealc di copiilor toate libertatea de a hotiri viitorul ior .o-,rn, dar ilobfigi si igi asu-me toati responsabilitatea luirii deciziei.

.. Replica lui Ghige (,,[..J ti riminem aici aici, si cirpesc gi mai departe cizmele oame-nilor, care umbh toati sepdmina in opinci ori desculgi,'iari, dacidumineca e noroi,\i duc cizmele in mAni pini la biserici, gi si ne punem pe prispa casei la soare, privinicu la Ana, Ana la mine, amindoi la copilas ,iard, d-tala tuitrei. Iati linigtea .oiib.i.";pune in evidenqd intriga qi atitudinea lui de viagi. Ca cizmar nu cigtigi iuficient pen-tru a asigura familiei o viaqi indesrulati, de aceea hotirfute si arende*ze circiuma nu-miti Moara cu noroc, aflad intr-un vad comercial bun, dar in locuri rele. Togi drume,tiise opresc la circiumi bucurogi ci au scipat teferi din pidurea nefasti.

Desfd;urarea acpiunii relevi destinullui Ghiqn si a[familiei sale, murare la Moa-ra cu noroc. Pini la ap3rigia simidiului Licd.,viaga lui Ghiqa decurge linigtit, in fie-care simbiti seara se bucuri cu familia de cigtigul realizat:,,Sim6iti de cu searalocul se g.qgf1si Ghiqi, ajungind si mai risuflel se punea

",r An" gi cu bitrina sI

num€re banii gi atunci el privea la An4 Ana privea lJel, amindoi piiveau la cei doicopilagi, cici doi erau acum, iar bdtrinaprivia la citegipatru ;i se iimqea intineriti,

lszClci avea un gincrc harnic, o fati norocoasi, doi ncpoqci sprinteni, iara sporul cr:a

drt de la Dumnezeu, dintr-un cigtig ficut cu bine"- el fiind un circiumar harnic,

Fricepur qi cinstit, respecrat de togi mugteriii. Lici va declanga conflictul,lupta in-

irc fo"d"i cinsrit al lui chiqe qi dorinqa lui de a cigtiga rot mai mult.

Lici intuieqte slibiciuniie iui Ghiqa, dragostea Pentru Ana 9i Patima cfutigului,

;i re va folosi de acestea pentru a ;i-l face complice. Prima intilnire dintre cei doi

itte o rr.rit"bila lupti iniare frecareincearci si-qi impund. auto,ritatea gi.orgoliul.

GhiF il avertizeazi:,,Daci egti om cuminte, cautl si te pui la buni inqelegere cu

nine", iarLicdii rispunde, cu cinism, ci lui ii este de ajuns ca orice om si simti ,,civf fivai gi amar de ei daci nu-mi face pe plac", deoarece, adaugi el: ,,Mie nu mi s-a

Du lnci om in cale, farl" ca si mi-l fi curiqit din drum"'' Arunci cind simidiul ii ia banii fir; si-i numere, Ghiqi vrea si-l sfigie, dar se

rb,fne si-gi manifeste sentimentele de teamir ,,ii era par.cd-i seaci singele din vine

Clnd ,r.d." pe Lici la banii ce-9i adunas e Pa:.a at para, dar acum.era legat.gi.trebu-

ir si se stip'ineasci". Circiumarul nu sup-orte totugi batjocura gi se. repede la LicI

care, penrnr prrma oari, igi manifesti rpiitn". Aceasti relagie conflicruali, de per-

manente intrecere pentru a{irmarea puierii, devine caracteristicl 9i revine adesea:

;Lici, tu rebuie sI inqelegi ci oamenii ca mine sunt slugi primejdioase, dar prieteni

iepr.irriqi" sau: ,,nu weau si crezi cdmi qii numai de frici, ci umblu si intru la in-

voiali cu tine. Sunt gata si-gi fac pe plac".Conform invoieli"i dintre cei doi, in schimbul banilor luaqi de slmidiu, Ghigl va

prirni porci furaqi de acesra gi de oamenii lui. Cu cat este mai antrenat in afacerile

h..rrr*. ale lui Lici, cu arar Ghiqi se instriineazi de familie, se indepirteyddg L1a,

devine irascibil, gi gata si izbucneas cd fdra motiv, iar in timpul procesului lui Lici,

devine sperjur, apliandu-l 9i accepdnd si fie pedepsiqi doi oameni ai acestuia, Bu-

zi-Ruprn gi Seite Bouarul, degi ;tie ci snmidiul l-a pridat gi bitut pe arendaq 9i a

omorit femeia Ei copilul.Conflictul dinrre Ghip 9i LicI se deplaseazdin sfera conttiinqei circiumarului;

mai ales dupi proces, congtient de propria-i decidere morali, Ghiqi se autocondam-

ni, se zbucî.rri-ri irrrr. dorinqa de rizbunare, dar 9i de cigtig, pe de o parte, ;i luci-

ditatea cu care constati gi-gi motive azd, degradarea morali (monologurile interioare

frecvenre in cuprinsul nuvelei ,.rrrt .o*pl"tate de ampl-e analize pjihologice reali-

zate den"r"tor) r ,,.. Da - igi zise el - am primit porci de furat de la Lici, dari voi,

fiind pugi in locul meu, agi fi mers mai departe decit mine ori v-aqi fi aruncat cu ne-

socotinqlin primejdie ,'. Era o amarnici dezamilgire.in aceste cuvinte'.. Perduse toa-

te brrcuriil.... L" ,rt-r urmelor, toate le ficuse din dragoste citre dinsa, din dorinqa

de a o vedea veseli gi mulqumitd, de a o feri de orice supirare, de orice necaz, de

orice gind riu. Ce-i pasi lui acum de Pintea, de judeciqi, de trebile arendagului, ce-i

p*a ie gindurile 6s'-9i va fi facind lumea. Cici mare-dreptate avea bitrina, cind

vorbea d"e lini;tea colbei: aici qi numai aici e limanul de_scipare cind,la nevoie, ca

,totdeauna, lumea te pirisegte" ; ,lartd.-m6. Ano ! ii zise el. Iarti-micel puqin tu, cici

eu n-am si mi iert cAt voi irii pe faga pimintului. Ai avut tati om de frunte; ai nea-

muri oameni de treabi gi ai ajuns sl-qi vezi berbarul inaintea judecitorilor' $i n-_am

picituit nimic, Ano, dar cerul m-a lovit cu orbie Ei n-am voit si cred 9i si inqeleg,

$lt 'at t t l t t t i - i t i ar i t l t calca cca buni"; , ,s i inrrani lor nrci copi i i - z isc cl - voi nu maiavct i ( :unr lvuscscr i pir inqi i nogrr i , un rar i om cinst i r . 1. . .1 uu nu mai pot s i l i pe ni_It tet t i sa rru lc z. ictr copi i lor isrora: . .Tat i l vosrru

" u1 o- t ic i los! ; . ; ' - -

-"- r- ' - -' l 'or nr:ri hotirit si sc razbune pe I.ici, Ghigd se imprietenegte cu jandarmul pin_

ira, dirr atnini si-l demagte pe simidiu pentru ci nri se simte in stare si renunteln r:ip1igusi1. rcalizate.cu ajuiorul acestuii. se amigegte, h;;;;;"J-;-"r,a-i"ii,Moarjt nurrrai citeva.llni gi spunindu-gi ci apoi, i"-preurr; cu familia fi;; ;;;;;;csqtigati, sc va stabili inrr-un loc unde nn

"rt. "rr.,osiut: ,,$i - igi zicea |l - ,rr,

"ri"e u putinqi ca purtirile bune si nu stribati cu vremea.....Ou cit cste mai robit banului, cu atit il urigte mai mult pe Lici, al cirui carac-

ter diabolic il descoperi pe deplin. lncearci siigi linigreasci'congtiinq" pularrJ to-tul pc scama firii sale slaLe: ,,$î ! ce si-mi fac ? igi ,ir. ct iF i, ..1. din urmi. Asanr*a ldsat Dumnezeu ! ce si-mi {ac, dacde in mine..t,

-"i t"r. J..a, u"i;;;;;

Nici cocoqatul nu e insugi vinovat c5.are cocoate in spinare: nimeni mai mul dec6tdAnsul n-ar dori si n-o aibi".

Punctul culminant al conflictului, lupta lui_Ghige cu lumea si cu sine insusi, sernanifesri in evenimenrele din timpul saibitorilor de pagti. Ghigl ,,atit ,. ,i;;;; J;ticdlogit li de slab in el insugi, incdt nu mai putea sd-gi deie seama ce poate gi ce nupoate si faci, gi aga, incetul cu incerul, se liia in voiaintimphrii 9i "jr.pr"

;; ; i.-ncqi nepisare sosirea lui Lici". $tiind c5"Licv,, are asupra sa bani, aur gi arginririefurati, o lasi pe Ana ca momeali. cu acesra, se duce sd-l aduci p" j"rrd"i-ripi"i""

:" :tl aresteze, galdjn{ ci : ,,Aga vrea Dumnezeu ! i9i zise el ; a;a *i_" fort r.arrd,rit.['..] Dar ce si fac ? igi zise el in cele din urmi, daci Dumn.r"rr'rru mi-a dat gindulcel bun in ceasul potrivit. Daci e riu ce fac, ng puream si fac altfel... s" g1.;u?gi" ,isc ?ntoarci la circiumi, unde o gisegte pe Ana singurd si o omoari, spuninju-i: ,simtnumai ci.mi s-a pus ceva de-a curmezisa in cap ii .; trr,

-"i pot irii, iari pe ti".

""p.ot si te las vie i]r urma mea. Acu - urme .l p.rt. p.tfir, -'".., lred c-am ficut riugi daci n-ag vedea dinfag.a ra ci eu re-am arurrl"t ." ,rn ticilos i" ur"q.l" i"t;;;;;ca si-mi astimprr serea de rdzbunare. Daci mai adineaoari l-ag fi gisit, po"rJ .;

""te-ag fi ucis".Deznoddrnhntwl.mvelej esre tragic: Ghiqi este impugcat de Riuq, Lici, intors la

circiumi si-;i ia chimirul.co.mpromigitor, pe care-l r'rir"r", ordoni incendierea Mo-rii cu noroc, apoi fuge, fiindcjeste in pericol de a fi prirrs de pinrea, 9i se sinucidelzDlnou-se cu capul de un stelar uscat.

Cind se intoarce la Moara cu noroc, bitrina vede resturile incendiului. sti pe opiatrr.impreuni cu.copiii, alituri de cinci cruci, plingind: ,,aga le-a fost j"*rtl"cele din urmi, ea pleaci mai departe cu copiii. '

- Imaginea este simbolici, imprimind nuvelei un profund sens moral: au rimas

in.viagi numai cei neprihinigi gi iei cumpitaqi. A.eart'e imagine pune in evidenp me-sajul etic exprimat la inceputul nuvelei:^cuvintele betrin"i"p.nJr., care fericirea ade-vdratd, este dati. de.,,linigrea c-olibei", idee pe care;i-o

"-int"gt" gi Ghigi inrr-un

moment de intens zbucium sufletesc, desi ea nu il mai poate ajuta sl se salveze, fiind-ci este un om prea slab. Personajele sunt pirimag., d-. ,.."" i9i primesc p.i."pr",

v

lsg

Ghili esrc stipinit dc patirrra iubirii, apoiva fi dominat de patima banului; Lici cstc

$imat de patima putcrii, iar Pintea, de patima rizbunirii.Nuvela dezviluie dezum anizareaomului stipinit de patimi. Firul narativ urmea-

gl destinul gi transformirile personajului principal, Ghigi, care din om cinstit de-

vine ucigag ;i sperjur. Acgiunea este concentrati in pusta arideani, loc unde circiuma

rduce noroc, cu condiqia respectirii legii, a moralei gi a tradiqiei. Dimensiunea tem-

Dorald este redusi la citeva luni, puqin Peste un an'- ln nuveli apar personaje principale, secundare ;i episodice. Cel mai complex per-

lonaj este Ghiqi.nuvelei pune in lumini atit destinul ragic, cit 9i mesajul etic.

Subiectul al Il-lea

A.l. a se tncruciSa: a se intretlia) a se intersecta.

A consun'ta.i a minca, a bea.

fermecat: vrijit, cucerit, fascinat, incintat, subjugat'musteriu: client, cumpiritor.

2. Era fascinat de frumusegea peisajului montan (verb auxiliar)

,,A fost odati ca-n povegri, /-A fost ca niciodati, / Din rude.mari impiritegti, /

O prea frumoasi fati" (Mihai Eminescu) (verbe predicative) sau:lmi plecea sd fiu pemalul mirii la risiritul 9i la apusul soarelui. (verb predicativ)

3. Hanul era ticsit cu giranii inapoiapi (tntorSi) de Ia un thrg mare.

4. ln textul dat cuvintul o este articol nehotirit. Acest cuvint mai poate ^Yearff-

mitoarele valori morfologice :- pronume personalrpersoana a III-a, numirul_singular, forma neaccentuate'

genul feminin, cazil ^cuz^tiv

(ex.: Se intimpla s-o intilneasci adesea plim-

bindu-se in Gridina Botanici.);- numeral cardinal cu valoare de adjectiv (ex. : Pentru filmul Piciul selectase

o fati qi doi biieqi.);- substantia (ex.: O este vocali.);- interjecpie (ex.: ,,O, tablou mireq, fantastic !" - Vasile Alecsandri)'

B.l. Coateza i-a ficut un coc frumos.

l,n razele soarelui de iunie se coc ciregele'

La Gridina Zoologicd" au fost aduse doud lame.Cele mai bune kme sunt cele marca Gillette'

Cdndigipuiin gind si scrii o carte, trebuie si perseverezi.Pe stinca din deplrtare amzdritunpui de ciprioari.

ml 61

2.l ( ,1 i

tdrc i - adjectiv:^ln imprejurlri dramatice se dovedea om tdre.- adverb: Ii eram tare recvnoscrtor pentru cuvintele ei afecruoase.

adinc: - substantiv: Simqeain adhnculfiinqei o cutremurare./S-a cufundatinadinc.

- adjectiv: Lacul era limpede 9i ad.Anc.- adverb: Privind adhnc in ochii ei sl-i ingeleagi frdmintarea.

limpede: - adjectiv: ln lacul limpede se zireau pesti.- adverb: Vedea limpede ceea ce voia sa obgini prin acqiunile sale.

3._Dupi atita ploaie pdreal/ cd cerul se tnsenineazd.t/ (P, - propoziqie predicativi)Riminel/ curn ne-arn inpeles.2/ (P, - propozigie predicativi)Situaqia devenisel/ ctun1 nu ne drteptarn.r/ (Pz - propoziqie predicativi)

4. Propunerea lor nu-mi svSdea defel.Prietena mea era de fel din Ardeal,

c.1. Mi-ar plicea si revid plaiul maramuresean.2. Maioul se udase din cauza ploii.3. Am intilnit la Muzeul de Arti acelagi grup de englezi.

Subiectul al IIIJea

l. Obieaiaele ciclwrilor curriculare ale inodydmkntului primarA. Obieaiaele ciclwlwi acbizipiilor fundamentale (clasa I qi clasa a II-a) vizeazS":- asimilarea elementelor debazl" ale principalelor limbaje convenrionale (scris,

citit, calcul aritmetic) ;- stimularea copilului in vederea perceperii, cunoasterii gi stipinirii mediului

aProptat;- stimularea potengialului creativ al copilului, a intuiqiei gi a imaginaqiei acesruia;- formarea motivirii pentru invitare, inqeleasi ca activitate sociali.

B. Obieaioele ciclului de dezvohare (clasele a III-a - a VI-a) consrau in:- dezvoltarea achizigiilor lingvistice, a competengelor de folosire a limbii romi-

ne, a limbii materne ;i a limbilor srriine, penrnr exprimarea corecti 9i eficien-ti in situaqii variate de comunicare;

lntrcccrcrr s-a suldat cu un rczultirt ncilltcptilt.Mii gri.dcarn cu cmoqic ci fratelc mcu v:r {i soldat in trupele de eliti.

- pronume nehotirit: A crezut tot ceea ce i-a spus.- adjectiv: Tot mobilierul fusese comandat la Paris.- adverb: Ne fot povesrea despre cilitoriile sale.- substantiv ; Era un tot vnitar.

- dezvoltarca capacitil i i dc a comunica, folosind diferite lirnbaje specializate;.- dezvoltarea gindirii autonome ;i a responsabilitigii faqd de integrarea in me-

diul social.

2. Principiul continuitdlii in realizarea obiectiaelor cadrw ale stwdiului limbii ;iliteraturii romkne tn ciclwl cwrricular ,,Acbizilii fwndarnentale"

Ciclul curricular ,,Achizilii fundamentale" cuprinde grupa pregititoare a gri-diniqei gi clasele I - a II-a din invdqdminrul primar.

ln "c"rt

ciclu curricular, principiul continuitigii se realizeazi prin:

, . -obiect ivecomune;* continuturi comune sau aseminitoare;- metode gi mijloace didactice identice;- necesiratea valorificirii achiziqiilor din invigiminrul pregcolar, in clasele primare.Acest principiu igi dovedegte valabilitatea gi eficienqa datoriti idealului educaqio-

nal, particularitiqilor de virsti 9i specificului disciplinei Limba gi literatura rominl., In clasa I evaluarea predictivi are menirea si releve nivelul gi temeinicia achizi-jiilor din inviqimintul pregcolar, demers necesar pentru o bunl orientare a cadru-lui didactic in activitatea viitoare cu copii.

. Etapa prealfabeta16, are ca obiective dezvoltarea capacitiqii de receptare a me-sajelor orale 9i a capacitiqii de comunicare orald. a copiilor. Activiti.qile de inviqare,tn aceasti etapl, asiguri:

- dezvoltarea aparatului fonator, pentru ca elevii si pronunge gi si intoneze co-'fect propoziqii, cuvinte, sunete ;

- dezvoltarea deprinderii de a delimita propoziqiile din vorbire, cuvintele din pro-poziqii, silabele gi sunetele din cuvinte.-

Deprinderea de exprimare orali se dezvolti prin exercigii de formulare a propo-ziqiilor/enunqurilor pebaz1^ de suport intuitiv gi lingvistic (cuvinte gi expresii date),

lrin povesti re pebaza textelor literare (povegti, povestiri), pebaza ilustra-qiilor 9i.alxperienqei de viaqi a elevilor s. a., metode gi procedee folosite in intregul ciclu deachizigii fundamentale.

Etapa prealfabetard, pregitegte citit-scrisul (etapa alfabetafi), asiguri continui-tatea intre aceasti perioadi ;i inviliminml pregcolar.

. Etapa alfabetarlltt ceea ce privegte insugirea citit-scrisului, aceasti etapi beneficiazd. de achiziti-

ile pozitive ale etapelor anterioare ale ciclului curricular, de pilde (inaf.ard de celemenqionate), copiii cunosc in oarecare misuri anumite litere, silabe; au ,,citit" ima-gini (activitare pe care o vor desfigura in toate clasele primare, in special in clasele I

- a II-a), scriu elemente grafice care compun litere, scriu chiar cuvinte cu majuscule.in insugirea limbii gi literaturii romine sunt eficiente urmitoarele metode:- tradiqion ale: explicapia, expunerea (limitatd ca pondere) , pol)estirea s. a';- moderne, formative : metoda euristicd (conversagia euristici), exercipiile (de

diverse tipuri), metoda descoperirii, jocwl didaaic etc.

It t l

( )orrtli l i l rcttl;itci diclrcticc o constituic rccorrsidcrlrcr rclaqici cadru didactic-elevlrli;r tt ';rttslortnrlrca clcvului in factor activ, coparricipant la formare educativi gi prinrsigrtrrrc;r ircccsibilitigii gi activitiqii diferenqiate, personalizare, ceea ce justifici di-vcrsit:ttt';t c,ttcgoriilor curriculare (curricwlum nrcler, curriculum aprofwndat qi cwr-tit.ulwtt cxtins).

. o

li1apa postalfabetari (clasa I dupi inviqarea alfabetului pini la terminarea cla-sci .r I V-r) trcbuie si asigure insugirea cititului corecr, fluentJi expresiv, a scrisuluit'orect, liz.ibil, caligrafic cu ajutorul conqinuturilor gi activitirilorie invigare adec-vatc, proprii gi etapelor.anterioare, prin metode formative, deja enunqate.

l)rogrcsiv, trebuie asigurati. activitatea conftienr;, continui, in ritm propriu a fie-c;1rui clcv, oferindu-i-se posibilitatea recuperirii, consolidirii gi dezvoltaiii aptitu-rlinilor prin variatele tipuri curriculare.

Achiziqiile dintr-o etapl. a ciclului curricular reprezinti bazl, qi puncr de pleca-rc pcntru achiziqii superioare.

.3. Exerci.giul este o metodi bazati pe actiune reali, prin care se execut;, o ope-rrli^c in mod repetat penrru a dobindi deprinderi.

In activitatea didactici, exerciqiul este o metodi fundamentali, prin care, con-;ticnt gi reperar, se ajunge la:

- consolidarea deprinderilor;- insu-girea noqiunilor,regulilor, teoriilor care se aplici in situaqii variate, asigu-

rindu-se transferul de cunoqtinqe;- dezvoltarea unor capacititi gi aptitudini intelectuale si fizice, morale gi trisi-

turi de voinqi qi caracter;- prevenirea uitirii ;i a confuziilor;- stimularea capacitiqilor creative, a originalitiqii, a spiritului de independenqi

gi a iniqiativei.Exerciqiul este o metodi adecvati tuturor formelor de activitate, care capdti o

importanqi deosebiti in perspectiva autoeducatiei permanetrte. ln funcqie ae aife-rite criterii de clasificare, exerciqiile pot face part. dir, mai mulre ."t.goiiit

- d up d f un c piil e in d e p linit e : exer cigii introdu ctive, p rodu ctive, de ip eragionali-zare, de dezvoltare, aplicative, structurale, de evaluare, corective ;tc.;

- dupd numdrul elevilor care participd la rezoloarea lor: exercitii individuale, deechipi, colecdve, frontale ;

- dupd tipwl de actiaitate pe care tl preswpun: exercitii orale sau scrise,practrce

dirijate, semidirijate, au-

ln clasclc primrrc, prin cxcrciqiilc rcproc{uctivc se formeaza automatismul scri-rului gi cititului corcct, fluent si rapid.

. 'Iipuri de exercigii de citire folosite in clasele primare:- citire tn ;oaptd, in ritmul propriu fiecirui elev, prin care trebuie si se realize-

ze citire conqtiend;- citire tn lang sau citire pe sdrite cu voce tare: fiecare elev trebuie si citeasci, in

fiecare lecgie, cel pugin un enunr;- citire seleoiad: pebaza unor repere prin care se asiguri ingelegerea mesajului

scris, se consolideazi cunosrinrele de limbe qi de literaturi;, - citire pe roluri, care are menirea de a asigura citirea fluenti si expresivi 9i ii re-

lai.eazi pe elevi.

o Exercifii de scriere:- copierea, scrierea dupi model exterior scris de mini; este tipul de exerciqiu fo-

losit in erapa alfabetari iniliali;- transcrierea, scriere dupi lite.re de tipar; lipsegte modelul exterior de scris de

mind, elevii trebuind si gi-l reprezinre mental;" - dictarea reprezinti o scriere in care elevii nu mai au niciun fel de model;

' - autodictarea este o varianti a dictdrii.

, ln lecgiile de limba 9i literatura romini se folosesc o multitudine de tipuri de exer-cijii prin care se realizeazi, obiectivele cadru gi de referinqi ale inviqiminrului pri-fher. De pild;:

- exercipiul de identifuare a unor elemente de constructia comunicirii (pirqi devorbire, pirgi de propoziqie, semne de punctuagie, elemente fonetice gi lexicale).

. Ex.: Identifici, in urmitorul enun!, pirqi de vorbire (substanrive,verbe) ;i pnrqi{e propozigie (predicat, subiect, parte secundari de propozigie):

Dupi furtuni vine si vreme buni.";- exercipiul de exemplificare

- Ex.: Spune/scrie doui subsantive comune gi doui substantive proprii, la numi-

plsingular gi la numlrul plural.Sau di exemple de substantive determinate de unu-doui adjective, atir la nu-

mirul singular, cit gi la numirul plural.. _ Acest tip de exerciqiu este urmat de exerciqii de creaqie prin care li se soliciti ele-

vilor si formuleze enunquri,/texte/compuneri cu cerinqe indicate;* exercipii de analizd morfologicd ;i sintacticdEx.: Analizeazi substantivele din urmltorul enunt:,,A mers yestea-n lume despre Frumoasa-Adormiti."Sau analizeazi substantivele, predicatele gi subiectele din urmitorul rexr:,,A fost odati un impirat gi o impiriteasi. Ei aveau trei copiii. Mai aveau pe lin-

3l palaul lor o gridinl.foarte frumoasi. $i atit de dragi ii erau florile acesrui im-pCrat,..".' Exemplele se pot inmulgir.

l r t

Ei combinate;- dupd gradul de implicare a cadrului didactic: exerciqii

todirijate sau libere;- d.ulLgr/ul de dificuhare, exerciqiile pot avea grade diferite de complexitate

9i dificultate etc.In gcoala moderni se imbini exercipiile de reproducere, care asiguri auromaris-

mele (formarea deprinderilor), cu acelea operatorii,prin care se reilizeazeffansfe-rul de cunogtinte, se dezvolti gindirea, operafiile inteleltuale si motorii, imaginagia etc.

lCa exemplificare se aleg pttru tipuri diferite de exercilii riintre cele nrenqionare.

TESTUL 2

Subiectul I

I La qigincide Mircea Eliade

Conceptul de nuzteld - vezi p. 53.Nuaela fantasticd se caracteriz eazd prin exploatarea situaqiilor fantasrice, con-

rtruite prin ,,.. alterarea" (ilcilcarea) cu buna gtiinqa a raqionalititii, a semniiicatri-ifOr gi a temporalitiqii.

-"Incilcarea,, realitlqii se realizeazi prin interferenqaSuPrenaturalului cu naturalul, prinrnvaziasacrului in profan, prin introducerea n mii-terului, in mecanismul cotidian alvieqii, prin intruiiunea imposibilului, a inadmi-sibilului, a absurdului, care fisureazi .. 'oriit ea exisrentl ,."1

Nuvela La pigdn,ci de Mircea Eliade intruneqte caracteristicile unei nuvele fan-tastice. Ca o replici la schiga caragialiani Cdldurd mare, in nuvela lui Eliade cildu-re e cea care declanqeazd, criza de congtiinqi a personajului principal, profesorulGavrilescu, ,,fire de arrist", cum ii pt".. re rri ."did;:K;[;];r;;;ri;; ;599i reprezinti o capodopgri a literaturii fantastice rominesti. ln unele creadi litera-re ale lui Mircea Eliade fantasticul are ca suport practicile yosa si ranrra yoea (Se-cretul doaorului Honigberger Ei Noppi k Serampoie) sau mituril"e folclorice iotianesti(Domnigoara Christina, $arpele). In aceste nuvele existi doui universuri distincte:real Ei ireal, sac?u gi profan. ln nuvela La gigdnci cele doui universuri se intrepi-trund, intilnim ,,camuflarea sacrului in profin".

ln spapiwl profan,Bucuregtiul de altidate, sunr ascunse semnele sacrului. in o.a-gul toropit de argiqi incepe ciudata aventur; existengiali a profesorului Gavrilescu,care igi uitase servietacu partituri la eleva sa, Otilia Voitinovici (expozipia).Uita-rea aceasta este motivul intoarcerii din drum gi inceputul unor intimpliri stranii carese deruleazi dupd.ce, atras'de faima stranie a locului 9i de rlcoare, profesorul pi-trunde in bordeiul gigincilor. Curind constati ci bordeiul esre un ioc iniqiatic; incare trebuie si parcurgi.diferite ritualuri ezoterice, incepind cu alegerea fetei: el re-fuzi nemqoaica, dar trebuie sr ghiceasci riganca, grecoaiia, evreica. \intrtga)

. Desfdsurarea acfiunii: Personajul intri in acil spd.liu,interzis, purtAid cu sine,obses_iv, imaginea colonelului Lawrence gi, mai ales, regretul unei vieqi rarate: ,,sunra.rtisj'.', se autodefinegte Gavrilescu, ,,pentru picatele mele am ajuns profesor de pian,dar idealul meu a fost, de totdeaunai arta puri. Triiesc penrilr sufiet... " ,

La intrare totul este marcat de cifra trei: taxa de intrare esre trei sute de lei; ajun-ge aproaPe de ora ffei, trebuie si aleagi trei fete. lntAlnirea cu cele trei fete inseam.ni lnceputul unei experienge fantas:tic-ezoterice in care igi amintegte de visul siu deartist, dragoslea pentru Hildegard. Gavrilescu nu reugegte si rreaci probele qi se ri=ticegte in labirintul cunoagterii de sine. Fetele il poarti ca inrr-o hord a ielilor dincare el,va iesi incurcat. in acest labirint apar simboluri ale sacrului: somnul, cifratei,labirintul 9.a.

I }:rlcrr:irr l<uiqi ;. a,, Limba ;i literatura rom&nt| Concepte opffali()nttle, p, 53,

l *, lncet-incet, Gavrilescu iese din amnezie, igi arninteqte tragedia vieqii lui: intr-oteribih de varil, dupl ce argila il lovise in cre$tet (,,lovindu.-.mi ca o sabie in creg-

capului,.), s-a rlrdcit pe drumul vieqii, a pi.rd.ti-o pe Hildegard. ln-parcul din, ' - t ^ ,

lorrenourg, pe o oancd, o fati plingea in hohote. Gavrilescu se iusdfici: ',efamlOttenbUrg, pe o banci, O tati Plangea rn hohote. bavrllescu Se ,ustrlrca; ',erarrr, eram fru"*fr gi aveam .rtt rnil"t de artist !'1 (autoportret). ,,O fati abandona-

i *p." inima. A- st1t de vorbi, am incercar s-o consolez-. A$a a incepu! tra-

ia "ieiii

rnele. [.,.], Mi-arn sPus: << Gavrilescule, ata a fost si fie. Ceasul riu ! A;a

ln timp ce riticegte printre lucruri gi paravane, Gavrilescu isi retriiegte poves-

de iubire. Esre cind nelinigtit, cind teiorizat de cilduri (lucru care ii aminteqte..Lawrence al Arabiei), cind de coqmaruri. Simte prezenpe sfianii, se trezegte gol,

obiecte p. aur.-n., le recunoagte, i se pare ci el insuqi se metan-Iorf.ozase'

din labirint gi-i polr.tt"gte babei di la intrate_cum a venit la Bucuregti, cu Elsa,

i insurlqei tituii, cum el a devenit profesor d.e pi4.somotui ramvaiului il readuce in planul realitdpii; :Zgomotui ramvaiului il readuce in planul realilAlil; se urci in tramvai, iqtri in

ii. .r, un tinir ciruia-i pomenegti de colonelul Lawrence. Ajungind in stra-

Pr.ot.r"lo, nr. 18, unde locuia eleva lui, afle ce aceasta se clsitorise cu ingine-

FrAncu gi ci plecase in provincie'Nelemuiireaiui Gavrilescu sporeqte, el^fiind convins cd intirziaseJl-tl*t"t

:l:tva ore, nu 12 ani, Monologulinterior reflecti tocmai starea lui de dezorientare:

Gavrilescule, $opti ilF!:;,"'ns9 i1strat'a, ,.1"1!'-1:i ll::l'-:1:::?::l"ri:'J:"si-ti pierzi riremoria. Confunzi adresele... " Se urcd iar in uamvai penru a se

;;ri.-i;;;;;.e tii".h.se o discuqie cu o doamn d, cdreiaii vorbegie de colo-I la*renc.. Taxatorul ii itrage atenlia ci banii lui n-r,rr maj su.nt valabih, il' fost

cogi din circulaqie cu un an in uimi. $i biletul se scumpise de cinci ani' Nedume-irea gi-o pune pe seama firii sale de aitist Sosit acasi, descoperi cu uimire absen-

^. , ^ : -^: ^- : T ^ta Elsei gi -ouit"u

unor cunottinqe, madam Trandafir, in urmi cu cinci ani' La

lar.iu-" din colqul strizii, unde locuise , afld" ceElsa l-a ciutat, l-a a;teptat Yl tiTp:

aooi a plecat la rude in Germania, in urmi cu 12 ani' Gavrilescu persistd in ideea lui

li.u.ii-.tttele trdite de el s-au petrecut in timpul unei-zile' El penduleazi intre

cele doui lumi, lumea reald gi cei ireald, bordeiul ligincilor' Respins de lumea. re-

ali, se reintoarce, urmar de o'birja condusi de un fosi dricar. In dreptul bisericii, se

opi"r" si respire parfumul floriior. Di-umul acesta cu dricarul anricipeaz| drumul

iii11t,i-pr."ie ." Hitd.gard. Revenirea l-a bordeiul qigincilo-r incheie experienqa" ini-

qi"ii"a, pregatirea lui Ga.Trilescu pentru ultimul drum. Bab.a ii sp.une si meargl dtept

p. .o.iior"gi si numere Sopt, uqi,la a giptea si bati de trei ori !i sl intre' Profesorul'se ritlcegte'din nou, vtea ie r. i.rto"t"e'gi si reia numiritoarea, dar este prea obosit.

Intri inti-un salon unde o giseqte pe Hildegar d Qtwnawl culminant) - momentul re.-j;siriip^radisului pierdut

" 9i pleaci apoi J.r

"c.irt" sp19 p1du1e, dqi_de biriarul dri-

iarr ,,Ii-o spre pidure, pe dru*ul il maiiung, spuse fata. $i miniincet. Nu ne.gribim"."

$i toi fata ii .*pli"e tiirro ciudatd ce-l cupiinie se. Deznoddrnhntul nuvelei este con-

centrat in ultimele enunquri ,,Toqi vislm, sp.tt.. Asa incepe' Ca intr-un vis.""

Ambiguitatea rextului trimite la semnticalii multiple: planul_real, profan, este

sarurat di sacru, dar omul, coplegit de timpul concret, nu le inqelege pini intr-un

moment d" g."qi" in care gr"triq"l! ," gt"rg gi t. poate ajunge intr-o lume a r.tiswlui'

"i''1.,

It II t r aee*sttr i t l t t l : l rc:ct c i r t r . i r t tp, .posibi l rr intr-urr spl t( iu nut ic,sc ajupgc la rcgisirca pa-r adisulrri picrtlut. lntrc cc'lc. cktui, planuri, ,aui si'ir:r^t, iii

"r^"^rii drumul birjarul

driear, sirrrlrol al luntrasului caron,la intiarca in borjeiul qiga;ror se afli baba *oerberul -. celc rrci fcre, ielele care qes confuzia p;r;;";t;1";, po, ri un simbor arltrrcclttr', Qrrc ii ofcri treiposibile.exp-erienqe.*;rr""r,;"i.,1",p"ql"rculmral alGre_t'iei, af ( )ricrrtului indic sau al Vechiului T"sr"m"nt. Dacd arfi ghicit 9i nu s-ar fi ri-tacit in trccur, ,,ar fi fost foarte frumos". semnificagiit.

""".tEi pot trimite gi sprel'.rsrrrrrl.ptlrular Tinerete fdrd bdtrhnepe si a;ap; fari';;;;";;;j care Mirrea Elia_tf e il valorificase in nuvela Tinerepe firi tinerege.

l'roz.a lui Mircea Eliade igi rr. i;d;.inil e tn tradigie dar gi in prozaluiMihai Emi_\cscu (sdrmanul Dionis), a,lui.I. L. caragiale lpouesiirile i""tJrii.";, innoieste fan_tasticul rominesc adiugdndu-i dimensiuiea mitici.

Subiectul al IIJeaA.l. trebuie - predicat verbal.

sd Stipi - predicat verbal.nu era han - predicat nominal.era cetate * predicat nominal.

2. dumneavoastrd - subiect.acela - atribut adjectival pronominal.de ici pknd colo - complemenr circumstangial de mod.in cuprinsul lui - complemenr circumsranqial de loc.

3. niSte - articol nehoririt, numlrul plural.nici - adverb de mod.

4. ferecat: inchis, incuiat, zivorit.cwprins : intindere, spaqiu, suprafagi.a oploSi: a se aciua, i se cuibiri, a se pripigi.a nu avea habar: a nu-si face griji, ,,rrr_i plr".

B.1. Mi-am depus roare economiile la bancd.

Uneori mi agez pe o bancd in Cigmigiu gi privesc lacul.Protesorul parea un om drept.Privea dreptinainte.Mi lua drept cine nu eram.Mi doare piciorul drept.

2. mai - substantiv: Mai este luna florilor.- adverb : ce rnai faci? ; .ce mai freamin, ce maizbucium ! " (Mihai Emi-

nescu); Mi se pirea totulmaifrumos.

T lut

3. Vorbca cu atita patos,r/ tncdt ne-a ardjit 'pe tofi'2/ (Pz - propozilie consccu-

tivi)Ne-am pregitit atit de intens pentru concurs,l/ inch't eram siguri de oictorie'z/

(P2 - propoziqie circumstanqiali consecutivi)' 'Er" arita linigre,r/d,e ne yiuiau urechile.2/(P, - propoziqie circumstanqiali con-

!ecutivi)

4. cigtigitorii cursei ,,Formula unu" erau a.cettia. (nume predicativ)pr.-l;I" penrru ace:;tia pireau substangiale. (atribut pronominal)

c.1. Vom reveni inJurnal asuPra delincvengei juvenile'

2. Soluqia pe care am adoptai-o la congres avea.unele dezavantaje. - t

t:i; ,#p;i olatoriei initalia, ,-" "rJnt

posibilitatea participirii la un festival

folcloric, ceea ce ne-a plicut tuturor'

Subiectul al III-lea

l. Tipuri de Proiectare,,Proi"cta."" didactici reprezintilactivitatea de structurare a acqiunilor gi.opera-

tiilor care "rlgrrri-frrn.giorr"iitat."

sistemului 9i a procesului de invigi.mint la nivel

il;r;ilqp*fii./irrr"r-"diar gi concret/operaqional conform finalitiqilor elaborate

in termeni de politici a educaqiei."lln practica gcolari proiectarea activitigilor didactice ia forma:

(1 fplanificirii calendaristice orientative ;(2) proiectirii secvenqiale, pe unitiqi de invilare;(3) proiectului de lecqie'proiectarea activitiqilor didactice o realizeazS"inviqitorul/inviqitoarea dupi ce a

studiat temeinic progr"-" gcolard, a inqeles corelarea dintre-obiectivele de referingi

1i, ii t"oopA ,leiulil,corrginutu.i (ce tnpapd?), activitigi de inviqare (cum inaayd?)''

ii) pf""i{icareacaiendaristici anuali orientativi trebuie si fie un cadru in care:

- se stabilegte succesiunea parcurgerii conqinuturilor;

- se coreleazi conqinuturile cu obiectivele de referinqi;

- se stabileSt. *rr"o.drnqa intre demersul educagional proiectat de cadrul didac-

tic gi oferta de resurse didactice;r. roUii.gr" timpul alocat fiecrrui conginut pentru a se realiza obiectivele de

referinqi.planificarea calendaristici esre orientativi, permiqind modificiri ulterioare de-

terminare de caracteristicile colectivului de el.rri. Schi-birile efectuate vor fi men-

qionate la rubrica ObseroaPii.

r(lristea, Srrrin, 1)r2:1roz ar de terrneni peclagrtgici, p. 385.

r l

I l i , ,

(2) Proiectarea unitdpii de tnvdpare

o unitate de inoipare este o structuri didacdci deschisi si flexibili, cu urmi-toarele caracteristici: rv* vwow'rr4 tr r

- este coerentd din punct de vedere ar obiectiveror de referin qd, vizate;- esre unitard din punct de vedere al conginutului ; - - -- -- --'l

- se defiEoard coniinu.u pe o perioade J" ii-p (una sau mai murte ore de curs).Al ocarea. dmpului se r ealiziazepri, piiin.area anuali ;- se finalize azd, cu o evaluar.^.

"",I:::!:]ogia de proiectare pe unitigi de invitare consri in succesiunea urmiroa-reror etaPe:

l . tResurselb actiaitdpii didactice cuprind :* resurse materiale: manuale, texte auxiliare (culegeri, antologii, enciclopedii, plan-

Ee, tabele, hirgi etc.), materiale didactice, mijloace audio-video, locul de des-figurare etc.;

- r|surse uflrdne: elevul cu personalitatea sa, motivaqia, capacitiqile inviqirii gi

de exprimare, cadrul didactic cu experienqa sa, influenqele comunitiqii etc.- resurie proced.urale: forma de organizare a clasei, metode de organizare a ac-

tivitiqii, metode de invlgare, metode de predare, timpul alocat.O unitate de inviqare poate cuprinde 3*7 lecqii.

Model

Unitatea de inviqare: ...Nr, de ore alocate: ...

elevii cu

Y

Planificare calendaristici

Nr. Uniriqide Obiectivecrt. invdqare de referingi

vrzate

Nr. de ore Perioada/alocate Siptimina

- !;-1"fjg*t conqinunrrilor previzure de programa;

- stabrhrea activitigilor.de inviqare ."t. du" i",e^ltizar "a

obiectivelor ;- identificarea sffaregiei (modaiitegi Je organizare, fronral, pe grupe, individu-al, resurse umane { maieriale) p.rrrr,., ,J^lir^r"^'ii,*iirli".,

; "]:lf::l l:: b.i d e e,,aruare, i" ru n.qi.' J " ilfi ;;;'j."p.,ro,_*,,ea.rn prorecrar"" p" :l]:il.!;

ilvitare se pune ."..nrui p. obi..drr., ,,r, p..o'qi_nururi. Demersul didactic trebuie si raspunae urmiroarelor intreb;.ri:

i l$,l

I*{'

$t5iltr

il$j\,

tiis

t

Evaluare

(3) Proieaul d.e lecpie esre o anticipare ideali, o perspectivi globale 9i completi

a lecqiei care cuprinde iuccesiune" "u"ni-.r,telor

didactice, obiectivele concrete, de-

talierea conqinuturilor, strategiile de inviqare gi evaluarea'

_Identrtrcarea unei unitigi de inviqare se face prin tema acesreia. Temele ,,rrr, .rrrr*:::',:?Ttlf:::,:,tjt: *:l analiza'scop,,il-.,ii";-i,,-#ii.,_,i* fie orisinale, aleê rezurL4Lr wtLt drtaDza scopurllor.rnvigi.nr, formuliri fie originale, alecadrului !i_di,cri9, fie preluate di" Iista je .onqirr.rturi a programei sau din manuar.Actiaitdpile de inrdpare reflecti corelarea ii"r* .uiJ*i""# l. ,;;riil; ;;;;:ginuturi; reprezinti o.i"rrr"."" .ari"""

"""-;r r.op, ,.;;;p;i;;;_a acdvitdtii.

Model$coala: . . .Aria curriculari: Limbi gi comunicareDisciplina: Limba 9i literatura romini

Proiect de lec$e

Subiectul lecpiei: ...Tipul lecpiei: ...

inviqitor/inviqitoare : ...Clasa: , . .Data: . . .

*

De ce Ce voi Cu ce Cum CAt s_avoi face ? face ? "oi

ir." ? voi face ? realizat?

ro l l r ts.r,l'rri : Curriculurnul poetc fi :Qhicctivt opcralionale: pc parcursul qi la sfirgitul leqiei elevii trebuie: - cunicthm fonnal satt oficizl:. ,(), sI ... - ir"*t"-'aforrr-t rn"cuprinde -ansemblul

experienldor de invipre qi dez-

, r, ,oltare indirecre, rezultate ale interac$uniieducrtnlul cu mrjlo.rcele_de comu_

;, ... ".

nicare in masi, inreraciunea in mediul social, culrural, economic, temrhal' al

n qrupului de prieteni' al comunitagu etc "lSriategii d;1aaie' -kk*t

- i"1orr*t (non-formal), care seteferl la obiectivele 9i con$nuturi-

'y;::t:X:!:",*nversaqia,exerci{uJ,expricalia.jocdidactic,activitatein- l*Uif*"XU;iftH:[tT*";tr;T'fr'iffJ*:'S"-q.:I. Mijloace de indfimant: ---------- I ia"itiil""aaii spoitiu'lanistice, ubere, centre de pregitire pro{esionall) 'z

Ribliografie: ................. Mai existi 1i alte cetegorii de curriculum, in funt{" q" -yi': ::'1,"-"1;.,--.,^^scenaiure4iei ##r:'#xr!*::i:,J:i#:'i"-J:',L:iffi,Tfi.::#1i..".**i:S'*,,11 :i;j,#,$,'rtlp*iff#ra :ff; *f,tnfffirffi'ru'*1m::i":fj::':lj:nl'tnilr;

?*:,1*.-*",,i,1 . ,','",t'r*to*t* -:n:::;:x:,::;:;'::',:;;;L;#ili.'iH;;,erorcurricu,areaux'iare:curnctulunTul suPort se relera la ansamDrul I

."f.g".i J. pro6l.-., culegeri de texre, indrumltoare didactice, atlas, dicqio-

nare, software educaqional etc.;- curriculumul testat se referi la experienqele de inviqare 9i dezvoltate aprecia'

te qi evaluate cu aiutorul testelor sau al probelor de evaluare'

3, Etape ale procesului suierii la clasa I

i;;ili ;it;; J. forrn"r. a deprinderii de scriere presupune urmrtoarele

2. Sensurile conceptului de curriculwm

, Conceptul de cwrriculwm provine din limba ladnd (cuniculum- plural curricu-la -

^,,alergare"r,rcursi."r,,dritm" ).,,In accepqiune modernd,in sens larg, curriculumul nu vizeazd,numai conlinu-

turile instructiv-educative incluse in prJgramele gcolare 9i universitare, pl"rr.rrii" Jejnvitim{t gcolare gi u.niversitat., ptogr"-ele scolare giuniversitare, ma^nualele sco-lare gt universitare, ariile de studii, ariile tematice, subiectele punctuale etc., ci gi sis-temul.experienqelor de inviqare si formare, direcre ji indir..t. aL elevilor gi uruae"tiior,exPerlente corespunzitoare celor trei mari categorii de educagie, care se imbini gisc completeazd, reciproc: educagie formali, nefoimali Ei informail..r.

.. A;adar, in sens l,arg,.conceptul de cunicwlum descrie'ansamblul proceselor educa-

trverfi al experienqelor de.invigare in care este antrenar elevul pe duraia gcolarizirii sale.-

In sens restri,ns, curriculum inseamni ansamblul documentelor;iolare de tip re-glator care cuprinde {a.te.le esenqiale privind procesele .dr.r..tirr" gi e"perienqei. deinviiare oferite elevului de citre g.orie. De oLicei, acesre documenre siunt denumi-te curriculum forrnal sar oficial.

' ; lt4Pe:!,',--'^. irruirea literei,scrise pe o plangi, pebma analizei elementelor grafice care o

!,, compun;

... b. rlroli"orio sintezei elementelor grafice prin.scrierea demonstrativi pe mbli. der::!

citre cadrul didactic car. ,r.rbilii"azi ^"giunea'

numelte elementele grafice,

spaliile pe care se scriu, de unde incepe 9i unde se termini acgiunea gtahcl;

c. iirntifiiorro literei oroiiot, sunetwlui reEectia in cuvinte exemplificat: ^d. :i-

rr. elerri, in "lf"b"t"rul

decupat gi in alfabetarul copiilor, in manual 9i in alte

plange, afige' extrase, benzi decupate;- i".r"iiii de i,,dlzirea mugchiloi mici ai miinii: ,,cintatul la pian", ,,frimin-

tarea piinii"r,punerea/scoaterea minuEilor" I'a' I, d. simukrea tniirii litereide citre elevi impreunl cu cadrul didactic care expli-

. cn .I.*"t*le lrafice gi gesturile scrierii : se simuleazi scrierea in aer cu degetul' pef,

Lrrr.e, in podril palmei iu stiloul gi ochii inchigi, apoi cu ochii deschigi;

e. scvierea litirei Ia tabld. de citre doi-trei copii;

I lonescu, Miron; Radn, Ion, ap' cit., y.97,: Cristea, Sorin, Dicpionar de t,errneni pcdagttgici'I lrrnescu, Miron; Riulu, Ion, Ditlactica modernri, p.96.

t-&

r l II t ' , | ) t r r ) t I i r(,t r.r ' gu I i l , tt t t ln t i t t, pr gr.,f irr, ;

l t r t t t ' t t ' , r i t rc. t i t '1, t l t tpr t r r roclc l ,c lccr i t rc l iccrrrcc()pi l ,acclpuqiptrc i l i tere;sul t

I I ( ' ( ' , ( '5, t tc:

tttttttrtltrl buJiuidwal al scvierii: cadrul didactic.apreciazdcorecrirudinea, expli-r',lr (()rcct.crrzi, rccomandi, demonstreazi acolo unde este necesar;1tx dii,tctic cla relaxare, de inleturare a oboselii gi de preintimpinare a plictiselii;rclrr;rrcrr, scrisului cu alte trei litere sau un rini:c()rrtrolul si aprecierea activitil i i fiecirui elev, evaluiri gi recomandiri.

irr lcclii lc,lc'inriigare a unei litere noi esre necesar si se reacrualizeze literele in-v'11ittc ilrltcrior, si.se stabileasci asemini.ri gi deosebiri inrre acestea, pentru a se evi-r.r c,rrl 'uziilc. Periodic trebuie repetare_;i sistematizate literele insugite.

Itt Ittt>tncutul scrierii .rrrrir.telo, trebuie acordati "r.r.1i"

,.ri"rii'legiturilor din-tl'c litcrc gi scrierii in duct continuu, f;ri intreruperi, perrtru a nota semnele diacri-tit 'c' Sc irnpune repetarea.gi..explicarea de maimulie ori a gesturilor grrfi..,-"rlcrrrc'rclor componente ale liteielor si ale legiturilor dintre acestea.. liortnarca.deprinderii de a scrie corect 9i Jaligrafic

"ri. f,rrra"1nentali in evolu-

1i;r irrtclcctuali a elevului.

lzgl l l marc gi vcscl , i rnpr ir l i t in trc i pirqi , c lrc sc qi l l tot dc uuor: Vatra Satului , I )c lcni ipi Bcjcnii. $-apoi Humulcatii gi pe vremca aceca r1u cra nurnai asa) un sat de oarneniflrl cipetei, ci sat vechi ri.zigesc, intemeiat in toati puterea cuvintului: cu gospo-drri tot unul gi unul, cu fhcli voinici gi fete mindre, care gtiau a invirti gi hora, dar

;i ruveica, de vuia sarul de vatale in toate pirgile; cu biserici frumoasi gi nigte pre-o1i gi dascnli gi poporeni ca aceia, de ficeau mare cinste satului lor" (capitolul I).tltenii se disting prin vrednicie gi dragoste de viaqi. Din galeria acestora se desprindelteva personaje semnificative, individualizarc {iecare printr-o trisiturS: pirinteleIoln, care se ostenea pentru binele enoriagilor sli, a infiinqat gcoala, la care preda cuil1re cinste bediga Vasile, fhc;ul ,,voinic, frumos gi ruginos ca o fatd mare". In an-tczi cu acesta apare dascilul Iordache, ,,firniitul de la strana mare", care ,,clim-glnea de bitrin" 9i ,,mai avea gi darul suptului"; printre gcolari se afli gi Smirdndiqa

lopii, ,,o zgitie de copih ageri la minte", silitoare, dar gi zburdalnici, ea fiind pri-irr care face safteaua Calului Bilan gi a Sfintului Nicolae, ,,fic;torul de vinitii".

Fiecare capitol reia descrierea sarului, a familiei, din alti perspectivi, ;i comple-lQazd galeria de personaje.

D e sfdsurare a actiwnii :ln capitolul I este infiqigat satul, acliunea se concentre azi asuprainstruirii lui Nicn

- anii de qcoali, in satul Humuleqti qi la Broqteni, cu vestitele peripegii: contami-1trea cu riie de la caprele Irinucii, gazda acestuia gi a lui Dumitru, unchiul siu, dis-Fugerea casei gi fuga cu pluta pe Bistriqa. Capitolul al Ii-lea surprinde atmosfera deftmilie, emoqia evocirii pirinqilor ;i fraqilor, jocurile copiliriei 9i intimpliri plinedahaz tiiatul porcului, uratul la sirbitorile de iarni, furatul ciregelor de la mitu-

I Mirioara, intimplarea cu pupiza, la scildat, capitolul incheindu-se cu un auto-

Dorurer hazliu. Satul natal ;i familia reprezinti paradisul copileriei. ,,Nu gtiu alqii cum-trtnt,

dar eu, cind mi gindesc la locul na;terii mele, la casa pirinteascl din Flumu-leqti,la stilpul hornului... la prichiciul vetrei cel humuit... la cuptiorul... si la alte jo-

nrri gi jucnrii pline de hazul si farmecul copiliresc, parci-mi salti 9i acum inima debucurie ! $i, Doamne, frumos era pe atunci, cici ;i pirinqii gi fragii gi surorile imiffeu sinitoEi, si casa ni era indestulati gi copiii gi copilele megiegilor erau de-a pu-turea in petrecere cu noi, gi toate imi mergeau dupi plac, [Ar^leac de suplrare, deDtrci era toata lumea a mea !'

$i eu eram vesel ca vremea buni, gi gturlubatic ;i copiliros ca vintul ?n tulbura-lca sa".

Universul copiliriei se constituie din spaqiul gi atmosfera domestici, simpli, pis-trltoare de vechi tradiqii, exemplare, aproape mitizate.

Chipurile piringilor;i ale bunicilor se individtalizeazdprin citeva trisituri: Sma-rmda Creangi, ,,plini de minuniqii", ,,vestiti pentru nizdriviniile sale", intruchi-peazi dragostea materni, imbinind iubirea gi ingiduinqa cu severitatea. Doregte si-givrdi fiul popi gi este neinduplecatl in hotirnrea de a-l 9coli. Tatil, cu spirit prac-tic, realisq neincrezitor in feqele bisericegti care-i instruiesc fiul, ii transmite lui Nicilngelepciunea experiengei de viagi. Bunicul, David Creangi, este susqinitorul invi-

flturii, prequind cartea, iar bunica se induiogeazi de orice lucru, revarsd prisosul eide bunitate si iubire.

TESTUL 3

Subiectul I

I Amintiri din copiliriede Ion Creanga

Ro,manul este o specie a.genului fpic in prozd,,de dimensiuni mari, cu acgiune1:ornplexi, destS.surati pe mai.multe planuri, inrr-o perioadi de rimp gi un spaqiu am_plc, la care participi personaje nrrrrr.ro"r".-Romanul pr.ruprrrr. ,rrr'n"r"ror,'obiec_trv sau subiectiv, gi imbinarea modurilor de .*pun.ri, descrierea, dlalogul,rnonologul gi naraqiunea, care este dominanta. in ,rrril" ,o*rne descriereat;;-iircdusa, iar monoiogul inexistent.

Opera literari Amintiri din copildri.e intrunegte trisiturile romanului, ale unuir?mln memorialistic, ,,roman al copiliriei copilului universal,,, cum il aprecia cri-ticul G. Cilinescu.

, A.:t: roman.cuprinde patru capitole, fiecare incepind cu o expoziple: descriere

a loculur actiunii, schiqa de portrete ale personajelor implicate in acqiune.

. ,, tr,.J.-.nt de originalititea romanu^lui este relaqia o)tor-norotor-personaj im-

phcat. Naratorwl adult se transpune inpersonaj, de aici caracterwl subiicti,u, de'pro-fur-rda rezon angi afecivd"

" .rr-o-ci.ii ;i de mandil" p.nrr., ,p"rr.rr"rrg, l" ,rr, ,p"6.r lila o comunitate exemplare: ,,Stau ciieodati gi-mi aduc ,rrrirr" ce vremi 9i ce iameni

crau in pirqile noasrre, pe cind incepusem 9i eu, drigiligi Doamne , a mdridica bi-icqag la casa pirinqilor mei, in satul Humulesti, din ti"rg jr"pt p"rr. apa Neamqului;

It4 l

Arl i rr t tc, t I ' l t ' t r l i i rc ' l tc ; rni i dc;corLi c lc l rr I I r rrrulc; t i l ; r l ] ro; tcni , la l r i l t iccni (calrr lol t t l l l l l l - lcrr) pina la sosirca la Socola (crrpi tolul al lV- lc la), cg care se i r-rcheict,ttlt;rtttlf , Mtrltri vrcmc critic:r litcrari a considcrat Amintiri din'copildrie o operi li-t('r.rr';1 rrctcr"rnirrat.i. ln _rcalitatc,.imaginca finali este simbolici:

"jungi t, SJ.ot" i"

r',lt ulir lui rnog I,uca, Nici gi Zaharii Gitlan se adapostesc sub un plop mare undcrt' 't,lttttasc o rnulqimc pcstriqi: dascili, tineri, alqii rnai virstnici cu peririqii lor, ,,pr"-olr iir rrllrcni, gi mdrturisindu-gi unul altuia picatele !...", un loc gi b colectivitate del.t t,trc itrccpca o noui etapd. avieqii. Romanirl se incheie-cu iegirea din universul co-lril;rrici ;rritr drurnul la Iagi si.inrarea in marea viagd, atiniruiui (deznodAmaitulj.

f tt lccst roman cu puternici amprenti subiectiva, conflictwl se stabilegte intre octttlturtitate traditionali bine intemeiata, cu norme morale sfficte gi cei caie le incal-.,,1,

f i l ci accgtia.iunt copiii neasti-p;rr6 (intimphrile hazlii) ,.r, "d.riqii

;;;;;;tlrcir.dc,la proprirlc lor indatoriri: preoqi gi dascnli lacomi, viciopi, popa oslobanu,rl;rscif ul lordache erc., oameni hapsini (mog vasile gi mituga Mirrioira erc.). Bise-ric,r Ei qcoala reprezintl, qinta neciuqitoarei critici a nararorului. Pwnctul cu[minant,rl t:ttnflictului se afli.in capitolul.al III-lea - gcoala de catihegi din Filticeni gi bA-trril clin casa lui Pavel Ciubotariul.

I)crsonajele pot fi grupate in doui categorii: personaje evocare cu dragosre, res-;tcct.i;.i d,uiogie si personije pe carc naratoiul nn l"

"gr.."zi, infitigate ciitic, c"le-

bru f rtnd portretul generic al preotului schiqat de mog Vasile: ,,Vorba ceea: picioare1jc.1al' guri de lup, obraz de-scoarqr gipintece de iapd se cei-unui popd...'Bine-arl' i, Doamne iarti.-mi",.ca feqele.bisgricestisa fie mai aitfel!... Dar... vegi'fi auzit voi,ei pop.a.are mini de luar, nu- de dat; el mininci side pe viu gi de pe morr. vedeqic.it de.bine triiegte Mecetul, feri si munceasci din'greu'ca noi..." Saû celebrul Tris-trca, elwul incapabil si inveqe dupi manualele vreriii ;i Davidici, mindrege de fle-cau de la munte care n-a avut parte si se preoqeascl., ,,a murit, sirmanul, inainte devrclne, inecat cu pronumele conjunctive, peritu-le-ar numele si le piari, ci au mi.n-cat juvaer de fliceu!"

Romanul.Arninliri d'in copildrie se remarci prin arta naratied liportretisticd,prinumor.qi or.alitate' Creangi a fost un neintrecui minuitor al vorbirii populare:'lexicpopular gi regional,,construcqii (f.ya7e) de tip popular, a valorifi."t pro'oerb ele, zi-ccri (expresii) populare, interjecqii. Pentru caricierizarea unor personaje s"r., situ"-[ii, naratorul are la indemAni zicitori, ex-clamagii folclorice, uieori imprecaqii g.a.Apar frecve nt hiperbola, ambiguitatea, swbtnpelesul, jocwl d.e cwainte

"tc. io"t" a."r-

tca constituie elemente de originalitate a operei.

t Ultima noapte de dragoste,intdianoapte de rizboide Camil Petrescu

Conceptul de roman - vezi p.72.Opera literari Ultima noapte de dragoste, tntdia noapte de rdzboi de Camil Pe-

trcscu intruneste caracteristicile romanului, ale unui riman swbiectia, realizat dinpcrspectivaP ersonajului narAtor,

-stefan Gheorghidiu. Scris la persoana I, romanul

sc axeazS, pe doui experienqe fundamentale de viaqi, experienqa iubirii ;i a cisniciei,pc de o parte, si experienta rizboiului, confruntarea cu moarte", p. d. altd. parte',

75

r6col)stiruirc pi rctraitc cu profundi luciditatc dc citrc pcrsorrajul nar:ltor. Accstc

ixpcricngc de viaqi au deterrninat structura romanului, cele doui pirqi reflcctatc gi

ln-titlu, unirarea operei fiind asigurati de complexitatea personajului narator, per-

ronaj principal. Critica literari a apreciat ci prima p^rte a romanului are caracter

de confesiune, de jurnal intim, iar partea a doua se inrude;te cu un jurnal de tdz-

boi. G. Cilinescu consideri romanul lui Camil Petrescu ,,o proza superioari. Per-

tonajul principal, $tefan Gheorghidiu, este ,,un om cu suflet clocotitor de idei 9it

- t ' I L ' l ' - I v- l , - -pmiuni, un om inteligent gi neprihinit totodati, plin de subtilitate, de pdtrundere

isihologica, dar gi naiv, cu inocenqi (gi cu talent) de poet, vorbegte despre dragos-

iea lui, despre femeie, afa cum o vede el, despre oameni, despre nagterea pimintu-lui din haoi etc. gi din acest monolog neryos se desprinde incetul cu incetul o viaqilufleteascd, indeterminati dar reali, un soi de simfonie intelectuah, care te surprin-dc prin exactitatea cu care elemente disparate se intreqes, care te incintl prin plice-

rea ce poate rezulta din calitiqile psihice"'tPrii tehnica retrospecliei, prima parte a romanului, compusi din gase capitole 9i

perrea a doua cu gapte capitole, fiecare cu clte un dtlu semnificativ, dezvlluie dra-'nra iubirii qi a cisniiiei din perspectiva experienqei rizboiului, prin {ine gi lucide in-

vcstigaqii psihologice.In expozipie, capitolul intitulat ,,LaPiatra Craiului, in munte", se ptecizeazS, mo-

menrul inceperii acqiunii, primlvara anului 1,916, (retrospecpie) (intriga) 9i se descriu,

cu subtih ironie, celebrele fortificaqii de pe Valea Prahovei, intre Bu$teni gi Predeal.

Acqiunea din acest prim capitol este posterioari intimplirilor relatate in partea I-a

romanului, scriitorul apelind aici la un artificiu de compoziqie. Intimplarea de lapopori, discutarea unei crime pasionale, declangeazi ribufnirea pitimagi a lui $te-lrn Gh.orghidiu, exasperat de pladtudinea gindirii camarazilor sii. Personajul e su-rcscitat dii cauza doiingei de a-gi vizita soqia, pe Ela, a{lard la Cimpulung ;i a

incertitudinii in privinqa primirii permisiei. I se destiinuie prietenului siu, Oriqan,

Clruiaii explici ceinqelege el prin iubire: ,,O iubire mare e mai curind un proces

de autosugestie... Trebuie timp 9i trebuie complicitate pentru formarea ei. [...] Iu-

beqti intii-din mili, din indatorire, din duiogie, iubegti pentru ci ;tii ci asta o face

fericiti, iqi repeqi ci nu e loial s-o jignegti, si ingeli atita incredere. Pe urmi te obig-Ouiegti cu surisul gi vocea ei, aga cum te obignuie;ti cu un peisaj. $i treptat iqi tre-

buie;te prezen\a ei zilnici. inibugi in tine mugurii oriciror altor prietenii gi iubiri'Toate planurile de viitor gi le faci in funcqie de nevoile si preferingele ei. Vrei suc-Cese cJ si ai surisul ei. t...] Orice iubire e ca un monoideism, voluntar Ia inceput,patologic pe urmi"; ,,Trebuie si se gtie ci gi iubirea are riscurile ei. Ci acei care se

lub.r."",r itept d" viaqi gi de moarte unul asupra celuilalt". Dorinqa lui Gheorghi-

diu de a rispunde chemirii soqiei sale este atat de mare, incit, dacd nu obqine per-misia cerutl, este hotirit sd dezerteze.

Restul romanului reprezintd,reconstituirea evenimentelor care determini dramapersonajului, drama absolutului, consumati intr-un timp relativ scurt, de cind s-ainfiripaidragostea pentru Ela gi cisnicia lor de doi ani gi jumdtate. in prim-plan apar

f 0. Cilirrescu, IstorLt, literatu.rii, xttzine dc la arigini p'irt"i iu preztnl' p. 661.

It t l

frlmintlrile gi sufcringcle lui $tcfan Gheorghicliu, rorturar de incertitudine: il inga-h roqia sa.ori nu(conflictul.intterior): ,,lmi!erreccarn timpulspionindu-i priereni-ile, urmlrind-o, ficind probleme insolubile din interpretarea unui gesr, di; nuan[aunei rochii gi din informarea liuntrici despre cine gtidce viziti,lar,rlur," dintre mi-tugile ei. Era o suferingi de neinchipuit ."r. ,. hrinea din propria ei subsranqi'.,. .singura certitudine a personajului era ci se cisitoriseri iin draeoste si ci a.u fostfericigicit timp, ca studenqi siraci, au dus o exisrenri boemi. tq;

"iri"r"ii;ili;-ceputul prieteniei lot l:"

iubit-o pe Ela, intirzia la intilniri, dar ,. si-q." -aj"ii,cl este iubit ,,atit de pitimag" de cia mai frumoasi 9i mai rivniti studerrte d.e lairni-

versitate.

. .Desfdsurarea acliunii p.rimei pirqi a romanului ilustreazi concepgia lui Gheor-g.hidiu despre iubirea absolute. D."gost.a lui s-a clidit pe orgoli.r, J'"i ;;;;";C;timr, unitate sufleteasci: ,,femeia rc""rt, incepuse seimi f[ scumpi tocmai prinbucur.ia. pe. care. eu i-o dideam, ficindu-md si cunosc astf"l pleceril

".rr"r"al"i;dc a fi dorit gi de a fi eu insumi cauzd. d.e voluprare...Odati cu primirea.mogtenirii lisate de unchiul siu, Tache Gheorghidiu, gi cupi-

trunderea in aga-zisa lumeluni, high-life, $tefan descoperi ,r"pr"ridurrnlrt.rl ctipal soqiei sale, are revelaqia discrepanqei dincie realitate gii-"girre, pe care el gi-o fe'-cuse despre Ela.

. Cu impresionanti lucidimte, $tefan Gheorghidiu surprinde aceasri revelaqie sideci drama: ,,Mi cuprindea o ne-sfirqiti tristegi vizind Jn nioi femeia

"rru, p.'""r"

o credeam aproape suflet'din sufletui mey, lu inqelegea ci poqi si lupqi ." f"aa4i-re gi firi crugare pentnr triumful unei idei, dar in acelgi timp re-qi li" rila ra o" iie-mnn_gi pentru o surni., fie ea oricit de mare, si lovegti aprig cu .o"t"l"t .. Gheorghidiu descoperi, interesul Elei pentru batti, perriru lux, penrru petreceri-le in bandi, or.ganizate de verigoara lui, Anigoara, atricgiap.rrt* drrr, gi^frivolita-te' Pehffu snobismul noilor prieteni. Observi .o-p"r"!i" pe care Ela o face intreel, so.1ul ei, preocupat de filozofie qi dezinteresat de lriiqa

-ondeni, si ,nobii dirt

noul loranturaj: ,a[..J viaqa mi-a devenit curind o rorruri conrinue. $tiarn ci nu maipot trii feri, ea". O suferingi de neinchipuit a devenit excursia la Odobesti. oreani-z^te de Anigoara de Sfintii Con-stantin gi Elena. De la plecare Gheorghidi., ofiser-vi manevrele Elei pentru a se afla ahturi de tinirul Giigoriade, vag avocar; maredansator ;i rivnit de toate doamnele din grup i ,,am inreles irai tirziu, 'i-r"i

-.rli *ort,

ci intrusul, in patima apropierii lor, eramêu". Conversaqia in timpul drumului iiincludea numai pe ei. La O.dobegti, i-n timpul mesei, a avur penrnr brigoriade ges-turi pe care $tefan le considera manifestiri de intimitate: ,,d.."r" credlm cn feire-ia care ne iubeste are, pistrate pentnr noi, anumite mici gesturi de mingiiere gifrumusege, gesturi cfuoianoi le iem un anume inqeles si ne e o suferingl crincenbsi vedem cd,le are gi pentru altul". Descoperi ,,cu uimiie dureroasi" calp',la plingePentru ci Grigoriad e ctrteazd" alti doamni din grup : ,,Mi chinuiam huntric ca iepar vesel,

*t-tl Puteam suporta prea mult minciuna gi ochii imi deveneau rrigti".Gheorghidiu igi amintegte cind soqia sa i se diruia total, il insotea la cursuri ascul-tind atenti teze dificile sau il ruga si-i explice iilozofie,iar acum o vedea licrimindPentru un om superficial Ei frivol: ,,Niciodati nu m-am simtir mai descheiat de mine

77tmi, mai nenorocit. Am crezut atata vreme ci eu sunt singurul motiv de durerede bucurie pentru femeia mea, iar azi descopeream ci ochii ei sunr gara si plin.

pentru altul, ci suferea;i ea, plipindi, ceea ce eu induram ros in adinc, de douie, dar ea pentnr un om care mie mi se pirea cel dintdi venit". Conform doctrinei

,,sotpl gi solia sunt predestinaqi de,la facerea lumii, [...] pesre catasrrofeleii, unili gi egali unul cu altul, fagi-n faqi unul cu altul, ca in aciasti viagi, vor fivegnicia viitoare. E 9i una dintre cele mai frumoase imagini create de gindirea

". Spirit iinsetat de absolut, revelagia pe care o triiegte Gheorghidiu ducegire liuntricd". Durerea sufleteasci se repercuteazi gi asupra fizicului: ,,mi-e-uscati; capul dur 9i gol si poqi lovi cu ciocanul in el, parci tot gitul plin

IIri scurt timp, la alti petrecere ?n ,,bandi", $tefan, care nu se simte ln largul siu,iSFe' soliei sale si meargS. acasi, ea nu accepti, de'aceea el va petrece seara in com-

ndneasci". Spirit insetat de absolut, revelagia pe care o triirpribugire liuntricd". Durerea sufleteasci se repercuteazi gi

unei femei de moravuri ugoare pinl,la sosirea Elei. Aceastl"Iapfi,, are drepte prima lor despi4ire. $tefan Gheorghidiu descoperi cdviagaferi sogia sa eJte

tadevirat chin. Sldbeqte si esre nefericiq dar, din orgoliu, rispindegte zvonul cicb o viaqi de petrcceri. O va intilni intimplitor, desi adesea frecvenra locuri unde

I poate apirga qi ea. Ela nu ascunde durerea despirqirii, ,,indura parci o sufe-peste puterile ei".alti intilnire cu Ela il face pe Gheorghidiu si ingeleagi rolul acestei femei in

Si: ,,Simqeam ci femeia r."itt" .r" " -."

in exemplari.rnic, aga ca eul meu, cahd iirea, ci ne indlnisem de la inceputul lumii, peste roare devenirile, amindoi,

sI pierim la fel amindoi"; ,,Pentru neine insi, care nu triiesc decit o sin-datd in desffuurarea lumii, ele [intdmplirile] au insemnat mai mult decit rlz-

f,,lle pentru cucerirea Chinei, decit girurile de dinastii egiptene, decit ciocnirileiqtii in necuprins, crci singura existenqi reali e aceea a congtiingei. $i in organi-a4 gi ierarhia congtiinqei mele, femeia mea esre mai vie gi mai reali decit rt.l.l.rirgitor de uriage, al ciror nume nu-l sriu".

dcarea este r,rrmatd de alte tribulagii. Dupi impicare, au perrecut o luni lanla, ca alti luni de miere, dar curind teitrcep ierturile. Ela nu vrea si aibi

La petreceri incearci si-l evite pe Grigoriade, dar $tefan binuieqte ci se vidI rn vreo garsomera,

ln februarie, fiinJconcentrar la Azuga, Gheorghidiu primegte o permisie, so-.pe neagteptate in Bucuregti, consrari ci soqia lui lipse;te de-acasi"intreaga noap-S.a ficut in mine un pustiu imens, un nucleu de dureri"), iar la sosirea ei

ineaga, filrd, alte explicaqii, ii comunici hotirirea de a se despirgi, convins cd ea a:cut noaptea cu Grigoriade. Ajurrsese la o ristd, dureroasi cgnvingere: ,,Nicio-femeia aceasta nu mi iubise". A doua despirqire de Ela este gi maichinuitoare:rtam din nou, in toate localurile, ca s-o vid, dar daci o giseam, plecam numai-[, ca un cuqit infipt qi rimas in piept. De zeci de ori pe zi deveneam alb ca v^-

,din catza unui ami.nunr, care ar fi putut fi in legituri cu ea in cea mai banalitre convorbiri. De altminteri, toati suferinta asta monstruoasi imi venea din ni-

Mici incidente care se hipertrofiau, luau proporqii de catasrrofe"

It f l

Clutr orice prilej de-a o vedea pc Ela, orice intAlnire cu ea ii era beneficl. Nicioda-t{ nu o v{zuse in prezenqa altui btrrbat. La un momenr dar, Gheorghidiu afl; ci Elaerte bolnavl, sc grlbeqte si-i trirniti cirqi, un buchet de flori gi o scrisorici. Ea r5s-punde cu demnitate, ascunzind atit starea sinitiqii, cit Ei jena financiari.

Sprc dcosebirc de Ela, care nu ascundea suferinqa despdrqirii, Gheorghidiu, dinorgoliu, mascheazd durerea coplegitoare, afigind cind indiferengi, cind viaqa de pe-treceri pc care o duce. Alteori, dedicindu-se studiului filozofiei, are impresia ci exis-tl ,,o lume superioarl dragostei si un soare interior, mult mai calm qi muk rnai luminosin acelagi timp" - lumea metafizici.

lntt-o zi, iiutind prin sertare, descoperi scrisoarea Anigoarei p,rin care o rugape Ela si doarmi la ea, soqul fiindu-i plecat lagard. Era tocmai noaptea cAnd $tefan,cosit de Ia Azuga, nu o gisise acasi. Cei doi se ?mpaci si in scurt timp Ela se stabi-legte la CAmpulung pentru a fi mai aproape de locul unde era concentrat regimen-tul lui Gheorghidiu. De la C0mpulung, Ela ii trimite o scrisoare chemindu-I. Estemomcntul cu care incepe romanul - incidentul de la popori.

Gheorghidiuobqine permisia, dar ajungind la Cimpulung triiegte dezemd.gireaBl constate ci a fost chemat nu din dragoste, ci din grija penrru viirorul ei, Ela ce-rindu-i si-i asigure existenla dindu-i o!"tte din cap"italui de la banci. $tefan devi-ne cu atat mai furios, cu cit afle cft gi Grigoriade este in orag. Riticind pe strizi seintllneqte cu locotenentul-colonel care-i comunici intrarea Rominiei in rizboi sise oferi sI il duci la unitate cu trlsura sa. ,,Simt cd sunt intre viaqi gi moarte", iqispune el, pentru ci trebuie si piriseasci ora;ul inainte de a o pedepsi pe Ela ;i peamantul ei. Pe drum, i se pare ci toate povestirile picante ale colonelului o au dreptprotagonisti pe Ela: ,,E in mine o fierbere de gerpi innebuniqi". Suferinqa atroce ildetermini si plinuiascS, dezefiarea pentru a-i pedepsi pe vinovaqi. Nu va reugi silnflptuiascl acest gind, ultima noapte de dragoste devenind intiia noapte de riz-boi, aga cum atrage atenqia titlul romanului,

Eroul devine participant la campani a care viza alungarea trupelor Imperiului dinArdeal. Noua experiengi de viaqi, rizboiul gi permanenta confruntare cu moartea,di alte valori dramei personajului, care va trii alti revelaqie gi alti deziluzie: .D:z-ma rlzboiului nu e numai amenintarea continui a morqii, micelul qi foamea, cdt aceas-tI permanenti verificare sufleteasci, acest continuu conflict al eului tiu, care cunoa$tealtfel ceea ce cunoastea intr-un anumit fel".

Primele impresii ale mir;iluirii, vegtile despre aruncarea in aer a unui pod cusoldagi romini, convingerea ci va muri constituie un conglomerat de trniri psihicegi biologice. Gheorghidiu ?nqelege cit de chinuitoare este asteptarea morgii care pin-deEte de oriunde. Observi lipsa de pregitire militari a comandanqilor, ordinele con-tradictorii, deplasirile absurde, artileria ajungind si tragi in propriile trupe. Soldagi9i gradagi sunt fascinagi de ordinea gi exactitatea cu care se desfigurau manevrele ina-micului. Li se ordoni si treaci Oltul sub tirul intens al artileriei nemqeEti, astfel ciunii vid cI un soldat ciruia ii fusese tetez^t capul continui si fugi. ln timpul unuiatac puternic, soldagii igi ascund capul sub un pod ori sunt acoperiqi de plmintulriscolit de explozii (capitolul ,Ne-,a acoperit pimintul lui Dumnezeu").

