1

FUNDATIA MIHAI EMINESCU TRUST CONSILIUL LOCAL SIGHISOARA

PLANUL DE MANAGEMENT AL REZERVAłIEI

„STEJARII SECULARI DE LA BREITE”

2007

Administratia Rezervatiei Breite Str. Cojocarilor nr. 10, Sighişoara Tel. 0265 506024 / Fax 0265 506022 Email lholban@mihaieminescutrust.org

2

Cuprins

Capitolul I: INTRODUCERE

1.1 Scopul şi obiectivele planului de management

1 1

1.2 Baza legală pentru aria protejată şi pentru planul de management 2

1.3 Cum a fost elaborat şi cum se poate modifica planul 3

1.4. Autorii 5

Capitolul II: DESCRIEREA ARIEI PROTEJATE

6

2.1 Informaţii despre localizare şi acces 6

2.2 Descrierea fizico-geografică a zonei şi a ariei protejate 6

2.2.1 Structura geologică 7

2.2.2 Pedologie 7

2.2.3 Hidrologie 8

2.2.4 Climat local 11

2.3 Descrierea mediului biotic 13

2.3.1 Vegetaţia ierboasă a platoului Breite 13

2.3.2 Stejarii de pe Breite 19

2.3.3 Lepidopterele platoului Breite 22

2.3.4 Amfibieni şi reptile de pe platoul Breite 28

2.3.5 Avifauna platoului Breite 35

2.3.6. Mamiferele de pe platoul Breite 46

2.4 Istoria ariei protejate 50

2.5 Informaţii socio-economice şi culturale actuale 55

2.5.1. Proprietari 55

2.5.2. Activităţi economice 55

2.5.3. Folosinţa actuală a terenurilor 55

2.5.4. Factori interesaţi 55

2.6. Evaluări ameninţări 62

3

2.7 Campania de informare/consultare publică pentru Planul de

management al Rezervaţiei Breite

64

Capitolul III: SCOP, TEME ŞI OBIECTIVE

68

3.1 Scopurile planului de management 68

3.2 Principalele teme 68

Tema 1. Managementul habitatului de pajişte cu stejari multiseculari 68

Tema 2. Managementul stejarilor 73

Tema 3: Conservarea şi creşterea in timp a diversităţii floristice şi

faunistice

75

Tema 4. Cercetare ştiinţifică 80 Tema 5. Implicarea comunităţii în administrarea ariei protejate 82

Tema 6. Susţinerea patrimoniului cultural local 84

Tema 7. Managementul turismului şi al recreerii 86

Tema 8. Informare şi educaţie ecologică 88

Tema 9. Dezvoltare economică durabilă 90

Tema 10. Monitorizare 93

Anexe

Anexa 1: Extras de carte funciară 95

Anexa 2: Dosar de presă 96

Anexa 3: Proces verbal dezbatere publică 97

Anexa 4: Regulamentul rezervaţiei 98

Anexa 5: Chestionar de sondare a opiniei publice 100

Anexa 6: Harta limitelor actuale ale rezervaţiei 101

4

Capitolul I: INTRODUCERE

1.1 Scopul şi obiectivele planului de management

Scopul acestui document este de a oferi un instrument de lucru clar, precis şi uşor de

folosit pentru instituţiile sau persoanele care vor avea responsabilitatea administrării

rezervaţiei naturale „Stejarii seculari de la Breite” (cod 2635 Anexa I, Legea 5/2000), în

perioada 1 aprilie 2007 – 31 martie 2011.

De asemenea, planul articulează şi o viziune pe termen lung asupra managementului

conservaţional al acestei arii protejate, care va putea fi utilă custozilor pe termen mediu

şi lung, după expirarea perioadei de implementare prpriu-zise.

Elaborarea unui plan ce defineşte scopurile care trebuie atinse şi identifică modul lor de

îndeplinire este nu numai o cerinţă legală, ci şi un sprijin real pentru custozii care

trebuie să facă faţă unor responsabilităţi complexe în administrarea unei arii protejate.

Unii manageri de arii protejate susţin că un plan de management nu este necesar, dar

experienţa ultimilor ani, atât în România cât şi în străinătate, a adus numeroase

argumente în favoarea elaborării unui astfel de plan.

Astfel, avantajele existenţei unui plan de management sunt:

- Prezintă principalele informaţii descriptive cu privire la aria respectivă (localizare

şi acces, geografie, floră, faună, istorie, informaţii socio-economice etc.);

- Clarifică principalul obiectiv ce trebuie avut în vedere la luarea oricăror decizii cu

privire la rezervaţie;

- Identifică principalii actori şi factori interesaţi, precum şi relaţiile dintre aceştia;

- Anticipează potenţialele conflicte şi sugerează modalităţi de rezolvare;

- Acţionează ca şi ghid pentru pregătirea personalului nou;

- Garantează continuitatea managementului;

- Oferă informaţii utile cu privire la parteneri, surse de finanţare, organizaţii

naţionale şi internaţionale intersate etc.

- Constituie un instrument de comunicare şi educaţie;

- Defineşte punctul de referinţă faţă de care va fi evaluat modul în care custozii îşi

respectă angajamentele luate.

Elaborat în urma acordării custodiei rezervaţiei unui parteneriat format din Fundaţia

Mihai Eminescu Trust şi Consiliul Local al Municipiului Sighişoara, prin convenţia de

5

custodie nr. 1578 din 29.03.2006, planul de management însoţit de regulamentul de

protecţie reprezintă baza – atât legislativă cât şi practică – a tuturor acţiunilor,

măsurilor şi intervenţiilor ce vor avea loc în rezervaţie.

Planul de management va fi înaintat spre aprobare Comisiei pentru Ocrotirea

Monumentelor Naturii din Cadrul Academiei Române, şi autorităţilor de mediu

reprezentate prin Agenţia de Protecţia Mediului Mureş.

Apoi planul va fi supus spre aprobarea Consiliului Local al Municipiului Sighişoara,

căpătând astfel statut de act normativ local.

Dar este important ca planul de management să nu ramână doar un document închis

într-un sertar. Trebuie să joace rolul unui ghid, al unui instrument şi al unui catalizator

pentru ca echipa de management a parcului să lucreze eficient pentru realizarea unui

scop clar. Planul de management trebuie să fie un document des folosit, aflat permanent

pe birourile personalului parcului şi consultat la fiecare pas.

1.2 Baza legală pentru aria protejată şi pentru planul de management

Lege nr. 451 din 8 iulie 2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului, adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000

Lege nr. 5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate

Ordin Nr. 494 din 30 mai 2005 privind aprobarea procedurilor de incredintare a administrarii si de atribuire in custodie a ariilor naturale protejate Ordonanţă de urgenţă nr. 236 din 24 noiembrie 2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice Ordonanta Urgenta nr. 91 din 06/20/2002 modificarea si completarea Legii protectiei mediului nr. 137/1995 Lege nr. 462 din 07/18/2001 pentru aprobarea O.U.G. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice

1.3 Cum a fost elaborat şi cum se poate modifica planul

6

Structura planului corespunde, în mare, cu cea recomandată în manualul „Procesul de

elaborare a planurilor de management pentru arii protejate din România (Appleton,

2001). Formatul folosit are la bază două exemple frecvent folosite (şi înrudite): cel

folosit de Consiliul Regional din Ţara Galilor (Marea Britanie) şi formatul Eurosite.

Planul are la bază studii ştiinţifice realizate de o echipă de cercetători cu experienţă în

domeniu, precum şi un program amplu de consultare cu publicul şi factorii interesaţi.

Pe parcursul ultimelor 12 luni, o echipă formată din experţi şi colaboratori a lucrat la

elaborarea acestui plan de management prin diverse activităţi (studii ştiinţifice,

organizarea de mese rotunde şi seminarii, campanie de informare în mass media locală,

consultări cu specialişti din România şi din străinătate).

În urma acestor acţiuni s-au conturat o serie de obiective şi măsuri, structurate în 10

teme principale.

Totuşi, oricât de atent şi minuţios ar fi elaborat, planul iniţial nu este un produs

finit şi imuabil. Planificarea managerială este un proces continuu şi participativ, în care

informaţiile noi, monitorizarea rezultatelor diverselor acţiuni şi feedback-ul primit de la

factorii interesaţi alimentează permanent procesul de administrare, care se modifică în

mod corespunzător (aşa-numitul „adaptive management”).

Acest plan are incorporate mijloacele de monitorizare a scopului şi obiectivelor, şi

posibilitatea de adaptare şi modificare a acestora în funcţie de schimbările produse.

Monitorizarea, evaluarea şi actualizarea planului se poate face, conform

contractului de partneriat dintre cei doi custozi (Fundaţia Mihai Eminescu Trust şi

Consiliului Local Sighişoara), prin următoarele structuri decizionale şi consultative:

1. Consiliul Administrativ (CA), format din: reprezentantul Fundaţiei MET,

reprezentantul Consiliului Local şi responsabilul ştiinţific.

2. Adunarea Generală a parteneriatului (AG), alcătuită din reprezentanţi ai tuturor

organizaţiilor partenere (Fundaţia MET, Consiliul Local Sighişoara, Ocolul Silvic

Sighişoara, Asociaţia Eco-Breite, Asociaţia Eco-Transilvania şi organizaţia NABU

din Germania).

3. Consiliul Consultativ Ştiinţific (CCS), format din experţi recunoscuţi în domeniul

biodiversităţii, ecologiei, managementului ariilor protejate, silviculturii etc.

7

4. Consiliul Consultativ al Factorilor Interesaţi (CCFI), format din reprezentanţi ai

comunităţii locale şi ai diverselor instituţii, organizaţii şi grupuri interesate de

rezervaţia Breite.

CA şi AG poartă responsabilitatea legală şi financiară a administrării rezervaţiei, prin

urmare, aceste două organe vor adopta deciziile finale cu privire la

modificarea/actualizarea planului de management. De asemenea, CA va avea dreptul de

a modifica din mers planul de management la nivelul măsurilor specifice şi al

planificării în timp.

CCS va primi în mod regulat rezultatele diverselor procese de monitorizare şi evaluare şi

va formula recomandări cu privire la continuarea/adaptarea măsurilor de management,

care vor fi supuse aprobării CA şi AG.

CCFI este format din voluntari, reprezentanţi ai organizaţiilor şi persoanelor care pot fi

afectate în mod direct sau indirect de o decizie, acord, plan sau program referitor la

rezervaţie. Acest consiliu va avea posibilitatea de a transmite observaţii şi sugestii către

CA în mod permanent şi va fi consultat cu privire la orice propuneri de moficare a

planului de management la nivelul Temelor şi al Obiectivelor.

Orice modificare la nivelul Scopului planului de management, al Regulamentului de

protecţie, precum şi al zonării interne a rezervaţiei, trebuie aprobată de Comisia pentru

Ocrotirea Monumentelor Naturii din Cadrul Academiei Române.

Bibliografie

APPLETON M. R. (2001), Procesul de elaborare a planurilor de management pentru

arii protejate din România, manual elaborat în cadrul Proiectului Managementul

Conservării Biodiversităţii din România, facilitare şi asistenţă tehnică în schimbările

instituţionale, proiectul Băncii Mondiale RO-GE-44176.

1.4. Autorii

Drd. Cosmin Ioan Moga – Universitatea Babeş - Bolyai, Cluj Napoca, Asociaţia Eco –

Transilvania, Sighişoara

8

Drd. Tibor Hartel - Institutul de Biologie al Academiei Române, Bucureşti, Colegiul

Naţional Mircea Eliade, Gimnaziul Miron Neagu, Sighişoara

Drd. Kinga Öllerer – Institutul de Biologie al Academiei Române, Bucureşti

Luminiţa Holban - Fundaţia Mihai Eminescu Trust

Consiliul Local Sighişoara

Alexandru Goţa – Asociaţia Eco – Breite, Sighişoara

Drd. Nicolae Tescula – Universitatea Babeş - Bolyai, Cluj Napoca

Dr. Iuliana Gheorghe – Universitatea Ecologică, Bucureşti

Drd. Csergő Anna - Mária – Universitatea Sapientia, Târgu Mureş

Drd. Alin David – Universitatea Babeş - Bolyai, Cluj Napoca

Masterand Vlad Dincă - Universitatea Babeş - Bolyai, Cluj Napoca

Capitolul II: DESCRIEREA ARIEI PROTEJATE

2.1 Informaţii despre localizare şi acces

Localizarea rezervaţiei: În centrul României, podişul Transilvaniei.

Coordonate geografice

Platoul este cuprins între următoarele coordonate:

Latitudine: Cel mai sudic punct 46°11.033’ şi cel mai nordic 46°13.058’

Longitudine: Cel mai vestic punct este 24°44.877’ iar cel mai estic 24°46.428’

longitudine estică.

9

Altitudinea este cuprinsă între 504 şi 530 m de la nivelul mării, crescând progresiv de la

nord către sud.

Accesul se face din DJ nr 14 ce leagă Sighişoara de Mediaş, la 4 km de Sighişoara din

punctul Hula Daneş, de pe partea stângă a sensului de mers către Mediaş pleacă un

drum forestier care urcă 2 km până la intrarea in rezervaţie. La intrarea pe drumul de

acces custozii au amplasat un panou rutier ce indică direcţia spre rezervaţie.

2.2 Descrierea fizico-geografică a zonei şi a ariei protejate

Platoul Breite aparţine unităţii fizico-geografice Podişul Transilvaniei, subunitaţiile

Podişul Târnavelor, Podişul Hârtibaciului-Podişul Hârtibaciului de Nord, Podişul

Mediaşului (Dealurile Şoalei, Dealurile Nou Săsesc), fiind localizat pe cursul mijlociu al

râului Târnava Mare, versantul stâng. Altitudinea platoului este cuprinsă între 504 şi

530 m faţă de nivelul mării, crescând progresiv de la nord-est spre sud-vest.

2.2.1 Structura geologică

Încadrată în bazinul depresionar al Transilvaniei, zona şi-a început evoluţia odată cu

orogeneza alpină, când masivele cristaline s-au scufundat la adâncimi mari, fiind

reacoperite cu straturi groase de sedimente.

Ridicarea zonei nord-vestice a depresiunii, urmată de erupţiile vulcanice neogene

de pe latura estica a unităţii, au permis depunerea unei cuverturi de sare şi a unor

bogate formaţiuni lacustre (nisipuri si argile). Masa principală a sedimentelor care

umple Bazinul Transilvaniei o formează depozitele neogene, care au un rol important în

alcătuirea zăcămintelor de gaz metan.

Pe baza forajului executat la sonda de exploatare de la Hetiur, a fost stabilită

următoarea stratigrafie geologică: un prim orizont de nisipuri care aparţin ponţianului

cu grosimea de 120 m, urmat de un complex de marne ponţiene cu intercalaţii de marne

alburii calcaroase, care conţin Congeria banatica, Limnocardium sp si Ostracode. Acest

orizont are grosimea de 115-220 m şi este urmat în profunzime (la 425 m) de orizontul

de marne nisipoase.

10

Din punct de vedere micro-paleontologic, de la suprafaţă până la adâncimea de

115 m, depozitele aparţin Ponţianului, de la 115 la 425 m ele aparţin Pliocenului inferior,

iar între 425 şi 1300 m aparţin Sarmaţianului. La adâncimea de 1300-1780 m, s-au

întâlnit forme bugloviene, iar la 2200 m Badenianul nu a fost atins (foraj executat în

anul 1930).

2.2.2 Pedologie

În zona Breite se află următoarele tipuri de soluri: brune de pădure, podzolice şi

argiloase, podzolice argilo-iluviale, soluri slab dezvoltate-regosoluri şi aluvionare

Solurile de pădure podzolice s-au format în unităţile de relief slab înclinate sau

orizontale, sub un covor vegetal lemnos, răspândite în nordul zonei şi fac trecerea de la

solurile brune de pădure. Solurile brune argiloase de pădure s-au format sub păduri de

gorun, stejar şi fag pe versanţii cu scurgere suprficială şi rapidă a apei, cu infiltrare slabă

şi deci cu levigare puţin intensă. Întreg platoul Breite este acoperit cu un dublu strat, cel

de bază constând din 2-3 m pietriş acoperit cu un altul de 3-4 m de argilă compactă, cu

multe concreţiuni fero-manganice şi calciu complet levigat. Conţinutul ridicat de argilă

şi gradul ridicat de debazificare sunt cauza pentru care lutul terasei pe care se găseşte

Platoul Breite este foarte compact şi aproape impermeabil.

2.2.3 Hidrologie

Datele care ne stau la dispoziţie arată că platoul Breite fost o zonă mlăştinoasă în trecut

(Forsat 1948). În prezent acesta este valabil în special pentru partea de sud al platoului.

În prezent această zonă este “cea mai umedă”, aici fiind prezente şi actualmente unele

petece mlăştinoase cu vegetaţie caracteristică. De asemenea, şanţurile de drenaj au fost

săpate în această zonă a platoului cea ce indică indirect faptul că în trecut această zonă a

fost mai umedă ca celelalte părţi ale platoului Breite. Apa care a menţinut suprafeţele

mlăştinoase şi bălţile temporare de pe platou provine în mare parte din precipitaţii şi în

mai mică măsură din izvoare. Aria medie a celor 72 de bălţi temporare găsite este de

57.8 m² (Deviaţia Standard: 112.3). Şanţurile studiate (de drenaj şi arheologice) au în

medie 73.32 m² (Deviaţia Standard 63.2). Aciditatea (pH) medie a tuturor habitatelor

umede studiate este 6.3 (5.97-6.48), iar conductivitatea 248.41 µS (74-534). Bălţile şi

şanţurile diferă semnificativ atât în adâncimea medie cât şi în numărul desecărilor pe

11

sezon: bălţile au o adâncime medie mai mică (Figura 2) şi seacă mai frecvent ca

şanţurile (Figura 3). S-a identificat o zonă în care nu au fost observate desecări, ceea ce

conduce la teoria existenţei unui potenţial izvor în zona respectivă (balta nr. “123”).

