Dr. AVIVA ROMM

SI GLANDELE,

SUPRARENALE

4 saptiminipentru echihbrarea metabolismului

gi a activitilii hormonale

Traducere din englezi deIanina Marinescu

Ltfe{file

Cuprins

Introducere. Cum si te simfi din nou tu insifi.............................15

Partea I. Cauzele SOS ............ ..........37Capitolul 1. Corpul gi creierul tiu transmit un SOS.............39Capitolul 2. Cele cinci cauze delabaza disfuncgiilor

suprarenale gi tiroidieneCapitolul3. Cirui tip ii apa4ii? Decodificarea cauzelor .... t40

Partea a II-a. Solufia la SOS...... .....173Capitolul 4. Repornire. Eliminarea factorilor alimentari

declangatori, refacerea capacitifii de autovindecare ...... L75

Capitolul5. Recadrare. O minte gi o dispozijie afectivica1rni........... .....235

Capitolul 6. Reparare. Vindecare intestinali,stimularea imunitilii, detoxificare susginuti giechilibrare hormonali... ,......278

Capitolul 7. Reincircare. Susfinerea glandelorsuprarenale gi a tiroidei ........313

Capitolul 8. Realimentare. Cum si mindnci toati viafa ....374

Cdtan gdnduri detncheiere. Cum si te realimentezi celulicu celuli 9i pini la suflet....... .......... 394

Refete. Bucitiria sinitoas iAnexal. Analize de laborator .,.,,,,,,,467Anexa 2, Cum si cooperezi cu medicul tiu -

sau si gisegti altul ..........

Resurse ....480

Mulfumin.... ......,.........483

Bibliografie ..................485

=IJ

Corpul Ei creierul tiu transmit un SOS

Vitzut din perspectiva evolufiei rcgnului

animal, shesul psihologic pe termen lung

este o invenfie recentd, limitat tn mare

parte ln oameni gi Ia alte pimate mai.Rosrnr Sepolsxy

Barbara se agazi oftAnd din greu. Pirea infrAnti.

- Doamna doctor, sunt epuizati tot timpul, iar acestepofte mi innebunesc. Alune, gi ciocolati, gi chipsuri, maiexact, imi spuse zAmbind crispat. Mi lupt tot timpul cumine insimi in privinla mAncirii. fin diete de ani de zile gi

nu am slibit un kilogram. Sincer vorbind, imi detest corpulin cea mai mare parte a timpului gi nu sunt la greutateamea. Am senzafia ci mi lupt tot timpul si scap de o ricealisau de o candidozi. $i acum am artriti la genunchi. Viafae foarte grea gi, cAnd cred ci-mi recapit controlul, ceva mipune la pimAnt.

La 45 de ani, Barbara avea sindrom metabolic, o afec-

fiune prediabetici presupunind hipertensiune arteriali,nivel ridicat de colesterol gi glicemie mare. Medicul eicurant nu mai avea ce si ii ofere in afari de medicamentepentru aceste probleme grave, aleturi de analgezice gi ope-ra{ie pentru durerile de la genunchi. Nu ii plicea ideea de a

deveni dependenti de medicamente.

- La doar 45 de ani am deja atAt de multe probleme! Aizice ci sunt bitrAni!

=39

Barbara nu e singura. ln fiecare zivinla cabinet femeisimfindu-se infrAnte. Sunt coplegite Ei epuizate, nu dormbine, se imbolnivesc mai des decdt se agteapti gi, chiar qiatunci cdnd nu sunt bolnave, au senzafia ci funcfione azd. cu50o/o din resurse. Le e greu si slibeasci Ei nu pot si urmezeo dieti sau si renunte la dulciuri. Simt ci nu au vointi. Sesimt in derivi. Sunt in modul de supraviefuire gi au senti-mentul ci viafa le scapi de sub control.

ln acea zi, in cabinetul meu, i-am pus Barbarei ointrebare:

- Cum wei sd te sim,ti?