Naratorul este terorizat de zgomotul asurzitor al exploziilor: ,,ln clipa asta amaWt impresia ci s-au ciocnit doui locomotive, cu un zgomot de iad si am vizut doui

t,,ule crcscute intr-un munte de fum. Origan trebuie si fi fost ficut praf, cu oame-lui cu tot", ,,Nervii plesnesc, pimintul gi cerul se despici, sufletuli iegit din trupl cu tot , ,,I\ervll Plesnesc, pamanrul $l cerul se desplca, sulletul a lesrt dln trup

revini imediat ca si vedem ci am scipat. Nu indriznim totu;i si dezlipim obra-de pimint"; ,,$uieriturile groaznice au ceva de garpe de fier, de venire intinsi,n direct ameningitol "... cici plesnesc in detunituri memlice, care sunt ca niqte

i deasupra omenescului, ricnetul din rirunchi al intregului fier din univers";m asa, sub cerul vast 9i pimintul nu vr€a si ne primeasci. Trisnete vin me-

in noi dar fhcirile nu le vedem, cici inchidem cu incle;tare ochii"; ,,Animalic,nenii se string unii lingi altii, iar cel de la picioarele mele are capul plin de sin-Nu mai e nimic omenesc in noi"; ,,Exploziile, ca pribugiri de locomotive inro-una intr-alta, imi infig, cu lovituri de baros, cuie in timpane gi cugite in miduva

inirii"; ,,Creierul parci mi s-a zemuit, nervii, de atitaincordare, s-au rupt ca ni;-sfori putrede. Nu pot nici mdcar si-mi dau seama daci oamenii din jurul meut mereu aceiaqi, daci au cdzttt, gi ciqi" etc.Din discuqia cu un prizonier neamq, Gheorghidiu afli regulile rizboiului, iar ace-

care nu le cunosc sau nu le respecti, precum a ficut armataromini, provoaci jert-inutile. nu sunt eroi.Asemenea lui Stendhal (in romanul Mdndstirea d.in Parma, descrierea luptei de

tUVaterloo), Camil Petrescu creeazd, o imagine zguduitor de realistd a rizboiului.nticitatea este realizati 9i prin includerea in structura romanului a unor frag-

de ordine militare, a unor extrase din presa vremii g.a.Grozdvia rizboiului il face pe erou si-gi schimbe perspecriyaz drama incertitu-ii este acum estompatl, locul ei luindu-l drama combatantului aflat clipn de cli-sub amenintarea mortii.Gheorghidiu e rlnit in lupti, iar dupi insinitogire pleaci la Bucure.gti, unde in-frea cu sojia sa nu-i produce nicio bucurie. O observi cu riceali, ii judeci ges-ile gi vorbele: ,,[...] totusi imi trece prin rninte, ca un nour de intrebare... Dar dacib adevirat ci,mi ingali? Daci din nou am acceprat o serie gregiti de asociagii?

e o simpli coincidengi, ca de pildi atunci cind am intilnir pe colonel, ca ata-in viaqi ? Dar nu, sunt obosit gi mi-e indiferent chiar dacd e nevinovari".:Serisoarea anonimi p'e care o gisegte il ingtiinqeazi de infidelirarea soliei, preci-rdu-i momentele rendez-vous-urilor: ,,Ce n-as fi dat altidati pentru ca'si am cer-

inea ci mi ingali. Crrm agteptam la pindi, cu fruntea arsi gi pumnii crispaqi".Deznoddmkntul aceStei drame este despirqirea. Trecut prin experienga rizboiu-

i, Gheorghidiu e calrrt gi privegte cu luciditare in urmi: ,,Mi gindesc halucinat cifi putut ucide pentru femeia asta...". Ii deruiegte Elei i-ncn o sumi ca aceea pe'e Ela i-o ceruse la Cimpulung gi casele din Constanga. Ii scrie ci-i lasd rot .ee"existi in casi, obiecte de preg, cirti, lucruri personale, dar ;i amintiri, ,,adici, totutul". Ca ;i iubirea lui Ei despdrtirea este absoluti, $tefan renunqand la tor, de"anulind totul, desprinzindu-se cu torul dd povestea lor de iubire.Coffiawl interior se desfisoarl pe fundalul unui conflia exterior, realitatea so--polidci a vremii, pe care naratorul o reconstituie cu un acut siml critic: dezba-

rrile politice din parlament, lumea politicienilor;i a afacerigtilor reprezentati de unchiiache ;i Nae Gheorghidiu, de Vasilescu Luminiraru, discuqia din uen (?n timpul

oriei la Curtea de Argeg), participarea Rominiei la Primul Rizboi Mondial.

*1f)lementele de originalitate decurg din conccplia scriitorului despre literaturd'

din idcalul sdu artisic de autenticitate aflrmat in eseul Noua structurd Si opera lut

Marcel Proust:,,S1 nu descriu decit ceea ce vid, ceea ce aud, ceea ce inregistreaza

riiluiif" *.1., ".."

ce gindesc en... Aceasta-i singura realitate,pe care o?ot povesti"'

ijii u..rrtr -i'realitateZ conftiin{ei mele, conpinitwl rnew psibologi,c.... Din mine in-

;r;i; ; pot ie9i... Orice a9 i".. ..r. r,., pot descrie decit propriile mele senzaqii,

p.opriil. rneie imagini. Eu nu pot vorbi onest decit la Persoana intAi..."r.

Subiectul al Il-lea

A.l, tntuneric vs. lumini

a incepe vs. a sfirgi, a termina, afinalizaetern vs. vremelnic, temPorarr trecitor, efemer, pieritor

cel dintki vs. ultimul

2. fu - verb predicativ.'n-a

fost - ,terb Predicativ'era'verb predicativ.nu fuse - verb Predicativ.e (stdpknul) - verb coPulativ.

3. de vdzut - subiect exprimat prin verb la modul supin'.- iitoi nrpt"re - atribut adjectival exprimat prin adiectiv, precedat de artico-

lul adjectival.iatd - predicat verbal exprimat prin interjecqie' .'*itt

-'""iplement .irc.r*rtattiial de mod exprimat prin adverb de mod.

4. ,,s-o priceapi" - propozigie subordonati atributivi'',,Caii

"r^.rn int rtt.ri" ca o mare feri-o r^zd" - propozilie subordonati cir-

cumshnqiald de cauzi.

,,Care s-o vaza" - propoziqie subordonati atributivi''"Cu-

din chaos fa." *n-i" - propozigie subordonati subiectivi.

,,iari el devine Tatil.,' - propoziqie subordonati subiectrvi.

B.1. Dupi atita efort depus, trdgea n(d'eid'e ci va reugi'

Se ibserva pe t.tett .n* ju-atorii trdgeau de timp'

Penrru fiecare fapte reprobabili, orici om trebuii tras la rdspundere..

Vinzitorul se obiq.tuii. sd-i tragd pe sfoard pe cumpiritorii neatenqi'

Mi uimea cum trdgea foloase din orice situaqie'

r Orrrnil pcrr.cscu, |'eze gi, antiteze, Eseuri alese, Bitrliotcca pentru to1i, Editurn Mincrva, Bucu-

lc i r t i , l ( )71, p.22,

lsrOrntrl curi6s trdgea cu urechea la ccca cc se auzea dincolo de u|i'

l)up.i un antrctriment dur, abia isi mai *dgea sufletul'Sc hotiri sd *agd un Pui de sornn'Vizindu-l pe marginea pripastiei, 4 tras o sperieturd gtozavd'

2.lwi - pronume personal, persoana a III-a, numirul s.ingular, B!r.ru.l 11as99lin'ior-" accintuad: i"t".tgia /zi fusese liudabile (cazul genitiv) / Lui i s-a

incredinqat o misiune importanti (cazul dativ)'..lwi - articolhotirit, proclitic:^Creaqia literari. a luiMihai Eminescu teprezin'

ti contribuqia rtmheasci la patrimoniul cultural universal.

3. imi pdreal/ c5" cerul Si pdm^,ntwl alcituiesc un templu maiestuos. 2/

P, - propozigie subordonati predicativi.

' 4, lntr-o fracgiune de secundi se produse miracolul'Era o irac;ie cu mai multe zecimale.

I

Doui skmbete la rind mersese la munte.

. Pe feqele copiilor apiruseri zhrnbete'

,, c." 1-. 1r, conrinuare aritudinea liderilor sindicali era de neingeles.

. 2, Agreezideea spons orizdriitinerilor muzicieni'

",. 3. SJanunqi averse in citeva zile succesive.

I '


i l. Tebnicile muncii cu cartea, din perspectiaa formdrii capacitdsii de receptare a

! mesaiulut scrls, ln lecqiile de limba gi literatura romini integrate, famlliatizatea, orientarea in sem-

'ulwi scris

;il';;hrt iil;;ii;;;;]., '".t.";

seTmbini cu formarea ei dezvoltarea de-

li i. *-""icare orah gi scrisi prin insugirea, de citre elevi, a cunogtinqelostrnqeror

istice, a cuno$dnqelor despre construirea comunicirii orale 9i scrise cu anumr-

repere.'iiinr.ttit." textelor literare trebuie tealizateurmltoarele comPonente ale lectu-

explrcatlve:, Titirea integrald a textului literar:- i"rai, ti.""?e elev descif reazd, prrn.efort propriu, individual, textul literar, citi-

rea in s,oapti urmlrind rezoliare" .rrof ..ritrg., de exemplu: si identifice cu-

vintele gi expresiile necunoscute sau numele personajelor 9'a';- citirea integiale cu voce tare a textului de citre elevi;

o citirea pe fragmente Ei analiza acestora. La.clasa aIl-a, fragmentele :""J:ii!], ii;;;;:tJ* Sriirt didactic, elevii rrebuind si recunoasci personajele 9i :." Po-

".rr."r.a textul narativ. ln clasa a III-a, elevii invaqi si delimiteze texftl literar

i;?;F;" i.fi." 9i si identifice diaiogul ca element constitutiv al textului

It2 l

l l i l t ' i l r iv ' l r t c las,r i r lV-a, c lcvi i idcnt i f ica r lctcrnr inanl i i spaqial i qi tcnrpolal i ai, rc l iuni i , r r i is i tur i lc f iz icc i morale alc pcrsonajclor;

o ltrtttcstirea rtrald a textwlwi naratia (clasa a II-a) gi formwlarea planulwi simplurlc idci (clasa a III-a), a planwlwi dizaohat du iarigt^ra a IV-a);

' scric_rea planwlwi de id.ei, planwl simplw (clasa a III-a), planul d.ezaoltat (clasal lV-a);

t c'itirea model cfectuati de cadrul didactic;o utnuersapia generalizatoare pe baza textului literar;o c'itirea seleaiz.td a rextului literar;o J'ormularea mesajwlwi texrului literar;t citirea integrald de incheiere a textului literar; ori de cite ori este posibil, se

poate realiz a citirea dramatizatd, foarte agreatd de elevi.lrt gcncral, textele literare se studiazi in unirigi de invigare, mai multe lecgii, cel

pul in doui lecqi i .Prin textele literare se imbogiqegte gi se activizeazd"vocabularul elevilor; aceg-

til iqi insugescsensuri conotativ-e al" unor cuvinte 9i.*p..ri;, sinonime,,rrrlrri-"i;i orrtonime. Elevii pot memora unele expresii care le-ru plecur 9i le por i.f"ri r"vorbirea lor curenti.

. l)rin.povestirea orali 9i scrisi a textului lirerar ;i prin formularea ideilor principa-lc,.clcviii$iinsugesc srrucruri gramaticale, igi formea^zi gi J";;i;t;;;i#;;;:;Pritnare. Textele literare studiate pot constitui suport pentru diverse dp"ri a"

"o-p"".r;.2'.ln lecgiile de limba si literatura romini crearivitatea elevilor poate fi stimula-

tii prin activitigi de ?nviqare agr-eate de elevi, de pildn si compuni o convorbire re-Icfonici saf. printr-un J9.^*d9 rol: ,,Report"rrl gi i"i"l"i.""qii,,, ,,GhiJ-i"rrruzeu/Gridinazoologici". in funcqie de nivelul clasei, se acordi

-"i r rlr; rro-"i

puqini libertate de inigiativi copiilor. Daci este necesar, creativitarea "..tior"

poi-tc fi stimulati gi orienrati prini-un plan de idei, sub forma Je intrebiri:

Reporterul: - Cum te numesti ?- Unde locuieqti ?- Ce aptirudini consideri ci ai ?- Cum igi petreci timpul liber?- Ce reprezinti sporml pentru tine ?

O caracteristici.a acestui jo_c o constituie posibilitatea schimbirii rolurilor ;i aantrenirii in discuqie a mai multor participangi.

. Alti posibilitate- de a stimula gi valorifica potenlialul creativ al elevilor o consri-tuie compunerile libere nararive, descriptive gi mixte.

Pornind de la textul literar narativ, li se soliciti elevilor si-gi imagineze ale in-timphri;i personaje sau alt final.

Creativitatea se poate dezvolta si prin diverse exerciqii lingvistice, de tipul:

I rg. cxcrci t i r . r t lc sutrst i tuirc: intr-un tcxt c lat l i sc ccrc si in locuiasci anumitc cu-

vintc ct t s inotr i nrc/atr touimc ;

. cxcrciliu dc alcituire a unui text folosind:

- expresii care congin comParaqii;- figuri.de stil inviqate;- anumite expresii oferite ca suPort etc'

Penrru stimularea creativitigii se pot folosi mijloace audio-vizuale moderne care

asiguri un climat educagional optim.-- "R1," activitiqi de invlqare Prln care se s-ttmuleazi creativitatea elevilor sunt com-

p";;;ii;gr"i aif".liJ. ini.p.rd.ngi.: de la compuneri cu suport intuitiv (pebaza

ie ilustraqiiigi ,rporrl"rical (iuvinte gi expresii date), la compuneri narative 9i de-

scriptirne cu'inceput/sfarql, a"i, compurreri cu temi/titlu indicat, la compuneri t1U9-

;;:T";;il;;'d" fiU.'i"r. "

iniqiaiiuei elevilor (de la alegerea temei;i a titlului,la

tipul de compoziqie).

3. In sensul cel marlare,eaaluarea"--"i --- -:-----" r

- vizeazS,totalrtatea proceselor gr proouselor care misoari natura qi nivelul per-

formanqelor atinse de elevi in invilare;

- apreciazi-er.r* in care rezultateie invlqirii sunt in concordanqi cu obiecti-

vele educagionale ProPuse ;- furnizeazi'datele

^...r"r"-in vederea adoptlrii celor mai bune decizii educa-

qionale.Evaluarea influenqeazi inviqarea.ir,

"u"lu"r" ,. folor.r. metode rradiqionale care isi dovedesc viabilitatea, 9i anu-

me probele scrise, probele orale gi pr".ii.. qi metode alternative, complementare'"'"ff;;;-.i;i;;;;.i;

r;ri*,r. foior"r. ca instrumente de evaluare diferite tipuri de

itemi.'-- i" ttry:--fS@*rlr!!gf9P.{ezi14 elementele comPonente ale unui instrument

1+-f i7_,@*de evaluare.Acegtia pot fi:- simple intrebiri;- t.t

"n.rnq (cu sau fera elemente grafice) urmat de o intrebare;

- exerciqii gi probleme;- intrebiri structurate sau de tip eseu'

lttt-l*rl,-!:yil:"Prezintl;i elementele de mai sus' dar 9i tipul de rispuns

.gt$ili?i" piriea?e"ului, deci item =.tntrebare + rdspuns attePtat'

Orice item testeaz1.6.ri ,", mai mrrlte obiective. Formularea itemilor este pre-

cedatl de formularea obiectivelor ce vor fi tesmte'

Tipul itemului este determinatde patru factori:

- nivelul gi tipul de rezulmte ale inviqi'rii;

- -.a"fitlqili

concrete prin care pot fi valorificate rezultatele obqinute prin tes-

tarea cu ltemll resPectlvl;- caracrerisricile elevilor care vor fi testagi 9i specificul disciplinei;

ul::l::11.:,:ctiv

pcntru Prriccrarca gi rrdrrrinistnrr"cir ircmilor, ca gi pcnrru admi_, . ,ntstr . i l rcA q.r prclucrarca rczultatclor obgitrutc.( 'f itstlrcarca itcrnilor sc rcalizcazd,pc baza mai rnultor critcrii, cei mai importantiliind: obicctiuitatca in notare $ tipui de rdspuns o;;ripi*.--"-r l)irr punct de vedere al obiectiaitdpii tn notare, {g!$iisc-qladlliin urmiroa-rclc carcgorii gi subcategorii:

(l) itcmi obiectiai:

: f:l :: 1:!:l: d"111(,1de"irat-fals, da-nu, corect-incorecr);_ trcml cu alcgere multrpli;

- itemi de tip pereche; -

(2) it e mi s e miob ii aia i :- itcmi cu rispuns scurtl- intrebiri srrucrurate :

(3) itemi subiectiai:- itemi de tip rezolvare de probleme;- itemi de tip eseu srructurat;- itemi de tip eseu nestructurat.

t.ln funcai.e de tipwl d.e rdspwns atteptat,itemii se clasifici astfel:(t) itemi al ciroi rispuns irt. r.[..irt a"rr-o tirriJ"'"ptir"i,(2) itemi al ciror rispuns trebuie .l"bor"ti.Exemplificare(1) Item obieaia de tip perecbe

' obiectiv de evaluare: elevii vor fi capabili sr aleagi dinrr-o listi adjectivele po-_, trivite penrru substantivele indicate.

, Enunq: Alegegi din coloana B adjectivele potrivite penrru fiecare substantiv dincoloana A.

TESTUI,4

Subiectul I

I Tesramentde Tudor Arghezi

Genwl liric cuprinde totalitatea operelor literare, de obicei in versuri, in care eul

creit@@rime direct sentimenteie, stirile sufletegti, atitudinile faqi de lumea ex-

terioari gi faqn de transformirile sale interioare'Arta poeticd esre o operi literari care cuprinde un ansamblu de precepte referi-

toare la creaqia poetici. ,;Tudor Arghbzi gi-a exprimat convingerile artistice adesea, in poe'ji - arte Poe-

tice, unele a;ezate in fruniea cite unui volum, in eseuri ;i interviuri. Poezia Testa-

ment este arta poetici argheziand care deschide volumul Cwvinte potriztite, apdrutin 1927.

Ewl liric apare in ipostaza poetului congtient ci menirea sa este si lase carno;-

tenire valori 6stetice i^r" r"ptrrrnti o inilgare pe treaPta spiritualitigii. i;i implineg-

te menirea prin cartea niscuti din ,,seara rdzvrdtitl", din idealurile stribunilor care

,pe brinci;ru iegit la luminl, s-au inilqat pe treptele vieqii din ,,ripi gi. gropi adinci".ifoetul este depozitarul vieqii 9i aspiragiilor ,,robilor,cu saricile pline/ De oseminte-

le virsate-n m]ne". Ca purtitoare a acestui tezaur de istorie ;i spiritualitate, carteapoetului devine ,,hrisof' gi ,,treapti" pentru urmagi. Procesul de transformare a bu-

nurilor mareriale in valori spiritulle implici trudi, sudoare; ca si se,preschimb-e ,,sa-pa-n condei Si brazda-n ielimu5,,/Birrinii-au adunat, printre plivani,/Sudoarea

muncii sutelor de ani". La rindul siu, poerul, in laboratorul lui, trudegte la fiuri-

rea limbii poetice; printr-o indirjiti gi indelungatl striduinli, din graiul ?:"-1+"T-nuri pentiu vite" plimide;te ,,cuvinte potrivite",- sintagmi care semnifici limbapoeric; Si definefte volumul in fruntea ciruia se afli poezia Testament.' Prin abundenF de verbe: ,,am ivit", ,,frimantate", ,,am preficut", ,,ficui", ,,ampreschimbat", ,,torcind", ,,si-mbie", ,,si-njure" 9i de metafore: ,,cuvinte potrivi-

te", ,,leagine';, ,,visuri gi icoane", ,,din zdrenge, muguri si coroane"' ,,veninul strins

[,,.] miere", iese la iveali miracolul creaqiei Poetice.' IJniversul poetic se-nalgl ca ,,Dumnezeu de piatri" din ,,cenuga morqilor 4i1."?-

tri", ,,hotar inalt, cu doui iumi pe poale", aminiind datoria ,,fiului" (urmagului) de

a-i continua opera. Versurile ripiezintFt o definigie metaforici a creaqiei Poetice.,,Dumnezeu" 6ste simbolul spiritualitigii, epitetul ,,de piatrl" sugereazi duhul po-

ttic ridicar din factorul rerest;u, cele ,,doui lumi pe poale" pot semnifica coexisten-

- ta lutului, a materialului gi a spiritualului, prin care lutul se transfigureazd'.Cealaltl component il a ,,cdrqii" , a poeziei, este conqinutul ei ideatic' sentimente

si aspiratii ale omului cu care eul liriCse identificl. ,,Durerea noastri surdi gi ama-

fI" ievine sunet de ,,vioard" care conqine, in armonia ei, acidul care-lface pe sti-

lru

A.oamenipisiricopilvestmi,nt

B.scundcdldtoareinalqimtcrcintitoareinqelepgialbealbmicascuhitor

(2) Item subiectia

'obiectiv de evaluare: elevii vor fi capabili si prezinte trisiturile unui perso-naj dintr-un rext narariy studiatEnung: Prezinti principalele trisiruri ale personajului...

| [)intrc ircesre tipurr' cle jtemi sc aleg dtxrrii

tr:

$$.pfin si se zvircoleasci, simqindu-i lucrarea corozivd: ,,a ittcat/Stdpinul, ca yn laP

injunghiat". Cuvintele ,,stipin", ,,rob" nu trebuie inqelese cu sensul lui social, ci cu

a6It r l t 'orrot:r t iv: , ,st lp inul" esLc ci t i torul , ccl c irrc lcc(:pteirz, i poczia, i i r r , , robul" ccl( Jr( ' . ; r crcrt-o pr irr sr"r fcr inqi ; i r rspiraqi i - , ,str i iburr i i " , , ,b i . t r in i i " gi poctul t rudi tor.

_'l 'ttclor Arglrcz.i a dcscopcrit frumuscqi poctico in spaqiul urirului gi al degradan-trrf rri;.eslc eclcptul aga-numirei ,,estetici a uritului" pe c".e a reprezentat-o geniallrtretttf lritttc:cz Charles Baudelaire (in volumul Florile rdului). Universul urituluirgr,uc clcl' irrit in poezia argheziani. printr-o suiti de metafore inedite: ,,Din bube,rrttr.cllrritrri si noroi/Iscat-am frumuseqi si prequri noi./Biciul ribdat se-nroarce in, trvinic/$i_izbivegte-ncet pedepsitor/Oarrit" vie-a crimei tururor./E-ndreptiqirear'.rrrrurci obscure/Iesiti la lumind din pidure/$i dind in virf, ca un ciorihin derrt'1ii,/l{oclul durerii de vecii intregi".

lrr fragrncntul citat, ca de altfe'iin intreaga poezie, aproape fiecare cuvint devi-rrc rrrctafori, verbele, abundente, exprimi fascinantul pioceJde poetizare a vieqii, asirrrliri i.Ei.gindirii umane, de nuntire a inspiraqiei (,,slova de foc") cu rruda geniali.r poctr.rlui creator al unui univers spiritual (,,slova fiuriti"): ,,Slova de foc g'i slonaf .ttrritri/Irnpirechiate-n carte se mdritd,/Ca fierul cald imbriqiEat in cleqte./Robul ascris-<r, l)omnul o citeqte,/Fir-a cunoa$te ci-n adinculei/Zaceminia bunilor mei."

Vc rsu rilc finale poten t eazS, semnificatia termenilor-cheie r o b - domn - b wni (strd"-lrurtii, batrini-i), cei trei factori implicaqi in arta creariei: depozitarii, sursi de inspi-| ^\ia,

poe tul, fiuritorul de noi universuri spirituale, ,eceptorii, consumatorii de arii,crre vor.fi rulburagi de mesajul ;i de frumusegea ei, dar nu vor putea pitrunde in,rd;rncul laboratorului 9i al semnificaqiilor. Mesajul nu este insi pentru cititorul ino-crrlt, pcntru ,,domniga intinsi lenegi pe canapea".

Originalitatea poeziei consti chiar in forma de tesrament (titlul si primele douistrofc) in care este scrisi, in viziunea asupra poeziei, in lexicul inediq de o

-"r. pr-

t.crc cxpresivi prin cele citeva cuvinte populare, prin conotagiile contextuale: nu-r.ncroase.metafore, comparaqii (,,ca un gap injunghiat" , ,,caun ciorchin de negi", ,,caf.icrul cald"), epitete adesea in dublete, unele cu sens de personificare (.seira riz-vrltiti" - de fapt, tot metafori -, ,,durerea noastri surd; ii amard",,,izbi,veste-ncetpcdcpsitor",_,.raTura obscuri.", ,,intinsi lene;i" etc.). Sintaxa poetic; poaiU gi eaflfrlprcnta originalitnlii: inversiuni (,,Pe care ascultind-o a)ucat/Stipinul ca un qapinjunghiat", ,,Intinsi lenegi pe canapea,/Domniga suferi in ."rt.r

-."] ,,cartea

-.r-i,fiulc, o treapte"r g.a.), repetiqii (,,am luat", ,,am pus", ,,cind... cind" s.a.) enumera-qii ctc. Versificaqia contribuie la crearca armoniei acestei poezii: versurile au mdsu-rr dc 9-10 gi 11 silabe, rima esre imperecheati, ritmul -iambic.

I Eu nu strivesc corola de minuni a lumiide Lucian Blaga

Conceptele gen liric ;i artd poeticd - vezi p. 85.Eu nu striaesc corola de minwni a lumii deschide primul volum de poezii al lui

l,ucian BIaga,.Poemele luminii, apdrut in 1919. Poezia esre o arri poetici.Discursul liric se consrruiesre in jurul memforei lurninii,""" car" di titlul intre-

gului volum. Relalia inrre ,,lumin a mea" (a eului poeric) gi ,,lumina altora" este de

l8

op()Z. i l ie, ;rrnplu i l r rstr .r t i t l l r i l t t t tctrr [ t , rc cir !ut t tsc,r isc cclor c loui i t t i t r"rdir t i , acccr l t lcr

!D()r l rc l l t i l lncr $r i rcccir . l i rug.u,r ."rc a t t t istcrului lurni i . 1t- , co'- t t"xt sc col l turcaT' i

tl,trul tttctirf'orci ,,lutttirl:r" : cuioaste rea lucifericd qi cwnottterea paradisiacd, aqa cum

iparc i,., opcra filozofici a lui Blaga. cunoaqterea,paradisiaci.este cunoagterea ra-

[i',r,r.fe r;o,]" ,,rrrgrrrrni vraja nepitiunsului aicuns/ in adincimi de intuneric"; prin

Dntru cuvlntc cu nuanqc aonorrriua poetul sugereazi taina de care este patruns uni-

lirrrf. ,,l""rina alrora" refuza misierul lumii, ,,sugrgm.a" larmgcul tainei' La po-

lul oprrc se situeazi nizuinqa de cunoagtere a eului liric. Poezia debuteazd cu o

,.fJr*". a" .r.Ji"qer ,,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii/ si nu ucid/ cu min-

il;;;i.;i;;... u,rirr.rr.rl-rupur cunoagrerii se constituie din multitudini de taine, este

O ,,."r"ie a" minuni" ; tairrele au cele mai diverse forme: ,,flori, ochi, buze ori mor-

tnl',.,t.", prin aceste metafore cuprinzindu-se lumea umani in frumuseqea 9i com-

plcxitatea ei.' Eul liric este aici exponentul lucifericului, al acelui tip de cunoastere care inseam-

ni i'treqiner"", "aa'J#Jr;*;;;i;i'"-"."r"i.i

a. mi,iuni a lumii": .,,sporesc-a lu-

inii taini/gi-nto"rrr"i ".r-

cu 'raielr-

ei albe luna/nu micgoreazi' , ci

trcmuriroare/mire;te gi mai tare taina nopgii,/aga imbogiqesc ;i eu intunecata zare/ctt

larei fiori de sfint mister".'''"E;;;;;il*ilJ."r"r expresionist al permanentei raportiri a poetului la dimen-

Siunea cosmici, coplrta; la vegnica devenire a universului, de aceea ,,tot ce-i ne-nqe-

ies/ se schimb;-n ,r"-rrt.f.suri gi mai mari/ sub ochii mei". Menirea poetului in univers

ist. d. a potenta misterele, transformindu-le in taine ;i mai profunde gr mal mlnu-

;;;;. ili;-Ei-i*pii"ir.a unei asemenea meniri p.rovine din dragoste pentru.tai-

nele lumii, ,,cici eu iubesc/ gi flori gi ochi 9i buze 9i morminte". Prin urmare' trpul

da .rrnorgi.re cltre ""t" "er"i.gte

eul liric este cunoagterea poetici' intr-un fel ase-

mlnltoare gindirii magice.Opozitil luciferic-iaradisiac este subliniati giprin.registrul.verbal util izat'Ver-

bala-.t" o .o"ot"gia poritivi (,,sporesc", ,,mirestei',-,,imbogdqesc", ,,iubesc") se opun

celor cu o conotaqi; negativi (,,sugrumi"-, ,,mic9o.r-eazi")'p oezia

"rt.,"rir l1n?tr"ri in."g"le,

"lbe. Veisificaqia urmireqte f luxul afectiv 9i

idcatic, versul scurt avind rolul de accent in discursul liric.'-"i;;

;;;;.;;;;;i;;.H"g" ""pli"i.atitudinea sa: ,,veacuri de-a rindul' filo-

zofii au ,p"ri, ce lro, prrt." odrii pitrunde secretele lumii. Astizi fi lozofii n-o mai

;;;J,;i ;i l pfa"g a.'r,.p.rtinq" loi. nu insr mi bucur ci nu gtiu qi nu pot si gtiu ce

sunf eu si luirrrriL din jurul meu, cici numai aV Pot sd proiectez in mt'sterul lumu-un

tnpelis,un rost gi vaiori, care-izvorisc din cele mai intime necesitiqi ale.vieqii 9i

duhului m"u. o*ul trlebwie sd fie un creator - de aceea renun! cu bucurie la cu-

noagterea absolutului. "

t in dulcele stil clasicde Nichita Stinescu

Conceptele gen liric qi artd poeticd - vezi p' 85'

V.[*'"ii"\rlceleriiltlotit,apirutin 7970,,,aratl'unNichitaStinescumaitan-

dru li ,.rrti-.nt"l gi, pini la ,rn p.ttt.t, mai retoric. un ochi lduntric se deschide 9i

3! li t l ' lccstc: vcl 's t l r i col l8cst ionatc dc idci , dar cccu ec donr in l estc jubi l r r l , ia; ; i afcctarc,rttrrt ' i . trt itr i srrfcrirrlc croticc. Sub accst aspcct, pocrrrclc igi rnerit lt i t lul. ivtai rp..uiotiv qi cu tr nrctafori rnai abruptd, Nichitasun.r.u prrnJ i. u"rrrrri .tr-ut q;

"i-"11"ilcrrltclriliVicircscu"$i varsi cu.preficirorielacrimi in trigt. lalrric" ..-""9i, J. "

,;--;rlitrtc rafinari", definegte cririiul Eugen simon (Scriitiri'r:iia"; de ozi, ry rr,ri".,.sul pocr ic din accst volum.

l)oczia, care a dat.titlulintregului volum, poate fi interpretati, deopotrivi , ca ero-trc'l 9i ca artd poeticd, iubirea fiind o .al. i. cuno"gr.r. i i .rniu.r, al'creaqiei poeti-cc. lrrtilnirea cu iubirea, a

-cirei ,,pov€st€" eul liric o exprim; ,,in dul."ie ,;ii.i;i.;,

clevirtc inspira.qie. Iubirea insumeazi frumosul din toale r}.r.t" *;rr."qiii.,;;;"1rialc qi spirituale, toate configureazi evolugia ,,idilei.. .e;;;;;;;; 9i id""l to;;i;. "D;;11v11ra.',

iubid ;i muzi, s-a plam;dit ,,dinti-un bolo""rr;;, ,dirrrr_o p^rer" ^^^r;;;

;.rccstc sintagme metaforizeazd,inefabilul feminin gi poetic. versul ,,p"r^rrl ti" il;;;l'-r,rj:l.ti'j

reperar de patru ori (laitmotlz), sugerea re ^p^ti1i^

iu'6irii ,i;;.;;;;i;rf tccva, in.slera poeziei; de asemenea, poarti iarcadulcelui'stil clasic,'o """-"

..-renronic pi curtoazre.Strofa a teia exprimi revelagia poetici, iubirea devine muzd, ce se va rransDune

i, vcrs.printr-un fenomen de. rransfigurlTj ,o secundi., o ,".""aa/irr;i;i;;i;;revclal-ici] / eu l-am fost zdrit in unia./ El avea .og."ri f""aa.z Inima incet mi-a-fundi". cuvintul wndd semnifici dubla reflectare il;;ll";;j;poi in poezie, ;"iu.r_surilc au valoare incantatorie,-prin care se pregeteste trrrri.rrd"rrtalizarea dupiscufundarea adinc in inimi ;i dupn anihilar." titfig"rilor;i-"eilil;ffi. .;;""-sirc blestemati si zeiasci a.creaqiei (,imi-este fo"ri. re"'.j,Jrpe;;r";;t;;;;;;5;cretuluiin abstract. Starea d" d r"_rpi;. .;n b";4;J"il in actul creariei sale,clrr_gi ipostaza de damnar, exisrenri gi in poetica

"r.ti"i.- .lpostaza cu care se incheie discursul iiric .rt" aceea acontemplatorului: ,,Staui1ti1s ri lung''.Sub oriz,ontul poeziei,,,pe sub soarele pitic, aurit si

-oz"ic.. .rr il:

i l.:.t"t:l-"B.".e rubrrea, desr rreci.roare, ,,pasul trece,.,.nasre poezie, de viage poeru_

lur; ,,eu ramin" consemneazi absolurul pe care-l ..t..i.9t" eul creator priniubirea-muzi gi prin crealia sa - poezia.

, Sttu.tnt"l, poezia in dulcele stii clasic este clasica, cuprinde cinci catrene, primele

doui strote cu aceeagi monorimi, in celelalte rrei strofe monorime diferite, i*i u.rruliz,olat ,,Pasul trece eu rimin", vers concluzie gi versul ,t doil."-,,p"sul tru i. a"*"1_goari", vers laitmotiv, conferS. modernitate poeziei, amintind d,e^tehnica simbolistd.

$i prin acesr poem, Nichita stinescu ne surprinde, igi relevi i""p"ir"bll.i.;;tcnle creatoare, atit.prin intuigii gi.viziuni poetice, cir gi prin instruirente

"rtirtice;jongleazd, genial cu ideile gi cuverbul (slova poetici). ' '

Subiectul al IIJea

A.l. a proceda: a acqiona, aface.

prelios: valoros.bdgare d.e seamd: arenqie, griji, precauqie, prudenqi.

.

lj-

crtIt:

:!I

}il.I

-

2. ast l t ' l , r t lvcr [ r dc nroc{.r tr i t t ' nr l jcct ivprouou'ronxl nchot i , r i t .Jc -- pr()r)Lurrc rcf lcxiv.inlduntrwl (sticlci) * prcpozitie

3. ln text, a fi este verb copulativ.Intre aspectul Bucureqtiului ;i al Parisului este o deosebire ca de la pimdntla cer. (aerb predicativ)Pelt^1 apor-tul siu la dezvoharea aeronauticii fwsese rdspldtit cu prerniulNobel. (verb awxiliar)

4. ,,si procedezi astfel" - propozilie subordonati subiectivi.

,,s{.spargi gitul pregioasei sticle" - propoziqie subordonati cornpletivilnolrecta.

,,si se foloseasci de un ciocan" - propozigie subordonati subiectivl,,cici substangele depuse se intariseri ca piatra" - propoziqie subordona-ta circumstanqiali de cauzl..

B.1. Anual se decerneazi premiile UNITER.

A apirut ,,Anwarul astronomic".Nici in situaqii dramatice nu-qi pierdearapiunea.isi lua ratia zrlnic|.de vitamine.'

2. mai - adverb de mod.lui - pronume personal.

3. Acuzagia tmpo*ioa fiecdrwia dintre delincvenqi era sustinuti cu probe te-meinice. (atribut pronominal genitival)Dorirya lui este de a cdnta la pian. (nume predicativ exprimat prin verb lamodul inf ini t iv)

4. Locuqiuni:. swbstantivale:bl,gare de seami, aducere aminte, luare-aminte.n verbale : a duce cu vorba, a face cu ochiul/mina , a da de-a dura, a da mina,

a-gi biga minqile in cap, a da bir cu fugiqii, a-gi da seama, a-gi aduce amin-te,- a o lua,ra zna, a o lua la goani, a spila putin a, a o face latd", a av ea de gind.

. adjectiaale: de geniu, cu minte, cu stare; (betaie) in lege, cumsecade, dincale-afarl,.

. adverbiale: calea-valea, cu de-a sila, cu totul, din nou, pe neasteptare, de-a'pururi, din cdnd ?n cind, din ce in ce, pe ici pe colo, aga gi aga, cor la cor,pas c,u pas, cu dinadinsul, intr-adevir, gata-gata, mai-mai, de jur impre-jur, de aceea, nu de alti s.a.

C.1. Vroia si continue colaborarea cu cigtigltorul concursului de urbanism.2. Orice artist igi creeazd, o lume proprie.

s0 l.1. I t t t t t t t t t ; i r ' t r l v i i tor i r l r "cvistc i , ,1)r ictcr t i i r rostr i " v i r i l l ) i i rca un i r t icol c lcsprc rc-

l l(:t tcrrrc:l ccl u lclor.

Strbicctul al I I I-Iea

l. Mctode Si instrwmente de evaluareI rr cvaluarc se folosel c :

" ! lr ' i '"q4c'r ' j ;d1i;4d$.-ir ' !

t c metode traditionale:-- probcle scr ise;- probcle orale;- pr<>bcle practice;

\i . mctode alternatio e/ complementare :* obscrvarea sistematicS. a comportamentului elevilor;* invcstigaqia;- proicctul ;- portofoliul;- :rutocvaluarea.Mctodele tradiyionale vor rimine mult timp metode de evaluare frecvente. Se

ptrrrc problema asiguririi unui echilibru intre probele scrise, orale gi practice.Probd inseamni orice instrument de evaluare proiectat, administrat 9i corectat

tlc: c:rdrul didactic.Probele orale reprezinti metoda de evaluare utilizatd, cel mai des in clasi. Prin

,rccstc probe se realizeazd.:- interacgiunea directi profesor-elev;- flexibilitatea modului de evaluare: posibilitatea de a alterna intrebirile in func-

qie de calitatea rispunsului;- posibilitatea justificirii rispunsurilor;- evaluarea comportamentelor din domeniul afectiv;- feedbackul imediat.Pentru realizareaprobelor scdse trebuie indeplinite urmitoarele cerinqe minime:- stabilirea scopului probei si definirea obiectivelor operarionale;- alegerea tipului de item corespunzitor fiecirui obiectiv. In aceeagi probi scri-

si este recomandabil si se foloseasci doui-trei tipuri de itemi;- scrierea itemilor, respectand principalele ceringe;- elaborarea adecvati a schemei de notare (analitici sau holistici);- comunicarea si discutarea rezukatelor cu elevii 9i pirinqii;- proiectarea unei strategii de ameliorare a dificultatilor constatate.Probele practice au o aplicare mai restrinsi in cadrul evaluirii. Prin intermediul

programei, elevii sunt informaqi despre temarica lucririlor practice.,,Observarea sistematicd d. comportamentului eleztilor in timpul acdvitiqilor di-

d actice este o tehnici de evaluar e care furnizeazd. o serie de informaqii utile, greu deobqinut pe alte cii".1

I

(ladrul cliclircti c irt rcgistrcirz.;i nccstc i nl'orrr t:rqii irr :- f iga dc cvaluirrc (cal i tat iv i) ;- scara dc clasi l icarc;- lism dc control (vcrificare).ln fiSa de eaaluare sunt consemnate date factuale despre evenimentele cele mai

importantc obscrvate de cadrul didactic.Scara de clasificare con{ine clasificarea comportamentelor unui elev intr-un nu-

mir de categorii, de exemplu:- in ce misuri elevul participl la discuqii ?. niciodati . rat . ocazional ' frecvent o intotdeauna- in ce misuri comentariile au legituri cu tema ?Scirile de clasificare pot fi numerice, grafice gi descriptive'Lista de control/aerifica.re este o rnetodi de evaluare prin care cadrul didactic in-

registreazi numai prezen\asau absenqa unei caracteristici sau a unei acqiuni, de exem-plu, elevul a ur-ainu a urmat instrucgiunile; a cooperat/nu a cooperat cu ceilalqi etc.-

LgsgiSgjg-este o activitate carc dureazi mai mult, nu doar una-doui ore decurs. Elevuf'primegte o sarcinl prin instrucqiuni precise ; rezolvarea sarcinii necesi-

t[ o gami laign de cunogtinle gi capacitiqi. Elevul are posibilitatea si aplice creativcunogtinqele gi si exploreze situagii noi.

Cadrul didactic poate urmiri procesul, realizarea unui produs sau/gi atitudineaelevului.

lnsemnirile investigaqiilor se referi la:- strategia de rezolvare;- aplicarea cunostinlelor, principiilor, regulilor etc.;- acurateqea inregistririi gi prelucririi faptelor;- claritatea argumentirii si forma prezentirii.

PrciesJelesre o activitate mai ampld decit investigaqia; incepe in clasi prin de-

fiil;ilffiFlegerea sarcinii, chiar piin incercarea de"rezol'"arel elevul se ionsultipermanenr cu cadrul didactic. Proiectul se incheie prin prezentarea in faqa colegi-lo,

" ,"pottului asupra rezultatelor obqinute. Ca qi investigagia, proiectul poate- fi

individual sau de grup. Tidul/subiectul este ales de profesor la inceput; dupi ce ele-vii se deprind cu iceit dp de activitate, igi pot alege singuri titlurile/subiectele.

In timpul realiztrrii proiecrului se evalueazi:- alegerea metodelor de lucru;- utilizarea corespunzitoare a bibliografiei;- rrilizareacorespunzitoare gi in siguranqi a materialelor gi echipamentului;- acurateqea tehnicl;- corectitudinea solutiei ;- gener alizarea problemei ;- organizarea materialului intr-un raport;- calitatea prezentirii ;- acurategea figurilor.,,PqrLshkul reprezinti un instrument de evaluare complex care include rez;ulta-

tele ielevante obqinute prin celelalte metode gi tehnici de evaluare. Aceste rezulta-

I

I Stoica, Adrian, Eta|uarta 1trttgresu.lui scolar,p.I25

e2 Il r ' 1rt ivt 'st ' pr=olrclc or i r lc, scr isc ; i pr lct icc, observ:rrel s istcrnici a cor lrp()rranrcnrcl , ' t st ' . ,1,u-t ' , proicctul , autocvaluarca, prccun) q; i s:rrc ini spcci f ice f iecirci discipl inc" r

f )rrtololiul, ,,cartca dcviziti" a elevului, urnlirc$tc progresul acestuia de la urr:;('nr('str-u l:r altul, dc la un an de studiu la altul sau de la un ciclu de invitimint l:r,rltrrl. Strttctura gi elernentele componente ale portofoliului sunt, in mare parte, sra-lril itc tlc cadrul didactic. Totusi, elevul are libertatea si adauge materialele conside-| : t t ( ' r tcccsarc.

1n cualuarca portofoliului cadrul didactic trebuie sd aibi in vedere urmitoarele:- sri sc asigure ci portofoliul a fost realizat de citre elevi;

-. r'tn alt tip der excrc_i1iu cstc accla clc crcativitatc, dc Ia tipul ccl rnai sirnplr-r dcexcrciqiu lirrrttullrca unor cnunguri cu cerinqe indicati -, la alcituirea unuitcxt, pii.ni" la conrpuneri libere.

. - I')xcrciqiul, fiind o metod5" de executare a unei ac{iuni in mod repetar, duce la do-

bALrdirca unor deprinderi, de pildi deprinderea de receptare " -.ral.rlni

scris - rex-tul literar. Prin exerciqiu se repeti funcqii minrale (psihice) gi motiice.

ln activitata didactici, "".r.iqinl

este'o metode fundamentali, p.i., care constient;i rcpetat, se ajunge la:

* consolidarea.priceperilor.gi deprind.erilor;- insu-sirea nogiunilor,regulilor, teoriilor care se aplici in situalii variate, asigu-

rindu-se transferul de cunoEtinqe;- dezvoltarea unor capacitdti gi aptirudini intelectuale gi fizice, morale 9i trisi-

turi de voingi qi caracrer;- prevenirea uitirii 9i a confuziilor;- stimularea capacitigilor creative, a originalitl$i, a spiritului de independenti.

sr a lnrqlatrver.Exerciqiul este o metodS, adecvatS,tuturor formelor de activitate care capiti. o im-

pprtanp deosebitl in perspectiva auroeducagiei permanente.

3, Obiecthtele ciclurilor cwrriculare in inadpdmkntwl primarPentru rezolvarea acestui subiect, vezi Testul 1, subiectul al III-lea, iternul 1.

TESTUL 5

Subiectul I

- sri informeze pirinqii asupra portofoliilor elevilor pe mi.suri ce ei le realizeazS,.A tt toaaaluarea(ladrul didiitic trebuie si sprijine elevii in dezvoltarea capacitiqii lor de auroe

vrrluarc, in raport cu obiectivele si standardele educaqionale.n utocvaluarea comportamentelor din sfera afectivi se realizeazi prin chestio-

rrirr c pi prin scirile de clasificare.Informaqiile rezultate din autoevaluare se vor compara cu informaqiile deqinute

clc cadrul didactic despre elev prin alte metode de evaiuare, care se pun in poitofo-liul clcvului gi se vor ptezenta-,periodic, pirinqilor.

Un portofoliw cornplet trebuie si mai contind, informagii despre activitiqile exrra-pcolare ale elevului, orienrarea lor profesionali, datele personale, compedqiile gco-l,rlc, rczultatele obqinute, feedbackul din partea pirinqilor g. a.

Existd portofolii elaborate sub indrumarea cadrului didactic qi portofolii standar-tlir.ate, a cd.ror formi este decisi de un centru acreditat.

2. Rolul exercipiulwi tn formarea capacitdpii de receptare a mesajulwi scrisReceptarea mesajului scris in clasele primare, adici procesul insuqirii cititului co-

rcct, constient, fluent gi expresiv se realizeazd.prin variate metode, ponderea cea mairnare avind-o metodele formative, intre care exerciqiul gi-a dovedit eficienqa.

ln clasele primare se pracdce mai multe tipuri ale exerciqiului de citire:- citirea in Eoapti, in ritrn propriu, care presupune descifrarea textului literar de

citre fiecare elev. Pentru a se asigura citirea conEtienti, li se cere elevilor rea-lizarea unei sarcini de invigare: de pild;, si reqinl numele personajelor sau akenume proprii, si sublinieze cuvintele necunoscute sau si scrie expresii/struc-turi lingvistice care le-au plicut (le-au reqinut arenria), srructuri lingvistice careexprimi dimensiunea spaqiali si temporald g. a.;

- exerciqiul lecturii integrale cu voce rare, in lang, pe sirite g. a.;* analiza textului literar presupune explicarea cuvintelor gi a expresiilor necu-

noscute gi exerciqiul de utilizare a acestora in noi structuri, povestirea orali,exerciqiul de formulare a ideilor principale qi a mesajului etc.;

.' si adune piese din portofolii penrru a compara reahzdrile diferitelor- sa ccarl elevilor si" autoevalueze portofoliile;

I O scrisoare pierdutide I. L. Caragiale

' Genul dramatic cuprinde opere destin ate reprezentirii scenice. Modalitatea fun*dlmentale de expunere este dialogwf iar struciura operelor dramatice se compunedlnacte, scene gi-tablouyi.DupS,aspectul de viaqi surprins, narura conflictwluigi'serr-lmentele vezite in sufletul spectaitorului, respectiv al cititorului, oierele dramati-!f pot fi clasificate in : tragedie, contedie, dram/,farsd,aodeail, meloiramd.ln teatrulgodern, operele literare dramatice nu mai con{in scene si tablouri, ci numai unul

u mai multe acte; chiar dialogul poate fi diminuat in favoarea monologwlwi.

- -Comedia este o specie a gentilui dramatic care provoacl buna dispozigie ii risul print#qigarea rno."r.urilor,

" ,r-no, tipuri uman" ,".,

" unor situagii ,r."rr"pr"r., amuzan-

3ln comedie se ridiculizeazd.vicii. Asadar, comedia are acgiune gi deZnod;mint ve-dc; .a forme de comic, umorul 9i ironia ;.a. Comedia poate'fi inprozdsau in versuri.

Sursa comicului o consdtuie discrepanga dintre aparengi si esenti, dintre ceea ceilOr si pari gi ceea ce sunt in realitate personajele. Surse de comic sunr mora','urile,fllacterele, situaqiile in care apar personajele, ca 9i limbajul si numele acesrora. infuncgie dc aceste elemenre, comedia poate fi de caracter, de moraowri, de intrigd.

generalii;

I Stoic:r , Aclrian, op. cit., p, 131 .

bl

tfCapodcrpcra crcaqici lui L L. Caragiale, O suisoare pierdutd, aptrruttr in 1 884, estc

o conredic de moravuri. Titlul indicl intriga,pierderea scrisorii de dragoste a lui $tc-f*n Tiplttcscu, adresati Zoei Trahanache, anime azi campania electorali, scrisoareafiind folositi ca armi politici de citre Nae Caqavencu, geful opoziqiei.

Prin terna comediei, lupta lui Nae Caqavencu pentru obginerea candidaturii dcelcputat, autorul dezviluie coruplia din viaqa publicl 9i de familie, manevrele poli-tice cle la sfirgitul secolului al XIX-lea.

Acpiunea este simpli: in capitala unui judeq de munte se .desfigoari campania pen-tru alcgerile parlamentare. Doui gruplri politice se lupt5'pentru a-9i impune can-elidatul: gruparea guvernamentale, in fruntea cireia'se afli 'prefectul $tefan'f ipitescu gi ZahariaTrahanache, prezidenrul numeroaselor comitete gi comigii, sus-

1in candidatura lui Tache Farfuridi, avocat, 9i gruparea din opozigie, condusi de NaeCalavencu, care doregte candidatura, fiind susqinut de discilime.

Autorul, care mirturisea: ,,simt enorm 9i vid monstruos", intrebat de un prie-ten cine invinge in aceasti lupti polidci, rispunde ci unul ,,mai prost decit Farfu-ridi gi mai canalie decit Cagavencu": Agamemnon Dandanache, ,,Gagamiqi".

,,Odiseea" scrisorii pune in evidenqd carac[ere gi moravuri, creeazd, situaqii co-mice, precum: intrunirea electorali gi bitaia in viltoarea cireia Caqavencu pierdepiliria in ciptugeala cdreia se afli scrisoarea. Lipsit de aceasti armd, electorali, Ca-

lavencu se umilegte in faga Zoei, rugind-o si-l ierte gi si-l salveze, fiind ameninqatd,eZahariaTrahanache cu o poligi pe care o falsificase. Accepti si conduci mani-festaqia organizatS. in cinstea norocosului adversar, Agamigi Dandanache, gine uncelebru discurs impiciuitor: ,,Si mi ierqi gi si mi iubegti! pentru ci togi ne iubim

!ara, toqi suntem romini!... mai mult, sau mai pugin onegti! In sinitatea iubituluinostru prefect ! Si triiegti pentru fericirea judeqului nostru !", ,,Dupi lupte secula-re, care au durat aproape treizeci de ani, iati visul nostru realizatl... Iati avantajeleprogresului ! Iati binefacerile unui sistem constituqional".

Apariqia Cetiqeanului turmentat, ca;i senilitatea, ramolismentul lui Dandana-che creeazi" alte situagii comice.

Coffictwl apare clar din prima sceni a actului I. ln ziarul Rdcnetul Carpapilor,al cirui director coproprietar era, Nae Cagavencu anunqe ci va fi sus{inut in alegeride o personalitate marcanti a judeqului, pe de alti parte revarsl critici la adresa pre-fectului. $tefan Tipitescu nu se lasl gantajat ugor, cu atit mai mult cu citZahariaTrahanache, ciruia Cagavencu ii aritase scrisoarea, crede ci e plastografie. Prefec-rul comite abuzuri: ordoni poliqaiului, Ghigi Pristanda, si-l aresteze pe Cagaven-cu gi si-i percheziqion eze casa pentru a gisi scrisoarea compromiqitoare, ii oferiadversarului siu, in schimbul scrisorii, diferite funcqii gi o mogie aparginind jude-plui. La refuzul acestuia gi la rugiminqile Zoei, amanta sa, $tefan Tipitescu cedea-zi, promiqind susginerea candidaturii lui Cagavencu. Va cfutiga lupta electoraliAgamigi Dandanache, care, spre deosebire de Caqavencu, nu va inapoia scrisoareacompromiqitoare pentru a o folosi ;i altidati.

Punctul culminant al conflictului este plasat in scena intrunirii electorale, mo-ment in careZahaiaTrahanache anunqi candidatura lui Agamiqi Dandanache. Ur-

95neazl incitierarca, iar Caqavcncu picrdc amra dc Aantaj. Deznoddmhntulil repre-zinti manifcsmqia in cinstca noului deputat, moment in care adversarii se impacd.

Comicul d,e moravnri este dat de triunghiul conjugal: TahariaTrahanache-ZoeTrahanache-$tefan Tipitescu gi de moravurile politice.

Comicul de caracter, ca gi cel de limbaj sunt amplu reprezentate prin tipurile depersonaje: p refeaul abuziv cu aparenli de onorabilitate * $tefan Tipitescu; tipwl po-liticianwlwi r)ersnt, desi zaharisit, care clameazS, moralitatea, dar este un so[ incorno-

- Zaharia Trahanache; tipwl politicianulwi demagog, fira scrupule, ,,lirritor"comenteazi autorul) - Nae Cagavencu; p oliticianwl veros, senilizat *Dandanache;pliticianwl prost, ilogic, incoerent - Farfuridi; femeia imorald - Zoe; poli;aiul wmilnsuofulos" la datorie, corupt pentru ci are ,,familie mare si renumeragie, dupi bu-

mici" - Ghiqi Pristanda. Singurul personaj cinstit este Cetiteanul rurmentar, per-j simbolic, intruchipind electoratul turmentat de politicienii corupqi gi demagogi.

Cel mai savuros comic este comicwl de limbaj: celebrele discursuri ale lui Farfu-li gi Caqavencu. Cu exceplia Zoei gi a lui $tefan Tipitescu, toate celelalte perso-je vorbesc incorect: pronunli gresit neologisme franquzegti, nu cunosc sensul

ra, construie sc f.raze incoerente si incorecte:Farfwridi:,,Am n-am treabi, la douisprezece trecute fix sunt la tribunal", ,,Iu-

tridarea, dar urisc pe triditori", ,,Din doui una, dagi-mi voie; ori si se revi-sci, primesc! dar si nu se schimbe nimica; ori si nu se revizuiasci, primesc!atunci si se schimbe pe ici pe colo ;i anume in punctele... esenliale... Din aceas-

dilemi nu puteqi iegi... Am zis !"Capavencw: ,,Industria romini e admirabili, e sublimi, putem zice, dar lipsegtedesivArgire. Soqietatea noastri dar, noi, ce aclamim ? Noi aclamim munca, rra-iul, care nu se face de loc in lara noastrd!", ,,Pdni cind si n-avem ri noi falitii

rgtri ?"..., ,,Scopul societiqii este ca Rominia si fie bine gi tot rominul si prospe-1", ,,Dupi lupte seculare, care au durat aproape treizeci de ani, iati visul nostru

1..

Nwmele personajelor este o modalitate indirecti de caracterizare aacestora gi sur-de comic: numele Tipdtescu relevi faptul ci personajul reprezintd un tip carac-istic viegii politice a vremii, Zabaria Trahanache semnifici zaharise'ala,incetinealagindire;i in reacgii, aga cum sugereazl. gi ticul sIu verbal: ,,Ai puqintici ribda-

", ,,Si n-am parte de Zoigica" ; Cataaencu - numele are ca rd"dS.cini cuvintul ca-cu sensul ,,femeie rea cicilitoare", deci este tipul demagogului, Farfuridi - numescoate in evidengi pladtudinea gindirii, prostia, Brknzovenescu - personaj gters,in sugestia gastronomi cd., r epr ezinti politicianul incapabil, nulitate ; Agamemnon

'gamiqi, Gagamiqi, cum spune Trahanache) Dandanache reliefeazd", prin compa-cu celebrul conducitor grec antic gi, prin contrast, senilitatea gi ridicolul per-iului. Numele Dandanache cuprinde in structuri cuvinwl dandana gi,

ir, aparigia sa, pretengia sa de politician imparqial, cu toate partidele gi in,te' parlamentele, creeazd. incurcituri,,,dandanale".Titlul comediei completeazi intengia critici a autorului. O scrisoare privatd, in-

are etect critic sporit: demascl imoralitatea in viaqa publici (;antajul politic)viaqa personali.

taSubiccttrl nl l l- leaA.l ,asuJ' la:ast inge.

a o I ultto s (a o luptwo s) : senzual.durere: chin, patimi, suferingi.a simpi: a percepe, a trii.

2. ,,cind cu gene ostenite sara suflu-n lumnnare" - propozigie subordonati cir-cumsranliali de timp.

,,cici [...] ea din noaptea amintirii o vecie-ntreagi scoate de durerir' - propozi-1ie subordonati circumstanqiale de cauzl..

,pcrdele-ntr-o parte c6nd le dai' - propoziqie subordonati circurnstanqiali de timp.

"gi in odaie luna varsi peste toate voluptoasa ei vipaie" - propoziqie subordo-

uatl circumstangiale de timp.rpc care insi la simqim ca-n vis pe toate" - propoziqie subordonati atributivi.

3. [,..] dureri simpite toate ca-n ois.

4, de - in text este prepoziyie.t conjwncpie swbordonatoare: ,,De vorbiqi, mifac ci n-aud." (Mihai Eminescu)o interjeclie: Se auzi optit: de!t substantizt: De poate fi prepoziqie, conjuncgie, interjecqie...

tot - in text este pronwrne nehotdrkt (apare la forma de feminin - toate)., adaerb : Md" tot intreba...t substantizt: Iot este adverb". adjeaia pronominal: La miting se adunase fot oragul.

B.l, luminos vs. intunecos, obscur, innegurat

in biografia lui era un moment obsiur.nemwlpwrnire vs. mulqumire, satisfacgie, plicere, mingiiereO confruntare de idei ii oferea satisfacpie.a regresa vs. a progresa, a avansa, a evolua, a inainta, a propigiCit. a esolwat omti!

zgornot vs. linigte, td.cere; calm, tihniIn peisajul montan gisea intotd eauna tibnd qi implcare.

2.Era un gerllde cripau pietrele.z/P, - propozigie subordonatl circumstanliali consecurivi.Mi fascina apusul soarelui,l/incit mI credeam intr-o lume de basm.2/P, - propozigie subordonati circumstantiali consecutivi.

3. mi- - pronume personal cu valoare de pronume reflexiv.cu - prepozigie simpli.ceea ce - pronume relativ compus.dcea - adjectiv demonstrativ de depirtare, numirul singular, genul feminin

4. gdnd - girrclire, gindit, ginditor(oarc), negindit, rcgindit, regindirc

c.a. Revenca in discuqie problema deszipezirii.Capitalei'b. Prim-ministrul a .*ili.., tuturor sinistraqilor i."" c" va intreprinde guvernul

". B:lT# i#i?"rruq1.r inrervenite, insiqi ideea organi zdrii expozigiei de pic-turi era compromisi.


lnvalator.....Clasa a II-aData.. . . . . . . . . . .

l. Proiect d'e lecPieModel orientativ de Proiect pentru clasa a II-a

ScoalaAria curriculari: Limbl 9i comunicareDisciplina: Limba gi literatura romini

Proiect de lecqie

Subiectul lecpiei: in lara Pro;tilor de Alexei Tolstoi (II)

Tipul leqiei.'mixtiScopuri:- d""rnolt"rea deprinderii de citire coredi, fluenti gi expresivl, in ritm proprtu;

- dezvoltarea capacitiqii de receptare a mesa;elor scrlse fl orale;

- f;;;;;;; J.piind.rii de exprimare cor€ctt fonetic, lexical 9i gramatical.

obiecthte opeiapionalet: pe parcrrrsul ;i la sfirgirul lecqiei elevii treblie.-,

O, si citeajci corect, fluent gi expresiv, resPecdnd semnele de.punctuaqre;

02 si foloseasci in exprimarea proPrie cuvinte insylng drn,texl;

O" si rispurrdi cor..t, fo.retic,ie"ical 9i gramatical la inrebirile adresate;

o; ;;;;;.a . J i.,.J frerar, reqinind ionqinurul acestuia/pe.baza unui plan ;

O: ;;rli;;; *p, "u

C a*p uI mir a.colelor, rap ortind-o. I a conqinurul textului ;

O:; #;;i"Jf*rer"rile fizice gi morale ali personaielor pe baza informa-

tiilor furnizate de text;O, ie ..tollre in scris, corect' caligrafic cerinqele formulate;

Ol ,i a.rpri"ae -"ri;"i

r.**l.tiilr.rar (invigltura pentru viaqi), apreciind

consecinqele intimPlirii'Stratepii didactice-."

M;:"';;;; jroiratt ' conversaqie euristici, exerciqiu, joc didactic, explicaqie,

instructai.. Actiaitat;e; frontali, independenti, pe grupe'. Mijloace de inadpdmi'nt:

- p;p.rg" Buratino, ilustraqii cu personaie animale, diapozitiv/diafilm, ca-

setl audio etc.

l9?

r Nu se vor re alizatoateobiectivele intr-o lecgie, ci numai acelea corespunzitoare tipului de leclie'

I t lIlibliograJ'ia:- Alcxci'l'olstoi, Chcipa de aur;- Irraqii Grirnrn, Poaesti;-

l,tltl 9*i?gi,, ursulpdcdlit de awlpe (pcntru text gi indrumiri metodi ce,vez.rrlo.ca l4ftu, Lrteraturd pentru cei mici. Lr.sslsgie de texte comentate, in_sopited.e sugestii metoditr. Gr;dln4a - chsere'I-Iy, H;;;;itas Educa-l ional, 2005, pp. 48-51 ).

2. Verificareatemei scrise

l. Captareaatengiei

4. Anun(areatitlului lectiei eia unor obiective

l . Momcntulorganizatoric

5. Dirijareainvigirii

. Enunturile exclamativescrise acasi vor fi veri-ficate din puncrul devedere al continutului sial regulilor grafice.

.5e pot prezenta siluetede, persona.ie animale:vulPe, motan, urs etc.sau,planfe cu im.aginioln oasme, povestlfl cuaceste personaie. dia-pozitiv, diafilm'sau iocdidactic: Recunoistepersonajul

. Aprofu^ndarea textuluihierar in lara Pro5tilorde Alexei Tolstoi

'. Obiective:- si povesteasci textul

pe bazainsugirii conqi-nutulur;

- si citeasci pe roluri,inqelegind .iomporta-rea persona;elor;

- sa mveqe ceva. Pentruviati, apreciind ionse-ciniele intimplirii:

- si-gi aleagi un personajpreterat,

. pityea integrali a textu-lul llterar

* instructai: realiza-rea climitului edu-caqional

- material didactic:s'Juete de personaje,plange, caseti audio,video, diafilm etc.

- activitate frontala siindividuali

- vrzlonare- ordonare/plasare a

siluetelor ih plange- conversatle- joc didactic- audigie sau vizionare

- expunere

- scnsa* individuali- formativi

- orali- frontala- individuali- Pe gruPe- tormatlvi

- conversaqre

- exerciqiu

- materialul didacticpregitit

- exerciqiu de citireselectivi

- problematizare- exercllru

- conversalle

- exerciqiu

- problematizare- exerciliu de creagie- joc.de rol- actrvrtate Pe gruPe

- exercrllu

- joc didactic

-'pregetirea printr-unjoc de,migcare

* orall- frontali

- formativi

- orali- frontali

- orali- individuali

formativdorale

- orald- frontali- formativi

- orali- frontali- Pe gruPe

- scrrsa- Iormatlva- individuali

r Se analizeazi textul pebaza intrebirilor:- Despre cine este vorba

in aiest text literar ?- Ce face fiecare perso-

nal t- Ce trisituri ale fieci-

rui personai desprinzit , 'e | ' . _

I Id1n taptele fr vorDelesale ?

- Citeste fraementeledin iare se ?esprindtrlsituri ale persona-ielor !

- Explici de ce vulpea ise idreseazi lui B?a-tino spunindu-i ,,deg-teptufe giinqeleprule" !

- CumsecomportiBu-ratino ?

. Citire selectivi:,,Citegte ultima replici !"

o Citire pe roluri. Joc didactic : Jocul rime-

lor; ,Spuneqi gi alte cu-vinte iare sl rimeze cuix, mix, drix, de exem-pl:u: fix, chix, pix, tix,dix, nix etc."

. Citirea integrali a textu-lui literar

oPovestirea integrali,orala a texrului literar

r Imaginali-vi ce s'a in-timplat in continuare !

. Joc de rol: Iniqiaqi o dis-cutie intre doi colegi de-spre piqania lui Buratino'Pot interveni in discuqieqi algi elevi, adresind in-treberi, formuhnd ris-punsuri;i aprecieri.

r Momentul de scriere:- Transcrie ultimul

enun! !

D2 ) 4 5

6.Irccdbrckul

7. Arigurarearetenqici qi atronsfcrului

t. tncheierearctivitlqii/lecqiei

o5

-::"'#l' l",i;:::::mentul lui Buratino !

- Explici titlul !. Conversaqia de incheie-

re: I i se cere copii lor sispuni proverbe.

. Tema pentru acasi (exer-ciqiile 2 9i 3 de la pagina67, Limba fi literaturaromind. Manualul pen-tru cksa a ll-a,MarcelaPeneg, Editura Ana, Bu-curegti, 2004).

. Defilarea personajelor

- exerciqiu- problematizare

- conversatie- explicatie

- elevii iau siluete depersonaje si inter-preteazl, un joc demigcare. Pot realizaaceasra gi firi silue-te sau migti, doarmimind.

- joc de migcare- joc de mimici

- frontald- orali- formativi

2, Tipuri de eaaluareEvaluarea este parte integranti a procesului de invigimint, in interacqiune cu ce-

lclaltc componente: predare, invatare.ln r.nr.tl cel mai i^rg, uoolrorio,,,- vizeaz6, toalitatea proceselor gi produselor care mi,soari natura gi nivelul per-

formanqelor atinse de elevi in inviqare;- apreciazi misura in care rezultatele inviqdrii sunt in concordanqi cu obiecti-

vele educalionale propuse ;- furnizeazl datele necesare in vederea adoptirii celor mai bune decizii educa-

Iionalg."l

Pentru cadrul didactic evaluarea reprezinti orientarea in planificarea inviliriigiin alegerea metodelor de evaluare.

Evaluarea influengeazi inviqarea ; rezultatele pozitive intiresc motivatia inviqi-rii gi sporesc increderea elevului in propriile forqe; arati ce trebuie si inveqe elevul,cum sl invege, relevind eficienqa activitiqii sale.

I Strrit:ir, A<f riiur, l:]valuat'ca progrcswlu.i Scoh,r, p, 14,

I| 101

Eaaluaraa poatc fi:r fornrali qi informali;. formativi gi sumativi;r obiectivi qi subiectivi;. criteriali gi normativil

Eaaludrile forrnale, realizate de instiruqii specializate, sunt-examenele, concursu-

rile, evalulrile naqionale gi chiar verificlrile reelizatein cadru! inspecgiilor la clasi.

Eaaluarea informald esre aceea desfigurati de cadrele didactice. Aceasta rePre-

zinti strategia de evaluare cea mai frecventi, se realizeazdzilnic in activitliile cu ele-

vii, prin ""r".

," asiguri feedbackul continuu. Aceasti evaluare are funcqie formativl.'b,oalrorra

foriatiud este acea strategie de evaluare care relevi progresul unui

elev sau lacutrele acesruia, deficienqele sale in inviqare. Scopul acestei evaluiri nu este

norarea, ci feedbackul imediat, cu scopul cregterii performanqei gcolare' Evaluarea

formativi trebuie si fie permanenti, continui.E'oaluarea sutnativd este periodicl, dupl un anumit interval de timp al inviql-

rii; are caracter de bilanq, finalizindu-se cu note' calificative.Eoalwarea obiectiad. qi eaaluarea subiectiad -labazadelimitirii intre cele doui

tipuri de evaluare sti criteriul obiectivitiqii in notare.'

Egalwarea criteriald este strategia de evaluare prin care rezultatele sunt comPa-

rate cu standarde sau criterii prestabilite'Eoaluarea norrnatiad repiezintd strategia de evaluare prin care rezultatele ele-

vilor sunt comparate intre ele in vederea ierarhizlrii.

3. Tipuri de itemiPenuu, definirea conceptelor ettaluare gi itemi, vezi pp.83-84 din prezenta lu-

crare,ln continuare vom relua doar clasificarea itemilor, cu noi exemple.

Clasificarea itemilor serealizeazdpebazamai multor criterii, cei mai importangi

{iind: obiectivitatea tn notare qi tipul de rdspuns a$eptat'Din punci de vedere al obiictiiitdpii tn iotare, itemii se clasifici in urmitoarele

categorii qi subcategorii :

(1) itemi obiectivi:- itemi cu alegere duali (adevirat-fals, da-nu, corect-incorect);- itemi cu alegere multiph;- itemi de tip pereche;

(2) itemi semiobiectivi :- itemi cu rispuns scurt;- intrebiri structurate ;

(3) itemi subiectivi:- itemi de tip rezolvare de probleme;- itemi de tip eseu stnrcturat;- itemi de tip eseu nestnrcturat

I0r l

ln funclic de tipul dc rdspuns ageptdt, itcmii sc clasifictr asdel:(l ) ircrnri al ciror rispuns este selectat dintr-o listi de opliuni;(2) iterni al clror rispuns trebuie elaborar.

I ixe mplc:o Itemi obieaiai, adici itemi al ciror rispuns trebuie selectar dintr-o listi de op-

1iuni .Obiectitt d,e evaluare; elevii si fie capabili si recun-oasei definigia substantivu-

lu i .

. [lnun1; Cum se numeste cuvintul care denumegte o fiinqi, un lucru, un fenomenal naturii ?

Opgiuni:a) adjectiv; b) adverb; c) pronume; d) substandv.

o Itemi semiobiectizti - elevul trebuie se construiasci rlspunsul. Acegti itemi seclasifici asdel:

- itcmi care soliciti un rispuns scurt;- intreblri stnrcturare.f)e exemplu: eleviitrebuie si adauge cuvintul/cuvinrele care lipsesc din definigie:,,Vcrbul este partea de vorbire care aratd....,,....."sau ,,Pentru fiecare literi scrie, in spagiul liber, litera mici de mini corespunzi-

'"*i:.. p R... r v... v 2... z

ln evaluare se recomandi sd se formuleze diferire tipuri de itemi. preferabil itemicu inalt grad de obiectivitate,.degi existd, in cazul acesr&a, riscul ghicirii rispunsului.

Pcntru a se realiza o evaluare eficienti, in cadrul disciplinellimba ;i iiturrtururomAni, trebuie utilizaqi gi itemi cu rispuns consrruir de iltre elevi, itemi subiec-tivi de tip eseu strucrurar Ei eseu nertruit,.trat

TESTUL 6

Subiectul I

I Povestea lui Harap-Albde Ion CreangiBasmul este o specie a genului epic, popular sau cult, in care se nareazi,intim-

pliri fantastice ale uttor petsonaje imaginare (feqi-frumog'i, zf,ne, animale ndzfl;iy,a-ne etc.), aflate in lupti-cu forge.ale riu[ui(simb olizate prin balauri , zmei,vrijitoarectc.) pe care le inving in cele din urmi.l in funcqie de autorul individual'sau colec-

I Dicl:ionar de termeni literari, p.49.Idetn, p.49.

103

!iv, basrnul sc clasif ic[ in cult Ei popular. Ca structuri, basmul cult, degi este o crea-jie originali, nu se indcplrteazi foarte mult de modelul basmului popular. Existi o

firuagie inigiali, urmattr de intrigi, de acgiunea propriu-zisi;i deznoddmint. Carac-teristice oriclrui basm sunt: ptizengaformulelor tipice (iniqiale, mediane gi finale),

o gami ,,de metafore specifiCe gi de personaje-cheie"r, d-e obiecte gi cifre magice, oiemi narativi care cuprinde trei probe de voinicie gi finalul, nunta ca incununa-a virtugilor dovedite de protagonigti.Basmul este ,,o oglindire a vieqii in moduri fabuloase" (G. Cdlinescu).Povestea lui Harap-Alb a apirutin revista Coworbiri; literare la 1 august 1877.Un elemenr de originalitate a basmelor lui Ion Creangi este tocmai impletirealosului cu realul li aceasti caracteristici este evidentdin Poaestea lui Harap-Alb.

Ca orice basm, incepe cu formula iniqiali: ,,Amu cici era odati intr-o qarl uni, care avea rrei feciori". Expoziyia cuprinde ace stiLforrnwld inipiald care plasea-acgiunea in aremporalitate gi aspaqialiglls gi di citeva indicaqii despre personaje.rtele mai mare al Craiului, Verde-impirat, avea numai trei fete ;i niciun feciore si-i urmeze la domnie. De mulqi ani cei doi fraqi nu se mai vizuseri, iar veriise cunoscuseri. lmpiratul Verde, fiind bitrin, i-a scris Craiului, fratele siu, si-i

I . \ ^

' I

pe cel mai vrednic fecior pentru a-i urma la domnie (intriga basrnului). Craiulttn;tiinqeazi pe feciorii sni gi-i suPune unor incerciri de voinicie.L' Desfd;urarea acliunii basmului cuprinde incercirile la care Craiul ii supuneDesfd;urarea a.cltunu. basmulut cuprmde incercarlle la care Urarul ll supune pei sii pentru a constata curajul;i destoinicia lor gi mai ales peripegiile lui Harap-Alb.rmportamenrul Craiului, impirlgia lui par atitudinea gi gospodiria unui qiran in-iir, a unui pirinte nemulgumit de feciorii lui; limbajul personajelor este popular,numeroasi zicale ce relevi menmlitatea gi ingelepciunea omului din popor. Fiul

intimpinat cu batjocuri: ,,- Ei, dragul tatei, a;a-i ci s-a implinit vorba ceea:,iri-mi de giini, ci de ciini nu mi tem rr", "[...]

degeaba mai stricaqi mincarea,ii mei... Si umblad numai aqa, frunza frisinelului, toati Yiaqa voastri, 9i si vi

dagi ci sunteqi feciori de craiu, asta nu miroasi a nas de om'.. Cum vid:eu, frate-meupoate culca pe-o ureche din partea voastri: la Sfintul Aqteapti s-a implini dorinqaI Uahl de nepogi ce are! Vorba ceea: La placinte, inainte,/ $i la rizboi, inapoi"',Numai fiul cel mic suferi, se friminti cum si indeplineasci dorinqa tadlui. Po-

it de Sfinta Duminici, pe care o milostivise, ii cere Craiului hainele de ginere,:le din tinereqe qi alege acel cal care minincd ji',ratic. Astfel pregitit, fhceul in-e grozavul urs care-i iese in cale la un pod. La despirqir e, tatal siu, Craiul, ii dia ursului in care se deghizase ;i il sfdtuiegte si nu se insoqeasci cu omul spin 9i

se fereasci de omul rogu.

mare, alungat de un urs grozav care l-a ,,virit in sperieqi", s-a grlbit si se in-rci; ,,duci-se din partea mea cine gtie", ,,doar n-am a trii cdt lumea, ca si mog-esc pimintul", Craiul, posomorit, iqi caracterizeazd fiul prin proverbe : ,,nici tuetti de impirat, nici impirngia pentru tine; gi decit si incurci numai aga lumea,i bine si gezi deoparte cum zici, cdci mila Domnului: " lac de-ar fi, bro_agte sunt

le ,... Asa-i ci ne-am incurcat in slibiciune ?" Es,ecul celui de-al doilea {ecior

It04 |

l ) r ' t r r t r t r l l 'cciorului sprc i rrrp: i rnqia lui Vcrdc- irrrpr i r l t q i sprc i rrrp: i r-atul l {o; cstcr.irrtlrolic,_r"cprczinti tlr,umul l 'ormdrii tindrului pcntru viaqi, lupta dlntrc bine gi rnu,,lrunr inchciat cu rasplata fireasca: nunta si pedepsirea riului, a Spinului.

l,ipsit rlc expcricnga vielii, fl iciul riticegte drumul spre unchiul siu si va fi ne-vt'it srl-l toctncasci slugi pe Spin. Hnqigurile pidurii in care rlticegre t|,.nd,ru| sim-l',iltzt:,tz,i tlificuluqii vielii. Naivitatea gi imprudenqa il rransformi, in slugi a Spinului.Irrt'lris dc rccsta in fintini, unde fusesc atras prin viclegug, va fi elibeiat cri condi-1i,r srr q;i schirnbe identitatea. Din acest mornent, feciorul craiului devine Harap-Alb,i.rr Spinul se de drepr fiul Craiului.

^

Ajuns la impiriqia lui Verde-impirat, prinlesele il privesc cu antipatie pe Spin,vilzind cum se comporti cu Harap-Alb ,,gi din ceasul acela au inceput a vsrbi eleirt dc-clc, gi..Slinul de fel nu samini in partea lor, nici la chip, nici la bunitate; sic;t I lrrrap-Alb, sluga lui, are o infigigare mult mai plicuti gi samini a fi mult mai()ttlcllos. Pcsemne inima le spunea ci Spinul nu le este vir gi de aceea nu-l puteaurrristui. Aga il urdse_ ele de tare acum, cd daca ar fi fost in banii lor, s-ar fi lepidat deSpiin, ca de Ucign-l Crucea".