Figura 1. Distribuţia bălţilor temporare semnificative şi a şanţurilor de drenaj în Rezervaţia Breite.

12

Figura 2 – Adâncimea a bălţilor temporare şi a şanţurilor în perioada aprilie – august 2006. SD = Deviaţia Standard

Figura 3 – Numărul mediu al desecărilor în 2006 (perioada aprilie-august) a bălţilor şi a şanţurilor. SD = Deviaţia Standard

Pe lângă factorii climatici (perioadele de secetă), şanţurile săpate contribuie

semnificativ la pierderea apei de pe platoul Breite prin cauzarea scurgerii apei în

pădure şi prin modificarea (scăderii) pânzei freatice din sol (ambele tipuri de şanţuri).

Impactul pierderii apei de pe platou asupra biotei din această zonă (covorul vegetal,

vertebrate a căror existenţă depinde de habitate umede şi nu în ultimul rând stejarii

multiseculari) precum şi potenţiale implicaţii de management vor fi fi discutate în

capitolele următoare.

13

2.2.4 Climat local

Platoul Breite, prin poziţia sa se încadrează în sectorul de climă continental moderată,

prezentând câteva particularităţi în funcţie de aspectul deluros al regiunii şi de culoarul

mai coborât al Târnavei Mari, care are influenţă asupra regimului termic şi al

precipitaţiilor, conducând la inversiuni de temperatură, la frecvenţa de formare a

ceţurilor şi a curenţilor pe culoare. Clima temperat continentală se încadrează regimului

climatic al Depresiunii Transilvaniei. Media anuală de temperatură a aerului este de

8,2°C, valoare ce indică un potenţial termic relativ redus şi care scoate în evidenţă

climatul răcoros. Valorile temperaturii primăverii (9,1°C) şi toamnei (8.7°C) sunt

apropiate, amplitudinea termică între minima din luna ianuarie (-4,3°C) şi maxima din

luna iulie (18, 6°C) fiind de 22, 9°C.

Temperatura maximă absolută a aerului la staţia Sighişoara s-a înregistrat în

condiţii de arie anticiclonică. La 7 septembrie 1946 maxima a fost de 38,1°C iar minima

absolută de – 32,2°C în 18 decembrie 1942. Numărul mediu al zilelor de îngheţ este de

120, iar al zilelor calde, de 70. Prima zi de îngheţ se produce în intervalul 1 – 28

octombrie, iar ultima zi de îngheţ în intervalul 11 aprilie-1 mai. Curenţii de aer au

frecvenţa cea mai mare dinspre nord – vest, fiind canalizaţi pe culoarele Târnavei Mari.

Se resimte totuşi influenţa aerului carpatic, care protejează această zonă de curenţii reci

din est şi nord–est, mai ales în timpul iernii. Invaziile frecvente ale maselor de aer din

vest, asigură o umiditate a aerului constant mai ridicată. Viteza medie a vântului este de

2, 3 m/s.

Nebulozitatea înregistrează valori ridicate, în special iarna şi primăvara când

cerul este mai înnorat, valori peste 6 zecimi, iar umezeala relativă este mare, fiind

explicabilă datorită frecvenţei mari a maselor de aer umed din nord-vest. Valori mai

scăzute ale nebulozităţii se înregistrează vara, când cerul este mai senin (sub 5 zecimi),

media anuală a nebulozităţii fiind de 5, 7 zecimi.

Precipitaţiile sunt neuniforme, mai bogate în intervalul aprilie-octombrie, când

cad 70% din totalul anual. Lunile cele mai ploioase sunt mai şi iunie (în medie 90-100

l/mp). În anul 1970 în luna mai, cantitatea de precipitaţii a fost de 222 l/mp când,

datorită cantităţii mari de precipitaţii s-au produs inundaţii în zona Sighişoarei,

cantitata de apă pe întreg anul fiind de 946, 3mm/m2.

14

Precipitaţiile medii anuale se înscriu între 650-700 mm/m2. Cantitatea anuală de

precipitaţii este influenţată de factorul orografic, astfel în culoarul Târnavei Mari se

înregistrează 600-700 mm, iar în zona dealurilor înalte, la nord de Sighişoara, Dealul

Bisericii şi în partea de sud Dealul din Mijloc, Dealul Ciuhii, o cantitate de 700-800 mm.

Ploile de convecţie pot da cantităţi maxime de apă 80-90 mm/m2/24h. În cursul anului,

numărul de zile cu precipitaţii este de 100-120, iar în cele cu ninsoare, 17-35. Iarna,

grosimea stratului de zăpadă poate fi de 55-65 cm şi se poate menţine 50-60 zile.

Bibliografie

FOSTRAT K. S. (1948) Der Stadtwald von Schäßburg seine Lebensgeschichte.

Tiposcript. Archive from Gundesheim, Germany.

2.3 Descrierea mediului biotic

2.3.1 Vegetaţia ierboasă a platoului Breite

Csergő Anna-Mária

Covorul vegetal de pe platoul Breite a început să se formeze la începutul veacului trecut,

în momentul tăierii stejăreto-cărpinetelor existente aici şi transformării lor de către saşi

în pădure-parc destinată ghindăritului (Akeroyd 2003, Mountford & Akeroyd 2005).

Compoziţia lui actuală însă este determinată în mare parte de caracteristicile fizico-

chimice ale solului.

15

Astfel, în urma răririi pădurilor de aici, s-a redus cantitatea de umiditate pierdută

prin procesul de evapotranspiraţie şi s-au accelerat procesele de gleizare a solurilor de

pădure, respectiv transformarea lor în podzoluri levigate pseudogleice, cu o cantitate

însemnată de argilă în orizontul B. Din cauza permeabilităţii reduse a acestuia, între

orizontul B şi stratul superior, subţire, s-au accentuat procesele de înmlăştinire a solului

şi s-a format o pătură subţire de nămol cu humus (Forstrat 1948). Aceşti factori,

împreună cu pH-ul uşor scăzut al acestor soluri au dus la înfiriparea unor pajişti

mezofile reprezentate prin fitocenozele asociaţiei cu caracter slab acid-neutrofil

Agrostio stoloniferae- Dechampsietum caespitosae Ujvarosi 1947, care se formează de

obicei în urma defrişării pădurilor de luncă (Foto 1).

Foto 1 - Pajiştile mezofile reprezentate prin asociaţia vegetală Agrostio stoloniferae- Deschampsietum caespitosae Ujvarosi 1947 pe platoul Breite (Foto T. Hartel)

În aceste pajişti, speciile mezo-higrofile apar în număr destul de ridicat. Caracterul

dominant al speciei Deschampsia caespitosa se face simţit abia începând cu luna iunie,

aspectul de primăvară al fitocenozelor fiind caracterizat prin prezenţa masivă a speciilor

Ranunculus acris, Lychnis flos-cuculi sau Myosotis scorpioides (Foto 2).

16

Foto 2 - Aspect de primăvară în fitocenozele asociaţiei Agrostio stoloniferae- Deschampsietum caespitosae Ujvarosi 1947 pe platoul Breite. (Foto T. Hartel)

În perioada verii, tufele speciei Deschampsia caespitosa pot deveni pe alocuri aproape

monodominante, realizând acoperiri de 75-90%. Aceste fragmente de pajişti sunt sărace

în specii şi sau format probabil din fitocenozele mai umede ale aceleiaşi asociaţii, ca

urmare a drenării terenului prin construirea în anii 1980 a unui sistem de canale de

drenaj pe platoul Breite.

Pe unele porţiuni unde umiditatea este mai ridicată, tufele speciei dominante

sunt mai rare, iar Juncus effusus realizează acoperiri mai mari, de 15-20%. În aceste

fragmente, diversitatea floristică este mai ridicată şi îşi fac apariţia specii dicotiledonate

ca Sanguisorba officinalis, Filipendula ulmaria, Potentilla erecta, Succisa pratensis,

Betonica officinalis sau specii de rogoz Carex ovalis, Carex nigra. De asemenea,

Polygonum bistorta poate realiza acoperiri de 20-30 % (Foto 3). Este de remarcat

prezenţa speciilor protejate Gentiana pneumonanthe (Foto 4) şi Dactylorhiza

incarnata.

17

Foto 3 - În pajiştile de Agrostio stoloniferae-Deschampsietum caespitosae, Polygonum bistorta realizează acoperiri ridicate în locurile cu umiditate mai ridicată (Foto K. Öllerer)

Foto 4 - Gentiana pneumonanthe, specie protejată în pajiştile mezofile de pe platoul Breite (Foto T. Hartel)

18

Foto 5 – Caricetum vesicariae Br.-Bl. & Denis 1926 într-o baltă temporară de pe platoul Breite (Foto C. Moga)

În total 72 de bălţi temporare au fost inventariate pe platoul Breite (Hartel T., Ölerrer

K., com. pers.). Vegetaţia dominantă a acestor bălţi este alcătuită din specii de rogoz

(Carex sp.). În cea mai mare ca întindere s-a dezvoltat asociaţia Caricetum vesicariae

Br.-Bl. & Denis 1926, în care pe lângă specia dominantă Carex vesicaria apar foarte rar

specii ca Polygonum hydropiper, Scutellaria galericulata, Lythrum salicaria,

Epilobium palustre, Carex elata, sau la margine Carex vulpina, Scirpus sylvaticus,

Agrostis stolonifera (Foto 5). Aceste bălţi seacă în diferite perioade ale verii, începând

chiar cu luna mai în anii mai secetoşi (Hartel T., com. pers.).

Foto 6 - În locurile păşunate, urzicile se dezvoltă masiv sub coroana stejarilor seculari (Foto T. Hartel)

În locuri cu umiditate excesivă, în special pe lângă canalele de drenaj şi în interiorul

acestora se formează fragmente de fitocenoze cu întindere redusă aparţinând

asociaţiilor Scirpetum silvatici Schwick.1944 şi Epilobio palustri-Juncetum effusi

Oberdorfer (1953) 1957.

Acolo unde se păşunează şi animalele staţionează sub coroana stejarilor, se dezvoltă

masiv urzica (Urtica dioica) (Foto 6).

19

Un aspect îngrijorător este apariţia pe platou a speciei adventive extrem de

agresive Solidago canadensis, reprezentată deocamdată prin indivizi puţini. De

asemenea, în unele porţiuni specia autohtonă Cirsium vulgare devine invadantă,

probabil ca o consecinţă a păşunatului intensiv.

Tot ca aspect negativ, şi care necesită acţiuni de management activ al platoului este

regenerarea masivă a carpenului (Carpinus betulus), şi, într-o măsură mai mică,

răspândirea tufelor de salcie (Salix sp.), ca urmare a succesiunii naturale de împădurire

a acestui tip de habitat (Foto 7). Puietul de carpen împiedică regenerarea naturală a

stejarului şi ameninţă peisajul specific a pădurii-parc. Este posibil să aibă influenţe

negative şi asupra vigurozităţii stejarilor seculari.

Foto 7 - Puietul de carpen (Carpinus betulus) regenerează masiv în unele porţiuni pe platoul Breite (Foto K. Öllerer)

20

2.3.2 Stejarii de pe Breite

Cei 639 ce arbori aparţin speciilor Quercus robur, Q. petrea şi a hibrizilor dintre aceştia

(Figura 2). Cercetările realizate în anul 2006 pe baza caracterelor morfologice arată că

majoritatea exemplarelor sunt hibrizi (Figura 3). Peste 450 arbori pot fi consideraţi ca

fiind multiseculari pe baza caracterelor biometrice.

0

100

200

300

400

500

600

Hibrizi Q. petrea Q. robur

Număr exemplare

Figura 3. Numărul de exemplare aparţinând celor două specii precum şi a hibrizilor dintre acestea.

Vârsta înaintată face ca aceşti arbori să fie sensibili la schimbările provocate de om în

calitatea habitatului (modificarea regimului hidric al platoului prin săparea unor şanţuri

de drenaj) şi a vandalizărilor (arderea şi tăierea lor). Datorită acestui stres, arborii

multiseculari de pe Breite îşi pierd rezistenţa la boli, furtuni sau manifestări climatice

extreme (perioade lungi de secetă). Astfel, arborii cu coronament relativ întreg (gradul

de distrugere mai mic de 20%) sunt puţini; majoritatea au coronamentul distrus în

proporţie de peste 35-40 %, în unele cazuri chiar până la 95% (Figura 4). Anual, un

numar de 3-5 arbori se rup complet sau pierd ramuri groase.

21

Figura 4. Numărul exemplarelor de arbori, repartizate pe diferite categorii de distrugere. Curba reprezintă distribuţia normală.

Observaţiile arată că ruperea sau căderea acestor ramuri nu poate fi prezisă pe baza

caracteristicilor externe ale arborilor: arbori aparent “sănătoşi” pot să cadă pe când alţii,

cu un grad mare de distrugere, se menţin.

Bibliografie

1. AKEROYD, J. R. 2003. A Transylvanian wood-pasture. Plant Talk 34: 34-37.

2. FORSTRAT, K. S.. 1948. Talajszelvény vizsgálat a Breiten (traducere din limba

germană)

3. MOUNTFORD, J.O., AKEROYD, J.R.. 2005. A biodiversity assessment of the Saxon

villages region of Transylvania. Transylvanian Review of Systematical and

Ecological research.2: The Târnava River Basin: 31-42.

0 20 40 60 80 100

Categorii de distrugere (%)

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

Număr exemplare

22

4. QUELCH, P., 2001, Ancient Wood Pasture in Scotland, An Illustrated Guide to

Ancient Wood Pastures in Scotland, Forestry Commission, National Office for

Scotland

5. CROFTS, A., JEFFERSON, R.G. (ed.). 1999. Lowland Grassland Management

Handbook, Management Handbooks, English Nature, Northminster House,

Peterborough, England

6. (http://www.english-nature.org.uk/pubs/Handbooks/upland.asp?id=5)

7. BURN, A. (ed.). 2003. The Herbicide Handbook: Guidance on the use of

herbicides on nature conservation sites. English Nature, Northminster House,

Peterborough, England (http://www.english-

nature.org.uk/pubs/Handbooks/upland.asp?id=7)

23

2.3.3 Lepidopterele platoului Breite

Vlad Dincă

S-a identificat o populaţie aparţinând speciei de interes comunitar Maculinea teleius,

listată pe anexele II şi IV ale Directivei Habitate.

Maculinea teleius (Bergsträsser, 1779) este un element transpalearctic care apare din

zonele de şes şi până în etajul montan, frecventând în special zonele înmlăştinite,

fâneţele (mezo)higrofile, pădurile foarte umede, dar şi zonele de tip stepic (KOSTROWICKI

1969).

M. teleius este prezent în Pirinei şi în unele regiuni din Europa Centrală, pentru ca apoi

arealul său să se extindă mult înspre est, unde atinge nordul Chinei, Korea şi Japonia

(TOLMAN & LEWINGTON 1997).

Principalele elemente de habitus care permit identificarea corectă a speciei sunt:

suprafaţa redusă (sau chiar absentă) a zonei albastre de la baza feţei inferioare a aripilor

posterioare, plus şirul de pete postdiscale negre rotunjite de pe faţa superioară a aripilor

anterioare şi posterioare.

Ouăle, de culoare verzuie, sunt depuse unul câte unul (şi de regulă numai unul pe o floare) pe inflorescenţele tinere (verzi) de Sanguisorba officinalis. Este astfel evitată competiţia intraspecifică pentru hrană între tinerele larve eclozate. Totuşi, întrucât specia înrudită M. nausithous depune ponta pe florile aceleiaşi plante, acolo unde speciile coexistă, apare în mod inevitabil competiţie interspecifică pentru sursa trofică. Larvele sunt obligat mirmecofile şi ating stadiul al patrulea de dezvoltare în 3-4 săptămâni (WYNHOFF 2001). Asocierea cu specii de furnici nu constituie un caz de simbioză sau comensalism, ci reprezintă un tip de parazitism primitiv (ALS & al. 2004). Ciclul de viaţă se desfăşoară astfel (WYNHOFF 2001): Maculinea teleius ♂

Foto: Vlad Dincă

• ouăle sunt depozitate şi ascunse printre mugurii de Sanguisorba officinalis

• larvele eclozate rămân pe inflorescenţe unde se hrănesc cu seminţele acesteia

24

• cca 50% dintre larvele eclozate supravieţuiesc pe inflorescenţe până în stadiul al

patrulea larvar

• începând cu a doua jumătate a lunii iulie şi până în prima jumătate a lui

septembrie, larvele trăiesc pe Sanguisorba officinalis

• când au atins stadiul al patrulea de dezvoltare, larvele părăsesc plantele gazdă

lăsându-se să cadă pe sol

• trebuie apoi să fie găsite de furnici lucrătoare din genul Myrmica (în special M.

scabrinodis, mai rar alte specii) şi aduse în interiorul muşuroiului de furnici

• procedura de „adopţie” a larvei durează de regulă între 30-90 minute şi implică

un proces complex: larva este palpată iar aceasta răspunde prin eliminarea unei secreţii

dulci cu ajutorul glandei nectarifere dorsale.

