Anulu VIII. Nr. 8. Pesta, domineca in 28 ianuariu, 9 fauru 1873.

se de dóue ori in aeptemana : J o l - a si D o m i n e o ' a ; éra candu va pretinde im-portanti'a materieloru, va esi de trei séo

da patru ori in septemana.

Pretiulu de prenumeratiune, pentru Austria :

pe anu intregu 8 Q. v. a. „ diumetate de anu 4 fl. v. a. „ patrariu 2 fl. v. a.

pentru Bomanift si atrainetate : pe anu intregu 12 ii. v. a. „ diumetate de anu 6 fl. v. a.

A L B I N A Prenumeratiuni ie facu la toti dd. ooree-puudinti ai noştri, si de a dreptulu la R«-dactiune Statlonagraaae Wr. 1, unde sunt a ee adresaşi corespundintiele, ee pri-vescu Redactiunea, adrainistratiunea ten speditur'a ; câte vor fi nefrancate, nu ie vor primi, éra cele anonirue nu te vor publici

Pentru a n u n o i e si alte coraunioatiuni de intereeu privatu — ie reipunde câte 7 or. áe linia ; repetirile ee faou cu pretiu sca-diutu. Pretiulu timbrului cite 80 er. pen­

tru una data te antecipa.

InTitare de prenumeratiurte ^

„A L B l N A," de la inceputulu acestui anu, cu pre-tiurile si conditiunile ce se veáu in

fruntea foii.

_Pesta, in 8 fauru n. 1873. „ In lumea străina, politic'a abia se

mişca; evenimente de vr'o importantia — mai cà nu sunt de inregistratu. In Anglia alalta-ieri, joi, se deschise siedin-ti'a ord. a parliamentu]ui ; cuventulu de tronu nu scie laudá, de câtu bun'a ar­monia intre poteri !

Numai in Francia, diu Thiers 'si-are valulu si necasulu seu cu comisiunea de '30, carea si-a terminatu proieptalu de reconstitutiune — in patru punturi, eu cari diu Thiers nu pote sè se impace, fi indu ele tóté din adinsu astfeliu for­mulate, ca sè lege manele si sè impedece tóta mişcarea libera a presiedintelui Re-publicei, ér pre miniştrii acestuia se-ii faca unelte maioritàtii reactiunarie a adunàrei nationale. De aci este, cà foile republicane tote tienu, cumca încercarea de complanare intre Thiers si moiorita-tea de astadi a adunàrei din Versalia — nu va succede, si presiedintelui ßepubli-cei totu nu-i remane, de câtu a apela la tiéra. —

In Spania rescóTa urma a se sus-tiené, in tocmai precum d. e. rii'a este necurabile intr'unu corpu necuratu. In-tr'aceea regelui Amadeu se născu unu clironomu pentru tronu, pentru bietulu tronu, atâtu de subsepatu si clatinatu ! — Dar de tote acestea lumea — par'cà nici nu se mai interesédia.

Mai interesante sunt, desi cam că­piate, seu chiar câtu de bine căpiate, cele ce la noi se producu prin domnii stepani ai dilei.

Insolenti'a magiara începe curatu a nu mai avé, seu respecta margini, si acést'a pe întrecute, a opositiunaliloru cu a guvernementtililoru.

Ieri, la desbaterea speciale asupra bugetului ministrului de interne, dnii de­putaţi magiari pe ititrecute 'si descope­riră inim'a loru in faci'a lumei, spunendu curatu, cà — de ce sè mai amble cu mintiun'a, precum, dupa propunerea ma­relui loru magistru Deák, adoptaseră nainte de trei ani, ca adecă subventiu-nea teatrului loru natiunale s'o votedie ascunsa sub măsea „scőlei de musica", si astfeliu — de ce sè se mai prefacă cà voiescu a crutiá susceptibilitàtile natiu-nahtàtiloru nemagiare; cà timpulu ar fi sositu sè se votedie de a dreptulu pen­tru teatrulu magiaru, si acestu teatru sè se dechiare de institutu si scopu alu tie­rei ! Si — asia si facura ; ei — pre lân­gă cele 60,000 fl. ce trage teatrulu loru din list'a civile, urcata pentru asemenea scopuri magiare-domnesci cu unu rnilli-onu, — mai votară si in bugetu, totu spre acest'a scopu , din banii tierei 44,000 fl! — Pentru amenunte avisàmu la reportulu ce vom face despre acesta — amaru interesante desbatere, in nrulu vii tori u. —

Alta aparatiune totu ca dovéda scandalósa a insolentiei domniloru de la potere e, cà mai de unadi tienendu-se licitatiune publica pentru areria civica din păduricea municipalitatei urbane de Pesta, directorulu teatrului magiaru populariu, Miklóssy, a oferitu 2000 fi. ér

unu dit-ectore de teatru némtiu — 4 0 0 0 fl. arenda pentru vér'a viitória ; si cu tote acestea, díarele magiare, a nume cele opositiunali, au fruntea de a pretinde,

•ca representanti'a municipale sè dée a-cea arena directorelui si societatei tea­trale magiare, Hindu detorintïa ei a privi nu atâfa la ôani, câtu mai vertosu la scopuri de magiarisare a poporului! — Vase dica: domnii mereu depunu ma-sc'a si-fi aréta faci'a — cum e, si cum noi, spre mare superare a loru, din ca-pulu locului am descris'o 1 Mai recuge-tati acuma, cà pentru scopuri de cultu­ra magiara iéu dd. din pung'a tierei pe fie-care anu peste patru millióm de flo­rini, si apoi — mai gasiti omu intre ro­mani, n amésca-se acel'a màcar si Olteanu, carele í;r mai avé cutesanti'a d'a negá, cà scop/du domniloru magiari — nu este fericire i tierei, cultur'a popóraloru ei, ci — magiarisarea.

„Fartifa luiDeăk — totu se sfàrima." Astfeliu anuncia unele foi —chiar si din* tre cele ce tienu la guvernu.

Intr'adeveru, mai dilele trecute, des-batendu-se in clubulu stepanitoriloru de la potere acea cestiune, cà : la pertrac­tarea speciale a bugetului, pote sè fiaper-misu fie -cărui membru, a face in Casa in-terpelati'uni si emendamente de sine, fora c&ntiekgere cu partifa? — la acesta o-casiune intr'adeveru escandu-se disputa infocatj], s'a aretatu mare divergintia in păreri si — s'au demascatu chiar cinci fracţiuni, séu „elice'1, cum li dieu foile deákiste, in partit'a dorr/óitória ! — Si in contra firmei pretensiuni a diui Deák, carele ca unu iesuitu forte dibâciu, sus-tieuea, cà — fîe-cine are deplina libertate, a-si afirma propri'a sa părere, fia ca in­terpelai; iune, fia ca propunere séu emen-damentu, — insa mai anteiu in clubu, si numai dupa ce aci a fostu discutatu lu-crulu si primitu, atunci a o aduce in sie-dintia publica! — in contra acestei pre­tensiuni rafioate, mulţi din multe parti sí cu multe seriöse arguminte au recla-matu pentru sine o adeverata libertate, si respective o desfacere de solidaritatea rigurósa in acésta causa bugetarii. — Deci nu sufere îndoiala cà este o crisa in par­tita. Dar dd. de la potere facia de acesta aparitiu ie, ce in astfeliu de tonu si me­sura nu s'a mai observatu pana acuma, — se mângâie cu splicarea cà: nici de câtu nu se desface partit'a, ci se desfăcu Lônyaisfii, elementele anarchice,in sinulu partitei !

Spiicarea pote se fia întemeiata, insa vorb'a remane cà: câtu de ponderóse séu de numerose vor fi acele elemente anarchie? — Nu cumva prin separarea loru, va â tocmai nimicită partit'a — mo-ralmintu séu materialininte ? !

De altmintrelea tocmai in modulu ce ni so présenta astadi aci, de comunu începe decompunerea tuturoru corpuri-loru organice !

Nu ne mirâmu deci, cà paralelii cu acésta aparitiune, începu a se respandi faime despre apropiarea unei noue crise ministeriale. —

0 cestim 8 mare si grea, - dedicata de stadia seriosa - medicilora si morális tilora noştri.

E r e un'a dintre cele multe, ce tie-nemu in réserva cam de multisioru, pen­tru lips :j de timpu si de spaciu.

A fostu — tocmai in diu'a de anulu nou alu nostru, la 1./13 ian. anulu ace­st' a, canlu in adunarea societatei aca­demice magiare, si a nume in clas'a pen­tru sciiitiele filosofice-istorice-sooiali, membru iu ordenariu Dr, Carolu Vesze-

lovszky, basandu-se pre date positive si ponderosa ale scrutatiuniloru Bale de mai mulţi ani, rosti unu discursu, carele suna ca si o campana ce se trage pentru sufietulu unuia, in lupta cu mór tea!

Dr. Veszelovszky, aretà incremeni-tiloru sei ascultători — nici mai multu, nici mai pucinu de câtu, cà : mortalitatea in sacrulu imperiu alu sântului Stefanu, si specialii la gintea alésa, a lui Árpád, la magiari, de mai mulţi ani incóci — este multu mai numerósa de câtu nasce-rile, astfeliu in câtu, continuandu-se totu asiá inca câte-va generatiuni, cam in timt>u de unu şeclu, nêmulu magiaru va fi disparutu de pre faci'a pamentului !

Diu Veszelovszky a luatu si a stu-diatu datele statistice despre mortalitate din 17 tieri străine, de la anulu 1840 si pana la 1865 ; a cautatu in fie-care din­tre acele 17 state intre luaţii de basa 25 de ani, anulu proportiunalminte celu mai nefavorabile, adecă celu cu mortali­tatea cea mai mare, a luatu din Ungaria datele de aceasi natura de pre unu die-ceniu, si dintru acestu dieceniu, anulu celu mai favorabile, adecă celu cu mor­talitatea mai mica, si comparandu aceste ciire, de colo adecă cele mai mari séu nefavorabili, cu cifr'a mai favorabile, a-deca mai mica de ici, a aflatu chiar si intre acestea o diferintia, nespusu de mare, in desavantagiulu natiunei magiare!

