80
Revistă economică / Tipărită în 9500 exemplare / Ediţie naţională 22, 23 pag. 49 Kromberg & Schubert în Centrul României 30, 31 Performanţă şi cercetare de top la UMF Cluj pag. 54, 55 Șansa parcurilor industriale PREţ: 8 lei Aeroporturile, reguli noi. Nevoia de investiții 58-72 pag. pag. pag. Fondator Aurelian GRAMA www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro Nr. 25 / An III / octombrie 2012 Van Bonzel: Olandezii se simt acasă în România

Transilvania Business 25

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Singura revista regionala de afaceri din Romania

Citation preview

Rev

istă

eco

nom

ică

/ Ti

păr

ită

în 9

500

exem

pla

re /

Edi

ţie

naţi

onal

ă

22, 23 pag. 49Kromberg & Schubert în Centrul României

30, 31 Performanţă şi cercetare de top la UMF Cluj

pag. 54, 55

Șansa parcurilor industriale

Preţ: 8 lei

Aeroporturile, reguli noi.Nevoia de investiții

58-72

pag.

pag.

pag.

FondatorAurelian GRAMA

www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro

Nr. 25 / An III / octombrie 2012

Van Bonzel: Olandeziise simt acasă în România

ESENțIAL

www.transilvaniabusiness.ro

REDACȚIARedactor şef: Claudiu Pă[email protected] 0744-566.444

Redactor şef adjunct: Ionuț [email protected] 0721-197.559Redactori:Sorin Trocan Carmen CosmanArina Moldovan Andreea CosteaIoana LucăcelFotoreporter: Cristina GânjDTP: Răzvan MateiCorectură: Oana Mărginean

ADMINISTRAȚIADirector Mkt. N-V: Dorel [email protected] (0736-651.166)Director Mkt. Centru: Florin [email protected] (0740-075.219)Director Pub. N-V: Rada [email protected] (0744-641.313)Director Pub. Centru: Marius [email protected] (0746-130.439)Director Vânzări: Nicu [email protected] (0740-115.167)Dir. res. umane Anamaria GramaDir. difuzare: Attila Szanto (0755-044.851)Trafic manager: Emo Veres

Revistă economică. Ediţie naţională.

Revistă editată deTransilvania Grup Business SRL Cluj

ISSN 2068 - 5424Adresă redacție și administraţie:Cluj-Napoca, Eftimie Murgu 18/6

Târgu Mureș, str. Primăriei, nr. 1Tel/Fax: 0265-215.613

www.transilvaniabusiness.rowww.tb.com.ro

Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120

Am petrecut cinci zile în trei ţări diferite – Polonia,Cehia şi Ungaria – pentru a aduce în România mod-ele de bune practici despre înfiinţarea, organizarea şifuncţionarea parcurilor industriale în Europa Centralăşi de Est. Mai precis, în state cu o istorie, inclusiv eco-nomică, asemănătoare cu a noastră, trecute de la co-munismul etatist la capitalism, şi în care colegii de laTransilvania Business au identificat modele aplicabileşi în ţara noastră. Trei modele – diferite unul de celălalt, funcţionaleînsă fiecare, şi inspiraţionale – dacă îmi permiteţi uncuvânt des uzitat, dar rareori dublat de o listă anexăde învăţăminte. Ceea ce vom încerca să vă prezentămmai jos. Pe una dintre parcelele din cele 560 de hectaredeţinute de Krakowski Park Technologicyny Sp, înPolonia, am descoperit că statul şi autorităţile publice– în ciuda experienţei noastre româneşti - pot fi buniadministratori şi manageri ai unei afaceri, dacă ţintalor este interesul economic naţional. Cea mai impor-tantă lecţie învăţată a fost că, prin colaborare şi co-municare unidirecţională a managementului uneicompanii şi a conducerii autorităţilor publice, ostrategie pe termen lung care ţine cont de resurseleumane şi de specificul economic zonal, precum şi olegislaţie adaptată cerinţelor investitorilor – auto-htoni sau/ şi străini, şi acordarea de facilităţi fiscale –scutiri şi reduceri de taxe şi impozite - poţi dezvoltao regiune şi crea plusvaloare. De asemenea, pentru aavea succes ca administrator de parc, e necesar să te

raportezi la o economie stabilă şi predictibilă, astfelîncât prognozele tale microeconomice să nu fie de-naturate de indicatorii macroeconomici. Nu în ul-timul rând am mai învăţat că proiectele serioase şiinovative îţi pot aduce fonduri europene importanteprin care să dezvolţi alte proiecte şi să ţii pasul cu di-namica economiei naţionale şi a pieţei internaţionale. VGP a dezvoltat la Horni Pocernice unul dintre celemai extinse parcuri industriale din Cehia. Ceea ce amapreciat la cehi este că, atunci când ai o afacere solidă,bazată pe un plan de afaceri pe termen lung, nu estedificil să stârneşti interesul unor mari investitori. Aşase explică de ce pachetul majoritar de acţiuni al sub-sidiarei VGP de la Horni Pocernice a fost achiziţionatde un fond de investiţii britanic, iar infuzia de capitalstrăin permite companiei să se extindă şi să atacepiaţa celei mai solide economii europene – Germa-nia. De asemenea, am mai avea un sfat pentru investi-torii români, predat de către responsabilii unui parcde 100 de hectare, aproape plin: contactul perma-nent cu piaţa şi clienţii este un punct strategic în oriceplan de afaceri pe termen scurt, mediu şi lung, careîţi permite să te adaptezi rapid la schimbările eco-nomice externe. Şi în România, sunt zeci de locuri în care maisupravieţuiesc scheletele unor foste fabrici, înconju-rate fiecare de zeci de hectare de teren acoperite deburuieni. La Debrecen însă, acţionarii Nyugati IpariPark au transformat o relicvă industrială comunistăîntr-o afacere de 150 de milioane de euro anual.Strategia, dezvoltată începând cu anul 2000, a fostuna simplă: creştem împreună, astfel că în jur de 90de companii, mici în principal, şi-au dezvoltat afac-erea acolo. În plus, oferirea unor avantaje economice– chirii şi tarife la utilităţi mai reduse –, precum şi omunicipalitate flexibilă în ceea ce priveşte taxele şiimpozitele locale sunt alte atu-uri ale parcului ungarcare ar putea fi aplicate şi în România. Am afirmat mai sus că fiecare parc industrial eradiferit unul faţă de celălalt. Cu o singură excepţie însă:infrastructura. Toate cele trei parcuri vizitate erau bine

plasate pe harta de autostrăzi, în apropierea aeropor-turilor şi cu reţelele de utilităţi bine puse la punct, ast-fel încât investitorii să nu aibă grija lor. Lucru ce artrebui să dea de gândit autorităţilor publiceromâneşti atunci când vor elabora o strategie eco-nomică naţională şi când vor ierarhiza priorităţile. Sunt doar câteva aspecte schiţate pe care le-am ob-servat în călătoria noastră de documentare. Modelede bune practici pe care le vom prezenta pe larg încadrul evenimentului de business de la Tîrgu-Mureş,din 6-7 noiembrie 2012. Noi considerăm că acesteapot fi o sursă de inspiraţie pentru investitorii românisau pot fi catalizatorul pentru alte experienţe pestegraniţe ce se vor materializa în alte modele de bunepractici, astfel încât, în final, să poată reprezenta unpunct de plecare pentru cei care sunt interesaţi săparticipe la elaborarea unei strategii naţionale pe ter-men lung în domeniul parcurilor industriale.

Ligia Voro

Experimentul polonezo-ceho-ungar

Design și Layout:Creatica Media

Tipărit la:Mediaexpert Târgu Mureș

Regia de publicitate:Midas Media Bucureşti

1

Director Editorial: Alex Toth (0757-036.968) Brand Manager: Alin Bolbos (0757-036.817)[email protected]@transilvaniabusiness.ro

Partener permanent: Oficiul Național al Registrului Comerțului

Şi în România, sunt zeci de locuri în caremai supravieţuiesc scheletele unor fostefabrici, înconjurate fiecare de zeci dehectare de teren acoperite de buruieni.La Debrecen însă, acţionarii NyugatiIpari Park au transformat o relicvă in-dustrială comunistă într-o afacere de150 de milioane de euro anual. Strategia,dezvoltată începând cu anul 2000, a fostuna simplă: creştem împreună, astfel căîn jur de 90 de companii, mici în princi-pal, şi-au dezvoltat afacerea acolo.

2

știri

Ciocolaterie la BraşovProducătorul belgian de cio-colată Leonidas va deschide,prin sucursala sa din Româ-nia, o ciocolaterie la Braşov.Noul magazin, care va fi alpatrulea deschis în ţară, vafuncţiona în sistem de fran-ciză, iar investiţia a fost de35.000 de euro. După Braşov,însă, cei de la Leonidas sepregătesc să mai deschidăîncă trei ciocolaterii în Cluj,Timişoara şi Iaşi. „În 2011,vânzările de praline în celetrei magazine au atins apro -ximativ 7,5 tone, în creştere cu aproximativ o tonă comparativ cu anul precedent”, conform unui co-municat al Leonidas, care mai are unităţi în Bucureşti, Galaţi şi Sibiu.

Magna Steyr vrea în BraşovReprezentanţii concernului austriacMagna Steyr au început discuţiile cucei ai Clubului Oamenilor de AfaceriGermani din Braşov în vederea realizăriiunei investiţii. Astfel, producătorul au-toturismelor Mini şi Mercedes G-Classe ar putea crea o serie locuri demuncă în zonă dacă va deschide o uni-tate de producţie şi la Braşov. MagnaSteyr a ajuns la 200.000 de maşiniasamblate anual, dar produce autove-hicule şi pentru alte branduri, cum ar fiPorsche. „Cei de la Magna au fost atraşide proiectele pe care le derulăm noi înBraşov, fiind surprinşi plăcut de modulbun în care a fost primit proiectul ŞcoliiProfesionale Kronstadt”, a declarat,preşedintele DWK, Werner Braun.

Magazin Carrefour în KoronaBraşovReprezentanţii companiei franceze Carrefour au semnatun acord de preînchiriere a unui spaţiu în viitorul mall Ko-rona Braşov. Contractul a fost parafat cu firma Echo In-vestment, controlată de omul de afaceri polonez MichalSołowow, pentru închirierea unui spaţiu de 8.500 de metripătraţi. „Înţelegerea cu Carrefour inaugurează procesul deînchiriere a suprafeţei de retail din Korona. În prezent, ne-gociem cu cele mai importante branduri de modă. Încurând vom începe discuţiile în ceea ce priveşte fi-nanţarea. Semnarea unui angajament cu un chiriaş-cheieare o importanţă semnificativă pentru procesul de dez-voltare”, a declarat directorul Shopping Centre Depart-ment - Foreign Projects în cadrul Echo Investments,Marcin Materny. Korona Braşov va fi construit în primaparte a anului următor.

Drumuri şi muzee reabilitate cu peste 1 mil. euroPrimăria Sibiu, respectiv Consiliul Judeţean Sibiu, vor folosi, în total, peste un milion de euro pentru re-abilitarea unui bulevard din oraş şi a unui muzeu. Municipalitatea a efectuat câteva lucrări de modernizarea bulevardului Victoriei, unde au fost reabilitaţi peste 7.000 de metri pătraţi de carosabil şi aproximativ2.500 de metri pătraţi de trotuar. Lucrările au costat 360.000 de euro, mult mai puţin decât va plăti CJSibiu pentru reabilitarea muzeului civilizaţiei populare tradiţionale din Dumbrava Sibiului. Lucrările laacest muzeu au fost estimate la 900.000 de euro, însă mai bine de jumătate din aceşti bani reprezintă fon-durile europene. Perioada de implementare a acestui proiect este de 21 de luni, iar durata de execuţie afost stabilită la 10 luni. Lucrările vor fi demarate, însă, abia anul viitor.

BRAŞOV

SIBIU

Korona Braşov, gata în 2013Compania poloneză Echo Investment, cea care va con-strui cel mai mare centru de cumpărături şi distracţii petimp de iarnă din Braşov, a anunţat că acesta va fi inau-gurat în prima jumătate a anului viitor. Centrul Korona vafi ridicat pe o suprafaţă de 54.000 de metri pătraţi, dupăce polonezii au mai cumpărat alţi 9.000 de metri, iar în-tregul centru va fi terminat în 2013, deşi iniţial era vorbadespre 2010. Korona va avea magazine pe o suprafaţă de45.000 de metri pătraţi, dar şi o parcare de 1.400 de locurişi va fi construit pe locul fostei fabrici Fartec. “Achi -ziţionarea de terenuri suplimentare constituie o etapă cru-cială în dezvoltarea mall-ului Korona din Braşov. Terenurileachiziţionate vor face posibilă creşterea zonei închiriabilea centrului comercial şi de distracţii şi va contribui lacreşterea atractivităţii zonei. Datorită acestei achiziţii, Ko-rona va fi cel mai mare centru de cumpărături şi de dis-tracţii pe timp de iarnă din municipiul Braşov. Finalizareaachiziţiei celor 9.000 de metri pătraţi a coincis cuîncheierea negocierilor cu chiriaşul ancoră al mall-ului”, aspus directorul Shopping Centre Department - ForeignProjects in Echo Investment, Marcin Materny.

Irakul, interesat de tractoarelebraşoveneGuvernul statului Irak este în negocieri avansate cu firmabraşoveană Tractorul U 650 pentru cumpărarea câtorvamii de tractoare, rezultatul muncii foştilor angajaţi ai com-paniei braşovene Tractorul UTB, intrată în faliment acumcinci ani. Acestea sunt construite la Fabrica de Echipa-ment Hidraulic şi Subansamble Băicoi, unitate cu care co-laborează firma braşoveană. „Noi am produs deja 110tractoare pentru Egipt, iar acum avem un produs nou -U 825 - pe care îl vom promova la Indagra la sfârşitul luioctombrie. Guvernul irakian ne-a solicitat să înregistrămfirma în ţara lor, iar după ce vom realiza acest lucru vomputea semna contracte pentru realizarea tractoarelor. Sevorbeşte de un contract de câteva mii de tractoare, iardupă ce se va semna vom fi nevoiţi să angajăm chiarcâteva sute de oameni”, a declarat directorul Tractorul U650 Braşov, Titus Şerban. Compania braşoveană îi aparţineomului de afaceri egiptean Atef el Said el Kalaini.

3

știri

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

BISTRIŢA-NĂSĂUD

Gualapack s-a extins în AradCompania italiană Gualapack şi-a extins unitatea deproducţie din parcul industrial Nădab. Specializată peproducţia ambalajelor aseptice pentru industria ali-mentară şi farmaceutică, Gualapack are sediul princi-pal în Italia, iar la unitatea din Arad sunt produse, înurma unei investiţii de 10 milioane de euro, ambalajeaseptice pentru Franţa, Spania, Anglia şi Germania.“Extinderea halei de producţie a dus la mărirea capa -cităţii cu încă 4.000 de metri pătraţi. Această investiţieva crea, la rândul ei, tot atâtea locuri de muncă câte acreat până în prezent”, a declarat directorul adminis-trativ al companiei, Aniela Mladin. Gualapack existăîn România din 2011 şi a creat peste 150 de locuri demuncă.

2,2 mil. euro pentru un spitalConsiliul Judeţean Arad va construi un nou spital TBCpentru 2,2 milioane de euro. Acesta va fi ridicat la mar-ginea oraşului, iar suprafaţa de construire va fi de 8.006metri pătraţi. Spitalul va beneficia de 112 paturi, dincare 50 pentru pneumonologie şi ar trebui să fie ter-minat până la finalul anului 2015. „Judeţul Arad are osituaţie dificilă din punct de vedere al structurii patri-moniale, adică a ceea ce înseamnă proprietateaclădirilor în care funcţionează secţii ale spitalului. Ceamai importantă secţie, secţia TBC, funcţionează într-o clădire revendicată, retrocedată şi la care am depăşitcei cinci ani cât puteam să stăm acolo şi ni s-a solicitatsă o părăsim. Am găsit înţelegere şi vom rămâne, darnu avem altă soluţie decât o investiţie proprie a Con-siliului Judeţean, pe un teren la limita municipiului,ocazie cu care vom scoate secţia din oraş, aşa cumprevăd normele europene”, a declarat preşedintele CJArad, Nicolae Ioţcu.

Quasi Pronti, în reţeaua Iulius MallCentrele comerciale Iulius Mall din Timişoara şi Clujau un nou client din această toamnă. Compania Gus-tos Food, cea care deţine franciza pentru restauranteleQuasi Pronti, vrea să îşi extindă reţeaua la nivelnaţional prin deschiderea a două centre în respectiveleoraşe, precum şi unul în Iulius Mall Suceava şi PalasMall Iaşi, toate controlate de omul de afaceri IulianDascălu. Deja, Quasi Pronto există în Cluj şi Timişoara,cu restaurante inaugurate pe o suprafaţă de aproxi-mativ 70 de metri pătraţi şi care oferă diverse specia -lităţi din paste şi pizza. În afară de cele două oraşe,Quasi Pronti mai există acum în Constanţa, Arad,Oradea şi Bacău.

Laborator de energie regenerabilă la TimişoaraÎn următoarea perioadă va începe construcţia, la Tim-işoara, a unui laborator de energii regenerabile-foto-voltaic. Acesta va fi unic în această parte a Europei,pentru că va fi dotat cu aparatură de ultimă generaţie.Viitoarea construcţie va fi co-finanţată din fonduri eu-ropene şi va fi derulată de Institutul Naţional de Cer -cetare - Dezvoltare pentru Electrochimie şi MaterieCondensată – INCEMC – Timişoara. Valoarea totalăa proiectului este de 36.922.000 de lei, din care asis-tenţa financiară nerambursabilă este de 30.000.000 delei, compusă din valoarea de 26.529.000 de lei, asigu-rată de Uniunea Europeană şi din valoarea de3.471.000 de lei, ce provine de la bugetul naţional. Du-rata de implementare va fi de 36 de luni.

Pistă de biciclete de 2,3 mil. euroConsiliul Judeţean Timiş vrea să construiască o pistăde biciclete care să lege Timişoara de oraşul Zrenjanin,din Serbia. Proiectul face parte din cadrul Programuluide cooperare transfrontalieră România- Serbia şi areo valoare de peste 2,3 milioane de euro. Banii vor fidestinaţi realizării, potrivit proiectului, a unei piste decicloturism de-a lungul canalului Bega, în aval de Ti -mişoara. Traseul acestei piste va avea o lungime de 37de kilometri şi o lăţime de doi metri, iar liderul acestuiproiect a fost desemnat Administraţia Bazinală de ApăBanat, care are în administrare valorificarea potenţialu-lui turistic transfrontalier.

Dedeman, 10 mil. euro la BistriţaLiderul pieţei de bricolaj din Româ-nia, Dedeman, a deschis al 30-leamagazin din România în Bistriţa,după o investiţie de aproximativ 10de milioane de euro. Magazinul esteîntins pe o suprafaţă de peste12.000 de metri pătraţi, are 178 deangajaţi şi a pus la dispoziţiaclienţilor peste 45.000 de articole.„Am deschis magazinul nostru cunumărul 30 la 20 de ani de la înfi-inţarea firmei. Ne concentrăm încontinuare pe extindere”, a declaratpreşedintele Dedeman, DragoşPavăl, potrivit căruia în următorii trei ani targetul Dedeman presupune deschiderea a încă 15 magazineîn ţară. Anul acesta compania a mai deschis centre în Constanţa, Râmnicu-Vâlcea şi Slatina.

Parc solar la LechinţaUn nou parc solar a fost amplasat înjudeţul Bistriţa-Năsăud, de aceastădată în localitatea Lechinţa. Acestaare o capacitate de 1,7 MW şi a fostproiectat de către Casa de InvestiţiiAlianţa, o firmă cu capital privatromânesc. Parcul este alcătuit din6.762 de panouri solare şi a fost re-alizat în aproximativ o lună, după oinvestiţie ce a depăşit trei milioanede euro. „Estimările pe care le avemarată că piaţa locală va fi ofertantăpentru furnizori de servicii la cheie

pentru proiecte fotovoltaice în următorii doi ani. Volumul de muncă al Egnatia România pentru urmă-toarele şase luni priveşte construirea mai multor parcuri fotovoltaice ce totalizează până în acest mo-ment 28 MW”, a declarat directorul general al companiei Egnatia România, cea care a realizat lucrărilela acest parc solar, omas Melitsis.

ARAD

TIMIŞ

4

știri

Lidl are magazin la Miercurea CiucRetailerul germal Lidl s-a extins în ţaranoastră prin deschiderea unui nou mag-azin. Acesta a fost inaugurat recent laMiercurea Ciuc, Lidl ajungând la un totalde 144 de magazine în România. Com-pania, care are peste 3.000 de angajaţi înţara noastră, are centre deschise în peste20 de ţări europene şi peste 100 de cen-tre logistice prin care face aprovizionareaîn cele aproximativ 9.000 de magazinede pe întregul continent.

