Tipologiile si componentele Inteligentei Emotionale

Cuprins1. Definirea termenului2. Componentele inteligentei emotionale3. Cunoasterea emotionala proprie si imaginea sinelui4. Asertivitatea5. Stima de sine6. Toleranta la stres7. Rezolvarea de probleme8. Responsabilitatea sociala9. Flexibilitatea10. Controlul impulsurilor11. Optimismul

1. Definirea termenuluiTermenul de inteligenta emotionala a fost folosit pentru prima data intr-un articol din anul 1990 de catre psihologii Peter Salovey si John Mayer .Cu toate ca acest termen este relativ nou, componentele conceptului inteligenta emotionala pot fi datate pana la arhicunoscuta afirmatie a lui lui Socrate: Cunoaste-te pe tine insuti. In Biblie, atat in Vechiul cat si in Noul Testament se gasesc urmatoarele afirmatii: Nu fa altuia ce tie nu-ti place si Iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti . Acestea pot fi vazute ca elemente de Inteligenta Emotionala.In 1983 Howard Gardner a introdus conceptul de Inteligente Multiple. El argumenta ca exista nu doar un singur tip de inteligenta ca si cea masurata prin teste si dezvoltata in cadrul scolar, ci multiple tipuri de inteligente. El a inventat sintagma : Nu intrebati, cat de destepti sunteti, ci cum sunteti inteligenti. Gardner a identificat 7 tipuri de inteligenta diferite de abilitatile comunicative si matematice uzuale. Printre aceastea, el a inclus si doua abilitati personale: auto-constientizarea starilor interioare si interactivitatea sociala eficienta.Cele 7 tipuri de inteligente ale lui Gardner sunt: Inteligenta Matematica Inteligenta Interpersonala Inteligenta Spatiala Inteligenta Ritmica Inteligenta Intrapersonala Inteligenta Kinestetica Inteligenta LingvisticaDe la inceput poate fi observat ca inter-personalul si intra-personalul sunt vazute ca doua inteligente separate si corespund cu definitia de Inteligenta Emotionala. Inteligenta Emotionala este abilitatea de a incuraja oamenii, de a ii face sa lucreze impreuna si de a ii motiva sa dea tot ce au mai bun pentru realizarea unui anumit scop. De aceea mai multe studii au clasificat inteligenta emotionala ca fiind cea mai importanta competenta de baza care determina succesul unei companii.Inteligenta Emotionala este un alt fel de istetime. Este puterea de a actiona sub presiune, increderea de a construi relatii fructuoase, curajul de a lua decizii si viziunea de a crea viitorul. Inteligenta Emotionala este in legatura cu leadership si creativitate si este o abilitate care poate fi invatata. Consta in puterea de a constientiza sentimentele si de a identifica sursa lor.Putem spune ca Inteligenta Emotionala stabileste importanta emotiilori in viata de zi cu zi.

2. Componentele Inteligentei EmotionaleConform lui Goleman se evideniaz 4 componente ale Inteligenei Emoionale:1. Autocunoaterea-Autocunoaterea Emoional-Autocunoaterea Realist i Corect-ncrederea n sine2. Autocontrolul-Autocontrol emoional-Transparena & meninerea integritii-Adaptabilitate & adaptabilitate la schimbare-Orientarea spre rezultate-Iniiativa-Optimism & perseveren3. Social Awareness (contiina social, de grup)-Empatie (simirea sentimentelor i perspectivei celorlalti, interes real fa de grijile celorlalti)-Orientarea spre sarcin4. Managementul relaiilor interpersonale-Dezvoltarea altora, a abilitilor acestora, coaching-Leadership inspiraional-Catalist al schimbrii (iniierea i managementul schimbrii)-Influena (un rol important l joac persuasiunea)-Managementul conflictelor (legat de negocierea i rezolvarea disputelor)-Lucrul n echip i colaborarea (crearea de sinergie de grup n urmrirea scopurilor grupului)

Primele dou componente sunt privite ca i componente personale ale Inteligenei Emoionale, n timp ce celelalte 2 sunt privite ca i componente sociale ale Inteligenei Emoionale.

