ti de Dezvoltare Ale Scolarului

5/13/2018 ti de Dezvoltare Ale Scolarului - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ti-de-dezvoltare-ale-scolarului 1/73

Înv. ELENA ARLUNG

MODALITI DE DEZVOLTARE A CAPACITILOR CREATOARE

ALE ŞCOLARULUI MIC PRIN CONINUTURILE ARIILOR

,,ARTE'' ŞI ,,TEHNOLOGII'' Lucrare ştiinific

Editura Sfântul Ierarh Nicolae2010

ISBN 978-606-577-128-4



2

Îndrumtor ştiinific: ing. Nechita ManuelaUniversitatea Dunrea de Jos, Galai



3

CUPRINS

Capitolul I Consideraii teoretice

I.1. Argument

I.2. Creativitatea - dimensiune psihologic a creativitii umane

I.3. Caracterizarea psihologic a vârstei şcolare mici .

I.4. Educaia plastic şi Educaia tehnologic în învmântul primar

I.4.a. Elemente de limbaj plastic

I.4.b. Coninuturi şi materiale în cadrul disciplinei ,, Abiliti practice''

Capitolul II Metodologia cercetrii

II .1. Ipoteza cercetrii . Obiective . Metode de cercetare

II.2. Investigaii fcute în faza de pretestare

Capitolul III Învarea creativ a coninuturilor ariilor Arte şi Tehnologii

III.1. Metode de dezvoltare a creativitii

III.2. Coninuturile ariilor Arte şi Tehnologii - cadru favorabil dezvoltrii creativitii

III.3. Aspecte concrete ale aplicrii experimentului

Capitolul IV Probe finale . Rezultatele şi interpretarea lor

Concluzii

Bibliografie

Proiecte de lecii



4

„ Ori de câte ori un copil pus în faa unei probleme restructureaz datele problemei sau imagineaz procedeul ce conduce la soluie independent

de faptul c este o sarcin şcolar , a vieii curente sau un test, el

înfptuieşte o invenie”

( P. Oleron)



5

Capitolul I

Consideraii teoretice

I.1. ARGUMENT

,,Exist adesea, în prima copilrie, o prospeime a imaginaiei, o curiozitate neobosit, unfel de geniu poetic, pe care savanii sau artiştii ajunşi la maturitate nu le pot gsi decât cu mare

greutate''.

Pornind de le aceast remarc a lui Gaston Berger din ,,L'homme moderne et soneducation'' putem s ne îndreptm atenia spre o abordare cu încredere a problematiciicreativitii, susinui de orientrile din ,,Curriculum naional'' şi de ,,Planul - cadru deînvmânt''.

Respectând principiile de descentralizare , de flexibilizare i de decongestionare a parcursului şcolar, putem s abordm cu deosebit flexibilitate domeniul ariilor ,,Arte'' şi,,Tehnologii''. Valorificând cele mai de pre însuşiri ale copilriei (inventivitatea , fantezia,imaginaia , cutrile pasionate , elanul spre aventur şi cunoaştere regsite în activitile realizatela clas) vom stimula şi vom forma inteligene indrznee , oameni cu o gândire independent ,

creativ . Deoarece desenul îmi red echilibrul , sperana şi puterea, deoarece iubesc frumosul din

natur şi din art , observând şi apropiindu-m în permanen cu emoie de spectacolul sublim alnaturii şi încercând nu de puine ori s redau prin culori o parte infim din ace st spectacol ,(peisaje ori flori ce aduc primvara în suflet chiar şi în anotimpul de iarn) , cred c princoninuturile ariilor ,,Arte'' şi ,,Tehnologii'' voi reuşi s stimulez disponibilitile creatoareexistente mai mult sau mai puin în fiecare dintre elevii mei .

Copiii nu pot realiza la începutul drumului lor de mici artişti forme care s le întruchipezecât mai sugestiv ideile şi sentimentele . Cu atât mai puin se vor orienta în structura spaiuluicompoziional . Privind atent natura , ei vor observa nu numai frumuseea ei , dar şi varietatea plantelor , forma şi culoarea lor . O frunz care se desprinde şi se leagn în vânt , o castan

czut pe o alee din parc sau o ghind gsit la poalele copacilor pot constitui materiale de baz în realizarea unor minunate lucrri în orele de ,,Abiliti''. Aceste materiale din natur , uşor de procurat , se pot transforma în mâinile lor în jucrii minunate . Este nevoie de puin îndemânare, fantezie , imaginaie şi mult rbdare .

Am ales tema ,,Modaliti de dezvoltare a capacitilor creatoare ale şcolarului mic princoninuturile ariilor ,, Arte'' şi ,,Tehnologii'' , justificând aceast opiune din perspectiv psiho- pedagogic astfel:

avem nevoie de copii care gândesc şi au capacitatea de a prelucra informaia primit , nudoar de simpli receptori ;

se impune trecerea de la stocarea informaiei la o prelucrare logic , astfel încât aceastas-şi gseasc aplicabilitatea ;



6

este necesar stimularea creativitii , a imaginaiei şi a gândirii flexibile pentru ostructurare temeinic , sistematic a informaiei , a aptitudinilor , a capacitilor ;

se impune necesitatea de a forma capacitatea elevilor de a transfera logic , de la o ariecurricular la alta , coninuturile şi de a le structura , eventual de a le ierarhiza , în funciede trebuine, de necesiti şi de contextele situaionale.

I.2. CREATIVITATEA –DIMENSIUNE PSIHOLOGIC A PERSONALITII UMANE

În prezent exist sute de modaliti prin care este definit creativitatea. În general, psihologiisusin c „a fi creativ” înseamn „ a crea ceva nou, original şi adecvat realitii”.

Iat câteva din definiiile date creativitii:

„ Prin creativit ate se îneleg adeseori factorii psihologici ai unei performane creatoare viitoare,într-un domeniu sau altul al activitii omeneşti”

(AL. Roşca – Creativitatea , Bucureşti , Ed. Enciclopedic Român, 1972, pag 9)

„Creativitatea presupune o dispoziie general a personalitii spre nou, o anumit organizare a

proceselor psihice în sistem de personalitate”

(P.Popescu Neveanu )

„Creativitatea – activitatea mintal de elaborare a ideilor noi şi originale pe plan mintal, iar creaia este activitatea de metamorfozare a ideilor noi în proiecte, planuri, schie şi în final în

obiecte tehnice sau artistice”

(D. Vrabie – Psihologia educaiei , Ed. Geneze , Galai, 2002

Al. Roşca apreciaz c „datorit complexitii fenomenului creaiei , este puin probabil s se

ajung la o definiie unanim recunoscut , deoarece fiecare autor pune accent pe dimensiuni

diferite”.

Problema formrii prin educaie a personalitii autonome şi creative este complex şi a

primit soluii variate , fr a se putea spune c este rezolvat. Trecerea de la un învmântdominant informativ la unul formativ-creativ, cu finalitate msurabil dinainte stabilit, trebuie sfie un obiectiv major pentru educatorul care organizeaz situaiile de învare .

Personalitatea este definit ca ansamblu integral şi unitar de însuşiri , procese şi structuri psiho - fiziologice şi psiho-sociale care difereniaz modul de conduit al unui om în raport cualii , asigurându-i o adaptare original la mediu.

Pe parcursul vieii sale , omenirea a acumulat o experien de via pe care a condensat-o încodul limbii prin simboluri , noiuni , categorii , legi , teze , concepii , judeci de valoare, teorii ,explicaii numite cunoştine.

Omul se naşte cu posibiliti virtual nelimitate de învare şi de dezvoltare bio- psihic.



7

Fr a prelua cunoştinele esenializate , descoperite de generaiile anterioare , tânrageneraie nu numai c n-ar putea s reproduc procesele de producie , dar nici n-ar supravieui.Pentru a reproduce procesele de producie existente trebuie s învee , s preia de la înaintaşi

experiena social, dar pentru a putea perfeciona procesele de producie , pentru progres, omulare nevoie nu numai de cunoştine , ci şi de capaciti creative. Copilul se naşte atât cu capacitide a înva reproductiv , cât şi cu posibiliti de a-şi forma şi dezvolta o atitudine activ ,dominatoare şi transformatoare fa de mediu , de a cpta încredere în forele proprii şiautonomie în rezolvarea problemelor practice , exersând şi dezvoltând capacitile de inovaie ,invenie şi creaie , fr de care nu exist progres .

Creativitatea poate fi definit prin procesul de creaie ( fenomen de extrem complexitate prin care se elaboreaz fie o oper de art , fie o inovaie tehnic , un mecanism , un aparat ,fie onou teorem matematic etc.), prin produsul creat ( eficien ,noutate , originalitate) , prin personalitatea creatoare şi potenialul creativ ( capacitate complex a omului , o structurcaracteristic a psihicului ce face posibil opera creatoare ).

Creativitatea este o interaciune constructiv – transformatoare între subiect şi lume , o formspecific de activitate din care rezult un produs nou, original, şi cu valoare pentru societate .

Competena creativ este legat atât de motivaie , adic de msura în care subiectul semobilizeaz pentru invenie , inovaie , creaie ,cât şi de nivelul atins în dezvoltarea unor procese psihice , între care un loc deosebit îl ocup :

Spiritul de observaie – capacitatea de a sesiza în obiecte , fenomene şi aciuni , trsturimai puin evidente , dar importante ;

Operativitatea gândirii – adic acea capacitate mintal de structurare şi restructurarecontinu a informaiilor , de integrare a lor în sisteme din ce în ce mai complexe ,capacitatea de a întrebuina operaiile gândirii ( analiz , sintez , comparare, asociere ,disociere , abstractizare , generalizare), de a sesiza relaii între fenomene , de a deplasagândirea de la cauz la efect şi invers ;

Imaginaia creatoare , capacitatea de a elabora imagini noi pe baza prelucrrii datelor anterioare , ca rezultat al interaciunii dintre percepie , memorie , gândire , emoie ,atenie , acte de voin etc., rezultând un produs nou , inexistent pân în momentulconceperii , dar posibil în viitor ;

Creativitatea gândirii ca valoare suprem a personalitii umane , activitate şi competendin care rezult un produs nou , original , cu valoare pentru societate .

Creativitatea este legat de încrederea în forele proprii , de comportamentul de cutare , deanalogii neaşteptate , de punere a vechilor concepte în contexte noi , de transformare a lumii ,de capacitatea de acomodare cu depşire prin originalitate . Creativitatea se opune activitii psihice convenionaliste , reproductive , rutiniere , conservatoare .

Creativitatea este legat de caracterul divergent al gândirii (care accept existena maimultor soluii tinde s le descopere şi s o identifice pe cea mai eficient), de fluiditateagândirii (ca factor al inteligenei şi creativitii , care const în uşurina şi rapiditateaasociaiei între imagini şi idei) şi de flexibilitatea gândirii (capacitatea de restructurare uşoarşi eficient a mersului gândirii în raport cu noile situaii).

Omul se naşte cu posibilitatea de a-şi dezvolta capacitile intelectuale şi creative. Eleîns nu se dezvolt spontan , de la sine , prin simpla maturizare . Procesul se difereniaz petipuri dup gradul solicitrii elevului în actul conştient al învrii şi dup msura în careînvarea se transform în cunoaştere , competen , factor al dezvoltrii psihice .



8

In autonomia intelectual şi în creativitate sunt implicate şi afectivitatea (ca ansamblul proceselor psihice prin care omul reflect realitatea sub form de triri, stri şi atitudini, pentru rezultatele creativitii depind şi de prezena curiozitii, a sentimentului îndoielii, al

noului , al certitudinii etc.) şi motivaia (prin ansamblul mobilurilor interne sau externe careorienteaz şi susin energetic realizarea activitii de creaie ).

Fiecare tem care face obiectul învrii şi fiecare problem ce urmeaz s fie rezolvatde şcolari provoac îngrijorri , tensiuni cognitive care se pot constitui în praguri psihiceinhibitive, cu tendine de abandonare a efortului.

FACTORII CREATIVIT II

Factori de natur intelectual

1. Imaginaia - f uncia esenial a procesului de creaie original. O vreme , imaginaia a fostdefinit ca un proces de combinare a imaginilor, ceea ce se potriveşte imaginaiei artistice.Dar orice proces creator implic noi combinri, noi sinteze : şi în matematic , şi în fizic ,înştiine , în general. Iar sintezele noi nu se petrec doar în domeniul ideilor şi imaginilor, ele auloc şi pe plan afectiv. Astfel , imaginaia poate fi definit ca acel proces psihic al cruirezultat este obinerea unor reacii, fenomene psihice noi pe plan cognitiv, afectiv sau motor.Fiind componenta cea mai important a creativitii, însuşirile prin care ea se manifest pot ficonsiderate drept principalele caracteristici ale creativitii. Ele sunt: - Fluiditatea – posibilitatea de a-i imagina , în scurt timp, numeroase imagini sau idei ,unele fr utilitate , dar printre ele gsindu-se şi cele adecvate soluiei cutate; - Plasticitatea - uşurina de a schimba punctul de vedere , modul de abordare a unei

probleme , când un procedeu se dovedeşte inoperant; - Originalitatea - expresia noutii, a inovaiei . Când vrem s testm aceast capacitate acuiva , ea se poate constata prin raritatea statistic a unui rspuns , a unei idei ; - Flexibilitatea - aptitudinea de a produce un numr de grafisme ce aparin unor clasediferite.Fiecare dintre aceste patru caracteristici are însemntatea ei ; principal rmâne originalitatea, ea garantând valoarea rezultatului muncii creatoare .

2. Importana exerciiului realizeaz rolul altei funcii în structura creativitii( al memoriei).Volumul experienei are o mare influen asupra posibilitilor de creaie. Conteaz nunumai volumul de cunoştine însuşit , ci şi varietatea acestor cunoştine. Soluionarea unor

probleme într-un domeniu se poate realiza prin analogie cu fapte constatate la alt disciplin . - Nivelul gândirii, inteligena – un alt factor ce poate influena creativitatea unei persoane.

Gândirea este menit s stabileasc relaii şi s verifice valabilitatea soluiilor oferite deimaginaie. Psihologul american P. Guilford a reliefat existena unei ,,gândiriconvergente’’, care ne poate duce la o singur soluie , spre deosebire de gândireadivergent care ne ofer mai multe soluii. Exist diferene specifice: inteligena este maiimportant în domeniul ştiinific , având îns un rol mult mai mic în art , de exemplu .



9

Factori caracteriali

- Predispoziiile şi capacitile intelectuale nu sunt suficiente pentru ca cineva s devininventator ori creator de art. Pentru aceasta este nevoie s existe o motivaie, o dorin, o

aspiraie creatoare. Artistul este preocupat de valoarea estetic a unor peisaje, persoane ,evenimente. Adevraii creatori devin animai de sentimente trainice , chiar de veritabile pasiuni care le domin preocuprile , aspiraiile de fiecare zi . Succesele le cauzeazemoii puternice , intensificând obsesiile lor creatoare .

- Totodat , se cere o voin ferm , perseveren , o documentare foarte minuioas şidemonstraii riguroase ce solicit mari şi îndelungi eforturi. Cine se descurajeaz uşor şinu e capabil s dea piept cu greutile nu poate ajunge la realizri notabile. Nimeni nu acreat un lucru remarcabil fr o lupt îndârjit pentru îmbogirea mijloacelor de expresie(cuvântul , culoarea sau armonia sunetelor .

Factori sociali

Atât omul de ştiin, cât şi artistul se afl sub puternica influen a mediului ambiant , înspecial al celui social. Motivaia, aspiraia unei persoane depind extrem de mult de cerinelesocietii în care s-a dezvoltat. Aşa se explic avântul artelor plastice din Italia în secolele XV şiXVI . Atunci , negustorii italieni se îmbogiser şi îşi cldeau palate pe care le doreauîmpodobite cu picturi şi sculpturi alese. Ca urmare , s-au creat şcoli de pictur şi sculptur , iar talentele , existând totdeauna în sânul unui popor , au avut condiii optime de înflorire , ajungând pe înalte culmi de perfeciune artistic .

O puternic influen exercit asupra elevilor predecesorii , profesorii lor. Socrate l-ainfluenat pe Platon J. Haydn pe L. van Beethoven . Chiar dac discipolul se îndeprteaz demodelele iniiale,acestea au avut un rol deosebit în faza iniial a pregtirii lor .

Societatea poate fi îns şi o frân în calea dezvoltrii cunoaşterii (persecuiile Inchiziiei dinSpania şi Italia, intolerana stalinist împiedicând progresul ştiinelor sociale şi ale biologiei).

PROCESELE FUNDAMENTALE ALE IMAGINAIEI

Imaginaia , componenta principal a structurii mentale creative , are la baz dou procesefundamentale : analiza şi sinteza. Analiza realizeaz o sfrâmare a unor asociaii, o descompunere

a unor reprezentri care apoi, prin sintez, sunt reorganizate în alte structuri , deose bite de cele percepute sau gândite anterior. Sinteza are loc în diferite modaliti numite de obicei ,,procedeeleimaginaiei’’:

1. aglutinarea – pri descompuse din anumite fiine sau obiecte sunt recombinate altfel,dând naştere unor obiecte sau fiine cu aspect eterogen (Sfinxul , Centaurul);

2. modificarea dimensiunilor umane (uriaşi, pitici); 3. multiplicarea şerpilor(balaurul cu şapte capete); 4. schematizarea feei umane(caricatura); 5. analogia(procedeu prezent în ştiin şi tehnic).



10

FAZELE PROCESULUI CREATIV

Procesul creativitii artistice a elevilor poate s parcurg urmtoarele faze: faza de pregtire - aceast faz const în acumularea de informaii , asimilarea şi

relaionarea lor, integrarea lor în anumite sisteme de gândire; faza de incubare – este asemenea unei magazii de reprezentri vizuale estetice şi artistice .

Urmeaz mai multe încercri de combinarea acestora pe baza unor noi relaii şi a gsiriiunor configuraii originale cu o anumit expresie;

faza de verificare – este o reluare pe plan mintal sau pe plan practic a procesului ultimeicombinri şi a ultimei soluii. Aceasta se adapteaz unor materiale de lucru , unor suporturi de diferite mrimi.

BLOCAJELE CREATIVIT II

Constrângerea elevilor de a imita unele scheme prezentate, la conformism reprezint o piedic, un blocaj pentru activitile lor creatoare. Apariia blocajului apare chiar la intrarea în clas aunui învtor cu o atitudine autoritar , dispreuitoare , obosit sau chiar plictisit. Toate acestea provoac la elevi o atitudine de respingere.

Frica de eşec este alt factor care produce blocajul creativitii. Acest blocaj le slbeşteîncrederea în forele lor de a încerca cu îndrzneal de a face noi asocieri şi combinri întreelementele cunoscute şi s abordeze noi tehnici de lucru sau s combine tehnicile de lucru ştiute.Frica de e.ec distruge la elevi sentimentul valorii.

Ali factori care blocheaz creativitatea elevilor sunt subaprecierea şi supraaprecierea lucrrilor elevilor . Aceasta face s apar acea indiferen , suficien sau tensiune care le distrugecuriozitatea de a încerca şi altceva , de a face noi eforturi. Supraaprecierea rezultatelor sau produselor elevilor ( prin laude exagerate , note mari nemeritate) îi inhib şi le înltur relaxareanervoas necesar procesului de creaie . Pentru elevi , inovaia artistic cere un anumit interes ,libertate în a face ,,jocuri” de combinri şi asocieri noi de imagini , de materiale , de tehnici delucru , cu scopul de a exprima o viziune , o idee , un sentiment , unadevr .

Aceste blocaje trebuie evitate, combtute prin instaurarea unui climat afectiv pozitiv, deexigen, dar şi de înelegere, de responsabilitate, printr-o comunicare generoas, între învtor şi elevi , prin oferta prin care învtorul iese în întâmpinarea copilului .