• dacă larva nu este adoptată de specia de Myrmica adecvată, aceasta nu va

supravieţui peste iarnă

• ajunse în muşuroi, larvele sunt complet ignorate de către furnicile adulte; ele se

transformă din fitofage în carnivore şi se hrănesc cu larvele furnicilor

• numărul de larve/muşuroi este întotdeauna foarte scăzut (de regulă o

singură larvă/muşuroi) → necesitatea existenţei unui număr ridicat de muşuroaie

• larvele sunt capabile să reziste fără hrană pentru o perioadă de timp; acest lucru

se întâmplă deoarece acestea se hrănesc uneori atât de intens cu larvele furnicilor încât

colonia este afectată şi părăseşte muşuroiul; larvele parazite aşteaptă atunci

recolonizarea de către furnici şi apoi continuă procesul de hrănire

• larva rămâne în muşuroi cca. zece luni, timp în care se hrăneşte şi hibernează;

peste 90% din masa totală corporală este acumulată în timpul petrecut în muşuroi

• împuparea are loc în camerele superioare ale muşuroiului

• emergenţa adulţilor are loc în iulie

Specia este univoltină, adulţii zburând de la sfârşitul lui iunie până în prima jumătate a

lunii august. Este cea mai sedentară specie de Maculinea, adulţii fiind în marea

majoritate a cazurilor strict legaţi de teritoriul coloniei căreia îi aparţin. Spre deosebire

25

de M. nausithous, care se deplasează uneori pe distanţe mai mari prin intermediul

biocoridoarelor, M. teleius nu a fost decât rareori observat realizând acest lucru

(WYNHOFF 2001).

M. teleius preferă în linii mari aceleaşi tipuri de habitat în care este prezent M.

nausithous, însă manifestă exigenţe ecologice mai stricte, în sensul că necesită pajişti

deschise (as. de tipul Junco-Monilion în nord, sau Arrhenaterion ori zone cu

Phragmites sau Carex în sud) bogate în muşuroaie de Myrmica scabrinodis (WYNHOFF

2001).

Tabel 1 - Specii diurne de fluturi identificate pe platoul Breite, care prezintă importanţă deosebită sub aspect protectiv.

TAXON L. R.

O.M. 1.198/2005

L. 13/1993 Berna

Rez. 6 Berna

92/43/EEC Habitate

2 3A 3B 1 2 3 II IV V Papilionidae Parnassius mnemosyne transsylvanica Schmidt, 1930

NT X X X

Pieridae *Leptidea morsei major Grund, 1907 EN X X X X Lycaenidae Lycaena dispar rutila (Werneburg, 1864) VU X X X X X X Maculinea arion (Linnaeus, 1758) NT X X X Maculinea teleius (Bergsträsser, 1779) EN X X X X X X Abrevieri: L. R. = lista roşie pentru lepidopterele din România (RÁKOSY 2003) NT = taxon potenţial ameninţat (near threatened); VU = taxon vulnerabil (vulnerable); EN = taxon periclitat (endangered). Notă: * = specie prioritară

Conservare

Declinul accentuat al populaţiilor de M. teleius prezente în Europa se datorează

aceluiaşi set de factori care afectează specia M. nausithous, întrucât ambele specii sunt

specialişti ai aceluiaşi tip de habitat.

Cu toate acestea, s-a constatat că, în majoritatea cazurilor în care cele două specii împart

acelaşi teritoriu, M. teleius este mai rar decât „vecinul” său (WYNHOFF 2001). Specia

26

pare să fie mai sensibilă faţă de modificările survenite în mediu, probabil pe de o parte

datorită mobilităţii mai scăzute decât M. nausithous, iar pe de altă parte, datorită

preferinţelor pentru pajişti naturale deschise de calitate mai ridicată (naturale sau

seminaturale) decât cele în care poate supravieţui M. nausithous (WYNHOFF 2001,

BENEŠ & KONVIČKA 2002).

În prezent, specia este considerată cel mai periclitat reprezentant al genului în

Europa, fiind obiectul unor programe de monitoring, conservare şi reintroducere (ex.

Olanda) similare celor aplicate lui M. nausithous.

În România specia este foarte localizată, însă prezentă în mai multe colonii; se află

probabil într-un accentuat declin. Spunem „probabil” pentru că în prezent nu deţinem

informaţii detaliate privitor la distribuţia şi mai ales la evoluţia populaţiilor existente pe

teritoriul ţării. Este totuşi de aşteptat ca în următoarele decade, în lipsa unor acţiuni

concrete de conservare şi monitoring cel puţin a populaţiilor reprezentative, numărul şi

calitatea coloniilor existente (încă) să scadă drastic, urmând „modelul” nefericit al

Europei Centrale.

În lista roşie a lepidopterelor României, M. teleius are statutul de taxon periclitat (EN)

la nivel naţional, cu unele populaţii critic periclitate (CR) la nivel regional (RÁKOSY

2003).

Alături de această specie pe care am identificat-o personal, de pe platoul Breite au mai

fost semnalate o serie de lepidoptere diurne de interes comunitar (Tabel 1) şi anume1:

Parnassius mnemosyne, Leptidea morsei major, Lycaena dispar rutila şi Maculinea

arion.

1 Aceşti patru taxoni au fost semnalaŃi de către ILF JACOBS şi PIETER BLONDÉ în “Fauna survey of the Saxon villages of Transylvania, Romania”, 74 pp.

27

Parnassius mnemosyne ♂ Foto: Vlad Dincă

Leptidea morsei ♀ Foto: Vlad Dincă

Lycaena dispar ♂ Foto: Vlad Dincă

Maculinea arion ♂ Foto: Vlad Dincă

Parnassius mnemosyne – în România apare de regulă de-a lungul lizierelor unde este

prezentă baza trofică larvară şi anume specii din genul Corydalis (C. solida, C. cava). În

România este foarte localizat, dar formează adesea colonii viguroase.

Leptidea morsei major – apare de obicei în luminişurile sau de-a lungul lizierelor

pădurilor de foioase mature; plante gazdă: Lathyrus verna, L. niger. În România

distribuţia speciei este destul de puţin cunoscută, însă nu este comună.

Lycaena dispar rutila – preferă pajiştile (mezo)higrofile şi zone înmlăştinite precum

margini de lacuri, râuri, canale, poduri; plante gazdă: specii de Rumex. În România, cu

toate că este localizată, este larg răspândită, adesea în colonii importante.

Maculinea arion – este mai xerofilă decât M. teleius. Apare deopotrivă în habitate

xerice (ex. stâncării calcaroase), fâneţe mezofile, zone cu tufărişuri, luminişuri de

pădure. Specie mirmecofilă, cu un ciclu de viaţă similar lui M. teleius. Plante gazde:

specii de Thymus. În România este destul de larg răspândită, adesea în colonii

semnificative.

Cu toate că procesul de inventariere a lepidopterofaunei (diurne şi nocturne)

prezente în zona platoului Breite se află abia la început, rezultatele obţinute până în

prezent atestă valoarea habitatelor prezente în regiune. Este de aşteptat ca, în urma

unor cercetări ulterioare aprofundate referitoare la fauna de lepidoptere, numărul

taxonilor de interes european şi/sau naţional să crească, inclusiv în ceea ce priveşte

speciile nocturne.

28

Bibliografie

BENEŠ, J, KONVIČKA, M., (2002): Butterflies of the Czech Republic: Distribution and

conservation I & II. Společnost pro ochranu motýlů, Praha

KOSTROWICKI, A., S., (1969): Geography of the palearctic Papilionoidea (Lepidoptera),

Panstwowe Wydawnictwo Naukowe, Cracovia

RÁKOSY, L. (2003): Lista roşie pentru fluturii diurni din România. – Bul. inf. Soc. lepid.

rom. 13 (1-4): 9-26.

TOLMAN, T., LEWINGTON, R., (1997): Butterflies of Britain and Europe, Harper Collins

Publishers, London, 320 pp.

WYNHOFF, I., (2001): At home on Foreign Meadows: the Reintroduction of two

Maculinea Butterfly species. Doctoral Thesis. Wagenigen Agricultural University, The

Netherlands, 236 pp.

29

2.3.4 Amfibieni şi reptile de pe platoul Breite

Tibor Hartel şi Kinga Öllerer

Date referitoare la statutul legal al amfibienilor din Rezervaţia Breite

Tabel 1. Speciile de amfibieni şi reptile identificate în zona propusă pentru protecţie şi

statutul lor protectiv

Specie Conventia de la Berna

Directiva habitate 92/43/EEC

Legea 462/2001

Categoria de vulnerabilitate (IUCN)

REPTILE

Lacerta agilis II IV IV

Anguis fragilis III Natrix natrix III LR/lc

AMFIBIENI

Triturus cristatus II II, IV III, IV LC

Triturus vulgaris ampelensis

III III LC

Bufo bufo III III LC Bombina variegata II II, IV III, IV LC Pelobates fuscus II IV III,IV LC Rana dalmatina II IV V LC Rana temporaria III V V LC Hyla arborea II IV III, IV LC

Legenda: Directiva habitatelor 92/43/EEC: II=conservare prin stabilirea unor arii protejate; IV=strict protejată; V=exploatarea necesită măsuri manageriale. Conventia de la Berna: II=strict protejată; III=protejată. Legea 462/2001: 3=Anexa 3: Speciile de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică; 4=Anexa 4: Specii strict protejate; 5=Anexa 5: Specii de animale de interes comunitar ale căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management. IUCN: LR - lower risk (risc scăzut); LC -least concern (preocupare redusă).

30

Schimbări recente în statutul amfibienilor şi reptilelor din România, cu

menţionarea acelor specii care se găsesc pe platoul Breite

În data de 6. XII. 2005 a apărut Ordinul pentru actualizarea anexelor nr. 2, 3, 4 şi 5 la

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale

protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu

modificări şi completări prin Legea nr. 462/2001.

Conform anexelor acestui Ordin, statutul reptilelor şi a amfibienilor din zona

propusă pentru protecţie este următoarea:

ANEXA Nr. 2. SPECII de plante şi de animale a căror conservare necesită

desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială

avifaunistică:

Reptile: nici o specie

Amfibieni: Triturus cristatus, Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata,

Pelobates fuscus.

ANEXA Nr. 3 A. SPECII de animale şi plante care necesită protecţie strictă

Reptile: Lacerta agilis

Amfibieni: Triturus cristatus, Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata, Hyla

arborea, Rana dalmatina, Pelobates fuscus.

ANEXA Nr. 3 B. Specii de Interes Naţional – Specii de animale şi plante care

necesită o protecţie strictă

Reptile: Anguis fragilis

Amfibieni: Bufo bufo, Rana temporaria.

31

ANEXA Nr. 4 A. Specii de Interes Comunitar – SPECII de plante şi animale

de interes comunitar ale căror prelevare din natură şi exploatare fac

obiectivul măsurilor de management

Reptile: nici o specie

Amfibieni: Rana temporaria.

Despre ecologia amfibienilor de pe Platoul Breite

Amfibienii depun ponta în apă, larvele cresc şi se dezvoltă în apă, până când ating

dimensiunea şi stadiul de dezvoltare care să le permită metamorfozarea. Cea mai

puternică constrângere pentru amfibienii care trăiesc pe platoul Breite este reprezentată

de perioada acvatică a habitatelor de reproducere. Studiile preliminare (Hartel et al.

2005) cât şi studile efectuate în 2006 arată că cele mai stabile habitate acvatice pentru

amfibieni pe platoul Breite sunt reprezentate de şanţurile de drenaj. Acestea sunt mai

adânci şi conţin apă pe o perioadă mai îndelungată de timp decât bălţile temporare.

Figura 5 arată că numărul de habitate folosite pentru reproducere este mai mare decât a

celor în care larvele se metamorfozează. Diferenţele specifice ale succesului reproductiv

la nivel de comunitate (Figura 5) sunt date de capacitatea larvelor de a exploata cu

eficienţă mediul acvatic temporar, precum şi de abilitatea fiziologică de a se

metamorfoza când riscul mortalităţii survenite din desecarea habitatelor (asociate cu

creşterea densităţii, depleţia hranei, acumularea produselor metabolice, etc.) este mare.

Astfel speciile cu success reproductiv cel mai ridicat pe platoul Breite sunt izvoraşul cu

burta galbenă (Bombina variegata), broasca roşie de pădure (Rana dalmatina) şi

broasca roşie de munte (Rana temporaria). Bombina variegata se reproduce de mai

multe ori pe an (izvoraşul cu burtă galbenă) în strânsă sincronizare cu precipitaţia.

Toate cele trei specii au plasticitate fenotipică2 mare. Alte specii, cum ar fi broască

râioasă brună (Bufo bufo), broasca săpătoare brună (Pelobates fuscus), tritonul cu

2 prin acest termen se înţelege capacitatea larvelor de amfibieni de a-şi accelera dezvoltarea în cazul in care scăderea calităţii habitatului sau dispariţia acesteia ameninţă cu moartea larvele

32

creastă (Triturus cristatus) etc. nu sunt capabile de plasticitate fenotipică atât de mare,

desecarea habitatelor cauzănd mortalitate în masă la aceste specii (Figura 5).

Studiile efectuate în 2006 arată că pentru metamorfoza larvelor aparţinând

speciilor Bufo bufo, Hyla arborea, P. fuscus, Truturus cristatus este nevoie de o

perioadă acvatică care depăşeşte 100 de zile.

Bălţi temporare cu diferite perioade acvatice sunt prezentate în Foto 8,9 şi 10.

Figura 5 – Folosirea habitatelor pentru reproducere de către speciile de amfibieni (a) identificate pe platoul Breite şi succesul reproductiv al acestora (b) în anii 2003-2005 (din Hartel et al., 2005)

Bombina variegata

Rana dalmatina

Triturus vulgaris

Bufo bufo

Rana temporaria

Triturus cristatus

Hyla arborea

Pelobates fuscus

0

5

10

15

20

25

30

35

Numărul de habitate

folosite pentru

reproducere

2003

2004

2005

a

Bombina variegata

Rana dalmatina

Triturus vulgaris

Bufo bufo

Rana temporaria

Triturus cristatus

Hyla arborea

Pelobates fuscus

0

5

10

15

20

25

30

Numărul de habitate în

care s-au m

etamorfozat

cu succes larvele

2003

2004

2005

b

33

Foto 8 - Dinamica şi succesiunea vegetaţiei într-una dintre bălţi (balta nr. “45”) în perioada aprilie - septembrie 2006. (Foto: T. Hartel şi K. Öllerer)

34

Foto 9 – Două aspecte a unei zone mlăştinoase (balta nr. “128”) de pe platoul Breite: la începutul perioadei de reproducere a amfibienilor (sus) şi în mijlocul lunii iunlie când balta a desecat (jos). Menţionăm faptul că această zonă mlăştinoasă este drenată de un sanţ care se află în apropierea ei. Această zonă a desecat până la mijlocul lunii iunie în fiecare an. În perioade secetoase poate seca chiar la începutul lunii mai (ex. anul 2003). În apropierea acestui habitat s-au identificat specii de plante ca Gentiana pneumonanthe, Dactylorhiza maculata. (Foto C. I. Moga şi T. Hartel)

35

Foto 10 – Baltă temporară cu o densitate mare de larve de broască râioasă brună (Bufo bufo) în 2003. (Foto T. Hartel)

Bibliografie

HARTEL, T., MOGA, C.I. şi NEMES, SZ. 2005. Use of temporary ponds by amphibians

in a wooded pasture, Romania. Biota 5: 21-28.

36

2.3.5 Avifauna platoului Breite

Cosmin Ioan Moga

Studiul avifaunei a fost realizat în anii 2004, 2005 şi 2006, acoperindu-se toate fazele

fenologice. Am folosit metoda transectului liniar (Bibby et al, 2002), densităţiile

prezentate fiind înregistrate pe suprafaţa de 133 ha.

Fiind înconjurat de păduri naturale, Platoul Breite crează heterogenitate

structurală la nivel de peisaj, prezentând importanţă deosebită atât ca suport pentru

nidificaţie şi trofic pentru speciile care cuibăresc pe platou, cât şi suport trofic pentru

speciile care cuibăresc în pădurile vecine (Moga, 2005). Din acest motiv sunt prezentate

atât speciile cuibăritoare pe platou cât şi cele care cuibăresc în pădurile vecine (tabel 1).

Faţă de sursa bibliografică anterior menţionată, precizăm că studiile realizate în 2006

au adus unele modificări în ceea ce priveşte avifauna clocitoare de aici (Tabel 1).

Tabel 1. Speciile de păsări identificate pe platoul Breite şi în pădurile înconjurătoare şi statutul lor protectiv.