- Nu m-a mai intrebat nimeni asta pini acum, mi-a spuscu ochii in lacrimi. Sunt atdt de coplegiti de orice din viafamea! Sunt siguri ci gi copiii mei, adolescenfi, mi urisc. Miignori pur gi simplu, iar fiica mea se lupti cu anxietatea.Soful meu, dragul de el, e ribditor, dar il resping. Nu weausi ajungem in intimitate pentru ci nu mi simt sory. Sunt tottimpul coplegiti gi simt ci nu mai am niciun fel de controlal stirii mele de sinitate.

- Da, sunt multe la mijloc, i-am zis aplecAndu-mi spreea. Dar cum wei si te simti? am intrebat-o din nou cu blAn-defe, dar ferm.

- Nu vreau decit si mi simt din nou eu insimi, imiweau viafa inapoi, weau si gtiu din nou cum e si te simgibine. $i nu weau si pornesc pe acest drum al pastilelor gi aloperafiei. Vreau si fiu sinitoasi qi si imi triiesc cu adeviratviafa.

Asemenea Barbarei, multe dintre pacientele mele vin cusimptome ce oglindesc o tendinli tulburitoare gi in con-tinui cregtere la nivelul sinitifii femeilor din SUA in ul-timii 20 de ani. l1i prezint doar cAteva dintre aceste statisticitulburitoare.

40 3 firoida gi glmdele suprarenale

Stres, somn inadecvat Ei epuizare: Conform Ana-lizei Anuale a Stresului, efectuate de Asociafia Psi-hologilor Americani, 75o/o dintre femei resimt unstres moderat pAni la intens, 49o/o au probleme desomn gi peste 4oo/o afirmi ci au simptome fizice caunnare directi a stresului; studii recente arati ci inmajoritate sunt gi epuizate in mod cronic; milioanede femei iau in fiecare noapte somnifere Ei mult maimulte iau,,ocazional"; e inspiimAntitor, dar stresul,somnul inadecvat gi epuizarea pot si pregiteasciterenul pentru viitoare afecfiuni cardiace gi cancer;femeile - in special cele care trebuie si jongleze curoluri multiple - resimt efectele stresului uneori subforma unei lungi liste de simptome qi a unei varietifide boli.

Obezitate: 34o/o dintre adul,tii de peste 20 de ani suntsupraponderali,34o/o sunt obezi gi 60/o sunt extremde obezi; intre 20 gi 60 de ani, femeile sunt mai pre-dispuse si fie supraponderale decit birbafii; e lngro-zitor, dar e de agteptat ca5oo/o din intreaga populalieadulti si aibi diabet pAni in 2030, iar acesta este unuldintre factorii majori de predicfie a afectiunilor car-diace, fiind asociat gi cu senilitatea.

Depresie Ei anxietate: una din patru femei triiegte unepisod extins de depresie majori in viala ei, dupi cumtot mai multe femei iau un antidepresiv, un anxioloticsau, adesea, pe ambele, netriindu-gi viafa cu bucuriagi satisfaclia pe care sunt menite si le simti.

Boli autoimune: bolile autoimune sunt acum a treiacea mai comuni categorie de boli in SUA gi una dinprimele 10 cauze de deces la femei; estimirile conser-vatoare arati ci 78o/o dintre suferinzii de boli autoi-

=4L

mune sunt femei; tiroidita Hashimoto este prevalentigi afecteazi aproape exclusiv femeile.

