Testul auditiv-verbal ReyTestul auditiv-verbal ReyProba celor 15Proba celor 15 cuvinte Reycuvinte Rey

Curs 4Curs 4

Proba ReyProba Rey

În anul 1964 Andre Rey elaborează o În anul 1964 Andre Rey elaborează o metodă de cercetare, numită Proba Rey metodă de cercetare, numită Proba Rey

Testul este destinat măsurării Testul este destinat măsurării particularităţilor memoriei verbale imediate particularităţilor memoriei verbale imediate şi permite o analiză a procesului în şi permite o analiză a procesului în desfăşurarea sa.desfăşurarea sa.

Rezultatele obţinute cu proba elaborată de Rey nu se Rezultatele obţinute cu proba elaborată de Rey nu se reduc la constatarea reuşitei imediate, ci sugerează şi reduc la constatarea reuşitei imediate, ci sugerează şi determinantele psihice care intervin în nereuşită. determinantele psihice care intervin în nereuşită. A.Rey a stabilit etaloane pentru subiecţii normali de A.Rey a stabilit etaloane pentru subiecţii normali de diferite vârste şi nivele culturale. diferite vârste şi nivele culturale. În acelaşi timp, Rey evidenţiază o serie de manifestări În acelaşi timp, Rey evidenţiază o serie de manifestări simptomatice, privind volumul şi fidelitatea simptomatice, privind volumul şi fidelitatea reproducerilor, cât şi a recunoaşterilor, a reproducerilor, cât şi a recunoaşterilor, a comportamentului motor şi verbal, care toate în comportamentului motor şi verbal, care toate în ansamblu dau un tablou tipic pentru copiii cu handicap ansamblu dau un tablou tipic pentru copiii cu handicap mental, pentru epileptici, ADHD sau dificultăţi de mental, pentru epileptici, ADHD sau dificultăţi de invăţare. invăţare.

MaterialMaterial

O listă de cuvinteO listă de cuvinte

O povestire care include cuvintele din listăO povestire care include cuvintele din listă

6 faze6 faze

Faza 1Faza 1

Instrucţia: Instrucţia: Îţi voi citi un număr de cuvinte, Îţi voi citi un număr de cuvinte, pe care le vei asculta atent şi când voi pe care le vei asculta atent şi când voi termina de citit îmi vei spune, aşa cum îţi termina de citit îmi vei spune, aşa cum îţi vin în minte, toate cuvintele pe care ţi le vin în minte, toate cuvintele pe care ţi le aminteşti. Încearcă să-ţi aminteşti cât mai aminteşti. Încearcă să-ţi aminteşti cât mai multe cuvinte.multe cuvinte.

Faza 2Faza 2

Se citeşte lista de cuvinte, seria A:Se citeşte lista de cuvinte, seria A:

I se cere să reproducă lista în timp de 1 I se cere să reproducă lista în timp de 1 min şi 30 sec.min şi 30 sec.

Dacă subiectul se opreşte înaintea Dacă subiectul se opreşte înaintea scurgerii timpului acordat este întrebat: scurgerii timpului acordat este întrebat: Îţi Îţi mai aminteşti şi altele?mai aminteşti şi altele?

Faza 3Faza 3

Se anunţă o nouă citire a listei şi se Se anunţă o nouă citire a listei şi se repretă instrucţia dată la faza 2. repretă instrucţia dată la faza 2. Subiectului i se comunică numărul de Subiectului i se comunică numărul de cuvinte reproduse corect din prima fază.cuvinte reproduse corect din prima fază.

Ex: Ex: Ai reprodus 8 cuvinte. Îţi mai citesc Ai reprodus 8 cuvinte. Îţi mai citesc încă o dată lista.încă o dată lista.