Specii de păsări

Convenţia de la Berna

Convenţia de la Bonn

Directiva păsări 79/409 EU

Legea 462/2001

Ardea cinerea** III V Ciconia ciconia¹ II II I III Ciconia nigra¹ II II AI III Aquila pomarina¹ II II AI III,IV Buteo buteo² II IV Buteo lagopus** II IV Pernis apivorus¹ II AI III Accipiter gentilis² II II IV Accipiter nisus² II IV Falco peregrinus** II II AI III Falco subbuteo¹ II II IV Falco columbarius** II AI III Falco tinnunculus¹ II IV Columba oenas¹ III AII/2 V Columba palumbus¹ AIII/1 V

37

Streptopelia turtur¹ III AII/2 V Cuculus canorus¹ III IV Athene noctua² II IV Bubo bubo² II AI III Strix uralensis² II IV Asio otus² II IV Strix aluco² II IV Upupa epops¹ II IV Picus viridis² II IV Picus canus² II AI III Dendrocopos major² II IV Dendrocopos

syriacus² II AI III, IV

Dendrocopos medius² II AI III, IV Dendrocopos minor² II IV Dendrocopos

leucotos² AI III, IV

Dryocopus martius²

II AI III

Jinx torquilla¹ II III Lullula arborea¹ III AI III Hirundo rustica¹ II IV Anthus trivialis¹ II IV Motacila alba¹ II IV Lanius collurio¹ II AI III, IV Lanius excubitor² II IV Oriolus oriolus¹ II IV Sturnus vulgaris¹ AII/2 V Garrulus glandarius² AII/2 V Pica pica² AII/2 V Corvus monedula² AII/2 V Corvus frugilegus² AII/2 V Corvus corone cornix² AII/2 V Corvus corax² III IV Troglodytes

troglodytes¹ II IV

Sylvia borin¹ II IV Sylvia atricapilla¹ II IV Sylvia comunis¹ II IV Phylloscopus

trochilus¹ III IV

Phylloscopus collybita¹

III IV

Phylloscopus sibilatrix¹

III IV

38

Regulus regulus** II IV Ficedula albicollis¹ II AI III, IV Ficedula parva¹ II AI III, IV Saxicola rubetra¹ II IV Saxicola torquata¹ II IV Phoenicurus

phoenicurus¹ II IV

Erithacus rubecula¹ II IV Turdus merula² III AII/2 Turdus philomelos¹ III AII/2 V Turdus viscivorus² III AII/2 V Turdus pilaris** III AII/2 V Parus palustris² II IV Parus montanus² II IV Parus coeruleus² II IV Parus ater² II IV Parus major² II IV Aegithalos c.

caudatus² II IV

Aegithalos c. europaeus²

II IV

Sitta europea² II IV Certhia familiaris² II IV Passer montanus² III Fringilla coelebs² III IV Pyrrhula pyrrhula** III IV Coccothraustes coccothraustes²

II IV

Serinus serinus¹ II IV Carduelis chloris² II IV Carduelis carduelis² II IV Loxia curvirostra** II Carduelis cannabina² II IV Emberiza citrinella² II IV

Notă: - speciile de păsări marcate cu bold sunt cuibăritoare pe platoul Breite. ** = specii de păsări care nu cuibăresc pe platou sau în pădurile vecine (oaspeţi de iarna şi specii

de pasaj). ¹ - specii de păsări clocitoare, oaspeţi de vară. ² - specii de păsări clocitoare, sedentare.

Au fost identificate în total 83 specii de păsări dintre care 20 specii (24,09)

cuibăresc pe platoul Breite, 55 specii (66,26) cuibăresc în pădurile şi poienile vecine, iar

8 specii (9,63%) sunt specii de pasaj sau oaspeţi de iarna (Tabel 1, Figura 6). Dintre

39

păsările care cuibăresc pe platoul Breite 10 specii sunt oaspeţi de vară, iar 10 specii sunt

sedentare. În ceea ce priveşte speciile care cuibăresc în pădurile şi poienile

înconjurătoare, 24 specii sunt oaspeţi de vară iar 31 specii sunt sedentare (Tabel 1).

83

20

55

8

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

Total specii Specii

cuibăritoare pe

platoul Breite

Specii care

cuibăresc în

pădurile şi

poienile vecine

Specii de pasaj şi

oaspeŃi de iarna

Figura 6. Repartiţia pe habitate a speciilor de păsări identificate în zona Breite şi aspecte fenologice ale acestora.

Este important de subliniat rolul platoului ca şi habitat de hrănire pentru

numeroase specii de păsări care cuibăresc în pădurile vecine, în special pentru cele cu

teritoriu dublu (răpitoare de zi şi de noapte) şi pentru păsările insectivore. Astfel, din

totalul de 55 specii care cuibăresc în pădurile vecine, 37 (63,7%) folosesc platoul ca şi

habitat de hrănire. Importanţa platoului ca sursă trofică pentru avifaună se evidenţiată

în special în cazul piciformelor, falconiformelor şi strigiformelor. Pentru piciforme

stejarii seculari, atât cei vii cât şi trunchiurile căzute la pământ, constituie un habitat

valoros pentru procurarea hranei, existând stejari în care au fost numărate aproximativ

80 de găuri de hrănire făcute de ciocănitori din diferite specii. Muşuroaiele de furnici

existente pe platou sunt sursă trofică importantă mai ales pentru speciile Picus viridis,

P. canus şi Jynx torquilla. În ceea ce priveşte răpitoarele (falconiforme şi strigiforme),

majoritatea sunt specii cu teritorii duble: de nidificaţie şi hrănire. Pentru indivizii

40

acestor specii platoul Breite reprezintă teritoriul de hrănire fiind indispensabil acestora.

În primăvara anului 2006 la un transect de 1 km, am semnalat pe platou 4 indivizi de

Strix uralensis (Foto 11), specie care înregistrează o populaţie bine reprezentată în

această arie, deşii se găseşte aici la limita sudică de existenţă a arealului (Moga, 2005).

Capacitatea de suport a unei arii pentru răpitoare este dată de existenţa a două tipuri de

resurse: hrană şi locuri pentru nidificatie. Reducerea uneia dintre cele două resurse are

ca urmare declinul populaţiilor de răpitoare (Newton 2002).

Foto 11. Huhurezul mare-Strix uralensis.

În ceea ce priveşte spectrul trofic al păsărilor care cuibăresc pe platou, dintre cele

20 specii cuibăritoare, numai 4 specii sunt omnivore (Sturnus vulgaris, Turdus

viscivorus, Paser montanus şi Fringilla coelebs), restul fiind insectivore şi carnivore,

acest fapt subliniind importanţa platoului Breite ca suport trofic pentru aceste păsări.

41

Datorită stejarilor multiseculari cu numeroase scorburi, dar şi a pădurilor

naturale bătrâne înconjuratoare, cele mai mari densităţi pe platou au fost semnalate la

speciile Sturnus vulgaris şi Sitta europaea (Figura 7), aceste specii cuibărind şi în

pădurile înconjurătoare, situaţie întâlnită şi în cazul altor specii (Ficedula albicollis,

Fringilla coelebs etc.).

2 3 2 3 4 3 37

1 3 4 2 4 37

2 411 12 15 14

3224

120

882

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

110

120

Turdus philomelos

Garulus glandarius

Dendrocopos syriacus

Dendrocopos medius

Dendrocopos medius

Dendrocopos leucotos

Erithacus rubecula

Dryocopus martius

Saxicola rubetra

Lanius colurio

Lanius excubitor

Picus canus

Picus viridis

Phylloscopus collybita

Upupa epops

Jinx torquila

Oriolus oriolus

Motacila alba

Sylvia borin

Turdus viscivorus

Dendrocopos major

Ficedula albicollis

Fringilla coelebs

Passer montanus

Sitta europea

Anthus trivialis

Sturnus vulgaris

Număr de indivizi/133 ha.

Figura 7. Densităţiile indivizilor aparţinând speciilor identificate pe întreg platoul Breite (sunt incluşi şi indivizii specilor care cuibăresc în pădurile vecine şi folosesc platoul pentru hrănire).

În ceea ce priveşte avifauna de iarnă, prin arborii multiseculari şi muşuroaiele de

furnici existente, platoul Breite constituie habitat important de hrănire atât pentru

păsările sedentare de aici cât şi pentru speciile oaspeţi de iarnă (Tabel 1).

Indivizii majorităţii speciilor au o răspândire uniformă pe platou, dar anumite

specii sunt dependente de diferite elemente “cheie” din cadrul habitatului de pajişte cu

stejari multiseculari. Astfel, specia Lanius collurio este prezentă în zonele de pe platou

în care există arbuşti în special de măcieş - Rosa canina şi păducel – Crataegus

monogyna. Specia Saxicola rubetra a fost semnalata de asemenea, în zonele în care

stejarii multiseculari sunt rari iar printre ei există arbuşti mici, îmburuienare cu

Dipsacus sp. şi o uşoară invazie laxă de carpen- Carpinus betulus, sau puiet mic de

42

arbori dispus rar. Specia Lanius excubitor, a fost semnalată în marginea platoului, în

imediata vecinătate a lizierei pădurii, în zonă cu invazie de carpen. Ca şi măsură de

management pentru aceste specii, se vor păstra pe platou arbuştii de măcieş şi păducel,

iar în anumite locuri, în care stejarii nu sunt ameninţaţi, se va admite păstrarea invaziei

de carpen. Zonele cu o uşoară invazie de carpen de dimensiuni mici, constituie

microhabitate utile pentru cuibăritul speciei Anthus trivialis (Foto 12).

Foto 2. Cuib de fâsă de pădure Anthus trivialis. Foto: T. Hartel.

În zona A (nordul platoului) se găseşte cea mai mare densitate de stejari/suprafaţă,

aceştia fiind aici şi cel mai bine grupaţi, existând arbori în special mai tineri, a căror

coroane se ating (Foto 13). Aici a fost semnalată cea mai mare diversitate avifaunistică

(10 specii de păsări clocitoare). În timpul iernii, în această lizieră a platoului am

43

înregistrat cea mai mare diversitate de specii de păsări sedentare şi oaspeţi de iarnă (21

specii), precum şi cele mai mari densităţi ale unora dintre acestea/ha (Parus major-26

indivizi, Parus caeruleus-20 ind., Sitta europaea-11 ind., Aegithalos caudatus-15 ind).

Foto 13. Zona A - cu densitatea cea mai mare de stejari, mulţi dintre ei find tineri. Este un microhabitat valoros atât pentru avifauna clocitoare cât şi pentru suportul trofic al avifaunei de iarnă (foto C.-I. Moga).

Tot în această zonă, în liziera din apropierea drumului forestier cu arbuşti izolaţi şi puiet

de arbori, este singurul loc de pe platou în care a fost înregistrată la cuibărit specia

Lanius excubitor. În aceeaşi lizieră a fost semnalată ca şi cuibăritoare specia Saxicola

rubetra, aceasta mai fiind semnalată numai în partea de nord a platoului (Foto 14). Pe

parcursul verii, perechea de Saxicola rubetra şi juvenilii zburători, au fost frecvent

semnalaţi în vecinătatea lizierei mai sus amintite, într-o zonă în care nu există stejari

dar pajiştea este presărată cu Dipsacus sp. şi puiet de arbori de înălţime mică, dispus lax

(Foto 15).

44

Foto 14. Liziera de lângă drumul forestier, situată la capătul de sud al platoului, locul unde au fost semnalate speciile Lanius excubitor şi Saxicola rubetra.

Pentru conservarea acestei specii este necesară păstrarea pe platou a unor zone

deschise, fără stejari, unde prin intervenţii silvice va fi păstrat puietul de arbori la o

anumită dimensiune precum şi câteva tufe izolate de arbuşti.

Foto 15. Porţiunea fără stejari, dar cu puiet de arbori şi arbuşti mici izolaţi, singurul loc de pe platou unde în anul 2006 a fost semnalată constant perechea de Saxicola rubetra împreună cu juvenilii. Zona este situată în imediata apropiere a lizierei în care perechea a fost semnalată la începutul primăverii (vezi foto 2).

45

Porţiuniile din sudul platoului (zonele C şi D), cu suprafaţă şi volum interior mare,

conţin aproape în exclusivitate stejari multiseculari cu vârsta evaluată la peste 500 ani,

mulţi dintre ei având coroana şi trunchiul parţial deteriorate (Foto 16).

Foto 16. Zona D, cu stejari bătrâni, frecventată preferenţial de indivizii diferitelor specii de ciocănitori.

În aceste zone au fost semnalaţi cel mai frecvent indivizii speciilor aparţinând

Ordinului: Piciformes. Dintre toate speciile de ciocănitori, aici a fost semnalată cel mai

frecvent ciocănitoarea neagră-Dryocopus martius. Stejarii bătrâni de aici, cu trunchiul

şi coronamentul parţial deteriorat, constituie habitate de nidificaţie şi hrănire

importante pentru ciocănitori.

În viitor, pentru conservarea diversităţii speciilor de păsări de pe Platoul Breite, este

necesară menţinerea heterogenităţii microhabitatelor de aici. Restaurarea vechiilor zone

umede (mlaştinile permanente) de pe platou ar putea determina apariţia unor noi specii

de păsări pe platou.

46

Bibliografie

BIBY, C. J., BURGESS, N. D., HILL, D. A., MUSTOE, S., (2002). Birds census

techniques. Second Edition, Academic Pres.

MOGA, I. C., 2005. Study on the avifauna of the Mediaş Plateau. Scripta Ornitologica

Romaniae, Vol. II, 26-37.

MOGA I. C., 2005. The bird fauna from the centuries oak trees nature reserve from the

Breite Plateau and the neighbouring forests. Scripta Ornitologica Romaniae, Vol II, pag.

128-131.

NEWTON, I. 2002. Population limitation in birds of prey: a comparative approach. In:

Perrins C. M., Lebreton J.- D., Hirons G. J. M. Bird Population Studies. Oxford

University Press, pp. 3-21.

47

2.3.6. Mamiferele de pe platoul Breite

Alin David

Au fost identificate 30 specii, dintre care 10 specii de rozătoare, 5 specii de insectivore, 3

specii de chiroptere, 7 specii de carnivore,3 specii de artiodactile şi o specie de lagomorf.

Ordin Carnivora

Familia Canidae

1. Canis lupus (LC)

2. Vulpes vules (LC)

Familia Mustelidae

3. Martes foina (LR/lc)

4. Meles meles (LR/lc)

5. Mustela nivalis (LB/lc)

Familia Felidae

6. Felis sylvestris (LC)

Familia Ursidae

7. Ursus arctos (LR/lc)

Ordin Artiodactyla

Familia Cervidae

8. Cervus elaphus (LR/lc)

9. Capreolus capreolus (LR/lc)

Familia Suidae

10. Sus scrofa (LR/lc)

Ordin Lagomorpha

Familia Leporidae

11. Lepus europaeus (LR/lc)

48

Ordin Rodentia

Familia Muridae

12. Apodemus flavicollis (LR/lc)

13. Apodemus sylvaticus (LC)

14. Micromys minutus (LR/nt)

Familia Cricetidae

15. Arvicola terrestris (LR/lc)

16. Clethrionomys glareolus (LR/lc)

17. Microtus arvalis (LR/lc)

Familia Myoxidae

18. Myoxus glis (LR/nt)

19. Muscardinus avellanarius (LR/nt)

20. Dryomys nitedula (LR/nt)

Familia Sciuridae

21. Sciurus vulgaris (NT)

Ordin Insectivora

Familia Erinaceidae

22. Erinaceus concolor (LR/lc)

23. Crocidura leucodon (LR/lc)

24. Crocidura suaveolens (LR/lc)

25. Sorex araneus (LR/lc)

26. Talpa europaea (LR/lc)

Ordin Chiroptera

Familia Vespertilionidae

27. Nyctalus noctula (LR/lc)

28. Barbastella barbastellus (VU)

29. Pipistrellus pipistrellus (LC)

49

30. Plecotus auritus (LR/lc)

Note explicative: LR - lower risk (risc scăzut); LC -least concern (preocupare redusă);

VU - vulnerable (vulnerabil); NT - near threatened (aproape periclitat) (Conform IUCN

RedList, 2006)

Lupul (Canis lupus) şi vulpea (Vulpes vulpes) folosesc platoul Breite numai ca si

loc de hrănire in mod deosebit iarna. Ursul brun (Ursus arctos) este prezentă mai ales

iarna şi toamna (Foto 17). Prezenţa acestor specii de mamifere a fost determinată pe

baza urmelor lăsate in zăpadă şi a lăsăturilor precum şi prin observaţia directă. M. foina

şi M. nivalis sunt specii rezidente pe platou ia pentru M. meles, identificat după urmele

lăsate în zăpadă platoul reprezintă cartier de hrănire, la fel ca şi în cazul ursului. Platoul

Breite reprezintă loc de hrănire şi pentru cele trei specii de artiodactile identificate atât

prin orservaţie directă cât şi pe baza urmelor sau ale lăsăturilor.

Dintre mamifere, rozătoarele sunt grupul cel mai bine reprezentat (10 specii). Ele

reprezintă în principal resursa trofică de bază pentru păsările carnivore.

De asemenea, prin statutul lor protectiv, cele trei specii de pârş identificate

prezintă o importanţă deosebită ei fiind in mare măsură dependenţi de arborii bătrâni şi

scorburoşi ( în special M. glis şi D. nitedula). Insectivorele sunt dependente de lizierele

de pădure cu arbuşti sau de pajiştea naturala neinvadata de plante higrofile.

Prezenţa pe platou a celor patru specii de chiroptere este strâns legată de arborii

bătrăni, în ai căror scorburi naturale îşi găsesc adăpost.

