tic

1

Competențe informatice


Competen e cheie comune mai multorț ocupa iiț

2


CuprinsCapitolul 1. Concepte de bază în Tehnologia informației......................................................................4

1.1. IT și societate.............................................................................................................................4

1.2 Calculatoarele în activitatea zilnica..............................................................................................4

1.3 Securitatea, copyright-ul si legea................................................................................................5

1.4 Calculatorul..................................................................................................................................7

1.5 Hardware...................................................................................................................................15

1.6 Software....................................................................................................................................26

1.7 Retele de calculatoare..............................................................................................................29

Capitolul 2: Utilizarea computerului și utilizarea fișierelor.................................................................37

2.1. Primii pași în utilizarea unui calculator.....................................................................................37

2.2. Organizarea fișierelor...............................................................................................................40

2.3. Vizualizarea componetelor de bază a calculatorului................................................................45

2.4. Personalizarea desktop-ului......................................................................................................46

2.5. Recycle Bin - ștergere fișierelor și refacerea acestora..............................................................50

2.6. Gestionarea imprimării.............................................................................................................51

Capitolul 3: Editarea textelor- Procesorul de text Microsfot Word.....................................................52

3.1. Operații de bază........................................................................................................................52

3.2. Formatarea paragrafelor..........................................................................................................59

3.3. Tabelele....................................................................................................................................64

3.4. Imagini......................................................................................................................................66

3.5. Imprimarea...............................................................................................................................67

Capitolul 4. Utilizare program de calcul tabelar Microsoft Excel.........................................................69

4.1. FORMULE..................................................................................................................................75

4.2. FUNCŢII.....................................................................................................................................75

4.3. Prelucrări de tip baze de date...................................................................................................81

4.4. GRAFICE....................................................................................................................................83

4.5. FORMATAREA...........................................................................................................................85

4.6. Copierea informațiilor..............................................................................................................87

Capitolul 5: Realizarea prezentărilor...................................................................................................89

3


5.1. Crearea și preătirea prezentărilor în Power Point....................................................................89

5.2. Formatarea...............................................................................................................................93

Capitolul 6: Informație și comunicare..................................................................................................95

6.1. Rețele informaționale...............................................................................................................95

6.2. Utilizarea informației și surse de comunicare...........................................................................99

6.3. NAVIGARE ÎN WEB..................................................................................................................102

6.4. Poșta electronică....................................................................................................................106

Bibliografie........................................................................................................................................111

Capitolul 1. Concepte de bază în Tehnologia informa ieiț

4


1.1. IT i societateșCantitatea de informatii existenta în lume se dubleaza la fiecare 5-6 ani. S-a trecut de

la munca preponderent fizica la cea majoritar intelectuala. Deci, suntem în plina societate informationala, si de aceea sunt necesare calculatoarele precum si cunostinte asupra modului lor de utilizare eficienta. Întreaga societate este bazata pe calculatoare. Acestea constituie atat surse de informatii cat si producatori de informatie. Calculatoarele sunt un element indispensabil în viata, modificand modul în care lucram, învatam, comunicam, ne distram.

Lumea în care traim a devenit o lume digitala. Putem cumpara lucruri direct de acasa, prin intermediul site-urilor de comert electronic, putem plati facturile si controla bugetul personal utilizand serviciile de finante electronice (e-Banking), putem comunica cu oricine, aflat oriunde în lume prin e-mail, chat. etc. Servicii de tipul e-research (cercetare bazata pe calculatoare, documentare si schimb de informatii în mediul virtual), e-Culture (carti, biblioteci, muzee virtuale), e-Learning (sistem educational computerizat) nu ar putea fi accesate fara ajutorul calculatorului.

Calculatorul este o masina ce prelucreaza informatiile primite în mod automat. Pentru aceasta, utilizatorul trebuie sa furnizeze datele de intrare (date ce urmeaza a fi prelucrate), programul (lista de instructiuni conform careia se vor prelucra datele). Daca pentru a ajunge la un rezultat sunt necesare mai multe operatii, atunci acesta le va realiza pe rand. Operatiile si ordinea în care vor fi efectuate sunt date prin intermediul programului. Calculatorul va furniza utilizatorului rezultatele obtinute în urma prelucrarii ( date de iesire). În timpul prelucrarii pot apare si date intermediare.

1.2 Calculatoarele în activitatea zilnica

În ultimele decenii calculatoarele si-au dovedit pe deplin utilitatea în toate aspectele vietii cotidiene. Majoritatea persoanelor dispun de un calculator personal acasa, unul la birou, etc. Alegerea unui calculator depinde în foarte mare masura de modul sau viitor de utilizare. Un potential cumparator trebuie sa raspunda cel putin la urmatoarele întrebari:• care va fi utilizarea acestui calculator (programare, tehnoredactare, aplicatii financiare/contabile, jocuri, mail, navigare web, etc.)?• care este bugetul disponibil (sub 1000 lei, între 1000-1500 lei, peste 2000 lei, etc.)?• doresc un calculator portabil sau un desktop?• ce caracteristici hardware/software sunt necesare (procesor, memorie, hard-disk, unitati disc optic, alte echipamente; sistem de operare, aplicatii software)?

Calculatoarele în educatie

Tehnologiile informatice si comunicationale permit accesul la mai multe date: baze de date, enciclopedii, manuale, culegeri de exercitii si la diferite programe educationale. în plus, utilizatorilor li se ofera posibiliatatea comunicarii, lucrului în echipa, participarea la proiecte comune.

5


Profesorul poate utiliza tehnologiile informatice pentru a facilita elevilor întelegerea unor concept (în locul unui desen pe tabla, profesorul poate arata aceeasi imagine pe ecranul unui calculator, eventual modelata 3D). De asemenea, profesorii pot utiliza aceste tehnologii pentru a rezolva sarcini din ce în ce mai complexe, pentru a se informa asupra noilor informatii ce apar mereu în toate domeniile.

Situatiile de învatare devin mai autentice si mai realiste. Accesul la resursele on-line si implicarea elevilor în constructia continutului conduc la situatii de învatare mai autentice. De exemplu, în domeniul mediului înconjurator elevii pot recurge la informatii actualizate din bazele de date ale diferitelor tari. în domeniul stiintelor, limbilor straine, utilizarea calculatorului permite depasirea cadrului limitat al manualului prin recurgerea la date recente, informatii pe o arie extinsa, satisfacerea unor interese de cunoastere ale elevilor.

Un mediu bun de lucru

Este foarte important ca mediul de lucru informational sa fie adecvat. Trebuie avuta în vedere protejarea atat a sanatatii fizice cat si a celei mentale. De aceea:• biroul si scaunul trebuie sa aiba o înaltime corecta: antebratele si coapsele trebuie sa fie orizontale, coatele apropiate de corp astfel încat sa formeze un unghi de 90◦ cu antebratul. Spatele trebuie sa fie drept si talpile sprijinite în întregime pe podea.• monitorul trebuie ales astfel încat sa nu emita radiatii; sunt recomandate ecranele LCD sau Low-radiation, sau utilizarea unui ecran de protectie.• asezarea monitorului trebuie facuta astfel încat sa nu reflecte lumina; ecranul trebuie sa se afle la înaltimea ochilor; ecranul trebuie sters, eliminand orice urma de pata, reflexie, stralucire; contrastul si luminozitatea trebuiesc reglate convenabil.• degetele se tin usor curbate pe tastatura, iar tastele se ating usor, fara brutalitate;• nu este recomandat lucrul continuu la calculator; se recomanda pauze de cel putin 10-15 minute la fiecare 50 de minute de lucru.

1.3 Securitatea, copyright-ul si legea

Protectia calculatoruluiDaca aveti o conexiune de banda larga la Internet, de exemplu DSL sau modem cu

cablu TV, alte persoane pot avea acces la calculatorul dumneavoastra, daca acesta nu este protejat. Modalitatea cea mai buna de protectie este de a introduce un firewall între calculator si Înternet. Acest tip de program opreste persoanele neautorizate sa va acceseze calculatorul. Un astfel de program (de exemplu ZoneAlarm, gratuit pentru persoane fizice si organizatii non-profit) blocheaza toate programele care încearca sa acceseze Internet-ul, dar îl puteti instrui sa permita trecerea anumitor programe (browser web, program de posta electronica). De asemenea, acest program blocheaza accesul altor persoane si ofera un fisier jurnal care va arata cine si cand a încercat sa acceseze calculatorul.

6


De asemenea, un program anti-virus este necesar în cazul în care dispuneti de o conexiune Înternet. Virusii, viermii, caii troieni sunt programe de calculator maligne, ce pot produce multe pagube, de la iritari minore la catastrofe majore.

Virusul este un program ce trebuie rulat înainte de a face ceva periculos. El poate fi fie un program executabil, un script sau o macro-comanda. Poate bloca sau încetini navigarea pe Internet, sau pot sterge date importante din calculator.

Viermele este un program ce îsi declanseaza propria rulare. O data ajuns în calculator, el se autoapeleaza si produce pagube. în general viermele afecteaza serverele si alte calculatoare conectate în retea, dar pot infecta si PC-uri.

Calul Troian pare sa fie un program benign, dar în realitate poate fi destul de distructiv. Ca si un virus, un cal troian nu poate produce pagube decat daca este deschis, dar de foarte multe ori utilizatorii îl executa, deoarece pare sa fie altceva. Toti acestia pot fi raspanditi prin intermediul disketelor, site-urilor web sau a programelor descarcate, a mesajelor chat. Totusi, mijlocul cel mai comun de raspandire este prin intermediul e-mail-ului. Programul de mail poate fi configurat astfel încat sa nu deschida automat fisierele atasate, însa o cale mai sigura este sa nu deschideti mesaje ale caror expeditor nu-l cunoasteti.

În ziua de azi însa, sunt frecvente cazurile în care virusii se autoexpediaza automat spre adresele de e-mail aflate în agenda de adrese a programului de posta electronica utilizat. Prin urmare puteti primi un virus si de la o persoana cunoscuta. Cea mai buna practica este sa nu deschideti aceste mesaje (sau atasamentele) daca nu sunteti sigur ca acel mesaj este unul valid, asteptat. Exista multe programe ce pot ajuta la detectarea si eliminarea virusilor de pe calculator. Principalele companii producatoare de programe anti-virus sunt Norton, McAfee, iar în Romania BitDefender. De asemenea exista si programe gratuite: NAV, AVG, etc. O data instalat un program anti-virus, acesta trebuie actualizat în mod permanent.

Copyright

La instalarea unei aplicatii software pe calculator este importat de cunoscut tipul de licenta a respectivei aplicatii si provenienta ei. Un software poate fi cumparat în varianta completa de la producator sau dealer autorizat, poate fi descarcat contra unei taxe de pe site-ul producatorului sau în versiune de testare, de obicei gratuita. Daca decideti sa descarcati versiunea completa, asigurati-va ca stiti cat timp presupune descarcarea, si daca exista o clauza de rambursare. în general este recomandat ca în cazul unui astfel de produs sa încercati întai varianta demo (de test) si abia apoi, daca sunteti multumiti sa achizitionati versiunea completa.

Majoritatea companiilor software ofera însa versiuni de testare a produselor lor, de obicei gratuit, dar care au ori o limitare în timp a duratei de utilizare (1 ora, 30 de zile, etc.) sau o limitare în ceea ce priveste optiunile respectivei aplicatii. Pe aceasta idee se bazeaza o clasa întreaga de software, denumita shareware. Aplicatiile de tip shareware sunt distribuite pe principiul onoarei.

7


Puteti obtine o versiune gratuita a aplicatiei, dar producatorii asteapta din partea utilizatorului înregistrarea si plata costurilor daca se doreste utilizarea nelimitata a aplicatiei. Alta clasa de software, denumita software de domeniu public (freeware) este în totalitate gratuita. Software-ul comercial este supus legilor copyright-ului, ceea ce înseamna ca este ilegal ca utilizatorii lui sa distribuie copii. Copyright-ulîi protejeaza pe cei care detin drepturi asupra software-ului si pe autorii acestuia. Achizitionarea unei licente software da dreptul utilizatorilor la consultant tehnica gratuita din partea producatorului, la actualizari în vederea rezolvarilor unor problem ce pot apare, etc. Unele companii software cer activarea on-line sau telefonica a produselor lor.

De exemplu, compania Microsoft cere acest lucru pentru Windows XP, Office XP. în cazul în care nu este activat produsul, de obicei în termen de 15-30 de zile de la instalare, acesta nu mai functioneaza. Legile referitoare la copyright nu se refera însa doar la software, ci si la muzica, filme, carti în format digital, etc. Exista site-uri ce permit descarcarea de muzica sau filme în conformitate cu aceste legi (www.MP3.com, www.eMusic.com), contra unei taxe sau gratuit.

Serviciile de partajare a fisierelor permit partajarea de la egal la egal de muzica, video, sau alte tipuri de fisiere. Daca utilizeaza un astfel de serviciu, utilizatorul trebuie sa fie atent si la propria securitate.

Unele tipuri de software pentru partajarea fisierelor transforma calculatorul într-un server, ceea ce înseamna ca si alti utilizatori au acces la fisiere. De asemenea, distribuirea materialelor cu copyright este considerata un delict (Legea Nr. 8/1996). Pentru mai multe detalii despre legile privind copyrightul puteti accesa site-ul Oficiului Roman pentru Drepturi de Autor, www.orda.ro, sau al Oficiului European pentru Drepturi de Autor, www.eucopyright.com/ro.

1.4 Calculatorul

Reprezentarea datelor în calculatorCalculatorul este o masina cu doua stari. El întelege, manipuleaza si prelucreaza siruri

de cifre binare, ce semnifica semnale, comenzi, informatii, date. Unitatea elementara de informatie îîn calculator se numeste bit, abreviat prin ”b”, si reprezinta o cifra binara (0 sau 1). Un Byte (octet) este o succesiune de 8 biti, abreviat prin ”B”. În sistemul metric (zecimal), se folosesc multiplii de 103, în sistemul binar se utilizeaza multipli de 210 = 1024 (cea mai apropiata putere a lui 2 fata de 1000). Multiplii Byte-ului sunt:• KB (KiloByte) = 1024 B = 210 B;• MB (MegaByte) = 1024 KB = 220 B;• GB (GigaByte) = 1024 MB = 230 B;• TB (TerraByte) = 1024 GB = 240 B;• PB (PentaByte) = 1024 TB = 250 B;• EB (HexaByte) = 1024 PB = 260 B;

Informatia dintr-un text corespunde limbajului uman ce utilizeaza 10 cifre, 26 litere mici, 26 litere mari si caractere speciale. Acest ansamblu de simboluri nu poate fi îînteles

http://www.eucopyright.com/ro

8


de catre calculator, care întelege numai sistemul binar. De aceea informatia trebuie transformata în forma binara. Aceasta operatie de transformare se numeste codificare interna a informatiei.

Reprezentarea informatiei alfanumerice se face prin cuvinte de cod de 8 cifre binare (biti). Lungimea de 8 cifre permite construirea a 256 cuvinte de cod diferite ce acopera necesarul unei aplicatii. Lungimea de 8 cifre a devenit un standard impus de IBM, prin codul EBCDIC (Extended Binary Coded Decimal Înterchange Code). Urmatorul cod care s-a impus a fost codul ASCII (American Standard Code for Information Interchange) care a devenit codul calculatoarelor compatibile ÎBM, PC si contine setul extins de caractere îîn numar de 256. Fiecare caracter (litera, cifra, blanc sau caracter special) este codificat printr-o secventa de lungime fixa folosind codul ASCII. Astfel caracterul A este reprezentat prin secventa 0100001, iar caracterul 9 prin 00111001.Reprezentarea interna a numerelor se face diferentiat, îîn functie de tipul informatiei:• numere îîntregi cu semn sau fara semn;• numere reale.

Reprezentarea numerelor întregi. Fiecare numar întreg pozitiv sau negativ este codificat ca un numar binar de lungime fixa. Lungimea secventei binare este multiplu de 8 biti: 8, 16, 32, etc. Pentru completarea secventei de biti se adauga la stîanga zerouri nesemnificative. La reprezentarea numerelor îîntregi cu semn, primul bit din stîanga reprezentarii indica semnul, astfel: 1 pentru negativ si 0 pentru pozitiv.

Exemplu: Daca se reprezinta un îîntreg fara semn, fie 9 acest numar, pe 16 biti, atunci se obtine: 9(10) = 1001(2) → 0000 0000 0000 1001. Rezulta ca domeniul de reprezentare a îîntregilor fara semn utilizîand 8 cifre binare este 0 . . . 255, iar pentru 16 cifre binare este 0 . . . 65535.

Domeniul de definitie al unui îîntreg cu semn, reprezentat pe 8 cifre binare (octet sau byte) este −128 . . . 127, iar pe cuvinte de 16 biti este −655356 . . . 65535. Reprezentarea numerelor reale. Numerele reale sunt formate din semn, parte îîntreaga si parte fractionara. Acestea pot fi reprezentate îîn doua moduri: îîn virgula fixa sau îîn virgule mobila. îÎn reprezentarea îîn virgula fixa se presupune ca partea îîntreaga este despartita de partea fractionara printr-o virgula imaginara care se afla îîn pozitie fixa. îÎn acest caz sunt fixe atîat numarul de pozitii ale partii îîntregi cîat si cele ale partii fractionare. Acest mod de reprezentare este dezavantajos deoarece nu permite decîat reprezentarea unei game reduse de numere reale.

Exemplu: 118.625 reprezentat pe 16 biti (8 pentru partea îîntreaga, 8 pentru parteafractionara):

01110110 | {z } 118(2) 10100000 | {z } 0.625∗28=160(2) = 76A016.În reprezentarea îîn virgula mobila, numerele reale sunt reprezentate prin exponent si

mantisa, îîn notatia stiintifica. Semnul este reprezentat pe primul bit (0 pentru numar pozitiv, 1 pentru negativ). Pe urmatorii 8 biti este reprezentata mantisa, iar pe urmatorii 23 de biti este reprezentarea binara normalizata a numarului.Exemplu: 118.625 este numar pozitiv, deci va avea primul bit 0. Mantisa se calculeaza prin normalizarea reprezentarii binare îîn virgula fixa a numarului:

9


118.625 = 1110110.10100000 = 1.110110101 ∗ 26,deci mantisa = 6 + 127 = 133 = 10000101(2).

118.625 = 0 010000101 11101101010000000000000 = 42F6A000(16)

În Tabelul 1. sunt reprezentate sistemele de reprezentare interna a datelor în calculator, pentru toate tipurile de date ce pot fi prelucrate cu ajutorul calculatorului:Exemplu: Exemple de reprezentare a datelor de diferite tipuri îîn calculator:1. Texte:’A’ = 65(10) = 01000001(2) - ocupa 1B’b’ = 97(10) = 01100010(2) - ocupa 1B’1’ = 49(10) = 00110001(2) - ocupa 1B2. Numere:24(10) = 00011000(2)

−24(10) = 11101000(2)

0.5(10) = 01000000100000000000000000000000(2)

3. Îmagini statice:Codificarea culorilor:- cu 1 bit se pot codifica 2 culori (0 = negru, 1 = alb);- cu 3 biti se pot codifica 8 = 23 culori: R (rosu) = 22, G (verde) = 21, B (albastru) = 20

000 = Negru, 001 = Albastru, 010 = Verde, 011 = Cyan, 100 = Rosu, etc.4. O imagine cu 16 Mculori (24 biti / pixel) la o rezolutie de 640*480 pixeli ocupa:640 × 480 × 24 biti/pixel = 921600B = 900KB.5. 1 secunda de sunet vocal cu esantionare pe 8 biti, la 8 kHz ocupa 8 kB.

10


Tabelul 1. Reprezentarea diferitelor tipuri de date în calculator

Hardware si softwareCalculatorul este alcatuit din doua componente principale:

• hardware - echipamente fizice;• software - programe si date.

Hardware-ul reprezinta echipamentele fizice din care este alcatuit un sistem de calcul, în care circuitele electronice prelucreaza automat informatiile si asigura comunicarea între utilizator si sistem. Hardware-ul trebuie sa asigure urmatoarele functii:1. functia de memorare;2. functia de comanda si control ;3. functia de prelucrare;4. functia de intrare/iesire.

Functia de memorare asigura memorarea datelor si a programelor si are ca suport memoria interna si memoria externa. În memoria interna sunt stocate datele si programele

11


ce se prelucreaza la un moment dat. În memoria externa sunt stocate toate datele si programele necesare, în anumite situatii, sistemului de calcul.

Functia de comanda si control asigura extragerea instructiunilor din memoria interna,analiza instructiunilor, comanda de executare a unei operatii, extragerea datelor din memoriainterna, precum si aranjarea datelor de iesire în memoria interna.Functia de prelucrare asigura efectuarea operatiilor aritmetice (adunare, scadere, înmultire, împartire) si a celor logice (AND, IF, NOT). Functia este realizata de Unitatea Aritmetico-Logica.

Functia de Intrare/Iesire asigura introducerea datelor si programelor în memoria interna si furnizarea rezultatelor. Software-ul sistemului de calcul este format din programele destinate sa asigure conducerea si controlul procesului de prelucrare a informatiei, precum si efectuarea unor lucrari curente.

Programul este o colectie organizata de comenzi si operatii ce sunt transmise calculatorului, numite instructiuni. Ele sunt codificate în mod binar si sunt tratate de unitatea de comanda si control. O instructiune poate contine urmatoarele informatii:• codul operatiei de executat;• adresa primului operand;• adresa celui de al doilea operand;• adresa locatiei de memorie unde va fi depus rezultatul.

Software-ul este format din doua componente:• sistemul de operare;• programele de aplicatie.

Sistemul de operare cuprinde programele de baza care controleaza întreaga activitate a calculatorului. Acesta asigura legatura dintre componentele logice si fizice ale sistemului, si este furnizat împreuna cu sistemul de calcul de catre firma producatoare.

Sistemul de operare gestioneaza resursele calculatorului, care sunt de doua tipuri:• resurse fizice: componentele hardware;• resurse logice: componentele software.

Programele de aplicatie sunt multimi organizate de instructiuni care se atribuie calculatorului pentru a efectua operatiile specifice unei anumite aplicatii. Acestea sunt scrise de catre programatori la cererea utilizatorilor si codifica, într-un limbaj de programare, algoritmul de rezolvare al respectivei probleme.

Tipuri de calculatoare

În evaluarea unui sistem de calcul, sunt luate în considerare urmatoarele performante:• dimensiunea memoriei interne;• viteze de prelucrare;• numarul de procesoare;• dimensiunea memoriei externe;

12


• numarul maxim de utilizatori;• costul.Calculatoarele se clasifica în functie de mai multe criterii:• domeniu de utilizare;• modul de reprezentare a datelor;• performate;• principiu de functionare.În functie de domeniul de utilizare, exista doua tipuri de calculatoare:• calculatoare specializate: pot fi utilizate doar pentru rezolvarea unui domeniu restrans deprobleme;• calculatoare universale: asigura rezolvarea unei game variate de probleme, cu ajutorul unorprograme aplicative diverse.Din punctul de vedere al modului de reprezentare a datelor, calculatoarele se pot clasificaîn urmatoarele trei categorii:• calculatoare numerice: prelucreaza doar date codificate binar. Prelucrarea se realizeaza pe baza unui program memorat ce descrie algoritmul de lucru.• calculatoare analogice: prelucreaza marimi fizice (tensiune, presiune, temperatura, etc.).Aceste calculatoare creeaza modelul matematic al unui sistem fizic real caracterizat de anumite marimi fizice, ce sunt reprezentate si manipulate cu ajutorul circuitelor electronice.• calculatoare hibride: sunt alcatuite dintr-un calculator numeric si un calculator sau o componenta analogica.În functie de performante (memorie, viteza de prelucrare, arhitectura, etc.), calculatoarele numerice se clasifica astfel:• microcalculatoare: cel mai simplu sistem de calcul, dotat cu un singur procesor; poate fiutilizat de un singur utilizator la un moment dat;• minicalculatoare: poate fi utilizat simultat de catre mai multi utilizatori (20-50 terminalealcatuite din tastatura si display); are un singur procesor;• calculatoare de capacitate mare (mainframe): sistem cu putere mare de calcul; acesta poatefi utilizat simultan de mai multi utilizatori si permite conectarea a mai multor sute de terminale.

Este dotat cu unul sau doua procesoare de putere mare, pentru efectuarea calculelor simai multe procesoare de putere mica ce asigura administrarea transferului de date cu memoria externa. Este folosit în aplicatii de gestiune economica, în întreprindari mari, institutii guvernamentale si universitati.• supercalculatoare: sistem cu putere foarte mare de calcul. Lucreaza în sistem multi-user,permitand conectarea mai multor sute de terminale. Poate avea mai multe procesoare foarte rapide pentru efectuarea calculelor si mai multe procesoare mai lente, pentru administrarea transferurilor de date.