3. Cunoasterea emotional proprie si imaginea sineluiEstimarea gradului de constientizare a inteligentei emotionaleEstimarea gradului de contientizare al inteligenei emoionale reprezint totalitatea evalurilor, interpretrilor, impresiilor legate de propria persoan, de cei din jur i de diverse situaii. Aceste estimri sunt n mare msur determinate de mediul familial, experienele anterioare, sistemele de convingeri i valori i iau forma unui dialog interior. Estimarea gradului de contientizare al inteligenei emoionale ajut la nelegerea modului n care dialogul interior influeneaz sentimentele, aciunile i reaciile, acestea putnd fi schimbate n funcie de diverse situaii.Senzatiile si emotiilePrin simturi se primesc informatii despre situatiile, evenimentele si persoanele din jur. Este important, sa se faca diferenta intre informatiile senzoriale si estimari. Destul de des perceptiile sunt filtrate si transformate de estimarile noastre. Cu cat creste gradul de constientizare cu atat mai mare este abilitatea de a lua in considerare procesul de filtrare si se poate face distinctia intre senzorial si estimare. Fiind capabil sa-ti acordezi simturile, poti monitoriza, clarifica si schimba estimarile de cate ori este necesar. Persoanele cu o inteligenta emotionala dezvoltata au capacitatea de a intelege la nivel emotional perspective diferite asupra unei singure situatii, capacitatea importanta in rezolvarea flexibila de probleme.Imaginea de sineImaginea de sine a unei persoane este imaginea mentala pe care o are despre ea, imagine care in general este destul de rezistenta la schimbare, continand elemente care sunt disponibile observarii de catre ceilalti, dar si elemente care au fost invatate de persoana prin experientele sale directe sau prin internalizarea judecatilor de valoare emise de altii. Imaginea proasta despre sine este in general rezultatul acumularii de catre persoana a criticilor care i-au fost adresate in copilarie si care duc la lezarea propriei imagini si a felului in care se percepe. 4. AsertivitateaDefinitia asertivittiiCa si ascultarea si empatia, asertivitatea este o aptitudine care poate fi dezvoltata. Asertivitatea iti sustine drepturile, iti protejaza spatiul personal si iti exprima punctul de vedere, nevoile si sentimentele intr-un mod potrivit din punct de vedere social, onest si direct.

Afirmarea eficient de sinePersoanele asertive isi indeplinesc nevoile proprii fara a afecta nevoile celorlalti. Persoanele asertive cauta sa-si imbunatateasca relatiile cu celelalte persoane, sa mentina respectul reciproc si sa-si apere atat interesele lor cat si cele ale celor din jur. Comportamentul asertiv duce la multumire, control si stima de sine. Exprimarea directa nu inseamna sa se spuna primul lucru care trece prin minte ci reprezinta o exprimare increzatoare si controlata, la timpul potrivit si corespunzator situatiei. Asertivitatea nu este o modalitate de manipulare sau de inducere in eroare a celorlaltii cu scopul de a obtine ceea ce ne dorim. Ea nu suprima drepturile sau demnitatea altei persoane.