In cifra anumita esprimendu acea diferintia, diu Veszelovszky a descoperitu, cà dupa diametrulu de 10 uni, la noi pe fie-care anu 100,000 de insi mai mulţi au moritu, de câtu ce, dupa proportiunea mortalităţii din veri-care altu statu civi-lisatu, ar fi fostu se móra. Si asiá-dara sementí'a magiara, intr'unu periodu de diece ani, cu peste unu millionu de omeni a perdutu mai mulţi, de câMi ce ar fi fost sè pérda dupa proportiunea mortalităţii din cele lalte state civdisate !

Intr'unu seclu deci,— astfeliu deduce diu Veszelovszky, — dupa acéstasi propor-tiune, poporatiunoa Ungariei ar avé sè pér­da peste diece millióne de omeni mai mult/t, de câtu care este proportiunea mortali­tăţii la poporale din străinătate ! Si — acésta proportiune tocmai la domnitóri'a rasa magiara este mai nefavorabile ! Si aci — nici de câtu nu este caus'a, precum afir­ma unii, cà acésta rasa ar fi. pucinu pro­ductiva ; din contra,ea produce proportiu­nalminte forte multu, astfeliu in câtu nici intr'unu statu de la apusu, si nici la un'a

ţ dintre cele lalte rase din tiéra, nu este [ sporirea prin nasceri — proportiunal­minte atâtu de poterica, ca si la magiari, — dar mulţimea casuriloru de morte este infioratória !

Viéti'a la noi, precum aréta diu Ve­szelovszky, este diametral minte cu 2 ani si 4 luni mai scurta, de câtu in IE) sta­te apusene, si — intre 100 du morţi timpuriu, abia 12 ajungu o vrestade60 de ani. Si - pre caudu in statele apuse­ne, vióti'a diametrale de rnedilocu este apró pe 31 de ani, la noi abiá ajunge la 22 de ani ! Mai vertosu mare este mor­talitatea la copii, càci dintre toti morţii peste anu, diumetate sunt copii sub 5 ani!

De aci este — cum dice scrutato-riulu, cà poporatiunea la noi se sporesce atâtu de incetu si a nume cea magiara —tocmai incetu, „in bvtulu atâtu.de nu-meróseloru magiarisàri /'' — '

Nu mai citàmu date; atâtea ni a-jungu pentru ale nóstre consideratiuni ; ér intr'unulu din cele mai de aprópe nre ale fóiei nóstre, vom publica combinatiu-nile eruditului d. Dr. slovacu magia­risatu — cu d« amenuntulu. Pasimu a-

cuma la lucrulu principalu, la splicatiu nea causei si propunerea remedialoru — in contra acestui reu, ce amenintia cu to­tala perire pre unu nému, carele ia istori'a si poesíele sale natiunali, si prin porta-rea sa facia cu lumea străina, se gerédia de celu mai nobilu, mai perfectu opu alu creatiunei, fora de care lumea este o nemic'a, ai nici nu merita se fia, cărui deci toti si tote, cele vediute si nevediu-te — trebue sè-i fia tributarie, spre conservarea si perfeptiunarea sa!

Diu Veszelovszky tiene de causa a reului — nefavorabilele si totalminie ne-grigitele referintie sanitarie. Cu alte cu­vinte: ne'ngrigirea din partea statului, ca poporulu, asupritu de mulţi morbi, sè aiba destula căutare BÍ vindecare, de­stui medici si destule apotece — cu pu-cine, séu fora tote spesele. Ce e dreptu, romanulusi slovaculu si serbulu si ru-tenulu si croatulu — au si mai pucina căutare sanitaria, dar — acést'a diu Veszelovszky nu ié nici intr'o socotintia !

De panacée diu Dr. propune — fora nici o sfiéla, ca — statulu, màcar pre cont'a celoru lalte popóra, sè se ingri-gésca iute, pana nu e pré tardiu, de in­troducerea pre spesele statului, a unei sisteme sanitarie, carea se asecure ras'a magiara in contra periclului d'a scade si d'a-si perde suprematí'a peste celelal­te popóra !

Va sè dica : aceeaşi nota, pre care o audimu ia tote dilele. hatiunea ma­giara sè se culţivedie si administredie . si inavutiéfica si glorifice din sudorile si cu sângele celoru lalte popóra, ce dupa istoria si dreptatea eterna — ar fi sè fia egalu îndreptăţite ; acuma, devenindu ea prin inbuibàri si escese enervata, pe spesele publice sè se si mai caute, vin­dece si conserve, pentru ca 8è póta biae inghití si mistui pre celelalte! —

Dar nóa ni se impare cà — eru-ditulu domnulu Dr. renegatu, prin ochi-larii sei magiari intunecosi, n'a ve-diutu pădurea de mulţimea de arbori E !u constata mortalitatea cea mare; scie " cà acést'a neme lilocite trebue sè résulte din morbi si din necautarea cuvenita ; nu se mtréba inse: — dar caus'a multimei de morbi, séu dispuseliunei cei straor-denari pentru morbi la magiari, — unde jace? de unde óre vine?!

Noi — si déoa n'am scrutatu chiar in modulu naturalistiloru de specialitate, dar am observatu pururiá cu tóta aten­ţiunea, acésta mişcare, acestu fenome in fluctuatiunea massei poporului, si — éta ce am aflatu :

Mai antaiu si mai antaiu am aflatu, câ in unele parti s\ romanii, si a nume unde poporulunoBtru este in désa atingere cu feliu de feliu de mestecatura de po-pora străine, pre cum mai vertosu prin orasiale. dar si comitatele cu astfeliu de me8tecaturi. inca scadu — peste mesura, totu prin mortalitatea cea straordenaria si — constante !

A duo T'a nu o data am cetitu vaie-ràrile foiloru natiunali din Rom inia, pen­tru asemenea inftioosiata scapatare a elementului romanu — si din colo peste Carpati, ér mai vertosu prin orasiale si tienuturile cu mestecature de popóra străine.

A trei-a — tocmai de curendu se constata totu astfeliu de fatale esperiintia chiar in Francia, unde ér mai vertosu clasele de prin orasia, d'unu timpu incó-ciá, si a nume de la stăpânirea lui Napó­leoné alu III-lea incependu, din anu in anu scadu, in locu sè se inmultiésca!

Noi — fora sè negàmu, séu sè tra-

gemu màcarla indoiéla — cà, o organisare sanitaria buna, o căutare medicale neo­bosita, pana diosu in cele din urma pe-ture ale poporului, potu sè prevină si sè delature multe caşuri de morte: totuşi' caus'a fundamentale a reului nici de câtu n'o potemu pricepe a fi chiar Hps'a d'o organisare sanitaria perfepta ; càci ~—

. sunt popóra fora chiar idei'a si cunosciin-ti'a de organisare sanitaria, fora ca ele sè dégénère si sè fia supuse unei mortalităţi atâtu de infricosiate !

Dupa noi, fundamentulu reului e: decăderea morale : — prin rmbracisiarea si cultivarea materialismului, perirea din inim'a poporului a semtiului de morala si umanitate, si trăirea numai pentru gus­tări si p1rrceri egoistice, fisice. Aci trebue sè fia reulu, si elu se respandesce prin vagabundii străini si prin coruptiunile domniloru de la potere. Jidanii mai ver-tosu si despotii politici, càroru nu li tre­bue de câtu unu poporu indobitocitu, unu poporu carele pentru materialismu se sacrifice tote, si adecă mai antaiu pe ve-cinulu, dupa aceea pe fratele si sor'a, ér apoi pre tata si mama si pre copii si co­pile ; — aceştia sunt cari invenina si u-cidu generatiunile si periclita essistinti'a natiuniloru !

omenii, si asiá si poporale, cari nu credu in scopurile mai nalte ale umani­tăţii, cari — nu credu de câtu in ceea ce rapescu si mananca si stepanescu mate-rialminte, — ce li pasa loru cà copiii si ceia lalti din familia li se vestediescu si cadu in mormentu! Cu atât'a mai bine, si usioru e loru d'a trai si a se sburdá ! Ma­giarii, fora consciintia facia de conlocui­torii loru, neavendu la inima alta dorintia si tendintia de câtu d'à stepani si d'a se 'ngrasiá ei din cruntele sudori ale altora, — ce li pasa loru de următori si de vii-toriu?! Famili'a multa — este sarcina grea, cere grigia mare dé diua si de nópte : dar despotii nu vor sè porte sarcina grea, nici vreu sè auda de grigia multa ; deci 'si negrigescu copiii, si — asiá diu Dr, Veszelovszky are dreptate, candu cere ca statulu sè se ingrigésca de copii si de slăbănogii acestui nému de domni !

Pre aceeaşi trépta, de aceeaşi con­duita sunt persónele si poporatiunile — prin măiestria degradate si demoralisate ! Nu au ele Ddieu in inima, si nici amóre catra ai loru!

Acést'a — dupa noi, este adeverat'a causa a reului. Dar in contra acestui reu — medilócele recomendate de d'u Vesze­

lovszky — pucinu, pré pucinu vor folosi ; pentru cà acelea nu sunt indreptate de a-dreptulu in contra redacinei reului, ci numai in contra — urmàriloru lui !

Ori moralisare si regenerare radicale — domniloru magiari, si domniloru cio­coi de preste Carpati, — ori perire fora urma, stingere totale! Alta alegere nu e. Noi celu pucinu asiá credemu si price­peam ; ér cei ce se semtu mai competinti de câtu noi — spună, déca sciu, mai bine !

In caus'a essarchatului bulgara. A m spusu la rondulu nostrn, cà o forma

de conciliu bisericescu din Constantinopole, a condamnaţii intemeiarea unui essarcatu bul­garii, carele — independinte de Constantiuo-pole, adecă cu unu dreptu de autonomia bise-ricésca-natiunale, sè-si administre afacerile bi­sericesci ; si — am arötatu si aceea, cà in acelu conciliu numai patriarchulu Jerusalimului, re-dimatu pre canóne, pe spiritulu bisericei orto-dosse si pe droptulu essereiatu de stepanirea tierei, a aperatu acelu essarchatu, infiintiatu de bulgari cu ineuviintiarea înaltei Porta otoma-nice, si cà pentru acestu vota alu seu, acelu pré fericitu patriarchu alu Jerusalimului, a fosta depusu prin grecii sei din scaunulu seu !