I.3.CARACTERIZAREA PSIHOLOGICÃ A VÂRSTEI ŞCOLARE MICI

Vârsta şcolar se distinge prin orientare obiectiv a intereselor , diminuarea egocentrismului,sociabilitate crescut dar înc difereniat. Mica şcolaritate este perioada când se modificsubstanial regimul de munc şi de via , caracteristicile tensionale generate de evenimente caredomin şi marcheaz tabela de valori ale şcolarului mic.

a) Dezvoltarea proceselor şi a reprezentrilor senzoriale . Deşi maturitatea organelor de sim ( ochiul , urechea , corpusculii tactili)se termin relativ de

timpuriu ( ctre vârsta de doi ani şi jumtate ) , dezvoltarea senzaiilor este un proces în deplin



11

desfşurare . La vârsta de 6-7 ani are loc o lrgire a câmpului vizual , precum şi o creştere a preciziei în diferenierea nuanelor cromatice. De asemenea , se înregistreaz progrese alecapacitii de recepionare a sunetelor înalte şi ale capacitii de autocontrol a propriei emisii

vocale . Senzaiile lui se subordoneaz noului tip de activitate – învarea. Cum acestea sedesfşoar sub forma unor aciuni distincte ( de aritmetic , de scris , citit, de munc , de desen ,de observare a mediului înconjurtor ) senzaiile şcolarului mic se vor modela în funcie desolicitrile specifice acestor a aciuni.

La intrarea în şcoal , copilul posed numeroase reprezentri despre obiectele de uz casnic ,despre fructe , pomi , animale , despre oamenii care îl înconjoar şi despre aciunile şi activitilelor . Cu toate acestea , reprezentrile lor sunt înc contopite , confuze , puin sistematizate. Subaciunea învrii îns, reprezentrile suport modificri eseniale , atât în ceea ce priveşte sferaşi coninutul , cât şi în ceea ce priveşte modul de a se produce şi de a funciona. In reproducereaimaginii obiectului este posibil folosirea liber, voluntar (în desene , lecturi , povestiri ) afondului de reprezentri existent , iar pe o treapt mai înalt copilul reuşeşte s descompun

reprezentarea în pri componente , în elemente şi caracteristici cu care poate opera. El le includeîn noi combinaii , creând noi imagini . Reprezentarea va servi astfel la realizarea proceselor imaginaiei , gândirii şi a diferitelor forme de activitate creatoare.

b) Dezvoltarea gândirii şi limbajuluiProcesele gândirii realizeaz progrese importante de-a lungul micii şcolariti, constând în

apariia şi consolidarea construciilor logice care înlocuiesc procedeele imirice , intuitive , naiveale etapei precedente.

Elemente ale gândirii intuitive , concrete , cu caracter practic , specifice preşcolarului, mai apar înc în gândirea şcolarului mic , mai ales în faa unor sarcini noi , neobişnuite , dificile. In procesul de învmânt se dezvolt operaiile gândirii absolut indispensabile oricrei activiti

intelectuale : analiza şi sinteza , comparaia , abstractizarea şi generalizarea , clasificarea şiconcretizarea logic . Gândirea devine mai productiv , ca rezultat al creşterii gradului deflexibilitate şi mobilitate , al utilizrii diferitelor procedee de activitate mintal.

La intrarea în şcoal, copilul dispune de un vocabular relativ bogat ( aproximativ 2500 decuvinte) şi stpâneşte la modul practic regulile de folosire corect a cuvintelor în vorbire. Incursul micii şcolariti se formeaz capacitatea de citit-scris şi acesta impulsioneaz proceselelimbajului. Se însuşeşte fondul principal de cuvinte al limbii materne, care ajunge s numere spresfârşitul micii şcolariti, aproape 5000 de cuvinte, dintre care tot mai multe ptrund învocabularul activ al copilului .

Dezvoltarea limbajului se face şi în contextul altor activiti şcolare de munc (desen , istorie ,observarea naturii etc.).

c) Dezvoltarea funciilor mnezic şi imaginativ -creativSpecific vârstei şcolare mici este creşterea considerabil a volumului memoriei. În fondul

memoriei ptrunde un mare volum de informaie. Elevul memoreaz şi reine date despre uneltelecu care lucreaz , despre semnele şi simbolurile cu care opereaz , despre termenii noi pe care îiutilizeaz, despre regulile şi legile pe care le înva. Comparativ cu clasa I , în clasa a IV a sememoreaz de 2-3 ori mai multe cuvinte.

La vârsta şcolar mic se accentueaz caracterul voluntar, conştient al memoriei, al proceselor ei. Îndeosebi , în partea a doua a micii şcolariti(clasele a III a şi a IV a) copilul este



12

capabil sa-şi fixeze sarcina de a memora , sa-şi planifice din timp memorarea unui materialoarecare.

Cercetrile arat c din memorie dispar cel mai repede datele întiprite mecanic. Cu timpul ,

nu mai rmân din ele decât elemente dezordonate , disparate.Intrarea în şcolaritate creeaz şi funciei imaginative noi solicitri şi condiii. Descrierile,

tablourile , schemele utilizate în procesul transmiterii cunoştinelor solicit participarea activ a proceselor imaginative. Este foarte mult solicitat imaginaia reproductiv, se dezvolt imaginaiacreatoare. Ascultând o povestire , şcolarul mic este capabil s şi-o reprezinte transformator ,introducând modificri în desfşurarea subiectului .

Formele creative ale imaginaiei şcolarului mic sunt stimulate de joc şi fabulaie, de povestireşi compunere , de activitile practice şi muzicale, de contactul cu natura şi de activitile demunc. Comparativ cu vârsta preşcolar , imaginaia devine mai „critic” , se apropie mai multde realitate, copilul însuşi adoptând fa de propria imaginaie o atitudine de autocontrol.

d) Car acteristici ale formrii deprinderilor , priceperilor şi obişnuinelor la şcolarul mic În cursul micii şcolariti continu s se întreasc deprinderile de autoservire , conturate la

vârsta preşcolar , şi începe formarea unor categorii de deprinderi şi priceperi legate de nevoiletipului de activiti şi relaii în care este încadrat copilul .În procesul însuşirii scrierii şi citirii , seformeaz deprinderea de a folosi corect componentele grafice şi sonore ale cuvintelor ;deprinderea de msurat , deprinderea de calcul numeric , iar în cursul familiarizrii cu altecunoştine , (geografie , istorie , geometrie), se formeaz deprinderea de mânuire a unor instrumente cum sunt: linia , echerul , compasul.

Studierea disciplinelor şcolare desen , muzic , abiliti practice va sta la baza formrii unor deprinderi şi priceperi tehnice .i artistice , cum ar fi cele de mânuire corect şi expresiv a culorii,a pensulei sau a cuvântului.

e) Specificul aptitudinilor la vârsta şcolar mic

Aptitudinile şcolarului mic se dezvolt în legtur cu principala activitate pe care o desfşoar el, învtura.

Una din aptitudinile generale care se dezvolt la aceast vârst este aptitudinea de a înva. Dinaceasta se desprind şi se dezvolt , la micul şcolar , elementele unor aptitudini specializate , cumsunt cele matematice, literare, plastice , muzicale .Cele plastice şi muzicale nu se dobândescexclusiv prin învare,ele presupunând şi anumite premise native : o anumit dotare a ochiului, aurechii , a mâinii.

Deosebit de important este mecanismul prin care se ajunge la înclinaii şi aptitudini. Dinnucleul unor atitudini şi relaii interpersonale favorabile se dezvolt înclinaia copilului ctre

activitatea de învare şi ctre obiectele de învmânt . În procesul devenirii aptitudinilor ,conteaz nu numai reuşitele copilului , ci şi modul cum reacioneaz cei din jur la aceste reuşite.De aici , necesitatea ca în educarea aptitudinilor s se îmbine aprecierea extern pozitiv custimularea atitudinii exigente a copilului fa de propria activitate.

f) Atenia – procesul psihic de orientare şi concentrare a componentelor psiho-fiziologice,trece treptat de la forma involuntar spre cea voluntar , de la cea puin stabil , la ceastabil.

Desenarea cere coordonarea simultan a mai multor activiti şi inerea în eviden a mai multor repere perceptive, diverse cerine care duc la concentrarea , stabilirea ateniei.



13

I.4. EDUCAIA PLASTIC ŞI EDUCAIA TEHNOLOGIC ÎN ÎNVMÂNTUL PRIMAR

I.4.a. ELEMENTE DE LI MBAJ PLASTI C .

„ Socotit ca form de expresie a dinamismului interior , desenul , în toate formele sale,(desendup natur , desen decorativ, artistic, tehnic )reprezint principalul mijloc de familiarizare a

elevului cu limbajul artelor plastice , de stimulare a expresivitii plastice. Aceast component a educaiei estetice îşi propune s dezvolte la elevi capacitatea de a

discerne frumosul pictural de nonpictural, figurativul de nonfigurativ, s le formeze abilitivizuale şi manuale, gustul şi imaginaia, dar şi elemente de gândire şi comunicare plastic (a

trasa şi a înelege un plan, o schi, un proiect, a comunica în limbaj plastic ceea ce sunt , gândesc şi triesc).

(A. Barna, G. Antohe – Curs de pedagogie –„Introducere în pedagogie , teoria educaiei şiteoria curriculum-ului” , Ed. Logos, Galai , 2002)

Educaia plastic are un loc bine conturat în planul de învmânt, cu obiective generale şispecifice în concordan cu particularitile de vârst ale copiilor .

Educaia plastic intr în sfera cunoaşterii şi creativitii realizând educaia acelor simuri pecare se bazeaz inteligena şi gândirea creatoare a elevilor. Atingerea unor perspective îndomeniul creativitii plastice implic o cunoaştere temeinic a elevului , al universului spiritualal acestuia, a particularitilor şi a dinamicii vieii lui sufleteşti. Obiectivele generale, tematica plastic şi obiectivele de referin permit şi încurajeaz în acelaşi timp, stimularea resurselor proprii fiecrui elev, lsându-le sentimentul unei depline liberti. Crearea unui climat afectiv pozitiv, precum şi folosirea unor metode şi procedee menite s le dezvolte personalitatea creativvor permite realizarea acestor obiective.

La sfârşitul clasei a IV a, elevul trebuie s fie capabil: s foloseasc materiale (tuburi, pastile, carioca, pastel , plastilin, lut, hârtie) şi tehnicile

de lucru(acuarel, tempera, guaşe, colaj , mixt , modelaj) ; s recunoasc grupele de culori, componentele fiecreia , precum şi semnificaiile

acestora; s foloseasc amestecurile dintre culoare şi nonculoare şi dintre culorile vecine în steaua

culorilor; s obin o dominant de culoare; s intuiasc punctul ca element de limbaj plastic, cu rol constructiv şi decorativ; s foloseasc rolul de semnificant al liniei şi al punctului; s organizeze echilibrat o suprafa folosind toate elementele de limbaj plastic studiate.

Analizând obiectivele predrii Educaiei plastice la clasele I- IV , putem spune c se urmreşteiniierea elevilor în conveniile gramaticii formelor şi culorilor, componente specifice alelimbajului plastic.

Cunoaşterea elementelor de limbaj plastic nu determin talentul , dar ignorarea acestora îl poatecompromite.



14

CULOAREA – ELEMENT DE LI MBAJ PLASTI C

Deosebim şi recunoaştem obiectele înconjurtoare dup formele şi dup culorile lor. Copiii sesimt atraşi de culori care prin strlucirea lor încânt privirea, creeaz o stare sufleteasc agreabilşi o bun stare fizic în acelaşi timp, ca rezultat al influenei lor asupra circulaiei sângelui.Culoarea dezvolt primele forme ale personalitii şi emotivitii omului, îi stimuleaz spiritulcreator şi exercit o deosebit influen asupra sa.

În pictur, grafic, arte decorative se utilizeaz culorile pigmentare (prafuri de culoare provenite din minerale sau substane chimice în amestec cu liani). Studiul culorilor nu se poateface fr un material imagistic corespunztor (albume de art cu reproduceri color, planşedidactice, desene ale copiilor).

a) Culori fundamentale (primare)

Armoniile cromatice se constituie din culori numeroase şi diferite. Între acestea, roşu , albastruşi galben sunt culori fundamentale (se mai numesc şi primare). Denumirea de culorifundamentale sau primare rezult din faptul c fiecare culoare din cele trei are surs proprie de provenien, deci nu pot fi obinute din amestecul altor culori.

b) Culori binare (secundare)

Fiecare dintre culori poate fi combinat cu o alt culoare primar , obinându-se astfel alteculori. De exemplu, amestecând roşu cu galben obinem portocaliu; din amestecul culorilor roşuşi albastru rezult culoarea violet, iar din albastru şi galben obinem culoarea verde. Astfelconstatm c din dou culori primare rezult o alt culoare pe care o numim binar sau

secundar.

c) Culori semene – sunt cele care transmit senzaia de cald sau rece şi au un element comun :roşu. Culorile care nu îndeplinesc ambele condiii menionate anterior , nu sunt culorisemene. Exemplu : roşu şi galben sunt culori calde , dar nu au un element comun.

d) Culori complementare

Anumite culori aflate într-un raport de vecintate se completeaz reciproc. Astfel, în raportulde culori roşu-verde, roşu este culoarea primar ,(ca surs proprie de provenien), iar verde esteculoarea secundar compus din albastru şi galben. Tocmai din aceast cauz, culorile roşu şiverde se completeaz reciproc, pentru c fiecare conine ceea ce-i lipseşte celeilalte, întregindîmpreun trinomul culorilor fundamentale : roşu, albastru , galben.

Alte exemple de culori complementare :albastru-orange (albastru +roşu+galben); galben-violet( galben+roşu+albastru).

e) Culori calde şi reci

Culorile roşu, galben, orange sunt numite culori calde pentru c evoc senzaia de cldur ,spre deosebire de alte culori care nu au acest atribut şi de aceea se numesc culori reci (



15

albastru, verde, violet). Ele dau senzaia de temperatur sczut şi ,,deprteaz” obiectul deochiul privitorului.

f) Valori. Gri valoric.

Alb şi negru nu sunt culori, ele sunt nonculori şi se mai numesc şi valori. Din amestecul alb-negru rezult gri valoric. Rolul nonculorilor este acela de a mri sau de a micşora luminozitateaunei culori , determinând astfel valoarea culorii. Luminozitatea culorilor este mrit prinamestecul cu alb şi este micşorat prin amestecul cu negru. Gradul de luminozitate al unei culorireprezint valoarea acesteia.

Exemple: în amestec cu alb, roşu îşi mreşte luminozitatea, dar se rceşte .Din culoare caldroşu devine culoare rece (roz). Galben în stare pur este o culoare vie, dar în amestec cu alb

devine o culoare pal . Galben în amestec cu albastru devine verde. Din amestecul alb-negru rezult gri. Cu cât se foloseşte mai mult alb, cu atât griul este maideschis şi cu cât se foloseşte mai mult negru , griul devine mai închis. Griurile alturate uneiculori care se afl în contrast (culorile primare) atenueaz contrastul dintre astfel de culori , careîn acest mod se armonizeaz.

Albul şi negrul alturate culorilor mresc sau micşoreaz luminozitatea culorilor (roşu lângalb pare mai închis decât roşu lâng negru)

CONTRASTUL CULORILOR

În relaia de vecintate a culorilor apar anumite contraste. Acestea sunt urmtoarele: - Contrastul culorii în sine- apare între dou culori , astfel încât acestea se deosebesc între

ele. Cel mai puternic contrast apare între culorile primare .- Contrastul complementarelor ( roşu - verde; albastru – orange ; galben – violet);- Contrastul cald – rece ( roşu – verde ; galben – violet ; roşu – albastru) Cel mai puternic

contrast cald – rece este dintre albastru şi orange( în acelaşi timp şi contrast decomplementare);

- Contrastul închis – deschis. Fiecare culoare are un grad diferit de luminozitate . De

exemplu, galben este mai luminos decât albastru. În general, culorile calde sunt mailuminoase decât cele reci. Alturând alb şi negru , obinem cel mai puternic contrastînchis – deschis.

- Contrastul de calitate – se stabileşte între tonul pur şi tonurile rupte ale aceleiaşi culori.De exemplu, tonul de roşu pur este în contrast cu tonul de roşu amestecat cu alb sau negru( tonuri rupte).

- Contrastul de cantitate – se stabileşte între dou culori care ocup suprafee diferite camrime. Culoarea care ocup o suprafa mai mare devine o dominant cromatic ;

- Contrastul simultan – se stabileşte între o culoare pur şi gri valoric sau între o culoare pur şi nonculori , precum şi între culori pure care nu sunt complementare .În acest caz,



16

culoarea pur tinde s coloreze spaiul din jurul su în culoarea sa complementar.Exemplu: galben pur lâng gri valoric : griul apare violet.

- Contrastul clar – obscur : albul şi negrul ajut la obinerea celor mai expresive efecte de

clar – obscur , pentru a sugera formele precise (clarul) ce trebuie s atrag atenia privitorului. Au folosit acest contrast Leonardo da Vinci , Rafael, Rembrandt iar la noi, Nicolae Grigorescu , Ion Andreescu şi Corneliu Baba. În clasele primare acest contrastnu se înva.



17

MODIFICÃRI CALITATIVE ALE CULORILORÎN FUNCIE DE PROCEDEELE FOLOSITE

Puritatea culorii . O culoare este pur când apare fr nici un fel de adaos. Prin puritate seînelege luminozitatea şi strlucirea culorii.

Puritatea unei culori se poate modifica prin procedee diferite şi anume: a) Fuzionarea : se obine o modificare reflectat din întreptrunderea culorilor direct pe

suportul de hârtie. Când culorile sunt diluate cu ajutorul apei observm c , dac lâng o pat de galben aşezm o pat de albastru ,, ele vor fuziona, mijlocul petei devenind verde ,iar spre margini suprafaa rmâne colorat galben pur.

b) Tonul : este gradul de luminozitate al unei culori . Tonul se mod ific („se rupe”) prinamestecul culorii cu alb sau negru , ori alb + negru (gri valoric). O culoare puramestecat cu alb îşi mreşte luminozitatea ( se deschide), iar amestecat cu negru îşi pierde luminozitatea ( se închide). Folosirea tonurilor unei singure culori se numeşte

monocromie.

NUANE. GAME CROMATICE. DOMINANTA CROMATIC

Nuana este amestecul dintre dou culori (steaua culorilor) fr a pierde din intensitatea delumin şi de culoare. De exemplu, din roşu amestecat cu orange rezult roşu-orange, sau dinverde amestecat cu albastru , rezult verdee spre albastru.

Gama cromatic este o gradaie continu de nuane şi tonuri ale unei culori care conduce laarmonia cromatic a întregii lucrri.

Dominanta cromatic este culoarea care predomin în lucrare .

SEMNIFICAIA CULORILOR ŞI NONCULORILOR

Culorile au însuşiri care ne influeneaz psiho-fizic.Culorile luminoase (roşu, galben, orange) influeneaz psihicul prin transmiterea unei stri

sufleteşti de bucurie , optimism , iar fizic degaj o senzaie de cldur. Senzaia de rece estetransmis de culorile reci ( albastru , verde, violet).

Imagini artistice în gama cald de culori(„Zi de var însorit”, „Lanul de grâu”, „Focul”etc) şiimagini artistice în gam rece de culori vor ajuta elevii s îneleag aceste însuşiri ale culorilor.

Alte semnificaii psiho - fizice ale culorilor: roşu creeaz efecte de energie, de iritare, verdele

este odihnitor, galbenul creeaz vioiciune, portocaliul transmite bucurie iar violetul degaj tristee, nostalgie.Albul , negrul şi toate tonurile de gri între alb şi negru sunt nonculori. Nonculorile se pot

folosi în amestec cu alte culori pentru a le deschide sau pentru a le deschide . Ele se mai numescşi valori.

