Tot ea...

Michael schulman

Traducere din engleztr de

Alca Birbulescu

lrvtcToRlA

BOOKS

CUPRINS

Prolog

Note

1. Mary

2. Julie

11

2L

43

77

L25

L63

195

243

307

315

3L7

3. Constance

4. Isabella

5. Fredo

6. Linda

7. Joanna

Mulhrmiri

Personaje secundare

cA

E

!E

roiul unei tinere mame care are indrizneala de a-qiabandona soful qi copilul, pentru a se intoarce mai tArziusi a cere custodia. La un anume nivel, fllmul a fost unargument reacfionar impotriva libertifilor feminine. DarStreep a insistat s5. facd. din Joanna Kramer nu o femeie-dragon, ci una comp1ex5.,,cu dorinfe gi indoieli justificate,iar astfel aproape c5. a deturnat fllmul de la ideea inilial5.

,,Femeile", a spus ea, ,joacl mai bine decAt birbafii. Dece? FiindcS. trebuie. Dacd a reuqi si convingi pe cineva maimare decAt tine de ceva ce nu vrea sE qtie e o aptitudinecare fine de supraviefuire, tot aqa au supraviefuit femeiiede milenii. A te preface nu inseamnd doar a juca un rol.Ate preface line de o posibilitate imaginatd. Ate prefacesau a juca este o aptitudine foarte folositoare invia!6,pe care o folosim tot timpul. Nu wem s6-qi dea seermacineva de lucrurile pe care le facem, dar tot face partedin adaptarea speciei noastre. Ne preschimbdmca si nepotrivim cu exigen[ele wemurilor in care triim."12

Anii care au preschimbat-o pe MeryI Streep dintr-omajoretl fermec5.toare in celebritatea de neoprit dinIubita locotenentului francez qi Alegerea Sophiei nu aufost lipsili de exigenlele care au transformat qi America,qi femeile, qi filmele. Povestea ascensiunii ei este qipovestea birbatjlor care au incercat s-o modeleze, s-oiubeasci sau s-o pund pe un piedestal. Cei mai multinu au reuqit. Avea sd devin5 o stea (ceva ce niciodati. nufusese printre priorit6!ile ei in vial5) in felul ei, f5rd s6accepte s5-i deschid[ calea a]tceva decit propriul talent qio lncredere in sine nepdmAntean6. Cum ii scriaunui fostiubit in primui an de facultate: ,,Am ajuns in pragul a cevafoarte insp6imAnt6tor qi foarte frumos,,.r3

zo 21

1Mary

in prima sAmb[ti din noiembrie, coryu1 de elevi de la liceu]Bernards s-a adunat si oficieze un rit sacru.la Festivalulfoqtilor absolven[i: ratificarea unei ierarhii adolescentinein care fiecare pozitje se cAqtiga cu greu. Pe un teren defbtbal american de unverde crud, din spatele unei bisericimetodiste, membrii echipei Bernards Mountaineers,despre care toatl lumea qtia ci nu au nicio qans5., iqiinfruntau rivalii din Dunellen, un oraq din New Jersey carenu se deosebeapreatare de al 1or. Lapauz6, jucitorii auieqit de pe teren. Dupi aceea, avenit momentul incoroniriireginei absolvenlilor pentru anul 1966.

Toati lumea din qcoali qtia cine avea s[ cAqtige, oLAnlr[ b]ond[, cu ochi albaqtri, care stitea la numdrul 21pe Old Fort Road. Era genul de fati care pdrea s5 ie aib5.pe toate: deqteapti, atrlgS.toare, cu prieten din echipa detbtbal. O vizuseri in echipa de majorete. $i Ia cor. $i inpiesele qcolii - intotdeauna primea rolul principal. CAndpreqedintele consiliului elevilor, purt6tor de papion,a condus-o pe teren, ochii intregului Bernardsville aupoposit pe fala ei limpede, neobiqnuitS.

Era frumoasI. $tia toat6lumea, mai pulin ea. Pielede alabastru. Pomefi inalli, statuari, ca cioplili cu

rEI)tt4FUI

otu,

=Uzo()TI]m

traa

A

dalta. Ochii umbrili, pulin apropiafi. Pdr ca mitaseaporumbului. Nasul atAt de lung qi de asculit incAt erauneveniment in sine.

Nu era nici pe departe suficient de drEgu!5 ca sIajungb stea de cinema, sau asa credea ea. SteIeIe decinema erau copil5roase, voluptuoase sau relinute. ErauAudrey Hepburn, Ann-Margret sau Jane Fonda. Stelelede cinerna erau dr5.gu!e. Iar ea, oricAfi bdieli se certaser6intre ei pentru afecliunea ei, nu era drdgul6, iqi spuneaea. Cu aqa nas, n-avea cum s5. fie.