. Spinul va incerc_a si scape de Harap-Alb dindu-i porunci tot mai greu de inde-lrlirrit: sa aduci ,.siliqile" dln gridina ursului, capul si pielea cerbului"b;tut cu pie-lrc scurnpc gi, in fine, sii-o a4uci pe fata impira^tului Ros. De fiecare dati este ajutattlc Slinta Duminici gi de calul siu nizdrivin. in drumul spre impiratul Ros,'Ha-r rp-Alb se arati milostiv, generos 9i bun gospodar: cruqi viala fuinicilor si impro-v.izrcaztr un stup pentru roiul de albine; ca rlsplati, va fi ajutar si indeplineasci douitlirt inccrcirile la care-il va supuneimpiratul Rog: si aleagd"macul de nisip in tim-grul nop{ii gi s.iidentifice pe fita cea adevi,rati dintre cele

-doui identice ." inf;gig"-

le . Noblegea gi darul prieteniei apar evident la intilnirea cu_cele cinci personaje grotegti,irr lrrczentareacdrora naratorul relevi arta portretisticS",fantezie gi inventivitite ver-bali. Acestea suntpersonaje anapoda, au irisituri supranarurale, simbolizeazl, ca-lrunitili. naturale (Gerih, Setili), calamitiqi sociale (Fliminzili) sau aspiragii aleormcnilor, doringa depigirii limitelor (Ochih, Pisiri-L;qi-Lungih), cu ajirtorul ci-rora indeplineste toate corvezile la care il supune impiratul Ro!: supravieguiegte incasa de araml, inrogiti, datoriti lui Gerili, consumi uriaga cantitate de mincare sibiuturi impusi de impirat sub amenintarea mor[ii, ajutat de Setih gi Fliminzili,irrOchili 9i Pnsiri-Liqi-Lungili descoperi as cwzdtoareafeter nl,zdrivane 9i o adu-cc impiratului..Trecirrd toate_probele prin care se contureazi un portret complex,t:orespunzitor idealului moral popular, Harap-Alb mai este supus unei incerciri decdtre f.ata impiratului Rog: calul lui pi turturica ei trebuie si se intreaci in incerca-rea de a aduce api vie si api moarti gi trei smicele de mir dulce ,,de unde se batmungii in.capete*-. Izbinda-va fi a caluiui, intruchipare a experiengei de viaqi, a in-lclepciunii gi devotamentului. Fata ii urmeazdpe ciudaqii pelitori la curtea impira-tuftri Verde, undeildemasci pe impostor. Acestaii taie capul lui Harap-A16 (pinctulculminan.t). Calul il omoarl pe Spin (il in;face cu dingii, se inakd,in-vizduli gi-i didrumul de-ac_olo), iar fata impiritului Ro; il readuce la viagi pe Harap-Alb. Ur-rneazd, nunta lui Harap-Alb cu fata impiratului Roq (deznodimintul). Formula deincheiere.lipsegte din basmul lui Creangi. Ultimele cuvinte ale basmului sugereazisimilitudinea dintre universul real qi ceI imaginar:

, ,$i r l i r rur vt ,scl i r r rur i i r r t r .c l i i , ; i acr-rur mai qincir-rca; c inc sc duce acolo bc gi rna-nirrc:r i . lar pc la rroi , c i t tc arc bani bc gi minincd, iar c ine nu - se ui t i q i rabdi""Cu-virrtclc ,,pc Ia noi", ca gi forrnula mediani ,daria si mai vedem" [noi] ce se petreceh masi dupi plccarca lui Harap-Alb", antreneazi cititorul/ascultitorul in acest spec-tacol al formirii gi al maturizirii tlnirului.

Personajele se grupeazlin mai multe categorii: Harap-Alb,personajul,principal,pcrsonajul ."." rJfoi-eazi; personaje care testeazS, calitiqile personajului princi-pal gi, in felul lor, il ajuti si se formeze: Sfhnta Dwminicd pu-ne la incercare rnilos-icnia feciorului de impirat, apoi izbinda sa asupra fizicului gi forga spiritului, Sph.nwlii testeazi onoarea gi-l ,,ajuti" si-gi dezvolte calitigi latente: inteligengd, destoini-cic, bunitate, curaj qi mai ales capacitatea de a vedea dincolo de aparenge. In modspccific, face acesr lucru gi calwl: el vegheaza, cind qi cind mai rostegte o incuraja-rc. Fata tmpdratulwi Rog reprezinti farmecul feminitiqii, este- nizdrivani pentru cIare intuigii-gi darul anticipirii, in realikte, acestea sunt manifestirile experienqei deviaqi. Rolul ei reprezinti puterea dragostei de a face si renasci omul iubit, si trea-ci intr-un cerc eiistenqial superior, marcat prin nunti. JurimAntul impus de Spinfeciorului de impirat de a-l sluji ,pini vei muri gi iar vei invia..." anticipeazi des-tinul personajului, afa cum fata implratului Rog qtie ci va avea nevoie de cele treismicele de mir dulce, api vie gi api moarti.

Semnificapiile basmwlwi sunt profun de: podul marcheazd. trecerea spre alti lume:podul sub care agreapri craiul deghizatin urs, podul cu nunta furnicilor-reprezin-in rlte rrecere, spre o mai profundi maturizare, pddwrea-labirintin care fiul craiu-lui se riticegte este o probe pe care acesta, imatur, nu o trece, este 9i inceput aldrumului iniliatic, fknti.na semnifici coborirea in infern, eroul pierzindu-gi iden-titarea, devine rob, condigie care-i impune o traiectorie spirituali noui la capitul ci-reia esre deplin format. Coborirea ?n infern se incheie cu moartea iniqiatici, ocxperienli capabil; si duci la un nou mod de existenqi.-

Spre deosebire de basmul popular, in care predomini naraqiunea, descrierea gi dia-loguf fiind aproape absente, in Poaestea lwi Harap-Alb exrstanumeroase dialogwri amw-zinte (ceatiadin casa de arami) si ample descrieri (de pilde poftretizarea celor cincipersonaje grore$ti). Alte elemente de originalitate sunt wmorul;i stilul oral datorat abun-denlei de interjecgii, exclamagii, onomatopee,zicale,constnrcqii populare, calambumri.

,,Mulqimea expresiilor tipice in scrisul lui Creangi zugrivegte o naturi rustici ;i1o"irh, un stilist abrrrrdent, folosi"d formele oralitlgli. Int"eresui estetic al cazului luiCreangi esre ci in el colectivitatea populari a devenit artisrul individual incintat sipluteasci pe marile ape ale graiului obstesc."1.-

,,Unic prin geniul-lui.ora1, Qr.eangi.apare,_p_rin neasiminata lui putere de a evo-ca viaqa, un scriitor din linia realismwlwi lui Negruzzi, riminind un reprezentanttipic al Junimii, prin acea vigoare a congtiinqei artistice care il gngtle aqa d.e stranscn M"io..rcu gi iu Eminescu, bucurogi din primul moment a fi ghicit in el o con-gtiingi inruditI".2

105

l *

l' 2 Tuclor Vi;rnu, .l rra'pro zatorilor rc.'rn ini, l, pp. 1 5 | si | (> 1.

t0tSubiectul al I l - lea

A.1, lrr luptl.a izbit cu toati forqa flancul drepr.

Nc-a izbit infigi;area lui rivisiti.

2. i -vcrbpredicat iv.in jur - loculiune adverbiali.r/z - conjuncqie subordonaroare (,,incit,,).de - prepoziqie simpli.

3. ,,dc-mi pare" - propozigie subordonati circumstantiali consecutivi.,,cd aud" - propozigie subordonatoare subiectivi..

4. S-a intimplal aga cum mi-aminchipuit.cum ' adverb relativ, introduce propozilia subordonati circumstangiali de mod;

in subordonatd, are funcgia de complemenr circumsrangial de modNu qtiu curn se numegte acest castel, dar mi-a plicut mult.curn - element de relaqie, introduce propoziqiaiubordonati completivi direc-

ti; in propoziqia subordonari are funcqia de nume prediCativ.

B.l, aducere aminte, bdgare de seamd, facere de bine, tragere la sorpi, lware cw asaft.

2. Ploui in averse. (subiect nedeterminat)Ew si Maria m€rgem des la teatru. (subiect multiplu exprimat prin pronumepersonal ;i substanriv propriu)

3. foame - subiect.e - predicat verbal.mi- - complement indirect gi subiect logic.

4. Odatd plenuisem o cilitorie in jurul lumii. (adv. - ,,cindva")Iqi spun o datd, nu de mai multe ori. (art. + s. f.)N wmai tu ai putea si-mi spui adevirul despre cele intimplate. (adv. -,,doar" )Nu mai frecventa clubul artigtilor! (adv. i adv.)

C.1. Ideile pe care le-a susginur in discurs creeazd, deruti in rindul opoziqiei.2. In curind vor dispirea monedele de cincizeci de bani.3. Se fii demn ori de cite ori imprejurarea o impune !

Subiectul al IIIJea

l. Strategii d,idaaice de formare a capacitdpii d.e receptare a mesajwlui scris prinefort intelectual propriu al elevwlii

Formarea capacitiqii de receptare a mesajului scris se realizeazdprin strategii di-dactice moderne care presupun:

I

| 107

a. dctiaittili dt inv,ipare l:rontalc pc grupe, gi individuale,bazate pe efort inte-lectual propriu al clevului;

b. metode didactice preponderent moderne, formatiae precum: metoda exerci-qiului, metode conversative, conversaqia euristici, brainstormingul, problema-tizarea, metode de comunicare scrisi; jocul didactic; inviqarea dramatizatl. etc.

c. mijloace de tnvdpdmhnt modeme, audio-vizuale.Condipiile realizdrii acestui obiectiv cadru sunt:o participared. conttiantd a eleaului,prin efort intelecrual propriu, in ritm propriu

qi constant; de pildi, in lecqiile limba gi literatura romini, fiecare elev si citeas-ci congtient, corect gi fluent cel puqin un enung, de asemenea si formuleze celpu{in o propozitie referitoare la mesajul scris receptat (textul literar citit).

Actul ciritului rebuie imbinat $i cu acela al scrisului. Fiecare elev sI scrie cuvin-r nou-insugite gi si formuleze enunquri orale 9i scrise'Ori de cite ori'este posibil, elevii trebuie solicitaqi si-gi exprime opinii referitoa-la textul citit si analizat.

. relalia siimwktipd acadrului didactic cu elevul, rolul inviqitorului fiind ace.la de diriior, iar al elevului de participant activ gi congtient.

Cadrul didactic trebuie si asigure climatul educativ adecvat, succesiunea fireas-a acriviriqilor de inviqarebazate pe obiective de referinqi clare, corespunzitoa-si mobilizeze resursele umane ;i i; valorifice resursele materiale - mijloacele de

Exerciqiul de cirire selecrivl 9i dramatizati imbinat cu exerciqiul de exprimare a

>r pireri personale ;i cu metoda conversaliei euristice dezvolti capacitatea ele-

ui de receptare a mesajului scris.lnsu;irea iemeinici a ie*telor literare constituie baza pentru exerciqii creative -puneri libere care valorificl in grad maxim capacitatEa de receptare 9i de expri-

re a mesaielor scrise.ln activitatea de invigare un aPort deosebit il are jocul didactic. Se pot realiza jo,-

i didactice de tipul: ,Regine Cit mai multe expresii frumoase din.textul literar",

ine reciti cel mai expiesiv ?", ,,Recunoagteqi peisonajul !", ,,Spuneqi impresiile/pi-e despre..." 9.a.

iqimint. De asemenea este necesar si se creeze condiqii Pentru afirmarea capa-ilor tuturor elevilor.

si congtientizeze eforatl, este jocul didactic, Aceasti metodi creeazd. motivaqia

igdrii, model eazd trisilturi de caracter, dezvolti imaginagia, voinqa I' a.

2. Rolul jocwlwi didaaic in tnsu$rea cititului la clasa ICitirul giscrisul sunt activitlqi intelectuale complexe, conttiente, de lungidura-

cu implicagii volitive gi afective. Copiii trebuie si depuni efort congtient ;i con-

tt, reb.ti" si ingeleagi ceea ce citesc qi ceea ce scrlu'Cititul gi scrisui ,rrnl inrtrrrtttente ale lucrului cu cartea' ale muncii intelectuale,

dezvolti gindirea, spiritul de observaqie, memoria,limbajul, imaginaqia 9i voin-

Aceste "ciirriUqi

suti difi.il., necesitl efort congtient, presuPun exersarea voin-

I106 |

. l r l tcgl i l t <trganic i t t -stru.cturalccl ic i , jocul dic lact ic sc poatc dcsfagur:a or i dc cirr .' r ' i

st 'sol ic i t i i c{ortur i intclcctualc mari , or ic lc ci tc or iexiste posibi i i ratea instal i r i ir rr . rr . r . rr ic i ' .a pl ict isel i i s i a oboscri i e levi lor. ln clasele pr iraare se pracr ice iocr.r lsc'z.orirlc, vizual-motorii, tactile gi auditive prin care ,e^t"st."zi-J;;;1;;;";,,r,rtrrlui auditiv, a sirnqurilor vizuai-tactil..r.. D. o"-plu, prin auzsi prin pioiirc()l)ll l rccullosc anumite obiecte din naturi, le denumesl, fir-onunqd denu,nire", rl:l l l]::. ':,p':pozigii

sau aleg propozigia potriviti din enunqu.i,;ril;;;l;i;i";,flt/bclr7'l ctc' Un asemenea joc poate preceda/incheialsau se poate irt.r."l"irrtr.cxcrcigiilc de citire.

. Prin jocurile didactice/o cul sunetelor, Jocwl silabelor, Formdm cuztinte d.in sila,r,,; :r:.,

r" formeazd" 9i se dizvolt e ckmpwl iizwal de.irir.'J" o silaba qi ,. ,r".. j"j,,suaDa ta cuvant.

.f crctrrile didactice Eu citesc, tu observi, Ew citesc, tw rdspunzi, Ew citesc, tu con,tinwi, Gdseste ;i cite;te !, Cite;te cht mai multe cut,inte careiorpin sunetul/ktera, carc delwmesc .fiinye/lucruri! etc. dezvolti gi consolide

îi-"^p^"it^tea de citire arncsajului sc.ris prin e{ort intelectualpropriu al elevului.

Accstor jo.curi didactice trebuie r; li s" asociezejocuri de intonagie expresivi rrcnunlurilor citite,.completate de jocul gesrurilor gi ul -i-i.;l,rrr

.t i"rlol-a" rotAccstea sunt activititi foarte agreare deiopii, au calitatea de a-i antren, gi a.

"-i ,.laxa, de a-i determina si inveqJ mai usor gi .., ple..r".

- ---

Efigignfa jocurilor didactice este derermio"ia 9i de miicstria didactici a invrti.torulur/invi.gitoarei, de creativitatea acestora.

3. Conceptul de cunicwlwmPentru rezolvatea acestui subiect, vezi Testul 2, subiectul al III-lea. itemul 2.

TESTUL 7

Subiectul I

I Apus de soarede Barbu $tefd.nescu-Delavrancea

Dramaeste o specie a genului dramadc, iy prozFtsau in versuri, cu un continurscrios, uneori tragic, adesea prezentatintr-o formd i"-ifi"r;, neexcluzind nici ele-mente,comice, specrarorul trecind de la comic Ja tragic, de la ris la plans..Trilogia istorici a-Moldovei, compusi din drameL ip"t a, soare (1909), vifo-rul gi Lwceafdrwl (1910) repr.ezinta.rn

"pon deosebit

"t ,.riitorrrL;;;;$":ffi;#;

Delavrancea la dezvoharei literaturii romine. Pini la ^p^riijâcesrei

trilogii, dr"-.istorici romineasci, de valoare "r_?r:pr?z:!t1g;

d9 Ri;"r; i V;ar" irniga;;;;ftriceicu-.Hasdeu (1862) , Despot-vodh deyasjleat..r*ari ittzsl, vtoaliiai i,Alexandru Daoila ( 1901 ).

| .,onOa viziunc, c i l r r l ( : terologic qi rnodal i tnqi cstct icc, t r i logia lui f )c lavrancca poatc f i

piati dc clrlrttclc shakcspearienc. Scriitorul aduce in teatrul siu caracrcrc dra-icc imprcsionantc, $tefan cel Mare, protagonistul dramei Apws de soc{re, este o

i" coplcaitoare ;i in celelalte doui piese, a rimas adinc in memoria si inul multora caun simbol.Unitateatrilogiei o asiguri rocmai personalitatea mo-ntald" a lui $tefan cel Mare. Personajele principale gi secwndare din cele trei dra-

cel Mare, congtient de slibiciunile omenesti, de perisabilitatea sa biologici 9i de'ile responsabilitXqi de voievod. Acest conflict este exacerbat de conflictwl social,

se definesc ;i graviteazd,in jurul personajului $tefan sau al testamentului siu politicV iforul qi Lwce afdrwl).O caracteristici a drameiApws de soare o constituie tipwl de conflict. in prime-

acte ale piesei se contvreazl,un conflict psihologic, zbuciumirile personajului $te-

domnitorului preocupat de soarta girii gi a poporului impotriva boierilor an-rtrioqi, dornici de putere gi de bog;qii. Acest conflict devine rnanifest abia in ac-al treilea.lntors din lupta pentru apdra.reaPocugiei mai bolnav (calul Voitig alunecase, ci-

;i prinsese sub trupul siu piciorul rinit si nevindecat al domnitorului, agra-r-i situagia), $tefan cel Mare afle de la fiica sa, Oana, despre complotul urzit

: paharnicul Ulea, stolnicul Drigan gi jitnicerul Stavir qi gribegte insciunarea fiu-i siu, Bogdan.Punctul cwlminant al conflictului il constituie scena incoronirii lui Bogdan, sce-din care se desprinde monumentalitatea lui $tefan. Domnitorul il oblige pe pa-ri^cul Ulea sI participe la insciunare. ii trimite, prin clucerul MoghilA, meiaje cu. Ii vorbegte aluziv, apoi ameningitor, impunindu-gi implacabila voinqi, prove-din con;tiinga de voievod patriot, aga cum relevi discursul, rrecere in revistd a

telor sale din timpul domniei si testament politic: ,,[...] cum vru Moldova asa vru-gi eu. Ci vru ea un domn drept, gi n-am despuiat pe unii ca si imbogdlesc pe al-

ci vru ea un domn treaz,;-am vegheat ca si-gi odihneascl sufleml ei ostenit...vru ea ca numele ei si-l gtie gi sn-l cinsteasci cu roqii, si numele ei trecu graniga,la Caffa pini la Roma, ca o minune a Domnului nostru Isus Cristos...". Recu-

e infringerile, gi mai presus de orice situeazi nevoile qirii: ,,Eu am fost biruitRizboieni gi la Chilia, Moldova a biruit pretutindeni ! Am fosr norocul, a fost ti-!... Sunt bitrin..." Elogiazi,jertfele ostenilor sii si recunoagte patriotismul aces-. ,,Oh ! pidure tiniri !... Unde sunt mogii vogtri ?... Presiraqi...". Domnirorul epentru ci incercarea lui de a-i uni pe cregtini in lupta impotriva piginilor a eguat:

cercat sI unesc Apusul intr-un gind, ci zic ci sunt crestini, qi trimiqii meibetut din poarcd in poarti, rugnndu-se mai mult penrru ei ca pentru noi, si laseboaiele de zavistie gi si se ridice impotriva primejdiei obgtegti a cregtinitiqii... Le

ia un om ?... Era... A fost... Aiurn e bolnav... Yl'zind ci rimii cu figiduiclilc,ciutat si unesc Risiritul". Patetica tiradi este rostiti. pe fondul unor teribilc ful-

si trisnete (decor romantic), sporind emoqia. Congtient de misiunea sa i;i rr po-lui moldav, ca tampon intre Orient ;i Occident, $tefan s-a zbuciuma[ z.ldirrnic;

u ficut cdriri bitute drumurile pustii oamenii mei gi degeaba. invoicli crr pcccji-napoa,Je, iscilituri fudule gi praful s-a ales de invoieli". Ca bun cn';;lin, va sta in

- l110 |

faqa judecnqii dc apoi cu congtiinqa datorieiirnplinite: ,,Doamnc, tu singur qtii cc-rfost pe inima mea, ci-n tine am crezut, ci nicio degirticiune nu s-a lipiide sufletulmeu, ci am stat zid neclintit in faqa piginilor... Dar toli m-au pirisit... Doarnne, os6.n.degte-mi dupi picatele mele, ci nu mi osindi de pacea cu turcii spre mintuirea sir-rnanului meu popor!" qi le transmite urmasilor un principiu de polidci interni giextcrni, desprins din experienqa unei domnii indelungate 9i zbuciumate: ,,Bogdanc,turcii sunt mai credinciosi ca creqtinii cuvintului dat,,. fineti minte cuvintele lui $tc-fan, care v-a fost baci pini la adinci bitrineqe... cd Moldova n-a fost a strimogilormei, n-a fost a mea gi nu e a voastri, ci a urmagilor vostri g-a urma;ilor urmaqilorvogtri in veacul veacurilor. A ! nimic.., Bitrin, bolnav ;i neputincios... Mantia asra cprea grea... S-o poarte altcineva mai tinir... Bogdane !... $i voi, mirturie a ceea ce alivizut, spuneqi girii [...] ci voinqa mea e si se ungi Bogdan de cind sunr in viaqi... Cilvoinla mea $-a ei a fost pururea una..." Dupi ce agazd" pe Bogdan pe scaunul girii qringenuncheazi., se rostogolegte pe treptele tronului.

Domn, autocrat, dar cu inalti congtiinqi patriotici, oferd o lecgie de istorie $i res.ponsabilitate contemporanilor si urmasilor (finalul tiradeiin care definegte sentimen.rul patriotic), are forga morali de-ainsciuna un domn tinir gi de-a-gi impune voinlr(,,voi mirturie a ceea ce ajivizut" ), igi creeazi cadrul legal de pedepsire a cornpio.tigtilor. In lupta dintre $tefan-domnul gi $tefan-omul, invinge congtiinqa datoriei im.plinite cu pregul vieqii. Pwnctul cwlminant al conflirtwlwi social se plaseazl in aceastlscend maiestuas romanticd, dupd, cumpunawl culminant al confliaulwi interior il con.stituie scena ard,eriipe viu a rdnii cangrenate. frcfan igi domini slibiciunile biologi.ce, igi depigegte suferinqa fizicl, rostind rugiciunea Tatdl nostra gi povesdnd cum efost ucis tatil slu, Bogdan, de citre propriul siu frate, Petru Aron, la Riuseni.

Ca om, $tefan a picituit, are copii nelegitimi gi nu le-a spus adevlrul. Datoriade pirinte gi-o indeplinegte, trimiqind pe Rareg la mama sa, Riregoaia, pentru a-icere incuviinqarea si se cisitoreascS, cu Oana, fata de la curtea domneasci. Aceste.ia ii mirturiseste ci-i este tatI, simulind ci vorbe;te in somn. in acest fel cei doi afllcl sunt fraqi.

Deznoddmkntul creeazd. altl sceni'intens dramaticit, tragicS. chiar. Aflat pe pa.tul de suferingi dupi operaqie, $tefan aude ovaqii care-l aclami pe $tefinigi, nepo.tul nevirstnic. Boierii complotigti, crezind ci el a murit, incearci si-l ristoarne dcPe tron pe Bogdan, incllcind voinga lui $tefan. Acesta, cu prequl vieqii, ii va ucidel,,Pe l-Ilea l-am mi,surat cu privirea... Murise inainte de a-l izbi!... Dumnezeu si-lierte... Dumnezeu ?... Dar cine e de vini ? Io, $tefan voievod am suit pe Bogdan pctron.., Io, $tefan voievod, i-am a;ezat cu mAna mea coroana strimoEilor mei... El fude fagi^ qi vizu ce vreau eu, ;i tot sfatul, ;i toati ogtimea... Sufletu-mi nu vrea, gi caun scos din fire se arunci in sabia mea... Cine e de vini ?... Se cutremura Moldovagi-o pripastie se deschise... $i cu acest sfint oqel oprii curremurul gi umplui pripas.1ixt. (S-aud.e:

"Sd trdiascd d.omnwl Bogdan !) i... i... i... Da... ! S-a implinit legea ! (Sco.

board treptele Si aruncd sabia).li-ai implinit menirea ca gi mine !a ln stil romanriceste surprins ultimul proces de congtiinqi al lui $tefan-domnul care moare rosdndnumele Moldovei.

| 1t

, .sccnelc dcja nre.njionate ca dramaticc, ca gi accsty'nal tragic,dar aporeoric atri-burc accstei opcre literare caracter de dramd.

. . Aceastl piestr de teatru are in centrul acgiunii un personaj monumental, roare ce-lelalte gravitAnd gi evoluind in raport cu acesra. $tefan cel Mare simbolizeazi vo-ievodul p.ajrio-t,.congtiinqa lucide, treazd", in slujba intereselor girii. De la primulmoment (fin/ul actului tryth.i), cind se bucuri de sosirea ort..rilo. care rispunse-teri prompt la chemarea domnirorului (,... O ! cum ," lr"rri apele in Siret, lga vin

aparein comple-xitatea gi mireqia sa. El se bazeaztr pe forga Ei fidelitatea armareia noii boierimi formate- prin recompensared bravurii gi a pairiotismului dovedit

-clmpuJ de lupd. Degi bolnav, pleaia sr apere gara. $tie ti fi" rog penrru Doam-

Maria,.la care apreciazi sprijinul devotat (,$unt furtre doui sibii ...'io"-rr", g-"*"lAmindoui m-au slujit cu credinqi. P-amindoui mi-am pus nddejdea"), in ciudarfidelitngilor; Fe.Irrru fetele orfane, ale ciror tagi muriseri pe cimpul a. t"pd, este ade-

[liriltei lg.cregte la curtea domneasci. Stirnegte admiraqie chiar gi dusmanilorcomplodgtii ii recunosc mareqia: ,,Mare a fost... ci de mlrirea lui nu mai sufla

iciun boier...", il numesc ,goimanul", ,,ochiul vulrurului bitrin clipegte inci... vdr-t vipii, mi frigea cu privirea lui". Cei trei boieri, paharnicul Ulea, itolnicul Dri-

r gi jitnicerul stavir, vor purerea, sunt nemulgumiqi de politica lui $tefan: ,,Boier,igr, qiran supus era rorJrn-1 ?n faga lui", ,,Mogiile le impargea numai la ogteni...",n supugi ii ficea r5;zegi, din rizegi boieri sadea..." Aci;tia pindesc moarrea vo-,dului pe- c-are o inrrezrresc in semne,prevestiroare: gipEtul bufnilei, miqa careinci bufniqa, apoi aceasra esre inhiqati de un vuhur, iaiun ogrean sigeteazi vul-I gi el cade-n pripastie, o vacd din turmele domnegti a singerat inligtar, lunaun cearcin ro;u, ciinii au urlat, o femeie a niscut un copil cu picioare de ied,ea care se schimbi brusc (,,se bolovinird rrori negri cufiLe catrinul, ci se-nru-ca noaptea"), iar in formele pe care le iau norii, boierii complotigti identifici

balaur care inghite un motneag cu plete lungi.In construirea personajului $tefan, aurorul valorifici legende, eresuri. pentru fe-: de lacurte,-pentru Doamna Maria, 9i pentru oamenii lui credinciogi, $tefan estesonaj legendar. Fetele cred ci, arunci cAnd s-a niscur, $tefan afost scildatin sin-de gerpoaici gi de vultur__ca ,,si se srrecoare_gi si se inalqe... Este ,preaslivitul

raiele in Suceava la chemarea voievodului lor !" ... ,,Si nu sece izvorul nostru !,, ),fiind in prirnejdie, la ultima fapti, uciderea trideiorilor, personaliratea acesru-

ru.stlpin", ,lmpiratul", Doamna Maria il vede pe gtefan cirlare'pevoitig caarhanghel".

Titlul dramei, metaford, reprezintd" alti modalitate indirecti de caracterizare aiului care a fost ,,soarele Moldovei".

Doctorul $mil ii admiri curajul gi sripinirea de sine: ,,oqelir... in aer, in lupti...trupul dumnealui numai cresriruri... Am mili n-am griinqa... Rana de la picior ii

te trupu_l dumnealui... in viteazul ista, o purere care scapd medicinei... b voin-a voit slobod pinl la sfir;it..."

Credinciosul Hirman mi.rturisegte: ,,voinqa miriei-tale, voinqa qirii ... De n-aseniqn-agf ivrutcevreamir ia-ta.$-apoi, , ," , , , ,pot; . . . .

112 |Subiectul al l l - lca

A.1, fdpturd: fiinqi, creaturi.

rdbddtor: rezisrent.a se feri: a se apira, a se proteja, a se pdzi, a evita.nealn: PoPOr, natiune.

2. lor - pronume pe-rsonal, persoana a III-a,-numdrul plural, cazul genitiv, func-gra sintactici" de arribut pronominal

ahe - adjectiv pronominal neliotirit,-numirulplural, genul neutru, cazul acu-, zativ, funcqia sintactica de atribut adjecfival.

'"

cel mai adesea - adverb de timp, gradul superlativ relativ de superioritate (cel

;ffi"J*ff :.'ff :::'"ffi;i*;*)'ru"ceiasintacticidcde ci,ntec - substantiv comun, simplu, genrrl.n.u_t.rr', numirul singular, cazul

acuzariv,' precedat de prepoziqia simpli de, neatticurat,Tunciia sin-tactic; de complemenr circumstanqial de catzd,.

3. E un omfdrd grijr. (atribut adjectival)E de rnirare cum a devenit o celebritate. (nume predicativ)

4. ln text, ace;tiaeste atribut adiectival.Acegtia erau campionii. (subiict)C-ampioni i. e r au i c e Stia. (trr.tr. predicativ)M-"- intilnir cu acegtia. (complernenr indirect)intrevedere a cu acert'ia

" ftrt .fnrir".ii"a. (atritut pronominal)

B.l. Semdnau ca doui picituri de api.

Pe doui hectare semdnau griu'.

Pe o stradi inrunecoasi i-aw tncoltit ciinii.Au incolpit zambilele in jardinieri.De mai multi vrem e ii tncolpiserd in minte nigre idei ciudate.

2. Se anunga o vacan\d de vis. (articol nehoririt)A cumpirat o carte gi doui caiere. (numeral cardinal)O, nu lua hodriri pripire! (interiectie)N-o mai vizuse de^mult timp. (pronume personal)

3. D-es1 eram conains d.e importanpa proiectulwil/, totnu mi hotiramz/si parti-cip la realizarea luiJ /P, - propozigie subordonati circumstantiali concesivi.Orice-ai spunel /, tot nu mi convingi.z/

I 113

P1 - propoz.iqic lubordonatl circunrctanliah concesivtr.Fiet/ce-o fi/z, ev tot nu cred/3P, - propozigic subordonati circumstanliale concesivi.Nu a ob$nut Oscarull/, cu toate cd era un actor renumit.z/P, - propozigie circumstangiali concesivi.

4. S-a intors deoreme. (adv.)Nu se sinchisea de arernei putea si ploui, si ningi... (pt.p. + s. f.)

c.1. Lansim un nou concept care se numette ,,dialogurile democratice", ceea cc

relevi progresul pe drumul democraqiei.2. Inslgi pregedinta Clubului Femina gi-a exprimat dorinqa de a se reintXlni, cu

prilejul zilei de 8 Martie.3. Vlzuse numai o secvenli a filmului.

Subiectul al IIIJea

l, Rolul jocului didacticin dezvoltarea contpetenlelor de comunicare oraldUnul dintre obieclivele gadru.al.e aplualuluj curiculum esrcdezvoltarea comPc-

tqfsh dq comunicare orald, obiecdv realizabil pe inqreaga dur19q l prgcesului in-Itrucuv-eclucatlv.""Dintre

metodele moderne, formative, eficiente ?n inviqiminml primar, un rolimportant il are jocul didactic, fapt deterrninat de particularitigile de virsti ale ele-vilor gi de specificiul procesului instructiv-educativ.

Obiectivele cadru ale inviqimintului se intercondigioneazi, competenqa de co-municare orali determini receptarea mesajelor scrise 9i competenga de comunicarescrise.

ln clasa I, dar gi in celelalte, a II-a - a IV-a, trebuie sporiti ponderea jocurilordidactice.

.IdT io. didacdc s.e- crgeâp{ motlvaqia irrv494rji,.sq -dezyolti gindirea, 1e.moria,

tpiiitul de observagie gi de cooperare, atenlia, limbajul, imaginaqia, voinqa. Prin dez-v6lfarea stipinirii de sine, a spiritului competitiv gi de respect al coechipierului semodeleazi trisituri de caracter.

Pentru dezvoltarea competenqei de comuni care orall se pot desf;;ura jocuri di-dactice precum: jocuri de dezvoltarea vorbirii/de educare a limbajului: Jocul sune-telor, Jocul silabelor, Jocul cuointelor, Jocul rimelor, Spunepi cht mai muhe cuvintecare incep/conpin/ie termind cu sunetwl.,/silaba/ sau care denurnesc fiinge/lucruri,Sd credm cht mai rnuhe cuainte din silabe !, Complete'azd cuai.ntul/propozipia ! , Ewtntreb, tu rdspunzi",

Se pot organiza gi desfigura jocuri orale cu tntrebdri, de tipul: Cine gtie ckpigd !,Cine dspunde mairepede chstigd!, jocuri gbicitori, jocuri d.e ffealie, jocuri de rolincare copiii trebuie si-gi construiasci ,,rolul" 9i si-l interp eteze cdt mai convingitor,ln acest dp de joc surlt antrenate gindirea, memoria, limbajul, mimica, gesticulaqia,

I I | l I

i rrragirral ia l i i r lcct ivitatc' l clcvi lor.-sc por ( lesl ivurrr jocuri dc rol prccu' l leporte-ral ilt ,tt'siurte!, prezenpi ra dcschitriie) targrrri/iipLriiu';)u ,orru, La muzeu s. at.r rr carc sc alrorucazi rolurilc vorbitor-as.itrarur, i. .l,l"u"uea"pri"a.r." ;; t;;

r r r t r r r ic ; r rc r l ra l i , ' vv vJrvrJe'

t)trttl'ru i'rboqilirea ;i activizarea vocabularului elevilor se por desffuura jocuritlitf acticet cle vcrificare .a sinonimiei, antonimiei, o*onliiii (fi,rit ase folosi aceste( onccprc opcra{onale).lificienqa jocului didacdc este conditionatn de. gJ.a{ul in care elevii congti entizea-ze situaqia de ir,vilare gi de crearivitatea cadrur"i?ia".ii..

--

2' Etalte/ monl'ente didactice de forrnarea deprinderii d.e scriere corectd la clasa IPcntru rezolvarea acestui srrbiect,,r.ri reit.rl-i, r"ui..*i lirii:r.liffii3. Finalitdpile tnadpdmintwlwi primar sunt:

- aslgurarea educaqiei elemenrare pentm tod copiii;- formareapersonalitigii copilului, rer;*;il;i;.il Ei rrr-.rr siu de dezvol_tare;- inzesrrarea copilului cu acele cuno;tinqe, capaciriqi gi atitudini care si sti-muleze raPortarea sa la mediul socrar gr natural gr si permiti continuarei edu-cagiei.

TESTUL 8

Subiectul I

I larnade Vasile Alecsandri

Pastelul este o specie a.genurui riric, ?n versuri, eminamente descriptivi, in carese contureazi un tablou dinnaturi:.p.riveligti, momenre "t" """i ""oilil';il;;din universul plantelor sau al animatior, pii" irrr"r*"JiJ;er"i" se exprimi senti_rncnrele gi stirile sufletesti ale eului liric. '

Incontestabil, cea mai valoroasi creagie lirici a lui Aleclandri sunt pastelurile, incare poetul.surprinde aspecre ale naturii'rural" irr-..l" p";*-";_pun, trecvenr inanotimpul iar_na (Mez.uf.iernei,.viscotyr, saniq, variiiif**;ii, momenre. are z;ei(Dirnineapa, Noaptea) ,,i munii_specifi.. ,"tur"i ( iiiirr;ir,'i,ik';"ii;rii,'cirii)ij,tenomene ale naturii (Tunetul, Viscolwl) q.a.

Poezia larna este un paster in ."r", pri' descriere,poetul creeazd, imagini pre-ponderefi aizuale, domiriate d. .rrlorr.i,iu;, ,p.ai*i.".-"""r.r iernii, de dan_sul fulgilor de qea din timpul ninsorii "6rrrra"rr,.,,,Din vizduh cumplitaiarni cerne norii de zdpad,i,,,

Lungi troiene cilitoare, adunare_n ce, grdmada...Epitetele,,cumpliti", ,,lungi troiene cdldToare'.(al doilea epitet are valoare de per-sonificare), ptrtoiifirorro,,ce:rne norii de zdpadd" fixeazdtun asp.ct al anotimpului

r3- rr i r rsolreir gi l r" igul , Verbclc la t i r t rpul PrcT,cnt , ,ccrnc", , ,zbor", , ,pl t t tc 'sc." , cott t -

paraqia ,,ca un roi'clc fluturi albi' configurcazi dinarnica fenomenelor' Primul ta-'blor'rr^rrrlnitc

fiorul frigului, sporit qi di verbul la gerunziu, ca 9i de personificarca

din versul ,,llispdndindJiori de gheaqi pe ai qirii umeri dalbi".

Ninsorile abundente, fenomen specific al momentului, sunt sugerate prin repe-

tipii, enumerapie, prin adverbul iari: ,,Ziua ninge, noaPtea ninge, dimineaqa ningc

iarl!" Contemplind mirificwl tablou hibernal, eul liric igi comunici fascinaqia prin

aceleagi mijloace poetice : epitete, Personificare: ,,Cu o zale argintie se imbracl min-

dra 9ard" .Iilirrro"r"" produce inclntare, dar $ u;oard nelini;te, c-hiar nostalgie filo-

zofici"Lagindul treceriiviegii: soarelepersonificat, ,,rotund qipalid" se ghiceqte printrc

norii de -ninroar.,

it cornparapia ca.re utmeazi are incircituri nostalgici: ,,Ca un

vis de tinereqe printre anii trecitori".Natura eite t.ansfieurata de fenomenele naturii; memfora ,'ocean de ninsoarc"

exprimi inecarea peisaJului in albul imaculat. Impresia este amplificatl de repetiqic

9i irin enumeraqie^: ,,pe camp, pe dealuri, imprejur, in depirtare", ,pe intinderea pus-

tie", ,,firi urme, flri drum".Peisajul miriiic infioari sufletul sensibil al eului liric, prin cromatica gi misterwl

siu: ,,ca fantasme albe plopii in;iraqi se perd in zare",,,Se vid satele perdute sub

clibucii albi de fum", Sub iazele soarelui tabloul capdtS. strilucire: ,,doritul soate

strilucegte Ei desmiardd oceanul de ninsoare"'Enl iiric'apare in ipostaza de contemplator extaziat de naturi, revigorat de apa-

riqia saniei cu zurgilii, ca manifestare a bucuriei de viaqi.Anotimpul iarna incinti gi infioari, deopotrivi.Versifica;ia constituie alt mijloc poetic de exprimare a sentimentelor 9i stirilor

sufleteSti stimulate de farmecul'naturii. Versurile sunt lungi, cu misuri de 15-16

silabe, ritmul trohaic, iar rirna imperecheati.Vasile Alecsandri este considerat creatorul pastelului rominesc. Rimine remar-

cabili aprecierea exprim at|, de Titu Maiorescu in articolul Direcpia noud tn poe.zia

gipro"i ro*hnd (tiZZ): ,,Pastelwrile sunt un gir de poezii, cele mai multe de o sim-

iii" ,9" de curati ;i de puternici a naturei, scrise intr-o limbi aga de frumoasi incit

au devenit fa.A comparare cea mai mare podoabi a poeziei lui Alecsandri, o podoa-

be a literaturii romine indeobqte".

I Mezul iernei

Poezia ,,Mezwl iernei" se inscrie in seria celor mai frumoase pasteluri inchinate

anotimpului alb.

.Titlw!. poeziei indici faptul cipeisajul hibernal infdgiqeazd caracteristicile aces-

rur anorrmp, surpnnse in pienitudinea manifestirilor acestora'Tarna atotstlpinitoa-

re, pe pimbnt Ei in ..r, ,^" anunli printr-un ,,ger amar, cumplit", prin ,,trisnetuf'

.op".iior. ,,ln pdduri rrasnesc siejarii; . ,,rn g.t amar, cumplit". Cele patru strofc

ale poeziei - p"rtn secuenle descriptiae - comPun un,,tablou mire!, fantastic", rc-

maicabil prinirmonie gi echilibru clasic. Natura insigi devine un temPlu inrprcsio-

faInent' l iste a imaginc panoramicd intr-o noapte geroasr, cdnd ,,stclclc par ingheqa_te, cerul pare ojclir". Epitetcle ,,amar,,, ,,.u,nplit:i, ,,i;;fi.i;;;;., ,,oqelir., plasticizea_zA imaginca staticr, inciemeniti,

-ono..o-n a iernii .8rji.ira prin merafori: ,,Iar

1*:*::tt:i}-11:.a*piisrrilucitoare/ pare-un lan de lir-"r,t.,ri ce scarqiie sub

tlLrllTr--f rlLlPtiil: alzu/e, mergnnd spre translucid, se asociazd,,rnrogilo, o,n_cltwe redate prin verbe la timpul prezent, cu structuri sonori acuta: ,,trisnesc.., ,,scir_

1A i e". I magi lea panoramici -capiti

amploare, ."pri"a-'.-.ri-pon.r,r" ale spaqiuluiler:stry: p.rduri, cimpuri, sate, ghicite prin fu-urile arbe"r.'. r" inalgi in :,,;.ihul scintcios" al unui ,,templu ir"i"rtor". Natura ,. ,"cr"liz."zi: satele devin fi-elii, muniii devin altare, copacii codrilor-tuburi de orgi din care crivigul scoare!'note-ngrozitoare". In acest templu impresionant ,,luna"igi aprinde farul tainic delurnini" ;

,,O ! tablou TnI.!, fantastic !... Mii de stele argintiiln nemirginitul templu ard cavecinice feclii.Munqii sunt a lui altare, codrii organe sonoareUnde crivigul pitrunde, scoqind iote_ngroziroare...

Enumerapia ;i repetipiile din strofa finali readuc imaginea srarici, incremeniri,eare fascineazd euf liric contemplator: ,,Totul e in .rZ.lirrrir., tare ri^tiiiiriglrs./niciun zbor in armosferi, pe zepad,i'n;.i"" f "r:;.Ultimele versuri ale strofei finale exprime ideea'Je miscare, specifici vieqii: ,,Darec vld?...inrazalunei o fantasmd se arata.../ E un l,rp'c" r. iu"je arr;;;;i l;rplimintati'. Interogapia retoricd subliniazi

"-oqi" ."iui ill", surprins de apariqia

, , f lntasmei" ' - ---- t --

- ,chiar gi licengele poetice, ,,lan de diamanturi", ,,organe sonoare", sunt modali-tlgi de realizare a armoniei, a echilibrului.o-po"ifio"1l-- l-^

Poezia,in ansamblu, ilusreazi. caracterisricii" rp".i.i f"stel, esre d.escriptiod,ima-ginile de naruri exprimi stiri sufletegti, extaz, dai gi fion irr"ti.risrii.

versurile celor patru catrene au misura a. is - r o ril"u", rii-"lit.rr"ic, rima im-perecheati.

Subiectul alll-lea

A.l, uneori vs. deseori

tntortocbeatvs. clarspate vs. fatd,a oorbi vs. a ticea

2, sau - conjuncgie coordonaroare disiunctivi.podte - adverb de mod.re - pronume reflexiv.undeva - adverb de loc.

I

I

3, uneori - cotnple mcnt circumstanqial dc timp exprimat prin adverb de timp.de a se conainge - atribut verbal exprimat prin verb la modul infinitiv, timpul

prezent, diatezareflexivi, precedat de prepoziqi a simpla de.cele mai tntortocheate - atribut adjectival exprimat prin adjectiv provenit din

verb la modul participiu, genul neutru, numirul plu-nl, cazul nominativ, gradul superlativ relativ de su-perioritate.prinsparetecasei-;?T:ff

ffi ffi:fff 'e'*f :iJl?l1li,iil'l,il1x;genitiv,.precedat de locuqiunea prepozigion ale prin spatele,

4. Poatel/cd nu inqeleses e rc*/ ceea ce-i spusese prietena ei intr-un moment desinceritate3/.poate - adverb predicativ, regentul propozigiei Pr.P, - propozigie subordonati subiectivi.

B.l. Tcoturi: Dunirea mai flcea doud coturi pini si se verse in Marea Neagri.cot (coate: Haina era roasi in codte.

\ coli: A cumpirat d'oi copi de stofi'

erc 1-arc€: Pe cercul din dreapta a trasat doud arce.\arcuri: Mergea de parc-ar fi fost pe arcuri.

2. ln haosul din sali, profesorul se dovedise din cale-afard de calm.

,,O, pagi, cht de darnic egti." (George Coqbuc)Vai, ce bund este aceasti prijituri ! (propoziqii exclamative echivalente cu su-perlativul)Era o splendoare de rochie.Frumos d,e marna focului.Alte exbmple: puired de bogat, fript de sdrac, swpdrat foc, frumoasd rdu, o

bltzd cu totul si cu totul albd, arbicunoscut.

3. in sali se auzeau vociimpotiaa dumneaei/d'umnealor' (ca;zul genitiv)A reugit la examen datoritd/ dumne alui/ dwrnn e ao o astrd' (cazul dativ)

4. ce - complement direct.-pi - complement indirect anticipativ.pie - complement indirect.doresc - predicat verbal.ea - subiect.dulce - adjectiv in cazul vocativ, firi funcqie sintactici.Romknie - substantiv in cazul vocativ, firi funcgie sintactici.

It f l

( : .l. A coborit cu dificultatc la staqia Rcinvicrca.2. l ) ropr i i i lu i pr ictcni i l rcneagi.J, lruscsc chcrnat la prepedinqii 9i agtepta in anticameri.

Subiectul al IIIJea

l. s'trategii didaaic.e de.insusirea elementelor de constrwcpia comunicdriiItrsltptrca elementelor de constrrcgia comunicirii inseamni invigarea corecta alirubii rornine sub aspecr fonetic, lexical 9i gru;ud.J;if;;;;"- a.p'ri"a.rr J. t_rrrunicarc orali 9i scrisi.

,,,.,I::l:lÔjimar elevii igi insugesc noliuni fonetice gi gramaticale d,e6azd,,igi im_tro[iticsc lr act*rzeazi vocabularul prin sinonimie,

"rrto"rri-i. sl omonrmle.

Irr irctivitatea didactici la clasele i-a IV-a ,..."r"ir" f"rrl p" ."rr.rerul aplica_tiv-funcgional al elementelor de construcqia comunicirii,i. """",

srrategiile didac-ticc adoptate s}n! preponderent formative. se imbini activitiqile d" irrrr;g"?.1r;;;[,Pc Hrupc ai individuale. Se folosesc diverse merode

-;i..;;';"ate pe descop;r*;;irransfer de informagii,.pe acqiune reali ori simulatil aJi.a

-..arl;;;;I;;i';:'',t,1:^.1: .{::coperirii gi-probiema tizdrii, metoda

",.;r;i,j;l;i'ii a joc,rrui didactic.

. ,l.n insugirea nogiunilor de fonetici metoda de analizagi sinteie fonerici au". t"rcallzarea ortoepiei;i ortografiei-erevilor, completati, prin exercigii d"

";;;;;;,rali gi de scriere, cu variaiele.sale tipu': coplere, transcrlere gi di.t"r"z".r;;i;;;:re' Dc asemenea' se.utilizeazd'larg exercigiU b" a"rpetqir. ; .""i"relor in silabe.n..l.r.yr,t-bogigirea gi activizirea vocabular"tri'.i"rii*, ur, ,ot deosebit il auc.xercrjiul (exerciqiul.de identificare, de exemplificare, exercigiul d" ,.rbri;irrl;,;;dc creagie) gi jocul didactic, de tipui: Ne jucim, ,pi*"r*-rai'*oi *rrt" cuztinte cuac.elas.i sens (cu sens opws)/ crvinie cu aceeasifo;;;,i;r:";;riaryurirr rît"rrt r*aintelor q. a.

ln insugirea noqiunilor..gramaticale, strategia didactici este mai complexi gi sub1:p::'"1

complexitiqii 9i diTicultaqilor conqinir"nlor 9i r"U "rp..r.rt

metodelor di-il."tjtitl

a r_o:m:lor de organrzare a resurselor umane (elevi) si materiale: miiloace-tc de invitimint, siruaqiile. de inviqare care presupun inqelege;; ,;ii;;il;;,recunoa$terea in contexte noi, transferul "."rtoru

in situagii noi dJ comu"i;";.. iijpurile de exerciqii gi de jocuri didacrice sunr mai yariare.Je pot realiza activitigi de inviqare precum:- formularea de enunquri interog#ve, excramative, enundativel- formularea de enunguri-rispun"s l, intr.ban ,rt t;;;;;;;ilrifi.a'd,r_r. elemen_tele de construcgia comuniiirii insusite:- exercigii de descriere a unor obiecte, ferro-erre, fiinqe;- exercigii de realizare a unui dialog;- exerciqii de inlocuire a unor cuvinte gi expresii cu sinonime, antonime etc.- exercigii de redactare a unor te*te ,,aiatirr-e:- activitigi de comunicare pe baza unui plan de idei;- exercigii de consrruire apropozigiilor sîmple gi dezvoltate ;

I t- cxcrcili i clc util iz.arc it"r conrexre diverse a achizigiilor lexicale noi;

- iocuri clidacticc, joc de rol etc'tr'i;;;;;l Ji-a".ri. cep1taimportanql mijloacele de inviqimint moderne, au-

dio-rrir.r"le care facilitea z5,invdgar6a, creeazlun climat agreabil, ii relaxeazd gi-i sen-

sibilizeazi pe elevi.

2. Tipuri de itemiPentru rezolvareeacestui subiect, vezi Testul 3, subiectul al III-lea, itemul 3 9i

Testul 5, subiecrul al III-lea, itemul3'

3. Relapia dinte cuniculuyt si.gr)4\ilule.',,curriculumul, in sens extins, ca proces, are trei comPonenete: prorectare, lm-

oltjmentare ( predare-inviqare), evaluare't'"R;ffi;d;';;;;;;iJil* qi

"rr"l,r"re se relevi din perspectiva comparaqiei din-

tre starriardele curriculare 9i standardele de evaluare'

Stand.ard.rl, ,nnirik , se referi la curriculumul intenfionat, PtgP."t de zutoriti-

Uf. "J"""ti.nale

qi l^ iiirl"*ul implementat, realizatde cadr.ele didactice la clasi'

.:'" ;;;;;;;;;i; ;; ;;t"tare se referii" c""ic"i"*ul "atins"' adici la rezultatele ele-

vilor; aceste a aratd "i

St;, elevul sd facd. Ele sunt performanqe minimale sau pe ni-

velul de dificultate'I.T. Radul distinge patru tipuri de rezultate 9.o1"1:'. .. .- cunogtinq.

".,rirrrlrr. (dite, fapte, concePte' definiqii' formule 9' "?1

- capaatatede aplicare a cunogdnqelor in realizarea unor acllunl practrce' a unof

demersuri teorêtice, concretizatiin priceperi, deprinderi, stipinirea unor mo-

duri de lucru (tehnici);- capacititi irrt.ie.t r"l", e*primate in elaborarea de raqionamente' putere a de,at-

g.r'-"rrr"r"..gi de interpretare, independenqa in gindire' capacitatea de a etec-

tua operaql logrce, creatlvrtatea I' a'

- trisituri d. p.itott"litate, atitudini, conduite formate'

Stand,ard.ele curricukre vizeazd :

- oili..ri r"le generale gi obiecrive_le pe cicluri gi ani de studiu;

- disciplinel.ibligatotii-9i disciplinele opgionale; .,._ obieitivele transdisciplinare gi obiectivele pe dtsctplme;

- .orrqir,.r'.rril" ;;;ilipiin" 9i grupe de discipline (de exemplu, limbi moder-

ne, gtiinge etc.);- numir orientativ de ore (unde este cazul)'

Aceste standarde sunt cuprinse in Curriculumul Naqional'

Obiecrivele ..p;;i";;'";noze ,ef.ritoare Ia rezuliatele invigirii; standardele

relevi qintele obligatorii de atins'- Obi".tirrele dJevaluare sunr sinonime cu obiectivele operaqionale.

I LT. Radu, Eoaluarea in procesul didaaic, p' 80'

Ir I0 |

St -r r t r I t r r . t l c lc ct l ucrrqionrr lc sunI t . lcccsarc pcntru :. lsrl lt i l .urerl cgalit i l . i i d.c i;ansc ir"r matcric dc cducaqie;rrroniror iz i r r .ca cal i t iq i i educat ie i ;susli ncrca rcformei in invigimint ;t ' ir.sl)lrcr{a evaluiri i gi varietatea abordiriror metodologice;,lcrirca clc sprijin recuperatoriu elevilor care nu *i"ir.fr?ririile agt"ptrt. for-rrrulalc in standarde;rc.irlizarea de comparaqii internationale.

I i v ir I r.r a rca rczultatelbr gcolare s e r ealizeazd :

11 c]asa, ca parte integranti a procesului de predare_in vd\are;

l' l cxarncne' efectele acestora manifestindu-se in cadrul sistemului educalio-nal qi in plan cultural,.gcolar, chiar gi politic. R";;i;r;;[ exameneror au infru-t'n1i asupra activitiqii didactice desfeguiate la clasi; pirinqii qi elevii.unt ini.r.rrri;l:.

rl:-..:"1 la. examene, de aceea cadrele didactiie igiia'.pi.rre i;;r;;ir*;;lurrcIrc de cer intele examenelor.f rrflr'rcnqa examenelor asuprl curriculumului este denumiti efectut backuash, pen-

I r'rr 'r irvca cfect pozitiv, curriiulumul evaluat trebuie re fi; ;t;;;i apropiat de curricu-Irrrrrul intcnlionat. De aceea rrebuie foros.ite gi arte forme;;;rli;;5ruffi;::,cv;rluriri :urgnre pe parcursul unui ciclu de invegm-ant)5

"il n.r"r"ri definirea cla_r i. r,stlrqt'ard;lor ;i a obiectivelor operaqionale, pr."". qi ilurrritrt", merodelor si

'r rcrlll lcllor de evaluare'-t'mbunitiqirea calitiqilor instrumentelor de evaluare.I i fccrul pozitiv se realizeazd,si prin :- oferirea unui feedbacL prompt gi eficient;-

l*m": corecti a..io, inietesaqi' elevi, piringi, public, asupra modului dedcsfisurare a examenelor:

* comunicarea diferenqiald, a rezultatelor examenelor;* alocarea resurselor umane si financiare necesare,Procesul de evaluare presupune:* mdsurarea - un demers evaluadv cantitativ:

,, ̂ --,1!J!r,11!lo^ _ !ri" care datele ob.qinute prin misurar€ sunr raporrare la un ser(lc crlterll sau norme' Pentru a se emite o judecati de valoare

"ru^pt" ,ezultateloi.scopul.final al evaluirii esre ruarea unor decizii .arr"gioirr.,-

"-

Evaluarea curenti. 9i examenele au drept scop:- monitorizarea progresului gcolar;- dngnoza rezultatelor scolarel* certificarea nivelului de cunogtinqe gi capacitigi la sfdr;itul unei perioade lungide instruire;- selectarea elevilor

gram particr,", ;3ffj;;?rf,t"O'U superioari de ?nvigimint sau Penffu un Pro-

- prognoza performanqelor viitoare ale elevilor;- orienrarea gcolari 9i profesionali;- morivarea elevilor pentru activit;gile de inviqare.Evaluarea se realizeaid,printr-o diversitate de instrumente de evaluare.

w

TESTUL 9

Subiectul I

I Marade Ioan Slavici

Roman al unei familii gi al dragostei, opera literari Marainfdtigeazi destinul Ma-rei Birzovanu Ei al copiilor ei, Persida si Trici, 9i reprezinti o izbindi a creagiei luiIoan Slavici gi un moment important in dezvoltarea literaturii romine.

Titlul romanului este justificat de prezenga personajului Mara, personaj complex,voluntar, memorabil, aflat in prim-planul acqiunii intr-un numir de capitole, sem-nificativ intirulate, mai apoi cedind acest rol Persidei, dar riminind permanent oprezenqi. Mara intruchipeazd trisiturile unui personaj exponenqial ;i al unui codmoral propriu scriitorului ardelean, care face elogiul viegii, al dragostei, al muncii,rl tradigiilor, dar gi al tolerangei religioase 9i nagionale.

Mara, ,,muiere mare, spitoasi, greoaie, cu obrajii bitugi de soare, de ploi gi dev0nt", domini o parte din acgiunea romanului. Rimasi viduvi cu doi copii, ,,siri-cuqii de ei", voinici gi harnici, lupti cu greutigile vieqii cu voingi gi perseverengi,dorind sI asigure un trai 9i un viitor bun copiilor ei, cu care se mindregte chiar gicind zburdilnicia lor ii pune in pericol: ,,Mult sunt sinitogi gi rumeni, voinici giplini de viaqi, degtepqi gi frumogi: rii sunt, mare minune qi e lucru gtiut ci oamenide dai Doamne numai din copii rii se fac", ,,Tot n-are nimeni copii ca mine !".

Acgiunile Marei artlabazl. dragostea pentru copiii ei. Din munca si pricepereaei cigtigi bani pe care-i chibzuiegte cu griji, zilnic pune bani in cei trei ciorapi: unulpentru Persida, alul pentru Tricl gi al treilea pentru zile negre. S-a spus cI Maradevine avari pe misuri ce agoniseqte tot mai mulqi bani, cu atit mai mult cu cit spi-ritul de prevedere gi chibzuinqi o imping uneori la fapte reprobabile (momentul incare il sfetuie;te pe Trici si profite de slibiciunea pentru el a soliei lui Bocioaci,sau cind micEoreazi, suma de bani oferiti la botezul nepotului ei gi o pistreazi cumare bucurie). Experienga vieqii a invigat-o pe Mara prudenqa, cumpltarea, dar gitoleranga, i-a dezvolat un puternic simq al demnitlqii. Mara s-a sriduit si faci oa-meni respectaqi din copiii ei, gisind modele pentru fiecare intre oamenii care i-auplicut: ,,Aga are si fie Persida mea !"; ,,Aga are si fie Trici al meu !".-

Fire autoritari in alte imprejuriri, pentru copiii ei are multi inielegere gi, odatice au crescut, le lasi neingriditi personalitatea, dreptul la independenqi. Cind Per-sida se indrigosteqte de Naql, Mara, degi nu este de acord cu aceasti legituri, nu-giimpune voinga, lesindu-i fetei libertatea opgiunii: ,,Eu, zise Mara, umiliti in ea, sunto femeie proasti gi nu gtiu ce si-qi fac ;i nici cum si te poviguiesc. Am ficut ce amputut 9i dupi cum mi-a fost priceperea; acum insi mi-a venit rindul si mi uit ingura ta". Degi pare duri, in realitate Mara are un suflet sensibil, o incontestabih dra-goste materni: ,,Dar tu n-ai si cauqi mulqumirea mea, ci fericirea ta, care mie-mi estemai doritd". Desigur, nu aprobl fuga Persidei cu Naql, dar, intr-un fel, este gi min-dri de fiica ei, ,,cici nu e nimic mai frumos decit ca femeia si se dea intreagi bir-batului pe care-l iube;te ;i si iee asupra ei, cu ochii inchigi, sarcina vieqii grele".

It | r I

ln 'n,',ncnt"le

ccle nrai dificilc alc crsrricici Pcrsidci, Mara o consolcazi, asigur ittrl-o cl-pi va gisi ugor un alt barbat pentru ci ea are o zestre considerabill: ,,Aost,rs ou$t i i , dar sI n-o spui niminui. Nu egt i tu or iqic ine!. ,

,11 tiPdl faptului ci la un moment i"t

"l n.qinnii Mara rrece in planul al doilea,

tttf ttl principal revenindu-i Persidei, prezen\a ei rimine semnificativi,, ea intruchiIteazr intcrr{ia morali, mentalitatea lui Sla"ici. Persida ii mirturisegte-, ,,bac-a, fi tolie x tine, n-ar fi in lumea aceasta decit fericire !". $i Hubir

" "ili;;;;ii "."* ,a

"ri,,g[ cind sc uita in faga seninr a Marei. cuprinsi de simgimint"t "e'aarrr"

i_;;il;;,pe toli la un loc ai cicopiii ei sunt cheaful.care-i gine'srringi.;";[l;

-a"ari'i;upoilrii, oarecum pe zburate gi vorbea rir gi apisat ca o impirdteasi". Mara a fosteapabili si-i accepte pe Hubdri gi si recunoasa

taqrul ce gi'obiceiurif. jir"figi" i",sunt frumoase, fiind, in intengia aurorului, model h" b,rrrj.orrvieguire;rgi";;i;.-

G' Cilinescu formula urmitoarele aprecieri in Istoria literatwriiromkne de la ori-yt:i!:f!,t: prezent:,,cu muh inaintêa lui Rebreanu, slavici zugriveqre ;";.;;.sufletul girinesc

9-" p":j: munqi gi cu atita dramatism incit roman'ul ";dr*p; "cap.odop.eri.[...] firanii lui, observag.i fdrd.cea mai mici pirtinire, dupi

-.'roaril a.

mli tirziu al lui Rebreanu, sunr egoigti, avari, indiritrriJi, d,rE-jnogi gi totdeodataicrttrtori ;i b.uni, adici au acel ame-stec ie bine gi a" r;" ." r" afle la oamenii adevi-regi' ['..] Mai vie decit togi este Mara. Ea infagigea zi," ripul comun al femeii marurc9: !:::.

mynq,i gi in genere al viduvei intreprinlitorr"';i aprige. proporgia *""rri,dc zgircenie 9i de afecgiune materni, de hotdrire barbiteasii qT d. s.nti*"rrr

"l lia-

biciunii femeiesti e frcuti cu o arti desivirgitd gi intr-un stii sec ce ropegre rerme-ni idialoguluidi" lectal , |e ' , 'a"J"-r" . tqiculoare^|o,.^, |e. , . . i . - --- ' - r-Y.

Subiectul al Il-lea

A.l. -s aSa de negri - predicat nominal.

sta,,t - predicat verbal.pare - predicat nominal incomplet.sunt izvorul - predicat nominai.curge - predicat verbal.aSa-s d.e negri - predicat nominal. \

2. adh.nc: profund. \

tatntc : ascuns, enigmatic, misterios.a curgei a se scurge, a trece.a acoperi: a inveli.

3. ,,incat.imi pare" - propoziqie subordonati. circumstanqiali consecutivi.,,cind seara stau culcaf cu capu-n poarata" - propozigii ,rborJorrate .ir.r--stanqlala de tlmp.,,ci ochii tii, adincii, sunt izvorul" - propozigie subordonard predicarivi.

;iilffi ffi ;:Jnffi'Jff ff 'j'J:fffi::n::nlp*'"'*''";ffi i"a

4, frnmoaso - subsmntiv provenit din adjectiv,, cazul vocativ, firi funcqie sintactici.-asa - advcrb, impreuni cu prepoziqia simpli de formeazd gradul superlativ ab-

solut al adjectivului negri, care este nume predicativ.imi - pronttme personal, persoana I, numirul singular, cazul dativ, forma ne-

lccentuatl, funcqia iintactici de complement indirect, subiect logic.tainic - adverb de mod, funcqia sintactici de complement circumstanqial de mod.

B.1. emis - omis

manej - menajconcrzre - concesrestajie - staqiuneareleva-arevelasolitar - solidar

2. insusiqi-a anungat demisia. (pronume de intirire, funcgia sintactici de subiect)I-a indemnat pe ei inSiSi si,-qi expuni proiecrul de urbanizare.(adjectiv pronominai de intirire, funcgia sintactici de atribut adjectival)

3.nu - adverb de negagie.s/ - conjunclie simpli, marcl a modului conjunctiv.a - prepozigie simpli, marci a modului infinitiv'tn - prepoziqie simpli.-rru - pron'me perional, persoana I, numirul singular, cazul dativ, forma ne-

accentuatd.mei - adjectiv pronominal posesiv, Persoana I, numirul singular, un posesor'

mai multe obiecte posedate, cazul nominativ.

4. Se gribeal/ si ajungi la srudioul de inregistriri,z/ dacd. nu voia3/si rateze ma-rea ocazie a lansirii.a/

Pz - propozigie subordonati circumstangiall de scop.P, - irrofozigie subordonate circumstangiali condigionali.

c.1. Au conviequit mult timp, aga ci ii cunogtea bioritmul.2. Cngi copii lipsesc astizi motivat ? ,3. Obierv; inflacar^reacu care prietenii no;tri igi exprimi opiniile despre rntzicd'

Subiectul al IIIJea

1. Specificul procesulai sctierii la cksa IDemersul didactic de forrnare a deprinderii de scriere (etapa alfabetard) Presu-re parcurgerea urmitorilor paEi:- intuirei literei (scrise peb plangn) prin analizarea elementelor grafice care o

compun gi pe care cadrul didactic le explici gi le numegte;

It l4 |

- realizarea sin.tezei elementelor grafice prin scrierea demonstrarivtr a cadruluididactic la tabh, insoqitd de uerlaiizarea acqiunii;

- identificarea literei asociate sunetului in cuvintele exemplificate de elevi, in alfabetaru I mare.decupat, in alfabetarele copiilot, i,,'

-rrrir;i il ;* ;i;;;#;

$e sau extrase, benzi decupate $. a.;- exercigii de incrlzire a mutchilbr mici ai miinii: ,,cnnratul la pian,., ,,frimin-tatul piinii", :,Tillsiierea'i degetelor,.Dpunerea El'r.o",.r"" *;nrrEilor" g.

".,- simularea srierii literei de citr-e elevi,impreuni cu.Jrul did;;;i;,;;jlcl elementele grafice ;i gesturile scrierii:^se simuleazi scrierea in

"", .., d*.

t.ul, p: banci, in podul palmei, cu stiloul inchis, ." ;"hii i;;rrti, "p"i

." ..i;,deschigi ;

- scrierea literei la tabld de citre doi_trei copii;- reamintirea regulilor tebnice ;i grafice;- scrierea tn caiet,.dupimodel, a catl trei litere, de citre fiecare copil;- controltrea indfuidiald a modului in care a scris fiecare.opil d" iatre cadrul

didacdc care apreciazi corectitudinea, explici , "or""t"^ti,recomandi,

demon-streazd, acolo unde este necesar:

- iocul.didactic de relaxare -.rt. preferabil sI se desfiqoare un ioc didacdc di-namic care si. comPenseze caractirul static al actului scrisului, [rirg.l"J

""fel nevoia de.mi;care .specifici gcolarului -i.,

i"ri*ra"J".il"r.J""i;preinrimpinind plictiseala;

- -------- i '

- reluarea scrisului cu alte trei litere sau un rind:- controlarea gi aprecierea activitiqii fiecirui elev, exprim aiea evaludnlor si re-

comandirilor.

ln lecqiile de invdqare a unei litere noi este necesar si se reacrualizezeliterele in-vlgate anterior, si se stabileasci asemlniri gi deosebiri inrre acestea. periodic (la in-tervale de dmp stabilite de cadrul didacticj trebuie t.p.rrr.li sistematizate literelclnsuglte.

. ln etapa alfabetari elevii invagi si scrie lirere, c.u.vinte gi propoziqii. Dupi insu-girea a doui litere, de exemplu liierele d rr.rn, coprr pot ,.rr. ,ii"u.';t ;;il;.'i;tervine dificultatea de a .reiliza legitura dintre lit"r" gi mai apoi scrisul in ductcontinuu' fird intreruperi, pentru

"'trot" semnele diacritice. Cadiul didactic trebui.

si demonstreze scrierel,c*plicand.l"gitura dintre lit"r.. Tr.btrie reperari de maimul-te ori explicarea gesturiloide realizire a elementelor grafice gi a'ele-errtelo;

";;ponente ale literelor gi ale legiturilor dintre ,."rr"r. "

,^_11ltt-"1"n{?'atenqia cadrului didactic trebuie orientati spre amintirea reguli-

lor.tehnice gi grafice ale scrisului gi spre controlarea modulur rn care acesrea sunraplicate de citre elevi.

Pe misurd ce scrisul se automatiz eazd,, atengiaelevilor se va deplasa de la elemen-tele grafice gi regulile tehnice spre semnificalia cuvintelor 91 " fop"riqiilor. La aceas-li poerformangi se ajunge dupi un timp indelungat gi dup; numero"r. .*"rrlri.-

-

", jtl .,":" I se pune accentul pe scrierea corecre, lizibili gi, pe cit posibil, caligra-

ttci' ln clasa a II-a se continui exersarea scrisului corecr gi-lizibil, dar se ".ordel--portangi scrierii caligrafice. ln curriculumul la deciziagcolii (cds) p";;" fig*;;,

I 'optriorrali Orligrafia, Abia in clasa a lV-a elcvii por ajunge si scrie repede,

tr dcprinderc deslvirgindu-se in clascle ulterioare din ciclul de dezvoltare.

2, Creatiaitatea tn studiul limbii Si literaturii romkne tn tnztdpdrnhntul primar.lecqiile de limba gi literatura romini, creativitatea elevilor poate fi stimulati prinivitnqi de invigare agreate de elevi, de pilda si compuni o convorbire telefonicipriltr-un joc de rcl: Reporterul gi intentieaagii, Gbid la rnnzett, Grddina Zoo-iczi'. In funclie de nivelul clasei, se acordi mai multi sau mai puginl libermte deiativi copiilor. Daci este necesar, creativitatea acestora poate fi stimulati ;i orien-printr-un plan de idei, sub formi de intrebiri:

Reporterul:- Cum te numesti ?- Unde locuiegti ?- Ce aptitudini consideri ci ai ?- Cum iqi petreci timpul liber ?- Ce reprezinti sportul pentru tine ?O caracteristici a acestui joc o constituie posibilitatea schimbirii rolurilor gi a

rii in discugie a mai multor participanqi.AltI posibilitate de a stimula si valorifica potengialul creativ al elevilor o consti-: compunerile libere narative, descriptive gi mixte. Sau, pornind de la textul lite*narativ, li se solicitl elevilor si-gi imagineze alte intimpliri si personaje sau alt

Qreativitatea se poate dezvolta gi prin diverse exerciqii lingvistice, de tipul:r exercitiu de substituire: intr-un text dat li se cere si inlocuiasci anumite cu-

vinte cu sinonime/antonime:o exercidu de alciruire a unui iext folosind:- expresii care conqin comparaqii;- figuri de stil inviqate;

ri un climat educaqion4l optim.Alte activitigi de inviqare prin care se stimuleazi creativitatea elevilor sunt com-rerile cu grad diferit de independenqi: de la compuneri cu suport intuitiv (pebazi'ilustraqii) gi suport lexical (cuvinte gi expresii date), la compuneri narative gi de-

cu inceput/sfirgit dat, compuneri cu temi/dtlu indicat la compuneri libe-cu maximum de libertate a inigiativei elevilor (de la alegerea temei ;i a dtlului,

tipul de compoziqie).

i. Finalitdpile tnvdpdmi.ntului primar sunt:- asigurarea educaqiei elementare pentru toqi copiii;- formarea personalitigii copilului, respectind nivelul si ritmul siu de dezvol-

tare;= inzestrarea copilului cu acele cunogtinge, capacitigi;i atitudini care si stimu-

- anumite expresii oferite ca suport etc.' Pentru stimularea crpativitdqii, se pot folosi mijloace audio-vizuale moderne care

raportarea sa la mediul social gi natural gi si permiti continuarea educagiei.

-ir ITESTUL 10

Subiectul I

t Sara pe deaide tvtihai Eminescu

Conccprul gen liric- vezi p. 85.G. Cilinescu afirma: ,:9p.i" literard a lui Mihai Eminescu cre$re cu toate ridi-

cinile in cea mai plinr tradigii ;i este o exponenri deplini, cu roate "sp".tel"

roman-tice, a spiritului autohton".

Ca.poet romantic, Eminescu abordeazd temele 9i speciile lirerare caracreristiccacestui curent literar: soarta omului de geniu (Luceafirul, Scvisorile I fi, iiirrtroryagylui.cdldnytn stele-g.a..), sentim.trull i,rbiiii gi rinat.rrii,

-.air.gi"ffi;;;;;-d,iliei existengiale a omului gi sensul istoriei (poemul Mernento mori, Rupdciwhro oru,dac, Andrei M"l,tl,ofl,("v.r.;".5i cod.rul, icrilorile I,IIl)1,rr.air"gi"

"ffi;;il;;lui (cu rnQrye zilele.-pi adaogi) 9i asupra morgii (Mai am L'n singur' d.or).^ E'

,,_ ,,9-ll {"pltn al culsurii rominesii' (Constantin Noica) " ""}lorrt

spagiul gi tim-Pljg:li:' ca qi adincimile spiritului.r-.rr,, 1i.pri-;r;[',r.i.,,ir,rr-.oriiii"t.i;i "i-Dra[tlle lnlmll' totul la tncandescenqa unei ttiiri totale 9i a unei nevoi de

"unoagt.rcabsolud.Lirica eminesciani ,,cunoagte tovird;ia -mdngdietoare a omului cu narura Ei ador-

mirea chinuitoare a.congtiintei de sine in ritmuiile gi legindrile .i *"**..:; Gr-dor Vianu), armonia eminesciani este expresir -.tri.id "

cornuniunii omului cunatura. Sentimentul iubirii este calea refaclrii intregului sufleresc prin cuplul ar[e-tipal gi prin integrarea in natur i. Poezia Sara pe de"al, prin t*,gin7 o;"i)ir, )"iiri-ye_ +i cinet-ice, o{er{ spagiul gi atmosfera propice implinirii,

".mi poribil" impti"i.i.

ln aceasti poezie, ipostazierea eulwi liric esie acee" a indrdgostituiui. Eul lirii, con-gtient de scilrdarea sa de intregul cosmic, existenqial, tinde Ia reciptigarea intreeuluiprin iubire. lntr-o atmosferi iiilice,la ceasul t"i"i.

"ti"a;dE;;;iffi;;;;-;;";;-iiu sacru,.ax is rnundi, este posibili implinirea cuplului -iticlintrl"g.

;.r*e "-i-b;r-zldemelancolie,-pulseaziinri tmuliuiosaldorului:

,,Sara pe deal buciumul suni cu jale,Iurmele-l urc, srele le scapiri-n cale,Apele pling, clar izvorind in fintine;Sub un salcdm, dragd, m-agtepqi ru pe mine...

George Munteanu (in volumul Sub semnil lui Aristarc) definea d.orulinsensulcu care il reglsim in lirica eminesciani, ctr ,,.< stare de spirit'r, necodificati, .r"r.a.rdca iarba gi perpetuindu-se ca imemorialul n obicei al pimintul

"i ", i"i"t' iipiit

"_ti poate o-mai ingeleapti, aEezare a raporturilor dinre * parre > gi .. intreg ,,"] ,.pr.-zintd" o nelimirati ,,deschidere .spre lduntru Fj afard, rpr" .,lrro"gterea ,re"stinghiritlde nimic ;i prin nimic impiediiari", ,,Dorul ro-arr"i. e sirijuit in partea rii Jir-spre vechime de seninit atea' Mioripe4 iar in partea lui dinspre iontr-io."neitate deseninitatea Luceaf5.rului".

Atmosfcra pocz.ici Sara pe deal este mioritici 9i cminescianl, in acelagi timp. AI-neazl, desoierea cadrulii impregnat de vrajI, mai amplu in primele patru strofeiversuri din fiecare catren) cu exprimarea stdrilor swflete;ti, atribuite persona-ri liric feminin (strofele 1,2), apoi personajului masculin (4, 5), Pentru ca ulti-strofi si consemneze triirile cuplului.Cadrul exterior, peisajul rustic, devine panoramic prin miscarea de inilgare, tur-le urci dealul, seara, in ritmul sunetului jalnic-duios al buciumului, a9a cum in-

itul va trebui si-l urce minat de ,,o iubire cd,parau. Irnaginea cosmicd aparebati de stirile sufletegti ale fetei indrigostiter pe cdre iubirul gi-o inchipuie ag-indu-l coplegiti de sentimente: in'strirfa a doua akerneazd" versurile iare com-cadrul exterior cosmic cu acelea care comunici emoqia indrigostitei. Elementeleice vibreazi" de uman gi sacralizeazd trditea omeneasci:

,,Luna pe cer trece-aga sfinti gi clari,Ochii tli mari cauti-n frtnza cer rard,Stelele nasc umezi pe bola'senini,Pieptul de dor, fruntea de ginduri qi-e plini."

Aceeagi imbinare intre cosmic si omenesc regisim in strofa atreia, imagine ex-ivl a cadrului exterior, marcat de vechime gi taini, sacralizat prin sunetele clo-rlui;i ale toaciii ,,[...] toaca risuni mai tare, / Cloporul vechi imple cu glasul

'mrarl Sufletul rnetr arde-n iubire ca para". Murmurele fluierelor de la sdni seerd in depirtarea qi ceaga viii;devin tot mai intense armoniile rnuzicale ale satu-i arhetipal, corespunzitoare sentimentelor eului liric, comunicate direct prin com-

i.a,,arde-niubire cApara",rePetilidinterjecgiei Ah!, alocuqiunii adverbialetnind qi prin simetria versurilor l-2 din strofa a cincea. Impresia de strivechi, de

- f .1t .