Negocieri reluate pentru fuziunea aeroporturilor din Cluj şi Târgu-MureşConsiliul Județean Cluj și Consil-iul Județean Mureș au reluat ne-gocierile pentru formarea uneisingure companii aeroportuare,care să opereze aeroporturiledin Cluj-Napoca și din Târgu-Mureș. Anunțul a fost făcut depreședintele Consiliul JudețeanCluj, Horea Uioreanu, pentruwww.clujtoday.ro. El a afirmat căs-a întâlnit luni cu omologul săudin Târgu-Mureș, Ciprian Dobre,cu care este coleg de partid, și auconvenit să reia discuțiile. Acestediscuții au început, apoi au fostblocate în perioada în care Con-siliul Județean Cluj era condusde Alin Tișe, iar Consiliul Județean Mureș de Edita Lokodi. În esență, discuțiile vizau formarea unuiope rator aeroportuar capabil să concureze cu cei din București și din Budapesta. Unificarea adminis-trativă a celor două baze aeriene ar da naștere uneia dintre cele mai mari companii aeroportuare dinregiune. Concomitent cu aceste negocieri, conducerea aeroportului din Cluj a început lucrările de con-struire a unei noi piste de aterizare – decolare, care va avea în prima fază 2.100 de metri, iar ulterior vafi prelungită la 3.500 de metri.

Aproape 4 mil. euro pentru o stradăAutorităţile locale din Cluj-Napoca au în plină derulare o investiţie de aproximativ 3,8 milioane deeuro, bani cu care va fi reabilitată strada Oaşului. Astfel, vor fi amenajate căi de rulare cu două sau treibenzi, dar vor fi construite trotuare şi rigole pentru asigurarea scurgerii apelor pluviale. Respectiva stradăeste aproape terminată şi va fi dată în folosinţă în această toamnă. Lucrările vor fi făcute pe o porţiunede peste trei kilometri, prin asocierea dintre companiile Kiat Group Construct şi Diferit.

HARGHITA

CLUJ

BIHOR

Hotel Hilton în Oradea

Societatea de investiţii financiare Banat-Crişana, împreunăcu firma Calipso SA au inaugurat un hotel sub brandulDoubleTree by Hilton la Oradea. Clădirea este a doua deacest fel din România, are o capacitate de 147 de camereşi conţine patru săli de conferinţe, una de recepţii, plus unrestaurant cu specific mediteranean, piscină, centre de spaşi de fitness. DoubleTree by Hilton este un brand hotelierinternaţional care are peste 300 de hoteluri în toatălumea, iar construcţia celui de la Oradea a început acumpatru ani. „Hotelul se deschide ca urmare a unei investiţiiconsiderabile a partenerului proprietar SIF Banat Crişanaşi a SC Calipso SA”, potrivit reprezentanţilor Hilton

Pasaje cu 11 mil. euro la OradeaAutorităţile locale din Oradea au început lucrările pentruconstruirea a două pasaje denivelate în valoare deaproape 11 milioane de euro. Acestea vor fi amplasate îndirecţia de ieşire către Deva, respectiv în cea către Arad,iar aproape toate fondurile reprezintă bani europeni.”Amenajare intersecţie prin pasaj denivelat între drumulde centură a municipiului Oradea şi drumul naţional DN76-relaţia Deva” şi „Amenajare intersecţie prin pasajdenivelat între drumul de centură a municipiului Oradeaşi drumul naţional DN 79 Arad-Oradea” sunt derulate încadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013 şi auun termen de finalizare de doi ani.

4,7 mil. euro pentru un centrude afaceriUn centru de afaceri cu produse agroalimentare va fi ridi-cat în Oradea, după o investiţie a municipalităţii în valoarede 4,7 milioane de euro. Acest centru va fi construit încadrul programului de cooperare transfrontalieră Un-garia-România 2007-2013 şi are ca scop, în primul rând,susţinerea mediului de afaceri local. Mai apoi, autorităţilevor să crească, în acelaşi timp, calităţile serviciilor comer-ciale şi economice, dar şi gradul de funcţionalitate a aces-tui centru pentru micii preoducători din euroregiuneaBihor-Hajdu-Bihar.

5

ZiUA GErMANiEi

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

La 3 octombrie Germania și-a sărbătorit ziua naţională. Ziua Unificării Germane celebrează re-unificarea politică, legislativă, teritorială și administrativă survenită la 3 octombrie 1990 în con-secinţa prăbuşirii Zidului Berlinului şi a comunismului. Semnificaţia Zilei Unificarii Germaneexcede însă evenimentul specific celebrat si are un subînţeles generic, cu accent special pe ideeade unificare, deoarece proiectul unificării germanilor într-un singur stat a fost unul mai vechi, cuparcurs lung şi adesea sinuos.

Germania,de la o vârstă la alta

6

ZIUA GERMANIEI

Semnificaţia Zilei Unificarii Germane excede însăevenimentul specific celebrat si are un subînţelesgeneric, cu accent special pe ideea de unificare,deoarece proiectul unificării germanilor într-un singurstat a fost unul mai vechi, cu parcurs lung şi adeseasinuos. Unificarea formală a germanilor într-un statnaţiune s-a petrecut relativ recent, la 1871, prin fede -rarea în jurul Prusiei a formaţiunilor succesorale a maimult de 300 de mici state germane independente. Prinurmare, unificarea germanilor într-un singur stat are ovârstă istorică relativ scurtă raportată la lunga pe-rioadă în care caracteristica a fost fărâmiţarea politicăşi administrativă. Mai mult decât atât, a existat şi o pe-rioadă de fărâmiţare şi dezbinare religioasă cu con-secinţe catastrofale. În Războiul de Treizeci de Ani,întinse teritorii locuite de germani au fost depopulate,în unele zone supravieţuind doar o treime din popu-laţie.

Proiecte energeticeÎn contra-pondere la ceea ce politic, administrativ şireligios îi despărţea, unificarea germanilor de la 1871s-a proiectat pe baza a ceea ce îi putea uni. Şi anumepe două bazine de resurse. O resursă simbolică şi oresursă fizică. Un bazin de resurse culturale (Kultureste un termen cheie al identităţii germane) şi unbazin de resurse minerale: cărbunele concentrat înzăcămintele din inima industrială a Germaniei, zonaRuhr-Saar. Cărbunele era resursa fizică ce forma bazaenergetică specifică epocii industriale. Cultura (Kultur)este resursa simbolică ce nu şi-a pierdut nici în prezentcapacitatea de a genera şi potenţa energii creatoare.Pe baza acestor două resurse energetice, una simbolicăşi alta fizică, şi-a proiectat existenţa istorică Germaniade după unificarea de jure din 1871.

Proiecte de putereDar orice schimbare majoră în modul de obţinere şiutilizare a energiei determină comutări sistemice deputere, deoarece puterea este modul în care energiase manifestă în timp. Iar aceasta implică toate cele treiipostaze ale puterii la scară instituțională şi de magni-tudine istorică: puterea simbolică (politică, adminis-trativă, culturală), puterea economico-financiară şi

puterea militară.Este ceea ce s-a întâmplat şi cu Germania de după1871. Unificându-se pe temelia a două baze energe -tice, s-a găsit brusc, odată cu întreg continentul euro-pean, în faţa unor comutări sistemice de puteresimbolică, economică si militară.Germania - ca şi alte puteri contemporane şi sincroneacesteia - şi-a manifestat dintru început energia într-un mod specific epocii industriale: rulând - prin analo-gie - un motor cu randament mic dar la puteri mari.Urmărind deci câştiguri de putere iar nu de eficienţă,de randament. După două conflagraţii mondiale s-arpărea că există un consens despre faptul că acesta afost un mod de manifestare a energiei cu urmări tra -gice atât pentru germani cât şi pentru alte popoare.

ContinuităţiOrice stat are - prin însăşi definirea sa - elemente decontinuitate. Continuitate de scopuri, chiar dacă nuîntotdeauna de mijloace. Este un german - Carl vonClausewitz - cel care a definit războiul ca o continuarea politicii prin alte mijloace. Însă razboiul nu e singurulmijloc de continuare a politicii. Din acest punct devedere, sunt de observat câteva elemente de continu-itate în politica germană. În primul rând – pentru căGermania continuă să se autodefinească în paradigmăindustrială - proiecţia strategiilor de construcție insti-tuțională este una specifică, bazată pe resurse ener-getice. Fizice și simbolice.

Cărbune și culturăUniunea Europeană îşi are originile - înaintea Pieţei Co-mune generice - în constituirea la 1951, a Comunităţii

Europene a Cărbunelui și Oțelului. Ca state fonda-toare, alături de Germania Federală s-au aflat Franţa,Italia, Belgia, Luxemburg şi Olanda. Nucleul fondatoral U.E. s-a constituit la început nu în jurul unei pieţecomune generice ci pe fundaţia unor bazine deresurse strategice, pe o bază energetică. La origineaU.E. stă de fapt încercarea de a evita antagonizarea in-tereselor convergente asupra resurselor strategice aleepocii industriale - cărbunele şi oţelul-.Desigur că alături de fondarea pe resurse fizice, con-strucţia U.E. a fost rezemată şi pe o bază de resursesimbolice. Mai specific, pe resurse culturale (nulingvistice, nu religioase, care sunt si acestea resursesimbolice). Similar, iată, unificării germanilor de la1871, construcţia pan-europeană a fost fondată pedouă baze de resurse energetice, pe o bază fizică şi pealta simbolică. Pe cărbune şi pe cultură.

Paradigma mecanicăContinuând deci să se auto-definească în paradigmăindustrială, Germania influenţează în mod particularparcursul instituţional european. Deşi se presupunecă am intrat într-o eră definită de diverşi gânditoriprin termeni ca ˝epoca informațională˝,˝tehnotronică˝, ˝post-industrială˝, totuşi multe ele-mente de construcţie europeană sunt definite în pa -radigmă industrială şi mecanică. Uniunea esteproiectată în general ca un ansamblu de mecanismestandardizate şi masificate iar nu -să zicem- ca unansamblu de softuri particularizate, specificeanunţatei epoci informaţionale. Printre multe altemecanisme, să numim de exemplu Mecanismul deCooperare şi Verificare, Mecanismul European deStabilitate, Mecanismul European al Ratelor deSchimb. Recent, Comisia Europeană a propus unMecanism de Supraveghere Bancară. Și mai recent,Helmuth Kohl a fost sărbătorit de către succesorii săide la vârful politicii germane și europene. Cu această

La 3 octombrie Germania și-a sărbătorit ziua naţională. ZiuaUnificării Germane celebrează reunificarea politică, legislativă,teritorială și administrativă survenită la 3 octombrie 1990 înconsecinţa prăbuşirii Zidului Berlinului şi a comunismului.

Germania, de la o vârstă la alta

On 3 October, Germany celebrated its nationalday. German Unity Day celebrates the political,legislative, territorial and administrative reuni-fication that occurred on 3 October 1990, as aconsequence of the fall of the Berlin Wall andof communism.

Summary

7

ZIUA GERMANIEI

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

ocazie fostul mare cancelar a declarat că în epocaglobalizării Europa „trebuie să ţină piept ambiţiilorasiatice, iar Germania trebuie să rămână motoruleforturilor europene”.

Mecanisme, motoareMecanisme, motoare. Termeni idiomatici ai epocii in-dustriale care - prezenţi în denumiri oficiale sau discursuri- reflectă un mod de a gândi, de a proiecta și de a construiinstituţional. Mai mult decât atât, reflectă o anumită per-cepţie asupra energiei şi a modului în care aceasta semanifestă temporal. Sintetic, reflectă o anumită per-cepţie asupra puterii şi a modului de a o instituţionalizaîn formulă tripartită: politică, economică și militară.

Între real şi virtual Realitatea prezentă este marcată de tendinţe contra-dictorii şi de turbulenţe iscate la confluenţa acestora.Există o tendinţă de dezindustrializare şi virtualizarea economiei occidentale şi o altă tendinţă de prezer-vare sau restaurare a unor achiziţii de epocă indus -trială.Turbulenţele formate la confluenţa acestorten dinţe de curgere contrară formează una dintrefamiliile cauzale ale crizei actuale. Aceste fluctuaţii șicomutări de putere formate la confluenţa dintreepoca industrială și cea post-industrială sau infor-mațională vor determina geometria instituțională aU.E. şi, în ultimă instanţă, supravieţuirea sau destră-marea acesteia.

Între puteri brute şi eficienţe neteDin acest punct de vedere este de chestionat dacăproiecţia în paradigmă strict industrială şi mecanicistăeste suficient de flexibilă sau adaptativă încât să ges-tioneze realităţi atât de fluide. Este de chestionat dacădeterminismul mecanicist singur este capabil să mo -deleze fluctuaţii manifestate, iată, în spaţii de incerti-tudine din ce în ce mai întinse. Este de chestionat deasemenea posibilitatea - sau riscul - revenirii la turareaîn forță a unor motoare de puteri mari dar de eficienţăenergetică redusă. Cum am mai văzut, urmărirea câş-tigului de putere brută a marilor motoare - fărăcreșterea eficienţei ansamblului - s-a mai întâmplat.Cu o finalitate cataclismică. Acestea sunt doar câtevadintre provocările cărora Germania - şi implicit U.E. -vor trebui să le facă faţă.

De la o vârstă la altaÎn acest context, sfatul lui Adenauer rămâne întot-deauna actual: a nu se confunda niciodată energia cuputerea. Alături de sfatul acestui mare german putemaminti sfatul unui mare român, matematicianul Gri -gore Moisil, care îndemna întotdeauna la testarea co-mutativităţii termenilor. Comutativ deci - şi înparafraza sfatului originar -: a nu se confunda nici pu -terea cu energia. De ziua lor naţională, să le dorim deci germanilor ceeace ne dorim şi nouă românilor: să rămână uniţi, să numai fie fragmentaţi teritorial, să nu mai fie dezindus-trializaţi sau depopulați.

Florin Buțiu

˝Nu confunda niciodatăenergia cu puterea˝

(sfatul lui Konrad Adenauer către Henry Kissinger)

Germania, partenerul cu greutate al României

8

ZIUA GERMANIEI

Relaţia cu R.F. Germania este una dintre cele maidezvoltate şi complexe relaţii ale României cu unstat membru UE. Pe 21 aprilie 1992 a fost semnatTratatul dintre România şi R.F. Germania privind co-operarea prietenească şi parteneriatul în Europa.Atât din punct de vedere politic, cât şi economic,relaţiile au înregistrat un curs ascendent în ultimiiani, în special după aderarea României la UE. Ger-mania a devenit primul partener comercial atât laimport, cât şi la export şi al treilea investitor înRomânia. Atât originarii din România, aflaţi în R.F.Germania, cât şi minoritatea germană din Româniajoacă un rol pozitiv în dezvoltarea relaţiilor bilat-erale şi în receptarea României, reprezentând osolidă punte de legătură între cele două ţări.

Cooperare economicăR.F. Germania ocupă primul loc în top-ul princi-palilor partenerilor comerciali ai României. La fineleanului 2011, volumul total al schimburilor comer-ciale a atins 17,1 miliarde de euro, înregistrând ocreştere de 25% faţă de anul 2010. Volumul expor-tului românesc a fost de 8,39 miliarde de euro, ceeace reprezintă o creştere de 30% faţă de anul 2010.În România sunt înregistrate 18.614 societăţi cucapital german (locul 2, după Italia), având unvolum total al capitalului subscris în valoare de 3,84miliarde euro (locul 3 după Olanda şi Austria). Re-laţiile economice sunt coordonate în cadrul “Con-siliului româno-german de cooperare economică”,care se desfăşoară în cadrul a 9 grupe de lucru: en-ergie, cooperare industrială şi investiţii, comerţ,agricultură, turism, comunicaţii şi IT, finanţe-bănci,legislaţie-fiscalitate. Ultima reuniune a avut loc laBerlin la 28 martie 2011. Investitorii germani s-auorientat cu precădere spre sectorul industrial(59,4%), servicii profesionale (16%), comerţ cu ridi-cata (11,3%), comerţ cu amănuntul (5,8%), con-strucţii (4%), turism şi transporturi (1,7%). Printrecei mai importanţi investitori germani direcţi însectorul industrial din România sunt producătoriide componente auto Draxlmaier, INA Schaeffler,ThyssenKrupp, Leoni Wiring Systems ( cca. 8.000de angajaţi în România în 4 locaţii – Arad, Bistrita,Mioveni şi Piteşti), Continental, KG Wintershall,E.ON AG, Allianz, Praktiker, RWE (RRR-RemmertRecycling), companii care au creat zeci de mii delocuri de muncă în zonele în care s-au implantat.Guvernul german a liberalizat piaţa muncii, în-cepând cu 1 ianuarie 2012, pentru următoarele ca -tegorii de lucrători din România: absolvenţi destudii superioare, pentru activităţi corespunzăroarecalificării acestora; lucrători acceptaţi în sistemul deformare profesională din Germania; lucrătorii se-zonieri, 6 luni pe parcursul a unui an de zile.A fosteliminată, pentru cei ocupaţi prin sistemul de for-mare profesională, obligativitatea de a se dovedi căpentru respectivul loc de muncă nu există un so-

licitant german. Se menţin, în continuare, restricţiiprivind accesul pe piaţa muncii a forţei de muncănecalificate din cele două state, argumentându-secu necesitatea protejării segmentului respectiv alpieţei muncii indigene pentru şomeri sau persoanecu slabă calificare profesională germane aflaţi încautarea unui loc de muncă. Activităţile din sec-toarele de construcţii, curăţenia clădirilor şi deco-raţiuni interioare rămân, în continuare, supuseregimului contingentelor. Ambasadorul Germaniei,Excelența Sa Andreas von Mettenheim, crede înpotențialul de dezvoltare al României: “Văd şanseîndeosebi pentru producţia alimentară şi sectorulambalajelor. În acest sector, România depinde înacest moment încă foarte mult de produsele deimport şi pentru faptul că nu există încă suficientecentre mo - derne de producţie. Şansele sunt buneşi pentru domeniul tehnicii de mediu şi de eli -minare a deşeurilor. Atractive vor rămâne şi în con-tinuare industria auto şi tehnologia informaţiilor,domenii în care s-au format deja adevărate clustere.În acelaşi timp, investitorii vor continua să aibă şiîn viitor aşteptări concrete de la GuvernulRomâniei. Ei îşi doresc condiţii cadru stabile înpolitică, administraţie şi legislaţie, o justiţie eficientăşi un demers hotărât împotriva corupţiei. În afarăde aceasta, ei se aşteaptă să nu se ajungă la niciocreştere drastică a nivelului salariilor care ar puteapericlita din nou şi imediat creşterea economică.Una din principalele probleme ale investitoriloreste infrastructura slabă. Dacă România îşi va lua înserios anunţurile cu privire la reconstrucţia rapidăa infrastructurii, de aici ar putea să rezulte direct şiindirect şanse interesante pentru economia ger-mană. România este o ţară minunată. Potenţialuleste imens. Acest lucru este apreciat și de turiştiigermani, aflaţi în topul vizitatorilor străini în Româ-nia. Eu întrevăd şanse îndeosebi în domeniile agro-turismului şi al turismului cultural şi în natură. Petermen mediu, România va deveni interesantă maidegrabă pentru turiştii individuali decât pentru ceicare preferă pachete turistice, având în vedere cănivelul preţurilor este ridicat, comparativ cu celpracticat în cazul destinaţiilor clasice pentru pa-chete turistice. În domeniul turismului este însănevoie de investiţii serioase, începând cu dez-voltarea infrastructurii de transport. De multe ori,gazdele din România nu ştiu exact ce aşteptări auvizitatorii din străinătate. Aici ar fi de folos investiţiiîn pregătirea profesională în domeniul hotelier”, ne-a declarat Excelența Sa Andreas von Mettenheim.

TransporturiTransport aerian: Compania Tarom operează curseaeriene regulate între Bucureşti şi Frankfurt, respec-tiv München. De asemenea, compania Carpat Aircontinuă zborurile regulate pe care le efectuează laMünchen şi Stuttgart. Compania Lufthansa o -perează zboruri regulate la Bucureşti, de la Frank-furt şi München. Transport feroviar: SNCFR aînfiinţat în 1997, cu sprijinul DB AG (DeutscheBahn Aktiengesellschaft), o reprezentanţă la Frank-furt pe Main, care aceasta reprezintă interesele CFR- Marfă S.A. În 2003 a fost semnată Declaraţia co-mună de colaborare bilaterală între cele două reţeleferoviare (CFR – DB AG).

Cultură şi ştiinţăLa 8 noiembrie 1999 a fost inaugurat la Berlin Insti-tutul Cultural Român "Titu Maiorescu". În decem-brie 1999 a luat fiinţă, la Berlin, “ForumulGermano-Român”, instituţie neguvernamentalămenită să difuzeze în opinia publică germană oimagine obiectivă despre România. Acesta estecondus de Suzanne Kastner, vicepreşedinte al Bun-destag-ului. În perioada 25-26 martie 2004 a avutloc la Bucureşti sesiunea Comisiei mixte de cola -borare culturală, prilej cu care a fost negociat şisemnat noul Protocol de colaborare în domeniulculturii, educaţiei şi ştiinţei. Colaborarea în dome-niul cultural şi ştiinţific se reflectă în numeroaseschimburi de studenţi, colaborări între universităţişi burse de studiu.