13


Din punctul de vedere al principiului de functionare, se pot distinge trei tipuri de calculatoare:• calculatoare mecanice;• calculatoare electro-mecanice;• calculatoare electronice.

Partile principale ale unui calculator

Conceptul actual de calculator a fost definit de John von Neumann în 1947 si semnifica un calculator electronic, numeric, care functioneaza pe baza de program memorat. Dupa cum se observa în Figura 1. un sistem de calcul este format din trei unitati de prelucrare, ce sunt conectate între ele prin intermediul a trei cai, numite bus-uri, separate de transfer a informatiei.

Fig 1. Principalele componente ale unui sistem de calcul

În continuare vom analiza pe scurt scopul acestor elemente.Unitatea centrala de procesare (CPU - Central Processing Unit) are rolul de a extrage

instructiunile memorate într-un dispozitiv de stocare denumit memorie, de a decodifica acesteinstructiuni si apoi de a prelucra datele cerute de instructiuni. Rezultatele acestor prelucrari pot fi depozitate într-un registru intern al CPU, pot fi depuse într-o locatie de memorie sau trimis la un dispozitiv de intrare/iesire (I/O - Input/Output). Astazi, CPU se bazeaza pe un singur circuit integrat, numit microprocesor.

Circuitul integrat este o capsula în interiorul caruia se gasesc sute de mii de circuite electronice. Acesta se mai numeste si chip si se monteaza pe placa de baza a calculatorului. Microprocesorul este format din circuite electronice cu ajutorul carora el poate interpreta si executa instructiunile. Înstructiunile reprezinta codificarea comenzilor de operatii pe care trebuie sa le execute calculatorul. Deoarece calculatorul este o masina cu doua stari, aceste instructiuni vor fi siruri de cifre binare, iar codul folosit se numeste

14


cod masina. Setul de instructiuni pe care procesorul îl întelege si îl executa se numeste limbaj masina.

Pentru executarea operatiilor unitatea aritmetico-logica dispune de o memorie proprie, de dimensiuni reduse, organizata sub forma de registri. Atunci cand procesorul executa o instructiune, din memoria interna sunt aduse în regitri operatiile pe care trebuie sa le execute UAL.

Microprocesorul poate executa urmatoarele operatii:• cele patru operatii aritmetice de baza;• operatiile logice: AND, NOT, OR, XOR, cu ajutorul carora se poate controla ordinea încare se executa operatiile, folosind:– textul, adica operatia de comparare între doua operatii;– saltul conditionat, adica executarea unei anumite instructiuni în functie de o conditie;– repetitia, adica executarea repetata a unei secvente de instructiuni.

Unitatea de memorie are rolul de a stoca instructiunile pentru CPU, precum si datele asupra carora vor opera instructiunile. Aceste instructiuni trebuie sa fie memorate anterior începerii desfasurarii programului de prelucrare. De asemenea, unele date pot fi memorate anterior pornirii prelucrarii, iar rezultatele prelucrarii se memoreaza în timpul executiei programului.Aceasta memorie constituie suportul fizic necesar desfasurarii operatiilor executate de CPU.

Din punct de vedere tehnologic, dispozitivele de memorie pot retine informatia• numai cand sunt alimentate electric; în acest caz avem de-a face cu memoria volatila;• atunci cand nu sunt alimentate electric, formand memoria nevolatila si care este folosita înmod special la stocarea programelor, pentru initializarea calculatorului si stocarii sistemuluide operare.

Întrucat toate datele si instructiunile sunt codificate într-o reprezentare binara, memoria vadepozita secvente de biti. Fiecare bit este reprezentat printr-un comutator electronic individual, cu doua stari: 0 (OFF), respectiv 1 (ON). Înformatia se gaseste în memoria interna sub forma de cifre binare grupate în octeti sau în cuvinte pe care le prelucreaza procesorul.

Memoria interna este împartita în locatii de memorie identificate în mod unic printr-o adresa. Adresa este un cuvant binar prelucrat de catre procesor, prin care acesta identifica pozitia unei locatii din memorie.

Memoria externa este un suport electromagnetic reutilizabil, pe care informatia se pastreaza codificat sub forma binara, prin magnetizarea particulelor feromagnetice dupa doua directii de magnetizare, corespunzatoare celor doua cifre binare. Memoria externa pastreaza datele din afara sesiunii de lucru. Suporturile electromagnetice folosite ca memorie externa sunt: banda magnetica, discul magnetic caseta magnetica.

15


Dispozitivele de Întrare/Îesire permit transferul informatiei între CPU, memorie si lumea externa. Functional, aceste dispozitive de Î/O pot fi apelate de catre CPU într-un mod similar memoriei, dispunand la randul lor de un set de adrese. În mod clasic, schimbul de informatii cu exteriorul se face sub controlul CPU, dar exista tehnici ce permit accesul la memorie fara interventia CPU (DMA - Direct Memory Access).

Dispozitivele de intrare asigura transferul informatiilor catre calculator prin operatia de READ (citire). Din aceasta categorie fac parte: tastatura, mouse-ul, cititorul de cartele, creionul optic, scanner-ul, microfonul, etc. Înformatiile citite pot fi: texte, imagini, muzica, comenzi vocale, etc. Îndiferent de tipul informatiei, principiul de functionare al unui dispozitiv de intrare este acelasi: preia informatia, o împarte în unitati conform unui algoritm propriu, codifica fiecare unitate într-o secventa de biti si transmite aceasta secventa procesorului.

Dispozitivele de iesire sunt folosite pentru a comunica utilizatorului rezultatele operatiilor executate si informatii despre starea sistemului prin operatii de scriere (WRÎTE). Din aceasta categorie fac parte: monitorul, imprimanta, plotter-ul, difuzorul. Aceste dispozitive primesc secvente de biti de la procesor, pe care le decodifica astfel încat sa poata fi întelese de catre utilizator sub forma naturala.

Dispozitivele de intrare/iesire sunt utilizate pentru a realiza comunicarea în ambele sensuri, prin operatii de citire si scriere. Din aceasta categorie fac parte: placa multimedia, consola. Busul (magistrala) de date este acea cale ce leaga cele trei blocuri func tionale (o parte a sa poate sa iasa si în exteriorul sistemului) ci pe care se transmit datele propriu-zise sau instructiunile programului.Busul (magistrala) de adrese este calea pe care sunt transmise de catre CPU adresele catre memorie în momentul în care se realizeaza o operatie de citire sau scriere cu memoria sau se vehiculeaza adresele dispozitivului de Î/O în cazul unui transfer catre un dispozitiv periferic. Busul (magistrala) de comenzi vehiculeaza semnalele de comanda si control catre toate aceste blocuri si permite o sincronizare armonioasa a functionarii sistemului de calcul.

1.5 Hardware

Unitatea Centrala de Procesare – CPU

Unitatea Centrala de Procesare, sau procesorul, este ”creierul”, sau ”sistemul nervos” al calculatorului. Este format dintr-un set de circuite electronice care:• interpreteaza si executa instructiunile unui program stocat în memoria interna;• asigura comunicarea cu dispozitivele de intrare/iesire;• interactioneaza strans cu memoria interna: preia date si program din unitatea de memorie interna si stocheaza temporar date în memoria interna.Procesoarele difera între ele prin:• numarul de instructiuni executate în unitate de timp;• viteza de executie;

16


• cantitatea de memorie pe care o pot adresa.Îndiferent de tip, orice procesor contine patru mari blocuri functionale:• unitatea de comanda si control (UCC);• unitatea aritmetico-logica (UAL);• registri proprii;• unitatea de interfata cu celelalte componente ale sistemului (UÎ).Unitatea de Comanda si Control coordoneaza si controleaza întreaga activitate de prelucrare la nivelul componentelor calculatorului. Aceasta executa instructiunile unui program astfel:• extrage din memoria interna o instructiune din program;• decodifica instructiunea pentru a afla ce operatii trebuie sa execute si ce date sunt necesare;• extrage din memoria interna datele necesare prelucrarii;• activeaza circuitele corespunzatoare din UAL pentru a executa operatia cu datele solicitate;• scrie la o anumita adresa de memorie rezultatul obtinut.

Registrii folosesc drept memorie tampon în timpul executarii unei instructiuni. Unitatea Aritmetico-Logica reprezinta ansamblul de circuite electronice prin care se realizeaz a prelucrarea datelor cerute prin instructiuni sau comenzi. Prelucrarea se face prin operatii aritmetice, logice si de comparare. Fiecare circuit este specializat sa realizeze una dintre operatiile de baza. Registrii proprii functioneaza ca o memorie proprie a procesorului în care acesta pastreaza temporar informatiile.

Exista mai multe tipuri de registri:• registrul de date: sunt stocate datele si rezultatele prelucrarii;• registrul de instructiuni: se pastreaza codul instructiunii curente;• registrul contor-program: este memorata adresa instructiunii ce urmeaza a fi executata;• registrul contor-date: se pastreaza adresa datelor ce urmeaza a fi prelucrate.

Unitatea de Înterfata cu celelalte componente ale calculatorului asigura, prin intermediul bus-urilor, legatura dintre procesor si celelalte componente ale calculatorului: memoria interna si dispozitivele de intrare/iesire. Aceasta realizeaza functia de transfer a datelor de la si spre procesor. Comunicarea procesorului cu celelalte componente cum ar fi controlerul adaptorului de discuri, controlerul adaptorului video, etc. se realizeaza prin intermediul unor puncte de intrare in procesor denumite porturi.

Calculatorul desfasoara diferite activitati ce au nevoie de acces la procesor pe rand. Rezulta ca procesorul trebuie sa întrerupa o activitate pentru a executa o alta. De exemplu, actionarea unei taste reprezinta o întrerupere. Întreruperile pot fi determinate prin mecanisme hardware si software.Întreruperea hardware este declansata de un semnal de întrerupere, prin care se cere procesorului sa actioneze ca urmare a unui eveniment. Fiecare întrerupere are asociat un numar unic de identificare. Pentru a executa opertatiile, procesorul dispune si de stive (STACK). Stiva este utilizata ca o zona de memorie temporara a datelor pe care le prelucreaza procesorul. La o cerere de întrerupere procesorul trebuie sa salveze datele din

17


aplicatia curenta pentru a le putea utiliza ulterior si comuta pe o alta aplicatie. Stiva este locul unde sunt salvate aceste date.Un procesor este caracterizat de urmatoarele atribute:• tip;• frecventa de lucru;• lungimea cuvantului.

Piata sistemelor de calcul este dominata de trei familii mari de procesoare:• Intel: familia X86 - Î 80x86(t), unde x = generatia procesorului: 0÷4, ≥ 5 se numesc Pentium(Pro, II, III*, 4, Mendocino, Celeron, etc.), t = varianta de procesor: SX, DX/DX2/DX4.• AMD: K6, K7, Athlon, Duron, Palomino, etc.• Motorola - familia M 68x, unde x=00÷070, folosite de calculatoarele Macintosh realizate defirma Apple.

Frecventa de lucru este frecventa de tact a ceasului. Acesta este cel ce stabileste frecventa impulsurilor pentru circuitele calculatorului, prin care li se comanda acestor circuite sa execute operatii. Frecventa se masoara în MHz/GHz, reprezentand numar de milioane/miliarde de cicluri (impulsuri) pe secunda. Cu cat aceasta frecventa este mai mare, cu atat sistemul este mai performant.Valorile frecvetelor de tact sunt standardizate. Are valori între 2MHz÷4MHz (la 8 biti) si4.77 MHz ÷ 3.8GHz (la PC-uri).

Cuvantul reprezinta numarul de biti, multiplu de octet care pot fi prelucrati la un moment dat de catre procesor. Dimensiunea cuvantului depinde de capacitatea de stocare a registrilor. Cu cat aceasta este mai mare, cu atat sistemul este mai performant si viteza de lucru este mai mare. Lungimea cuvantului este de 16b (pana la procesorul 386), 32b, 64b (utlimele generatii de procesoare).

Prin cuvant intern se întelege numarul de biti care pot fi prelucrati de procesor într-o singura operatie. Prin cuvant extern se întelege numarul de biti care pot fi transmisi de catre processor la magistrala de date pentru a putea fi transportate în paralel. Viteza de prelucrare reprezinta numarul de instructiuni pe secunda (MIPS) sau numarul de milioane de instructiuni în virgula mobila pe secunda (M(ega)FLOPS). Are valori între 0.5 MIPS ÷ 416 MIPS (pentru Pentrium II MMX la 200). Acest indicator este treptat înlocuit, deoarece noile procesoare executa, în anumite cazuri, mai multe instructiuni într-un singur ciclu de ceas (unitate de executie superscalara).

Unitatea de memorie

Caracteristicile memoriei interne sunt: capacitatea, timpul de acces si ciclul de memorie. Capacitatea memoriei interne arata dimensiunea depozitului de informatie. Timpul de acces reprezinta intervalul de timp care se scurge din momentul în care s-a emis o cerere de acces la memorie pentru a se executa o operatie de citire sau scriere si momentul în care a început efectiv sa se execute operatia respectiva. Ciclul de memorie

18


reprezinta intervalul de timp în care se realizeaza o operatie în memorie. Se masoara în microsecunde sau monosecunde.

Exista doua tipuri de memorie interna: memoria ROM si memoria RAM. Memoria ROM(Read-Only Memory) este o memorie permanenta care se poate citi dar nu se poate scrie. în ROM este manevrat un microprogram de tip firmware (înscris de catre producator), destinat initierii lucrului cu calculatorul la punerea sub tensiune a acestuia. Utilizatorul nu areacces la memoria ROM.

Memoria RAM (Random Access Memory) este o memorie în care se poate scrie si din care se poate citi. La scoaterea de sub tensiune a sistemului, informatiile scrise aici se pierd. Memoria RAM pastreaza programele sistemului de operare al utilizatorului, iar utilizatorul are acces la aceasta.

Capacitatea memoriei interne a unui calculator este data de dimensiunea memoriei RAM si este o caracteristica de performanta a sistemului. Noile generatii de calculatoare sunt dotate cu memorie CMOS permanenta, în care se poate citi si scrie. Aceasta memorie pastreaza continutul în afara sesiunii de lucru, deoarece are un acumulator propriu care î asigura alimentarea atunci cand calculatorul este oprit. în CMOS sunt pastrate informatii despre configuratia sistemului, tipul si capacitatea hard-disk-ului, capacitatea memoriei interne, data calendaristica, parola de acces, etc. Aceste informatii pot fi modificate de catre utilizator atunci cand acesta reconfigureaza calculatorul. Calculatoarele mai au un tip de memorie, denumita memorie cache. Aceasta apartine procesorului si este o memorie tampon între memoria RAM si procesor.

Memoria cache este mai rapida decat memoria RAM. Aici pot fi aduse din RAM blocuri de instructiuni pentru a fi executate de procesor. Cu cat memoria cache este mai mare, cu atat creste viteza de lucru a calculatorului.

Memoria interna este un depozit de informatie în care comenzile, semnalele, textele, numerele, imaginile, etc. sunt reprezentate în codificare binara. Pentru regasirea informatiei, memoria interna a fost împartita în locatii de memorie ce sunt identificate printr-o adresa unica. Dimensiunea locatiei de memorie difera de la un calculator la altul si poate fi între 1 bit si 60 biti (8, 12, 16, 18, 24, 27, 32, 36, 48, 60).

Lungimea cuvantului de adresa reprezinta numarul de cifre binare folosite pentru exprimarea adresei. Acest numar de cifre binare determina cate numere binare pot fi exprimate cu aceste cifre, deci numarul de adrese diferite care pot fi exprimate. Primele calculatoare foloseau cuvinte de adresa de 16 biti, iar urmatoarele generatii cuvinte de 32 sau 64 biti.

Dispozitive de intrare

Exista mai multe tipuri de dispozitive de intrare, dintre care amintim: tastatura, mouse-ul, trackball, trackpad, trackpoint, scanner, ecran tactil (touch screen), camera video/foto digitala, modem.

19


Tastatura este un dispozitiv de intrare de tip STRING cu ajutorul careia utilizatorul transmite comenzi si date calculatorului, sub forma unor siruri de caractere. Fiecare caracter se genereaza prin actionarea unei taste electronice, care are ca efectînchiderea unui circuit prin care se genereaza un cod unic (codul ASCII al caracterului respectiv). Tastatura se conecteaza la calculator printr-un port (conector) special.

Tipul tastaturii este definit de primele 6 taste din stanga, din primul rand de taste alfabetice. T arile anglo-saxone folosesc tastaturi QWERTY, cele francofone tastaturi AZERTY, iar cele germanice tastaturi QWERTZ. Tastatura standard romaneasca este o varianta QWERTZ în care s-au stabilit tastele pentru caracterele ”ăîșțâ” în pozitia tastelor ”[ ] ; ’ \ ”. Sistemele de operare Windows actuale permit reconfigurarea software a tastaturii (de exemplu, utilizarea aceleiasi tastaturi alternativ, în standard american si în standard romanesc).

Tastatura contine în mod uzual 102 taste plus taste functinale plus taste/butoane special (Internet, Email, Office, etc), împartite în patru blocuri principale:1. tastatura alfanumerica include tastele pentru cifre, litere mari si mici, semne speciale si bara de spatiu. De asemenea aici se afla codurile comenzilor de retur de car (carriage return) si salt la o linie noua (line feed) <ENTER>, tabulare <TAB>, întreruperea unui program <ESC>, tiparirea ecranului la imprimanta <PRINT SCREEN>, suspendarea temporara aexecutiei <PAUSE/BREAK>.2. tastatura de editare ce contine tastele pentru editarea unui text: <PAGE UP>, <PAGE DOWN>, <HOME>, <END>, comutareîntre modul insert si modul suprascriere <INSERT>, stergere <DELETE>, si <BACKSPACE>.3. tastatura numerica este destinata introducerii datelor numerice si a operatiilor aritmetice, la care se adauga separatorul zecimal <.>.4. tastele functionale contin 12 taste notate cu <F1>, <F2>, ..., <F12> care au atasate diferite comenzi sau grupuri de comenzi specifice programului care controleaza activitatea calculatorului. Tasta calda, prin actionare, genereaza un cod catre calculator, care poate reprezenta un caracter sau o comanda. Tasta rece nu genereaza cod prin apasare, folosindu-se întotdeauna împreuna cu o alta tasta pentru a schimba codul acesteia. Tastele reci sunt <SHIFT>, <ALT>, <CTRL>.

Tastele comutator, <CAPS LOCK>, <NUM LOCK>, <INSERT> comuta între caractere mici si caractere mari, între tastatura de editaresi tastatura numerica, respectiv între corectura cu inserare si corectura cu suprascriere.

Tastaturile pot fi, din punctul de vedere al dimensiunii: desktop sau portabila (ultra-plata). Pot avea forma standard, ergonomica, wireless (cordless - fara fir, cu raze infrarosii sau unde radio), cu ”palm rest” detasabil.

Mouse-ul este un dispozitiv periferic de intrare utilizat în toate aplicatiile care au interfete cu utilizatorul prin ferestre, casete de dialog, meniuri si obiecte. Pozitia mouse-ului este în corespondenta cu pozitia unui cursor pe ecranul display-ului, diferit de cursorul text.Cu ajutorul mouse-ului se pot executa patru operatii:

20


• operatia de indicare: cursorul de mouse este deplasat pe ecran pentru a indica un anumitobiect;• operatia click: se apasa scurt un buton al mouse-ului;• operatia click dublu: se apasa scurt, de doua ori, succesiv, un buton al mouse-ului;• operatia de glisare (tragere): mouse-ul, avand un buton apasat se deplaseaza între doua puncte pe masa de lucru, cauzand deplasarea conforma a cursorului pe ecran.Exista mai multe tipuri de mouse-uri clasificate dupa:• numarul de butoane: cu 2, 3 sau 5 butoane si optional o rotita pentru scroll/zoom;• tipul portului prin care se conecteaza la calculator: serial, paralel, USB;• cu/fara fir: cordless, wireless, conectare prin infrarosu sau unde radio sau Bluetooth;• tehnologie: mecanic (cu bila), optic, laser;• compatibilitate: Microsoft, Genius, Logitech.

Mouse-ul poate fi reconfigurat prin software pentru a putea fi utilizat cu mana dreapta sau cu mana stanga.

Trackball este un dispozitiv de intrare similar unui mouse asezat invers (cu bila în sus). Acesta nu trebuie deplasat pe masa si se utilizeaza la calculatoarele portabile, fiind integrat în tastatura.

Trackpad este o suprafata rectangulara plata, plasata pe tastatura. Deplasarea cursorului se realizeaza prin atingerea suprafetei cu degetul. Se foloseste la calculatoarele portabile sau în unele tipuri speciale de tastaturi.

Trackpoint este un dispozitiv asemanator cu joystick-ul. Se utilizeaza la notebook-uri, fiind un mic capacel de cauciuc amplasat între tastele G, H si B, care prin apasare asigura deplasareape ecran.

Scanner-ul este un dispozitiv de citire optica. Îmaginea scanata este digitizata, respective descompusa într-o matrice de puncte grafice colorate. Fiecare punct colorat este reprezentat printr-un numar de biti (24 ÷ 48), care se numeste ”adancime de culoare”.

Un scanner are urmatoarele caracteristici:• rezolutia optica: numarul punctelor grafice per inch (de exemplu: 2400 × 2400 dpi);• rezolutia interpolata: numarul de puncte grafice pe care scannerul le recunoaste pe o unitatede suprafata;• adancimea de culoare: numarul de culori diferite pe care un scanner le recunoaste; se masoara în numar de biti; de exemplu, adancime de culoare 24 biti înseamna ca sunt recunoscute 224/3 = 28 nuante pentru fiecare dintre cele trei culori de baza: RGB (R = rosu, G = verde, B = albastru);• formatul: suprafata de scanare; poate fi A3, A4; se masoara în milimetri;• viteza de scanare: viteza de deplasare a capului de scanare; se masoara în milisecunde/linie;• modelul: desktop (flatbed - cu capac sau sheet-feed - cu tambur si alimentare automata a foilor) sau handy (handheld - se deplaseaza manual asupra suprafetei de scanat);• interfata: modul de conectare la calculator: paralela, USB, SCSÎ;

21


• software asociat: OCR: program de recunoastere optica a caracterelor, prin care imaginea scanata este transformata în text si grafica.

Ecranul tactil (Touch Screen) este un dispozitiv de tip indicare, selectie, lansare în executie si manipulare informatie de pe ecran, prin atingere cu mana. Poate fi capacitiv, acustic, rezistiv, cu infrarosii. Se utilizeaza la chioscurile de informare plasate în universitati, magazine, biblioteci.Camera foto/video digitala este un dispozitiv de preluare date din mediu. Date introduce sunt imagini foto/video în diferite formate grafice: jpeg, , avi, mpeg, tigg, gif.

Exista mai multe modele:• pentru camere foto:– mini-camera: 6.3 × 8.9 cm, 16 MB memorie interna, cablu USB pentru conectare lacalculator;– camere normale: memorie interna 8-16 MB, rezolutie pana la 2272 × 1712, ecran LCDTFT, etc.• pentru camere video:– portabila: dimensiune ecran 2.5′′, zoom 25X/700X, diferite facilitati;– fixa (webcam).Microfonul este utilizat pentru a introduce comenzi si date pe cale vocala. Sunetele sunt convertite în unde sonore digitale. Aceste sunete pot fi introduse în documente sau prezentari multimedia.

Dispozitive de iesire

Ecranul este un dispozitiv de iesire pe care calculatorul scrie rezultatele prelucrarilor, mesajele pentru utilizator si informatiile despre starea sistemului. Acesta face parte dintr-un dispozitiv denumit display sau monitor, format si din circuitele necesare obtinerii imaginii pe ecran. Monitorul este conectat la o placa video (adaptor video), care prelucreaza semnalele primite de la processor pentru a le transforma în imagini grafice. În sistemele de calcul disponibile în acest moment exista trei tipuri de terminal grafice ce par a fi mai importante:• tub cu împrospatare prin fascicul direct: folosete metoda vectoriala pentru generarea imaginii pe ecran; termenul de reîmprospatare se refera la faptul ca imaginea trebuie generata de mai multe ori pe secunda, deoarece pixelii îsi mentin stralucirea un timp foarte scurt, de ordinul milisecundelor. O imagine continua se obtine prin reîmprospatarea ecranului de catrefascicolul direct.• tub cu stocare directa a imaginii (DVST): genereaza o imagine ce ramane stabila o perioadade timp nelimitata, pana cand ecranul este sters.• tub cu stocare raster (TV digital): în acest caz un fascicul de electroni traseaza în zig-zag o imagine pe ecran. Acest mod de lucru este asemanator televizoarelor. Ecranul cu plasma

22


este o tehnologie relativ noua; display-urile cu plasma utilizeaza lampi de neon minuscule, aranjate într-o retea plana, care asigura o rezolutie medie.