Ei simbolistici mitici se realizeazd" nu numai prin metafore-simbol: deal,2m, clopot,ci ;i lexical prin fonetismul popular sara,prin arhaisme fonetice: tm-

, h 6 uri, p rin inVers i uni : sta- o o m, sp wn e - yi-a o i.Eul liriC, pentru a acce{e la implinire, trebuig s{ urmeze o cale, o migcare miti-

f . t I I t I ^

f - - I ' , '

1{!n vale si a;ungd pe deal sub satcamul stravecnl - ax6 rnuncu - este o clnetl-; din vale si a;ungI pe deal sub salc2mul stravecht - axrs rnwnclx 1 €st€ o clnetl-dfectivl, a spirirului care tinde spre intregire: ,,Suflerul meu arde-n iubire capara",h ! in curind pasu-mi spre tine gribqte"; ,,Ore intregi spune-qi-voi cit imi egti

". Gesturile siili gi goaptele tandre conduc spre extaz: ,,ne-om rezema capetele"vom adormr" ; somnwl (metafori) marcheazd" refacerea intregului spiri-

reci;tigarea sentimentului totalitigii, exprimati in versul final, interogativ gi prinmai impresionant: ,Cine pe ea n-ar da viaqa lui toati ?".

Eminescu arribuie timpului verbelor sporiti incdrcituri emogionale. Verbele laprezent, un prezent etern, consemneazd o stare de fapt: nevoia de intregire,

cuno"gtere. Sunfdouizeci 9i doui de predicate la dmpul Prezent, patru predica-o ri-nitl viitor cere.exnrimi nosibilitatea ca si oredicatul -.n-ar da". la modul con-la timpul viitor care exprimi posibilitatea ca Ei predicatul ,,n-ar dV",llmodul con-

-optativ, timpul prezent. Jocul acesta al timpurilor verbale relevi, pe de oaspiraqia, pe de alti parte, posibilitatea implinirii dorinqei.

Semnificagiile poeziei cipdtd"profunzime prilui. Aceasti idili ficea parte din ooemul Ecr

la intenqia iniqiali a po-mnrtrca(ule poezlel c pata prolunzlme Prln raPortarea ra lnten[ra rnrlrala a-Po-i. Aceasii idile ftea pirte din poemul Eco (1872),varianti a poentei Ondina,

I clntecul tinlrului indrigostit, ceea ce-i atribuie valori mitice gi de triire ero-arhetipali. Spre deosebire de poezia Lacul,incare intilnirea nu se produce (,,Dar

rn lnu vine,.. Singuratic/ .In zedar suspin gi suflr/ Lingl lacul cel albastru / lnclrcatcu flori de nufir") $.d,c Floare alb)sti,retrlirc a uiei iubiri totale, desrrrmare inItp

("fli te-ai.dus., dulce.minune, / $-a murit iubirea noasri. - /Floare-albastrililosre-albastrd!... /.'I'otugi e.ste rrist in lume!,,), Sarape deal se apropie de poeziaP?:inr1, ca.rc cxprimi nevoia permanenri de iuiire 9ia.,..afri;'r;;;;ri;;_lul totalltelll Prln lntegrarea in natura ocrotitoare ca o mami ("A-dormind de armo-niE/ codrului biru^t, de ginduri,l {ori de rei d.-arupra noasri,/ or si cadArAnduri-rinduri")' Alteori-natu ra/pedurea apare in iposrlzi de iubiia

"e;;;ri,*-rc, care incearci si-l re.gini pe copilul-pring fn univeisul ei de basm ti j. i.piirir.(,,o, rimii, rimii la mine, / Te iubesc atir de mult! / Aletaie i;;;i;;Ji(rr-rieu gtiu si.le-ascult; [...] Anii tri se par ca clipe,/clipe dulci ,. pa, ca veacuri...).

Versificaqia este alti modalitate prin ."re pb. rit ^

,"itii^rârmonia, muzicalita-tea cadrului exterior in perfecti concordangi cu triirea interioari.,,, P.oezia conqine;ase catrene. Ritmul estecomple*,lrrr.oii"-b urmat de doi dac-

trh gr un rroheu; rima: imperecheati; misura: 12 silabe.'

Subiectul al IIJea

A.l.

:,,.: ii cimpia D"T.|L cu cigiva ani inaintea celui de-al Doilea Rizboi Mondial,

umpul era toarre rdbdiror cu oamenii" - propoziqie subordonari subiectivi."care

se apropiau" - propoziqie subordonaii atributivi propriu-zisi.

2. ,rcare se apropiau" - apropiate.

3. lntext, ckpfua are funcgia sintactici de aribut adjectival.

9:f:::d!l:re cei.prezengi au hotirir sd, viziteze 'Castelul peles. (subiect)

L-am .zair pe cipioa dintre olimpici. (complement direcr)Am discutat cu cipiaa dintre grevigti. (complemenr inJiiect)Ace$rr copii erau numai chpiva din lotul de gimnastici. (nume predicativ)

B.l. t localiuni substanthtdle:

Au fost sisrate ludrile de cuai.nt.Ca totul si fie corect, soluqia pdrea a fi traperea la sorti.cuvintele lui deveniseri, o luire in derideie /o luare peste picior.Atitudinea ei pirea bdtaie d.e ioc.o locutiuni adnerbiale zNervos, se plimba de colo pind colo.Se intilneau din chnd tn cind.Siruajia se schimba de la clipd k clip,i.

I t*Era distrat din cale afard,

2,lnsemnat: ( 1) important, mare, decisiv, fundamental, deosebit, influent; (2) mar-cat, notat.(1) A trnit un moment tnsemnat din viaqa lui.

Obqinerea diplomei de bacalaure at a reprezentat un mom ent tnsemnat dinYlala er.

(2) Pe harti, obiectivultnsemnat dadea alti perspectivi asupra misiunii de in-deplinit.

3. Se exercitau presiuni asupra fiecdruia dinjuriul interna{onal. (caztil genitiv)Datoritd fieidruia dintre ei va rezulta o construcqie moderni 9i impresionan-ti. (cazul dativ)

4. Ar fi fost minuna{l dacd ar fi petrecut aacanla tn Delta Dundrii'2/ P2 - pro-poziqie subordonati subiectivl introdusi prin conjuncgia dacd.

c.1. Mai ticeti odati!2. Bineinqeles, era un guri-casci!3. $tirea ci sosegte pe stadion extraordinarul fotbalist a creat un neagteptat

du-te-vino.

Subiectul al IIIlea

l. Eficienpa jocului didaaic tn studiul limbii ;i literaturii romkne la clasa IPentru'tezolvarea acestui subiect, vezi Testul 6, subiectul al III-lea, itemul 2.

2. Instrumente de eaaluarePentru rezolvareaacestui subiect, vezi Testul4, subiectul al III-lea, itemul 1.

3. Tipuri de itemiPentru rezolvarea acestui subiect, vezi Testul 3, subiectul al III.lea, itemul 3'

TESTUL 11

Subiectul I

I Baltagulde Mihail Sadoveanu

Conceptul rornan -vezi p.72.Opera literard Baltagwlintrunes,te caracteristicile unui roman obiectio, c! nara-

tor omniprezent Si omniscient gi este o naragiune la persoana a Iltr-a.Romanul esre alcituit din 16 capitole. Capitolele I-VI prezinti agteptarea lui Ne-

chifor Lipan de citre familia sa (soJia lui, Vitoria, gi copiii Minodora;i Gheorghiqi);

Itml

capittrlelc.Vll-Xlll * rcfaccrcir tlrunrului rrccsruiir clc cirre Vitoria, insolitit dc Ghcor-glril.t; ulti.rclc rrci. capitolc p-rcz.i'ti gisirca ;;i pedcpsir.a ucig"lilor. I'spirat dirrvnriarrrc ale baladci Mioripa,-f.apt evid"e'qiat ii d.,rro,rorrl ,,sri;A;;;;;i;;7M;;t'hearnlt u' ci'c", romanul arra o apopae a transhurrrangei.

llornanulirrccpe cu oparaboh UiUii* din care se desprind caracrerisrici ale oie-rikrr.qi ale viegii lor, paraboli pe care, igi amintegte vitoiia, o spunea cu plicere Li_pan.la.pctrcceri. 'rehnic". r.trorp".qiei ierrirre adesea, fiind mijlicu J"."iu"i;;ir;"a celui disprrut - Nechifor. i*"p"t"! capitolului

"t x-t.r .o- pt"n^ta

"^-ri"rrri--r,arca gcncrici a ciobanilor, oameni de la munte, punindu-se in evideng; i";.;;;;;Âcestora ?n ciclurile narurii, modelarea lor de citre condigiile narurale. h."gd ,;;;,,lu1i gi ncstatornici c.1 apele, ca vremea, ribditori in suferingi ca Ei-n ierni cumpli-te, {rtrr grijiin bucurii ca gi-n.argilele ror de cup.ror, pi#;il-i; Lry*;;;'il5;t;gi datinilc lor de l" :"::p*yllumii, ferindr-r. i.

"ir. .r.r-rrri 9i deiame"ii a"'i"

clmpic gi venind la birlogul.l or ca fiarade codru [...], stau in fala ,."..I,ri ;-. ;i:nrtr ca din 1l_rupg1: cel mai adesea se desmiard;9i l"c.ite d..ant". a" pr.i"n". al"era gi acel Nechifor Lipan care acum lipsea...

lxpozipia ]Prinde Ease capitole in care se precizeazi, locul acpiunii,satul Mdeu-re de pc valea Tarciului,.timpul -roamna cind

"ste "gr.pr", N.iill;; il;;;;:;

::.ut.l dupd-asigu-rarea oilor la locul de iernat. sunt prezeritate personaj.l.;ri;.i;;[,Vitoria gi Nechifor

|p"n,.."-":l: personaje ,r.urir.., Gheo'rghig;, ira;"'.a.."1"r]gatul Mitrea, preotul Daniil MilieE etc.

f n roman apar numeroase descrieri de naturd, aspecte caracteristice ale anotim-purilor: roamna' iarna,-primivara (de exempru., mo-.nr.il fr.cedent J"r..p1ri.i;osemintelor lui Lipan ?n ripa de la Crucea tafienilor), in Jrmonie desivirsiti custarca suflereascr a eroinei. la plecarea vitoriei pe d*-"1 hi N;"hif;r, ;ii,'';]';;lii (hotirirea ei provine din dragoste" p.rrtru^r"og-;i pentru ,a*erj ,"-i-fril;;;ra, soarele strilucea; pe misuri ce perunde in iniern - drumul f"pt"; .riiri""r. _vremea se inriutiqe5te.

, cu cit;e apropie de adevir, de locul crimci, natura se primenest e, aparein splen-

ctoarea er drn primivari, de aceea suferinga vitoriei .rt. Ei -"i

,fhgieto".". r

f)escrierea apare gi in reali"area portretelor fizice gi -or"i. "r.

p.rro"";ao.Necbifur,,,omul cu ciciula bruniirie.., ,,merter la vorbi.., .r" .hip";, .ri _.rrr"_

1tr neagri, ,,groasi, adusi.a.oali [...] inf;gigareindesati gi spitoasi...-vltgrra Ltpln, cu,,och_ii ei c;prii in care parci se rarfr|ng.n lumina castanie apirului, erzu dugi departe", ,,Nu^mai erat6,nira, dar avea o fr'rr-.rr.g. neobisnuiti

in privire. ochii ei pluteau ca-nrr-o usoari ceaqi in dor,.rl g.rr.lo;il;t;t ;;;'fra"_te in cirligage".

Acpiwnea se desfigoari prin interferarea planului retrospectiv cu cel al prezen-tului narativ, dimensiunea iemporali gi.cea spaqiale-este

"-pie, l" d.sf;gurJ;;;;;

nimentelor participi .t r-".o"rdpersonaje, deiipuri diferite, i"r"to*l utiiizeazerc,ar"modurile de expunere : naraliune obiectir.td (povestire la persoana a III-a), descrie-rc, dialog, monolog.

Intriga-romanului consti in hotirirea Vitoriei de a reface drumul birbatului eipentru a afla adevirul. Desfd;urarea acpiuniiincc.pe cu pregitirile Vitoriei p.n;; J;

L,mul ,,vic1ii ;i itl nror1ii", la capatul ciruia, sivirEind ritualul tradilional al inmor-

mAntirii- cci rioosrt isi va eisiiinistea de veci, iar criminalii, demascaqi, igi vor primimanterii, '."i ripps;tt igi va g;siiinigtea de veci, iar criminalii, demascaqr, il i vor primi

pedeapsa. Acest drum sim6oLc ai iniqiatic necesiti purificare fiz-ici gi su{leteasci, de

ic.., .roir," merge la minlstirea Bisiriqa, se inchini la icoana Sfintei Ana, de la care

primegte ,,sfar,., Ja gi de la pirintele.Visarion, posre$te douisprezec. Y.1t: i;i nrg.luri Ul"ii ,recesari'drumuirri, vinzindproduie, asiguri goqpodaria, lisati in grijaCUri banii necesari drumulut, lrdnzdnd Prgctgse) aslgura gosPoqarla, lasala ur Srrla

rrgaului Mitrea, pe fiica sa, Minodor* 9i z.tt.." acesteia le duce la ministirea Vi-

raticului.Daci acqiunea romanului este destul de simpli, drumul adevirului este mai in-

torrochear:'de la Migura la Fircaga - Dorna * Botca - Cruci - Vatra Dornei -

Sabasa - Suha.- Nararorul zugrivegte locuri ;i oameni, inf{igeazi dadni gi.obiceiuri, romanul

av0nd caracteristici etnografice, psihologice gi chiar caracteristici de roman de aven-

turi gi polilist.C"pitrt.te XIV-XVI constituiepz nctw.l culrninan t, descoperirea osemintelor lui

Nechifor,,,impuqinat de dingii fiarelor" Ei de zno ddmh.ntul, inhumarea rimigiqelor

pe-attr"t,ri'"onfotrn datinei cregtinegti, reconstituirea crimei lapr.aznic prin poves-'tirea Vitoriei, demascarea gi pedlpsirea ucigapilor' Dar viaqa trebuie si continue: vo-

iunt".a, Vitoria il va sprijini p. ?irl seu, Gheorghiqi, devenit birbatul familiei, si

conduci sospoderia.ln ro,i"n se perinde numeroase pcrsonaje; personaie principale: Vitoria - ex-

ponenti a unei colectivitngi arhaice, intruchipare a moralei-populare: frumuseqe su-

h.r."r.A, dar gi fizicd,, dragoste de adevir'^devotament figa.de tradilie, isteqime,

inq.l"p"i.rn", silpanir.d. ,ilrr., renacimte, intuigie, mai p.resus de toate dragoste pen-

tru so! ;i credinqa in Dumneze u; N echifor Lipan, degi a!s.ent, dispirut, este.Prezent

pe rot parcursui acqiunii; personaie seiundoie, Gheorghili, subprefectul Anastase'Brl-.i, pirintele Daniil, do-nui Iorgu Vasiliu gi mai ales soqia acestuia, cucoana

Maria, b"litrt", Bogza;i Ilie Cuqui; personaje episodice: baba Maranda, negusto-

rul David, Mo; Pricop, sogiile ucigagilor'Romanul Ba6agwl)1nspirat din ioi.lor, dar mai ales din cunoaqterea vieqii, aduce o

viziune profundi "iri."

vieqii gi a mortii, este inonumental, o adevirati monografie'

Origi"alitatea romanului consti in aceasti ztizinne asupr-a oiepii r.urale, impreg-

nattde'semnificagii mitice. Criticul Alexandru Paleologu a descoperit.elemente mi-

tice egiptene : Vitoria ar fi alt[, ipostazd a zeitei Isis, care-gi crutl sogul,.zeul L)strts,

.g" ",i-

face Vitoria (,,rrebuia si afle daci Lipan_s_- ainllgat in soare ori a curs pe o

apa'),ciinele Lupu ar fi Anubis, Gheorghigi - Horus'^

D" "r.-.nea,

specificitatea constd,ii arta nd'ratiad, arta portretisticd qi mdies-

tria descvierilor. Nu trebuie neglijare particularitigile stilistice: fraza stdoveniani este

ampli, are un c racter ceremonios'^Criti".rl George Cilinescu observa: ,,Acum suntem in Dacia, in.teritoriul mun-

renesc al oierilorila punct de plecare. Intriga romanului e antropologici' In virtu-

tea transhum".rq"i, pirrori, tur'rne, ciini, migreazi in timpul anului calendaristic, in

ciurar. de p;gutre gi adipost, intorcindu-r.'i" *.tttt. la dite intru vesnicie fixe' Ca-

zul din Baitagwl e, in punctul de plecare, acela din Mioriga" '

Iu lSubiectul al ll-lea

A.1' cimpul semantic a.l rnisternrui: nepdtruns, ascuns, ad.kncimi d.e tntuneric, in_tt4ne cdtd (zare), taind.

2, adincime: afund, profunzime, strifund.a

^micSora: a dimin-ua, a scidea.sfAfi: ceresc, divin, d.r-rr.r.i.rc, sacru.a se schimba: a se preschimba, a ," pr.fr.., a se rransforma.

l, ahora - adjecdv pronominal nehotirir.nepdtrunsului _ substantiv provenit din adjectiv.pi - conjuncgie coordon"to"r" .op"l"tiu;.tot - pronume nehotirir.1i (mai mai) * adverb de mod.

4' ,,cum cu razele ei albe luna nu micgoreazi" - propoziqie subordonati circum_stanqiah de mod. r 'vrvzrrL Juuu

"cr' tremuritoare mi.regte- gi mai tare ,"ina nopgii.. - propoziqie subordona_rI circumsrangiall de mod.'

,,ce-i ne-nqeles" -propozigie subordonati atributivi.,,cici eu iubesc ri

{.^.i;1"-.ii ;i b"r" ,j _or_ir,t.i _ propoziqie subordona_tI circumstanqiah oe cauzd..

B.,, O.!:j::l,oare spera. un ci-9tig la lorerie. (subiect)

rarronul nu era o.yicine. (nume predicativ)ln domeniul medicinei era cineia. (nume predicativ)Ag vrea si-ntreb pe cinev a.. inr""-ie tff tr."?hplement direct)

2. o - interjecde.tablou - substanti;;;; : :;i:iiffi;,11;i,:'*o'"lantastic -. adjectiv propriu_zis.Lonstruclla exclamadvi are valoare superlativi.

3' a lua in serios, a lua pe nimic, a o lua inainte, a1i Iua nasur Ia purtare, a se ruade ginduri, a i se lua o piatri a"p. i"i"ra, a-gi rua rispundereâ, a-gi lua cim-pii, a-9i lua tilp{iga ' E Yr rs. r4'Yu'ucrsi

4' Era-linistitor 1/ si asculgi muzicdde Mozarr 2/ gi si,visezi o croazierd,pe Ma-rea Neagri. r/

* llll - propozigii subordonare subiective.

i{ft|l\.rlllt"rrl si contemple piscurile muntelui 2/ 9i sd,asculre cantecul pisi_

Pz ;i P: * propozigii subordonate subiective.

133c.1. Vor displrca cauzele ale ciror consecinqe le suportim atit de greu'2. Acestea sunt probleme greu de rczolv*..3. lngelegea perfect ci fusese un cobai.


l. Proiea de lecpie

Model de proiect pentru clasa I

$coalaAria curriculari: Limbi gi comunicareDisciplina: Limba gi literatura romini

lnviqitor....Clasa IData.. . . . . . . . . . .

Proiect de lecqie

Swbieaul:Sunetul;i l iterele i de tipar gi de mdniTipul lecpiei: formarea de priceperi gi deprinderiScopuri:- dezvoltarea deprinderii de citire corecti, fluenti, in ritm propriu;

- dezvoltarea capacitijii de receptare a mesajelor orale gi scrise;- formarea deprinderii de exprimare corecti fonetic, lexical gi gramatical;- formarea deprinderii de scriere corecti.Obieaioe operipionale..pe parcursul ;i la sfirgitul lecqiei elevii vor fi capabili:O, si citeaJci in mod corect, in ritm propriu, cuvintele din coloane;

02 si recunoasci litera de tipar gi de mini corespunzitoare sunetului I in pagi-na din Abecedar si in alte surse;

O, si pronunge corect sunetul i silabe qi cuvinte in care se afli aces[ sunet, Pebaza modelului invigitoarei ;

Oo si rispundi corect la intrebirile formulate de cadrul didactic;

05 si scrie corect litera I gi celelalte litere invigateizolat in cuvinte gi in propoziqii.

Strategii didactice

. Metode Siproced.ee: conversaqia euristici, analiza si sinteza fonetici, explica-qia, demons tragia, jocul didactic, exerciqiul.

. Mijloace de tnvdydmknt.:

- ilustraqii, plange cu imagini gi cu litera i de tipar gi de mini, alfabetar,juciriiin a ciroidenumire se afla sune$l i in diferite poziqii (iniqial, in interior, lasfirEit), caseti audio, video, cirqi de pove;ti g.a'

r||lBibliografic:

- Ilralii Grimm, Albd-ca-Zdpada;

- ltrn C.rcangi,, Capra cu trei iezi (a se vedea textul Ei indrumirile,metodiccdtn Lfierat,,tyd pe-ntru.cgi mict Ant-ologie de tuxte comenta.te, tnsopite de su_gcstii metodice. Gr,ndinipd - clasele t-Iv deFlorica Mitu, Fiumanitas Edu-caqional, 2005).

Scenariul lectiei

I 2 3 4 5

ol

o2

Iocul didactic'. Denu-,mefte l lort, antmale,

Persoane

- joc didactic:copii i trebuie sispuni cit mai multecuvlnte, oenumlnde flori, animale,persoane. care conginsunetul ,

- observare- conversalie euristici- ghicitori care si. illg-

treze rmagrruIe olnAbecedar

- conversaqie

- frontali,orali

' Intuirea imaginilor din IAbecedar I

'Ghicitori; de exemplu: I,,Cui ii pare dealul vale ISi valea deal ?" I' (Iepurele) |sau: I,Fie mare, fie eui, , . .. ]Fuge sus de umbra lui.'

- (I.purele), Formulare de propozitii

cu acest cuvant: EPurerciaut Reproducere de versuri

.rriorarrta, adecvateimaginilor

. Se intuie$te Iitera i micide tipar

. Corelarea sunetului culitera de tipar

. Alcituirei de silabe 9icuvinte din literele alfa-betarului, la tabh qi defiecare elev in banci

- frontaii,orali

. Citirea in goapti acoloanelor de cuvinte

. Recitirea cu voce tare acoloanelor de mai mul-te ori

. Citire pe sirite, selectiv

. Intri irea l iterei I demini

r Simularea scrierii. Actualizarea regulilor

tehnice ;i graficer Scrierea la tabli

* exerciqiu III

II

- al{abetar I- benzi decupate din

Izrare I- plan$e cu litere de I

i ipar 9i de mini Iunde sunt desenate Iqi elementele grafi- |

I ce din care se com- |I prr acestea II - observare I

| - explicagie. II -

conversaFe

| - exerctllu

| - conuersagiepebaza

I cuvintelor din co-I loane

I| - exerctltu

l- d*-orrrtr"qi.

| - pregitirea. .scrierii

I prrn exerclqll oe rn-

I cF'lzire.a mugchilor

I mrcl al maln[

Fltnpclc /Errcnimenteleitici / didactice

Obiec-tive

oPera-lionale

Conlinuturileinviqirii Strategii Evaluare

1 2 fr 5

l,:::"l'""'"'3. Anunfarea

titlului lecqiei qia unor obiective

r. pirjjgqSrnva[aru

o2

o3

. Rezolvarea unui puzzle

sau. Completarea unor dese-

ne a ciror denumireconline sunetul I

r Pronunqarea qi scriereasunetelui/literei i

. Se rejine din enunt o pro-pozigie, de pildn,

"Ca-pra avea trei iezi".r Identificarea sunetului i

9i a.poziqiei acesruia incuvrnte

rnstructalpregitirea materia-lului didactic; reali-zarea climatuluieducationaldin fragmente deImaSrnl, Prrn asam-blare, se realizeazd.imaginile unui ani-mal, ale unor perso-naje din basmecunoscute, al cdrorrum.e. conline su-netul ,desene incomplete

eonversatre eunstl-^X

anali'2tr gi sint ezi,to-ne[rca

ldelimitarea cuvinte, ]ror care contrn sune- |rul I din,propoziqie Ioespar[lrea cuvln- |telor in silabe Ipronuntarea sune- |tului Idemo.nstragie

Iexercrtlu I

5. l jeedbackul

6. Asigurarearctcnfici gi atrEnsferului

7. lnchciereas$ivirifi i/lecgiei

o5

ol

o2

o4

Scricrca lit.r.ilnEiG

r Moment de relaxare

o Reluarea scrisului cu altetrei litere, apoi un rind

r Se scriu cuvinteo Recitirea coloanelor de

cuvinte din Abecedarr Recunoa;terea literei de

uPar. Conversaqie de inche-

lerer Tema pentru acasi:

copiii desene azd,/ colo-reazd obiecte a cirordenumire contine sune-tul/litera i

- cxcrciqiu- explicalie- demonstraqie- joc didacticsau- joc de miscare- exerciqiu- explicaqie- controlul gi evalua-

rea scrierii

- decupaje din revis-te pentru copii

- cit irea coloanelorde cuvinte

- scrierea literei gi acuvintelor

- evaluareformativi

- individuali- scrisi- orali

Model orientativ de proiect pentru clasa a II_a$coalaAria curricuhrr; iil;; ;; ;;;;;;;;Disciplina: Limba qi lireratura ;;t;

lnvigirorClasa a II-aData

Proiect de leclieS11b;e,c1ul

le9ffi: in lara pro;tilor de Alexei Tolstoi (I)

it!";:::f*'" rormarea de priceperi gi deprinderi; achizigie de informagie

- dezvoltarea denrinderii de citire corecri, fruenri, expresivi, in ritm propriu;- dezvoltrrea capacitiqii d; ;;;;;.1"'il"r"jrrtui oral Ei scris;- rormarea deprinderii.de exprimare orari $1r.;iJ;;r;iîi i, pun., de ve__ dere fonetic, lexical q; gr",ri*ir"i.

- "'*-

obiectiae operarionare.:p?;;;;;;l gi la sfirgitul lecgiei elevii vor fi capabili:O, si citeasci corecr,.flllnt;i expresiv cel pugin o unirare logici, respecrandsemnele de punctuagre;o, si explice semnele de puncruaqie din text, pe bazacuno$dngelor insuqite;O, si foloseasci in exprimarea proprie cuvintele insugite di' t"*r;o, si rispurria

"or..i la intrebari,'pe banainsugirii/ingeregerii conqinutuluitextului literar;

or si reqini core* numele personajelor din textur lirerar:

C)1, si cxplir,c scriercir unclr cuviutc cu litcrd nlarc, pc baza regulii insugite;O, si citcasci sclcctiv, corect si expresiv, pebaza cerinlelor formulate;O, si idcr-rtificc in tcxtul literar ;i si pronunqe corect cuvinte cu grupurile de li-

tere ce, cl qi cu litera x;O, si formuleze corect, in scris, cite o propoziqie cu cite unul dintre cuvintele

identificate.

Strategii didactice:o Metode;iprocedee.:- conversaqie euristici, exercigiu, joc didactic, joc de ro1, joc de miscare, expli-

catie, proble malizar e, instructaj ;- activitate frontali, individuali, pe grupe.. Mijloace de tnadpdmknt: pdpuqa Buratino, planse, ilustragii, caseti audio, silu-

ete de personaje etc.

Bib[iografie:- Fraqii Grimm: Poaegti;- Petre Ispirescu: Bastne;- Ion Creanga: Capra cw trei iezi, Pungwta cu doi bani (vezi textele si indrumi-

rile metodic e din Literatwrd pentrw cei mici. Antologie d,e texte comentate, tn-solite de sugestii metodice. Grddinipd - Clasele I*IV de Florica Mitu,Humanitas Educaqional, 2005 ).

- Alexei Tolstoi: Cbeipa de awr.

Scenariul lectiei

gtapcle /tsvcnlncnteleidci/ didactice

Obiec-tive

opera-nonale

Conginuturileinvilirii Strategii Evaluarc

2 3 4 5

l. Momentulorganizatoric

!. Verificarea' temei scrise

i. Captareaatentiei

.Realizarea climatuluieducaqional

. Prezentarea unor ima-gini din povegti cunos-cute

. Completarea unor plan-- tse care reDrezrna oecor

ctrn Dovesil cunoscute cu

Personarele Potrrvltesau:. Si recunoasci povestea

sr autorul De Daza rnre-t t .grstrar[ auoro.

- instructaj- pregitirea materia-

lulur drdactrc- pregitirea .elevilor

pentru Ieclle- conversatre- exPllcalle . .- mlnrexPozrtle .cle

carte Penffu coPlr- Planse, .srluete cle

Personare

- caseti audio cu inre-gistrare unui basm

- conversalre- joc didactic

- scrlsa-individuali

- orali- individua-

IA

r l

4. Anungareatit lului lecliei gia unor obiective

t. Dirijarealnvlgirii

o1

o,. o.

o5

o6

08, oe

uctr dirr mc-rnorie cintccul cocosului(Pungula cu doi lani)(t'unputa cu dot banili"u.Id"pi"i 'rc.;;;;trei iezi jE Ion Creangi).

r Textul In lara Pro5t'ilorde Alexei Tolstoi: '- si citeasci corect si

expresiv textul;- sd recunoasci perso-

najele textului literar;- si explice semnele de

PUnCtuatle sr ortogra_tla etc.;

- si observe.; i .si anal i-

leze lntultlv lmagmea

oln manual:- si citeasci'textul in

mod conEtient 9i si.ret ind numele perso-najelor;

- si identifice cuvinte-le necunoscute:- galbeni;- preJdcuti;- rniracol:- vrclean.

r Se explici cuvintele, setormuleazi propozigii cuacestea sr lr se cere copl-ilor sI le scrie in caietê.

. Copiii citesc cu vocetare cel puqin o unirateloqlca.

o Li" se cere copii lor sirispundi la urmdtoare-le intrebiri:- Care sunt personaie-

le din textrll literai?- De ce Buratino se in-

torcea bucuros acasi ?- Cu cine s-a intilnit el ?- Ce l-a sfituit vulpea ?- De ce creded ci-vul-

pea-avea vocea prefd-cuta i

- Ce vrea si faci Bura-tino ?

o Citire selectivi. Copiii citesc gi.scriu cu-

vlnte care contln gnrpu-:-ile ce, ci qi lirera"x. ^

- conversaqie euristicd

- exercitriul de citireindividuala intoaPti

- explicalie- exercr$ru

- exercigiu de citire

- exgrciqiu

- exercltlu- conversatre

- frontal- oral- formarivi- orali- frontali- formativi- scrisi* individuali

- frontala- orali

1 7 J 4 5

bl Feedbackul

. Asigurareareten{iei

8. incheierea acti-vitiqii/lecqiei

o7o2

01, 03or' ou06, 07

. Copii i spun cit mai Imulte cuvinte care con- |qin grupurile ce, cl. I

. Copiii spun nume de Ipersoane care conlin Igrupurile de litere ce, cz. I

. Elevii spun propoziqii Icare rimeazi, de exem- |plu, uldmul cuvAnt este Iacela care cuprlncte gru- |pul c4 sau.licerax: cincil*Pang[c, ]- oPlnc, -|dulcl - culo, - pit -lfix - linx, ir (x) - dx Ietc, l

. Citire selectivi:- Citegte propoziqii in-

terogative !- CiteJte formula de sa-

lut !- Citegte ceea ce spune

.vulpea cu vocea pre-ficuti !

| - Citegte toate propo-I zitiile exclamative !l. Citiva elevi primesc bi-I t.qJt. p".".d sunt dese-I nate migti/capete deI copii care exprimi diver-I seitnri suflitegti. EleviiI rebuie si redea prin mi-I mici respectiva stare su-I fleteasci, apoi siI formuleze propoziqii.I Copiii care n-au primit

I bilegel sunt ,,spectatorii"

I care aPrecraz PfrnaPta-I uze sau note lnterpreta-I rea colegilor lor.| . Citirea 91 conversaqia deI incheiereII| . Tema pentru acasi:

| - re ciieasci textul lite-I rar cu atenqre;| - re t ranscr ie douiI enunquri exclamative.

l ' CoPiii .deseneazi unI Persona, rnctragrt.

- exerciqiu

- joc didactic

- exercrtlu

- joc didactic

-.exercrlru .- conversadre

- orali:- indivi-

dual;- perechi- Pe gruP: _- lormatlva

- orali- indivi-

duali- formativi

l- oral;l- indivi-I duahl- formativi

- Citesc giscrluenunrulcare le-aplicut.

srMorlcl or ielr tnt iv de proiect pcntru clasa a l l l -a$,, ,a1,rAr i ' r t ' t r rr . icular i : Lirnbi qi comunicareFis, ' i l t l i r r ; r ; l , i rnbn pi l i tcratura romini

lnviqitorClasa a III-aData.

subiectut tccpiei; - Ftgrite "*,,,!o'ili:r* tn,nescu:* Substantivul, parre de vorbire.

-----'

Tipul lecyici; mixti.,\t'tlturi :

dcz'u'lrarca canacitiqii de receptare a mesajeror orale ;i scrise;, .

d1'ruolt"rca capaciuiii d. "^;rl;;r.

.or".r;.r)t't('cItae operatronarert'pe parcursur.;i Ia-sfir$itur lecqiei elevii vor fi capabili:(), sir citcasti corecr, fluenigi.expr;;i";;ipugin o unitate logici;t'r,;;'.I],i.l"rteasci/si rispundi i" i"itJi.';

".i"r.".."i"'l3iiiir,.,rul textului

t', :l.I;lfleze

definiqia substantivului ca parte de vorbire pebazaexemplelor

On si identifice substantivul in diferite conrexre;c)q si foloseasci. in

-od .or..i*Lrr*c.iti i' Jir.rir. ,ituagii de comunicare;()o si scrie texte date sau create p. b"r"-r.ror cerlnte (repere).

,Strategii didaaice

' {îi?!,'"!gr:::ri:';::::,'iiT,tl'euristici, exercisiul, anatizasi sinteza, jocul di-

o Actntitdpi de invdpare; frontal, pe gmpe, individual.' Mijloace de inadtdmknt: arbum/r,elroduceri dupi tabrouride $tefan Luchian,fige cu citate. fise de

".tiuit"t"ina.'rr."l."ra, caseri. cu inregistri.ri din muzicalui George dr,"r.r, ,.".Bibliografie,.- Album de reproduceri dupi tablouri de $tefan Luchian;- Pcrre comarnescu, $tefa; LuJl"i, nir"uTineretului, Bucureqti, 1960.

Et,rpclc /Eucni-".rt"lcctici/ didactice

l. Momentulorganizatoric

Verificareatemei scrise

nRealizarea clirnaruluieducagional

. P rezentareatextului na_rativ

. Cuvintul - parte devorDlre

- pregitirea materia-lului didactic

- conversaqie- auorlle

- formativi- individua-

li

t 5 T 5

l . Captareaatengiei

f. Anunfareatitlului le4iei Eia unor obiective

5. Dirijareainvilirii

or

o2

or

o4

ol

o1o,

. Audil ie: un fragmentdin Rapsodia 1 sau dinPoerna rom6.nd deGeorge Enescu

. Observarea unor repro-duceri dupi tablouri de$tefan Luchian

. Florile omeniei dePetreComarnescu (consoh-dare)

. Substantiaw/, parte devorDlre

. Florile omeniei dePeteComarnescu

. Formularea mesajuluipe baza rispunsului laintrebiri.

. Selectarea din textul lite-rar a unor enunturi carecuprind substantive.

. Exemplu:a) ,erauhcrimidebwcw-

rie gi induiopare..!';,la.crimi. ce. linigtescr.nund 9L llmPezescoclif (substantive co-mune);

b) li se cere copiilor sispuni numele perso-najelor: Paulina Co-cea, George Enescu,$tefan Luchian (sub-stantive proprii)

. li se cere copiilor si al-cituiasci propozigii cualte nume de persoanesau de animale care siaibi diferite poziqii inProPozlgle etc.

. Formularea definiqiei pebaza exemplelor careilustreazi caracteristici-le acestei pirqi de vorbi-re: felul, numirul.

. Aplicarea cunogtinqelorinsuqite in alte contexte

album cu reprodu-ceri dupi tablouride $tefan LuchianPetre Comarnescu,$tefan Lwchian

diferite exercigii decitire: in lant, selec-tlv etc.conversatieexercrqru

exercigiuproblematizareanalizd.conversaqieconversatle eurrstl-

. elevii trebuie sispuni ce exprimiurmitoarele cu-vinte: lacyimi, bw-cwrie, induiosare(diferite stiri su-fletegti); inirna,ochi (organe aleomului);

. elevii vor desco-peri cd unele cu-vinte denumescobiecte, au formepentru numdrulsingular gi plural.

exerclul:. de completare

i " lI 2 I 5

6. Feedbackul

7. Asigurarearetengiei

8. lncheiereaactivitlqii/lecgiei

o5o6

o,o5o6

. Un exemplu de exerci-qiu de completare: Fisanumirul 1.

. Formulare de propozi-tii/ texte cu urmitoarelesubstantive: Bucurestt.Fdt-Frumos, mknd, io-oe;tx, catete ,.a.

r Li se cere elevilor sispu.ni cit mai multe in-susrrl Potnvlte obrecte-lor denumite deurmitoarele substanti-ve: chntec, oacanyd, ju-cdrii, prieteni q.a.

. Se desfigoarl jocul di-dactic Fr um u s e pe a cwlo -rilor.

o Se rezolvi o fiqi de ac-tivitate independenti:Fiqa numirul 2.

o Tema pentru acasi:Fiqa de ictivitate inde-pendenti numirul 3.

. Audilie

r de ffansformare. de identificare. de creagie

- descoperire: eleviiingeleg caracterisri-cile substantivului:felul; numirul

- exerciqii

- joc didactic

- joc didactic Frwmu-seyea culorihr: eleviidenumesc unele cu-lori gi le folosesc incolorarea unor dese-ne (realizate de elevila lecqiile de educaqieplastici)

- explicaqie

ffililliilliiliiiirll rir l ; u.:ir. i,',',ll

Ffua de activitate independenti numirul 1

FiSd personaldo Completeazd spaqiile puncrate:Numele elevuluiNumele pirinqilor: - mama

- tatdl

ANEXA 1

Calitatea: elev la. Delimitarea textului in fragmente logice;

Lo,Adrcsa:

. Complete azd tabelul urmitor cu substantivele scrise in spaqiile punctate:

Substantivul Felul Numirul

ANEXA 2

Fiqa de activitate independenti numirul2

a) Transcrie substantivele din textul urmetor, precizind felul lor.

b) Scrie forma de plural a substantivelor aflate la numirul singular gi invers: formade singular a subsmntivelor la numirul plural din textul dat.

,,Lupul ii spuse ci era impiratul pisirilor. Ci el cind venea a fura merele, aduna pI-sirili cele mai agere la zbor gi cu ele in stol venea de le culegea".

(Petre Ispirescu, Lwpwl cel ndzdrdvan)

ANEXA 3

Ffua de activitate independenti numirul 3

Tema pentrw acasda) Formuleazi enunquri cu urrnitoarele substantive: judrii, Scwfipa-RoSie, povestire.

b) Completeazi tabelul dat cu substantivele din textul urmitor:

Substantivul Felul Numirul

,,Demult, mo;neagul acesta fusese cirmuitor al qirii' il izgonise din fruntea im-piriqiei acelagi z.tteu ."te-o ripise gi pe Dumitrana. lngeleptul sta cufundat inginduri, risfoind cirqi din vechime gi se hrinea cu laptele unei caPre ntmiri,Zoi-ca, aciuatd pe lingi el de mulqi ani".

(Victor Eftimiu, Pdwnasul-Codrilor)Vocabular:ckrmuitor = conducltor, domnitor.

Proiect de lecqie

Model orientativ de lecqie de Limba qi literatura romani integratd -clasa a IV-a

Unitatea de tnadPare'r 1. Texrul narativ Frarn, wrswl pokr de Cezar Petrescul

f f i lr [ ) ia logul ca c lcn-rcnt . con.st i t r " l t iv i r l unui tcxt narat iv;r l(ccu'.i.grc'rca dcrcrrni'anqilo' spaqiali qi tcmporali ai acqiu'iiv@ uvLLr rrrrrr<uryr(r-r . bpatr la l l s l rcmporal l ar ac{runl l ;r [)crsonajrl litcrar - trasituri fizice, tri.situri morale;2. Acordul adjectivului in gen qi numir

"., ,rrbrr"n-r-i*l dererminat;

J' (lornunicare Pe tema leciurii sau a unui specracol d. .ir.. iElevii vor iniria urr

dialog.) ; - r \ '

4. (Pc.rtru cE - curriculum extins) compunere narativi cu dialog.'l'ipul lec;iei:- mixt l ;- dc evaluare.

f)-biea;ye oPera.lionale - pe p.arcursul si la sfirgitul lecqiei elevii vor fi capabili:O, sa citeasca fluent, .",t.:l i i expresiv, ,.rp".iand se-rrele d. p;;;r;;i,i.,"'or si povesreasce textul citit, folosind in exprimrr", p;;;ri; crrrri.rte gi expresii

insuEite;o, si delimireze textulin fragmente logice pebazaideiror principare;o, si identifice dialogul ca element coistituti,, ,t ,.*J";'rr.."ti,r, pe baza cu

nogtingelor insusite;o, si formuleze ideile principale, inqelegind continurul textului narariv;O,, si recunoasci enunrp ri."?,

" prezinti"momentul si locul acqiunii ;Ot si identifice crisituri fizice gi morale ale personaj.lorp. baza conginutului

textului narativ;O, si identifice adjectivele din enunturile care infigige azd, trd,sdtun le celor doi

coPil ;

or :1,:yl::acordul

adjectivului cu substantivul determinat pe baza cunosti'qelor lnsuslte;

9to t3 explice punctu.agia specifici dialogului pebazaachizigiilor anterioare;

9rr se inigieze un dialog oial pe baza reierel- drr"; --'-

-o, si redacteze compuneri sclis.e ge ba-za anumi toi ,eper"/cerinte.

Pentru realizarea acestei unitigi de invigare am ales "n?r"grn.rrr

din textul litc-f:.:::f, trtit,lilfr,de

Cezar Perrescu. Aceasti unirate de iivlqare se poate d.es-ta$ura ih 5-6 lecqii (mai multe sau mai.puqine) in funcqie de nivelul eierrilor, j.temei'icia achizigiilor cognitive gi a deprinderilor format.

"rrr"rlor.Fram, ursul polar

de Crznn Pnrnsscu,,1. Da, undeva, departe, in oragul siu, perrug, beieqelul cu ochi sclipitori gi cunasul cirn, nu-l uitase pe Fram. [...]

^,"PirdllrytIl-1r."1 r"

";t.rnrr. in toatd legea la citit felurite cirqi despre urgialbr 9r despre expedigiile polare.

-,-,lfutu"" una gi incepeJalta. Pe urmi, se inrorcea din nou la cele pe care le-a mai

clt l t .

Iar a doua zi povestea cu mare aprindere prieteniror acesre peripeqii.

^ 2' Fetila cu pirul bilai gi cu ochi albagtri, nepoara fostului profesor, se qinuse de cu-vint. Vorbise cu bunicul, luind povesrea pe departe, cu mici'si n.uirrorrrr. siretlicuri.

| 1,

- Buliculc, mai gii rnintc pe beiatul dc lingn noi, de la circ, din seara rePrezen-

taqici dc adio ?- Ei ? Ce-i cu dinsul ?- Grozav l-a mai amirit pe el tor ce s-a intimplat atunci cu Fram !

- Mi-a pirut rlu gi mie... Asta-i tot?- Mai este ceva cu dinsul.- Ce anume ?- Grozav ii mai place lui s[ citeascl istorii despre urgii albi gi despre cilitoriile

la poli.- Foarte frumos pentru el ! Am vlzut eu ci are o privire de baiat degtept.

- Da, dar nu are cirqi, bunicule != Cum asra, n-are cirqi ? $i, ma intreb, de unde stii mddluqi cd n-are:itlt ?

- Mi-a spus el. Ne uitam "*attdoi

la un afig vechi al circului, cu desenul lui Fram".

,,Bietui Fram - zicea el-, oare pe unde o mai fi acum ?" ["'] Pe urmi, mi-a

fou.rtit cum n-are cirqi 9i eu i-arnflgiduit si i capit de la mata. Am ficut riu ?

t...1- Ai-fa".r, foarte bine, foarte bine, qireato ! M; mir de ce mi mai intrebi ?

- M-am temut si nu te superi, bunicule !- Cnnd m-am mai supiraf eu fiindci vine cineva si-mi ceari cirqi ?

3. Cu adevirat, multi lume din orag se perinda princasa lorsi capete cirqi de

citit. De data asta, fostului profesor ii flcuse mai mire plicere, aflind.ca se giseqte

un biiat dornic sI cunoascl viaqa urgilor albi qi toate peripeqiile expediqiilor polare'"

Scenariwl lecgiei. Dupi cirirea fragmentului de mai multe ori, elevii vor fi ajutaqi sI se familiari-

,"t" ,u t""tul pI bazaurmdtoarelor intrebiri:1) Care sunt personajele textului literar ?2) Cine este Petrug ?3) Ce a ficut Petrug de dragulursului Fram?4) Cum obqine Petrug cirqi de citit ?5) Care este atitudinea fosrului profesor ?6) Ce invdqaqi din acest text narativ ?. Alte activitdpi de tnodpare:- Citiqi dialogurile !- Numigi perionajele care discuti !- Identiiicagi trisirurile acestor personaje, desprinse din dialogul lor!

- Delimitaqi fragmentele din textul literar !- Povestiqi fiecare fragment !- Alcntuiqi planul simplu de idei!- Joc didaiic; Spunegicit mai multe adjective potrivite pentnr urmitoarele per-

sonaje: Petrug gi Fetiqa cu pirulbalai'

;o."i1o"t" "orrtinrr", alegindu-se alte subsrantive la cele trei genuri, la numirul

titrgnLt ;i plural, p.t t.n-cat. trebuie gisite adjective adecvate'Voiionti, r" po"r" schimba locul adje"ctivului,'fiind antepus substantivului de-

termlnat.

r r l- ln jocul dc rol^,P:-" inrerviur", ccre doud pcrsonaje, ,,rcporrcrur., Ei ,,inrcr

l:"]l-lif': por infiripa un diarog clcsprc rccturi, rarguriif i. .*r*'rol.i"..i'r

uc clrc $.a.

,;^,:::f_:.? p'reddrii-inrdpdrii unui swnet Si a literei corespunzdtoarercnrru rczolvarea acesrui subiect, vezi restul 2, subiectui al Ilt_lea, itemul 3.

l' l) e z aa antai e/ aa antaj e,are unei meto de trad.igionare de eoaruare,

tn sens targ, iaatuarri'i;irîi'r";;itr;;;;;;',:d*"riirod,rr.to, care misoa_r! narura ginivelul performangelor adnse a. ir."ii"i"u"igo:rr, ^pr"riazi

misura incere rczuhatele invigirii sunr in concordangi ; ;bi;;rili;.a;";i";;i";;;;,furnizeazf' datele necesare in vederea ra"prall ."r";;;i;;"" deciziieducaqionale( Adrian Stoica, Er aluar e a.p

- gr r r ulri ; rilo;. D ; i;,; ;;;; i; p ra cticd).Evaluarea intereseazi deop"otrivi eriii, p;ri"6 i; .rar.i; didactice.Evaluarea influenqeazi ?nrrigarea. lr, .rr"irr"r. r. idfor"r.

- etod.e tradipionale caregi-au dovedit valabilitat.", prot" ,.+, pro[. or"i";GiJb; practice, ca qi metod.ealternatioe comPlementare,-p....r- obseiaarea sistematlicd acomportamentului ele-vilor, ina e stigaiia, proie

"ii i "rr"fA:irt,

auto evaluarea.lvre[odele ffadtponale vor fi metode de evaluare frecvente, in ciuda unor deza-

]ti'iii;o^rl discinlinei rimba 9i riteratura rom,nr evaluarea se re?llizpvzinrrqprsbc orale gi probe scnse.

dr:;:r!'":3fii[ffi:r:iIe instrument de evaluare pro-ieet1t, 3{q1in-ieqrpt ;i 99r99.gat

- Pro.ba orald tiprizinti metoda de evaluare utiliz,r,drcel mai des in clasi. prin aceas-tl probi se realiieazd.:- interacqiunea,directi profesor-elev care uneori constituie avantaj,alteori und,e z av antai, daci. relajia nu es re productivi ;- rlexrbrlrtatea modului de evaluare datoriti posibilitnqii de a alterna intrebirilein funcqie de calitatea rispunsului ; aceastarep-rezintd wn aaantaj,oferind ele-vului .sprijin,. suporr suplimentar penrru r".ilu^rr^sarcinii didacdce ;- posibilitatea jusiificarii raspunsului ,"prezi'te d;;;.;;;., un aztantajar aces_tei forme de evaluare:- evaluarea comportamenrului din domeniul afectiv; aceastr caracteristici poa-te fi un dezaaintaipentru copiii emorirri, irrt..iorirrtii'- feedbackul imediat constituie u

" r;;;;;i i;;;;;'ffi:

ln practica gcolari ,r"u"i. i-ui""i. -o.aa,

dt.;;il;re tradiqionare cu aceleamoderne, alternadve, cu scopul.ealize.ii urrei evaruiri obi.;;. prin care se va orien_ta activitatea de predare-invilare in etapa urmitoare.I'roba scrisd trebuie.si indeplineasci urmitoarere condigii/ceringe minime:- stabilirea r""Lyl,"i probei 9i definirea obi..ti.,n.lor-opi,. gor"ie;

'--'---"-'

- alegerea tipului de.item corespunzit;, fi;;;t;;i#;:i, aceeasi probi scri_si esre recomandabil si se foioseasci doui-trei;tp;; ;; it"rni, of,i..ii"i ,._miobiectivi gi subiectivi;- elaborarea adecvati. a sciremei de notare (analirici sau horistici);

t .- comunicarea 9i discutarea rezultatelor cu ele-vii qi pirinqii;

- proicctarca unci strategii de ameliorare a deficienqelor constatate.

t";;;l;.f"ie t. .pti.? tuste formatioe care relevi, periodic,.p.rogresul gcolar

,i .fir|i..JU'""(ri ,,"..i". conrinlerii activitiqii; teste simative (finale) adminjs-

;r;;i; rfargir"l r;.i t.rioade lungi de instruire (semestru, an-gcolar, ciclu de in-

A;#;;t;i ""

." p.i'.r.ipal scop ,rlt"r." elevului; reste inigiale in care se evalueazi

nivelul p..iotttt"ntilor inaintea unui program de instruire'--

i" oioU"le scrise se folosesc diversi tipuri de itemi. Iternii reprezintd, in sens re-

r"a*i.ot"ponentele unui instrument de evaluare; aceqtia pot fi:

- simple intrebiri;- un enunt urmat de o intrebare;- exerciqii gi probleme;* intrebiri siructurale sau de tip eseu.ln sens lirg, itemii reprezinti ointrebare,. plus. rispunsul aqteptat.

Orice iteni t esteazdunul sau mai multe obiective de evaluare.

Orice evaluare are drept scop misurarea obiectivi a progresului gcolar' Din.acest

pun.i J" u.J.r. itemii sdmiobiectivi gi cei subiectivi n9 pot.asigura obiectivitatea

in notare, acesta reprezentind un dezavantaj. Itemilor obiectivi li se obiecteazdpo-

sibilitatea ghicirii rispunsului corect.

TESTUL 12

Subiectul I

I Scrisoarea Ide Mihai Eminescu

Romantismul a tost o ,,migcare spirituali, cultural-artistici, de mare complexi-

tat.;i;;;pH.*tinJ.r., *"nif"rt"tintoate domeniile artei: literaturi, picturÎ, llltl=

rure, *rrri.i coregrafie, iilosofie, esretici, istorie, lingvistic{, d,rept, economie poltttci

Drecum siin modi, .;;p;;;;;.;tul ,o.i"l, pregltit ia sfirgitul secolului alxvlll-lea'(preromartismul), dar deznoltat plenar in prima jumitate a secolulut al XIX-lea' cul-

minind intre 1810 gi 1849"t.Caracteristicile romantismului :

- cultivarea r"bi;;;irr""i.ri, opn, obiectivismului clasic, adici primatul eului

irrdirrid.r.l, al viegii afectirre, af sentimentului gi pasiunii, al sensibilitlqii spon-

tane gi sincere;- ,"-", nelinigtea interioari, dorinqa de evaziune , fantezia creatoare descituqa-

te, p.rrdrrl"r." i*" \rirtuqigi vicii, nonconformism, melancolie' nostalgie' pe-

;ir"'i;;, predilecgia penrru naruri, pitoresc, feeric, exotic, dar ;i pentru mistere'

tl)ictionar de t(:nninologie literari, F.clitura $tiirrlifici, Tlucuregti, 197A' p' 284'

r lfat t t i tst t rc, cxir l t i t rca trccutului istor ic.nl l ionr l , prcguirca valor i lor naqionale (mitur i , e_rcsuri , istor ic, naturd, folc lor) ctc. ; ' - --- "

' - ext indcrca univcrsului art ist ic pr i l l tcmc noi, categori i s i at i tudini estet ice inc.dirc (uritul, gro.rcscur, -a.abrur,

ti;;;;L;"*rrii.rfu..l, prin person aje va-riate din categoriile sociale de jos (artigti ;b;ilr;$qi,-...9.ro.r si prostituatcP'a') ;

- - - - - - - ; - ' ' rv! r ' \

- irnbogiqir.. IPIFartistic

prin forosirea limbajului popurar, arhaic, argo_tic; stilul retoric, exaltat: -' ---'-"-.'-'*^ t

- cultivarca "i::11,":.dee precum antiteza,hiperbola, alegoria s.a.I'lxisti un ,,romantism.permanent", un spirit romantic, ca si un clasicism atem_

Poral, dcfinite, primul, prin.subiectivism, sensibilitate, "*ir"r.,

conrraste, aldoileaprin_ec.lril ibru, iobrietaie, olimpianis-, -orr-.ntalitate., l'udor vianu aprecia ci rom'antismi ,ominesc a fost in buna misuri un roman-tism clasic, intruclt cuprinde

""-..o"r":l;..;.;;i;;;;;, ra origini, curenturromantismul a apirut ia o reacgie impotriva .r"trrir-"r"i1 *-t

Jvrarere nostru romantic, Mihai Eminescu, a avur o aspiratie crasici (,,E1 ar frin_se'n vers adonic limba lui ca.9i Horagi"", - sni'oiu)iif.,f,; perfectiune: a creatcelc cinci scrisori,scris.oarea fii"d o speci.."r;i;;;;;;.iJrtj;;. George cirinescuconsiderr ci ideea scrisorilor i-a fost'suferati poetului d. Hlr"qiu (model de per_fecgiunc artistici) 9i a evidengi"t

"r"-a"atri depistabile in intreaga creagie eminescia-nI' Influenqa cea maievidenta ,p"r. ir i'-^ oarea Il,incepurul poemurui rrimigindla inccputul scrisorjilui Horr4i .air. tut....r".

Pcrpessicius stabilegte ci ciclul Scrisorilora fost definitivat in 1gg0 gi proiectatin rltr ordine decit cea.in care au "pt;;;

in revisra conaorbiri tfterare.srisoarea I darcazddin anii srudentiei u.ri;r.r.i is] {-it):il, ra,,d.p"eyr se pre_:]:.lp_1de

cosmogonia indici, 9i chiar -"ii"";"r.i:;;;

,i""o".^t,prn careva mo_trvc $r tragmenre din sfera poemului Memento'ii-rîr"^pe rerminat in acelmoment). Folma definitivi eite eraborati intre ta)g--igc'"-In scr$ortle I, II, III apare destinul social al omurui superior: savantul, poetul,

Il^tl-*t:Tln_raprorrare ia societatea in care se simre.rr, .*i1", (scyisorile I,II),iarf n a trera' pnn contruntarea trecutului eroic cu prezentul decizut, epigonic.

/' --'sctisoarea -I debuteazd cu o imagin. ,,o.rrrrri, d-;i;;;i d. luna care stimulea_z'I meditagia gi infiriparea visurui, ti...r., a;" u,nfri ob;;;(,,Doar ceasorniculurmeazi' lung-a timpului.cirare" j, in timpul subiectiv. Eliberat de sub tirania tim-pului, generalor al durerii,

"ut -'.a;ir,it rransgreseazi spagiu si timp, pini la cos-mogonie gi istorie umani in totalitatea ei. Luna,. ,,stiphna-mirii.. (astru specificromanrismului), a imensiri.tii, ,,varsi peste_toare volupto'asa .; r.epr.) r" ii"t"""p:tea amintirii o vecie-ntreagi scoare/ D. d";;;i, 19 Ir._r^ll. ,rrnp_ ca_n vrs petoate"' schopenhaueriana voinli de a_ trii, sursi.a'dure.ilor,

"rte irrrrins; prin medi_tagic; Iuna, ,,sandirilor dand

"iaie';, .id;;gr" ."1il;;;;;in .eterori" astrari pen-tru a dcscopJri tainele

"ieqii. i ihe;;;;;;, 'p"ter'ic siu ,r"u, fog* ori sirac, genialteu netor, pulseazi aceleasi dorinqe. Indifeient d. for-" J. rrr"li"rrrr", esenra uma_nr este aceeasi, ca si,egalitatea oamenilorin fata

-;.iii, ;D;;i'rr"pr. osebire re_auiegit din urna sortii-/ Drcopotrivi-i ,rffi"qte r^zata;; g.n;ut morqii;/ La aceragi sirde patimi deopotrivi rii;; ;;;i/ F;,ffii;i;; *?;rli;" *.lii ",, neghiobi !.,

I rcsSoarta inqclcptului, a savaurului, constituic tcnra principale a meditaqici..Prin an-

titcza dintrc'aspcctul fizic insignifiant, rnizer gi mintea.geniali, apoi prin imaginea

cosmogonicn giapocaliprici, p6etul stabilegte premisa dramatici a destinului omu-

luide feniu, ,,Ut.;qiu ig" ".t-

este, girbovit gide nimic,/ Universul firi margini e

ln dege"tul lui mic,/ Cici iub frunte-i viitorul gi trecutul se inchea.gl,/ Noapte-adinc-a

vecinlciei el in qiruri o dezleagd;/Precum Atlas in vechime sprijinea cerul peumdt,/

Asa el spriiini lumea 9i vecia intr-un numir."- -' in odaiq" siricicioasi, cu haina roasi in coate, cu ,,bumbacul in urechi", ,,intr-un

calcul firi'capit tot socoate gi socoate", savantul pitrunde in tainele facerii lumii'

cind Totwlera potenqialitate : ,,lips! de viaqi si voinli", ,,pitruns de sine.insugi odih-

n."..1 nepitr-uns". intrebiri irridr-.trt"ie,.impenetrabile frimintd min-tea geniali

care, in iniunericul inceputului (,,in sine impicati stipanea eterna Pa99")l intreve-

d. ,,pun.r.rl de miqcare"^ - Tatii care declanq eazd geiezainfiqi;ati mitic (suportul

fiiii Imnut c.reayiiidin Rig Veda). Cosmogeneza se constituie intr-o imagine plas-

tici dominate de lumini: lDe-atunci negula eterni se desface in fegii,/ De atunci

risare lumea,luni, soare si stihii.../ De itunci gi pini astizi colonii de lumipier-

dute/ Vin din sure vii de chaos pe ciriri necunoscute/ $i in roiuri luminoase izvo-

rind din infinit,/ Sunt arrase in viaqi de un dor nemirginit". Aceasti imagine a genezei

va fi reluati in Luceafdrul.A doua intrebare fundamentali al cdrei rispuns il cauti cu infrigurare savantul

este menirea omului in univers. Rispunsul reprezinti o satiri tipic emines ciandt ,,Tatin lumea asta mare, noi, copii ai lumii mici,/ Facem pe plmintul nostru mulunoa-

ie de furnici;/ Micioscopice popoare, regi, o;teni ;i invigaqi/ Ne succedem genera-,

1ii qi ne credem -inuttaqi;/

Mugti de-o ii pe-o lume mici de se misuri cu cotul,/

tn ,.." nemlrginire ne-nvirtim uitind cu totul/ Cum ci lumea asta-ntreagi.e o cli-

pi suspenda ai Ce-ndxriru-i gi-nainte-i intuneric se arati". Dominat de dorinqe ne-

*erginit., orrnrl devirre grandoman, lipsit de misuri, de aici sarcasmul necrutetor'

.r, "ia, -"i

ittd..priqit crl cnt astfel de iameni, societatea intreagi, condamni la ne-

fericire mingile sirilucite, geniile preocupate de trecurul qi viitorul universului. Cu-

getitorul intrevede -o-eintul

apocalipsului,_inflgi;at.intr-o imagine zguduitor de

frlastica, un joc cromaric ce .edi^treceiea de la dinamic gi vital la inert: soarele de-

irirr. ,,riirt si rog", apoi ,,se-nchide ca o rani printre nori intunecogi", planetele.se

inviri haotic, ,,i"i"p.t""r-a lumii" (metafori a cerului) se innegreqte,-ste.lele pier

ca fr..g61zeleto"-rr"],,Timpul mort gi-n-tinde trupul 9i devine vecinicie.", displrind

lumina, principiul vital, t6tul recade in ,,noaptea nefiinqei", ,,Cici in sine impicati

reincep-eterna pace . . ." .in io.ietate"^clidite pe ,,dorul nemdrginit" (metafori pentru ideea filosofici scho-

penhauerian6,voinya i, i trAi1, geniuleste neinqeles 9i nefericit: ,,Poqi zidi o lu-

me-ntreagi, poqi s-o sfarimi... orice-ai spune,/ Peste.toate.o lopati de qirini se

depune".\ici contemporanii qi nici urmaqii nu-sunt dispugi si recunoasci valoa-

rei, -eregi"

omului de'geniu. Necrologul nu va fi tec.rttolgtetea meritelor, ci prilej

de "lustruire", de afirm"are a valorii ace-luia care il roste;te: "[..']-

tl vorbi vrun mi-

titei,/ Nu slivindu-te pe tine ... lustruindu-se pe ell Sub a numelui tiu umbri. Iati

,o, ." ," aqteaptl,./ Ba'sd vezi... posteritat.t .t1. inci ;i mai dreapti./ Nepudnd si

te ajungi, cr rLi "-o,

vrea si te aimire ?" Neputind si inqeleagi strilucirea 9i sacri-

- rFI

ficiul omulu! d9 8eniu, urmag.ii vorcruta shbiciunile omenegti gi vor minimaliza mc-ritele, reducindu-l la dimensiunea lor medio.rl ' ,,C-"i folif*ni .u- sunt si dinsii .. .

fyllgulit e.ficcare/ CI n-ai fost mai mult ca da'sul,;, ,,T;;;. ;;il;;trjiffii;-tl€t ehtnuiil Mult mai Tll! 1i vor atrage decit tor ce ai gindit...'fonalitatea discursului liric trece de"la compasiunea diioasl: ,,O, srrmane !... Drinearc destraml,iluziasavantului de a-i fi recunoscuti-genialitarea,l;i;i;;i;;r;I#,prin chipurile pedant-ridicole careli asumi merirul?e

" tr"Uiii valoarea savanrului.Medimiia se incheie cu trei idei filosofice care se t.ger.r.1" i"rreaga

"r."6. .u-t tegcianl : o -----

r ,,Clci e vis al nefiinqei universul cel himeric.....t

"$i Pe togi ce-n asti lume sunt supusi puterii sorgii/Deopotrivi-i stipinegte razata gi geniul monii".

r ,,Neputind si te ajungi, crezi c-or vrea si te admire ?..l'nmul vers relevi p:rpetua devenire a univ-ersului, al doilea _ soarta omului, in

F::?:il' supus morgiifal ireilea - destinul nefericit

"t "-"1"i a. g.ii",;il;;;;:rnletes.

Poemul este romantic prin temi, prin motive: motivur nocturn, selenar, cosmic(cqcm,ogonia giapocalipsui), motivuiii-pului 9."., prin,Jrrr"*r fil"rofi., pri" oro-:^:o-:1|lirezer'

pnn hmbajur poetic, in care construcgiile interogative, e*clariati-ve $ punctele de suspensie au mare valoare emogionali.

- Poemul c rPrinde gapte tablouri, uldmul reluind t"blo.rl nocrurn care declansea-

zl meditagia. Periplul.temporal pornegte din prezentur meditagieir;;";.;;;;i_cosmogeneza, viitorul indepirtat gi reintoarcirealaprezent - iaUtott no;;;;i i"-vocffea lunii, verirabih mule.

' t

Versurile poemului au misura de 15-16 versuri, ritmul este trohaic, rima impe-recieati. In poem apar rime inedite, de mare frumusege: ,,Iatd,_|,, / ,,Tatdl,, _,i#;_

:: t-Lrf:f:!1: tr pronume cu un subshnriv comun, devenit substanriv propriu; verbe

cu substantivei ,tece" / ,,p1ce", ,,gindesc../,,omenesc..; verb Ei prorrrira aa, ,ubrt"n_tiv comun: ,,recunoasci^-1",/ ,dasi,Frl,,..;plgrf-i:.I;r# ; ;.1U,

"i.ii..V;;;;;;:;,*djectiv gi verb : ,,-nrre agd" / ,,seleagd"';"dj..d" dimi";;i;;i9fu;;""me: ,,miriter../,,e1..l,e.

Subiectul al IIJea

A.l. a d.iEdrea: a pieri, a se stinge.

a relua: a reincepe, a continira, a urma.generoiitate : mirinimie./ost: Sens, noimi.

2. vrei s|t vii inPiaqa Festivalului, la concertul tinerilor muzicieni ?tn piaqn se gisesc qipuivii.Ji-am dat banii, acum sunrem chi,Am fixat geamurile cu chit.Pescarul Iona a fost inghigir de un clir urias.

I rcr3. lui - pronutne personal.

cine siie ce - loiuqiune pronominali.uhimii - adjectiv propriu-zis.niciun - adjectiv pronominal negativ.

4. ,,omul [...] si qini la rosrul lui" - propoziqie subordonati subiectivi.

;ahi;drorr.ri #;;i". ;;i;.. ,-t "ieg.

d" el!" - propoziqie subordonati

circumstantiali concesivi.

B.l. destins - distins

ll priveam cit ere de destVh*Profesorul a aplrut distins 9i surizitor.

insolent - insolitTinirul vorbea insolent gi gesticula penibil'Sdlul insolit al ultimului siu roman ne cucerise'

Provene* - Preueneahoul me,, coleg de serviciu pro aened din qinuturile maramuregene.

MF, prrornro oii d" cite ori blnuia ci mi Pagte vreun pericol'

2. Pentru inau.gurarea expoziqiei nu-mi convenea nici o datd dintre cele ProPu-se cte organrzatotr.Niciodaid nu mi-am dorit mai mult ca acum si vizitez Venegia.

3. glont, cuc, buStean - adverbe de mod provenite din substantive prin conYer-

iie (schimbarea valorii gramaticale)'bdrbatd - adiectiv.

4.Pdreal/cdnu va cigtiga intrecerea,2/pentrt ci luase startul gregit.3/

P, - propoziqie suboidonati predicitivi.P, - propoziqie circumstanqiali de cauzd".

c.1. Eu continui si susqin cre$terea TVA la alcool'2. ochii albasri ai fetei celei nou-venire in clasa noastri ne fascinau.

3. in ceea ce privegte deficienqele intreprinderii noastre, este necesar un nou Pro-gram de redresare.

Subiectul al IIIJea

l. Descrierea unui ioc didaaicDinrr" metodele blzarcpe acqiune simulati (metode de simulare) in invigimin-

tul orimar sunt eficien te: iocul iidafuic qi tnvdparea dramatizatd.."-'

i"l"rii, [ia.iiii t"pririnti o metodi care i*bitti activitatea intelectuali cu ele-

-;;;aiil.ii',r", de j6",

"r, ajutorul cirora copiii nu mai congtienrizeazd efortul,

pentru ci invaql jucindu-se'

i l Il l r lecl i i lc dc l i r rrba pi l i tcratura rorrr i rr i l s. r lcsr.rp. ,rrrr j 'cur i dc clczvoltare a vor.

]. [i!Qll,;;:t;[' l*ii*l*l1]1"r i1r;,;ii'il""i.." ll'li'";f a. -;1."..' " "'

tr.i, Pe .ii l.au.,,uc, dc ra general t, ,ji.ili;lijlcc la dc'scopcrirea unor cunogri'1r,

I)c excr'plu. la crasa r, p"t;",.."ii.i1j".ji;;p recumJo.cur swneteror,Jocur s,a_belor, sd 'u'i,Dunr,*^rrr;iili"i"ti.l .o-pt"r"r. cu jocuri de miscare, evenrual o.,lliry,Tlil,,J#::#ffi',',fJn:kir:x;'i;;.il''*uiii;ffi #;.::

l)c'rru asisurarea;a*p,"rli J" .iri.. a. , ,rirl;'$i;;lr.a corecrd, fruenti, Se poa_tc reiliz.a Jorit titot111i, iv, lnra*'r)iiuuii,' r"r*i*"r,|riirretc. pe un jeton/octalrf lt cstc scris, de ntJd;, cr1* t"l *niiun elev dosparte cuvintur in sirabe, ceilalri;il?JHT:*;:.ln:a"i, pl-",

"ioi " doua siiabi, .,, ,t,.1", astfel in.lt s; .",_

c4rrcIV

ca.r-te

fe-tefra-rc

Pdr-te sa-te car_nepe-te se_te car_tof

si-te car-tilersu-te car_na_aal etc.

Dintre acesre cuvinre r,l "l"s

trei-patru, acesrea fiind substandve, Ii se cere co_piilor si spuni cit mai multe iniugiri pii.i"ir" "u;.*.rr. a"""Xie de acesre cuvin_te, apoi si formuleze propozigii

""""'qiriiu" ;i i""-glii*,.-,''i,, .Acest joc t" otg ni."irad;;t;;;:lo.ra.r..r,"r,_qe de cidre, cind se constari. de_:f:..',t;ljt;:n:t.#jn citirea p" sitabe ;fi,i.g,"ii ilil;;fi, sau cind incepe

ori de cite ori este posib', acest joc poate fi.completat.cu-joc de miscare, joc deemttere a unor onomatopee, in funciie d. .r"rtrrrrt"tea cadrului didactic.2. Tipuri de proieaarePentru

'ezoluarea acestui subiect, vezi restur 2, subiectul al III-lea, itemul 1.3. Finalitdpile tnadpdmintulwi primar sunt:- asrgurarea educaqiei elemeniare penrru toqi copiii;- tormarea perso"aiitig:1::llt:t'1.'p."a"a ;:.i;i qi ritmul siu de dezvothre;- lnzesrrarea copilului cu acele

"urrogtirrq., capacitigi ii "lr"a",

care si stimure_ze raportarca sa ra mediul sociar gi ,,atrriar i,ip;#ril;;;;""r"" educariei.

I "'rtL13

biectul I

Luceafirulde Mihai Eminescu

Conceptul gen liric - vezi p. 85.Genul epic cuprinde operele literare in care naratorul prezinti realitatea existen-

Umane mijlocit, prin intermediul evenimentelor, prin succesiunea faptelor unortonaje intre care existi anumite relaqii. Prin urmare caracteristicile epicului sunt:

o poveste", ,,nu e limitatd in timp" (dupi cum susqinea Aristotel). Se mai poa-nelimitarea in spaqiu, obiectivitatea (povestirea la perdoana a III-a) sau su-

(povestirea la persoana I), amploarea acgiunii in funcgie de care se clasificiiile genului epic.)enul dramafic cuprinde operele literare destinate afireprezentate pe sceni. He-

susqinea cd genul dramatic ,,uneste in sine obiectivitatea epopeii cu principiuliectiv al liricii", este o sinteziintre epic gi liric. Se caracterizeazd,prin concen-

'ea conflictului gi prin rolul esenqial al dialogului, uneori gi al monologului.

:.Sintezi a gindirii poetico-filo zofice, ca gi a temelor 9i motivelor romantice,emi-

lgciene qi, in acelagi timp, culme a rafinamentului expresiei poetice, poemul Ln''uI arelabazd basmul rominesc Fa ta-n grddina de awr, cules de Richard Kunisch,icat de Eminescu intre 1873- lB74 (perioada studiilor la Berlin). Poemul areversiuni, autonome, realizate intre anii 1880-1882, etapa apogeului creaqiei

,inesciene gi a capodoperelor sale: Scrisorile I-Y, Glossd, Odd (in n'tetru antic).Versificarea basmului, poetul opereazi o serie de modificiri: zmeul nu mai estemonstru puternic, ci pirsonaj romantic - demon, fiinqi chinuiti, ,,IJn mort fru-

lui popular).Poem al cunoagterii prin iubire, Lwceafdrwl sintetizeazd" strivechi elemente fol-ice (credinqa ci omul este reprezentat in plan cosmic de steaua sa, dragostea pestedintre un pimintean gi un astru, elemente ce se regisesc, de exemplu, in Legen-

ciockrliei);1 motive romantice (motivul cosmic, motivul mirii, motivul nocturn,I . I . . ' ' -I visului, motivul codrului, motivul cosmogenezei, motivul iubirii interzise'

dvul inger-demon, motivul florii etc.) intr-o ultimi gi totali aventuri existen-i, inceriare de cigtigare a unidqii spirituale, prin depigirea ,,cercului strimt".Prin tema iubirii gi a cunoa;terii, poemul este o creapie liricd ctt un fir naratirtracteristici a creatiei epice) gi cu peisonaje (ca in creaqiile epice gi dramatice), dar

Os cu ochii vii"-, tinirafatl, prinqesa din basm, seamini cu personajele femini-i specifice creaqiei eminesciene. Poetul ,".dy""lj"rdiJoeul g4o.-"*:1, i,li:yre-miurgul din poemul' Lwceafdrul),a schimbat finalul basmului, ,,zmeul' din poemrazbriepefaiade impirat rostind un blestem, nu prlvilind o stinci (finalul bas-

najele sunt lirice, ipbstaze ale eului creator/eminescian. Luceafirul, eon, crea-

rr4 |1ie rlintii, nspir ri la.irrrpl:::::-:::ll pri' iu'irc, triieqte visur

'rorqii, ,,screa de rcpaos,,,oglindinrlu-sc in cxisrc'nqa prcafrum.as"i fcrc'd.l;il;;;;, ;;apabil si renunqe ra r,,,tnurirc pc'tt'u . ,,ori dc iubire"; ,,Da. rni voi "5::i;";!.""i, nr;.nnd o alti lcsr.;/cu vccinicia sunt lcgat,/ ci voi sr mn dezle ge.,, -f i,ni,rtr irri,

"";.a ?n frumusei.. *,aspiraqic, conrcmpldnd luceafirur, ,r" r.rr.l"'t,ia t"b#';#hfi; ffi;i'iil:rf,1'rilin, ,,Biiar din flori gi de pripas, t Oar

171:-:-yn,"i."..frrf:,i" ..o.r.o'erd pe sirreprin catilina 9i se inalgi spiritual' Pentru togi cunoasterea se rearzeazd. prin ztisarrgi uls; pcntru Luceafir visul setei de ,epaos, ,,O;r, .hror, i.nr-aq intoarcc 1cJrao.s..-./ $i din..pro, m-am niscur,zl,rn-.'11^n1 am arary($

rniurgulii oferi o lecgie d. .uno"Et.i. punand r" "rrii*?p;;::bd::#i:;._"r;risrnurui) condigia exisrenqiari . ,r"-.rritoril., ;-;;;;

"-l"lr.ril"r, murirori: ,,lrinumai doar dureazi'..y vint/ Deserre id:iF -71q,:j;i;; au srele cu noroc/ giprigoniri de soarte,/ Noi nu avem nici timp, nici"d,/bi;cunoagrem moarre.,,.,,cici tolise nasc spre a muri/ $imor spre a se na;re,.. Nr-ir.,di-_^r"iiro.r;ffit.ide deasupra"), Demiurgul ii reaminteri. -"r,i.""1

;,rl"r;i,#; r orn urtarea de sinccarc-l stipinea {iind. contaminat de uman, prrn eranur sdu erotic.Fata de impdrat (numiti astfel ori de

t ::: if :i:*,o -" n,i, *,, r u ;, i*,1 u ffi i: +FiffJj:i1:il,li:::3: | ;;: ll ; Iseara, conremplind marea si cerul, ..rno"gt".,,.,rir"l d"lrr.-.]lli). p"r,duland intre cc-lest gi teresrru, inrre chemirile Luceafirului'l ..r. "r.j";'Eaterrr, ea igi desriinuiczbuciumul:,,Dar un luceafir, rdsdrit/ Dir,ri;d;;rrj;;;iiil orizonnemirsinit/Singuritilii mdrii;//.girtainic genele r9.p_recl cect

-r r.l-pr#insul/ c6nd are apeivaluri trecl ci.ritorind spre ddnsur; /iLucegte.-rn "-oi

,re'spus,/ Durerea si_mialunge,/ Dar se inarqi tot mai sus,/ ca sa nu.-f 99;";r"l..zi plrr,,'d" rrisr cu razcreci/ Din rumea ce-r desparte.../ rn veciil voi iubti -nvici/ va riminea departe...,,Ea insl,si numegre aceasri iubire ,,farmec sf6nt/ 9! n' i;"iio. pri."pe.,, farmeccare trebuie triir prin depiqirea cercurui rr_11Tr i"iqiri, pri" ,rfuepa$rrea care pen_tru om rindne limitati. Fata de impirat nu-l poate urma in v,poare numai sd, pdstreze r;trr i-piii-;iiiiorrt., ,,visul de tu..r.lillttte

pe Luceafar,uldmainvocare/chemare a ruceafirurui,.roriire J. i"rrl. i-perar, deveniti ci_tilina, matcheazd.limira umani a. cunoa;rerii $i.;.;il;"irii"'i.ru;rr" cu un conse_ner fata depi;ise un ,,cerc strimr", casa (prima.$i

" d;;; .l;_;";h.;;f#l"t),r;;descoperise identitatea, dar gi rimita iniiurii,

tilgaqi^r.*ui'inrr_.r" cerc mai larg.,,cringul" /pidurea, spagiur mitic al cup_rurui;rilio"i. i" ;;#u ipostazdluceaf;1rul trebuie si devini sreaua norocoasi a^cirerinei; ;6il;l;,iu.eaf;, blind,/Aru_necind pe-o razd,/p.drrunde-n codru si ?" gind-,iivo;;:;'t d; ineazd,!,,penriu ciralin, fata esre sreaua norocoisi,.r;-i;;i.iliui, "

i-pri"irii, ,,iubi_rea dint6i";i ,,visul din urmi": ,,cu farme."f r"-l"ii,..;z'cii,airile stribate_mi,/Revarsi linigte de vecil.P.e no_aprea-mea de parimi.,.Cele trei personaje lirice, Luceaferul. faia de impirat - cdti.lina, citilin, accedla o cunoasrere superioari. inbazacnreiafiecare i;"il;#1'd. rorrrrl lui, o altiremi a poerrului fiind tema proprie romanrismului _ soarta,omului de geniu _ temimenqionatdininsemnarea poerului pe o fili

".*rn.rr.rffi,îJg""a, Luceafiruluireprezinti desrinur omului de geniu care devine nemuritor, drr-rru poate fi fericit.