Albul semnific puritate, pace, nevinovie, curenie, cinste. Negrul creeaz impresia deadâncime, tristee, greutate. În amestec cu negru , culorile dau impresia de greutate.

Griul atenueaz contrastul ce apare între culori . Contraste cum sunt roşu-verde , galben-violet,orange - albastru pot fi atenuate prin juxtapunere a unor zone de gri.



18

PUNCTUL – ELEMENT DE LIMBAJ PLASTIC

Punctul reprezint cea mai mic suprafa din ansamblul elementelor de limbaj plastic. Cuajutorul punctului se poate realiza o linie , o suprafa.

Folosirea punctului în exerciii confer elevilor: a) Deprinderea de a folosi vârful pensulei; b) Concretizarea relaiilor mare-mic, aglomerat – aerat, ordonat – dezordonat;c) Priceperea de a organiza o suprafa cu ajutorul punctului ; d) Dezvoltarea viziunii spaiale, prin folosirea punctului de diferite mrimi şi culori. Se

creeaz astfel impresia de „aproape” prin marcarea unor puncte mari în culori calde şiimpresia de „departe” prin marcarea unor puncte mici în culori reci.

Metode de obinere a diferitelor puncte:- Pulverizarea – împrştierea pe suport a culorii în stare lichid cu ajutorul pulverizatorului; - Stropirea – poate fi efectuat cu diferite instrumente : stilou ,pensul, periu de dini etc.(

pe suport umed sau uscat);- Colajul – ofer posibilitatea obinerii unor puncte diverse ca form şi mrime prin rupere

în mod spontan sau prin tiere; - Amprenta – urma lsat de un obiect prin apsare pe o suprafa.

Expresiviti şi semnificaii Punctul poate avea semnificaii diverse : început , sfârşit, limit , germinaii, concentrare etc.

Ca element independent, în lucrrile de art plastic, punctul are o prezen divers: - element singular, form a unor obiecte mici: gâze, fluturi , frunze, flori sau obiecte care

par mici datorit deprtrii, element ornamental al unor obiecte folosite în compoziie saual unor forme create de artist , de autor;

- element de construcie , rezultat din tehnica folosit de autor: pointilism(picturimpresionist), mozaic, colaj tip mozaic etc.;

- element constructiv care , prin modul în care este dispus, sugereaz mişcarea sau volumul. Dup modul în care sunt dispuse pe suport, punctele pot s exprime : ordine – dezordine,

aglomerat – aerat , static - dinamic etc.

Punctul semnificant Pentru ca formele din jur s fie reprezentate prin puncte , ele trebuie reduse foarte mult . Astfel

se vor alege subiecte care s poat f i sugerate prin punct ca element artistico – plastic , necesitândmicşorri ale suprafeelor foarte mari: „Tribun la un meci de fotbal”, „Oraşul vzut din balon” ,„Câmp cu flori”. „Cer înstelat” etc.

Este important ca atunci când copilul aşterne pe foaie un punct de o anumit mrime şi culoaresa-l aştearn conştient , s îneleag c acel punct înseamn ceva anume. În imaginaia lui , punctul poate însemna orice lucru sau trire. Trebuie doar ajutat s aleag forma , culoarea , loculîn compoziie, toate cât mai sugestiv.

Rolul constructiv al punctului

Pentru a fi punct, suprafaa colorat trebuie s fie minuscul în raport cu celelalte elemente plastice şi cu suprafaa, pentru a nu deveni el însuşi o suprafa. Astfel , o cas poate deveni un



19

punct când ea apare redus ca mrime în raport cu alte elemente din spaiul plastic, când estedeparte.. La fel , devin puncte psrile pe cer , florile pe câmpie, fluturii sau gâzele.

Pentru efectul de spaialitate al punctului se asociaz punctele mici cu cromatic rece, iar cele

mari şi foarte mari cu tuşele calde de culoare , pentru a pstra echilibrul. Pentru utilizarea punctului în construirea spaialitii,în realizarea efectului de deprtare , se pot sugera compoziiica:

,,Livada cu pomi” , „Pomi pe marginea şoselei”, „Câmpie înflorit”, „Peisaj” .

Pentru efectul de uşor -greu al punctului se vor asocia punctele cu culorile închise pentru greu ,în partea de jos a suprafeei, generând o compoziie static,iar punctele mici cu culorile d eschise pentru uşor, în partea superioar a planşei. Sugestii de compoziii :

„Spre înlimi”; „Roiuri de fluturi şi albine”;

„Srbtoare cu baloane colorate” Învând s stpâneasc semnificaia punctului , copilul va putea ,în clasa a IV a, s pun aces telement în relaie cu el însuşi, grupând în mod voit puncte de diferite mrimi şi culori , pentru acomunica într-un mod original idei , triri , impresii.

LINIA- ELEMENT DE LIMBAJ PLASTIC

Linia, definit ca punct în mişcare, posed , ca şi punctul plastic, aceleaşi stri poteniale şidinamice. Ea este mijloc de materializare a simurilor, mijloc de comunicare a inteligenei şiafectivitii. Când un desen este redat liber, spontan, linia reflect starea sufleteasc ,sentimentele. Implicarea fiind personal, semnul , linia vor fi unice.

Linia plastic ia naştere din încercarea de a împca tensiunea dintre observarea realului şiefortul de explorare şi recreare imaginativ - artistic. Ea accentueaz caracteristicile obiectelor desenate şi poate cpta diferite expresiviti şi semnificaii.

Clasificarea liniilor – semnificaii, expresiviti a) dup form :

i. linii drepte – sugereaz liniştea , sigurana , împlinirea;

- creeaz impresia de spaiu deschis , cald; - corelat cu gândirea şi logica .

ii. linii curbe oarecare sau arc de cerc, exprim cutare , nelinişte , tensiune. Când curbelesunt închise dau naştere formei , volumului , spaiului tridimensional. Atunci sunt corelate cuintrospecia , cochilia în care subiectul caut s se refugieze. Ea creeaz sensibilitate şiemotivitate, având un caracter feminin, delicat,cald, lipsit de asprime.

iii linii frânte - atât de dinamice încât uneori de4vin agresive , exprimând caractere dure , puternice , dar şi nelinişte şi zbucium sufletesc.

b) dup orientare :i. linii orizontale – sugereaz liniştea, sigurana;



20

ii. linii verticale – sunt ascendente, caut înlimile; iii. linii oblice – exprim dezorientarea şi nesigurana , agitaia şi confruntarea de

fore. Ele rup echilibrul care poate fi restabilit prin folosirea altor linii oblice în

sens opus.c) dup grosime :

i. linii subiri – se obin cu creionul , penia şi carioca şi las o senzaie de gingşie,şi sensibilitate; Desenul cu linii subiri capt caracter decorativ.

ii. Linii groase – obinute cu pensula dau impresia de spontan şi brut . Ele redaufor şi vigoare.

Linia mai poate fi continu ( duct continuu) – contureaz forma dintr -o singur mişcare , fr aridica instrumentul de lucru de pe hârtie – şi discontinu ( rezultat din fragmentarea conturuluidesenat , creeaz forma din mai multe linii).

În compoziia decorativ , gruparea liniilor în diferite poziii d expresiviti diverse: liniile

orizontale, scurte şi subiri exprim liniştea; liniile orizontale, lungi şi paralele exprimamploarea mreia; liniile paralele verticale , oblice sau orizontale exprim armonia, ordinea.

În construcia chenarelor, linia se foloseşte în paralelism prin:repetare , simetrie, alternan.De asemenea , linia poate susine dou elemente decorative . Prin modul în care se grupeazliniile se pot crea diverse armonii liniare.

ROLUL DECORATIV AL PUNCTULUI ŞI AL LINIEI

a) Punctul – element decorativ

În desenul decorativ, punctul reprezint un semn mic ce poate avea contur poligonal, dar dedimensiuni foarte reduse. Decorarea presupune repetarea dup anumite reguli dinainte stabilite.Punctul apare adesea îmbinat cu alt elemente, în special cu linia, cu mare efct ornamental.

Studierea punctului şi a liniei ca elemente decorative se realizeaz în scopul cunoaşterii,înelegerii şi preuirii artei populare. Creatorii populari au folosit punctul şi linia pentru aînfrumusea obiectele realizate de ei. Au combinat linii drepte, curbe, frânte sau cu puncte şi aucreat motivele populare. Acestor motive , creatorii populari le-au dat diferite denumiri: valurilemrii , dinii lupului , brduul etc.

Şerveelul popular , piese de vestimentaie , oul încondeiat ,ulcica popular pot fi materialedemonstrative pe care elevul s descopere diferite motive populare.

Pentru obinerea unor efecte decorative, punctele se grupeaz dup anumite coordonate şi

reguli anume sta bilite : şiruri orizontale sau verticale , linii frânte sau linii curbe. Ele pot alternaca form, sau se pot suprapune. În decorare, punctul poate avea aceeaşi form , dar mrimidiferite sau pot fi diferite formele, culorile.

Se realizeaz frize decorative din puncte de diferite mrimi, cu teme cunoscute copilului:„Chenar de covor”, „ Alee cu flori”. În ora de Educaie plastic decorarea cu puncte se face prinexerciii de „împodobire” cu felurite grupri a unor forme simple: „Ou de Pa ti”, „Ie” ,„Dantel brodat” .

Valoroase aranjamente decorative se pot obine cu ajutorul punctului într -o aşezare cu efect deiluzie optic. Pe o suprafa închis, punctele albe par mai mici, pe când pe o suprafa maideschis acelaşi puncte par mai mari. Atunci când punctele sunt mai aglomerate într-o zon, daugreutate acelei suprafee şi este nevoie s intervenim cu altceva pentru a restabili echilibrul.



21

Elevul , stpânind câteva reguli de grupare a punctelor pentru obinerea unor efecte decorative, va şti s imagineze ornamente pentru diferite subiecte propuse, cum ar fi : „Vaza cu flori”,„Ulciorul” , „Ştergarul” .

b) Linia – element decorativÎn desenul decorativ, linia subire sau îngroşat este trasat cu diferite mijloace grafice.

Uneori, ea poate separa elementele decorative. În construcia chenarelor, linia se foloseşte în paralelism, prin: repetare, simetrie, alternan . Prin modul în care se grupeaz liniile se pot creadiverse armonii liniare.

Efecte deosebite se obin prin combinarea liniei cu punctul ,n realizarea unor chenare, custurisau motive liniare. Gruparea liniei în diferite poziii d expresiviti diverse: liniile orizontale ,scurte şi subiri exprim linişte; liniile orizontale, lungi şi paralele exprim amploare, mreie;liniile paralele verticale, oblice sau orizontale exprim ordine şi armonie.

Se pot obine compoziii decorative deosebite prin diverse combinaii ale liniei frânte, dublat,

triplat cu suprapuneri, contraste şi îmbinri cu alte elemente geometrice sau alte elemente delimbaj plastic.

FORMA

În general, forma se traduce prin înfişare, aspect exterior sau proprietate a unei figurideterminat de raporturile dintre diferitele dimensiuni. În sens plastic, forma este o imagineelaborat şi concretizat pictural, sculptural cu elemente de limbaj plastic şi mijloace tehnicespecifice pentru a deveni funcional, adic pentru a face perceptibil o idee plastic. Din punct

de vedere artistic, forma are mai multe accepii, dar cele mai cunoscute sunt: a) Forma spontan; b) Forma elaborat.

Forma spontan - este imaginea obiectual sau structural natural ( exemple: noriiînvolburai pe cer, frunzişuri frmântate de vânt). Ele pot sugera diferite înfişri. Exist şiforme spontane create de om în mod accidental pe cale dirijat.

Elevii pot obine forme spontane prin exerciii de invenie cu efecte plastice surpriz: Prin presarea unei pete de culoare , cuprinse în mijlocul unei hârtii; Prin presare liber sau printr -un tub în diferite sensuri a unor puncte , pete de culoare

fluidizat; Prin dirijarea scurgerii aderente a unor puncte de culoare fluidizat, schimbând poziia

planşei pentru a favoriza deplasarea culorilor în sensurile dorite; Prin stropirea forat cu pensula sau cu alt instrument pe foaia de hârtie uscat sau

umed; Prin estomparea cu hârtia mototolit a unei suprafee acoperite cu un fond de culoare; Prin presarea unei buci de tifon îmbibat de culoare pe o suprafa de hârtie.

Forma elaborat – este obinut prin actul de creaie , pe baza observrii formelor naturale. Eaare fora de a comunica sentimente şi idei (sensuri, semnificaii, tâlcuri) şi de a provoca anumiteatitudini. În aceast ipostaz, forma elaborat este un semn plastic.



22

Formele elaborate se pot obine pe baza prelucrrii formelor spontane valorificând diferenadintre acestea şi prin adugarea unor elemente noi. Formele plastice au fost sistematizate în maimulte categorii. De pild , forme de tip fundamental: ptratul, triunghiul, cercul.

COMPOZIIA PLASTIC

Prin ordonarea şi organizarea relaiilor eseniale a elementelor de limbaj plastic studiate, ianaştere o form total, un tot unitar, o configuraie numit compoziie plastic.

Compoziia înseamn intervenie asupra formelor şi a relaiilor dintr e ele , pentru realizareaexpresiei de ansamblu, a ideii plastice, avându-se în vedere scopul expresiv, plastic. Fiind fructulcunoaşterii artistice , compoziia valorific cel mai mult capacitatea creativ.

Tipuri de compoziie:a) static – o însumare a elementelor de limbaj plastic, cu semnificaie static: punctele

ordonate pe trasee orizontale, verticale sau perpendiculare, liniile orizontale sau verticale.Culorile nu sunt ordonate dup criteriul efectului termodinamic. Ele rmân în acelaşi plan prin juxtapunere.

b) dinamic – opus celei statice. Punctele sunt diferite ca dimensiune (mari – mici),ordonate pe trasee curbe , oblice, zigzagate, circulare, aglomerate, dispersate. Culorilesunt în contrast , relevând efectul termodinamic şi spaial. Formele sunt rezultate dincombinarea liniilor dinamice (triunghiul cu vârful în jos, ptratul înclinat).

c) Închis – puine centre de interes sau unul singur , spre care se îndreapt toate liniile. d) Deschis – se caracterizeaz prin existena mai multor centre de interes, care sunt legate

între ele prin diferite linii de for şi îndreapt privirea şi atenia spre exteriorul lucrrii.D impresia c este un fragment dintr -un ansamblu, un detaliu.

e) Abstract – este realizat pe baza elementelor care nu se asociaz cu elemente din natur(realitate). Aceste elemente sunt nonfigurative. Compoziia abstract se obine (respectând particularitile de vârst ale copiilor) folosind formele spontane.

f) Realist – conine elementele care se iau din realitate (elemente figurative). Pentru a lefolosi în compoziiile lor, elevii trebuie s observe cu atenie natura: frunze, psri,insecte, roci etc. Acest lucru se poate face cu prilejul excursiilor , drumeiilor sau folosindmateriale existente în şcoal.

g) Decorativ – predomin funcia static a elementelor , prin ordonarea lor dup anumitereguli. Motivele decorative sunt destinate înfrumuserii unor obiecte şi suprafee. Acestemotive pot fi luate din natur, din geometrie sau pot fi imaginate respectând principiileartei decorative. Chenarul decorativ(banda sau bordura aplicat pe marginea unui material- hârtie , piele), friza, jocul de fond ( desfşurat pe o suprafa care are la baz o reea încare motivele decorative sunt dispuse conform desenului decorativ) şi compoziia serial(procedeu nou în arta decorativ , având la baz semnul obinut pe calculator) sunt formecompoziionale decorative.

Elevul trebuie „înarmat” cu tehnici şi procedee de lucru , cu noiuni despre elementele de limbaj plastic, fr a-i cere s le memoreze , ci prin exerciii – joc, astfel încât s ştie s realizeze nunumai ceea ce le cerem, ci şi s creeze imagini plastice deosebite , originale trecând toateinformaiile prin filtrul personalitii lor.



23

I.4.b. CONINUTURI ŞI MATERIALE ÎN CADRUL DISCIPLINEI

,,ABILITI PRACTICE”

Disciplina „Abiliti practice” ofer „spaiul ideal” pentru realizarea noilor obiectiveeducative ale Educaiei tehnologice, obiective determinate de cerinele societii româneşti înschimbare. Educaia încearc astzi s orienteze gustul estetic spre producerea unor obiecte careies din zona kitsch-ului , al artei de prost gust.

O lung tradiie a fcut ca obiectele de studiu care implic activiti manuale s fieconsiderate „dexteriti”, adic discipline care vizeaz în exclusivitate învarea unor mişcrimanuale şi antrenarea unor capaciti senzo - motorii. Finalitile educative înscrise în noile programe de Abiliti practice acord îns o mai mare pondere obiectivelor pedagogice de tipcognitiv şi afectiv , luând în consideraie , în mod mai nuanat, potenialul formativ al activitilor care pot fi organizate în acest spaiu al orarului şcolar. Cercetrile de psihologie genetic au pusde mult vreme în eviden , în mod experimental, importana aciunilor desfşurate de ctrecopii în planul concret material, pentru dezvoltarea structurilor intelectuale complexe.

Formarea abilitilor practice solicitate de utilizarea unor instrumente, a unor noi materiale, pentru a realiza noi produse necesit cunoaşterea principiilor constructive care stau la bazafuncionrii obiectelor tehnice ce urmeaz a fi confecionate. Aceasta nu înseamn transformareavechilor ore de lucru manual în ore de teorie, ci doar c se va încerca imitarea de ctre copii aactivitii reale de obinere a unui produs, activitate care implic observare, planificare, msurare,experimentare şi nu numai aciunea direct asupra unui material ( confecionare), conformindicaiilor altor persoane.

Am observat c elevii doresc s parcurg singuri toate etapele realizrii unui nou produs.Orice om care îşi propune ceva va începe prin a observa obiecte (ori activiti) similare celor pecare intenioneaz s le obin . El va încerca s conştientizeze principiile tehnice elementare carestau la baza construciei şi funcionrii obiectelor observate , elementele componente aflate îninteraciune , rolul fiecrui element, astfel încât reproducerea s aib un caracter personal,original, adecvat nevoilor şi trebuinelor sale specifice, materialelor şi uneltelor de care dispune ,ca pacitilor sale de aciune modelatoare şi de inovaie.

Disciplina Abiliti practice îşi propune s stimuleze creativitatea copiilor , învându-i sidentifice etapele prealabile confecionrii unui obiect , s-şi ordoneze ideile sugerate decapacitatea observativ anterioar , într-un plan de aciune propriu, mergând pân la gsirea uneisoluii.

Excursiile în Lunca Siretului sau drumeiile în pdurile din apropierea satului au fost tot atâtea prilejuri de a procura materiale din natur: fluturi, scoici, flori, frunze, cpcele de ghind , cojide nuc, fulgi – materiale care , în mâinile copiilor , cu puin îndemânare, fantezie şi multrbdare , se transform în jucrii minunate.

Seminele de dovleac, seminele de floarea soarelui, de ardei au constituit materiale din careelevii au realizat felicitri, aranjamente florale, fluturi, coşulee, flori(narcise, ghiocei, margarete),struguri , buburuze, clovni, bufnie. Din frunze, flori, rmurele, conuri, ghinde, semine de mr,floricele de porumb, sârm , plastilin, nuci, chibrituri elevii au realizat jucrii şi obiecte utilitar -aplicative :



24

Coliere şi mrgele naturale; Ghirlande şi globuri decorative; Brcue cu pânze; Macheta :Primvara”- realizat pe grupe.