(Si — de aci, din acestu essemplu, bise-ric'a si naţiunea nóstra are ocasiune a cunósce, cum alte naţiuni si biserice, nu suferii in sinulu loru nici aperarea intereseloru altora popóra, ce loru ii se imparu prejudioióse drepturiloru loru proprie ! - Sè bagàmu bine de' séma, cà — pre cum buna óra la noi in Ungaria, in si­nulu natiunei magiare, nime nu va admite, nu va suferi ca unu magiaru se apere drepturile egali ale natiunalitàtiloru nemagiare, prin cari iaptorii intieligintiei magiari tienu periclitata predomnirea, egemoni'a magiara, întocmai asiá

grecii din Fanaru, o data cu capulu nu vor a suferi, oa cine-va din sinulu loru sè se incu-mete a aperâ caus'a Bulgariloru, carea — ori câtu sè fia de drépta si chiar sânta, vatema au­toritatea si marele folosu a grecismulu, slabindu supremaţia acestuia intr'o provincia atâtu de mare, la unu poporu atâtu deanumerósu, ca álu Bulgariloru ! — Óre noi Romanii invetiâ-vo mu candu-va din aceste eclatante essemple a celoru de la petere ? !)

Destulu cà, Bulgarii, prin tote intrigele si volniciele greculetiloru, nu s'au confundatu, ci urmară a-si sustiené autonomí'a bisericesc* ; dar — nici Fanarulu nu incéta d'a pune ce riulu si pamentulu in mişcare contra bisericei bulgare !

Eta cum „Reforma* din Bucuresci de­scrie fas'a de facia a acestei cause importante :

„Patriarcbatulu din Constantinopole si că­lugării greci din Fanaru, cu o obstinaţia ca­racteristica, continua a pune felurimi de pedice organisàrii Bisericei nationale bulgare, a-i faoe resbelu continuu prin tóté midilócele, a urdí felurimi de intrige pe langa I. Porta, si prin­tre poporatiunile din Bulgaria, spre a face sè se paralise oper'a esarchatului alesu de Bul­gari si confirmaţii prin firmanulu Sultanului. Noi am facutu la timpu cunoscuta justeti'a cau-sei Bisericei bulgare, si am aplaudatu condui­ra Portei, caro a datu satisfactiune poporului bulgaru, sustienendu nóu'a organisare si ale­gerea Esarehului bulgaru, indipendinte de Pa­triarchulu si de calugerii din Fanaru. Am fa­cutu deja cunoscutu, cu câta bucuria au pri-mitu poporatiunile bulgare si romane de peste Dunăre, nóu'a organisare eclesiastica, care este unu pasu do progresii pentru Bulgaria, si o apropiare intre simpatiele acestoru poporatiuni si protectiunea oe merita a avo din partea gu­vernului otomanu. Cu câtu inse s'a parutu de intielépta politic'a urmata de I. Porta, luandu asupra-si fundarea si protectiunea unei Biseri­ce bulgare autonome, scutite de oprnssiunea Greciloru, cu atâtu se pare de strania atitudi-

Ge suntemu detori, implinimu bucurosu.

In nrulu precedinte am amintita despre respunsulu dlui Min. b. Wenkheim, de langa persón'a MSale, la interpelatiunea dlui depu­tata natiunale E. M. Stanescu, in caus'a deco-ràrei de preoţi fora votulu competinte alu su-perioritàtiloru ierarchicu ; totu de odată ni-am permisu a ni face de locu si oritic'a nóstra, din alu nostru, cum credemu, celu mai intemeiatu puntu de vedere.

Acuma ni se comunica — sl respunsulu ministrului, sl reßessiunile dlui Stanescu — vorbalminte; respunsulu ministrului credemu cà este de prisosu a-lu publica, càci acel'a din reflessiunile ce i s'a facutu, se intielege de-plinu ; aceste reflessiuni suntemu detori a le publica póta mai bine judeca, dóca oritic'a nóstra a fostu indreptatita. Deci ce suntemu detori, ve-nimu a face cu plăcere, precum urmédia :

M. B. Stanescu: On. Casa ! Soopulu in-terpelàru mele nu a potutu sè fia, si nioi n'a fostu acel'a, ca persóneloru, ce precum se dice, pentru meritele cascigate pe terenu bisericasou,

cultati, candu este vorb'a despre suborde. natii loru ! —

On. d. Ministru a recunoscuta, cà in ase­menea cause, min. atasiatu langa persón'a MSale este responsabilu. Recunoscu, cà coron'a are eminentulu dreptu, oa pentru merite cascigate atâtu pe terenulu bisericescu, câtu sl pe celu politiou, se distingă pre cetatiénu ; dar' tocmai pentru cà langa persón'a M. Sale este unu ministru, care este nu numai responsabilu, dar' totuodata si sfetniculu M. S. asi fi asteptatu ca acest'asè me moloomésca, cà '•— décain tre­cuta s'a perdutu din vedere procedura afirma­ta de mine, celu pucinu pe viitoriu sè se apró­in i ta urmarea ei.

Fiindu cà domnul a Ministru nu mi-a datu acésta liniscire, eu sl acum sustienu banuél'a, cà anumitele fecie biserioesci nici nu pentru

si pentru aceea, ca on. publicu sè i . . . « . r ' r mente casoigate pe terenu bipericesou au fostu

distinse cu docoratiuni, ci numai pentru cor-t e 8 l a , de óre-ce distingerile s'au intemplatu parte nemedilocitu naintea alegeriloru dietale, parte in mediloculu acelor'a.

Aoésta banuéla este spriginita si de càtra acea impregiurare, oà nu numai preotulu din St. Anna, Joanu Popoviciu, singur'a facia bise au primita semne de distinctiune, sè-li se ié j k ^ ^ & ^ d e b i n 6 ^

aceste decoratiuni, scopulu a fostu acel'a, oa si pana atunci, pana candu vor incetá ase­menea distinctiuni, ce stau in o orasa contradi-cere cu principiale adeveratei democraţii, — sl pana atunci, pana ce, precum in Dania, privi-legiale nobilitare se vor şterge, — numai res-pectele demne de considerata sè decidă la dis­tribuirea unoru asemenea distinctiuni. Cu bucuria constatezu faptulu, curnea insusi diu Ministru atasiatu la persón'a MSale a recunos­cuta cà, ou ocasiunea decoràrii aoeloru prooti romani, respectivulu capu bisericescu ori ordi-nariatulu diecesanu n'au fostu ascultaţi si intre- „ r»„ n T M ~ • <. xr- 7 ar

pre Un. Unu Ministru : Nicolau Morariu, bati, despre aceea : óre acei preoţi, ce pentru . A- n u *

r . . preotulu din Uernegihazu, este unu preotu santitu abia de unu anu, **) — deci om» inca teneru : se pote aduoo pe langa acest'a meritulu bisericescu, — ori chiar sl numai indelunga-

ori nu au? — Nu cu mai pucina bucuria con- | t , • • 01 * • • J L -_5 . _ . ! tulu serviciu i ! — Aici despre bisericescu me­

in-.

se provóce, a fostu distinsa. Desl nu voiescu së aducu nume sciindu cà „nomina sunt odiosa," dupa-ce am fostu insa impinsu pe acestu terenu, voiu fi silitu, ca, — óresi-cum in semnu de eontrabalantia, sè aducu sl eu unu oasu. — Diu Ministru a binevoita sè înregistreze unu casu, in care unn preotu a fosta distins» cu deooratiune : recunoscu, cà aici este ceva scusa pentru distingere, chiar sl daca ea, luandu-ae in consideratiune numai indelungatulu servi-tiu de 50 ani, s'a intemplatu fora ca capulu diecesei sè se fia fostu ascultatu, — dar intrebu

merite cascigate pe terenu bisericescu au fostu onoraţi cu semne de distinctiune, — sunt intr'-adeveru demni de aceea ? Au merite bisericesci

nea luata in urm'a unoru intrige, tiesute de Grecii din Fanaru, cu ocasiunea, destituirei | statu sl aoeea, oumea in „Buda-Pesti Közlöny" ; r i t a " n i o i v o r b a n u p t e ăi" Árijai 1 Patriarhului de la Ierusalimu, si a reolamàrii | care este fói'a oficiala in tiér'a nóstra, intr'a- j 8 Í r u m a i ^ c a B u r i d e ^ ^ ^ Sinodului greon, de a se impune preotiloru , deveru, s'a comunicatu, cà anum.tele persona | i n s a ] a u n u Ü D g w a ^ ă & A

Bulgari, se-si schimbe costumele eclesiastice. Soi- • au fostu deeorate pentru mentele loru biseri- : d o m n u I u m Í B Í e t r a a v o r b i t u n u m a ; d u n u l u . mu cà Sino.iulu grecu din Constantinopole a ' ~ " : C l —»«--1 l ' pronunoîatu escomuni.area Burgariloru si a Esaroului loru, si cà acésta escornunicare nu a avutu nici unu efectu la populatiunele bulgare si romane de peste Dunere. Mai scimu ase­menea oà, unele Sinóde, oa aoel'a alu Rusiei, s'au pronunoiatu i favórea Bisericei bulgare independenţi, respingendu idei'a de schisma, ou c&re au acusatu Grecii pe Bulgarii, au pă­strata intacte dogmele si costumele religiöse, si separarea utiei administratiuni independinti nu-ii póte face a se numi schismatici.

Patriarchulu din Ierusalimu, fii ÎI du de parère cà Bulgarii nu sunt schismatici, s'a gà-situ in conflictu cu Sidodulu de acolo, care 1-a destituita. Logica' si politic'a otomana, cerea sè protéga pe Patriarchulu din Ierusalimu. Ei bi­ne, conduit'a Porţii nu a fostu destulu de con­secinţe si resoluta ; càci a cedata intrigeloru groasei, oonfirmandu unu alta Patriarchu la Ierusalimu.