155

cstc Ai scrnnificaqia versurilor din l' inalul pocrnului: ,, 'I 'ri ind in ccrcul vos-Strimt/ Norocul vi petrece,/ Ci cu in lumea urea mi simt/ Nemuritor i;i rccc."mul este construit pe antitezalimitat-nelimitat, muritor-nemuritor, inger-dcrtrott.

i simetrice cu celelalte doui tablouri, al cloi-in gi Citilina, pirgi antitetice, dar;i simetri- zborul cosmic al Luceafirului gi dialogul cu Demiurgul (cadru cosmic) - i;i

I al patrulea - idila din codru, care se apropie de planui_cos-mic-prin.spaqiulic al cringului, iar prezen\a Luceafirului consfinqegte rostul celor doui lumi.

lnqelegerea destinului il face ,,nemuritor ;i rece", adici senin' Aceasti interprc-este sulqinuti gi de poemul Pouestea magwlwi cdldtor tn stele in care Eminescu

incercaie de trecere dintr-un cerc strimt intr-altul'

lntre spiritul univeisal, Demiwrgwl- Marele Tot - qi om - parte - se interpu-Luceafdrul (Hyper-eon), ca mesager al destinului uman.ln actul cunoagierii prin iubire, Luceafirul a descoperit imposibilitatea cobori-lui in cercul strimt si menirea de a rimine stea cu noroc pentru obiecrul patimii

mi convingerea ci geniile sunt fiinqe f;ri stea, f;rl ing er de pazd, neinqelesc dcnii [or, solitare, dar stele luminitoare pentru oameni.

lnilgarea spirituali a lui Citilin prin iubirea pentm Citllina, deveniti stea pen-el, ca gi a fetei prin ,,visul" ei ,,de luceferi", este expresia mitici a autodepigiriiafle, a stripungirii cercului strimt, ?n acela;i timp a mdreqiei omului in perma-

Sintezi lirici, epicd gi filosofici, poemul Lucea{irulincheie grandioasa operi emi-ciand, realizati in trecerea lui meteorici prin lumea efemeritigii. Intilnim in poem

le-cheie ale universului poetic eminescian: aiswl (crt multiple semnificaqii),zborul, steaua, ochii,

Poemul Luceafdrwl este desivirgit gi sub aspectul rcalizlrii artistice.

Subiectul al Il-lea

A.1. tnadlmd;ag: invilmigeah, ingrimideali, imbulzeali, inghesuiali, aglomeratie'

rdpede: rapid, urgent.a tncwnjura: a da ocol, a ocoli.a se prind.e: a se lipi.

2. de trei ori - complement circumsanqial de mod, exprimat prin numeraladverbial.

;tergi.ndu-se - complement circumstanqial de timp, exprimat prin verb la mo-dul gerunziq diateza reflexivi.

cu mi.na - complement circumstanfal instrumental, exprimat prin substan-tlv comun, simplu, genul feminin, numirul singular, cazvl acuzativ,precedat de prepoziqia simpli cu, articulat cu articolul hotdrit a'

suspini.nd - complement circumstanqial de mod cu nuanqi de timp, exprimatprrn verb la modul gerunziu.

r$ lm'4lt t i b ina - cotr tplcrnctr t c ircurnsrnnqial c le t i rnp, exprimat pr in locul i rr=

iar - compt,"::l*:f#1fiiiTf -"r,

exprimar prin adverb de m,,l3. ln text, acela are funcqia sintactici de atribut adjectival.

Liderul grupului este acela. (nume predicativ)Pe acela l-am intilnit adesea la concert. (complement direct)Acclaimi vorbise prima oari despre clubul Fiorr.r-d.-colil (r"ur..t)De la acela am cumpirat doui cirgi interes""r.. 1.o-pr.-."r indirect)

4' ,,de nu eram eu" - propozigie subordonati circumstanqiali conditionale.

B.1. S.osise clipa cea mai emopionantd dinviara mea. (adjectiv la gradul superlrr

tiv relativ de superioritate)ceea ce-mi povesrea vecinul mi inreresa cel mai pwpin (adverb la gradul superlativ reladv de inferiorirate)

2. ln interpr etarea solistei am sesizar o notd falsd,.Fetiqa care plinge a obqinut o notd mici la test.

Mi se pirea ci existi mai multe cdi sd. rezolv'Im problemele apirute.Se cl'l imediat ce-i relari scenariul spectacolului.

- --r

Glumele lui risuflate mi supunea u la ad,evirate torturi.Unele torturi expuse in galantar nu mi imbiau.

Pe mirigte rimiseseri snopi de griu.O snopi in bitaie.

3. cre dinpd : ne.credinli, ateism ; infidelitate, inseliciune, trddare.d.tnatntea : drnapoia; posterior; dind;r;tul.morocdnos : comunicativ, prietenos, sociabil, expansiv, exuberant.a. accepta: a respinge, a dezaproba, a reproba ; i ,efiiza, a recrrza, a renega.

4' Intengia lui era t/si-gi dea doctoratul2/ca si-si creeze faimi in domeniul so-ciologiei.:/P, - propoziqie subordonati predicativi.

f1 - propozigie subordonati circumstanqiali de scop.Nemulqumirea noasrri afostl/cd nu s-a'aprobat .r.dit.rl solicitat 2/ca sd,in-ceapi construirea unui centru cultural modern. 3/P, - propozigie subordonati predicativi.P, - propozigie subordonati iircumstantiah de scop.

L,,1. Copiii din clasa intii invaqi doar/numai punctul gi semnul intrebirii.

13. Caievasizici, dacd nu intirziam' ne-ar fi luat gi pe noi in excursie.3. Bineinteles, a simqit qi ea o boare (adierea plicuti de vint).

Subiectul al IIIlea

l. Aspecte metodologice ale formdrii capacitdpii de citire/lectwrd in clasa I

Citiiul este un p.o".t psihomotor de transpunere a unei structuri grafice cu in-intr-o structurl sonori cu semnificaqie.

Scrisul reprezinti convertirea unei structuri sonore cu inqeles intr-o structura gra-cu sens.

Cititul gi scrisul sunt activitigi intelectuale complexe, conltiente' de lungi dura-

cu implicaqii volidve 9i afective. Copiii trebuie si depuni efort congtient gi con-

, trebuie si ingeleagi ceea ce citesc gi ceea ce scriu, numai astfel aceste structuriistice devin funcqionale, permiqind conexiuni gi transferuri de sens, precum gi

nifestarea creatividqii.Cititul ;i scrisul sunt instrumente ale lucrului cu cartea, ale muncii intelectuale,dezvoliA gindirea, spiritul de observagie, memoria, limbajul, imaginaqia 9i voin-

Aceste activititi intelectuale sunt dificile, necesiti efort congtient, presuPun exer-

ea voinqei gi o motivaqie interioari.Scrisul esre o activitate mai dificili, intrucit necesiti, pe lingi eforml intelectu-

$i un efort fizic maimare decdt citirul. $colarul mic depune efortfizic foarte mare

r cauza unor acqrum mudle, participi la activitate cu analizatori neimplicagi in acest(buze, limbi, picior g.a.). Imposibilitatea coordonirii migcirilor determini rit-

lll"trr i. scriere, intreruperea migcirii miinii gi, in consecinqi, instalarea oboselii'

Condiqia reugirei in formarea deprinderii de citit-scris este asigurarea unur ince-

t bun, pozitiv, createaincrederii in sine gi a motivaqiei intrinseci'Cadrul didactic dispune de variate mijloace gi procedee de creare amotivaqiei pen-inviqare la gcolarui mic, pornind de'la caracteristicile virstei gi de la caracteris-individuale: nevoia de cunoagtere, curiozitatea, afecdvitatea (acele particularitiqi

copiilor descoperite in etapa evaluirii predictive 9i chiar pe-parcursul -activitiqi-diiadice desfi;urate in clasi gi in afarl clasei). Spre exemplu, se pot.folosi: .- metoda modelelor: copilul este atras de adult 9i, in special, de celebritiqi; i se

pot oferi modele de pirsonalitiqi 9i de copii geniali din diverse domenii:_gti-inql, artl (scriitori, muzicieni, artigti plastici, ictori), sPort etc. Cadrul didac-

tic insugi esre un model. in funcqie-de profesionalismul, tactul pedagogic,

sensibilitatea gi de aptitudinile sale, inviqltorul/inviqitoarea devin un exem-

plu de urmat in viaqi sPre care copiii asptri;- iecturi expresive sau

"ndiere" unor casete cu inregistriri ale unor fragmente

literare (in interprerarea unor actori indrigiqi de copii); acestea le trezesc ce-I lor mici emogii care pot constitui motivaqia Pentru invigare;..- inregistriri video atragdtoare gi educative, filme pentru copii, desene animate

sau poveqti care stimule azd" nevoia de cunoaqtere 9i curiozitatea ;colarilor;

-Trl

::l:]i::::l:"* :::f::jli r:':l'lll:ir.r i s,rtr poveiiti crcare dc copii, activiragil.:llli:':*:,i:".1T,jrl licar.c sunr ti,a,.tc,ur.,rg,{,",,," p.,rrru iJJrri,i,tr'trri de.simdare, clc pcr:spicac;r"r", J.

"r..ri"llvltate $.a. care pot duce la :tFg=r il ir rrror ivirlici pentru inviiare.

rcct;

At'esrc ;rctivitiqi tr:cbuie se fie ffiedare sau urmare de scurte conversagii dirr crrBr ' r l ) t r i s i t inqelcagi nccesiratea al f"bet;rer l .Ltsttltrca cititului implicn parcurgerea urmdtorilor pagi (realizarea urmeroar(,hrf( ' .nr l )onclrrc alc ci t i tu lui) : -

rcc"',od$erea literelor dupi forma, orientarea gi locul lor in cuvint. Recun.;r5=

:::::rl;.::rTebuie asociata i"toia."una cu recunoagrerea sunetutui p" .ri5

i:,:::,t:;:l:'":i:;:j1':î.'.'::li':'u cinzpwtwi'uizuat de citire de o sitabd;- trecered, de la silabd la cuah.nt. A.";#;;- """"'.{J'ri"",iili'"^!'

o s,taba;lcasi contir'r'r'i..-"-.,^ ^r ̂ -.--r.-- , -'-Potenti

ii ajuti pe copii si inle=I c a gi c o n qi nu rul s emanri " "l ..,.,,an i.,i;; n#;** : J ri'"T I ".:r"Jif x JJl[=ll.:!"n..':fff:::nl "1i1,;1;i;1;i.,,,,ii, s.e .reatizeazd,lent, prin revc,ririr, .i -^;: r.

^sarrzarea aCeStUl pas este Un act tli:::ltl

t]:..ttrd. efort sp.orjt din partea elevului, se realizeazdT" ,- '.,.,"

re.,^,,i,i

iffi:nfi :'Ji,'"",'":?:l:;'*::i:l:Fr'::iyi;;:;;"ff i";:i::.'#;"":ffi :'I'ocmai dificultatea acesrei comc a re c op', a . ;,.",. iri 1l,l,ill,iJ.?lliffi I if lilT|:;f*:m :l l:m propnu, congtient qi co_

- l;'.11.r:TT?1: yl,^dtficit, consti in.d.etimitarea fiecdrui cua6tte yy.diy frazd ;i inpelegrrro ,rrrilri orrirrio.

cuvhnt din propozi.

f :::l 1l,t:'tui esre rpr;ji*i;i fr.if ir"i J" .hectivele reatizare i;:':':'?"::::':r:::':ii+;i;1rr**rilffiffi :H:::"#'".?i;J,'i*|1l;,';"ii-T; j;"I;::"'i j":i:1":l::*:'','ry:l:F:tril;. jJHH:'ff

":".'iil'fl i'.,ii:,T"?J:::,t^yt':r;;fi ;;il#;".#ilf f TffiT*#::f,il'

'!il:',?.'ff ::iT,1'Jr3i'::i:1:::::Ii;:#il:#;'Ti"iffJ""'Jl&.,',,,iiTi::"i#,lilifl;iia""t" r".iu,;;;;;I;.;1. r#;::':,iTil.;i,',:'''.#li;la 75 de iuuint" in total.'

3jl:::;nga pregititoare a cititurui, elevii descifreazd texrur, prin efort pr."pnu' crrrnd trecare in goapti. cadrur didactic o"uii.,e,";il;. ci fiecare co.pil descifreazi textul torrsri"rrr.

-

'Y:f;^'i:;::f:;a^textwlui cu voce tare de citre copii, prin citire in lang, citire

" Familiarizarea cu textur se face.prin analizafexicard, prin expricarea unor cu_vinte gi expresii, daci este ."rrrl, prir-ir*eDarl sl raspunsuri.' Recitirea de citre erevi arterne azd. cuexercigiul cidtului si cu povesrirea sau dia-lo gul/ dis cuqia euris tici, p.'rr'" .i .i"; ;" b"t;;ili ;r:"d;sprinderea i',viqirurii penrru viagd/ amesajului ,rrr,rr_, de rexr.r se practici diversele forme de cidre: ;i;i;; ,,p. sirire.., citire selectivi, citire runei unitigi logice ca.rispuns penrru o i'tr.b"r";;;.;;"i;;r"J"r. penrru unrispuns al cadrului didaitic r* rt

"trui .t.v. cu cit,."J"ri" mai complex,cu atit mai multe actlllted formative po.r ii.r""r.. s" .rrit]r.""e-gi citirea arter-nadvi sau cirirea cu voce t".", ,rr-"rg a" liiir*i" ;#ffi;? gand, citirca

-

relevi nivelul de performangi al fiecirui elev'

I t r tde tip ,,ptafcti", iu carc un elev, c{upa cc a citit o propoziqie' nulne;te un colegO[ continue lcctura. ln clasa I, textele nu trebuie si congini dialoguri, de aceeanu se poate practica citirea pe roluri, foarte agreatd de copii. Citirea in lang, in

ordinea aqezdriiin banci prezinti dezavantajul cI unii elevi sunt atenqi numaila fragmentul (unitatea logicn) pe care il vor citi, dupi aceea li se diminueaziinteresul. Condiqia insuqirii corecte, congtiente a cititului de citre elevi este exer-sarea citirii in fiecare lecqie de Limba qi literatura romini de cltre fiecare co-pil, prin efort propriu, in ritm propriu. Daci existl elevi cu dificultigi depronunqie, citire gi/sau scriere, se creeazS, gi alte posibilitiqi de realizare aper-iormangelor minimale sau sunt cupringi in proiecrul curriculumului de aprofun-dare. Cu acegti elevi se pot organizajoctrididactice, precum: Sdculeywl/Casetacu swrprize, in care existi jetoane cu imagini de obiecte, iar pe verso litera detipar sau de mAni cu care incepe sau care se afli in structura cuvintului-denu-ntit. , imaginii. Cu literele de pe aceste jetoane, copiii alcituiesc silabe, apoicombini diferitele silabe pentru a compune cit mai multe cuvinte. Ei trebuiesi citeasci silabele gi cuvintele formate. Cu aceste cuvinte vor alcitui Propo-ziqii. Prin aceste jocuri didactice li se formeazi elevilor cimpul vizual de o si-labe si de un cuvint.

o.secvenqele de citire vor fi urmate de o conversaqie prin care:

- se consolideazl insu;irea conqinutului textului de citre elevi;* se pregitegte descoperirea, de citre acegtia, a mesajului textului;

- se ioniolideazd deprinderea de comunicare oraltr;i de receptare a mesajuluiscr ls;

- se exerseazl, memoria;.- se stimuleazdimaginagia prin raportarea textului la aspecte din experienqa de

viagtr" a elevilor;- se incurajeazi spontaneitatea gi originalitatea;- se inliturl monotonia, se pistreazL motivagia inviqirii'

o Mornentwl scyierii:in funcqie de etapa din procesul de insugire a citit-scrisuluiin care se afli elevii, exerciqiul de scriere poate consta din redarea de litere, si-labe, cuvinte sau propoziqii simple din doui cuvinte, apoi din trei gipatru-cincicuvinte. Cuvintele pot fi mono-, bi- sau trisilabice. In etapa postalfabetari, co-piii pot scrie un proverb adecvat texrului, un enunq din text care le-a plicut celmai-mulr etc. irr timpul desfiguririi activitiqii cadrul didactic va avea in per-manenql griji:

- si controleze gi si indrume individual elevii prin aprecieri, explicagii, demon-strare gi evaluare stimulativi;

- si ii ajute pe gcolari si se relaxeze dupi un efort intelectual gi fizic mare;- sI asigure inceputul bun gi continuitatea in activitate con;tienta;- si alterneze metoda exercidului cu alte metode formative.in fiecare lecqie trebuie realizat feedbackul (conexiunea inversi) care direcqio-

i activitatea didactici in continuare gi asiguri evaluarea curenti, formativi care

I| |0|

Ptin tema pentru acasd sc va asigura atit rcqinerea, cit qi transfcrul achizitii l,rlllevii trebuie si citcasci gisi scrie acastr penrru "-gi

.or,roiia";;;ril.].]ffi].",,.te 9i pentru a sc asigura continuitatea inviqiriigi in

"li.l i-rt.d,ri"giorr"ia..a, ..finsrituqionaliz.at,Lecqiade Limba.gi literatura romini se poare incheia printr-un joc de relaxr'eseu prin alt mod de interacqiune comunicatirri 1no've.u"ti i.-"Jl;;;;;;tr;i:,;

sonori ctc.) .

2. Conceptul de cuniculwmPentru tezolvateaacestui subiect, veziTestul 6, subiectul al III-lea, itemulJ,

3. Metode Si instrumente d.e eaalwarePentru rezolvarea acestui subiect, vezi Testul4, subiectul al III-lea. itemul 1,

TESTUL 14

Subiectul I

I plumb

de G. Bacovia

Simbolismwl este curentul literar apirut in Franga, dupi. 1gg6, in cadrul miscirii,,decadenqilo r", ca reacgieimpotriva roma'tismult'fi

1n1r"*irirr-"r..il;:;".ezia" sondirii eului inrim pe car eir swgereazd ptin ,i*iorrrr, corespondenre, rnuzt_calitate, prin sinestez:1, yi:y imaginiiogi, n"ia^"rir., .""""r."rri., prin'repetiqii,laitmotioe, refrene. simbolismul-a curti"'ai p"";l; e';; qt ;;;;;i;; irirr, ffi^rg'a' Din simbolism s-au desprins, ulterior, "r-.tir-uigi

zuprarealismul. Simbolis-mul rominesc, apirut la sfirgitul secolului al xlx-le;;;ti ;"nit""q" -ir, "*iiIi"

i.""-1a (susqindtor asiduu al curentului gi primnl t.o."ri.ian a fost AlexandruMacedonski),_a cunoscur mai multe etape. p^rintr" po.glid" pr"stigig se numiri: Di_mirrie Anghel, Ion Minulescu, Emil Isac g.a.

r - -i-- --- :

Alexandru Macedonski gi-a dorit sd devini poet simbolist, a cultivat tehnici sim-boliste in multecreaqtll:::l::., de pild; i" p;"^"i i;;iea d.e decembrie, rotuqr,structural, rimine un romantic r -

-Bacovia, cel mai mare simbolist romin, a fosr caract erizat d.ecriricul Nicolae Ma-nolescu asder: ,,simbolist prin formagie, Bacovia ifi a.fffir" epoca, apartinind no-eziei romine moderne ca unul dintre marii precursori... i;;;;ir;;;;;t:j;;;'.rfi",dezolante, al iernilor care copreges_c prin omerul

"b"rl;;;, ;il;il;;iilrt;5;i#;r.descompun cadavrele din orig gi al pri-a.t

"rilor pl,ruio"r. gi ,r.rrrori.", B;;;;i;"-

1"r:::3,^::^::meni altul, sentimentul singuritiqii, srarea de prnbugire inr"rio"ri I,oe lnadaPtare drsperata.

L..,Printre cele mai reprezentative poezii Pentru lirica bacoviani se numlrul poe-

I Plumb, care a dat dtlul prirnului siu volum de versuri, apirut in 1916'

ln cele doui strofe ale polziei eul liric sugereazi un univers liuntric terorizat de

ritate. Discursul lirii evoci o realimte exterioari macabri (cimitir, cavou, si-

decor morfuar) in prima strof6, corespondenti pustiului sufletesc 9i deznidej-

inrerioare a eului, sraie e"ptimati prin simboluri sugestive. Construit prin tehnrca

iei, a simbolului (,,plumb"' ,,caYou", ,,amorul intors", ,,aripi de plu, ,,aripi de plumb") 9i ar ruvlsrsr \ r r r rsrrrv t , rv4' v$ t , rar :^v^ s ' , t r " ' r - - - r - - - - - - - / t

ei, versUl bacovian este concentrat, simetric, cu repetiqii care creeaZd

muzicalitate deprimanti, obsesivd.Poezia are labazd, aga cum mirturiseqte soqia poetului, Agatha Grigorescl Ba-

ia, o impresie puternici triiti de acesta la irrmormintarea unei rude, cind vizi-

carroul Sturiegtilor din cimitirul din Baciu. Atmosfera sinistri, stranie' care

obsedat pe poet, a fost transpusi in poezia terrninati in 1902'Cuvintul-cir eie, plurnb, t"p.t"t de gise ori in poezie' este corespondentul stlrii

rfleregti de insingurare gi paiesire idtr-un spagiu inchis_, rece 9i infioritor, cavoul.

ul liric iqi comunlci o gami largi de senzaqii 9i stiri sufletegti: in lini;tea mormin-

ili, senzaqia de frig amplificatl(,,era vint") se asociazi senzaqiei auditive, scdrqii-

iil coroanelor de plu-6, gi celei vizuale,decorul plumburiu (,,sicriele de plumb",

flori de plumb", ,,cor,oarele de plumb") sugerind aplsarea sufleteascl' sensul me-

iforic allimbolului ,,plumb", repetat in fiecare strofi de trei ori'

I CoborArea in proftinzimile sufletului deprimat duce la deznidejdea imposibili'ilgii inbiriir ,,Dor^mea intors amorul meu de plumb", la spaima terifianti a singuri-gliii (,,gi-am incepur si-l strig"), culminind cu sentimentul morqii: "SjaT singur lingimori... gi era fr{g..." (ideeahorqii triiti senzitiv), ,,$i-i atirnau aripele de plumb"

- sufletul ttn -"i

este capabil de zbor, ,,aripele de plumb" atirni,invinse, neputin-croase.. ln sfera semnificaqiilor poerice se inscriu gi verbele la timpul imperfect,marcAnd

acqiunea durabili, ceea ce ielevi izolarea eului liric intr-un spaqiu liric inchis, ostil,

firi putingi de iegire la lumini (,,cavou"): ,,dormeau", ,,dormea", ,,stam", ,,era", ,,scir-giiau", ,,Stam", ,atirnau". Repetarea verbului ,,a dormi" 91 "a

st1- repre"jnti.alti

modalitate poetici de sugerari a captividqii eului in spagiul mordficirii spiritului'

Expresivitatea gi melodicitatea versurilor se realizeazd nu numai.prin sensurile

conotitirre ce relwi hipersensibilitatea eului liric, ci gi prin construcgiile concentra-

te, prin paralelisin siniactic, prin repedqii gi inversiuni, prin punctuaqie: liniuqa de

paizd,mai ales punctele de iuspensie. Cele doui strofe sunt construite simetric:

,Dor-."l, adinc sicriele de plumb " / / ,,Dormea intors ainorul meu de plumb". Pre-

dicatul este urmat de corfrplementul circumstanqial de mod, ,,adinc"/,,intors", acest

complement surprinzindiontinuarea pribu;irii eului intr-un somn_ce-l apropie de

-o"ir.. Repetaria sintagmei ,,flori de plumb" cu care incepe al doilea vers din fie-

care strofi reveleazd"un univers interior ttaumatizatVersificaqia contribuie, in bunl misuri, la sugerarea acestor triiri ale eului liric:

cele doui strofe-catren au misura de 10 silabe, ritmul iambic 9i rima imbrlqigati,

masculini (accentul cade pe silaba care rimeazd).

1t2t l,acustri

dc G. Bacovia

ln univcrsul liric bacovian revin c'teva motive (noaptea, ploaia, aspecte depritlattc qi morbide ale anotimpurilor, irrrtr,r-.rra. muzicale) coresponcrente nevr()z.ci qi scntimentului singurntigii.. Ca gi in poezia Plwib, gi aici sunt doui planuri care evolue azd. paraleldar se ;irrtersecreazi ca semnificagie: p.ran.wr exteriir,

"i t"-ii ji a;;;;;i, cuprnse de po_

:\,:,1,i:!^',:::',:(::::,1*-'"'^'::)''t";i'iio.';iil"t.l;;ru;.;#ilobsesiapruviah:si t tqur i tate, t r isteqe gi apisare. ' SrrrsrdLc us oDsesla Pluvlal i :rn poezia Lacustrd, ie la titru,gi pini la urtimur vers, se sugereazi un univers irrrlisolugic. Prima imagine

".rt. ".rditirr;: ,,De-ar6rea ""pd

il;louand,/ Aud mate_ri.r plingind". Teroa"rea ploii i;;;;*"il i1" (;;D;:;#;'r.;i;, si incomensurabi_lc crcqtc gradar, de lasenzaqii organice (,,$i p?.;;;;;; #laili ffi;;;i;;;;;rrri izbeqte-un val-.. ,,gi simt...?), il d;i p'rih;i;iliilliiro*r,, er mr se parelci n-am tras podur de ia mar"), ;ili;;l;;gi"a"du;;;;_'o io.ui,",g; racustri. Tre_:::i,?jiTpylui, sugerari p'in repetar"" pri-irt,ri

";;r;;;l;;r],rofa, amptifici sen_7'alrtlc' sparmele care, cumulate, duc Ij sentiment"t -9rra

,i-rr.i ;;;;lilri il$;simt cum de atita "t::i1^l!fti,ai;:Ilitugesc..), conduc la ,,un gol istoric... Acest,,gol istoric" este ̂o

consecingi a"rr;rui.ii lumii, dar gi un rivnit sf6rgit, asemeni,emi_rrcscienei ,,sere de rep.aos". pt;b"ji.."'i.rlr ""r"rior;;;;hi;il azi cupatrundereaeului in sine, inrr-o riire de

".u;""]r; ,Ji".i-b. Ail;;r, a" pr"n"r exrerior inrr_uninterior hipersensibilizat (,,Toiir.Crj, ,., asteptind....,), senrimentul singurata_qii il trimiti menral la inceputuri';;-sr";;l"gu.r,'Ei me dr..1;;;;;ils;""i;ilft:_Ic Iacusrre." Locuinta.racui.;;;;;il;;;rri;;t;rl#,;rrirr,i.rui,

cu singuritateaontologici gicu unicitar.",Jt;i,""ririrlo_-.rrrrr.. i ,iIn discursul liric se remarci tehnica corespondenqei : planul exterior meramor_fozat de fenomenul pl"ui"l .tt"

"*fr.i" rr"1 interioriziri, naturii atribuindu-i-se:-111i:-*"eti: ,Aud materia pl?.".gi"i;. si_b.[il;.; ;iir';T)"*consdtuie ma_nrtestarea exterioari,a]i"]-:.i:ibilitaqi intrare in panica r;"guriragii, iar gorur isto-,c pune.in evidenti o damnati nevoie de repaos absolutl Din cele saisprezecepredicate, cincisprezece sunr I" d-puffr ezent, parceun prezenr etern, unur la tim_pul trecuq dintre acestea ,,aud" se ,"p"ie de trei ori, ,,sunt singur.. de doui ori, ,,mdduce-un,gind' de doui ol. pri-r ri.olll" ,.p.r;, ugor modificari, in ultima stro_ti, versul diferir fald. de nlma rtrofe ,.r*; srarea psihorogici a eurui riric; ,,Tor ffe_sirind, tot aqteptind", e^',rident ,r"r,rf"..ao" pr"rrrl i"r"ri8r. s. ,"peti, de asemenea,atributul adjeciivar ,,atatea",

'.;;ifi.a;^dJ;"J;;Ti riilrratua nopti,,, ,,deatita ploaie"), se repeti lerbyl l" -oJuig"*y|., ,B[";;i;;plasat in rima mas-culini. Rima nu

"rtd.onr.t"nti; cea mai ex"presivi rimi este aceea alciruiti din ver_*,llg:lfi.u

(,plouind",.gla"gal.rJ;.,-,oi'r.prand..) 9i substantivul ,,g6.nd.,. Ritmulcste lambrc, rar misura e de g_9 silabe.

"["'] poezia bacoviani aparqine expresiilor celor mai specifice ale simbolismului.$i tehnica sa se rezolvd excrusiv.cu -ii.r..r"

pe care;.o"1, simbolisri i le_a oferit,acea sumi a sugestiilor care vin din muzici, di"."lo"r.";;;;i; j;il;;;i;i;atmosfera confuzl, a inconstientului, toate corrsecinlele -"rTpi.*ri

impresioniste,

6lrora apoi rcnrpcramenrul poctului lc-a adiiugat aura.fanati a dcstirrului sitt, sar-

!ar*"t li rnant'ia dccrcpita, funebrul -acr dainnat". (I. Ncgoitcscu' ,,Poczia lui

$u.oui"'1, in vol. Scriitori moderni, Studii Si insemndri ctitice, EPL, Bucurcqti, I 9(r(r,

p, 137.)

Subiectul al Il-lea

A.l. mlddios: suplu, graqios, mlidiu, zvelt'

anin at : agdgat, atir nat,cump dnit : potrivit, echilibrat'aiurare : delir, halucinaqie'

2, inele - substantiv comun'ie;ind - verb la modul gerunziu'mai muh - adverb de mod, gradul comparativ de superioritate.

. d,esdvhr;it - adverb de mod.

3. in text, ara esteadverb de mod'N-am maiv6zut ata omincipiginat! (adjectiv invariabil)

4. ,,Ce am clscar ochii mari", ,,gi am inqepenit" - propoziqii subordonate cir-

cumstanqiale consecutive, in raport de coordonare coprrlativi.

,,si inceapi un basm" - propoiiqie subordonati completivi directi.

,,ci trebuie" - propozigie subordonati subiectivi'

,,si-l turnez" - propoziqie subordonati subiectivi'

B.1. cap

Alat din cap aprobator'CapwI rlscoalei a fost pedePsit.

colpCiqelul mi-a infipt w colg in,deget. :

Stdtea supirat intr-w colP'

marcafn C.t-""ia nu se mai folosegt e marca, ci euto.

Produsul este de marcd (de firmi)'

romanA apirut rtnronlan excepqional despre cilitoriile cosmice'

Impêriul roftian se extinsese pini la Pontul Euxin'

2. . Eacdese drurne giiin Bwcegi. Am o casi de vacangl in Bu;teni' (defective de

singular). Pir"ea un om de o mare bundtate. (defectiv de plural)

i r lr Am cumpirat din piala rnazdre, pdnwtjer, ntdrrtr, pdstdrnacpi arrc zarzav.rruri. (defective de plural)

t, o Nu fuscse un.spechcol care sd.mi inc6nre. (subicct)' kil::l'il;;ii'e

p'of"o'i tin"'i d'u la care'aveamlari p..te'qii. (comprc,r De la Tirgul.de carre am cumpirat publicaliile de careavearn nevoie pc'rru lucrarea de doctorai, 1""_ir._.nt indirecr)

: ilX?::i?i:i;XX:H:d7ti:t.':,^07'1/ voiparticipa cu picturle 2/ pe ca*P, - propoziqie subordoffi;#;stanqiali condigionali.llr - propoziqie principali.t,J - propoziqie subordonad aributivi.

c.t. Codrii inceouseri si freamite la adierea vintului.2. ln lucrare otra.u"ra irrr"rar.a ,..rrrl, ao..r_ente innegrite de vechime.l. Domnia Sa nu a

"du, "iri"r,I.ffi.nr.


':fi:{fi:!:';:i:X:;:::te de stimutare a neatiaitdpii eteoitor tn studiut tim-Pentru rezorvareaacestui subiect, vezi Tesrul 3, subiecrul al III_lea, iternur 2.\ Relapia dinne curriculum $ evaluarePentru rezorvareaacestui ,"L;iir-,'"'J)i restur g, subiectur ar III_lea, itemur 3.S.Tipuri de eztaluareEvaluarea infruengeazi inviqarea; r.4r1r."]:-oozitive intdresc. motivaqia inviqi-

:l,li:iffiI"ll-f"*:': :ilt:'';' il'^"'tti':j^.i:,, arari ce rrebure si inveee erevur,E a aluare ao."r. 1l,o

etr crenqa activitdqri acestuia'

- fgrmal;9i informatd;- lormatiod Ei sumatiad;- obrcctiztd qi subieoiad:- criteriald gi normatioi.Eaaludrile forrnare, tyri.za19 de instiruqii specializare, sunr examenele, concur_surile, evaluiriie nationare $i.hi";;d}rii.dfu";;dH;ilnspecgi'or ra crasi., Eaatuarea,e,\:.?

:;;" #ii*",u d"-;;i.";;ir.ri.". Aceasta repre_ztnti straregia de evaruare c.ea mai f...u.ii, ," ,"Îir.izi,;tffi;; activitiqle cu ere_vr pnn care se asizuri feedbacrrur .onunurr. Aceasti.;;il;;;; funcgie formativi.Eaatuarea ^,;*i:(^::TI;:;il.g;"

a" """i;d;.*. ;i:,'i prosresul unuielev sau lacunere, deficiengere sale in inviqa.e. scopur acestei evaluerr nu este nora_

| 1C5

ci feedbackul imcdiat, cu scopul cregterii performanqei gcolare. Evaluarea for-

ntivl trebuic sl fie permanentl, continul.,. Eaaluarea obiectiad gi subiectivd se baze.azl pe criteriul obiectivitiqii in notare., Evaluarea c'riteriald este strategia de evaluare prin care rezulhtele sunt comPa-

1te cu standardele sau cu criteriile prestabilite'Evaluarea normatiad reprezinti strategia de evaluare prin care rezultatple ele-

)r sunt comparate intre ele in vederea ierarhizirii' . ..P.;r* a-j,riealizô evaluare e{icienti in cadrul disciplinei Limba 9i literatura ro-

trebuie utilizate cit mai multe tipuri de evaluare 9i de itemi, cu rispuns con-

de citre elevi, itemi subiectivi de-tip eseu stnrctura! 9i eseu nestructurat.

' TESTUL 15

Subiectul l

Enisma Otilieide G. Cilinescu

Conceprul romdn - vezi P.-72.,Op.i"'tir.r" rd Enigma Oiihei de G. Cllinescu intrunegte caracteristicile roma-

nol titbi.rtiv, fiind s&isa la persoana a III-a. Naratorwl, omniprezent $.o.mniscient,i. Jir4.r* dq acdune, conduce acqiunea obiectiv, dupi un plan prestabilit, de aceea

to.O"iitit "ste

circul"ti, incepe gi se incheie cu o imagine aseminitoare, descrie-

rea iasei lui Cosmche Giurgiuveanu.Cilinescu recurge la tehtiica balzaciand,in expozigie menqionind momentul ince-

p.tii r.ti""ii (,,intr-l seari de lainceputul lui iulielgOg, gy puqininainte de orele z.e2e"),

l!5g;iile"Cin lo".tl' Bucuregtiul, strada Antim cu arhitbcrura hibrid;, casa lui Cos-

i.rh. Ci.rr*iirn""rru qi pe unul'dintre personajele principale, Felix, ,,un tinir. de opt-

t*"... ^"'i",

in unifoimi de licean, ,itrinsi bitt. p. mlie, ca un vegmint_militar",-iar

,g"1.*l nr. Ei foarte inalr gi gapca umflati ii dideau un aer birbitesc 9i elegant"' taqa

irivenill gi ,,aproape feminini", cu piru! lung, misliniu la ten.gi.nas grecesc..'-- O.*i"i, ihnetitt, abia sosir in Capitale, cauti adresa tutorelui sau, Costache Giur-

siuveanu. Primirea pe care acesta i-o face teptezintd intriga romanului 9i pune in

Evidenga rrdsirura piincipaln a personajului: ititudinea neprietenoasi 9i temitoare,

specifice omului î^, "

i" se gtie pindit de aceia care-i vor avetea' La intrebarea tr-

riasctr a tinirului, moq Costache ie un rispuns nlueitor PentrU ace$ta: ,nNu-nu-nuqtiu... nu-nu std nimeni aici, nu cunosc.,"'' Desfdsurarea actiuniicuprinde experienga de viaqi Pe care o triiegte-Felix, * la

rorit"i'i,iiii g"cur.sti p.rrri., a urmaiaculatea de -edicin;

9i pinr la plecarea oti-

liei cu Leonida Pascalo-pol, dupi moartea lui Costache': Corfllaul, predominant familial, dar cu implicaqii sociale 9i morale, se concre-

tizeaz|-in lupta pentru averea lui Giurgiuveanu.Ca $i roman ele lon gi Pddurea sph.nzurapilor 'sphniurapilor de Liviu Rebreanu, Enigma OtilieiCa Ei roman

incepe cu o scen1-cheii: salonul lui Costache Giurgiuveanu, prilej de portretizare

H cgt0rvA pcrs()r ir je.: r,c'nidir I) lscrrrrprr *. rrr, ,qrcrrr l lrogat, Agr;rc,r"ulc:r -- s.ra rrrr(,^rlc'c, si 'r i .rr ' r 'urca_--.s.1ur AgrJ"r, Auric,r - r i ica soti lor Turca.l)in prirnul rnorncnr, I'clix dcsco!.;;lip;.i. ,r".ii""il,r;r. aceste familii, Giurgruvoanu gi'l'ulca, imprcsii confirmate,nni ,aJi* ,il f ,."i.i" .i fal Aglaei], mos Costaehc, turorclc mcu, cste tot aga de avar. gi. de .lipsit de sirnq familial. ceea ce 'rirurprindc csrc ci pe-toqi, aiciin'Bucuregti,'ii y;.a r',p!rg i."roiia"ri,"rea de sinse. lr

iillll j '1 J :.:ffi ';jll';*r pa"dd; ;. . "iar, ri ;;:il;J ;;t r i ilil;;:;il .,,I )easupra tuturor se afli ?nsi prezenta benefici a otiliei, de care Felix se indri-grf*egre imediat si cireia ii cere dovezi;. i"bi;;;;;;;;;;.', interzice vizitele ruiPasc*l opol, considerat rival.Acliunca se desfigoari pl.doui planuri principare, dererminate de cere doui temc:tcrne balzaciand a.,mo;tenirii gi a paterniugii ;i i.-" i;;i;ii;;-"ntice dintre Felix

lL? i l',ln'ilT,:'J#;$T H'J$" r fi 4 i ;i ;r ;; ;;;" " "i"i .' i" ;;; ;;: ;; "ry' ; o^ ; ;' l iratc pcrsonaiele, prin caracterul qi acqiunile lor, decid sau influengeazi desri-rrul otitici, fi ica vitregi

" I"i e;;;;i;r;*u: costache,;;;;;"_r" de sora sa Asracsi de avcrrizirile rui

li.i:u n"qi",!i""r.r9. r..;;;i";'#."rr;rr s-o infieze pe dti_lia, lnccarcd totusi si-i "rig,rr"'uiif,.ui vr.a. ," ;;;;;;; ri ."r., iar cu banii ob_qi'u1i vrca si-i construi"rb our.i;;"rij;fi;;j;ili r"r."ropor, cu greueccepti si depuni o sumi de bani d.rnrr d.i#;;;;1.i.r.,, \a caremai ada_ugl 9i Leonida ceva. Naratorul prezinte."r"";r"riaiil;:;""td" avarului.Pentru construirea casei, mog costache se cearri cu qiganii pe cirimida de la de_mollri, eventualele cheltuieri r.;r;;; i" conrul lui Felixiumbli imbricar necores_punz.rtor vara, fapr penrru care areun arac d.^rp;eL;J;.: C;';;;;;';;';;;;;::;;::;lceea ttl care mos Costache, imobilizat la pat, igi.Jr. lh.iu g"ilutern vd,zindcu cdriphccrc golesc cimara.rude[ r;i;;;;;i" r^rr,in timp ce savureazd.bunititile, vor-besc despre moarrea bornavului. Agli. ;.upa casa milirdreste: ,,Nimic nu se misciajci in c"ie ei nimeni

'l'j"tl"*: ;;";;;.. ir.uri. ,elil"# si pizim, n_o s; ii_srm in casi un bolnav.firi_simltire, .rr. ,r., ,"d;,;:;i;, ., ,riu;ri in casi... rn opi_nia ci, srriini sunt otilia giFerix. sra";.; i."qiu.ir ,p;"".";e i. ilar.a", qtiind ci aceitaare bani mulqi ascungi in casi. p;iil-;; ,riu;.i,r'"."-oriiiip."rru cosmeticq pi denevoia ei de a iesi din armosfera r"iolr"ta " ""r";;;;f#r;-fi"gr,"r" p. mog cos_tache gi, in lipsa fetei,.cotrobei; t.i;;;r;, a"r..i.ra"f#i ,i'rlru, 9i astfel provoa_c{ moarrea bi.trinurui. pleaci riniqtit s-o anun{e pe Aglae .e o;ird;;;;;f ,;;;;companie bitrinului. cu toati vigilenqa ei, {si". n.., oiqine arrerea lui Giurgiuvea_

11lt aceea gi inmormintat"" o ri". irr.ioasiii trebuie ri.ir.tr.ri"r.; fere se fi ob-[rnut ceea ce urmS.rise. Momentul inmorm6.ntirii est. o

"rri-r.."e tragi_comici.concomitenr cu acesr pran,.s.e a.rfaqoat; povesrea d" iobiie dintre Ferix Ei oti_lia,Blecarea fetei cu n"r."ioporir p-""rii,irrf..inta gi deruta rinirurui.In ptanuri secundare s" afla *p.ir."q" ilu;afrliu;i;i,,l'lffii"T,lis,m.u n"ri,.,cu Georgeta, criza erotici 9i .e.c,rr

-"iil-ori"l "l lui ri; i;l;; 1};;i;;r".iil"'X'i;sohaqki, nebunia rui Simion ii-,;;;;; irfi;;;;;.i;;;;i,"""r care dovede;teevariqia devenid inumani

" Agr".i, ,irt. b"b"

""u'r9-rrr;, iirl'.rrru, in riu, pot sijur. Birbatul ei innebun." ti fir?;;i..r,i.. i.; "r"ri.ir,il"ji.r.o,.;rrr", de in-geri.,,

l 167

gluveanu.' Mo"rr"" bitrinului (deznoddm2.ntwl) incheie rapid acqiunea romanului' Otilia

vrea si-i dovedeasci lui Felix iubirea ei, de aceea vine in odaia tinirului, dar aces-

tA o respecti prea mult, incit nu vor avea o-noapte de intimitate.. A doua zi, Felixqlseste un bilit de la Otilia, care plecase definitiv cu Pascalopol la Paris.' F.li* va face carierd, gi o cisitorie striluciti; rizboiul este un prilej de afirmare

Drofesionali 9i sociali. Siinicl, imbogiqit prin banii furaqi de la mo; Costache, p-ar-'Vine prin politic;, se desparte de Olimpiiqi se casitore;te cu Georgeta' De la Sti-

nicn, Felix afli ci Otilia a divorqat de Pascalopol ;i a devenit sotia unui conte in Spania

iau in America.

unc \Wcissrrr,rntr c,rrc-l cluscsc lrr spitrrl ;;i rr trcbuit si pLitcrrsur u'isurr' ln acclaqiIg sc siruelzir viirll gi cisnicia lui Stinicri ltaqiu qi a Olirnpiei, cealalti fi ici a soqi-

'l 'ulca, nr()ilrtea f iului lor, Rcligor, din lipsi de ingrijire 9.a.Punctwl c'ulminant al conflictului este rn"rcat de imbolnivirea lui Costache Giur-

. irrrr-o cilitorie la Constanqa, Felix se intilneqte intimplitor, in tren, cu Pasca-

iopol, foarte imbitrinit. Acesta ii-arata o fotografie in carelelix nu.o recunoaftep.^ Oiiti", atit de schimbati era. El igi amintegtJ ce-i spunea fata: ,,noi nu trlim de-

tiq.in.i-g"te.ani". Pascalopol ii confirmi lui Felix ci Otilia l-a.iubitrnult. Retriind

vdttti r-i"tiri, gnndindu-t" l" Otili" cea de demult, Felix conchide: ,,Nu numai Oti-

lia era o enigm?, ci qi destinul insugi." Revine pe strada Antim,. revi".And casa lui

,trnoq Costache: ,,era leproasi, innegriti. Poarta era lin.uti cu un lan!,9r curtea toa-

ti'nipidite de scaieqi. f.{u mai pirei si fie locuiti". Felix retriie;te momentul sosi-

rii la^tutorele siu: ,,I se peru ii 1."ttt lucioasi a lui mog Costache apare la uqi 9ivechile vorbe ii risunari limpede la ureche: u Aici nu sti nimeni ! ""

Ca elemenr de originalitaie, in romanul Enigma Otiliei, dominant realist, se in-

terfereazd elemente r6mantice,virsta gi iubiref lui Felix ;i a Otiliei, vizim la,cona-

cul rustic al lui Pascalopol, intilnirea cu cireada de bivoli, imaginea Bdriganului, cu

elemente moderniste, psihologii patologice: Tid 9i mai ales Simion Tulea.

Alt element de originalit"i.it. dat-de tipologia personajelor. Clasicului tip.de

avar i se ad,augd.trlsitirri individualizante, dl;i z[ircenia rirnine caracteristica do-

minanti: *oE-Costrche, Aglae. Tipul arivistului, Stinici Raqiu, nu este un monstru'

ci o lichea simpatici. Fermeiitori, iu instabilitatea gi enigma v6rstei, sunt Felix 9i Oti-

lia: rational qiambitios, dar inocent in problema sentimentali, ca 9i in cea profesio-

nala, primul, lili"le, inconstanti, sensibiii gi cocheti, fire de artist - Otilia; ea le pare

atat iui Pascalopol, cit gi lui Felix o tindrl, fascinantl _9i de neinqeles, o enigmi-

, Stilul romariului este elevat, cu predilecqie pentru lexicul neologic si ftazaingri-

iita, bine construiti, deseori ampli'' incinti descrierile ample, discrierea oragului, a caselor, a interioarelor, a peisa-jului, dar gi portretele

Subiectul al Il-lea

A.f . inimi albastri, (om) de inimi, din toati inima, a-i ride inima, a-i merge la ini-

mi, cu inima uqoard, a avea tragere de inimi, a-;i deschide inima

2, rwela, miile - numerale cardinalc.ele aceea - locuqiune ;J;il;il''fu fapa - locuqiune prepozijionah.

3, l:,i ain inrotdcauna la timp.Anr biut un ain foarte i,1...lrr faqa nrinisdrii s-a.c_onsrrui t o poartd nov|..Ana poartd azi o rochie

^ti^rrri,.t "*'

Vor n-agi fost invitagi la petrecere.Voi plcca miine.

$m. primit un dar frumos d.e ziua mea.Poqi si pleci, dar si nu stai _r.rir.--'^"'

4. ,,care vine Ia t":,f,l1ir \*

_ propo.ziqie subordonati atributivi; se poare con_trage in atribut adjectival: ,rrenita la irtaria Radna..."sd se inchine" - propo.zigi" r"Lori"nrte.ir",r-riangiari de scop (finali); sepo are c onrrage in complemenr .i".,r_s t"r,r, *i;;;;T;;:* a se ?nchina...

B.l' s-a ridicat prin munci.gi corectitudine. (,,a promovar, s_a rearizatprofesionar.,)A ridicat paharul.in ci;:i;irilii#ir.r,,ui 1,," toasrar.,).La somaqie, a ridicat miinile i"-;;. i;

" predat..)Frrr si-qi dea seama a- !:tj;;;A;;;!.,i,"" uorbi rare..)La congresur ecologigtil o, s-oi rid.icat"maimurte probreme de stricti actuali_tate (,,a aduce in discugie..).

ffiiil::l:H*fl'*t rutier' a simsit ci.-i ingheapds^ngele in vene, (,a in-

L:i *rb:efr miiniie si picioarele d" s"r.In decembrie aa fost tngbepate r"i"tiit?1.",., fost mentinute la acelagi nivel..)2' carte: carte de identitate, carte de munci, om de.carte, carte pogtard, carte devizitit, a da cirtite p. f"f;, ; i; ;;#, ; o" in cirqi.deget(e): a aveariq;:{$ i:;F;;.i:" juca pe cineva pe degete (,,a mani_pula"), a (nu) r" d1-lypu leget (,,a .iur" ,;.rri."rJe ."d;1, a gti/acunoasre(:".":) pe degere (,a stTiuno":er"io"rr" ut"ia;3-;;;;;;Ji:s"re (,,a fi pu_pnr"), a umbla in virful degetelo, f ," ,. fu,r;grrr),

î"il.l^ra"glru, mrc, a punef i,, #l;;:: J*:::: *;;;i ; # ur' ;r ;L'fi ;i ;1,; ffi p,i,,,," d"g"-

3. un nu Stiw ce \ run nu.' gti, ir*)locugiuni substantivale'

-

4,14 - paisprez,ece.17 - gaptesprezece.l8 - optsprezece.

'c .l. Nivelul de cunoqtinqe al elevilor lasi impresia dezinteresului lor faqi de leczuri.2. Mn sfiii sI recunosc ci o si aibi dificultdqi cu echipa adversl,3. Nu pot si spun ce m-a impresionat mai mult.


l. Strategii de formare a capacitdpii de comunicare, orald fi suisdProcesul de predare-inviqare poate fi considerat o forml specialI de comunica-comunicare didactici, comunicare $colari.$colarul din clasa I are deprinderi de comunicare formate in familie Ei in gridi-de copii, totugi la;coali intercomunicarea trebuie si se rcalizeze in activitatea

lactici, prin influengele educative din acest cadru organizat, Comunicarea gcola-se desfigoari intr-un cadru instituqionalizat, sistemic, care asigurl egalitatea de;e gi tratarea diferenqiati, personalizati. Emiqitorul este cadruldidactic, deqini-de informaqie suficienti pentru situagia de comunicare, iar receptorul * elevul

o anumiti motivalie, care cunoa$te pargial codul, trebuie s[ decodeze, grai multmai puqin fidel, mesajul Ei si accepte rolul care, succesiv, se schimbi:- rolul celor doui surse se schimbi alternativ, elewl trebuind si devin6 partisi-

' pant activ al unui dialog productiv;- codurile celor doi factqri ai comunicirii emipdtor (E), receptor (R), nu sunt

identice, de aici rezulti necesitatea adaptlrii permanente la partenerul de dialog;- in canalul de transmisie intervin perturblri;- nu este constant o participare acceptati, activi la comunicare din partea ele-

vului, uneori gi a cadrului didactic, fapt determinat de:. natura mesajului;. interesul agenqilor comunicirii;. calitatea canalului de transmisie;

, . contextul s.itugqional, in cazul comunicirii orale, qi de contextul obiecrului

comunlcanr, ln comunlcarea scnsa,Procesul comunicirii didactice se concretizeazd prin obiectivele cadru, obieeti'

vele de referingi, conqinuturile gi activitiqile de invigare prev[zute ln surriculum.Specificul comunicirii in inviqimintul primar consti in insuqi faptul s[ elevii pa

receptori gi ca emigitori trebuie si-gi insugeasci instrumenrul comunicd.rii, codul,lim-ba qi elementele nonverbale.

Experienqa de comunicare a elevului este redusi, deficitari sub aspeetul pronun"qiei, a deprinderilor de receptare !i exprimare de mesaje orale gi scrise. Caracteris-ticile comunicirii la clasa I sunt deteiminate de factori psihopedagogici. ln clasaI, elevul igi insu;e;te cititul gi scrisul, instrumente ale muncii cu cartea, prin efort

i r r tolectunl gi f iz ic t le lurrgi c lur. , rr i l , c:orrr'ulr.urpi.t i"";;;;, r.,. i .. i i ; s;J;;l;,, i :t 'rcttt '

I st ' irrrb,grl lcqrc aclriziqia l i 'gvisti,,r

il,,.1;i:'l'i.ffi:'il|l"illli:;jl';l1:.1.,1,', ,ricil:rtr pondcrc foarre,narc i ,Itri ei dc ua'.i.tatc,-i,'ril;;b' ;:r#;j:ff;1il::;x:,i: j! :::g:nitarea sru r,,itrlluc'1erc pozirivi ,ru ,,.griiue, i"T#).gi., de indiferenr, ,";,".r11T-r.r"

pJr fi.r,*,, .i;:ilil*:.ffii. .,",r.i,i";;.il;ffi:.isie, de domi"";"_;ifiiespingere, r"r,,i,' u."a*,. n.;;;ii;;:3:[1:::','.-::,::*:,*:,."utu'"*in""asi tc,^,earrebuie si alrr

l 'a clmcle I * a IV-a rr.uui. riij" pr.a"-inanre merodere, mijloacere didactic.Ei activittrgilc or tr"irlr:-;l;i;;il5i.ii .o,r...r-intriti.,.., i-aginagiei, memoricigr at*rqici dc scurti durati "i"pi'3r, i.".r r.r J";ilil;r;'ui de fanrastic. AcriI:il,]j, *:ffii:T-: [*lff# [:,J.li:: :i:]:rl :; ; ;.ff

-"i,imizi, *"i in,.carrrctodedidacdce,'"b;i;:;;;ff;:H',f

]j)tr?);|i,,n*,oratd,.ii,,tI T:'T',".: ii ff ;jmTr f ;;t [

-l li'' ̂ ' ", m e v o d s a, * * )n o r e s cy i s d :rns rru irid;,;il;;;*lXl".*::i::!fr:::':^:;;;TT:,4,;::::;;:/,;,:i::i:;;X:,

cipiul, ac$une simurati t^ t;**', i"*ii'ArAoniu, inadparehramatizard E.a.In fiecare lecqie se pot.crea situagii J. .o-un.

ûbir^r"i.-r.*r.t. din manual.pc cxpcrienqa de viaqi a "l.u'or, p.

-t;;;." a;a"m.ffi"f*. pri,' variate tipuri

fi !:;. : i H/:# : ;'; :; :,'i* : :, *o, i n,.,i. i e i ;; i " ; i ; ",,. j o. u,i d i d i. i ;

ltarte, Jocut ,urtn,rii"J|2i:,':: :::'"!:!:.i' E" intyeb, iu rdsPwnzi, spriii;;;;;clcvii igi formeazd, r::::.-'nk;i

sens'Jo.cul cuainrclor cw lnpeies opus,Jocuri d.e rol.s.,i"r-it"ffi y,,"":lilll';ffi:fiu:il:,i:J:::::1!;,i,if ^:;'ueroLr,_,.,?iftL.r3;,T.J;ru,*Uri. aioia"irtniirit cititutui corecr, conerient gi fluent,"jl;i-;ie;;iilil',"'.i#:,',ffiru,.":rukf ltii:*.f .,:..5l1tirff ff ''ffi r::",:r"x,:'nT*:['#t[*r:rI"]:,1,:."conceperii

srrategia didactici trebu;. ,el".r"ii'il".rr.r,, situalii ire coriunicare de simura-re a realitiqii, de exempl", .,.;ii;.;."* .orrrroruu *r.];;ibe, dialoguri utili_tare care si cuprindi formule a. ,rni-rii" J;";;;; ri,r".i_u si si lirseasci

i1|{p ?.4* i"J: :::1 J?:il ;Tfi 1"t i::t : : r* ;; : i il i#,.' i'* u i ? ;?, .;, it..hp1, afig 9.a. '

lnvltagie, scrisoare, texte non-lirerare:Eficienga srraregiei didactice arese esre condiqionati de creativiratea, de consec_vensa si de miiestia pr"f.r;onrti;;-;;;i;il:,il., ue creatrv

! Tipuri de proiectare

I 'enrru rezorvarea acestui subiect, vezi restur 2, subiectur al III_lea, itemur 1.

H -

!. ' l ' ipuri tlc itnttiln ,*, rastrins, irantii rcprczinta clcrncntclc componellte ale unui instrument dc,luarc. Accqtia pot fi sirnple intrebiri, enun! urmat de o intrebare, exerciqii gi pro-mc, intrcbiri structurate sau de tip eseu.ln ttrt larg, itemii reprezintdintrebarea gi rlspunsul agteptat,Conceptul de item este strdns legat de acela de obiectiv; orice item testeazl unulmai multe obiective.

Clasificarea itemilor se realizeazS.pebaza multor criterii, cele mai importante fi-: obieaipitatea in nota.re qi tipul de rdspuns atteptat.a. Din punct de vedere al obiectivit,igii tn notale, itemii se clasifici in urmitoa-categorii gi subcategorii :

(1) itemi obiectivi:- itemi cu alegere duali;- itemi cu alegere muldple;- itemi de dp pereche;(2) itemi semicibiectivi :- itemi cu rispuns scurt;- intrebiri structurate ;(3) itemi subiectivi:

' - itemi de tip rezolvare de probleme;' : itemi de tip eseu structurat;- itemi de tip eseu nestructurat.

' b. Din punct de vedere al rdspunsului ayeptat, itemii pot fi:(1) itemi al ciror rispuns este selectat dintr-o listi de opgiuni;

' (2) itemi al clror rispuns trebuie elaborat.

Exemplificare:. item obiectia cu alegere duald:incercuiegte A dacd enunqul este adevirat gi.F daci enunqul este fals.A - F Personajul Albl-ca-Zltpada apare in basmul Cenwsdreasa de Fragii Grimm.A - F lJn text poate fi format dintr-un singur enun!.. itemi subiectizti:- Alege cuvintele potrivite din lista datd pentru a completa urmitoarele versuri:,- Ce te legeni,. . . . . . . p loaie, . . . . , . . v intCu ciengile la....... ?"

. (Mihai Eminescu)(cod.rule, plopu,le, bradule, fdrd, d.wpd, fdrd, pdmint, mal, sol)- Identifici, in lista urmitoare, doui perechi de cuvinte cu sens opls: cutezdtor,

d e s ch ide, ii cep e, m ulpumir e, tn drdzn e p, s e cun dar, curaj o s, sfh,r; e St e, princip al,inchide, nemulpumire.

- Alcituiegte doui enunquri cu aceste cuvinte identificate.. item semiobiectia:

' Partea de vorbire care denume;te obiecte (fiinqe, lucruri, fenomene ale naturiietc.) se numeqte

TESTUL 16

Subiectul I

I Morometiide Marin Preda

Concep.tul roman _ vezi p.72.In activitatea literari a lui'Marin Preda, ca gi in literatura romini, romanul zly',romerii (volumul I, apirur in 1955 9i volumul al II-l;;;;ei) o.up; un loc aprrte, fiind o,capodoperi a.prozei de jupr .l ooit." niri.ili."irar. Romanul aJ,,rrprecedat de nuvele (publicate in ,rolum in 1948, ,ub titlu,t- inia'i)ireo din pamantur.t)care aduc

ilspecte psihologicq inedite p.nr* lumea ,,rr^1i.""'.'wPera uterard Moromepiiintnrnette caracerisricile unui roman, Naratorul obicctiv (naraliunea este la p"rroarr"

" rri-ri,urprinde imaginea complexi a saturui si .ligtca-Gumepti, din cimpia D";erii,;;;-""

-o-.r,tierrd ,,se pare ci dmpur crafoarte ribditor ru o"-.rrii; ,i"t,;;;;;gea aici f;r; conflicte mari,,.Volumul al doilea.surprinde disparigi"l*.i,rralAl""f., *i"rmea,legati de p;t_m0nt gi de tradigii. Noui sat.riiejte doui momenre istori.. _retorma agrari dirr1945 9i rransforrnarea ,,soc,ialisri"'a agrifultr;il;;;'iffi]lruni-.rrre violente qinedrepre, venige ca un rivrlus p.r* ti?;i. In.centrur acqiunii nu se mai afri Moro_mete' ci saruf rominrsc.intr-6 perio"d; dte *iza,"ruh;;i;;;oriu, a. ffansformiriradicale ale sistemului,-instituqiil".'1;;;"lrril.;$i-4ip.;;j;

specifice acesrora,,,.lr"pozeio prec.izeazd.momenrul.d..lrnjirii ,.qiunii, L ir,."-Eiiur verii, intr_o sim.brri seara, cu cigiva ani inaintea izbucnirii ..fi a;-;i'D;il."ri;;1"; vi""irj i""j,I)' Prin tehnica comPortame-ntisti, naratorul realizeazd.schige de porrrete: cei trcifii din prima cisitorie a lui Ilie M;r;;;;;, p.araschiv, Nili 9i Achim, se culci unulpe prispi, altul in casi gi al treilea in ieslea cailor, in agteptarea cinei, $i lisindu_l peMorornete si deshame' gari,. apoi ;r* li "".r, ̂

ri po^rtei"ui.pra^"a si, aparitcineuacu care si discute. Fetere, Ilinca pi rita, merg l";;ild;;. dit"", .., de_a doua so_gie a lui Moromete, pregiteste.in*, irr l-p ce Niculaie, copilul ei cu Moromere, <rtot*g;l^r-11-.:nvingd p. r."ri" si-l lase la fJoau ca si nu piardi anul.Moromere este nemulqulit,cf apare vecinur siu, Tudor'Bil;;; ."* vrea si_i cum_pere salcimul, adevirat simbor al familiei. Disimulindu-gi intengiile, Moromete nu_idt un rispuns clar. pen^tru "-l co'uffi il6;ii;#il1. u4 zi vaveni Ju_puil, agenrul fiscal, si incaseze ,,forrJir"i .

ua gl romanul lon de,Liviu.Rebreanu, ;i M.oromey#incepe cu o sceni-cheie -c ina Moromerilo r ( ho ra d u-i ni."i i i ;- ;;;:";;; ;;; ff ffii;,i'in s., romanu I lu iMarin Preda este o replici l^ r;;;";i'il:;'.'La cina MorometiLr (cu substirJnri., naoromere va fi ,,tridar.., pirisit de fiiicei mari) este semniiicativi agezar;;;;r-ritateal p; ;; ;ili Jii, r"er'.'"lqi ;;ffi ff ffi'#fi::triiil*?iliHl_

L,,tindtr sc afll fiii cci mari, aflindu-se parci pe picior de plecare. ln timpul cinei

discutl desprc plecarea lui Achim la Bucuregti, pentru a vinde oile, de unde siiti bani pentru plata datoriilor. Cel mai fericit este Niculaie, cere scapi de oi gi>ate duce Ia qcoali. Inci din aceasti secvenqi se intuiegte conflictul familial, rna-tat in citeva familii prezente in actiune: Moromeqii, familia Bdlosu, Bogoghi-

Birici q.a.Desfdsurarea acpiunii prezintd" evehimente ca: tiierea salcimului, discuqiile po-

din poiana fieratului Iocan, izbucnirea conflictului social intre gdranii sdraci,Ion Jugurlan, gi qiranii proprietari de pdmint, unii cu dorinqa de imbogi-

: Bilosu, primarul Aristide g.a., premilitara, incasarea ,,fonciirei", Rusaliile, sfir-anului gcolar, premiul intli obqinut de Niculaie gi de Irina Bogoghini, seceriqulieratul, fuga lui Paraschiv gi a lui Nih de acasi cu caii, cu o part€ din banii ob-i pe vinzarea griului gi cu lucruri din lada de zestre a fetelor, conflictul din fa-Bilosu, fuga Polinei de-acasi., cisitoria ei cu Ion Biricl, b5taia acestuia cu Tudor

ictor Bilosu, la secerig. Pentru a-gi obqine zestrea, Polina va da foc casei pirin-

Alt plan narativ urmiregte familia lui Vasile Bogoghini care, fiind bolnav, vinde,artgdin pimint lui Tudor Bilosu, pentru a se intirna in sanatoriu. In lipsa lui,iii, V;tice gi Irina, trebuie si iasi la munca cimpului, la secerat. Cind tatil lor

cd" ar vrea ca Irina si devini asistenti medicali, V;tici se bucuri, stiind ci-ilui restul de pimint.

Problema pimnntului este sursa conflictului din familii. Majoritatea giranilor dintea-Gume;ti sunt mici proprietari de pimint, improprietSriqi dupn Primul RIz-Moridial. Jelul lor este sl-gi pistreze pimintul in ciuda datoriilor la banci qi a:iirei". Unii dintre qlrani, precum Moromete, sunt mulqumiti cu ceea ce au, i;iit si faci politici. Alqii, ca Tudor Bilosu gi fiul siu, Victor, vor si agoniseas-

multd avere. Bllosu vrea si-gi mirite fiica, pe Polina, cu un giran bitrin 9i urit,acesta nu cere avere. Fata il iubegte pe Ion Birici, fhceu harnic, dar sirac, gi

la el acasi. Pentru a-si obqine zestrea, intri in conflict cu familia.Conflictul social devine sesizabil in relatiile lui Ion Jugudan, qiranul silrec, r5"-s neimproprietdrit, cu sitenii gi cu autoritiqile.Punaul culminant al confliauluiilreprezinti fuga lui Paraschiv;i a lui Nili de-a-i, aqigaqi de mituga lor, Guica. Asaltat de ,,fonciire", trebuind si pliteasci dato-la primarul Aristide, nevoit si cumpere a\i cai gi si-l inreqinl pe Niculaie la gcoali,Moromete se vede obligat si vindi o parte din piminc, ceea ce va produce ofunda schimbare de atitudine. El nu ingelege unde a gregit, de ce nu a reugit si

pimAntul intact ;i familia unit[. Nu-gi inqelege fiii 9i doringa lor de inde-i. Nu mai participi. la intrunirile din poiana lui locan, nu se mai bucurl de

sarului ca de un spectacol, se retrage in t[cere. Din Moromete cel qtiut timd*chipul din lut, asez^t pe o policioari din fieririe, ficut de Din Vasilescu.Sub impactul evenimentelori lumea iluzorie a lui Moromete se pribugegte. lnsin-

nelinigtit si derutat, se refugiazi pe piatra de hotar a lorului siu: ,,fugise deguritatea de acasi gi din sat tocmai pentru a gisi aici lini;te si o singuritate desd-siti". Moromete igi crease iluzia cd avind pimint este liber. Inqelege primejdia

IItt I

,,do a-pi picrdc Pcntru totdcautta linigtca $i clt' ir rrr rrrrri purca si se intclcaga cu .,rInrr l l l ' - ; o prtme,;dte tnal marc dcci t accca dc a picrdc pirnintul este pr im{dia clc rnu.sripani abisul din congriinqa sa, de a zdrurrci,-,a credinga in pacea gi armonia l*.r r r i i , . (vol . I )

- - - r - -

, Acqiunca romanului este densi, alerti, se desfigoari intr-un interval scurt, de saplbsti prl':i durninici seara,.fuga Po_linei la Birici. ffi;;.;;omenr acqiunea se clcruleaz.lt lcnt pinî la fuga fiilor lui Moror,nete, d.rpe J"r. s. rfarq.gr. brusc, nararor.ulnten[ionirrd ci in urmitorii ani gospoaetir qa.;".rr.l.otrUn.ri si se ruineze, M,,roltlctc intri intr-g lungi, stare depiesivi din care-l vor scoare marile rs.rd.riri ll..:Y.rb"t_"]"j

cc avea si izbiucneasci peste trei ani, ,,U-p"f"u -l

,"""l;Ua"#l'i;;:;noqdm4ntuD.

l)imcnsiunea temporah se extinde prin imbinarea prezentului narariv cu rrec'tul,.tirnpul amindrilor gi al povegtilor iui M;.;;;;;. r--"-'

I n roman exista numero.ase personaje : principale - Ilie Moromete, personai cornplex,.liran inteligent, un tip .ro' in liieratura noastri, -ir"ip;;;;i#il;,;ii,;,,,carc lupti penrru pisrrarea proprietiqii; personaje ,.;;;;;;;;i 6#;;'

Y""' '"

. originalitatea romanului constein noul tip ie persorr"i ci."ide auror. tiranulnric proprietg dlpirninr, in complexit"t.", d"rrrl'r;-"fari;;i-;iril;;;i';;i;;

:f_:_ql:._,Tllativ5.,{armecul personajului Moromere, arra naiativi, i" g"";r;i;;;;q':t,t_l il"*,i

a satulut ;r acele aspe-cte care pot fi considerate replici la iomanul 1or,oe Llvtu Kebreanu. In romanul Morornetii echivalenrul cuplului Ion-Ana este cu-plul Ion Birici-Polina Bilosu, dar persona;"i. tr1-ni"ri; i;;;;';ru#i,,J;;;;tudini inverse acelora rebreniene. ton giric/n" .;.;;;;i; d. o"*.r,,re: Dersonarurv-olunrar, cap.abil si infrunte licomia gi auroritare" tri irJ'", rif*;::;;lt;;:;;sl Anci, victimd a etdhti ei, vasile Baciu, 9; "

;"f ii"t"i]." ;itil';;;;il;;J;,,o simpli surli de obqinere a plmintului mult r6vnit.

Originali-este viziunea "tnpru

satului: ,,crrrzimea,cit gi josnicia, omorurile si spdrr-zuririle intilnite d.es,la Rebrianu gi sadoveanu, gi e*isi"ir., a"?,r"1i;;il; i#nilor, nu gi-au gisit loc gi in lumea mea scildaiji" f"-i*'ererni a zilei d,ii*e;,spune Preda.- ln ambele volume evenimentele principale se desfigoari in rimpul verii, prezentul narativ se interfereazi cu trecut"l. i"

"ol"r"rl "iilil.; ",r"ni-.rrt.le sunt dra-matice gi se sdcced rapid. Ilie Moromete_d".rri.re prr.iet-"i-o..l"i p"p"l;;;;;;,

idealuri strdvechi, ,,oinul si rimini om", cum,ierr"rir.ii.,.riito*1, ,r" .u- "nr-mr Ilie Motometei ,,Pini in clipa din urmi omul e daror si qini la rostul lui, chitcr rostul ism cine gtie ce s-o alege de el ! ", iar ceea..-r J.i".gl. p"

"i;;; i;;;p;;-

denga: ,,Domnule... eu rordeauri" "-

a"r'o ui"iil"J.o""i."re r..Punctul cwlminant al conflictului interior il'r.pr;;i;;;;.Jitrqir, mireq drama_tici, a l'i Ilie Moromete: ,,de ce se intimpli..""'."r.li"ii-pre si

-ai "t., cu- ,.putea gd daci tot ceea ce avea si se ?nrnmple in viitor

""." re se'intimple ori".-riface ? oare asta si fie schimbarea veqnici.a L-ii p. lrr: ."*iri ta"ei

"-J ri-;i;.;tpoate ci alqii bitrini cind tu n:.9tiai ni-i"

"or.ri.ii* li ri".Lrr- I Aga si fie oare ?,,Funaul cu min1nlal conflictului farnitial (volumul I) il constituil fuga feciori-

lor lui Moroinere Ia Bucuregti , iar a coffictuiui sociail ("oiu-"l ,r a.li."iril;;;

175cotcl<lr. l)cznocliiru.intul volumului al doilca il reprezinti moartea lui Morome-dcvcnit sirrrbolul lumii qirinegti tradiqionale 9i dispariqia acesteia odari cu el.Romanul MoromepiiiLr intregime aduce in literatura romini o realitate rurah ine-

complexi, confruntlti cu istoria, un proces dramatic de dispariqie a instituqi-rurale, a relaqiilor qi conventiilor sociale tradiqionale, a rtnui cod moral strivechi

I unei filosofii sinitoase, in armonie cu glia srrimo;easci. Inconrestabil, Ilie Mo-ncte este exponentul acestei lumi.Marin Preda es[e un remarcabil stilist, imbini modurile de expunere gi dezvol-

otilul indirect liber, monologul inrerior.Ca scriicor, Marin Preda este conqtient de rolul lui in literatur;: ,,Putem spune,si gregim, ci toqi invaqi de la Balzac si. nu ignore rolul mecanismului social, deictor Hugo si caute excepqionalul si surpriza vieqii, de la Dosroievski si nu ig-

:e adincimea firi sfirgit a sufletului omenesc, ciutindu-se in acelagi timp pe eii9i cu viziunea lor unici, cu experienqa lor unici, striduindu-se sI dea o formi

iviti, adici unici., povestirilor si romanelor lor." (Marin Preda, Note ocaziona-faaoarea romanwlwi).

Subiectul al Il-lea

A.

1. Omonime din textul dat pari, micd, care, comodd.

2. te privesc de sus - te privesc cu superioritatc, cu ingimfare, cu sfidare;pari atit de mici - e;ti ne?nsemnari, fdrd,valoarc. , . ".:

3. -mi - complement indirect.' pari atht,de micd - predicat nominal.

-mi - atribu-rtr - avrDut Pronomtnal..qtAtu - complement direct.

inal.

L:,,"tT jos munce;tilDin greu" - propoziqie subordonati circum'stanliah de

moo,,,ca^si..triie;ti" - propozigie subordonati circumstanqiald de scop (finale).,,Cind eu/Stau sus,",,Stau sus ca.Dumnezeu/Pe frunza-naltului copacl' - propoziqii subordonateclrcumstantrale de tlmp.,,Pe care trupu-mi ,. ,isf"!i" - propoziqie subordonati atributivi.

, ,,C" si-9i91ig como.da-mi viaqi" - propozigie subordonati circumsranqiali descop (final;).

B.i.' i.r an.rl 1998 a fosr o eclipsd totalade soare.

Prin elipsd unele versuri devin mai expresive.Am inviqat la geometrie despre elipsd.

It i l |

La Multiplex s-a inaugurar o noutr sah cle proiecpie.Le Muzeul Jrranului Romin se anunlase o proiecSie de imagini etnograficc.

!9 findcau la alte forme de protecpie a consumarorilor.Marrorului principal i se asigurap,rotecfie.

2, a fost - y.rl auxiliar; ajuti la formarea diatezeipasive.prea - adverb de mod.rnuh - adverb d9 mod; impreuni formeazd, gradul de comparaqie.dlteptat - ad;ectiv provenit din verb la modul participiu.

3. ,,De te-ndeamni..

',dc te cheami" -. propoziqii subordonate circumsranqiale concesive cu nua'1I de condigionale.

4' Adesea tsi aducea aminte de apusul soarelui la marginea mdrii. (locugiune ver-bala)Din cknd tn chnd, (locugiune adverbiale) nu lua in seamd(locugiune verbah)observagiile ei riuticioase.II urmireap ds cu pas. (locuqiune adverbiala)

c.1. Mn bizui pe propriii mei ochi in distingerea nuangelor.2. Acqionau factori complecgi in acea escr-ocherie.3. Se dovedea incl o daU duplicitar.

Subiectul al IIIJea

l' Forrnarea capacitdyii de receptare a mesajului scris prin efort inteleaual pro-priu al eleauluiFormarea capacitiqii de receptare a mesajului scris se realizeazitprin strategii di-dactice moderne care presupun:e' dctioitdri de t\o,ilaye frontare, pe grupe, gi individuare,bazarcpe efort inte--

lectual propriu al elevului;b' metode dida.aice preponderent rnoderne, formatiae precum: metoda exerci-qiului' metode conveisative, conversagia #riru.i, ur"irs-torrrri'gur, probrema-tizarea, metode de comunicare scrisi; j.ocul did"cti., ir*ap*" ar""-jrir"re

"ir;c. m_ijloace de tnodpdmint moderne, auiio_rrizurL. '- "'

Condipiile realizdrii acestui obiectiv cadru sunr:o participarea constient.d -a

eleoului, prin efort intelectual propriu, in ritm oro-pnu gi constant' de pild; in lecaiile de limba 9i literarura --l"ii i"i-. '"rJ",,citeasci consrienr, cbrect;i cursiv cer pugin il;;;;;. ,r.-.r,"" si formu_leze cel Puqm o propozigie referitoare la mesajul ,"ri, ,"."ptat (te156ul literarcitit).