Pauline Kael avea s-o descrie astfel: ,,Streep areatraclia blond5., cu ochi limpezi, a unei valkirii - rrasulpulin mai lung ii d5. felei o distinctie care o duce din clasadrigu[5. in cea a frumuselii adevdrate".1s Nu conteazS.c5 tot Kael avea si-i devinS. cea mai inversunatS. critic{.Avea dreptate: MeryI Streep nu era drigu1i. Era altceva.Ceva mai interesarrt, sau cel pufin mai greu de categorisit.CAnd ridica o sprAnceanb sau collul gurii, putea devenioricine: aristocratS., cerqetoare, iubit6, clorm. Puteafi nordic5., englezS sau s1av5,. Deocamdat[, voia si fieamericancS. get-beget.

Regina balului absolvenlilor din anul dinainte, JuneReeves, se intorsese de la facultate ca s5-qi indeplineascdultima datorie: sd aqeze o diadem6 scAnteietoare pe capulsuccesoarei. Regina nou-incoronatS. s-a urcat intr-un cartriumfal impodobit cu flori, flancatd de curLea ei de iabal: Joan Bocchino, Ann Buonopane, Ann Miller qi PeggyFinn, toate cu p[ru] infoiat qi flori prinse la incheieturi.Cdt a durat traversarea cAmpului, a f5.cut cu mAna spremullime qi a zAmbit, ar6tAnd o m[nuqi alb[. Muncise dingreu ca sE devin5. regin5., se dichisise, se peroxidase qi setransformase inpersoana care erahotS.rAt5 sd fie.

Niciunul dintre supuqii ei nu qtia cAt de nepotrivitS.se simtea pentru rolul pe care-I primise. Ei vedeau joculactoricesc, pdnd la ultimul fir de pir auriu de pe cap.PdnS qi chicotitul ii era construit: i1 exersase, iI fianseuqor qi grafios, cum Ie place biiefilor. N-ar fi zis cd eravorba de actorie, dar asta era. Cu o h5rnicie neabdtutd,

22 2t

iqi petrecuse anii de liceu cufundat[ intr-un rol.Dar, oricAt de bine s-ar fi priceput s[-I joace, r[mAneauunele fi.suri pe fafad6. Nu arita ca femeile pe care le vedea

in reviste, era pulin altfel. Pe cei prezenli ii p5.c[Iise, sau

m[car pe cei mai mulfi. Fetele o citeau dintr-o privire.CAt a f[cut cu mAna mulgimii, a rimas ,,in personaj".

Era pl[cut s[ fii venerati, dar se simfea, poate, pulinsingur6. Pe carul triumfal, era ca pe un plan numai al ei,

cu cAliva centimetri mai aproape de cerul de noiembriedecAt tofi cei care se presupunea c5' i-ar fi fost semeni.DacA ar fi putut si i se al5ture June, Peggy sau cea maibun[ prieten[ a ei, Sue - dar nu putea fi decAt o regin6,iar sarcina ei era sE fie cea mai bun[. Poate pentru primadatb qi, in mod sigur, nu pentru ultima, Meryl Streepinvfia cE perfecliunea poate fi o inchisoare.

Avea L6 ani.

in curAnd avea si descopere ci nu frumuselea,ci transformarea era punctul ei forte. il avusese de

la inceput. I se poate spune ,,2on6". I se poate spune

,,bisericff'. Era un loc in care fusese inainte si qtie cums[-I descrie, deqi niciodatinu aflase exact cum s-o facS'

,,Aveam 6 ani qi imi puneam furoul mamei pe cap; m5preglteam s-o joc pe Fecioara Maria, Ia noi i:r sufragerie.

in timp ce-mi inf6qam pipuqa Betsy Wetsy m5 simleamliniqtit6, sfinti chiar, iar fala mea transfigurat5. qiatitudineafoarte diferitS, surprinse de tatape fiImSuper-8, i-au atras in transi qi pe fralii mei mai mici -Harry, de patru ani, care-l jucape Iosif, si Dana, de doi anlcare eraunul din animalele din jurul ieslei Intensitateaconcentr[rii mele pur qi simplu i-a atras in rnica scen6 a

Naqterii, acolo unde tehnica mea obiqnuit5 pentru a oblinece voiam de Ia ei, lipatul, n-ar fi reuqit niciodati."16

Asta se intAmpla la 6 ani. Iar la nou[:,,imi amintesc cum am luat creionul pentru sprAncene

al mamei qi mi-am desenat cu grijS linii pe toati fa!a, ocopie a ridurilor pe care Ie memorasem de pe fala bunicii,pe care o adoram. Am rugat-o pe mama s6-mi fach opozl

ou,u,dFut

GIu,

=ozo()E4m

dE)

qi cAnd mE uit la ea acum, bineinfeles, sem5n cu mine ceade acum qi cu bunica pe atunci. Dar chiar imi amintesc,pAn[ in oase, cum a fost posibil sE mi. simt, in ziua aceea,de vArsta ei. M-am cocArjat, md simleam ca apdsat5 de ogreutate, dar lntr-un fel veseld. Mh simfeam caed,.L7

