Embed Size (px)
Citation preview
pfi\/[$Tl ilIN nAtrruilARde luii* lnrdrlrr ru iiuslrntii de Vermica Nencsu
EEEANTrAnri ir..rsEr"rplTE.
CUPRINS:
7 Poveste despre povegti gi poveste in poveste, ci inainte mult mai este!
9 Astronomul, doctorul gi llranul13 Lunile anului
IANUARIE
12 Poveste despre cum s-a f6cut p[mAntul
2, Povestea zdpezii gi a ghiocelului
FEBRUARIE
26 Poveste de dragoste cu hulubi
33 Podarul
MARTTE
41 Povestea Babei Dochia
49 Poveste despre seminfe
APRILIE
Mhrul cel de via[6 lungh
Mart, Prier qi MaiMAI
Trei sute de ani in cer
Mlr gi Pir
54
60
65
70
IUNIT
Povestea lupului ndzdrdvan qi a llenei CosAnzene 86
IULIE
Legenda ciorcArliei 99
Povestea cicoarei 103
AUCUST
TodericiFit-Frumos 108
$ET'TEMBfIIE
Soarele, Gerul giVAntul 118
Phianjenul gi musca 122
Legenda stelelor gi a licuricilor 125
OCTOMBIITE
Finul lui Dumnezeu 130
I\OIEMBRIE
Pomul care cAnt5. 137
DECEMBRIE
Povestea bradului 147
Cocosul si fata 148
.,fji'ri'-
I
ffi' (,tNARIt ' Gtl[NAtl[ '
. 6tlINAfft. TALINDARIU . TARINDAIIU .
. [AUNDAR (tUCilUtUL t0[NDil.0t) . GIIARIU .
IU
,,IARINDARI
Ilr
cl{rlrlr MARI"
lanuarie este a doua lun[ de iarnh qi prima din an, cea in care se fac urhrile de bine pentru
noul an. f,[ranii incepeau lucrul in grS.din[ din ianuarie, adunAnd zhpad6,la rf,dicina pomilor.
iqi revizuiau proviziile din pivnile, aruncAnd legumele stricate gi calculAnd daci le ajung pAnh
primivara. Tot in ianuarie liranii citeau semnele pentru a vedea cum va fi vremea tot anul: dac6
ianuarie este uscat gi geros, vor veni zApezile in februarie, daci in ianuarie e mult[ umezeali,
atunci prim[vara va fi friguroas[, iar vara cilduroasi. Mai ziceau qi ci la inceputul anului
Dumnezeu e tAn[r gi la sfArgitul anului este bitrAn.
POVIsII
DISPRIv
tUM 5-A IATUTvA
PAMANIUL
$i cine va spune povestea aceasta,
La anul, la lund la sd.ptumAnfiil va lua Dumnezeu de mdna dreaptd
$i-l va duce pe cd"rarea dreaptd.La mese intinse,
Laficlii aprinse,
La cuvinte bune,
La pahare pline.
$i cine va gti-o
$i nu v-a. spune-oil va lua de mdna stdng;d
$i-l va duce pe cd.rarea strdmbd.Prin mese strilnse
$iftdii stinse.
i5
Se spune ci Dumn ezeu a ficut mai intAi apa gi multi vreme nu a fost
pe lume nimic altceva decat apa. Nu se vedeau niclieri munli, soare, iarbS' sau
oameni. NeavAnd ce face, Dumnezeu se plimba toatl ziua pe deasupra apelor
in chip de porumbel. intr-o zi, Dracul tocmai se aqezase cu trei rAnduri de aripi
deasupra apei qi iqi strangea maldlre de spumi. Dumnezeu tocmai trecea pe-
acolo gi, vazindu-|, ilintrebi:
- Cum te cheam[ Pe tine?
- Nifirtache, spuse Dracul. Dar pe tine?
- Pe mine m6 cheami Flrtache, ii rS.spunse Dumnezeu. ce faci acolo?
