Traficul de Influiență

8/15/2019 Traficul de Influiență

1/9

Pentru a răspunde cerinţei de desfăşurare cu celeritate a procesului penal, se doreșteo simplifcare a etapei de urmărire penală , inclusiv prin prisma reaşezării rolului procuroruluide a conduce şi supraveghea această activitate, în concordanţă cu dispoziţiile constituţionale,precum şi introducerea principiului oportunităţii.

Procedura din cursul urmăririi penale este nepublică şi necontradictorie .

Simpli carea etapei de urmărire penală s-a realizat pe de o parte prin reglementarea uneiproceduri rapide de veri care a sesizării adresate organelor de urmărire penală, ce permite ca,atunci c nd din cuprinsul acesteia rezultă faptul că s-a săv rşit o faptă prevăzută de legea penalăşi nu e!istă vreunul din cazurile care împiedică e!ercitarea acţiunii penale organul de urmărirepenală să dispună începerea urmăririi penale cu privire la faptă, prin declanşarea fazei deinvestigare a faptei ind conturat cadrul procesului penal.

Procurorul dispune asupra actelor sau măsurilor procesuale şi soluţionează cauza prinordonanţă, dacă legea nu prevede altfel. "cesta con rmă un act sau o măsură procesuală prin

înscrierea menţiunii şi a temeiului de drept pe actul în cauză. #n acest mod, au fost eliminate altemodalităţi de dispoziţie asupra actelor procesuale şi procedurale, ind păstrat rechizitoriul camodalitate de sesizare a instanţei de $udecată.

%eg ndirea etapei urmăririi penale aduce ca element de noutate faptul că urmărirea penală sedesfăşoară în două aze distincte: aza de investigare a aptei şi aza de investigare apersoanei [1] .

&acă faza de investigare a faptei începe, aşa cum am arătat mai sus, prinsesizarea organelor $udiciare competente, faza de investigare a persoanei este marcată prinactul de punere în mişcare a ac iunii penale.

"rticolul '() alin. *+ dispune că începerea urmăririi penale se dispune prin ordonan ă , și nuprin rezolu ie *așa cum era p nă acum, cf art. ++ din vechiul cod . &ar noul cod nu maiprevede e!pres motivarea dispozi iei.

/rdonanţa de începere a urmăririi penale emisă de organul de cercetare penală este supusăcon rmării prin efectuarea unei menţiuni pe aceasta de către procurorul care e!ercităsupravegherea activităţii de cercetare penală, în termen de cel mult ) zile de la data începeriiurmăririi penale , organul de cercetare penală ind o0ligat să prezinte totodată şi dosarulcauzei.

#nceperea urmăririi penale se dispune prin ordonan ă care cuprinde, după caz, menţiunileprevăzute la art. + 1 alin. *+ lit. a! " c! şi g!. Pro0a0il e!istă o ra iune a omiterii literei d , șianume indicarea în cuprinsul ordonan ei a 2 motivelor de fapt şi de drept ale acestora2, adicăale o0iectului actului, ale măsurii procesuale, ale soluţiei.

3ste o formulare diferită, de e!cep ie de la regula potrivit căreia procurorul dispune asupraactelor sau măsurilor procesuale şi soluţionează cauza prin ordonanţă, dacă legea nu prevedealtfel , a#a cum se arată în art. + 1 din 4odul nou de procedură penală . /0liga ia motivării

apar ine doar ordonanţei procurorului./rdonanţa de începere a urmăririi penale emisă de organul de cercetare penală este supusăcon rmării prin efectuarea unei menţiuni pe aceasta de către procurorul care e!ercităsupravegherea activităţii de cercetare penală, în termen de cel mult $ zile de la data

începerii urmăririi penale, organul de cercetare penală ind o0ligat să prezinte totodată şidosarul cauzei.

#n vechea formulare, rezoluţia de începere a urmăririi penale, emisă de organul de cercetarepenală, se supune con rmării motivate a procurorului care e!ercită supravegherea activităţii decercetare penală, în termen de cel mult %& de ore de la data începerii urmăririipenale, organele de cercetare penală ind o0ligate să prezinte totodată şi dosarul cauzei *art.++ alin. 5 din 4odul de procedură penală anterior .