Actul cititului trebuie imbinat gi cu acela al scrisului. Fiecare elev si scrie cuvin-tele nou-insugite gi si formuleze enunguri orale 9i s.rise. -----

l1

Ori dc cite ori estc posibil, clcvii trcbuie solicitali si-9i exprimc opiniilc rcfcri-

rc la tcxtul citit qi analizat't relatia stimula.tiada cadrului didactic cu elevul, rolul inviqitorului fiind acela

de dirilor, iar al elevului de participant activ 9i corytient'

Cadrul didt.U. trebuie se asigure climatul educativ adecvat, succesiunea fireas-

r activitiqilor de inviqarebazite pe obiective de referingi clare, coresptnzil.toa-

sl mobilizez. ,.rrrrr"i. umane gi in valorifice resursele materiale- mijloacele de

int. De asemenea, este necesar si se creeze ocazii pentnr afirmarea capaci-

ilor tururor elevilor.Exercijiul de citire selectivi ;i dramatizati.imbinat cu exerciqiul de exprimare a

r p;i"lip.tsonale gi cu metoda conversaqiei euristice dezvolti capacitatea ele-

ide reciptare a mesajului scris.in*q;r"" lemeinice

" i.*t"lo, literare constituie baza pentru exercilii creative -

iiif.r. ."r. valorifici in grad maxim capacitatia de receptare gi de expri-

re a mesaielor scrise'ii

-lii"iil .a de inviqare un aport deosebit il are jocul didactic..Se pot realiza jo--

i diJ".ri". de tipul: ,,R.qin.qi cit mai multe expresii frum-oase din textul literar",

ine iecita cel mai "*f

r.ri r ?';, ,,Recunoagteqi pirsonajul !", ,,Spuneqi-vi impresi-

ile despre..." 9.a.

2, Exercigiul este o metoddbazatd" pe acliune reali' prin care se executi o actru-

in mod repetat pentnr a dobindi deprinderi'ii r.ii"ir"i* Jii".tiA, exerciqiul este o metodi fundamentali prin care' con$tient

repetat, se ajunge la:j consolidarea deprinderilor;- in*q;., noqiunilor, reguliior, teoriilor care se aplici in situaqii variate, asigu-

rindu-se transferul de cunogtinqe ;- dezvolmrea unor capacidqi gi aptitudini intelectuale gi fizice, morale qi trisi-

turi de voinqi gi de caracter;' - prevenirea uitlrii 9i a confuziilor;

- itimularea capacitaqilor crearive, a originalitiqii, a spiritului de independenqi

gi a iniqiativei.n*'.r"iqi"ieste o metodi adecvatl tuturor formelor de activitate care.capiti.o im-

por"*fn ieosebiti in p"rrp..tiva.autoeducaqiei permanente. itt funcqie de diferite

iriterii de clasificare, acestea pot fi:-- -* a*...iqii irrt.odrr.tive, pioductive, de operalionalizare, de dezvoltare, aplica-

,iuq riru.g,rrale, de ..,ri1.r".., corecrive itc. (dup; funcqiile indeplinite);

- exeicitii individuale, de echipi, colective' frontale;* exercigii orale sau scrise, practice 9i-combinate;- exerciiii dirijate, semidirijate, autodirijate sau libere;

- exerciiii cu grade diferite de complexitate gi dificultate etc.

ir;;;;i; -odErnn

se imbini exerciiiile de reproducere, care asiguri automatis-

mele (iormarea deprinderilor), cu cele operatorii,_prin care se realizeazi transterul

;;;il.r,riie, se dizvolti ginlirea, operaqiile intelictuale 9i motorii, imaginaqia etc'

ll,;'lil[iij,'::i::;,1'ilj],::':i:1.1i,,"]rr,rtu,:rive se rorrncazi autonrarisrnut 5-c,,rrr I rr i. q.i eit i tu hri ..,r..,, ri;*ilirlp,.r.',i;l,i:,,1", ::,:T'.r:,g; i i,.'i"i ", ;," in c I as c I c pri rnare :',.::':i,i:",:::,i1;,:H:. propriu ,r ri..a,,iliJ,il;Tl. trebuie si se reariz,ze crtrrca congticnti;' rv Lrrrr sd uul l$t tcnta: 14 Js lcal lz( '

iJ'r'fr'i"'::l:#,::,:::::,tu voce tare; fiecare elev trebuie si citeasci in ricc;rrc lcclic,ccl puqin un enunq;* citire selectiid pe baza unoi ,.o.." nrin ","o .^ ^î^-- .v ̂ ,.$cn.s, sc .onsolid.aja:##T"i:,q:i:il.-Jr,.,asiguri ingelegerea mesajuluiHi: ;: ::i::'i:Y: ":::: ""'$ ffi ;'::::'i:l-'ffi ;;- ;;:':;: ; ;:' :,:;:

* " "; ;';i;; il ;ry,l':' ff .::'i'THIJ e i "*p,", i u ; e i i; ... Exercili i de scriere:

i{i';ii;:;:fi1*:tT':'",1!lt"do' scris de mini; este tipur de exercisiu r,,

- transcrierea, scriere dupi litere de tipar; lipse-Ete modelul exrerior de scris crt,mini, elevii*:.b":rd ,a 9;_f ,.i*rir,r" _.nr"l;

- :::: :;:,: ::: :,lT,T,:rT if 'r"' " *" r ""i i "'? r a u n i c i u n rer d e m o d e r ;, .l r rcclrre de limba gi riterarura romini se folosesc o mu*itudine de tipuri de exer_

;lH tJ'JrT[ se reat,izeazd' obiectivele l"i* ei J"-'.iJ;;;il;".eirninturui pri-

o Exercipiur de identificare a unorelemlTe de construcgia comunicirr lpergr d.[j:ot*'pirgi

de piopoziqie, "o'n"'J. puncruatie, eremenre fonetice si lexica-

r Idcntifici pirqi de vorbire (substanrive:,:ii!:r 9i pnrgi,de propozigie (predi-

. fi'#3';?i;'ii::?la"; a.lffizisie) in u,mfro,ul enunr: ,,Dupi iurtu.Lxcrulw de exemplificare :

^.rufiii"'""#*ffil1"]: '"-""e si doui subshntive proprii, la numirur' Di' exempre de substar,'riu. J"r..-inare de unu-doui adjective, atit ra numi_.

rul singular, c6t gi t" "r*a.ripfrr*i."',. Acest dp de exercigiu este .rr*"id. exercigii de creaqie prin care ri se soriciti ere_vrtor si tormuleze enunluri/text"Z.._j"r.n cu cerinqe indicate.o E x e r c i pii d e a n a ti z d * " *l i" ei;' ii li"i, n tr;,,,A mers vestea_n lum" despie f*_.rrr_ndormid...t si

-analizeze subsmntivele.'

"A fost odati un ilpt-r1, gi o impiriteasi. Eiaveau. rrei copiii. Mai aveau pe r6n_iXrt;]:::'

Ior o gridin; ro"r.J'J-o"ri. g; ",a,

de dragi ii erau ftorile acestuiim_t si. analizeze predicatele:o sd" analizeze subiectele etc.

I rze3. Obiectiuela ciclurilor curriculare ale tnodpdmhntwlui primar

r. Obiectiaele ciclului acbizipiilor fundamentale (clasa I qi clasa a II-a) vizeazd:

- asimilarea clementelor debazd aie principalelor limbaje convenqionale (scris,

citit, calcul aritmetic);- stimularea copilului'in vederea perceperii, cunoa;terii 9i stipinirii mediului

apropiat;- rii*.trl"re" potenqialului creativ al copilului, a intuigiei 9i a imaginaqiei;- Stimularea potenqialului creattv al coptlulut, a lntur9ler 9l a lmagmallel;

- formarea motivirii penrru invlqare, inqeleasi ca activitate sociali.

b. obieoivele ciclului de dezvoltare (clasele a III-a-a VI-a) constau in:

- dezvoltarea achiziqiilor lingvistice, a competenqelor de folosire a limbii romi-

ne, a limbii materne qi a liribilor striine, p"trtru exprimarea corecti gi eficien-

ti in situaqii variate de comunicare I- dezvoltarea capacitiqii de a comunica, folosind diferite limbaje specializate;

- dezvoltarea gindirii autonome 9i a responsabilitigii faql de integrarea in me-

diul social.

TESTUL 17

Subiectul I

Noapte de decemvriede Alexandru Macedonski

Atras de curentul simbolist, pe care l-a flcut cunoscut in lumea literelor romi-

;i gi l-a teoretiztt, Alexandru Macedonski a aspirat,sl d.evini el insuqi scriitor

'ri*bolirr, totugi, structural, rimine romantic. Ciclul Noyfi-lor reprezintd.un argu-

ment cl Macedonski este scriitor romantic cu numeroase influenqe simboliste. Ideea'Noppilor

o gisise la poetul Alfred de Musset, romantic, tematica acestui ciclu este

romantic1, in-ato"-ra mijloace artistice, de asemenea, sunt romantice.

Poemui Noaptea de decemarie reprezintd" un model de imbinare a viziunii 9i a

mijloacelor artiitice romantice cu cele simboliste.Poezia arelabazd poemul in prozi Meha Si Meka, publicat in 1901, in ziarul

Romhnul,care valorifii; o l"gettde orientali, spaqiu exotic, atractiv deopotrivi pen-

tru ,o-"rrtici, parnasieni gi si-mboligti. Poemul in prozi este o paraboli; unui prinq

arab, Ali-berr-i4"ho-"t-ben-Hassan, tatil slu ii tlansmite in ceasul morqii indem-

nul d" a nu se abate niciod attr de la calea cea dreapti. Visul prinqului este acela de a

merge in pelerinaj la Meka, urmind dr.rmul cel irept,.plin de primejdii..in acelagi

timi"r, piinqul, pornegte 9i cergetorul Pocitan-ben-Pehlivan. Urmind un drum oco-

lit, bocii"r, "1""i.

la Meka pimdnteascl. Prinqul gi alaiul lui strilucitor pier in de-

l.n, rot rEi pri"qirt are viziunea cedqii, ct o fatamorgana. in timp ce prinqul accede

i, ,,iVI.k"'..reasci", Pocitan ajunge'la ,,Meka plminteascdn, aceasta fiind semnifi-

cagia titlului poemului.

fro Iltttet'ia^N.oa1ttu de dcccnzaria aborc{cnzl\ rn',1,r frrrrdnrncntali a rornantismulrri.tonrtn nefericird a.gcniurui - poctur, p.i,., p,.r,.:...r;"i;;;;;i;;r*. (specific romanrisnrului) se construiJsc doui imagini opuse:'cadrrr ,";r.r,-rlricicios qi dezolantrArrc^ p.ctr.rlui - qi decorul eitic, opulent,,r;t;;i;;;:nagaaaui _

"*"a. ,,.0teqte emirul' l)e asemenea' in andteze sunt prezentate odaia ,,pustie gi albr,., ,,morr-l'1"' cu focul ,'scrumit" in vatri qi inspiragia.po.trrlrr;, li i^retevie.., ,,arhanghel tr.nril " crre-l rranspune in iposta.za emilurui dT; B;;;;j:"no-"nri. este ;i finarur p.,crrrtrlrri irr carc, iontra, idealului .rr.ri.,imuoliri, p iri"l ' i.ptird simbolurile po,:rrrtrltti ' [)incolo de aceste elemente, po"-ut..rt" consrruir prin mijloace simbol'isrc,l)rin rehnica corespondengei, spaqiull; itrr.riorirr;;;;;{;; poeturdamnat ii c'rerpu'dc cadrul eiterior: .urot." purtrte d".';;;i;; *o ,"u-"gii.., ,,rupii groazrrici"' criv{qul care ,,qipi",.rrrgi", j-r"'orrri, ,,urgia. *r..'gi-n g;ndu-i, ;-afard,/$i lurr,rc rcce in. cl, 9i pe 9lI.:.7 $i beinarutrg.gt"'o #"i"i.a g[;"s,7i; trr-it. umbrei chiarlrunrca i-o cer.../ $i luna e rece in .i ,i p. cer... intaini_ ,ia, versul laitmoti,r,iz<thr, spccific simboiismurui,. cit $i,rii;;;;r;;il;;ffi:icali. versur'e,,Fiprrrra de humi de mult a pi.eiit./ r

-orrre oari;;;r;;;ffiffi'.....

-"r.heazi trecercrirr lunrca ficqiu'ii,.a po"ri.i, ir, ,p"qi"i ;,,",i.;'8il;;"hrt *gerat (alti tehnici sim.bolisttr) prin jocul culoriloi,

"t ir"ir"-urlor.qr al mrsci.rii unduiroare: ,,Deasupri_ie aur, qi aur c-n zare,,, palatele par fantas*""t[", ,,i;n ;;;, ;;;il;il;;ffi::::;:rndrrsurilc-pi etale.azd,.jocur de ape, havuzurit. ,,.ania.i-;'rfi;;,,. rnarre cre_arernt slde aur,/ Si iaruri de pietre ." ftaJari J. ,ori; t i^nsi^r";;;; il.Ji; ;i.rll i'"-,jlrl'tc - / ln eiaiduri..cai repezi .r i".'rr-.o pi.te, / $i ochi imprejuru-r _ o, sDuzd. orrfl.ri", ,,Bisdadut'! *, g'"I.b;rlt ;;;;;ilp"i,i iil;'_';".#;.""i;;i'#;""#ldini,/ Argint de izvoarelgi zare-aurii;-'/n:rgjlti;po,;;ti" roze si crini_ /Dja_rnii - minar.r. - r::::l:"_lilp1i". Imaginea,rlg, dar'str;irr.iiorr" a oragului orientalesrc pcrceput sine:stezic,prin erementJuir.,rl"l'rrdil;;;;;ile si kinetice. Emirul,pi cl strilucitor, ,,E tinirl e farmec, e trisnet, e zet),,,nu'r;l"-geriii"dr"", r"'i"gt_liilc pc care le nos1d,a, ci tanjegte arpe i-pii";r. ,pirir""i; ] ?or"rr" un pererinaj raMeka: ,,spre Meka-l ripe;te credinia-voi'rqr,rb.iri", i.."rfi',rr il cheami in ea, /li cere simqirea, ii c"r. f1i"9i ,-iii;;;i*-.rr.g." - toi sufletu-i vrea _/ Din tilpipini-n cregtet ii cere fiinta?..

----;--

Apare o alti antirezd.in*e infloritul Bagdad, rai pe pim0nt, si imaginea de cos_mar, de infern a pustiului pe care trebuie si-l traveiser. .-i*tir,ffi;;iilj ;;;Meka: ,,Pusria e-b ma.e aprinsi de soaie,/ Nici c6ntecJ" f"r.r,, nrcr pomr, ntcr tz-voare -/ gi dulce e viala in rozur Bagdal./ si i"1." ;;iii"'rer; de_arabastru.....Pornesc in acelagi rimp, emirul crialaiul si; e;.;;i d^_.q"f Jo.-ii-;;hirpgi searbid, abia se tird"qte-.../.$i drumu-ocolesre -ri -"ri

- ,lt -ri

muh1.. Antite_z,a dintreinfiqisarea celor doi pelerin!- emjruj 9i ."r'.io-t _, i, 9i cea dintre mijroa_cele lor de a-;i implini visur, diumul dr.pi.gi ."r"" o.j;t;, ;;".; evidengi doui tipuriumane:.om'rl superior gi omul.obisnuit, dou; "ir;;i

;if.;;,'i"i a*"iiil;d;;;:;;_cl) 9i cel mediocru (Mekaprminteasce). oranratirmuili r".iiri.iil.l*pir. J.a*-"rdrepr sunt sugerare prin simboruri: fo,c, rru11r,.yoTnt"'oaani;,'urka etc.,reperiqii qiconstrucaii simerrice, versul izolat, construcgii .ripd.", "gi;r";;;re" d".r"rbe ra timpulprezent' anaforasi epifora (repetarea unui emistih i" ...p?r*i,;;p;.,i, h;far;*i#;;versuri): ,$i tot.rrtr-"rrti oragul pr.rrfant -," ,,$i tot nu s-arati niluca sublimi.....,.

I rar,$i tot nu s-i lt ' i l t .t ce tatca dc visc",,,$i lt l l trtcr sc frcc tnai marc -- mai marc,/ $i, zi lnic,

iJt ..rul s-apri'cle rrrai rarc.../ Ilar tirnplclc... -,ochii sunt dcmoni cqmnlid.../ 9"r"t:.r.

" ,"r"",'q-n foarnci simlire/ E $"..p;, ducindu-gi a ei zvircolire / ln pintec, in sin-

, in neruii-ndirjiqi... - / Battimplele ... - ochii sunt demoni cumpliqi."

E,-ir"t -o"r.

in pustiu avind i'irirltr." omului pocit care pitrunde in cetate. Po-

I explici simboluiile qi semnificaqia poemului, ceea ce nu este,propriu creatoru-.

,i-6ofirr, ,,Dar luna ""

r""",g-acea iugminie/ De lupi care urle - 9 -acea sdt.Lcie/

6e-rl.rrr."e ziirri. ,pr. ultima treaptFr/ Sunt toate pustia din calea cea dreapti,/ $-a-

iiîr,ol^r",g-acea Aezol^r" / Suni Meka cereasci, sunt Meka cea mare.../ Murit-a

fiit"i t"U';arul pustiei." Acesre versuri explicative readuc planul realitlqii, confe-

rI poemului o stiucturi unitari, circulari. r. . ! ..r --,: -r - _^-- ii-b";.rl poetic esre fasruos gi rafinat, cu numeroase figuri de. stil, mai ales me-

tafore, dai ;i epitete, cu enumeraqii, reperiqii, inversiuni. Tudor Vi1n, punea in evi-,

denqe o tehnici poetici originali, sp"cifice multor creaqii macedonskiene: ,,ReJrenwl

;;i";1;;;;"li t.h"i.a pieticl a^lui Macedonski. in tehnica refrenului se declari

;;;;;;.rrt ;g1l "l

po.riilor lui Macedonski, virtutea lor inffuuritoare 9i obsedan-

ii, i{.o"i"*a iri-.ri.ri vers la sfirgitul strofei de patru este u-n mijloc de nenumira-

;;;r-ifui;ti; J! u"..do,rski t...1incbrinrreaga compoziqie este ficuti dintr-o alternanli

Je ,"fr.rr., intre care ,,rrrt irirrr. versurile"rimase nerePetate' Structura unor. astfel

;; ;;;.;rte esen{al muiicale.I-am.putea da numele de compozi{e impletiti".

Muzicaliate a se reaLizeazi gi prin aliteraqie (repetarea unui sunet sau a unuigrup

girr.-" ,o, locui, oqeluri cumplite", ,,Djalqii - Sqinarete - ;i sgl ce palpitr" E'a'"- Po.-rrl-.tt. i.npe.qit in sirofe inegale, cu unele versuri izolate care repetS' une-

l. rr..rrrri din strofe^: ,,$i ,ri"io schinreiJin ochiu-adormit", ,,$i luna-l privegte cu.ochiirt"l a" mult a pierit. . , ,,Ut haos, urgia se face. cu-n?:'i]_

:, {olcut r ,rI aP Lll l d ue rr(

iri"" "'."."in

el, gi pe cer", ,,- Arhanghel de aur, cu tine ce-aduci?", ,$i lacrima-t---: f-.^^^.^ ^: ̂ :^x

n 't i ,, ' ' ir-. o-irri l "rrh

iarrrl nustiei." Versurile au misura declari, lucegte, gi pici.."', ,,Muri, ,,Mrrrir-" e-iril sub jarul pustiei." Versurile au misura de

ll-12 silabe, ,.i-" ,"rr"rie, "o-fi""qi"

intte rime pereche gi rimi incrucigad, rit-

mul este amfibrah.

Subiectul al lllea

A.l, ciudat: bizar, insolit.

' slovd: lfteri.a rosti: a articula, a Pronunqa.oolnic: liber.

2. d.e (,,implrecheri l'..) de slove") - prepoz.iqie simpli'- i, i,iOt'n-aqi fi foit"i - conjuncqieiubordonatoaie (inroduce o subordona-

ti condiqionali).

3. ,,Cind vi rosregre gura..." - propoziqie subordonati circumstanqialS de timp.--

"O. "-"ti fi fori

"# - proporiqie subordonati circumstanqiale condigionale.

lml, ,Cc-adurrtr-ntr- i rrsul , . \,,()c strrutl" t,,Cc au cu dingii plinsul., J

- P'opo'i1ii subordonate atributive.

,,SI .spuic" I,,Cc iace-o guri muri" J - ptopozigii subordonate completive direcrc.

4. Dcodari se a.uzi: o (subiect exprimat prin interjecqie)Discuqia cu dhnsii ne-a limurit rrnpra iituagiei cieate- (atribur pronominal)

B.1. Bunicul meu era un om airtuos,

Ascari a cinrat la radio un airtuoz al pianului.ln orice imprejurare, un om educat se comporte d.eferent,Degi erau cei mai buni prieteni, adesea apiieau d.ifirende.

2, docill - adjectiv calificativ.docil2 - adverb de mod.

3. cum vremea se inriutiqis e,t / am aminat {rym9da pe muntele Fdgiraq. 2 /P, - propozigie subordonati circumstangiale d,i

"iuze,.Estebiner/cum te-ai gdndft. z/P, - propoziqie suboidonati subiectivi.

lntrebarea etal/ cumva rezolvadificultngile ivite in timpul experimentului 2/,P, - propozigie subordonati predicativi.

)

se gindea adesea t/curn sd-ispuni 2/ce o nelinigtea in relagia lor.3/P, - propozigie subordonati completivi indirecti.

4. S-a comis a fraudd de milioane de euro.Mi se pirea un proiecr insignifianr.Partidul din opozigie a irrtr-odus moliune a,,Sinistraqii,..Era un om musculos, dar suplu.

c.1. Fuseseri innoite marcaiele rutiere.,.

ll:1.:- putut rosti citeva cuvinte, fiind complet uluiti de frumuseqea pei-

salulut.3' Planul grupirii din opoziqie a fost dejucat, a;a cum s-a anuntar in mass-media.

Subiectul al IIIJea

l' Strategia mnsoliddrii ;i sistematizdrii in procesul formdrii capacitdpii d.e recep-tare a mesajului scris

, Formarea capacitigii de receptare a_mesajului scris gi oral reprezintd,obiective ca-

clru ale lntregului proces instructiv-educativ, acesrea fiindba)e a autoinsrruirii 9i aautoeducatiei permanente.

I t r tl ' clasa l,

'rirr

srrategii didacticc forrnativc se i'suqcqtc citit-scrisul corcct 9i con-

:nt, dcpriricl*r" .unrolidati gi perfecgionati in clasele ulterioare, cind. se ":Td-

n. ii .iiir". cxprcsivi. ln clasele primare se practici diverse tipuri de citire: citirea

goapd, prir, .a.e se urmdreqte. ".ifi""^r"

elev sI descifreze, pr!n.efoJt t:.Xi:t"ti:9i

li,ri fripri", mesajul scris, citirea cu voce tare, in lanq, pe sirite, in gtafeti etc.,

mati ie &pli""t"" unor cuvinte gi expresii gi de conversatie' Povestire pentru ci

i irebuiJ se inqeleagi textul citii. Pentru aprofundarea texrului se foloseqte con-

qia euristici, citirea selectivl gi jocul didactic, de pild; Gd^se$e,tn te:t :dspun-,

lotriait pentru intrebdrile..., Citegte enunSul care exprimd.o tnttebare, Intoneazd

st enunl pentru a exprima u,imirea, bucuria'.. (enunt exclamativ) "1t' -

.. . IOri.. t&t citit trebuie analizat pentru a i se descoperi semnificagia' Exerciqiul

tului (receptare a mesajului scrisise imbini cu elemente de comunicare orali prin

," *rrrolid" azd receptarea. insugirea unui text literar sau non-literar impune

:rarea in sistemul cunoltintelor acumulate anterior, necesitl realizatea transfe-

.fi d. ..rrrogrinqe. Atit prin activitili frontale, cit 9i prin activitate Pe gruPe sau

ividuale se'vor stabili ionexiuni cu alte mesaje scrise receptate anterior' Aceas-

si tuaj iedeinviqaresereal iz 'eazdinlecqi ideconsol idareqidesistematrzareacu-;ri;;;ior ""re

nu trebuie si fie o.simple'reluare, prin,lecturi' a textelor studiate, ci'; i^;; Ji" p"rrp".riva unor alte conexiuni posibile intre ele, pe baza unor noi

i"irlti a. i"Jeg"r. 9i a unor metode formative, Pfe.cum conversaqia euristici, im-

,"te.L citirea selectivi gi citirea dramat',zatd,cu problematizarea gompletati cu exer-

iul oral gi scris de exprimare a unei opinii evaluative sau a unei pretennqe.argumentate

iotiurte), de un joc didactic, de pilde Cine stie chstigd - joc concurs !

Mesajeie scrise ,ecept"r. gi "p-f,rndate

pot constitui supgrt, modele pentru di-

;fi;t J"-"o-pnti.ri, de la simplu risiuns la intrebiri legat: de.text, la com-

i iibere; d. "i"-.rr.a,

fragmente din textele studiate pot.fi.utilizate Pentru,rSir." de citre elevi a elemenielor de construcqia comunicirii..Aceqtia vor ?nqe-

,]'',1;;;r;;;i".t. 9i adjectivele sunr numeroase in texte. descriptive, iar verbele

textele narative, """^

ri le va facilita redactarea acestor tipuri de compuneri etc'

i-;;iiifi; .;nsolidare 9i de sistemarizare trebuie.si. conqini siruaqii 9i materiale

il. i""air" sau cel puqin se fie folosite in situaqii de comunicare 9i de recePta-

actice, de creativitatea cadrului didactic'

2. Metode Si insnumente de eaaluarePentru ,ez,olrarraacestui subiect, vezi Testul 4, subiectul al III-lea, itemul 1'

3. Etapele preddrii-tnadpdrii unui sunet ,;i a literei corespunzdtoare

i" p"r';o"d', abecedari, la clasal, elevii igiinsugesc_cititul qi scrisul, printfort pro-

I noi. Frin acesr rip de lecgii se inlituri uitarea, se dezvoltl 9i se nuanqeazd",memo-.

l,'t.-J"r6fre gatidir.r divergenti, se stimuleazi creativitatea, inigiativa liberr ;i

lorrt"ni a elerrii'or. Aceste lecqfi trebuie sI fie dinamice, si actiuizeze pe toqi elevii'

niifi.tiq, lecgiilor d. "onroiidare

9i sistematizare este condiqionati de nivelul.de

[etir" gi temeinicie a elevilor, de valoarea formativi a metodelor si materialelor

congtient, proces de lungi durati prin care ei trebuie si parcurgl urmitont pagt:

"ru In' recunoa$lerca $utlctului/litcrci irt divcrsc ('o'tcxtc, in vorbirca curelti, in irrr.r

Btt l l etc. ;b. pronurrqarca/scricrea corecta:.^..:

::l'jli:i, :: :g.li a sunetului/literei in exprimarea proprie.

fi Hl : l ::.y.,.:, ::,il::::!l j:i: . "_pr ;;*'" #i'5 J;,, in,erec,u ar g i,il :;, T :1 I ::,. ::: T lh: I o, o,ii a.,,,",f ,i".'.^" " ff i ;#;1,H;::':lH;i,:', : II ::;:, ::;:::: : "'::::i :,,.mnific asie 1 ci titut ; ei c onverti re ; ;;;r", ;;; ;;;;. :,,in 1e I c"- i' tr- o srrucruri gr aficd ; ;.Ji ;r;i;.

l)crrrcrsul didactic al predarii-inviqirii unui sunet/a unei litere trebuie si im'i-rrc crrrrrunicarea orald" cuiceea scrisi..Prin rnetode formarive, activitigi fronrare gi.individuale, ca gi prin materiale criclactice adecvare'

"ti:::,.j-:ri-drriu., .ofiii rrebuie si pronunge gi si scrie corect, si

't"i:r::^:1Lr^"1rria exprimare cuvinre care conqin surreiul/ritera ce rrebuie invihtc.il] sccventa de caprare a atengiei, se creeazi motivalia invigdrii daci se i"u i;;;,;.sideragie particularitiil"^* -:l-l;ru

ii rp..;ri.ir"i." Jir;ipii"i. prt" con ersapie ribrr4 dc pild;, bazatdpe observarea unor aspecre din -.dirrii*l'rrj-*a,or,

din experienlade viagi a elevilor,lau prin ."d;"r.".rrrii-i 'registriri audio, aunei scurte vizionirrde film, diapozitive etc.,.printr-u" j;.-;;;-r tizarc,printr-o surprizi - apariqia unuipersonaj de basm (copil, adult), J,eghizaterc., erc. -, se poare delimira, din vorbirc' o propozigie, apoi un cuvinr.car-e conqine rrrtr"r.rl'.. i"uui. i"";j",.d. Prin metodi fon-eticd, anariticoui"rlryar. pro*le J.rrrirrrut, se desparte in

;j:h;: identirici p'ozisia';;.;;i;1i" .";", ai"iir.ffiin,.,ior, lairireit),

cadrul didacdc trebuie si.pronunge de mai multe ori sunerul, explicind moduldc articulare, cu arengie deosebîti t" frf ^*g"rea consoaneror. Elevii trebuie si pro_

'unge gi ei de mai multe ori ,rrr,"trrl, mai pugin in cor, ;; ;;t;: individual.

' Elevii vor trebui si spuni cuvinre .., "..1 """.,

gi ,i r.Jo.-.rt.r" propozigii cuacele cuvinte, dupi ..^1.-"., despirgir in silabe ;i au i;;;;i'fi;;, pozigiasunetului.Acesr momenr al lecaiei det'i'e mai atracriv qr.iu r: J.rr"r,"-e sub formi de jocdidactic, iar cind esre posibil r.rb for-" unui joc d. ";;;; onomaropeeror.e. se asociazi sunerul literei coresp unzdtoarepe care copiii o vor vedea pe o pran_qi, o idendfici in alfaberarul mare Ei in cei p..ro";:;;li'ir, ,u.".d ar. La ta-

^ bli 9i fiecare elev in banci alcituiegte ,ilaf.'9i;;;il*"iil

"lf"brrrr*.f. Secvenga urmiroare consti in intuirea imaginii dt;;il;;, o scurri. conver_sagie pe baza acesreia, in care se vor f"lori';;;;;;;;;; sunerul de invi_gat 9i care figureazd,in coloanele din manual. ----r-'

se citesc: ritlul,litera de ripar, apoi coloanele de cuvinre, descompuse"in silabc,urmate de citirea cu"intl.lgr irrtegr"l. ln primele lecqii de cirire, cadrul didactic vaface lectura-model. in lecaiile urmitoare'*ro, d.r.ifr" inili.i,^;'*t"d fiecare in goap-11 P-ttl efort propriu; rJrmeazd, citirea cu voce tare, in l"ng, p. ,lrrre, selecrrv, pen-tru a tr.anrrenaqi toqi copiii penrru cafiecar,e si citeasci id"qii*rrr, si se formezccertitudinea ci fiecare sila inzugit sunerul gi litera;;;;;;;;;#;..

L,,I)upI un moment de relaxare, se trece la intuirea literei scrise de mini pe o plan-

;1, ahruri de nrodcl fiind reprezentate elementele grafice.care o compun. Cadrul di-,lici scrierea literei, aridnd pe plangi litera gi elementele grafice pe care le

apoi exemplificl scrierea la tabli, verbalizind gesturile gr1fi9e.ic explici scrierea literei, aridnd pe

Se'realiiea4i preg;tirea momenrului scrierii, prin exerciqii de incilzire a mugchi-lor miinii, prin slmularea scrierii literei (metoda acAiunii prin simulare), scrierea in

ter cu degetul, verbalizAndu-se scrierea pe banci, in podul palmei cu stiloul inchis etc'

g. Sciierea a trei litere alterneazdcu momente de relaxare, dupi care se reia scrisul.

badrul didactic trebuie si indrume gi si aprecieze activitatea fiecirui copil pen-

tru a se asigura invigarea (insuqirea citit-scrisului) corectl'ln inchJierea lecqiei se realizeazd recunoafterea sunetului din inregistriri audio,

recunoa$terea literei in benzi decupate din reviste pentru copii'

TESTUL 18

Subiectul I

'l Ionde Liviu Rebreanu

Conceptul ronTd.n *vezi p.72Operaiitera ri,Ion de Liviu Rebreanu intruneqte caracteristicile romanului obiec-

tiv (fiind scris la persoana a III-a). Naratorul, omniscient ,Ei omniprez.e.nt, se deta-

geazi de acqiune, conduce acqiunea obiectiv, dupi_ un plan .prestabilit, de aceea

compoziqig romanului este circulari, incepe gi se incheie cu o imagine aseminitoa-

,r, drrnirrra drumului care duce in satul Pripas;i respectiv descrierea drumului

care iese din sat gi se pierde tn soseaua nagionali, imagine simbolici ce semnifici in-

tegrarea existenqei individuale in marea viagil a omenirii: ,,Drumul.trece prin Jido-viqa, pe podul de lemn acoperit, de peste Someg, 9i pe urml.se pierde in goseaua.cea

m*t* Ei fern incepur..."; enungul conqine doui simboluri literare consalrerci drtu-

mul/soseaua, podul,G. Cllinescu aprecia asdel romanul lon:,,opera unui poet care cinti cU solem-

nitate condiqiile generale ale vieqii, nagterea' nunta, moartea. Romanul e ficut din

cinturi, vidit cad-enqate in stilul marilor epopei...'". ,,Hora in sat, bitaia intre flic;i,

tocmeala pentru zestte, nunta qirineasci gi nunta invdqitoreasci, na$terea la cimp

a copilului Anei, moartea bitrdnului Dumitru Moarclg, spinzurarea circiumaruluigi a Anei sunr rnomente din calendarul sempitern al satuluin miqcitoare prin calita-

iea lot elementarl. Ion eunpoem epic, solemn ca Un fluviu american, o capodope-

rtr de mtrreqie linigtiti".Romanul e compus din doui pirgr: Glasul pdmfrntulul (cuprinde 9ase. capitole

cu titluri semnificativ e) gi Glasul iublii lgapte capitole, fiecare cu cite un titlu sem-

t l l fnif i r 'at iv) ' in pr im'pln 'u l ncqiuni iaf l l indu-sc l . r r r l ( i l i r . rctapului , pcrso.ajsf iq iat t l r ,r 'ele t 'ruA parirni:. [ ,rt irna pe'"anturui 9ip,r, i , , , , , ' i . , i r i , . ; i ]""" 'o'()onl'lictul sociir.izb,ucncEte ra t oi .i;rrrn,, ,..',er.r",cic a romanului, tablou r:rrrrg,r'af ic ai al stratificrrii sociare in ,".ai"t;;il;;;b'r"i" 1r*poripia).Bogdrandvasile tsaciu il batjocoreEte $i-l "-.";"qe

pe Io,.plrr;;';;;rr. sirac si de aceea rrrrqi'l tl'regrc ca gincre' cio.nit." dirr,.. uog", Ei sirac se manifesti la nivelul qirari|'r,.dar.gi al i nrcli ghengiei _sarului ; pr"otul"gi fi,";gr.r"f ."'"D e sfd s urare a a cpiun ii : Ion, fric;ui hil;;ffiltr# u, frumos, iu beste pitim,r.Pdnrintul oi ,"un:1' 19u

o privire setgas;, Ion cuprinse tot locul, cnntirindu_r. Sin,'1ca . plircerc atir de mare uizarrdu-pi pim6nt"r,'i"la, ii ".ri.a

si cadi in genuncrri9i ri-l irnbrrgigeze. I se pdrea ;;i-fi;.r, p€nrru ci era al lui. Iarba deaii, grasi,presirattr cu rrifoi, unduia osreniri de ricoaieadi-i".rji:N" se puru sti.p6ni. Rup$e un snroc dc fire gi le mototori pitimag i" p"r,"J;. ni-i;;il ." mare trisreqe loturtle pimi'r care fusese "l

r.r gi ;;;- ii'"pgg1"ea vecinului, si-io' Lungu. Nu rcz'isti ispitci de a recupera o parre din lotl T;ilL;il J^)i"," r^prpenrru. care ajun_ge la judccati cu simion qi i'" fi rri;*r;q;;'ir;;;;;'iriliir." pedepser acesta nrli t tdrlz'rtcatc si- l iainapoi. 'Deji ; ; ; ; ;" ir era draga, oricit ar f i fost de aspri. ca.rf,vrra ispititoare",_Ion-err..ongri.ni ra.,ra r;rnan"-tot sirac,'ci istegimea lui nu u,'rreazi

nimic daci,nu are pimin,, ,,-ut, pe."a"i;. iri?#", gi de Titu Herderea,fiul irrviqitorului din.prip;;;;;; i. -"in".

sa, zenobia.,care ii reprogeazi: ,,Totla sirlcic tra'i, dra'ul-r;ii.-;;;";;'unar de "rri"i

v*il. Baciu,Ion se hotirig-tc s-o seduci pe Ana, fiica acestuia, renunqand. la Florica, fata trumoasi, dar siraci.pe carc o iubea' Naratorul prez.intifrF,,mintirile sui[*rt "i.iU

Ion: ,,Deodati Ion:jtfi

,JJ[[,;T|J?,HX?|'.J: i,-b;;;;;asi piminturile adormite, ingini ca si cind- Ce si fac ?...-Trebuie s_o iau pe Ana !... Trebuie !..Muncegte cu rivni, oscileazi itirr. ;uuir.";;;;; Frorica Ei nevoia de pimint:,,Gindurile insi il framantair m"r.u- igi'ri.." dil.;il;.

-"i a", ci, robodnd ori_cit, nu va aiunge niciodati r;

"tpa.gi .i.."ur. ya sd zicd,u, ir.tri si fie vesnic slueape la allii, si mirnceasci'!.:,;"ili;rt p.

"l,j; ?-r;;;i;;;;;"" lui nu preteste-oceapi degerati, daci n-are si er paminimuir,;i;.1;.r#;, ,,dragosrea nu ajun_gl-il tirF Dragosrea .

"rr-"i adaosul.,A.ir"..,r;,r;Lil;il temeria. gi ?ndati cezrcea a$a se pomenea cu gindurile dupi Ana-." E;"ldi; p"rr."";"r"i, desdnur siuse inscriu inrre acesr

-o,i.nt gi acela'ir, ."r. h"l.;;;il.te?r

"a.r,a, ar vieqii: ,,pi_:il:'l : a", pu,"1"l1!:: B,, ! n;_1",,i;; ;;il;,#:;i e al tiu... Dar dacitr-ar penffu cine si-l fy":.ir.i, parcd,... zdu aga.|.,,,,,." folor-i" pimint, daci cinegi-e pe.lume drag nu-i al tdu ?..

ola"' r "Lc roros c

Patimii pimintr,rlui Ion ii sacrifici iubirea. o seduce pe Ana ;i agteapti ca vasi_le Baciu se vine la er si:;.;;;;;il"rr" zesrre. Nu este impresionat aflind civasile Baciu o srilceste i" uet*" p. ai,", u, +-T *u"a.ii.".i'"9" ii trebuie. Luptadinre bogat gi sirac.esre invergulati. vasile g"r;u'ii.rreri"l" Io.,, in care ,,simreun vrijmas. cum a fost dinsui i" ,ir"r.{ ";

rui";iElf,i..r4.,tu i azi. ii vreaeverea. De aceea fierbea de uri .hi". r,.r-"i it;a,rd;:i:!t;;;; revarsa asupra Aneimai aprigd, penrm:-r-.1.r1 -lirer_"*.

d. ,rfl"irri'l-Li-.;p.rrr" a se cisi.tori cuAna, Ion pretinde tor pimintut tu; va's;ie Br"ir. ii;;;i"air"rg; zbuciumiri, da_

L,,intcrvcnlici preotului Bclciug, tatil Anei prornite ca va da pimintul dupi nun-

promisiunc pc care nu o rcspecti, de aceea Ana este alungati de la unul la celi-gi bituti dc amindoi. Ameningat de Ion cu judecata, Vasile Baciu acceptlsitreacl.nintul pe numele ginerelui siu. Nici viaga lui Ion, nici a Anei nu vor fi mai li-tite. Chiar la nunti, privind-o pe Ana, ,,fata aceasta uscati, cu ochii pierduqi in, de plins, cu obrajii gilbejiqi, cu pete cenugii gi care, impopogonati cum era as-i, pirea gi mai uriti", se miri c5" odatl" cu piminturile trebuie s-o accepte ;i per, parea sl mar urata--, se mlra caod,ata cu pamantunle trebure s-o accePte fl peIon ar fi dorit si fugi in lume cu Florica pe care inci o iubea, ,,Dar tot atit de

ii venird in minte piminturile gi adiogi in sine, cu dispreg: " $i si rimin tot

gea brusc, ca o sperangi pierduti firi sclpare".

ic... pentru o muiere !... Apoi si nu mi tri.sneasci Dumnezeu din senin ? ,r".Ana va nagte la cimp. in faqa miracolului nagterii, Ion triiegte stlri contradicto-

in fiinqa aceasta gingavi, e inlinguit pentru totdeauna de Ana. Atunci se infuriai se infiqiga in suflet chipul Floricii, rumen, ademenitor, care il chema gi apoi se

: ,,simgindu-se ca gi cind s-ar fi inilqaq igi ficu repede cruce de trei ori", ,,in su-bdrbatului qigneau remugciri de-abia stipinite... Stitea stingaci... iar sudorile

curgeau de pe timple...", ,,Ion se uiti lung ;i aproape infricogat de omulegul citr pumn, foarte rogu, cu ochii inchigi din pricina luminii, cu buricul negricios le-

cu o agi murdari. intinse braqele-si-l ia, dar se opri deodati uimit...i; ,,Ion sersomori, fir; se inqeleagi de ce. Gindurile i se zbiteau in minte incurcate ca in-lo plasa. Plinsul copilului siu il supira gi-l bucura in acelagi timp. Simqea o min-ie ci odrasla lui ricnegte aga de poruncitor, dar apoi indad i se limurea ci de-acum,

li de violenqa soqului gi a tatllui, Ana se sinucide, spinzurdndu-se. Bucuria trium-i de-a fi obqinut tot pimintul lui Vasile Baciu, ,,mulqumirea pitimagi", planu-

e de a-l face mai roditor nu au durat mult timp gi Ion este cuprins de disperare,ndu-se ci moartea Anei s,i, mai tdrziu, a copilului Petrigor (care nu fusese in-

ijit cum se cuvine) il vor face si piardl ceea ce a cigtigat cu atnta zbucium gi cucrificarea iubirii Qtunctul culminant).Ion iubea cu patimi pimintul, ca pe o fiin-: ,,stipin al tuturor piminturilor, rivnea si le vadl si si le mingiie ca pe ni;teovnice credincioase... Dragostea lui avea nevoie de inima mogiei. Dorea si simtl

Iutul sub picioare, si i se agaqe de opinci, si-i soarbi mirosul, si-gi umple ochii deculoarea lui imbiti.toare".' ,,Suflerul ii era pitruns de fericire. Parci nu mai rivnea nimic gi nici nu mai eranimic in lume afari de fericirea lui. Pimintul se inchina in faqa lui, tot pimintul...i tot era al lui, numai al lui acuma..."

La nunta Floricii cu George Bulbuc, vdzind comportarea lui Ion, Ana inqelegeacesta n-o va iubi niciodatl", cd o urigte gi nu-gi dorise altceva decit averea ei.

,,Lotul negru, lipicios, ii qintuia picioarele, ingreunindu-le, atrigindu-l ca bra-

lele unei iubite pitimage. Ii rideau ochii, iar faga toati ii era scildati intr-o sudoa-re caldi de patimi. Il cuprinse o pofti silbateci si imbriqiqeze huma, si ocrimpoqeasci in sirutlri. Intinse miinile spre brazdele drepte, zgmnluroase gi ume-de.Mirosulacru'ProasPItgirodi tor i iardeasingele.

Se apleci, lui in miini un bulgire gi-l sfariml intre degete cu o phcere infrico-gati. Miinile ii rimaseri unse cu lutul cleios ca nigte minugi de doliu. Sorbi miro-sul, frecindu-gi palmele.

r r l. A.poi. incct, cuccrnic, f i r : i s i i -gidca scarn,r , sc l ; ls l iu genunchi, ig icobori f ruprc,r

r^t j:t:brr.t.cu voluptate de pimintur u.r. $i-; ;'.;;;rl.."rr" gribiti simli ,,,I l ( l r rcce, amcutor. . .Se ridicd dcodati rufinat gi se uiti imprejur si nu-l fi vd,zutcineva. Faqa insi irrArnbca dc o plecere ne.sfirqitl.".Imaginea aceasta este o rranspunere artistici a urrcrBcene petrccute in realitate: scriitorul vi,zuse in satul Prislop un gdran in straic tlr.

::*l"ir: sirutind pimintul. Romanul Ion are.;,"*t;;;spiraqie r.aii"r""

",rulut ardelcnesc,Naratorul continui notarea senzaqiilor gi a gnndurilor lui Ion (analizapsiholt,

gic{): ,,se vedea acum mare 9i puternic, ca un u"riag din basme care a biruit, in lu'te grele, o ceati de balauri inerozirori.

.. Igi infipse mai.b.ine picioaiele in pamint, ca;i cind ar fi vrut si potoleasca cc1dirr urmi zvircoliri ale unui dugman doboiat. $i pe"ra"r"iparci se clitina, se i.china in faqa lui..."

..l)isperarea este triiti cu aceeagi intensitate pdni in momentul in care afli ci, i,calitate de mo;tenitor al copilului, nu va pl.rde pa-a"*i. i"rrgi, ,bil, p..or.rin,,tcilq obdne Pentru biserici iedarea dreptuiui d. p.opr;.i"i" irir"r.rt in care Ion morre rara a avee urmasl, ceea ce se qi intimpli.

Odn:l saqisficuti. patima pimintului, se reaprinde cu aceeagi intensitate iubirc.rpentru Florica, degi aceasta ira miritati cu Georgc Bulbuc, ,,i\rli.

-r-";;;;-"^

"

Florica", ,,ce folos de pimint, daci cine gi-e pe i,,i-r.;;; ;-i "l

tn,., i". a; hp;;;

::.1:i,. :l ^9::lg. -.r"b prerexrul ci are nev6ie de sfaruripentru cuhivar., peia,,

tulur - Pentruâ o.vedea pe Florica. AflAnd ci birbatul ei pleacn de acasi., '1rirr. i-roror.,,ta ca. oloaga savista, cye. se oplogise la casa lui George, ,fla plrnuf lui I"" ;;:i i;gtiingeazi pe. soqul Floricii,

"..it, ," inroarce acasi, il Ju.prirri. p" l* i" i"i.i" g; r

omoari, lovindu-l cu o sapi (.deznoddmintu,l). Aceas" i*u i"lri*gar.-. ii a.termini pe-sireni rill^.orpi imeasci Ei si-l laude p" r"" Je r"r.r; ;6;;;r; J;;nic". ,,Ion fu coboritin pimintul ."r. i-, fost prea l*g;,-uir.rica a clgtiga, ior.rrii.care fuseseri ale lui Vasile Baciu.

. ln construc{ia romanului autorul foloseste rehnica interferirii planurilor si telrntca echrvalentei. Concomitent cu derularea vieqii lui Ion 9i a "ho"

s;te"i, ,#.; ,ibogagi, cu relevarea"o"fli.i,rlui;;.;;;p", aspecre ale vieqii t;ffiffiifi fifiirilpas' aspecte ale vieqii din oragul Armadia,.ale vieqii polidce, "p"r.

gi corrflicml.,alional, intre romini gi unguri etc. Aspecte ii" pt*"i Jri".-nr,"i jer;.r.gti au echivalerrrin planul intelectualilor:-echivalentul horei a'"-i"l.J.

"ril th"r dilA;;;i;-;;lagiile conflictuale,dinre Ion ;i vasile 8".i" ; ;;;;rp.;; in animozitatea di'tre familia Herdelea 9i preo;yl Berciug. casa familii H"ra"r." ,. ,?r" p. ,*"",,rbisericii; ei se tem.ci priotur le va lua J"t" fi-; ;;i;;g;. i;girorur zahariaHcr.delea este suspendar i" ,rr-"r. a unui d"n"nr,;fi;3;r;.'ron ,. cisiroreste cuAna Pentru averea ei, I 'arlr.a, fiica cea mare a inv;qitorului se va urit" ." pi."*i

9::iq:lt|?1l d_,.Einu-liubegte' penrru ci acesra nu-i pretinde zesrre. Totusi, accs

ta luDlncr-o' trrnd om cumpatat si demn, o va face si-l lndrigeasci.

--"r:t::il "l1t^fy-.1oase pers.onaje: principale, secunda're gi episodice. Actir.rnea se desrasoara in ,;urul personajului principal, Ion.

L,,Criticii l.l. l,ovirtcscu gi G. Cllincscu pun in evidenqi trisiturile caracteristice ale per-rajului donrirrat dc ncvoia de pimint: isteqime, hirnicie, viclenie, lipsa de scrupule.4rsrur uvrrrrr

Liviu Rebrcanu cste considerat creatorul romanului rominesc modern.

Subiectul al IIJea

A.l. dar - in text este conjuncqie coordonatoare adversativi.

dar - substantiv (,,cadou"): Am primit un dar frumos de zi:ua mea-

pui - intext este forma regionali a verbului ,,a pune" la indicativ prezent' per-

soana I singuiar'pui - substantin: in curte erau m:cJgi pwi de giinl.

mai -in text este adverb de mod.mai - substantiv: Mai este luna mea preferatl.

2. de (-a; trdi) - conjunc$e subordonatoare.ca - adverb cu valoare de prepozigie.mwlte - adjectiv determinativ.de (supdrare) - prepoziqie simpli.cu - prepozigie simpli.arzhnd - verb la modul gerunziu.

3. ,,De-ag trdicabradu-n munte" - propoziqie subordonati circumstanqiali con-

diqionall.,,Dactrte-ag vedea trzind" - propoziqie subordonati circumstanqiali condi-qionali.

'' ,,ri te strig" - propoziqie subordonati circumstanqiale de scop (finaln)'

,,Ca si ^rii ^

i ruudpaie" - propoziqie subordonatl circumstarrqiali de scop(finala).

4. o Erabine 1/ dacd aveai echipament potrivit Pentru munte'2/P, - propozigie principali.P, - propoziqie subordonati subiectivi.

. intrebarea este 1/ d.acd va cigtiga la concursul Tinerelor alente.2/P, - propozigie subordonati predicativi.

B.l. irnp ortant: neinsemnat, neglijabil, mirunt, derizoriu, neimportant'

lo ialitat e : necinste, nesinceritate.

2. Propunerile lor se dovediserd eficiente,Mi se pirea solugia Perfectd.intreago asistengi aplaudi frenetic.Frunzele rnoa.rte alcituiau un covor moale'

i lo ll, trosc - subiccr cxprinrat prin intcrjccgic,

studiind - complerncnr .irru-rtrnliai instru,ncntal.

4. ,,De treci codrii d.e aramd, de departe vezi albind.. .u +-,,trecknd. cod.rii degram(, de departe vezi...." (complemenr circumsrangial condiqional, echivrlc'tul propoziqiei subordonate .îr".r-rt"nqiale condigionale contrase)

c.1. orice om poare contribui/avea un aporr la intreginerea curdreniei oragului.2. I s-a comunicat nurorii mele rezultatul la examenul de atestare pe posr.3. Continui si cred ci acesr articol e de neinlocuit.

Subiectul al IIIlea

l. Specificul procesului scvierii tn clasa IConform Curriculumului Naqional, elemenre de scriere isi insusesc cooiii in in

vrgrmintul.pregcolar, scriu elemente grafice Ei chiar litere de tipar.'in .l*;i;; ";lortftci achiziqia pozitivi de Ia gridiniqa de copii, in etapa pr"^"lfrb.t"ri exerseaz1

scncrea elementelor..grafice: linii, pun-cte, noduleg, bastonadi, oval, cirlig, semio-

I1,l|tr gi combinaqii de elemente grafice care compun litere. concomitJnt, copiii

lllr,nsuleslpronunqia corecri a sunerelor limbii, ;tiut fiind faprul ci, in generall i'l lmDa romana se scne aga cum se pronungi.

Etapa alfabey|rd, ce3 mai importand din clasa I, se desfd;oari in intervalul nc,cesar.inviqirii alfabetului limbii-romdne, insusirii citit-scrisuiui qi muncii cu carrca,

cititul gi scrisul sunr activititi intelectual-morrice, .o-plo., trebuie,t J;ri;tactividqi congriente, conrinue, de lungi durari penrm elevi. peiangl.fort,rfd".citi gi a scrie, acegtia trebuie si inqelea[i rt*.rrrril. lingvistice, ,r.r-""i

"rtf.l ...rt.^

devrn tuncqronale, permit conexiuni, transferuri Ei creaiivitate.Scrisul, convertirea unei structuri sonore cu ingeles intr-o strucfuri grafici cu sens,

trcbuie corelat cu cititul. ln predarea-invigarea integrate, in aceeagiiecqie se reali-zeaz\, dtire/lecturi, scrie-re gi comunicare. Actul scrierii ieprezinti urmarea fireas-ci a cititului. Elevul ingelege gi regine mai temeinic ceea cel citit, dau gi ,;ri;.

-

Atit in.etapa.prealfabetari., cit, mai ales, in cea alfabetard,elevii igi irrrg"r.,. reguli tehnice:- pozitia corpului in timpul scrisului;- modul in care trebuie si qini gi si foloseascd inscrumentul de scris (stilou, crc-

ion);- manevrarea miinii.fdri migciri inutile care conrribuie la instalarea oboselii;- orienrarea caierului (suponul scrisului);. reguli grafice:- inceputul gi incheierea migcirii grafice;- resPectarea formei, a dimensiunii,.a grosimii, a inclinirii elementelor graficc,

iar in etapa alfabetari, a literelor 9i a-elementelor de legdturi;- respectarea;i incadrarea corecti in spaqiile grafice;

1,, ,- respectarea distanlei dintrc litcrc, cuvinte, propoziqii;- agcz.arca corccti in pagini: titlul, alineatul.Insugirea acestor reguli, familiarizarea elevilor cu cornponentele citirului gi aleisului reprezinti instrumente ale autocontrolului.Demersul didactic de formare a deprinderii de scriere presupune parcurgerea ur-

- intuirea literei (scrise pe plangi) prin analiza elementelor grafice care o com-pun; cadrul didactic explici si nume;te elementele grafice;

- realizarea sintezei elementelor grafice prin scrierea,demonstrativi a cadruluididactic la table qi verbalizarea acliunii;

- identificarea literei asociate suneaiui respectivin cuvinte exemplificate de elevi,in alfabetarul mare decupat gi in alfabetarele,elevilor,,in manual, in alte plan-

;e, afige sau extrase, benzi decupate din reviste pentru copii;- exercigii de incilzire a mugchilor mici ai miinii;- simularea scrierii literei de citre elevi, irnpreuni cu cadrul didactic, care expli-

ci elementele grafice ;i gesturile scrierii; se simuleazi scrierea in aer, pe ban-ci, in podul palmei cu stiloul inchis;

- scrierea literei la tabli de citre doi-trei copii;- reamintirea regulilor tehnice gi grafice;- scrierea in caiet, dupi model, a trei litere de citre fiecare elevl- controlul individual al scrierii, de citre cadrul didactic care apreciazS.corecti-

tudinea, explici, corecteazi, recornandi, demonstreazd.,dacd" este necesar;- joc didactic, joc de migcare relaxantl- reluarea scrisului cu alte trei litere sau un rind;- controlul 9i aprecierea activitigii fiecirui elev, evaluiri 9i recomandiri'ln lectiile de invitare a unei litere noi este necesar si se reactualizeze literele in-

anterior. si se stabileasci aseminiri si deosebiri intre acestea.in clasa I se pune accent pe scrierea corecti, lizibih 9i, pe cit posibil, caligrafici.in actul scrierii seutilizeazi trei forme:- copierea, scrierea dupi model.exterior. de mini;- transcrrcreA, scrtere dupi model exterior scris cu litere de tipar;- dictarea/autodictarea, scriere firi model exterior.

2. Relapia dintre curricwlum ;i evalware tn inadpdmkntul primarPentru rezolvarea acestui subiect, vezi Testul 8, subiectul al III-lea,i temul3.

3. Tiowri de itemiln rirs ,rrtans;, itemii reprezintd,elementele componente ale unui instrument de

evaluare. Acegtia pot fi sirnple tntrebdri sau enun! urmat de o intrebare, exercipii Eiprobleme, intrebiri structurate sau de ip eseu.

In sens larg, itemii reprezinti intrebarea gi rispunsul agteptat.Itemii se folosesc numai in probe scrise. Uneori se extinde folosirea itemilor gi

la probele orale.

r r l. Conceptul dc itcm cste strins lcgat de acela cle obiectiv gi este precedat de obicctul de evaluarc.Clasificarea itemilor se realizeazi in funcjie de mai muhe criterii, dintre care cclenrai inrpcrrranre sunr: obieaiaitatea in notare qi tip"t ir-iliiini'osrrpror,

Din punct de vedere al-obiectivitiqii in rrotare, itemii se clasifici in urmitoarclecntegorii gi subcaregorii:t, itemi obiectiai(l) itemi cu alegere dualdExemplu:Obiectia de er.taluare :-

^sI identifice, in cele doud liste, verbele.

i lll::r:ui.Ute .,{ daci enunjul este adevirat 9i F dacd enunqul este fals:

In ltstele,.. sunt numai verbe.r A - Fl merge, scris, citire, indoire.r A - F: deseneazi, inalqi, incintar, qintea.

Q) itemi cu alegere multipldExemplu:Obieaia de eaaluare:- sI identifice corecr parrea de vorbire.

: Cu$ se nume$re paitea de vorbire care denumegre obiecte ?A. adjectiv;B. adverb;C. pronume;D. substantiv.

(3) itemi de tip perecheExemplu:Qbiectitt de evaluare:- si recunoascd cuvinte cu sens opus..

*?]t1i,ryrerhea de cuvinte .rri"r,, opus, rrasind o sigeati de la prima la aOOua coloani.

domestice I veseli

noi I uscarinverzit I vechi

trigti I silbadce

pl;pinde

t18

b. itemi scmiobiecti'tti - itemi cu rdspuns scurt

t;ff:::'du ,ootno,,:

- si aplice corect conceptul operaqional'. ct"i"ia. propoziqii legate pritt inqeles formeaza

c. iterni subiectioi(l) item de tiP eseu strwcturatExemple:Obieafu de eoaluare:- tiia."rince doui trislturi ale personajului'. prezentali doue tresituri ale fetei *ogrr.rg,rLri din povest ea Fata babei Si fata

moyeagului de Ion Creangi'Obiectirt de eaaluare:- si alcituiasci ProPoziqii"". Formuleare .rr.rnqtr"riifi.ti"a urmitoarele exp resii : p rim do ar d' timp wr ie' s o a-

,t *la"sairtor,plimbkndw-se pe malul mdrii'

(2) item d'e tip eseu nestucturat'i,*emplu:Obieaia de evaludre:- si prezint. intr-rri't"*t propriu trlsiturile oPuse ale celor doui personaje'

: "tir5#ffi#birile dinlre cele doui i*, pJttttaie ale basmului Fata babei

Si fata moSneagulul de Ion Creangi'

, TESTUL 19

Subiectul I

Revederede Mihai Eminescu

Conceptul gTyl-lt:i, - vezi p' 85' clorici. Din copi-

Este cunosc.r, tnr.,","l tttiMitt"i Eminesqg.pentru creaqia fol'

lirie l-au incanr", porr.i'iit,î;;;;;t;*ai"q" fil"perst\ii"a ascultat cimiliruri' po-

vesri: ,Cici ,-,., -;-r,Ja"r,;;;il;a

*!.iie7 Povegti 9i doi.t , ghicitori, eresuri,/

Ce fruntea-mi d. "opiii-"r*i"*aj

abia-n1elese, pline de-nqelesuri-" (Trecu1 1y'

i";ii.i"iieti*tif" pti" qarl', in Ardeal' la Blaj pt""'1 1:l^1t^t-"^t::"-tte'

Provrncr-

ile rominegri ,trebet.rre ;;;il" ;;t"1 ""ut

ca efect caiete intregi de creagii po-

pulare consemnate de poet. Ca membru.al sociedqii orientul, in 1869;i-a asumat

iarcina de a aduna p..ii p.p""lfi;f ln;1dout. i" perioada.studiilor la Viena' dar

mai ales la Berlin, atdiazltcursuri 91 cltelte lucriri de psihologie etrricl' il intereseazS

legi le r le dcz,voltirr rel lqie .u .rrr 'Llt ; ,1vr^qi i-spir i tu3lg

a unui.prlP't, ct.$t i inqa de sinc a unui popt,rr 6 rn t u r,,n-', n, i.$i ll :,:';l,,llir ??ff 'J#i j H,[[ :*: epl;]f l rffi I'i ] ioreagia cmincsciani .ongiri. "u.ilro"r" eremcnrc popurare pe niveruri difer.ir..i; il'il i*i,i : Lt',T;;AffiiF p oetic p opurai ri,i,i,,"iLT.ril.u *T i, 1.,

,,V{d cerul, lan albastru, sidit cu griu de srele..(MureSanu,lg72)

,,Cind rorsul s_aude l_al vrijilor caier..(Mortua es\ lgTl)

--.'^4v^ vqr

1,p.u p"-un fir dj lgTlniqi/Voi cerca de mi iubesti..(I'loare albastrd,7g73) '-" ' "'

,,Pc-un deal risare luna ca o vatri de jeratic...Surt-i sara cea-de :r"_13,^J.;i";# ;;. r"relnfunda migcarea_.r creaqi intre stuf ia rczdturd....Atunci in tri in ."fi a;;';;'.rj;"r",i*r,.i t"ir;Lumina cu mucul n"g-intr_urr frarU ," ,;, oDair....,

( Cdlin _ file din'poaeste, tB76)

. Elemente folcrorice ryi91T *"agia eminescipi {e ra poezia De-ag aoea... (d,e-burul in revisra p"m;ta, id{ej'i" p";_' f Luceafdrul(l 8s3).R eo e dere, apiruti ti nz g,' ini" *rre a" j"*tft : ;#a popurari o rio rio, co _drupute din care ,1111.1.nn.i,!;],; pjt"d""r

"rlrriij"r.g"r cu codrul, ideea co_nruniunii omurui cu narura, c;reia ii adaugi.;;t;;;il"Tiosofici, senrimentultimpului, unele eremenre poetice: t"*rllidri il;;i, ,il;*; io.ri.a forcrorici. po_ezia este originali p'in ru[rtil'ririr?ri.'- ;;i;ili;l# r o-.,rri raportat Ianaruri - si prin rafinarea -ijror."io. n..r5"iv..J;h;;'rl"re ,,oriorio, codru_lule !/ ce mai faci. ar;gri"i"'i7ii"iil .u"a nu te-am vi iut/ Muk.tvreme a ffe_cut/ $i de cind nu'te-am c;tatl Muitliu-" ,- u-brar...L a""i" r, poezia Reaed.ere"- codrule, codrugule,/ c"

-ri f;;;, at"srgrr.J-a-- d.'.ari

"" ne-arn vdzutl Mul_tl vreme au trecut/ $ll,O^::.lO __"_ q.pe"at,/ Multi lume am imblar...Marcarea diarosurui qi prin semne de^punciuagi" ."r;;;;rur medirariv_filoso_fic al poeziei care Juneîn;prr;rj;l;iJ.r-"rri, efemerur-qi eternur;eur liric, omurin general, este ciriror itt

"*i*.nie, ,ira"iro.,..um esre definii-de codru, care repre_zin,' eternut' ln ciuda,famiffiffi,^;i.gd*rii "f*i;;;, #;;;"te prin diminutive_

iir,: ::n ;;::*J H';;;lff ;;i*,r t I t et ; ;,ii ;'il iy., " u, p en, ru eu,btar"),r',i-p".i"i;'-;#ri;;;i;';'#:1,.;:fi:i,',t"Xt::,j:j#1,:.t*.t",1.:,,ce mi-i rdnea,

"ara a"r."."riii,ffir r.a*.i" p"ifi;i;. penffu om, dmpuresre adaos existenqiar .r..-r "p-ropi. a. ,rarp;r"r inevitab', de aceea, forosind o ca_

:risticl l ingvistici arhaicl, apare verbul ,a trec€" la plural: "Yylla vremc au tre-

, pluralul vcrbului cxprime percepqia subiectivl a timpului. Arhaismele, fdne-

ii.. r* gramaticale, au rolul de a iugera trecerea timpului 9i consecinqa acesteia pentru

J*irr.nfi umani. iodrul, in iposta"za sa eterni, oferi o lecqie existenqiali eului liric,. - - -^- : .^ :J^^^ . :*^, ,1, . : :*^ l^^^k: l ^^--imaginea succesiuniianoiimpurilor, ii transmite ideea timpului.implacabil, con-

ndu"-l citre conqtientizarea efemeritlqii: ,,- Codrule cu riuri line/ Vreme tre-

[a, ur.-" vine,/ Tu iin tAnlr precum egti/ Tot mereu intinere;ti". Pentru codru, ca

init.g, vremea nu are ,.nr, ,,^C. mi-i vremea". El se inscrie in circtritul existengial

Jt.rnl'd. veacuri rrece prin aceleagi cicluri: stelele se risfrnngin lacurile sale, vin-

iul igi ,rrrn"azi, calea, dind glas frunzelor, Dunlrea :urg:, ceea ce exprimi conti-

nuarea vieqii; toate aceste" rrlttt elementele circumscrise sferei eterne in opozigie. cu

Cri. .oatU .orrr.-rr."ri menirea existengiali a omului: ,,Numai omu-i schimbi-

tor./ Pe pimint riticitor,/ Iar noi locului ne ginem,/ Cum am fost aqa riminem".

in .i.td"^l"giturii de suflit dintre om gi naturi, raportat la acesta, omul i;i inlelege

vremelnicia.Poezie a cunoagterii gi a sentimentului timpului, Reaedere surprinde cri.mijloa-

ce folclorice, mediiaqia eului liric care se redescoperi pe sine raPortat la codru, ele-

ment etern, eu taportat la noi, acel noi care ,,locului ne ginem", r_eprezentim

durabilitatea existJnqiall, ne comPunem din plan terestru qi cosmic:-,,Mare.a 9i cu

riurile/ Lumea cu pustiuril e,/ Luiagi cu soarele,/ Codrul cu izvoarele". Eul uman

igi capiti identitatea de sine numai in relagie cu universul terestru gi cu cel cosmic.' lvieditagia transmire o aritudine senini, de constatare inqeleapti a unei realitlgi

oxistenqiale. Tonalitatea stenici a poeziei se realizeazd. gi p-{il versificaqie..Cele trei

srofe inegale, adecvare fluxului afeitiv, au misura de ;apte silabe, ritmul trohaic (spe-

cific creaqiei populare) gi rima imperecheati.Poezia niaidrrt remine un model de valorificare geniali a folclorului.

Subiectul al Il-lea

A.1. a sfdtui - a se consulta, a chibzui'

a cumpdni- a chibzui, a gindi, a socoti, a judeca'

2. asupra - prepoziqie ;cere cazulgenitiv.altddatd - adverb de timP.ahul - pronume nehotlrdt.amkndoi - numeral colectiv.

3. ,,pe care urma" - propozigie subordonati atributivi'

,,si apuc;m" - ptopoiiqie'subordonati completivi directi.

,,.e"fit invljasein gi pe Mattia" - propoziqie subordonati circumstanqiala de

cauzd,.,,si citeasci harta" - propoziqie subordonati completivi directi'

,;i ".nma

nu-gi mai inchipuia ca altddati" - propozigie subordonati circum-' stanqiali de catzl,'

;:1fl',l.:lt*.iffiiliiilf'.t''#:1#il:-*'' l"' I c{ec^r pentru dcgctur" - p.,,,clre srrrbar_o gosca.. -,iropor;qi" subordnnatl arribudvi.'cere rrcce de la un pas ra altul" - propoziqie u"u*Jon"ri atributiv'.4. A vcau

", ur^::::.:Iosite. (,, expres ie..,,,infi.risare,,,,,chip.. )S-au descoperit ruinele uno, iirc antice. (,,subreran,.)l* i trebu ie *i" i iit-ii ^;;;#; pixuri,

$i-a gtcrs urn a clf, multi dibicie.r\_a tasat mc.r o urrnd de tristeqe. (,,umbri..)Dc cc ai venir la urrnd? ("il;i;;;,c.\"'"'" ,

Nu gtiam care dintre.er va cngtiga concursul.Sc auzea un scartd,rt d,e care. (,,ciruqd..)circulatia orin pasurTihuga a fost inchisi din cauza viscorului. (,,rreciroare..)Trcbuia ftcut in pasd;il;r. il*.rr..,,,acgiune..)

B.l. dojand: admonestare,. impuhre.

mild: mizer)necdz: "i.i,'i',:'d11,.;,lll',lli,filff::',:;ffilH.;,i',111,,j;.tlrantropie., d-tiincbipui: a_giimagina,r_Ji'rlpr.r.";;;;:9;;;;,rrr,"r.or."p".

2, tu: nu are funcqie sintacdci (*,. ifl:]liq

exprimati pri'pror,.u.. p.rrorrrl,pers. a II_a, numiru-l singulai, cazur vocatrv.l.a lurnii _ atribut,.rbrtrritiil' ffi tiual.3. foc: a se face^{o,c, a^trece prin foc gi sabie, cu foc g.a.drept: drept ca r"-a""r."I .r ii!, ..rrrant, a lua pe cineva drept...a'fscultind discursur adversarurui, pregedinrele crubului ,,oamenii obezi,, se fdcu

$illf,rY%:e' de-a lungul istoriei lor, au {o* ilecute prin foc;i sabie.

Avea un t up drept ca luminarea)-a supirar, r:

-(r:! r.

1", nr!.,(,p

: b uni drepmte,. )Yroia sd fie luat diept rp..irrirt'in.ib.r,r.,i.;. 1si fie considerat)c.1' ln secolul al douizec'g1 s.-au reali-atextraordinare descoperiri gtiingifice.2. Avea doar/numai o steu;.; u" r; ;; ;;qpfi;; ;:"1:".'Jnoas c i.3. Fumuriii ochelari ii did.;;;;oli,lu, un aer misterios.

Subiectul al IIIJea

l, Tehnici ale muncii cu cdrtedPenru rezolvareaacestui ,ubi..r, vezi restul 3, subiectul ar III-rea, itemul 1.

H

Receptarea mesajului siris in clasele.primare, adici procesulinsugirii cititulyi;o--congtient, fluent gi expresiv, se realii-e:aziLp.rin variite metode, ponderea avdnd-o

formfltive, intre care exercigiul gi-a dovedit eficienqa'ln clasele primare se practici mai multe tipuri ale exercigiului.de citire.: citirea in

in ritm propriq, cite p.erupune descifrirea terului literar de citre fiecare elev.a se asrgura crurea conqtienta, Ii secere elev.ilor realizareaunei sarcini de inv[-

; de pilde,Ie reqini numele personajelor sau afte nume proprii, si sublinieze cu-,r?curror"ute sau si scrie expresii/structuri lingvistici caie le-au plicut (le-au

atenqia), structuri lingvistice care exprimi dimensiunea spaqiale gi temporali;.a.. Exercidul lecrurii integrale cu voce tare, in lanq, pe sirite,s.a'r Analiza textului literai presupune explicarea cuvintelor gi a expresiilor necu-

noscute qi exercigiul de utilizire a ac-estora in noi structuri, povestirea orali,nOSCUte $l eXefClFUl Oe Utlflzafe a aCeslora ln nor sLrucLulIr Pt,tvsrLrIsa urcrdt

' exercitiui de formulare a ideilor principale qi a mesajului etc.. IJn alt tip de exerciqiu este acelide creativitate, de la tipul cel mai simplu de

exerciqiu'- formularea uner enunquri cu ceringe indicate - la alcituirea unui' text. pdni la compuneri libere'

E*erciqiul, fiind o merodl de executare a unei acgiuni in mod repetat, duce la do-

bindirea unor deprinderi, de pildl deprinderea de receptare a mesajului scris - tex-

rul literar. Prin eierciqiu se repeti funcqii mintale (psihice) 9i motrice.' In activitatea didactici, exerciqiul este o metodi fundamentali, prin care' con-

$tient gi rep.etat, se ajunge la: r , r ,: - consolidarea priceperilor gi deprinderilor;

'r - insuqirea nogiunil&, regulilor,ieoriilor care se aplici in situaqii variate, asigu-

' rindu-se transferul de cunogtinqe;

' - dezvoltarea unor capacitiqi gi aptirudini intelecruale ;i fizice, morale gi trisi-turi de voinqi qi caracter;

- Prevenrrea ulirea uitirii pi confuziilor;- stimulareatimularea capacitiqilor crearive, a originaliriqii, a spirirului de independengi

$r a lnlqlatlvel.

Exercitiul este o mercdi adecvati tuturor formelor de activitate, care capitfl oimponanqi deosebiti in perspectiva autoeducagiei permanente.

3. Tiouri de eoaluarePentiu rezolvareaacestui subiect, vezi Testul 5, subiecrul al III-lea, itemul 2'

TESTUL 20

Subiectul I

I Ionde Liviu Rebreanu

Caracterizarea p ersonai ului I onDupi cum mlrturise$te Liviu Rebreanu, personajele sale sunt ficqiuni in care a

trattspus trlsituri ale unor persoane reale.

r i l lftersonajul principal al romanului lon reytrcz.int{ clestinul glranului srrp6nit tlcprtr_1a p{mintului gi de patima iubirii.G' crlincsc u, in Istoria literaturii rornine

le la .origini pand tn prezent,afirrrrlctr ,,lon nu c insi decit o bruti, crreia giretenia ii gineio.6e d.gtepriciune.,, ,,r.?lcomia lui de zestre e_ cenrrul lumii gi el cere .r, ir,o..rrqa ,irrri dovedind o ingratitudirre calmi"' Nu din.intelig;it i-;q;, "rr"

seducerii, ci din viclenie instincrual:rcaracteristici oricirei fi inte riduse". vr s'r Yrlrsrut ruslrucf,ual;l,

E' Lovinescu spune insi ci ,,Ion este expresia instincrului de stipinire a pimi'tului, in slujba .u'l:1._e:1"_" 1ii;1s9;li ascugiti, . .rr;;;;; strinsi, o viclenie pr<,cedurali qi, cu deosebire, o voinqfimensi: nimic

""-i';;;i;;' ..,, (Istoria riteraiuru,ntmine contemporane).Isteq gi harnic, fruniea fhc;ilor din sarur pripas, Ion iubegte pim6ntul ca pe o fiinqtr, ca pe o ,,ibovnici'. Disp.regui gi ["tj_o.ura bogitanurui vasile Baciu, o ,rorb.aruncatr de Titu Herdelea, iiiimpezsc lui'Ion ."1."?"

" o[qirr" ,,i.rt, piminr: sedu_cerca Anei, fara lui Vasile Baciu,'fata

"rarn J", U.gI;

""t"Ion misoari

":.p_TiTlfcomi pmattt"til" r.,l-\rasil" Baciu, pe are vecinului,simion Lungu gi nu rezisri si nu rifeas "a

obiirii,f*;;r" care va face inchi-soare.sufletul lui Ion^se-zbuciumi,inrre glasur pdmanturui ;i grasul iubirii. Mama sa.zcnobia, ii reprogeazi ci trage Ia siriiie, vezand,ci Io-n ol,rbegt" pe Florica, fatafrumoasi gi siraci: ,,Gindurile insr ir frimi;;;;;;".];j"ri*" ai' ce in ce mai descl, robotind ori.eri-1|:a ajunge nicio-dati si aib; gi er ceva. ya si zici, vatrebui si

L: ::!li. rhgi pe laaliii, si. mrinceasci sp.re.a imbogigi pe algii ? Toati istegimea luinu pldte$re o ceapi degerad, daci n-are gi el paman"t, ,nulr, *"ri.;iv."liru;;-minr esre cu atit mai ir"r", .u .a;;; sa avusese avere, dar atil siu, AlexandruGlanetapu, Ieneg, perrecirei 9i_begiv, iirra'd.rr.. I;" ;;;;;;;" ci trebuie si se ci_strroreasci cu Ana: ,,Deodati Ion'ofti rung ;i iqbragi$a"d ; ; ilbir.;ilff;-minturile adormits ingini ca gi cind

", fi;;;Li;;;-r;;i;;ir",r,

- Ce si fac ?... Trebuie ,_o i"u pe Ana !... Trebuie !..Dupi seduc"*i*T,::l-TT"pq peVasile B";i";; se rocmeasce pentru zesrre.Este ingrijo rat deintdrzierea acestui". e,RarrrJ;;;;;.-;; i^txede tatir ei, cre_de ci aqa i se cuvine. lngeregere gi--itn p""rru Ana ,ru ',r" "rr.,

nici mai tirziu. cuatit maipugin arunci cind, dipr 1unti, Vasilen".iu i"fr*-r;;ilffifi,#rr1?#mise, considerind ci fata.s-aingeles cu tarir "i

,i-ii";;1.: -- '

La nunra sa cu Ana, vdzind-ope Etoiici,;t ;;;;l; fugi in rume cu ea, dar isidomini slibiciunea: ,,b"r.ror "rar'J. ,.i"J. itiil;;.#rniii" pe-anrur1e gi ada_

:ql l" sine cu dispreq; " gi si rimin roJcaric... t;il;;;e!... Apoi si nu mitrisneasci Dumnezeu din senin ? ,r..Dominat de patima pimintului, Ion consideri ci ,,dragostea nu ajunge in via_qi ! - .Dragostea i'umai

"d"orri. Al;" ;r"b;; r#d;;,rfii;. "Pini si obqini pimintul mult rivnit, Ion se zbuciumi inrens, trece de la bucu-ria izbinzii Ia disperare;. rreprar se dezuman ir";;;-;\';;"p.'arr", rimine indife-rent la moarrea

"t;ll,l'_:"flii:i::::oiul, .rr" p"niru el reprezinti numai garangiapimintului. cind ajunge la convingirea cd,numai -o"rr",

il va face si piardi pi_mintul, Ion inqelege ci ,,piminr"t.] a"... pimintur... Bun e pimintur gi drag mai

II

cAnd c al tlu... l)ar dacl 1-ai pentru cine sl-l munceqti, parcl..' ziu a9a",", ,,ce

lolos de plmint, dacl cine qi-e pe lume drag nu-i al tiu.?"Satisflcindu-9i patima de plmint, izbucnegte la fel de Pitimag iubirea Pcntru

Blorica. Viclean, se frnprietenugt. .t, George Bulbuc, soqul Floricii, gtrsegte diversc

lretexte pentru a-lviiitaqi pentru a o vedea pe femeie. Afldnd ci George va pleca

le acase,'Ion vine noaprea la Florica. ingtiinfat de intenqia lui lon de citre oloaga

tlvista, George se intoarce acasi, il gisegte pe Ion in_curte gi-l omoari cu o sapi.