Unele dintre aceste boli au devenit atdt de comune, incAtmulli medici le consideri ca fiind intAmpliri normale alevietii sau ale procesului de imbitrAnire.

in Statele Unite ale Americii femeile iau gi periculos demulte medicamente, intr-un procent mai ridicat decAt bir-batii, pentru probleme care in general necesiti solutii destil de viafi, nu solulii farmaceutice. De asemenea, e maiprobabil ca femeile si aibi reacfii adverse la medicamente.Statinele pentru colesterol, de exemplu, sunt unele dintrecele mai prescrise medicamente pentru femei gi s-a doveditcdprovoacd diabet in proporfie de50o/o celor care le folo-sesc, chiar gi atunci cind sunt prescrise unor femei altfelsinitoase, in scop de prevenire. Jumitate dintre femeile depeste 50 de ani ia cel pulin doui medicamente, 1070 dintreamericani iau cinci medicamente intr-o perioadi aleatoriede 30 de zile, iar a treia cauz| principali de deces in SUA,dupi afecliunile cardiace gi cancer, sunt medicamentelepe relete, ceea ce nu e pufin lucru. Chiar daci unele dintreaceste medicamente pot si amelioreze simptome, niciunulnu trateazi cauzele delabazi care suntreversibile gi toatepot si aibi consecinfe neintenfionate.

De ce medicul tiu nu Etie toate astea

De ce medicina moderni nu are o solufie? De ce medicul tiunu are rispunsurile pe care le caufi? Cei mai mulli medicinu au fost pur gi simplu invifali si faci legitura dintre di-versele simptome. ln pregitirea noastri, nu suntem invilafisi infelegem gama complexi de factori nutritivi, de mediu

42 i riroidaqiglandelesupruenale

gi de stil de viali care contribuie la aparigia bolii. ln cei gapteani ai pregitirii mele medicale am avut un singur curs de 50de minute de nutrilie gi, cAnd am adus vorba de impactulfactorilor de perturbare endocrini - materiale plastice gisubstante chimice ce imiti estrogenul in organismul nostrugi pot si provoace dezechilibre hormonale grave gi chiar gicancer -, uil proeminent profesor de endocrinologie de laprestigioasa mea institulie de educalie medicali s-a uitat lamine de parci n-ag fi fost in toate minfile gi mi-a zis: ,,Sperci nu crezi cu adevirat toate prostiile alea cu bisfenolul A,nu?" TotuEi, cercetirile despre factorii de perturbare endo-crini existau in literatura gtiinfifici de ani de zile in acelmoment gi efectele negative erau bine cunoscute. Dati iaticare e problema: un studiu din 20LL a aretat ci e nevoie deaproximativ 77 ani ca noile informafii gtiin,tifice gi medicalesi ajungi la majoritatea medicilor gi si le schimbe modul incare practici medicina.

De asemenea, medicii nu sunt deloc pregitigi si inleleagi$i sA trateze noile boli cronice cu care se confrunti ameri-canii. Bolile infeclioase grave pentru care medicii au fostindelung instruifi si se ocupe sunt in mare parte depigite deboli ca diabetul gi obezitatea, prezente, in procente covArgi-toare, la populafii din ce in ce mai tinere. La fel afecfiunilecauzate de stres gi problemele de sinitate mentali. Cindvine vorba de diagnostice mai pufin cunoscute, medicii suntqi mai pierdufi. Cu mai putin de 10 ani in urmi, nici fibro-mialgia, nici sindromul oboselii cronice, ambele afectdndln primul rAnd femeile, nu erau recunoscute ca afectiunireale de institulia medicali. Nu cu mult inainte, ln aceeagisituatie era gi sindromul intestinului iritabil. Toate erauconsiderate diagnostice ,,la limiti". Femeile care le spuneaumedicilor: ,,Cred ci s-ar putea si sufir de sindromul oboselii

=43

cronice" afirmi ci primeau in schimb reacfii de desconsi-derare gi de tipul ochilor da,ti peste cap - ca gi femeile dinziua de azi care spun ci cred ci au o problemi tiroidiani sausuprarenali. Aceste paciente pot si fie etichetate Ei ca ,,di-ficile" sau ,,de acel gen" - cod pentru problemele psihice.

in timp ce fibromialgia, sindromul oboselii cronice gisindromul intestinului iritabil sunt in prezent diagnosticemedicale admise, mulli medici le ignori sau sunt sceptici.Sindromul oboselii cronice, de exemplu, este in continuareconfundat adesea cu o afec$une psihici sau ca ,,ficAnd partedin imaginafia pacientului". Concepfiile gregite gi atitudi-nile de desconsiderare ale medicilor fac drumul citre di-agnostic lung gi frustrant pentru mulEi pacienfi, pe tAngifaptul ci mai pulin de o treime dintre facultitile de medi-cini includ in programa lor gcolari informatii despre acesteafecfiuni gi despre alte afec,tiuni marginalizate.