- Vreau sa imi fac un loc, ca s5' am pe ce si stau'
- Nu face aqa, c[ nu e bine, il sfatui Dumnezeu. Fa mai bine cum !i-oi spune
eu: du-te pe fundul mhrii qi adu pimAnt in numele meu! Dracul s-a dus' dar nu
a vrut sl spunl cum l-a invalat Dumnezeu pentru c[ voia sl fie plmantul lui' $i
cum iegea cu el din ap5,, cum i se scurgea printre degete qi nu mai rlmAnea nimic'
Prima datl a intrat el in apa pAni la [enunchi, a doua oara. a intrat pinl la brAu,
iar a treia oaii. a intrat pAni la gAt. Dumnezeu i-a spus:
- Yezicb ai sl te ineci daci nu faci cum !i-am zis eu!
clnd era gata gata sl se inece, Dracul a strigat c5. cere plmAntulin numele
lui Dumnezeu gi a iJqit repede din ap1. P6mlnt nu ii mai rimhsese decAt intre
unghii. Dumnezeu a iuat pulinul pimAnt dintre unghiile Dracului qi a flcut mai
intAi o turti!1 peste care atrflut o dati qi ea s-a ficut mare cAt un pat' $i pentru
ci era cam obosit, Dumnezeu s-a culcat. inainte s5. adoarml i-a spus Dracului:
- MAine vom blagoslovi PlmAntul'Dracul erainsifuplrat pe Dumnezeu qi se glndea cum si' scape de el' cand
i s-a plrut lui ca Dumnezeu a adormit, l-a luat incetigor in brafe ca s5' il arunce in
mare, dar phmAntul nu a putut rbbda asemenea nedreptate qi a inceput a creqte
1[
t.
sub telpile lui. Dracul a inceput sh alerge cAt putea el de tare, doar doar va ajunge la
ap1. Mai intAi a alergat spre rlshrit cAt se vede in ziuade azi plmAntul spre risiritqi, vizAnd ci nu ajunge la cap6t, s-a intors iar[gi la culcuqul lor, qtiind c5. acolo
malul era aproape. De acolo a pornit apoi spre asfinlit, dar pimAntul a inceput gi
aici a cregte in fala lui pAni unde este astdzi plmAnt spre asfinlit. VlzAnd c[ nu
are incotro, s-a intors iar la locul de odihni cu gAndul c5. mai sunt inc5. dou[ plr[iunde malul este apropiat. Dar i s-a depirtat malul gi spre miazlnoapte qi spre
miaz5rzi la fel ca prima datl. Aga ci s-a intors ostenit qi l-a lasat jos pe Dumnezeu.
Dar Dumnezeu pe toate le qtie. CAnd s-au trezit, a doua zi, Dracul, totsup5.rat, ii zice lui Dumnezeu:
- Hai, Doamne, si blagoslovim p[mAntul, cum ziceai!
- Dar acum e blagoslovit!, ii rispunse DumnezeuIu ce-ai fbcut cu mine azi
noapte? Nu i-ai flcut cruce? Nu l-ai blagoslovit?
LlsAndu-l pe drac cu ale lui, Dumnezeu se apuc[ qi ficu toate lucrurile pe
care le vedem in ziua de azi cu ochii noqtri: soarele, luna, stelele, florile, animalele
si pomii gi toate celelalte lucruri. Dar cAnd te uitai pe pimAnt vedeai tot pAni hltdeparte pentru cf, pimAntul era drept ca ?n palml qi niciieri nu se vedea niciun
pic de api.intr-o zi, Dumnezeu merge la arici qi ilintreabi:
- Ei, ce zici? E frumos pimintul meu?
- De frumos e frumos, rispunse ariciul. Dar ce folos daci vieluitoarele pe care
le-ai flcut or s5. moari de sete? Peste tot plmAntul e la fel qi nu are cum s[ ias5
apa de dedesubt.
- Atunci fi tu cum gtii gi scoate apa afardt, ii spuse Dumnezeu.
Ariciul intrl pe sub pimAnt gi ridici munlii, dealurile, ficu viile qi scoase
izvoarele qi apele de sub el. Dumnezeu, cdnd vlzu asta, ii mullumi pentru tot
1/
.FPf
#{
h1r;
!' "It'I 'r,
.r|
,*{,,.,.