Astfel se inchiie destinul tragic al giranului dominat de setea de pimnnt

ln realizarea personajului,-naratorul obiecdv folo seqte cardcteizarea directd,po.r-

tfetul fizic Ai moral, gi mai ales caracterizarea ind,ireAd:-comPortamentul,.faptelc,

limbajul, monologuriie interioareale personajului. O modalitate de caracterizare in-

direcie o constituie relaqiile cu celelalte personaje.Vasile Baciu il urisre, deqi ii recunoaqte calitiqile, pentru cI se recunoagte pe sinc

ln acest fliciu: ,,Simqea un vrijmag. Cum a fost dinsul in tinereqe, aqa e feciorul Gla-

netagului azi.li uree averea. De aceea fierbea de url chiar numai vxzindu-l' !i ura

I se revirsa asupra Anei mai aprigi, pentru ci ea,eramai aproape de sufletul lui"'"

$i Vasile Baciu'fusese sirac gi se iesitorise cu o fat{ bogati, dar, spre deosebire dc

Ion, el igi iubise gi-gi respectase nevasta., inr il irbrgr" pi Ion, suferi b;tai de la tatil siu in speranqa.ci pini la urmi fli-

CIul o va indrigi. Cettd t. va convinge ci Ion n-o va iubi niciodati, Ana se va spin-

zura, el fiind autorul moral al sinuciderii ei.Pe tatil lui, Ion il uriEte gi-l bate pentru cI n-a fost in stare si pilstteze pimin-

turile Zenobiei.- ln stratificarea sociali a satului, intelecualii satului au simpatii gi antipatii in func-

$e de avere. Preorul Belciug, bogat,.susqine interesele bogitanilor, il admonesteazipe Ion in bisericl, in prezeriqa siienilor. Familia inviqdtorului ZahariaHerdelea, si-

L.A, "rt.

d. p.rt.a l,ti lon, il incurajeazi, il simpatizeazl.Ei'l sfituieqte. Vizindu-i

lndlrjirea qi iatima p€nrru pimint, Tiru Herdelea se infricogeazi.Numet. p.tronrplui relevl faptul cI el reprezintl o categorie sociali ampli. Ion

r[mf,ne un personaj memorabil ln literatura romini.

I Baltagul- ;;iili';il Sadoveanu

Caracterizarea Vi.toriei LiP an

Ooera literari Bahasul este un roman pastoral, ,,romanul transhumanqei"

f C,-iefii.r.u;, .., implicaqii sociale, ernice gi fsihologice. Acqiunea romanului se

ieazepe drumul Vitoriei Lryant personajul prirrcipal,-girancd din Jvligura Tarciului,

spre descoperirea nipraznicului destin al sogului ei, Nechifor Lipan. Drumul este

rinul simbilic pentru Vitoria, confruntatl cu moartea 9i. un drum iniqiatic pentru

fiul ei, Gheorghiqi,Viioria, ,*iorr.nt al unei comunitigi arhaice, pistritoare.l unor strivechi tradiqii,

intruchipeazi'trisituri ale omului din popor, attiotat in realitatea naturali, modelat

U

,b:nixrir viall strrvechi' perso'aj-cornprex, rparc in exemprarimtea sa arit prirri;iq!;"'il"f#l[i$r$,t1"-*;;:*:i,l'ffi itiiftii#{i:n.re directr) ."::1:.rr:..azi frumusiqea j;rancii ,o.aiii',',,ochii ei ciprii, in carep*er se rrsfr'nge lumina cas.ranie

" farriqi,'.i;"d;;".p;*e....Nu mai era tdni_rl, dar avea o frumusege ,r.obir, rruitiii pri'ire. Ochii ei plute

[[fi T:nni:,':ln:"'*5f ffi *'aauf ";'1;,';;"'*14.'!;'"iiiill,i'i;siici.Acestpo*.,",,.,."-fili",i""di'"1, *f,llli"*:"!?ff il:tf;f;;;i::r citi in suflitul oamenilor: ,:M;;;r;, rebuie sa fie f;rm;ld u I o m u r u i.. o ":l; i L:_ il;# *rj tio "*, " po i .,. ;;;;ili l.iil;il ill,l"lll i ;iiiii;:'.'':iiflf'.:?ftffi'i::i,;;.Jigensavitorili,fli."p"."ain:regocier""p,J-srpuir'nraf i;;"onunri..cario,-ui#di:t}::t"il.f; ::#lrrui#;;Th:goric, frcandu-r s-o

"o"ria.r* .;lrJrt, ,,r.*.;r;r;;i;il; si fie de pe al,u rume;eele de pe Ia noi sunt rnai pri.r.no*],'i"r*.,'rnril ri-#i"rr"gut.,',.,:;It',::'tr:LT?:J:i:-T:il;j ;r*nr" g{1i,,",-.1i,,.,,i-"n,eror, in ipos-riunca a. '''"'i".[ii;J;;;;,;*" il ;,".":il,il?:;:,T::l;.riur sociar, .; ;;;;-crima ei de a face 'e uiu-i. "-Jiiirr, ,Lair", "r,r"iil##::fffi*1JffH:ltr sta in faqa soaretui ,,cu o;";u *'ii'n,*'+F;:^fi;ii,illr,";i inteligenqt nad_vr, de$i nestiutoare de_:"r:";;iiliqp.l*r rrqu a. o"Ji6.9i.,i'or.a,rar,_9i bine sogul.^Vitoria stie si ac[ioneze i";irurri'i;;r.g", airli;il.f;il*_ut rui Nechifor sitt descoperi pe ceidoi asasini, di*;;;B;;;#ji:cJili,li"i,.prae

decir auto_if:llqi[T::i:L::; i];:i:TiiJ ff"' evi d en s*as ; iu ii - o,a*, "" - "- a, ",,.i"unitliii J" oiJilr,opur," respe*area r:11:llt:

ca oameni care si faci "i;;;;;:o admonesr""zi p"r,rr,r. ci incearci rt ;:1H;U;:Tl';'.L,11X$ryi,,l*:nigoarr" din scrisoar* rri ciiqn'a.T;;.r, u.i .*"r ,*-i"i91r1, ,,Iqi arir eu coc,vali 9i bluzi, rrde-r"1r"r" fffi-

rii:i "-u, ti.i bunici-ta, ,,ic, our,,.;_mea n_amgtiut de acesrea qi-n regea noasrri trebuie se tre;egu;t-;;?. ffi;dmite nour in com_portarea copiilor, dar accepti ceea ce imbunitigegrl -r"."i"r,*.Gh"orghigi... vezi deqesalr caii, dupi moda.noua". tn"in* gJorrr""r.e i'ciurarea rui Nechifor, viroria aregrijr si o duie

"" Y*:l^.^:l.ir r"..li."rt - minisrirea viraticur. penru Gheor_ghig are dragosie li $.r,"g9r.. aparre, o.roti'd*i. iil;;ffi'itor pentru a_I for_ma penrru viari. Ea gtie ci iiur .,r"'re#,i"-,,."pur

r"-ili"i;i#""b'.r. ,;_t cireasci, si_icultive increderea l,:r.ri t;:i;;;#J"asci oamenii gi si se descurce in siruatiilimiti (uciderea tatilui, descoperire. or"-irrt"lor acesruia in ripi, vegherea .r"sri_neasci' inmorminhrea, p"d.piit.r.r-i""rib;i;ir;";;*

rir,i"r,,, Gheorghiqi iese;i::#?.',1f:,tJi,ti:Hfi'#[l;"1;T;:,t'." A,r;;i;;;i;;'i,io,

^tVi,oiiei com-ca mintei ei se ajute gi bragul lui si lucrezrcrtatea' "Totugi va gisi t"

-iil"i;;;;;ca sogie, Vitoria "rr"-ria.ia'ir;#1111:1. In ciuda unor confricr" do_.rrir" rir unor infidelitrgi ,r. rogutui, ." ;r*.iiii."rrifor se

"" ir,ro.ri#rordeauna ra ea ,,ia

-

aceea di o replici semnificativi: ,,Dumnezeu si te i'erte".

l ,o 'uperstijiile, visul premonitorru, anumrte semne numar de ea guute (vrsul riu ,,carelmpuns-o in inimi g-a tulburat-o gi mairmult. Se ficea ci vede pe Nechifor' Lipqllare, cu spatele intors citre ea, trecind spre asfinqit o revirsare de ape", cocogul alntat ,,intors cu pliscul spre.poartil" ,,semn de plecarel') ii dau.convingerea sfir-itului uagic al birbatuluiei: ,Timpul stitu... Sirbtrtorile qi.petrecerile solsti$ului

iarni i-au fost pentru intiia oari striine gi depirtate.., Ea insl se socotea rnoar-ca gi omul ei care nu era lingi dinsa. Abia acum inqelegea ci dragostea ei se pis-

epe cea bunl, Totugi, existl o anume dozl de gelozie. lndrzierea nejustificatl,plrstijiile, visul premonitoriu, anumite semne numai de ea gtiute (vis_ul riu ,,care

ca-n tinere[e.* Toate acqiunile Vitoriei sunt'anirnate de d'ragoste: pentnr so!,rtru colectivitatea din care face parte, adicl,dragostea pentru tradiqie, pentru ade.

,: pentru dreptate - aceasta este calea vieqii ei: ,,N-atn si am hodini cum'n-areI Tarceului, pin'ce l-oi gisi pe Lipan'!. Inspirat .din variante ale baladeirale Mioripa, Sadoveanu dezvolti motivul ctrutirii oierului (mottoul ,,StiPa-

stipine/ Mai cheami gi-un cine", rolul ciinelui, al balugului, semnificaqia unornimente gi a unor personaje dezviluie incdrcitura mitici a romanului). ..i .,.iIzbinda itt t"*eraia ei incursiune in viaqa sociali, coborirea tn infern, iriipune

urificarea. Vitoria merge, insogiti de Gheorghiqi, la ministirea Bistrila, unde serchini la icoana Sfintei Ana, de la care primeqte putere, ̂primegte sfaturi de la pi-ntele Visarion. Sfat si intirire ii dn si pirintele Daniil. Inainte de plecare, poste$-rirrtele Visarion. Sfat oi intirire ii dA ti detir.rcl. br"iitJinainte'de pli:bare, potteg-

fi douisprezece vineri. In drumul ei, adesea cere gi primegte intirire de la Sfinta Anasi de la Dumnezeu. Drumul de reconstituire a ultimelor zile din viaqa lui Nechiforlelev; adeviratele calitiqi morale ale Vitoriei: inteligenpd Ei tenacitate. lgi pregiteg-te minuqios plecarea, cu impresionantil stdphriire de sine qiperseoerentl. Minodora6p afln in siguranqn la miniitire, gospodiria o lasi tn grija irgatului Mirea. Nu arelncredere tn auroritigi; de aceea iste convinsi cl numai prin prirpriile'fo4e vaaflaEdevirul. Se amestecl in mulgime, poposegte in circiumile in care se oprlse gi Ne-Ehifoi, aduni informaqii de la cei care-t cunoscuser5, se orienteazi dupi semnele vre-mii gi se bazeazdpe forqa credirigei sale. Cigtigi ajutorul circiumarului Vasiliu gi aSoqiei acestuia, cucoina Marioara, de la care afh cI doi oieri din apropigre, din sa-ful Doi Meri, se imbogiqiseri peste noapte gi prin viclenie le trage de limbi P-e so-iiile acestor". ll g;segte pe Lupu, ciinele lui Lipan, Ia un gospodg li. cu ajutorulacesruia, descoperi osemintele birbatului in ripa de la Crucea Talienilor. Intuiqia,inteligenqa gi a6ilitatea psihologici o ajuti si-i determine pe ucigagi'si-gi tecirnoas'ci fap1a. Asisrase la interogarei celor doi oieri, ii'sugerase subprefectului Anastasetsalmbz cum si conduci alrcheta. La inmormintarea lui Lipan ii cheami gi'pb uci-f;agi, gi pe subprefect, iar la praznic de dovade de calidqi:de detectiv:'sub pretextii vrea ia-i vada baltagul, il dezarmeazd peBogza. il indeamnl si bea ln cinstea ri-posatului, apoi, cu uimitoare stipinire de sine, recbnstituie crima, povestind.comi-ierea faptei iu o e:iactitate care-l mire gi-l itrfioari pe ucigag. Prin insinuiri inteligente,Viroria'il determini pe Bogza si se autodemagte, apoi rostegte implacabila acuza-gie: ,,Gheorghiqi, vorbi cu mirare femeia, mi se pare ci pe baltag e scris singe gi aces-ta-i omul care a lovit pe tatu-tiu",'

,Sugugat" de ciini in tiltimele momente ale vieqii, Bogza recunoa$te crima gi-iceie ieriare viduvei. Vitoria gtie ci nu sti in puierea ei str ierte o asemenea faptI, de

i l lln rcgiuni lc e* le, nu,a avut r i rnp de dczntdcjdc pi de boc.b u i E, { * e, trp a n:::iii| J; i;: t g;Idi: ;I,.;rj,; [ il:ilff ffi,#iJ:: IJ;ttrs I tntensci sufe-rinqe care-i sripi'negte fiinqa, d, pildt ;;; oescoperl osemintcl,,tui Nechifor, Dupi,iniru;;;.;;rffiii'rrr.r r",ir*,ririir.ruiui, Virorir, av6nd co,r

llff"i1?,1fii;;i11i'i";ffiil;r,ijllif,ri,, r,.,iifri"ii,oarere parasrase, c,,ilTi;#llli'itf

";#i,1:'TJ:'yi:frf,f iiiTTiilffi T:lii'iffi

qliffilHi:1111ff::ff ff 'J?ffi Hl-ca si de. arre personaje pi mai.ares indirecriiptomiri., ir l.f

"oi, umil, dar rir.r-.oljlo-Tri interioare),'prin li-b;i, iil;.iroi rncu'.'ie a viesii't;i\ffi ,i; ff l,fflrtffi:l',:,H iese victorio;l ;i; ;;

ronr jc lor femininevol ; ; . ; ;d i ; l i i l "?u."romintr . 'c insteingaler iaper-

I illoromeriide Marin preda

Carecterizarea lui IIie Morornete- Romanul MororTepiia fo^st considerallflnur rornan psihorogic din rumea saru_lui, in care complexiarer rufl.ruluifrJnrr. decurge dirriar""te.ul complicat al re_lrqiilo*o.i't-'.b"omirejif;til;il;ffj:

p_",i"il;";;;;.n;ilr, ,,,,_pur ero foartcrlbdltor "u

or*rnii; viaqa se scurg€a aicr tird conflicte rnari.... Marin preda adupe r";il;;i&ft. o imagine inediiJ"'r"rurui ei un nou tipf,i i ilXf#T,Hiili: p iop'i eii' a' p i*a",,

"i,n' ;;;';;". *s u r d is o r u si ei m ii-- rn rorn4n apare mai pu'in caracterizarea

/ire*d,doar notarii fugirive, mai aresdo ordin mo'a[ predominr-ca dai,;uo,[o i,iii,iii'riirln lilrp"rru*enrari, pre_ffi:iliiJiff:lor'

adeuilltit"' """.-*prrilo, p"rro,'";rfi;iiffi" rduatizareaacesru-

- In oxpozitia romanului, nararorur conturêazi personajere prin corrlporrarnenrul

&iitrT,'ifii,Ili:::ir:U,* lm aeariir," pa,n, ," i"1i.1q*"h rup,.r* h-momcnrauroriratearuiruro,l*r[ffi',,:1!i[*|;#,ffi ,rff i'*:':li*:rcmnificative

'"u" aititiilîFil[r.1Ti:,.tr ,!l pe prag.ca un sripin, suprave-fftxff'Jln$!!frffi ";b;';il;; riJ"'iuna familii se va?esrrima ii va fi i,e.,,oltill;iiTi'd#fi :::Tiilll{:_t!H?iru,ff ffi f; t'H,1il;l::tl:,1;il,*xi;f,,i:ifff t,l-*lt'l;l;ff I'j:Tillt,i"ri.,,,uiut'i;;,;.aritozo,rasideanv4lrfl darwl duim!!!:::iqi mascheazi neplicere4 de a discura cu vecinul sXu.l!1Til'fffflnl*i#r,-l#t'.',;i.-a;i;ii'*Lr,i?ilti;rjp"#:c aE e ze ro".i i'*, ci ;;;i;ii;il##T ffi lH,Ti ;i itrJiJlt:: tru::i :; n

E

203jde a-l plrlsi rapid pe Bllosu, ferea-i da rlspuns clar, degi se hotlrlgte ca.at zi sL talc salcimul. Decizia lui Moromete il mirtr pe Nih, ciruia acesta ii di

rlspuns nea$teptat: ,,Si se mire proqtii", repetat de Nih atunci cind 9i Paraschivsi gtie cauza iiierii salcimului, Adesea comporta-rea lui Moromete le pare Ca-

: - - + t .

* t ' w

, fiilor sii ori unor consiteni ciudati, ,,suciti", in realitate, aceasta se explicicomplexitatea personajului, care, spre deosebire de ceilalqi, are simpul rtmoru-cunoigte ,,plicJrea de a glumi inteligent", calittrqi demonstrate in discugiile po-gi in comenrariile lui lJcitirea artiiolelor din presl (la intrunirile duminicale

lavt

poiana lui Iocan ,,Descoperau toqi, Cocoqiltr, m4ma, fetele *- pfinn 9i cei trei fiihari ai lui Moromere - i; tatil lor avea ciudatul dar de a vedea lucruri care lor

pe care ei nu le ?edeau" ). Chiar sosirea lui la fieririe estei scipau, pe care ei nu le ?edeau" ). Chiar sosirea lui la fieririe este pregttiti cg o vg-itabiie inirare in sceni: se lasi agteptat, simuleazi mirarea: ,,Se apropiau de fieririeiMoromete fu intimpinat de departe cu exclamaqii, Iocan abia deschisese 9i poiana

ira plinl.... to$ gehgiogi Ei parci neribditori, Dar Moromete nl*i lut ln seam[, nurc gi'abi si se duii li ei. Se opri din nou pe o podigcI, il pirxsi pe Dumitru lui Nae

I intra in curtea cuiva. Abia peste o jumitate de ceas iegi de acolo, Era.ras proaspit.

, .- C" e, mi, ce v-aqi adunat aicea? se miri apoi clnd ajunse tn poiana fierlriei,Buni dimineaga!"

Aceeagi abilitate a disimul;rii se desprinde din rolul jucat cu agengii fiseali, ve--nid si incaseze ,,fonciirea". Chemat de Ilinca din poiana fieririei, Moromete intrtrfn'cutt" 9i o strigi pe Catrina, degi gtia ci ea este la biserici, il strigl pe Parasehiv,gi el absent, ignorindu-i pe cei doi agenqi, apoi pe neagtePtate se intoarce spre ei giipune sec: ,,N-am !" Le cere o qigari, privegte indiferent cum Jupuitul completea-zl chitanqa, o primegte, o privegte meticulos gi o agazi pe prispi, in timp ce fumea-zi linigtit. La insistenga agenrului rdspunde ingenuu ,- Pei nu qi-am spue ci n-am ? !zise Moromete nevinovat. Ce si-f fac eu daci n-am ! De unde si dau ? N-am !" Jo-cul continui, sunt manevre de viclenie qirlneasctr; plata datoriilor e aminati in sPe.-ranqa ci statul le va anula, aga cum se mai intimpfase. In momentul in care agenqiivor si ia lucruri din casi, ciruqa, intii intreabl ironic: ,,- Crezi ci ai s-o poqi duce ?",apoi de o mie de lei gi ,,mai incolo aEa, mai discutlm noi !", explicindu-le ci Achimpieaci la Bucuregti cu oile 9i va trimite bani, Exasperat, Jupuitu il caracretizgrye di-iect: ,,Rasi de om ca dumneata n-am mai pomenit ! Slrac nu egti I Copii mici n-ai !Bolnav nu egti ! Atunci cum ? Toari lumea pltrtegte loturile, numai dumneala p ln--tinzi ca gaia-maqu de mai bine de cincisprezece ani !,.,"

Dup;'plecarea agenqilor fiscali, Morbmete ii spune vecinului, cu satisfaclie eo-pilareaici, cu naivitite: ,,L-am picilit cu doul suie de lei',' I-am dat numai o mie,idAugl apoi cu ciudati veselie gicu o voce sctrzuttr" , ceea ce il decone etteazd pe Tu=dor flloiu gi-l face si-l urasci: ,,Bilosu se uiti la el cu o privire-rece qi buimaea,Nu inqelege". Gln-er Moromete ? lqi bltea joc de el ? FIrl sl-qi dea seana daci seirrg"li ,"rr"rru, vecinul lui Moromete avu ptnt* intiia oari binuiala ci Msrometese'gindegte la el, la Bilosu, cum s-ar gindi Bxlosu la nirnic, adiefl aga, ca Ei eAnd Bi=losu nici'n'ar fi... gindind astfel Bilosu simqi deodattr c[ il urigte pe aeest om gi eiii doregte si-l vadi venind la el la poartl ca s[ se roage, iar el, Tudor Biloeu, s,i ceuite surd, disprequitor, in aer, aga ium se uita de asti dati Moromete", Atitudineagi glumele lui Moromete il iriti qi-l inverquneaztr pe vecin,

l0 | II ')irinrulatria c$te pcntru Morotnctc.'u.'ur'ai o ar'i clc apirare, ci a devcrrir adoua lui uerurr, de accea l* pr* ..l"rii";". ,*li; ';;;;, imprevizibil. Atiturlrnile' reacliile lui sunt a..*iri.' ,,i-i ut6"r-i;;;;;';il; srarea aceasra dc

'r.tttullunrire gi iritare care ei ii srirnea rds"i . riil" cilililre ea o numea succarr,Morolrrete era ir.rtr-adeua,

"..ulgr_ii o.,.."rn dar eraparci, nemuljumit mai nrtrlrtlc i 'sugi faptul ci cra nemulqu-it J.-"..1 ceva care ii itirnea de fapt nemulqunri

il'l:i:x:r:,'i,lil' T':^"dea.satisfacsia-cind il "J;; "p,;;;;. starea aceasta - c.,Moromc," *.,J:ffi:iliT::T?rliil!!i 0.,",".0i" ,,nevoia de a se convinl;,.ct $i cclc mai into-rrocheate gindun p"r .i'pei"';;;.-i;r;.'i", o. ce vorbegre sirrgur, el rispunde ci n-are .u iirr" discuta, in sensil .; ,ri_.rrl nu merid str-i asculteglrrdur i lc ,

Et r r r qvrrrur v4 rr | r l lgr l l

celc doui loturide pimdnt ii dau lui Moromere iluzia libertiqii, seninirare si ol,icerea dc a contempra satur, viaqa, g.1 sr"r.r,i.11.u;;;;;?rce poliricd oi de a_ril-.::::-_q::lile

pe prispi cu prieienii, Co"coeile, o.,,i;t* tlrj jv"r, spunind isroriorre 'osrrme'

ca aceea despre familia numeroasi'a r"ii;;; piri.e ,"u pcrvesrea aven-turii tui ta munre, plecai ".,,a

f""e.o;,rr:;;;;;"i;; ;.ajrig.ûrni buni, cum .proccdar Bilosu, ci din spirit a. "".r,iu.e.gi atras d;

";;;;;r:ur. Intr_un asemencirmomenr de seninitati_1i-ite"er" r p"".gril"r rr-*i*9r;;;Tugurtuo, venit si_i cea-r! lui Moromete imprumur porumb. ,,b.." .."ir ,i-i* p.''frgr.r"r, gi ir ficuse sIprrlscascl gindul g6 "-ti-"i b"t. ;". a. .i i;j;ili!#li orrrr."., pe apa aceasraa lor cu atita seninitate., incit era cu neputingi s.i-nu-gi dai seima ci acesr fel de a ficra de fapt bucuria gi ribertatea ror. olie a1 Tai fi avut ;i.nigte parare, cum spuneaDumitru lui Nae, n-ar mai fi d;;;;;.-nici pentru- ei, nici penrru argii. Moromc-tc se pare ci chiar ajunsese acoro; adici si-;i ";r"ge

rri'i;;;,,|., ce avea. Era srni_ros' avea copiii sinitogi, avea doui loturi a" p-l"i i;;;_ degtepr cu care iqif{cea plrcere si stai a1;9f9;:f"g"'r'" r*u"il;;;;t"i;;;" o- supdrar nu pu-tcr asculh povesrirea lui Morom"ae J;;;r: pisice fare s;;;;r. o cripi de supira_r.ca lui - qi pe lingi roare "..:;;;;-ri.r', ;i u" om bun. ,,[...] ce om ciudat ! Dar raurma urmei, de ce.se purta el aga. de.prierenos ? se intreba Jugurlan. Nici rudi nuera cu Jugurlan, nici prieten, nici priêten cu un priege" a.-ifili rugurlan!..Moromere ii di griu i-p*,,,uJlui1.rgurl"n,-iar acesra i9i exprimi direcr admi-ragia: ,,Moromere' suse er'cu

";;;;;rti, intensi. uite, ascurti-mi aici.,. dum_1;11a

erti lingurul care meriri rn ai nu jou; r"t*trt.ir..i:'E"irrr ci Moromete isia,;uri consireanul. pe acela care se cerra cu,"qi, i;;;;;;" ili;;;iffi"T#lumea afla gi se

-ii; 9i ." i"g.r.r. ,ri-i'o,n acea.sri neobi;nuiti int6,mprare.,.Dar aceasd seninjtate iluzorie .rr"-u,r..or; ,.rtu.,rrri, J. fira; a. piemierea ruiNiculaie Moromete, pe care tatil siu ,,u-t ur" i" f*Jili;J;..., se agtepta si fie

*,1.1': :.1.r.r,r,,,f ir", ".-urrp,ii, li&^rr.r"q ffi ; ;fi ,i in linistea sa ne_rulburati, ce era cu Nicuraie ista? De'und; ildr#i'ii.j ",

povesrea asta a luicu gcoala? $i ce vroia Ia ur-, ur-.il"ll,,pripldirul de e1.,. cdnd l-am vizur pescena aia acolo, mi-a secat inima.,. ci nici nu spune... eu ?iceam c_o sdJ lase repi.

,*";,i:.y"romete' uimit gi tulburat d.

"eobip'J;il;;hr., se agezi tacut lln-

' l 'ributar urrci irnirgini pcrsonalc dcsprc farnilie giviaqi, autoiluziondndu-se, Mo-nu inqclege conflictul familial gi social care mocnegte, nu se ostenegte si-gi

toasci qi si-gi inqeleagi copiii, de aceea lumea lui iluzorie se pribugegte prin flgaiorilor la Bucureqti. lncearci si-gi pistreze umorul, spunindu-i lui Scimosu, decare afli despre intenqia biiegilor: ,,De ce se* fugigi, friqioare? le-ag fi spus. incetputegi si mergegi?" gi cu o tristege aproape duioasi, iicatacterizeazl.,:' Bniegiii! exclami Moromete cu un glas de parci n-ar fi stiut ci avea blieqi. Bliegii mei,

le, sunt bolnavi... Sn fugi de acasi ? De ce asta ? Nu i-am lisat eu si faci ce'? Absoluti, absoluti l ibertate le-am lisat !"lnsingurat, nelinigtit gi derutat, se retrage pe piatra de hotar a lotului slu ;i me-

asupra evenimentelor pentru a le inlelege 9i a le stipini: ,,Era cu desivirsi-fe singur", ,,fugise de singuritatea de acasi gi din sat tocmai pentru a gisi aici linigtei o singuritate desivirgiti [...] se crezuse un om liber, stipin pe linigtea ;i bucurii-

sale gi iati ci libertatea in care crezuse se pribugea, iar nelinigtea gi spaima ame-ilinqau si-i ia locul. El, care nu se indoise niciodati de limpezimea minqii lui, cizuseln capcand". igi crease singur capcana - iluzia ca mica pioprietate gi inteligenga sa

tezintd o lume stabili, crainici, ,,Se dovedea ci gre;ise hsindu-se atit de mult invoia firii lui. Nu trebuia acum si gre;easci, lasindu-se pribugit in nelinigte si tea-.mi." Moromete inqelege primejdia care-l pindegte. El, cel senin, sociabil gi comu-

,nicativ, era in pericol ,,de a-gi pierde pentru totdeauna lini;tea gi de a nu mai puteap[ ge ingeleagi cu oamenii', o primejdie mai mare decit aceea de a pierde pim,in-

1tul. Revigorat de contactul cu pimintul,,ca o regisire de sine, Moromete inqelegecalea ce trebuie urmatl; ii trebuie stdphnire de sine, acea ,ghndire necrupdtoare caredlice inSelegerea pini la capit gi care love;te gi arde pini la os credinqa in pacea gi

,armonia lumii. lugurlan d avut intotdeauna dreptate". Moromete gtie ci trebuie si,pitrunde in intunericul care se adincise in sufletul siu, si-i inqeleagi noima gi de-a-:colo si iasi revigorat.ln zadar le explici fiilor, ,,bolnavi de avere", ci munca lor gistrddania lui au fost aceea de a pistrapimintul ?ntreg qi familia uniti. li mirturisegtelui Nili in stil moromegian; ,,* O, mi-e sufleml plin de bucurie, Niln. Me duc simi laud!"

Nevoit si-i vindl pimdnt lui Tudor Bilosu, acesta ,,nu avu totugi satisfaqia percare gi-o dorise: Moromete ardta ca gi atunci cind vinduse salcimul, nemlburat ginepisitor". Totugi Moromete nu mai pardcipd la discugiile din poiana fieririei, nulnai este vdzut pe prispl sau pe stlnoagi, nu a rndi e auzitpovestind sau rispunzind),cu multe cuvinte la salut". Lupta pentru apdrareavechilor lui bucurii se sfir;ea. Sereffage in ticere. Din Moromete cel de dernult rimisese pe policioara fieririei doarcapul lui din lut ars, fecut de Din Vasilescu. Descrierea acestui chip, realizati la in-ceputul romanului, este o anticipare a destinului dramatic al personajului gi a evo-luqiei sale: ,,Era capul unui om care se uita parc[ in jos. Faqa ii era pugin trasi. Nasulse prelungea din fruntea boltiti in jos spre birbie, drept gi scurt, cu ceva din linig-tea ginditoare a frunqii. Era el, Moromete, aga de... a;a de serios, gi de... Da, el era,dar parci era singur, firl familie, fire Iocan gi Cocogili, firi Dumitru lui Nae gi...firl parlament".

n|IIlie Morome,:_:::!:rrf: pe parcursul acliunii, in scnr opus lui ,fugurlan,

cu e ir crv.r ur elenrerrt comun: "MirJ,".i., ga".rd;;;i;;;;t;;,;r. avea acel fer uimit.rrl rtu dc a fi, de a vca.r [u.*rii.li-i"pr"r.;r;.;iil;;;u rugr. ochi limpezi si rrr,tulburrr-1i, se dovcdea cl nu ingelegJ ni*i. cind altcine ve erala fel cu eI...llie Mororncrc esre ut p.rror,r] memorabil, ,;;li;;,;"-;tre scriitor cu ineg^r,rbilr rn{icstric, Marin preaj

-eit#'." ::.":::*,}i*iiioirro*nr, (re72): ,,Scttindr totdeauna am admir* aau",o ar""Fe preex$tentd, care ml-a termecat nu nullJlc'piltrria, ci qi maturitatea: eroui pr"i"i1t;.'u.or";;;;,-;;;;" "trr"rin

rearirare, a r,,rrlrttrl 'rcu,

Accst sentiment a rimas ,r"aif9i;;;ilfi il'iJ roari viaga, 9i de acct,*c,ruzintca, cat gi josnicia, omorurile Ei spinzuririle intilnite des la Rebreanu si s.rrrrrveanu, ei existente, de alder.gi in viaqa liranil.r.;;;;;;ir l *î;-i"iiiJ)i,,sctrldari in lumina eiernd a ,ii;;;, ;;;i,. ciat.,l .rr! "

.ri-a.rinire a artei si or iginalitlqii lui Marin.preda, demonstiri. a";il;;^r;l* " --"

Irr volumul al doilea ^t'uoiolrntiio),personajul nu

-mai are aceeasi strrlucire. I )rfapt, evenimentele il depigesc. r"-iiil;t"""^r"iri r;f"";rrrrir"t.* familiei, ducirrdu-sc la Bucuresti s.i-9i^convin# fttt ;e. se intoarci, p.r-iii"ar-re o parre din pirninr.(rcficuse lotul din ""r";;;ili;; ;

"inde), stirnegte ura Lar'ner care se rerr(.eI bticlii o vdr alunga.,ri

"rt.-"*rriq"-is..t iii. ;:iil;f,. Ni..,t"i" si meargi rafco4i, depi are posi6ilitatea fin"";i;t ;_r i"rrdi"t. r rco4 Pr

Dinamica evênimentelot "."gr.p,rie-gi absurie ii d"r.rt."re; incearci si se apr.p i e d c Ni cut aie - deveni t ".,i"i J i il *"il;-; ;i *j#ffi il':;i'";A; TJ::religie a acestuia si cu cit .tr"

-"iluii ,o.i.t"t., care iesfiinga categoria giranil.rproprietari de pimint prin cooperativizare, sistem in *;.;l-;;, care munce$re si celcere nu munce$re este recompensar Ia fel.. observi p"rindrr* uimitoare

" ;;*;;;lor gi nedreptifile comise. oi"a pri""ipii ,e-an ,.il;li;;*rJi sare; rifuindu_se .,,un imaginar Biznae,.Moromere ii; rp"i"' ,,pa; il;6; iir,.rr-u omur e dator s,rqinr la rostul lui, chit ci rostul nJt"L". 9ri; i;j-;3d;t"."rt.., ,,ci ru vii gi-mirpui cr noi suntem ultimii girani de p. t.r-. gi .i rrebuiE r; airp;r.-. $i de ce crezicl n-ai fi tu ultimur prost de pe lu,i. gi

"e'-ri a.ir"u; i.,I. tr"u,ri.si dispari, nueu ?""' ,,Aga ci vezi, ier."1"poi Moro-te in glas;;;;;;gre cre srne neacoperi_

:i_3[*,r:t11,:T1I,:.':.:il;;;,i"..,n iiaieeri... D;;;;; rac, ci tu vii pe urmigr-mr spul mre ci nu mai am niciun rost pe lumea- asta... $i ce-o si minr,nci, mi, Biz_nae ? ce-o si mininci,.mi rimpitur., .i.i"*irur.r.-.1. "pa"rind cu un fer de m1inesfdrgiti, aproape peiinteasce p. ,iii-"r .""a";;.;;;f,t#a p"r.e cu jale mize_ria mintati i"."1,,i barn^";"'ii,;;;;;;;;;;ilffi;ffirpre soarra care re erarezervatd' in viitor qiranil.or....Maiar, zise tvtoro-.t" i"ia"p"rr", eu ror am ficutceva' am crescut sase copii gi re-am ginut pimintul pini in m'omentul d"-f"r,;.- d;;pe tine si te vedem.d"igq;ii' ri*J';i'pyqi'a.-.iail... or ra-;i steargi picioare-

J:,-ry^::t:: n-ai etiur s; faci;i;;;;i..." uoro*.i" r.'r._. ci va dispirea ci-vtrrzar'" girineasci bazatd.pe tradiqie milenard, pe proprietate, muncr, pe o moraligi o_inlelipciune popular-.r

- -----;-- ""'

cehlalt princiniu de viagi care r-.a cdrduzitse regis.egte in declaragia pe care i_oface doctorului:,,bomnul.... ." iord..iii" "-

dus o viagi independenti!..Miregia tagicd, a personajurui Moromete consri in procesere sare de conqtiinqd,intrebirile p. c-".. 9i i. pur,.i,,d;;;;;;;;i-pr"a'.t'.""r."i"r"-pri Ei mai ares cum

Subiectul al ll-lea

A.l. cine - in text este pronume interogativ-relativ.

A cigtigat la concurs doud cine romarttice' (substantiv)

d.ar - in text este substantiv (,,cadou").Vin la petrecere, d.ar nu stau mult. (conjuncqie adversativi)

mai - in text este adverb de mod.Mai este luna mea preferati. (substantiv)Bunica bltea rufele ctunmai de lemn. (substantiv)

voi - in te)ft este verb auxiliar.

voi nuveniqi in excursie ? (pronume personal, persoana a II-a, numirul plural)

cap - in text este substantiv (parte anatomicl)Hbria a f.ost cap al riscoalei.Am inviqat la feografie despre Capul Horn. (denumire geograficl)

2. orice - atribut adjectival.cht - complement circumstanqial de timp.cine - subiect.tor - adverb fari funcqie sintactici,

3. ,,Cit voi fi" - propoziqie subordonati circumstangiale.de timp'

,Se-."i tot cint dorulamar" - propoziqie subordonati circumsmngiali de scop,Cn si firr tot tm;Liit?" - orooozitie subordonatl circumstantiali de scop.,,Ca si fiu tot amdrit1" - propoziqie subordonatl circumstanqi scoP.

,,Ci qi-oi face grajd de piati6" --

propoziqie subordonati circumstanqiali con-secutivi,

4. ln text, cuvinrul ch.t areurmdtoarele valori:* prepozigie (,,ch.t qi acas"')

idverb (,,chtvoif{')- duYgrt

Yenea ckt de repede. (conjuncgie)Venea cat plltee de rePede. (conrunclle/Rezultatufunei impirqiri se numegte c,ir. (substantiv)

l0l I(Jt e ceasul? (pronurnc intcrogat iv)CEt I fost s-a,tcrminat. (pronume nchorir6t)Cdr btnct a obginutl (adjectiv nehotirit)

B.l' a se face foc (de supirare), (a avea) un foc ra inimd, (a se face /o c si pard), (acinra) cu foc

'' -

!j:.r:i:e careprin.originea lor sunr forme de comparativ sau superrati vi anlrnor, exter"r.or, inteior, rrfri:,r, optim, posteior, ,upiir, suprern,)t n, utiiri,',,- adjecrive care prin sensur ror'n"

1*-i, compaiaqia:

'asen-?.enea, cornpret, itt,rug, *o!^,,,lrr:l:-1nh, general, perfect, desivirsit, aefnxc, popesc, muncirttresc, petrolqer etc.

3. Ygtg:l repe(e (adverb). Mersul r.eryd.eobose9te. (adjecdv)$efulil repede pe subaliernululuir de aceasti *"nif.rt"r". (verb)

4' a' patruzeo'- nume predicativ, exprimat prin numeral cardinal cu valoare sul,stantivali.b' cu noud - gomplement indirect, exprimat prin numeral cardinal cu valorre substantivali.c' al zecelea - subiect, exprimat prin numeral ordinal cu valoare substantivali,d. sase - colglementindirect, ixprimat pri" ;;;;;;i.ardinal;

,;:i;:T:;til:i':::i!ri,"#,T#L:::..#iff *ff *_era,cardinal cu valoare substantivali.f, tn.patru - complement circumstangiar de mod, exprimat prin numerar cardinal cu valoare substantivali".g' unul ;i unul - nume.predicativ, exprimat prin locugiune adverbiald.h' una'- numeral cardinal carb inrriîn ,t*itrrr" loilgiunii verbale o gineauna ;i bund, predicatul verbal.

c.1. Dis-de-dimineagi s-a prezenrat la bazinul de inot.2. Se indnde o foaie gu.pgire din

"l""tui frd"J-

"'"-

3' Valoarea descoperirilorarheologice de li sucidava fusese unanim recunoscu-ti de citre lumea stlrntrtlce.


l' Aspecte metodologice ale dezoobdrii competengelor elementarc d.e comanica-_ re orald ;i scvisd

-

Slrategir.d3 formare a capacitdpii de -comunicare, orald ;i scrisdProcesul de predare-invigare poate fi considerat:c, o fo.-i.rpeciali de comuni_care'comunicaredidacticd,comrlnicare;colari

Lo,$colarul din clasa I are deprindcri de comunicarc formate in familie qi in grl-

diniqa dc copii, totugi la gcoile intercomunicarea trebuie si se realizezeinecti-

vitate didactica, prin influenqele educative din acest cadru.organizat g,i extragcolare.

Comunicarea gcolarl se desfigoari irttr-un cadru institu-ti onalizat, sistem care asi-

guri egalitatea de ganse gi trataree diferenqiad, personalizati. Emiqltorul este ca-

irul dldacric, deqinitor'de informaqie suficienti pentru situaqia de comunicare,

iar receptorui - elevul, cu o anumiti,motivagie, luttoaqte parqial codul, trebuie

sl decoheze, mai mult sau mai puqin fidel, mesajul 9i si accepte rolul care' suc-

cesiv, se schimbi:, - rolul celor doui surse se schimbl alternativ, elevul trebuind si devinl partici-

pant activ al unui dialog productiv;- iodurile celor doi facro.Iai comunicirii emipdtor (E),receptor (R),,"Y su-nt iden-

tice, de aici rezulti necesiratea adaptirii permanente la partenerul de dialog;

- in canalul de transmisie intervin perturbiri;

- nu este consrant o paftlclpare acceptati, activi la comunicare din partea ele-

vului, uneori qi a cadruluididactic, fapt determinat de:

- natura mesajului;- interesul agenqilor comunicirii;* calitatea canalului de transmisie;

. - contextul situaqional, in cazul comunicirii orale, gi de contextul obiectului co-, municirii, in comunicarea scrisi.

Procesul comunicirii didactice se concretiz eazd pr\n obiectivele cadru, ob.iecti-

vele de referirrqi, conginururile gi activitiqile de invilare previzute in curriculum.

Specificul.co-unilerii in inviqiminrul primar constl in insugi faprul ci. elevii,

ca receptorl gr ca erniqitori, uebuie si-gi insugeasci instrumenml comunicdrti - co-

dul, limbe ;i elementele non-verbale.b"p"rienqa de comunicare a elevului este redusi, deficitari sub aspectul Pronun-

qiei, aieprinderilor de receprare gi exprimare-de-mesaje orale gi scrise. Caracteris-

ii.ii. .o,i',urricirii la clasa I sunt determinate de f"ctorf psihopedagogici' ln clasa I,

elewl igi insu;egte citirul gi scrisul, instrumente ale muncii cu cartea' Prin.efort in-

,.i..r,rrl qi fizic de lungi durate, con;tient. I se imbogigegte achiziqia lingvistici sub

aspect fonetic, lexical gi gramatical'^ Trebuie avut in.ued"r-. gi faptul ci la virsta gcolari mici au pondere foarte mare

implicaqiile afective ale relagiei de comunicare, provocate gi de eterogenitatea gru-

puiui ti de varietatea influengelor educaqionale'' Raporrurile de comunicaie pot fi de-influ€ngare_pozitivi. sau ne€ativi, de atrac.-

gie, deîrrdiferenli sau de respingere, relaqii de colaborare, de emulaqie 9i competi-

tie. de dominare-supunere etc.' ln elabor mea/ale[erea strategiei didactice, invdgltorul/inviqitoarea trebuie si aibi

in vedere acetti factori gi aceste caracteristici.La clasele I - a IV-a trebuie si fie predominante metodele, rnijloacele di-

dactice Ei acrivitiqile de invigare adaptati gindirii concret-intuitive, imaginaqie.i,

-.*orili gi ar"r,ii.i de scurie duratl

" co--piilor, nevoii lor de afectivitate gi de

fantastic. Activitiqile de comunicare trebuie si includl togi elevii, 9i pe aceia

l ; i !.:ftt ' ' nrri intcriorizati, anrrenindu-i in dircrire j 'euri didacricc, jocuri cuCle ruetode didactice trebuie str aibi r

.terergrtivc gi cle instruir";;i.;:.,1u.., Pnontatc mebdcle de ,

;; r,i,, t.il;;;;"ji;:T:,:,li:*),ffi;,;:,:,-",o,t,-J,'io;;#:;':f;;,{l(;,:ii.f tfttt,,Prin televiziune;r;;;;;;'i7:::^:' c3munic?rg oral-oizuatd, i"r,rrir. o""

:lf ii[*l":';iii,i'!;:r:::];::i:;g;;i1{'/;;i!"i,;,ffi ',0.::if;llT{llxfi 'f:ila;;'".,p"dff :ft1ffi1',:.';'J:,'"::r,:1",*:i,:a*;;"!;i:i:ii*ii*:ifiii:i:::ii:iiMi':::;n;:ril)i;*;:.

ef evii tl; t"r^"^Zt!r cu acek;i t"t, 1ory,l. *r*rrti, ,u';;;;L, opus, Jocuri d.e rotsc va imbin...r3

capactarea exprimirii orale;i ..ri;;;;;.re, fluenre.( ? .e:" ri"ffi::b#f i::ifi::::':d; ii" o: grupe ri .u'",""" i"ii"iJ,"ie.tcrtcle litcrarc riind puncte a"pi".#pJlil:il:ll:Jj:.1"TffTf:-"t"-"1;;inuent,

l. :!it:,,: fi :!ii:' o *o'" ;' ;;Hili ::. : I h G;; i:':, '; i il* "Tiill idiu.rscli. il;t;: ::j:lrezintd'

etapa instructtvi necesari in

;.,?,ffi ru;ri#3"*y!!fi ji".:.".:T*=+l'ru;mt1ffi ;:";,r .upliiJ. rorn,ilI;'t"Y'si conceapi con.,_orbiritJ-L'iJii", l["*r, urili,"re care1i.l"i, ,l fu.l ,.iT-bdt,

tlyq ;i de adresar",:1]lr.l.qila 9i ,e h.gl"sci pardciparea la,. ',:1,-.,$i",,il'l"uf;iiTi1l,f3:::,1::J.:'oire 'in "qii dil'?i"q" ro,, si rormure-

Htrcren[a sffategieu.,,1.ei,iiJ;il'ft1',:f"','i:1f#tTr.,:*#:,?["'.ffitllfftj':#;!-!:"d, Si,instrurnenrc de eaaluare

;'i;.:;::';::;""'uil"i#fTJ';rexut4, subiecrur ar rrr rea itemur 1.

'entru rezorvarea acesrui subiect, vezi resrul 3, subiectur ar III_rea, itemul3.

TESTUT 21

Subiectul I

t 8ffffio*,ri,lo"'u

f::::**": Iersonaj urai Nae cagaoencu

,i*:[:"."'i1i:tiij':tt"" ale comedie i o.1,1is9ne pierdutd seari si Nae ca-ri ."m. J. il-ililt" oe parvenire declangeaz; r;rurgii.oii.i,'r".r.9ii conflicru_

I . t t[.{ae Calavcncu, avocer, director'proprietar al ziarului ,,Rlcnetul Garpaqilor", pre-

il:f;;A;;, .l So.i.tigii enciclopeiice-cooperative ,,Aurora economici romA-

:'r;i;i;;.zitiei, il i*'U"re pe ietlqeanul tur*ettaq furi scrisoarea de amor

;dil;"-il;l;i"i"i i;;h"i'".h.9i iubita luiTipitescu,prefectul judeqului, ei;;;r ca armi'electorali, ameninqind cu publiiarea ei in gazet^ sa, daci pre-

H:;;;tt fri; ""-i ""i

*.rsqirre candidaiuta- Personajul este catacterizarmai,îiiiii;rrn, prin fapte, atitudini, relagii cu alte perso-naje,limbaj,;ru*l- ,,_,

i;;;;";;i" ;;d;;l pi.i"","t"i, C"q"-r.n..t-pro.teiteaze in nurnele Constitugiei

i"u "iof"rir

domiciliului. Ameningat cl va fichinuit, nu vrea si vorbeasci decit

;;;";" Joiqica.. , Congtient de abuz gi de violenqi, Pristanda, poliqaiul.vrea si

;;; b;#;i;ta lui Caiavencu, ti c.ie iertar. punind totul pe seaql,dif:tl?^;"#t"t

";i;";;^J;G f# scrofuloei la datorie' D-vo-astri gtiqi mai bine

i1,-. ;1 ; i" rie"r"l i i.il : t _ti *_u :.:l_:l: j:l':.d'fi j,i ::.,t I :,: :".'Jffi -l.'o"'î^ffii;riiiiirl me rogs; pardonaqi...". De fapt, il admiri pe Caqa-: ,,Mare pigicherl Srajnic prefect ar-fi ista"; ii spune slugarntc: "eu

gazeta

'oastri o citesc ca Eoanghelia totdeawe" 'il;;l; ;;pJ**t"i, C alavencu. se 9 i vede. invingitor. JVlon"b gll

: i:-gll:erridentl trisiiuri ." i"""ttut", ipocrizia'9i vanitatea: ,,1n sfirqit, capiruleazi ! Se

;;"-lrf'.l i.- r"[ii"t, r"u-f"t,'"^.nerabilul nenea Zaharn !ra.d,e.). g*ci-I,*z de,

proclamindu-mi candidat al

; J;;;;;;...'"tai -"i

bine pentru mine ! l;i pierde.minlile,.atit mai riu Pttttt! Mi arestea 25., atdt mai bine pentru mine ! coana Joigica, mal cumrnte ca toql' ma

;t;iililiti.or, iril--i gata si-i sirut mini cu resPect"' M3.loB'n-ai ce-i

i."a'*.ii."6 an .""Jntul,f':"Neplecut surprins intilnindu-l p. Ttp;'ttl' 911tavencu incepe .rn dirc.rrs demagogic pe care prefectul il intrerupe caiegoric: ,,Ei !

;'il;;-i;"l", """. Cagavencile"! istea sunt bune Pentru.guri-casci"' Eu"sult

;;i;;;";" d-ia ,a-l imi'eii ""

rpe rece ?". Rezisti ofJrtelor flcute de acesta, func-

;tt ,To ;-J,i-.i" i"Ai, ;tEi'for-,rl."tr ferm preten-qia: "[';;1 v191u ceea ce merit in

;;;"ii;r;'J; *&;;;;i, u.de sunt cel dintii"' intre fruntaqii politici""" "["'] vreau"'

ffi;;;;l d" i;p";r"c' ;Mi se cuvinel".gi-i promite.inapoieiea. scrisorii lfli itr"^tfi ales. Se inspiiminti cind prefecrul devine ameninqitor;t.vtolent $l strrga la re-

;;siJ "aj"iiir siriqi! Mi omoare vampirul! prefectul asasin! o,*::]-

-: 1..-x: eti*ai"ea lui Tipitescu se schimbi trePtat, de la aparenta. amabtlttate 9r buna-

""i"il. ao""aa ap"laii't el. 'iubite

gi stimabile dJe Caqavencu" "onorabile domn"'

;;1;'fil;il#;lilFi;'cel" de apropiere: onenc caqavencule', la izbucnirea vio-

lenti: ,,Mizerabiie!", ,Migel! Migel!". Intervine Zoecare ii declari susqrnereacan-

;fiiltt. ,,Eil;;;; .i.l;.J 9i .u barbatul meu; mie si-mi.dai scrisoarea"' Primeqti ?"'"

i;;;;" rca Zoei, fipatescu cedeazd:,,(cu h otdrh.re ) Domnule Caqavencu, eltt

;ilffii'Z;ti, .tii'""riaiaatul lui neneaiahari3...pti" "lflt.9i

al.meu! Poimi-

ne esti deputar!..... Degi accepti compromisul, Tipitescu il disprequieEte pe caga-

1r.rr.L fi toate lumea'politiie. Cetiqeanului turmentat ii spune si-l voteze pe

".".r"t'ifJ a. Crir"""iu.., Pentru aga alegitor, mai bun ales,nici ci se putea,"'

_-Comportameniul la intrunirea electorale, discursul completeazi c^ractenzarea

,";.;;'j'"i;i. i" if-p"i Jir*rul,ri adversarului siu, Tache Farfuridi, este turbu-

i l I l

h[il:H:eunit cu suslin]rrorii stri, ir intrcrur)r pc or*or, ii crri reprici ironicc, ?r r r

Ifircursul lui caqavencu' atitudinci]li t" timpur cuvinttrrii reprezinti m.tr"rcde demagogi., in.rrtu.i;j};fr"#'T'*r1roo* indirecte ie cardderizare, cir.r,r riEe AdAugI caracterizarel diiea,i, pr;" ai;r"ilit, ;;;;"i;"ri:rSizorareare aurorurrrr"caqavcncu (ia pozd,

",r, ,'u'i*)ononpa pr;nirr'*;'tr,rrii si suie ra tribund: rttprne pdtdria Ia o p)rte, sr,; i;; i'rirrrt ii lp;,""r,r")i, ;l,r*f a, hhrtii ;i saz.,trsi Ie asaz.d pe trib)_',i,;p";;;;i[ u"i,iy.i,1i;trrg, ,y ,irgonpa aaocdpeascd frutttea' Estc emogionat, t"sty,.'pi rufi;-"irrr*r* cu emopia roT" po* a-r birui. idr,,,,cumplctd' Cu sras tremuia)':o,i-rirrrr o""r"t;ri'."rJ. iigJ4, .Fragiror!... (pr,i,

iit!|,'rJkr"::i#*i*"ff :::l'.**;;;":iifi"êamiapuciaqa,,rt.a r e' ) c a o r i c " io m ar,, . " ;.i.. ;i u ft'rtT,]r ::'rt"H l'"T ;r{!::: :ll! :::rrr: :'iir:I!';'tr1#::'3;to::,rffil';rr:r-;;;@;,;::)r;i',,.ie'i)ii',^cit (Ptinsi" t ibot. Aplauze &r;;;r";;i.l]t'"t

ei !"' la progresul ei !... la 'ii;;;,,1sc dcclarr ultt"ptoir"r;* ,lii"itrir*isq spune ci vrea ,,progresur cu orice prer,,.

i:6Tn ff#il*#ffi ,t' "mi,,^mu 1 ca,,,"'u"riu r, .","' ;,; r; i ;fjtemzice,l;!Ltr:.u,:*a",a"a.iil;:ilifi ,H::r;,^;::^1*#lili.Xr,,*trttgtt nogtri?""' odati .n*grra .r"aidatura, surprir"

"f nu

"rre el cel numit il faccr{'ei schimbe aritudinea; ,,c^sû"n i1lir;nini;;;tr!r;;if'rruor..,..,

dupi carcurnreezd inciierarea gi er igi pi"ra" piri*i" ir, .iptu;., ra cdr:eilse ali scrisoarea. c6_teva zile se ascunde,'r"ga1jy-rl;il'"ill polijei farsificate, apoi vine ra zoe sF,_lsatveze, cade in *""u".ii i,, rr;'i;i :::re rerrare:"zoe(rkzind"): scoard-t.,-"ju u;iu"tl.u gi-"rusine. (cuton-aspru;) scoali_re!.,,".(cu dignitare): Egti un om_riu... mi-ai iorr.air-o... E;:;ffi;emeie buni... am sdp-o dovedesc. Acuma su", r"ri.ire... p"qt3-i p"re a".a *i"r,ir ru__i faci riu gi n_aiputur' Nu qi-a aiutatDumnez.", p""r.l'.,

"gii .1r,;i il;;:, eu voi si_mi ajutetorcreauna, .- ru rtl,l::I-11.";ip;;;;.3m.,. Ca{*,oencu esre mutqumit cd,Zoeiltrrtl' ii.promite sprijin in_rriitoarele,rr."*iI! se um'egte acceptind si conduci, ma_'rrcsta.lra organizadtin cinsrea alesului iJ ,orr"gr. u' discurs,caracteristic poridcia_nurur demagog, incurr, o adevirad ."""til,.,,v";"r"b;i.;; TL^r;^trn impreiuririca acestea micile pasiuni trebuie,nJirp'"-r+ ;", r"iiil?,.r.""1.su me iergisi sa maiubegti l

-(expansii) q:1*" ci togi n. ir'ui- qara, to.gi ,unr.- ,olini,-mai murr, saumar puFn onesrit (r,!::::::,ii,l .3,"ji"etatea iubiJ;t;;;; prerecr! Si triias-

;i i.".ltli::::'J:? :"* lu i nos tru ! " gi conti n ud,.etari ndu - ei in cur tura :,, Du p i tu o -,,uin.r,"",irililt,t,:,1j3il!tfi:.jiii.:t,il:,"',1,,'";il*"l::T:H*i',?,,*lf;i:

prin replica poligaiurui, crriti priir#;, ;, care se.incheie piesa: ,,curar consdtu_gtonal ! Muzica ! **::1,:, 9i prin iffi ii, "gizo

r^la :,,7o ai d lutaitind in iurul lui Capaaenci si lui fi"iiyirlrr, iu,,rr-irhfiT;i::;::f;r;r;t;Tff!:.*"e face gestur * ,upTrri;.7ir'i;"r*"nache conte*fu a, ra o parte mi5_

H

LtsLim b aj ul p e r s.on aj u l ui, m od alitat: .t:

-r.11,.r.1.]j..T: j*:":3: 1""t:: ::* _

p.rtiirafutui 9i'demag.ogia,-fiind-ti sursi savurgasi d9 ::ii:' !:^::t:;'a p.rronnj.lor comiiJi, N"" Caqavencu vorbegte incorect,

-pronunqi, - - . , , : - .^ l^ .^^^l^^:^- - . , ^ , , -nacte ""r"rr l

rcestora-.eiunsind si fo loSeasciit-r'I"i"*i.'r*ofogi.., nu cunoagre sensul acestora, ajungind si foloseasciv r - - -^---1--^,brrrrd., il"riirrt.', ,,Dupr lupte seculate.care au durat aProaPe tterzecr

( r - - r - .^ . - :^ -^*a-x -^^, . t* : " .k i l i o crrhl imi nrr tem zice- dar l ipsesterni.,,". .,Industria romini "

ad-it.bih, e sublimi, putem zice' Pse9ter . .^ . | | t

desivirgire" 1 citeazl maxime, dar le atribuiie altor personalitigiql: nu ,,nemu-everglre ' - | c l teaza maxlmcr qar rc aLrruurs 4rLUr yw^rvr ' . ' .^ ' "*1.^. : '

I Gambetia" a spus ,,scopul scuzi mijloacele", ci Machiavelli in lucrarea

N';;;i;;".sonajului su gereaz6{9T"gggit plicerea cu care Tqili.:""iry:, "-9'.o"ai

".i si surr!", .rrrr,"rp.rn"" lvtihalEminescu (in poezia Criticilor me)rv;-

iii "U.qil de cuvinte.,, fl"irra. Calrye.ncu gonqine in i;qp1ne c;:yanni cal!

,\f;;i. *i. .r;i6r.;;;;1. i"i-;ili.. * ,,imb"ti" de plicerea limbuqie,i este personajul' - : - - ' - : - - - - - -

, ' , -x : - ^^*^^l io . lo

ô."^-oirr l Cet i ternrt l f i r r -

;pil;t;;; "i;;;;;'i,

,"pr"r.r't"tl in comedie de personaiul Cedqeanul tur-

nelimurit Pentru cine voteazi'

'' Caracterizarea personaiului $tefan Tipdtescu

ln comedia O sctisoare pierdutd apare o galerie.de personaie din sfera politici,-'

-ii".'i"dividualizare. Aurorul foibsegte cele doui modalitlqi

; l lPutt rePre,zentatlvet

r -e r: :--r --^ : .-): . .^^+y. ^-*.^-î^lo crrnt cr 'creriT-rfe'#;;;;;;;iit, pr"p""derenti fiind cea_ indirectd: pcrsonajele sunt caracterizate

oiii".qi""., fapte, "rii"Jini,

gesturi, limbaj, nume. Caracte:rizarea directd constr

inindicayiilescenice;iregizorale. , ,.Unul'dinrre p".ronrjil. principale este prefectul judegului, $::{T Tipitescu.

Aga cum sugereizi numele - Tipitescu -, prefec.tul este ttpul Polltrclanulul aDu-

ziv. prezent ir, ,o"r.l.i. p"rr,r'a"t. "1"

coirediei, are autoritJte asuPra palidu-lui si a intregului judeq, tiiiegte situagii gi sentimente determinate de relalt't'le cu' ;; ; ;; ; ;;;;i": E;'i

";;'l p ri-, i"r'.qin e relaqii am o ro as e cu zo e, s o qia p ri e tenulu i

siu.'Zaharii Trahanachi, sub obladuirea indulgenta a acestura' toql trer strdancl

ili.;;. 6il;il;i;.;' 'peZoe 9i pentru a o sa"lva.de scandal iipropune si fugi

i.pr.,r'e, dar o ;i do;*.!t. p.nrt,r neglijenga de a fi pierdut scrisoarea de amor:

"#';,at;itp;i d; il;;;ii, Je-qi tpt' ai'pt,

' ' ' ' mi aqteptam!""' Lui rrahana-

;ilti;;;rtTou.riau f;i;;."i.; fiind legaqi prin interese comune ei complici in

manevrele politice'"'"e;;;lfii"i, Cftiqn Pristanda, este ingiduitor, tolerindu-i necinstea (afacerea cu

steagurile), dar Ei autoritar."* fil;i;,;U;t;;;;;rea ilegah a lui Nae Casave.ncu gi perchezitionarea.lo-

-"i;i;i;;;il;il-i-otfi".irrisoare.a

compromigitoare. Tipitescu este im-

pulsiv. asresiv "., "..r,

adversar gantajist p" c"t"-l disprequiegte, ii stopeazi

il;;;"J;-.*"eifr, iar ii oferi diferite funcqii (un Jo.c in Comitetul pe-rma-

;.il:-;;*,fi: "";;;l

starului, locul de primar, cel de epitrop -.eforf,.:'ti

-oqirZivoiul, proprietate publici: , ,Nu se poate!O sd^-i rup oasele!" ' I l rm-

p"E; iif arr1"I, i-, lVrea si ne omoare, trebuie si-l omorim !") in schimbul scri-

sorii compromiqitoare.

Itr Izrhrrir Trahanache insugi recunoa$re impursivitrtea prietenurui sru: ,,E iure r

lr;:.tf:IP:t! Altminteri bun uliti-a.qt.pr, cu.r.r., i.. iute, nu face pcrrrrri

,.rll:fitliffit:t ut zoe sunt singurele personaje care vorbesc corecr, sunt niEre

Prefectul tli nir^1a;;^1Tlir-"r gTi {. cite ori ii este tulburat interesur. ccr.llernur ,urmenrar ir enerveazi qi-r di-afarl iiil; ioiiri.i"" care respccrielcctoratul si democragi"

", tr.fui ,i ,ite o

"riiuJi,l" uinJ"-o'iro"re, milcar in corrrprnia electorali. Orgolt* "r. ""

.".portamenr gi concepgii de stipin absolur:l j *t' :l.ll:,: i: :d; ; i"ii" "ihr.,; ;;;i; ;;; d. jf, ".,,,*, ati,a vre', e1i;;;!:q;'';i:f#+:8,il!:t:';lTH:i'ili1'jj[ilit**lf *l'fiL}J,3-danache,ienilizat,

se r""ai'"e ;;;; ;; ;;**;:r ra altul, ci rotosep t c

,", ff:fi:::tlffilllt: atitudinea,

"gTryliTenrul. dupi .cum ii dicteazi interenlndu-i c"rer."r,ul'-ft:.1j:t]-d]Treguiegte

p.e adversari, de pilJepe cagavencu, spu.c.j.*n.J--.;;;#:"] jurmentat: "f';J 1e-fu' :i-li dai votul^ I"t;;";i#;mcepori,iciJr;;;i"il1.'i,-,.?11"T,1i:tiiT:LH1::,:il,**f,T,,ff jIAgamigi Dandanacher t"i. p.nt- .ii. ,*rffi;. atitra vreme linrgtea mea gi a femeiipc care_o iubesc... Ce lumeti. t"-.,""i.r_"!..

De fapt, ironia .:igl "

r"i.*rrir.i.rprjra. gi din apelativere (ticuri verbare)u ono ra b ile ",,, s timabil e'.r :'-.^": :l ilt't&ffi :r,lffi :llr.r,i, "., advers ari.$tefan Tipitescu a gtiut sl imbine'amoTrr gi isce'siu'ea politicr. Ghigi pristan-da il caracte iizeazaeTacr.:

:T$i": *ogi., f;iF, frd;:ffi Joiqica, coana Joi_gica, trai neneaci, cu banii f"i frrir"r"til... babachii...*concluzionind' person";"iar*tr;**i."r pri" i;isituri si atitudini individu-rlizanre - impulsivit.t., ,uio,it.t.-,, .f;* .;;:iii;;"riJl:,un"r" a prieteniei- gr pnn trisituri comune cu arfl-politicieni.- necinsre, rmorarrtare, parvehirism.fi mt':lltlmn'.*t# i ;m ie" i;#"':tffiT"e un p ers o naj m e -

I __ _ . -EtE Hvulr !4.

C_aracterizarea personaj ului 1oe Trabanacb e. capodoperi a creagiei caragiariene 9i a literaturii rom6ne, comedia o scrisoarepnrdatd nu gi-a pierdut

".r,r"iir.r.r, d"r;:!{';d"i ffi,fft,"i,*. poritici, ,i ar_t.';:ir-li:liei ardstice: tipologie, s;r;;i. comrc. ,:rn gare'a de personaje'

'roanaJoigt.r" 1t:,ri-_loc aparte. c,a personaj principar araceitei comedii ie moravuri. o*gi r"

"i.qa politici a viemii femera nu are drepturi

;:1'"ff1,ffiT1'rfr;.::f'Jiil;i;"il;;;JJft i:';:ffi arrahanaclie,ei- caracterizatd direct prin ind.icapiire scenice^si ye{izorare, ,tnecatf , ,se repede rael stigind*, Zoe .i;i fring, *ai,ni[r;,

"-i.ipna sd se jeleascd si cdzi.nd.u_i ca lesi_

l ,natd in brdge", ,singurd, agitatt', ,zdrobitd", nhotdri,td", 4l6ngi.nd"', ,,rertenin-du-i toatd energia,", ,,cu eneigia qeschndd' , ,rugdtoare Si foytl ernopionatf , ,t'iu.?:

fdtoare", ,,rn2rzgirt", ,,d.hnd un pipdt si uiti.ndu-se pierdutd.in toate pdrpile";' ,duperati' , ,,nerioasf , .intorchndi-se' spre el cu o .prioire de' disprep' Si ameninPd-io,rir' , ,,rAzAid" , ,,cu digiitate", personafiarcaZoei-seimplinegte prin ac1iunile ei,prin aiiindiruo oJto, peionaje faia de ea, ca gi prin limbai. Femeie voluntari, Zoeigi impune interesele gi deciziile, folosind armele feminitiqii, cuvintul duios, dar 9iautoritar,lacrimile, dar mai ales firmitatea' i

Rolul Zoei este recunoscut de toqi: pentru Farfuridi ,,partidul nostru" inseam-ni ,,madam Trahanache, dumneata [adici Tipltescu], nenea Zaharia, noi 9i ai.no;tri..."Pentru slugarnicul poliqai, Ghiqi Pristanda, ordinel eZo.ei au prioritate, chiar in po-iia" lif"f"T siu, prefectul'Tipiiescu. ZahariaTrahanache ii acordi incredere abso-

luti. Este relevanti replica acestuia dati lui Farfuridi gi Brinzovenescu care se.tem

cd Zoe gi prefectul videaze interesele partidului, susgindnd candidatura opoziliei :

,,Ai p.rqinii"i rlbdare... zic: pentru minl.sl vie ciniva si binuiasci pe.Joiqica, ori pe

a*iiul b;ni.i, tot una e... Di opt ani triim impreuni ca fraiii';:" Replica lui Traha-

nache e ambigui, nu e evidentfaci el gtie-de relaqia prietenului siu cu Zoe qi ac-

cepti aceasti iituaqie, sau daci pur gi.simplu e naiv'*Lucid6, dtrza qi autoritara,Zoe'ii ordona lui Pristanda sl-l elibereze.pe.Caga-

vencu: ,,[...] si si nu vii fdr|,cagavencu. Poarti-te bine cu el. Ia o-birje 9i-vino in-

,r-.tipe".iii ".rno"gr"

bine interesele gi dispune de mijloace si gi le satisfaci. Este

itotarid si sprijine candidatura lui Caqaven{ pentru a1i salva onoarea' Lui Tipn-

tescu ii declare respicaq ultimativ, dupi ce prin lacrimi incercase induioqarea aces-

tuia: ,,Finice, daie mi iubegti..., sjap[-mi, scapr-m{ de rufine.!"' lasi-mi in

nenorobire..; si mor in rugine.'.. Omoari-mi pe mine care-te-am iubit, cate am je1-

fit qotul pentru tine... M-ai adus la moarte.-Pel1* .." (bo9ar(1)mi.omor inain-

re de izbucnirea scandalului, astizi, acum, aicil-Qtknge)... ori mi iubeqti 9i eu triiesc,

.- ori nu, gi afunci mor.,. dar nu voi si mor pine nu voi fi luptat cu toate impreju-

rtrrile gi am si lupt ! cu tine am si lupt din toate guterile, cu tine..."

,,b;, il "l.g e,i. Eu sunr penrru CiFvencu, baibarul meu eu toate voturile lui tre-

buil st iie p.rir* Caqarr.ncu, In sfargii, cinelupti cu. !ata191cu lupti cu mine.'. Aide,

Finiqi, lupti, zdrobegte-mi, tu, cate,ziceai cI mi iubegti ['- O tt*ti.nea dlrzenie il face pe Tipitescu sd cede2e' Ferml este 9i cind afle ca

Aeamiti Dandanache, candidatul de li centru, a obqinut susqinerea tot prin 9l"t"j',,fr t ;J se poate ! Vom lupa contra oricui..' vom lupta contra gu'iernului !" Devi-

ne ironic-incisivi cind Dandanache ii spune ci nu a restrtult scnsoarea Pe cate ar

putea-o folosi gi alti dati'^ Aflar in mare impas dupi ce a pierdut scrisoarea gi fiind ameninqat cu poliga- fal-

sificatl, Caqavencu iautn sprijin liZoe. Aceasta il umile;te, il dojene9te, ii pretinde

ri.o"Ju.a manifestaqia in cinstea alesului, dar ii gi promite ajutor in viitoarele alegeri :

ffii"iii pxi daci ai vrut si-mi faci riu qi n-1i putur... eu am si fiu tot buni ca 9ioattl..n-.- Du-te si ia loc in capul mesei: fii zeloi, aita nu-i cea din urmi Cameri!"' Finalul fericir al'comediei --toqi adversarii se impaci Pentru ci ii unegte ceva:

doting" Ju parvenire prin politicS, ir, ,"rt togi sunt corupqi - scoate in evidenqi, in

r frcel.li rtil rubtil aruziv, imoratitarea din viata pubricr gi privrtr.rcrsonajurcer maiffi'tri,* nT:ff ;trff - e;;"" t"u''"n t* t -' i,iJ in il In s hrtat.. "o"n i I,,rrf]?i'ij:H:?ift,

nume comun, relevi faptul cd, ea reprezinti o categorie so_( lrncte rizatl direct gi indirect, mai ales prin relagiile ei cu toate celelalte perso-naie, zoe r{mine un personaj

-;r;;;il1;i;;;ffi;i;;;"u"r, p'vrt cu ingi_dui'1{ dc auror ei si-i,"tirr; a;;;iiJ'rpr"r"ror.

I Apus de soarede Barbu $tefinescu Delavrancea

Caracterizarea lui $tefdn cel MarePentru ,"rol"i-riacestui subiect, vezi Tesul Z, subiectul L

Subiectul al Il-leaA.l. ln texr, rnai esteadverb g..*9i. emaiera gi dinsul..)mai - substantiv:

lyT"lg trrii i,"""rr;;t"-fi;.j fi"at 1r.g.;e Vroia.si plece in Iralia in l"i ioi."-'o ln atelier, fg lalgi altl unelte de dulgherie, era gi un mai.r ln unele regiuni ficatul este denumiirnai. ' --'y' sL' "'qh

r,rl i''ihi.if ix,H:i1:*l#:;-a de indicativ, timpur imperfect, persoana a

ira - subsrantiv: Triim tn ei r.hi_berilor.

,-.1l,Hlrl u.i esteverbul a pnteala forma de indicativ, timpul prezenr, persoana a

prr - substanriv: ln curre sunr mulgi puide ragi.

ln rext, lui este *r:::t_f,r:1it proclitic. (,firi voia luilici..)- pronume personar, persoana a III-a, numirur ,iril;rlli dau rui cartea.2. nimeni - pronume negativ.

tut - arficol hotirit proclitic.,u - conjuncgie.coordonrrori. copulativi.era - verb predicauv,in zadar - iocugiune adverbiali de mod.pl - adverb de mod.

3' "cici ["'] mai rrebuie" - p.ropozigie subordonati circumstangiari de cauzd."si re faci gi om ar rui rici" j

oi*""itie subordonati subie*ivi.Dpenrru ca si pogi sta la Moara-..r'orot., _ pr.;;;ir,i.;"#il;;ri circum_stangiali de scbp (finali).

I| 217

4. a i se face frici, a i se face o favoare, a se face luntre qipunte, ase face foc,a i se face dor, a se face galben, a se face stipin, a se face deEtept, a i seface de duci, a i se face loc. , , ,

B.: l

1.tntext,afiesteverbpredicativ.(,,maieragidinsul,.)La Muzeul de Lrtdsint exptuse corrrori culturale romineqti qi universale' (verbauxiliar)Risiritulsoareluilamaregs1gimpresiondnt,(verbcopulativ)* atribut pronorninal : doringa fiecdruia/ei/aceleia,

'l

- atribut adjectival: doi copii.- atribut substantival genitival : copertele cdilii, plilcerea le clurii,- atribut substarrtival prepozigional: ciriri de munte,- atribut adverlial: casa de,acolo, hotiriqea de-atunci, iubire cq de.a

sik, ivirea/ aparijia, p e nedrtePtdte- acribut verbil ; Interesul pe ntru citit/tnvdpat, nevoir de a Sti, pletele abia in'

cdrangind,lebada rnarind,, cu ochii lucind.

3. Ningea cu fulgi maril/, de rednai2/ cd, $unt stele cdzdtoare,'lP, - propoziqie subordonad circumstaniiali consecutivi'

Privea at0t de intens, r/de te infiora.2/P2 - propozigie spbordonati circumstanqiald consecutiv{, , ' ,

'::;:

,,Qi1I blrsanL, l / De egti ndzd'rdrtand 2/ $i de-a fi sd mor t/" (Miorifa)Pr gi P, - propoziqii subordonate circumsanliale corrdiliona'le.

,De aorbipi 1/ MI fac 2/ ci n-aud. 3/" (Mihai Erninescu)Pl - propozigie subordonati circumstanqiali condi$onaltr. i

Nu gtiu 1/ cum s.a intimplat?/ de am nitat florile newdate, rl

, P3 - propozigie subord.onatd subiectiad.

Primiria Municipiului Bucureqti are obiceiul 1/de organizeazd serbdri dle ier-nii, expozigii period,ice, thrguri de carte, ?/P, - propoziqie subordonati atributivi.