50

Foto 17. Urme lăsate de urs pe carpen, partea de sud al platoului Breite (foto T. Hartel, 2006)

51

2.4 Istoria ariei protejate

Nicolae Tescula, Alexandru Goţa

Legătura platoului Breite cu oraşul Sighişoara a fost dintotdeauna foarte strânsă, acesta

oferind sighişorenilor un spaţiu unde puteau să-şi pască turmele de porci şi bovine,

necesarul de lemn pentru construcţii, dar şi un loc de recreere şi petrecere a timpului

liber. Astfel de habitate antropizate putem să regăsim, chiar dacă la o altă dimensiune,

în apropierea altor localităţi înfiinţate şi locuite de saşi cum ar fi Saschiz, Floreşti,

Stejereni, Malancrav, iar lângă oraşul Dumbrăveni habitatul respectiv chiar poartă

toponimul “Brite”. Făcând o corelare cu habitate asemănătoare ce pot fi regăsite în

vestul Europei (Marea Britanie, Franţa, Spania, Germania) putem deduce că acestă

pădure modificată cultural reprezintă un mod de exploatare durabilă a unei păduri

comunale pe care saşii l-au adus cu ei acum 800 de ani. Numeroase gravuri medievale

prezintă în mod grăitor acest tip de exploatare a pădurii de către comunitate. Unul

dintre cei mai prestigioşi specialişti în habitate de stejar, profesorul olandez H.M. Vera,

evidenţiază tocmai modul intuitiv în care oamenii din Evul Mediu au exploatat în folosul

lor aceste păduri, dar le-au şi conservat excelent precedând cu sute de ani termenul de

“dezvoltare durabilă”. O miniatură a fraţilor Limbourg din ciclul “Cele trei ore bogate ale

Ducelui de Berry” din secolul 14 reprezintă activitatea principală a lunii noiembrie, şi

anume hrănirea turmelor de porci cu ghinda scuturată de către păstori din copaci.

În ultimii 50 de ani însă, platoul Breite a fost supus unor intervenţii destructive

din partea omului: au fost planuri pentru construirea unui aeroport, s-a extras lemn de

stejar pentru necesităţile Uniunii Sovietice, au fost aruncate în aer tulpini şi rădăcini de

stejar şi s-a încercat amenajarea acestui spaţiu ca şi teren agricol pentru cultivarea

cerealelor.

Acum valoarea patrimoniului natural al rezervaţiei este recunoscută la nivel

naţional şi internaţional, iar protecţia ei este asigurată prin încredinţarea custodiei unui

parteneriat format din Fundaţia Mihai Eminescu Trust şi Consiliul Local Sighişoara.

52

Despre Breite avem ştiri cu mult inainte de apariţia oraşului Sighişoara, datorită

descoperirii în imediata apropiere a platoului, pe culmea numită Kulterberg, a unor

monede de argint din perioada romană. Un sighişorean, J. Roth, meşteşugar de

profesie, relatează că aici la platoul Breite a găsit în anul 1860 o monedă romană de

argint. Acest lucru l-a îndemnat pe profesorul de la Şcoala din Deal, Karl Fabritius, să

întreprindă în zonă o cercetare arheologică. Săpăturile din anul 1862 au scos la iveală

114 denari de argint din perioada republicii, dar şi a imperiului roman, ceea ce a

determinat pe arheologi să afirme că avem de a face fie cu o necropolă a unei familii, fie

cu un tezaur ascuns acolo în anumite vremuri de restrişte. Lipsa urmelor de oase

calcinate pune la îndoială ipoteza existenţei unui cimitir.

Totuşi, în anii 1960-70, a fost descoperit un cimitir important la Pârâul

Hotarului, aflat la poalele platoului Breite, care delimitează oraşul Sighişoara de satul

Şaeş. Au fost inventariate 45 de morminte de incineraţie, iar materialul descoperit a fost

datat din secolele II-III d.Hr.

O întrebare pe care ne-o punem este dacă platoul exista deja în perioada venirii

saşilor şi a întemeierii oraşului Sighişoara în secolul al XIII-lea. În lipsa unor informaţii

certe, terminologia germană a cuvântului „Breite” poate constitui un argument, acesta

traducându-se prin lărgime, lăţime, întindere, amploare. Cuvântul indică prezenţa unei

zone întinse, deschise, încă din această perioadă.

Existenţa unei zone de păşunat este atestată indirect de un document aflat la

Arhivele Statului Braşov, în fondul Primăriei Sighişoara, emis în anul 1583 de către

cancelaria lui Ştefan Bathory, rege al Poloniei şi principe la Transilvaniei, care la cererea

saşilor din cele Şapte Scaune (Orăştie, Sebeş, Sibiu, Sighişoara, Rupea, Miercurea şi

Cincu n.n.), interzice supuşilor cetăţilor Odorhei şi Făgăraş să pască „magnus ovium et

porcum” în pământurile şi pădurile de stejar de pe teritoriul acestor scaune fără ştirea

şi încuviinţarea autorităţilor locale.

Utilizarea în construcţii a lemnului de stejar din zonele încă relativ bogat

împădurite ale platoului este atestată în plină epocă modernă, când în paginile ziarelor

53

sighişorene este anunţată o licitaţie organizată de magistratul oraşului Sighişoara

pentru lemn de sterjar şi de fag din Kahlen Breite în anul 1872.

Toponimul „Kahle” sau „Kalte” Breite apare într-o hartă topografică pe care se

poate desluşi anul 1751, aflată la Arhivele din Viena şi care pare a fi prima ridicare

topografică a zonei Sighişoara.

În schimb, pe harta militară austriacă realizată la începutul secolului XX de către

Mr. Viktor Gerzabeck este menţionat toponimul „Ackeresch Breite”, un nume cu origine

neclară. Se pare că a existat o familie Akersch în Sighişoara, dar în volumul de referinţă

„Ecologia păşunatului şi istoria pădurii”, profesorul olandez F. W. M. Vera, specialist în

habitate de stejar, propune o altă teorie interesantă: termenul „Acker” a fost folosit în

evul mediu pentru a denumi ghinda (în engleză „acorn”), apoi a fost extins la pădurile

de foioase care produceau diverse fructe (ghindă, jir, alune etc.) şi unde erau aduşi

porcii comunităţii pentru a se hrăni. Aceste păduri aveau un statut aparte, tăiatul

copacilor fiind interzis.

Într-adevăr Ackeresch Breite este partea de pădure masivă aflată la vest de Kahle

Breite, ceea ce dovedeşte că saşii au adus cu ei şi au păstrat nu numai tradiţiile proprii ci

şi terminologia acestora.

Lângă Grosser Garten (al cărui nume se poate trage de la prezenţa a numeroşi

peri sălbatici), tot pe această hartă se regăseşte toponimul „Ochsensalash” (Sălaşul

taurului).

Un obiectiv important al planului de management trebuie să fie conservarea

toponimelor originale, cunoscute de către localnici, care demonstrează administrarea

durabilă de secole a platoului Breite.

Istoria platoului se schimbă în epoca modernă, când aici încep să se organizeze

impresionante serbări câmpeneşti, la sfârşitul primăverii sau începutul verii.

Perioada caldă a anului începea cu o sărbătoare care reuşea să anime întreg oraşul:

Skopationfest. Aceasta era o sărbătoare a primăverii organizată anual de şcoală. Numele

de Skopation vine de la latinescul Scopa care înseamnă mătură sau nuia. La început se

pare că era un obicei medieval conform căruia în fiecare primăvară elevii aduceau la

54

şcoală nuiele din care făceau mături pentru curăţenie. Se sărbătorea în luna mai, dar nu

avea legătură cu 1 Mai.

Nu se ştie când această sărbătoare a început a fi ţinută pe Breite, însă presa de

limbă germană ne oferă primele ştiri în acest sens în anul 1866, când ziarul braşovean

Kronstädter Zeitung anunţă că Şcoala din Deal introduce ore de gimnastică, sub

influenţa jocurilor organizate pe Breite cu ocazia Skopationfest.

Groβ-Kokler Bote, nr 1063, Schässburg, din 14 mai 1899, anunţă: „Skopationfest. Cum

am aflat, marţi 16 eventual 17 a a(cestei) l(uni) sărbătoarea şcolară din luna mai a

corpului şcolar evanghelic va avea loc pe Breite”.

Sărbătoarea câmpenească din luna mai nu era un specific doar al şcolilor

evanghelice şi al populaţiei germane. Atât românii cât şi maghiarii din urbe organizau

separate, pe şcolile confesionale existente, manifestări similare (Majalfest sau Maifest).

În anul 1900 se organizează pe Breite sărbătoarea românească de Rusalii pe stil

vechi: „Majalis românesc. În 11 a acestei luni a doua zi de Rusalii stil vechi a fost ţinută

de şcoala românească şi de locuitorii români pe Breite, festivitatea lor anuală a

pădurii. Frumosul cortegiu ordonat a mers de la Şcoala greco-ortodoxă jos deasupra

Marktplatz-ului sub clinchetul muzicii şi a strigătelor de VIVAT în pădurea verde.”

(Groβ-Kokler Bote, nr.1122, Schässburg, 22 iunie 1900). După 1920 sărbătoarea va fi

legată de ziua de 10 mai, socotită ziua naţională a regatului României.

În raportul de activitate al primarului Aurel Mosora din anul 1937 se arată că un frumos

loc pentru promenadă este „Dumbrava”, după cum fusese botezat, în plin spirit de

românizare a toponimelor, platoul Breite.

În secolul XX, Skopationfest a fost păstrată pînă în 1939, cu o pauză de patru ani

în perioada primului război mondial (1914-1918). Cel de-al doilea război mondial şi

urmările sale au făcut ca acestă tradiţie să fie întreruptă, deşi au mai existat încercări de

organizare a acestei sărbători în anul 1947.

După 1950 istoria platoului Breite, ca şi a României în general, întoarce o filă mai

sumbră. Guvernul comunist a interzis organizarea acestei sărbători, iar platoul a

devenit, conform mărturiilor contemporane, fie locaţie pentru un viitor aeroport, fie

exploataţie agricolă. Cert este că un număr de stejari au fost tăiaţi şi transportaţi în

55

Uniunea Sovietică, iar alţii au fost aruncaţi în aer pentru crearea unor plantaţii de

cereale. La începutul anilor 1980 s-a organizat un depozit de armament al armatei

române.

Valoarea ştiinţifică a platoului a fost intuită de cîţiva naturalişti de renume din

Sighişoara, printre care profesorul Eckhart Hugel, cel care se pare că a făcut în anii 1970

primele demersuri pentru înscrierea platoului ca arie protejată. În 1993, Consiliul

Judeţean Mureş a înscris 14 hectare într-o zonă protejată de interes regional, iar în

Legea 5/2000 au fost incluse 70 hectare cu statut de rezervaţie.

În noiembrie 2001, platoul a fost propus ca amplasare pentru proiectul Dracula

Park, dar în urma protestului unei părţi a societăţii civile locale, a unor prestigioase

organizaţii de mediu şi culturale din ţară şi străinătate, precum şi datorită intervenţiei

UNESCO, locaţia parcului a fost schimbată.

La data de 25 octombrie 2005, Academia Română şi-a dat acordul pentru

extinderea rezervaţiei la nivelul întregului platou (133 hectare).

56

2.5 Informaţii socio-economice şi culturale actuale

2.5.1. Proprietari

Rezervatia Breite este proprietatea Consiliului Local din Sighişoara (vezi Anexa 1,

extrasul de carte funciară).

2.5.2. Activităţi economice

Terenul nu este utilizat în scop economic, nu sunt înregistrate activităţi economice.

2.5.3. Folosinţa actuală a terenurilor

Terenul actualmente nu este folosit cu nici un scop.

2.5.4. Factori interesaţi

Abordarea participativă necesită implicarea unui spectru cât mai larg de

persoane şi intituţii care sunt afectate, în mod direct sau indirect, de măsurile de

administrare a rezervaţiei - adesea denumite generic factori interesaţi (în engleză

‘stakeholders’).

Termenul ‘factori interesaţi’ se foloseşte pentru a-i denumi pe cei care au un

interes direct, semnificativ şi specific într-o anumită zonă sau asupra anumitor resurse

naturale.

Coform manualului „Procesul de elaborare a planurilor de management pentru

arii protejate din România” (Appleton, 2001), factorii interesaţi sunt de obicei:

− conştienţi de interesul lor în managementul unei anumite zone sau al unor

resurse naturale.

− dornici să investească resurse specifice pentru un astfel de management.

− au cunoştinţele şi abilităţile necesare pentru un astfel de management şi

57

sunt în poziţia de a le folosi.

În procesul de planificare, este important să se identifice încă din fazele iniţiale

cine sunt principalii factori interesaţi şi cum pot fi ei implicaţi în planificarea

managerială.

Pentru rezervaţia „Stejarii Multiseculari de la Breite” au fost identificaţi următorii

factori interesaţi:

Factorul interesat Relaţia cu aria

protejată

Nivelul de

implicare în

management

Instituţii de management ale ariei protejate pe plan local Fundaţia Mihai Eminescu Trust Sighişoara

Custode Planificare şi decizie Implementare

Consiliul Local al Municipiului Sighişoara

Custode, proprietar al terenului

Planificare şi decizie Implementare

Responsabilul ştiinţific al rezervaţiei

Biolog, consultant ştiinţific

Planificare şi decizie Implementare

Instituţii regionale sau naţionale implicate în managementul ariilor protejate Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureş

Analiză şi găsirea direcţiilor Aprobarea planului de management Control al activităţii de management

Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române

Analiză şi găsirea direcţiilor Aprobarea planului de management Control al activităţii de management

58

Proprietarii de ternuri Consiliul Local al Municipiului Sighişoara

Proprietarul întregului teren al Rezervaţiei

Planificare şi decizie Implementare

Consiliul Local al Comunei Apold Proprietarul unor terenuri din zona tampon a rezervaţiei

Furnizare de informaţii Cerere de informaţii Consultare şi solicitarea de opinii Feedback Analiză şi găsirea direcţiilor

Proprietari privaţi de terenuri din Sighişoara şi satul Şaeş

Proprietari terenuri în zona tampon a rezervaţiei

Consultare şi solicitarea de opinii Feedback Analiză şi găsirea direcţiilor

Instituţii, firme şi persoane implicate în activităţi economice Ocolul Silvic Sighişoara Managementul

fondului forestier în zona tampon a rezervaţiei şi folosirea rezervaţiei ca şi cale de acces către parchete

Consultare şi solicitarea de opinii Feedback Analiză şi găsirea direcţiilor

Ocolul Silvic Apold Managementul fondului forestier în zona tampon a rezervaţiei şi folosirea rezervaţiei ca şi cale de acces către parchete

Consultare şi solicitarea de opinii Feedback

Companii private care semnează contracte de exploatare a lemnului

Exploatarea lemnului în zona tampon şi olosirea rezervaţiei ca şi cale de acces către parchete

Furnizare de informaţii Cerere de informaţii Consultare şi solicitarea de opinii Feedback

Companii implicate în activitatea de turism Asociaţia de Turism Sighişoara

Pot promova rezervaţia ca şi destinaţie pentru ecoturism

Furnizare de informaţii Cerere de informaţii Consultare şi solicitarea de opinii

59

Feedback Analiză şi găsirea direcţiilor

Persoane şi companii implicate în activitatea de zootehnie şi oierit

Turmele traversează uneori rezervaţia. În trecut ciobanii se opreau uneori în rezervaţie şi au existat chiar cazuri de incendiere a stejarilor.

Furnizare de informaţii Cerere de informaţii Consultare şi solicitarea de opinii Feedback

Comunităţile locale din rezervaţie sau din vecinătatea acesteia Comunitatea oraşului Sighişoara Relaţie istorică veche

cu platoul Breite (vezi capitolul Istorie), destinaţie pentru excursii şi relaxare

Furnizare de informaţii Cerere de informaţii Consultare şi solicitarea de opinii Feedback Analiză şi găsirea direcţiilor Implementare

Comunitatea satului Şaeş Relaţie istorică cu platoul Breite, destinaţie pentru excursii şi relaxare

Furnizare de informaţii Cerere de informaţii Consultare şi solicitarea de opinii Feedback Analiză şi găsirea direcţiilor Implementare

Ministere şi alte instituţii publice naţionale Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor

Coordonator al activităţilor legate de protecţia mediului şi administrarea ariilor protejate

Furnizare de informaţii Cerere de informaţii Consultare şi solicitarea de opinii Feedback Analiză şi găsirea direcţiilor Decizie (prin schimbarea

60

reglementărilor) Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale

Coordonator al activităţilor legate de administrarea fondului forestier şi vînătoare

Furnizare de informaţii Cerere de informaţii Consultare şi solicitarea de opinii Feedback Analiză şi găsirea direcţiilor

Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului

Direcţia zone protejate Autoritatea pentru turism

Furnizare de informaţii Cerere de informaţii Consultare şi solicitarea de opinii Feedback Analiză şi găsirea direcţiilor

Administraţia Fondului de Mediu Oferă finanţări pentru administrarea ariilor protejate

Furnizare de informaţii Cerere de informaţii Consultare şi solicitarea de opinii Feedback

Romsilva Coordonator al activităţilor legate de administrarea fondului forestier

Furnizare de informaţii Cerere de informaţii Consultare şi solicitarea de opinii Feedback

Comitete consultative Consiliul Consultativ Ştiinţific (CCS), format din experţi recunoscuţi în domeniul biodiversităţii, ecologiei, managementului ariilor protejate, silviculturii etc.

Va primi în mod regulat rezultatele diverselor procese de monitorizare şi evaluare şi va formula recomandări cu privire la continuarea/adaptarea măsurilor de management, care vor fi supuse aprobării custozilor.

Furnizare de informaţii Cerere de informaţii Consultare şi solicitarea de opinii Feedback

61

Consiliul Consultativ al Factorilor Interesaţi (CCFI), format din reprezentanţi voluntari ai comunităţii locale şi ai diverselor instituţii, organizaţii şi grupuri interesate de rezervaţia Breite

Va transmite observaţii şi sugestii către custozi în mod permanent şi va fi consultat cu privire la orice propuneri de moficare a planului de management la nivelul Temelor şi al Obiectivelor.