Fazele 4-5Fazele 4-5

Se repetă faza 2Se repetă faza 2

Faza 6Faza 6

Instrucţia: Instrucţia: Acum am să-ţi citesc o poveste. Acum am să-ţi citesc o poveste. Ea conţine toate cuvintele învăţate, dar şi Ea conţine toate cuvintele învăţate, dar şi alte cuvinte. De fiecare dată când alte cuvinte. De fiecare dată când recunoşti un cuvânt să spui “da”. Fii atent recunoşti un cuvânt să spui “da”. Fii atent să nu greşeşti.să nu greşeşti.

Proba de reProba de reproducereproducere I I

Proba de recunoastereProba de recunoasterePovestea 1Povestea 1

CâineleCâinele muzicianului orb care cânta la muzicianului orb care cânta la vioarăvioară stând pe o stând pe o pernăpernă veche lângă veche lângă scara scara podului podului păzea mâncarea stăpânului său alcătuită din  păzea mâncarea stăpânului său alcătuită din  pâine şi pâine şi şuncăşuncă. Merindele erau închise într-o . Merindele erau închise într-o valizăvaliză aşezată în spatele zidului printre bolovani, aşezată în spatele zidului printre bolovani, unelteunelte vechi, coji de vechi, coji de bananebanane şi şi găleţigăleţi ruginite. El ruginite. El îşi ciuli îşi ciuli urechileurechile şi-şi arătă dinţii căci văzuse şi-şi arătă dinţii căci văzuse departe pe departe pe câmpiecâmpie, lângă un , lângă un copaccopac pe cei doi pe cei doi prepelicari ai prepelicari ai vânătoruluivânătorului care, cu puşca pe umăr care, cu puşca pe umăr şi şi cuţitulcuţitul în mână dar fără pălărie şi în mână dar fără pălărie şi cravatăcravată se se apropia fluierând un cântec. apropia fluierând un cântec.

Povestea 2Povestea 2

Întors din  război, Întors din  război, soldatulsoldatul îşi căuta prietenii la barul unui îşi căuta prietenii la barul unui hotelhotel unde se adunau de obicei ca să ciocnească o unde se adunau de obicei ca să ciocnească o oalăoală cu vin. El luă o cu vin. El luă o trăsurătrăsură cu un cu un cal cal dar observă curând că dar observă curând că vehiculul era plin cuvehiculul era plin cu insecte insecte aşa că se duse mai întâi la aşa că se duse mai întâi la lac lac şi se spală pe tot corpul cu şi se spală pe tot corpul cu săpunsăpun. Apoi îşi scutură . Apoi îşi scutură hainele dar observă că totuşi trebuie să le schimbe cu hainele dar observă că totuşi trebuie să le schimbe cu cele curate pe care le avea în cele curate pe care le avea în dulapdulap şi se întoarse şi se întoarse acasă. Aici îşi puse costumul nou şi porni vesel spre acasă. Aici îşi puse costumul nou şi porni vesel spre locul unde socotea că se va distra de minune. Ajuns locul unde socotea că se va distra de minune. Ajuns acolo se aşeză într-un acolo se aşeză într-un fotoliufotoliu, comandă o bere, o porţie , comandă o bere, o porţie de de crapcrap şi pâine. El scoase şi pâine. El scoase dopul dopul sticlei, bău, mâncă sticlei, bău, mâncă totul cu poftă, se şterse pe totul cu poftă, se şterse pe bărbiebărbie şi mai ceru o şi mai ceru o parăpară. . Deodată, o Deodată, o broascăbroască venită de nu ştiu unde începu să venită de nu ştiu unde începu să sară pe podea şi omul nostru amuzat nu-şi putu stăpâni sară pe podea şi omul nostru amuzat nu-şi putu stăpâni un hohot de rîs. un hohot de rîs.