4a element de noutate în cadrul des ăşurării urmăririi penale, codul cuprinde şi oreglementare privind procedura administrării anticipate a pro0atoriului *art. '( . "ceastăprocedură se realizează c nd e!istă riscul ca unele pro0e să nu mai poată administrate în faţa

http://dorin.ciuncan.com/documentare/desfasurarea-urmaririi-penale-in-noul-cod-de-procedura-penala-2/#_ftn1http://dorin.ciuncan.com/documentare/desfasurarea-urmaririi-penale-in-noul-cod-de-procedura-penala-2/#_ftn1


2/9

instanţei. #n astfel de situaţii, la cererea motivată a organului de cercetare penală, formulată dino ciu ori la solicitarea păr ilor sau su0iecţilor procesuali principali, $udecătorul de drepturi şili0ertăţi are competenţa de a apro0a şi proceda la administrarea pro0ei. &in interpretarearestrictivă a te!tului, apreciem că nu este posi0ilă uzitarea administrării anticipate a pro0atoriuluidec t după începerea urmăririi penale. Suntem în sec iunea 6 a capitolului 78.

#nceperea urmăririi penale se dispune prin ordonan ă care cuprinde, după caz, menţiunileprevăzute la art. + 1 alin. *+ lit. a! " c! şi g!. Pro0a0il e!istă o ra iune a omiterii literei d , șianume indicarea în cuprinsul ordonan ei a 2 motivelor de fapt şi de drept ale acestora2, adicăale o0iectului actului, ale măsurii procesuale, ale soluţiei.

3ste o formulare diferită, de e!cep ie de la regula potrivit căreia procurorul dispune asupraactelor sau măsurilor procesuale şi soluţionează cauza prin ordonanţă, dacă legea nu prevedealtfel , a#a cum se arată în art. + 1 din 4odul nou de procedură penală. /0liga ia motivăriiapar ine doar ordonanţei procurorului. "preciem că se reduce , chiar și numai din punct devedere formal, controlul procurorului asupra organului de cercetare.

/rdonanţa de începere a urmăririi penale emisă de organul de cercetare penală este supusăcon rmării în termen de cel mult $ zile de la data începerii urmăririi penale.

#n vechea formulare, rezoluţia de începere a urmăririi penale, emisă de organul de cercetarepenală, se supune con rmării motivate a procurorului în termen de cel mult %& de ore dela data începerii urmăririi penale.

&ispozi ia este de natură să nedumerească, raportat la cerin ele noul cod 9 celeritatea șiad ncirea controlului $udiciar, chiar dacă ne raportăm numai cu privire la faptă.

Potrivit art. '(:, persoanei care a do0 ndit calitatea de suspect i se aduc la cunoştinţă, înainte deprima sa audiere, această calitate, fapta pentru care este suspectată, încadrarea $uridică aacesteia, drepturile procesuale prevăzute la art. ', încheindu-se în acest sens un proces-ver0al.;u știm încă dacă un proces-ver0al tre0uie semnat și de suspect


3/9

"cţiunea civilă e!ercitată în cadrul procesului penal are ca o0iect repararea pre$udiciului materialsau moral produs prin săv rşirea infracţiunii.

"cţiunea civilă se e!ercită de persoana vătămată sau de succesorii acesteia, care se constituieparte civilă împotriva inculpatului şi, după caz, a părţii responsa0ile civilmente.

4 nd persoana vătămată este lipsită de capacitate de e!erciţiu sau are capacitate de e!erciţiurestr nsă, acţiunea civilă se e!ercită în numele acesteia de procuror, în condiţiile art. +( alin. *6şi *+ . %eprezentantul legal al persoanei vătămate lipsite de capacitate de e!erciţiu are dreptul dea e!ercita acţiunea civilă în numele acesteia.

Pe de altă parte, medierea reprezintă o modalitate de soluţionare a con>ictelor pe cale amia0ilă,cu a$utorul unei terţe persoane specializate în calitate de mediator, în condiţii de neutralitate,imparţialitate, con denţialitate şi av nd li0erul consimţăm nt al părţilor.

4onform art. +6 alin. *6 din 4odul nou de procedură civilă , $udecătorul va recomanda părţilorsoluţionarea amia0ilă a litigiului prin mediere, potrivit legii speciale.