Lini'a de conduita a Porţii s'a vediutu sl mai indecisa cu ocasiunea unei alte pretensiuni sl mai uricióse a Patriarchatului din Constan­tinopole. Acestu Patriarchatu a pretinsu ca Pórt'a sè intimeze pe Esarchatulu bulgaru, sè schimbe costumele preotiesci! *) O corespon-dintia a diarului %Le Monde," vorbesce cu mi­rare despre acesta pretensiune si mai alesu de siansele ce ar avé o asemenea cerere a fi spri­ginita de guvernulu otomanu. „Le Nord* refe-rindu-se la acea corespondintia, observa, in oe contradictiune ar cadé Pórt'a cu o asemenea conduita, candu s'ar poté impune Bulgariloru alti episcopi, numiţi dintre Greci ! La câte ne-multiumiri nu s'ar dá nascere in Bulgaria ; la ce perioolu nu ar fi espusa liniscea, d'abiá oas-oigata intre acele poporatiuni laborióse, cari dorescu liniscea si aoordulu cu J. Porta ? Mai deunadi avură locu nisce conflicte si chiar măceluri intre Bulgari si Greci. Nu credemu sè se doriésca de Porta repetirea loru, nici des^ fiintiarea indirecta a priciului firmanu.

De aceea, cu dreptu ouventu, corespon-dintele diarului „Le Monde* dice : „Me intrebu : ce se va intemplá candu episcopii greci se vor găsi in presenti'a episcopiloru bulgari in epar-chiele esclusivaminte bulgare?!" —

*) Ceru grecii din Fanaru, ca preoţii bulgari ! escomunicati de ei, sè nu porte acelesi reverende,^ j casi popii greci, pentru ea poporulu sè-si pérda ! pietatea si alipirea catra clerulu seu natiunale ! ; Red.

cesci. Sl diu Ministru recunóaca aoóst'a. 1 . . , , . , \ voiescu inse se remarcu cà, m anulu trecutu,

Dar intru in meritulu oausei. - Onor. j i n dieoes'a Aradului, nu numai unu singuru Casa ! La noi gr. orientalii, precum peste totu j p r e o t u a fostu decorata, ci au fostu — vr'o este cunoscutu, prootii facu parte din societate. < p a t r u . p e semne domnulu Ministru nu ió la so-(Ilaritate.) Prin aceste cuvinte voiescu sè dieu, ! o o t é l a cà din dieces'a Aradului nu numai co­ca nefiindu siliţi ca sè traiósca in celibatu, pre- I mjtatulu Aradului face parte : ea este formata a otii noştri seculari se casatorescu, si prin lega- t o r a de comitatulu Aradului dinpàrtiie adnesse tuintiele loru familiare intraţi in sociotate, nu a j e Banatului, comitatele Bihoru, Bichisiu, Cia-potu sè formeze o deosebita casta ; toomai pen- | n a d U j Zarandu si altele. Eu, in interpelatiunea tru aceea unu preotu gr. orientalii nu este nu- 1

m e a intr'acestu intielesu am vorbita despre die-mai preotu, ci totodată si eetatiénulu tierii, ' c e 8 ' a Aradului, éra nu intielegendu unu oomi-(Strigàri : Sl la noi !) - unu cetatiénu care, 1 tatu ca distriotu de administrative politica, parte ca capu alu familiei sale, parte oa omu j I n urmarea aoestor'a, fiindu soopulu in-inzestratu cu drepturi politice, este unufactoru | terpelàrii acel'a, sa déca acestu asiediementu cumpenitoriu, in mis ; !amintele sociale. — Deci | a r e 0 indreptatire óresi-oare, dóca ebi are ce-unu astfeliu de preotu gr. ort. este a se privi j va sensumoralu, pentrumentuirea principieloru din duóue punto de vedere : odata ca cetatiénu i m u i B U S U indegetate, numai meritele adeverate alu statului, — alta-odata ca servitoriu biseri- j Bè servésoa spre distingere, - este de doritu cescu, ca preotu. — Recunoscu cà Corona este dara ca organulu imediata competente, adecă îndrepta, ca privindu-lu ca pre unu cetatiénu, | Ministrulu atasiatu langa persona M. Sale ca-fora ascultarea capului bisericescu, sè distingă pre unu preotu pentru meritele lui oetatienesci, ori pentru merite ce elu sile acascigatu in lup­tele pentru patria,viéti'a constitutiunala,libertate eri sciintia. — Aceea insa, oa unu preotu se fia onorata ou semne deeorative pentru — pre-soumptive — merite bisericesci, fora ca supe-riorulu lui, capulu oearmuirei diecesane, *) sè fia ascultata, nu ni>mai dupa a mea, dar, sum incredintiatu, dupa a forte multoru membri ai acestei onor. Caso parère, este unu lucru ab-normu. — De altmintrelea nepotendu Coron'a sè vina cu senguratocii in contaotu nemidilo-citu, si astfelu sè eunósca portarea acestor'a in urm'a unei proprie observàri, este unu compli­menta alu ordinoi, stabilităţii, corectei admini­stratiuni si prassei bune, ca superiorii se in­formeze coron'a a supr'a portarii, ce subordo­naţii loru au avuta in restîmpulu de serviciu. — Déca, spre essemplu, am voi se distingemu pre unu pretoru cercualu ori pre unu subprefectu, inainte de tote am asculta părerea prefectului, a superioriloru, si cu unu cuventu, a ocarmui-rei districtuale ; tocmai astfelu potemu se pre-tindèmu, ca ocarmuitorii bisericesci se fia as-

*) Vorb'a póte se fia numai de legal'a com-petintia disciplinaria ; aceea este consistoriulu ; deci — sè ne sprimemu : „superioritatea," ér'nici de câtu „Capulu,* carele este numai o partea su­periori atei si n'are acea competinti a legale. —

R e d;

re este responsabilu, inainte de tote sè-si càs-cige informatiuni sigure de la organele com­petinte.

Astfelu, fiindu cà nu póte sè-mi fia spre multiumire respunsulu primita, nuspeoialu pre câtu diu ministru refusa a promite cà va urmá in viitoriu o mai corecta procedere, — desl eu parère de reu, sum nevoitu a dechir.rá, eà nu potu sè fiu indestulitu eu respunsulu datu de catra diu Ministru. (Aprobàri in stang'a estre-ma.) — Resultatulu este sciutu. —

Diet'a Ungariei. Pesta, in 5 fauru n. 1873.

In siedinti'a de astadi, naintea d'a trece la ordinea dilei, ministrulu de finantie a res-punsu la întrebarea deputatului Horn, cu pri-victia la efectuirea împrumutului de 54 milió-ne, apoi s'a deliberata bugetulu ourtei de con­tabilitate de statu, alu presidiului ministeriale, si alu ministeriului croatu-slavonu-dalmaticu. O lunga si interesante desbatere a provoeatu bugetulu ministrului presiedinte, a nume po-sitiunile: „Fondulu dispositiunale" si „comi-aiunea codificatória. " —

La titlulu „fondulu dispositiunale" vor­besce mai antaiu

T. Péchy. Densulu ar fi asteptatu, ca co-

**) Pare-ni-ae cà aci diu deputatu a confun­datu numele ! Red.

misiunea financiaria, însufleţită de spiritu pa- j triotieu, sè stérga aeéata erogatiune din buge- i tuiu statului, cu atâtu mai multu, pentru-cà in primii aoi ai constitutiunalismului n'am insar-cinatu tiér'a al ou astfelu de cheltuieli, si totuşi am traiatu bine (sgomotu, ilaritate in drópt'a ; bine cà o marturisese !) celu puoinu mai bine decâtu acuma, si am traitu bine intr'atât'a, in eâtu n'am avutu deficitu. Acestu fondu de di-spusetiune n'are nioi unu scopu, pentru cà de­spre aceea, oumca guvernulu in străinătate nu pote face nimica prin elu, dovedesce sortea îm­prumutului de facia, in favórea oàruia n'a po-tutu face se apară nioi unu artiolu in foile mari europene, anume in cele franoeae si anglese. In Viens inoa nu pote face nimica, càci acolo tote foile sunt contrarie Ungariei ; aici a casa, inea nu-lu póté folosi decâtu spre scopuri de partida ; spera insa cà regimulu nu va abusá astfelu de banii tierii. Din tote aceste cause propune atergerea acestei sume. (Aprobare din st .ng'a.)

Ales. Trifunatz dice cà ori sl care regimu ar fi in Ungaria, elu nici odată n'ar votá ace­sta suma. Càoi, daca ea e de lipsa, atunci spu­nă regimulu francu si deschişii,' pre ce c chel-tuesce ; daca nu e de lipsa, atunci sè n'o puna in bugetu. — Se scie insa cà cu acesta su­ma se subventiunédia anumite foi. Cà — ce foi sunt acestea, dovedesce unu numeru din „Borszem Jankó", in caro astfelu de dicţiuni se comunica in limb'a croata, pe cari autorita­tea Casei si bun'a cuviintia nu-i permite a le traduce. Daca insa ministrulu de justiţia are intentiunea ca legile de pressa se se tiena sl de catra toile partiedei drepte, i pote servi cu respeptivulu nru din amintit'a fóia umoristica, bî-1u róga, sè se mgrigiésca de traductore au-tenticu. — Denaulu insa sl din altu motivu nu votédia fondulu dispositiunalu, din motivulu cà ae 'ntrebuintiédia spre asuprirea natiunali-tàtiloru nemagiare. Partinesce propunerea lui Péchy.

G. Patrubány tiene de superflua motiva­rea acestei cestiuni, pentru cà deja de mai multe ori a fostu la ordinea dilei •, totuşi are d'a spune reBpeptiviloru, cumca acesta suma e ne-cesaria pentru sustienerea natiunalitatii magi-are facia cu atacurile nemagîariloru cari peri­clita sl constititiunea.

Sig. Borlea dechiara fondulu dispositiu­nalu de unu midilocu nemoralu, pentru cà cei ce se impartasiescu dintr'ensulu, nici odati nu marturisescu acést'a, ma tóta tréb'a o tienu in secretu, prin urmare trebue sè promove nemo-ralitatea. Si fiindu cà deputatulu Patrubány a dechiaratu cumca aeésta suma se folosesce spre subjugarea nemagiariloru, i face cunos-cutu, cumca elu deroultu a sciutu acést'a, si se bucura cà unu deputatu guvernementalu si bi­ne informatu a confirmat'o, càci astfelu nime­nea nu se pote îndoi despre scopulu fondu­lui de dispuaetiune. Afla insa de neeoitabilu si nepretindibilu ca ele, poporale nemagiare, sè sl platésea pentru asuprirea si subjugarealoru. — Votédia pentru moţiunea lui Péchy.

