TRANSFUZIA SANGUINDefiniie:Transfuzia sanguin reprezint introducerea de snge sau preparate de snge n sistemul circulator.Prima transfuzie de snge a fost efectuat n anul 1818 de ctre Blumdel.n anul 1920 Landsteiner, descoper grupele de snge, iar dr. Wiener descoper factorul Rh n anul 1941.La nceputul secolului XX, se descoper mecanismul imunologic rezultat al unei reacii antigen-anticorp, care st la baza accidentelor transfuzionale.El a imprit oamenii n patru grupe sanguine. Fiecare individ are un sistem format din anticorpi care se gsesc n plasm (Atc), care se numesc aglutinine, iar pe eritrocit se gsesc aglutinogene (Atg). Landsteiner, mparte sistemul sanguin n patru grupe:

GR O I nu are aglutinogen, are aglutininele si GR A II are aglutinogen A i aglutinina GR B III are aglutinogen B i aglutinina GR AB IV are aglutinogen A i B

Repartizarea aglutininelor din serul uman se face dup regula repartiiei reciproc inverse, aceasta nsemnnd c nu poate coexista aglutinina de acelai fel cu aglutinogenul.n 1941 prin descoperirea factorului Rh, se constat c 84 % din oameni posed aglutinogen sau factor Rh+, pe eritrocite indiferent de grupul OAB, iar 16 % sunt Rh negativ i nu posed factor Rh.n condiii fiziologice nu exist agutinina anti Rh, dar se formeaz dac se transfuzeaza snge Rh pozitiv la o persoan Rh negativ i la fel dac la o mam Rh negativ i ftul este Rh pozitiv se produce o izoimunizare, cu reacii antigen-anticorp cu icter hemolitic sau eritroblastoz.Prin determinarea grupelor sanguine se stabilete COMPATIBILITATEA ntre sngele primitorului i donatorului (lipsa reaciei antigen-anticorp).Nu se poate administra snge care sa conin aglutinogenele pe eritrocite de acelai fel cu aglutininele din plasma primitorului.n transfuzia sanguin se administreaz snge izogrup, izoRh donator-primitor.Excepie pn la 750 ml snge fac grupele OI donator universal, la care aportul de aglutinine se diminueaz i nu se produc reacii adverse.Grupul AB IV este primitor universal, nu posed aglutinine, poate primi limitat snge de la toate grupele.

Relaia PRIMITOR - DONATOR

O IA IIB IIIAB IVRecoltarea sangelui pentru determinarea grupelor sanguine

Pentru determinarea grupei sanguine se foloseste fie sange venos (din vena), fie sange capilar (din pulpa degetului).Recoltarea sangelui venos se face in vacutainere albastre care contine substanta anticoagulanta (citrat de sodiu sau heparina) in cantitate de 4,5 ml. Dupa sedimentare sau centrifugare, rezulta plasma si masa eritrocitara.Plasma se utilizeaza pentru determinarea aglutininelor prin metoda Simonin si pentru proba de compatibilitate directa majora Jeanbreau.Hematiile se utilizeaza pentru determinarea aglutinogenului prin metoda Beth-Vincent.Recoltarea sangelui din pulpa degetului este o metoda mai expeditiva, utilizata mai ales cand se fac determinari cu scop informativ, in serie, in colectivitati.

Exist mai multe metode de determinare a grupelor sanguine:1. Metoda directa: Beth Vincent caut aglutinogenele A i B, aglutininele fiind cunoscute. n aceast determinare se folosete ser hemotest cunoscut i snge de cercetat.

Metoda Beth Vincent folosind ser ANTI AB, ANTI A, ANTI B:Anticorpii monoclonali ANTI AB, ANTI A si ANTI B sunt de tip IgM si produc aglutinarea directa, pe lama, la temperatura camerei, a antigenelor omologate AB, A, respectiv B.Metoda de lucru:Se foloseste sange venos 3-4 ml.Pe o placa cu godeuri, se picura cate o picatura de ser ANTI AB, ANTI A, respectiv ANTI B. Alaturi, in dreptul fiecarei picaturi de ser, se adauga cate o picatura de eritrocite de determinat (picatura de 10 ori mai mica decat picatura de ser). Picaturile de ser se omogenizeaza cu cele de eritrocite, cu coltul unei lame. Dupa 3-4 secunde apar primele semne de aglutinare, iar reactia este completa dupa un minut.Interpretarea rezultatelor:1. Daca aglutinarea nu se produce, inseamna ca sangele cercetat nu are aglutinogen. Apartine grupei O I.2. Daca aglutinarea se produce in serul ANTI AB, si in ANTI A, inseamna ca sangele cercetat are aglutinogen A. Sangele apartine grupei A II.3. Daca aglutinarea se produce in serul ANTI AB, si in ANTI B, inseamna ca sangele de cercetat are aglutinogen B. Sangele apartine grupei B III.4. Daca aglutinarea se produce in toate cele trei seruri test, inseamna ca sangele contine atat aglutinogen A, cat si aglutinogen B. Sangele apartine grupei AB IV.Daca aglutinarea s-a produs in serul ANTI AB este obligatoriu sa mai apara aglutinare fie in serul ANTI A, fie in serul ANTI B, fie in amandoua. In caz contrar s-a comis o greseala si analiza trebuie repetata.