=edierea se 0azează pe încrederea pe care părţile o acordă mediatorului, ca persoană aptă săfaciliteze negocierile dintre ele şi să le spri$ine pentru soluţionarea con>ictului, prin o0ţinereaunei soluţii reciproc convena0ile, e ciente şi dura0ile.

Părţile, persoane zice sau persoane $uridice, pot recurge la mediere în mod voluntar, inclusivdupă declanşarea unui proces în faţa instanţelor competente, convenind să soluţioneze peaceastă cale orice con>icte în materie civilă, comercială, de familie, în materie penală, precum şi

în alte materii, în condiţiile prevăzute de prezenta lege.

Persoanele zice sau persoanele $uridice au dreptul de a-şi soluţiona disputele prin mediere at t în afara, c t şi în cadrul procedurilor o0ligatorii de soluţionare amia0ilă a con>ictelor prevăzutede lege.

;u pot face o0iectul medierii drepturile strict personale, cum sunt cele privitoare la statutulpersoanei, precum şi orice alte drepturi de care părţile, potrivit legii, nu pot dispune princonvenţie sau prin orice alt mod admis de lege.

"ctivitatea de mediere se înfăptuieşte în mod egal pentru toate persoanele, fără deose0ire derasă, culoare, naţionalitate, origine etnică, lim0ă, religie, se!, opinie, apartenenţă politică, averesau origine socială.

=edierea reprezintă o activitate de interes pu0lic.

#n e!ercitarea atri0uţiilor sale, mediatorul nu are putere de decizie în privinţa conţinutului înţelegerii la care vor a$unge părţile, dar le poate îndruma să veri ce legalitatea acesteia.

Părţile au dreptul să îşi aleagă în mod li0er mediatorul. =edierea se poate realiza de către unulsau mai mulţi mediatori.

)rganele *udiciare şi ar0itrale, c t şi alte autorităţi cu atri0uţii $urisdicţionale informează părţileasupra posi0ilităţii şi a avanta$elor folosirii procedurii medierii şi le îndrumă să recurgă la aceastăcale pentru soluţionarea con>ictelor dintre ele [+] .

Printre altele, acţiunea penală nu poate pusă în mişcare, iar c nd a fost pusă în mişcare nu maipoate e!ercitată dacă a fost încheiat un acord de mediere în condiţiile legii.

Procesul penal se reia din o ciu de îndată ce inculpatul poate participa la $udecată sau la încheierea procedurii de mediere, potrivit legii.

"preciem că procedura medierii, pentru rezolvarea aspectelor civile ce decurg din săv rșirea uneifapte nu poate acceptată ca principiu în cadrul unui proces penal fără constituirea de partecivilă[ ] .

#n procesul penal, nu credem că $udecătorul poate recomanda părţilor soluţionarea amia0ilă alitigiului civil prin mediere. 3l tre0uie să se pronunţe asupra a tot ceea ce, civil, s-a cerut *art.

http://dorin.ciuncan.com/documentare/desfasurarea-urmaririi-penale-in-noul-cod-de-procedura-penala-2/#_ftn2http://dorin.ciuncan.com/documentare/desfasurarea-urmaririi-penale-in-noul-cod-de-procedura-penala-2/#_ftn3http://dorin.ciuncan.com/documentare/desfasurarea-urmaririi-penale-in-noul-cod-de-procedura-penala-2/#_ftn2http://dorin.ciuncan.com/documentare/desfasurarea-urmaririi-penale-in-noul-cod-de-procedura-penala-2/#_ftn3


4/9

++ din 4odul nou de procedură civilă , organele $udiciare penale av nd o0ligaţia de a aduce lacunoştinţa persoanei vătămate dreptul de constituire ca parte civilă.

#n situa ia medierii nu pot aplicate prevederile privind am narea pentru pro0e noi cuprinse înart. ' ) * dacă din cercetarea $udecătorească rezultă că pentru lămurirea aptelor sau

împre*urărilor cauzei este necesară administrarea de pro0e noi, instanţa dispune e $udecareacauzei în continuare, e am narea ei pentru administrarea pro0elor , ind uzuale normeleprocedurii civile. &epăşirea duratei rezona0ile a procesului este la latitudinea instan ei penale./rganul de cercetare penală este o0ligat să veri ce periodic, dar nu mai t rziu de ' luni de ladata dispunerii suspendării, dacă mai su0zistă cauza care a determinat suspendarea urmăririipenale *art. '6' alin. 5 .