Comunitatea româneascădin Germania După cel de al doilea război mondial, între 400.000şi 500.000 de etnici germani din România s-au sta-bilit în Germania. Aceştia au constituit mai multeasociaţii, în funcţie de regiunea din care auprovenit: “Asociaţia saşilor transilvăneni”, cu sediulla München; “Asociaţia şvabilor bănăţeni, cu sediulla München; Asociaţia şvabilor sătmăreni, cu sediulla Ravensburg. La 7 iunie 2003, a fost semnat, laDinkelsbühl, între Ministerul Culturii şi Cultelor şiConsiliul Cultural al Saşilor Transilvăneni din Ger-mania un Protocol de colaborare care vizează in-clusiv protecţia patrimoniului cultural al saşilor dinTransilvania. În R.F. Germania se află la ora actuală,conform Oficiului Federal pentru Statistică, 142.880de cetăţeni români (în statistică fiind cuprinşi doarcei care deţin cetăţenia română, nu şi românii cualtă cetăţenie).

Ionuţ Oprea

Reprezentarea diplomaticăÎn anul 1872 a fost înfiinţată prima Agenţie Diplo-matică a României la Berlin, avându-l ca şef peeodor Rosetti. Relaţiile diplomatice dintre Româ-nia şi Germania au fost stabilite la 20 februarie 1880,după recunoaşterea formală, la Congresul de laBerlin, a independenţei de stat a României. Relaţiilediplomatice dintre România şi Republica FederalăGermania au fost stabilite la 31 ianuarie 1967, la rangde ambasadă.Misiuni ale R.F. Germania:Ambasada R.F. Germania în România: ambasadorextraordinar şi plenipotenţiar, Excelenţa Sa dl. An-dreas von Mettenheim, şi-a prezentat scrisorile deacreditare la 4 septembrie 2009.Consulatul General R.F. Germania de la Sibiu: consulgeneral dl. omas GerlachConsulatul R.F. Germania de la Timişoara: consul dl.Klaus Christian Olasz

Relaţia cu landurile germaneÎn relaţia cu landurile germane funcţionează urmă-toarele mecanisme de cooperare instituţionalizată:Comisia mixtă guvernamentală România-Bavaria;Comisia mixtă guvernamentală România-Baden-Württemberg.

ZIUA GERMANIEI

www.transilvaniabusiness.ro 9

Revista “Transilvania Business” vă prezintăo radiografie a celor mai importante in-vestiții germane din Transilvania, realizatăcu ocazia Zilei Naționale a Germaniei, săr-bătorită în data de 3 octombrie. Ierarhiaa fost realizată în urma datelor furnizatede www.listafirme.ro, portal care conținecea mai completă bază de date desprefirmele din România.

1. E.ON Energie România SATârgu-MureșFuncționează din 2007 și are ca asociați persoane ju-ridice E.ON România SRL, Ministerul Economiei, Com-erțuluiși Mediului de Afaceri, Fondul Proprietatea SA șiElectrica SA. Societatea are cinci administratori,cetățeanul german Frank Hajdinjak și românii DragoșBărbulescu, Gabriel Sîrbu, Ramona Nicoleta Pergel șiIoana Apan, iar rezultatele anului 2011 sunt următoarele:cifră de afaceri de 4,26 miliarde lei, pierdere de 191,71milioane lei și număr mediu de angajați de 559.

2. Continental AutomotiveProducts SRL Timișoara

Firma se ocupă cu fabricarea anvelopelor și a camerelorde aer, precum și cu reșaparea și refacerea anvelopelor,iar în anul 2011 a avut o cifră de afaceri de 2,22 miliardelei și un profit de 202,23 milioane lei. Societatea are doiasociați persoane juridice, Continental Global HoldingNetherlands BV din Olanda și Continental Aktienge-sellschaft din Germania, precum și doi administratori,Santos Carreira pedro Olavo și cetățeanul germanMichael Hans Westendorf.

3. E.ON Gaz Distribuție SATârgu-MureșSocietatea s-a înființat în 1998, are ca obiect de activitatedistribuția combustibililor gazoși, prin conducteși în2011 a înregistrat următorii indicatori economico-finan-ciari: cifră de afaceri de 800,45 milioane lei, profit de230,49 milioane lei și 3.747 număr mediu de angajați.Firma este de administrată de un cetățean german,George Cristodorescu, și de patru cetățeni români, PetreRadu, Virgil Metea, Sorin Potanc și Magdalena Niculescu,iar cei trei asociați persoane juridice sunt E.ON RomâniaSRL, Fondul Proprietatea SA și Ministerul Economiei,Comerțului și Mediului de Afaceri.

4. Marquardt SchaltsystemeSCS SibiuFirma are ca obiect de activitate fabricarea altor echipa-mente electrice, funcționează din 2004 și are doi asociați,

persoane juridice din Germania, Marquardt SchalterGMBH și Marguardt Schaltsysteme GMBH. Principaliiindicatori economico-financiari din 2011 sunt următorii:cifră de afaceri de 518,21 milioane lei, profit de 32,44 mi -lioane lei și 1.048 de angajați.

5. Hochland România SRLSighișoaraUna din cele mai mari investiții germane din județulMureș, elocvente în acest sens fiind indicatorii de per-formanță din anul 2011: cifră de afaceri de 197,95 mi -lioane lei, profit de 8,07 milioane lei și număr mediu de365 de angajați. Societatea funcționează din 1999, are caobiect de activitate fabricarea produselor lactate și abrânzeturilor, este administrată de Sergiu Claudiu Mi-titelu și are un asociat persoană juridică, Hochland SEdin Germania.

6. Star TransmissionCugir SRLSocietatea a fost înființată în 2001, are ca obiect de ac-tivitate fabricarea altor piese și accesorii pentru autove-hicule și pentru motoare de autovehicule, esteadministrată de cetățeanul german Krottmayer Bernd șiare doi asociați persoane juridice, Daimpler AG din Ger-mania și Compania Națională Romarm SA București, fi -liala Societatea Comercială Uzina Mecanică Cugir SA.Principalii indicatori de performanță din 2011 sunt ur-mătorii: cifră de afaceri de 132,66 milioane lei, pierderide 3,35 milioane lei și 625 de angajați.

7. E.ON Servicii SRL Târgu-MureșFuncționează din 2008 având ca obiect de activitate alteservicii suport pentru intreprinderi, are un asociat per-

soană juridică, E.ON Gaz Distribuție SA, și cinci admi -nistratori: Gabriela Gheorghian, Dănuț Ciontea, DanielPatentașu, Ana Maria Matei și DragoșBărbulescu. În 2011societatea a asigurat 515 locuri de muncă, a avut o cifrăde afaceri de 99,19 milioane lei și a obținut un profit de6,18 milioane lei.

8. Geiger Transilvania SRLCristești, MureșA luat ființă în anul 1996 având ca obiect de activitatelucrări de construcții a drumurilor și autostrăzilor. Soci-etatea are doi administratori, Lorand Pal Fabian șicetățeanul german Georg omas Willy Geiger și unasociat persoană juridică, Geiger Group România SRL.În 2011 firma a asigurat 217 locuri de muncă, a avut ocifră de afaceri de 89,96 milioane lei și a înregistrat unprofit de 71.411 lei.

9. Daw Bența România SRLSâncraiu de MureșSocietatea are ca obiect de activitate fabricarea vopse-lelor, lacurilor, cernelii tipografice și masticurilor și are doiasociați: Remus Aurel Bența care deține și funcția de ad-ministrator și persoana juridică Deutsche AmphibolinWerke Von Robert Murjahn Stiftung& Co.KG din Ger-mania. Firma funcționează din 2011, a avut un numărmediu de angajați de 248 în 2011, an în care a raportato cifră de afaceri de 73,01 milioane lei și un profit de172.292 lei.

10. Auto Schunn SRL AradÎnființată în 1994, firma se ocupă cu comerțul cu ridicatași cu amănuntul, întreținerea și repararea autovehiculelorși a motocicletelor și are doi asociați - administratori, Ju-rgen omas Schunn din Germania și Elena Kovacs. În2011, principalii indicatori de performanță au fost urmă-

Top 25 investiții germane în Transilvania

10

ZIUA GERMANIEI

torii: cifră de afaceri de 68,92 milioane lei, profit de 1,46milioane lei și 92 de angajați.

11. E.ON România SRL Târgu-MureșAre ca obiect de activitate consultață pentru afaceri șimanagement, funcțonează din 2007, are patru admi -nistratori dintre care un cetățean român, Mihnea Cră-ciun, și trei cetățeni germani, Bernd Hans JoachimRomeike, Robert Adolf Hienz și Lorenz Josef Pronnet, șicei trei asociați persoane juridice sunt Banca Europeanăpentru Reconstrucție și Dezvoltare, E.ON Ruhrgas Inter-national GMBH și E.ON Energie AG, ultimele două dinGermania. În 2011, societatea a avut un număr mediude 53 de angajați, o cifră de afaceri de 54,76 milioane leiși un profit de 25,10 milioane lei.

12. VBH Romcom SRL Târgu-MureșSocietatea funcționează de 15 ani în domeniul comerțu-lui cu ridicata nespecializat, iar în exercițiul financiar 2011a raportat următorii indicatori de performanță: cifră deafaceri de 37,17 milioane lei, profit de 1,29 milioane lei și50 de angajați. Firma are un asociat persoană juridică,VBH Holding AG din Germania, și este administrată decetățeanul român Daniel Gavris.

13. Durkopp Adler SRL Sângeorgiu de MureșAre o vehime de 15 ani pe piața românească de fabricarea utilajelor pentru industria textilă, a îmbrăcămintei și apielăriei, având un asociat persoană juridică, DurkoppAdler SRL din Germania și un administrator român înpersoana lui Hermann Johann. Societatea a asigurat 270de locuri de muncă în 2011, an în care cifra de afaceri aatins suma de 25,48 milioane lei, iar profitul s-a cifrat la6.782 lei.

14. Top Electro SRL Sângeorgiu de MureșSocietatea a fost înființată în 1992, are ca obiect de ac-tivitate fabricarea altor fire și cabluri electrice și electron-ice, are un asociat persoană juridică, Weingartner GMBH& Co.KG din Germania, și șapte asociați, cetățeniromâni: Maria Găbudean, Liliana Maria Savașcă, SandaBokor, Daria Adelina Magdoiu, Vlad Darius Magdoiu,Nagy Leventeși Ion Magdoiu. Firma este administratăde cetățeanul german Jens Weingartner și în 2011 a avutun număr mediu de 246 de angajați, înregistrând urmă-torii indicatori de performanță: cifră de afaceri de 28,81milioane lei și profit de 66.240 lei.

15. Rud Florian Rieger SRLSibiuFirma are ca obiect de activitate fabricarea articolelordin fire metalice și fabricarea de lanțuri și arcuri,funcționează din 2003, este administrată de cetățeanulgerman Werner Hansjorg și are doi asociați persoane ju-ridice, Proglero SRL din România și Rud Ketten Rieger& Dietz GMBH U Co. KG din Germania. În anul 2011,

societatea a avut 179 de angajați, cifră de afaceri de 27,35milioane lei și profit de 3,11 milioane lei.

16. Limorom SRL SibiuSocietatea datează din 2004, are ca obiect de activitatecomerțul cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi șigazoși și al produselor derivate și are doi asociați,cetățenii germani Andreas și Jurgen Huber. În 2011 firmaa asigurat 44 de locuri de muncă, a avut cifră de afaceride 20,89 milioane lei și profit de 110.356 lei.

17. Universal TransportSchmitz Cristian, SibiuSpecializată în transportul rutier de mărfuri, societateafuncționează din 2005, are doi asociați persoane fizicegermane, UTM International Asset ManagementGMBH și Universal Transport Schmitz GMBH & Co. Kgși trei administratori, cetățenii germani Markus Frost,Bernd Lauer și Andrei Gavrea, care e și asociat. Cifreleanului 2011 sunt următoarele: 29 de angajați, profit de1,54 milioane lei și cifră se afaceri de 13,72 milioane lei.

18. Lupp Projekt TransilvaniaSRL Cluj NapocaA avut opt angajați în 2011, an în care a înregistrat o cifrăde afaceri de 10,90 milioane lei și un profit de 45.134 lei.Societatea a fost înființată în 2007, se ocupă cu activitățide inginerie și consultanță tehnică legate de acestea, areun asociat persoană juridică, Al Projekte GMBH Co. KGdin Germania și este administrată de cetățenii germaniFrank Riede și Ludger ol.

19. Schuster Ecosal SRLSighișoaraFirma are o vechime de 14 ani pe piața colectăriideșeurilor nepericuloase, are doi administratori, Alexan-dru Pâncă și Saubermacher România SRL, și patru aso-ciați: Mircea Oprea, Alexandru Pâncă, Emil Fabian șiSaubermacher România SRL. În 2011, societatea a vutun număr mediu de angajați de 146, cifră de afaceri de6,81 milioane lei și profit de 700.269 lei.

20. Parat Ro SRL SighișoaraSocietatea are ca obiect de activitate fabricarea de arti-cole din textile, cu excepția îmbrăcămintei și lenjeriei decorp, cu următoarele rezultate în exercițiul fiscal 2011:cifră de afaceri de 4,68 milioane lei, profit de 454.874 leiși număr mediu de angajați de 90. Firma funcționeazădin 1998, are un asociat persoană juridică, Parat Beteili-

gungs GMBH din Germania, și trei administratori: SiklodiDenes și cetățenii germani Vosskoetter Heiko și KriegHeinrich.

21. Semtest BVN SA Sângeorgiu de MureșUn exemplu clasic de business româno-german reușit:trei administratori germani, Franz Christian AugustEhrsam, Claus Ulrich Leiding și Johannes Aumann și doiromâni, Ovidiu Vladimir Onișor și Remus DănuțBerindeie. De asemenea, societatea specializată în acti -vități auxiliare pentru creșterea animalelor are un asociatpersoană juridică, Asociația de Însămânțări NeustadtAD Aisch din Germania și următorii asociați persoanefizice: Ehrsam Franz Christian August, Meyer HermannLeonhard, Aumann Johannes, Leiding Claus Ulrich, AurelMircea Roman și Horia Magdun. În 2011, firma a avutun număr mediu de 50 de angajați, cifră de afaceri de4,06 milioane lei și profit de 49.659 lei.

22. Aquador SRL Cristian,SibiuSocietatea are ca obiect de activitate producția de bău-tură răcoritoare nealcoolice, producția de ape mineraleși alte ape îmbuteliate, funcționează din 1994 și este ad-ministrată de cetățeanul german Krauss Mathias care eși asociat. În anul 2011, firma a asigurat 30 de locuri demuncă, a avut o cifră de afaceri de 2,93 milioane lei și unprofit de 178.732 lei.

23. Wessling România SRLTârgu-MureșSocietatea a fost înființată în anul 2003, activează îndomeniul testărilor și analizelor tehnice și are doi asoci-ați: Wessling GMBH din Germania și Ioan Hasegan caredeține și funcția de administrator. În anul 2011, firma aavut un număr mediu de 23 de angajați, o cifră de afaceride 2,90 milioane lei și un profit de 456.652 lei.

24. Cesrom SRL SibiuÎnființată în 2004, societatea are ca obiect de activitatefabricarea articolelor de feronerie, este administrată decetățenii germani Josef Rackl și Alexander Ștefănescu șiare un asociat persoană juridică, C.ED Schulte GMBHZylinderschlosfabrick din Germania. În 2011, firma aasigurat 36 de locuri de muncă, a avut o cifră de afaceride 2,89 milioane lei și un profit de 343.179 lei.

25. Hoco Bau Elemente SRLSânpaul, MureșFirma datează din 2005, are ca obiect de activitate fa -bricarea produselor de cauciuc și mase plastice, este ad-ministrată de cetățeanul german Xaver Haas și are doiasociați persoane juridice, ambii din Germania: HaasBauelemente GMBH și Hocoplast Bauelemente GMBH.Rezultatele anului 2011 sunt următoarele: cifră de afaceride 2,53 milioane lei, pierdere de 2,76 milioane lei șinumăr mediu de angajați de 24.

Alex TOTH

11

ZIUA GERMANIEI

www.transilvaniabusiness.ro

12

ZIUA GERMANIEI

Rep.: Ce a determinat orientarea Dürkopp Adler șispre producția de sisteme transportoare?Hermann Johann: Criza economică mondială a însem-nat şi pentru Dürkopp Adler o perioadă dificilă, dar, înacelași timp, o provocare. Din fericire, spre deosebire demulte alte firme din domeniu, am supraviețuit acesteiperioade dificile. Am înțeles și mai bine în acești ani cămonocultura este foarte periculoasă, așa că ne-am ori-entat și spre alte domenii de activitate. Aşa am începutsă fabricăm benzi transportoare, cu lanțuri sau cu role,pentru o mare companie din Germania, lucrând cu ei ladiferite proiecte, conform documentaţiei primite de laaceștia. Ca să optimizăm această activitate, pentru că de-pindeam de proiectele lor, cu o gamă largă de tipodi-mensiuni şi termene relativ scurte de execuţie, am trecutla standardizarea elementelor care compuneau aceste sis-teme transportoare. Am făcut trei standarde de sistemetransportoare cu role, cu lanțuri şi benzi transportoare,pe tipodimensiuni standard, în funcție de necesități. Dinmultitudinea aceasta de sisteme de transport, noi ne-amaxat pe partea finală a sistemului de automatizare, adicătot ceea ce începe de la europaletă. Indiferent ce se am-balează în partea din față, la un moment dat totul vineaşezat pe paletă. Astfel, indiferent de proiectul lor, (sis-teme de ambalat medicamente, produse lactate, sucurietc.) noi eram implicaţi în toate proiectele.

Creștere spectaculoasă în doar doiani la sistemele de transport Rep.: Ce v-a ajutat să vă impuneți în acest nou dome-niu?Hermann Johann: Domeniul acestea al sistemelor trans-portoare este unul cu o concurență acerbă. Ca și lamașinile de cusut, ceea ce ne-a ajutat să ne impunem pepiață a fost, în primul rând, raportul preț/calitate. Clientulgerman a renunțat la alți trei furnizori pe care i-a avut, aînchis propria producție în Germania, pentru a cumpăratotul de la noi. Am plecat de la 0 pentru ca în doi ani săajungem să realizăm un sfert din cifra de afaceri în acestdomeniu, al sistemelor de transport. Așa cum în dome-niul pieselor de mașini de cusut ne-am impus prin pre-cizie, prin calitate, am adus această precizie și în domeniul

benzilor transportoare. Nu facem ceva nou, dar facemmai bine decât alții. Am câștigat experiență profitând deexperiența celor mari din domeniu. În primul rând, amîncercat să ieșim din șabloanele existente, aducând câtevastandarde. Am standardizat produsele în așa fel încâtputem lucra și pe baza schiței ampasamentului. Noiavem benzi standardizate de 1,5 m, 2 m, 3m, 4m și 5 m.Din acestea alcătuim segmentele de care are nevoie be -neficiarul. Asta înseamnă că ne putem încadra în oricetip de bandă cu un număr “n” de de segmente, plus unaspecială. Cele speciale sunt cele mai scumpe. Înainte toateerau speciale, deoarece trebuia construită fiecare în parte.Acum, elemente standard mai complicate care sunt pre-lucrate cu laserul, standardele de precizie, inclusiv rolele,le avem în magazie. Timpul nostru de reacție este foartescurt. Dacă înainte aveam 4-6 sau 8 săptămâni catermene de livrare, acum în două săptămâni îi putemlivra clientului orice standard. Durează puțin mai multpartea specială.

Creștere anuală de 10-15% Rep.: Ce schimbări a adus în firmă această diversifi-care?Hermann Johann: Apropo de standardizare, puținimanageri iau în calcul pierderile finaciare generate departea logistică. Adică, să faci modificări majore într-ofabrică, să blochezi oamenii pentru astfel de activități. Cualte cuvinte, e vorba de a calcula cât pierzi la producțiealocând timp pentru alte activități, cum ar fi problemelelogistice. Este ideal să poți modifica rapid fabrica atuncicând ai schimbări de produs. Un fost șef de al meu aveao vorbă: niciodată nu faci produsul după fabrică, ci în-totdeauna faci fabrica după produs. Clientul îți cumpărăprodusul, nu fabrica. Orice investiție faci în fabrică trebuiesă aibă variante de modificare. Ar mai fi de spus că îngama aceasta de sisteme de transport nu facem numaibenzile, ci tot ceea ce este legat de sistemul de trans-portat paleți: stații de întoarcere, de rotire, depozitare apaleților, treceri dintr-o parte în cealaltă, pe curele, pe rolesau pe lanțuri. Vorbim de la sisteme simple, carefuncționează prin cădere, unde te ajută fizica pământului,până la sisteme full automatizate, dirijate de calculator,cu condiționări etc.