5. Stima de sineDefinitia stimei de sineStima de sine este un termen utilizat pentru evaluarea globala a persoanei privitor la propria sa valoare. Stima de sine cuprinde credinte (de tipul sunt sau nu sunt competent) si emotii (de genul triumf, disperare, mandrie, rusine). Stima de sine se poate aplica la o anumita situatie particulara (de exemplu referitor la profesie) sau are extindere globala (sunt o persoana buna, sau nu sunt bun de nimic). Stima de sine este o caracteristica personala stabila, cu mici variatii in decursul timpului.Stima de sine explicit si implicitStima de sine implicita se refera la inclinatia persoanei de a se auto-evalua in maniera spontana, automata sau inconstienta. Stima de sine explicita este evaluarea constienta dupa auto-reflectie. Atat stima de sine implicita, cat si stima de sine explicita sunt elemente ale conceptului global de stima de sine. Stima de sine implicita a fost definita ca efectul identificat introspectiv al atitutdinii fata de sine in relatie cu obiecte si disociat de obiecte. Formarea stimei de sineStima de sine se formeaza pe baza mai multor factori: relatia dintre persoana si familia sa, prietenii apropiati, colegii de serviciu, grupul religios/politic din care face parte. Aceasta deoarece oamenii au tendinta sa se compare cu ceilalti. Stima de sine negativa este un factor de risc pentru tulburarile de comportament alimentar cum sunt bulimia si anorexia.Cresterea stimei de sineCresterea stimei de sine este prima interventie in consilierea scolara si vocationala. Tehnicile de crestere a stimei de sine sunt generic cunoscute sub numele de intarirea eului, acestea fiind de domeniu integrativ, si putandu-se realiza prin mijloace cognitivcomportamentale, de tip gestalt, in cadrul programarii neurolingvistice sau prin tehnici de hipnoterapie.6. Toleranta la stresDefinitia stresuluiStresul psihologic se refera la incapacitatea unei persoane de a raspunde adecvat la amenintarile emotionale sau fizice, reale sau imaginare. Semnele stresului sunt cognitive, emotionale, fizice sau comportamentale, incluzand: gandirea defectuoasa, o privire de ansamblu negative, griji excesive, instabilitate dispozitionala, iritabilitate, agitatie, incapacitatea de a se relaxa, sentimentul singuratatii, izolare, depresie, dureri somatice, diaree sau constipatie, ameteli, greturi, dureri toracice, palpitatii, mancatul in exces sau pierderea apetitului, neglijarea responsabilitatilor, cresterea consumului de alcool, nicotina sau droguri.Frustrarea si toleranta la stresTolerana la stress include un repertoriu de rspunsuri adecvate la situaii stressante. Oamenii cu toleran bun la stress tind s fac fa crizelor i problemelor n loc s cedeze sentimentelor de neajutorare i dezndejde. Anxietatea care apare atunci cnd tolerana la stress nu funcioneaz n mod adecvat are un efect suprtor asupra performanelor generale pentru c duce la slbirea puterii de concentrare, creaz dificulti n luarea deciziilor i duce la probleme de ordin somatic, cum sunt tulburrile de somn.Managementul stresuluiManagementul stresului se refera la ameliorarea stresului si in special a stresului cronic, cu scopul imbuntatatirii functionarii zilnice. Managementul stresului a fost dezvoltat pornind de la premiza ca stresul nu este un raspuns direct la agentul stresor, ci mai degraba la resursele si abilitatile persoanei de a media raspunsul la agentul stresor. Este necesar sa identificam inainte de toate care sunt factorii centrali in controlul stresului pentru persoana respectiva. Stresul poate fi redus schimband perceptia persoanei asupra agentului stresor. Tehnicile de management al stresului difera functie de paradigma teoretica, dar ingeneral includ:- trainingul autogen- terapia cognitiva- rezolutia conflictului- etc.

7. Rezolvarea de problemeNeajutorarea nvtatNeajutorarea nvat este situaia n care o persoan a nvat s se comporte neajutorat, chair dac are posibilitatea de a se ajuta pe sine pentru a evita circumstanele neplcute sau duntoare la care a fost supus. Respectiv persoana are impresia c nu poate controla rezultatul unei situaii. Neajutorarea nvat este de asemenea o problem motivaional: persoana care nu a reuit n trecut s ndeplineasc o sarcin ajunge la concluzia eronat c nu i poate mbunti performanele. Neajutorarea nvat poate fi folosit ca i scuz.Rezolvarea eficient de problemeRezolvarea de probleme este un proces mental si parte a procesului mai larg al problemei, care include gasirea problemei si modelarea problemei. Considerata una din cele mai complexe functii intelectuale, rezolvarea de probleme este definita ca si proces cognitiv de ordin inalt care necesita modularea si controlul mai multor abilitati. Problemele care par de nerezolvat au in general mai multe caracteristici comune:- lipsa de transparenta sau de claritate a situatiei- scopurile multiple- complexitatea- constrangerile temporale si lipsa de predictibilitate dinamicaRezolvarea problemelor dificile necesita despartirea pe componente a acestorcaracteristici.