-lasarea şi renun area la urmărirea penală. ?n alt element de noutate, îlconstituie reg'ndirea categoriilor solu iilor de neurmărire . Se are în vedere, în primul r nd,ca o consecinţă a principiului oportunităţii, reglementarea solu iilor alternative la urmărire ,date în competenţa procurorului, respectiv a renunţării la urmărire [%] .

?n alt element de noutate este reprezentat de categoriile soluţiilor de neurmărire. Se are învedere, în primul r nd, ca o consecinţă a principiului oportunită ii , reglementareasolu iei alternative la urmărire , date în competenţa procurorului, respectiv renun area laurmărire penală.

"stfel, în cazul infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisoriide p nă la ) ani, procurorul poate renun a la urmărirea penală a inculpatului c nd, în raportde persoana inculpatului, de conduita avută anterior săv rşirii infracţiunii, de conţinutul faptei, demodul şi mi$loacele de săv rşire, de scopul urmărit şi de împre$urările concrete de săv rşire, deeforturile depuse de inculpat pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii,constată că nu e istă un interes public în urmărirea acestuia.

%enunţarea la urmărire poate avea loc numai după punerea în mişcare a ac iunii penale şiatunci c nd procurorul constată că pro0aţiunea administrată în cauză dovedeşte în mod su cientcă inculpatul a săv rşit infracţiunea reţinută în sarcina sa. %enunţarea se poate dispune înaintede sesizarea camerei preliminare şi implică alegerea optimă a unora din o0ligaţiile care suntsta0ilite în sarcina inculpatului, astfel înc t să se asigure e cienţa acestei modalităţi alternative.

=ai mult, neîndeplinirea în termenul sta0ilit a o0ligaţiilor atrage sancţiunea revocării măsurii şiinterdicţia de a se dispune ulterior o nouă renunţare la urmărirea penală în aceeaşi cauză.

/rdonan a de renun are este ulterioară îndeplinirii unor condi ii, cum ar aceea de a cere pu0licscuze persoanei vătămate *art. '6 alin. ' lit. 0 .

;oul cod a introdus şi prevederi privind situaţiile în care e!istă un impediment legal temporarpentru punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de o persoană. "cestea constituie temeipentru suspendarea urmăririi penale, situa ie nereglementată în prezent de dispozi iileprocedural penale.

Practic, ordonan a de renun are s-ar putea am na și 1( de zile *în situa ia muncii în folosulcomunită ii . &e aceea , legiuitorul a prevăzut o altă solu ie. #n cazul în care procurorul dispune

ca inculpatul să îndeplinească *ulterior o0ligaţiile prevăzute la alin. / !, prin ordonanţăsta0ileşte termenul p nă la care *în viitor acestea urmează a îndeplinite, care nu poate maimare de 1 luni. @otuși din formulare se în elege că inculpatul să îşi îndeplinească *mai înt io0ligaţiile, de e!emplu, de întreţinere scadente. /are și o0liga ia de a cere pu0lic scuzepersoanei vătămate se poate am naA

&in formularea e!presă a art. '6 alin. *5 rezultă că se am na.

4odul elimină procedura prezentării materialului de urmărire penală , întruc t se asigurăapărarea efectivă a inculpatului în faza de urmărire penală, prin reglementarea dreptuluiavocatului *BB inculpatului de a asista la efectuarea actelor de procedură penală şi prevedereadetaliată a dreptului de a consulta dosarul în tot cursul procesului penal * expunere de motive .

;oi considerăm că eliminarea procedurii de prezentare este consecin a rească a noilor garan iiprocesuale, doar $usti carea din Expunerea de motive eliptică, și deci total nesatisfăcătoare.

Curispruden a va tre0ui să e, în limita legii,dar creatoare [$] .



5/9

0erminarea urmăririi penale. naintarea dosarului privind pe inculpat . &e îndată ceurmărirea penală este terminată, organul de cercetare înaintează dosarul procurorului, însoţit deun referat *cu propunere corespunzătoare, spune art. '+( din 4odul de procedură penală .