Am crescut constant cu producția de sisteme trans-portoare, aproximativ cu 10-15 procente anual, așa că întrei ani, am ajuns, cum spuneam, la o cotă de 40 la sutădin ponderea totală a activității.

Rep.: Ați intrat și pe piața internă?Hermann Johann: Am început să lucrăm și în Româniapentru câțiva clienți pe care îi aveam din zona mașinilorde cusut și care știau ce lucruri de calitate putem face.Au aflat că facem producție și în domeniul sistemelortransportoare și au decis să lucreze cu noi. Ei știu că sun-tem cei care le pot oferi produse de calitate, cu piesestandard, termen de livrare scurt și durată de funcționarefoarte bună. Deci suntem deschiși și la colaborări pe piațainternă. Avem în lucru două proiecte mari la două fabricicare se extind și, sigur, vor apărea multe altele.

A consemnat Florin Marcel SANDOR

Hermann Johann, administratorul şi managerul firmei Dürkopp Adler România, unuldintre cei mai importanţi producători de maşini de cusut din lume, ne-a oferit detaliidespre evoluţia fabricii de la Sângeorgiu de Mureş. Ultimii ani au adus o noutate impor-tantă în zona de producție pentru Dürkopp Adler România: sistemele transportoare.

Precizia Dürkopp Adler și în sistemele transportoare

S.C. DÜRKOPP ADLER S.R.L.Sângeorgiu de Mureşstr. Agricultorilor 1107 Bjud. Mureş, RomâniaTelefon: +40-(0)265-208.300Fax: +40-(0)[email protected]@duerkopp-adler.ro

13

ZIUA GERMANIEI

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

Directorul Semtest BVN Sângeorgiu de Mureș, MirceaRoman, s-a arătat mulțumit de dialogul avut cu crescă-torii de bovine participanți la cea de-a 12-a ediție a “Pa-radei taurilor.” „Ediția din acest an a fost una obișnuită,în care am încercat să continuăm dialogul cu crescătoriiasupra strategiei pe care am avut-o până în prezent șiasupra a cea ce așteaptă de la noi în viitor. Am prezentatcam o treime din efectivul nostru de tauri, din rasele pecare le avem, Holstein, Angus, Charolaise, Fleckvieh,Pinzgau”, a subliniat Mircea Roman.Directorul BVN, Johannes Aumann, a accentuat impor-tanța activității de la Semtest BVN Sângeorgiu deMureș, precum și a implicării politicului în crearea defacilități pentru o piață de desfacere care să acoperetoate nevoile crescătorilor autohtoni de bovine. “Și noine bucurăm, reprezentanții din Germania ai Semtest,că suntem prezenți la această manifestare și ne bu-curăm că județul Mureș a reușit să aducă oameni atâtde valoroși la această paradă. Ameliorarea și creștereataurilor este o activitate pe care ne dorim să o ex-ploatăm și să aducă în timp rezultate. Un rol deosebitîn acest sens îl are și partea politică, care poate să ajuteca acestă genetică să ajungă în fermele dumneavoastră.Am un sfat pentru crescători, nu economisiți cinci leiatunci când vine vorba despre o doză pentru că aceșticinci lei s-ar putea să vă aducă o valoare mai mare îngenerația viitoare. Există cercetări ample care demon-strează acest aspect”, a afirmat Johannes Aumann.Totodată, directorul BVN a mulțumit fermierilorprezenți pentru fidelitatea cu care se aprovizionează cumaterial seminal de la Semtest BVN Sângeorgiu deMureș.

Achim Irimescu, încântat de Semtest BVNPrezent la manifestare, Achim Irimescu, secretar de statîn cadrul Ministerului Agriculturii, s-a declarat impre-sionat de profesionalismul “made in Germania” întâlnitla Semtest BVN Sângeorgiu de Mureș. “Apreciezparteneriatul Semtest cu partea germană, care oferă ogaranție pentru ceea ce cumpără clienții că produsele

sunt de cea mai bună calitate.Trebuie să conștientizămcu toții că fără performanță și fără calitate nu se maipoate face agricultură și acestea sunt singurele certitu-dini pentru eficiență și competivitate pe piața euro-peană unde nu ne confruntăm doar cu producătoriidin satul vecin ci cu producătorii din țările vecine”, aafirmat Achim Irimescu.

Schimb de ștafetăAcționariatul companiei Semtest BVN Sângeorgiu deMureș l-a felicitat la eveniment pe directorul MirceaRoman cu ocazia pensionării și a anunțat oficial numelesuccesorului acestuia, Valer Siceanu, care va prelua nouafuncție începând cu data de 1 ianuarie 2013. DirectorulBVN, Johannes Aumann, și-a exprimat încrederea cănoul director va continua munca începută de MirceaRoman, astfel încât Semtest BVN să rămână companianumărul unu din România în ceea ce privește repro-ducția bovinelor. Vizibil emoționat, Mircea Roman a transmis mult suc-ces viitorului director al Semtest BVN Sângeorgiu deMureș, companie salvată miraculos de la faliment șitransformată în numărul unu pe plan național. “Predauștafeta în 31 decembrie 2013. Gândurile mele sunt celebune, noi am preluat un Semtest în stare de falimentîn 1999 și într-un an și jumătate a fost un Semtest curecunoaștere din partea comunității europene. Sper căei, pentru că până la urmă e treaba echipei noi carepreia Semtestul să știe că nu poți rezista în teribila con-curență națională și internațională decât dacă oferi ca -litate, seriozitate, siguranță în afacere, elementeimportante pentru a înregistra succesul atât de multdorit” a spus Mircea Roman.

Alex TOTH

Despre Semtest BVNSemtest BVN este o societate pe acţiuni, cu capitalgerman, care are ca scop asigurarea reproducţiei labovine şi suine prin însămânţare artificială şi de aintensifica procesul de ameliorare a efectivelor deanimale. Înfiinţat în anul 1963 ca şi întreprindere destat, din anul 1999 devine societate pe acţiuni. Aso-ciaţia de Însămânţări Artificiale - BesamungsvereinNeustadt a. d. Aisch e V, Germania - este acţionarulmajoritar .În anul 2002 unitatea a fost autorizată pentru ex-port de material seminal congelat de taur în Uni-unea Europeană.caseta

Domenii de activitate• Producerea şi difuzarea de material seminal con-gelat de taur• Comercializarea de material seminal de bivol• Producerea şi difuzarea de material seminal devieri• Biotehnologii de reproducţie şi transfer de embrioni• Export de material seminal de taur• Formare profesională a operatorilor de I. A. şi afermierilor• Management agricol şi consultanţă în ferme

SC Semtest-BVN SAStr. Tofalău, Nr. 677547530 Sângeorgiu de MureşROMÂNIATel: +40 (265) 318 913Fax:+40 (265) 319 003E-mail: [email protected]

Câteva sute de participanți au ad-mirat sâmbătă, 6 octombrie, cele50 de exemplare care au defilat lacea de-a 12-a ediție a „Paradeitaurilor”, eveniment organizat înincinta Semtest BVN Sângeorgiude Mureș, lider național pe piațaproducerii de material seminalpentru reproducția bovinelor.Semtest BVN este una dintre in-vestițiile germane de succes dinRomânia.

Genetică de top la Semtest BVN

Este vorba dspre un alt concept de promovare a va -lorilor nemţeşti, dar şi a afacerilor derulate la noi decătre firme germane sau firme cu management filo-german. Festivalul a oferit şansa participanţilor de aintra în contact cu economia şi cultura germană, darîn primul rând a fost o oportunitate de networking,pentru cei interesaţi. Pentru câteva zile, pe străzile dincentrul Clujului s-a auzit muzică tradiţională germană,au fost proiectate filme tematice sau au avut loc mini-cursuri de limba germană, organizate de Centrul Cul-tural German din Cluj. De asemenea, au fostprezentate liniile de studiu germane de la Universi-tatea Tehnică şi de la Universitatea Babeş-Bolyai. Nuîn ultimul rând, companiile implicate în acest festivalşi-au prezentat clujenilor realizările de până acum. Înultima zi a festivalului a avut loc,în premieră în Româ-nia, o slujbă ecumenică catolic-evanghelică, pe scenadin cortul amplasat în Piaţa Unirii din Cluj.

Ce înseamnă DWNT?Organizatorul evenimentului a fost Clubul Oamenilorde Afaceri de Limbă Germană din Transilvania deNord, prescurtat în germană DWNT. Din această or-

ganizaţie fac parte 77 de companii, mai mici sau maimari, toate având un numitor comun. „Scopul nostrueste să oferim o platformă de networking acestorfirme, pentru care singurul criteriu a fost să aibă mem-bri vorbitori de limba germană. Ideea noastră a fostaceea nu de a face notă discordantă, de a ne separasau diferenţia, ci să ajutăm la integrarea în mediul deafaceri din România”, a declarat pentru TransilvaniaBusiness Ludger ol, preşedintele DWNT. El a pecizatcă în România există, în total, şapte cluburi ale oame-nilor de afaceri germani, la Satu Mare, Arad, Timişoara,Cluj, Braşov, Sibiu şi Bacău. Membrii clubului DWNTse întâlnesc lunar, în reuniuni la care un referent le vor-beşte pe o anumită temă dată. În plus, site-ul organi-zaţiei găduieşte şi un forum intern, prin care membriiîşi pot împărtăşi reciproc experienţele pozitive saunegative în ceea ce priveşte mediul de afaceri dinRomânia. „Nu organizaţia în sine e importantă, ci esteimportant ca membrii săi să aibă un avantaj de peurma ei”, spune cu modestie Ludger ol. DWNT afost înfiinţat acum trei ani, însă doar în ultimul an aavut o creştere a numărului de membri cu 50%. „Acestlucru demonstrează că există nevoia de comunitate,nu doar pentru afaceri, ci şi în alte scopuri, cum ar ficele personale”, mai spune fondatorul organizaţiei,care este sigur că după încheierea festivalului numărulmembrilor clubului va creşte, când companiile îşi vorda seama de avantajele oferite de apartenenţa laacesta.

Implicare în comunitateClubul Oamenilor de Afaceri de Limbă Germană dinTransilvania de Nord a organizat pentru prima dată în2010 recepţia de Anul Nou, eveniment care a strâns

aproximativ 200 de participanţi din mediul economic,din lumea politică, din administraţie şi din educaţie.De asemenea, a mai organizat anul acesta şi SommerFest, eveniment axat pe divertisment. Însă oamenii deafaceri germani au simţit nevoia şi unui festival dedicatecomoniei. Atfel a luat naştere ideea evenimentuluicare a avut loc la început de octombrie la Cluj. Printremembrii DWNT se află companii precum Eckerle, EBS,Dekra, Reif, Tesa sau Scnet care au pus umărul împre-ună cu celelalte firme membre la organizarea Festival-ului Economiei Germane.

Ana Florescu

Festivalul de Toamnă al Economiei GermaneÎn timp ce unele oraşe din România au decis să organizeze petreceri cubere şi cârnaţi după modelul german al Oktoberfest, oamenii de afacerivorbitori de limbă germană din Transilvania au organizat la Cluj, în 5-7octombrie, Festivalul de Toamnă al Economiei Germane.

Invitaţi de seamă la FestivalulEconomiei GermanePrintre invitaţii la evenimentul de la Cluj s-a aflatconsulul general german omas Gerlach, deputatulOvidiu Gant, care reprezintă minoritatea germanăîn Parlamentul României, Sebastian Mety, preşedin-tele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Ger-mane sau prof. dr. ing. Marcel Popa (UTCN).

„Vrăjit” de RomâniaPreşedintele Clubului Oamenilor de Afaceri deLimbă Germană din Transilvania de Nord, Ludgerol, a venit în România în 2004, o dată cu investiţiaEckerle, pentru care firma sa, Lupp, înfiinţată la noicu această ocazie, a făcut proiectarea clădirilor. Estecăsătorit, are trei copii şi o afacere pe care o dezvoltăîn continuare în România, unde a decis să se mute.Pentru o mai bună „adaptare la mediu”, omul deafaceri german a învăţat limba română.

14

ZIUA GERMANIEI

În 1994, la Arad, Dietmar Alker, fost consultant GTZ laCamera de Comerț, Industrie și Agricultură Arad, a avutinițiativa de a înființa Asociația economică româno-ger-mană Arad DRW. La început, Asociația s-a implicat maimult în programe de binefacere și de tineret. După ceeconomia s-a dezvoltat și s-a diversificat, au apărut zoneleindustriale, tot mai mulți oameni de afaceri din Germaniaau venit să investească în România și a crescut interesulfirmelor germane pentru Arad. Atunci, membrii Asoci-ației au organizat întâlniri ale investitorilor germani cureprezentanți ai unor instituții publice și cu politicieni lo-cali, pentru a exista o informare corectă despre situațiaeconomică a României și despre legislația în domeniu.

Manfred Engelmann este unul dintre membrii fondatori.El a devenit președinte în 2010 și de atunci Asociația eco-nomică româno-germană Arad DRW a devenit una din-tre prioritățile sale. „De la constituire până astăzi, DRWs-a bucurat întotdeauna de apreciere și considerație de-osebită. S-a bucurat de vizite și întâlniri cu miniștri, am-basadori, consuli și politicieni din țară și străinătate”, adeclarat Manfred Engelmann, președintele Asociațieieconomice româno-germană Arad DRW. Unul dintreoaspeți a fost Klaus Christian Olasz, consulul RepubliciiFederale Germania la Timişoara, care a participat înaceastă vară la întâlnirea Asociaţiei Economice Germano-Române DRW din Arad, cu ocazia aniversării împlinirii a20 de ani de la semnarea tratatului de prietenie germano-română. În cadrul acestui eveniment, participanții au dis-cutat aspecte de natură economică, socială şi deeducaţie, în baza colaborării dintre România şi Germania.

O asociație cu zeci de membri„DRW este o asociație deschisă și pot deveni membriorice firmă sau persoană fizică interesată de legături eco-nomice între România și țările vorbitoare de limba ger-mană, deci inclusiv Austria și Elveția. În momentul de față,în Asociație avem 38 de firme membre”, a declarat Man-fred Engelmann, președintele Asociației economiceromâno-germană Arad DRW. Printre cele mai impor-tante proiecte dezvoltate de către Asociație s-a număratorganizarea Zilelor economice germano-române, care s-a bucurat de o participare deosebită atât în România, câtși în Germania. Asociația s-a implicat de două ori în acți-uni de lobby, atât în Germania, cât și în România, pentrumenținerea Consulatului german de la Timișoara. „Nueste posibil ca acest Consulat să se desființeze. În Banat

sunt mulți investitori germani, dar și etnici germani și estenevoie ca acest Consulat să existe. Ne-am implicat, amfăcut lobby până la cel mai înalt nivel și așa am salvatConsulatul. Ultima noastră acțiune de acest gen a fostchiar anul acesta”, a declarat Manfred Engelmann.

Criza și pasivitatea firmelorgermaneCriza nu a afectat direct Asociația economică româno-germană Arad DRW, dar au existat probleme cauzate decriză. „Până acum, criza economică sau financiară nu aafectat activitatea Asociației, dar nu pot să nu constat to-tuși în ultimele luni o pasivitate a firmelor la activitateanoastră. Firme ca OBI, Selgros, Real, Dachser, Penny, Lidl,Astra-Vagoane, Leoni, ca să numesc numai unele dintreele, nu au participat niciodată la activitățile noastre, deșiau fost invitate de mai multe ori”, a declarat Manfred En-gelmann, președintele Asociației economice româno-ger-mană Arad DRW.

În topul investițiilor străineOamenii de afaceri din Germania care vin în Româniapreferă să investească în zona Banatului. PreşedinteleAsociaţiei Economice, Manfred Engelmann a explicat căîn România sunt 18.500 de firme germano-române saucu capital german, dintre care peste 7.000 funcţioneazăîn vestul ţării. Numai în judeţul Arad sunt 1.200 firme ger-mane. „În vestul României, Germania este numărul unuîntr-un top al investiţiilor străine, după valoarea investiţiei”,a declarat Manfred Engelmann. El a spus că în Germaniapuţini sunt cei care ştiu că, de exemplu, 90% dintr-un au-toturism marca BMW este produs în România. Asociaţia Economică Germano-Română DRW din Arads-a implicat activ în atragerea unor companii aeriene caresă opereze de pe aeroportul din Arad spre Germania,deoarece acest lucru ar facilita investitorilor germani posi-bilitatea de a ajunge mai uşor în Arad. Sunt oameni deafaceri germani extrem de interesaţi de piaţa energeticădin vestul ţării. În baza unor studii efectuate, DRW a con-statat că nord-vestul şi vestul României sunt ideale pentruproducerea energiei solare. Legislaţia există, este cea maibună din Europa în acest domeniu, dar este aplicată greoi.

Sorin Trocan

Înființată în 1994, Asociația economică româno-germană Arad DRW s-a implicat activ în viața economică din vestul României. Acum, are camembri 38 de firme și numărul lor este în continuă creștere.

Arad DRW sprijină investitorii germani din vestul țării

Established in 1994, the Romanian-German Economic Association DRW Arad has been activelyinvolved in the economic life from the west of Romania. Now the company has 38 member com-panies and their number is growing.

Summary

Made in Arad„Cel mai ambițios proiect este organizarea în anul2013 a unui târg „Made in Arad”, împreună cu Camerade Comerț, Industrie și Agricultură Arad și ConsiliulJudețean”, a explicat Manfred Engelmann. AsociaţiaEconomică Germano-Română DRW din Arad alansat inițiat ideea și a intenţionat să organizeze pecont propriu o expoziţie „Made in Arad”. Autorităţilelocale, politicul, toţi şi-au oferit sprijinul, însă numaideclarativ. După doi ani, membrii Asociaţiei încearcăsă găsească soluţii concrete pentru a arăta nu numaiRomâniei, ci şi Europei, că Aradul este una din zoneleunde economia funcţionează bine. „Ne vom străduisă implementăm mai multe proiecte ecologice și deenergie regenerabilă în județul Arad”, a declarat Man-fred Engelmann. Asociația vrea ca în anul 2013 să or-ganizeze o întâlnire a tuturor asociațiilor de acest tip,inclusiv a celor din Ucraina, Moldova și Belarus.

ZIUA GERMANIEI

16

ZIUA GERMANIEI

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro 17

Rep: Care sunt principalele servicii pe care le oferăfirma WESSLING ?Ioan Haşegan: Aş începe cu grupul WESSLING din careface parte şi WESSLING România pentru că noi oferim pepiaţa servicilor profesionale aproape tot ce oferă grupulWESSLING. Astfel, oferim servicii de consultanţă şi analizechimice pentru protecţia mediului, pentru securitate şisănătate în muncă, dar şi pentru produse (alimente, cos-metic, furaje,etc.). Pe lângă analizele pentru indicatoriuzuali ai calităţii mediului, noi suntem printre puţinele la -boratoare care putem oferi şi analize complexe ce necesităechipamente sofisticate din punct de vedere tehnic şi oexpertiză superioară a specialiştilor care le operează. Astfel,laboratoarele WESSLING au fost solicitate să execute ana -lizele de Dioxine pentru problemele care au fost în Ger-mania cu furajele contaminate. Aceste servicii de analizele putem oferi şi pe piaţa din România. Putem măsuraconţinutul de dioxine şi PCB (substanţe foarte periculoasechiar şi în concentraţii foarte mici) din alimente (ouă,carne, etc.) sau harana pentru animale. Suntem singurullaborator din România acreditat conform cerinţelor Eu-ropene, care oferim aceste analize de Dioxine din emisiileîn aer. Suntem unul dintre puţinele laboratoare din ţarăabilitate de Ministerul Sănătăţii pentru analizele complexede indicatori ai calităţii apei potabile. Practic, putem oferitoate cele 50 de analize chimice cerute de Legea apei pota-bile şi de Legea apelor minerale, în condiţile cerute deaceste legi (mă refer aici la limite de măsurare şi la para-metri care demonstrează că analizele sunt de încredere).

Rep.: Ce noutăti aveți în 2012, în privința serviciilor pecare le oferiți?Ioan Haşegan: În primul rând, trebuie să precizez că în2012 Laboratorul din Târgu Mureş a trecut cu succes e -xamenul reacreditării şi a extinderii tipurilor de analize, încondiţiile în care mai multe laboratoare îşi reduc sau re-nunţă să ofere aceste servicii în regim acreditat. Ceea ceînseamnă că nu mai pot demonstra oferirea unor serviciide încredere. Tot în 2012 am venit pe piaţă cu servicii de măsuratorinoxe industrial, adică indicatori de securitate şi sănătate

în muncă. Tot mai mulţi clienţi ne-au solicitat aceste ser-vicii. Astfel, am creat un sector în cadrul laboratorului deaer, care a trecut prin examenele de abilitare ale Minis-terului Sănătăţii. Noi încercăm să oferim clienţilor serviciiabilitate pentru a crea un parteneriat de lungă durată cuclienţii. În 2012 am introdus şi servicile de analize, audit şi consul-tanţă pentru Legionella – bacteria care se instalează în sis-temele de condiţionare a aerului. Aceste servicii vin înspecial către posesorii de sisteme centralizate decondiţionare a aerului (hale de producţie, săli de specta-cole, hoteluri şi restaurante, clădiri de birouri, etc.) Noivenim în sprijnul clienţilor cu oferte complete în lupta cuaceastă bacterie.