Complici gi mai mult lucrurile faptul ci nu existi testede diagnostic care si poati ,,dovedi" ci ai una dintre acesteboli, aga ci fi se spune pur gi simplu ci nu ai. Medicina arecriterii in alb gi negru pentru diagnostic. Fie indeplinegticriteriile, fie nu. in realitate insi existi multe nuante de gri,iar analizele de laborator ar trebui interpretate in contextulsimptomelor unei femei gi al tendinlei rezultatelor de labo-rator, precum gi in lumina faptului ci, pe misuri ce medi-cina evolueazi, evolueazi gi criteriile de diagnosticare a bo-lilor. Vei afla mai multe despre asta cind vom vorbi despreanalizele tiroidiene ceva mai incolo in carte.

$i atunci ce se intimpli defapt?

A trebuit se imi pun Ei eu aceeagi intrebare: Ce se intdmpli? Dece suferi atAt de multe femei de simptome gi afecf,uni medicale

44 E tiroida qi glandele suprarenale

care pAni acum nu ne-au nipistuit nici pe departe intr-o ase-menea de misuri sau care inainte nu au fost constatate?

Ce am descoperit nu a venit dinspre sacrele paliere alemedicinei, ci dinspre o ramuri fascinanti a gtiinfei, nu-mitA psiho-neuro-imunologie, dupi cum am afirmat gi inintroducere. Am descoperit cA labaza acestor probleme co-mune sti faptul ci femeile triiesc in mod cronic depigite,fizic Ei emotional, de situatie. Suntem blocate in modul desupraviefuire.

Psiho-neuro-imunologia a dovedit ci existd o legituriintre sistemul newos, imunitatea, hormonii, dispozitia afec-tivi, funclionarea cognitivi, digestia, circulafia gi reacfianoastri de rispuns la stres. Aceasti ramuri dezviluie ceeace medicina convenlionali nu a infeles: ci o abordare com-partimentati a bolii rateazd. esenfa, toate sistemele sunt co-nectate. Ceea ce facem, ce mAncim, ce gAndim Ei expunereala mediu ne afecteazidin cap pini-n picioare. Chiar daci nuegti o impitimiti a gtiinfei ca mine (recunosc ci manualelesunt adesea lectura mea favoriti inainte de culcare), credci o si fii uluiti si afli ci, pentru acel ceva care te-a mAnatsi pui mAna pe aceasti carte - indiferent ci e vorba de oproblemi autoimuni, de oboseali, de creqtere lenti $i con-stanti in greutate, de lipsi de atenfie gi concentrare, de dez-cchilibru hormonal -, poate fi depistati o cauzi comuni:reacfia excesivi de rispuns la stres a organismului tiu.

Poate ci te gAndegti: ,,Dar, stai, nu md. simt atdt de stre-sati, gi atunci cum poate si fie de la reacfia mea de rispunsla stres?" Excelenti intrebare. Iati care e situatia: nu doarstresul a$a cum ne gAndim la el in mod tradilional - cel detip mental gi emofional - e cel care face excesivi reacfia derispuns, ci orice copleqegte capacitatea organismului de areactiona eficient la dificulti,tile cu care te confrun1i.