Fire şi materiale textile - tem comun claselor a III a şi a IV a, ofer elevilor libertatea de aconcepe modele noi , originale. Elevii posed multe cunoştine despre materiale textile dinexperiena lor personal cu asemenea materiale, iar în orele de Educaie tehnologic se face osistematizare a acestor cunoştine şi completarea lor cu constatrile fcute cu privire la proprietile unor astfel de materiale. Urmrind câteva mici experiene fcute de învtor, eleviivor nota cele observate pe o fiş de observaie .Ei vor urmri felul arderii, mirosul şi cenuşadiferitelor fire (bumbac, lân, mtase natural, fibre artificiale). Elevii vor examina apoi esuturidin lân, bumbac, fibre artificiale , le vor descrie aspectul caracteristic şi vor indica articole deîmbrcminte la care se folosesc cel mai frecvent ( haine groase pentru anotimpuri reci , fulare,tricouri , îmbrcminte impermeabil etc).

Cunoaşterea diferitelor tipuri de a de cusut , îi va pregti pe elevi pentru temele urmtoareale acestui modul. Ei vor observa eşantioane ale diferitelor tipuri de fire folosite pentru cusut: firede lân , de bumbac, fire sintetice etc. şi vor nota aceste observaii cu privire la aspectul fizic,rezistena la rupere, elasticitatea. Vor fi discutate modalitile în care pot fi puse la încercare , prin com paraie, ultimele dou caliti (de exemplu, rezistena la rupere poate fi msurat prinfolosirea unor greuti marcate , agate de lungimi şi grosimi egale; pentru a msura gradul deîntindere , se poate folosi o rigl gradat, pentru a compara lungimile dobândite de diferite fireatunci când atârnm de ele aceeaşi greutate).

Se poate completa o fiş de observaie de tipul:

Tipul de fir FELUL ARDERII MIROSUL CENUŞA Bumbac - produce imediat flacr;

arde repede;-de hârtie ars -culoare deschis;

Lân -locul arderii scânteiaz; -neplcut, de pr ars; Form de fir întortocheat;

Mtase

natural

-locul aprins se umfl; - neplcut, de pr ars; -form de gogoaş

rotund,carbonizat Fibreartificiale--

-ard cu flacr luminoas; -de plastic ars; - puin cenuş.

Fig.1. Identificarea originii unei esturi dup felul cum arde un fir .



25

Sau:

FIRE ASPECT SPECIFIC REZISTEN LARUPERE

ELASTICITATE

Lân -uşoare, moi, pufoase, pot fi rsucite;

-mic; -medie;

Bumbac -subiri, mate, marginile suntnetede, fr puf, rotunde;

-mare; -mic; nu se întind;

Fibresintetice

-lucioase,subiri, viu colorate ,netede.

-foarte mare. -foarte mare, seîntind uşor .

Fig. 2. Fire folosite în lucrul de mân

Dup familiarizarea elevilor cu diverse tipuri de ace de cusut, de diferite mrimi, pentrudiferite tipuri de a, de diferite grosimi şi , dup reactualizarea cunoştinelor privind executareaunor custuri utilitare (punct înaintea acului şi punct în urma acului) , ei au învat ( la clasa a IVa) custuri ornamentale ( punctul de cruciuli şi lnişorul si lnişorul simplu). Acestecunoştine au fost aplicate în decorarea semnului de carte sau a „ Şorului pentru ppuşi”.

esturile – materiale textile produse prin încrucişarea în unghiuri drepte şi într -o anumitordine a dou fascicule de fire. Ea este realizat cu ajutorul unei maşini numite „rzboi de esut”,care poate fi acionat manual sau mecanic. Fascicolele de fire dispuse în lung alctuiesc„urzeala” , iar cele care se încrucişeaz cu firele urzelii se numesc „bttur”. Firele carealctuiesc bttura sunt trecute printre cele care alctuiesc urzeala cu ajutorul unui dispozitiv ,numit suveic .

Caracteristicile unei esturi sunt determinate de materialele folosite (lân, bumbac, cânep) şide metoda de esere ( estura dreapt sau în diagonal). Pentru a obine anumite efecte , estoriicombin uneori fire cu diferite caracteristicii ( culoare , grosime).

Construcii din mase plastice – clasa a IV aConstrucii de echilibru – jocuri de echilibrare a obiectelor Folosind explicaia şi demonstraia , învtorul comunic elevilor cunoştine despre

stabilitatea corpurilor, atunci când sunt suprapuse. Vor fi analizate condiiile de stabilitate adiverse obiecte familiare, când sunt aşezate unele peste altele : cri de diferite dimensiuni,farfurii ( din material plastic), cutii etc. Atunci cnd stiva are la baz obiecte de dimensiuni maimici decât cele care sunt aşezate deasupra lui, stiva format tinde s se rstoarne. Punctul desprijin trebuie s fie plasat la mijlocul obiectului aflat deasupra , pentru ca acesta s se meninstabil. Aceasta înseamn c distanele dintre marginile obiectului plasat deasupra şi punctul pecare el se sprijin trebuie s fie egale. Modificând poziia punctului de sprijin, construcia îşi va pierde din stabilitate.



26

Dac educaia intelectual rspunde în mod esenial trebuinei de cunoaştere , educaia moral – trebuinei de aduce o via social în armonie cu semenii, educaia fizic – nevoii de mişcare şide putere fizic iar educaia estetic – nevoii de a contempla şi de a genera frumosul , educaia

tehnologic rspunde nevoii de a aciona transformator . Aceast trebuin, resimit întotdeaunade copii, este amplificat astzi de facilitile oferite de o civilizaie tehnologic şi care , prinuneltele, materialele performante şi cunoştinele pe care le pune la dispoziie , creeazsentimentul unor noi disponibiliti de a aciona practic , creativ, cu utilitate social ( oricât derestrâns), în pofida unei capaciti reduse de efort.

Contactul cu bogia de bogia de forme şi culori ale obiectelor pe care le confecioneazelevii, face ca ei s nu rmân numai simpli admiratori pasivi, ci s aib o atitudine creatoare fade frumos, ceea ce duce la educarea gustului pentru frumos, la educarea simului estetic.

Tot prin leciile de abiliti practice , se formeaz şi o atitudine corect fa de munc şi fa derezultatele ei, învând s aprecieze atât obiectele lucrate de ei, cât şi pe cele lucrate de colegii declas sau de echip.

Activitile bazate pe explorare şi joc şi orientate spre lucrul independent , individual şi pegrupuri au menirea de a încuraja iniiativa şi de a stimula creativitatea elevilor. De asemenea,frecvent, se poate face corelarea şi integrarea cu obiectele de studiu din celelalte arii curriculare(Arte).



27

Capitolul I I

II. 1. I poteza cercetrii . Obiective. Metode de cercetare.

Lucrarea va prezenta cercetarea întreprins asupra unei clase de elevi , cu ipoteza c folosireaunei învri creative, problematizante – prin aplicarea unor metode şi tehnici de creativitateindividuale şi de grup – a coninuturilor ariilor Arte şi Tehnologii, duce la dezvoltareacapacitilor creatoare ale şcolarului mic.

„Obiectivele propuse se constituie ca „decupaje curriculare” în cadrul ariilor Arte şi

Tehnologii , fiecare dintre ele contribuind prin posibilitile oferite de specificul su, laconturarea temei de ansamblu. Aceste obiective sunt:1. Dezvoltarea capacitii de exprimare plastic, metaforic a tririlor sufleteşti , a

influenelor suferite din exterior, utilizând la maxim valenele imaginaiei şi alecreativitii;

2. Dezvoltarea imaginaiei creatoare; 3. Combinarea materialelor îi tehnicilor învate pentru obinerea unor produse noi,

originale;4. Demonstrarea de iniiativ în abordarea practic , indiferent de natura acesteia; 5. Descoperirea soluiilor de valorificare a materialelor refolosibile .

Caracterizez cercetarea ca fiind una de tip experimental , dar şi una de tip practic – aplicativ.

Prima caracteristic se regseşte în msurarea parametrilor creativitii înainte şi dup aplicareaexperimentului, cea de – a doua vizeaz o aplicabilitate practic şi contribuie la îmbogireamodalitilor concrete de aciune în studierea coninuturilor Arte şi Tehnologii.

Descrierea lotului experimental Experimentul prezentat în lucrarea de fa a fost aplicat asupra unei clase formate din 19 elevi

( 11 fete şi 8 biei). Elevii au aproximativ vârsta de 10 ani. Este o clas eterogen , copii prezentând diferene mari în ceea ce priveşte nivelul de dezvoltare a capacitilor intelectuale.Sunt dezvoltai normal din punct de vedere fizic şi prezint trsturi pshice şi acionalecaracteristice vârstei lor.

În procesul de gândire începe s se manifeste independena, supleea şi devine mai evidentspiritul critic, întemeiat logic.

Atenia trece spre forma voluntar, stabil. Elevii manifest o imaginaie vie, fantastic.Studiind etapele de dezvoltare a imaginaiei creatoare a elevilor, constatat c ei pot reprezenta nunumai imaginea artistic pe care şi-au format-o asupra lumii reale , dar şi a unei lumi posibile,care ar putea exista.

Acum acioneaz mai mult motivaia extrinsec cum sunt calificativele, recompenselemateriale şi morale. De aceea , este necesar s se dezvolte şi s se conştientizeze motiveleinterioare, cum ar fi setea de cunoaştere, dragostea şi pasiunea pentru învtur, conferind astfelvalene superioare evoluiei psihice a elevului.

Referitor la procesele afective , putem spune c acestea sunt vii şi puternice. Pe unii dintre eitotul îi impresioneaz , îi entuziasmeaz, îi bucur sau îi întristeaz.



28

Pentru a ptrunde mai adânc în acest ansamblu de procese psihice , consider c mai întâitrebuie cunoscute particularitile desenului fiecrui elev. Aşa voi stabili care este nivelulcreativitii , a parametrilor acesteia.

Testarea clasei de elevi în faza prealabil aplicrii experimentului a scos în evidenurmtoarele aspecte:

Elevii cunosc culorile şi semnificaiile culorilor principale; Folosesc în desenele lor nuanele şi tonurile unei culori; Aranjeaz figurile echilibrat în suprafaa plastic; Elevii care urmeaz exclusiv imaginaia proprie nu in seama de ordine, în timp ce elevii

care îşi disciplineaz inspiraia au în vedere ordinea; Flexibilitatea la nivelul clasei este pronunat; Trei copii dovedesc originalitate pronunat în lucrrile lor.

Metode de cercetare

1.

Eşantionarea. Am întreprins cercetarea asupra unui singur eşantion (19 cazuri - numrul deelevi ai clasei a IV a). Pentru a pune în eviden rolul factorului experimental, am testatclasa înainte de introducerea acestui factor şi dup, diferenele constatate fiindu-i atribuite.Este vorba de tehnica cercetrii unui eşantion „înainte şi dup”( „before and after method”). Deci , eşantionul experimental este clasa de elevi în momentul în care saacionat asupra ei cu ajutorul factorului experimental , iar în situaia de eşantion de controlse afl aceeaşi clas de elevi dar înainte de a se introduce factorul experimental. Laîncheierea cercetrii am comparat rezultatele obinute în ambele situaii de eşantionulconsiderat, pentru a conchide c diferenele se datoreaz introducerii factoruluiexperimental.

Experimentul aplicat a avut trei faze:

a)

Faza prealabil, când am ales eşantionul, am testat nivelul de cunoştine al elevilor,apoi am înregistrat rezultatele; b) Faza administrrii factorului experimental, când am supus eşantionul experimental unei

învri creative a elementelor de limbaj plastic, dar şi a coninuturilor disciplineiAbiliti practice.

c) Faza înregistrrii rezultatelor , când am testat nivelul parametrilor creativitii(flexibilitate, originalitate, fluen). Dup aplicarea experimentului , am înregistratdatele în tabele, apoi le-am comparat cu cele iniiale, aceast comparaie permiându-mio interpretare obiectiv a rezultatelor celor dou testri.

2. Observaia . Am folosit aceast metod în toate etapele cercetrii, cu scopul de a procuradate suplimentare în legtur cu diverse aspecte ale fenomenelor investigate. Aceste dateobinute din observaie le-am înregistrat cât mai exact, fr interpretri. Am folosit „Listade control” atât la Educaie plastic , cât şi la Abiliti practice.

3. Convorbirea – interviul – metod de cercetare direct prin care se discut în modintenionat cu elevii pentru obinerea unor date ( opinii, dorine, interese, aspiraii), înlegtur cu anumite fenomene şi manifestri. Dialogul purtat cu elevii clasei a IV a a fostcât mai natural, pe baza unor întrebri bine elaborate, menite sa-l stimuleze pe elev s-şiexprime gândurile, prerile, tririle. Am folosit convorbirea în momentul organizriiexpoziiei de desene ale elevilor . Panotarea a fost fcut cu ajutorul lor, moment care mi-aoferit prilejul de a afla impresiile, observaiile , interpretrile fcute de ei asupra desenelor colegilor.



29

OBSERVAREA SISTEMATIC LISTA DE CONTROL

CLASA A IVADISCIPLINA :Educaie plastic SUBIECTUL LECTIEI : Compoziia dinamic

Numeleelevului

A urmat

indicaiile

A cerut

ajutorul

A finalizat

lucrarea

A cooperat

În cadrulgrupuluiDA NU DA NU DA NU DA NU

1.Balaban M * * * *

2.Blatu A. * * * *

3.Bivolaru C. * * * *

4.Bubulac T. * * * *

5.Buzenche A. * * * *

6.Candea I. * * * *

7.Drgan N * * * *

8.Gârleanu I. * * * * *

9.Haicu M. * * * * *

10.Hurjui L. * * * *

11.Maxim N. * * * *

12.Popa M. * * * *

13.Robu S. * * * *

14.Robu F. * * * *

15.Sturzu J. * * * *16.Sîrbu M. * * * *

17.Tungaru M. * * * *

18.Vicol S. * * * *

19.Vicol C. * * * *



30

4. Analiza produselor activitii elevilor – are ca scop relevarea unor trsturi ale

personalitii acestora prin prisma obiectivrii ei în produsele muncii: lucrri scrise, desene,obiecte confecionate, machete realizate. Analizând aceste produse , am adunat date despreatitudinea lor fa de munc şi despre nivelul lor de cunoştine în domeniul ariilor Arte şiTehnologii. Am folosit aceste date în stabilirea nivelului iniial al clasei.

5. Studiul documentelor şcolare – metod de investigaie indirect , în sensul c nu se obindate direct din produsul educaional sau de la elevi, ci dintr-o serie de documente şcolarecare reflect în scris coninutul educaiei , procesul desfşurat sau rezultatele munciielevilor. Asemenea documente care ofer date despre analiz sunt: planurile de învmânt,Curriculum Naional, manuale şcolare, ghiduri etc.

6. Testul – considerat un instrument constituit dintr-o prob sau o serie de probe elaborate şiadministrate în vederea înregistrrii unui comportament sau a unei reacii la un stimul dat;În faza aplicrii experimentului şi în faza înregistrrii rezultatelor, am folosit teste cu cares-a mai lucrat la noi în ar : teste de E.P.Torrance (având meritul de a diagnostica potenialul creativ şi difereniat); proba de tip combinat – John Devvery ; proba brainstorming (A.F.Osborn) , proba brainwriting (6/3/5), testul ,,forme geometrice”(M.Tyson).Prin administrarea acestor teste am urmrit msurarea parametrilor creativitii fluen,flexibilitate, originalitate , înregistrând dou nivele : pronunat şi slab. Rezultateleobinute de elevi la testarea iniial au fost comparate cu cele obinute la testarea final şiapoi interpretate.

7. Tehnici statistice - rezultatele obinute la testele aplicate le-am înregistrat în tabele demsurare şi comparare. Pentru interpretarea rezultatelor am realizat un grafic din carereiese progresul înregistrat de elevii clasei a IV a , progres datorat în mare parte factoruluiexperimental introdus la aceast clas.

II.2. Investigaii fcute în faza de pretestareDiagnoza prin teste a potenialului creativ o voi face urmrind trei factori ai creativitii:

- originalitate – msurat în funcie de raritatea statistic a unui rspuns;

- flexibilitate – cotat în funcie de numrul total de categorii diferite în care se pot încadrarspunsurile la un item; - fluiditate – dat de numrul total de rspunsuri la o prob.

Am aplicat la clas urmtoarele tipuri de teste: Proba nr.1 – proba de tip imaginativ, urmreşte identificarea nivelului de dezvoltare a

componentelor creativitii, având ca tem construirea de imagini pornind de la dou linii drepte ,frânte, curbe, paralele în aşa fel încât s rezulte figuri semnificative, cât mai diferite şi cât maioriginale. Se cere un titlu cât mai original pentru fiecare din desenele elaborate.

Proba nr.2 – prob de tip combinat ; folosind drept punct de plecare un text literar dintrecele cunoscute de elevi şi apelând la cunoştinele însuşite la orele de Educaie plastic despre



31

culori, forme, linii şi puncte. Este considerat drept unul dintre cele mai bune exerciii pentrudezvoltarea laturii imaginative a gândirii, intelectului , cu bune rezultate în stimularea activitiiartistice.

Proba nr. 3 – prob de producie divergent; vizeaz în special fluiditatea şi flexibilitatea. Proba nr.4 – brainwriting (6/3/5) – cifra 6 indic numrul de membri ai grupului, 3 este

numrul de idei emis de fiecare membru, 5 numrul de membri care prelucreaz primele 3 idei.Este o metod simpl de stimulare a creativitii. În timpul probei, elevii emit idei neaşteptate , prin concentrarea ateniei, acest lucru contribuind la dezvoltarea imaginaiei şi a gândiriidivergente.

Proba nr.5. - brainstorming (A. F. Osborn) – are ca scop dezvoltarea creativitii de grup, prin amânarea evalurii şi separarea intenionat a actului imaginaiei de faza gândirii critice,obiective, raionale , mergând pe principiul „ cantitatea genereaz calitatea” .

Iniiat de A. F. Osborn în 1938 şi dezvoltat în lucrarea sa „Applied imagination” aprut în1953, constituie o tehnic de descoperire a noului , ofer posibilitatea manifestrii libere,

spontane a imaginaiei, stimuleaz spiritul competitiv, creşte încrederea în sine, creşte spiritul deiniiativ.

Proba nr.6 - test de îmbuntire sau „al soluiilor” din bateria de teste Minnesota – E. P.Torance .

Descrierea probelor şi înregistrarea rezultatelor

1. Proba de tip imaginativ

Obiective urmrite: - construirea de imagini pornind de la dou linii paralele;

- nivelul de dezvoltare a componentelor creativitii. Materiale folosite: - foi , creioane, carioca;Metode : exerciiul, brainstorming, explicaia; Desfşurare: Copiii primesc o foaie de desen împrit în patru cadrane, unde sunt desenate

dou linii paralele de 4 cm, la o distan de 2 cm între ele. Ei vor continua acestesegmente în aşa fel încât s rezulte figuri semnificative , cât mai diferite, cât maioriginale.

Notare: 3 puncte pentru compoziii singulare; 2 puncte pentru variante întâlnite de 2-3 ori;1 punct pentru cele cu frecven mare.

Constatri: Elevii au desenat fluturi, şosea marcat , copaci, tablouri, indicatoare rutiere,

stâlpi, strzi etc.

1 punct 2 puncte 3 puncte

3 elevi 10 elevi 6 elevi

a) Rezultatele probei de tip imaginativ pe numr de elevi – faza pretestare;



32

FLEXIBILITATE FLUIDITATE ORIGINALITATE

pronunat slab pronunat slab pronunat slab 12 7 13 6 6 13

b) Rezultatele probei de tip imaginativ – factorii creativitii - faza pretestare.

2. Proba de tip combinat (John Devvery)

Obiective urmrite:- ilustrarea plastic a unor texte literare;- dezvoltarea laturii imaginative a gândirii.

Material folosit: foi de desen , acuarele, pensoane, volume de Ion Creang, Mihai Eminescu,Vasile Alecsandri.