'! \:i:''
iilliitJt1,
,i
', "*;r I l
'' ,, i$#,,i \l:$i
'\ t'..,
r lr . t\I . .- f t 1....\.
#,dlt.;k; o *.o o *,
il -r, ''
'! I
$r""':it''itiiil.
"*
ffi..q.# 'ri.q
l;t
M
{ tir?,tL*-.'!
binele pe care l-a flcut gi il imbracl in !epi. PAnl atunci, ariciul era gol 9i oricine il
putea prinde foarte ugor.
Dar Dracul,vdzdnd ce putere 9i iscusin!1 are Dumnezeu, tot incerca 9i el
sb facb ceva. Aga ci, intr-o zi,fdcu din plmAnt un om' Dumnezeu tocmai trecea
pe-acolo qi il intrebi ce face.
- la,am ficut om, dar nu vorbeqte'
- D1-mi-l mie!
- Dat sl ili fie!
Dumnezeu il lui gi sufli Duh SfALnt asupra lui qi omul incepu s5' vorbeascl'
Atunci Dracul se superi qi il blestemi s[ se duci in lad' Dar nu putea, c6'ci tocmai
i-l dlduse lui Dumnezeu. Dupe ce se gindirl un pic al cui sl fie, se hotlrari sl
fac[ o in]elegere: dupl ce va muri omJ, de a fost r5'u, s[ meargl in lad, de a fost
bun sl rimAni langh Dumnezeu. $i, se spune, ci aga au rimas lucrurile rAnduite
pAni in ziua de azi.
$i-am incdlecat Pe-o ta$i v-am spus Povestea-aSa.
20
NTFiRTAcHE . Jlranii i-au zis Dracului in multe feluri: Diavol, Nifirtache, Necuratul,
Satana, Scaraolchi gi in alte feluri.
mnloXn. o grimadi sau un morman mare de ceva.
A BLAGosLovt . A binecuvAnta este atunci cAnd, de exemplu, preotul face cuiva
semnul crucii pentru a-l pune in grija lui Dumnezeu.
nis.inrr. Estul este direclia din care risare Soarele.
AsFrNTrr . Vestul este direclia in care apune Soarele.
mrnziruonprr . Nordul este direclia in care se vede noaptea pe cer Steaua polari.
trl,tzLzr. Sudul este opus nordului. Casele lIranilor sunt indreptate, de obicei, cu
fala spre sud pentru ci aga devin mai luminoase qi mai c[lduroase.
osrENtr. Obosit, ata cum suntem de obicei seara.
rscusrlli . Priceperea unui om in a face ceva e atunci cAnd acel om face un lucru
foarte bine.
n nirrlAue RANDUTT . liranii credeau ci toate lucrurile se petrec intr-o ordine
stabilite de h inceput de Dumnezeu. Aga cum Soarele rlsare gi apune in fiecare zi,
tot aqa, credeau liranii, oamenii rii merg in lad, iar cei buni in Rai.
Se pune lut qi nisip pe fundul unui vas larg, umplut apoi cu ap[. Povestea se spune
in timp ce se frlmAnti apa incetiqor. Un fulg uqor cade deasupra apei atunci cind
Dumnezeu trece in chip de porumbel. Se scoate pAmAntul de trei ori gi a treia oarlse scobeqte dintre unghii. Cu lutul gi nisipul din lighean, strecurat bine de perechile
de mAini povestitoare, se face mai intAi un guguloi, apoi o turt[ qi Ia sfArEit plmAntul
se intinde bine cu sucitorul in cele patru plrli. Perechile de ochi vor privi pe ferestrele
casei spre risf,rit, spre asfin{it, spre miazlnoapte gi spre miazhzl $i, dupl ce vor
fi salutat soarele, luna ori stelele, se vor intoarce pentru a desena cele trei plrli ale
pimAntului. Apoi le vor uni printr-o cruciulili gi din cruciulili vor desena un copac,
lAngh elflori, fluturi, albine gitoate cAte se vid cu ochiigi cu mintea. Dupice perechile
de mAini vor fi terminat de desenat, vor rupe cAte o bucllici de lut gi vor face cAte un
arici. Apoi vor scormoni lutul fhcAnd vii qi munli, sdpAnd Eanluri pe care vor pune
apl. lar la sfArEit, ariciului ii vor pune lepi din scobitori rupte pe din doul. Perechile
harnice de mAini vor termina povestea ficAnd omuleli din lut qijucindu-se cu ei. lar
povestitorii se vor ?ntreba: oare unde a fost prima bucilici de pimAnt?