4. Formele pronumelui demonstratio de identitate

M. F.

Sg. N-Ac acelagi acenaqi

G-D aceluiagi aeeleiagi

Pl. N-Ac acelat_l- . acaleagi

acelorasi aceloraqi

n! lc.l' ln calitatee pe care,o. ar, .sp-un bnicairor s6 ruptc pcnrru medalia orimpic,r1. l1^.ll i.i cxpediiii la pol Jl"No;;' i;;"..cp tatr unanim.r. \,oregn suroru mele au optat pentru cursul di informadcl

Subiectul al IIIlea

1' P.rincipiul continuitdgii in realizarea obiectivelor-cad.ru ale studiului lirttl,trsi literaturii romhne tn cicra;t cui;i;uii, ,aiiiitriiT|"'iI*rrrrtr"Penrru rezolvareaacesrui subiecg

"*rir*rrut r,,,iui.r*i"iiii_r.r, ite'rrrr l2. Tipuri d,e exercitiiPentru rezolvarea icestui subiecr, vezi resrul 1, subiectul al III-rea, itemur I3_, Tipuri de proieaare d.id.acticdPentru rezolvareaacesrui subiect, vezi restul 2, subiectul al III-rea, itenrrrl r

TESTUL 22

Subiectul I

I Alexandru Lipusneanulde Costache Negruzzi

C aract erizare a do amn e i Raxdn daln nuvela istorici Alexand.ru Ldpugneanul de costache Negruzzi, capodopcrl aliteraturii romine, doamna Ruxandi.rr, u' personaj secundar, ierme' antiretic pcrrtt" i:::ilt:_.1

personajului.principal, At":<^""a* iip;;;;;il"rn realrzerea nersonajului, aurorul folosegte ,oroitriirorea diread, portretul ltzic (,Fingaga Ruianda" '^"r'ir"iii*"rlq.

rard. carefrcuse si se duci vesrea tiespre femeile romince) Ei portretal *iiit;-,"r^-rri::." q: "";-i*"ru

." floarea expurrargi$i soarelui, ce nu "rb

hi-i.a ,-o urnbr."rci-, fiindci ,iii-r. rno"rrea radlui s?ru,Petru Rares, rrecerea,frarerui siu, Ili;s, i; ;;ii;.' ;;ir;-i.4il ii,r"idere" ceru ir,rr rfrate, domnitorul stefan, de stietoi.iii ".,,,r,iiu,nIil;i;;il i.,i. oin motive p.litice, boiBrii o hnreziseri

'.tiu,,*i ,,.;;;;Ti,,i;]it,;i;i;;in rocul lui gtefa',ca, in cele din urmi, Ruxanda sl de"inE, so{i;l-i Ad;d*iipuq".rnu, care_l biruise pe aeel Jolde,Portretul realizat de autor se completeaza cu descrierea aminunqit d, a aspectuhttoestirnentar:.,,era.ir4lricate cu roatl pompa cuu.nite unrir"iiiJif* ur surori de domn,,Principalul miiloc de earacterizirr riêifapt;;;i;;;;:;;;;r'rrut, ti*bo1ut p*sonajului, rel.dtiile doamnei Ruxanda cu ai.*rna* Llpugneanu, cu mirropolitul, cubot:ft,-f,lqrri, Sp ancioc Ai Sroici --' &"i i"*

" eriz ar e a in dire ctd.r\oorelea originu sare se regise-gte in noblegea comportamentali. pe Lipugnearruar fi vrut si-l iu6eascr, dac6 el-ar fl-;;;;t;" simgire mai aleasi. Doamna Ruxand.r

| ,.,,este impresionati de jalea, dar qi de ameninqlrile boieroaicelor ai ciror soqi fu-seseri ucigi, de aceea incearci si-l convingi pe Ltrpugneanu si inceteze omoru-rile amintindu-i ci in jari gi la hotare este linigte, el a dqvenit foarte puternic qitemut, copiii le sunt strnitoqi qi frumogi, iar ea il cinstegte gi-l iubegte ca o soqiesupusi qi ci nu numai prin consiruirea bisericilor va obgine iertarea lui Dumne-zeu pentnr faptele strvirEite, ci cu lnglduingi gi indurare. O tnfricogeazl, reqcgixlui minioasi, mai ales cI acesta, instinctiv, pune mlna pe pumnalul din cingitoa-re. Degi o avertizeazl sX nu mai incerse sI intervind in treburile lui politice, doam-na Ruxanda 1l infrunti, spunindu-i ctr vlduva unuia dintre cei ucigi de el aameningat-o: ,,Ai sI dai samtr, doamnl", 1l roagl si inceteze cu omorurile Ei livorbeqte de obsesia pe care o are vilzlnd imaginile singeroase, capetele boierilorucigi gintuite pe zidurile curgii domneqti. Zimbind, Llpugneanu ii promite ,,unleac de frici",

Trisiturile antitetice ale celor doui personaje apar mai pregnantin scena ospd-palui, cind Lipugneanul ii oferi leacul de frici promis: piramida din capetele boie-rilor ucigi, aqezate dup[ rang. ,,Buna doamni", cum o nurnegte naratorul, erainspiimintati de zgomotele qi zvonurile din palat; se ruga impreuni cu copiii, cindapare Lipugneanu care o duce in sala de ospil aritindu-i piramida.Yilzind groza-va priveligte, doamna Ruxanda legin{; cu icelagi zdmbet diabolic, Lipugneanu igiarati disprequl pentru slibiciunea doamnei saler ,,femeia tot femeie; in loc si se bu-cure, ea se sperie".

Gingaga, miloasa ;i buna doamni Ruxanda va trebui si accepte si-l oFiveascipentru salvarea fiului lor gi pentru binele Moldovei, a$a cum o sfltuiesc cei doi bo-ieri, Spancioc Ai Stroici, qi cu aprobarea taciti a mitropolitului Teofan, care se grl-begte si-i ofere iertarea qi str pregtrteasct ungerea noului domnitor, fiul minor al luiLipugneanu.',,Duioas4

maml" trebuie si aleagi intre bilrbat gi fiu, "Mahinalicegte gi sili6 mai

mult de boieri", doamna Ruxanda toarni otravi in paharul lui Lipugneanu, dar estecup-rinsl de remugciri pentru picatul sivirgit,-ln

literatura romini, doamna Ruxanda rimlnc un chip luminos, un personaj in-teresanL

C ardcteriz4rea v ornicullti Molo,cCapodoperi a crealiei lui Cosrache Negruz2i, model de nu-vell, istorici, opera

literarnAlexdndru Ldpugneanul a apilrur in rcvista Dacia literard,ca ilustrare a pro-gramului rornantismului romlnese €nunl4t de Mihail Kogilniceanu in ,,Introduc-qia" din nr. 1/1840.

'Dintre personajele secundare al nuvelei face parte vornicul Moqoc, personaj ce-lebru in istoria Moldovei, Personajul este cdracterizat d,irect de citre aqtor gi de ci-tre Alexandru Lipugneanu gi mai ales indirea, prin fapte, atitudini, relaqii cu altepersonaje gi prin limbaj. i- Mogoc bsie tipul boierului trdditor, intrigant gi lag, lncl din primul capitol (cumottoul ,,DacI voi nu mi vreqi, eu vI vreu,..'i), personajul este caracterizat indirect

FIgrin frptc |i limbaj, Vo.rnicul facc partc - aliruri clc postclnicul Vcvcrili, sptrtarullptncloc 0l )trolcl - dtn solta venit i si- l int impinc pc Alcxandru la Tccucigi sr- isomunicc ctr lara nu--l vrea domn, Fermitatca lui tlpuqncanu, voinga lui de ficr d.*.1i redobindi rronul, ii determinl pe boieri si-l arragi intr-qcursi, ,feruinau-t ,r,lrcllunle lr sprijinul o6rei turcegti Ei s; se increadi in eI. Cunos"ana"-i bine. Lxnus,_.]]:lf

h'prijinul o6rei turcesti qii; s.e increadi in eI. cunoi;il:iti";;dpi,;i1,l-Li l:,1..c un po*rêr sugestiv-pi, mai ales, lui Moqoc, .;r";;;;; d;il;il;;J,,celorlrlli boieri i{-i c6qrige-bun;voin1a, irui.rt r;dir". "L,in;i;;;;t;Iitffi;,;;;u{ravul ba", ,,Dar tu, Moioace ? invechit in zile rele, d"piittr'" ir [iocoi l" toffin,nii, aivindut pre Despot, m-ai vindut gi pre mine,

".i.,ilnd. gi pr. i;;;;, ,drr:rn;,

- -o. f l r rn nX+X-X' , )^ t - , .^-^ ^r .^- f - - -^ i - , I ^

rrrr *r f .urLru,L prE r.,c$por, m-arvanout sl pre rnlne, vel vlnde st pre I'omsa; spung_mln'ag tr un ndrrriu de frunre, cind m-ag increde in tine ? Eu tjiert inse, c-ai indriznit r crcde cfl iar mi vei putea lngela" ii ii fegedu;egre ci 4u-l va ucide, fii"a"_i trlbuitor: ,,ca sd mi ugureii de bleitemurile nJrodului".

. Sadsftrcut cu promisiunea obginutd, Mogoc se comporri lingugitor 9i lipsit de dem-nitate, spre deosebire de ceilalqi boieri din solie: ,,siruti mina] aiemeni cinelui, carc,ln loc si mufce, linge mina care-l bate".

- . In capitolul al treilea (cu mottoul ,,capul lui Moqoc vrem...,,), conflictul dintrc

Moloc ai Lipugneanu pe de o parce, 9i Moqoc gi mullimea "r.tptli;

d" "er. "r.rio,

ry d3 .alta parte,.ating punctul culminant..La osprguiin care, iin porrrr,." domni-

torulul sunt ucigi cei patruzeci Ei gapte de boieri, acesra il ia deopJrte pe Motoc si,llltsflcut, ,,savureazi" spaima boierului. Cinic, il intreabi daci a ll.ut bine ci a scl-prt de acêgti_dugmani, slugarnic ai ipocrit, incercind si-gi ascundE groaza,,,silin-du'se a ride", dar clinginindu-i dinqii, Jvlogoc rispunde ci el insugi iniengionaie si-lrfltuiasci pe vodi la aceasra, insr inqelepcirrrr." io-nului i-o i""r. in"i"r;.;Mt-;rvul gurtezan", cum.Precizeazi+naratorul (caracterizare directd),incearci sI cigti-te asdel bunivoinqa lui Llpugneanul, neEriind ce soarti il asteapte.

Alarmati de zvonuri infrico$itoare, mulgimea vine agitetiri" .urt." domneas-1|: l-lpuln:anu trimite armagul.ca sd afle ce.v.re.a mulgiriea. Dupi un momenr dculuire, mulgimea, "intr-u.n glas", cere cap_ul lui.M9!o.-, cel caie-o asuprea gi-ojecmlnea. Incercind-si-gi salveze viaqa, Moqoc devine lag, se lamenteazd., ,pd"cd,-tosul de mine", promire si construiasci o biserici, sr se roale Nisciro"r.i a.'b"--nezeu gi si posreasci pini la sfirgitul zilelor. Se stridu-iegte si-l induplece pevoievod argumentind ci este mare boier, iar cei care-i cer capul sunt pro$ti. Dez-gustat, Lipugneanu il trimite la moarre, rosrind o replicr rimasi celebri :',,progti,da mulqi".

- _ Dispregul vqievodului esre total, ,,nu re mai boci ca o muiere ! Fii romf,n verde !,.*p:

vrea si cngtige timp gi bunivoinqi, motivind ci nu esre pregitit sufletegre."9.

t1 te mai spovedegti ? ce-ai si spui duhovnicului ? ci egti un tajha, pi ur, .,in-zltor? frl3 o gtie.toati Moldova. Haide I luaqi-l de-l daqi norodului, qi-i ipuneqi circest fel plite;te Alexandru vodi celor ce pradl, gara,,.

- Caracterizarea direqti a personajului si realizeezi qi prin aprecierile narahru-lui.t ,,ticditulboipr rdcnea cft putea"l dus mulqumii ,,rnii mult mort decer;iu;, ,;;cdlowl boier,.," este lingat delceasta, care-l ovaqioneazi pe voievod,

,ln realizare",p.tronil.lor principal. 9i ,ecuodrre, individuale $i a personajului

colectiv, Costache Negruzzi gi.a demenstrat mliestria artisticr ."r. ii aiigur; ""

,olimportant ln istoria lircraturii romine.

Caracterizarea personajului colectizt (mulgimea)

ci acolo se pett'ec evenimente ciudate'- N"r"ror^.tl surprinde conTportarnentul dgfinitoriu al acestui tip de personaj (ca-

ructerizare indirectd).lntre6aqi de arma;ul trimis de Lipugneanu ce vor' oarnenrr

;;;a;; clif; uluiqii,,Prosrimea r;mase cu gura ciscati. Ea nuose agtePta Ia a;e-

menea intreiare. Venise fira si gtie pentru ce a venit 9i ce vrea. Incepu a se.strln-ge in cere, cete qi a se intreba unii pe ilqii ce si ceari._In sfirEit,.incepuri a Striga-""'- Revenindu-gi din uimire, mulqimea se jeluiegte de povara blrurtlor, de,eturnle

.ornir" J"lrorrricul Motoc. Odatlrostit numele acestui boier, toqi cei prezenqi con-

stati ci acesta este dupmanul lor comun gi-atunci toate glasurile se ficurd un glas,

Personaiul colectia reprezirrti oameni transfiguragi artistic care acqioneazd ci:un

grup unitar, cu manifestiri gi ps.ihologie sp.ecifice' ^ ,. . --^._y' bortn.h. Negruzzi erte tcriitorullate introduce in literatura romAni_persona-

id J..ti" tin n'uveli: mulgimea, tirgoveqii) care apare,-in capitolul al III-lea.(cu

;",r."i ,,Capul lui Mogoc ur.rrr...";,"1" currea voievodali, ca urmare a zvonurilor

si acel slas striga: ,,Capul lui Moqoc vrem!''' i'"i3r"i it;:;; ;;i.;;d;;; ;tli".ide ci sunr proeti, neascunzinduli disprequlsi ura fali de multime. Voievodul este congtient de forqa mulgimii:."Proqti,.da.mulit".

Forqa dezlinquitl a mulqimii agitate devine inspiimintitoalg,,,,Jicilosul boter crzu

in Ur"q.t" idrei acestei "u

,nrrli. capete, care intru o clipeali il fecu by.."t"' Sintlq-

ma ,,idrei acestei cu multe capete" consemneazi o trisiturd caract€flstlc- persona-

iui"i ..t.lriv - forqa distiuctivi. Scriitorul a intuit.gi a infa$9,at cy-t,al.t,

comportamentul personajului colectiv care trece gradat de la.agttaUe haotlca la ul-

;;;:;1;;;;;f;i'i;i;'*ii", n.'ig"." la cruzime. iip.,er,.rr',., bi'nuise ci.faptele. sale

;;;;*i;;Jii-"" ;i civa'avea"neuoie de ,,un qap isplgitor", de ace€a ii promisese

lui M"ofoc cI nu va pieri de sabia sa, fiindu-i trebuitor si-l uqureze de ,,blestemurt'le norodului" (capiiolul I).-- ^M;i;t;;i.r,'nJUt."""

l."duc. personajul colectiv in literaturi - qiranii rlscu-

laqi (in romanul Rd.scoala).

Subiectul al IIJea

A.1, riu - adverb de mod, de negaqie (repetat de pari.r ori in text)'

niciodatd - adverb de tirnP.pl - adverb de mod.'rnereu -

"drr".t de mod de continuitate.

de-a gata - locuqiune adverbiali de mod.astdzi - adverb de timP.aici - adverb de loc (repetat o datd).Doa.te - adverb predicativ.'mkne * adverb de timp (repetat o dati).astdzi - adverb de timp (repetat o dati).tof - adverb de mod.poimhne - adverb de timP.

I Icir - rdverb dc mod.mai - rdvcrb de mod.

2, trebuie - predicat verbal.sd fii om - predicat nominal.pi - advcrb de mod fdrd funcpie sintaaicd.tr - subiect.Ano - substantiv propriu in cazul vocativ, fdrd funcaie sintacticd.

l' ,,str mr bucur de ziua de.asrizi" - propoziqie subordonati atributivi."cl gindurile mele sunr degarre.. {,cl iiua de miine are sI fietot b,-'*7

- propozigii subordonate subiective.,,cit vom sta aici" - propozilie subordonati circurnstanqiali de timp.

1, a supdra vs. a bucura, a mulqumi.tignd (tihnd) vs. agitaqie, ,,eiinigte, frirnintare, ingrijorare, teami.a pierde vs. a cigtiga, a reglsi.a se teme vs. a spera, a avea incredere.

B.l, Voi in text este verb auxiliar. (,, o voi pierde..)

Am discutat cu zoiproiecrur Je modernizarei oragurui. (pronume personal,persoana a II-a, numirul plural)El ao,t td' mr convinga de iunere sare intenqii. (verb predicativ - ,,a dori..)

2, A rdrnas incintat de frumusegea gi silbiticia peisajului monran. (verb co-pulativ)Fiind bolnav, a rdrnas acasi. (verb predicativ)

!, Forrnele pronurtelui d.e tntdire

Persoana I Persoana a II-a Persoana a III-a

;:i 'o'" ' ' " 't;rr*, ,

4. Au venit doi dintre concurengi. (numeral cardinal cu funcqia sintactici de su_biect)Al cincilea din rindul din fagi a fosr un sportiv faimos. (numeral ordinal cufuncjia sintactici de subiectj

I

I| 229

c.1. Escaladarea Everestului a fost o bucurie totali pe care am triit-o din plin.2, Noul ales succedi la pregedinqie unei mari personalitiqi politice.3. OdatI ce s-a oferit sd organizeze excursia, niciun pretext nu-l indreptigea si

se eschiveze , ,

Subiectul al IIIJea II ' l

'7. Metode eficiente de tnsugire a elementelor de construclia comunicdriiPentru rezolvarea acestui subiect, vezi Testul 8, subiecrul al III-lea, itemul L

2. Conceptul de cuniculwm :),,Pentru rezolvarea acestui subiect; vezi Tesrul 2, subiecrul al III-lea; itemul 2.

3. Caraaeristicile jocului didaaic in tnodpdmhntul prirnar : ' :

In inviqiminrul prirnar jocul didacdc capiti pondere aparte at$t datoriti parti.lariti$lor de virsti ale gcolarilor, cit,si datoriti specificului procesului instruc.

v gi al disciplinei limba gi literatura romini.Jocul.didactic este o metodi de acqiune sirnulatl prin care copilul.invafi jucin-

, necongtientizdnd efortul intelectual 9.i fizic, este, participant activ; igi satisfa-roie de ioc. de relaxare- dar si de cunoastere. Iocul didactic creeazd, rnotivatianevoie de joc; de relaxare, dar gi de cunoagtere. Jocul didactic creeazd, rnotivaqia

ir, conferi atractivitate activitigii de inviqare, facrlheazl,irtsugirea citit"scri-i gi dezvoltarea capacitigii de comunicare. Prin joc didactic se dezvolti g6ndi-

cu operaliile ei, spiritul de observaqie gi de cooperare, aten{ia, memoria, limbajul,ginaqia, voinqa. ln jocul didactic se formeazi trislturi de caracter: stipinirea de, spiritul de competiqie, respectul penttu coechipier gi pentru adver$ar, ribda-corectitudinea, spiritul critic gi autocritic (micar incipient).

Jocul didactic trebuie integrat organic in structura lecqiei; se desfegoari ori dee ori se soliciti eforturi intelectuale mai mari sau se simte instalarea monotoniei,

avind menirea si capteze atengia elevilor, sl dinamizezelecgia" si ofere rela.si-i determine pe copii si-gi insugeasci cunogtinge, sl-gi dezvolte deprinderi

ri a congtientiza dificultatea, efortul psihomotorln inviqdmintul primar se pot rcaliia mai multe tipuri de jqcuri.o Jocuri senzoriale (viz'ual-nrotorii, tactile, auditive), de exemplu, pina:uz /vitz/pi-

" piit copiii trebuie si recunoasci anumite obiecte sau aspecte ale naturii, sI le

.denumeasci, si realizeze analiza gi sinteza fonetici, si spuni'irtsugiri ale ace-

, lor obiecte, si forrnuleze'ptopozilii. Jocul acesta poate corttiriua cu joc de rhig-i:' care prin care se redau anurnite rnigciri riunice ale unor fenomene ale naturii,

ale unor animale, insoqite de onomatopee caracteristice.o .Jocuri d.e obserttaie a naturii, ca pregitire pentru activitbgi de cbmunicare ora-

h,9i sctisi (compdneri descriptive 9.a.). Intr-un anumit fnoment al lecgiei li secere copiilor si ^priveasce pe i.r"arira !i si spuni ce aspecte tle naturii obser'

, vi, si descrie acele aspecte.. Jocar|d.e dezooharea oorbirii, prin intermediul cirora se reilizeazl'ortoepia

copiilor, de exemplu : Jocul sunetelor, Jocul silabelar, Jocul cuoirttelor etc.; se

i l | ldez.v'lttr deprinderilc dc co.municarc, rrc pildi j.curilc: spune cit mai mult , u.ointe care conlin snnetul,../silaba/ care aratd acpiuni/insisiri etc., sd cred,t ,rlmai muhe cuainte cu silaba/silabere..., compleieazi ,iriiirt)propozipia !, I rlntreb, tn rdspunzi! etc.

. P.,^.l,rT:"""j f "

po,, desfigura jocuri. orale cu inrebdri, de tipul : Cine Stir ,,t;,!!!,,,,?!!f^r^punde mairyele cijtigd!,Jocuri_ghicitori,Joturi de crea1ir.,1,,,curt de ro, ln care copru trebuie si-;i compuni rolul gi si-l interpreteze cir rrror;,o1vi1qlto1.

ln acesi tip de joc sunt anrrinai. ririil"lrr. g}"iîr.", -*,,,,

,r,llT_ol/l! Timica,

gesriculaqia, imaginaqia, afectivitatea. se p"ot a.rragu." ;,,. ,,, i:.-....:,-p^t::i1

R E o r te r u l tn a cpi un e, p r e z e n pi k de s ch i d e i e a T ir gu, l ui/' t: x 1,,,ztgrct de carte/a Muzeului... g.a., in care se arrr.erneazdrolurile.ro.f,itor-rr.1,,1tiltor, se exerseazi deprinderea de cotnunicare orali,t Jocuti didactice de siionirnie, antonimie, omonime (fitrit ase folosi acesre c:()'cepte operaqio.nale) prin care se imbogiqegre, se aciivizeazdgise dezvolti v,,cabularul elevilor.

o Jocuri-concurs in care dominanre este interrelagionarea pardcipangilor. Ace,rrtip. de activitate trebuie si. creeze atmosfera/co"aigiit"

"'""i .oi"p.,igii srirrru.

ll,.-':: Aceste i9c11i se finalizeazi cu stab-ilire";;;.1";Girlri^9i

"'uno, ;,,

ll?J':,i|.ill$]ra.d1n urmi nu trebuie si fie inhibaqi, ci inc*urajaqi si particrl,e

9r la alteintreceri gi-si fie cigtigitori. Recompense irebuie se primeasci fic,i*o.1.,.1*n.d"r $i.fe,1en9iat, in funclie de participare, de performanqele realizatc.r'rlclenla roculul dtdacuc este condigionati de constientizarea siruaqiei de invilrrre,

TESTUL 23 ;

Subiectul I

Cnracterizdrea personaj nlni Tache Farfaridi

,,",}:-li.l?dTldi, avocar, membru almai multor comirete gi comiqii, esre tipulp.utlclanulur rncult, corupt gi prost.

__,_n:1t_:Tjll "t1." garayte.!.iat d!ryc1, prin indicapii scenice gi regizorale Ei ind.irctrpnn tapte' atrtudini, relaqii cu celelalte personaje, opinia alto, pirsonaje desprc cl,prin limbaj 9i nume.

_--If: l1l: di" gruparea guvernamenrali, esre prerendent la deputigie. Er gtic c,r

lTttdYl se compune din ,,madam Trahanache, dumneata [Tipirescu],

'neneazal-tarra' nor gi ai noqri". Observind vizitele lui ZahariaTrahanache, a cianei Joi;ica pia poliiaiului Ghigi Pristanda la Nae Cagavencu, se teme de rddare. Incercirile dc-rlimuri chestiunea cu Tipitescu gi Trahanach" n"-r ,nrirra., J" *..u ," t oreia;r. ,ltrimiti o depegi la cenru.

I zzs

Ijarfuridi aclmitc tridarca, ,,claca o ccr intcrcsclc partidului", Ei prictcnul sir"r IJrin-

,o*,."rc' completeazi , ,,D^, cel puqin s-o gtirn 9i noi" ! Farfuridi are o concepqrc

si mai ,,nobild" t ,,De "ce.a .l-' toti"""'"

"- "pt'"t cu strabunii noqtri' cu Mihai

brauul ;i $tefan cel Mare: iubesc trd'dare.a, dar urisc pe tredatorl"'

Farfuridi si Brinzovenescu vor si trimiti o scrisoare la centru pentru a anunqa

trf;;; C"nqinutul J.f.r,"i ii p"re amicului BrAnzovenescu ',Prea tare" si nu are

curaiul s-o semneze. ;J;F;rd;ai ii ina"ttnni s-o semneze: ,Jrebuie sa ai curai'

." -ir,.!

trebuie s-o iscileqti: o dlm anonimi'

BRANZOVENESCU: Aga da, o iscilesc!

FARFURIDI:Oisci l im:Maimulqimembriaipart idului" 'BRANZOvENESCU: Da, daci ne cunoaqte slova la telegraf ?

FARFURIDI: Punem pe altcineva s-o scrie"'

Este evidente i"."h";;,;;"rii^ iif"qir"ea celor doi politicieni, de meserie avocaqi'

Incapacitatea de a gindi, incoerenla, prostr?. si incultura lui Farfuridi se desprind ^9i

il; J;;;;J. ,.fri"i, ,,Eu, am n-am si-ntilnesc pe cineva, la zece fix mi duc in

rirg...", "$i eu,

"* ,r-'| itrltiii"ro ti doisprezece tr^".rrt. fix mr duc la tribunal"' qi

mai ales din celebrullao Jit."tt de la inirunirea electorali' Discursul este incoe-

rent, intrerupt de rumoarea 9i de enervarea auditoriului din mijlocul ciruia se aude

qi vocea lui Nae dffi;ner.ab$i.tgr s1-9i expunl propriile idei politice' Epui-

;;l;l;;r;ruperi, "r.raa'J,'frrfuridi

incearc; te dit.ut" proble'tta revizuirii Con-

;ilti"i 9i " i"gii

"i;;;;.;i.. intrerup6ndu-se' inecindu-se, reu$e$te si rosteasci

;;;ffidi;;;"41..;;;]il;;;; p.or,i" ei incitura: ,,(Foarte asndat, se sterge, bea,

iar se yerge Si s4u loni't irr".iknonoi, a urntdrit cw mi'na taaul sacadelor ora''iorlrr'

otr'lul; nr:ry"riill.--nioro ;i aplawze tn funl, condwse d'e .Brk'nzottenescu; rase-

te ;i skshituri n grrpi,;i'ht e;;.;;;rr,, ctoioirkliri Trabanache de abia se rnai awde.

Dwpd ce s-a mai "pili"ig?;;lrl,,

," *"ti; )prind.ere:)Daqi-mi voie ! Termin inda-

ti! mai am doui vorbe de zis. lzgo*ot,l-i'oce)'Iatir'dar opinia mea' (in ypyemd'

ireri ,, iU"rrao ,o'ir-t*i;*1',) df doui una, daqi-mi voie' ori si se revizuiasci,

primesc! dar si rr.r r. r.hi-be nimic; ori sI nu se revizuiasci, primesc! dar atrnci

ii," ,.rrr-u.";;i ;;;.io, 9i anume in punctele... esengiale... Din aceasti dilemi

nu puteli ieEi... Am zis!.. Dupa cum se po,t. ob,.,va,indicapiile scenice subliniazi

i""I'r*irrr." inr.t""r.r"ie g .i,tru*fn a',rorbitorului' Totuqi Farfuridi mai are pute-

rea si-l intrerupi pe caqavencu in timpul discursului 9i sI comenteze ideile libera-

le ale acestuia, e*puse confuz' Chiar if acuzi de corupqie:.

,,FARFURI DI (izb ucnind,) : Iascutegte-mi cu moTturile d-tale ! onest d-m ? Pe

dr;;;;; R;;;r"i c;;;;;l;, p. a. ,r,iparre chiverniseala_confraqilor, pe de o par-

te opoziqie Ia toarta, pe de alti p"rt. t.q.hirea la buzunar !'.' Urli tirgul, d.omnule""'*

ffil;l;i;i;;;;til, F"'i'iiai 'iJ'â

un pahar de eampanie, toastind in cinstea

lui Agamiql Dandanache.caracterizarrîriilr'rraa personajului prin prezen:areafaptelor, " l.::"ili!:

salegiarelal i i lorcualtepersonaje,colegide.p.art idgiadverl" l : ' .comPleteazaPrlr llimbajul gi numele

"c"r*ir. Numele f'"'rf.,tidi suger.eazd platitudinea gindirii sale'

personalitar." l,rl F"rfrrridi este pusi in evidenqX 9i de.piietenia cu Iordache Brin-

zovenescu, .., ."."'"jJi;t;;;;;Gl,r. gt.rr, iiptit d. personalitate, lag, incult'

inolprtrit, Iordrche ur:li::.r.scu comprcrcaza personaritstea rui Farftrridi, ?i nuanpr.el trtrrturilc, gi numere BrinzovenerJ, 0..,"i,.,'u,r;;;i;;;;;;nomicr, sugercazilrulltrtee intelectualr; ne face rE n. r-inr-iiot"xprcsra: ,,nu face nici o brinzi...ee.nctcrizarea personalului Zabaria Trabanach ezrharia Trahanache, ,prezidentul comiteturui permanenr, comirerului electrrrl, eornitetului $colar,'c-Jmit:!,iir1i;#i'ui

"t "tro, comitetesi comirii.., cum prcireazf rutorul pe pagina de prezentari ap"tronrj"ior,;{; r,p"r;Jiiu.irn,.,r.r; .,reisrt,

ilriilT;tji:.:ii;.n'r, desiincet in reacqii, ara cum relevi ticul siu verbal ,,ai pu_

Personajul este caracterizat direct,prin indicapii.scenice si regizorare: ,,Trahana_he e mi$at" gi ipi exorimi pd,reread"rpr. corupqia-societi.gii, 4lacid. (calm, bla_n)' clnd li vorbeste tuirip;i"r.uil;;;;;r;r o1r.r,, ,,innuntot:,,"),o-bio stdphnindu_5ttdignerea", ,,biruit di" ,;;;;;;)i i)L"i)-;"d.iglare*, ,,si mai--indignat, : ,,Ai pu_nticl rrbdare"' zic: Denrru mine si ui. .irr*" sr binuiascipe Joiqica, ori pe ami-ul Flnicl toruna .... ̂ E u' om cu care nu rriiesc de ieri, de aLhlieri, rriiesc de optll' o jumltate de an dupi ce m-am irrr.rr"t

" doua oari.. De opr ani triim impreu-I cr f*gii, 9i niciun rninrtrr-;-.*rtr il;;ul isra micar ard.,cariu..,.. ,

ri:,ff:tl*,;fiI'i.?,Y'11' {uledilrili "'ui,,s.-r'.,*;r. "..",i {rnlici scot ini.i.i'itaiJ.;i;;'J-fl%",,|H:?i;il,"i.T:l?'ft iux.#g,r"''J1,:x3fi:^?-no' fi prietenul lui, giefan Ttpr;;;

^dJr. ir,r.r.rul perso'aiir determini si in-

:!:,1f ::.i.'rt prietenie,. aceasti. convieg"ir. a. ofi;;i.'fi"*;, i.' ,,.fir."rci parerf vrtrtea sa; vrzind rrrTo.,11." rui ripiiescu cetri zoe,o .or,riJ*i pr"rirg*l5, i"himb are abilitarea de a,descop"ri o poriie farsificati de Nae caravencu.Depi imoral, Trahanach. .orrdr-.ri .o i'dtgrr"r" corupqia societigii. personajulftec intrarea in sceni prirr.rr*et*"i-.".r.g: ,,A! ce corupti soqietate!... Nuti e morat, nu mai sunt pringip;;;;;;"i-i.,'i#r*;;iiJ"r*resul...

Bine:c fiu'meu de la facurtai. rtitl;i.rilr,;;;;;*, vezi,t6"ndr,tinir, dar copt, seriosirtl zice: < Tatigo, "na" "" " -o;;i;,

;;. "

c.oryntie 9;, o ,or;.," te f^repringi-fl, ve sI zici cit nu le are ! ,, Auzi a_r, *iqJ;", irrf"lrri"...-,Pnn caracterizare Aair^"-rr;, t^1lr;:,:.";;.-rramenrul, relafile cu celelalte per_trje, limbaiul, numele, se pun i., euid"nqeirisirurile ;r,ai";j.rhiranre ale perso-.:I: ldmitind priereni. ;r;; l;il; ." ripur"..,r, Trah"r,a"he este imoral, da,rdamnr corupgia sociell11-in care esre sdrpâl yt;rji ;;lrt*. ii*i";.,r relevd in-rura.: pronungi greEit numeroase c.rrrinte,',,soqi.rir.[, ,pri;6;;;.., ,,enreresul..,rrp'marea sa apar cacofonii, nonsensuri ,.".,

"r" ti.uri ,ri.b"i.1 ,"i puginrici rdb_e", ,,sI n-am pitte de Joigica...

cu Farfuridlii,nra"ro-oenescu, care-r suspe cteazd.pe Tipitescu de ridare in fa-rcr ,,nifilistului" de cagavencu, ," .o''porid autorita., ii "a,'orr.rt.azd: ,,ce sun_

.11?::,'u, -i.'os I va"bo"fi

$:;: ;:il'i nu-. Zavragii ? nu... cauzaei ? nu.....Itmrnte$te calirarea de.,1na{ poriticieni: ,,D-voastri, ,ali.a "ui,

,""tem cedgeni,lnule, sunrem onorabili... Ivti ;i;;;;i ffi sunrem stilpii prr..ii, proprietari,nbrii Comitetului permanent, ai ComireruLi ;i;;;;r;i, ;ft#;r"tui scolar, ai

122

Comitcrului pentru statuia lui Traian, ai Comiqului agricol 9i eqctera' Noi votim pcn-

tru candidatul pe care-l Pune pe tapet partidul intreg... pentru ci de la partidul in-

treg atirni binile qerii Eide la binele girii atirni binele nostru"'"

irahanache prezideazirintrunirea electorald 9i cu greu pilste1ztr ordinea, amin-

tindu-le ci,,Sunt cestiuni importante la ordinea zilii", adresindu-se asistenqei cu

apelative .orrr"r" meritelor lo'r: ,,stimabili ! onorabili !", apoi ,,rwgdtor" , .,,foarte.afa-f,ir' , ,1oorr, dulce" incearci si-l derermine pe Farfurid"i ii.-gi incheie discursul'

La semnalul stabilit de Tipitescu gi dat de poliqaiul Ghiqi Pristanda, Trahana-

che anunqe numele candidarului-surpiizl, Agamgr_nn9n Dandanache, ceea ce va de-

clanga beiaia. Acuzat de Caqavenctr,de tridare, Trahanache tiposteazl' vehement:

"Rpti, ai puqindci ribdare, siimabile ! Mi scogi din qiqini... Eu falsificator ? Pe mine,

;#rp;;.';r"bil, p" -ine,

orn venerabil, s[ vie inir-o adunare publici, si mr faci

falsiiicator.. . cine'?'(rumoare mare) cine? (Cu energie:) Un plastograf patentat !"

Lui Agamiqi Dandanache ii vorbegte cu mindrie despre siguranqa alegerilor: ,,D-ta

n-ai niciJ grijl, rnergem la sigur, la noi opoziqie nu incape... suntem tari, stimabi-

1e... tari... fru o sa aimaioritaie, stimabile^"... ,,unanimitaie o si ai, stimabile"' 4lt-gerile sunt bine organizate Ei supravegheate, aga incit gruparea guvernamentali s;

obqini victorie siguri.cu naivitate, iesigur, sirnulari, Trahanache ii povestegte luiAgamiqi gantajul lui

Caqiu.rr., care apla'stografiat o scrisoare de amor a prefectului, amicul siu citre

Zoe. Torugi la matrifestaiia in cinstea alesului, condusi de Caqavencu, accepti url-

;1" ;";;;i": .ln sdnitatla venerabilului 9i imparqialului nostru prezident, Ttaha-

nache'. El insugi toasteazdin sinitatea prietenului siu,,Finici, prefectul.-- N"-.t"p"rro"rj"lui este alti *odaiit"te indirectd de caracterizare. Prenumele

Zahariasugireazi zahariseala,imbitrinirea, trisituri accentuati de ticul verbal ,,ai

puqintice ribdare". Numele frahanache, prin sonoritate gi sens, subliniazi aceeaqi

trlsituri.

C aracterizarea p ersonaj ului Agamigd' D andanach e

Agamemnon Dandanache, ,,vechi luptltor de la 48", este_tipul politicianului co-

rupqienil, ramolit, incapabil si-l distinge pe Tipitescu de Trahanache, ceea ce cre-

eazd mereu situaqii penibil-comice.P.rrorrrjrrl esi. iorocterizat direa, prin indicapii scenice ;i regizorale ;i indirect

prin fapte, atirudini, relagii cu celelalte personaje, opinia altor personaje despre el'

prin limbaj gi nume.' Agamiqn Dandanache ,,vorbegte peltic gi sisiit", are ticuri verbale,.,,puicusoru-

1", ,r.t,rro*Ie", povestegi. irr"o"r.* cum era si rimini firi colegiu, el care-s,iafir-

rn'ase mari -erii"

politice: ,,Cum iqi spui, si nu m-aleg,pu.ictmorule, nu merdza"'

Eu, familia -.",

d" la patruzsopt... lupla,lupri;i d;-i,;i da-i qi lupta"' 9i eu mi-nqe-

legl tocmai acuma sd iemii pe iinafaia. .. fdrd coledzi !.'. ;i cit p-aqi, neicusorule, si

nu m-aleg,,." . .Dandinache nu inqelege ironia Zoei Ei relateazdcum a obqinut susqinerea 9a.ndi;

daturii, folosind g".rajnl,""" gi Cagavencu: ,,Gisegte-mi, mi-nqeledzi, un coledzi, ori

dau scrisoar ea la Rdzb oiul..."

r|

^. , , ,1, 'ar , Prr l i t ic i r r r r crr f l$x rrrcr i tc, , , i r r t r :r r r t l . . i r r rpar l ia l . . . ; ; ; , Putca adrrr i rc.s i 'u; ; : : t : l . l ' ' i l " ' 'c l t . '

cr t t ' r tc prr t ic lc lc, ca rurrr is1, r e trc,scr, i.",r; ii;;;;il, ilil,H.ll::,lf illil 1,,,",.,,t at Z.ei: ,,ourrr r. pnrr., .oni;;;.; ':: '::i it;. '. ': l- '.:]tlttttt. scrisoarca gi-i spunc rrirraui ,,"r,.,i. ;;ffi#:.1:"fi-:J:1il.iil ;;n;i;:;i, p;;". si rac asa pr",,;, r,' .,1[i;';;ii:i:TL$J:ttffi;;i., ,,E,;,,,pi,, a", e un om onesr.., asa cu,,,

l l l lr ' t l l l tt lon.log, Tipitescu insu$i recunoaste ci ar f i fost de preferat catavc'r tr: "gi I 'rlcg pc a' agrn,ige Dil;:;"._1"."'p"nr*'.in.-j,..;ri. de atirea vremclrfrFtei rnca pi a fcmeii pe care

" ;"U"r..- Uld.:ilgrr,"*ii""r", si te vezi rd,zbu.''rr'

urrtc cari, si-ti cer ierrare ci gi-am nrêfe.rit pe neicusorur, pe puicusorur Dan_: tl ilI; ; "'-: :inT:*il;;;;. ij.';t# ljifi:#r a r .."- " . " ;, ;,gi Zoc c ,,agicati..: "ai ""1r, rin.ul n; r";i,;-o;.:r"iru" d. Agamiti, carc

i.i,Tlllt;';Ti"tff;**' pisrreazd'l'i-,*..r.'. c" t..b.,i" rni".a or,"rr,rr caraven-

.,.-1'il1*iichc repetd mereu ci esre amegit;i obosit de ciritorie, dar er esre, mai

,r,i:ryrylii#';*kT:^?LI,:|_,;IH;,ff ol,,,illl,",,j,le1li.-",n,p,ri,[:-.._ll"-frinlos esre p"rron.yui;;;;;;';" atit de ramotit .rr" '.o,r,

personajului,f lAn, exacr cum a fosr ca_racter ou d"

ûi'Jr_ ,,maip."r, J..iiEJj.lilj?i*:ff_lie clccjir caqavencu". N.r-"r" or;;;;i" r;J",rtil."*#;, Jr'd"r,"u" pe care oprovoaci apariqia rui in regedinq" a" i"i.r'."ra"* i" iip"ir'Jr*.ir, "prig" luptd elec_torald' bazatd'pe gantaj, rdJil;J;;i-;;or, cer mai lipsit de merire, cer mai riu.

Cdracterizdrea personajului Ghitd pristanda. Ghiqi Pristanda este.tipurpoligaiurui.servil

,,scrofuros ra datorie.., prezenr oritlc circ ori partidur (adici ,,m"dam t;;h;"".h;;;."*;#i" 9i .onr Finicd..)

i[;:]'t"' executi docil ordiner. n'";

",".'r.;;;;il;.ii". a"., ,."rt"" ,r,.,,Personajul este caracterizat direct prin indicapiire s.cenice si regizoraregi mai aresin dire ct : fapte, adtudi"i, r"l"gii ;; rf rJp..l.""ie, Iimbaj, .,rr_".,Ghiqi prista nda apare.ru". iffi-it..ru , p,*"i, i'r, ;;;.., mai spre ugi, stirezcmar in sabie, Ia ordinere;;f;;ffi:sr.r* rior,.rJÊi;;;obi reacqiire pre_

i:Ti:H:{ffi il:H,i' "t'i If i'"ir" -,i

^1,"r R d cn e t w t c o rp a pi h^ n c are s e anu n ri*',iii:illtaiiffi *[]ri]ff :*?i:i?,'";''iii*i:**i;:*rviff :;,,PRIsTANod i o"

- "]"]]' "::i":: :'1*e

an cteeazd situagii comice :irp^rEi &1 ffi l?"eata

su gi sangele poporului r... a.1"" i...IT|TANDA: Curat misel!TIPATESCU: Murdar!PRISTANDA : Curat murdar !..

H

I zzeA doua trisituri care sc dcsprindc din prima sccnl cste incultura. Pristanda nu

illclcgc cuvintul ,,vampir", tt.t-l Ptot nttqa corect, nu-i cunoagte sensul' Limbajul

personajului se distinge prin incorectitudine'Mai in glumi, mai in-serios, Tipitescu verifici cinstea poliqaiului in afacerea cu

steagurile. l\..rt, incearci si-gi justifice hoqia pini ce prefectul il aduce la ordine:

,,Gh"iqi... apoi nu mi orbi de la obraz". Ghiqi aplicl sfatul inqelept-al soliej sale,

plingindu-se ci misiunea de poligai este grea: ,,Grea misie misia de_ poliqai'.. $i conu

Fmiie cu coanaJoiqica mai stau si-mi numere steagurile... Tot vorba bietei neveste,

zice: ,, Ghigi, Gfiige, pupi-l in bot gi-i papi tot, ci situlul nu crede la ;l flimind... "Zic: curat! De-o pildi,-conul Finici: mogia mogie, foncgia foncgie, coana.Joigica,

coanaJoiqica: trai^neneaci, cu banii lui Trahanache... (luhndu-Si seama) babachii".

Dar eu, unde ? famelie mare, renumeragie dupi buget mici".Pristanda ii rapofteazilui Tipitescu ce e a{lat spionindu-i adversarii politici, exe-

cuti ordinul abuiiv al prefectului: il aresteazi pe Caqavencu, ii perchezigioneazl_casapentru a gisi scriso"r*

"o-p.omiqltoare: ,,4- p,tt mina pe d. Caqavencu... Cind

"- "r-rrfi, beieqii de l-a umflaq striga cit putea: * Protestez in numele Constitu-

qiei ! Asta e violaie de domiciliu t. " 7ii:. Curat violare de domiciliu ! da umflaqi-l ! '$i l-au umflat. L-am rurnat la hirdeul lui Petrache. M-am intors cu birja acasi.la el,

am ciutat prin toate colqigoarele, am ridicat dugumelele, amdestupat-urloaiele so-

bii, am ,"obi, cripiturile zidului: peste putinqi sI dau de scrisoare' M-am intors la

poliqie, l-am scotocit prin buzunaie, Peste tot: nu e g_i nu e. I,-am ameninqat cd" am

po..ttril de la conul dnice si-l chinuiesc ca Pe hoqii de cai". degeaba: nu.spune de-

iat ,ru-"i gi numai coanii Joigichii. O caut ;i nu o gisesc; acasl nu-i, aici nu e..'"

Zoeilconvinge pe Ghile ,l-i """.nt.

ordinele chiar incilcindu-le pe ale prefec-

mlui, cu "rg.r-.itnl

,,Daci qii la tine, daci qii la familia ta"..., formati din ,,unspre-zece suflete",

Lui Nae Caqavencu vrea si-i cigtige bunivoinga cerindu-i iertere;i motivindu-gi

faptele prin obiigaqiile misiei: ,[...] cocoane Nicule, poftiqi... (umilit) Eizl,tn,lipa.t-dorr"qi,itt consid"eraqia misiei mele, care ordond,(serios) si.fim scrofulo;i la dato.rie-

D-voastri gtiqi mai bine ca mine... aga e poliqaiul: tati si-qi fie - trebuie si-l ridici ?

il ridici! n-ai ce-i face: e misie. De aia(foarte rwgdtor) mi rog si pardonaqi". -Din slugirnicie qi interesat si obqini bunivoinga lui Capvencu, Prismnda il asi-

guri ci citJqte gazetalui totdeaun a ca Evanchelia, cd,,altele am eu in sufletul meu'

i"r. d" ! ,r-"i ..li face: famelie mare, renumeraqie dupl buget mici'."' $i chiar il ad-

mirl: ,,Mare pigicher ! Strajnic prefect ar fi dstal (I ese arunchnd prirtiri furi;e de ad-

miraqie cdtre Capaaencu)' .Permanenr la datorie, poligaiul este cel care dA semnalul 9i conduce discret inci-

ierareade la intrunirea electorald. Lui Trahanache ii spune : ,,Cone Zahatio, d5.-i zot I

Trebuie si-l lucrlm pe onorabilul, pe d. Nae Cagavencu; ordinul lui conul Flnici.'.

Sunt la uqi, cind oiiugi de trei ori, d-ta proclami candidatul 9i iegi pe portiq;..' qi

pe urmi-i treaba mea..."' Pristanda il minte pe Tipitescu pentru a-l putea ad-u9e pe. Calavencu l.a Zoe. e

dispus si suporte consecitrqje t..tt.l fapte, gtiind ci astfel are de cigtigat: ,,Am min-

qit... nu-i adevirat ci-l cheami minigtrii. $tiu ci o si mi ocirasci, o si mi bati ci

FIl '*m trirttis la caivcrzi pc ptrrcqi, dar lasr si[ rrrii ecdrasc{, str md bati... Nu e mai-'r.rrele nrcu ? Nu c stlpinul rncu, j. f r.rr.

-1, "

"'i',tii, .t;': il.;;fii,ct" d-u,oa*ri, coani j:l'jjJ]]: ctr $r unsprczecc sufletc ? L-arrr

Picsa se irrchcic cu.o replici r.-"iriJii'ui a poliqaiului. La manifestagia organiEetA iu ci'srca alcsului, Agimigd Darrda'alh", ;;J;;J;'d;;;;".u,Ia care accsta [irre urr cliscurs in care eiogi ^Lebi"etîitii. riri.-"irii."'"i*ii"nal gi avantajcleprogrcsului, rcplica lui Ghiq"a care reia

""ro-riir;;iddr'illifi., fir,"tut discur.rului, cste un ".."r,r {..;1tife pairr.e'-"c"ry"rconstitugion al! MuzicalMuzica !..A dcvcnit rnemorabil limbajul p.rrol";utui,;;;;;;;;l; p?""""qii gresire, de ptcolllsnlc' tronsensuri. cacofonii-g.a.: ,,vine itr-"ia..ai,

-",ri"r'oij, ,,nimni.., ,,scro.f u loq.i la darorie",,,renu-eragi..,,,,rurp"rarfi ;-;;-"''r^v'rwtrl.r I

..., Iutt.b personajului, alti'moialiti'r. ind;r..d de caracre rizare,sugereazi faptut cr accsta reprezinta categoria slujbagilor lYpqi EJr"r,

""..r,;;;iil"Ji!,:#;irirrculji, Iagi, oriiind gata si-"qi tred,ei.eriapirii i"s ,q" r. ai;;;;;r.prure rnreresc.ca roarc pcrsona'iele d.in comedia ilic;;"g"L, il e;# prtrl'd" .rr" memo_'abiI'

Muhe ii'tr. replicile r;i" ;;;;;;Ll -"-ori"

citirorilor/spectarorlor.

Subiectul al IIJea

A.l. aaea sentiment -.predicat verbal, exprimat prin expresie verbali.nu explica - predicat verbal.

dddeau drepal - predicat verbal, exprimat prin locuqiune verbali.sd cenzureze - predicat verbal.ntt era antipatic - predicat nominal.se.pdreau scandaloase _ predicat nominal.ghicise - predicat verbal.lipsise - predicat verbal.ardta interes, - predicar verbal, exprimat prin locuqiune verbali.se pdrea ciudat - predicat nominaj.mai curios era - predicat nominal.nu eraw scandaliiapi - predicat nominal.pdrea,tn chntat - pr edieat nominal.specula - predicai verbal.nutreau - predicat verbal.

2. ,,acest sentimenr, p e care nu Si-l explica bine,, _ inexplicabil

1,1,1 t".ro. feminin care-i lipsise.. - absenr

3. ,pe care nu ;i-l explica bine..,,cilegirurile lui de rudenie, oricit de indeparrate, cu Otilia,gi de veche intimitate ii dideau dr"prrl.,,si cenzure ze,purtdrile ei care_ i lips'ise.,,,care-i lipsise"

propozitiisubordonateatributive

l ,4. ln tcxt, cl cstc pronumc personal. ("purtirilc el") -

Ul, ce-ûspus copiii cini le-ai .o-.rtti.rt rezultatul concursului ? (interjecaie)

B.l. antip ati c, dez agreab il, neplicut, rr._t_"|:Iit' respingito r, s cirb o s'

atenlrcicurlozltate, interes, preocupare' ptecauqii, prudenqi, griji' vigilenql'

bunivoinqi.a explica:* le-rrri, , clarifica, a limpezi, apteciza, a demonstra' arezolva' a

soluqiona.a nutri: a (se) alimenta, a (se) hrini; a avea, a Purta (sentimente pentru"')'

2. 14 - paisprezece.16 - qaisprezece.5018 - cinci mii oPtsPr€zece' .11069 - unsPrezece mrl galzecl tl noua'

3. . ad.jective inrtariabile: a.serneneA' r.oz, a*oce' eficace'

Ne revoltau tsernenea comportdrt'Si in acest sezon se poartd culoarearoz'in iurnalele TV se prezintS'intimpliri utroce'

ir;J;;;i";ia".ri..'-oi.rn. ,rrnr'eficace in formarea comPetenlelor elevilor'

. adjeaiae ca,re nu pot ar)ea_ grade. de cornParu[ie: anterior/posterior, princi-

pil, oral, orr*rrio, cornplei, wnic, aesnic, perfe.a, tragic etc'

f "

i.cqiil. anterioare am invigat p-ropoziqia subiectivi'p.i;"Ir";"te rinipal din romanril Ion de Liviu Rebreanu are un destintra-

gtc.Examenul oral este stresant'Orice om este unic in felul siu'VeSnicd neinqelegere !Mi se pirea o sculpturi2 erfectd' .Nu-qiixprimase gindul complet/intreg'

4. Avea plicerea de a citi. (atribut verbal) r ! ,\Concirtul de ieri a fost o incintare' (atribut adverbial)

C.1. Mog Criciun aduce daruri copiilor cuminqi'

2. Sn-mi scrii daci vei veni la concert'l. Pii.r""ii unei colege de-ale mele obignuia.u sdviziteze Muzeul Mirii Negre'

Subiectul al IIIlea

7. strategii d.e formare d cornpetenlelor d,e cornunicare orald $ scrisd

Pentru ,""olu^r"i i""ruri *bi".i, vezi Tesrul 15, subiectul al IIIJea, itemul 1

-1 2, /u!aelalitdpi tle stintulare a credtinitdlii elcuikr[rentru rez.or, o,u1,,,.;1;:,:l::;:::,;,;:o;i::;i;ii,,li,ili,,r';,ilX;;:H:)rrr_rea, itcrnur 2

pen rru rc?.o I varca r..r rui :ff;r; r.;i L*,J i',' ?*i{"*tar III_rea, iremur | .

TESTUL 24

Subiectul I

I la!1rea sphnzuragilorde Liviu Rebreanu

Conccprul ro?nltn _ vezi p.72.Lrcator ar romanurui rom-inesc modern obiectiv, prin Ion (rg2o),Rebreanu re_aliz'eazrgi primul roman a"

îii lrir,liogiru, pdd.wrea sphnz,urag,or (1922). ca siromanul lon, d'espre a cirui i";;;iri".rr vorbegte, 9i .oir"rr-ut pddurea spknzura_ruor erc mai murte surre d"Inspir"g., i-pr"r;" irr.i"iJ *'.;* autorur a triit_ovlzind o fotosrafie cu o_ped"r. i" ffir"*gi, ,r+il;;;;#i";"rrr., fratere siu, Emill*::."r, a 6st spinzurar p_enrru .l ir,."r."r. sd rreaci din armoas rea romnn eas ci. afl atd rab n -e,

a" "r"me nea p rop r'. n.."rlri :i::::;Hffii,ltirnpul primurui Rizboi rtrr"Jl"i, i].-i-. r. prezintit?n romanur carztarur.

,,,lfrffl"i;!#7";r#'"f :;i;;;i;"p;;s#;#ffi :i:i.rpicg,rat,dezer-t ema rdzboiurui (primur Rizboi Mondiar) esre rerevati nu prin scene de lupti,ci prirr armosreri ,t y.11y ilil'.ai'ia4r;

i;;;;;;;;f,i!,1po,,",,ei"1, Apostol.'Ti;qf *i:JkT::#i'J'i{i!;lii7{,::"',:;;",;"i;r,l#'".iNaratorul este omnisc;""' r; "-i;p* zent, nareazi.obiectiv ?ntr-un roman cu

:J::".'jili#l;if,1:""': incepe;i '. ii,-,"e_ll,ol1"d,,e aseminitoare: spinzu_

-n*po,ipa;;;; jl"'#,r:ff i:',"iilffi T,'*m*1k,ri".,.":;;"-g{tegte spinzurarea c"hului Svou"i". i"ikn .. ,ordrgii "o-,rl.rgi de un prutoniersapi groapa 9i pregitel; tragicur .".";-."r,

"p"r" ro.ot.n;;;;il;"rror Boroga. Desinu avea responsabiliiili,i

1.t""*uritii-spanzuririi, acesra, din excis d,e zer,se inrere_seazi de stadiul pregitirii gi irrcearci ird.inicia gtrearrguiui. o;" "*p.rigie se schiqea_;:{J"ililliiffi :,ii"'ff :ffr;'L',','.fi rprff;#i;iii;,compretatprin

scena spanzuririi este r.-;ifi;;iru"aiilp,.rrr.rut de vedere ar confricturur. care se,""T:f::jj,c1-inceput at rizei ar rin;i;npa."Juo cerul cenusiu de toamni ca un cropot urias de sticri aburiti, sp'nzuri_:oarea noui gi sfiditoare, infipti. t"

-rrgi".; satur,.ri, irrira*-lragur cu $rrean_gul spre cimpia neagri, i"q"p'"ri;.i-..r3'." arbori arimii. supravegheaqi de un

H

I| 233

caporal scund, ncgricios, qi ajutaqi dc un qiran cu faqa piroasi gi rogie, doi sol-daqi bitrini sipau groapa, scuipindu-qi des in palme gi hiciind a osteneali, dupifiecare lovituri de tArnicop. Din rana pimintului groparii zvirleat lut galbJn,l ip ic ios.. ."

Cipitanului Klapka, sosit cu puqin inaintea executiei, Bologa ii spune cu min-drie cI a ficut parte din Curtea Marqiali: ,,Eu insumi, degi sunt o fire excesiv de qo-viitoare, de data aceasta am constiinta pe deplin impdcatd.,absolut pe deplin..." Citatulreprezintl, o dutocardcterizare din care se desprinde o trisituri definitorie pentrupersonaj, congtiinga datoriei, gi convingerea sa ci cehul Svoboda trebuia condam-nat la moarte. Apostol Bologa este convins ci rizboiul este generator de energii gicontinui si se prezinte cipitanului: ,,$i eu sunr ofiger de rezewd.,intrerupse loco-tenentul cu mindrie. Rizboiul m-a smuls din mijlocul cirqilor, de la Universirare,unde aproape pierdusem contacrul cu viaqa reali. Dar m-am dezmeticir repede gimi-am dat seama ci numai rizboiul e adeviratul generaror de energii !"

Replica lui Klapka-,,$i eu care credeam ci rizboiul e un ucigitor de energii !"-il jignegte gi-l face si roseasci. Autorul noteazd" stirile.lui Bologa in timpul exe-cuqiei gi apoi manifesdrile crizei de congtiinqi a acestuia: ,,se ficu roqu de luare-a-rninte gi privirea i se lipise pe faqa condamnatului. igi auzea begile inimii ca nigteciocane gi casca ii stringea qeasta ca ;i cind i-ar fi fost mult prea strimti si inde-sati cu sila. O mirare neinqeleasi ii clocotea in creieri, cici in vreme ce inEira cri-mele gi hirtia ii tremura intre degete, obrajii sublocotenentului de sub streang seumpluri de viaqi, iar in ochii lui rotunzi se aprinse o strilucire mindri, invipi-iati, care parci pitrundea pini in lumea cealalti. Pe Bologa, la incepur, privireaaceasta il infricogi gi il indriti. Mai pe urmi simli limpede ci flacira din ochiicondamnatului i se prelingea in inimi ca o imputare dureroasi... ochii omului osin-dit parci il fascinaserl cu privirea lor disprequitoare de moarte ;i infrumusegad deo dragoste uriagi".

Apostol este atit de impresionat de atitudinea condamnatului (iar privireaacestuia il va urmiri obsesiv), incdt tncepe sd se tnd.oiascd de justegea "condam-nirii gi a convingerilor sale: ,,Bologa se cutremuri iar. Un frig dureros ii cu-tremura inima. $opti cu teami: - Ce intuneric, Doamne, cg intuneric, s-a lisatpe pimint. . .

Glasul lui gerpui ca un scincet de bolnav gi se stinse in oftirile vintului."Prin tebnica acumuldrii se surprinde drama conflictului interior, declangat de

fizboi gi de zbaterea personajului intre simsul datoriei de ofiger in armata aus-tro-ungari qi sentirnentul apartenenpei napionale la oastea romdni (conflict na-pional 9i politic).

Desfdsurarea acpiunii urmiregte evoluqia conflictului interior, comportamentullui Apostol in siuaqiile-limiti create de rizboi.

Dupi execuqia cehului, discuqia de la popoti gi vestea ci frontul se va mura inArdeal intensifici nelinigtea gi incertitudinea lui Bologa. Incearci si evite muta-rea sa pe frontul transilvinean unde ar ajunge si lupte- cu armata romini, prin-tr-o fapti eroici: distrugerea reflectorului rusesc. li cere generalului Kargpermisiunea si rimind pe frontul rusesc, dar nu reugegre si-l convingn. Fiind

r'lreni tr Pcntru un. l ] rrr lP evi t i s i tu.aqia inrposibi l l r in enre i l aducc r izboiul . pcnrrrrfrprn sn eroici prim-cate nrcdaria'dc ;"1. i;;J'il;;,il;'r.liltorului ?l obscdcaz;r,cn pi ochii lui svoboda.: , . [ . .J i ; ;r] i . ; i i r- isir i d;;r; i ; ; i iu-i"" albe pe carc o,,, , ,rr irr *cl irreaori, str irucinJ., u" f; ; i ; ,r-. a.per*".. ; ,"."r i . si str i lucirea isc p,irga e a'cl ca privirca lui svoboda ,u[ ,rr.rng, cind ." ,,.d.rrr" pe care a avut_o irleopil{rie, la biscricd,.ir ir;;;;iJ rrargirra rugiciunea cirre Dumnezeu... Irstt.rnonrentul in care igi recapitiincrederea in sin!: ,,err-" era sigur ci, mai ctrr6nd se va pune de-a curmez4.rt ,orrr.i.d.ra, J1i

-"i ;;;;r""r.i sufletul, fii'rlcil ln suflct, in lumini i se ciiea

-a"iuir"r.; ...- '-

-"*'t""r"T'otugi destinul personajurui

"*. *rr,ro, f.rrrr' ci Bologa esre un tip rovlitor, comire fapte contradictorii. o. pita;, in,ilil;;;"rr)r"L Farva, inrr_o p",misie de convalescengi, il pilmui;;; p" fostul si.u coleg, piligieEu, ajuns or'putcrnic' rupe logodna cu'Mart" iio-g, pentru ci aceasta vorbise ungureiir(.(Aposrol ajunsesJpe fronr ca.rolrrrrt", penrru a-i demonstra Marrei ci. esre curajos)' Reintors in iatul ru*",""J. i"r_;r" *obilizat,se [.r".rg ci nu lupti crrrect, dar, fiind la coroana d.'-.r'iqii, f"r"ir;;;;';;;;;"r"r cu care armar,rtusrro-ungari ii ucide pe romdni. se i"d.agort.rJ$ir;fi;;aica Ilona, fiica gr.perului Vidor la care ste in gazde, i"ei"gr. o crize mistili,

"t"qa'a.r_se de pre.tul Boteanu.se zbuciumi intre nevoia de a fi bun rom6n-gi, deci, d.e a dezerta, gi simqul datoriei' Disprequl cu care ir privis. rr p.irorri.r,.onq;, .o;il, ii )gua.rie pdnd in adirrcul congtiingei: ,,in suflet i se zuarco'lea un iad cu limbi de foc.....,,congtiinqa cd toare nizuingele gi srridaniil; i;i;;;;-ror aqa de neputin_cioase 9i firn rost ca gi zvircoliril. r""i rdme ii nrpidea din ce in ce suiletul,lmpreuni cu consrararea amard ci viaqa omului . il;;;-bili dacn n_are u.

ltTiff:Id' care si gie vegnic dr."pt" cumpini inrre iumea dinliuntru qi ce,r

ln drumul spre generalur Karg,-trecind printr-o padure, vede mulqi spinzuraqi,o imagine terifianti-car"J 'o".obrZa",-,"'a..a"gi _omf sp6nzurar de nenumirare ori,ce o proresrare nesfirgiri...> gi deodati igi zise : ; sr.t"il ._;;;,,.;l;i;. i;;;;iclipr igi aminti cu o precizi! .hi"utorr. cum a vorat condâmnarea cehului, c6t irfost de trufag ci a avut.o'o"rea sd faci parte din c;;;"; il;;;idi, ".r-

s-a amesre_cat, din exces de zer, si cum "

a', o -f"e +;;;;;;";;lir." execugiei, cum aepucat greangul incercindu-l daci e destul de rezistent... ir, amarrdoui palmele sim_lea atingerea aspri a funiei. Amirrtireal..rrr" i se preficu in suflet ihtr_un simri-mdnt de rusine $i pirere de riu atit de..,-pri, a. ;;;;;;;";;; arcd arfi stat in fata.lui Dumnezeu in ziua judecigii J.

"o"i;1"'tr 'r '

sv r'urLratur' p

Punctul culminant al coffiauluiinterioril reprezinti numirea lui Bologa in cur-tea Margiald care urma sr judece 9i,;.f"J"-"Jffi;;;;'ier""r romini acuzatide spionaj gi tridare.se intoarce in satul

!r:.", ocolind pidurea de spinzuragi, dar nu gtie de ce a ve*nit, cind rrebuia si rimdni p"rrrrn ilJ;;.. Aproape incongtient, ia o harr.d,; ar vreas[-i spuni ceva Ilonei, dar nu.gtie J., .li"ga# #.;;;;d"'Ap.stor gi se oferi si_lcbnduci pe porecile munterui; ".p';;rir,'8.j";;;;;;.Ju ,i"a.r.rteze: ,,rsi ficu

-

Icruce cu evlavie, ridicind ochii in sus. Ccrul era ncgru ca gi pimintul. Crucca insi

li aprinsese in suflct lumina increderii, iar impicareaii aratd calea...". Se riticeqte gi

esti prins de locotenentul Varga. La judecati, zidirnicegte prin mirturia sa incer-cirili disperate ale lui Klapka de a-l salva, este condamnat la spinzurare ;i, in a9-teprarea execugiei, triies,te cind speranga unei salviri miraculoase, cind neribdareade a se sfirqi totul mai repede. $i in aceste momente sufletul slu este sfigiat de stirigi ginduri contradictorii.

,,Viaqa e un povirnig cu un capit in cer gi cu celilalt in neant. Omul trebuie sifaci imense sfo4eri si stea in picioare, iar cind a inceput privilirea, nimeni nu-i maipoate reda echilibrul. M-am amigit cu vorbe, parcl viaqa s-ar cilluzi cu vorbe..."-

Totugi ajunge la concluzia ci ,,Iubirea triiegte ve;nic, fire inceput gi firi sfir-qit... Prin iubire cunogti pe Dumnezeu ;i te inalqi pinn la ceruri.,'"'

lncearci si-i scrie mamei sale o scriso are, dar tot amini, Poate ca o speranqi de

izbivire.DrumuL spre locul execuqiei il parcurge aproape incongtient, din cind in cind

observi, t.".ttto"qte cite ceva cunoscut, abia igi migci picioarele, este ajutat de pre-

otul Boteanu pe care-l qine de brag ii nivllesc in minte ginduri absurde, nu gtie undemerg, nu recunoatre glasul preotului, se pomeneqte lingi spinzuritoare, o atingeintii-rphtor, avind senzagiaie este o piele de garpe, priveqte linigtit mulgimea, ob-

servi lroapa i ,,vdzupimnntul deschis ca o rani uriti, gilbuie", apoi cogciugul, cru-

.." cJt.t-ele siu: ,,Numele i se pirea striin gi se intrebi aProaPe supirat: .. Oare

cine si fie Apostol Bologa ? ,".in timp ." i r. citegte"sentinla pe care n-o aude, vede alt medic decit Meyer, il

r..,rttorgG pe Klapka, apoi pe groparul Vidor cu obrajii scildagi in lacrimi, aude o

voce care-i spune sI se urce pe scaunul neobservat pini atunci, se temea ci nu va

putea migca iicioarele, dar se simte luat in braqe gi sirutat pe obraji de citre Vidor.

Lûr" rr^pi scautr se love;te cu capul de ftreang, p;leria i se lasi pe ochi, o scoa-

te qi o atntt.e in groapl, aude plinsul disperat al lui Klapka care se bitea cu pum-

nii in piept.,,Aiuttci Apostol fu impresurat de un val de iubire izvoritl" parci din rirun-

chii piminrului. Ridici o-hii spte cerul gintuit cu pugine stele intirziate. Cres-

tele munqilor se desenau p" c.ti, un feristriu uriag cu dingi tociqi. Drept in faqi

lucea tainic luceafirul, vestind risiritul soarelui. Apostol iqi potrivi singur ttrean-sul cu ochii insetati de lumina risiritului. Pimintul i se smulse de sub picioa-

ie. iEi simgi.trupul atirnind ca o povari. Privirile insl ii zburau, neribditoare,

spre'strilucirea-cereasci, in vreml ce in urechi i se stingea glasul preorului.: -Pri*"qt", Doamne, sufletul robului tlu Apostol... Apostol'.. Apostol..." (dez-

noddrni.ntul).Amplele descrieri 9i invesrigaqii psihologice conferi romanului caracteristicile unei

op"t" d. analizd psihologicd,primi in literatura romini. Tudor Vianu il aprecia ast-

fel: ,,scriitorul manifesti o imaginagie capabili si cuprindi vaste ansambluri,-o as-

cugime a inqelegerii psihologicJ coboritoare pinl in datele elementare ale fiinqei

omenegri, o'vig6are gi o t"*iitticie a puterii constructive necunoscute inci in lite-

rau)ranoastri. Avusesem mulqi povestitori pini atunci, dar nu inci un romancier,

la renrul nroclcrn al cuvinturui, accra carc,, i-se pcrrrivc$re rui Balz.ac gi rui Zora, rrrrTchtoigit)osroievski, ruirhom* M;;;;c.rr*.rrtr.,ylpri;R;;."nu romanur '.mlnere rc engrena in circuitul mondial ,'r g"nurui Ei,;rir;;iifiil" l.ri, fi.cca p.ar,,din pirul rcelor faptc.dc crcaqie izvordte,la sfirgitul p;ffii;i nirfi,i Mondial, din .,rruirrga mai generali dc a realizasdlul major al culrurii

"o"r*. n.Ui""rr' d.rr.r,ea urrrrldin lucrAtorii acelui rnomenr". (Tudor iiîu,1rrnoi, Epi, B;;;regti, 1961, p.2B).

Subiectul al IIJea

A.1. ln text, lent arefuncqia sintactici de complement circumstangial de mod. (,,scur.gAndu-se lenf')

A-ccst copil este lent in gindire. (nume predicativ)Mersul lent rc face sd observi lucrurile in,.r"r*,. din jurul tiu. (atribut acljcctival)

2, Propoziqiile incidente din textul literar: ,,spune qiranul..., ,,zice e1.,,

l. ,,ci i se vid broboanele de sudoare scurgindu-s e/ lentintre lujerii iegiqi dirrbrazdc' " - propoziqie subordonarr circrimstangiali consecurivi..,,pe.cind giranul cu o $osea asfartatd/ in jurur gdr;i;i7f;;;;i parbrizur aburit / al cerului" - propozigie subordonai;

"ir.i-rr""giJiJ. rir'p.,pini ies srelele" - propozigie subordonata circumstanqiah de timp.,,si legim,roqile plugului in foi de hirtie /.; ;6ii;" p;frlrqiu.. -'proporijie subordonati atributivi.,,si mai vedem" - propoziqie subordonari circumsrangiali de scop (finaln).

4. adjective calificative care nu por avea grade de compararie: intens, cdldtoare ,r u lantd, s ub t eran e, e le ctro ca itice

B.1. Tdnirul era insole_nt, se vedea cd era prost_crescur.

Se dovedise indolent in orice {Ftcea. '

Dintr-o eroare, fusese respins la selectie.Aveam orodre de crimele p. ."r. l. ,r"d."- in filmele de la TV.Iegise de curind lapensie.Voi petrece revelionul intr-o pensiune montand,.Discursul releaa un om cultivat gi inqelepr.Numai intr-o situaqie limitn i ," rrorio aievirul.

2. a. doudzeci - subiccr.b. al optulea - subiect.c. cu doi - complement indirect.d. cht doi - complement circumstanqial de mod.e. a treia - nume predicativ.[. sase - atribut adjectival; una - complement direct.

3. Degi talentat, el nu deveni ceea ce-gi dorise atit de mult.deti tdlentat - complement circumstanqial concesiv, regent nu derteni'ceea ce-;i dorise atkt de muh - propoziqie subordonati predicativi, regent nwdeveni.

4. intens: puternic, strilucitor, tare, viu, aprins, strident, violent.proiecpie : oglindire, reflectare.

C.1. Nu fi duplicitar in situaqia de faqi !2. Vizuse cu propriii ochi cum se creeazd din sticli frumusegi desivirgite.3. Administragia locali trebuie sl-gi aduci contribuqia la dezvoltarea turismului.


l. Tebnici ale muncii cw carteaPentru rezolvarea acestui subiect, vezi Testul 3, subiectul al III-lea, itemul 1.

2. Dezaaantaje ale wnei metode tradipionale de ettaluarePentru rezolvarea acestui subiect, vezi Testul 11, subiectul al III-lea, itemul 3.

3. Finalitdpile tnvdpdmkntulwi primarPentru rezolvareaacestui subiect, vezi Tesml 7, subiecul al III-lea, itemul 3.

t ,l l

Bibliografie

l,!, Cnrricwlwm,Napional. Programe gcolare pentra tnrtdydmi.ntul primar, Bucureqti,1998.

t,\, Dic1ionar d,e termeni literari, Editura Academiei R.S.R', Bucuregti, 1976.

'*,Dicpionarul explicitio allimbiiromh.ne,Tnstinttul de Lingvistici ,,Iorgu fordan",Editura lJnivers Enciclopedic, Bucuregti, 1998'

, DicSionarwl ortografic, ortoepic ti morfologic al lirnbii romkne,Editura lJniversEnciclopedic, Bucure;ti, 2005.

, Ghid de'eaaluare... IvmC-SNEE, 2000, 2001.

, Gramatica limbii romhne, vol. I-II, Editura Academiei Rom6ne, Bucuregti, 1956'

, Gramabica limbii romhne, vol. I-I! Editura Academiei Romnne, Bucurqti, 2005.Mioara, Gramatica pentru to;i, Editura Humanitas, Bucuregti, 1997.

i, Marin, Dicpionar de antonime, Editura Vox, Bucuregti, 2000'

3ir, Gheorghe ; Felecan, Nicolae, Dicgionar de omonirne, Editura Vox, Bucureqti,2004.

Cllinescu, G, Istoria literaturii romine de la origini pi.nd in prezent, EdituraFundaqiilor Regale, Bucuregti, 1 941.

Cerghit, L, Metode di tnvdpdmilri,Editu,^Didactici gi Pedagogici,Bucuregti, 1?8o.Cotianu, Ion, Limba romknd contemporand,Edittra Didactici gi Pedagogici, Bu-

curegt i ,1985.Cristea, Sorin, Dicpionar de termenipedagogici, Editura Didacdci gi Pedagogici' Bu-

curegri ,1998.Crisrea, Sorin, Pedagogie generald - rnanagernentwl edwcayiei Editura Didactici 9i

Pedagogici, Bucurefti, 1 998.Felecan, Nicolae, Dicyionar d.e paronime, edigia a II-a, Editura Vox, Bucuregti, 2002.

Hristea, Theodor (coordonato r), Sinteze de limba romi.nd, Editura Didactici gi Pe-dagogici, Bucuregti, 1 984.

Ionescu, Miron; Radu, Ion, Didaaica modernd, Editura Dacia, Cluj, 1995'Landsheere, G.; Landsheere, V., Definirea obiectivelor edwcapionale (trad.), Editu-

ra Didactici gi Pedagogici, Bucuregti, 1979.Manolescu, Nicolae, r4r ool*lNor. Eseu despre romanwl romi.nesc, vol.I, II, III, Edi-

tura Eminescu, Bucuregti, 1991.Marcu, Florin; Maneca, Constant, Dicpionar d,e neologisme, Editura Academiei Re-

publicii Socialiste Rominia, Bucuregti, 1978'

240 |Mitu, Florica, Lecpii de e'ualuare interclisciltl inard,irr rcvisra,,luviqiminrul prirrr.u

1 -4/ 1997, Editura Discipol, Bucuresti.Mitu, Florica, Metod.ica preddrii-tnadpdrii integrate a limbii si literatwrii romirrr ttt

inv cigdm hnt ul .primar, Editura Humanitai Educagiona! Bucuresti, 2006.Negoiqescu, I., Scriitori moderni. Studii ;i tnsemndri critice, EPL, Bucuiegri, 19()(,.Parfene, consrantin, compozipiile in yoald, Edirura Didactici;i p.d"gogi.e, tt,,

curest i ,1980.Popeagi, Vasile, Ped,agogie, Editura Mirron, Timigoara, 1994.Radu, Ion, Eoalwarea in procesul didactic,Editura Didactici gi Pedagogici, Bucurcqt r,

2000.Seche, T uizai Seche, Mircea, Dicyionarwl de sinoninte al limbii romhne, Editura Ac,r

demiei Republicii Socialiste Rominia, Bucuresri, 19g2.Simion, Eugen, Scriitori romkni de azi, vol. I-II, Editura Carrea Romineasci. lJu

cureqri ,1978.Stoica, Adrian, E'ualuarea cwrentd 5i examenele. Gbid pentrw profesorl, Editur.r

ProGnosis, Bucureqti, 2002.Stoica, Adrian (coordonator), Evalwarea progresului ;cokr. De la teorie Ia practi

cd, Editura Humaniras Educaqional, Bu-uresti, 2003.Vianu, T,trdor, J wrn al, Editur a pentru Literaturi, B ucureg ti, 1 9 6 1Vianu, Tudor, Arta prozatorilor romhni, vol. I-II, Ediqie ingrijiti gi introducere dc

Geo $erban, Editura pentru Literaturi, Bucuresti, 1966.Vianu, Tudor, Despre stil Si artd literard, ediqie ingrijiti gi prefaqi de Marin Bucur,

Editura Tineretului, Bucuresti, 1965.

Cartea de fa!5 se adreseazd in"prirnul rdnd ," .inst i tutor i |or fnvEf6tor i !or ,abso|ven! i |or ; ie ievi lor .= ' ' .coiegi i lor cu prof i l vocaf ional pedagogic, special izareainstitutor/invdtitor, care se pregStesc in vedereasuslinerii concursului penttu octl'parea posturilor ,' ' 'vacante in inv5fEm*nt, ',

, ' :: ' ..

Dar, deoarrece cuprinde numerease modele d*l"r"ur i . ' ' t , " '| i terare,c0ncepteopera! iona|edef in i te5i . l iexempl i f icate, exerci l i i c ie l imbd romdn5 (toateadaptate ln conforr"nitate cu cerinlele Diclionarufui ".'..-ortograf ic, ortoepic si morfologic al l imbi i rom6ne,edi t ia 2005, 5i a le Gramatic i i l imbi i romine, edi l ia2005) si foafte multe elemente Ce metodicS, prezentalucrare poate f i un instrument de lucru ut i l s i pentrucei care se pregitesc pentru examenele deperfec! ionare,deob! inereagrade[ordidact icesaupentru examenul de def ini t ivat.

tsgN 978-973-6S9-078-9

rsBN 574-171*LA1-B?8-=

,ll$!ffilUll[ililil[ilir,

Documents

Teste.pentru.concursul.de.Titularizare QS