#n termen or nduitoriu de cel mult 1$ zile de la primirea dosarului trimis de organul decercetare penală potrivit art. '+( şi art. '+6 alin. *6 , procurorul procedeazăla verifcarea lucrărilor urmăririi penale şi se pronunţă asupra acestora.

%ezolvarea cauzelor în care sunt arestaţi se face de urgenţă şi cu precădere * art. '++ .

4redem că , în practică se vor ridica pro0leme privind natura termenului de 6) zile, respectiv aefectelor depășirii sale, at t timp c t nu se determină caracterul 2urgen ei2 sau al2precăderii2 * art. '++ alin. + .

&acă știm că cerin a s-a dovedit a nepractică, ce rost are art. '++ alin. *6 din 4odul nou deprocedură penală [3] .

4ispozi ii privind e ectuarea urmăririi penale de către procuror. ;oul cod a reg nditpoziţia procurorului în cadrul organelor de urmărire penală, precum şi competenţa acestuia.Procurorul conduce şi supraveghează activitatea organelor de cercetare penală ale poliţiei

$udiciare şi a organelor de cercetare penală speciale. "cesta poate să efectueze orice act deurmărire penală în cauzele pe care le conduce şi le supraveghează. Procurorul efectueazăurmărirea penală în cazul infracţiunilor pentru care competenţa de $udecată în primă instanţăaparţine #naltei 4urţi de 4asaţie şi Custiţie sau curţii de apel, precum şi în alte cazuri prevăzute delege *în Expunerea de motive , succesiunea este inversată .

Procurorii din cadrul parchetului ierarhic superior pot prelua, în vederea efectuării sausupravegherii urmăririi penale, cauze de competenţa parchetelor ierarhic inferioare, prindispoziţia motivată a conducătorului parchetului ierarhic superior.

;i se pare prea pu in reglementat raportul dintre procurorul cauzei și procurorul ierarhicsuperior *"rt. '+) alin. 6 [5] .

&e asemenea, c nd e!istă o suspiciune rezona0ilă că activitatea de urmărire penală esteafectată din cauza împre$urărilor cauzei sau calităţii părţilor ori e!istă pericolul de tul0urare aordinii pu0lice, procurorul general de la Parchetul de pe l ngă #nalta 4urte de 4asaţie şi Custiţie, lacererea părţilor, a unui su0iect procesual principal sau din o ciu, poate trimite cauza la unparchet egal în grad, ind aplica0ile în mod corespunzător dispozi iile de la strămutare. "preciemsuspiciunea ca inadmisi0ilă, put nd da loc la a0uzuri. @otuși, ca principiu, cererea nu reprezintăun a0uz de drept *neconst nd în e!ercitarea cu rea-credinţă a drepturilor procesuale şiprocedurale de către părţi, reprezentanţii legali ai acestora ori consilierii $uridici 9 art. + ' alin. 5lit. n din 4odul nou de procedură penală .

6ec7izitoriul constituie actul de sesizare a instanţei de $udecată. #nsoţit de dosarul cauzei şi deun număr necesar de copii certi cate ale rechizitoriului, pentru a comunicate inculpaţilor, setrimit instanţei competente să $udece cauza în fond. Spre deose0ire de vechia procedură, a fost

înlăturată dispozi ia privind veri carea legalităţii şi temeiniciei actului de trimitere în $udecată, în

cazul c nd înaintarea rechizitoriului instanţei competente se face prin adresă, su0 semnăturaprim-procurorului, procurorului general al parchetului de pe l ngă curtea de apel sau aprocurorului ierarhic superior *conform art. +15 alin. ' din 4odul de procedură penală anterior .

%emarcăm evolu ia istorică a raporturilor procuror< procuror superior.

"nterior modi cărilor aduse 4odului vechi de procedură penală prin Degea nr. $38+993 şi/rdonanţa de urgenţă a Euvernului nr. 398+993 , rechizitoriul tre0uia întocmit de procurorul carea supravegheat urmărirea penală şi dispoziţia sa de trimitere în $udecată producea efecte

$uridice, ca regulă generală, fără ca actul său să mai e supus avizării procurorului ierarhicsuperior.

&e la această regulă e!istau două e!cepţii, în care rechizitoriul era supus con rmării organuluiierarhic superior.