Desfşurare : Se amintesc textele studiate în clasa a IV a , la disciplina Limba şi literaturaromân. Anun tema leciei de astzi: redarea prin desen a coninutului unei

poezii sau a unei poveşti dintre cel studiate. Prezint volumele menionate anter ior şi lecturez câteva pasaje din fiecare . La alegere, elevii vor realiza o compoziiestatic sau dinamic.

Notare . Descriptori de performan:

FOARTE BINE BINE SUFICIENT- realizeaz o compoziie

figurativ sau nonfigurativ,folosind culoarea , tonurile şinuanele unei culori;

- organizeaz echilibrat osuprafa folosind toateelementele de limbaj plasticînvate ;

- exprim sugestiv coninutulde idei din textele literare

alese , într-un mod original.

- realizeaz compoziia în

mai puine culori şi tonurilelor;

- organizeaz o suprafafolosind mai puine elementede limbaj plastic;

- exprim ideile din texteleliterare studiate;

- realizeaz compoziii într -o

singur culoare;

- compune un spaiu folosinddoar puine elemente delimbaj plastic învate;

- exprim plastic puine idei.

Constatri : Elevii au ales fragmente din Amintiri din copilrie de Ion Creang( La cireşe şiPupza din tei) sau din Harap-Alb de acelaşi autor , intitulându-şi planşele „Prietenii lui Harap-Alb” , „Nic cel nzdrvan” etc. Unii s-au oprit la poeziile inspirate din natur ale lui MihaiEminescu sau Vasile Alecsandri ( Revedere , La mijloc de codru des , Iarna) . Planşele au avutcaracteristici pr egnante de originalitate, fiecare având o viziune proprie despre Nic, Setil,Geril etc. Peisajele au fost realizate folosindu-se nuane şi tonuri ale culorilor în diferite tehnici.

8 elevi au fost notai cu FB, 6 cu B Şi 5 elevi cu S.



33



Rezultatele probei de tip combinat – factorii creativitii – faza de pretestare.

Proba brainwriting (6/3/5)

Obiectiv general: stimularea creativitii de grup prin solicitarea de a gsi cât mai multe idei ,soluii pe care le reflect în plan imaginar pata de culoare;

Obiective operaionale:-

s denumeasc obiecte asemntoare petei deculoare;

- s se încadreze în timpul afectat rspunsului ( 5 minute). Materiale folosite: foi de desen, acuarele tempera, coli albe pentru a nota rspunsurile; Forme de organizare : pe grupe de câte 6 elevi;Desfşurare:

Se formeaz grupele , se anun sarcina şi timpul de lucru. Fiecare grup va primi coli dedesen pe care se afl pete de culoare ( câte una) obinute prin suprapunere. Fiecare copil ia foaia ,studiaz pata şi noteaz trei soluii, dup care transmite foaia mai departe colegului su, care va proceda la fel. El , la rândul lui primeşte foaia colegului din stânga. Fiecare reia cele trei ideiemise iniial şi le completeaz , le îmbunteşte, precizeaz diferite amnunte, le modific.Urmeaz o nou deplasare a foilor pân când ideile iniiale au trecut pe la toi ceilali cincimembri ai grupului . Liderul de grup strânge foile. Notare : 3 soluii - 3 puncte;

2 soluii – 2 puncte;1 soluie – 1 punct.

Rezultate : Grupa 1 – 12 puncteGrupa 2 – 7 puncteGrupa 3 – 15 puncte.

Proba brainstorming

Obiectiv general; stimularea creativitii de grup. Materiale folosite: foi de desen , carioca ;Forme de organizare : pe grupeDesfşurare :

În trei grupe de câte 6 elevi , fiecare copil primeşte o foaie de desen şi va începe lucrarea cuelementul pe care doreşte s-l deseneze. Dup dou minute , foaia se roteşte spre dreapta,urmtorul elev continuând ideea colegului , cu o alt carioc spre a putea identifica contribuiafiecruia. ( Se noteaz pe verso cu ce culoare a desenat fiecare copil). Constatare :



34

În general, elevii au avut idei foarte originale ; au realizat peisaje sau natur static cuobiecte . Urmrind fiecare elev dup culoarea pe care a folosit-o , s-au obinut 7 calificative deFB, 10 calificative de B şi 2 calificative de S.



Rezultatele probei brainstorming - factorii creativitii – faza de pretestare.

Test de producie divergent – figurativ ( dup Guilford)

Obiective urmrite :- redarea unei figuri , a unor obiecte reale folosind cercul;

- nivelul de dezvoltare a componentelor creativitii. Materiale: foi de desen pe care sunt desenate 6 cercuri, creioane colorate .Forme de organizare : individualDesfşurare:

Fiecare elev primeşte câte o foaie pe care sunt desenate 6 cercuri. Aceste cercuri sunttransformate în diferite obiecte sau figuri . Notare: pentru compoziii singulare – 3 puncte ;

Pentru variante întâlnite de 2- 3 ori – 2 puncte;Pentru cele cu frecven mai mare – 1 punct .



Constatri : Analizând desenele din punct de vedere al componentelor creativitii, am constatat oflexibilitate pronunat la 9 dintre copii, aceştia desenând obiecte din diferite domenii (matematic, biologie , Cosmos), doar 5 dintre ei fiind originali , iar 3 construind cu umor planşelelor ( Pmântul vesel , Floare somnoroas).



35

Capitolul I I I

III.1. Metode de dezvoltare a creativitii

În viziunea principiului didactic al participrii conştiente şi active a elevilor la propria lor instruire , metodele de învmânt devin instrumente de lucru cu ajutorul crora elevii dobândesccunoştine, priceperi şi deprinderi fie sub îndrumarea direct a învtorului, fie în modindependent, dezvoltându-şi potenialul creator.

Alegerea metodei sau îmbinarea mai multor metode pentru o lecie sau un sistem de leciiaparine învtorului , aceast îmbinare fcându-se în funcie de scopul urmrit şi de nivelulclasei la care se pred.

Pentru atingerea obiectivelor propuse, în procesul de predare - învare a elementelor delimbaj plastic , cât şi a coninuturilor disciplinei Abiliti practice , am folosit urmtoarele metodede dezvoltare a creativitii, individuale sau de grup : jocul didactic , metoda brainstorming ,metoda sinectic , exerciiul , metoda Chindogu.

Unele dintre ele parcurg , într-un fel sau altul, aceeaşi succesiune de paşi, şi anume: 1. Prelucrarea problemei sau a cerinei într -un sens foarte larg, pornind de la definirea

acesteia, continuând cu identificarea aspectelor critice pe care le conine şi terminândcu obiectivele urmrite;

2. Culegerea de informaii cu privire la elementele necunoscute, elementele noi, toateinf ormaiile formând ulterior coninutul unui material scris;

3. Ordonarea informaiilor culese prin punerea lor , într -o form inteligibil, uşor detectabil , de tipul : sortare , grupare , notare;

4. Rafinarea informaiilor – stabilirea de relaii dintre acestea , similitudini, analogii,diferene, raporturi cauze – efect;

5. „digerarea” informaiilor ca faz de incubare deliberat, prin renunarea la abordareaconştient şi „punerea la lucru” a subconştientului , relaxare voit , discutarea altor probleme.

Folosirea metodelor de creativitate în grup stimuleaz creaia de idei; ideile unora sunt

generate sau îmbogite de ideile celorlali, obinându-se mai mult decât atunci când se lucreazindividual .

Prin metodele şi procedeele pe care le-am folosit , am urmrit s antrenez acele potenecreative ale elevilor , potene care duc la realizri artistice productive ( şi nu reproductive) ,conştiente, personale şi imediate. În acelaşi timp, ele asigur şi realizarea sarcinilor specificeinstructiv – formative ale procesului de educaie plastic la clasele I – IV , fiind legate mai ales dedezvoltarea sensibilitii şi creativitii artistice.



36

JOCUL DIDACTIC În orele de desen , jocul didactic are o mare valoare educativ, întrucât prin joc elevii

îşi încearc atât abilitile lor de desenare, cât şi cele de gsire a diferitelor soluii posibile

pentru realizarea unei teme plastice. Jocul pune în faa elevilor situaii noi pe care ei trebuie s le rezolve dovedind spirit de iniiativ , fantezie, voin, spontaneitate. Prin organizarea de ctre învtor a unor activiti plastice – joc, se ofer elevilor posibilitatea ca ei s-şi afirme personalitatea în ansamblu şi s se bucure atât de plcerea jocului , cât şi de o anumit stare interioar de autoafirmare. Prin joc, elevii sunt antrenai în lecie , devin activi prsind rolul de simpli spectatori.

Jocul poate fi organizat în forme atrgtoare , surprinztoare şi folosit în anumite scopuri şi în diferite faze ale leciei:

În scopul dezvoltrii sensibilitii artistico – plastice( acuitate vizual, receptivitate fa deraporturile armonioase ale unor forme, ale unor culori, linii etc.)

Ca mijloc de a dobândi experiene plastice noi ( tehnici de lucru noi); Ca mijloc de familiarizare a elevilor cu elemente de limbaj plastic; Ca mijloc de descoperire a unor efecte plastice noi.În titlul fiecrui joc este inclus o anumit problem de limbaj plastic: „Nu avem multe

culori şi preparm noi altele”, „Picturi însufleite”, „ Provoac , descoper şi continu”, „Ghiceşte inteniile vecinului şi continu!”, „De-a criticii într-o expoziie!” .

Pentru educarea acuitii vizuale am organizat mai multe exerciii – joc ( cu anumite reguli, praguri şi aspecte competitive). Dintr -un şir de obiecte asemntoare , am cerut elevilor sselecteze obiectele egale ca înlime, apoi ca grosime şi s formeze perechi de obiecte cu formacea mai contrastant, dintr -un şir de obiecte diferite.

Se pot organiza exerciii - joc cerând elevilor s aşeze mai multe obiecte într -o anumitordine: gradat , succesiv, dup mrime , în ordine contrastant, dup criteriul mare – mic, dupcriteriul contrastului de form , de culoare etc.) . Un alt exerciiu este acela de juxtapunere pe ohârtie suport a unor pete de culori diferite dup criteriul culori calde – reci , închise – deschise,strlucitoare – tulburate ( criteriul calitii).

Aceste juxtapuneri se pot face şi dup criteriul altor contraste cromatice , sau aldegradeurilor , al culorilor vecine etc. Este important dezvoltarea sensibilitii cromatice vizualea elevilor , dezvoltare care se realizeaz odat cu îmbogirea vocabularului lor plastic precum şicu dezvoltarea deprinderilor de a folosi diferite tehnici de lucru . Exemplu: se cere elevilor saşeze în marginea de sus a hârtiei – suport, de la stânga spre dreapta , pete de mai multe culori (galben, roşu, verde, albastru) dup care ei s gseasc corespondenele cromatice (nuane) aleacestor culori ( prin amestecuri fizice), s le denumeasc şi s le aşeze prin pete de culoare în jos, pe vertical , sub culorile respective.

ROŞU GALBEN ALBASTRU



37

Astfel, galbenul auriu poate fi denumit „ca lmâia, ca glbenuşul , ca nisipul; roşucrmiziu – roşu ruginiu, trandafiriu, ca racul , ca sângele; verde – ca iarba, ca bradul , ca

broasca; albastru – ca cerul, ca viorelele, ca marea . Acest exerciiu poate îmbrca forma joculuişi aspectul competitiv, prin lansarea întrebrii „ Cine va gsi mai multe corespondene cromatice,nuane pe care s le poat reda prin pete?”.

În scopul dezvoltrii unor deprinderi legate de tehnici ale gândirii creatoare (artistice) se potorganiza diferite exerciii – joc. Unul dintre aceste jocuri este legat de educarea deprinderii de aface combinaii mintale : în cadrul unei activiti organizate , elevii enumer mai întâi însuşirileestetice ale unui obiect(for m, fenomen) , apoi altur fiecrei însuşiri diferite asocieri ,„îmbrcând” astfel noiunile abstracte ( culoare întunecoas, luminoas, strlucitoare) în noiunimetaforice cu caractere individuale.

Un alt exerciiu – joc este acela în care se poate face o sintez morfologic a prilor componente ale obiectelor estetice. Astfel, pe baza analizei, elevii aleg şi apoi deseneaz una sau

dou pri componente mai importante ale unui obiect, desprindu-le de acesta. Asamblându-legrafic în alt fel, ei obin aspecte noi ale acelui obiect. Prin aceast tehnic a gândirii creatoare ,elevii opereaz mai întâi cu negaia ( separarea, selecionarea), apoi cu construcia(asamblarea lor într-o alt ordine).

METODA BRAINSTORMINGAceast metod este una dintre cele mai rspândite metode în stimularea creativitii.

Etimologic, cuvântul brainstorming provine din limba englez, din cuvintele brain – creier şistorm – furtun , plus desinena - ing specific limbii engleze, ceea ce s-ar traduce prin expresia„furtun în creier”, sau prin efervescen, aflux de idei , o stare de intens activitate imaginativ,un asalt de idei.

Un principiu al brainstormingului este: cantitatea genereaz calitatea. Conform acestui principiu, pentru a ajunge la idei viabile şi inedite este necesar o productivitate creativ cât maimare. (Osborne, 1959).

Aplicat la clasele I – IV , aceast metod poate educa şi capacitatea creatoare a elevilor. Seorganizeaz o situaie problem care permite elevilor s fac mai multe propuneri de rezolvare,excluzând orice form de critic sau de discuie. Nimeni nu are voie s fac observaii negative,s conteste, s se mire, s aib îndoieli asupra valabilitii ideilor propuse. Interveniile de acestgen sunt distructive pentru imaginaia creatoare a grupului. Imaginaia trebuie s fie total liber,iar ideile extravagante – acceptate pe loc. În brainstorming se spune prima idee care îi vine înminte, fr cenzur, chiar dac i se pare absurd sau imposibil. Sunt încurajate asociaiileneobişnuite de idei , combinrile soluiilor gsite de ceilali. Un rspuns al unui coleg poate s

genereze celui de alturi o asemnare şi o asociere neobişnuite. Deci , regulile brainstormingului de grup ar fi:

1. Nu criticai ideile celorlali! 2. Dai frâu liber imaginaiei! 3. Producei o cantitatea cât mai mare de idei! 4. Preluai ideile celorlali şi le ameliorai!

Esena acestei metode const în separarea intenionat a actului imaginaiei de faza gândiriicr itice , obiective, raionale. De aici şi-a dobândit denumirea de „evaluare amânat” (saususpendarea evalurii).



38

METODA SINECTIC

Vizeaz dezvoltarea gândirii divergente . Este similar metodei brainstorming , îns foloseşteanalogia sau metafora pentru a permite ca problema s fie privit din alt unghi , în vederea

rezolvrii ei. O problem greu de rezolvat devine familiar rspunzând mai întâi la întrebarea: „Cu ce se

aseamn?”. O problem extrem de banal poate deveni interesant dac punem mai întâiîntrebarea: „ Cum ar fi dac s-ar asemna cu…”. Se pot face unele asociaii ciudate care sconduc la idei noi. Rezolvarea este amânat pân se constat c s-au emis soluii eficiente. Abiaacum se anun în ce const esena problemei.

Am aplicat aceast metod în ora de Educaie plastic, în modul urmtor: am propus mai întâielevilor s acopere suprafaa foii de desen cu o tent din culoarea preferat . Apoi am cerut sdeseneze cu pensula, cu o culoare contrastant, mai închis sau mai deschis, unul sau doi pomitineri , ale cror ramuri par c sunt mişcate de vânt şi care pot fi aşezai oriunde în pagin. Încontinuare, am solicitat elevilor s deseneze o strad uşor şerpuit, dar care s treac, de exemplu,

prin spatele unui pom şi prin faa celuilalt pom. Urmeaz ca elevii s aleag şi s-şi completezedesenele cu alte elemente propuse de ei , dar toate s exprime ideea de mişcare. Dup ce deseneleau fost terminate , se enun esena problemei : rolul culorii dominante în compoziia plastic.Acest rol se subliniaz şi prin analiza unor lucrri mai reuşite, cu dominante de culori diferite. Se precizeaz c prin dominanta cromatic s-au armonizat culorile care au fost folosite anterior şiastfel s-a obinut o mai mare unitate şi expresivitate , întrucât expresivitatea elementelor componente a fost subliniat de expresivitatea dominantei cromatice.

EXERCIIUL

Exerciiul este principala metod care se poate folosi în orele de Ed. Plastic şi Abiliti practice, dintre metodele tradiionale. Urmrind exerciiul ca metod de dezvoltare a creativitii

copiilor, voi descrie exerciiul de invenie cu efecte plastice surpriz, exerciiul de creaie ,exerciiul de dezvoltare a memoriei vizuale şi a imaginaiei creatoare.

Exerciiile de invenie cu efecte plastice surpriz – constau în împturirea în dou sau în patru a unor coli de hârtie, dup ce au fost aşezate mai întâi trei, patru pete ( puncte)fluide de diferite culori , în apropiere de mijlocul colii. Fiind presate cu mâna în diferitedirecii şi apoi despdurite , ele înfişeaz forme cromatice noi, spontane , pe baza croraelevii , fabulând, pot desena cu pensula diferite imagini.

Exerciii de dezvoltare a memoriei vizuale şi a imaginaiei creatoare – sunt exerciii deasociere , prin analogie, corespondene, de disociere, de o combinare nou a unor formesau a altor elemente plastice, descoperind noi modaliti de exprimare artistic plastic aideilor , sentimentelor, emoiilor.

Exerciiile de dezvoltare a spiritului de invenie şi creaie - (exerciii de metamorfozare aformelor) . În urma cercetrii şi analizei unor reproduceri reuşite dup anumite opere deart (Andreescu , Luchian, Petraşcu), analiza referitoare la tipurile de linii folosite deautorii respectivi, la modul cum îşi aleg liniile, se cere elevilor s deseneze prin linii şi sevor analiza lucrrile terminate pe baza relaiei dintre expresivitatea liniilor folosite şisentimentul pe care au vrut sa-l redea.

În orele de Abiliti practice, elevii particip cu mult plcere , întrecându-se în varietateade lucr ri obinute, dând frâu liber imaginaiei , aducând elemente noi modelului propus. Defapt, activitile propuse sunt bazate pe explorare , exerciiu şi joc, sunt orientate spre lucrul



39

independent, individual şi pe grupuri şi au menirea de a încuraja iniiativa , de a stimulacreativitatea elevilor. De exemplu, lucrarea cu titlul „Iarna” a fost realizat folosind ideile noi,originale propuse de elevi, pe msur ce lucrau. Elevii au fost împrii pe grupe . Pe o coal

mare de bloc, ei au confecionat oameni de zpad din vat, cum au fost îndrumai, dar şifolosind zahr sau fin de grâu. Copiii au fost reprezentai din fire, fie lipindu -le dup uncontur trasat, fie executând dup tehnica înnodrii, ppuşa din fire; sniua a fost realizat dinfire , sco bitori sau bee de chibrit.

CHINDOGU - o nou metod de creativitate , aplicabil mai ales în orele de Abiliti practice.S cere elevilor s creeze ( rspunzând la întrebrile „Ce aş putea face cu…?”, „Care este cea mai bun cale pentru…” un produs original care s îndeplineasc obligatoriu dou condiii:

1. S nu aib nici o funcionalitate practic; 2. S poat fi confecionat.

Meritul celor dou condiii este acela c elevul este eliberat de captivitatea unor tipare mintaleaprute datorit rutinei. Desctuşat astfel, el începe s gândeasc şi s lucreze liber, gsind cu maimult uşurin drumuri noi, ceea ce se va reflecta şi în activitatea sa cotidian.

Criteriile de evaluare în urma aplicrii acestei metode , pot fi: creativitatea ( neobişnu it, unic.Plin de imaginaie), design-ul plcut etc.

Toate aceste metode şi tehnici de creativitate provoac spiritul elevului, obişnuinele luimintale.