=45

Aqa cum am detaliat in introducere, existi practic cincicauze principale care iti fac reacfia de rispuns la stres exce-sivi: stresul emotional gi mental cronic, factorii alimentarideclangatori, tulburirile intestinale, toxinele din mediu giinfec,tiile asimptomatice.

in capitolul urmitor o si discutim in aminunt despretoate acestea gi apoi le vei putea rezolva cu ajutorul solu,tieila SOS. Totuqi, deocamdati e momentul si descoperim cumanume o reacfie de rispuns la stres declangati cronic sti labaza simptomelor tale.

Si facem cuno$tinfi cu reaqtia de rdspunsla stres

Toate am avut momente de mare anxietate: puls accelerat,respirafie sacadati (sau relinerea respiratiei), transpiraliireci, degete inclegtate, atentie sporiti la mediul ambiant (deexemplu, noaptea cAnd egti singuri in casi gi auzi un sunetneagteptat). Aceste reaclii familiare sunt semne ci a fost ac-tivati ceea ce se cheami de reguli reacfia de tip luptd saufugi, denumiti in termeni tehnici reaclia de rdspuns Ia stres.

Rispunsul la stres este o cascadi de hormoni Ei neuro-transmilitori (mesageri chimici ai sistemului nervos) carefac legitura intre creier, numeroasele reactii de supravie-

fuire inif,ate in ,,creierul reptilian" gi corp. Nu gtiai ci ai uncreier reptilian? E poreclit a$a pentru ci este un sistem dereacfie atAt de strivechi, de primar, incAt poate fi identificatinci de la inceputurile evolufiei.

Creierul reptilian confine doui structuri mici, in formide migdali, situate de o parte Ei de cealalti a creierului,numite amigdala cerebrald., ce servesc drept centru de in-terpretare a emofiilor. E locul unde sunt procesate frica

46 i rirotda gt glandele suprarenale

Ei imaginile, sunetele gi experienlele de pericol pe carecreierul le catalogheazd apoi pentru o referinti viitoare ra-pidi ca si te avertizeze instantaneu cu privire la un pericolaseminitor. in citeva zecimi de secundi de la percepereaunei ameninliri, creierul tiu reptilian se mobilizeazd, gi dialarma, transmifAnd un semnal chimic de stres citre hipo-talamus, directorul hormonal executiv al creierului.

Hipotalamusul, o glandi mici din centrul creierului, ser-ve$te ca releu rapid, receplionAnd, rispunzAnd qi reglAndsemnalele din intregul co{p, comunicdnd printr-o refea ela-borati numiti sistemul nervos autonom gi folosindu-se desemnale chimice gi hormonale pentru a transmite informafiaacolo unde trebuie. Acest sistem nervos autonom contro-leazi respiralia gi pulsul, contractarea qi relaxarea vaselor desAnge, tensiunea arteriali., reactivitatea sistemului imunitargi nivelul tiu de alerti. Semnalele de rispuns la stres, odatiinregistrate, ajung lahipofizi, un alt centru major de reglarehormonali din creier, gi de acolo pini Ia glandele suprare-nale, unde organismul transformi aceste semnale in actiune.

Ajutoarele suntpe drum. Glandele suprarenale

Suprarenalele sunt doui glande (adici secreti substanfechimice gi hormoni) mici, de formi triunghiulari, careabia cAntiresc citeva zeci de grame, a$ezate fiecare dea-supra unui rinichi. DeEi mici, sunt foarte puternice gi esen-

fiale supraviefuirii. Glandele suprarenale secreti, alituri denumerogi alti hormoni gi substanfe chimice, adrenalini gicortiz ol. impreuni, ace $ti hormoni r egleazd capacitatea or-ganismului de a te proteja de infeclii (imunitate); regleazinivelul glicemiei, depozitele de grisimi Ei mobilizarea in ve-derea asiguririi energiei (metabolism) ; stimuleazi dorinla

=47

sexuale, ciclurile gi nivelurile hormonale gi capacitatea de arimAne insircinati, de a flne sarcina gi de a hrini sugarul(reproducere). De asemenea, te imboldesc si acfionezirapid cAnd egti in pericol gifi pun la dispozifie energia decare ai nevoie pentru suslinerea acfiunii respective.