Proba de reProba de reproducereproducere II II

Povestea 1Povestea 1

Prietenii şedeau pe o Prietenii şedeau pe o bancăbancă în grădina publică în grădina publică schimbând păreri despre schimbând păreri despre teatrulteatrul care vizitase de curând care vizitase de curând orăşelul lor de orăşelul lor de muntemunte. Marele actor jucase rolul unui . Marele actor jucase rolul unui ciobancioban care cutreiera ţara cu care cutreiera ţara cu oileoile şi şi puşcapuşca lui. Iarna şi-o lui. Iarna şi-o petrecea pe petrecea pe cuptorcuptor aşteptând vremea zilelor calde. Unul aşteptând vremea zilelor calde. Unul din cei doi spuse că acţiunea piesei este lipsită de din cei doi spuse că acţiunea piesei este lipsită de interes mai ales că în ultimul interes mai ales că în ultimul tabloutablou apărea pe scenă un apărea pe scenă un vaporvapor pus acolo fără nici un rost. Autorul nu merită să pus acolo fără nici un rost. Autorul nu merită să ţină un ţină un creioncreion în mână, opera lui merită să fie ştearsă cu în mână, opera lui merită să fie ştearsă cu bureteleburetele. Celălalt amic povesti că nu aşteptase sfârşitul . Celălalt amic povesti că nu aşteptase sfârşitul spectacolului deoarece îşi uitase acasă spectacolului deoarece îşi uitase acasă ochelariiochelarii, îl , îl strângea un strângea un pantofpantof, iar pe masă îl aştepta o straşnică , iar pe masă îl aştepta o straşnică mâncare de mâncare de peştepeşte. Or, ar fi fost o greşeală să dea . Or, ar fi fost o greşeală să dea vrabiavrabia din mână pe cioara de pe gard. din mână pe cioara de pe gard.

Povestea 2Povestea 2

Un bătrân Un bătrân ţăran ţăran cu cu mustăţimustăţi lungi şedea pe o lungi şedea pe o bancă la bancă la soaresoare, în , în grădinagrădina sa, aproape de sa, aproape de râulrâul ce curgea printre copaci şi supraveghea ce curgea printre copaci şi supraveghea gâscanul gâscanul şi găinile. El privea un copil care trece şi găinile. El privea un copil care trece pe şosea prin faţa pe şosea prin faţa cafeneleicafenelei de lângă gară de lângă gară îndreptându-se spre îndreptându-se spre şcoalăşcoală. Elevul îşi uitase . Elevul îşi uitase mănuşile, mănuşile, şapcaşapca, mantaua şi ghiozdanul dar , mantaua şi ghiozdanul dar sufla fără grijă într-o trompetă şi fâlfâia un steag. sufla fără grijă într-o trompetă şi fâlfâia un steag. El purta, legată cu o El purta, legată cu o cureacurea de gât o mic tobă de gât o mic tobă vopsită în vopsită în culoriculori vii dar nu o putea folosi. din  vii dar nu o putea folosi. din  casăcasă de după de după perdeaperdea rudelerudele şi îndeosebi fratele şi îndeosebi fratele mai mic îl urmăreau cu atenţie pe micul mai mic îl urmăreau cu atenţie pe micul toboşartoboşar. .

ANALIZA CALITATIVĂ A REZULTATELORANALIZA CALITATIVĂ A REZULTATELOR

Volumul reproducerilorVolumul reproducerilor. . Se consideră normală orice curbă situată în jurul Se consideră normală orice curbă situată în jurul curbei medii.curbei medii.De asemenea, vom putea observa faptul că, în De asemenea, vom putea observa faptul că, în general, toate curbele individuale de memorare general, toate curbele individuale de memorare debutează printr-o pantă ascendentă care apoi debutează printr-o pantă ascendentă care apoi poate să îmbrace diferite forme în funcţie de poate să îmbrace diferite forme în funcţie de modul cum se desfăşoară acest proces de modul cum se desfăşoară acest proces de memorare. memorare.