8. Responsabilitatea socialaDefinitia responsabilittii socialeResponsabilitatea sociala este o ideologie sau teorie conform careia o organizatie sau persoana are obligatia de a actiona in beneficiul societatii. Responsabilitatea sociala poate fi pasiva, de genul evitarii angajarii in acte negative sau daunatoare, sau activa, de tipul activitatilor realizate in beneficiul social.Responsabilitatea social si stima de sineCu cat stima de sine a persoanei este mai crescuta, cu atat cresc sansele ca ea sa se implice in mod direct in acte care denota responsabilitate sociala. Persoanele cu stima de sine scazuta sunt prinse de obicei in doua tipuri de capcane:- confuzia responsabilitatii sociale cu asumarea responsabilitatii in orice situatie, si in modspecial in situatii care in mod normal nu ar trebui sa fie responsabilitatea persoanei in cauza. De obicei in aceste situatii avem de-a face cu fenomenul victimizarii.

9. FlexibilitateaDefinitia flexibilittiiFlexibilitatea este o trasatura de personalitate, reflectand gradul in care persoana poate gestiona schimbarea in diverse circumstante si in care se poate gandi la probleme intr-un mod nou si creativ.Flexibilitatea si reactia la schimbareReactia la schimbare este cu atat mai buna cu cat flexibilitatea persoanei este mai crescuta. Persoanele putin flexibile au dificultati de gestionare a schimbarilor, putand apare reactii diverse la stres si in mod frecvent reactii anxioase. Flexibilitatea implica de asemenea capacitatea de gandire pozitiva si un management eficient al stresului si timpului. Rigiditatea este in multe situatii o forma de aparare psihologica, ca urmare a faptului ca schimbarea esteperceputa ca un potential pericol.

10. Controlul impulsurilorStrategiile de reglare emoional specific pot fi difereniate pe parcursul desfurrii rspunsului emoional. Emoiile ncep cu evaluarea indiciilor emoionale, care declaneaz o serie de tendine de rspuns coordonate care implic sisteme experieniale, comportamentale i fiziologice. Odat ce apar aceste tendine de rspuns, ele pot fi modulate. Strategiile de reglare emoional sunt diferite, funcie de locul n care au un impact primar asupra proceselor generatoare de emoii. Strategiile de reglare a emoiilor centrate pe antecedente cuprind:- selecia situaiei- modificarea situaiei- deturnarea ateniei- modificarea cognitivManagementul furieiManagementul furiei se refera la un sistem de tehnici psihoterapeutice si exercitii prin care o persoana cu furie excesiva sau incontrolabila isi poate controla sau reduce factorii declansatori si efectele unei stari emotionale de tip furie. Metodele de management a furiei se centreaza pe echilibrul dintre controlul emotional si permiterea exprimarii libere a emotiilor intr-un mod sanatos. Aceste metode includ:- metode directe, care implica modificari comportamentale si invatarea asertivitatii- identificarea cauzelor furiei- centrarea pe scopul discutiei

11. OptimismulGndirea de tip catastroficGandirea de tip catastrofic face parte din triada cognitiva descrisa de Beck si implica:- ganduri negative despre sine, de exemplu convingerea persoanei ca nu are valoare- ganduri negative privitoare la mediu, de exemplu convingerea ca lumea este nedreapta- ganduri negative privitoare la viitor, de exemplu ideea ca viitorul este lipsit de sperantaGndirea pozitivStilul explicativ al persoanelor cu gandire de tip catastrofic este foarte diferit comparativ cu al persoanelor care au o gandire de tip pozitiv. Optimismul si pesimismul provin din modul in care oamenii isi explica diverse evenimente. Exista trei dimensiuni tipice ale explicatiilor evenimentelor, si anume:- stabil versus instabil- intern versus extern- global versus specificJustificarile optimiste ale experientelor negative sunt atribuite factorilor externi, cu tendinta de a nu aparea reagulat (instabil) si cu limitare la anumite domenii (specific). Experientele pozitive pe de alta parte sunt etichetate de oameni ca interne, stabile si globale. Persoanele pesimiste sau cu gandire de tip catastrofic au tendinta de a atribui intamplarile negative unor factori interni, de a le considera cvasi-permanente si cu reflectare globala. Stilul explicativ este evaluat fie cu ajutorul testului de orientare in viata, fie prin aplicarea chestionarului stilului atributiv.