III. 2. Coninuturile ariilor Arte şi Tehnologii – cadru favorabil dezvoltrii creativitii

În procesul de învmânt nu intereseaz produsul elevilor ca valoare social , ci în plan psihologic – intereseaz supleea soluiei gsite pentru rezolvarea problemelor solicitate deînvtor ; intereseaz msura în care soluiile gsite în rezolvarea problemelor - prin caracterullor revelator – produc elevilor o stare de surpriz şi în acelaşi timp o trire intensiv în planafectiv. Acest lucru reanim dorina şi curiozitatea de a descoperi şi alte ci şi soluii mai elevate.

Învarea creativ - ca form special a învrii şcolare – se realizeaz în cadrul leciilor desfşurate organizaional dup sistemul clasic, folosind îns metode moderne, active menite stransforme elevul din simplu spectator în participant activ la propria sa formare , în funcie de particularitile psiho – aptitudinale ale acestuia.

Prin depşirea dominaiei cadrului reproductiv al învrii şi creşterea treptat a operativitii

mintale, vom avea o şans mai mare în reuşita dezvoltrii personalitii creatoare.Copiii iubesc desenul şi îl cultiv din momentul în care încep s aib cunoştine despre ceea ce

se întâmpl în jurul lor, din momentul în care curiozitatea îl îndeamn s descopere un sens pentru ceea ce vd şi aud.

Din desenele elevilor am constatat c ei manifest o mare dragoste pentru culoare. Mai întâide a atribui fiecrui obiect culoarea sa proprie, ei altur culorile pentru plcerea ochiului, pentrufrumuseea lor, pentru bucuria ce o creeaz spiritului. Ei reuşesc s împrieteneasc culorile, s lefac s cânte împreun.

„ Fr culoare desenul e corp fr suflet” remarc Marco Boschini. Culorile, prin fora lor sugestiv, emoioneaz puternic.



40

Voi prezenta în continuare o parte din activitatea desfşurat la clas în scopul realizriiobiectivelor propuse şi a verificrii ipotezei.

Mai întâi, la începutul fiecrei ore, am asigurat un cadru ambiental plcut,în msur s

antreneze şi s stimuleze independena şi spontaneitatea creatoare. Aceasta a contribuit lainstaurarea unei atmosfere de comunicare liber, activ şi favorabil comunicrii în munc. Chiar şi copiii cu tendine spre pasivitate, neobişnuii cu efortul intelectual, au intrat treptat în procesulmuncii intelectuale, eliberându-şi de asemenea, treptat, energiile latente psihice , prin dorina deautoafirmare.

La clasele a III a şi a IV a, prima tem din program este „Materiale şi tehnici de lucru”având ca obiective de r eferin folosirea unor materiale ( tuburi, pastile, carioca, pastel, plastilin,hârtie colorat) şi tehnicile specifice(acuarele , tempera, guaşe, colaj, mixt, modelaj). Dup ceelevii au sortat şi identificat materiale şi instrumente de lucru specifice artelor plastice dintr-ocolecie având în componen şi materiale specifice altor domenii, au observat unele lucrri plastice realizate cu diferite materiale de lucru, au reuşit s modeleze unele forme spaiale şi

basoreliefuri folosind tehnici simple de lucru ( modelare prin rulare în palme sau pe planşet,modelare prin strângere, turtire, gâtuire, modelare în tehnica basoreliefului ) . Elevii au realizatcorpuri geometrice , dar şi obiecte de uz casnic ( ulciorul, strachina), obiecte pe care , dupstudierea temei „ Rolul decorativ al liniei şi al punctului”, le-au decorat într-un mod original,folosind simetria sau repetiia în jocuri de fond sau frize decorative.

Tema plastic „Amestecuri dintre culori şi nonculori – dominanta cromatic” completat cu„Semnificaiile culorilor” la clasa a IV a , a dat prilejul elevilor s sesizeze legtura dintreculorile folosite de artistul plastic şi emoiile transmise cu ajutorul acestora, s realizeze un joc defond cu tonurile unei culori calde („Tapet pentru camera de zi”), folosind amestecurile dintreculori şi nonculori şi dintre culorile vecine în steaua culorilor. Dup familiarizarea cu procedeulde nuanare (combinarea a dou culori vecine din steaua culorilor) şi obinerea nuanelor într -o

„cartel cromatic” , elevii au aflat c acea culoare care atrage atenia privitorului şi care dtonalitatea de ansamblu este dominanta cromatic.

Folosind lucrul pe grupe sau individual , elevii au realizat compoziia „Lan de floarea – soarelui” ( în dominanta galben). Celelalte tente folosite au întinderi mai mici şi se afl numai înamestecuri .Toate petele de culoare au fost armonizate cu dominanta ,creându-se astfel echilibrul.

Vorbind cu elevii despre culori, am realizat ample caracterizri : galbenul – culoarea cea maiapropiat de lumin, atunci când este în stare pur evoc ceva luminos şi posed capacitatea de aînveseli. Privind galbenul , ochiul se va bucura, inima se va lrgi, sufletul se va înveseli . Verdeleeste o culoare liniştitoare , cum liniştitoare este o plimbare în verdele pdurilor, este cea maicalm dintre culori, ca sunetul viorii - calm şi catifelat. În aceeaşi manier am caracterizat toate

culorile , aşa încât, în orele urmtoare elevii au ştiut s exprime metaforic, cu ajuto rul culorilor,tririle sufleteşti , emoiile lor.

Ori de câte ori am avut ocazia, am amintit aceste semnificaii, pentru a deosebi culorile, pentru a le analiza astfel încât, aflat într-o expoziie, în faa unui tablou, elevul s poat înelegemesajul artistic.

„Punctul, element de limbaj plastic. Rolul constructiv şi decorativ al punctului” şi „Rolul desemnificant al punctului” sunt teme cuprinse în programa pentru clasa a IV a, având urmtoareleobiective:



41

1. Cunoaşterea mijloacelor de comunicare ale artei plastice;2. Crearea unor compoziii folosind numai liniile sau numai punctele obinute prin

diferite procedee;

3. Formarea priceperilor şi deprinderilor de realizare a efectului spaial cu ajutorul liniei; 4. Realizarea unei compoziii plastice atrgtoare şi echilibrate (subiect posibil: „Ochii –

oglinda sufletului”)Ca semne plastice decorative, punctul şi linia au fost folosite în construirea unor frize

decorative pentru înfrumusearea unui ştergar, în crearea unor motive decorative originale (pentruîncondeierea oulor , în apropierea srbtorii Paştelui, când elevii devin mici creatori populari,obinând motive decorative originale, deosebite).

Ultima tem din program, atât la clasa a III a cât şi la clasa a IV a, este „ Compoziiaechilibrat a suprafeei decorative şi a spaiului plastic” , cu obiectivul de referin : s organizezeechilibrat o suprafa folosind toate elementele de limbaj plastic studiate. Urmrind organizarea

echilibrat a acestor elemente dar şi amestecurile de culori (nuane, tonuri, griuri) în diferitetehnici studiate, am observat c elevii au obinut compoziii figurative şi nonfigurative deosebite ,imaginaia lor având un teren foarte larg de desfşurare. Am propus urmtoarele subiecte : Frizcu fluturi şi flori, Chenar pentru orar, Hora anotimpurilor, Primvara în grdina şcolii – la clasa aIV a şi Rsrit de soare , Mozaic , Ornamentarea unor suprafee de form rotund( vase deceramic) – la clasa a III a .

La disciplina Abiliti practice am organizat activiti didactice orientate spre lucrulindependent , individual şi pe grupuri, încurajând iniiativa şi stimulând creativitatea , activiti bazate pe explorare şi joc şi corelate cu activitile desfşurate în cadrul orelor de Educaie plastic. Prin toate aceste activiti am urmrit ,în ansamblu, dezvoltarea atitudinilor şi

capacitilor de tip creativ, reflexiv, cognitiv, de interaciune social şi de comunicare. În cadrul acestor lecii, elevii au venit în contact cu numeroase obiecte pe care le-au observat

şi le-au analizat. Pe parcursul orei, elevii trebuie s memoreze explicaiile primite privind etapelede lucru. În procesul confecionrii unor obiecte (jucrii, ornamente, modelarea din imaginaie,finisarea diferitelor obiecte) se dezvolt gândirea şi imaginaia. De asemenea , tot prin leciile deAbiliti practice, se formeaz şi o atitudine corect fa de munc şi fa de rezultatele ei,învând s aprecieze atât obiectele lucrate de ei , cât şi pe cele lucrate de colegii lor de clas.

Multe din obiectele pe care le execut elevii la clasele I şi a II a sunt reluate în claseleurmtoare , dar din alt punct de vedere şi cu un alt scop. De exemplu , în capitolul „Lucrri dinhârtie” se pot efectua diferite semne de carte din carton pe care le decoreaz la clasa I cu desenesau figuri geometrice decupate iar în clasa a II a acestor semne de carte li se poate aplica festonul

pe margine. În clasa a III a, se reia şi se complic , fiind aplicat şi tehnica de esere a hârtiei .Aceste ore solicit elevilor cunoştine de matematic sau desen , ei fiind puşi în situaia de a lucracu un dreptunghi de dimensiuni date. Pentru aceasta , am cerut elevilor s pregteasc din hârtieglasat, de culoare dorit, un dreptunghi cu limea de 9 cm şi lungimea dorit (funcie dedimensiunile crii la care va folosi semnul de carte). Acest dreptunghi este împrit în benzi de 3cm şi îl îndoim pe lungime pentru a obine muchiile ce marcheaz banda din mijloc. Desfacemdreptunghiul şi marcm jumtatea prin îndoire apoi executm tieturi oblice pân la muchia cemarcheaz o treime din dreptunghi, la distana de 1 cm o tietur de alta. Desfacem dreptunghiulşi începem împletirea , folosind o band de alt culoare cu limea de 2,5 cm. Marginile lateraleale dreptunghiului neesute se îndoaie pe spatele lucrrii şi se lipesc. Elevii sunt îndrumai s



42

realizeze semne de carte cât mai frumos ornate, originale, folosind cunoştinele despre linie şi punct însuşite în orele de Educaie plastic.

În cadrul capitolului „Fire şi materiale textile”, elevii au executat din fire de PNA diferite

lucrri: lanul simplu, ciucurele, ppuşa, franjurii covorului, mşti. Pentru confecionarea mştilor ei au folosit fire colorate, realizând mşti asemntoare cu cele pstrate de tradiia local(capra,urşi, babele) dar şi cu cele din alte zone ale rii.

Un alt obiect confecionat din fire şi materiale textile a fost ciucurele cu şnur(garofia dinciucuraş şi vaza – colaj). Pentru realizarea acestei teme, colectivul de elevi a fost împrit în patrugrupe. Tema fiind anunat anterior, elevii au pregtit carton şi fire de diferite culori pentrugarofie. În cadrul grupei, elevii şi-au împrit sarcinile, unii au confecionat garofiele ,alii codiele iar alii vaza. Lucrrile au fost realizate cu mult interes şi cu mult plcere.

„Lucrri cu materiale din natur” – o tem foarte îndrgit de elevi . Îndrumai din timp, eleviiau adunat diferite materiale din mediul înconjurtor, cum ar fi : ghinde, flori, frunze, conuri de brad, castane, nuci , diferite semine. Folosind aceste materiale , ei au realizat o gam larg de

lucrri: buburuza, broasca estoas, cap de copil, coş cu flori etc.La începutul primverii, pentru a fi în pas cu schimbrile petrecute în natur, am propus

elevilor tema „În livad” . Ei au procurat crengue cu mai multe ramificaii, hârtie creponat alb,galben sau roz şi un pahar de plastic cu pmânt. S-au format şase echipe a câte trei elevi fiecare.La începutul orei am distribuit elevilor şabloane , cerculee de dou dimensiuni. Din acestecerculee , ei au confecionat florile , albe pentru cireş , roze pentru caişi şi piersici. În mijloc, staminele au fost confecionate din cerculeele mici. Florile au fost prinse cu a sau sârm subirede „pomi”. Fiecare grup a confecionat un pomişor. In cadrul grupei, fiecare elev a avut anumiteresponsabiliti. Rezultatul a fost uimitor: o livad minunat de cireşi, caişi şi piersici. Elevii au primit calificativul FB, iar pomişorii au rmas pe pervaz, s înfrumuseeze clasa.

Elevii au participat cu mult plcere la astfel de activiti, întrecându-se în varietatea şi

originalitatea lucrrilor, dând frâu liber imaginaiei, creativitii, aducând elemente noi modelului propus, îmbogindu -l şi înfrumuseându-l.

Astfel de activiti contribuie la stimularea creativitii, a perspicacitii în gândire şi aciune.Prin asemenea lucrri, elevii îşi însuşesc şi îşi consolideaz sistematic cunoştinele despre mediulînconjurtor, îşi dezvolt procesele psihice de cunoaştere(senzaiile, percepiile , reprezentrile ,gândirea , imaginaia, atenia).



43

III. 3. Aspecte concrete ale aplicrii experimentului

În faza experimental am proiectat lecii, aplicând o strategie de tip euristic în care metodele

şi tehnicile de creativitate descrise anterior şi-au gsit locul în funcie de tema plastic sau deconinuturile disciplinei Abiliti practice .

Voi exemplifica cu câteva schie de proiect urmate de constatrile fcute în urma desfşurriileciei .

CLASA a III aTEMA PLASTIC: „ Pata de culoare – element de limbaj plastic . Pete picturale obinute

prin suprapunere de linii şi puncte peste pete plate.

SUBIECT : Figuri şi personaje fantastice

SCOPUL INSTRUCTIV – EDUCATIV: formarea deprinderilor de exprimare cu ajutorulmijloacelor specifice artelor plastice

OBIECTIVE OPERAIONALE :1. S observe pete picturale obinute prin adaos de linii şi puncte peste pete plate; 2. S aplice tehnica tratrii picturale cu linii şi puncte în culori semene sau

complementare cu pata iniial; 3. S creeze şi s trateze pictural pete în tehnica amintit; 4. S realizeze din pete picturale un personaj sau o figur fantastic, conform subiectului

.

METODE ŞI PROCEDEE : observaia, dialogul dirijat, brainstorming, munca independent;

MATERIALE : acuarele, pensoane, cartonaşe colorate cu suprafee vibrate cu linii şi puncte;

DESFŞURARE :În etapa de comunicare a noiunilor se intuiesc cartonaşele care conin pete vibrate cu linii şi

puncte suprapuse peste pete plate, stabilindu-se tehnica de realizare a tratrii picturale ( avibrrii). Se explic elevilor c liniile şi punctele pot fi în nuanele culorii pe care sunt suprapusesau în culori complementare. Vibrarea se poate realiza numai cu linii, numai cu puncte sau prinîmbinarea acestora.

Se observ forma şi mrimea punctelor şi liniilor , modul de grupare a lor, direciile spre care

se îndreapt. În etapa de creaie şi de formare a priceperilor şi deprinderilor , elevii vor crea din pete plate

figuri şi personaje cu forme fantastice, dup un moment de brainstorming.

CONSTATRI: Fcând apel şi la lecturile lor literare sau la textele studiate în orele de limbaromân, elevii au realizat planşe deosebite, imaginându-şi personaje fantastice : dragonulalbastru, pasrea fantastic, peştişorul minunat, zmeul zmeului.



44

CLASA a IV aTEMA PLASTIC: Forma – element de limbaj plastic. Exerciii- joc de gsire a unor expresiviti plastice ale formelor elaborate şi ale celor spontane.

SUBIECT : Forme fantastice

SCOPUL : Formarea priceperilor şi deprinderilor de interpretare a formelor, petelor deculoare , de a transmite un mesaj cu ajutorul formelor.

OBIECTIVE OPERAIONALE : 1. S numeasc expresiviti ale unor forme spontane sau elaborate;2. S gseasc forme specifice care s sugereze anumite impresii; 3. S creeze forme plastice sugestive folosind diferite procedee; 4. S gseasc asemnri între semantica liniei şi punctului şi semantica formelor;

5. S creeze un spaiu plastic din forme care s sugereze fantasticul, irealul.

METODE ŞI PROCEDEE : dialogul dirijat, munca independent, metoda sinectic.

DESFŞURARE:În ora anterioar,s-au obinut pete spontane prin diferite procedee: scurgere liber, fuzionare

la margine, dirijarea culorii cu jetul de aer, stropirea suprafeei suportului , presarea petelor deculoare. Sunt analizate aceste pete de culoare , elevii exprimând ceea ce simt atunci când le privesc.

În etapa de creaie şi de formare a priceperilor şi deprinderilor , elevii vor crea prin diferite procedee forme spontane care s sugereze: gingşie, transparen, figuri fantastice sau unele

structuri de frunze, aspiraie, echilibru, stabilitate, fantasticul, irealul .

CONSTATRI:In lucrrile elevilor am recunoscut expresiviti ale formelor. Ei au creat un spaiu cu imagini

fantastice şi forme pentru fiecare idee semantic, provocând şi elaborând pete pe care le îmbinastfel încât s sugereze o figur fantastic. Aproape jumtate din numrul elevilor a realizatlucrri bune, cinci elevi nu au folosit procedeul prin dirijarea jetului de aur şi opt elevi nu aureuşit stropirea format.

CLASA a IV aTEMA PLASTIC Compoziia plastic – compoziia închis şi deschis SUBIECTUL : PeisajSCOPUL INSTRUCTIV – EDUCATIV: formarea priceperilor şi deprinderilor de a realiza ocompoziie plastic OBIECTIVE OPERAIONALE :

1. S îneleag noiunea de compoziie închis şi de compoziie deschis; 2. S stabileasc criterii pentru deosebirea acestor compoziii; 3. S creeze o compoziie închis sau deschis; 4. S creeze un peisaj, mai întâi ca o compoziie închis , apoi ca o compoziie deschis; 5. S foloseasc toate cunoştinele însuşite anterior.



45

METODE : conversaia, exerciiul, jocul didactic, munca independent. DESFŞURARE:

În prima or am acordat atenie înelegerii noiunilor (explicarea lor de ctre învtor şischiarea de ctre elevi în creion a unei compoziii închise şi a uneia deschise.). În ora a doua sefac eventuale corectri schielor, iar elevii vor colora compoziiile folosind amestecurile dintreculori, dintre culori şi nonculori, folosind nuanele şi tonurile unei culori alese de ei.

CONSTATRI :Elevii au creat planşe deosebit de frumoase, folosind îmbinri armonioase între elementele

de limbaj plastic studiate. S-au obinut peisaje interesante, cu o bogat gam coloristic , eleviirenunând s mai foloseasc direct din tub culoarea.

Multe planşe au fost selectate pentru a fi panotate şi prezentate la expoziia ce se va organizala sf ârşitul anului şcolar.

CLASA a IV aTEMA PLASTIC: Compoziia plastic SUBIECT: Ou încondeiate

SCOPUL LECIEI: aplicarea cunoştinelor, priceperilor şi deprinderilor despre desenul decorativ

şi de a crea şi a combina motive decorative

OBIECTIVE OPERAIONALE:1. S exprime criteriile dup care sunt recunoscute compoziiile decorative; 2. S defineasc o compoziie decorativ; 3. S organizeze echilibrat elemente de limbaj plastic şi amestecurile de culori; 4. S realizeze o compoziie decorativ respectând principiile de baz ale acesteia.

TIPUL LECIEI : de creaie plastic

STRATEGIA DIDACTIC: Metode şi procedee: exerciiul , demonstraia, explicaia Forme de organizare: frontal , individual Material didactic: ou fierte, ou încondeiate din diferite zone ale rii, pensoane , carioci,

acuarele;

DESFŞURARE :Fiind în preajma zilelor de Pa ti, se vor folosi ou vopsite special pentru aceast srbtoare .

Elevii vor imagina diferite motive decorative pe care le vor aplica pe suprafaa oului colorat.Friza decorativ se construieşte pe circumferina mare a oului , trasând dou linii cu o distan de1,5 cm între ele.