Tipuri de ritmuri de achiziţie:Tipuri de ritmuri de achiziţie:

a)a) Randamentul anormal de scazut la reproducerea Randamentul anormal de scazut la reproducerea initiala; initiala;

b)b) Randamentul scazut la prima si a doua reproducere, Randamentul scazut la prima si a doua reproducere, care apoi creste; care apoi creste;

c)c) Randament scazut atat la reproducerea initiala, cat si la Randament scazut atat la reproducerea initiala, cat si la celelalte; celelalte;

d)d) Aparitia “platoului” final; Aparitia “platoului” final; e)e) Scaderea numarului de cuvinte reproduse, dupa un Scaderea numarului de cuvinte reproduse, dupa un

punct culminant; punct culminant; f)f) Fluctuatii anormale in volumul reproducerilor; Fluctuatii anormale in volumul reproducerilor; g)g) Reproducere initiala buna, urmata de o slaba achizitie; Reproducere initiala buna, urmata de o slaba achizitie;

Volumul reproducerilor poate fi influentat si de o serie de factori ce Volumul reproducerilor poate fi influentat si de o serie de factori ce rezulta din analiza pozitiei in serie si a naturii cuvintelor fixate, dupa rezulta din analiza pozitiei in serie si a naturii cuvintelor fixate, dupa cum urmeaza ( dupa Drutu, 1975): cum urmeaza ( dupa Drutu, 1975):

a)a) Fixarea aproape exclusiva in cadrul fiecarei prezentari a Fixarea aproape exclusiva in cadrul fiecarei prezentari a inceputului si sfarsitului seriei. Acesta este un fenomen natural, dar inceputului si sfarsitului seriei. Acesta este un fenomen natural, dar cand devine exagerat indica lipsa unei strategii de memorare (asa-cand devine exagerat indica lipsa unei strategii de memorare (asa-numita “memorare mecanica”); numita “memorare mecanica”);

b)b) Tendinta de a reproduce cuvintele in ordinea prezentarii lor. Tendinta de a reproduce cuvintele in ordinea prezentarii lor. Dovedeste o slaba capacitate de organizare a informatiei; Dovedeste o slaba capacitate de organizare a informatiei;

c)c) Tendinta de a incepe fiecare evocare cu cuvintele nereproduse in Tendinta de a incepe fiecare evocare cu cuvintele nereproduse in fazele anterioare. Subiectul are o strategie de a fixa rapid cuvintele fazele anterioare. Subiectul are o strategie de a fixa rapid cuvintele noi pentru a nu le uita. Poate insemna o neincredere in capacitatea noi pentru a nu le uita. Poate insemna o neincredere in capacitatea proprie de memorare; proprie de memorare;

d)d) Repetarea multipla a acelorasi cuvinte si incapacitatea de a mai Repetarea multipla a acelorasi cuvinte si incapacitatea de a mai reproduce altele. Rey considera ca este un semn al handicapului reproduce altele. Rey considera ca este un semn al handicapului mental.mental.

Lipsa de fidelitate a reproducerilor se manifesta prin prezenta in Lipsa de fidelitate a reproducerilor se manifesta prin prezenta in reproduceri a cuvintelor false si a cuvintelor repetate (dubluri). Din reproduceri a cuvintelor false si a cuvintelor repetate (dubluri). Din analiza cuvintelor false se pot desprinde urmatoarele fenomene: analiza cuvintelor false se pot desprinde urmatoarele fenomene:

a)a) Cuvinte false rezultate dintr-o “iradiere asociativa”; Cuvinte false rezultate dintr-o “iradiere asociativa”; b)b) Cuvinte care desemneaza obiectele din ambianta subiectului; Cuvinte care desemneaza obiectele din ambianta subiectului; c)c) Cuvinte false aparute prin asemanare sonora; Cuvinte false aparute prin asemanare sonora; d)d) Cuvinte false aparute prin derivarea cuvintelor prezentate; Cuvinte false aparute prin derivarea cuvintelor prezentate; e)e) Cuvinte false la care nu se poate stabili nici o legatura cu stimulii; Cuvinte false la care nu se poate stabili nici o legatura cu stimulii; f)f) Cuvinte false ce apar la una dintre reproduceri dar nu mai apar la Cuvinte false ce apar la una dintre reproduceri dar nu mai apar la