Furnizare de informaţii Cerere de informaţii Consultare şi solicitarea de opinii Feedback

Comunitatea ştiinţifică, instituţii de cercetare şi conservare a mediului Şcolile şi liceele din Municipiul Sighişoara şi din oraşele apropiate (ex. Târgu Mureş, Dumbrăveni etc.)

Realizarea unor activităţi practice, şcolare şi extraşcolare, pe platoul Breite

Furnizare de informaţii Cerere de informaţii Feedback Implementare

Asociaţia Eco-Breite Membru al Parteneriatului pentru Breite

Analiză şi gasirea directiilor Implementare

Alte ONG-uri de mediu Vor putea realiza activităţi de cercetare în rezervaţie, cu acordul custozilor. Rezultatele studiilor vor fi puse la dispoziţia custozilor.

Furnizare de informaţii Cerere de informaţii Feedback Implementare

Universităţi şi institute de cercetare Vor putea realiza activităţi de cercetare în rezervaţie, cu acordul custozilor. Rezultatele studiilor vor fi puse la dispoziţia custozilor.

Furnizare de informaţii Cerere de informaţii Feedback Implementare

Organizaţii religioase şi etnice, alte ONG-uri Protopopiatul Evanghelic Sighişoara

Contribuţie la reluarea obiceiului sărbătorilor cîmpeneşti pe platoul Breite

Consultare şi solicitarea de opinii Feedback Implementare

Forumul Democratic German Contribuţie la reluarea obiceiului sărbătorilor

Consultare şi solicitarea de opinii

62

cîmpeneşti pe platoul Breite

Feedback Implementare

Asociaţia Sighişoara Durabilă Membru al Parteneriatului pentru Breite

Consultare şi solicitarea de opinii, feedback

Vizitatori şi turişti Localnici Picnicuri, excursii de o

zi, cu maşina, cu bicicleta şi pe jos

Cerere de informaţii Consultare şi solicitarea de opinii Feedback

Turişti interni Ecoturism, picnicuri Cerere de informaţii Consultare şi solicitarea de opinii Feedback

Turşti externi Ecoturism, plimbări pe jos

Cerere de informaţii Consultare şi solicitarea de opinii Feedback

Instituţii şi organizaţii internaţionale Uniunea Europeană Legislator şi potenţial

finanţator Furnizare de informaţii Cerere de informaţii Analiză şi găsirea direcţiilor Decizie (prin schimbarea reglementărilor)

Organizaţia NABU, Germania Membru al Parteneriatului pentru Breite

Consultare şi solicitarea de opinii, feedback

IUCN Recomandări şi studii cu privire la managementul ariilor protejate

Furnizare de informaţii Cerere de informaţii Consultare şi solicitarea de opinii

Europarc Reţea de arii protejate europene

Furnizare de informaţii Cerere de informaţii Consultare şi solicitarea de opinii

63

WWF Organizaţie internaţională de conservare a naturii

Furnizare de informaţii Cerere de informaţii Consultare şi solicitarea de opinii

Administraţia Forestieră, Marea Britanie

Organizaţie guvernamentală responsabilă de administrarea fondului forestier în Marea Britanie

Furnizare de informaţii Consultare şi solicitarea de opinii

Bibliografie:

APPLETON M. R. (2001), Procesul de elaborare a planurilor de management

pentru arii protejate din România, manual elaborat în cadrul Proiectului

Managementul Conservării Biodiversităţii din România, facilitare şi asistenţă tehnică în

schimbările instituţionale, proiectul Băncii Mondiale RO-GE-44176.

2.6. Evaluări ameninţări

Suprafaţa mică a platoului, precum şi situarea acestuia în apropierea oraşului

Sighişoara, implică o serie de ameninţări pentru flora şi fauna de aici, ameninţări de

care trebuie ţinut cont în luarea masurilor de protecţie, pentru conservarea în viitor a

acestui habitat.

Principalele ameninţări pentru flora şi fauna platoului Breite:

a) Şanţurile de drenaj în mare parte sunt încă funcţionale. Consecinţa acestui

fapt este scăderea nivelului pânzei de apă freatică. Acesta a dus la diminuarea şi

schimbarea diversităţii floristice. Specii protejate, ce preferă zone umede, care în

prezent sunt reduse la o distribuţie locală în sudul platoului, cum ar fi Gentiana

pneumonanthe, Sanguisorba officinalis, Dactylorhiza maculata, Succisa pratensis,

64

Carex leporina au fost in trecut probabil mai răspândite pe platou. Alte specii, ca de

exemplu Deschampsia caespitosa, sunt favorizate de creşterea perioadelor de

uscăciune, putând deveni chiar monodominante în unele zone. Desecarea zonei a

constituit foarte probabil un factor important care a dus la scăderea viabilităţii puieţilor

de stejari şi a arborilor multiseculari. Dacă pierderea apei de pe platou continuă, este de

aşteptat ca arborii multiseculari şi puieţii acestora, să fie afectaţi sever dacă survin

perioade secetoase prelungite.

Reducerea diversităţii floristice, va avea ca şi consecinţă scăderea diversităţii

faunei de nevertebrate. Studiile efectuate pe platoul Breite au arătat că aici este prezentă

specia de lepidopter Maculinea teleius, a cărei existenţă este dependentă de prezenţa

speciei de plantă Sanguisorba officinalis. Odată cu dispariţia speciilor ierboase amintite

mai sus, dar mai ales a speciei Sanguisorba officinalis, va dispărea şi această specie de

fluture. Multe specii de insecte (de ex. grupurile lepidoptere şi curculionidae) depind

de anumite specii de plante. Acestea, ca şi alte grupe de nevertebrate este de aşteptat să

fie afectate de schimbarea covorului vegetal.

Prin reducerea perioadei acvatice a habitatelor umede, succesul reproductiv al

amfibienilor va fi compromis. Speciile ca Triturus cristatus, T. vulgaris, Bufo bufo,

Hyla arborea şi Pelobates fuscus în prezent se reproduc cu success doar în acele zone al

platoului unde perioada acvatică a habitatelor depăşeşte 100 de zile (santurile de drenaj

din partea de sud al platoului). Desigur, densitatea larvelor este un factor demografic

important în determinarea succesului reproductive, iar sensibilitatea la conditiile de

aglomerare diferă de la o specie la alta. Considerând faptul că habitatele care conţin apă

pe o perioadă de timp care depăşeşte 100 de zile sunt foarte puţine şi localizate mai ales

in sudul platoului, considerăm că, extinderea rezervaţiei şi intervenţiile de management

care să prelungească perioada acvatică a habitatelor umede sunt cruciale în menţinerea

acestor specii de amfibieni pe platoul Breite.

b) Păşunatul intensiv în unele porţiuni ale platoului, prin schimbarea calităţii

solului favorizează apariţia şi răspândirea speciilor adventive (Solidago canadensis,

Cirsium vulgare), precum şi a speciilor nitrofile (Urtica dioica, etc.). Puieţii stejarilor

sunt de asemenea afectaţi de către păşunatul intensiv. Extinderea şi/sau intensificarea

65

păşunatului în zonele cu diversitate floristică mare (cum ar fi partea de sud al platoului)

va rezulta în dispariţia unor specii de plante rare/cu interes de conservare care se află

doar în această parte a rezervaţiei.

c) Succesiunea naturală spre împădurire, constituie de asemenea o ameninţare,

“invazia” de Carpinus betulus creată prin regenerarea masivă a puieţilor acestei specii,

afectează deja mulţi stejari. Efectele reîmpăduririi se pot observa la actuala lizieră a

pădurii care înconjoară platoul. La o distanţă de aproximativ 100 de m în interiorul

pădurii se pot observa mulţi arbori multiseculari care nu au supravieţuit extinderii

pădurii (în special regenerării carpenului) din deceniile trecute. Predictibil, actuala

invazie va avea aceleaşi consecinţe asupra arborilor multiseculari aflaţi pe platoul

deschis. Efectele invaziei de carpen asupra arborilor multiseculari sunt foarte probabil

sinergistice cu alti factori (mentionati mai sus, cum ar fi desecarea platoului, conditiile

climatice extreme) inclusiv vârsta înaintată a stejarilor (care reduce din competitivitatea

şi rezistenţa lor).

d) Turismul necontrolat precum şi activităţile destructive ale oamenilor

reprezintă o serie de ameninţări asupra unor specii de plante şi animale de pe platou sau

asupra aspectului estetic al platoului. Acestea se manifestă prin: poluare fonică, deşeuri,

vandalizarea (tăierea şi arderea) arborilor multiseculari, ruperea plantelor şi omorârea

animalelor (în special distrugerea cuiburilor de păsări (ex. Alauda arvensis), omorârea

liliecilor prezenţi în scorburile arborilor, omorârea şopârlelor de câmp, a călugăriţelor

etc.). O ameninţare la care atragem atenţia, este reprezentată de prezenţa din ce în ce

mai frecventă a ATV-urilor şi a motocicletelor, care degradează în special vegetaţia

ierboasă, aceasta pe lângă poluarea fonică şi chimică, care reprezintă o sursă de stres

pentru păsări şi mamifere. Arborii multiseculari sunt tăiaţi şi arşi (anual 4-5 arbori sunt

incendiaţi). Crengile rupte/uscate sunt tăiate şi folosite ca lemne de foc. Această

„extracţie” de lemne de pe platou, cât şi despicarea/tăierea arborilor rupţi, duce atăt la

pierderea unor elemente esenţiale ale ecosistemului, cât şi la degradarea estetică a

peisajului.

66

Un obiectiv important al planului de management îl constituie cuantificarea

acestor ameninţări şi monitorizarea acestora, pentru estimarea impactului acestora

asupra biotei.

2.7 Campania de informare/consultare publică pentru Planul de

management al Rezervaţiei Breite

În perioada 1 iulie – 31 august 2006 a avut loc o campanie de informare la nivel local,

naţional şi internaţional.

Listă acţiuni desfăşurate:

1. Campanie mediatică prin presa audio-vizuală locală şi regională

(vezi Anexa 2):

- interviu Radio Târgu Mureş - Definirea ariilor protejate conform clasamentului

IUCN si a legislatiei romane. Alexandru Goţa, Eco-Breite, – 7 iulie 2006 –

realizat

- intreviu Radio 21 - Definirea ariilor protejate conform clasamentului IUCN si a

legislatiei romane. Alexandru Goţa, Eco-Breite, – 7 iulie 2006 – realizat

- interviu Radio Mix FM Sighişoara - Definirea ariilor protejate conform

clasamentului IUCN si a legislatiei romane. Alexandru Goţa, Eco-Breite – 12

iulie 2006 – realizat

- articol Jurnalul Sighişoara Reporter nr 447 /12-18 iulie 2006 - “Rezervaţia

Breite, una dintre cele mai valoroase din estul Europei“ - Alexandru Goţa, Eco-

Breite – publicat

- articol “Punctul de Sighişoara” nr 74/17 iulie 2006 “Campanie de informare

asupra Planului de management al rezervaţiei Breite” - Alexandru Goţa, Eco-

Breite, - publicat

67

- interviu Radio Son Sighişoara - Definirea ariilor protejate conform

clasamentului IUCN si a legislatiei romane. Alexandru Goţa, Eco-Breite – 12

iulie 2006 – realizat

- 19 iulie, Radio Mix FM: Valoarea avifaunistica a rezervatiei si necesitatea

conservarii ei: Cosmin Moga şi Tibi Hartel, Eco-Breite

- 24 iulie, Radio Son Sighişoara: Valoarea avifaunistica a rezervatiei si necesitatea

conservarii ei: Cosmin Moga şi Tibi Hartel, Eco-Breite

- Jurnalul de Sighişoara nr. 448: Valoarea avifaunistica a rezervatiei si

necesitatea conservarii ei: Cosmin Moga şi Tibi Hartel, Eco-Breite

- Punctul de Sighişoara nr. 75: Valoarea avifaunistica a rezervatiei si necesitatea

conservarii ei: Cosmin Moga şi Tibi Hartel, Eco-Breite

- 26 iulie, Mix FM: echilibrul ecologic, conservarea, impactul uman : Annamaria

Gall, Alexandru Goţa, Eco-Breite

- Jurnalul de Sighişoara nr. 449: Echilibrul ecologic, conservarea, impactul uman

: Annamaria Gall, Eco-Breite

- 26 iulie Radio Son: Echilibrul ecologic, conservarea, impactul uman :

Annamaria Gall, Alexandru Goţa, Eco-Breite

- Punctul de Sighişoara nr. 76 : Echilibrul ecologic, conservarea, impactul uman :

Annamaria Gall, Eco-Breite

- Jurnalul de Sighişoara nr. 450: Turismul ecologic în ariile protejate, Andrea

Rost, Eco-Breite

- Punctul de Sighişoara nr. 77: Turismul ecologic în ariile protejate, Andrea Rost,

Eco-Breite

- 8 august – posturi locale de radio şi televiziune - Custodia, o imensa

responsabilitate : Luminita Holban, MET, Daniela Oprea, CL, Dănuţ Ştefănescu

APM şi reacţiile din presă

2. Dezbatere publică cu factorii locali şi regionali interesaţi (vezi

Anexa 3, proces verbal):

68

- 8 august 2006, sala mică a Primăriei Sighişoara – Dezbatere publică cu

reprezentanţii autorităţilor locale, factori implicaţi în turism. Invitaţi, Erika

Stanciu, preşedinte WWF România, Natura 2000, Mihai Gligan, preşedinte

Asociaţia Rangerilor din România. Vor fi înmânate chestionare de feed-back

participanţilor

3. Realizarea şi lansarea unui site Internet dedicat special Rezervaţiei

Breite: www.breite.ro

4. Realizarea, cu ajutorul d-lui Alexandru Toth, sociolog, director de

cercetare la The Gallup Organization Romaniade la firma

specializată Gallup, a unui chestionar pentru sondarea opiniei

publice din Sighişoara cu privire la rezervaţia Breite.

Au fost completate 179 de chestionare, reprezentînd un eşantion reprezentativ al

populaţiei oraşului Sighişoara.

Modelul chestionarului se află la Anexa 5.

69

70

Capitolul III: SCOP, TEME ŞI OBIECTIVE

3.1 Scopurile planului de management

1. Conservarea şi refacerea densităţii stejarilor din pajişte, astfel încât, în anumite zone ale platoului, să ajungă în timp la

densitatea iniţială estimată pe care a avut-o în Evul Mediu, când au fost plantaţi de către comunitatea de saşi.

2. Conservarea şi creşterea în timp a diversităţii floristice şi faunistice a acestui tip particular de habitat.

3.2 Principalele teme

Tema 1. Managementul habitatului de pajişte cu stejari multiseculari

Actualmente 70 ha din platoul Breite este protejat legal. Studiile efectuate în ultimii doi ani au arătat că foarte mulţi arbori

multiseculari, dar şi foarte multe alte specii de plante şi animale (inclusiv habitate) cu statut protectiv se află în zonele

neprotejate. Astfel se justifică extinderea rezervaţiei naturale pe întreg platoul. Este de asemenea foarte important ca

principalii factori antropogeni care dăunează stejarilor multiseculari, să fie eliminaţi. Astfel, trebuie asigurată paza permanentă

a rezervaţiei pentru a stopa incendierea stejarilor şi interzicerea păşunatului.

Întregul platou Breite va fi împărţit în diferite zone, în funcţie de impactul antropogen şi conformaţia platoului (Figura 18)

71

Figura 19. Zonarea rezervaţiei în funcţie de conformaţia platoului, modul de grupare al stejarilor, vegetaţie şi mărimea impactului antropogen.

72

Managementul habitatului de pajişte cu stejari multiseculari OBIECTIV STAREA DE REFERINŢĂ ACTUALĂ REZULTAT CUANTIFICABIL

PROPUS Obiectiv 1. Extinderea rezervaţiei naturale pe întreaga suprafaţă a platoului (vezi harta ariei protejate actuale, Anexa 6)

Conform Legii 5/2000 70 ha din suprafata este deja protejată

Avizul CMN şi al MMGA

Acţiune An 1 An 2 An 3 An 4 Responsabil Observaţii i. Finalizarea documentaţiei ştiinţifice pentru extinderea Rezervaţiei Breite.

MET, Eco-Breite, Eco-Transilvania

ii. Depunerea documentaţiei ştiinţifice la Comisia Monumentelor Naturii şi Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor.

MET, Eco-Breite, Eco-Transilvania

Obiectiv 2. Asigurarea pazei rezervaţiei. Actualmente sunt doi paznici angajaţi. Doi paznici angajaţi în luna August,

2006 Acţiune An 1 An 2 An 3 An 4 Responsabil Observaţii i Pregatirea şi angajarea a doi paznici (rangeri), care vor asigura paza rezervaţiei.

MET, Eco-Breite

ii Realizarea unui adăpost pentru paznici, care să servească şi ca mic centru informativ, cu facilităţi sanitare.

MET

73

Obiectiv 3. Asigurarea protecţiei habitatului de pajişte cu stejari multiseculari. Întreaga suprafaţă a platoului a fost împărţită în şase zone în funcţie de conformaţia fizică a platoului, distribuţia stejarilor (modul de grupare), vegetaţie şi presiunea antropozoogenă.

Studii efectuate în anul 2006 Monitorizarea impactului antropozoogen şi a biodiversităţii în aceste zone şi adaptarea măsurilor de protecţie în funcţie de rezultatele căpătate

Acţiune An 1 An 2 An 3 An 4 Responsabil Observaţii i. Stabilirea zonelor D, E şi F ca fiind strict protejate. Impactul antropogen cel mai mare este în zonele A, B şi C, de aceea, accesul va fi permis numai în aceste zone. Chiar şi în aceste zone, se va ţine cont de regulamentul rezervaţiei Breite.