"stfel, dispoziţiile art. +9 alin. ) din 4odul de procedură penală prevedeau că, atunci c ndurmărirea penală era efectuată de procuror, rechizitoriul tre0uia supus con rmării prim-



6/9

procurorului parchetului, iar c nd urmărirea penală era realizată de acesta, atri0uţia con rmăriirevenea procurorului ierarhic superior.

" doua situaţie era prevăzută în art. +15 alin. + din 4odul de procedură penală. Potrivit acestuite!t de lege, c nd rechizitoriul era întocmit de procurorul de la parchetul ierarhic inferior celuicorespunzător instanţei competente să $udece cauza în fond, acesta era supus con rmăriiprocurorului de la parchetul corespunzător acestei instanţe.

#n am0ele ipoteze, con rmarea rechizitoriului, care este actul de sesizare a instanţei, reprezentao rati care a acestuia, iar necon rmarea lui în cazurile arătate mai sus atrăgea sancţiuneanulităţii a0solute, dacă neregularitatea actului de sesizare nu putea înlăturată de îndată şi niciprin acordarea unui termen.

/r, ca efect al modi cărilor aduse prin actele normative menţionate, dispoziţiile art. +(F alin. ) şiart. +15 alin. + din 4odul de procedură penală au fost a0rogate, astfel că, în reglementareaulterioară, singurele dispoziţii care se refereau la emiterea rechizitoriului, ca act procedural desesizare a instanţei, erau cele ale art. +15 din 4odul de procedură penală.

4on rmarea rechizitoriului, care este actul de sesizare a instanţei, reprezenta o ratifcare aacestuia, iar necon rmarea lui în cazurile arătate mai sus atrăgea sancţiunea nulităţii a0solute,dacă neregularitatea actului de sesizare nu putea înlăturată de îndată şi nici prin acordareaunui termen.

/ricum, adresa de înaintare semnată de prim-procuror constituie doar mi$locul de corespondenţă între autorităţile $udiciare, sesizarea instanţei neput nd dec t efectul rechizitoriului, caretre0uie să cuprindă dispoziţia de trimitere în $udecată şi menţiunea veri cării acestuia su0aspectul legalităţii şi temeiniciei de către prim-procurorul parchetului.

#nalta 4urte de 4asaţie și Custiţie 9 Secţiile ?nite a admis recursul în interesul legii şi a decis cădispoziţiile art. +3% alin. ' din 4odul de procedură penală se interpretează în sensul cărechizitoriul tre0uie să conţină menţiunea Gveri cat su0 aspectul legalităţii şi temeiniciei2 şi călipsa acestei menţiuni atrage neregularitatea actului de sesizare, în condiţiile art. 99 alin. + din4odul de procedură penală, dar o atare lipsă put nd înlăturată, după caz, e de îndată, e prinacordarea unui termen în acest scop [&] .

Pe viitor, evolu ia raporturilor ierarhic va continua, ele devenind doar raporturi de su0ordonareadministrativă. ;u vedem de ce pl ngerile nu sunt toate su0 lupa $udecătorului de camerăpreliminară [ ] .

Pl'ngerea împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală. 4orespunzător atri0uţiilor $udecătorului de cameră preliminară în cadrul acestei proceduri, noul cod sta0ileşte încompetenţa acestuia rezolvarea pl'ngerilor contra soluţiilor de neurmărire dispuse deprocuror. Procedura de contestare este reglementată într-un mod ce asigură sta0ilirea unortermene scurte, iar soluţiile propuse corespund funcţiilor $udiciare sta0ilite în proiect.

/rice persoană poate face pl ngere împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală, dacă prinacestea s-a adus o vătămare intereselor sale legitime.

Pl ngerea se adresează procurorului care supraveghează activitatea organului de cercetarepenală şi se depune e direct la acesta, e la organul de cercetare penală.

Pl ngerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe 0azadispoziţiilor date de acesta se rezolvă de prim 9 procurorul parchetului sau, după caz, deprocurorul general al parchetului de pe l ngă curtea de apel ori de procurorul şef de secţie alparchetului.