C. Tisza : La cuvintele deputatului Pa-trubányi regimulu si partida drépla a potutu eschiamá : „Dómne, padiesce-me de. amicii mei, cici contra neamiciloru me voiu padi eu insumi!" Densulu din partea sa afla dechiaratiunilo lui Patrubányi de periculóse si fora nici unu tactu, pentru oà crede, cumca nici odată natiunalita-tea magiara n'a fostu,(nu este si nu va fi in tri-st'a stare ca pentru sustienerea sa sè aibe lipsa de câte va miserabile sute de mii de f. Daca Ungaria va trebui candu-va sè grigiésca de sustienerea natiunalitatei magiare, atunci ea nu va votá fonduri de dispusetiune ci va apuca alte midilóce, s'ar servi de alte arme ; cà de ce felu de arme, nu afla de lipsa a specifica. — Adresandu-se lui Borlea, 'si esprime indigna-tiunea pentru cà neghiób'a dechiaratiune a lui Patrubányi o considera de a intregei Un­garie. — Totuşi, ca opositiunalu, nu póté votá acesta suma, ca un'a ce se basódia pe încredere, càci încredere guvernului de facia nu póté votá.

Sv. Miletics protesta contra dechiara-tiunei lui Patrubányi, dupa oare natiunalitàtilo nemagiare ar fi contrarie eonstitutiunei ; con­trari constitutiunci sunt aceia cari au dusu in tiéra muscalulu, nu ele, cari sl contra lui Sohmerling s'au luptatu cu resolutiune, precandu aoel'a, pe carele guvernulu ilu tramite pro capulu loru, spre a descoperi acolo Ddieu soie ce teri­bili lucruri, a fostu instrumentu docile lui Schmerling. — Votédia pentru propunerea lui Péchy.

Ministrulu presiedinte Szldvy se nisues-

ce a combate pre Péchy si oeialalti a n t e v o r b i ­

tori, si dechiara oá elu tote natiunalitàtile le tiene amice ideiéi do statu si cà de ai nici unu cruceriu nu se intrebuintiédia spre supri-merea loru ; sunt insa singurateci individi cari t i e n t e s e u la d e s t r u c t i u n e a s t a t u l u i ; dar nici spre suprimerea acestora nu se intrebuintiédia fon­dulu d i s p o B Î t i u n a l u , càci in acesta privintia sunt alte midilóce spre dispositiune, ci spre aceea ca guvernulu se póta fi informatu des­pre aceste e l e m i n t e periculóse. Elu a c e s t e chel-tuiole nu le tiene tocmai secrete, numai n'ar vré, ca sè fia s u p u s e unei discusiuni publice ! In fine nega cumca guvernulu ar subventhraá dia-ria, si recomenda votarea positiunei. —

Urma desbaterea generala asupr'a buge­tului ministrului de interne.

Antaiulu cuventatoriu e T. Péohy oare critica ageru administratiunea de facia a tierii si c e i e ca guvernulu sè présente Dietei fora intardiare proiepte pentru reformele neoesari in aoóata privintia. —

In siedinti'a din 6 fauru, oontele T. Csáky îndrepta catra intregu mlnisteriulu dóueinter-pelatiuni : un'a in privinti'a arondării munici-pialoru si alfa referitória la încetarea institu-tiunei de supremi comiţi orasienesoi.

S'a continuatu apoi desbaterea a supr'a bu­getului ministeriului de interne, la care au par-tecipatu mai mulţi atâtu din drépt'a câtu sl din stang'a.

L. Oravitia, i n Banatu, 1. fauru n. 1873. (Dorerea romanului si necasulu nêmtiu -

lui!) Nu oredu sè mai fia de lipsa a spune oà — ee nefericitu este poporulu nostru, si cum la tóta ocasiunea cu laoreme in ochi se vaiera pentru nedreptatea si ruşinea ce i faoura dom­nii stepam tori cu ooasiunea alegeriloru trecute, unde prin cele mai afurisite midilóce i puseră pre capu de deputaţi ai sei la Dieta — astfeliu de omeni, de cari elu, poporulu, nu vré sè scia, fiindu cà aceia nici nu merita sè fia numiţi ape-ratorii poporului, fiindu cà nu numai nu au aperatu vre o data pre poporu, ci din contra pururiá au complotatu cu duşmanii poporului !

Dieu : nu credu sè mai fia de lipsa a aminti acést'a, de óra-ce astadi — eh iar cei mai afurisiţi contrari ai noştri recunosou în­dreptăţirea poporului d'a se vaierá, recunoscu, cà poporulu, mass'a cea mare a portatoriloru de greutàti, nu este representata in legelatiunea tierei, cà prin urmare Diet'a domriiloru unguri este o adunare — a domniloru unguri, dupa placulu loru, pentru scopurile loru, nu spre ape-rarea, u si urarea si mângâierea multimei popo­rului, nu spre vindecarea raneloru doreróse a multimei, ci spre aseourarea domnirei clasei de la potere.

Incâtu despre poporulu nostru, sanatosu la fire, numai atât'a am sè aminteaeu, oà — pentru cele intemplate, sl in Oravitia, dar des-clinitu in Şasea, ruşinea si furi'a, din dia in dia totu mai multu 'lu cuprinde, astfeliu, in câtu celu-oe a r e ooasiune a-lu observa mai din apropiare, mai vertosu in clipitele candu elu se afla unde-va senguru de elu adunatu, t r e b u e sè fia ouprinsu de — mila si de frica! — cum elu se plânge cu amaru, BÍ cum elu turba de veninu a supr'a tuturoru cari s'au datu unelte ticalóse in spurcatele mani ale ti-raniloru sei, jàfuitori de drepturi si batjocuri-tori de dreptate !

Nu o data a m auditu suspinandu cu amaru : „CenusVa stramosiloru noştri trebue se te ruşine de noi si de portarea nóstra ! Ei ni­ait lasatu numele de romanu nepatatu, si astadi — omeni cari se dieu romani, ei se die mana de ajutoriu străinului ca se ne faca de ruşine !"

Sè dóe Ddieu, — eu unulu 'lu rogu, ca poporulu ourendu sè afle in durerea sa mân­g â i e r e si in mani'a sa alinare, si — cei ce a-tâtu de cumplitu Tau vatematu, prin o portare potrivita sè-lu imblandiésoa; càci de altmintrelea tare me temu, oà — reulu crescendu, si ur'a o sè orésca ; apoi ur'a este veninu in viéti'a de statu, veninu oarele o sparge orbiaiu !

Dar cum sè nu se manie poporulu ro­manu, candu o parte buua, si inca cea mai de-frunte chiar dintre străini — inoepe a se ne-cagï si a injurá pre facia misielatatea ce s'a intemplatu 1

Avui de curendu ocasiane a petrece in llladia intr'o societate însemnata de domni din Sasca, totu de aceia pre cari ne-am dedatu a ii considera de aristocraţii — firesoe neromani — ai acestui cercu. Si — a venitu vorb'a de­spre alegerea de deputatu si — persóne, de­spre — pop'a Alecta, celu alesu, si despre Babesiu, celu trantitu, si — despre faptorii

activi in acesta lupta. Vi spunu dreptu, ca am semtitu cea mai deplina satisfactiune sufletésca prin vorbale ce am auditu din gurele contra-riloru noştri !

Toti recunoscu, oà — „Drăguţi a" din Caransebesiu are oelu mai mare meritu la re-sultatu ; dar — tuturoru li e ruşine de acestu re-sultatu !

Toti sciu, cà prot'a Josca, fora binecu-ventarea arohierésoa n'ar fi cutesatu a dá ma­na de ajutoriu la oonscrierea de 1000 de lucra­tori, fora nici unu dreptu, nici la miscnlanti'a neobrasnica, prin carea in faci'a lui, dd. făceau de unu lucratoriu votá câta de 3, 4, ba sl 9 de ori !

Si — ce dieu acum'a aceati dd. străini ? Eta ce : „Ruşine ca cerculu nostru, n'a mai patitu cercu in tiara ! Noi, omeni de cultura, se mer gemu se votàmu pentru unu — pop'a. Alecsa ! — pre oandu poporulu celu simplu, la oarele noi privimu cu dispretiu, 'si candidéza si 8 U s t i e n e cu vertute pre unu Babesiu, — contra­riu alu nostru, dar — barbatu de totu respec-tulu ; barbatu, pe oare este mai demnu a-lu avé de contrariu, de câtu pre unu natareu de partisanu !

* Unulu jura cà, déca nu erá silitu de pos-tulu seu a se tiené de Popesou, cu bucuria trecea in taber'a poporului si scăpa de ruşine. Altulu spunea la anecdote din publicum ger­manii de la S&sca, un'a mai caracteristica de câtu îilt'a, despre Pop eseu si despre Babesiu ; tote pline de respectu pentru cest'a si pline de batjocura pentru cel'a. Ce sè mai di ou multe : diu Popescu Alecsa a amblatu prin totu cer­culu, si-a aretatu cinstit'a barba pretotindenea, toti l'au vediutu, si astadi este deputatulu cer­cului de 6 luni si mai bine, si in totu oerculu nueomu, nici romanu, nici strainu, sè vorbésca de elu de câtu jeu despretiu, poporulu cu ama-raţiune ! Babesiu — astadi sè mérga la Sasca, inmediloüulu strainiloru, si pre unde n'a fostu nici o data, denaulu va fi intempinatu ou ne mai vediuta pompa si portatu in triumfu !

Acést'a e unu adeveru atâtu de positivu, in câtu fora temere de destnintire din vre-o parte oompetinte, ilu descriu aici negru pre albu. — Dar inca — déoa nemţii noştri a'ar covin-ge, precum de buna séma se vor convinge, oà Babesiu nu li e contrariu, nu e contrariu nici unui omu, nici unei clase, nioi unei natiu-nalitàti, oi — duamanu este nedreptăţii si fora de legiloru !