MET, Eco-Breite, Eco-Transilvania

Delimitarea clară a yonei de conservare şi a celei de agrement.

ii Realizarea vetrelor de foc. MET Limitarea zonelor in care utilizarea focului este permisă la doar câtve puncte strict controlabile

iii Instalarea unor puncte de colectare a gunoaielor (containere).

MET Limitarea zonelor in care depunerea gunoaielor este permisă la doar câtve puncte strict controlabile

iv Controlul traficului de autovehicule pentru evitarea poluării fonice şi a distrugerilor. Aplicarea integrală al regulamentului referitor la traficul cu autovehicule.

MET

v Controlul păşunatului pe platou, în conformitate cu regulamentul.

MET Reducerea zonelor cu interes de conservare afectate de păsunat.

74

Tema 2. Managementul stejarilor

Aşa cum s-a amintit mai sus, arborii multiseculari sunt arşi, puieţii sunt negativ afectaţi de păşunatul excesiv. Mai mult, invazia

de carpen va avea consecinţe negative asupra stejarilor multiseculari. O altă ameninţare serioasă este desecarea treptată al

întregului platou în urma drenării acestuia. Este deci necesar ca acţiunile de management să se îndrepte spre stoparea cauzelor

care au impact negativ asupra stejarilor multiseculari precum şi asupra viabilităţii puieţilor. Prin închiderea şanţurilor de

drenare se va menţine apa provenită din precipitaţii pe platou, ceea ce va determina creşterea umidităţii solului, în beneficiul

vegetaţiei lemnoase, atât al puieţilor de stejar, cât şi al arborilor multiseculari. Platoul Breite s-a format în urma unui

management special al pădurilor din secolele trecute. În cursul a câtorva zeci de ani însă, sute de stejari au fost tăiaţi şi aspectul

iniţial, menţinut de cultura săsească a dispărut din zone extinse. Este necesar replantarea stejarilor în zonele puternic afectate.

Managementul stejarilor OBIECTIV STAREA DE REFERINŢĂ ACTUALĂ REZULTAT CUANTIFICABIL

PROPUS Obiectiv 1. Refacerea (reglementarea) umidităţii platoului, în beneficiul vegetaţiei ierboase şi lemnoase.

Studii efectuate referitoare la dinamica habitatelor acvatice pe platoul Breite (2005-2006)

Creşterea viabilităţii puieţilor de stejari în aceste zone.

Acţiune An 1 An 2 An 3 An 4 Responsabil Observaţii i. Închiderea şanţurilor de drenare, la capetele acestora. MET Obiectiv 2. Refacerea densităţii arborilor de pe platou, aşa cum a fost la momentul creerii acestui habitat.

În acest moment acoperirea medie a stejarilor este scăzută – pînă la 5%.

Existenţa unei baze de date referitoare la acele zone unde viabilitatea puieţilor de stejari este mare. Plantarea puieţilor de stejari pentru refacerea unei acoperiri de 35-40% în unele zone.

Acţiune An 1 An 2 An 3 An 4 Responsabil Observaţii i Identificarea puieţilor de qvercete viguroşi, curăţirea vegetaţiei înconjurătoare şi protejarea acestora.

MET, NABU, Ocolul Silvic

75

ii Plantarea puietului de qvercete, în anumite zone ale platoului, în locurile unde arborii maturi au fost distruşi (tăiaţi sau incendiaţi).

MET, NABU, Ocolul silvic, şcolile partenere, Clubul Copiilor din Sighişoara

Obiectiv 3. Protejarea qvercetelor bătrâne, care se află într-o stare avansată de degradare.

Existenţa unei baze de date referitoare la toţi stejarii, inclusiv starea lor de sănătate. Stoparea incendierilor stejarilor.

Acţiune An 1 An 2 An 3 An 4 Responsabil Observaţii i. Se vor aplica metode de consolidare utilizate şi în alte rezervaţii similare. Metodele se vor aplica doar în cazuri extreme, pentru a nu deteriora valoarea estetică şi oferta de microhabitate a arborilor multiseculari

MET, NABU, Ocolul silvic

76

Tema 3: Conservarea şi creşterea in timp a diversităţii floristice şi faunistice

Covorul vegetal a fost puternic afectat de drenare, încercările de a transforma o parte a terenului în teren agricol şi păşunatul

excesiv au afectat şi covorul vegetal pe parcursul deceniilor. Au apărut specii robuste, competitive (Deschampsia caespitosa), şi

specii invadante (Solidago canadensis, Cirsium vulgare). Este necesară limitarea extinderii arealului acestor specii şi

prevenirea instalării altor specii de plante invazive. Există zone pe Breite unde se găsesc specii de plante cu valoare

conservativă. Protejarea habitatelor în care aceste specii se întâlnesc va asigura menţinerea acestora. Acţiunile de restaurare a

unor zone umede împreună cu alte intervenţii de management, cum ar fi cositul, păşunatul controlat va permite extinderea

acestor specii pe platoul Breite.

Prelungirea perioadei unor habitate acvatice în 2006 cu 1-2 săptămâni ar fi putut rezulta în metamorfozarea succes al

amfibienilor. În Figura 20 sunt arătate şi numerotate acele şanţuri în care (şi în jurul cărora) se reproduc multe (chiar 7-8)

specii de amfibieni. Ordinea crescătoare a numerelor reprezintă o propunere referitoare la prioritatea închiderii şanţurilor de

drenaj. La stabilirea acestei ordini de priorităţi s-au luat în considerare numărul de specii de amfibieni care depun ponte şi se

reproduc cu succes, şi prezenţa unor specii de plante de interes de conservare care preferă/depind de zonele umede din

împrejurimile acestor şanţuri (Gentiana pneumonanthe, Sanguisorba officinalis, Dactylorhiza maculata).

Fiind înconjurat de păduri, Platoul Breite crează heterogenitate structurală la nivel de peisaj, prezentând importanţă

deosebită atât ca suport pentru nidificaţie şi trofic pentru speciile care cuibăresc pe platou, cât şi suport trofic pentru speciile

care cuibăresc în pădurile vecine. La managementul habitatelor pentru păsări trebuie să se ţină cont de o serie de elemente din

acest peisaj şi de necesităţile ecologice a diferitelor specii de păsări.

77

Figura 20 – Distribuţia şanţurilor şi a bălţilor pe platoul Breite în anul 2006. Sunt reprezentate acele şanţuri de drenaj care au bogăţie specifică mare de amfibieni (opt specii – acesta fiind numărul maxim de amfibieni pe platou) şi prin care se pierde o cantitate semnificativă de apă de pe platou. Numerele reprezintă o propunere pentru prioritatea închiderii şanţurilor.

78

Conservarea şi creşterea in timp a diversităţii floristice şi faunistice

A. Propuneri privind managementul covorului vegetal de pe platoul Breite

OBIECTIV STAREA DE REFERINŢĂ ACTUALĂ REZULTAT CUANTIFICABIL PROPUS

Obiectiv 1. Menţinerea valorii conservative a comunităţilor vegetale

Studii efectuate in anul 2006 Baza de date căpătată în urma monitorizărilor efectuate în urma închiderii şanţurilor, raportarea eficienţei acestor implicaţii şi propuneri de noi măsuri de management.

Acţiune An 1 An 2 An 3 An 4 Responsabil Observaţii i. Restabilirea regimului hidric al pajiştii prin închiderea şanţurilor de drenaj şi refacerea vegetaţiei mezofile şi higrofile

MET

ii. Cosirea pajiştii, odată pe an, după diseminarea speciilor cu înflorire târzie (luna octombrie). Această metodă de management este indicată, deoarece duce la înlăturarea biomasei prea mari acumulate.

MET

iii. Limitarea şi controlarea turismului, respectiv împiedicarea accesului autovehiculelor pe platou.

MET

Obiectiv 2. Limitarea dominanţei ierburilor robuste, competitive (Deschampsia caespitosa), prevenirea instalării şi răspândirii speciilor adventive şi invadante (Solidago canadensis, Cirsium vulgare). Se va realiza cosirea pajiştii numai toamna.

Absenţa speciilor invazive de plante şi cosirea unor părţi al platoului toamna.

i. Eliminarea acestora prin cosire cel puţin odată pe an, înainte de diseminare sau eliminare totală prin ierbicide specifice folosite în arii naturale protejate (The Herbicide Handbook 2003).

MET

79

Obiectiv 3: Prevenirea instalării arborilor şi arbuştilor (puieţilor de carpen şi a tufelor de salcie).

Baza de date cu situaţia actuală referitoare la invazia de carpeni şi zonele cu stejarii cei mai afectaţi. Raportarea lucrărilor de prevenire a invaziei de carpen, noi propuneri de intervenţii de management în funcţie de impactul măsurilor actuale.

Acţiune An 1 An 2 An 3 An 4 Responsabil Observaţii i. Cositul este metoda cea mai eficientă de împiedicare a proceselor de reîmpădurire. Se mai poate aplica şi tăierea vârfului puieţilor de carpen.

MET

B. Management fluturi

Obiectiv 1. Menţinerea habitatelor esenţiale unor specii de fluturi cu valoare conservativă mare.

Bază de date referitoare la fluturi, şi în special a unor specii rare şi indicatoare ca Maculinea teleius.

Acţiune An 1 An 2 An 3 An 4 Responsabil Observaţii i. Interzicerea cositului şi a perturbărilor de origine antropogenă de orice fel în partea de sud al rezervaţiei în luna iulie, deoarece are efecte negative prin întreruperea ciclul de viaţă al larvelor, datorită distrugerii inflorescenţelor plantei gazdă.

MET

C. Propuneri privind managementul habitatelor pentru amfibieni de pe platoul Breite

Obiectiv 1: Conservarea şi restaurarea habitatelor de reproducere existente pe platou

Articole ştiinţifice, rapoarte şi propuneri de noi intervenţii de management în funcţie de rezultatele căpătate în urma astupării şanţurilor (de ex. desemnarea altor şanţuri pentru a fi astupate). Rezultate pozitive sunt aşteptate în trei ani după implementarea măsurii de management. Este important corelarea rezultatelor acestei intervenţii cu cantitatea de precipitaţie.

80

Acţiune An 1 An 2 An 3 An 4 Responsabil Observaţii i. Închiderea şanţurilor de drenaj pentru a restabili regimul hidric al platoului.

Eco-Transilvania

ii. Sanţurile care sunt rezultatul săpăturilor arheologice au tendinţa de a se colmata natural. Propunem menţinerea acelor şanţuri prin intervenţii de management.

MET, Eco-Transilvania

D. Managementul păsărilor şi a mamiferelor

Obiectiv 1. Conservarea şi diversificarea în timp a microhabitatelor de pe platou, pentru conservarea şi mărirea diversităţii avifaunistice.

Existenţa unor baze de date care să indice rezultatele implicaţiilor (de exemplu densitatea perechilor cuibăritoare a unor specii de păsări). Adaptarea planului de management în funcţie de aceste rezultate.

Acţiune An 1 An 2 An 3 An 4 Responsabil Observaţii i. Stoparea invaziei de carpen şi îndepărtarea acestora în zonele în care carpenul este înalt iar densitatea lui pune în pericol stejarii.

MET

81

Obiectiv 2. Conservarea diferitelor elemente „cheie” ale habitatului necesare unor specii de păsări.

Existenţa unor baze de date care să indice rezultatele implicaţiilor. Adaptarea planului de management în funcţie de aceste rezultate.

Acţiune An 1 An 2 An 3 An 4 Responsabil Observaţii i. Interzicerea tăierii şi scoaterii din rezervaţie a stejarilor uscaţi precum şi a celor căzuţi la pământ

MET

ii. Interzicerea poluării fonice (a intrării în rezervaţie cu autovehicule cauzatoare de zgomot de orice fel)

MET, Eco-Breite

82

Tema 4. Cercetare ştiinţifică Reducerea dramatică biodiversităţii la nivel global precum şi multitudinea factorilor responsabili de acest fapt, sugerează

necesitatea selectării, cercetării şi monitorizării unor habitate (trăsăturilor acestora) / grupe de organisme prioritare. Factorii

care provoacă declinul populaţiilor de plante şi animale sunt foarte variaţi şi pot fi atât naturali cât şi antropo(zoo)geni. Se

recunoaşte că managementul habitatelor este vital pentru menţinerea speciilor de interes, sau împiedicarea „invaziilor”

speciilor nedorite. Programele de cercetare şi monitoring sunt esenţiale pentru a urmări schimbările în calitatea habitatelor, a

populaţilor şi a comunităţilor şi a identifica cauzele care provoacă schimbări ale acestora în timp, şi totodată pentru a evidenţia

eficienţa măsurilor de management.

Cercetare ştiinţifică

A. Propuneri privind managementul covorului vegetal de pe platoul Breite

OBIECTIV STAREA DE REFERINŢĂ ACTUALĂ REZULTAT CUANTIFICABIL PROPUS

Obiectiv 1. Studiul relaţiilor dintre diferitele condiţii de biotop şi o anumită structură a vegetaţiei, precum şi înţelegerea impactului antropozoogen care a determinat o anumită structură a vegetaţiei.

Studii efectuate in anii 2004-2006 referiroare la herpetofaună şi avifaună, observaţii efectuate în 2006 referitoare la covorul vegetal şi lepidoptere.

Existenţa unor baze de date şi rapoarte care să indice rezultatele implicaţiilor. Adaptarea planului de management în funcţie de aceste rezultate.

Acţiune An 1 An 2 An 3 An 4 Responsabil Observaţii i. Studiul vegetaţiei platoului Breite şi al relaţiei acesteia cu diferite condiţii de biotop.

MET, Eco-Transilvania

ii. Studiul stării de sănătate a arborilor multiseculari de pe platou, identificarea factorilor naturali şi antropici care le afectează starea de sănătate.

MET, Eco-Transilvania

iii. Identificarea condiţiilor de biotop care favorizează creşterea puieţilor de Q. robur, Q petrea şi a hibrizilor acestora.

MET, Eco-Transilvania

83

iv. Identificarea condiţiilor de biotop care favorizează invazia carpenului.

MET, Eco-Transilvania

Obiectiv 2. Studiul relaţiilor dintre microhabitae şi diferite grupe faunistice dependente de ele.

Existenţa unor rapoarte semestriale şi a unei baze de date

Acţiune An 1 An 2 An 3 An 4 Responsabil Observaţii i. Studiul habitatelor acvatice şi caracterizarea fizică şi chimică a acestora.

MET, Eco-Transilvania

ii. Monitorizarea abundenţei populaţionale ale diferitelor specii de fluturi, amfibieni, reptile, păsări şi micromamifere.

MET, Eco-Transilvania

iii. Studiul factorilor care influenţează folosirea habitatelor acvatice şi terestre de către amfibieni, reptile şi păsări.

MET, Eco-Transilvania

iv. Evaluarea importanţei platoului pentru speciile din Ordinul: Piciformes, atât în ceea ce priveşte oferta trofică cât şi în ceea ce priveşte oferta pentru nidificaţie.

MET, Eco-Transilvania

v. Evaluarea în timp a impactului pe care îl are asupra densitaţii herpetofaunei şi a avifaunei restaurarea zonelor umede permanente de pe platou, prin studii de monitorizare.

MET, Eco-Transilvania

vi. Evaluarea importanţei platoului ca şi habitat de hrănire pentru avifauna de iarnă.

MET, Eco-Transilvania

84

Tema 5. Implicarea comunităţii în administrarea ariei protejate

Nu poate exista o administrare eficientă a unei arii naturale protejate fără sprijinul şi implicare activă a comunităţii locale.

Sensibilizarea permanentă a populaţiei prin sublinierea valorii naturale şi culturale a rezervaţiei precum şi a importanţei

conservării acestui habitat este esenţială. Ea va induce dorinţa de implicare activă astfel că administraţia va avea la dispoziţie

un permanent feed-back fără de care nu pot fi realizate nici corecţiile eventual necesare şi nici adoptarea unor iniţiative pe

termen mediu sau lung.

Implicarea comunităţii în administrarea ariei protejate OBIECTIV STAREA DE REFERINŢĂ

ACTUALĂ REZULTAT CUANTIFICABIL PROPUS

Obiectiv 1: Cooptarea instituţiilor şi firmelor locale şi implicarea lor activă în administrarea rezervaţiei

În prezent contributia comunităţii la cunoaşterea şi protejarea platoului este deficitară. Platoul Breite este folosit doar ca loc de recreere în mod neorganizat, iar valoarea sa ştiinţifică nu este foarte bine cunoscută.

Suma obţinută prin virarea celor 2% să asigure paza permanentă în rezervaţie. Adoptarea a minimum 6 zone informale de către firme locale. Realizarea a minimum 5 spaţii de recreere cu ajutorul unor firme locale.

Acţiune An 1

An 2

An 3

An 4

Responsabil

Observaţii

i. Formarea Comitetului Consultativ al Factorilor Interesaţi (Vezi cap. 2.5.4 Factori interesaţi)

MET

ii. Campanie de sensibilizare pentru obţinerea celor 2% din impozit în folosul bunei administrări

Eco-Breite

iii. Obţinerea de spaţiu publicitar în rândul mass-mediei locale

Eco-Breite

85

iv. Oferirea spre adopţie a stejarilor bătrâni dar şi a unor zone cu stejărăret tânăr înspre administrare prin zonare formală

v. Realizarea de către firme locale a diverselor elemente (bănci, mese, puncte de belvedere)

Obiectiv 2: Realizarea unui comitet de sprijin din rândul tinerilor din şcolile sighişorene şi localităţilor limitrofe pentru acţiuni de voluntariat.