Display-urile cu cristale lichide (LCD) sunt terminale pe care imaginea este generata cu ajutorul diodelor luminiscente (LED). Legatura între magistrala si monitor este realizata prin intermediul placii video, ce contine doua componente de baza: controlerul video ce are rolul de a regla imaginea de pe ecran si memoria de regenerare a imaginii (display memory) ce contine codul imaginii afisate pe ecran.

Monitoarele au urmatoarele caracteristici:• lungimea diagonalei: exprimata în inch (10÷12, 14÷17, 19÷21, 50 pentru display plasma)• radiatia ecranului: se recomanda monitoare ”Low-radiation” sau fara radiatii;• tipul semnalului folosit: analog, digital;• numarul de dimensiuni folosite pentru afisare: 2D, 3D.• rezolutia: calitatea imaginii = numarul de pixeli Ox X Oy (640 X 480, 1600 X 1200, etc.)• dot pitch: distanta dintre doua puncte consecutive afisate pe ecran; se exprima în milimetri;• rata de refresh (rata de reîmprospatare a ecranului): 43 ÷ 78 Hz.

Un alt dispozitiv de iesire este imprimanta. Toate imprimantele au urmatoarele caracteristici:• viteza: numarul de caractere pe secunda (cps) sau numarul de pagini pe minut (ppm);• rezolutia: masurata în dpi (dot per inch);• zgomotul: masurat în decibeli;• numarul fonturilor;• memoria interna;• formatul hartiei ce poate fi imprimata: A0, A2, A3, A4;• color sau monocrom;•sistemul de alimentare cu hartie: sheet-feed/cu hartie continua, cu tractor;• interfata: paralela, USB, seriala;• alte optiuni: imprimare fata-verso, gestionarea exemplarelor, etc.În functie de tehnologia utilizata, imprimantele se clasifica în:• imprimante cu impact: sunt zgomotoase, relativ lente, robuste, costuri de întretinere mici, monocrome, cu set limitat de fonturi:– cu caractere solide:∗ imprimante cu rozeta: tiparesc caracter cu caracter (15 ÷ 20 cps);∗ imprimante cu lant/tambur/cilindru: tiparesc linie cu linie (300 ÷ 3000 lpm).– cu ace (matriceale): sunt imprimante orientate caracter, caracterele construindu-se cu ajutorul unei matrice de ace; acul apasa pe o banda tusata si produce tiparirea unui punct; combinatia mai multor puncte genereaza caracterul sau imaginea de tiparit. Viteza variaza între 100 si 800 cps, în functie de model. Permit imprimarea foilor în format A4 sau A3.Acestea sunt singurele imprimante ce permit utilizarea unei hartii în mai multe exemplare.• imprimante fara impact: silentioase, cu viteza mare, cost mediu-mare, calitate foarte buna a imprimarii si numar mare de fonturi.

23


– imprimante cu jet de cerneala (ÎnkJet, DeskJet, Foto): sunt imprimante orientate caracter; tiparesc prin pulverizarea picaturilor de cerneala, sub forma de jet, printr-o serie de duze foarte fine; folosesc cartus de cerneala. Viteza de imprimare este medie: 3 – 16 ppm. Au rezolutie grafica mare (600 ÷ 1200 dpi), pot avea memorie proprie (10 – 256 kB).– imprimante Laser: sunt imprimante orientate pe pagina (scriu cate o pagina odata); functioneaza ca un copiator: razele laser magnetizeaza particulele aflate pe un cilindru (tambur), creand pe acesta o copie a paginii de tiparit; particulele atrag magnetic un praf de cerneala (toner) pulverizata, iar atunci cand hartia traverseaza imprimanta, prin caldura si presiune se fixeaza tonerul pe hartie. Au cea mai buna calitate a imprimarii si cea mai mare viteza de imprimare. Dispun de memorie locala: 1 ÷ 64 MB si permit numeroase prelucrari: scriere fata-verso, scriere în oglinda, sortare de exemplare.

Plotter-ul este un periferic de iesire care tipareste informatiile grafice pe hartie. Se utilizeaza în geografie, geologie, proiectare, pentru desene, schite, relevee.

Plotter-ul are urmatoarele caracteristici:• format: A3, A1, A0;• monocrom sau color;• cu jet de cerneala;• memorie interna 4-36MB;• pana la 1.2 Mculori;• viteza: 10 ppm alb/negru sau 4 ppm (A3); 1.5 min/pag alb/negru sau 4 min/pag color (A1,A0).

Difuzoarele sunt dispozitive de redare a sunetului. Sunt incinte acustice pentru redarea profesionala a sunetului. Au urmatoarele caracteristici:• putere (RMS = putere la iesire): 0.8 - 16 W;• numar boxe: 2 - 6 (incluzand subwoofer, sateliti);• format si dimensiune boxe: slim, 3” - 7”;• raspuns în frecventa: 20 Hz - 250 KHz;• facilitati: reglaj volum/bas/înalte, amplificator, etc.• interfata: USB

Dispozitive de stocare a memoriei externe

Calculatoarele folosesc drept dispozitive de stocare a memoriei externe discurile. Pe un astfel de disc este depus un strat de substanta cu proprietati feromagnetice, care poate fi magnetizata dupa directii corespunzatoare cifrelor binare 0 si 1.Discurile sunt de doua tipuri:• discuri fixe sau hard-disk (HDD);• discuri flexibile (FD), care pot fi de 5,25” sau 3,5”.

24


Dispozitivele fizice folosite pentru citirea memoriilor externe se numesc unitati de discuri. Pentru fiecare tip de disc exista o unitate corespunzatoare: unitati de hard-disk, de floppy-disk, de disc optic.

Discurile flexibile au doua suprafete pe care se poate scrie informatia. Suprafata discurilor este împartita în cercuri concentrice numite piste (tracks). Pistele, la randul lor, sunt divizate în arce de cerc egale numite sectoare. Fiecare pista contine acelasi numar de sectoare pe care se înregistreaza informatia în format binar.

Hard-disk-ul este un pachet de disk-uri asemanatoare celor flexibile si este montatîn interiorul calculatorului. Fiecare suprafata de disc este împartita în piste si sectoare, iar pistele de aceeasi raza formeaza un cilindru.Unitatile de discuri au urmatoarele caracteristici:• tipul unitatii: HDD, FD;• timpul mediu de acces la pista: reprezinta timpul necesar pentru localizarea unei piste dedisc. Se masoara în milisecunde;• viteza de transfer a informatiei: reprezinta cantitatea de informatie care se transfera întreunitatea de disc si memoria interna. Se masoara în kB/s. Unitatile de discuri flexibile suntmai lente (20 kB/s) decat unitatile de discuri dure (450 - 700 kB/s);• capacitate: cantitatea de informatie maxima ce poate fi stocata: pentru FD: 1,44 MB, pentruHDD: 80, 160, 250 GB;• viteza: se masoara în rotatii pe minut (rpm); pentru FD: 300 rpm, pentru HDD: 5400 rpm,7200 rpm - 10000 rpm.

Unitatea ZIP utilizeaza aceeasi tehnologie magnetica. Are ca suport un cartus amovibil (succesor al discului flexibil). Poate stoca pana la 250 MB. Permite o rata de transfer de 0,8 MB/s - 2.4 MB/s, cu un timp de acces de aprox. 20 ms. Înterfata utilizata este SCSÎ, ÎDE. Discul compact (CD-ROM) este o memorie externa pe un suport optic special de pe care se poate citi dar nu se poate scrie. Acesta este înscris în fabrica printr-un dispozitiv cu laser. CD-ROM-ul are capacitate de stocare de aprox. 700 MB, dar o viteza de transfer mai mica decat HDD.

CD-RW este un dispozitiv de memorie externa ce permite si scrierea (inscriptionarea). Alte dispozitive optice sunt: DVD-R, DVD-RW, ce permit citirea si scrierea (pentru DVD-RW) pe suporturi de capacitate mai mare decat a CD-urilor (aprox. 4.7 GB). Alte dispozitive pentru memorii externe sunt: ZÎP-CD, unitati de banda magnetica (streamer), unitati USB (flash memory).

Conectori

Prin intermediul conectorilor se pot adauga o serie de dispozitive periferice la calculator. În cele ce urmeaza vom descrie cei mai utilizati conectori (aflati pe partea din spate a oricarui calculator):

25


Portul serial . Poate fi utilizat pentru a conecta calculatorul la un modem extern, unele tipuri

de imprimante. Portul USB. Poate fi utilizat pentru mouse-uri, imprimante, tastaturi si multe alte dispozitive; se afla pe punctul de a înlocui porturile seriale si paralele. Portul paralel este utilizat în principal pentru conectarea imprimantei, dar poate fi utilizat si pentru ale dispozitive destinate transferului de date între calculatoare.

Portul VGA conecteaza monitorul la calculator si este încorporat într-o placa video instalata în PC. Toate monitoarele CRT (tub) si majoritatea monitoarele LCD utilizeaza acest port, însa unele monitoare LCD utilizeaza un conector special, DVÎ.Porturi PS/2.

Majoritatea calculatoarelor au doua porturi PS/2, unul pentru tastatura si celalalt pentru mouse. Placa de sunet

Majoritatea calculatoarelor au fie o placa de sunet fie cipuri de sunet încorporate. În spatele calculatorului exista conectori pentru difuzoare (sau casti) si pentru microfon. Unele calculatoare au conectori suplimentari de intrare pentru conectarea unei surse audio externe, de exmplu un CD-player. Unele au porturi de iesire suplimentare pentru amplificatoare sau un port digital de iesire pentru sisteme audio digitale.Priza telefonica pentru un modem încorporat.

Cele mai multe calculatoare de birou si notebook-uri au modemuri interne cu conector. Acest conector este de acelasi tip (RJ-11) cu cel utilizat pentru conectarea aparatului de telefon. Modemul se conecteaza la linia telefonica prin intermediul unui cablu telefonic standard.Ethernet.

Majoritatea calculatoarelor au un conector Ethernet (RJ-47) pentru a cupla calculatorul la o retea locala sau la un modem DSL, modem cu cablu TV sau alta conexiune de viteza mare la Internet.

1.6 Software

Notiunea de software poate fi definita astfel: o colectie de programe prin care se realizeaza prelucrarea automata a datelor.

În cele ce urmeaza vom descrie tipurile de software si diferentele dintre ele.

Tipuri de software

Exista doua tipuri principale de software:• software de sistem;

26


• aplicatii software.Software-ul de sistem este de trei tipuri:

• sistem de operare;• drivere de dispozitiv;• programe utilitare.

Un sistem de operare este o colectie de programe ce gestioneaza si controleaza resursele calculatorului si activitatile acestuia. Reprezinta un mediator între echipamentul de calcul (hardware) si aplicatiile software. Driverele de dispozitiv însotesc de obicei hardware-ul si ajuta sistemul de operare în comunicarea cu dispozitivele.

Aplicatiile software reprezinta o colectie de programe ce rezolva anumite probleme. Exista aplicatii în domenii ca: programe de contabilitate, de evidenta a personalului, de editare, aplicatii web.

În continuare vom prezenta cele doua tipuri de software pe larg.

Software de sistem

Sistemele de operare au aparut dupa 1960 pentru a spori eficienta calculatoarelor. Astfel s-a minimizat si practic eliminat interventia si supervizarea de catre operator a functionarii calculatorului.

De asemenea, sistemul de operare a permis executia simultana a mai multor programe si gestionarea colectiilor de date de pe diferite suporturi de informatii. Sistemul de operare interactioneaza cu sistemul de baza de intrare/iesire (BÎOS) pentru a controla hardware-ul calculatorului. În cursul utilizarii calculatorului, sistemul de operare are datoria sa va informeze daca un dispozitiv nu functioneaza corect. Sistemele de operare gestioneaza operatiile de intrare si iesire prin monitorizarea si controlarea fluxului de date si a altor programe.Sistemul de operare este dependent de hardware, fiind specific unuia sau mai multor tipuri de calculatoare. De exemplu: MSDOS, Windows, Unix pentru PC-uri, MacOS pentru Macintosh. Un sistem de operare consta din nucleu si programe utilitare. Nucleul este partea rezidenta a sistemului de operare. El cuprinde programe vitale pentru întreaga functionare a calculatorului. Acesta trebuie sa fie permanent încarcat în memoria interna a calculatorului. La PC-uri este alcatuit din ROM-BÎOS si cele trei fisiere care se gasesc pe discurile sistem: io.sys, msdos.sys si command.com (interpretorul de comenzi).

Programele utilitare sunt rezidente pe suport extern si sunt încarcate în memorie atunci cand sunt necesare. Sunt programe utilitare pentru:• gestiunea fisierelor si volumelor de disc: de exemplu Windows Explorer (Windows), Midnight Commander (Linux);• navigare pe internet: Netscape Navigator, internet Explorer;• configurare sistem: Control Panel;• informatii si diagnosticare sistem: ScanDisk, DiskAdministrator, Windows Diagnostics;• editare texte: NotePad, WordPad;

27


• accesorii de birou: grupul de program Accessories;• redare fisiere multimedia: MediaPlayer;• posta electronica: Outlook Express;• arhivare/dezarhivare: WinRar, Arj, WinZip;

Sistemul de operare gestioneaza resursele fizice ale calculatorului si optimizeaza gradul lor de utilizare. Astfel, el asigura gestiunea alocarii spatiului de memorie interna pentru programe si date si posibitatea coexistentei în memorie a mai multor programe împreuna cu datele corespunzatoare. De asemenea, sistemul de operare asigura gestiunea utilizarii timpului procesorului, prin eliminarea perioadelor de inactivitate rezultate din sincronizarea acestuia cu celelalte component ale calculatorului. în ceea ce priveste gestiunea echipamentelor periferice si a suporturilor de date, realizeaza alocarea echipamentelor periferice programelor care se executa la un moment dat, derularea efectiva a operatiilor de intrare/iesire cu fiecare periferic în parte si gestioneaza datele de pe suport extern reutilizabil.

Sistemul de operare are functii si de planificare a executiei programelor. Astfel, acesta determina ordinea în care se executa programele, în functie de prioritatile acestora; programeaza accesul simultan al diferitelor programe la resursele calculatorului (procesor, memorie interna, periferice) prin tehnici cum sunt: multiprogramre, multi-tasking, time-sharing, memorie virtuala. Sistemul de operare preda controlul întregului sistem de calcul oricarui program care este lansat în executie sau apelat si-l preia de la acesta atunci cand îsi termina executia. Sistemul de operare controleaza executia programelor si monitorizeaza activitatile care au loc la nivelul întregului sistem de calcul astfel:• tine evidenta activitatilor care se desfasoara în calculator în timpul executiei programelor;• determina întreruperea unui program care contine erori sau care depaseste limitele de timp sau spatiu de memorie alocate; el emite în aceste cazuri mesaje corespunzatoare catre utilizator;• trimite mesaje utilizatorului în cazul aparitiei oricarei stari anormale în sistem sau în lucrul cu dispozitivele periferice;• urmareste si înregistreaza timpul de rulare a fiecarui program, programele executate de fiecare utilizator, resursele utilizate de fiecare program;• asigura protectia împotriva accesului neautorizat, prin verificarea parolelor de acces; de asemenea protejeaza memoria interna fata de violarea ei de catre alt program.

Interfata cu utilizatorul se realizeaza prin asa-numitul procesor de comenzi (CLP – Command Language Processor) care ofera utilizatorului un canal de comunicatie cu calculatorului, respectiv cu sistemul de operare. Aceasta permite apelarea programelor în vederea executiei, intervine în executia programelor (suspendare, oprire, reluare), gestioneaza datele organizate ca fisiere (stergere, redenumire, copiere, mutare) si a volumelor disc (formatare, verificare). De asemenea, interfata cu utilizatorul permite reconfigurarea sistemului de operare: specificarea limbii folosite, ajustarea culorilor.

28


Interfata cu utilizatorul poate fi bazata pe comenzi (MS-DOS, Unix) sau grafica (Windows, unele versiuni de Linux). În primul caz utilizatorul introduce comenzi text, de la tastaura, cu o sintaxa rigida. Comenzile sunt analizate sintactic si apoi interpretate de catre interpretorul de comenzi.

Interfata grafica este o interfata prietenoasa, bazata pe lucru extensiv cu mouse-ul, comenzi selectate pe baza de meniuri arborescente sau precizate prin intermediul ferestrelor de dialog, pictograme (icons) ce simbolizeaza programele si colectiile de date, ferestre (windows) pentru programe si date, ce pot fi manipulate de catre utilizator (mutate, redimensionate, minimizate, maximizate, reasezate, etc.), lucrul cu obiecte ce au proprietati configurabile de catre utilizator si care pot fi supuse unor operatii cum ar fi copiere, mutare, stergere.

În dezvoltarea sistemelor de operare au aparut concepte moderne, cum ar fi:• multitasking: executie concurenta a mai multor programe; de exemplu background printing,lansare în executie simultana a mai multor aplicatii: Explorer, Word, Paint.• time-sharing: tehnica de multiprogramare pentru sistemele ce au mai multe terminale: sistemul de operare executa bucati de programe, alocand fiecaruia cate o fractiune de timp; laepuizarea fractiunii de timp sau la întalnirea unei operatii Î/O, executia programului curect se suspenda si controlul trece la urmatorul program;• memorie virtuala: tehnica prin care se utilizeaza spatiul de pe disc pentru extinderea memoriei interne;• multiprelucrare: utilizarea a doua sau mai multe calculatoare, legate între ele, pentru realizarea unei sarcini, în comun, în acelasi timp.

Exista mai multe tipuri de sisteme de operare:• mono-tasking: în memorie exista un singur program care se executa (MS DOS);• multi-tasking: mai multe programe sunt încarcate în memorie si se executa simultan (concurent):Windows, Linux;• single-user : un singur utilizator poate avea acces la resursele calculatorului: MS DOS, Windows;• multi-user : mai multi utilizatori (de la mai multe terminale), pot avea acces la resursele calculatorului: Unix, Windows NT, Windows 2000 Server.

Aplicatii software

Aplicatiile software se pot împarti în doua categorii: programe de prelucrare si software de aplicatii.Programele de prelucrare pot fi:• programe pentru dezvoltarea de aplicatii:– programe traducator: compilatoare si interpretoare;– programe editoare de legaturi;

29


– programe bibliotecar (library);– programe pentru testarea si depanarea programelor (debug);– medii de programare: include editor de text, compilator, link-editor, depanator; de exemplu: Visual Studio, Zend, Borland C++.• editoare si procesoare de text: Microsoft Word, WordPro, QuarkExpress, etc.• editoare de pagini web: Microsoft FrontPage, Macromedia Dreamweaver, etc.• programe de calcul tabelar: Excel, Lotus 123, etc.• programe de gestiune a bazelor de date: Access, Visual FoxPro, , Oracle, etc.• procesoare de imagini grafice: Adobe Photoshop, Corel Draw;• programe pentru prezentari: PowerPoint, Flash, Corel Presentation;• programe pentru proiectare asistata pe calculator: AutoCAD;• alte programe de prelucrare: MS Project, Statistics, etc.

Alte aplicatii: programe de contabilitate, de învatare a unor limbi straine, jocuri, programe de prelucrare muzica.

1.7 Retele de calculatoare

O retea de calculatoare este formata dintr-un ansamblu de calculatoare conectate între ele, care fac schimburi de date si folosesc în comun resursele retelei. Fiecare calculator îsi pastreaza independenta de executie si de gestiune a propriilor resurse. Calculatoarele dintr-o retea pot fi de acelasi tip (retele omogene), sau de tipuri diferite (retele etrogene).

Retelele de calculatoare au aparut din necesitatea:• de utilizare în comun a unor resurse fizice scumpe (imprimante, plottere, hard-disk);• de utilizare în comun a datelor si resurselor software. Atunci cand mai multi utilizatori prelucreaza în comun aceleasi date este necesar ca variantele fisierelor sa fie reactualizate, iar acest lucru se realizeaza prin retea.În functie de aria de raspandire exista urmatoarele tipuri de retele:• retele locale (LAN): au o arie de pana la 2 km si deservesc o institutie;• retele metropolitane (MAN): acopera suprafata unui oras;• retele globale (WAN): au o arie de raspandire geografica de marimea unui stat sau continent. La randul lor, retelele pot fi conectate între ele, permitand schimbul de informatii.Conectarea unor calculatoare diferite se face conform unor standarde de retea. Realizarea unor retele de calculatoare necesita urmatoarele componente:1. din punct de vedere hardware:• calculatoare (servere, statii de lucru);• cabluri de transmisie;• echipamente specifice retelei:– adaptoare de retea NÎC (Network Înterface Card): placi de interfata, prin care este posibila conectarea calculatorului la retea;– modem-uri: dispozitive pentru conectarea unui calculator la retea prin linie telephonica;

30


– dispozitiv de atasare la mediu (tranceiver): echipament care transmite si receptioneaza semnalul între placa de retea si un mediu fizic de transmisie, altul decat cel suportat de placa de retea (transmisie prin unde radio);– Hub-uri: necesare pentru conectarea calculatoarelor într-o retea de tip stea, prin cabluri individuale;– repetoare (repeaters): amplifica semnalul pentru a mari aria de raspandire într-o retea de calculatoare;– punti (bridges): realizeaza conectarea a doua retele de calculatoare, care prelucreaz a informatia în functie de adresa destinatarilor si expeditorilor;– porti (gateways): permit conectarea unor retele de calculatoare ce folosesc protocoale diferite;– routere: controleaza fluxul de informatii si optimizeaza caile de transfer a datelor; acestea sunt capabile sa traduca diferite protocoale de comunicare diferite.2. din punct de vedere software: sistemul de operare al retelei este o colectie de programe prin care sunt gestionate resursele retelei (echipamente, programe). De asemenea sunt necesare sisteme de securitate ale retelei.3. personal uman: tehnicieni de retea, administratori de retea, utilizatori (clienti).Serverele sunt calculatoare ce asigura stocarea pe disc a unui volum mare de informatii la care pot avea acces si alte calculatoare din retea, servicii de tiparire, comunicarea între calculatoare si gestiunea retelei. Statiile de lucru sunt microcalculatoare ce au acces la resursele serverului si pot fi sisteme de calcul standard sau siteme fara hard-disk. Într-o retea de calculatoare, fiecare statie de lucru are asociata o adresa unica. în momentul în care un mesaj este transmis de la un expeditor la un destinatar în retea, el nu ajunge direct la destinatie, ci trece prin mai multe centre (routere) care îl redirectioneaza selectand liniile de transmisie pana la destinatie.Retelele de calculatoare se pot clasifica în:• retele cu server de fisiere: un calculator din retea are rol de server si îsi partajeaza resursele cu statiile de lucru;• retele peer to peer : orice calculator din retea poate deveni server la un moment dat sau statie de lucru.

Din punctul de vedere al modului de lucru al serverului, exista:• retele cu server dedicat : serverul este folosit doar pentru gestionarea retelei;• retele cu server nededicat : calculatorul desemnat a avea rol de server poate rula si alte aplicatii în timp ce ofera servicii de retea pentru statiile de lucru.

Caracteristicile unei retele sunt date de:• topologie;• mediu fizic de transmisie;• standard de transport.

Aceste elemente determina viteza retelei. Pot fi definite doua tipuri de viteze:• viteza de transmisie a semnalelor, care depinde de tehnologia de transport si se masoara înBAND (1 B/sec);

31


• viteza datelor, care se masoara în bps (bit pe secunda).Exista doua tipuri de topologii ale retelei:

• topologie fizica: se refera la modul în care sunt legate fizic calculatoarele;• topologie logica: se refera la modul în care sunt transferate datele între componentele retelei.

Din punctul de vedere al topologiei fizice, exista mai multe tipuri:• liniara sau magistrala (Bus Topology);• inelara (Ring Topology);• stea (Star Topology);• stea-inel.

Topologia liniara (Figura 2). în acest caz exista un singur canal de comunicatie la care sunt conectate toate calculatoarele. Cablul de legatura formeaza o linie de legatura de la un capat la altul al retelei. Fiecare calculator este conectat la canalul de comunicatie si transmite mesaje în retea. Fiecare mesaj are un antet ce contine adresa calculatorului destinatie.