Rep.: Care sunt cele mai solicitate servicii de cătrefirmele din România, legate de problematica protecțieimediului ?Ioan Haşegan: Cele mai solicitate servicii de protecţiamediului sunt analizele pentru monitorizarea factorilor demediu (ape, sol, emisii şi imisii, nivelul de zgomot) cerutede autorizaţia de mediu a fiecărui agent economic. De asemenea, avem solicitări de la consultaţii de mediu(firme de renume internaţional, firme naţionale sau per-sonae fizice autorizate) pentru analize în vederea efectuăriiunor studii, bilanţuri de mediu, evaluarea impactului demediu, evaluarea de mediu a unor tranzacţii comercialesau imobiliare. Un sector important este şi zona şantierelor de remedierea siturilor poluate, însă acest sector, în ultima perioadă, astagnat din cauza lipsei de decizie politică. Un alt sector este eliminarea deşeurilor. Aici avem un pa-chet complet de servicii, de la caracterizarea deşeurilor,analize chimice, până la consultanţă în vederea stabiliriiunei soluţii optime de eliminare sau reciclare.

Rep.: Ar fi nevoie de noi reglementări legislative pentruîmbunătățirea activității în domeniul în care activați?Ioan Haşegan: Nu ştiu dacă este nevoie de noi reglemen-tări ci mai degrabă de înţelegerea corectă şi de respectareacelor care există. Avem un obicei “patologic” de a inter-

preta reglementările şi de a ocoli ce e mai important dinreglementări. Aici trebuie să mai lucrăm. Să fim conştienţică aceste reglementări sunt făcute pentru sănătatea noas-tră şi a copiilor noştrii.

Rep.: Ce proiecte aveți pentru perioada care urmează?Ioan Haşegan: Intenţionăm să intrăm pe piaţa serviciloraşa zise “Product Safety”, adică testarea produselor cu carevin în contact alimentele şi produsele (ambalaje). Altfelspus, ce se găseste în ambaje ca şi substanţe periculoaseşi pot să migreze în alimente, băuturi, cosmetic, etc. Avemunele proiecte deja în acest sens.

A consemnat Florin Marcel Șandor

WESSLING România este membrul românal uneia dintre cele mai cunoscute reţele delaboratoare din Europa - WESSLING - cusediul central în Altenberge, Germania.Grupul are o activitate de peste 26 de ani, petrei mari domenii de activitate: analizele demediu, consultanţă de mediu şi analize deproduse şi consultanţă aferente produselor.Grupul are o activitate de aproape 30 de ani,pe trei mari domenii de activitate: analizelede mediu, consultanţa de mediu şi analize deproduse şi consultanţă aferente produselor. WESSLING România și-a început activitateaîn 2003, cu doi angajați. Acum la WESSLINGRomânia lucrează 30 de oameni. Ioan Haşe-gan, directorul general al WESSLING Româ-nia, ne-a oferit detalii.

Exigenţă şi calitate marca Wessling, în protecţia mediului

Aria de activitate a firmei WESSLING România estesituată în zona conceptului QSHE - CALITATE, SE-CURITATE, SĂNĂTATE, MEDIU ÎNCONJURĂTOR.

Zona de expertiză a companiei este:

• recoltare de probe pentru mediul înconjurător• analizele chimice pentru probe de sol, nămol, ape • analize de poluare a aerului (emisii, imisii) • consultanţă – evaluare, bilanţuri, studii – pentrumediu înconjurător• cooperare în cercetarea ştiinţifică

WESSLING RomâniaTârgu Mureş, Mureş, RomâniaStr. Pavel Chinezu nr. 10Tel. +40 265 212 953Fax + 40 265 206 419Mobil +40 742 076 424

18

ZIUA GERMANIEI

Rep.: Ştim că „sângele apă nu se face”, originea ger-mană a pus o amprentă serioasă pe afacerea dvs.,pe viaţa dvs., ce vă vine în minte când auziţi de ce - lebrarea Zilei Germaniei?Erika Hristea: Punctualitatea germană...un om, un cu-vânt..., adică un om care-şi respectă cuvântul dat! (parcăaud cuvintele tatălui meu, de mult plecat dintre noi).Ce aş putea eu, fondatoarea firmei SPI, cu capital româ-nesc 100%, deci un cetăţean român de etnie germană -din păcate, dintre foarte puţinii rămaşi în Cluj, să văspun despre Ziua Germaniei? Ce simt eu când aud decelebrarea ei? În primul rând o mare recunoştintă... Da,mulţumesc Germania că exişti, mulţumesc că eşti lo-comotiva Europei, un model de stabilitate şi dezvoltareeconomică, o sursă de inspiraţie pentru noi toţi, un e -xemplu de seriozitate, spirit de muncă, inteligenţă şiambiţie de a fi pe primul loc...de a fi excelent!Industria germană şi-a spus cuvântul de-a lungul tim-pului în tot ce a însemnat istoria Europei şi a lumii. Ştimcu toţii că în prezent contribuie masiv la făurirea des-tinului comun european şi produsele „Made in Ger-many” sunt din ce în ce mai râvnite şi de utilizatorii dinRomânia!Încă de la înfiinţarea firmei SPI, acum aproape 15 ani,„chemarea” din interiorul meu m-a îndreptat cătreparteneriate care se bazau pe produse din Germaniasau tehnologii provenite din Germania, şi implemen-tate în Germania, Austria, Cehia, Slovacia sau chiarUngaria. Nici acum 15 ani misiunea de a implementatehnologia, calitatea germană pe piaţa din România,nu era o misiune uşoară, dar treptat, pas cu pas,

cărămidă cu cărămidă, am clădit parteneriate extra-ordinare în România, cu români, pentru români,bazându-ne pe această calitate! Azi, nu numai ceipeste 550 de parteneri ai noştri, dar şi câteva sute demii de utilizatori finali „dorm liniştiţi”, au afaceri sigure,au instalaţii şi cămine sigure, alegând CALITATEA ger-mană oferită de noi.Când aud de Germania, nu am cum să nu-mi aduc am-inte în primul rând de parteneriatele directe pe care leavem cu firme din această ţară: fitinguri de cuprufurnizate de firma Viega din Germania (vezi foto n.n.),ţeavă de cupru KME sau Wieland din Germania,panouri solare Ritter Solar, ermosolar, Heckert Solarsau OKU, robinete Oventrop, centrale de la Grupul Vail-lant etc., de o multitudine de produse de nivel mondial,în spatele cărora se află oameni deosebiţi, extraordinari,fără de care parteneriatele nu ar putea exista! „La mulţiani” tuturora pentru că reprezintă Germania!

Rep.: Putem afirma că Transilvania a constituit din-totdeauna o zonă de interes pentru Germania,dovadă fiind influenţa culturală întâlnită la Cluj,Sibiu, Bistriţa, Braşov, Timişoara. În sens invers,produsele şi tehnologiile provenite din Germaniainfluenţează alegerea multora din Romania? E.H.: Calitatea germană este dorită din ce în ce maimult şi în România. Parcă încet, dar sigur, ascultăm dechemarea străbunilor: „nu suntem atât de bogaţi săne cumpărăm lucruri ieftine”. Încet, dar sigur,înţelegem ce înseamnă calitatea, care sunt caracteris-ticile clar măsurabile care stau în spatele ei, care sunt

beneficiile care derivă din acele caracteristici şi ne în-dreptăm către ele. În fond, alegerea este în mâinilenoastre, la îndemâna fiecaruia dintre noi.

Rep.: Totuşi, făcând o paralelă între originea dvs. şistilul de a face afaceri, cărui fapt consideraţi că sedatorează succesul firmei SPI?E.H.: De multe ori mi s-a pus această întrebare. Daroare putem vorbi de succesul SPI în termeni„nemţeşti”, aşa cum măsurăm noi succesul? Cred, to-tuşi, că da. Nu suntem cea mai mare firmă furnizoarede echipamente termo-sanitare din România, nuacesta e ţelul nostru, dar suntem lideri de performanţăpe această piaţă a materialelor pentru instalaţii termo-sanitare. Simplu spus: facem lucrurile care trebuie şicum trebuie, adică suntem eficienţi şi competitivi.

Rep.: Cât de eficienţi?E.H.: Cam de 2,5 ori mai eficienţi decât oricare alt con-curent al nostru din România. Cred că acest lucruînseamnă ceva. Şi pentru că avem exemplul nemţescîn faţa noastră, mai avem mult ca să atingem eficienţafirmelor din Germania, care sunt cam de 10 ori maieficiente în tot ce fac faţă de majoritatea firmelor dinRomânia. Să nu uităm de valorile noastre: calitate lapreţ rezonabil, profesionalism, integritate morală, cin-ste, corectitudine, flexibilitate şi transparenţă. De e -xemplu, SPI niciodată nu va vinde o ţeavă de cuprucu 10-12% mai uşoară, aşa cum face concurenţa noas-tră la ora actuală, declarând o anume calitate şi ca -racteristică dar, în realitate, oferind ceva mult sub acea

Compania Secpral Pro Instalaţii (SPI), fondată şi condusă de Erika Hristea din Cluj, este una dintre celemai dinamice firme din domeniu. Deşi este o industrie dominată de manageri bărbaţi, doamna Hristeaa reuşit să dezvolte o activitate naţională de succes şi datorită originii sale germane.

„Deutsche Punktichkeit... ein Mann, ein Wort...!”

ZIUA GERMANIEI

calitate declarată, făcând, desigur, la scară mare,fraudă, dar în primul rând înşelând clientul.Toate aceste valori ale noastre, bazate pe respect, neasigură că oferim excelenţă în relaţiile cu parteneriinoştri. Garanţiile de 5 ani la panourile solare Ritter-Solar, de 12 ani la panourile ermosolar şi de celpuţin 2-4 ani la multe alte produse importate, neobligă la un înalt grad de profesionalism. La noi promi-siunea se respectă! Sună cam...nemţeste, nu?

Rep.: Unii ar putea gândi că aţi avut noroc. Sepoate vorbi de noroc în dezvoltarea unei afaceriprecum a dvs.?E.H.: Pentru noi şansa, norocul a însemnat mereu o a -titudine pozitivă şi multă muncă. Speranţa nu e ostrategie, acţiunea, da! Dacă ar fi să sintetizez succesul

SPI: 90% muncă (adică transpiraţie) şi 10% şansă, noroc(adică inspiraţie).

Rep.: Ce înseamnă criza pentru dvs? V-a afectat?E.H.: O altă şansă. Da, SPI s-a dezvoltat şi se dezvoltăşi pe timp de criză, anul acesta am deschis încă douănoi puncte de lucru, la Craiova şi la Roman pentru căpiaţa de acolo doreşte calitatea oferită de SPI.

Rep.: Puteţi să ne daţi câteva exemple „nemţeşti”,acum în plină criză?E.H.: Ca să rămânem tot la domeniul de con -strucţii/instalaţii, vedeţi, nemţii construiesc şi pevreme de criză, într-un ritm moderat, dar constant, înultimii ani, pentru că acolo dezvoltatorii imobiliari semulţumesc cu o marjă de câştig de 15-20%, asi -

gurându-şi astfel, în mod constant, piaţa de desfacere,pe când la noi, toţi vor profit de 100-300%, cât mai re-pede. Acolo, dezvoltatorii ţin cont de piaţă, oferă ca -litate în ceea ce dezvoltă şi ţin cont de posibilităţilereale de finanţare a pieţii.Chiar şi în aceste vremuri, elveţienii, nemţii continuăsă investească masiv în modernizarea locuinţelor e -xistente, investind în special în tehnologii ecologice,regenerabile, slab poluante (pompe de căldură,panouri solare, cazane în condensaţie etc.), ştiind căastfel vor economisi bani importanţi la factura de gazeşi curent electric în viitor. Investesc acum, pentru vi-itorul lor şi pentru independenţa lor energetică. De cenu am face şi noi la fel?

Rep.: În acelaşi timp, nu putem să ignorămgreutăţile cu care se confruntă actualmente Româ-nia. Industria construcţiilor înregistrează cea maimare scădere din ultimii 4 ani. Ce ar trebui să facăstatul român pentru a revigora acest domeniu?E.H.: Da, constatăm cu trisţete regresul din industriaconstrucţiilor din România. Din păcate, statul românnu ajută masiv implementarea tehnologiilor verzi,utilizarea energiilor regenerabile, deşi în Europa occi-dentală e o practică uzuală de mulţi ani, iar Româniaare condiţii geografice mai favorabile decât Germa-nia. Ar fi necesare programe naţionale coerente, sim-ple, masive, cu susţinere financiară, de stimulare aimplementării sistemelor de încălzire cu energii ne con -venţionale, dar de calitate, programe care finanţeazărandamentul, eficienţa efectivă a sistemului imple-mentat, adică parametri efectivi produşi, măsuraţi,după exemplul unor ţări cu tradiţie din Uniunea Eu-ropeană sau programe cu energii şi tehnologii slabpoluante, a se vedea (iarăşi) exemplul Germaniei. Nuare nici un rost să finanţăm din bani europeni şi dela bugetul de stat proiecte care peste 2-3 ani vor darateuri şi a căror perfomanţă şi calitate sunt subnivelul standardului european.

Rep.: Ce planuri de viitor aveţi?E.H.: Dorim ca şi în viitor să contribuim la ridicareanivelului calităţii vieţii în România şi a confortului prinfurnizarea de materiale de instalaţii termice şi sanitarede înaltă calitate, bazându-ne pe propria reţea de de-pozite cât şi pe cea a celor 550 de distribuitorilor in-dependenţi din ţară.

A consemnatRada Morar

Adam Müller-Guttenbrunn s-a născut la data de 22octombrie 1852, în comuna arădeană Zăbrani. Acestaa fost un celebru, în epocă, scriitor, romancier și omde cultură șvab, care s-a mutat împreună cu familia laViena. A fost director al Teatrului din Viena și, prin lu-crările sale, a popularizat în lumea culturală germanășvabii bănățeni și locurile natale. După 160 de ani dela nașterea sa, la Frumușeni, la doar șapte kilometri deZăbrani, strănepotul său a inaugurat o investiție demilioane de euro. El a relocat, practic, SC REMAT MGSA în județul Arad. Christian Müller-Guttenbrunn,manager al grupului Müller-Guttenbrunn, a povestitcum bunicul său a înființat în Austria, în urmă cu 58de ani, firma care, după ani de zile, a ajuns una dintrecele mai importante din Europa. În anul 2000, Müller-Guttenbrunn Gruppe – Austria a venit în România șia înființat la Timișoara o firmă de reciclare a deșeurilor.În 2005, a preluat pachetul majoritar de acțiuni alRemat Arad, iar în 2011 s-a decis fuziunea Remat MGcu Müller-Guttenbrunn Recycling. În scurt timp a fostdecisă relocarea firmei din municipiul Arad, la Fru-mușeni. A început construcția noului sediu și au fostaduse utilaje moderne. „Cu susținerea grupului și caurmare a eforturilor de natură fizică, financiară șiemoțională, am reușit să construim această bază și săo dotăm cu toate utilajele necesare pentru o reciclareeficientă”, a declarat Marius Mairovitz, directorulfirmei REMAT MG. Acum, grupul are filiale în Austria,Slovacia, Cehia, România, Liechtenstein și Bulgaria.

Firma care a învins crizaNoua investiție este cu adevărat la standarde eu-ropene și se ridică la câteva milioane de euro. „In-vestiția se măsoară într-o cifră cu șase zerouri. Sperămca prin această investiție să dezvoltăm atât activitateade reciclare a activității noastre, cât și să creăm unpotențial în zonă pentru dezvoltarea unui parc indus-trial și, nu în ultimul rând, sperăm să aducem reciclareala un alt nivel, la mineritul modern, efectiv să ajungemla nivelul de a extrage toate resursele naturale care aufost folosite, bunurile care nu mai sunt utile și să le

reintroducem în circuitul economic. Acesta estescopul nostru principal și sper să reușim să dezvoltămafacerea, pentru că suntem chiar animați de dorințade a face ceva în domeniul acesta, care din punctulmeu de vedere, nu este exploatat la maxim înprezent”, a declarat Marius Mairovitz. Nicolae Băcanu,vicepreședinte al Camerei de Comerț a României șipreședinte al Camerei de Comerț, Industrie și Agricul-tură Arad, spune că existența unei asemenea firmeeste benefică. „Decizia de relocare în afara orașuluieste una salutară. Vă felicit pentru decizia de a investiîn România, de a vă cheltui aici banii. Această realizareeste cu atât mai lăudabilă, cu cât majoritatea firmelordin Arad și-au propus să supraviețuiască, iar dum-neavoastră vă dezvoltați”, a declarat Nicolae Băcanu.

Reciclare modernă la nivel austriacActuala bază beneficiază de o infrastructură core-spunzătoare desfășurării activității de reciclare. Con-strucțiile sunt realizate cu respectarea tuturornormelor de protecție a mediului. „Spații moderne dedepozitare, de sortare și prelucrare a deșeurilor, pre-cum și dotări ce oferă personalitate reprezintă condiți-ile necesare desfășurării activității. Construcția acesteibaze are ca scop principal dezvoltarea și creșterea ac-tivității societății noastre, prin mărirea capacității deprelucrare a deșeurilor, valorificarea la maxim a aces-tora și, bineînțeles, creșterea calității produsului finit,a materiei prime secundare. Beneficiind de acest avan-taj, tehnologia, și conștientizând faptul că ingredientulprincipal al succesului în afaceri este dezvoltarea re-

lației de prietenie cu partenerii noștri, dorim să lărgimcolaborarea cu toți partenerii și să găsim împreunăcalea de a crește împreună afacerea și de a avea unbeneficiu reciproc. Noua noastră bază de reciclaresperăm să ajute la dezvoltarea zonei, nu numai princrearea unor locuri de muncă, ci și prin marcarea star-tului unui viitor parc industrial de zonă, deoarecepotențial există. Realizarea acestei baze reprezintă,practic, materializarea unui vis mai vechi al meu și alcolegilor de grup, de a avea în România o societate cuo capacitate de prelucrare și tratare a deșeurilor, înspecial a metalelor neferoase și deșeurilor electrice șielectronice la nivelul din Austria”, a declarat MariusMairovitz.

Sorin Trocan

Christian Müller-Guttenbrunn,strănepotul scriitorului AdamMüller-Guttenbrunn investeștemilioane de euro la câțiva kilo-metri de localitatea natală a fami-liei sale. Firma SC REMAT MG SAreciclează eficient deșeuri, prin utilizarea unor dotări la standarde europene.

Strănepotul lui Adam Müller-Guttenbrunn investește milioane de euro în România

Dotări performanteActuala bază este dotată cu utilaje moderne, nece-sare în activitatea de reciclare. Printre acestea suntroto-shredder-ul pentru deșeurile electrice și elec-tronice prevăzute cu o stație de sortare cu 18 pos-turi și cu o capacitate de prelucrare de 10 – 15 tonepe oră, shredderul pentru prelucrare prevăzut cuo dublă separație magnetică, stație de sortare cu ocapacitate de 5-6 tone pe oră, o instalație pentruprelucrarea deșeurilor cu o capacitate de douătone sortate pe oră și alte instalații de prelucrare acablurilor de cupru și aluminiu cu o capacitate deo tonă pe oră.

20

AFACERE

Investiţie germană la MediaşDupă numeroase cercetări de piaţă şi discuţii detaliatecu autorităţile locale s-a hotărât deschiderea la Mediaşa unei noi filiale a concernului german Kromberg &Schubert, a doua locaţie din România. În 2005, într-unspaţiu închiriat, o echipă încrezătoare şi bine pregătită,ce a avut alături pentru o bună perioadă de timp atâtsuport german, cât şi pe cel a angajaţilor, Kromberg &Schubert Timişoara a pus bazele a ceea ce astăzi aveasă devină unul dintre cei mai mari şi mai siguri anga-jatori din judeţul Sibiu. Cei aproximativ 600 de angajaţi care confecţionau ca-blaje pentru motoare, antene, uşi, etc au formatechipa de bază, echipa de oameni instruiţi şi capabilicare a ajutat la dezvoltarea şi instruirea ulterioară acelor nou veniţi. Astăzi la Kromberg & Schubert lu-crează peste 2100 de angajaţi Tesa, direct sau indirectproductivi. Perspectivele fiind îmbucurătoare, performanţelecelor de la Mediaş, confirmând aşteptările conduceriidin Germania, în iunie 2006 a fost inaugurat noulsediu Kromberg & Schubert la ieşirea din Mediaşcătre Sibiu. Fabrica nou construită a pus la dispoziţieangajaţilor condiţii de lucru la nivel occidental, o halăcu o capacitate mai mare, cu toate facilităţile, gândită

pentru a permite fluxul mărfurilor de la realizare pânăla verificare, împachetare şi transport. Prin dimensiu-nile pe care le are, şi anume suprafaţa totală de 20.153mp din care 14.761mp aferenţi activităţii de producţie,fabrica se numără printre cele mai mari şi mai mo -derne fabrici din judeţul Sibiu. Din 2005 şi până acum fabrica a trecut prin faza derump-up şi stabilizare pentru clientul Audi, pentru cadin 2010 să reia aceleaşi etape şi pentru clientul nouvenit – Volkswagen, atât pentru Golf, cât şi pentruAmarok.