#n cazul c nd măsurile şi actele sunt ale prim-procurorului, ale procurorului general al parchetuluide pe l ngă curtea de apel, ale procurorului şe de sec ie al parchetului ori au fost luate sauefectuate pe 0aza dispoziţiilor date de către aceştia, pl ngerea se rezolvă de procurorul ierarhicsuperior. "ceste dispoziţii se aplică în mod corespunzător atunci c nd ierarhia funcţiilor într-ostructură a parchetului e sta0ilită prin lege specială.



7/9


8/9

începerea urmăririi penale, c nd din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergătoareefectuate nu rezultă vreunul din cazurile de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penaleprevăzute în art. 6(, cu excepţia celui de la lit. b 1 ).

*66 %ezoluţia de începere a urmăririi penale va cuprinde data şi ora la care s-a dispus începereaurmăririi penale şi va înregistrată într-un registru special."lineatul 6 6 a fost introdus prin Degeanr. ')1


9/9

K.......... L

#n cazul în care procurorul este de acord cu propunerea, dispune prin rezoluţie neîncepereaurmăririi penale. În situaţia în care procurorul îşi însuşeşte argumentele cuprinse în propunereaorganului de cercetare penală, motivarea rezoluţiei este acultativă sau poate cuprinde doarargumente suplimentare. 4opie de pe rezoluţie şi de pe propunerea organului de cercetare

penală se comunică persoanei care a făcut sesizarea, precum şi, după caz, persoanei faţă de cares-au efectuat acte premergătoare. &ispoziţiile art. +5) alin. *6 lit. c 6 se aplică în modcorespunzător.2 *su0l. ns. .

#n forma electronică de care dispunem, între alin. *6 și alin. *+ ar tre0uit să e!iste inseratepuncte de suspensie, întruc t mai e!istă un alineat, 6 6, despre care am mai spus, este introdusprin Degea nr. ')1at, dee!emplu, și la adresa !ttp"##$$$.monitorulofcial.ro#%article'e( onitor'**+.!tml.

4eea ce se o0servă imediat este diferen a dintre formulări. &acă, p nă acum, în cazul în careprocurorul era de acord cu propunerea *alin. 1 , o confrma prin rezoluţie motivată , de astăzi, încazul în care procurorul este de acord cu propunerea de a nu se începe urmărirea penală, eldispune prin rezoluţie *nemotivată, în noua formulare neînceperea urmăririi penale. #n situaţia încare procurorul îşi însuşeşte argumentele cuprinse în propunerea organului de cercetarepenală, motivarea rezoluţiei este acultativă deci se pare că există totu-i o motivareîntotdeauna, c!iar ără însu-irea argumentelor) sau poate cuprinde doar argumentesuplimentare dacă ele există). 4opie de pe rezoluţie * nemotivată sau cu motivarea facultativăsau suplimentară şi de pe propunerea organului de cercetare penală se comunică persoanei carea făcut sesizarea, precum şi, după caz, persoanei faţă de care s-au efectuat acte premergătoare.&ispoziţiile art. +5) alin. *6 lit. c 6 se aplică în mod corespunzător *pentru că, prin ordonanţa de

încetare a urmăririi penale se dispune totodată și asupra 9 lit. c 6 9 sesizării instanţei civilecompetente cu privire la des inţarea totală sau parţială a unui înscris .

&acă procurorul este de acord cu propunerea de a nu se începe urmărirea penală, dar ;? îşi însuşeşte argumentele cuprinse în propunerea organului de cercetare penală, te!tul pare cănu impune o motivare, chiar dacă, și este evident, argumentele procurorului sunt altele. 4redemcă ar fost e!actă formularea ca, în cazul în care procurorul este de acord cu propunerea de

a nu se începe urmărirea penală, să dispună prin rezoluţie motivată neînceperea urmăririi penaleMdacă procurorul îşi însuşeşte argumentele cuprinse în propunerea organului de cercetarepenală, motivarea poate cuprinde doar argumente suplimentare.

4oncluzia legii este aceea că nu mai este necesară motivarea, deși, prin rezolu ie, procurorul își însușește argumentarea organului de cercetare penală, pe care o poate suplimenta cu noisus ineri. Se dovedește, astfel, că, întotdeauna, e!istă o motivare întărită prin rezolu iaprocurorului, căci numai împotriva rezolu iei de neîncepere a urmăririi penale se face pl ngerela instanţa de $udecată, potrivit art. +: 6 şi urm. 4od de procedură penală.

Documents

Traficul de Influiență