Topologia inelara (Figura 3). în aceasta topologie, calculatoarele sunt conectate circular. Fiecare calculator este conectat prin intermediul canalului de comunicatie la alte doua calculatoare, astfel încat mesajele circula de la un calculator la altul, pe un traseu interior, pana cand un calculator recunoaste mesajul trimis. Defectarea unui calculator implica întreruperea canalului de comunicatie.

Fig 2. Topologie liniara (magistrala)

32


Fig 3. Topologie inelară

Topologie stea (Figura 4). În aceasta configuratie exista un calculator central la care sunt legate toate celelalte calculatoare. Toate mesajele sunt schimbate prin intermediul calculatorului central, care are rol de dispecer si distribuie mesajele în functie de adresa utilizatorului.

Topologie stea-inel. În aceasta configuratie sunt legate circular mai multe calculatoare dispecer care gestioneaza fiecare cate o retea. Mesajele circula pe inel pana cand unul dintre calculatoare recunoaste în antet adresa unui calculator din reteaua sa. Calculatorul dispecer va prelua mesajul de pe canal si-l va transmite calculatorului destinatar.Mediul fizic de transmisie este suportul fizic pe care se transmit datele sub forma de curenti electrici sau unde electromagnetice. Acest tip de mediu se poate clasifica din punct de vedere fizic în:• mediu prin cablu: cablu rasucit, cablu coaxial, fibra optica;• mediu fara cablu: telefonie mobila, unde radio terestre, unde radio prin satelit, unde laser.Mediul de transmisie prin cablu se conecteaza la placile de interfata cu reteaua prin intermediul conectoarelor (de tip T, BNC, DB).Dupa viteza de transmisie, mediul de comunicatie se poate clasifica în:• banda îngusta (45 - 50 bps): telegraf;• banda vocala (300 - 900 bps): telefon;• banda larga (19.2 - 64 kbps, 10 - 100 Mbps): conectare prin cablu coaxial, fibra optica, etc.Dupa tipul semnalului utilizat, putem avea:• mediu analog: este obligatoriu un modem;• mediu digital: ÎSDN sau retele de telefonie digitale; modem-ul nu este necesar.Dupa sensul de transmitere a datelor, mediile de comunicatie pot fi:• simplex: datele se transfera numai într-o directie prestabilita;• half-duplex: datele circula în ambele sensuri, dar nu simultan;• full-duplex: datele circula în ambele sensuri, simultan.Dupa tipul transmisiei de date, mediul de comunicatie poate fi:• serial: un singur canal de date;• paralel: 8 canale de date;• asincron: caracter cu caracter, precedat si terminat cu biti de start/stop;• sincron: emitatorul si receptorul se sincronizeaza printr-un sir de biti transmisi la începutul fiecarui mesaj - bloc de date.

33


Fig 4. Topologie stea

Comunicarea între calculatoare în cadrul unei retele se realizeaza prin programe speciale de comunicatii, ce respecta anumite reguli, denumite protocoale de comunicatii. Protocoalele de comunicatii sunt ierarhizate, fiecare nivel avand un set propriu de protocoale. în acest domeniu exista standarde, stabilite de ISO (International Standards Organization) si acceptate de CCITT.De exemplu: TCP/IP, HTTP pentru reteaua Înternet, X.12 pentru Electronic Data Exchange.

Internet

Internet-ul este o retea de calculatoare alcatuita din mii de retele de calculatoare dispersate pe întreg globul. Toate calculatoarele cuplate la reteaua Internet comunica între ele prin intermediul protocolului TCP/IP.

Arhitectura TCP/IP, creata în 1974 de catre Cerf si Kahn, are 5 niveluri:• aplicatie: asigura interfata utilizator-retea; cuprinde protocoalele de acces la retea: FTP (File Transfer Protocol) pentru transfer fisiere, SMTP (Small Message Transfer Protocol) pentru posta electronica, DNS (Domain Name System) pentru serviciul numelor de domenii,• transport: divizeaza mesajul transmis de un calculator în retea în pachete, prin protocolul TCP (Transport Control Protocol), sau în datagrame (mesaje independente) prin protocolul UDP;• inter-retea: livreaza pachetele de date pe retea; reprezinta axul central al arhitecturii. Atribuie fiecarui pachet un antet IP (Internet Protocol) si stabileste traseul pachetului în retea precum si regulile de prelucrare;• interfata retea: asigura interfata între retea si nivelul fizic; transforma adresele de retea în adrese pentru nivelul fizic si reconstituie mesajul original din pachetele primite;• fizic: asigura receptia mesajului transmis de nivelul anterior.

34


Utilizatorii au acces la Internet prin intermediul unui ISP (Internet Service Provider) pana la cel mai apropiat PoP (Point of Presence). Exista mai multe modalitati fizice de conectare:• modem + linii telefonice obisnuite: datele sunt transmise analog, cu o viteza pana la 56 kbps;• ISDN (Integrated Services Digital Network): serviciu telefonic digital, rapid; datele sunt transmise digital, cu o viteza de pana la 128 kbps;• retele televiziune prin cablu: viteza de pana la 500 de ori mai mare decat în cazul ISDN; este necesar un modem dedicat;• ADSL (Asymmetric Digital Subscriber Line): linie telefonica rapida, digitala; de o 100 de ori mai rapida decat ISDN;• retele de telefonie mobila;• linii închiriate/dedicate: magistrala performanta ce face direct legatura cu calculatorul care ne conecteaza la internet.Conexiunea la Internet poate fi:• permanenta: calculatorul este conectat permanent la Internet prin linie telefonica închiriata sau cablu/fibra optica;• temporara: prin linie telefonica obinuita, folosind serviciile unui ISP.Pentru accesul la Internet sunt necesare:• calculator;• modem;• linie de acces;• permisiune de acces: parola pe care o da ISP sau un serviciu on-line (AOL, Msn, CompuServ.• software pentr Internet: programe pentru navigare, posta electronica.

Un ISP este, în general, o firma care are calculatoare de capacitate mare, conectate la Internet prin linii telefonice dedicate, canale radio sau satelit si care ofera clientilor, în schimbul unei taxe, servicii de conectare la Internet. Fiecare ISP are mai multe puncte/noduri de legatura (PoP). Utilizatorul trebuie sa aleaga cel mai apropiat PoP pentru a reduce costurile de conectare. Principalele servicii oferite sunt: conexiune de tip posta electronica sau conexiune de tip fullaccess. Pentru a se putea conecta, utilizatorul are nevoie de un nume de cont (UserID) si o parola (secveta de cel putin 6 caractere).

Orice calculator din reteaua Internet are o adresa unica (IP), de forma: n1.n2.n3.n4, unde ni = 0, 255. Pentru utilizatori, adresa unui calculator pe Internet este simbolica: se utilizeaza DNS, care împarte calculatoarele pe domenii, subdomenii, etc. formand o structura ierarhica.Pentru identificarea unui fisier aflat pe Internet se foloseste URL (Uniform Resource Locator):protocol://adresa calculator gazda/cale de acces/fisierExemplu. http://www.ccdis.ro/proart/index.php unde:• protocol: numele serviciului Internet folosit ( http, ftp, etc.)• adresa calculator gazda: adresa Internet simbolica (www.ccdis.ro), unde:

http://www.ccdis.ro/proart/index.php

35


– www: numele calculatorului;– ccdis: numele domeniului;– .ro: domeniul de nivel înalt/superior;• cale de acces: lista de nume de directoare pentru a ajunge la fisier pe calculatorul gazda (proart)• fisier: index.phpPentru regiuni geografice: ro (Romania), eu (Uniunea Europeana), uk (Marea Britanie), us(SUA), etc.

Pentru a naviga pe Internet este necesar un program, denumit ”browser web”. Cele mai cunoscute sunt: Internet Explorer, Netscape Navigator, Mozilla Firefox, Opera, etc. WWW (World Wide Web), pe scurt web, este unul dintre multele servicii disponibile pe Internet. Cheia web-ului este hipertextul, dezvoltat ın 1989 de catre Tim Berners Lee, de la CERN (Consiliul European pentru Cercetari Nucleare), ca modalitate de coordonare a informatiilor din lume. Este un sistem ce utilizeaza ceea ce acum numim hiperlegaturi, ce au rolul de a treansfera utilizatorii de la o pagina web la alta prin intermediul unui click de mouse.

Pe masura ce web-ul s-a dezvoltat, documentelor web le-au fost adaugate imagini si au fost introduse browser-ele web, ce au simplificat si mai mult accesarea documentelor. Crearea de documente/site-uri web a devenit o ıntreaga industrie. Un site web poate fi format dintr-o singura pagina web sau mai multe. De exemplu, site-ul Enciclopediei Britanice (www.eb.com), contine tot atatea informatii cat si editia tiparita ın foarte multe volume. Cu toate acestea, fiecare pagina are propia adresa web.

Pentru a gasi informatiile dorite de pe web, exista mai multe motoare de cautare. Un motor de cautare este un site web, proiectat ca o interfata spre o baza de date, care cauta informatii pe alte site-uri web. In esenta, exista doua tipuri de motoare de cautare:• directoare web: colectie de site-uri introduse de oameni; exemple: Yahoo, MSN, etc.• motoare de cautare automate: utilizeaza software dedicat, numit spider/crawler pentru a cauta pe web si a cataloga informatiile; exemple: Google, Altavista.

Posta electronica

Posta electronica (e-mail) este utilizata pentru transmiterea de mesaje între utilizatori. Exista mai multe programe dedicate, cum ar fi: Outlook Express, Mozilla Thunderbird, sau facilitate oferite, gratuit sau contra cost, de furnizorii de servicii on-line si de unele site-uri: Yahoo, Hotmail, Google Mail.

Orice adresa de e-mail are formatul: [email protected], unde:• nume: identificator al posesorului casutei postale electronice;• provider: numele ISP/server de mail ce gazduieste casuta postala respectiva;• domeniu: domeniu organizational sau geografic. Prin posta electronica se transmit mesaje, însotite eventual de fisiere atasate. Orice mesaj are 3 componente principale:• zona de adresa:

36


– To: adresa destinatarului principal;– CC (CarbonCopy): adresele altor destinatari carora li se transmite mesajul în copie; adresele acestora vor apare în mesajul transmis destinatarului principal;– Bcc (Blind Carbon Copy): adresele altor destinatari carora li se transmite mesajul în copie; adresele acestora nu vor apare în mesajul transmis destinatarului principal;• zona de mesaj propriu-zis;• semnatura.Mesajele electronice precum si semnatura pot fi securizate prin criptare si semnatura digitala. Posta electronica lucreaza cu urmatoarele directoare:• Inbox: cutie postala pentru primirea postei;• Outbox: cutie postala ce contine mesajele de transmis;• Sent Items: cutie postala ce retine mesajele ce au fost transmise;

Capitolul 2: Utilizarea computerului i utilizarea fi ierelorș ș

2.1. Primii pa i în utilizarea unui calculatorș

Pornirea calculatoruluiOrice calculator are pe unitatea centrală un buton de pornire a calculatorului. Pentru a

porni calculatorul va trebui să apăsaţi pe butonul de pornire, care este de obicei cel mai mare şi pe care uneori scrie Power sau On. De asemenea, şi monitorul are un buton de pornire în partea de jos, care, o dată apăsat, afişează o luminiţă mică şi indică deschiderea acestuia.

Dacă, după apăsarea butonului de pornire a calculatorului, acesta nu a pornit, va trebui să verificaţi următoarele posibilităţi calculatorul este conectat la reţeaua electrică; întrerupătorul aflat în partea din spate a unităţii centrale este pus pe opţiunea 1 (deschis) – numai pentru calculatoarele prevăzute cu întrerupător; monitorul este pornit.

37


Prin acţionarea butonului Power calculatorul porneşte şi pe monitor apare interfaţa grafică a sistemului de operare. Se selectează numele de utilizator şi se introduce parola pentru a accesa sistemul de calcul şi resursele acestuia – fişiere, directoare (foldere), aplicaţii, dispozitive de stocare etc.

Oprirea calulcatoruluiDupă terminarea lucrului pentru a proteja resursele și mediul înconjurător calculatorul

trebuie închis. Pentru oprirea corectă a sistemului de operare va trebui să apăsați butonul Start existent pe bara din partea de jos a ecranului (Taskbar) și apoi să apăsați butonul.

Din meniul derulant apărut, se alege opțiunea Shut Down.

Procedura corectă de închidere este apelarea funcţiei Shut Down numai după ce aţi salvat datele cu care aţi lucrat şi aţi închis toate aplicaţiile.

O altă modalitate de afişare a acestei casete de dialog este apăsarea tastelor Alt+F4, dar numai după ce toate aplicaţiile au fost închise. La apelarea acestei funcţii, pe ecran va apărea o casetă de dialog din care alegeţi opţiunea menţionată pentru închiderea calculatorului.

Repornirea calulatorului

Dacă este necesară repornirea sistemului de operare sau dacă computerul nu mai răspunde comenzilor primite, sistemul de operare Windows oferă posibilitatea de a reporni calculatorul.Există două posibilităţi de repornire a calculatorului:

Pentru a închide calculatorul alegeţi

din meniul derulant opţiunea

Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down



Shut Down

38


Click pe butonul Start click pe comanda Shut down Computer click pe Restart.

Prin apăsarea butonului Power mai mult timp, această opţiune fiind cea mai puţin recomandată și fiind utilizată doar în momentul în care cealaltă alternativă nu funcționează.

Închiderea unei aplicaţii care nu mai răspunde comenzilor primiteDacă aveţi o aplicaţie care nu mai răspunde comenzilor primite de la tastatură sau

mouse va trebui să închideţi aplicaţia forţat. Pentru aceasta, apăsaţi simultan o singură dată tastele Ctrl+Alt+Del şi apoi alegeţi opţiunea Start Task Manager.

Va apărea pe ecran o fereastră în care sunt prezentate aplicaţiile ce rulează în momentul respectiv pe calculator, cu menţionarea stării în care se găseşte aplicaţia. Pentru rezolvarea situaţiei create, acţionaţi ca în figura următoare:

2.2. Organizarea fi ierelorș

Lucrul cu pictograme (iconiţe)Sistemul Windows tratează unitar, într-un mediu complet grafic, foarte sugestiv, uşor de utilizat, programe ce permit gestionarea memoriei, perifericelor, fişierelor, aplicaţiilor. Mediul Windows, indiferent de versiune, se bazează pe aceste obiecte, reprezentate în mod

Aplicaţiile deschise în momentul respectiv














































































Pentru a închide aplicaţia care nu mai răspunde apăsaţi butonul End Task














































































În dreptul aplicaţiei care nu mai răspunde apare scris Not Responding














































































39


diferit. Funcţiile lor au crescut în complexitate, pe măsura apariţiei versiunilor noi, mult îmbunătăţite.Un element de bază al sistemului de operare îl constituie fişier-ul, care reprezintă o colecţie organizată de informaţii utilizate de calculator. Ca urmare, toate documentele pe care le creaţi cu ajutorul diverselor aplicaţii reprezintă de fapt fişiere.

Un director sau folder este un loc în care se pot stoca în mod organizat diverse fişiere sau directoare.

Fiecare fişier sau director este reprezentat pe desktop sau în ferestrele sistemului de operare prin intermediul unor mici imagini grafice denumite iconiţe sau pictograme. Aceste pictograme sunt diferite în funcţie de tipul fişierului respectiv.

Aceste pictograme sunt caracteristice diferitelor tipuri de fişiere. Ele sunt asemănătoare unor mici documente având în partea stângă simbolul aplicaţiei cu care au fost create.

Reprezentarea din partea dreaptă sugerează un dosar micuţ în care puteţi depozita fişierele, această reprezentare fiind specifică directoarelor (foldere).

Aceste pictograme au o semnificaţie specifică fiecărei aplicaţii. În cazul de faţă pictograma alăturată este corespunzătoare Computer. Iconiţa Computer este asociată conţinutului calculatorului la care se lucrează, oferind o modalitate uşoară de gestionare a fişierelor şi directoarelor.

O altă iconiţă prezentă pe desktop este Recycle Bin (un coş ce permite stocarea temporară a folderelor, fişierelor sau aplicaţiilor şterse, acestea putând fi recuperate ulterior sau eliminate definitiv).

Imaginea din stânga reprezintă iconiţa Recycle Bin atunci când nu a fost şters nici un fişier sau coşul tocmai a fost golit. Imaginea din dreapta arată iconiţa Recycle Bin după ştergerea unui fişier sau director.

Selectarea pictogramelor se realizează printr-un click pe butonul din stânga al mouse-ului executat pe imaginea dorită. Iconiţa va apărea selectată cu o culoare mai închisă.

Pentru a muta o pictogramă în altă parte a ecranului, selectaţi iconiţa, ţineţi apăsat butonul stânga al mouse-ului şi deplasaţi iconiţa în noul loc dorit.

40


Dacă doriţi să selectaţi simultan mai multe pictograme care sunt împrăștiate pe ecran pentru a le muta, puteţi ţine apăsată tasta Ctrl în timp ce selectaţi pictogramele dorite și apoi să le deplasați cu mouse-ul în locația dorită. Când ați ajuns în locația dorită pentru ca mutarea să fie definitivă, puteţi da drumul butonului mouse-ului.

Selectarea mai multor pictograme se poate face şi prin marcarea acestora cu mouse-ul, ţinând apăsat butonul stânga al mouse-ului şi apoi înconjurând pictogramele pe care doriţi să le selectaţi.

Această selectare şi mutare se poate aplica şi fişierelor, directoarelor, aplicaţiilor (se pot trage cu mouse-ul în locul dorit).

Aranjarea pictogramelor de pe suprafaţa de lucru se poate realiza apelând la una dintre variantele predefinite ce pot fi accesate prin intermediul meniului contextual care se afișează prin click dreapta al mouse-lui și alegerea opțiunii Sort by şi se alege una dintre opţiunile aferente: Name, Size, Type sau Date modified. Pictogramele vor fi aranjate începând cu colţul din stânga sus şi continuând în jos cu următoarele pictograme, în ordinea specificată.

Opţiunea View - Auto Arrange asigură întotdeauna aranjarea pictogramelor începând cu colţul din stânga sus, fiind în acest mod un element de comutare. Când Auto Arrange este activat, pictogramele vor reveni întotdeauna la tipul de ordonare pe coloane, indiferent de locul în care sunt mutate sau unde au fost plasate iniţial. Pentru a deschide un director, fişier sau aplicaţie existentă pe Desktop aveţi două posibilităţi: Daţi un dublu click pe pictograma corespunzătoare fişierului sau directorului pe care doriţi să îl deschideţi. Daţi un click dreapta pe pictograma fişierului dorit şi apoi alegeţi din meniul afişat opţiunea Open.

Lucrul cu ferestrele Pentru a viziona conţinutul unui director, fişier, etc. va trebui să daţi dublu click pe

acel director, fişier. Acesta se va deschide şi va afişa conţinutul său. Conţinutul directorului, fişierului este deschis într-o fereastră.

Bara de titlu – afişează

numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei


numele ferestrei

41

Ţineți apăsat butonul stânga al mouse-ului și trageți în dreapta sau în stânga. După ce dați drumul butonului fereastra va avea o nouă dimensiune


Ferestrele pot fi redimensionate, mutate, minimizate pe bara de jos, mărite la dimensiunea întregului ecran sau închise. Dacă la un moment dat sunteţi nevoit să lucraţi cu mai multe ferestre şi doriţi să vizualizaţi în acelaşi timp conţinutul din două ferestre deschise, puteţi redimensiona aceste ferestre pentru a încăpea amândouă pe ecran.Pentru a modifica dimensiunile unei ferestre, mişcaţi mouse-ul peste colţul din dreapta jos al ferestrei sau în orice parte a ferestrei până când cursorul mouse-ului se transformă într-o săgeată de dimensiune.

Bara de meniuri – afişează liste de comenzi cu opţiuni

variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate


variate

Bara de derulare – cu

ajutorul ei puteţi să vă deplasaţi

în sus sau în jos în cadrul

ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei




ferestrei

42


Dacă doriţi să mutaţi o fereastră, plasaţi mouse-ul pe bara de titlu şi apoi, ţinând apăsat butonul stânga al mouse-ului, mutaţi fereastra până la noua poziţie dorită şi apoi eliberaţi butonul mouse-ului. Există situaţii când o fereastră este prea mică pentru a putea vizualiza tot conţinutul său. În aceste condiţii puteţi maximiza fereastra astfel încât ea să ocupe tot ecranul.

Dacă nu folosiţi o perioadă o fereastră, pentru a nu vă încurca, o puteţi minimiza, ea apărând în

Taskbar sub forma unui buton ce reprezintă fereastra minimizată. A minimiza o fereastră nu semnifică faptul că se închide o aplicaţie, ci doar că este în aşteptare până când veți lucra din nou cu ea.Pentru a readuce o fereastră pe ecran, va trebui să selectați butonul aferent ferestrei existent pe Taskbar.

Atunci când aţi terminat de lucrat cu o fereastră, ea va trebui închisă. Acest lucru se poate realiza fie prin combinaţia de taste Alt + F4, fie folosind butonul dedicat din bara de titlu.

Este posibil să aveţi deschise pe desktop mai multe ferestre simultan, însă indiferent de câte ferestre aveți deschise la un moment dat nu se poate lucra decât într-o singura fereastră. Fereastra în care lucraţi se numeşte fereastră activă sau fereastră curentă.

Fereastra activă se află întotdeauna în prim plan, în timp ce celelalte ferestre (numite ferestre inactive) apar cu o culoare gri, sau cu tonuri de gri în funcție de tema aleasă de dumneavoastră, în spatele ferestrei active.

Pentru ca o fereastră inactivă să devină activă va trebui să daţi un click pe bara de titlu a ferestrei inactive, sau să selectați din bara de jos fereastra pe care doriți să o faceți activă.

Operaţii cu foldere şi fişiere

Datorită capacităţii mari de memorare a discurilor este necesară organizarea şi gruparea fişierelor pe baza unor criterii stabilite de utilizator. În acest scop a fost introdusă noţiunea de folder (dosar sau director). Folder-ul este o structură arborescentă în care sunt memorate un număr de fişiere. Un folder, pe lângă fişiere, poate conţine şi alte foldere, numite subfoldere.

Hard discul poate fi partiţionat în unul sau mai multe discuri. Fiecare disc este identificat printr-o litera începând cu litera C. Pentru fiecare partiţie a hard discului, sistemul de operare Windows creează un singur folder, numit folder rădăcină. În acest folder rădăcină utilizatorul poate memora foldere şi fişiere. Astfel se va crea o structură numită structură de arbore a discului.

Butonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizareButonul de minimizare

43


Dosarul rădăcină nu are un nume, fiind reprezentat de litera de unitate a discului, urmată de caracterele „:\”. Exemplu : C:\ , D:\ .

Prin cale aferentă unui fişier se înţelege drumul de la dosarul rădăcină până la dosarul în care se găseşte fişierul respectiv. Calea este formată dintr-o serie de nume de foldere/subfoldere, separate prin caracterul \ (backslash). Exemplu de cale: D:\CNPCB\APLICATII\Subiecte bac.

Crearea unui folderClick dreapta de mouse în locaţia dorită pentru folder New Folder se scrie numele folder-ului.

Crearea unui fişierClick dreapta de mouse în locaţia unde va fi creat fişierul New se alege tipul fişierului (aplicaţia care va crea fişierul) din meniul contextual se scrie numele fişierului.

Copierea unui folder/fişierPrin operaţia de copiere se creează o copie a folder-ului sau fişierului respectiv într-o

altă locaţie. Astfel, în urma operaţiei de copiere, folder-ul/fişierul va exista în două locaţii.Există mai multe metode de copiere a unui folder/fişier:

a) click dreapta pe folder/fişier se alege opţiunea Copy se deschide folder-ul/discul destinaţie click dreapta în zona de lucru a ferestrei respective se alege opţiuneaPaste.b) se selectează folder-ul/fişierul (click cu mouse-ul) în meniul Edit se alege opţiunea Copy se deschide folder-ul/discul destinaţie în meniul Edit se alege opţiunea Paste.c) se selectează folder-ul/fişierul se apasă combinaţia de taste CTRL+C se deschide folder-ul/discul destinaţie se apasă combinaţia de taste CTRL.

Mutarea unui folder/fişierPrin operaţia de mutare se schimbă locaţia folder-ului/fişierului respectiv. Astfel, în

urma operaţiei de mutare, folder-ul/fişierul va exista într-o singură locaţie (alta decâtlocaţia iniţială).