21
. [[0tAR .. IRUN/AR. PRAIAI .
. IUNA ITRBUIILOR.
RAI,,
Mai este ultima lunb de prim6vari, dar 
DI ANIA
IN tIR
65
IRII 5U[
Se zice c[ era odat6 un om foarte bun, ca pAinea lui Dumnezeu de bun. in ziua
de Pagti, niciodat[ nu minca nici micar anafor6 pAnS ce nu ii intra cineva in cas[, iar
odati cu el agteptau qi nevasta gi copiii. Aqteptau aga pAni cineva le trecea pragul qi le
spunea Cristos a-nviaf.Apoi ei il puneau pe oaspete la masi gi abia dupi aceea mAncau
qiei.
intr-un an, de Paqti, uite ci vin trei oameni la el tocmai la ora mesei: erau Dumnezeu
cu Sfrntul Petru qi Sfintul Pavel, dar lui nu i-au zis cine sunt'
- Primeqte-ne la tine s[ mAnc5,m, zice Dum nezeu,cAnd intri in cas[, c6 nu mi-e de
noi, dar mi-e mil[ de bielii copii, ci n-au mAncat nimic toatiziua. Se pun ei la masb qi
omulii osplteazi. Dupi ce minAnch din toate felurile de mAncare, se ridich Dumnezeu
de la mas[ gi ii spune:
- Seqtiici deaziintr-un an am site iau la masi la mine pentru treizile. Voitrimite
o slug[ de-a mea si te cheme.
Uite citrece anul qi, in ziua de Paqti, de diminea
tl-l
J"il-.
;&,* i
.:
rl,&,i
,{l,$l{
l:'
:if*i
tt tr
,; r/..'i
i#rtr\i.t i
di. ir l
^t''.
ffi1l
j,l.rd
- AIe cui sunt acele mese?
- Ale tale! zice Dumnezeu.
Merg ei mai departe gi omul vede o mash goali qi un moqneag stAnd lAng5 ea.
- Cunogti pe mogneagul acesta?
- Parci-itatil meu.
- Da, e tatlltbu.
- $i de ce n-are nimic pe masi?
- Pentru ci n-a dat nimic in viala lui cu toath inima.
- ii dau eu o mas6 din ale mele!
- Bine, zice Dumnezeu.
Mai merg ei ce mai merg gi vid iar o masl qi pe masi, o canh de apI.
- O cunogti pe baba asta?, zice Dumnezeu.
- O cunosc, parcd=i mama mea;da'de ce n-are niciea nimic pe masi?
- Pentru c5. n-a dat nimic toati viala cu toath inima decAt cana asta de apl si pe-
asta o are.
- ii dau eu masa mea
- De-i!
Mai merg ei ce mai merg gi vid nigte iarbi pAnh la brAu. Niqte vaci phqteau
acolo, dar erau slabe, numai ciolanele de dAnsele.
- Pentru ce-s a$a de slabe vacile acestea daci au pigune aqa de frumoasl?
- Pentru cl nu le-au dat-o cu toati inima.
Mai merg ce mai merg gi omulvede in alt loc pimAntul ros qi niqte vaci grase qi
frumoase. intreabl iar pe Dumnezeu:
- Cum de-s aceste vaci aga de frumoase?
- Oamenii aceqtia le-au dat cu toati inima de mAncare.
CAnd le-a fost terminatl plimbarea prin grldini, iati cb trecuser[ cele trei zile.
6[