celelalte; celelalte; g)g) Cuvinte false persistente la mai multe reproduceri; Cuvinte false persistente la mai multe reproduceri; h)h) Cuvinte false ce apar la ultimele faze; Cuvinte false ce apar la ultimele faze; i)i) Tendinta de a spune orice pentru a realiza un numar mare de Tendinta de a spune orice pentru a realiza un numar mare de

cuvinte reproduse; cuvinte reproduse;

Din analiza “dublurilor” se pot Din analiza “dublurilor” se pot desprinde urmatoarele:desprinde urmatoarele:

a)a) Numar ridicat si aproape constant de cuvinte duble. Numar ridicat si aproape constant de cuvinte duble. Poate avea cauza multiple, de la o slaba capacitate de Poate avea cauza multiple, de la o slaba capacitate de organizare a materialului si pana la o slaba memorie de organizare a materialului si pana la o slaba memorie de lucru; lucru;

b)b) Repetarea multipla cu voce tare a cuvintelor reproduse. Repetarea multipla cu voce tare a cuvintelor reproduse. Denota nedezvoltarea limbajului intern; Denota nedezvoltarea limbajului intern;

c)c) Numar mare de dubluri incepand cu a treia faza. Indica Numar mare de dubluri incepand cu a treia faza. Indica oboseala; oboseala;

d)d) Aparitia cuvintelor duble, numai la primele reproduceri. Aparitia cuvintelor duble, numai la primele reproduceri. Subiectul se concentreaza mai greu, dar odata Subiectul se concentreaza mai greu, dar odata mobilizat recurge la organizarea materialului; mobilizat recurge la organizarea materialului;

e)e) Aparitia dublurilor sub forma interogativa. Subiectul Aparitia dublurilor sub forma interogativa. Subiectul cauta sprijinul examinatorului;cauta sprijinul examinatorului;

Analiza amanuntita a modului cum se realizeaza faza de Analiza amanuntita a modului cum se realizeaza faza de recunoastere permite de asemenea evidentierea unor recunoastere permite de asemenea evidentierea unor aspecte cum ar fi: aspecte cum ar fi:

a)a) Recunoasterea mai scazuta decat volumul Recunoasterea mai scazuta decat volumul reproducerilor. Fenomenul este efectul unui handicap reproducerilor. Fenomenul este efectul unui handicap mental, manifestat prin incapacitatea de a desprinde mental, manifestat prin incapacitatea de a desprinde cuvintele invatate atunci cand ele apar in structura mai cuvintele invatate atunci cand ele apar in structura mai complexa a unui text. complexa a unui text.

b)b) Recunoasterea mai buna decat reproducerea. In acest Recunoasterea mai buna decat reproducerea. In acest caz poate fi vorba de o slaba capacitate de reproducere caz poate fi vorba de o slaba capacitate de reproducere libera a cuvintelor datorata unui deficit de memorie de libera a cuvintelor datorata unui deficit de memorie de lucru. lucru.

c)c) Recunoasteri false. Subiectul spune “da” la intamplare, Recunoasteri false. Subiectul spune “da” la intamplare, ceea ce sugereaza o insuficienta fixare a cuvintelor in ceea ce sugereaza o insuficienta fixare a cuvintelor in primele 5 faze. primele 5 faze.

d)d) Atat recunoasterea cat si reproducerea realizate la un Atat recunoasterea cat si reproducerea realizate la un nivel scazut. Sugereaza o incapacitate de fixare a nivel scazut. Sugereaza o incapacitate de fixare a informatiei determinata de un posibil handicap mental informatiei determinata de un posibil handicap mental