Există mai multe metode de mutare a unui folder/fişier:a) click dreapta pe folder/fişier se alege opţiunea Cut se deschide folder-ul/discul destinaţie click dreapta în zona de lucru a ferestrei respective se alege opţiunea Paste.b) se selectează folder-ul/fişierul (click cu mouse-ul) în meniul Edit se alege opţiunea Cut se deschide folder-ul/discul destinaţie în meniul Edit se alege opţiunea Paste.c) se selectează folder-ul/fişierul se apasă combinaţia de taste CTRL+X se deschide folder-ul/discul destinaţie se apasă combinaţia de taste CTRL+V.

Redenumirea unui folder/fişierClick dreapta pe folder/fişierRename se scrie noul nume al folder-ului/fişierului.

44


2.3. Vizualizarea componetelor de bază a calculatoruluiComponentele principale ale calculatorului dumneavoastră se pot vizualiza dând un click dreapta pe pictograma Computer afişată pe ecran şi din meniul contextual apărut alegeţi opţiunea Properties.

Această opţiune va deschide fereastra System Properties în care se prezintă proprietăţile sistemului astfel:

2.4. Personalizarea desktop-uluiClick dreapta pe desktop din meniul afişat se alege opţiunea Personalize în

fereastra Display Properties există mai multe tab-uri ( Themes, Background, ScreenSaver, Appearance, Settings) care permit stabilirea temei, a imaginii ce va fi afişată pe ecran, alegerea economizorului de ecran şi setarea acestuia, modificarea aspectului exterior al desktop-ului şi stabilirea rezoluţiei monitorului.

Fereastra Themes Settings permite alegerea unei teme pentru elementele interfeţei sistemului de operare şi ale programelor instalate. O temă se defineşte printr-un ansamblu de elemente vizuale şi sonore ce definesc interfaţa grafică a sistemului de operare.

În fereastra Desktop Background se poate stabili o culoare a ecranului sau o imagine de fundal. Pentru alegerea unei culori a ecranului, se selectează Solid Color din câmpul Location, şi apoi se alege opţiunea de culoare dorită. În cazul în care culorile furnizate în paleta de culori nu sunt cele dorite, se poate alege opţiunea More.

Aici apare sistemul de operare instalat şi versiunea acestuia














































































Aici apare tipul de procesor şi memoria RAM














































































45


Dacă se doreşte stabilirea unei imagini ca fundal al ecranului, se selectează Windows Wallpaper din câmpul Location şi se alege imaginea dorită. Folosind butonul Browse putem alege pentru afişarea pe ecran orice imagine de pe hard disk.

După ce se selectează imaginea dorită, se alege modul în care va fi afişată pe ecran folosind opţiunile din partea de jos a ferestrei Desktop Background.

În situaţia în care există o perioadă de timp de repaos în lucru aveţi posibilitatea de a alege diferite opţiuni pentru ecranul monitorului dumneavoastră. Una din aceste opţiuni este activarea Screen Saver-ului.

Screen Saver-ul se activează din fereastra Personalization, opţiunea Screen Saver.

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe

tot ecranul

Afișare pe centrul ecranului














































































46


Opţiunea Window Color and Appearance din fereastra Personalization permite alegerea unui aranjament coloristic pentru elementele de interfaţă (ferestre, casete de dialog, etc.), indiferent dacă acestea aparţin unor programe preinstalate o dată cu sistemul de operare sau unor programe instalate de utilizator.

În această fereastră, accesând opţiunea Open classic appearance properties for more color options puteţi alege diferite aranjamente coloristice pe care sistemul de operare le are predefinite şi pe care să le aplice în mod unitar tuturor elementelor de interfaţă.

Dacă aceste culori predefinite nu vă plac, puteţi să vă alegeţi singuri propriile culori. Pentru aceasta va trebui să lucraţi cu meniul derulant Color din fereastra Advance Appearance pe care o deschideţi prin apăsarea butonului Advanced.

Opţiunea Display Settings din fereastra Personalization oferă posibilitatea de a schimba rezoluţia ecranului. Rezoluţia arată care este gradul de detaliere a imaginii afişate de un monitor. Cu cât rezoluţia suportată este mai mare, cu atât imaginea este de calitate

Puteţi personaliza proprietăţile screen-saver-ului selectat














































































Puteţi alege timpul după care porneşte screen saver-ul dacă calculatorul este nefolosit














































































Pentru afişarea ecranului de logare la ieşirea din Screen Saver














































































De aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul doritDe aici alegeţi screen saver-ul dorit

47


mai bună. Rezoluţia măsoară numărul de pixeli (puncte) afişaţi pe orizontală şi verticală. O rezoluţie de 1280 x 800 reprezintă un număr de 1280 de pixeli afişaţi pe orizontala ecranului şi un număr de 800 de pixeli afişaţi pe verticală.

Modificarea orei i dateișClick stanga pe ora afişată în bara de task-uri în fereastra Date and Time Properties

se fac modificările dorite referitoare la data calendaristică şi la ora sistemului de operare.

Modificarea volumuluiClick stanga pe simbolul din bara de task-uri se va afişa o fereastra care permite

modificarea opţiunilor pentru sunet.

Din meniul Resolution puteţi alege rezoluţia dorită (mai mare către dreapta)














































































De aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și oraDe aici puteţi modifica data și ora

48


Stabilirea/ modificarea tastaturiiClick pe butonul Start Control Panel Regional and Language Options

Keyboards and Languages click pe butonul Change keyboards în fereastra ce se va afişa se adaugă/şterge limba dorită cu ajutorul butoanelor Add, Remove.

Utilizarea tastei PrintScreenTasta PrintScreen este folosită pentru a realiza capturi de imagini ce sunt afişate pe

ecran. Atunci când pe ecran este afişată imaginea dorită se apasă tasta PrintScreen se deschide aplicaţia Paint sau aplicaţia Word meniul Edit se alege opţiunea Paste ( sau, direct: se apasă combinaţia de taste Ctrl+V ).

Instalarea şi dezinstalarea unei aplicaţiiInstalarea unei aplicaţiiAplicaţiile software se comercializează pe discuri CD. O aplicaţie se instalează astfel: se introduce CD-ul în unitatea de CD-ROM se lansează în execuţie programul de instalare a produsului software ( de obicei numele acestui program este Setup.exe ) se parcurg paşii impuşi de programul de instalare, răspunzând la întrebări atunci când este cazul trecerea de la un pas la altul al instalării se face apăsând pe butonul Next.

Dezinstalarea unei aplicaţiiClick pe butonul Start Control Panel Programs and features se selectează

aplicaţia ce va fi dezinstalată click dreapta pe programul pe care vrem sa-l dezinstalamsi Uninstall.

2.5. Recycle Bin - tergere fişierelor şi refacerea acestoraș

Dacă sunteţi sigur că nu mai aveţi nevoie de un anumit director sau fişier, pentru a elibera spaţiul ocupat de acesta, puteţi alege opţiunea de a şterge fişierul sau directorul respectiv.

Fişierul şters va fi mutat automat în Recycle Bin, care este asemănător cu un coş în care dumneavoastră aruncaţi documentele ce nu vă mai trebuiesc. Recycle Bin permite stocarea temporară a dosarelor, fişierelor sau aplicaţiilor şterse, de unde pot fi ulterior recuperate sau eliminate definitiv.Un fişier poate fi şters prin una din următoarele modalităţi:

selectaţi fişierul pe care doriţi să îl ştergeţi şi apoi apăsaţi butonul Delete existent pe tastatură.

Pe ecran va apărea o fereastră de dialog care vă cere să confirmaţi ştergerea fişierului şi trimiterea lui în Recycle Bin.

49


Pentru a şterge fişierul apăsaţi butonul Yes. În cazul în care vă răzgândiţi asupra operaţiei de ştergere sau dacă aţi apăsat din greşeală tasta Delete, daţi click pe butonul No.

executaţi click dreapta pe fişierul respectiv şi apoi alegeţi opţiunea Delete din meniul apărut. în fereastra Explorer apăsaţi butonul Organize și apoi alegeți comanda Delete.

Dacă atunci când ştergeţi un fişier nu vreţi ca acesta să fie trimis în Recycle Bin, ci să fie şters definitiv, puteţi apăsa simultan tastele Shift+Del.

Dacă aţi şters din greşeală un document de care mai aveţi nevoie, sistemul de operare vă oferă posibilitatea de a recupera fişierul sau directorul şters. Pentru a recupera un fişier din Recycle Bin va trebui să parcurgeţi următorii paşi: Pasul 1 – deschideţi Recycle Bin; Pasul 2 – selectaţi fişierul pe care doriţi să îl recuperaţi şi apoi apăsaţi butonul Restore this item sau executaţi click dreapta pe fişier şi alegeţi opţiunea Restore.

Fişierul va fi adus exact în locul în care se afla atunci când a fost şters.Ca orice coş în care aruncaţi fişierele de care nu mai aveţi nevoie, Recycle Bin se umple. De aceea, din când în când, el trebuie golit, eliberat de fişierele componente, pentru ca şi alte fişiere pe care le ştergeţi să poată fi depozitate aici.

Atunci când alegeţi să goliţi Recycle Bin trebuie să fiţi foarte siguri că nu mai aveţi nevoie de fişierele la care renunţaţi, deoarece, odată şterse, fişierele din Recycle Bin ele nu mai pot fi recuperate.

Golirea coşului se realizează din meniul File – Empty Recycle Bin din fereastra

Explorer, apăsarea butonului sau prin apăsarea butonului dreapta al mouse-ului pe iconiţa aflată pe desktop şi alegerea opţiunii Empty Recycle Bin din meniul apărut.

Pe ecran va apărea o casetă de dialog ce vă cere să confirmaţi ştergerea definitivă a fişierelor.

Pentru a şterge fişierele definitiv apăsaţi butonul Yes.

Dacă doriţi ca toate documentele şterse să nu mai fie depozitate temporar în Recycle Bin, ci să fie şterse definitiv, puteţi bifa caseta Do not move files to the Recycle Bin. Remove files immediately when deleted din fereastra Recycle Bin Properties, obţinută dând click dreapta pe Recycle Bin şi alegând opţiunea Properties.

50


2.6. Gestionarea imprimării

La un sistem de calcul pot fi legate mai multe imprimante. Înainte de a lansa în execuţie imprimarea propriu-zisă, utilizatorul poate alege imprimanta care va fi utilizată.

Din toate imprimantele ce sunt conectate la calculator, numai una are atributul de imprimantă implicită. Aceasta înseamnă ca dacă înainte de procesul de imprimare utilizatorul nu alege o imprimantă anume, imprimarea se va face folosind imprimata implicită.

Stabilirea imprimantei impliciteClick pe butonul Start Devices and Printers click dreapta pe imprimanta dorită Set as Default Printer.

Instalarea unei imprimante noiClick pe butonul Start Devices and Printers click dreapta in zona printers se

alege opţiunea Add printer se parcurg paşii expertului de instalare ( trecerea de la un pas la altul de face apăsând pe butonul Next) se răspunde la întrebările necesare instalării: tipul imprimantei (locală sau în reţea), portul utilizat (de obicei LPT1:), producător, se poate atribui un nume imprimantei, se stabileşte dacă imprimanta este partajată sau nu etc. se apasă butonul Finish imprimanta va apărea în fereastra Printers and Faxes.

51


Capitolul 3: Editarea textelor- Procesorul de text Microsfot Word

3.1. Opera ii de bazățAplicaţia Microsoft Word face parte din pachetul de programe Microsoft Office,

alături de Microsoft Excel, Microsoft PowerPoint şi Microsoft Access. Aceste programe pot lucra independent sau împreună pentru a uşura activitatea utilizatorului. WORD este un puternic procesor de texte şi are facilităţi încorporate care permit crearea şi salvarea documentelor. Aplicaţia asigură funcţiile elementare ale unui editor de texte, şi anume: introducerea textului, stabilirea diferitelor tipuri de caractere, definirea diferitelor tipuri de pagină, alinierea automată a textului, aranjarea textului în pagină, tipărirea textului. Noile versiuni ale aplicaţiei aduc noutăţi privind procesul de automatizare a editării (crearea de stiluri, verificarea ortografică şi gramaticală automată, asistenţi Office

Assistant care oferă informaţii de tip Help în funcţie de activitatea desfăşurată de utilizator), modalităţi rapide de trasare şi formatare a tabelelor, posibilităţi suplimentare de desenare (efecte 3D, umbre şi texturi), suport multilingv pentru editarea de texte în mai multe limbi europene.

Lansarea aplicaţieiClick pe butonul Start Programs Microsoft Word

52


Crearea unui document nouLa lansarea Word-ului se deschide fereastra aplicaţiei fereastra conţine un

document necompletat se editează textul dorit se salvează documentul.

Salvarea unui documentMeniul File Save se specifică numele documentului în secţiunea File Name

(Nume fişier) şi locaţia în care va fi salvat, în secţiunea Save in (Salvare în) click pe butonul Save (Salvare).

Deschiderea unui document existentMeniul File Open în secţiunea Open in (Privire în) se caută documentul în

folder-ul în care a fost salvat se selectează fişierul click pe butonul Open (Deschidere).

Închiderea unui document

După salvarea documentului, acesta poate fi închis click pe butonul din partea dreapta-sus a ferestrei.

Selectarea textuluia) cu mouse-ul: click în faţa textului ce va fi selectat se ţine butonul mouse-ului apăsat

se deplasează mouse-ul la sfârşitul textului care se doreşte selectat se eliberează butonul mouse-ului.

b) cu tastatura: se poziţionează cursorul mouse-ului la începutul textului ce va fi selectat se ţine tasta Shift apăsată se apasă tasta până când este selectat tot textul dorit. Pentru a selecta un rând întreg : se poziţionează cursorul mouse-ului la începul rândului se apasă combinaţia de taste Shift + End.

Copierea textului

a) se selectează textul click dreapta pe textul selectat Copy se poziţionează cursorul în poziţia în care va fi copiat textul click dreapta Paste.b) se selectează textul se apasă combinaţia de taste CTRL+C se poziţionează cursorul în poziţia în care va fi copiat textul se apasă combinaţia de taste CTRL+V.c) se selectează textul meniul Edit Copy se poziţionează cursorul în poziţia în care va fi copiat textul meniul Edit Paste.

d) se selectează textul se apasă pe butonul din bara de instrumente se

poziţionează cursorul în poziţia în care va fi copiat textul se apasă pe butonul din bara de instrumente.

53


Mutarea textuluia) se selectează textul click dreapta pe textul selectat Cut se poziţionează cursorul în poziţia în care va fi mutat textul click dreapta Paste.

b) se selectează textul se apasă combinaţia de taste CTRL+X se poziţionează cursorul în poziţia în care va fi mutat textul se apasă combinaţia de taste CTRL+V.c) se selectează textul meniul Edit Cut se poziţionează cursorul în poziţia în care va fi mutat textul meniul Edit Paste.

d) se selectează textul se apasă pe butonul din bara de instrumente se

poziţionează cursorul în poziţia în care va fi mutat textul se apasă pe butonul din bara de instrumente.

Ştergerea textuluiSe selectează textul se apasă tasta Delete.

Inserarea caracterelor specialeCaracterele speciale sunt simboluri care nu pot fi introduse cu ajutorul tastaturii.

Se poziţionează cursorul în locul în care va fi introdus simbolul meniul Insert Symbol se selectează simbolul dorit click pe butonul Insert.

Formatarea textuluiFormatarea textului se referă atât la alegerea tipului de font, a stilului fontului, a

dimensiunii sau culorii lui, cât şi la alegerea distanţei (spaţierii) dintre caractere. Înainte de a face orice formatare, textul trebuie selectat. Dacă nu este selectat un text, atunci formatările

54


stabilite se vor aplica textului care se va introduce începând cu poziţia curentă a cursorului text (punctului de inserţie).

Formatările se realizează din meniul Pornire secţiunea Font. Aceasta secţiune conţine butoane şi casete cu comenzile şi selecţiile cele mai uzuale.

Schimbarea tipului de font aplicat textului1. Se selectează textul ce se doreşte a fi modificat.2. În secţiunea de formatare se dă clic pe lista cu tipurile de font, din care se alege tipul dorit. Exemplu: Times New Roman, Arial, Gotic, etc.

Schimbarea dimensiunii (mărimii) fontului aplicat textului:1. Se selectează textul ce se doreşte a fi modificat.2. În secţiunea de formatare se selectează dimensiunea din lista Dimensiune Font, sau se tastează ovaloare în casetă şi apoi se apasă tasta Enter.

a) tabul Font se alege fontul, dimensiunea caracterelor, stilul caracterelor, culoarea acestora şi diferite efecte click pe butonul OK.

b) tabul Advanced- Caracter Spacing se alege spaţiul dintre caractere (extins, condensat)

55


c) tabul Effects se aleg diferite animaţii pentru text.

Folosirea formatării de tip: Aldin (Bold), Cursiv (Italic), Subliniere (Underline)Secţiunea de instrumente Formatting conţine butoane şi liste derulante care permit

scrierea cu caractere aldine, cursive sau subliniate. Cum aplicăm formatare de tip Bold (aldină, îngroşată) ?1. Selectăm textul pe care dorim să-l modificăm.2. În bara Formatting facem clic pe butonul Bold . Cum aplicăm formatare de tip Italic (cursivă) ?1. Selectăm textul pe care dorim să-l modificăm.2. În bara Formatting facem clic pe butonul Italic .Notă - Se poate folosi şi caseta de dialog Font pentru a realiza aceste operaţii.- Pentru a renunţa la formatarea Bold sau Italic, cu textul respectiv selectat, se dezactivează butonul corespunzător din secţiunea Formatting. Cum aplicăm formatare de tip Underline (subliniere) ?1. Selectăm textul pe care dorim să-l modificăm.2. În bara Formatting dăm clic pe butonul Underline. Textul va fi subliniat cu o linie simplă.Dacă se doreşte o altfel de subliniere atunci cu textul selectat se alege din lista derulantă asociată butonului de subliniere felul dorit. Din listele Underlining şi Color se pot alege diverse stiluri şi culori de subliniere.

Pentru a sublinia numai cuvintele nu şi spaţiul dintre cuvinte se alege opţiunea Doar cuvinte din caseta de dialog Font.Exemplu:Din fila Font Effects se pot selecta diverse alte formatări care să fie aplicate textului (text tăiat cu o linie, culoare text, transformarea literelor în majuscule/ minuscule, scriere în relief, umbră, blinking etc.).Notă: Din fila Position a casetei Character se poate modifica spaţiul dintre caractere. Se pot dispersa sau condensa caracterele unui text selectat, dacă în lista Spacing se alege Expanded (extinsă) sau Condensed (condensată) iar în caseta by: se introduce distanţa cu care se doreşte să se extindă sau să se micşoreze spaţierea dintre caractere. Această casetă este inactivă dacă selectaţi Default în caseta Spacing.

56


font text îngroşat (Bold)

dimensiune text înclinat (Italic)

culoarea textului text subliniat (Underline)

Modificarea cazuluiModificarea cazului înseamnă transformarea unui text scris într-un anumit fel

(minuscule, majuscule, titlu etc.) într-un text scris în alt fel. De exemplu, transformarea unui text scris cu minuscule într-un text scris cu majuscule.

Se selectează textul meniul Home font - Change case se alege stilul dorit click pe butonul OK.

Căutarea unui cuvânt sau fraze într-un documentMeniul Edit Find în fereastra ce apare se scrie cuvântul căutat în secţiunea Find what click pe butonul Find Next.

57


Înlocuirea unui cuvânt sau fraze într-un documentMeniul Edit Replace în secţiunea Find what se va scrie cuvântul ce va fi

înlocuit, iar în secţiunea Replace with se va scrie cuvântul cu care se va face înlocuirea click pe butonul Find Next dacă a fost găsit cuvântul/fraza click pe butonul Replace(pentru înlocuirea primei apariţii) sau pe butonul Replace All (pentru înlocuirea tuturor apariţiilor).

3.2. Formatarea paragrafelor

Alinierea textului:la stânga, centru, dreapta, stânga-dreapta (Justified)

Alinierea orizontală a textului dintr-un paragraf determină aspectul marginilor liniilor paragrafului: aliniere la stânga, aliniere la dreapta, la centru sau aliniere stânga-dreapta.

Aliniere la stânga (Align Left) - liniile paragrafului vor fi aliniate în partea stângă.

Aliniere la dreapta (Align Right) - liniile paragrafului vor fi aliniate în partea dreaptă.

La centru (Centered) - liniile paragrafului vor fi centrate.

Stânga-dreapta (Justified) - liniile paragrafului vor fi aliniate atât în partea stângă cât şi în partea dreaptă (spaţiile dintre cuvintele textului selectat vor fi condensate sau extinse).

Spaţierea rândurilor unui paragrafSpaţierea rândurilor stabileşte dimensiunea spaţiului vertical dintre liniile textului unui

paragraf. În mod obişnuit liniile de text sunt spaţiate la un rând.

Spaţierea rândurilor unui paragraf se realizează astfel:

1. Se selectează paragraful/paragrafele.

2. Se deschide caseta de dialog Paragraph.

3. Se alege spaţierea Interlinie dintre liniile de text Single (La un rând), Double (La două rânduri) etc.

4. Se execută clic pe butonul OK pentru a închide caseta.

58


Modificarea stilului listelor

În Word se pot crea automat liste cu marcatori sau liste numerotate în timpul tastăriitextului, sau se pot adăuga rapid marcatori sau numere la liniile de text deja introduse. Un marcator sau o numerotare apare în faţa primului rând din paragraf. Pentru crearea listelor numerotate sau marcate se poate folosi bara de instrumente Paragraf.

Adăugarea de marcatori sau numerotări la textul existent utilizând bara Formatting1. Se selectează textul ce urmează a fi marcat sau numerotat.2. Din secţiunea Paragraf se activează prin clic, butonul Marcatori.Listele obţinute prin utilizarea acestor butoane conţin un anumit marcator (sau un anumit tip de numerotare) şi folosesc un spaţiu prestabilit între marcator (sau număr) şi textul care urmează.

Ştergerea (eliminarea) marcatorilor sau a numerotărilor din faţa textului1. Se selectează paragrafele de la care se doreşte eliminarea marcatorilor sau numerotării.2. Din secţiunea Paragraf se dezactivează prin clic butonul corespunzător tipului de listă.Notă: Word oferă posibilitatea de a define noi tipuri de marcatori saude numerotări.

Adăugarea unui chenar unuia sau mai multor paragrafe1. Se selectează paragraful (paragrafele) la care se va aplica chenarul.2. Se dă clic pe butonul Borduri exterioare din secţiuneaParagraf.

Adăugarea unei culori de fundal unui paragraf1. Se selectează paragraful sau paragrafele.2. Se dă clic pe butonul Umbrire din secţiunea Paragraf.

59


Editorul are anumite valori implicite pentru listele maracte şi cele numerotate. Pentru a schimba aceste valori: se selectează elementele listei click dreapta Bullets and Numbering se alege stilul dorit, de unde începe numerotarea (în cazul listelor numerotate), se poate particulariza lista click pe butonul OK.

Formatarea paginilorSchimbarea dimensiunii paginii, a orientării şi marginilor

Utilizatorul poate stabili dimensiunea foii de hârtie, orientarea paginilor din document, precum şi marginile libere ce se vor lăsa de la marginea foii fizice până la textul din pagină.

Word utilizează stiluri de pagină pentru a stabili orientarea paginilor în document. Pentru ca în acelaşi document să aveţi pagini orientate şi Portret şi Vedere trebuie să aveţi definite cel puţin două stiluri de pagină, unul să utilizeze orientarea portrait şi celălalt orientarea landscape.Schimbarea mărimii paginii şi a orientării pentru stilul curent de pagină1. Se alege panglica (ribbon) cu numele Aspect pagină.2. Se face apoi clic pe butonul pentru deschiderea casetei de dialogIniţializare pagină- Dimensiunea foii de hârtie se alege din lista Dimensiune hârtie, tabul Hârtie. Dimensiunile foii alese apar în câmpurile Lăţime şi Înălţime. Se poate indica o dimensiune personalizată de pagină dacă se introduc alte dimensiuni în aceste câmpuri.- Orientarea paginii se stabileşte în tabul Margini, secţiunea Orientare prin clic pe una dintre variante, Portret (tip portret) sau Vedere (tip vedere).- În zona Margini se stabilesc marginile, care se lasă pentru foaia de hârtie, în casetele Sus, Jos, Stânga, Dreapta.- În zona Se aplică la se alege, căror pagini li se aplică formatarea;3. Clic pe butonul OK pentru a închide caseta Iniţializare pagină.