46

Interiorul spaiului obinut se decoreaz cu motive liniare sau cu intercalri de linii şi punctearanjate dup criterii şi ritmuri alese de fiecare elev., dar cu respectarea principiilor arteidecorative.

CONSTATRI :Folosind alternana şi repetiia elementelor plastice studiate (linia şi punctul) , elevii au obinut

motive decorative originale . Unii au folosit punctul ca element semnificant împreun cu linia,alii au folosit pata de culoare obinut prin presare. Nefiind impus un anumit model, ei au avutlibertatea s-şi imagineze aceste decoraiuni , astfel c la sfârşitul orei a fost posibil realizareaunei mini-expoziii cu cele mai originale şi mai frumoase ou încondeiate de micii artişti.

CLASA a IV aTEMA PLASTIC: Semnificaia liniei şi punctului - exerciii SUBIECTUL: Linişte, echilibru, gingşie, spontaneitate

SCOPUL INSTRUCTIV – EDUCATIV: dezvoltarea sensibilitii artistice şi formareadeprinderii de transmite plastic idei, emoii.

OBIECTIVE OPERAIONALE:

1. S numeasc semnificaii ale liniilor şi punctelor; 2. S exprim strile pe care le triesc privind o creaie plastic; 3. S redea stri şi idei cu ajutorul liniilor şi punctelor; 4. S creeze suprafee expresive.

METODE : conversaia, exerciiul, exerciiul , metoda sinectic ;

TIPUL LECIEI: de învare şi de formare a priceperilor şi deprinderilor;

DESFŞURARE :În etapa de comunicare şi de înelegere a noiunilor se intuiesc imaginile cu operele lui

Brâncuşi( Pasrea miastr, Domnişoara Pogany , Coloana infinitului) .i se observ liniile curbeşi expresivitile acestora (gingşie, sfial), precum şi liniile frânte care sugereaz cutarea ,mişcarea , dorina de a ajunge la perfeciune.

CONSTATRI :Analizând lucrrile elevilor, am constatat c ei au redat prin linii şi puncte strile propuse:

ordine, dezordine, relaxare etc. Au îneles ex presivitatea liniei şi punctului şi pot parcurgedrumul invers , de la oper la idee.



47

CLASA a IV aTEMA PLASTIC: Culoarea

SUBIECTUL: Planşa mea face cunoştin cu colegii de grup

SCOPUL INSTRUCTIV – EDUCATIV: Stimularea creativitii de grupOBIECTIVE OPERAIONALE :

1. S deseneze pe o foaie de hârtie elemente la alegere, folosind culoarea, linia, punctul ,forma;

2. S continue planşa primit de la colegul su, preluând ideea acestuia; 3. S prezinte planşa realizat împreun cu colegii de grup.

STRATEGIA DIDACTIC: Metode şi procedee: brainstorming, exerciiul Material didactic: foi de desen , acuarele, carioca Forme de organizare : pe grupe

DESFŞURARE :Elevii au fost împrii în 4 subgrupe a câte 5 copii. Fiecare copil a primit o foaie de hârtie şi va

începe desenul cu un element plastic ales de el. Dup dou minute foile se rotesc spre dreapta ,fiecare preluând ideea colegului şi completând-o cu elemente noi.

În finalul activitii, elevii vor preciza ce reprezint desenul realizat împreun cu colegii degrup.

CONSTATRI :Am observat c brainstormingul de grup stimuleaz creativitatea copiilor, spiritul competitiv şi

are efecte psihologice benefice , creşte încrederea în sine şi în alii şi spiritul de iniiativ.O minge desenat de colegul su a trezit în mintea elevului ideea de joc şi a continuat aceast

idee desenând un copil, un teren de fotbal sau , în planul îndeprtat, o tribun. Urmtorul copil adesenat terenul de fotbal şi câiva oameni în tribune. În sfârşit, ultimul elev a terminat planşaaducând completrile sale şi întregind compoziia.

Într-o atmosfer plcut, cald şi încurajai în ideile lor, elevii au realizat planşe interesante,fiind foarte încântai de ideea de a prelua desenele colegilor şi de a le completa cu propriile idei.

În organizarea şi desfşurarea acestor lecii am urmrit o anumit schem , care în sens larg, saib corespondene cu principalele etape ale procesului de creaie. Aceast schem cuprinde patrufaze (etape) şi poate fi planificat în mai multe ore de desen , în funcie de ritmul de munc alelevilor şi de nivelul lor de pregtire .

SCHEMA DESFŞURRII LECIEI A) Faza de pregtire - cuprinde urmtoarele aciuni:

a. se prezint tema plastic şi se antreneaz elevii, pe msura posibilitilor lor; b. analiza temei plastice , împrirea ei în pri componente;c. structurarea ei inând seama de elementele principale;



48

d. culegerea unor informaii de ctre elevi, cu ajutorul învtorului, privind diferitesoluii ale temei pe baza cercetrii şi observrii unor exemple : reproduceri reuşiteale unor opere de art, diapozitive, albume de art , desene ale elevilor, creaii ale

artei populare româneşti;e. instructajul ( demonstraia) fcut de învtor privind tehnica de lucru şi precizarea

exerciiului aplicativ ce trebuie executat de elevi. f. crearea unei ambiane estetice adecvate care s stimuleze activitatea creatoare a

elevilor . Se pot folosi elemente de corelare interdisciplinar ( suport muzical pefundal , recitarea unor versuri potrivite temei abordate, lectura expresiv a unor texte literare – povestiri, legende, ghicitori)

B) Faza incubaiei - Se pot realiza de ctre elevi diferite exerciii aplicative cu asocieri şicombinaii libere ale unor elemente de limbaj plastic (puncte, linii, forme plane, volume, valori,culori). Ele sunt legate de subiectul ales de elevi sau propus de învtor. De asemenea, se potface asocieri cu unele cunoştine de la alte discipline şcolare înrudite ( cu muzica, cu literatura,

geografia privind ritmul, armonia cromatic sau diferite forme ale metaforei , orientarea înspaiu).

C) Faza de iluminare - Elevii, în munca lor de cutare, pot gsi mai multe soluii (scheme,structuri, schie plastice) la care ajung în urma diferitelor încercri aplicative. Ele pot fi desenatemai întâi pe aceeaşi hârtie, sau pe hârtii diferite. Apoi , ei decid pentru desenarea uneia dintre elesau pentru o anume combinaie a lor.

D) Faza de verificare – se face prin analiza lucrrilor realizate de elevi şi a soluiilor gsite, structura lor unitar şi motivarea soluiilor ca fiind cele mai expresive şi economice , inândseama de tema plastic a problemei . Dup aceast analiz urmeaz analiza rezultatelor nereuşiteşi aplicarea soluiilor optime în scopuri utile prin transferuri de cunoştine şi deprinderi . Deexemplu: în ornamente pentru anumite obiecte uzuale, în proiecte de pavoazare etc. Aceast faz

se poate realiza atât în cadrul uneia sau mai multor lecii , cât şi în afara lor.

În orele de Abiliti practice am aplicat în aceeaşi manier metodele de stimulare acreativitii , coninuturile şi materialele de lucru specifice acestei discipline permiând o marelibertate în alegerea subiectelor.

Metoda brainstorming a avut în orele de Abiliti practice urmtorul traseu: Probleme:

1. Cum se poate construi un afiş pentru ziua de 1 Martie? 2. Care s fie ideea de baz? 3. Din câte elemente componente (forme, culori) şi în ce tehnic de lucru s fie realizat

pentru a obine o anumit expresivitate?

Mobilizarea elevilor s-a fcut anunându-i cu dou - trei zile înainte sau la ora anterioar,fiindu-le sugerate şi câteva idei pentru soluionarea problemei. Se alege conductorul grupului şisecretarul care va nota toate interveniile ( ideea, propunerea), chiar şi repetiiile , ideileasemntoare sau soluiile care par inutile, absurde. Conductorul se aşaz oriunde iar membriigrupului îşi pot schimba locurile. Secretarul nu va nota numele celor care emit ideile.Interveniile „fatale”(reaciile verbale interzise pentru motivul c produc blocaje) sunt sancionate pe loc sunând din clopoel ( conductorul grupului).

Desfşurare: Conductorul reaminteşte problema şi regulile brainstormingului de grup. Eleviivor enumera mai întâi toate modurile cunoscute în care a mai fost soluionat problema, pentru ase evita consumul inutil de energie, ideile nemaifiind originale.



49

Elevii se gândesc .i propun idei noi ce provoac la rândul lor formularea altor idei ce vor fi consemnate într-un caiet, de ctre secretar. Dup epuizarea ideilor, elevii , de comun acord,sorteaz ideile dup urmtoarele criterii:

Este prea greu de realizat; Este mai uşor de realizat; Nu se poate realiza; Soluia este prea costisitoare; Necesit timp îndelungat; Este bun, original, cu o mare for de expresie.

Se alege cea mai bun idee care se schieaz pe tabl iar elevii o vor realiza în lucrrile lor ,inând seama de urmtoarele indicaii:

1. Adaug un element1;2. Renun la ceva!

3.

Schimb culoarea! 4. Ordoneaz altfel prile componente! 5. Schimb sau adaug alte materiale! 6. Schimb adâncimea(perspectiva)! 7. Modific construcia formei, stilul, factura!

Toate aceste indicaii au fost scrise pe o planş şi aşezat în faa elevilor.

Frunzele copacilor şi florile pe care le vedem în parcuri , grdini şi pduri ne încânt prinvarietatea , formaşi culoarea lor. La colectarea frunzelor şi petalelor, o importan deosebit o are pstrarea cât mai bun a formei şi culorilor naturale. De aceea este bine ca imediat dupstrângerea lor s le presm şi s le uscm.

Plantele se pot presa prin mai multe metode: Frunzele şi petalele se pun la o anumit distan una de alta pe o coal şi se acoper cualt coal, dup care se calc cu fierul de clcat abia înclzit, timp de 2-3 minute. Frunzeleşi petalele astfel presate se pstreaz în cutii sau între filele crilor;

Atât frunzele , petalele , cât şi unele plante cu flori mrunte se usuc şi se aşaz ladistan, între filele unor cri sau ziare. Dup aceea se pun la presat. Plantele secontroleaz peste o zi, dou , se schimb ziarele umede sau se pun în alte cri cu fileleneumezite. Peste o sptmân plantele vor fi uscate.

Toamna, copiii au strâns frunze diferit colorate , înelegând c orice frunz, fir de iarb sau petal poate fi folosit în compoziii la orele de Abiliti practice .



50

TEMA : Lucrri din frunzeSUBIECT: La alegere : Chipuri de oameni. Fluturi. Psri MATERIALE ŞI USTENSILE: frunze presate , flori presate, hârtie glasat, foarfece, lipici,

planş suport;

OBIECTIVE:1. S realizeze din materialele menionate diferite chipuri de oameni , fluturi sau psri; 2. S lucreze îngrijit, pstrând curenia în clas; 3. S foloseasc în mod original florile şi frunzele presate pentru a obine produse cât mai

interesante.

DESFŞURARE : Diferite frunze rotunde sau ovale pot reprezenta chipuri de oameni . Eleviirealizeaz ochii, nasul şi gura din petale decupate , frunze sau hârtie glasat. Ei au folosit frunzede vi-de-vie , frunze de tei, vişini sau gutui.

CONSTATRI: Cu dou sau patru frunze întregi sau tiate, elevii au realizat chipuri de oamenisau aripile unui fluturaş. Fiecare a avut libertatea s aleag materialele de lucru , precum şitehnica de lucru obinând lucrri deosebite de interesante.

TEMA: Lucrri din hârtie SUBIECT: Elice

STRATEGIA DIDACTIC: Metode şi procedee: explicaia, problematizarea, exerciiul, demonstraia; Materiale şi ustensile: hârtie glasat,ac cu gmlie,bastonaş, creion; Forme de organizare : frontal, individual;

DESFŞURARE: Elevii decupeaz un ptrat din hârtie colorat cu latura mai mic de 20 cm.Urmând indicaiile, ei vor trasa diagonalele şi le vor tia pân la 4 cm. Prind cele 4 coluri cu unac în centru , apoi îl înfig în vârful unui bastonaş.

CONSTATRI: Unii elevi au avut idei noi, una dintre acestea fiind aceea de a aşeza mai multeelice pe un bastonaş , colorate diferit. Un elev a amintit de utilitatea şi importana morilor de vânt pentru oameni. El îşi propune ca atunci când va fi mare s construiasc una adevrat.



51

TEMA: Lucrri din hârtieSUBIECT: Realizarea unei invitaii

OBIECTIVE OPERAIONALE:1. S foloseasc diferite materiale pentru a realiza o invitaie; 2. S pun în practic ideile enunate la începutul orei într -un moment de brainstorming;3. S colaboreze în cadrul grupului , asumându-şi un anumit rol.

STRATEGIA DIDACTIC: Metode şi procedee: explicaia, brainstorming, exerciiul , autoaprecierea Materiale şi ustensile: hârtie colorat, aracet, flori şi frunze presate, semine; Forme de organizare : frontal, individual, pe grupe .

DESFŞURARE: Pe o coal alb s-au notat toate ideile enunate de elevi în legtur cumaterialele ce vor fi folosite , cu forma invitaiei , imaginile care s transmit mesajul „Noi acumsuntem şcolari”(fiind vorba despre o invitaie pentru preşcolarii care vor veni anul viitor şcolar înclasa I). Elevii au propus s deseneze o carte deschis şi un instrument de scris, sugerând faptulc în clasa I , ei vor înva s scrie şi s citeasc. Alii s -au gândit s realizeze din carton un abecedar pe care s scrie invitaia , iar alii au propus realizarea invitaiei chiar pe litere, având învedere faptul c preşcolarii cunosc deja alfabetul.

Critica este amânat pân în momentul când au fost scrise toate ideile. Dup o scurt pauz,au fost reluate şi selectate acele idei care puteau fi puse în practic , care erau atractive şiinteresante.CONSTATRI: Lucrând pe grupe, elevii au realizat invitaii foarte frumoase care s-au dovedit afi şi atractive pentru preşcolarii care nu au întârziat s dea curs acestei invitaii .

In timpul realizrii invitaiei, elevii clasei a IV a dovedesc o bun cunoaştere a regulilor brainstormingului de grup, nu critic ideile celorlali , preiau o idee pe care o îmbuntesc şicolaboreaz foarte bine unii cu alii .

O tem îndrgit de elevii de clasa a IV a la Abiliti practice este „Construcii din mase plastice”. Materialele folosit ( cuburi, paralelipipede, cilindri, conuri, piramide) sunt destinateconstruciilor în spaiu , foarte agreate de elevi. Folosind materiale metalice de construcie ,elevii pot realiza unele utilaje : macara, excavator, tractor etc. Tot în orele de Abiliti practice ,elevii pot face diferite construcii cu materiale plastice speciale existente în comer ( pieseLEGO).

Solicitând deprinderi şi utilizri variate , lucrul cu aceste materiale aduce o contribuiespecific la dezvoltarea intelectual a copiilor, cu precdere la dezvoltarea gândirii tehnice, dar şia creativitii lor.

Jocurile de construcie capt o întindere tematic remarcabil spre clasa a IV a ca expresie acuriozitii şi a intereselor din ce în ce mai stabile şi mai largi fa de mediul social. Ei realizeazconstrucii tot mai îndrznee şi mai complexe, pornind de la clas icele turnuri, poduri, case,tuneluri şi ajungând la construcii bizare , imaginate de ei sau create dup model: nave deexplorare a adâncimilor, nave cltoare în timp, fantome, corbii ale pirailor etc.



52

Piesele LEGO sunt fabricate la standarde foarte înalte şi contribuie la dezvoltarea fanteziei şicreativitii elevilor. Ei pot construi multe modele folosind multitudinea de piese din cutiile deLEGO SYSTEM , fiind fascinai de ideea jocului , deoarece aranjând aceste piese pot deveni ,în

plan imaginar, stpânii spaiului şi timpului. Lucrul cu aceste piese aprinde imaginaia elevilor .Ei vor fi pe rând: scafandri,şoferi, cercettori ai lumii marine sau se pot întoarce în timp, în lumeadinozaurilor.

Folosindu-se de modele sau inventând modele noi ei pot construi : Parc de distracii, Oraşulviitorului , Nav de explorare a adâncimilor , Scafandri, Nav cltoare în timp etc.

O cerin modern şi necesar învmântului din zilele noastre , a crui schimbarefundamental const în trecerea de pe lista informaional pe cea formaional , este tratareainterdisciplinar. Aceasta impune folosirea unor metode menite s mreasc potenialulintelectual al elevilor, angajarea lor la un efort personal în actul învrii, cu o eficien formativ maxim. Instruirea trebuie s-l situeze pe elev în prim-plan , punându-se accent pe munca

individual , pe descoperirea personal a lumii reale , prin observare, investigare, experimentareşi prin realizarea unor legturi între cunoştinele dobândite la diferite discipline.

O metod care s întruneasc toate aceste considerente este metoda proiectului . Aceastmetod îmbin cercetarea cu aciunea, antreneaz elevii în rezolvarea problemelor , acumulândun plus de informaii şi stimulând creativitatea.

Am realizat la clasa a IV a proiectul cu titlul „ Frumuseile iernii”, folosind TIM ( tehnicainteligenelor multiple).



53

PROIECT INTERDISCIPLINAR

CLASA A IV ADURATA : 4 sptmâni DISCIPLINE IMPLICATE:

1. Limba şi literatura român;

2. Ştiine; 3. Educaie plastic; 4. Abiliti practice

ARGUMENT :

OBIECTIVELE GENERALE : Dezvoltarea abilitii din perspective multiple , de a analiza probleme şi de a identifica

soluii variate; Dezvoltarea unei atitudini creative; Dezvoltarea capacitilor şi deprinderilor de a elabora planuri de aciune utilizând

informaii dobândite în cadrul altor discipline ; Combinarea materialelor şi tehnicilor învate pentru obinerea unor produse originale.

ETAPELE DE LUCRU:1. Organizarea grupelor şi distribuirea sarcinilor. Au fost constituite patru grupe. S-au

prezentat disciplinele implicate, obiectivele proiectului şi materialele de lucru ce pot fifolosite. Elevii au ales o disciplin sau alta, funcie de tipul de inteligen predominant alfiecruia.

Cele patru grupe au avut urmtoarele sarcini: - Grupa iubitorilor de literatur: s creeze compoziii literare ( texte, ghicitori); s creeze

rebusuri şi integrame pe tema dat, s recite poezii de iarn; - Grupa naturaliştilor: s observe fenomenele meteorologice într -o perioad determinat de

timp; s înregistreze informaiile într -un tabel; s efectueze experimentul „Stri deagregare ale apei” şi s noteze informaiile; s observe comportamentul plantelor şianimalelor în acest anotimp;

- Grupa pictorilor: s creeze compoziii plastice cu tema „Iarna în satul meu” folosindelementele de limbaj plastic şi tehnicile de lucru învate; s creeze un puzzle „Iarna”, sdeseneze un fulg de nea vzut la microscop;



54

- Grupa îndemânaticilor: s realizeze colaje cu materiale textile, vat, zahr ; s realizezemacheta „Iarna” folosind materiale diverse ;S confecioneze instrumente pentrumsurarea fenomenelor meteorologice

Fiecare grup de elevi a primit indicaiile şi bibliografia necesar documentrii pentru arealiza sarcinile de lucru. Pe parcursul activitii, elevii consult învtorul ori de câte ori aunevoie de ajutor.

2. Sintetizarea informaiilor . Elevii au elaborat rapoarte dup planul stabilit şi au pregtit materialele pentru prezentare.

3. Evaluarea. În cadrul unei ore a fiecrei discipline implicate , elevii au prezentatobiectivele urmrite , sarcinile de lucru, produsele activitii, precum şi raportul deautoevaluare a activitii de grup, consemnându-se comportamentul şi contribuiafiecruia la realizarea proiectului .