Prima reacfie de rdspuns, adrenalina

Glandele suprarenale rispund inipal la o amenintare reali,poten,tiald sau perceputi pompdnd o substanfi chimici nu-mitiadrenaknd, de care ai auzitfdrlindoiali. Sub influenfaadrenalinei, pulsul se accelereazi pentru ca mai mult sAngesi porneasci spre musculaturi,in caz ci ai nevoie si o iei lafugd sau si lupfi, gi se dilati ciile respiratorii, permifAndu-fisi inspiri cAt de mult oxigen pofi, cici oxigenul este ,,gazul"de care au nevoie muEchii gi creierul tiu pentru un plus deconcentrare gi de acfiune. Vasele de sAnge se contractd, fi-cAnd si creasci tensiunea arteriali, infuzAnd in creier gi inmugchi sAngele bogat in oxigen. Sistemul imunitar mobili-zeaz\ celulele care lupti impotriva microbilor $i substanfelechimice cu mesaj inflamator numite citochine ca si te pro-tejeze in eventualitatea unei riniri sau infecfii. Organismulredirectioneazi energia de la funcfiile care nu sunt necesarein fala pericolului imediat, cum ar fi digestia gi reproducerea(intotdeauna acestea pot si aibi loc mai tArziu), afectAndu-fitemporar echilibrul intestinal gi hormonal. Pupilele fi se di-lati ca siL ai o vedere periferici mai ampli, ajutdndu-te sivezi mai bine daci e intuneric, gi simgurile i1i devin mai ascu-

fite, ceea ce duce la o stare de hipervigilenfi, insemnAnd ciegti in mod autentic atenti gi sensibili la orice posibili ame-nintare sau indiciu de pericol din mediu. intre timp, amig-dala cerebrali imprimi fiecare aspect al posibilei ameninliri

48 - tiroida qi glandele suprarenale

ca si i1i amintegti in cele mai rafinate detalii sunetele, imagi-nile, mirosurile Ei senzafiile asociate cu pericolul respectiv,ca mecanism de protecfie impotriva posibilelor ameninfiriviitoare. E aceeagi hipervigilenti, numiti uneori gi hiperex-citajie, care te face si stai pe marginea scaunului gi si sari laecl mai mic sunet atunci cdnd te uili la un film de groazd -pc care, daci eqti tipul sensibil de persoani, creierul tiu ilpcrcepe ca pe un pericol real, chiar daci e doar un film.

Pe termen scurt, unor oameni chiar le place senzatiadati de adrenalini. Le creeazd. o stare de activare. E ace-caqi senzafie pe care o avem cAnd suntem incAntati de ceva,clnd triim o experienli noui gi minunati sau avem sen-zafia unui stres pozitiv, ca in cazul sporturilor extreme gial unei curse in montagnes-russes. Dar, cind aceasti. staredc activare devine cronici, aga cum se intimpli cand esterlcclangatd prea des de stresul obignuit, nu mai e distractiv.Sc poate transforma in anxietate, cdnd te simfi in prizi giincapabili si iti gisegti linigtea interioari; face tensiuneaarteriali si rimini ridicati qi poate provoca variagii pericu-loase ale pulsului, ca si amintesc doar cAteva probleme. Mairnult, cAnd stresul se prelungegte zile, siptimAni, luni sauin cea mai mare parte a timpului, ca in cazul celor mai multetlintre noi ln prezent, adrenalina nu e suficienti pentru a neproteja pe termen lung. E nevoie ca organismul si intensi-lice secrefia de cortizol ca si vini cu intiriri suplimentare.

Cortizolul, cel mai bun amiy'inamic al tiu

Cortizolul este un hormon steroidian. Asemenea steroizilorl)e care medicii ii prescriu pentru inflamafie, unul dintrerolurile principale ale cortizolului, prezent natural in orga-nism, este si impiedice inflamalia si scape de sub control.

=49