60


Borduri şi umbrireEditorul permite aplicarea de linii de bordură şi umbrire paragrafelor selectate,

celulelor unui tabel, imaginilor, textelor selectate, paginilor şi diferitelor obiecte.Se selectează obiectul care va avea bordură meniul Format Borders and

Shading în fereastra Borders and Shading există trei file:Borders linii de bordură = se aplică la nivel de text, paragraf, celulă a unui tabel,imagine etc.Page Borders borduri de pagină = se aplică pentru paginăShading umbrire (haşurare) = se stabileşte culoarea din interiorul bordurii.

61


Insrarea întreruperilor de paginăLa introducerea textului, trecerea se face automat, atunci când s-a ajuns la sfârşitul unei

pagini. Uneori, este necesară trecerea la o nouă pagină, chiar dacă precedenta nu a ajuns la sfârşit.

Se poziţionează cursorul în poziţia în care va începe noua pagină meniul Insert Break Page Break click pe butonul OK.

Inserarea unei întreruperi de pagină cu ajutorul tastaturii:

se apasă combinaţia de taste CTRL+ENTER.

Ştergerea unei întreruperi de pagină:

se selectează întreruperea de pagină se apasă una din tastele Delete sau Backspace.

Antete şi subsoluriAntetul conţine informaţii care apar pe fiecare pagină a documentului, informaţii ce

sunt situate în partea de sus a documentului. Antetul este plasat în zona dintre marginea superioară a hârtiei şi marginea de sus.

Subsolul conţine informaţii care apar pe fiecare pagină a documentului, informaţii ce sunt situate în partea de jos a documentului. Subsolul este plasat între marginea de jos şi marginea inferioară a hârtiei.

Meniul Insert Header and Footer zonele în care se vor edita informaţiile pentru antet şi subsol sunt delimitate de un dreptunghi este afişată şi bara de instrumente Header and Footer. Textul din antet şi subsol va fi afişat cu litere estompate.

Numerotarea paginilorMeniul Insert Page Numbers se stabilesc: poziţia în care vor fi afişate

numerele de pagină (partea de sus sau partea de jos a paginii), alinierea (stânga, centru,dreapta), se stabileşte dacă prima pagină va fi sau nu numerotată, se setează formatul afişării numerelor şi de la ce număr începe numerotarea click pe butonul OK.

62


Formatarea documentuluiMeniul Page Layout Page setup în fereastra Page Setup se stabilesc:

dimensiunea hârtiei, marginile (distanţele între zona de editare a textului şi marginile de sus, jos, stânga şi dreapta), modul de orientare a paginii (portrait sau landscape) click pe butonul OK.

3.3. Tabelele

Crearea tabelelorMeniul Table Insert Table se specifică numărul de linii şi de coloane ale

tabelului click pe butonul AutoFormat se alege un format pentru tabel click pe butonul OK click pe butonul OK.

Selectarea elementelor dintr-un tabel Selectarea unei coloane: click cu mouse-ul deasupra primei celule din coloana

respectivă.

Selectarea unei linii: click cu mouse-ul în faţa primei celule din linia respectivă.

63


Selectarea unui grup de celule: click pe prima celulă din grup se ţine butonul mouse- ului apăsat se deplasează mouse-ul până la ultima celulă din grup se eliberează butonul mouse-ului.

Inserarea unei linii într-un tabel

a) se selectează linia din tabel unde va fi inserată noua linie meniul Table Insert Rows Above / Rows Below.

b) se selectează linia din tabel unde va fi inserată noua linie click dreapta pe linia selectată Insert Row.

c) se poziţionează cursorul la sfârşitul liniei după care va fi inserată noua linie (în afaratabelului) se apasă tasta Enter.

d) se poziţionează cursorul în ultima celulă din cadrul liniei după care va fi inserată noua linie se apasă tasta Tab.

Inserarea unei coloane într-un tabela) se selectează coloana din tabel unde va fi inserată noua coloană meniul Table

Insert Columns to the Left / Columns to the Right.b) se selectează coloana din tabel unde va fi inserată noua coloana click dreapta pe

coloana selectată Insert Columns.

Ştergerea unei liniia) se selectează linia care va fi ştearsă meniul Table Delete Rows.b) se selectează linia care va fi ştearsă click dreapta pe selecţie Delete Rows.

Ştergerea unei coloanea) se selectează coloana care va fi ştearsă meniul Table Delete Columns.b) se selectează coloana care va fi ştearsă click dreapta pe selecţie Delete

Columns.

Îmbinarea celulelorA îmbina două sau mai multe celule = a uni celulele respective.

Se selectează celulele care vor fi îmbinate click dreapta pe selecţie Merge Cells.

Scindarea celulelorA scinda o celulă = a împărţi o celulă în două sau mai multe celule.

Click în interiorul celulei click dreapta Split Cell se stabileşte numărul de linii şi de coloane care vor exista în cadrul celulei ce va fi scindată.

64


Modificarea bordurii tabelului/a unei celule din tabelClick dreapta în interiorul tabelului Borders and Shading se alege tipul de bordură dorit, eventual şi culoarea de fundal (fila Shading) se specifică nivelul la care se aplică bordura aleasă: tabel sau celula selectată click pe OK.

Schimbarea direcţiei de scriere a textului

Se selectează liniile/coloanele click pe butonul din bara de instrumente

Ordonarea valorilor dintr-o coloană

Se selectează coloana click pe unul din butoanele din bara de instrumente

(ordonare crescătoare) sau (ordine descrescătoare).

Însumarea automată a valorilor din coloanele numericeSe adaugă o nouă linie şi în dreptul coloanei respective se poziţionează cursorul mouseului

click pe butonul din bara de instrumente.

3.4. ImaginiInserarea unei imagini

65


a) se poziţionează cursorul în locul unde va fi inserată imaginea meniul Insert Picture From File se caută în structura de foldere imaginea dorită click pe butonul Insert.

b) se poziţionează cursorul în locul unde va fi inserată imaginea meniul InsertPicture Clip Art se caută imaginea dorită din galeria de imagini a aplicaţiei Word sau de pe web click pe butonul Insert.

Redimensionarea unei imagini

Click pe unul din colţurile imaginii se ţine butonul mouse-ului apăsat se deplasează mouse-ul înspre exterior (pentru mărire) sau înspre interior (pentru micşorare).

Copierea unei imaginia) se selectează imaginea (click pe imagine) click dreapta pe imaginea selectată

Copy se poziţionează cursorul în poziţia în care va fi copiată imaginea click dreapta Paste.

b) se selectează imaginea se apasă combinaţia de taste CTRL+C se poziţionează cursorul în poziţia în care va fi copiată imaginea se apasă combinaţia de taste CTRL+V.

c) se selectează imaginea meniul Edit Copy se poziţionează cursorul în poziţia în care va fi copiată imaginea meniul Edit Paste.

d) se selectează imaginea se apasă pe butonul din bara de instrumente se poziţionează cursorul în poziţia în care va fi copiată imaginea se apasă pe butonul

din bara de instrumente.

Mutarea unei imaginia) se selectează imaginea click dreapta pe imaginea selectată Cut se

poziţionează cursorul în poziţia în care va fi mutată imaginea click dreapta Paste.b) se selectează imaginea se apasă combinaţia de taste CTRL+X se poziţionează

cursorul în poziţia în care va fi mutată imaginea se apasă combinaţia de tasteCTRL+V.

c) se selectează imaginea meniul Edit Cut se poziţionează cursorul în poziţia în care va fi mutată imaginea meniul Edit Paste.

d) se selectează imaginea se apasă pe butonul din bara de instrumente se poziţionează cursorul în poziţia în care va fi mutată imaginea se apasă pe butonul

din bara de instrumente.

Ştergerea unei imaginiSe selectează imaginea se apasă tasta Delete.

Rotirea unei imagini

Se selectează imaginea click dreapta pe imagine si se selecteaza size and position sau se roteşte imaginea cu ajutorul mouse-ului din punctul verde.

66


3.5. Imprimarea

Vizualizarea documentului înainte de imprimareMeniul File Print Preview

Stabilirea opţiunilor de imprimare şi imprimarea documentuluiMeniul File Print se alege imprimanta se stabilesc paginile care vor fi imprimate se stabileşte numărul de exemplare ce vor fi imprimate de la copies se stabilesc proprietăţi de imprimare: calitatea imprimării, culoarea imprimării (color sau alb/negru) click pe butonul Print.

67


Capitolul 4. Utilizarea programului de calcul tabelar-Microsoft Excel

Microsoft Excel este un program de calcul tabelar. O aplicaţie de calcul tabelar este un program specializat în prelucrarea datelor organizate sub formă de tabele. Facilităţi oferite de aplicaţia de calcul tabelar Excel: introducerea datelor se poate face manual sau automat (preluate dintr-un fişier), calculele matematice, chiar de complexitate ridicată, sunt efectuate cu uşurinţă, datele pot fi reprezentate sub formă grafică.

Un document Excel este un caiet cu foi de calcul (WorkBook), acre conţine mai multe foi de calcul (Sheet), prima dintre ele fiind activă la lansarea aplicaţiei. O foaie de calcul este un tabel în care se pot introduce şi manipula date de natură diferită: text, valori numerice, formule matematice, reprezentări grafice.

Într-o foaie de calcul, fiecare coloană este identificată prin litere, începând cu A, iar fiecare linie prin numere, începând cu 1. La intersecţia unei linii cu o coloană se găseşte o celulă a cărei adresă este dată de litera coloanei şi numărul liniei (exemplu: A3, H5, B20).Lansarea aplicaţiei

Click pe butonul Start → All Programs → Microsoft Office 2010 →Microsoft Excel 2010

68


Introducerea datelor

Click asupra celulei în care se vor introduce datele (text sau valori numerice) → seintroduc datele → click în altă celulă sau se apasă tasta Enter.

Salvarea unui document Excel (WorkBook)

Meniul File → Save → se specifică numele documentului în secţiunea File Name (Nume fişier) şi locaţia în care va fi salvat, în secţiunea Save in (Salvare în) →click pe butonul Save (Salvare)

69


Deschiderea unui document existent

Meniul File → Open → în secţiunea Open in (Privire în) se caută documentul în folder-ul în care a fost salvat → se selectează fişierul → click pe butonul Open (Deschidere).

Selectarea datelorSelectarea unui grup de celule: click asupra primei celule din grup → se ţine butonul

mouse-ului apăsat → se deplasează mouse-ul spre ultima celulă din grup → se eliberează butonul mouse-ului.Selectarea unei coloane: click pe litera coloanei.Selectarea unei linii: click pe numărul liniei.

70


Selectarea unei foi de calcul: click în colţul stânga sus (vezi figura).

Copierea coţinutului unui grup de celule în alte celule din aceeaşi foaie de calculsau în altă foaie de calcul

Se selectează grupul de celule → click dreapta pe selecţie → Copy → se selectează foaia de calcul în care se va face copierea → se selectează grupul de celule destinaţie → click dreapta pe selecţie → Paste.

Obs. Se poate folosi orice metodă de copiere studiată anterior.Mutarea coţinutului unui grup de celule în alte celule din aceeaşi foaie de calcul sau

în altă foaie de calculSe selectează grupul de celule → click dreapta pe selecţie → Cut → se selectează

foaia de calcul în care se va face mutarea → se selectează grupul de celule destinaţie → click dreapta pe selecţie → Paste.

Obs. Se poate folosi orice metodă de mutare studiată anterior.

Ştergerea conţinutului unei celule/grup de celule

celule → Se selectează celula/grupul de se apasă tasta Delete.Ştergerea unei celule

Click dreapta pe celulă → Delete.Ştergerea unei linii

71


Click dreapta pe numărul liniei → Delete.Ştergerea unei coloane

Click dreapta pe litera coloanei → Delete.Inserarea unei linii

Click dreapta pe numărul liniei unde va fi inserată noua linie → Insert.Inserarea unei linii

Click dreapta pe litera coloanei unde va fi inserată noua coloană → Insert.

Modificarea dimensiunilor unei coloane/liniiClick pe marginea dreaptă a coloanei → se ţine butonul mouse-ului apăsat → se

deplasează mouse-ul spre dreapta (pentru mărire) sau spre stânga (pentru micşorare) până se ajunge la dimensiunea dorită → se eliberează butonul mouse-ului.

Click pe marginea de jos a liniei → se ţine butonul mouse-ului apăsat → se deplasează mouse ul în jos (pentru mărire) sau în sus (pentru micşorare) până se ajunge la dimensiunea dorită → se eliberează butonul mouse-ului.

Sortarea datelor după unul sau mai multe criterii

72


Se selectează datele care vor fi sortate → meniul Data → Sort → se specifică criteriile de sortare (colaonele după care se va face sortarea) în secţiunile Sort By şi precum şiordinea de sortare (ascendent sau descendent) → click pe butonul OK.

Filtrarea datelorFiltrarea datelor = afişarea doar a datelor care îndeplinesc anumite condiţii.

Click pe litera coloanei în care se va face filtrarea → meniul Date → Filter → AutoFilter.

73


4.1. FORMULE

Introducerea unei formule simple într-o celulăFormulele permit efectuarea calculelor în cadrul foii de calcul. Când se folosesc formule, Excel va recalcula automat rezultatul la orice modificare a valorilor numerice care participă la respectivul calcul.

Paşii necesari pentru introducerea unei formule:1. se selectează celula în care se va scrie formula.2. se tastează semnul „=” pentru a începe introducerea formulei.3. se introduc coordonatele primei celule sau click pe celulă cu mouse-ul.4. se introduce operatorul .5. se introduc coordonatele următoarei celule implicate în calcul sau click pe celulă cu mouse-ul.6. se repetă paşii 4 şi 5 de câte ori este necesar.7. se apasă tasta Enter.

Operatori matematici:Operator Operaţia+ Adunare- Scădere* Înmulţire/ Împărţire^ Ridicare la putere

Formulele se pot scrie în zona de formule sau în celula respectivă. Dacă formula se scrie în zona pentru formule: se selectează celula în care se doreşte afişarea rezultatului → se mută cursorul în zona de formule ( fx ) → se scrie formula → se apasă Enter sau click pe

butonul .După apăsarea tastei Enter, în celula în care a fost scrisă formula, va apărea rezultatul:

4.2. FUNCŢIIFuncţiile aplicaţiei Excel sunt instrumente încorporate de calcul care pot

efectua calcule complexe din diverse domenii (baze de date, statistic, matematic, financiar, analitic, etc.).

Orice funcţie este compusă din denumirea funcţiei şi argumentele funcţiei, precizate între paranteze rotunde. Există şi funcţii de tip volatil, fără argumente, dar

74


chiar şi în cazul lor, după denumirea funcţiei apar două paranteze rotunde (). nume_funcţie (argumente)

Multe dintre funcţii au mai multe argumente, constituite într-o listă de argumente. Separatorul de listă este punct şi virgulă (;) pentru setul de opţiuni regionale româneşti.

Funcţiile sunt formule predefinite care efectuează anumie operaţii (suma, maximul, media mai multor valori).

Introducerea unei funcţii într-o celulă1. se selectează celula în care va fi scrisă funcţia.2. se tastează semnul „=” pentru a începe introducerea funcţiei.3. se scrie numele funcţiei urmat de o paranteză deschisă.4. se selectează grupul de celule.5. se închide paranteza (opţional).6. se apasă tasta Enter.

OBS. Funcţiile pot fi scrise, la fel ca şi formulele, în zona de formule.Funcţii

Funcţia Operaţiasum Suma valorilor din celulele selectateproduct Produsul valorilor din celulele selectatemax Maximul valorilor din celulele selectatemin Minimul valorilor din celulele selectateaverage Media aritmetică a valorilor din celulele selectate

Introducerea funcţiei pentru calculul mediei

Copierea formulelor/funcţiilorSelectaţi celula care conţine formula →

click pe punctul de selectare (colţul dreapta jos al celulei) până când cursorul mouse-ului ia forma + → se ţine butonul mouse-ului apăsat → se deplasează mouse-ul până când se acoperă întregul grup de celule → se eliberează butonul mouse-ului:

75


Funcţii matematiceFuncţiile din categoria Matematice şi trigonometrice se întind de la simple formule

pentru efectuarea unor calcule elementare până la funcţii complexe, mai degrabă utile unui matematician decât utilizatorului mediu al aplicaţiei Excel.

SUMFuncţia SUM adună valorile precizate drept argumente.Sintaxa: SUM (număr1; număr 2; ...) unde număr 1, număr 2, ... sunt de la 1 la 30 de argumente pentru care se va obţine însumarea.Exemple: SUM(A2:A8) SUM(3;5) SUM(B2:B7;23) Observaţie: Funcţia SUM poate fi apelată printr-o facilitate suplimentară oferită de utilizarea butonului Sum de pe bara de formule. Există două variante, în funcţie de poziţia celulei rezultat relativ la zona argumentelor, şi anume:a) dacă celula rezultat este adiacentă blocului de argumente (dedesubtul sau la dreapta acestuia), atunci se selectează celula rezultat, se apasă butonul Sum şi se confirmă introducerea formulei cu tasta Enter.b) dacă celula rezultat nu este adiacentă argumentelor, se apasă butonul Sum, se precizează între parantezele funcţiei argumentele (prin tastare sau prin selectare), apoi se confirmă introducerea formulei cu tasta Enter.

SUMIFFuncţia SUMIF adună argumentele specificate printr-un criteriu dat.Sintaxa: SUMIF(zonă;criterii;zonă_sumă), unde:

76


-zona reprezintă celulele ce vor fi evaluate de criteriul dat criterii reprezintă criteriul, sub forma unui număr, expresie sau text, care stabileşte care celule vor intra în adunare -zonă_sumă reprezintă celulele supuse operaţiei de adunareObservaţii: 1) vor fi adunate doar acele celule din zona zonă_sumă al căror corespondent din zona zonă îndeplinesc criteriul specificat;2) dacă se omite argumentul zonă_sumă, atunci vor fi supuse adunării celulele din zona aleasă;Exemplu:Suma acelor valori vândute ale căror adaosuri sunt mai mari decât 1 000 000=SUMIF(B2:B5;”>1000000”;A2:A5) = 14 000 000Suma adaosurilor mai mari de 1 000 000=SUMIF(B2:B5;”>1000000”) = 2 800 000

COUNTIFFuncţia COUNTIF numără, dintr-o zonă de celule, doar pe acelea care îndeplinesc un

criteriu dat.

Sintaxa: COUNTIF(zonă;criteriu) unde zonă reprezintă zona în care se va face numărarea

criteriu reprezintă un criteriu de selectare, sub formă de număr, expresie sau text.

Exemplu: Numărul elevilor cu numele Vlad

=COUNTIF(A13:B16;”vlad”) = 2

Numărul elevilor cu nota mai mică decât 5

=COUNTIF(A13:B16;”<5”) = 2

ROUNDFuncţia ROUND rotunjeşte un număr la numărul specificat de zecimaleSintaxa: ROUND(număr,număr zecimale), unde număr este numărul ce se va rotunjinumăr zecimale reprezintă numărul de zecimale la care va fi rotunjit numărul (opţional)Observaţii:1) dacă număr zecimale este 0 sau se omite, numărul va fi rotunjit la cel mai apropiat întreg;2) dacă număr zecimale este mai mic ca 0, numărul este rotunjit către stânga separatorului dezecimală.

INTFuncţia INT rotunjeşte în jos un număr până la cel mai apropiat întreg (furnizează drept rezultat partea întreagă a unui număr). Sintaxa: INT (număr)Exemple: INT(3,85) = 3 INT(-3,85) = -4

77


Funcţii statisticeÎntre funcţiile din categoria Statistical se regăsesc atât funcţii simple, pentru

returnarea mediei aritmetice, minimului, maximului unui domeniu, numărare (AVERAGE, MIN, MAX, COUNT), dar şi funcţii statistice mai complexe, cum ar fi cele pentru calculul abaterilor absolute şi standard sau a diverselor tipuri de distribuţii sau de probabilităţi.

MAXFuncţia MAX calculează maximul valorilor de tip numeric referite într-o listă de argumenteSintaxa: MAX(număr 1;număr 2;...)unde număr 1; număr 2;…sunt între 1 şi 30 de argumente ce pot conţine sau pot referi diverse tipuri de informaţii, dintre care însă se va calcula maximul doar al celor de tip numeric.

Exemplu: Cea mai mare notă din listă =MAX(B13:B16) = 9

MINFuncţia MIN calculează minimul valorilor de tip numeric referite într-o listă de argumenteSintaxa: MIN(număr 1;număr 2;...)

unde număr 1; număr 2;…sunt între 1 şi 30 de argumente ce pot conţine sau pot referi diverse tipuri de informaţii, dintre care însă se va calcula minimul doar al celor de tip numeric.

AVERAGEFuncţia AVERAGE calculează media aritmetică valorilor de tip numeric referite într-o listă de argumenteSintaxa: AVERAGE(număr 1;număr 2;...)

unde număr 1; număr 2;…sunt între 1 şi 30 de argumente ce pot conţine sau pot referi diverse tipuri de informaţii, dintre care însă se va calcula media aritmetică doar pentru cele de tip numeric.

COUNTFuncţia COUNT numără celulele ce conţin informaţii de tip numeric şi numerele introduse într-o listă de argumente.Sintaxa: COUNT(valoare1;valoare2;...)

unde valoare1; valoare2;…sunt între 1 şi 30 de argumente ce pot conţine sau pot referi diverse tipuri de informaţii, dintre care însă vor fi numărate doar cele de tip numeric.

Observaţie: Funcţiile MAX, MIN, AVERAGE, COUNT, dar şi SUM, pot fi apelate, pe lângă metodele generale enunţate anterior, şi prin selectarea lor din lista derulantă a casetei Name Box din parte stângă a barei de formule, dacă în celula destinată rezultatului se tastează în

78


prealabil semnul „=”, urmând apoi să se specifice argumentele şi să se confirme introducerea formulei cu Enter.

Funcţia logică IFFuncţia IF, din categoria Logice, testează o condiţie şi returnează o valoare dacă condiţia precizată este adevărată (îndeplinită) şi o altă valoare dacă condiţia este falsă (nu este îndeplinită).

Pentru evaluarea condiţiei logice la adevărat sau fals se utilizează operatori relaţionali (=, <>, <, >, <=, >=).Sintaxa: IF(Test;atunci_valoare;altfel_valoare), undeTest reprezintă condiţia, testul, şi este orice expresie ce poate fi evaluată ca adevărată sau falsă atunci_valoare reprezintă rezultatul pentru condiţie adevărată (îndeplinită): dacă este omisă, rezultatul pentru condiţie îndeplinită va fi valoare logică ADEVĂRATaltfel_valoare reprezintă rezultatul pentru condiţie falsă (neîndeplinită); dacă este omisă, rezultatul pentru condiţie neîndeplinită va fi valoarea logică FALSObservaţie: 1) Pot fi încapsulate până la 7 funcţii IF ca argumente ale testării unei condiţii mai elaborate.2) Constantele logice sunt TRUE (ADEVĂRAT) şi FALSE (FALS) preiau varianta în limba engleză/ română în funcţie de versiunea engleză/română a sistemului de operare instalat.Exemple: 1) In celula C2 se va obţine Observaţia pentru primul elev după formula:Dacă Nota >=5, atunci „Promovat”, altfel „Respins”.

2) În tabelul următor, Sporul se va calcula după formula:Dacă vechimea < 3 ani → 1%*Salariu 3<vechimea<= 5 → 3%*Salariuvechimea >5 ani → 5%*SalariuPentru salariatul Popa formula poate fi:=IF(C2<3;B2*1%;IF(C2<=5;B2*3%;B2*5%)

79


4.3. Prelucrări de tip baze de datePrelucrările de tip baze de date se aplică în Excel unor tabele alcătuite astfel:

• Primul rând conţine în fiecare celulă câte o etichetă numită „nume câmp” şi care este numele coloanei respective.• Următoarele rânduri conţin informaţii specifice fiecărui câmp.• Tabelul tip bază de date se termină automat când întâlneşte un rând sau o coloană liberă.• Nu conţine celule îmbinate (Merge). Selectarea unui tabel cu structură tip bază de date pentru operaţiuni specifice se face cu clic oriunde în tabel, nefiind necesară marcarea vizuală.

SortareaSortarea reprezintă ordonarea înregistrărilor unui tabel în ordine alfabetică, numerică

sau cronologică, ascendent sau descendent, după unul sau mai multe criterii desortare.

Datele dintr-un bloc de celule pot fi afişate ascendent sau descendent în ordine alfabetică, numerică sau cronologică dacă se selectează tabelul cu clic în orice celulă Date → Sortare şi se precizează criteriile de sortare (maxim 3) şi tipul sortării (ascendentsau descendent)

Coloanele care constituie criteriul de sortare:Opţiunile pentru sortare se accesează din tabul Optiuni:• Se ţine cont de utilizarea majusculelor şi minusculelor• Sortare de sus în jos• Sortare de la stânga la drepata

Filtrarea automată a datelorFiltrarea reprezintă afişarea dintr-un tabel doar a acelor înregistrări care se supun

unuia sau mai multor criterii de filtrare. O operaţie de filtrare nu reorganizează

80


înregistrările (mutări sau sortări), ci doar le afişează pe acelea care îndeplinesc condiţia precizată.