, OI A II B III AB IV

Simultan cu determinarea antigenelor A si B, prin metoda de mai sus, este obligatorie si determinarea anticorpilor, prin metoda Simonin.

2. Metoda inversa Simonin caut aglutinine i + hematii cunoscute OAB + plasm de cercetat.Metoda Simonin metoda de determinare a aglutininelor.Pentru metoda Simonin se folosesc hematii test, care se obtin de la fiecare punct de transfuzie. Valabilitatea hematiilor este de maximum 3 zile.Avem,deci aglutinogen cunoscut si aglutinine necunoscute.Materiale necesare: Sunt aceleasi ca si la proba directa, dar in loc de seruri test, se folosesc eritrocite test. Este nevoie de asemenea, de ser sau plasma, deci nu este suficienta recoltarea numai prin inteparea pulpei degetului, ci trebuie sa se recolteze sange prin punctie venoasa.Tehnica: Cu o pipeta Pasteur, asistentul pune cate o picatura din serul sau plasma de cercetat, in doua godeuri, Deasupra fiecarei picaturi de ser de cercetat, aflat pe placa, se pune o picatura din hematiile test cu aglutinogenul cunoscut, respectiv hematii test AII si BIII, Cantitatea de ser este de 10 ori mai mare decat cea de hematii, Se efectueaza omogenizarea.

Interpretarea rezultatelor:1. Daca aglutinarea s-a produs in ambele picaturi omogenizate, inseamna ca in serul de cercetat se afla ambele aglutinine ( si ).Serul de cercetat face parte din grupa OI.2. Daca aglutinarea se produce numai in picatura de ser in care am pus eritrocite test B III inseamna ca aglutinogenul B s-a intalnit cu aglutinina omoloaga .Serul apartine grupei AII.3. Daca aglutinarea se produce numai in picatura de ser in care am pus eritrocite test AII inseamna ca s-a intalnit cu aglutinina , care a aglutinat hematiile- test.Serul apartine grupei B III.4. Daca aglutinarea nu s-a produs in nici una din picaturile serului de cercetat inseamna ca serul nu are aglutinine.Face parte din grupa AB IV.

serserser O I A II B IIIserserser

OI AII BIII AB IV

DETERMINAREA Rh-lui

Martor + sngeRh+Snge de cercetatMartor+snge Rh-Compatibiliti directe

3. Jeambreau, la rece: snge donator + plasma primitor4. Jeambreau, la cald: sngele n termostat la 37C, timp de 30-40 minute5. Oelecker (proba biologic): se transfuzeaz 20 ml din sngele de transfuzat care a fost nclzit la 37C, apoi se oprete transfuzia i se observ dac bolnavul prezint reacii adverse: urticarie, frison, temperatur, dureri lombare, oc anafilactic.

Indicaiile transfuziei: refacerea volumului sanguin circulant, combaterea tulburrilor de hemostaza prin deficit de trombocite sau de factori ai coagulrii, creterea capacitii de transport a O2.

Preparate din snge i derivai de snge1. Sngele integral asigur corectarea volumului sanguin circulant, mbuntete capacitatea de transport a O2, asigur factori ai coagulrii.Se recolteaz de la donatori n pungi de plastic amestecat cu un stabilizator ACD (acid citric, citrat, citrat de sodiu i glucoza n ap distilat) n cantitate de 500 ml.Se pstreaz pn la 21 zile (conservarea sngelui recoltat pe soluii speciale se face la temp. de 4-6C. Sngele proaspt (recoltat n primele 24 ore) asigur aport de trombocite, factori de coagulare V i VIII.naintea administrrii sngelui prin transfuzie se face testarea pentru HIV i markerii hepatitei virale.Prin conservarea sngelui integral, trombocitele i reduc viabilitatea dup 24 h, factorii V i VIII se degradeaz dup 24 h, factorii coagulrii II, VII, IX, XI ramn stabili iar granulocitele i reduc viabilitatea dup 2-3 zile.Dac se prelungete mai mult conservarea sngelui exist riscul de microagregate trombocitare, leucocite i trombi de fibrin.

2. Masa eritrocitar este un produs care se obine prin centrifugarea sngelui integral cu sedimentare i resuscitarea hematiilor n soluie salin 0,9 % i nutritiv.Pstrarea acestui derivat sanguin se poate face pn la 1 luna de zile.Este indicat n anemia cu volum lichidian nemodificat i n terapia ocului hemoragic.

3. Plasma proaspt congelat (P.P.C) Este un derivat de snge care se obine prin congelarea la 40C dup ce au fost extrase elementele figurate.Este indicat n tulburrile de coagulare prin deficit de factori V i VIII i pentru corectarea deficitului de antitrombin III. Nu este o soluie nutritiv. Administrarea ei are riscul de transmitere a bolilor virale (HIV, Hepatit). Termenul de pstrare este de pana la 12 luni.