Dnii de la potere, ori câtu se tienu ei de intielepti, la alegerea — sl la cea din Lugosiu si Oravitia, dar desclinitu la cea din Sasca au facutu o colosala nebunia. Acést'a am vrutu sè con statu. — Trotusianu.

L. Crisiulu-albu, in ian. 1873.

Multu stimata Redactiune ! Fiindu cà Vi­aţi propusu de a sbioiui vitiulu si astfeliu a Vi împlini detorinti'a d'a corege moravurile ome­ni loru, éta vinu sl eu a vi împărtăşi unu oasu, demnu de condamnatu !

Ca caletoriu, de eurendu fiindu silitu a petrece nóptea in ospetari'a de langa podulu Crisiului-albu, aol intre alti óapeti, si a nume in midilooulu unei oompanii de jidana oàrtiari, „Spileri" — oum Ii dice poporulu nostru, am observatu pre unu d. preotu alu nostru, despre carele am aflatu, cà ar fi din S. cu numele V. Suciu. Acesta compania jidani-popésca, tóta nóptea a batutu càrtile, — dar apoi cum ! Jida­nii — ca „spileri," j irintele insa — casl unu

I Resturnatu pe o banca, ou piciá-rale susu pre mésa, cu pip'a 'n gura ; totu me­reu dandu cu pelari'a si ou pumnulu in mésa si cerendu la vinu si rachiu !

Erá tocmai intr'o sâmbăta sér'a, si — nici si-aduoa a minte santi'a sa cà trebuia sè fia facutu vecern'a, nioi oà mane-dia este diu'a Domnului !

Catra diori jidanii, dupa-ce i luară toti banii, apoi -lu mai batjoourira in celu mai scan-dalosu si nedescriptibilu modu, si asia paraşi ospetari'a, carandu-se catra casa. Ospetariulu mi spuse, oà — adeseori iseintemplapărintelui inca multu mai uritu, si spilerii nu numai ilu batjocurescu, oi 'Iu sl batu bine si-lu arunca afora din birtu !

Indignatu pana in sufletu de acesta por­tare, mi-am propusu a o infera in publiou, oa dóra se va găsi oine-va, sè se indure de védi'a reverendei si a — bisericei nóstre. A. Cerbu.

Varietăţi . (Provocare!) Spre formarea si con­

stituirea despartiementului cercuale a ' Asociatiunei Transilvane pentru literatu­

ra romana si cultur'a poporului romanu, in tienutulu Devei, Uniadórei, Dobrei si lliei-Murasiane, in urm'a insarcinàrei primite spre acestu scopu de la intele-ginti'a romana din Deva, am onóre a pro­voca pre toti membrii aBSOciatiunei, in-tréga inteleginti'a romana, si pre toti acei'a, cari dorescu a sprigini promovarea scopuriloru asociatiunei in amentitele tienuturi, a se infacisiá pre 24 februariu st. n. ante de médiadí, la una adunare in Deva, localitatea casinei romane. — Deva, 28/16 ian. 1878. — Dr. Laz. Petcu, mp.

(Balulu si concertulu de mercuri-a trecute a dameloru romane din Teinesióra, suburbiulu Fabricu,) dupa o depesie te­legrafica, ce primiramu, a succesu de minune ! Nu potemu de câtu sè gra tula mu.

(Necrologu.) Mórtea neindurata ér ni rapi pre unulu dintre cei mai cercaţi si binemeritat1

fii ai natiunei ; in 18 ian. st. v. in Belintiu, oottulu Temesiu, reposa intru diu — veteranulu bravuai escélinte invetiatoriu Ioane Hatieyti, oe e dreptu in etate de aprópe 70 de ani, dar pana in celu din urma timpu — neobositu ao-tivu in BOÓla si in poporu ! Mulţime de bărbaţi natiunali, oe astadi ocupa posturi in semnate in viéti'a publica, in acestui dem­nu invetiatoriu soóla s'a adapatu cu spiri-tulu indemnuluibunu si moralei adeverate. Ni- a lasatu si duoi fiii in falancea natiunale cea ne­înfrânta, unulu este dibaciulu advocatu Titu Hatiegu in Lugosiu, ér cel'a laltu preotu in Be­lintiu. Intielegendu noi cà „Lumina" a luatu asupra-si a aduce umbrei reposatului cuvenitulu tributu, prin publicarea unui necrologu biogra-ficu, ne marginimu a-i ottá din inima amica, oa — se-i fia tierin'a usiéra si mtmori'a binecu-ventata! —

* {Recunosciintia publica) ni se trami-mite spre inserare din partea mai multora, pentru diu Nestoru Trandafiru, notariu comu­nale din Saculu, comit. Carasiului, carele ca totu de o data sl inpectore scolariu, din tote poterile s'a pusu a înainta caus'a invetiamentu-lui poporalu, a nume mai de curendu midilocl pentru cumperarea de cârti pe sém'a copiiloru seraci, si pentru alte trebuintie şcolari, 16 fl. din cass'a comunale. — Spriginirea invetia-mentului popôraloru este oelu mai frumosu meritu alu dregatoriloru ! —

* (Espositiunea societăţii amiciloru bele-loru-art» in Bucuresci.) Prim'a espositiune in România, in care se vedu întrunite : Unu maro numeru din cele mai frumóse tablouri de pic tori străini si romani, facendu parte din ooW tiuni particulari din Bucuresci ; obiecte de sculp­tura : statue, mobile, vase si arme.

Colectiuui interesante de anticitati, atâtu pamentene, (descoperite in tiéra,) câtu si străi­ne; portrete vechi si desemne numerose de pe anticitati, si costume ale Romanici ; tieseturi. broderii si costume nationale; intr'unu cu-ventu o bogata adunare de obieote care repre sinta,gradulu de cultura artistica a României, atâtu in trecuta, câtu sl in timpulu de facia. Espositiunea, instalata in diece valone din an­taiulu oatu atu noului otelu Herdan, do pe bu-levardulu Elisabeta Dómn'a, este deschisa in to­te dilele, de la 11 óre dcminét'a pana la 4 óre dupa amédiadi. — (Rom.)

* (Unu firu de peru albu.) Sceu'a se pe trece la Berlinu, mai acum vr'o dóue luni, la o francesa care s'a măritata in Prussia sunt acum cinci-spre-diece ani. In fapta, francesa a deve-nitu baronéaa prussiana, dara in inima ea a re-masu francesa, si inca francesa cum se cade. Tienendu in Germania o casa forte deschisa, oa întrunise in jurulu mesei sale ca la dóue-dieci de prusaci. începură a vorbi despre Paris, dara cu o mila, ou unu dispretiu, cum ae re­volte inim'a celui din urma francesu. — *Bie-tulu Paris ! Dar ce dicemu ! nici că mai essista Parisulu ! Preste diece ani, Berlinulu va fi ca­pitata Europei, etc. etc." Baronés'a turbá de neoasu, si in fine, ne mai potendu-se stepani : nEu, dise ea, ve spunu cà Parisulu, eu tote nenorocirile lui, este totu Parisulu celu mare, si cà, mai eu séma Berlinulu, n'a fostu, nu este, si nici va fi câtu e lumea, in comparatiune eu Parisulu, de cătu unu satu prostu si uri-ciosu!.

Nemţii protestéza, ér baronés'a sustiene. „In fine, striga ea, rosla de mania: „vi propunu o prinsőre, care va regula diferinli'a. Dati-mi mie ori-ee obiectu, fia celu mai absurdu, eelu mai de nimicu, celu mai vulgaru, si pa-riezu cà Parisulu va face din acelu objectn ce va de importantia cum nici se-i plesnésca Ber linului dvőstre prin minte !"

Prinsórea este primita. A dóu'a di baro-nea'a primesce intr'o cutiutia . . . unu firu de

•peru albu. Eate adeveratu oá eas'asemtitu cam încurcata. Unu firu de peru albu! Cà ce a'ar poté face, fia chiar in Paris, dintr'unu firu de peru albu ? ! Cu tote aceste nu voesce sè se la­se, si sa puse da scrise la Paris, esplicandu con-ditir.nilo rnpiasiului. Ei ! s i t i cum s'a intorsu din Pi.rus« firulu de peru albu ? Elu erá infa-siuratií intr'unn lantisioiu de auru, ce trecea printr'uuu medalionu de diamante. In ausulu medalionului erá acvil'a prusasca io smaltiu negru, cu aripele intinse, ai tienea perulu in ghi-are, apoi aternatu do firulu de peru albu o mica paveza de smaltiu albu, cu inscriptiunea urmatória : „Alsatia si Lorena nu le tieneti de câtu printr'unu űru de peru albu !" — France-s'a a càscigatu. —

Pentru gimnasiulu rom. din Bradu.

D'unu timpui ucóci par' cà au desecatu tóté isvórale, séu au amortitu tote inime-le romane ! Chiar de la locurile, de la cari mai vertosu ar poté si ar trebui sè curga ajutoriulu, chiar de acolo a cursu pré pucinu, séu nemic'a! Nu le numimu ace­ste locuri, nu aretàmu eu degetulu inca pre acele persóne, cari se nutrescu, am poté di ce - se ingrasia si sburda dupa meritele natiunei, si de naţiune nu-si a-ducu aminte, caudu este vorb'a de duce unu micu sacrificiu !

Amintimu asta data incidentalminte numai atàt'a, cà — pentru acoperirea presantiei trebuintie a numitului Gim-nasiu romami se mai receruvr'o 6—700 fl; ar fi o nespusa ruşine, déca acésta trebuintia ar remané ne-acoperita : pro-vocàmu deci pre domnii noştri cei-ce inca nu si-au adusu denariulu loru, sè-si de­schidă inim'a si — pung'a! —

Din Bosovici, in e K-tiniolii rom. banaticu, ni au tramisu nd. Gr. Bram-oviciu, comerciante, Zabaiía, capit. in pensiune, si Ciortus, amploiatu in pens. câte 1 fl. dd. Batarca, fomstieriu in p e D S . 32 or. A. Chera, 30 er. Impreunr sum'a de 3 fl. 62 cr. v. a.

„ A L B I N A , " Instituţii de creditu si economii.