Filtrarea automată pune la dispoziţie un set prestabilit de criterii şi metode de filtrare. Se începe cu clic oriunde în tabel, apoi:Data → Filtrare

În partea dreaptă a fiecărei celule din antetul tabelului apar butoanele de filtrare, care permit stabilirea criteriilor de filtrare.

Se deschide butonul de filtrare al coloanei criteriu de filtrare şi se poate opta pentru una din variantele:Observaţie: Indiferent de varianta de filtrare aleasă, se va reveni la afişarea întregului tabel alegând, din lista butonului de filtrare al coloanei pe care s-a stabilit un filtru, opţiunea Toate sau, clic oriunde în tabel şi, din meniul Data → Filtrare .

Filtrare prin selecţie: din lista butonului de filtrare se selectează una dintre valorile afişate. Aceasta va duce la ascunderea tuturor liniilor ce nu conţin pe respectiva coloană valoarea selectată.Exemplu: afişarea doar a clienţilor din Bucureşti.

Filtrare Primele 10 (Top 10): din lista butonului de filtrare se selectează opţiunea Top 10. Acest tip de filtrare nu va face şi sortarea înregistrărilor în funcţie de criteriul ales.Exemplu: afişarea doar a celor mai recente 10 facturi.

81


4.4. GRAFICE

Graficele permit reprezentarea datelor unei foi de calcul într-o formă grafică. Graficul poate fi creat pe foaia de calcul ce conţine datele sau pe o altă foaie. La modificarea datelor din foaia de calcul, graficul este actualizat, astfel încât va reflecta modificările făcute.

Crearea graficelor1. se selectează datele care vor fi reprezentate grafic.2. click pe Insert din bara de instrumente.

3. se selectează tipul de grafic dorit din lista Chart Type şi formatul graficului din lista Chart sub-type → click pe butonul ok

4. se selectează Rows, dacă se doreşte ca valorile de pe prima linie să fie reprezentate pe axa X sau se lasă selectată opţiunea implicită Columns, şi în acest caz datele din prima colaonă selectată vor fi reprezentate pe axa X → click pe butonul Next.5. se introduce titlul graficului în câmpul Chart title → se introduce eticheta axei X în câmpul Category (X) axis → se introduce eticheta axei Y în câmpul Value (Y) axis → click pe butonul Next.

82


6. se selectează opţiunea As new sheet, dacă se doreşte crearea graficului pe o foaie de calcul nouă sau se lasă selectată opţiunea As object in, şi în acest caz graficul va fi creat pe foaia curentă → click pe butonul Finish.

Operaţii cu foile de calcul

Foile de calcul se pot redenumi, şterge, copia, muta, se pot insera noi foi de calcul.Click pe foaia de calcul asupra căreia se doreşte să se facă modificări → din meniul

afişat se alege opţiunea dorită.

4.5. FORMATAREA

83


Pentru ca datele dintr-o foaie de calcul să poată fi interpretate mai uşor este indicat ca după introducerea lor să fie formatate, adică să li se schimbe aspectul (culoare, dimensiune, etc.).3.1 Formatarea celulelorFormatarea se realizează astfel:1. Se selectează elementele (celule, rânduri, coloane) în care există date al căror aspect se va schimba.2. Se alege din meniul Pornire comanda Formatare Celule – pentru formatarea celulelor; va apărea o caseta de dialog cu mai multe taburi:Tabul Număr – permite alegerea modului de reprezentare a diferitelor tipuri de date din celule, conform categoriei alese din listă. Dintre categoriile cel mai des utilizate amintim:• Număr – permite:− Stabilirea numărului de zecimale;− Afişarea numerelor utilizând separator mii;− Afişarea numerelor negative în roşu.• Procent – permite:− Transformarea valorii numerice existentă în celulă într-o valoare procentuală prin înmulţirea valorii iniţiale cu 100 şi adăugarea simbolului „%”;− Stabilirea numărului de zecimale• Monedă – afişează valorile numerice însoţite de simbolul monetar şi permite:− Stabilirea numărului de zecimale;− Afişarea numerelor utilizând separator mii;− Afişarea numerelor negative în roşu.• Data – permite:− Alegerea limbii pentru data calendaristică din lista Language.− Selectarea diferitelor formate pentru data calendaristică din lista Format.• Timp – permite:− Alegerea limbii pentru momentul de timp din lista Language.− Selectarea diferitelor formate pentru momentul de timp din lista Format.Tabul Aliniere – permite alinierea conţinutului celulei (pe orizontală şi verticală), orientarea, încadrarea textului în celulă.• Aliniere text permite alinierea textului pe orizontală şi pe verticală în cadrul celulei.• Orientarte permite înclinarea textului cu un unghi, sau scrierea pe verticală.• Proprietatea Încadrare text permite împărţirea automată a textului din celulă pe mai multe rânduri în funcţie de lăţimea celulei.

84


• Proprietatea Potrivire text prin reducere permite redimensionarea textului din celulă astfel încât să se încadreze pe un singur rând în lăţimea coloanei.Tabul Font – permite precizarea caracteristicilor fonturilor după cum urmează:Opţiunile de formatare fonturi sunt disponibile şi pe panglica de instrumente din meniul PornireTabul Bordură – permite alegerea stilului, culorii şi poziţiei chenarelor celulelor selectate.• Lista Stil – permite alegerea unui stil de linie.• Lista Culoare – permite alegerea culorii liniei.• Zona Line arrangement – conţine opţiunile pentru chenar conform desenelor de previzualizare disponibile din lista de chenare din meniul Pornire.Tabul Umplere – permite alegerea culorii de fundal pentru celulele selectate.

Îmbinarea celulelorPrin operaţia de îmbinare a celulelor se înţelege unirea a două sau mai multe celule

alăturate selectate şi transformarea lor într-o singură celulă. Celula astfel obţinută va avea adresa primei celule din grupul selectat.Operaţia se realizează astfel: Se selectează grupul de celule ce trebuie unitMeniu Pornire → Îmbinare şi centrare → Îmbinare celulePentru anularea operaţiei se procedează exact la fel ca şi la operaţia de unire a celulelor.3.3 Ascunderea rândurilor, coloanelor, foilor de calculUn rând, coloană, sau foaie de calcul ascunsă, nu mai apare nici pe ecran, dar nici pe hârtie, dacă se tipăreşte

Ascunderea rândurilor, coloanele se realizează astfel:1. Se selectează rândul sau coloana respectivă2. Click dreapta → Ascundere

Afişarea rândurilor, coloanele ascunse:1. Se selectează rândurile sau coloanele învecinate celei ascunse, apoi2. Click dreapta → Reafişare3. Dacă a fost ascunsă prima coloană (sau primul rând), pentru afişare se selectează întreaga foaie de calcul, apoi Click dreapta → ReafişareAscunderea foii de calcul se realizează din Vizualizare→ AscundereAfişarea foii de calcul se realizează din Vizualizare→ Reafişare → se selectează din listă numele foii de afişat.

85


Formatarea condiţionalăReprezintă aplicarea unor caracteristici de

formatare doar acelor celule dintr-o selecţie care se supun unei sau mai multor condiţii (restricţii) precizate de utilizator. Pot fi impuse maximum trei condiţii. Se va proceda în felul următor:1. Se selectează celulele cărora li se aplică formatarea condiţională2. Pornire → Formatare Conditionată3. Apare meniul Formatare Conditionată, de unde se poate alege tipul de formatare. De exemplu, valorile mai mari decât un număr pot fi afişate pe fundal diferit, numerele negativecu aldin, etc.

Eliminarea formatării condiţionale se face selectând celulele şi debifând condiţia/condiţiile create anterior.

4.6. Copierea informa iilorțDacă în unele celule sunt date care sunt necesare şi în alte celule ele se pot copia sau

muta. După efectuarea operaţiei dorite datele se plasează în celulele destinaţie, dar la copiere ele rămân şi în celulele sursă, pe când la mutare, datele dispar din celulele sursă.

Copierea / mutarea datelor din celule se poate face prin una din metodele:1. Se selectează celulele cu date (celulele sursă) → Clic pe marginea zonei selectate → se glisează mouse-ul până în zona destinaţie (pentru mutare) sau cu tasta Ctrl apăsată se glisează mausul până în zona destinaţie (pentru copiere).2. Se selectează celulele cu date (celulele sursă) → Pornire → Copiere - pentru copiere sau Pornire→ Decupare - pentru mutare. Datele se plasează în Clipboard, de unde se pot prelua prin una din metodele:• Se selectează prima celulă din zona destinaţie → Pornire → Lipire• Zona destinaţie poate fi situată în foaia de calcul curentă, într-o altă foaie de calcul a documentului curent, sau într-un alt document.• Se selectează prima celulă din zona destinaţie Pornire → Lipire Specială. Din caseta de dialog care va apărea se aleg diverse opţiuni în lipire:− Zona Lipireo Totală – lipeşte în întregime conţinutul şi formatărileo Formule – copiază doar formula, ignorând valorile rezultate obţinute în urma calcululuio Valori – copiază doar valoarea ignorând formula de calcul

86


o Formate – copiază doar formatărileo Comentarii – copiază doar comentariile− Zona Operaţie – se efectuează operaţia aleasă între celulele destinaţie şi celulele sursă, iar rezultatul se plasează în celulele destinaţieo Fără – nu execută nici o operaţieo Adăugare – adunareo Scădereo Înmulţireo Împărţire− Transpunere – liniile sursei devin în destinaţie coloane iar coloanele devin linii - Ignorare celule libere – celulele sursei care nu au conţinut nu se copiază− Lipire cu legătură – după copiere orice modificare în sursă se va actualiza automat şi în destinaţie

Copierea/mutarea foilor de calcul se face astfel:1. Se selectează indicatorii foilor sursă şi se deschide meniul contextual.2. Se alege Mutare sau copiere → apoi se alege opţiunea dorită din casetă.

Capitolul 5: Realizarea prezentărilor

5.1. Crearea i preătirea prezentărilor în Power Pointș

Aplicaţia PowerPoint este un editor prin care se pot crea prezentări. O prezentare este alcătuită din mai multe diapozitive (slide-uri). Un slide poate conţine texte, imagini, diagrame şi alte obiecte. Unui slide i se pot adăuga efecte speciale de animaţie sau de tranziţie.

87


Lansarea în execuţie a aplicaţiei PowerPointClick pe butonul Start All programs Microsoft Office Microsoft PowerPoint 2010

Crearea unei noi prezentăriLa lansarea în execuţie a programului se deschide o prezentare nouă ce conţine un singur slide.

Adăugarea unui diapozitiva) click pe butonul (New Slide) din bara de instrumenteb) meniul Home New Slide

Ştergerea unui diapozitiva) se selectează diapozitivul sau diapozitivele care vor fi şterse meniul Edit Delete Slide.b) se selectează diapozitivul sau diapozitivele din panoul din partea stângă (se ţine tasta CTRL apăsată în timp ce se execută click pe toate diapozitivele dorite)click dreapta pe selecţie Delete Slide.

88


Modificarea şablonului de structurare a unui diapozitivMeniul Home Layout se execută click pe unul tipurile de şabloane.

Modificarea culorii de fundal ataşată unui diapozitivUneori, se doreşte ca fundalul ataşat unui diapozitiv să fie o simplă culoare, eventual

texturat, şi nu elemente din fundal corespunzătoare modelelor de design.Se selectează diapozitivul sau diapozitivele pentru care se va aplica culoarea de fundal

meniul Design Background Styles se alege culoarea dorită click pe butonul Apply.

Dacă se doreşte aplicarea culorii pentru toate diapozitivele, atunci se apasă butonul Apply to All.

89


Ataşarea unui model de design predefinit diapozitivelorUnei prezentări i se poate ataşa un model de design predefinit pentru a asigura un

anumit caracter de uniformitate prezentării.PowerPoint-ul pune la dispoziţia utilizatorului aproximativ 45 de modele de design.

Meniul Design Ribbon Se alege backgroundul predefinit prin click stinga de mouse, acest design se va aplica automat dupa selectare.

Adăugarea unui text într-un diapozitivTextul se introduce în cadrul diapozitivelor în zonele în care apare inscripţia Click to

add text sau Click to add title(subtitle) sau în cadrul casetelor de text. Casetele de text se introduc astfel: meniul Insert Text Box.

Editarea textelor existente într-un diapozitivClick pe regiunea care conţine textul se deplasează cursorul în locaţia în care se vor

face modificările se operează modificările dorite click în exteriorul regiunii sau seapasă tasta Esc.

90


Inserarea unei imagini într-un diapozitivSe selectează diapozitivul în care se doreşte inserarea imaginii respectivemeniul

Insert PictureFrom File se introduce calea spre imagine în secţiunea Look in se selectează imaginea click pe butonul Insert.

Adăugarea efectelor de animaţieAnimaţia poate fi la nivel de diapozitiv sau la nivel de obiect al unui diapozitiv.

Animaţia la nivel de diapozitiv (efecte de animaţie) se aplică tuturor obiectelor din cadrul diapozitivului, în timp ce animaţia la nivel de obiect (animaţie particularizată) se aplică numai asupra obiectului respectiv.

Animaţie particularizatăSe selectează obiectul căruia i se va asocia animaţia (text, imagine) meniul

Transition se alege animaţia dorităse stabileşte modul de începere a animaţiei (la click, după animaţia precedentă, odată cu animaţia precedentă) se alege orientarea animaţiei se stabileşte viteza animaţiei.

La nivel de text

91


Adăugarea efectului de tranziţieTranziţia constă în modul în care se face trecerea de la un diapozitiv la următorul,

adică modul în care un diapozitiv este îndepărtat de pe ecran şi este încărcat diapozitivul următor.

Pentru fiecare diapozitiv se poate stabili o animaţie care va fi asociată diapozitivului atunci când acesta este afişat pe ecran. De asemenea, pentru fiecare diapozitiv se stabileşte modul în care este îndepărtat de pe ecran (la click sau automat, după un anumit interval de timp) şi viteza cu care se desfăşoară animaţia asociată. Tranziţiei i se poate asocia şi un sunet.

Fiecare diapozitiv poate avea tranziţie proprie sau se asociază o singură tranziţie tuturor diapozitivelor (în acest caz se va apăsa butonul Apply to All Slides).

Tranziție diapozitive

Meniul Transition se alege animaţia, viteza, sunetul, modul de trecere de la un diapozitiv la altul (la click sau automat după un anumit inteval de timp) din ribbon.

5.2. FormatareaPentru a defini un format unitar pentru întreaga prezentare, se poate defini un

diapozitiv principal (master). Pentru a vizualiza diapozitivul Master, se alege opțiunea ... (Master → Master Slide) din meniul Vizualizare (View). În acest moment este afisat un diapozitiv în spațiul de lucru, unde pot fi definite:• formatul titlului pentru diapozitive;• formatul textului ce va apare în diapozitive, pentru diferite niveluri de indentare;• formatul subsolului diapozitivului, ce poate con¸tine data, numele autorului, numarul diapozitivului, etc.

Formatarile aplicate în diapozitivul principal vor fi aplicate ¸si în toate celelalte diapozitive ale prezentarii.

Aspectul textului poate fi modificat cu ajutorul casetei de dialog Font sau a butoanelor de pe bara de instrumente de formatare. Caseta de dialog Font este afi¸sat˘a dupa alegerea optiunii Font din meniul Format.

In caseta de dialog Font se poate alege tipul fontului (Arial, Times New Roman, etc.), stilul de afișsare (obișnuit, caractere aldine, cursive, etc.), dimensiunea fontului, culoarea precum ¸si efectele ce se pot aplica.

In diapozitive se pot introduce ¸si liste marcate sau numerotate. Pentru a realiza aceasta operatie, se urmeaza aceea si pasi ca si în Word: din meniul Format se alege optiunea Marcatori si numerotare (Bullets and Numbering). In caseta de dialog afisata se alege tipul de lista dorita si se apasa butonul OK.

92


Modificarea casetelor de text

Casetele de text din cadrul unui diapozitiv pot fi selectate prin intermediul mouse-ului, prin efectuarea unui click pe una dintre marginile casetei. O data selectata caseta de text, aceasta poate fi redimensionata sau mutata în cadrul diapozitivului cu ajutorul mouse-ului.

Formatarea casetei de text se poate realiza prin alegerea op¸tiunilor dorite din caseta de dialog Formatare caseta de text (Format Text Box) , afisata în urma selectarii optiunii Caset˘a de text (Text Box) din meniul Format sau Formatare Caseta de Text (Format Text Box) din meniul contextual afi¸sat ˆın urma efectua˘rii unui click dreapta pe marginea casetei de text selectata în prealabil.

Caseta de dialog ofera urmatoarele optiuni:1. stabilirea culorilor si tipurilor de linii utilizate pentru caseta de text;2. stabilirea dimensiunii exacte a casetei de text;3. stabilirea pozitiei casetei de text pe suprafata diapozitivului;4. optiuni pentru web;5. pozitionarea textului în cadrul casetei de text: sus, centrat vertical, jos, etc.6. spatiul între marginile casetei de text si textul propriu-zis din cadrul casetei;

Capitolul 6: Informa ie i comunicareț ș

6.1. Re ele informa ionaleț țReţeaua de calculatoare = ansamblu de calculatoare conectate între ele.

Calculatoarele pot face schimb de date şi pot folosi în comun resurse, dar îşi păstrează independenţa.

Transportul în reţea reprezintă un set de tehnici folosite pentru transmisia şi recepţia datelor de-a lungul mediului de transmisie. Mediile de transmisie pot fi: cablu coaxial, fibră optică, linie telefonică, unde (radio sau microunde).

Protocolul de comunicaţie = set de reguli prin care se asigură schimbul de date şi de mesaje între două calculatoare între care s-a stabilit o legătură fizică. El trebuie să asigure:

controlul transferului de date detectarea şi înlăturarea erorilor optimizarea utilizării liniei de comunicaţie independenţa faţă de modul de transmisie

93


În reţea, informaţia circulă sub formă de pachete. Fiecare pachet are un expeditor şi un destinatar. Mesajul sau datele care trebuie transmise între două calculatoare sunt descompuse în unităţi de date care sunt împachetate. Pachetul este format din informaţia propriu-zisă şi informaţiile de control care pot conţine adresa destinatarului şi adresa expeditorului.

Informaţia de control este memorată în antetul pachetului. Anumite calculatoare, numite comutatoare de pachete, dirijează pachetul către destinatar, pe un anumit traseu.

Ultimul comutator livrează pachetul destinatarului. După ce toate pachetele unui mesaj ajung la destinaţie, ele sunt reasamblate pentru a se reface integritatea datelor transmise.

Reţele pot fi clasificate în funcţie de mai multe criterii.

CLASIFICAREA ÎN FUNCŢIE DE CONFIGURAŢIA REŢELEIConfiguraţia reţelei este determinată de topologia reţelei. Există două tipuri de topologii:- topologia fizică = modul în care sunt legate fizic calculatoarele- topologia logică = modul în care sunt transferate datele între calculatoare

Reţele liniare sau magistrale (bus topology)Toate calculatoarele sunt conectate la un singur mediu de comunicaţie, care are

capetelelibere. Mesajul trece prin fiecare calculator plasat fizic între expeditor şi destinatar. Fiecare calculator citeşte adresa dinantetul mesajului. În cazul în care recunoaşte adresa, calculatorul respectiv preia mesajul; altfel îl trimite mai departe.

Reţele inel (ring topology)Toate calculatoarele sunt conectate la un singur mediu de comunicaţie care are

capetele legate. Calculatoarele reţelei devin componente ale mediului de comunicare, iar informaţia trece prin fiecare calculator. Defectarea unui calculator înseamnă întreruperea canalului de comunicaţie.

Reţele stea (star topology)

94


Există un calculator central (distribuitor sau dispecer) la care sunt conectate celelalte calculatoare din reţea. Toate mesajele sunt schimbate prin intermediul dispecerului. Acesta citeşte adresa şi apoi distribuie mesajul calculatorului destinatar.

Reţele arborescente sau ierarhizateSunt realizate prin combinarea mai multor reţele stea. Se realizează prin legarea la un

calculator central (dispecer central) a mai multor calculatoare, care pot fi independente sau dispeceri într-o reţea de tip stea.

Reţele mixteSe obţin prin combinarea unei reţele inel cu reţele stea. Se conectează circular (în inel)

mai multe calculatoare dispecer care gestionează câte o reţea stea.

CLASIFICAREA ÎN FUNCŢIE DE ARIA DE RĂSPÂNDIRE Reţele locale –LAN (Local Area Network)

Conectează calculatoare apropiate geografic (sală, clădire) – maxim 2 km. Conectarea se face prin cablu sau unde radio.

Reţele metropolitane – MAN (Metropolitan Area Network)Acoperă o aglomeraţie urbană. Se foloseşte de obicei fibră optică. Vitezele de transfer sunt asemănătoare cu cele de la reţelele locale.

Reţele globale – WAN (Wide Area Network)Reţele cu răspândire geografică foarte mare. Conectează calculatoare situate la distanţe mari (ţări, continente) pe linii telefonice, canale radio, satelit. Vitezele de transfer sunt mai mici decât în cazul reţelelor locale.

CLASIFICAREA ÎN FUNCŢIE DE STRATEGIA DE FUNCŢIONARE Reţele de la egal la egal (peer-to-peer)

Între calculatoarele din reţea este stabilită o relaţie de egalitate. Dezavantaje: viteze de lucru foarte mici, nu se poate asigura securitatea şi integritatea datelor (pentru că un utilizator poate controla o parte a reţelei), permite maxim 25 de calculatoare.

Reţele cu server de fişiere (file server)Se mai numesc şi reţele client/server. Sunt formate din:- un calculator pe care rulează software-ul de reţea, numit server de fişiere şi care furnizează diferite servicii altor calculatoare (clienţii).

95


- mai multe calculatoare care pot avea acces la resursele reţelei, numite staţii de lucru (workstations) sau clienţi. De la staţia de lucru lucrează utilizatorul (user); el are anumite 70 drepturi în reţea şi un cont (account) atribuite de către administratorul de reţea. Accesul la contul unui utilizator poate fi protejat prin folosirea parolei.

CLASIFICAREA ÎN FUNCŢIE DE ACCESUL LA REŢEA Reţele private

Sunt reţelele care aparţin unor organizaţii; sunt răspândite pe suprafeţe geografice mari. Reţele publice

Sunt reţele globale, răspândite pe suprafeţe geografice foarte mari. Sunt construite şi întreţinute de companii specializate în acest gen de servicii.

INTRANET ŞI EXTRANETIntranet-ul este o platformă de colaborare între membrii unui grup (constituit la nivel de departament, întreprindere sau organizaţie), care se bazează pe:- infrastructura unei reţele locale de calculatoare sau a mai multor reţele locale adiacente, interconectate- principii şi metode de lucru caracteristice Internet-ului

Intranet-ul este o reţea privată care permite utilizarea în regim de reţea a informaţiilor organizaţiei respective. Intranet-ul este o reţea aptă să se conecteze la Internet, dar protejată total de posibile atacuri din Internet prin bariere soft şi hard specifice (firewalls).

Extranet-ul este o extensie a unei reţele Intranet, orientată îndeosebi pe serviciul www, extensie care permite comunicarea între anumite instituţii şi diferitele posturi de lucru din reţeaua Extranet, ceea ce în practică înseamnă un acces limitat la reţeaua Intranet extinsă.

Internet-ulInternet-ul este o reţea globală de calculatoare legate cu ajutorul liniilor de

comunicaţie.Importanţa reţelei constă în volumul imens de informaţie şi posibilitatea comunicării

între participanţi. Reţeaua este formată dintr-un număr mare de servere de Internet, legate între ele, la fiecare server fiind conectate un număr de staţii sau un număr de alte reţele.

Structura este în permanentă expansiune, atât din punct de vedere teritorial, cât şi din punct de vedere numeric. Astfel, Internet-ul interconectează guverne, instituţii publice, instituţii administrative, universităţi, companii, alte reţele, utilizatori individuali.

Reţeaua Internet pune la dispoziţia utilizatorilor mai multe tipuri de servicii: serviciul de poştă electronică (mesaje e-mail): corespondenţa este rapidă, uşoară,

permite transmiterea unor fişiere ataşate precum şi trimiterea simultană la mai mulţi destinatari.