Există deja câteva şcoli de unde provin grupuri de voluntari care activează pe Breite, activitate datorată exclusiv activităţii unor cadre didactice.

Generalizarea până în anul 2008 la nivelul fiecărui grup şcolar din Sighişoara a unor nuclee active de sprijin compuse de 5-10 elevi şi un profesor, şi a unui network.

Acţiune An 1

An 2

An 3

An 4

Responsabil

Observaţii

i. Prezentări multimedia în şcoli ii. Realizarea unui concurs anual cu cea mai bună idee de administrare

iii. Înfiinţarea bursei “Stejarul” pentru tineri care doresc sa se specializeze în protecţia mediului

iv. Promovare mediatica

86

Tema 6. Susţinerea patrimoniului cultural local

Prin originea sa, platoul Breite este o pădure „modificată cultural”, purtând atât amprenta culturii locale săseşti de peste

opt secole, cât şi a unei naturi bogate şi variate. Această origine dublă conferă rezervaţiei Breite valori excepţionale

multiple - de la cele istorice, culturale şi ecologice, până la cele estetice şi emoţionale. Atât din punctul de vedere al

patrimoniului natural, cât şi ca mărturie vie a istoriei oraşului Sighişoara, Breite reprezintă o valoare unică în Europa.

În trecut conservarea valorilor istorice, spirituale şi culturale şi relaţia dintre acestea şi comunitatea locală au fost

asigurate de continuitatea istorică, socială şi culturală a populaţiei săseşti.

După anul 1990, odată cu plecarea masivă a saşilor în Germania, structura etnică, socială şi culturală a populaţiei oraşului

Sighişoara s-a schimbat, aducând cu sine modificări inevitabile ale tradiţiilor şi patrimoniului cultural autohton.

Scopul principal al acestei teme a Planului de Management va fi de a restabili legătura dintre platoul Breite şi viaţa

culturală a oraşului Sighişoara, în aşa fel încît cele două aspecte – conservarea mediului şi îmbogăţirea manifestărilor

culturale – să se potenţeze reciproc.

87

Susţinerea patrimoniului cultural local

OBIECTIV STAREA DE REFERINŢĂ ACTUALĂ REZULTAT CUANTIFICABIL PROPUS

Obiectiv 1: Reluarea organizării sărbătorii tradiţionale câmpeneşti de 1 mai pe platoul Breite

Sărbătoarea nu s-a mai organizat din anii 1950, cînd a fost interzisă de guvernul comunist. Există încă tradiţia informală ca grupuri de tineri şi familii să iasă la picnic pe Breite de 1 mai.

Începînd cu anul 2008, va fi organizată anual o sărbătoare de 1 mai pe platoul Breite, sub supravegherea Administraţiei Rezervaţiei, pentru a preveni potenţiale efecte negative asupra ariei protejate.

Acţiune An 1 An 2

An 3

An 4

Responsabil Observaţii

i. Lansarea dialogului cu potenţialii parteneri pentru a stabili formatul şi modul de organizare al sărbătorii.

ii. Promovarea relansării sărbătorii iii. Organizarea anuală a sărbătorii iv. Publicitate şi acoperire mediatică Obiectiv 2: Publicarea unei istorii a platoului Breite

Nu există nici o lucrare publicată referitoare special la istoria Platoului Breite şi la valoarea sa culturală

Administraţia rezervaţiei va publica o lucrare special dedicată rezervaţiei Breite

Acţiune An 1 An 2

An 3

An 4

Responsabil Observaţii

i. Identificarea şi angajarea potenţialului autor ii. Cercetare iii. Producţie şi tipărire iv. Promovare şi distribuţie

88

Tema 7. Managementul turismului şi al recreerii

Ariile naturale cu valoare peisagistică deosebită aşa cum este şi Rezervaţia Breite, se pretează şi la activităţi de recreere,

mai ales cu scop educativ şi de ecoturism controlat. Ele pot contribui atât la promovarea rezervaţiei dar şi ca sursă de

venituri necesare administrării. Toate activităţile ce decurg din aceste obiective trebuie însă atent monitorizate. Toate

trebuie să susţină iniţiativele dedicate conservării, iar cele ce pot fi considerate ca fiind factori perturbativi, trebuie

excluse.

Managementul turismului şi al recreerii OBIECTIV STAREA DE REFERINŢĂ ACTUALĂ REZULTAT CUANTIFICABIL

PROPUS Obiectiv 1: Stabilirea unor relaţii de colaborare cu reprezentanţii industriei turismului local, naţional, internaţional

Rezervaţia Breite a intrat ca obiectiv în traseele turistice ale unor organizaţii ecologiste sau care promovează turismul cultural. Nu a existat o colaborare cu firme locale. În acest moment este destul de comună circulaţia cu ATV-uri şi motociclete de teren, care are un impact negativ asupra rezervaţiei.

Recunoaşterea rezervaţiei ca obiectiv de ecoturism, la nivel local, naţional şi internaţional. Limitarea şi chiar eliminarea practicilor distructive.

Acţiune An 1 An 2

An 3

An 4

Responsabil Observaţii

i. Realizarea unor protocoale de colaborare cu asociaţii şi firme specializate

MET

ii. Includerea rezervaţiei în materialele de promovare turistică locală

Eco-Breite

iii. Introducerea rezervaţiei în aşa numitele “circuite verzi”

Eco-Breite

89

Obiectiv 2: Realizarea infrastructurii şi logisticii necesare

Prin finanţări obţinute de unele ONG-uri locale au fost relizate în ultimii ani pliante publicitare precum şi un panou informativ din nefericire vandalizat, precum şi marcarea a trei trasee ecoturitice

Adoptarea unui concept unitar de promovare care să respecte criteriile ecoturimului dar şi să contribuie la promovarea acestuia

Acţiune An 1 An

2

An 3

An 4

Responsabil

Observaţii

i. Realizarea unie hărţi tipărite şi a uneia virtuale pentru internet

Eco-Breite

ii. Marcarea unui traseu educativ Eco-Breite iii. Publicarea unei monografii tipărite

MET

iv. Conceperea unui set de produse ecologice de promovare (tricouri cu logo-uri, broşuri din hârtie reciclată, badge-uri din scoarţă de stejar, tablouri, etc.)

Eco-Breite

v. realizarea unui nou panou informativ actualizat conform planului de management şi regulamentului actual

Eco-Breite

vi. amenajarea unui mic spaţiu de parcare la intrarea în rezervaţie (pt. 15 maşini)

MET

vii. amenajarea a 5 vetre de foc în condiţii de siguranţă pentru stejari şi pădurea înconjurătoare

MET

90

Tema 8. Informare şi educaţie ecologică

Continuitatea măsurilor de conservare a rezervaţiei Breite şi, în general, a biodiversităţii din zonă nu poate fi asigurată

fără un sprijin larg la nivelul comunităţii locale şi fără transmiterea cunoştinţelor de bază şi a pasiunii pentru mediu, în

special în rîndul copiilor şi tinerilor.

De aceea creşterea nivelului de informare a publicului cu privire la importanţa protejării valorilor naturale, precum şi

educaţia ecologică a generaţiilor viitoare, reprezintă obiective prioritare ale acestui plan de management.

Informare şi educaţie ecologică

OBIECTIV STAREA DE REFERINŢĂ ACTUALĂ REZULTAT CUANTIFICABIL PROPUS

Obiectiv 1: Creşterea nivelului de educaţie şi implicare din partea tinerilor şi a elevilor din Sighişoara în acţiuni de conservare pe Breite.

Până în prezent s-au realizat diverse acţiuni educative cu elevi în rezervaţie, în cea mai mare parte organizate de prof. Tibor Hartel de la Gimnaziul Miron Neagu din Sighişoara.

Extinderea modelului iniţiat de prof. Hartel la nivelul a cel puţin 4 alte instituţii şcolare din Sighişoara şi alte localităţi din zonă.

Acţiune An 1 An 2

An 3

An 4

Responsabil Observaţii

i. Stabilirea unor relaţii de parteneriat cu profesorii de biologie/geografie din cel puţin 4 noi insituţii şcolare şi Clubul Copiilor din Sighişoara şi alte localităţi din zonă (ex. parteneriatul cu Gimnaziul Miron Neagu din Sighişoara pentru proiectul Eco-Şcoala) .

ii. Organizarea a cel puţin 5 acţiuni educative pe an în Rezervaţia Breite.

iii. Organizarea a cel puţin 5 acţiuni de voluntariat cu elevi în Rezervaţia Breite (curăţenie, împărţire broşuri informative, completare chestionare etc.)

91

iv. Organizarea campaniei de plantare de puieţi de stejar cu ajutorul elevilor (Titlu provizoriu: „Un stejar pentru fiecare elev din Sighişoara”).

v. Publicarea unui Jurnal de Ecologie trimestrial, scris de elevii din Sighişoara, pentru elevi.

Obiectiv 2: Creşterea nivelului de informare al comunităţilor locale în ansamblu cu privire la Rezervaţia Breite.

Conform sondajului de opinie realizat de custozi, în prezent nivelul de informare al populaţiei locale cu privire la Rezervaţia Breite este relativ scăzut (vezi rezultate chestionar).

La sfîrşitul perioadei de management, va fi sondată din nou opinia publică, pentru evaluarea evoluţiei nivelului de informare.

Acţiune An 1 An 2

An 3

An 4

Responsabil Observaţii

i. Instalarea unui panou informativ la intrarea în rezervaţie.

ii. Realizarea şi transmiterea pe cel puţin un post local de televiziune a unui documentar de minim 30 minute despre rezervaţia Breite.

iii. Publicarea a cel puţin 5 articole pe an în presa locală şi regională despre Platoul Breite.

iv. Publicarea unei broşuri informative de interes general cu privire la Rezervaţia Breite – 1000 exemplare.

Obiectiv 3: Promovarea valorilor rezervaţiei şi creşterea nivelului de informare la nivel naţional şi internaţional.

Acţiune An 1 An 2

An 3

An 4

Responsabil Observaţii

i. Realizarea şi actualizarea permanentă a unui site Internet în limbile română, engleză şi germană, dedicat Rezervaţiei Breite (www.breite.ro)

Se va urmări frecvenţa cu are acest site va fi vizitat

ii. Promovarea rezervaţiei prin intermediul organizaţiilor internaţionale dedicate ariilor protejate şi managementului arborilor seculari.

92

Tema 9. Dezvoltare economică durabilă

Dezvoltarea durabilă reprezintă dezvoltarea care corespunde necesităţilor comunităţilor

umane prezente, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a le satisface pe

ale lor. Utilizarea durabilă reprezintă folosirea resurselor regenerabile într-un mod şi o

rată care să nu conducă la declinul sau epuizarea acestora, menţinând potenţialul lor în

acord cu necesităţile şi aspiraţiile generaţiilor prezente şi viitoare.

Rolul zonelor protejate în promovarea dezvoltării durabile se concentrează în abilitatea

acestor zone de a genera beneficii sociale şi economice la nivel local, naţional şi

internaţional fără a-şi compromite principalul obiectiv legat de conservarea naturii şi a

resurselor naturale pentru generaţiile prezente şi viitoare.

În conformitate cu principiile moderne ale conservării naturii, planul de management

trebuie să integreze interesele de conservare a biodiversităţii cu cele de dezvoltare socio-

economică ale comunităţilor locale din raza de acţiune a rezervaţiei, ţinând cont

totodată de trăsăturile tradiţionale, culturale şi spirituale ale zonei.

Principii şi elemente strategice care stau la baza asigurării unei dezvoltãri durabile:

− principiul conservării biodiversităţii şi a ecosistemelor specifice cadrului

biogeografic natural;

− principiul precauţiei în luarea deciziilor;

− principiul prevenirii riscurilor ecologice şi a producerii daunelor;

− principiul “poluatorul plăteşte”;

− înlăturarea cu prioritate a poluanţilor care periclitează nemijlocit şi grav

sănătatea oamenilor;

− crearea unui sistem de monitorizare a zonei protejate;

− utilizarea durabilă a resurselor naturale;

− menţinerea, ameliorarea calităţii şi reconstrucţia zonelor deteriorate;

− crearea unui cadru de participare a organizaţiilor neguvernamentale şi a

populaţiei locale la elaborarea şi aplicarea deciziilor;

− dezvoltarea colaborării internaţionale pentru atingerea obiectivelor de

management.

93

Pentru rezervaţia Breite ecoturismul reprezintă principala activitate economică ce poate sta la baza unei strategii de

dezvoltare durabilă. În această privinţă, trebuie luat în calcul atât impactul activităţilor umane asupra rezervaţiei,

impactul negativ pe care un turism inadecvat îl poate avea asupra biodiversităţii, cât şi benefiicle pe care turismul

organizat le poate aduce comunităţilor locale. Existenţa unei strategii referitoare la managementul turismului va permite

obţinerea avantajelor generate de această activitate, limitând în acelaşi timp impactul negativ asupra conservării valorilor

naturale şi culturale specifice zonei.

Dezvoltare economică durabilă OBIECTIV STAREA DE REFERINŢĂ ACTUALĂ REZULTAT CUANTIFICABIL

PROPUS Obiectiv 1: Punerea în valoare a peisajului rezervaţiei în scopul dezvoltării activităţilor de ecoturism.

Acţiune An 1 An 2

An 3

An 4

Responsabil Observaţii

i. Vezi Tema 6, „Managementul turismului şi recreerii” Obiectiv 2: Încurajarea practicilor, produselor şi meşteşugurilor tradiţionale.

Acţiune An 1 An 2

An 3

An 4

Responsabil Observaţii

i. Stabilirea zonelor de păşunat şi încheierea de contracte cu proprietari de animale din zonă pentru păşunat controlat cu vite.

MET

ii. Stabilirea zonelor de cosit şi cosirea acestora în mod controlat.

MET

94

iii. Recoltarea moderată şi comercializarea ghindei. MET Obiectiv 3: Producerea şi comercializarea materialelor informative, obiectelor şi suvenirurilor legate de Rezervaţia Breite. Toate veniturile vor fi folosite exclusiv pentru finanţarea activităţilor de administrare a rezervaţiei.

Acţiune An 1 An 2

An 3

An 4

Responsabil Observaţii

i. Planificarea gamei de produse. MET ii. Realizarea unui plan de afaceri. MET iii. Producerea şi comercializarea materialelor. MET

95

Tema 10. Monitorizare

Diferitele teme propuse anterior vor fi monitorizate pe baza rezultatelor căpătate

în perioadele menţionate în tabele.

Existenta paznicilor, procese verbale / contracte referitoare la cursul de rangeri.

Existenta documentatiilor depuse pentru extinderea rezervatiei Breite.

Existenţa vetrelor de foc amenajate, existenţa unor indicatoare care să

restricţioneze autovehiculele, păşunatul.

Existenţa puietului plantat.

Cel putin 2 santuri de drenaj inchise.

Procese verbale sau alte documente care să ateste activitătile sezoniere pe Breite

(cosit, taiat carpen, igienizare, activitati ecologice etc.), formarea diferitelor

comisii, comitete, campanii se sensibilizare, discutiilor referitoare la organizarea

unor sarbatori traditionale campenesti.

Sistarea extractiilor de abori / lemne de pe platoul Breite.

Referate, atricole ştiinţifice, rapoarte despre biodiversitatea platoului Breite:

- Despre calitatea zonelor umede in care s-au efectuat implicatii de

management/conservare si zonele martor si a grupelor tinta

- Situatia stejarilor, numarul de arbori rupti etc.

- Despe specii de plante si animale de interes de conservare (S.

officinalis, M. teleius, amfibieni, reptile, păsări)

96

- Adaptarea planului existent de management in functie de rezultatele

capatate, tinand cont de cele scrise in regulament si baza legala in

urma careia s-a intocmit acest document.

- Articole stiintifice publicate in jurnale locale si internationale.

Prezentarea in mass media si web a propunerilor pentru bursa “Stejarul”,

formularului care trebuie sa fie completat si comisia de evaluare.

Sărbători câmpenesti organizate pe Breite.

Parteneriate/protocoale semnate cu organizatii locale, şcoli, clubul copiilor,

centre de turism, de introducere a rezervaţiei Breite in circuitele verzi din

România si străinatate.

Existenta în centrele de turism, şcolile din Sighişoara si alte locuri publice a unor

pliante pentru sensibilizarea populaţiei si diseminarea informaţiilor referitoare

la aceasta arie protejată.

Baza de date cu numărul elevilor/şcolilor care iau parte la diferitele activităti

(statistici) si tipurile de activităti efectuate de acestia, rezultatele lor.

Existenţa unui jurnal de ecologie editat de Gimnaziul de Stat Miron Neagu

pentru elevii din Sighişoara.

Existenta unui panou de informare la intrarea in rezervaţie.

Existenta unor statistici referitoare la numărul de vizitari al paginii web dedicate

rezervaţiei.

97

ANEXA 1

Extras de carte funciară

98

ANEXA 2

Exemple de articole apărute în presa locală ca parte a campaniei de

informare desfăşurate de custozi în cursul anului 2006.

Pagina principală a site-ului www.breite.ro

99

ANEXA 3

Procesul verbal al dezbaterii publice din data de 8 august 2006

100

Anexa 4

Regulamentul rezervaţiei, avizat de Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul prin hotărârea nr. 146/2006 din 26 septembrie 2006.

101

Anexa 5

Chestionarul de sondare a opiniei publice

102

Anexa 6

Harta limitelor actuale ale rezervaţiei