(Resultatulu operatiuniloru in lun'a decembre 1872.) I. Reuniuni de Crédita. Cu finea lui no­

vembre au foatu in legatur'a reuniuniloru de creditu 1576 participanţi eu unu creditu totalu de 142.680 fl. Membrii nuoi au intratu in lun'a lui décembre 54, cu unu creditu aoordatu preste totu 8.100 fl; prin urmai ein lun'a decembres'&a aflatu ru totulu in cuprinsulu reuniunilorul.630 participanţi, eu unu creditu folositu del50.780 fl. In decursulu lui decembre au repasitu 2 parteeipanti, ér din capitalele imprumusate s'au respunsu 738 fl. 50 cr ; astmodu eu 31 decem­bre remanu in legatur'a reuniuniloru in totalu: 1628 parteeipanti, eu unu ered tu preste totu de : 150,041 fl. 50 cr. v. a.

Fondulu de garanţia alu partecipantdoru eu 31 decembre a iostu de 30.102 fl. 50 CT.

II. DepOSite. Sum'a totale a deposite oru, (inloeàriloru,) in cass'a da economii, eu finea lui novembre a fostu de 24,013 fl 36 cr. la de­cursulu lunei iui decemvre s'au mai depusu 8525 fl. 45 cr., deci totalulu depositsloru in de­cemvre a fostu de 27,538 fl. 81 cr. Din a«e-stea s'au ridicatu in decursulu lui decembre 1765 fl. 30 er. prin urmare starea totale cu in-chia ea lui decembre o de 25,773 fi. 51 cr ; la caro adaugendu-se ai interesele oapitalUate ou 31 Dtieembr«, in suma de 400 fl. 36 cr. face totalu iu 26,173 fl. 87 er.

III. Escompta. Starea ,'Qrifoiului cu finea lui novembre a tostu 116 bucàti de cambie in valóre totale de'58,117 fl. 45 cr, In decursulu lui decembre s'au escomptatu 31 bucàti, in suma totale de 16.945 fl. 99 cr ; astu-modu sta-

• rea totali a ramului de escomptu in decembre a fostu 147 bucàti cambie, in valóre totale de 75,063 fl. 44 er.

Din aceste s'au resaumparatu si reesjo;up-tatu in lun'a lui deeenabro 48 bucàti, in suma preste totu de 26,857 fl. 32 cr. prin urmare starea portfoiuiui eu 31 decembre a fostu do 99 bucàti cambi 12 cr. v. a.

tramitietorîi de materiale poporale si ii-am ro-gatu, ca sè-mi mai scria ceva, unde sorbulu are rola, si aè-mi esplice : cum 'lu intielegu ? — si am intrebatu cu gur'a pe mulţi săteni ; — dar sl aeei carii mi-au respunsu, nu uu sciutu sè-mi spună ceva lamuritoriu. Pentru râte unu cuventu séu o datina am cutrioriitu comitate aciricindu prin epistole, si in putiene caşuri mi s'a respunsu ceva ce nu asi fi sciutu. Déca diu m. erá dintre cei binevoitori , debunaséma veniam si la oraoolulu dsale. Si éta ce pecatu a comisu diu m. cà nu mi s'a aretatu sprigini-toriu ; ma i bine sè fia faoutu si sè fia remasu ascunsu — dupa povésta — intr'o bomba de piperiu !

Eu nu iéu cuventulu numai dupa litere, oi deosebi dupa intielesu, si fiindu obieptulu mi-tologicu, procedu dupa intielesu mitologicu. —

In povést'a „Seranu si Dioranu,* la „di-ferintie* nrulu 7, vine nainte unu locu unde riulu se sórbe in pamentu ; dar diu Jacobu Oceanu, invet. in Padina-Mateiu, esplica cà a-celu locu in limb'a poporului dimprejuru se numesce „privetiu*. Déoa cumva in acesta povésta s'ar dice cà sarindu Seranu ai Dioranu in apa, i-a mancatu Sorbulu pamentului, atunoi potea ori-cine studiatu aè afle, cà aci sorbulu pamentului représenta nesoe fiintie mitologice, ca sl „Soila si Caribde". Cetésca apoi diu m. in nrulu 99 A), unde dieu dupa mitologi'a vechia, cà stelele se nasou din apa si peru in apa. Acea ideia la care bate Daa, mi-a fostu de atâtea ori in esplicatiuni si combinatiuni, — darpare-mi-ae cà nare locu unde o pune Dsa

Concedu cà sorbu, in unele parti e „pri-vetiulu" de lajnoi,dar pana u acuma eu nu l'am auditu, — su sè-iu fia sl auditu, nu poteamface esplieàri dupa intielesulu dlui m. ; pentru cà in Argiru alta fiintia e si alte insusiri are. Sor­bulu pamentului din acesta povesta, cu sorbulu, loculu unde se sórbe riulu in pamentu, numai dupa litere sémena

elu. — Preller in Mit. Rom. pag. 686, citandu opulu lui Augustinu „Civitas Dei," VI, 9, dice: „Dea Pertunda, quse prsesto est virginalem scrobem effodientibus măritiş etc." Si desl aci e o însuşire a soorburei,incâtu atinge cavitatea, nu me incumetamu sè o derivu de aci. Scrobs ae afla si in alte dictiunarie, precum Scorbura in alu lui Poliso, dar fora ca sè te îndrepte la intielesulu adeveratu alu aoorburei din povésta. Numai insasi materi'a povestei i aróta intie­lesulu.

Ce ar dice diu m. déca ar veni acuma unu alu treilea, ca sè scria „descoperiri miei," si ni-ar dice :

„Nici unulu nu aveţi dreptu; ce mai avemu noi trebuintia de „scrobs,* ouventu latinu, candu la poporu se afla cuventulu „Scrobu* ce însemna materia preparata (papa) de intarele, mai departe mestecatura de lapte cu faina, din eare se facu scoverdile si cUtitele BÍ mai alte scroburi si aerobele? — En mai clatesce-te acuma, die m ! Séu dóra Dta i-ai replicá oà — si ól'a, in care se tace scrobulu, fiindu ca o grópa, inca e scrobs, e oavitata ?

Aceea ce citedi Dta din „ Roma nu lu* „oaracterulu (dóra craterulu) Vezuvului pre-aihta una scorbura," — din „Federat.u

„munţi scroburosi" si ce am oitatu eu din „Traianida* „ér Istrulu in scorburi apare de o data," aréta cà cuventulu inca nu are intie­lesu ficsatu deoisivu Ia noi ; eàci cum potu fi acestea tote, bine dise ! Apoi dupa idei'a mea Scorbura e fiintia de pădure, de arbore.

Dintre cele citate de diu m. la „mantii, acurburosi" aflu intielesu bunu, adecă scorburosi sunt acei muoti, carii au culmi diferite, stau din stence neregulate, cu figuri turnuróse, si potu avé arbori risipiţi, fora ca sè fia pădure regu­lata, astfeliu incâtu, ce e uau ciungu in minia­tura, munţii sunt in forma mai mare; de unde 8e vede, ca cavitatea Dsale, aci nu e o insusire de lipsa pentru espresiunea ai intielesulu de îi unti scorburosi. In urmare desl scorbur'a de arbore, intra alte multe iosusiri are al aceea, cà e cu butórca, nu acést'a singura i dà intie­lesulu de tóta diu'a, si cu atât'a mai putienu celu mitologicu din povésta, undo idei'a de oiungu prevalédia.

Si de si, va aduce aminte diu m. de Scor­bura din povésta, ea a siediutu susu pe ver-

Citósca numai cine va odată bine pové- : fulu copaciului, a ciungului de acolo ea a sa t'a Argiru, si in partea a IV va aflá cà Argiru r i t u P e Seranu si Dioranu, pre candu dupa in­se suie cu oalulu pe munţii de glasia; in par- 1 tielesulu Dsale aceştia trebuia sè cada in gur'a

, . , scorburei, ce nu s'a intemplatu. tea a V e Ia curţile Ilenei Cosendianei, si se | Dupa ce se tipărise Seranu si Dioranu, câştiga ae tréca in lumea galbena; in partea a j amiculu meu Simeone Mangiuca, apretiuiodu VII Argiru trece pe langn. o pădure si aci vine unu vulture mare, carele-lu ié ou totu cu calulu seu in spate si sbóra cu ei ca sè tréca otarulu pentru ca sorbulu pamentului ce erá la granitia, intra lumea nóstra si cea galbena,— sè nu li faca vre unu reu. ,

Unde se afla aci idei'a de sorbu, adeoa loculu unde unu riu se sórbe in pamentu ? Au dóra crede diu n». cà poporulu asiá, fara de logica cugeta, cà acolo susu pe munţii cu gla-

materi'a frumos» si natiunala mitologica din acésta povésta, si avendu multe cârti de filolo­gia, s'a pusu cu tóta trud'a, ca dóra va aflá filolo-gi'a Scorburei, a supr'a oàrei de multu timpu ni-am batutu espulu. In Neugr. Deutsch. Wör­terbuch de M. Schmidt, Leipzig 1825 a si aflatu cuventulu „SxojpßooAa," adeoa Sauibula, ce insémna, der Stamm eines Weinstockes, adecă buciumu de vinia. Cugete acuma diu m. cà bu-ciumulu are vitia, (loza,) dar n'are cavitate, si va aflá cà du butórc'a, ci ramurile ciungului au sè décida inlelesulu scorburei.

Dt? aoi dóra va pricepe diu m. cà nu aia, unde vulturulu duce in aeru pe Argiru, se- ! J si inchipuéaca unu sorbu, in intielesului dlui m? ! l u . ° r u ° h j a r n i c i m î c u > a 8 C I ' i e m à c a r

! riri mici.* Deci Dsa, déca voiá sè dovedésca con-trariulu, trebuia sè publice éra o povésta, can-tecu séu traditiune populara, unde sorbulu pa-: meniului represinta unu sorbu de apa ; càci numai a combina fara date din poporu si nu­mai a trage cârn'a, inca nu e a demonstra.