Proceduri germaneCu o istorie de peste 100 de ani în industria automo-tive Kromberg & Schubert se defineşte astăzi printradiţie şi experienţă, prin expertiză şi inovaţie. Astfel,cunoscute fiind ordinea şi rigurozitatea germană, erafiresc ca şi la Mediaş să fie implementate aceleaşi re -guli, norme şi proceduri care funcţionează în tot con-cernul. Numeroasele audit-uri interne venite la Mediaşau avut ca rezultat alinierea Kroschu Mediaş la ce -rinţele concernului german. Recomandările şi pro -punerile primite de fiecare dată au dus la performanţaangajaţilor, la imbunătăţirea şi perfecţionarea proce-selor tehnologice. Astfel, un client atât de renumit şi

riguros precum Audi a produs şi produce cablaje laMediaş pentru maşinile sale. Toate filialele Kroschu având aceeaşi structură internă,organizare şi norme metodologice pot beneficia de su-port din oricare altă locaţie Kromberg & Schubert. An-gajaţii de la Mediaş au fost până acum în interes deserviciu plecaţi în Brazilia, Tunisia, China, Botswana. Aiciau implementat normele de lucru pe care le cunosc atâtde bine, au ajutat la dezvoltarea unor procese sau la pro-ducerea efectivă a unor cablaje.

Calitate superioarăPolitica privind calitatea în cadrul companieiKromberg & Schubert Mediaş este o parte compo-nentă a strategiei întreprinderii, care conţine satisfacţiaclienţilor, a angajaţilor şi reponsabilitatea socială.Scopul este de a conduce compania la bune rezultateeconomice şi performanţă. Certificările DQS ISO/TS 16949, ISO 9001/2001 şi ceade mediu ISO 14001 garantează calitatea cablajelorproduse la Mediaş, dar şi grija permanentă a Kromberg& Schubert pentru mediul înconjurător.

Kromberg & Schubert în Centrul României Kromberg & Schubert Mediaş este una dintre investiţiile germane de succes din Tran-silvania. Deschisă în 2005 fabrica de producţie de la Mediaş a produs cablaje autopentru renumite firme producătoare de maşini. Astfel, Audi A4 sau Cabrio, VW Golfsau Amarok au fost echipate de-a lungul timpului cu cablaje de motor sau integraleproduse la Mediaş. Tot în 2005 concernul german a inaugurat şi Centrul de Cercetare şi Dezvoltare de laSibiu, gândit să dezvolte produse pentru industria auto: module mecatronice, cablajeelectrice şi componente din plastic. Ceea ce se dezvoltă aici se produce în diferite lo-caţii Kromberg & Schubert din întreaga lume. Şi pentru că performanţa şi seriozitatea celor din Mediaş şi Sibiu sunt recunoscute şiapreciate, conducerea din Germania a decis ca în 2011 să deschidă în Sibiu şi Centrulde Performanţă IT. Inginerii de aici oferă suport în domeniul IT tuturor filialelorKroschu.

22

ZIUA GERMANIEI

Centrul de Cercetare-Dezvoltare Sibiu Istoria Centrului începe în 2005, când, după o analizăcomparată a condiţiilor socio-economice din maimulte locaţii transilvane, a fost ales Sibiul pentru a figazda Centrului. Conducerea concernului Kromberg& Schubert a apreciat ca un atu important existenţaunui corp ingineresc performant, vorbitor de limbagermană.

Relaţiile cu partenerii germaniDezvoltarea proiectelor se face în colaborare cu lo-caţiile partenere din divizia de cercetare-dezvoltare aconcernului situate în Bavaria (germană Bayern),Baden-Wuerttemberg şi Saxonia Inferioară (germanăNiedersachsen).Relaţiile profesionale solide dezvoltate în timpultraining-urilor şi a lucrului în proiecte între colegiigermani şi români au primit şi o dimensiune perso -nală, mulţi dintre ei devenind prieteni. Colegii au în-văţat să îşi respecte istoria şi să aprecieze realizărilepopoarelor din care provin.

Dezvoltare pentru autoturisme germaneProdusele dezvoltate la Sibiu sunt numai pentruOEM - constructori de autovehicule germani :Audi, BMW, Daimler şi Volkswagen. Câtevaproiecte aflate în dezvoltare sunt: Audi A4 Mo-toare, BMW Mini Countryman, Daimler AMG SLS,VW Tiguan şi Amarok.În dezvoltarea produselor se utilizează numai pro-grame CAD şi biblioteci de componente aprobatede OEM.

Proiectele furnizate respectă cu rigurozitate normeleclientului german. Pentru aceasta inginerii aplică pro-ceduri specifice în procesul de dezvoltare, de verificareşi de predare a datelor de proiect.Prima echipă de ingineri a început cu dezvoltareaunui modul de comandă mecatronic pentru moto-cicletele BMW. Noutatea constă în aplicarea uneitehnologii inovative de realizare a produsului prin

încorporarea circuitului electric în structura supor-tului de plastic. A urmat formarea altor echipe di-recţionate către dezvoltarea de sisteme electricepentru autovehicule – cablaje electrice. Varietateaproduselor este considerabilă, plecând de la pro-duse simple (cablaje pentru uşi sau bara de pro-tecţie) ajungând la cablaje integrate pentruautovehicule (vezi imagine alaturată).

ConcluziiAtât Kromberg & Schubert Mediaş, cât şi Sibiu, suntdovada clară a unui plan german de succes, a unei in-vestiţii germane într-o zonă cu potenţial uman, logisticşi financiar. Ne dorim ca aceste zile de sărbătoare naţionale – ‘3 Octombrie - ziua Germaniei’ şi ‘1 Decembrie -ziua României’ să fie momente în care să ne luămrăgazul de a trece în revistă succesele obţinute înparteneriatul româno-german şi să ne pregătim îm-preună pentru proiectele complexe care neaşteaptă în viitor.

Kromberg & Schubert is one of the successfulGerman investments in Transylvania. Openedin 2005, the production plant from Mediaş hasproduced car wiring for well-known car-man-ufacturing companies. e Design Centrefrom Sibiu develops a wide range of productsfor automotive industry for the entire Kroschucompany.

Summary

23

ZIUA GERMANIEI

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

În urmă cu două decenii, turismul în Transilvania erareprezentat de hoteluri tipic comuniste, cu mobiliervechi, cu instalaţii într-o stare jalnică, mâncare proastăşi cu angajaţi oţărâţi. Însă, de câţiva ani, Transilvaniaare o imagine total schimbată. Mulţi britanici, ger-mani, olandezi şi scandinavi văd Transilvania drept unadevărat colţ de paradis. Iar această imagine este ali-mentată de entuziasmul cu care aristocraţi precumPrinţul Charles al Ţării Galilor, moştenitorul coroaneiRegatului Unit al Marii Britanii, marchiza Tracy deWorchester ori Indrei Raţiu promovează Transilvania.Însă, dincolo de aceştia, există un număr tot mai marede oameni care contribuie la diversificarea moduluide a face turism în această zonă. Un astfel de exemplueste Wilhelm Dietrich care a creat parcul zoo „Moarade vânt” din Sălicea, devenit un brand reputat şi cares-a transformat într-o afacere al cărei succes a depăşitcele mai optimiste previziuni ale iniţiatorului.

Un colţ de raiUn sătuc de la marginea Clujului, ascuns printredealurile domoale şi care se află la liziera Pădurii

Făgetului, ascunde un adevărat miracol turistic. Estevorba de satul Sălicea, din comuna Ciurila, care adă-posteşte o adevărată colonie de saşi, germani şi aus-trieci. Dacă un austriac pasionat de cai şi de tradiţiia construit o serie de case realizate în stil tradiţionalardelenesc şi acoperite cu stuf, precum şi o fermă decreştere a cailor de rasă, un sas ardelean, născut peValea Hârtibaciului, în judeţul Sibiu şi educat laSighişoara, în judeţul Mureş, a construit un parc zoo.Wilhelm Dietrich spune că este vorba de o investiţieaparte, pentru că ne referim, de fapt, la un parc de“mângâiat animale”, după cum se exprimă plasticomul de afaceri german revenit în România plin deentuziasm şi cu o hotărâre care învins toate piedicileridicate de birocraţia românească. Totul a începutacum aproape patru ani, când Wilhelm Dietrich adecis să îşi construiască o pensiune, iar o jumătatede an a căutat locul potrivit. După ce a început afa -cerea, pe un teren viran şi pe care nu exista nici unfel de utilitate, nu avea nici măcar un drum decentde acces, zona a prins avânt şi a început să se dez-volte rapid. De curând, au apărut aici alte două afa -ceri cu capital german. Este vorba despre un teren

de minigolf pentru copii, în vecinătatea căruia existăşi numeroase alte aparate de sport destinate celormici, care au ocazia să facă mişcare după ce se joacăcu animalele din parcul zoo, precum şi un parc derulote care pot fi închiriate.

Prima dragosteWilhelm Dietrich spune că, de fapt, nu a rupt legă-turile cu România nici în perioada în care era stabilitîn Germania. "Eu tot timpul am avut afaceri cu Româ-nia, pentru că am avut o firmă de transport. Aduceamoameni, aduceam colete... Şi aşa, după 23 de ani, mi-am regăsit în Cluj, marea dragoste din tinereţe. Ea eradivorţată, am divorţat şi eu şi m-am stabilit la Cluj,unde trăim împreună", povesteşte sasul clujean. Spiritîntreprinzător, Wilhelm Dietrich s-a gândit să îşi con-struiască o pensiune mai deosebită. Printr-o agenţieimobiliară şi-a cumpărat atunci primii 2,5 ha, unde in-tenţiona să îşi ridice pensiunea, la care dorea să adaugeo atracţie mai aparte pentru clienţi. “Toţi au piscine,computer, internet, aparate de fitness. Eu m-am gânditla câteva animale pe care să le hrănească direct turiştii”.

Turism german în SăliceaUnul dintre cei mai serioşi oameni de afaceri germani din Cluj,Wilhelm Dietrich, a creat o afacere inedită, care a iniţiat unnou model de business în turism. În acest demers, el este ajutatde asociaţii săi, Adrian Romanul şi Marius Ciurchea.

"Eu tot timpul am avut afacericu România, pentru că amavut o firmă de transport.Aduceam oameni, aduceamcolete... Şi aşa, după 23 de ani,mi-am regăsit în Cluj, mareadragoste din tinereţe. Ea eradivorţată, am divorţat şi eu şim-am stabilit la Cluj, undetrăim împreună"

Wilhelm Dietrich

One of the most serious German businessmen inCluj, Wilhelm Dietrich, has created a uniquebusiness that started a new business model intourism. In doing so, he is being helped by his as-sociates, Adrian Romanul and Marius Ciurchea.

Summary

24

ZIUA GERMANIEI

Concret, el ar fi vrut să ridice o moară de vânt în stilolandez, înaltă de 20 de metri, iar parcul zoo ar fiurmat să fie o activitate complementară. Însă nu areuşit să obţină avizul necesar de la OrdinulArhitecţilor din România, care i-a comunicat căaceastă moară nu s-ar încadra în arhitectura zonală."Care arhitectură zonală? Aici nu era nimic construitcând am început eu...", ridică din umeri, nedumerit,Wilhelm Dietrich. Cum fără avizul OrdinuluiArhitecţilor nu putea primi fondurile necesare, el adecis să amâne realizarea acestui proiect, pe careacum ar vrea să îl pună în practică pe banii săi. Wil-helm Dietrich este nepotul unui morar şi a copilăritîntr-o moară din Transilvania, aşa că ideea construirii

morii de vânt ar fi ca un soi de căutare a rădăcinilorsale. El spune că a ales să investească în Sălicea pentrucă dintotdeauna i-a plăcut această zonă. "Am începutsă caut din 2008, dar preţurile erau mult prea mari,criza era abia la început", spune sasul întors în Tran-silvania. Apoi, Wilhelm Dietrich a primit o ofertă denerefuzat, din partea unei agenţii imobiliare, care i-agăsit o suprafaţă de teren suficient de mare, la un preţfoarte bun. Aşa că a decis să cumpere rapid parcelade teren şi să înceapă munca. Din cauza dificultăţii dea obţine bani pentru construirea pensiunii, el a pornit

cu parcul de animale. Ideea i-a venit în contextul încare a stat 20 de ani în Germania şi alte ţări europeneunde, omul de afaceri german a şi văzut modelul cumicul parc zoo lângă spaţiile de cazare. În străinătate,de obicei, astfel de pensiuni au parcuri cu cerbi,căprioare, iepuri, care sunt deliciul copiilor, pentru căau ocazia să mângâie şi să hrănească animalele.

Început dificil"În primăvara lui 2009 am început să tăiem spinii şi...frunză la câini", râde cu poftă Wilhelm Dietrich. Îm-preună cu un angajat, a demarat şi amenajareaprimelor ţarcuri. La început, erau animale uşor de

găsit, precum iepuraşi, găini ori fazani. Wilhelm Di-etrich era în fiecare duminică prezent la târgurile deanimale, ca să îşi găsească "chiriaşi" pentru parcul săuzoo. "Era greu, nici o raţă nu aveai de unde săcumperi", rememorează începutul. Atunci, s-a gânditsă achiziţioneze cerbi lopătari din Germania. Estevorba de 14 exemplare, care au fost cumpărate dinzona Berlinului. În prezent, parcul zoo are 36 de ex-emplare şi Wilhelm Dietrich vrea să crească efec-tivele de cerbi lopătari, ca să poată să vândă apoidintre aceştia şi altor doritori.

Celebritate localăÎn anul 2010, Wilhelm Dietrich a organizat o petre-cere la care au participat mai mulţi oameni de afa -ceri germani, cu care este coleg în Clubul Oamenilorde Afaceri de Limbă Germană din Transilvania deNord, apoi vestea despre ineditul parcului zoo s-arăspândit fulgerător, pentru că participanţii la petre-cere au început să relateze cu entuziasm şi prietenilorlor. A urmat o perioadă în care clujenii au început săfacă donaţii în animale parcului zoo. Au adus peruşi,broaşte ţestoase, iepuraşi ori porcuşori de Guineea.În prezent, în parcul zoo se află 40 de specii de ani-male, inclusiv unele mai puţin întâlnite în România,cum ar fi muflonii ori lamele andine. Iar numărultotal al animalelor a ajuns la circa 300, după ce iepu-raşii au scăpat din ţarcul lor şi s-au înmulţit în inte-riorul parcului. Oricum, iepuraşii rămân cele maiîndrăgite animale. Iar cifrele afacerii au crescut pro-porţional cu celebritatea tot mai mare a parculuizoo. Dacă în anul 2011, 40.000 de vizitatori au intratpe porţile parcului, în acest an, deja, numărul vizita-torilor este mai mare. Unul dintre lucrurile care de-osebeşte parcul zoo de grădinile zoologice clasiceeste faptul că, în preţul biletului de intrare, este in-clusă şi o găletuşă cu hrană pentru animale, în aşa felîncât copiii crescuţi în oraş au posibilitatea să înveţesă hrănească iepuraşii sau căprioarele împrietenindu-se cu ele.

Claudiu Pădurean

200.000 de euro este valoarea investiţiei în amenajarea Parcului zoo “Moara de vânt” din Sălicea

40.000 de vizitatori au intrat pe porţile parcului în 2011

Planuri de viitorPlin de energie, Wilhelm Dietrich nu vrea să seoprească aici. El doreşte să scrie o nouă cerere de fi-nanţare şi să amenajeze mica pensiune pe care ovisează de atâta vreme. Printre altele, această pen-siune va fi alimentată cu curent electric produs deeoliene şi de panouri fotovoltaice, astfel că nu-meroşii turişti care vin din afara Clujului vor aveaunde să îşi petreacă noaptea. Şi asta pentru că mulţidintre vizitatori vin de la mare distanţă. Unii vin cumaşinile din Maramureş, din Sălaj, din Mureş, iar alţiichiar de peste graniţă. Amenajarea spaţiilor decazare i-ar permite lui Wilhelm Dietrich să ofereoaspeţilor săi week-end-uri prelungite, care săreprezinte sejururi memorabile pentru vizitatori.Până atunci însă, el diversifică tot mai mult serviciileoferite. În fiecare sfârşit de săptămână, turiştii potservi masa în incinta parcului. Iar copiii care viziteazăparcul zoo din Sălicea au mai multe posibilităţi dea se distra. Pe lângă împrietenirea cu animalele, eiau posibilitatea să se plimbe cu un trenuleţ adusspecial din Germania. O altă posibilitate este călăriape poneii din parc, foarte blânzi şi foarte prietenoşicu copiii. De asemenea, Wilhelm Dietrich doreştesă deschidă o linie specială de transport din centrulClujului către Parcul zoo de la Sălicea, cu ajutorulcăreia să poată ajunge acolo şi cei care nu au maşini.“Ar fi o linie de transport pentru bunici, pentru caaceştia să îşi poată lua nepoţii şi să vină la Sălicea, întimp ce părinţii sunt la serviciu. Aici este aer curat,natură, iar vara este mult mai răcoare decât în par-curile din oraş”, spune Wilhelm Dietrich.

25www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

ZIUA GERMANIEI

26

ZIUA GERMANIEI

Încă din anul 2001, o echipă de tineri profesionişti a de-marat primele importuri de vopsele, a reprezentat cusucces compania în piaţă dar şi la târguri renumite şi şi-a construit un renume datorită seriozităţii echipei, ser-viciilor profesionale, dar mai ales a produselor decalitate oferite clienţilor. În acest moment, companiaDAW BENŢA România îşi comercializează produseleprin mai multe canale de distribuţie: distribuţia de lacuri,vopsele, material pentru finisaj şi termoizolaţii sub bran-durile CAPAROL, CAPATECT şi DISBON prin partenerila nivel naţionali şi Showroom-uri Caparol deschise îm-preună cu aceştia; vânzarea prin reprezentanţele proprii(Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Focşani, Cluj, Mureş), careasigură reprezentarea regională a companiei şi infor-marea asupra proiectelor de construcţii din zonă, vân-zarea gamei ALPINA prin reţelele de bricolaj careînsumează în prezent 70 de magazine (Hornbach, Bau-max, Bricostore, OBI, Leroy Merlin, Praktiker) şi exportcătre Republica Moldova şi Bulgaria.

Continuarea investițiilorDupă 11 ani de prezenţă activă, în ciuda condiţiilor eco-nomice nefavorabile care au afectat semnificativ producă-torii de material de finisaj, compania DAW BENŢA Româniaa decis continuarea planurilor de dezvoltare amânate odatăcu începutul perioadei de recesiune economică. Astfel, odată cu accesarea unei linii de finanţare din Fon-duri Europene, în valoare totală de 813.153E, compania

intenţionează să aloce suplimentar peste 3 mil E pentruun proiect complex care însumează creşterea capacităţiide producţie la vopsele, creşterea capacităţii de stocarea materiilor prime şi semifabricatelor, optimizarea pro-ducţiei şi colorării produselor, precum şi optimizareatimpilor de lucru în producţie. Demararea proiectuluieste planificată pentru anul 2012, cu finalizare până la fi-nalul lui 2013; compania a fost selectată pentru acor-darea finanţării alături de alte 36 de firme, în urma unuipunctaj prestabilit şi al fondului total alocat acestuiproiect în cadrul Programului Operaţional Sectorial„Creşterea Competitivităţii Economice”.“Conceptul de Showroom, lansat ca o noutate în piaţă,în anul 2001, a fost dezvoltat în anul 2011 într-un spaţiumultifuncţional, unde clientul primeşte o gamă mailargă de servicii. O prioritate pentru companie în anul2012 este continuarea proiectelor de dezvoltare a con-ceptului CAPAROL Center şi CAPAROL Expert împre-ună cu partenerii din reţeaua de distribuţie. În plus, ne bucurăm să remarcăm o specializare a pieţeimaterialelor de finisaj, care permite ca soluţiile CA-PAROL pentru segmentul industrial (de la vopsele spe-ciale pentru industrie, tapete sau vopsele pentru spitale

și soluţii complete pentru amenajarea halelor de pro-ducţie) să fie solicitate la proiecte importante din Româ-nia, precum: Hala de producţie Boromir, (Sibiu, pardoseliepoxidice), Hală de producţie Romcab, (Mureş, vopsi-torii interioare), Fabrica Steinel (Câmpulung, Argeş, par-doseli epoxidice), Stadionul Cluj Arena, termoizolaţii şivopsitorii), Clinica de Oncologie (Brașov, vopsitorii spe-ciale şi termoizolaţii) etc”, a declarat Simona Mărginean,director de marketing la DAW BENŢA. “Condiţiile dificile din mediul extern din ultimele luni nuau fost de natură să dea încredere în mediul economicdin România; practic, criza politică şi influenţele saleasupra cursului principalelor valute au atras după elecreşteri ale preţurilor la materiile prime care se reflectăşi în preţurile de vânzare ale produselor. În plus, încre -derea scăzută a investitorilor poate duce la stopareaproiectelor sau la încercarea de reducere a cheltuielilorprin alegerea unor materiale de calitate mai redusă, ceeace nu este în avantajul producătorilor de materiale deconstrucţii care promovează calitatea”, a declarat RemusBenţa, manager general al grupului DAW BENŢA.