Fecioara Maria ca prim rol a fost ceva firesc: Merylvenea dintr-un lung gir de femei pe nume Mary. Mama eiera Mary WbIf Wiikinson, iar pe mama ei o chema MaryAgnes, pe scurt Mamie. Cand i s-a n5scut prima fiic5 luiMary Wolf, ln Summit, New Jersey, pe 22 iunie 1949,a botezat-o Mary Louise. Dar trei Mary intr-o singur[familie era prea mult, aqa cd, inainte sd invele si spun6culg o cheam5., mama ei incepuse si-i spund Meryi.

ln copilirie nu qtia prea multe despre str5mos-iiei. Familia din partea mamei se trigea din quakeriqi iqi putea urm5ri genealogia pAni la R5zboiul d"eIndependen[5.18 Spuneau poveqti despre cineva d.infamilie care ar fi fost sp6.nzurat in philadelphia caho! de cai. O bunici se luptase cu barurile pe vremeaTemperanlei. Bunicul ei, Harry Rockafellow Wilkinson,numit de nepofi ,,Harry pop", era un glume! care d6deamereu din mAini. CAnd era Meryl micd, bunicii ei dinpartea mamei inci mai spuneau ,,thee,,qi ,,thou,,-.

Mary Wolf avea o fali lati qi bldndi qi o dispozifieveseld, moqtenitS. de ia tat[1 ei; mulli ani mai tArziu, inrolul Juliei Child, Meryl avea sd se inspire din imensa ,joiede viwe" a mamei ei.le Se n5.scuse in 1g15, in Brookllm.lntimpul celui de-al Doilea Rizboi Mondial fusesedirector artistic la BelI Labs, iar mai tArziu studiase ia ArrStudents League din New york. Ca majoritatea semenilorei, qi Mary a renunfat Ia munca din timpul rlzboiuluica s5. se dedice complet roluiui de sotie si mam5: genulde femeie p"

"ao" rroia s-o infiereze Betty Friedanlrin

lansarea cirliiThe Feminine Mistique, ln 1963. Dar Marynu suferea de nemullumireape care o observa Friedanla atdtea gospodine, poate fiindci ea nu-si abandonase

+ Formi arhaicS. pentru ,,tine" si ,,tu" (n.t.).

25

i nteresele artistice. CAt qi-a crescut copiii, a lucrat i:rtr-unst.udio amenajat pe veranda din spate, unde crea, caa rtistS. comerciall, ilustralii pentru publicalii qi afacerilocale. Dacd ar fi ficut parte din generatja fiicei ei, poates ar fi angajat qi qi-ar fi cl5.dit o carierl. In situalia dat5., aritmas implicati in viala din afara familiei, iar venitul inplus nu le-a stricat.

Familia din partea tatei lui Meryl era complet lipsit6rle exuberan[a aceasta. ,,Streep" eraun nume german, deqi('ir crezuse, ani de-a rAndul, c5 era olandez. Tat5l ei, HarrySt.reep Jr., fusese singur Ia pdrin{i. (in familia ei, Harry piI lcnry erau la fel de abundenli ca Mary.) Poreclit "Buddy",r;c nS"scuse Ia Newark in 1910 qi studiase cu o burs5.la Universitatea Brown. Dupiun an, a izbucnit Marea| )epresiune qi a fost nevoit s5 plece. A lucrat trei deceniilrr departamentul de personal al companiei farmaceuticeMerck & Co. Sarcinile lui lineau, ln mare parte, de angajlriry i concedieri. Meryl a observat Ia tatdl 1ui o anumerrrelancolie, moqtenitb, poate, de la mamalu| Helena,care fu sese institufionalizat[ pentru depre sie clinic6.So[uI Helenei, Harry Wiliam Streep, era comis-voiajor;i o llsa acas5, singuri cu fiuI1or, mare parte din timp.l,a o vArst[ mai inaintat5, tat5] lui Meryl avea s5-qi vad6ncpotul, pe HenryWolfe Gummer, laliceu, intr-o punereirr scen5. a piesei Moorteaunui comis-uoiajor, gi avea sIplAng5, spunind ,,Aqa era tata'.

CAnd iqi vizita bunicii din partea tatllui lnlpar[amentul lor, Meryl simfea o tristele care atArnapcste toate. Jaluzelele erau coborAte qi nu ldsau si intretlccAt o fAqie de lumin[ - in contrast puternic cu casat:ald5. a familiei Wilkinson. Bunica ei refolosea absoluttotul. Pistrabuc5.lele de folie de aluminiu qile mototoleaintr-o bild, pe care o [inea sub chiuveti qi care crestea totnrai mare, spre fascinafia lui Mery1.

in entuziasmul postbelic, visul american strdlueitor alnuburbiilor Ie era accesibil familiilor ca a ei S-au mutat, totin zona central5 a statului New Jersey, odat[ cu naqterealrtiiefilor, mai i:rtAi la Basking Ridge, apoi la Bernardsville.

cllJUJolut

cuJEU

aUtrlc0