Si pentru acést'a pana acuma nu am a-

III. Lucéferii. Diu m.

a) nu crede, cà dupa astronomia si na­tura, essiste numai unu lucéferu, si cà totu acel'a e lucéfeiulu de sera si de diori. Acést'a am afirmat'o eu, provooandu-me la opuri de as­tronomia etc., dar diu m. ca sè dovedésca con-

aflatu motivu, ca màcar unu cuvent ; sè stra- j t r a r i u i U ) s e p r 0 v ó e a la aceea-ce a vediutu in-mutu din acele ce am disu despre Sorbulu pa- j s u s i densulu in copilari'a sa, si a invetiatu la

scóla cà adeca snnt mai mulţi luceferi pe ceriu-meniului. II. Scorbura.

Éra e unu cuventu pentru care am scriau mai multe epistole, si am intrebatu de Ia lu­mea cu care m'am intalnitu. Invetiatoriulu J. Oceanu mi a datu desluciri mai bune, si astfe-liu in nrulu 99, not'a 12, am definitu cà scor­bur'a dupa natura e unu arbore uscatu si fara crongi mari, adeca unu ciungu, si cu butórea, gaura in trupina, — e unu arbore cu tote însu­şirile aci numite. In locu de scorbura, dupa not'a a 3. din nrulu 98, la J. Oceanu e Ciuta Baltiata, si amiculu meu Simeonu Mangiuca,

in valóre totale de 48,206 fl, "j c a r £ > l e s e ocupa cu filologi'a, afla cà ciuta se (Comunicatu.) ! deriva din ciuntă, ciuntatu, radecina si de la

ciungu, si in urmare ciut'a cu scorbur'a e aceasi ; fiintia, ideia ; pentru càamendoue sunt ciuntate. j Dar acuma vine cine vine, vine diu m. i si in descoperirii j sale mici spune, cumca «cor-j bur'a se deriva din cuventulu latinu scrobs, ce insemna grópa, *) aduncatura, si nu iartă altu intielesu de câtu de butóre in arbore seu in pa­mentu.

Acestu cuventu eu 'lu cunósceam baremu

Preller in „Rönisohi Mythologie" pag. 290 dice :

„Lucifer. Q-ewohnlich galt cr für einen Stern der Venus Urania, — namentlich als nächtlicher Abendstern, der die Braut zum Bräutigam führt; und wieder, und wohl als Morgenstern, auch für einon Stern des Jupiter."

Sè nu se mai indoiésoa diu m. cà plune-t'a Venus e lucéferulu, — e numai o stea, ca-rea la tote poporale se dice lucéferu de sera si de demanétia.

Dsa diee inc» : Poporulu romanu la mai multe corpuri ceresoi li dà numirea de lucéferu. Eu acést'a pentru antai'a óra audu, si — nu potu aè credu, eu atât'a mai pucinu, càoi al pe Marte, Joe ai Saturnu ii face luceferi poporali. Ca se credu eu acést'a, ar trebui aè dovedésca Dsa, precum am doveditu eu ceea ce densulu nu mi-a crediutu. — Càci e luoru pré usioru a dice: „Asiá crede poporulu !u

Dsa mai afirma cà poporulu dioe : Lumi-n'a lucéferului stà, éra a steleloru jóca." E óra acést'a dupa sciintia, ori dupa credintia?

In câtu se referéza la acésta lumina, Mädler pag. 136 dice:

„Daher wird er vou den Astronomen vorzugsweise am Tage beobachtet, da er Nachts zu tief steht und wegen seines lebhaften Glanzes. "

Despre Mercuriu pag. 134 — dice : „Daher wird er nie in voller Nacht, son­

dern nur in der Abend- und Morgendämmerung (und in den nördlicheren und südlicheren Ge­genden der Erde nur mit Schwierigkeit) wahr­genommen, aber in stark blitzendem Lichte.*

Preller, pag. 290 despre Lucifer : „Man nannte ihn Jübar, w g e n seines

strahlenden Glanzes, oder weil die Strahlen die­ses Glanzes sich mähneartig ausbreiten.*

Credu cà acestea convingu, cumca lumi-n'a lucéferului nu stà, càci ceea ce luminéza ou radie strălucitori», si are lucire in forma de co­ma, si ce are lumina fulgeratória, nu are lu­mina n e m Í B i c a t a . —

Acestea nu se potu sei — din copilăria •, màcar aè le fi vediutu — cu ochii 1 —

Am disu de multeori, cà eu sum incepeto-riu pe aoestu terenu mitologicu natiuualu, ai am preteuaiunea de a face numai unu inceputu indeatulitoriu. Aai fi bucurosu ca icoa in vié-ti'a mea sè vedu oà altulu m'a iatreoutu, si a sburatu departe de a supr'a mea.

Eu nu me tienu infalabilu; am smintitu ai voiu mai aminti sl eu destulu, pentru ca unu omu nu pote sei si aflá tote, nici chiar multe p e unu terenu nou si greu. Cine ar cutasà sè dica cà Cicerone nu a sciutu bine latinesoe si nu a cunosoutu reügiunea sa? si totuşi astadi dir. puntulu de vedece alu filologiei mitologice atâte sminte i se afla, — pentru cà term nii technici in mitotogiele popóraloru s'au nascutu cu 2—3000 de ani mai nainte, si sunt de re­gula — mai tardiu neintielesi. Pe altu terenu mai nou ai mai us oru, s'au indreptatu cu tim-p u l u opuri renumite delà i û v e t i s t i , — dar c u m sè nu se póta indreptá sl scrierile» mele ! ? Da ; inse éra pre langa unu studiu si otendmtia de a aduce lumina in causa, si nu d e a trenti scri­erile cuiva pentru cà dupa imparere — aoel'a na a vatematu !

Eu — nu fora soopu mai naltu public u povestele cu esplicatiuni ; vreu se dau materia d e desbatere p e acestu terenu ; vreu se am ia-vora cunoscute nainteaon. pubücu, la cari aè me Domní'a aa trebuia sè se provóce pre vre . . . . . . . , ,, ,

. i potu provoca in opulu meu „Mitoloai a daco-unu op« mai nou 8 1 mai renum.tu astronom,eu, j ^ J ^ « c à c i t ó t e u u s e p o U l y e r i m a c e g U l

pentru ca sè dovedésca contrariulu ; càci dupa : o p U ) p e n t r u o a r o a m Bi escerpatu materialu de

R e s p u n s u La „Epistól'a deschisa* a dlui m. din Blasiu,

(Capetu.) /. Sorbulu pamentului.

Eu acesta fiintia mitologica am adus'o in legătura cu sorbulu, arborele, ce oresce pe munţii cei nalţi, si la capetulu vegetatiunei. Daa diu m. dice, cà sorbulu pamentului din po- j vést'a y Argiru si Iléna Cosandiana* e in le- | c u u n u a n u m a i n a i n t e d e c â t u d i „ m . d a r n u

gatura sorbulu, locuia unde unu riu s-3 sórbe j 8 m V 1 . u t u 8 è spunu cà scorbur'a se deriva din

E ;sf<

,. ,, , . , . . . i , ! *) Glrópa, nemtiesce „G r a b" si „G r a b e n," ! .d i , (iio m.,eandu am datu antai a data < . / A , . . . ' ' se pote deriva dm scrobs, si eu asia si creau, dar

n v .-ntu, am scrisu o grămada de e- | «jiu m. sè fia formata G r o p u r a, in locu de s c o i -Ardé!''. si in Banat», mai la toti : bu ra , — ca sè fia consecinţe.

vr'o 20 de cóle in tipariu — din totu feliulu de Í 8 v ó r a poporale; vreu ca pana 'Iu voiu potó turna in sistema, se potu invetiá câte ceva al de la alţii, de la aceia carii cu studiu si ougetu curat», voiescu se ajute acestei qause.

Dlui m. ca sè nu fia pré suprinsu candu voiu impàrtasi odată „Descoperiri pré mari,* i annnciu, cà mi-a succesu a scrie „Mitologi'a romana in Dacia," adeca din cei duoi se­cuii primi, si de a aflá dieitàti romane, speciale in Dacia, despre oari nu se face pomenire in ini-tologiele Italiei, si pentru acesta, ca descoperiri pré mari, vor fi de interesu pentru motologis-tii europeni. — Ierte cà sum asia de nomo-dogtu; totuşi pre lange tóte eu i poftescu, ca din m. micu sè devine M. mare si se scrie diu m. curendu — in locu de „descoperiri mici," „des­coperiri mari,* — pe cari eu din capulu locu­lui le salutu fratieaoe !

Oravitia in 18/30 ian. 1873. Dr. At. Marienescu.

cunosciinti'a mea, dsa nu e astronomu, ca sè-i credemu, ce d i c e cà a vediutu in copilăria. —•

Dar' vorb'a multa seracia. Sè aduou do-vedile p r o p r i e din astromia si mitologia, cà planet'a Venus e lucéferulu, si cà numai acesta planeta se dice lucêferidu de sera si de dema­nétia.

Dr. J. Mädler in „Populäre Astronomie," Berlin, pag. 136, du-e :

„Venus ist der glänzendste Stern unseres Firmaments. Als unterer Planet kann er nie der Sonne opponiren, und sich überhaupt nicht über 48° nach Ost oder West von ihr entfer­nen ; allein seine Sichtbarkeit ist doch weit mehr begünstigt als die des Merkur ; — er kann 3 Stunden und länger vor Auf- und nach Untergang der Sonne gesehen V e r d e n , und ist also abwechselnd Morgen- und Abendstern.*

Éra Preller „örich. Mithologie" I. pag. 348 dice :

„(Phosporos und Hesperos.) Beide wer- Anunciamn onoratului pnblicB ala nostru, den oft von dîn Dichtern genannt, jenner | ca regularea espediünnei si tipărirea adrese-(Morgenstern) als die glänzendste Erscheinung loru UOUe, nümpune necesitatea, dincauS'a lip-der Morgendämmerung, dieser als in gleicher Sei de destule poteri, a SCÓte ÍÓi'a pre Septe-Schonheit strahlender Stern d e s Abends. Die man'a vütória numai o data, sâmbăta. Ceremu Identität von beiden soll Pythagoros (nach ! scusatiune si promitemu desdaunare in celu einigen erst Parmenides) festgestellt haben etc." [ mai SCWtu timpU.

BjsDACTOßü EESPüNDiEToaiü Yinceutla Baboslu.