Evaluarea s-a fcut prin aprecieri generale asupra modului cum au lucrat elevii, fiind evideniai

cei care au contribuit consistent la realizarea proiectului şi notai cu Foarte Bine. La sfârşitul orei, au fost selectate cele mai reuşite produse din fiecare grup şi s-a întocmit un portofoliu.

Un alt proiect derulat la clasa a IV a, a fost „Ce vreau s devin?” care le -a dat prilejulrealizrii în mod individual a unor produse deosebite . Domeniile de activitate alese de elevi aufost diferite , fiind menionat şi acela de mod şi modeling. Patru fetie vor sa devin designerivestimentari , reuşind s realizeze modele de rochii de sear sau rochii de mireas , cmşi , pantaloni şi fuste. Din material textil au reuşit chiar s confecioneze câteva din aceste modele.

Cei care voiau s devin poliişti au confecionat o şapc de poliist, semne de circulaie , poezii pe teme de circulaie etc.

CONCLUZII: În cazul activitii copiilor , produsul şi valoarea lui nu constituie neaprat uncriteriu de apreciere. Hotrâtoare sunt procesele psihice care concur în actul creaiei:investigaiile, restructurrile, descoperirile independente care se contureaz în final într -unrspuns personal, într -o soluie revelatoare. Creativitatea copiilor se caracterizeaz , înainte detoate, prin aportul intelectual afectiv motivaional pe care-l aduce subiectul în activitate, ca şi prineforturile personale care se soldeaz cu un pas înainte în evoluia personal .

Cu cât elevul e lsat liber în alegerea datelor şi a mijloacelor de rezolvare, activitilecreatoare sunt mai facile. În lipsa unor indicaii precise, gândirea şi imaginaia acioneaz prinasociaii mai mult sau mai puin întâmpltoare. De aici reiese originalitatea fiecruia. Învarea prin descoperire dezvolt spiritul de iniiativ şi independen, spiritul critic, îndrzneala,

flexibilitatea intelectual.La orele de Educaie plastic şi Abiliti practice , imaginaia elevilor poate s colinde locuri

neumblate . Important este ca învtorul s creeze cadrul şi ambiana necesare scopului urmrit.



55

Capitolul IV

PROBE FI NALE.

Funcia esenial a procesului de creaie original o constituie imaginaia. Fiind decicomponenta cea mai important a creativitii, însuşirile prin care ea se manifest pot ficonsiderate drept principalii factori ai creativitii: fluiditate,plasticitate, originalitate,flexibilitate.

În faza prealabil am testat nivelul clasei urmrind trei factori ai creativitii : flexibilitate – exprimat prin numrul de categorii la care pot fi raportate soluiile date , respectiv direciile degândire , fluiditate – exprimat prin numrul total de rspunsuri, originalitatea – dat de

ingeniozitatea ( soluii surprinztoare) şi raritatea statistic. În faza final am aplicat probe asemntoare cu probele din faza iniial, având îns o

complexitate mai mare.

1. Proba de tip imaginativ.

Obiective : Construirea de imagini pornind de la dou linii (frânte, curbe , drepte) la alegere Materiale folosite: foi de desen carioca ;

Desfşurare ; Elevii primesc o fiş pe care sunt desenate 12 dreptunghiuri ( numai linii drepte în primele 4 dreptunghiuri, numai linii curbe în dreptunghiurile 5-8 şi de ambele feluri în

dreptunghiurile 9-12 ). Aşa cum sunt grupate, cele dou linii din fiecare dreptunghi constituieînceputul unei imagini.

Sarcini : 1. S aleag dou grupuri de linii, oricare şi în orice ordine doreşte; 2. S redeseneze cele dou linii în aceeaşi poziie cu creionul pe o foaie de hârtie împrit

în dou; 3. S compun cu acelaşi instrument , în cele dou dreptunghiuri, imaginile care le-au fost

sugerate de liniile respective;4. S coloreze (în tempera, acuarel, creioane , culori) una din imaginile desenate.

Constatri : Am constatat o flexibilitate pronunat la 15 elevi, rspunsurile lor fiind date dincele mai diferite domenii ( matematic, literatur, astronomie,medicin) 14 elevi au dovedit ofluen pronunat şi 7 s-au dovedit a fi originali.



Rezultatele probei de tip imaginativ – factorii creativitii - faza finala



56

2. Proba de tip combinat

Obiective generale : - ilustrarea unor texte literare;- dezvoltarea laturii imaginative a gândirii ;

Materiale folosite : foi de desen, acuarele, pensoane.

Desfşurare: Dup ce se recitesc unele fragmente menionate de elevi din manualul de limbaromân sau din alte volume , aceştia îşi pregtesc materialele de lucru, şi , folosind elementele delim baj plastic , creeaz imagini inspirate de lecturarea textelor literare.

Constatri: Pentru a pune în eviden personajele care i-au impresionat mai mult, elevii leexagereaz dimensiunile, aducându-le în prim- planul lucrrii. Personajele negative suntridiculizate prin folosirea culorilor şi prin plasarea lor în plan îndeprtat , aprând astfel în

perspectiva afectiv a abordrii compoziiei. Descrierile de natur din textele literare studiate au inspirat elevii în crearea unor compoziii

în care au folosit nuanele şi tonurile obinute prin îmbinarea armonioas şi original a culor ilor.2 elevi au realizat portrete ( dup poezia „Bunica” de B. Şt. Delavrancea şi dup textul „Fata

babei şi fata moşneagului” de Ion Creang). Textele cu coninut istoric au dat prilejul elevilor s realizeze compoziii deschise – scene de

lupt.



Rezultatele probei de tip combinat– factorii creativitii- faza final

3. Testul „formelor geometrice”

Obiective generale : - construirea figurii umane numai din forme geometrice- msurarea componentelor creativitii ( flexibilitate, fluiditate,

originalitate)Materiale folosite : foi de desen, rigla, carioca

Desfşurare: Pornind de la enumerarea figurilor geometrice studiate în orele de matematic ,elevii fac asocieri între acestea şi diferite pri ale corpului omenesc .

Proba se desfşoar individual.

Notare : pentru 6-7 figuri geometrice folosite – 3 puncte;Pentru 5-4 figuri geometrice folosite – 2 puncte;Pentru 2-3 figuri geometrice folosite – 1 punct .



57

1 punct 2 puncte 3 puncte

4 copii 6 copii 9 copii

Rezultatele probei formelor geometrice – faza final; FLEXIBILITATE FLUIDITATE ORIGINALITATE


Constatri : 9 elevi folosesc 6-7 figuri geometrice în redarea corpului omenesc, folosind trapezul pentru redarea trunchiului , dreptunghiul pentru mâini şi picioare , cercul – pentru cap, triunghiul – pentru urechi.

În faza iniial, la administrarea acestui test, doar 6 elevi folosesc 6-7 figuri geometrice , iar

numrul de elevi care au dovedit flexibilitate, fluiditate , originalitate pronunate este mai micdecât cel de la proba final.



58

INTERPRETAREA REZULTATELOR

Testele sunt destinate s msoare creativitatea în accepia ei de potenial creativ. În aceastlucrare , am urmrit flexibilitatea, fluiditatea şi originalitatea – factori ai gândirii creatoare,folosind metoda testelor.

Indiferent de proba administrat, criteriile de cotare au fost mereu aceleaşi pentru fiecarefactor:

- Fluena – exprimat în numrul total de rspunsuri; - Flexibilitatea – exprimat prin numrul de categorii diverse la care pot fi raportate

soluiile date, respectiv direciile de gândire;- Originalitatea – dat de ingeniozitatea (soluii surprinztoare, care uimesc) şi raritatea

statistic. Pentru originalitate am acordat punctajul alctuind o list cu toate rspunsurile întâlnite în

masa de elevi şi fiecare rspuns fiind bifat ori de câte ori un rspuns este întâlnit. Am numratfrecvenele. Rspunsurile aprute o singur dat sunt considerate cele mai originale, cele întâlnitela toi elevii sunt cele mai banale.

Am optat pentru o scar de apreciere de la 3 puncte la 1 punct. Fiecrei frecvene şi implicitfiecrui rspuns îi va corespunde un punctaj. Totalul reprezint performana elevului în criteriuloriginalitate.

Se observ o creştere general a nivelului, o creştere a numrului de copii care dovedescflexibilitate, fluiditate şi originalitate, cei trei factori urmrii prin testrile date.

Analizând datele din tabelul întocmit în urma administrrii testelor iniiale şi finale, amconstatat o creştere a numrului de copii cu o pronunat flexibilitate , de la 12 în faza iniial la15 în faza final; pentru factorul originalitate se înregistreaz o creştere nesemnificativ, iar lafactorul fluiditate – o creştere medie.

La cele trei probe de creativitate, reluate în final, dar cu alt coninut, r ezultatele au fost cele prezentate în tabelul numrul 1.



59

Tabelul nr. 1Comparaie între rezultatele obinute la testrile iniiale şi finale la disciplina Educaie plastic

PARAMETRII

CREATIVITII

Testare

iniial

Testare

final

Diferena

FLEXIBILITATET1 12 15 3T2 10 14 4T3 9 14 5

FLUIDITATE

T1 13 14 1

T2 9 10 1T3 10 10 -

ORIGINALITATET1 6 7 1T2 5 7 2T3 5 9 4



60

Testul nr.1 –proba de tip imaginativ

FLEXIBILITATE FLUIDITATE ORIGINALITATE Test iniial 12 13 6Test final 15 14 7Diferena 3 1 1

La proba de tip imaginativ , la testarea iniial 12 elevi dovedesc flexibilitate pronunat(60% ), numrul lor crescând la 15 (75%), înregistrându-se deci o creştere de 15%. Factorulfluiditate înregistreaz o creştere de 9% ( de la 64 % la 73%), iar la originalitate o creştere de 5%.

3

1

2

0

2

4

6

8

10

12

14

16


TEST INITIAL

TEST FINAL

DIFERENTA



61

Testul nr.2 - proba de tip combinat


Interpretând rezultatele obinute de elevi la testul numrul 2 ( proba de tip combinat), se observo creştere semnificativ a celor trei factori urmrii , dup cum urmeaz :flexibilitate : 20% ,fluen – 55 , originalitate – 9%.

5

1

2

0

2

4

6

8

10

12

14

16


TEST INITIAL

TEST FINAL

DIFERENTA



62

Testul nr.3


La testul nr. 3 ( testul formelor geometrice) , creşterea se înregistreaz la flexibilitate – 25%şi la factorul originalitate – 20%

Urmrind dinamica celor trei factori msurai , se observ c la testul numrul 3 flexibilitateaînregistreaz o creştere mai mare , comparativ cu celelalte dou. De asemenea , la testul nr,3factorul originalitate înregistreaz cel mai înalt nivel – 20%, la testul nr.2 de 9 % şi la restul nr.1de 5%.

5

0

4

0

2

4

6

8

10

12

14

16


TEST INITIAL

TEST FINAL

DIFERENTA



63

CONCLUZII

În urma aplicrii la clas a unei învri creative , folosind metodele de dezvoltare acreativitii într -un climat afectiv favorabil, am interpretat rezultatele obinute la testrile iniialeşi finale administrate la aceast clas înainte şi dup aplicarea experimentului, şi pot concluzionac :

Noiunile teoretice transmise din domeniul ariilor Arte şi Tehnologii îi ajute pe elevi s-şidezvolte conduita creativ; Cunosc şi practic suficient brainstormingul de grup şi individual şi pot aplica şi în altedomenii aceast metod; Elevii au devenit mai deschişi , mai comunicativi, mai inventivi; Elevii sunt mai încreztori (indicând mai multe domenii în care cred c ar putea obine performane creative); mai motivai pentru creativitate , au o atitudine mai creativ fa de

mediul înconjurtor; Folosesc elementele de limbaj plastic în redarea tririlor lor sufleteşti, cunoscândsemnificaiile culorilor şi îmbinându-le în mod original;Sunt deprinşi a cuta soluii în cele mai variate direcii , trecând cu uşurin de la o cale laalta şi de la un domeniu la altul atunci când au de rezolvat o problem plastic.

Acionând prin sine însuşi , independent atât pe plan mintal , cât şi în plan practic, ca o premis şi ca un prim pas pe calea obinerii unor produse în care independena actului sgaranteze originalitatea soluiei , imaginaia se înarmeaz cu anumite instrumente, îndeprtându-se de blocajele subiective generale şi de cele proprii.

În întreaga activitate întreprins am inut seama de flexibilitatea,pasiunile elevilor, deaptitudinile lor, de curiozitatea, încrederea în sine, de spontaneitatea gsirii unei soluii,

încurajându-i pe elevi cu sfaturi de genul: „Fii receptiv fa de ceilali!” , „Ei ar putea aveadreptate”, „ Nu renuna prea uşor!” , „ Ideile tale ar putea fi la fel de bune ca şi ale altora!”,„ O idee absurd valoreaz mai mult decât nici o idee!” etc.

Elevii au devenit mai sensibili şi mai receptivi la indicaiile primite. Sunt foarte ateni atuncicând le sunt transmise informaii noi legate de expresivitatea unor elemente de limbaj plastic saulegate de noi tehnici de lucru. Ei observ şi lucreaz cu o atenie concen tr at. Au o marevioiciune corporal şi o participare fizic la ceea ce realizeaz(mimeaz sau povestesc în timp cedeseneaz sau lucreaz în ora de Abiliti practice).

Crearea unui climat de învare neautoritar a dus, de asemenea, la stimularea activitiiartistice, creatoare a elevilor. Ei au fost încredinai c ideile lor sunt foarte importante atât pentruei , cât şi pentru întreaga clas. Aşa au cptat încredere în forele lor pentru a putea lucra creator.

Imaginaia îndrznea figureaz printre cele mai de seam caliti ale omului modern. Cuajutorul ei, copilul gseşte for în a lupta pentru adaptarea unor mentaliti existente la situaiinoi, într-un ritm accelerat.

Cu ajutorul imaginaiei creatoare , elevii de azi îi oamenii de mâine vor putea s vad înviitor şi s-şi aduc contribuia real la progresul societii.

Având în vedere variabila independent introdus în cazul acestei cercetri, consider csuperioritatea numrului de elevi care dovedesc flexibilitate , fluen , originalitate pronunate latestarea final , se datoreaz folosirii metodelor de dezvoltare a creativitii în predarea – învarea coninuturilor disciplinelor Educaie plastic şi Abiliti practice.



64

BIBLIOGRAFIE

1. Barna, A. ; Antohe , G – Curs de pedagogie, Teoria educaiei şi teoriacurriculum-ului, Ed. Logos, Galai, 20022. Cerghit, I. – Metode de învare, ediia a III a – EDP, Bucureşti, 1998. 3. Cosmovici, A; Iacob, L.- Psihologie şcolar, Ed. Polirom , Iaşi,1998. 4. Dasclu, A. – Educaia plastic în ciclul primar , Ed. Polirom , Iaşi 1997. 5. Diaconu, M. – Îndrumtor pentru leciile de abiliti practice, Ed. Petrion,Bucureşti, 2000 6. Dima, V. – Educaie plastic, manual pentru clasa a IV a , Ed. Teora, 2000.

7. Dima, V. – Educaie plastic, manual pentru clasa a V a , Ed. Teora, 1999. 8. Nicola , I – Tratat de pedagogie şcolar , EDP, Bucureşti,1996. 9. Matei, N. – Educarea capacitilor creatoare în procesul de învmânt, EDP,Buc , 198310. Roco, M.- Creativitate şi inteligen emoional, Polirom, Iaşi , 2001. 11. Stoica , A – Creativitatea elevilor – Posibiliti de cunoaştere şi educare , EDP,Buc,1983.12. Verza, E – Psihologia vârstelor, Ed. Prohumanitas, Bucureşti , 2000.13. Vabie, D.- Psihologia şcolar, Ed. Evrika, Brila, 2000. 14. „Instruirea difereniat – aplicaii ale teoriei inteligenelor multiple” – ghid

MEC, Bucureşti, 2001. 15. „Învarea activ” – ghid MEC, Bucureşti, 2001. 16. Învmântul primar – revist dedicat cadrelor didactice , Ed. Discipol, 2002.



65

PROIECT DE LECŢIE

CLASA : a IV- a

ARIA CURRICULARĂ A

DISCIPLINA E

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE A

TEMA PLASTICĂ C

SUBIECTUL Î

DEMERS DIDACTIC

MOTIVAŢIA T -plas-tic ,

valorificându-

S

-

S

P

L

-tele de limbaj

plastic .

OBIECTIVE CADRU

1. C tehnici specifice artelor plastice ;

2. C 3. R



66

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ S tile , carioca , pastel , plasti

3.1. – S

4.1. – S ementele de limbaj artistico

plastic ( forma , pata , linia , punctul ) .

OBIECTIVE OPERAŢIONALE

a) cognitive

O1 – artistico – plastice studiate

O2 –

O3 –

O4 – -tecurile de

O5 –

în una din formele sale .

b) afective

O6 –

O7 –

O8 –

O9 –

CONDIŢII PREALABILE

- ;

- elevii provin din medii diferite;

- -

decorativ.

EVALUARE :

- elevii vor organiza echilibrat elementele de limbaj plastic studiate respectând principiile

RESURSE ŞI MANAGEMENTUL TIMPULUI

-

-ul , ,,spargerea

cul didactic .

b) forme de organizare : frontal , individual .

-e ;



67

e) timp de lucru : 50 minute

MATERIAL BIBLIOGRAFIC :

1. C P B

1998 .

2. Victor Dima - E – manual pentru clasa a IV-a , Teora



68

OB.

OP.

ACTIVITATEA

ÎNVĂŢĂTORULUI

ACTIVITATEA

ELEVILOR

DO-

ZARE

RESURSE EVALUARE

IFazapregătitoare

a) . Moment organizatoric .

Organizez momentul de ,,Spargerea

C

V -

C liniile orizontale ?

Dar verticale ? Dar înclinate?

D

A

plastice .

D

-

-

N

P

A

Prezint

L

calmul , odihna . Liniile verticale

L

.

1'

2"

4'

1'

- ecuson



69

O1

O2

O6

IIFazaincubaţiei

P

-

C

elementelor într- -

-

Î -

Creatorii pop

-le

A

, frânte , curbe între ele sau cu puncte

- P

C -

punctelor , liniilor , formelor prin

armonizarea culorilor , prin rapor-tul

S

rganizarea elementelor

componente .

U

-

P D-

-rile

P E

mai multe C

-piile artei

decorative .

10'

Capacitatea de

intuire a orga-nizrii elemen-

telor compo-nente într-un

spaiu decora-

tiv .

-observarea

sistematica



70

O4

O5

III. Faza de iluminare .

- I - pentru a le încondeia , acum când

popu-lari când au realizat crearea

diferite-

Cer construirea cu ajutorul creionu-lui

a unui model decorativ pe ou ,

A

grupare , multiplicare, armonizare .

S de realizat

C -rul

U

oferind eventualele sugestii sau

L

25'

individual

individual

Capacitatea deorganizare

echilibrat apunctului şi aliniei .

Capacitatea de

aplicare .

Capacitatea de

organizare

formelor .

-observarea

sistematica



71

IV. Faza de verificare .

Criterii de evaluare :

s-a obinut o compoziie echilibrata elementelor de limbaj plastic pesuprafaa oulor ;s-au obinut modele decorative

originale ;

lucrarea este frumoas ;s-a aplicat unul din principiile artei

decorative ( repetiia ) .

Fac aprecieri generale şi notez .

F

( colegilor ) .

7'

Capacitatea de

autoapreciere .

-coevaluarea



72



PRI NCI PI ILE ARTEI DECORATI VE

-

b) simetria –

-

d) suprapunerea – const

sau diferite , unul peste altul .

De ce se încondeiaz ou l ?

P E

- -

L

Î

P

C

Documents

ti de Dezvoltare Ale Scolarului