4. Crioprecipitatul este un concentrat de plasma care conine factori VIII, I, XIII i fibrinogen. Administrarea sa se face dup decongelare la temperatura de 37 C. Se folosete pentru refacerea factorului VIII din hemofilia A, boala Willebrand, CID. Doza medie la adult este de 8-10 uniti de crioprecipitat. Se pstreaz timp de un an la temperatura de -30-40C.

5. Plasm fr crioprecipitat este plasma proaspt, congelat, fr factorul VII, I, XIII i fibrinogen i este indict ca i expandir plasmatic.

6. Concentratele plachetare (concentrat trombocitar:CT)CT se obine din sngele proaspt prin separarea trombocitelor prin centrifugri repetate i nesuspendate n 50 ml plasm i pstrate la 22C. O unitate de CT conine minim 5,5 x10 la puterea 10 trombocite. CT se sdministreaz n primele 24-48 ore de la preparare i se pstreaz la temperatura camerei maxim 5 zile.

7. Masa leucocitar derivat care se obine ntr.-un aparat special programat de centrifugare i absorbia stratului de leucocite dintre plasm i eritrocite. Administrarea sa se face n leucopenii.

8. Imunoglobuline polivalente (specifice)Imunoglobulinele specifice IgG anti D se administreaz n primele 48 ore de la naterea unui copil Rh(+) din mama Rh(-), sau la cazurile cu alfa-imunizare Rh.n profilaxia hepatitei virale se administreaz imunoglobulina IgG antiHBs.

9. Concentratele de granulocite necesit compatibilitate ABO. Se administreaz la bolnavi cu granulocitopenie sub 500/mm. Se folosete mai puin la aduli i mai frecvent la nou-nscutul cu granulocitopenie medular.

10. Albumina uman 5% sau 25%Este un derivat care se prepar din sngele coninut n placenta uman.Soluia de albumin uman 5% conine 88% albumin i se administreaz ca plasm expander pentru creterea volemiei i refacerea presiunii oncotice.La administrarea unui volum de 1000 ml albumin uman 5%, volumul plasmatic expansioneaz cu 500 ml. Nu se administreaz n scop nutritiv i la bolnavii cirotici.Soluia de albumin 25% este indicat pentru efectul depletiv la bolnavii cu edem cerebral sau pentru reducerea edemelor hipoproteice. n administrarea ei nu implic riscul transmiterii virale, deoarece ea se prepar la temperaturii de 60C, mai multe ore.

Moduri de administrare a sngelui:

1. Trasnfuzia masiv: cuprinde administrarea unei cantiti de snge mai mare dect volumul sngelui circulant n situaii de pierderi sanguine masive.(hemoragii mari, politraumatisme, chirurgia cardio-vascular, chirurgia hepatic etc.); 1,5ml/kg/min.n acest tip de transfuzie se instaleaz acidoza datorit citratului de sodiu folosit ca i conservant, care induce scderea calciului ionizabil i magneziului, provocnd aritmii cardiace.

2. Transfuzia autologConst n recoltarea unei uniti de snge pe sptmn cu 4-5 sptmni inainte de intervenia chirurgical (se recoletaz pe soluii speciale CPDA 1 i 2), ultima prelevare fiind cu 72 de ore naintea interveniei chirurgicale. n timpul interveniei chirurgicale sngele recoltat se restituie bolnavului.Condiia pentru acest tip de transfuziere este ca bolnavul care beneficiaz de aceast metod de transfuzie s dispun de minim 11g Hb, iar Ht s fie minim 34 %.

3. Autotransfuzia perioperatorieReprezint prelevarea de snge din plaga operatorie cu ajutorul unui aparat special Cell Saven i restituirea lui postoperator. Autotransfuzia cu hemodiluie preoperator se face n modul urmtor: dup inducia anestezic se recolteaz 750-1000 ml snge de la bolnav i se compenseaz cu plasma expander, apoi sngele recoltat se restituie bolnavului dup timpul operator hemoragic. Hematocritul bolnavului n acest mod de transfuzie trebuie meninut la minim 25%.

Accidentele i incidentele transfuziei sanguineDup momentul apariiei lor se clasific n acute (imediate) i tardive. Cele acute survin n timpul transfuziei sau n primele 2-3 ore dupa transfuzie. Reaciile tardive apar la zile, sptmni sau luni de la transfuzie. .1. Accidente hemolitice acute se produc prin distrugerea eritrocitelor donatorului de ctre anticorpii primitorului: naturali sau dobndii.Hemoliza acut intravascular, este produs de incompatibilitatea sistemului ABO a cror aglutinine au aciune hemolitic n prezena complementului. Astfel se produce o hemoliz a eritrocitelor donatorului cu hemoglobinemie i hemoglobinurie.Semne clinice:

4

stare de ru frisoane febr durere la locul transfuziei dispnee greuri vrsturi hipotensiune arterial durere toracic i n flancuri oc sngerare difuz oligurie hemoglobinurie blocaj renal icter tardivProbe biologice: hemoglobinemia hemoglobinuria (>5 mg %) haptoglobina seric