96


serviciul de grupuri de informare (Usernet): recepţionarea şi emiterea mesajelor referitoare la subiecte din grupuri de informare (discuţii).

serviciul de transferări de fişiere (FTP = File Transfer Protocol): serviciu pentru transferul fişierelor înInternet. Este considerat cel mai sigur şi cel mai eficient mod de a efectua transferuri de fişiere între utilizatori diferiţi din Internet.

serviciul de acces la calculatoare server (Telnet): permite utilizatorului să se conecteze la un calculator aflat la distanţă, propriul calculator fiind un terminal obişnuit al calculatorului îndepărtat.

serviciul de conversaţii, cu suport Internet (IRC = Internet Relay Chat): conversaţie între mai mulţi utilizatori, în timp real, cu suport Internet, prin intermediul unor schimburi de texte, introduse interactiv de la tastatură şi recepţionate de către toţi participanţii la conversaţie.

serviciul WWW (World Wide Web = pânză de păianjen care înconjoară lumea) sau WEB : este secţiunea multimedia a reţelei. Constă în milioane de pagini care se pot afişa pe ecarnul utilizatorului. Aceste pagini, numite pagini Web, pot conţine texte, imagini, animaţii, fişiere audio şi video precum şi hyperlink-uri (legături la alte pagini Web). WWW este doar unul din serviciile oferite de Internet, dar este serviciul folosit cel mai des.

Poşta electronică (e-mail)Poşta electronică a devenit unul dintre instrumentele indispensabile în rezolvarea

problemelor de comunicare între indivizi (instituţii) situaţi (situate) aproape în orice punct al planetei.

Avantaje oferite de serviciul de poştă electronică:- cost scăzut- viteza de transmitere mare- flexibilitate- distribuire a mesajelor- evidenţa persoanelor- gestiunea mesajelor

Comerţul electronic (e-commerce)Aplicaţiile de comerţ electronic oferă posibilitatea realizării de tranzacţii comerciale

(cumpărări sau vânzări de bunuri şi servicii), folosind suportul oferit de Internet sau de alte reţele.

Comandarea unui produs folosind o aplicaţie de tip e-commerce presupune completarea unui formular în care se specifică datele de identificare a cumpărătorului (nume, prenume, adresa, numărul de telefon etc.). cumpărătorul va indica, de asemenea, produsel pe care le doreşte, după ce şi le-a ales dintr-un catalog pe care îl are la dispoziţie în format electronic. În cazul în care se respectă şi protocolul privind achitarea contravalorii produsului, în condiţiile indicate de aplicaţia de tip e-commerce, cumpărătorul va primi produsul dorit

97


prin poştă. Dacă produsul nu dă satisfacţie din punct de vedere calitativ exigenţelor clientului, acesta poate uza de o procedură de returnare a produsului.

6.2. Utilizarea informa iei i surse de comunicareț ș

INTERNET-ul

Internet-ul este o reţea globală de calculatoare legate cu ajutorul liniilor de comunicaţie.

Importanţa reţelei constă în volumul imens de informaţie şi posibilitatea comunicării între participanţi. Reţeaua este formată dintr-un număr mare de servere de Internet, legate între ele, la fiecare server fiind conectate un număr de staţii sau un număr de alte reţele.

Toate calculatoarele conectate la reţeaua Internet pot face schimb de date între ele, indiferent de sistemul de operare pe care îl folosesc. Informaţia circulă prin această reţea sub formă de pachete. Fiecare pachet are un expeditor şi un destinatar.

Mesajul sau datele care trebuie transmise între două calculatoare sunt descompuse în unităţi de date care sunt împachetate. Pachetul este format din informaţia propriu-zisă şi informaţiile de control care pot conţine adresa destinatarului şi adresa expeditorului.

Informaţia de control este memorată în antetul pachetului. Anumite calculatoare, numite comutatoare de pachete, dirijează pachetul către destinatar, pe un anumit traseu. Ultimul comutator livrează pachetul destinatarului. După ce toate pachetele unui mesaj ajung la destinaţie, ele sunt reasamblate pentru a se reface integritatea datelor transmise.

Operaţia de dirijare a unui pachet în reţea este făcută automat de reţea, conform unui anumit protocol. Reţelele care formează Internetul pot folosi fiecare în parte un anumit protocol de comunicare între propriile calculatoare, dar, între reţele nu se poate folosi decât un protocol unic de comunicare. Acest protocol se numeşte IP (Internet Protocol). El asigură transmiterea pachetelor între două calculatoare gazdă. Pentru dirijarea pachetelor, protocolul IP foloseşte 4 octeţi pentru identificatorul destinatarului. Identificatorul conţine două adrese: adresa reţelei şi adresa calculatorului gazdă.

Protocolul IP este completat de protocolul TCP (Transmission Control Protocol) care împarte mesajul în unităţi de date, numerotează pachetele unui mesaj şi reface mesajul la destinaţie, din pachete. El verifică dacă mesajul a fost transmis corect: să nu se piardă date, să nu fie duplicate sau să nu fie date eronate.

Structura este în permanentă expansiune, atât din punct de vedere teritorial, cât şi din punct de vedere numeric. Astfel, Internet-ul interconectează guverne, instituţii publice, instituţii administrative, universităţi, companii, alte reţele, utilizatori individuali.

Reţeaua Internet pune la dispoziţia utilizatorilor mai multe tipuri de servicii: serviciul de poştă electronică (mesaje e-mail) serviciul de grupuri de informare (Usernet) serviciul de transferări de fişiere (FTP) serviciul de acces la calculatoare server (Telnet)

98


serviciul de conversaţii, cu suport Internet (IRC) serviciul WWW (World Wide Web) sau WEB World Wide Web

Denumită şi www sau Web, este secţiunea multimedia a reţelei. Constă în milioane de pagini care se pot afişa pe ecarnul utilizatorului. Aceste pagini, numite pagini Web, pot conţine texte, imagini, animaţii, fişiere audio şi video precum şi hyperlink-uri (legături la alte pagini Web).

Adresa unei pagini WebAdresa unei pagini web, de obicei, este compusă din următoarele patru părţi:

HTTP este numele serviciului Internet prin care paginile web sunt transferate prin Internet. El precizează programul de navigare utilizat care se va conecta la o pagina web.

CalculatorServer este numele calculatorului server utilizat, format din urmatoarele 3 elemente, despărţite prin caracterul punct:

- Locaţia calculatorului respectiv, de obicei www.- Numele organizaţiei care este proprietarul calculatorului.- Sufix, prin care se identifică fie profilul organizaţiei (com = comercial, edu

=educaţional, gov = guvern etc.), fie ţara de domiciliu (ro =România, de = Germania, hu = Ungaria etc.).

Cale este calea spre pagina web, rezidentă pe un anumit calculator server. Folderele specificate în cale sunt despartite prin caracterul / (slash). Dacă nu este specificată calea, atunci pagina web se află în folderul rădăcină al serverului.

Pagina este numele paginii web utilizate, de extensie htm sau html. Dacă pagina nu este specificată, atunci se utilizeaza o pagină implicită având numele : index.htm, default.htm sau default.html, în funcţie de modul de organizare a calculatorului server.

Exemple:http://www.gmi.ro/index.htmlhttp - acest calculator server utilizează serviciul http.www - serverul este la locaţia Word Wide Web.gmi – serverul este la firma gmi.ro – serverul este în România.index.html – numele paginii web este index.html, fişier care este memorat în folderul rădăcină al calculatorului server www.gmi.ro

http://www.gmi.ro/librarie/catalog/http - acest calculator server utilizează serviciul http.www - serverul este la locaţia Word Wide Web.gmi – serverul este la firma gmi.ro – serverul este în România./librarie/catalog/ - pagina web este memorată în dosarul librarie, subfolderul catalog al calculatorului server www.gmi.roNumele paginii nefiind specificat este considerat index.html.

http://www.gmi.ro/

99


http://members.fortunecity.com/sanyi/p/cv.htmlhttp - acest calculator server utilizează serviciul http.members - serverul este la locaţia members.fortunecity – serverul este la firma fortunecity.com – profilul firmei este comercial./sanyi/p/ – pagina web este memorată în dosarul sanyi, subfolderul p al calculatorului server members.fortunecity.com .cv.html – numele paginii web este cv.html.

Programe de navigarePrin program de navigare pe Internet (browser) se înţelege o aplicaţie care este

memorata pe calculatorul propriu, adică pe un calculator client. Scopul programului este afişarea, pe ecranul calculatorului propriu, a paginilor web.

Funcţionând în calitate de client, calculatorul propriu ia legătura cu calculatorul server asociat, căruia îi transmite adresa paginii web dorite de utilizator. În continuare, preia pagina web cerută de la calculatorul server şi o afişează pe ecranul calculatourlui propriu.

Programul de navigare pune la dispoziţie utilizatorului mijloace simple pentru descărcarea în calculatorul utilizat a diferitelor fişiere existente în Internet.Există un număr mare de programe de navigare în web: Internet Explorer, Opera, Firefox.

Motoare de căutarePrin motor de căutare se înţelege un program cu ajutorul căruia se pot căuta pagini

web referitoare la o informaţie specificată de utilizator. Această informaţie se introduce într-o cutie text, după care se lanseaza în executie procesul de căutare. Rezultatul căutarii este o pagină web în care sunt specificate rezultatele găsirii (adică adresele paginilor web în care apar informaţii despre subiectul căutat.

Există un număr mare de motoare de căutare: Google, Yahoo, Altavista, Vivisimo, Excite, Bing.

6.3. NAVIGARE ÎN WEB

Deschiderea unui program de navigare – Internet Explorera) Dublu click pe pictograma Internet Explorer de pe desktop. b) Butonul Start Programs Internet Explorer

Bara de adresă (Address) în care se va tasta adresa paginii care se va vizualiza

100


Afişarea unei pagini web într-o fereastră nouă

Uneori se doreşte vizualizarea simultană pe ecran a mai multor pagini web. De exemplu, se pot afişa rezultatele unei căutari într-o fereastră a navigatorului şi în ferestre independente ale navigatorului paginile descoperite de un motor de căutare.

Numărul paginilor vizualizate simultan depinde doarde capacitatea de memorie internă a calculatorului.

Dacă într-o fereastră a navigatorului se indică un hyperlink sau o imagine căreia i s-a asociat o pagină web şi dacă se efectuează un click dreapta pe elementul indicat, atunci în meniul local afişat va apare comanda Open in New Window (deschide în fereastră nouă). Efectuând un click pe această comandă, pagina aferentă elementului indicat se va afişa într-o fereastră nouă a navigatorului.

Oprirea încărcării unei pagini webUtilizatorul poate opri navigatorul să încarce restul unei pagini, dacă cele afişate deja

conţin informaţii suficiente şi nu se doreşte aşteptarea încărcării unor imagini şi a unor fragmente de text. În acest scop se va executa un clic pe butonul din bara de instrumente.

Reîmprospătarea (actualizarea) unei pagini webDacă încărcarea unei pagini web a fost oprită, atunci pentru reluarea încărcării paginii

web respective, se va acţiona butonul Refresh (reîmprospătare) din bara de instrumente sau se apasă tasta F5.

Ştergerea istoricului de navigare în webProgramul Internet Explorer creează şi memorează un articol referitor la adresa

fiecărei pagini web vizitată de utilizator, în sesiunea actuală sau în sesiunile anterioare.

101


Aceste informaţii sunt utilizate pentru a asigura o introducere rapidă a adreselor în bara de adrese şi sunt specifice fiecărui utilizator al calculatorului. Ele sunt depuse în folderul:C:\Documents and Settings\NumeUtilizator\Local Settings\History

Pentru a configura modul de utilizare a acestui folder:Meniul Tools Internet Options General în secţiunea Days to keep pages in history se stabileşte durata pentru care adresele paginilor vizitate sunt păstrate în folderul History prin acţionarea butonului de comandă Clear History (şterge istoric) se poate şterge conţinutul folderului History. Operaţia de ştergere trebuie validată de utilizator.

Accesarea unei pagini web de adresă specificatăClick în bara de adrese a browser-ului se tastează adresa paginii web se apasă

tasta Enter sau se apasă butonul Go.

Activarea unui hyperlink afişat într-o pagină web

Paginile web pot conţine hyperlink-uri, adică legături la alte pagini web. Ele permit navigarea rapidă între paginile web. Atunci când cursorul mouse-ului este deasupra unui hyperlink, acesta se transformă în “mânuţă indicatoare”. Dacă se execută click pe hyperlink, atunci în fereastra browser-ului se va afişa pagina indicată de această legătură. Un hyperlink este un text subliniat şi colorat.

Navigarea înainte şi înapoi între paginile web vizitateClick pe butonul (înapoi) sau pe butonul (înainte) din bara de instrumente a

programului de navigare.

CĂUTARE PE WEBPrin motor de căutare se înţelege un program, accesibil în Internet, prin care se pot

căuta pagini web care conţin informaţii referitoare la un subiect specificat de utilizator. Există mai multe motoare de căutare. Câteva dintre ele sunt menţionate în tabelul de mai jos:

Motor de căutare AdresaGoogle http://www.google.com http://www.google.ro AltaVista http://altavista.digital.com Euroseek http://www.euroseek.com Go http://www.go.com SNAP! http://www.snap.com Excite http://excite.com Infoseek http://infoseek.com

Efectuarea unei căutari utilizând cuvinte, fraze cheieMotoarele de căutare conţin o cutie text în care se tastează un cuvânt cheie

(reprezentativ) sau o frază care caracterizează subiectul căutat. Cutia text este asociată cu un

102


buton de comandă Search. Dacă se efectueaza un click pe acest buton se lansează în execuţie procesul de căutare a paginilor web în care apare subiectul specificat. Rezultatul căutarii este o listă care conţine adresele paginilor web în care apar informaţii despre subiectul căutat.

Copierea textului, imaginilor dintr-o pagină web într-un documentSe selectează textul sau imaginea dorită sau meniul Edit Select All (dacă se doreşte

copierea textului întregii pagini) click dreapta pe selecţie Copy se deschide documentul destinaţie se poziţionează cursorul în locaţia unde se va face copierea click dreapta Paste.

Salvarea unei pagini web ca fişier text sau html într-o locaţie pe disc

În fereastra browser-ului meniul File Save As… în fereastra Save Web se specifică folder-ul în care se va salva pagina, numele paginii şi tipul fişierului click pe butonul Save.

103


Descărcarea unui fişier/software dintr-o pagină web într-o locaţie pe discSe deschide pagina web de unde se va face descărcarea click pe numele fişierului

ce va fi descărcat sau pe butonul Download, dacă acesta există în fereastra File Download se apasă butonul Save (sau Run în cazul software-ului, pentru a fi instalat direct de pe web, fără a salva kit-ul pe disc) în fereastra Save in se stabileşte locaţia pe disc unde va fi salvat fişierul se va afişa fereastra de descărcare a fişierului în care se poate vedea progresul descărcării, viteze de transfer etc.

6.4. Po ta electronicăș

Structura unei adrese de e-mailO adresă de e-mail se compune din următoarele elemente :

Numele utilizatorului – prin care s-a înregistrat la un calculator server de poştă Caracterul @ - care este unseparator standardizat ( se citeşte „at” sau „coadă de

maimuţă”) Numele subdomeniului – adică numele calculatorului server de poştă electronică sau

numele furnizorului care administrează cutia poştală sau numele instituţiei Numele domeniului – profilul organizaţiei sau ţara

Exemple: [email protected], [email protected], [email protected]

SecuritateConştientizarea posibilităţii de a primi mesaje nesolicitate

Foarte multe firme comerciale, datorită costului mic şi al vitezei mari de transmitere, folosesc mesajele electronice în scopul de a face reclamă comercială (aceste mesaje se numesc spam). Există pericolul primirii zilnice a unui număr mare de mesaje inutile. Pentru evitarea acestei primiri se recomandă să comunicaţi adresa dvs. electronică numai persoanelor de încredere. Se recomandă utilizarea comenzilor de filtrare a mesajelor precum şi utilizarea programelor antispam.Conştientizarea pericolului de infectare a calculatorului cu un virus prin deschiderea unui mesaj necunoscut, unui fişier ataşat unui mesaj necunoscut

mailto:[email protected]

104


Mesajele primite prin posta electronică sunt asociate deseori cu ataşamente (fişiere anexate mesajelor). Fişierele ataşate pot conţine viruşi care pot infesta calculatorul destinatarului. Se recomandă ştergerea mesajelor care conţin ataşamente neaşteptate sau primite de la persoane necunoscute. O mare atenţie trebuie acordată ataşamentelor executabile (fişiere de extensie .exe, .vbs, .js) care în multe cazuri conţin viruşi.

Simpla descărcare a unui mesaj asociat cu un ataşament încă nu infectează calculatorul. Doar deschiderea unui ataşament poate infecta calculatorul. Se menţionează că la ora actuală sunt şi viruşi ascunşi în fişiere de tip document.

Utilizarea serviciului de poştă electronică Yahoo! MailDeschiderea căsuţei poştale

În fereastra browser-ului, în bara de adrese se tastează adresa : www.mail.yahoo.com Enter.

Se introduc datele de identificare : ID-ul (numele prin care s-a înregistrat utilizatorul) şi parola se apasă Enter sau click pe butonul Sign in se va deschide căsuţa poştală.

Dacă utilizatorul nu are căsuţă poştală, el o poate crea apăsând pe hyperlink-ul Sign Up va parcurge paşii indicaţi, completând cu datele personale şi alegând un nume de utilizator al serviciului de poştă (ID) şi o parolă.

Foldere gestionate de Yahoo! MailInbox – conţine mesajele primite de utilizatorDraft – conţine schiţe (mesaje în curs de elaborare)

105


Sent – conţine copiile mesajelor trimise de utilizatorBulk – folder în care sunt trimise de către programul antispam Yahoo! mesajele suspectate a fi spam.Trash – conţine mesajele care au fost şterse din celelalte foldere.

Citirea unui mesajClick pe folder-ul Inbox se afişează o fereastră ce conţine toate mesajele din

folder-ul Inbox.Mesajele care nu au fost citite sunt scrise cu font bold (îngroşat). Pentru fiecare mesaj

se afişează numele (adresa) expeditorului, subiectul mesajului, data trimiterii şi dimensiunea mesajului. Atunci când există mesaje necitite, folder-ul Inbox apare cu font bold, iar în paranteză apare numărul mesajelor necitite.

Atunci când mesajul conţine un fişier ataşat, înaintea subiectului mesajului apare

simbolul .Pentru citirea unui mesaj : click pe subiectul mesajului se deschide o fereastră în

care este afişat mesajul.

Scrierea unui mesajClick pe butonul Compose

106


Se completează astfel : To (către) : se scrie adresa de e-mail a destinatarului. Dacă se trimite mesajul la mai

mulţi destinatari, atunci în câmpul To se scriu toate adresele acestora separate prin , (virgulă). Dacă există adresa salvată în agenda de contacte, atunci click pe Insert addresses se bifează destinatarul click pe butonul Insert Checked Contacts.

Cc = Carbon Copy (copie la indigo) : se scriu adresele persoanelor care vor primi o copie a scrisorii. Atât persoanele din câmpul To, cât şi persoanele din câmpul Cc vor afla cine sunt destinatarii mesajului e-mail.

Bcc = Blind Carbon Copy (copie „oarbă” ) : se scriu adresele celorlalţi destinatari care vor primi o copie a scrisorii. Deosebirea între Cc şi Bcc este urmatoarea: persoanele din To şi Cc nu vor vedea cine sunt persoanele menţionate în lista secretă Bcc.

Subject : se scrie subiectul mesajului Printr-un click în zona de editare a textului se poziţionează cursorul şi se poate începe

introducerea mesajului. Pentru ataşarea unui fişier la mesaj : click pe butonul Attach Files click pe

butonul Browse se caută pe disc fişierul dorit click pe butonul Attach files click pe butonul Continue to Message.

107


Se fac ultimele verificări (corectitudinea gramaticală şi ortografică a mesajului, adresa destinatarului) click pe butonul Send.

Răspunsul la un mesaj (Reply)Mesajelor primite li se poate răspunde imediat sau ulterior. Pentru a răspunde la un

mesaj se parcurg etapele:Se selectează mesajul primit pentru care se va răspunde se apasă butonul Replay

(răspuns) câmpul To (către) se completează automat cu adresa persoanei respective câmpul Subject (subiect) se completează cu subiectul mesajului primit (dacă se doreşte, subiectul mesajului poate fi schimbat) se tasteaza răspunsul se apasă butonul Send (se trimite).

Redirecţionarea unui mesaj (Forward)Mesajele primite pot fi retransmise (redirecţionate) şi către alte persoane, astfel că

persoanele respective vor primi o copie a originalului.Se selectează mesajul recepţionat care se va retransmite se apasă butonul Forward

(redirecţionare) al barei de instrumente în câmpul To se va tasta noua adresă se apasă butonul Send mesajul original este inclus automat în corpul noului mesaj.

Ştergerea mesajelor se deschide fiecare mesaj click pe butonul Delete dacă se şterg mai multe mesaje : se selectează mesajele (click pe căsuţele din faţa

fiecărui mesaj) click pe butonul Delete

Salvarea pe disc/deschiderea unui fişier ataşat unui mesaj

Se deschide mesajul respectiv click pe numele fişierului din secţiunea Attachments click

pe butonul Download Attachment click pe butonul Open (pentru deschiderea fişierului)

108


sau pe butonul Save (pentru salvarea pe disc a fişierului) se alege folder-ul în care va fi salvat fişierulclick pe butonul Save.

Adăugarea unui contact în agendă (Address Book)

Click pe tab-ul Contacts click pe butonul Add Contact se completează datele şi adresa de mail a contactului şi eventual alte informaţii click pe butonul Save.

Crearea unui folderUtilizatorul îşi poate crea propriile foldere în care îşi poate organiza mesajele primite.

Click pe hyperlink-ul Add din secţiunea Folders apoi se introduce un nume pentru folder-ul respectiv click pe butonul OK.

Mutarea unui mesaj într-un folderSe selectează mesajul (click pe căsuţa din faţa mesajului) click pe butonul Move

se alege folder-ul.

Bibliografie

1. Moisa Nicoleta Catalina, „Tehnologia informatiei si comunicarii”, Editura: Vladimed - Rovimed, 2014

2. Eugen Popescu, Mihaela Codres, Daniel Codres, Marian Vlad, ”Initiere in Excel, Power Point si Access”, Editura: Else, 2010

3. Sorin Matei, Elvira Nicoleta Bazdoaca, Nicu George Bazdoaca, ”Initiere in Word”, Editura: Arves, 2003

http://www.librarie.net/editura/Arves

http://www.librarie.net/autor/30278/nicu-george-bazdoaca

http://www.librarie.net/autor/25299/elvira-nicoleta-bazdoaca

http://www.librarie.net/autor/20913/sorin-matei

http://www.librarie.net/editura/Else

http://www.librarie.net/autor/55987/marian-vlad

http://www.librarie.net/autor/53372/daniel-codres

http://www.librarie.net/autor/21560/mihaela-codres

http://www.librarie.net/autor/6637/eugen-popescu

http://www.librarie.net/editura/Vladimed+-+Rovimed

http://www.librarie.net/autor/74931/moisa-nicoleta-catalina

109


4. Ana-Maria Suduc, Mihai Bizoi, Gabriel Gorghiu, ”Tehnici informationale computerizate”, Editura: Bibliotheca, 2008

5. Logica Banica, „Informatica. Notiuni de baza si aplicatii economice”, Editura: Matrixrom, 2008

6. Molovan Grigor, Remus Joldes, „Elemente de informatica”, Editura : DACIA, 7. Silvia Curteanu, „PC. Elemente de baza si utilizare”, Editura : POLIROM, 8. Blajenescu Titu I., Borda Monica E, „Securitatea in informatica si

telecomunicatii”, Editura : DACIA

http://www.piata-cartii.ro/carti-editura/DACIA

http://www.piata-cartii.ro/autori/%22Blajenescu%20Titu%20I.,%20Borda%20Monica%20E.%22

http://www.piata-cartii.ro/carti-editura/POLIROM

http://www.piata-cartii.ro/autori/Silvia%20Curteanu

http://www.piata-cartii.ro/carti-editura/DACIA

http://www.piata-cartii.ro/autori/%22Molovan%20Grigor,%20Remus%20Joldes%22

http://www.librarie.net/editura/Matrixrom

http://www.librarie.net/autor/34044/logica-banica

http://www.librarie.net/editura/Bibliotheca

http://www.librarie.net/autor/46897/gabriel-gorghiu

http://www.librarie.net/autor/46896/mihai-bizoi

http://www.librarie.net/autor/46895/ana-maria-suduc