Alin Bolbos

Compania DAW BENŢA Româniase numără printre producătorii detop din industria de lacuri şi vopseledin România, standardele înalteprivind calitatea produselor şi ser-viciilor fiind o consecinţă firească aapartenenţei la prestigiosul grupDAW / CAPAROL Germania.

DAW BENŢA Romania are în prezent 262 de anga-jaţi, dintre care o parte fac parte din echipă încădin anul 2001. În anul 2010, Revista CAPITAL a in-clus compania Caparol în topul celor mai bunecompanii pentru care să lucrezi, pentru condițiilede lucru oferite angajaților, primind astfel titlul de“Angajatorul anului”.

DAW BENTA Romania are pe platforma de la Sân-craiu de Mureş, judeţul Mures, capacităţi de pro-ducţie a vopselelor decorative de cca 7.000 tone şi atencuielilor de cca. 16.000 tone anual, o unitate deproducţie a polistirenului expandat alb şi grafitat(Dalmatina) cu 200.000 mc capacitate de producțieanuală, şi o unitate de producţie a adezivilor pentrutermoizolaţii care produce 20.000 tone adezivi anual.

Calitate germană, by DAW Bența

Clinica de Oncologie Brașov

Stadionul Cluj Arena

Rep.: Ați preluat conducerea uneia dintre celemai dinamice universități din România, Univer-sitatea de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hație-ganu” din Cluj. Care au fost primele provocăricu care v-ați confruntat, în calitate de rector?Alexandru Irimie: Depinde ce înțelegem prinprovocări. A fi rector este o mare provocare. Omare responsabilitate. Dar universitatea este maiîntai de toate reprezentată de oamenii ei, dascăli,studenți , corpul administrativ. Asta face ca totulsa fie mai ușor. E o plăcere să lucrezi alături de oa-meni, in echipă, să construieşti şi gândeşti fiecarepas, fiecare etapă. Sper să avem multe provocăriîn anii urmatori, dar provocari care să ne ajute safim mai performanţi, mai aproape de ceea ce nedorim – excelenţa - să fim printre cei mai buni.

Rep.: Care sunt punctele forte ale acestei uni-versități, care performează la capitolul a -tragerii de studenți străini?A.I.: Dacă ne gândim la punctele forte – cum lenumiţi dvs. – universitatea clujeană de medicinăare, fără îndoială o listă importantă: aţi numit maiintâi tradiţia – deşi e o universitate tânără în Eu-ropa, are o istorie fascinantă şi consistentă de-alungul anilor, tumultoşi şi schimbători de la în-ceputul secolului şi apoi marcată de constrânge -rile regimurilor totalitare. Dar tradiţia la Clujreprezintă şi garanţia unei şcoli de medicină decalitate. Nume remarcabile au condus această uni-versitate românească de a lungul timpului.Oraşul – cred că este foarte important pentru oinstituţie de învăţământ superior să se dezvolteîntr-un oraş cu personalitate. Clujul are ca marcăintelectualitatea. E un oraş al cărţilor, al muzeelor,al muzicii şi teatrului, un oraş cu nu mai puţin deşase universităţi, un oraş cu atmosferă. Mai mult,ultimii ani au adus Clujului şi farmecul locurilorde întâlnire între studenţi la o cafea, pe terase încentrul medieval al oraşului, posibilitatea de a creaprietenii într-un mediu deloc de neglijat. Şi aş su -blinia faptul că viaţa la Cluj, deşi este de calitate,nu este o viaţă scumpă, raportat la alte oraşe uni-versitare europene.Calitatea actului educaţional în universitatea clu-jeană de medicină este de asemenea recunoscutăprintr-un corp academic de elită, spaţii de în-văţământ care prezintă toate facilităţile pentrustudenţi, laboratoare de cercetare state–of–the–art, un campus agreabil şi curat, o bibliotecă com-plet tehnologizată şi, nu în ultimul rând, ocomunitate universitară care are un scop comun:de a se situa pe cele mai înalte poziţii în rânduluniversităţilor româneşti şi, de ce nu, inter-naţionale.

As of this year, the University of Medicine and Pharmacy (UMF) from Cluj has a new rector in the person ofAssociate Professor Alexandru Irimie, PhD, the former director of the Oncological Institute, Cluj-Napoca. Hismanagerial vision, as well as the directions UMF wishes to embark on, can be found in the interview below.

Summary

Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) din Cluj are, din acest an, un rector nou, în persoana conferenţiarului dr. Alexandru Irimie, fostul director al Institutului Oncologic din Cluj-Napoca. Viziunea sa de manager, dar şi care sunt direcţiile spre care doreşte să îndrepte UMF se regăsesc în interviul de mai jos.

Performanţă şi cercetare de top la UMF Cluj

30

INTERVIU

Rep. : Cum vedeți continuarea acestei linii, mizape studenții din străinătate, care studiază înengleză și franceză?A.I. : Cred că este un mare avantaj pentru univer-sitatea noastră să primim şi să formăm studenţicare provin, practic, din toată lumea. Implicit, uni-versitatea câştigă prin multiculturalitate şi princunoaşterea obiectivelor specifice ale acestor stu-denţi care învaţă la noi. Ei reprezintă într-o oare-care măsură şi garanţia calităţii – după cum ştiţi,taxa plătită de studenţii străini nu este cea maimică din ţară – dar tinerii aplică pentru a devenipartenerii noştri în procesul de învăţare, datorităcalităţii serviciilor pe care noi, ca dascăli, le putemoferi. Şi sunt convins că fiecare din noi încearcă săfacă acest lucru cât mai bine. Liniile franceză şi en-gleză ne permit să avem şi un corp academic ex-trem de capabil pentru predare în aceste douălimbi internaţionale. De asemenea, universitateainvesteşte în accesul la cunoaştere – un exemplufiind biblioteca şi accesul la publicaţii on-line.Aş puncta aici ceea ce cred că reprezintă un atual şcolii medicale româneşti, accesul studenţilorîncă de pe băncile facultăţii la stagiile clinice, ac-cesul la pacient şi posibilitatea de a fi mereu încontact cu medicii practicieni. Cred că e unul dinprincipalele argumente ale studenţilor străini carevin la noi, în formarea carierei lor de medici. Dealtfel, şcoala de medicină românească este re-cunoscută în toată lumea, dacă ne gândim doarla medicii români care pleacă sa profeseze în Eu-ropa sau alte continente şi de unde feed-back-uleste totdeauna foarte bun.

Rep. : Ar putea exista posibilitatea dezvoltăriiunor alte linii lingvistice, de genul germanei orirusei?A.I. : Sigur, putem să ne gandim la planuri de dez-voltare în acest sens, dar cred că în acest momentpentru noi este important sa creştem calitateaserviciilor de învăţământ şi cercetare oferite stu-denţilor noştri la liniile de predare existente.Limba engleză şi cea franceză rămân, în acest mo-ment, primordiale în lume, sigur fără a neglijapotenţialul pe care îl au şi alte culturi, germanăsau slavă. Mai mult, cred că ar fi potrivit să dăm omai mare amploare liniilor deja existente în uni-versitate – mai degrabă vom încerca să ne uitamspre alte continente – cu înalt potenţial al tinereigeneraţii – de unde am putea atrage studenţi pen-tru viitor. Suntem o universitate internaţio nală şidorim să devenim o marcă pentru studenţii străinicare vor învăţa la noi de oriunde vor veni : Europa,Africa, Asia.

Rep. : Din punct de vedere organizatoric, cumvedeți dezvoltarea UMF?A.I.: România este azi un stat european. Universi-tatea noastră devine implicit o universitate careîşi aliniază standardele celor europene: de la unmanagement de calitate, la mangementul calităţii,la programele de studii care sunt mereu dez-voltate şi gândite pentru a fi potrivite cerinţelorstudenţilor noştri, la crearea unui puternic pol decercetare fundamentală şi translaţională aici laCluj, la investiţiile în oameni care sunt prioritarepentru că ei dau calitate şi sens pentru ceea ce

facem, totul reprezintă planul nostru organiza-toric pentru următorii ani. Sunt multe lucruri sim-ple, dar necesare pe care ne dorim să le ducem labun sfârşit, în primul rând pentru o mult maibună comunicare între noi, comunicare care vareprezenta siguranţa că vom obţine împreună totmai multe plusuri. Accentul echipei de azi estepus pe om şi asigurarea confortului instituţionalal fiecăruia, dar şi realizarea de performanţă. Sun-tem o universitate care trebuie să devenim din ceîn ce mai competitiva pe piaţa muncii, tot maimult cunoscută pentru performanţele obţinuteîn educaţie şi cercetare.

Rep.: Care ar trebui să fie prioritățile cercetăriiștiințifice la universitatea pe care o conduceți?A.I.: Vorbim mult în zilele acestea despre cer -cetare ştiinţifică. Universitatea este bine situată înrândul universităţilor româneşti la acest capitol.Dar, cu siguranţă, nu este ceea ce ne dorim. Cer -cetarea în universitate trebuie să devină o cer -cetare de performanță – şi cred că acesta va fimarele atu pentru viitor – trebuie să îşi dezvolteun corp de cercetatori foarte bine pregătiţi, săadopte sistemul de succes de peste ocean în caretinerii doctoranzi şi postdoctoranzi să fie mereuîn competiţie pentru cele mai bune publicaţii, celemai bune rezultate, să ajungă să lupte pentru opoziţie de doctorand în universitate, să stea lângăfiecare analiză cu pasiune şi interes. E un modelpe care trebuie să îl cream aici în universitate şi săatragem în el cât mai mulţi profesionişti români,dar şi din toată lumea. Cercetarea ştiinţifică reală,valoroasă, este cea care va poziţiona universitateaîn topul calităţii internaţionale, fără îndoială ală-turi de actul educaţional.

Rep.: Multe universități sunt implicate într-unproces de fuziune. Există posibilitatea unificăriiUMF cu o altă universitate?A.I.: Universitatea clujeană de medicină este unadin cele mai importante universităţi medicale dinţară. Suntem într-un proces amplu de creştere acalităţii şi a tuturor serviciilor oferite studenţilornoştri şi comunităţii româneşti. Încercăm să ne în-scriem cât mai curând în rândul universităţilor deprestigiu din Europa. Universitatea noastră estemembră a Consorțiului Universităților Clujene,alături de celelalte universități de stat din Cluj. Neputem gândi la acest lucru, constructiv, pentru căfiecare pas în creşterea calităţii şi a comunicării vafi un pas mai aproape de o universitate clujeană,poate unică. Noi suntem convinşi că împreunăvom fi mult mai aproape de performanță, atât înactul educațional, cercetare și serviciile pentru co-munitate, de ceea ce ne dorim – excelența.

Rep.: Cum vedeți relaționarea UMF cu alte uni-versități de prestigiu din Cluj, cum ar fi UBB,UTCN ori USAMV?A.I.: Dintotdeauna universitatea noastră a con-struit relaţii de colaborare cu ceilalţi parteneri e -ducaţionali din Cluj. Cred, însă, că e momentul dea schimba aceste colaborări în reale reţele de co-municare, de schimburi de studenţi, doctoranzi,postdoctoranzi, chiar profesori care pot susţinecursuri specializate pentru aceştia. Dincolo de co-

laborarea pe hârtie, ea trebuie să prindă viaţă. Edomeniul în care vom investi mult acum şi în vi-itor pentru că lumea se mişcă mereu, progreseazăşi obţine rezultate, iar noi nu putem exista singuri,ci doar împreună, aşa cum nu putem obţine rezul-tate remarcabile decât alături de specialişti pentrufiecare domeniu. În cercetarea ştiinţifică văd eucel mai repede o unificare, cel puţin a intereselorcomune a universităţilor clujene, a creării unuipol de excelenţă ştiintifică aici, la Cluj. Sigur, îm-preună vom fi mai buni.

Rep.: Sunteți cunoscut pentru implicarea dvs.în comunitate. Cum veți continua această linie,din noua dvs. postură?A.I.: Am fost mereu un om apropiat de semeniimei. Profesia pe care mi-am ales-o dovedeşteacest lucru. Dacă la conducerea Institutului On-cologic, acest lucru l-am făcut începând cu paci-entii mei, acum am ocazia să o fac şi alături decolegii din universitate şi alături de studenţii nos-tri. Românii sunt oameni cu suflet bun, calzi şi de-schişi. E un argument important pentru un rectoral unei universităţi de medicină să creeze cât maimulte posibilități de implicare a acesteia în ser-viciile pentru comunitate. Alături de educație șicercetare, acesta este un obiectiv major. Univer-sitatea formează specialişti în domeniile sănătaţii,deci este implicit un formator de specialişti pen-tru comunitate. Sănătatea este încă un domeniucare se dezvoltă cu paşi mărunţi şi implicarea uni-versităţii în binele societăţii este mandatorie sau,dacă vreţi, de la sine înţeleasă.

Rep.: Sunteți și unul dintre medicii reputați aiInstitutului Oncologic. Care sunt planurile dvs.pentru acest an, legate de Institut?A.I.: Institutul Oncologic rămâne locul unde eumerg în fiecare zi cu bucurie şi plăcere, pentru căacolo îmi fac meseria. Nu mă voi schimba nicio-dată, indiferent ce funcţii voi avea în viaţă. Omuleste cel care dă calitate unui titlu şi nu invers.Dragostea mea pentru meserie şi interesul pentrupacient va rămâne mereu prioritar, chiar dacăacum timpul meu este mult dedicat intereseloruniversităţii şi oamenilor din universitate.Institutul a devenit ceea ce îmi doresc să fie şi uni-versitatea: o instituţie de prestigiu, în ţară şi înafara ei. Mă bucur că am făcut alegerea corectă,de a investi încredere într-o echipă tânără, de-schisă şi cu putere de muncă. Sigur că sunt acoloalături de oamenii cu care am lucrat atâţia ani îm-preună şi sfatul meu le sta oricând la dispoziţie.Suntem, cred, o puternică comunitate acum, in-stitutul şi universitatea, un exemplu sper eu pen-tru comunicare şi înţelegere şi pentru cât de multvalorează să preţuieşti oamenii din jurul tău.

Ana Florescu

31

INTERVIU

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

Ideea înfiinţării unui astfel de centru la Târgu Mureșle-a venit cu ani în urmă, în Olanda. ” Noi acumdouă decenii am fost în Olanda, unde am lucrat unan de zile şi am fost foarte impresionați de modulîn care îşi tratau pacienţii în vârstă, de condiţiile pecare le ofereau, de modul plăcut în care se compor-tau cu aceste persoane. Şi de atunci ne-am dorit săfacem şi noi ceva pentru cei în vârstă”, a recunoscutprof. univ. dr. Marieta Gabos Grecu. Situat în loca -litatea Ungheni, la 11 kilometri distanţă de TârguMureş, Centrul Psihosan este o oază de recreere,

unde vârstnicii se pot recupera atât cu ajutorulmedicaţiei, cât şi prin stimulare cognitivă. Centrulse întinde pe o suprafaţă de 4298 metri pătraţi, dincare 2000 metri pătraţi de parc, amenajat peisagisticcu verdeaţă, arbuşti şi fântâni arteziene. Construcţiaîn sine asigură 22 de locuri pentru clienți în regimde cămin de bătrâni, 14 locuri pentru tratarea unorafecțiuni gerontopsihiatrice, toate în garsoniere cudouă paturi, aer condiţionat, încălzire centrală, tele-fon, internet, televizor şi televiziune prin cablu,frigider şi baie proprie.

Prima unitate privată de îngrijire şi recuperare pentru vârstnici din judeţul Mureş,Centrul Psihosan, şi-a deschis recent porţile în localitatea Ungheni, la câțiva kilometride Târgu Mureș. Cum au gândit această investiție proprietarii centrului, Marieta șiIosif Gabos Grecu, doi psihiatri cu renume, aflați în rândurile ce urmează.

Centrul Psihosan, servicii premium dedicate vârstnicilor

www.centrulpsihosan.roadresa: Ungheni, str. Bercului nr. 204, jud. Mureştelefon fix: 0265-328360, 0265-328361,

0265-328362

32

sănătate

Confortul pacienţilor este întregit de posibilitateade a avea acces la piscină, hidromasaj şi saună, salăde sport, sală de masaj, sală de lectură, camerăbotanică, meloterapie, arterapie. De asemenea, vi-itorii clienți pot beneficia de cinci mese pe zi, treimese principale plus gustări, regimuri dieteticecontrolate. ”Avem bucătăria proprie, unde am dorisă mergem mai mult pe alimentaţie bio. Am vrea,de asemenea, ca pacientul să aibă posibilitatea de

a alege din trei meniuri cel pe care îl doreşte”, a ex-plicat prof. univ. dr. Marieta Gabos Grecu.

Monitorizare medicală continuăCentrul va asigura îngrijire atât persoanelor dinRomânia, cât şi celor din străinătate. Sunt oferiteservicii medicale şi mentale, este asigurată continu-itatea şi administrarea tratamentului prescris,supraveghere specializată permanentă, chiar şi petimpul nopţii, recuperare prin gimnastică medicală.”Bătrâneţea poate fi o perioadă extraordinară dacăne gândim la avantajele pe care le aduce: timpulliber care poate fi petrecut în activităţi plăcute,călătorii, amintirea unor momente fericite şi rea -lizări. Este important ca bătrâneţea să fie primităaşa cum vine ea, într-un mod natural, iar apoi să segăsească soluţii pentru a depăşi greutăţile pe care

le aduce. Noi venim cu aceste soluţii. Ne dorim ocreştere a nivelului de trai şi calităţii vieţii la vârstaa treia, prin asigurarea unui confort familial şi me -dical de înalt grad. Asigurăm pentru vârstnicii sănă-toşi, cât şi bolnavi, o monitorizare continuă a stăriide sănătate”, susține și prof. univ. dr. Iosif GabosGrecu. Centrul asigură servicii atât pe perioade scurte câtşi mai lungi de timp. Centrul privat de îngrijire şirecuperare Psihosan este amenajat conform stan-dardelor europene şi este certificat cu re-cunoaşterea Sistemului de Management al Calităţiiîn conformitate cu cerinţele ISO 9001:2008.

