ŢESUTUL CARTILAGINOSVarietate de ţesut conjunctiv specializat, cu celulele şi fibrele incluse într-o

SF dură

piesele cartilaginoase + piesele osoase = scheletul organismului

Format: celule cartilaginoase – condrocite - şi

MEC: fibre conjunctive şi SF Celulele: - condroblaste origine in celulele mezenchimale - dispuse izolat în SF, în mici cavităţi sau lacune denumite condroplaste; - condrocitele – celulele mature, derivate din condroblaste, care nu se mai divid

nu este vascularizat şi nici inervatPericondru - membrană conjunctivă care acopere piesa cartilaginoasă; Format - strat condrogenic – profund - asigură creşterea în grosime a piesei cartilaginoase - strat nutritiv - superficial – nutriţia piesei cartilaginoase nevascularizate

Creşterea cartilajului - apoziţională - creşterea în grosime pe seama păturii condrogene; - interstiţială - apariţia de serii sau grupe izogene: axiale / seriate şi coronare

1. Tesut mezenchimal

2. Condroblaste in diviziune

3. Cresterea piesei

cartilaginoase cu izolarea

condroblastelor

4. Multiplicarea

condroblastelor in

condroplaste si formarea

grupelor izogene

Varietăţi de ţesut cartilaginos cartilaj hialin: formeaza scheletul in

totalitate la embrion şi făt în primele luni de viu; la adult : cartilajele căilor respiratorii (fosele nazale, unele cartilaje laringiene, inelele cartilaginoase traheale şi cele bronşice) cartilajele costale, cartilajele diafizo-epifizare, cartilajele articulare, apendicele xifoid al sternului.

cartilaj elastic: cartilajele urechii (pavilionul şi conductul auditiv extern) trompa lui Eustachio, aripile nasului, unele piese cartilaginoase ale laringelui (cartilajul epiglotic, cartilajele aritenoide, cartilajele corniculate, cartilajele cuneiforme)

cartilaj fibros (fibrocartilaj): simfiza pubiană, inelul fibros al discurilor intervertebrale, la nivelul meniscurilor articulare, la nivelul articulaţiei temporo-mandibulare

1.CARTILAJUL HIALINCelulele

puţine (10%) condroblaste şi condrocite

Condroblastul: celula tânără, derivată din celula

mezenchimală; formă sferică sau ovalară, citoplasma

bazofilă şi nucleul situat central ME - morfoplasmă bogată în organite

implicate în sinteza proteică

Condrocitul: celula matură, responsabilă de sinteza MEC situată izolat sau în grupe izogene seriate sau coronareîn interiorul condroplastelor Forma: sferic-ovalară izolata; grupate - aspect colţuros spaţiu ultrafin la periferia celulei ce permite difuziunea lichidului nutritiv venit dinspre pericondru nucleu central, unic, sferic, intens cromatic şi nucleolat;

Membrana - Receptori pentru hormoni de creştere, glucocorticoizi, estrogeni, vitamine.

Matricea extracelulară pe preparatele proaspete – semitransparentă, cu aspect

omogen

bazofilă în coloraţiile uzuale, PAS pozitivă, se colorează

metacromatic (roşu) cu albastru de toluidină;

abundentă, puternic hidratată (70-80% apă şi 30%

substanţă uscată)

a. Fibrele

mascate de SF, vizibile în MO numai după digestia SF.

reprezentate de fibre colagene formeaza o reţea

tridimensională.

predomină colagenul tip II, cel mai frecvent dispus sub

formă de fibre izolate.

orientarea fibrelor - determinată de direcţia forţelor

mecanice care se exercită asupra piesei cartilaginoase

b. Matricea amorfă

GAG sulfataţi (condroitinsulfat, keratansulfat şi heparansulfat) care, legaţi covalent de un ax central proteic, formează agregate de proteoglicani cu greutate moleculară mare, şi acid hialuronic.

Agregatele de GAG se concentrează în jurul condroplastelor - variaţie a colorabilităţii SF: - globulul condroic / condronul - metacromazie mai puternică şi bazofilia mai intensă,

matricea din aceste zone = arie teritorială; - la distanţă de globulii condroici, SF mai slab bazofilă şi discret metacromatică = arie

interteritorială.

Histofiziologie

- nevascularizat - ţesut braditrofic:

- capacitate redusă de regenerare, fisurile traumatice ale pieselor cartilaginoase se

refac cu dificultate, grefele de cartilaj sunt bine tolerate de organismul gazdă

- nutriţia - prin difuziunea substanţelor dinspre pericondru sau prin difuziunea

lichidului sinovial în cazul cartilajului articular, lipsit de pericondru.

creşterea interstiţială - asigură dezvoltarea scheletului viitorului organism.

Acţiunea hormonilor : - STH-ul – actioneaza prin intermediul somatomedinelor.

Carenţa de STH - scăderea numărului de condroblaste din cartilajul de creştere

diafizo-epifizar şi a numărului de mitoze.

- Testosteronul şi hormonii tiroidieni stimulează creşterea

- Glucocorticoizii şi estrogenii - acţiune de scădere a mitozelor

carenţe vitaminice (vitaminele A şi C ) sau proteice se pot reflecta în viteza de

creştere a piesei cartilaginoase, precum şi în calitatea SF sintetizate.

2. CARTILAJUL ELASTIC

Macroscopic: transparenţă mai redusă,

culoare gălbuie şi elasticitate crescută.

MO: coloraţii specifice pentru elastină:

orceină, rezorcin-fuxină

condrocitele - dimensiuni mai mari ,

formează rareori grupe izogene cel mai

frecvent fiind izolate în condroplaste.

fibrele - în majoritate - fibre elastice

dense, dispuse în fascicule ramificate,

răspândite în SF si fibre colagene tip II

Funcție – elasticitate

3.CARTILAJUL FIBROS FIBROCARTILAJUL

asociere de ţesut conjunctiv dens

fibros, format din fibre colagene

groase de tip I, dispuse în fascicule

orientate într-o singură direcţie,

cu ţesut cartilaginos hialin, aranjat

în insule sau nuclee printre fasciculele

colagene.

Funcție – rezistență și elasticitate

12

34

5 6 7 8