Arina MOLDOVAN

Dotări:

4 2000 mp parc4 Camere cu dotari premium4 Piscină, hidromasaj, sauna4 sală de sport4 sală de masaj4 Bucătărie și sală de mese4 Camera botanică4 sală de lectură, terapie, psihoterapie

33www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

sănătate

35

CAPITAL

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

În 1979, Michael Porter publica un articol revoluţionarin Harvard Business Review prin care evidenţia cinciforţe majore ce determină profitabilitatea industriilor.Până în acel moment investitorii şi managementulcompaniilor îşi concentrau atenţia asupra concurenţei,acordând o importanţă mai mică altor factori. Spreuimirea multora, profitabilitatea unei industrii este de-terminată de structura acesteia, de intensitatea cu careacţioneaza forţele lui Porter şi nu de faptul dacă in-dustria este tânără sau matură, utilizează tehnologiiavansate sau mai puţin avansate, face parte din sec-torul serviciilor sau din cel manufacturier. Cele cinciforţe ale lui Porter sunt: ameninţarea de intrare a unorfirme noi în piaţă, ameninţarea produselor sau servici-ilor de substituţie, puterea de negociere a furnizorilor,puterea de negociere a cumpărătorilor şi, în final, con-curenţa dintre companiile existente. Ameninţarea din partea unor companii noi caredoresc să intre într-o industrie înseamnă diminuareacotei de piaţă şi a profitabilităţii pentru companiile e -xistente. Un număr mare de “nou-intraţi” înseamnă oconcurenţă mai acerbă, marje de profit în scădere şidispariţia din piaţă a companiilor necompetitive.Numărul de companii nou intrate depinde de bari-erele la intrare din industria respectivă. Licenţele şi re-stricţiile impuse de autorităţi, economiile de scară,investiţiile mari de capital, resurse intelectuale şitehnologii greu de replicat – toate constituie barierela intrare într-o industrie. Spre exemplu, companiilefarmaceutice sunt protejate de asemenea bariere prinlicenţe, brevete şi tehnologii de producţie a medica-mentelor care nu pot fi aplicate uşor de către nou in-traţi. Pe de altă parte, barierile la intrare pentrucompaniile de software sunt destul de mici: investiţiilenecesare nu sunt mari, capitalul intelectual este

disponibil, neexistând nici reglementări restrictive dinpartea autorităţilor. Produsele şi serviciile de substituţie influenţează directcererea dintr-o industrie. Uneori este greu să identificiaceastă ameninţare deoarece produsul de substituţiepoate face parte dintr-o altă industrie. Atunci cândexistă sau apar multe produse şi servicii de substituţie,profitabilitatea industriei este afectată. Un produsconstituie un substituent bun dacă satisface aceeaşinevoie şi dacă este mai avantajos ca şi preţ. De exem-plu, operatorii de telefonie mobilă şi-au vazut marjeleafectate odată cu apariţia companiei Skype, care oferăservicii de telefonie prin internet şi poate substitui, laun cost mai mic, unele servicii prestate de operatori.Un exemplu opus ar fi produsele şi serviciile bancare,multe din ele fiind practic imposibil de substituit lacosturi mai avantajoase.Furnizorii cu o putere de negociere mare vor obţinepreţuri mai bune pentru serviciile şi produsele sale şivor reduce din profitabilitatea industriei pe care o de-servesc. Pe piaţa locală sunt doar câţiva producătoride cutii de conserve, iar acest fapt le dă o putere denegociere mai mare cu procesatorii de carne. Din cos-tul unei conserve, aproximativ 40-50% îl reprezintăpreţul cutiei, ceea ce îi lasă pe producătorii de con-serve cu o marjă de profit scăzută pe segmentul re-spectiv. Un alt exemplu des întâlnit este puterearidicată de negociere pe care o au angajaţii ce fac partedin marile sindicate. Presiunea furnizorilor este maiscăzută dacă între ei concurenţa este mare şi costurilede a schimba un furnizor cu altul sunt mici. Puterea de negociere a clienţilor poate exercita o pre-siune mare asupra unor companii. Deseori, clienţiiputernici vor negocia contracte tot mai favorabilepentru ei, forţând preţurile în jos, ceea ce va duce la o

concurenţă mai acerbă în cadrul industriei. Multecompanii din România sunt dependente de un singurclient care, deseori, generează peste 50% din venituri.O asemenea situaţie este nefavorabilă pe termen lung.Puterea clienţilor este mai mare atunci când numărullor este mic iar dimensiunea lor este mare şi în cazulîn care clienţii pot înlocui un furnizor cu altul fără asuporta cheltuieli mari. Concurenţa dintre actorii din piaţă se manifestă princampanii agresive de marketing, îmbunătăţirea pro-duselor oferite, “război” de preţuri, etc. Toate acesteaduc la scăderea profitabilităţii. Concurenţa este mareatunci când produsele oferite de companii suntaproape identice (ex: făină, cherestea, benzină), bari-erile la ieşire sunt mari, iar industria este în faza de ma-turitate şi creşterea este lentă. Un producător de hainepoate depăşi concurenţa prin îmbunătăţirea design-ului, crearea unui brand sau oferirea unei game mailargi, pe când un producător de zahăr o poate facedoar prin scăderea preţului. Concurenţa este mai mareîn cadrul industriilor care au costuri fixe ridicate. Cele mai profitabile sunt companiile poziţionate încadrul unor industrii unde forţele lui Porter sunt maislabe.

Igor Popov – analist bursier SSIF Broker SA

Analiza industriei prin prisma celorcinci forţe ale lui PorterOrice analiză bine fundamentată a unei companiitrebuie să cuprindă şi un studiu privind industriadin care face parte. Mulţi analişti practică abor-darea Top-Down prin care cercetează mai intâi in-dustriile şi doar ulterior trec la analiza companiilor.Aceste practici provin din conştientizarea faptuluică industria are o influenţă majoră asupra perfor-manţei tuturor companiilor din cadrul acesteia.Însă, pe lângă analiza clasificărilor, a ratei decreştere şi a prognozelor de viitor orice investitortrebuie să înţeleagă ce stă la baza profitabilităţiiunei industrii şi ce factori o modelează.

Reporter: Istoria SIF Banat-Crișana se leagă de pi-onieratul privatizărilor și al renașterii pieței de ca -pital din România. Cum vedeți evoluția și rolul SIFBanat-Crișana în acești 20 de ani parcurși deja? Carmen Dumitrescu: Societatea de Investiții Finan-ciare Banat-Crișana este continuatoarea instituționalăa Fondului Proprietății Private 1 Banat-Crișana, care afost înființat, împreună cu celelalte patru FPP-uri, încontextul creat în anii ’90-’91 prin cadrul legislativ pen-tru privatizarea societăților comerciale. Ca primă fazăa privatizării, începând cu anul 1992, FPP-urile au avutrolul de a administra - în numele și pentru cei peste 9milioane de deținători ai certificatelor de proprietate– câte 30% din acțiunile societăților comerciale alo-cate și câte 6% dețineri în bănci și societăți de asigurări.FPP 1 Banat-Crișana a administrat un portofoliu depeste 1.500 de participații, în societăți din domeniulmetalurgiei neferoase, al prelucrării lemnului, al celu-

lozei și hârtiei din întreaga țară, precum și din aproapetoate celelalte sectoare economice din zona de alo-care teritorială, adică din 11 județe din vestul și nord-vestul țării.Începând cu 1 noiembrie 1996, după implementareaProgramului de Privatizare în Masă, Fondul Propri-etății Private „Banat-Crișana” se transformă în societatede investiții financiare - SIF Banat-Crișana. În acest feldevine o societate comercială privată, cu un acționa -riat determinat, care s-a întrunit în aprilie 1997 încadrul primei adunări generale a acționarilor, când s-a adoptat primul statut al societății, s-a aprobatprimul buget anual și s-a ales primul consiliu de ad-ministrație. În 1 noiembrie 1999 acțiunile SIF Banat-Crișana au fostpentru prima dată tranzacționate la Bursa de ValoriBucurești, devenind în scurt timp, alături de celelalteSIF-uri, titlurile cele mai atractive, lichide și tranza-

cționate de pe piața românească de capital.

Rep.: Cum apreciați evoluția portofoliului deținutde FPP și apoi de SIF Banat-Crișana în acești 20 deani? C.D.: Portofoliul de acțiuni deținut de SIF Banat-Crișana a înregistrat în timp o creștere a valorii și lichi -dității, chiar dacă, privind cantitativ, numărul desocietăți din portofoliu s-a redus în timp. De altfel,aceasta a și fost strategia adoptată - de creștere con-stantă a valorii societății și adoptarea acelor practicide transparență, informare și consultare a acționarilorși potențialilor investitori care să conducă la re-flectarea creșterii valorii firmei în prețul de piață alacțiunilor și în valoarea dividendelor distribuite. În tac-tica de administrare a portofoliului s-a urmăritcreșterea rentabilității acestuia, pe de o parte princreșterea ponderii societăților listate, cu implicații po -zitive asupra creșterii lichidității portofoliului și, pe dealtă parte, prin diminuarea progresivă a participațiilorcu un nivel de rentabilitate scăzut. Obiectivul investițional al SIF Banat-Crișana este șirămâne cel asumat încă de la înființare, și anume ad-ministrarea profitabilă a unui portofoliu diversificat deactive de calitate, ca sursă de creare de valoare pentruacționari. SIF Banat-Crișana și-a construit un portofoliucapabil să asigure atât generarea de venituri pe termenscurt, cât și creșterea pe termen mediu-lung a capi-talului.

Rep.: Având în vedere considerentele din perioadaapariției FPP-urilor și apoi cele de la momentultransformării lor în societăți de investiții financiare,apreciați că SIF-urile și-au îndeplinit rolul? C.D.: SIF Banat-Crișana este o firma dinamică și activăcare - prin modul de administrare, de organizare, de im-

20 de ani de activitate instituțională

SIF BANAT-CRIȘANA la ceas aniversarCarmen Dumitrescu face parte din echipaexecutivă a SIF Banat-Crișana din 1993,iar din 1999 ocupă poziția de director general adjunct. Coordonează elaborareași monitorizarea strategiei, a planului financiar al companiei, programelor dedezvoltare organizațională, relațiile cu investitorii, activitățile economice, IT și ju-ridice. De profesie inginer, s-a pregătit timpde doi ani pentru administrarea afacerilor,în cadrul unui masterat (MBA) obținut laCase Western Reserve University School ofManagement Cleveland, SUA – cu spe-cializări în management internațional, finanțe și planificare strategică. Cum vedeCarmen Dumitrescu SIF Banat-Crișana ladouă decenii de existență a companiei?

36

EVENIMENT

plicare, atât la nivelul firmelor administrate, cât și prinvolumul considerabil de resurse bănești rulat, atât celeinvestite în economie cât și cele distribuite ca dividendeacționarilor săi – a avut și are un rol de factor deantrenare în economia românească. Apreciez că rolulSIF-urilor pentru dezvoltarea pieței românești de capitala fost și este foarte important, investițiile - atât la bursăcât și direct în capitalizarea firmelor de ținute în porto-foliu - au contribuit la dezvoltarea economică regională.

Rep.: Care au fost prioritățile dumneavoastră îndezvoltarea societății?

C.D.: O preocupare constantă este analiza mediului eco-nomic, atât cel ro mânesc cât și regional și global, în încer-carea de anticipare a schimbărilor și noilor oportunitățiși provocări ce apar. În ultimii ani ne-am extins aria in-vestițională și pe piețele din Europa de vest, cu rezul-tate bune până acum, fiind mai bine pregătiți pentrua ne atinge obiectivul de creștere a performanțelor,bineînțeles și în funcție de situația de ansamblu aeconomiei și piețelor.Un alt aspect important este cel de dezvoltare aresurselor noastre umane. În acești 20 de ani de acti -vitate instituțională, managementul resurselor umane,

perfecționarea profesională a angajaților, atractivitateanoastră ca angajator responsabil, au constituit factoriicărora le-am acordat o deosebită atenție, ca fiind ge -neratori ai unui avantaj competitiv pentru SIF Banat-Crișana. De asemenea, o altă preocupare importantă este pro-movarea și sporirea valorii brandului SIF Banat-Crișana, prin îmbunătățirea și intensificarea relațiilordintre acționari, ceilalți participanți la piață, și com-panie. Avem în derulare un proiect de reîmprospătarea identității vizuale a companiei și o nouă formă a site-ului firmei, cu și mai multe informații utile pentruacționari, investitori, analiști, accesibile într-o manierăfacilă și intuitivă - demersuri prin care vizăm dife -rențierea pozitivă a companiei, urmărind să creștemnotorietatea și prestigiul SIF Banat-Crișana.

Rep.: Cum vă pregătiți să marcați împlinirea celor20 de ani de activitate instituțională?C.D.: La sfârșitul acestei luni vom organiza împreunăcu Bursa de Valori București evenimentul de des -chidere a unei ședințe de tranzacționare a bursei,tradițional deja și la noi, deși importat sub numele de„opening bell”. Cu această ocazie vom face bineînțelesși prezentarea evoluției societății - în ani, date și cifre– și vom răspunde întrebărilor care ni se vor adresade către analiști, investitori, acționari, ziariști care vorfi prezenți la eveniment.Apoi, vom sărbători împlinirea celor 20 de ani la Aradîmpreună cu invitații noștri – care ne dorim să fie ală-turi de noi în număr cât mai mare la acest evenimentaniversar. Ne vom adresa de asemenea, prin inter-mediul unei conferințe de presă, tuturor celor caresunt interesați să afle despre evoluția noastră de la în-ceputuri și până azi.

37

EVENIMENT

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

40

AFACERE

În perioada comunistă din anii 1950, în care Româniaajunsese vasala URSS, sintagma ”Lumina vine de laRăsărit” exprima relația de dependență de liderilorromâni față de cei sovietici. În perioada lui NicolaeCeaușescu, România a ajuns să aibă un grad sporit deautonomie politică și economică. Și asta pentru căNicolae Ceaușescu a reușit să dezvolte un parteneriatstrategic cu China, care a oferit României tehnologie,produse finite, materii prime, dar și o piață imensă, pecare produsele românești aveau acces privilegiat, da-torită unei politici care includea tarife vamale prefe -rențiale. Relațiile cu China au intrat într-o epocă multmai puțin dinamică, după îndepărtarea lui NicolaeCeaușescu de la putere. Însă, după 22 de ani, relațiile deprietenie dintre România și China intră într-o nouăetapă istorică. Aceste lucru este demonstrat inclusiv depreocuparea autorităților chineze de a dezvolta secțiaromână a Radio China Internațional, proces la care auparticipat și participă în continuare jurnaliști ardeleni,precum Dan Tomozei din Sibiu ori Felicia Gherman șiSandală Man din Cluj-Napoca.

Investiții masive în energieÎn anul 2012, sintagma ”Lumina vine de la Răsărit” numai are nici un fel de conotație pro-sovietică, însă nicinu se rezumă la o privire aruncată globului pământesc,care arată că statul chinez este situat la Est de România.Ci semnifică și interesul mare al companiilor chinezeștipentru investiții în energia românească. Cel mai impor-tant proiect este construirea hidrocentralei Tarnița –Lăpuștești. Deja, compania de stat HydroChina par-ticipă la consorțiul de firme care a început demersurilebirocratice necesare pentru demararea proiectului. Va -

loarea investiției este estimată la minim un miliard deeuro. Noua hidrocentrală din Munții Apuseni va fi ceamai mare unitate de producție a energiei electrice depe râurile de interior din România. Ea va fi necesarăpentru echilibrarea sistemului energetic național, dupăpunerea în funcțiune a noilor reactoare ale centralei nu-cleare de la Cernavodă. Sistemul va funcționa după unprincipiu simplu. Ziua, atunci când consumul de e -nergie electrică este maxim, apa se va scurge dintr-unlac superior într-unul din aval, iar turbinele puse în miș-care vor produce un surplus însemnat de energie.Noaptea, când consumul scade, iar noile reactoare nu-cleare vor produce un surplus de energie electrică, apadin lacul inferior va fi pompată în cel superior, iar pom-pele electrice vor consuma o parte din surplusul de e -nergie nucleară. Dimineața, ansamblul de lacuri deacumulare va avea potențialul hidroenergetic neschim-bat, iar ciclul va fi reluat. Însăă acest proiect a atrasatenția și altor investitori chinezi din domeniul energiei.Potrivit președintelui Consiliului Județean Cluj, HoreaUioreanu, există alte două proiect importante. ”Suntemîn discuții avansate cu una dintre cele mai mari com-panii din lume producătoare de panouri fotovoltaice.Ei au negociat pentru deschiderea unei fabrici în parculindustrial Tetarom III din Jucu”, a spus Horea Uioreanu.Practic, investitorii chinezi au luat această decizie dintrei motive. Primul este reprezentat de creșterea exor-bitantă a prețului transportului, cauzat de majorareaprețurilor la carburanți. Dacă într-un conteiner obișnuitpot fi amplasate panouri fotovoltaice în valoare decâteva zeci de mii de euro, în schimb, în același con-teiner pot fi așezate componente de siliciu în valoarede mai mult de un milion de euro. Aceste componente,transportate în Transilvania, vor fi asamblate în Jucu, iar

astfel compania chineză își va eficientiza costul de trans-port. Un al doilea motiv este legat de taxele vamale aleUniunii Europene pentru produsele extracomunitare.Pentru materiile prime importate, de genul blocurilorde siliciu produse în China, taxele vamale sunt mult maimici decât cele pentru produsele finite de înaltătehnologie de genul panourilor solare, care concureazăputernic cu cele produse în Uniunea Europeană. Un altreilea avantaj se referă la faptul că salariile din Româniaconcurează – și, uneori, sunt chiar mai mici – decâtsalariile de pe coasta de Sud a Chinei, potrivit unorstudii efectuate de directorul Agenției Județene deOcupare a Forței de Muncă din Cluj, Daniel Don. Însăcompaniile chineze nu doar vor produce panouri foto-voltaice, ci le vor și cumpăra și instala. Iar cea de-a treiamare investiție chinezească programată în județul Clujse referă tocmai la acest aspect. Potrivit directorului

Investitorii chinezi au descoperit podul economic spre Transilvania

Mai multe companii chinezești au planificat investiții importante înTransilvania. Dacă este se vor concretiza, există posibilitatea ca ele să îndepărteze spectrul unei noi intrări în recesiune a României

Tradiția tractoarelor de BrașovUna dintre cele mai importante investiții chinezeștidin Ardeal deja și-a probat viabilitatea. Este vorbade fabrica de tractoare din Râșnov, care a însemnatrenașterea producției de tractoare în județul Brașov.Fabrica este rezultatul unui parteneriat între com-pania chineză Hoyo și o firmă deținută de omul deafaceri Denisa Vasilescu. Tractoarele Hoyo auprețuri care pornesc de la 6.500 de euro și care potajunge până la circa 25.000 de euro, în funcție dedotări. Tractoarele au mai multe variante. Varianteleau 30, 50, 90 și 120 de cai-putere. Valoarea totală ainvestiției de la Râșnov va fi de 20 de milioane deeuro, iar ultima etapă a acesteia a fost planificatăpentru anul 2013. ”Este o investiție extraordinară,care valorifică o nișă importantă și care poate rea-duce, în timp, România în postura de exportator detractoare, așa cum era înainte de anul 1990, cândțara noastră producea un tractor la fiecare nouăminute”, a spus analistul economic Marian Ivan.

AFACERE

Tetarom, compania care administrează parcurile indus-triale ale Consiliului Județean Cluj, Viorel Găvrea, o marecompanie chinezească este interesată să creeze un parcfotovoltaic. Acesta ar urma să fie construit în parcul in-dustrial Tetarom IV, în curs de amenajare în localitateaFeleacu. Acest parc fotovoltaic ar urma să asigure osursă independentă de aprovizionare cu energie elec-trică pentru parcurile industriale Tetarom. Astfel, acesteparcuri vor avea un nou avantaj în competiția cu alteparcuri industriale din Europa. Deja, parcul industrialTetarom III din Jucu, acolo unde se află fabricile în cursde amenajare ale concernului german Bosch și celui ita -lian DeLonghi, beneficiază de un sistem interesant dealimentare cu energie electrică. Acest parc industrialeste racordat atât la rețeaua electrică de pe valeaSomeșului Mic, din zona orașului Cluj-Napoca, cât și larețeaua electrică de pe Valea Arieșului, din zona orașu-lui Turda. Această dublă racordare poate permiteconti nuarea producției la fabricile din Jucu, în eventu-alitatea unor avarii majore la unul dintre sistemele dealimentare cu energie electrică. Parcul fotovoltaic dinFeleacu ar asigura și pentru parcul industrial TetaromIV un sistem de dublă alimentare cu energie electrică.Apoi, această investiție va putea permite companiei

Tetarom să furnizeze energie electrică mai ieftinăclienților săi, în condițiile în care societatea care admi -nistrează cele patru parcuri industriale ale ConsiliuluiJudețean din județul Cluj are deja licența de operatorîn domeniul energiei electrice.

Investiții chineze în domeniulagriculturiiUn alt domeniu major vizat de investitorii chinezi esteagricultura. În această lună este așteptată în Bucureștio delegație chineză, care va semna un acord în dome-niul agrar cu Guvernul României. Mai exact, este vorbade stabilirea unor norme și proceduri referitoare la ex-porturile românești în China, precum și la aspectele pecare va trebui să le urmărească Agenția Națională Sa -nitar-Veterinară, care va viza aceste exporturi. ”Chinaeste interesată să cumpere material genetic de repro-ducție la taurine, carne de porc și de pasăre, miere, vinuri,lână de oaie și piei de animale”, au spus reprezentanțiiMi nisterului Agriculturii, care s-au întâlnit la finalul luniiseptembrie cu o serie de reprezentanți economici aiChinei. Însă, independent de acest acord, există deja oserie de primi pași care au fost făcuți de companii pri-

vate sau de autorități locale din Transilvania. ”Mierearomânească este percepută, pe bună dreptate, dreptun produs de înaltă calitate. Un amănunt cultural in-teresant este faptul că partenerii chinezi ne-au cerut săpăstrăm și etichetele românești pe produsele livrate înChina, pentru că acolo brandurile românești se bucurăde mare prestigiu”, a spus fondatorul companiei Api-dava din Blaj, Victor Mateș. Apidava este cel mai mareprocesator de miere de albine din România și unul din-tre cei mai importanți exportatori în Asia. ”China esteo piață excelentă pentru vinurile noastre, care au o ca -litate excelentă, recunoscută ca atare de consumatoriichinezi”, a adăugat și Cristian Fuga, unul dintre ma -nagerii companiei viticole Jidvei, care deține cea maimare podgorie organizată sub forma unei singure fermedin Europa. Vinurile albe produse de compania ardele-nească cu baza pe Valea Târnavelor sunt atât de apre-ciate de consumatorii chinezi încât aceștia au cerutextinderea comerțului cu vinuri românești și în dome-niul vinurilor roșii. De asemenea, o delegație chineză s-a întâlnit deja cu autoritățile locale din Hunedoara,ca să negocieze cumpărarea de lână de oaie și de pieide animale. În județ există un surplus de astfel de pro-duse, ca urmare a declinului industriei marochinărieidin zona Orăștie. Însă oamenii de afaceri chinezi nudoresc doar să importe produse agricole din România,ci doresc să și investească sume importante în domeniiprecum sistemele de irigații. Concret, în Transilvania, eisunt interesați de zone precum Crișurile, Mureșul, Jiulori Oltul. În condițiile în care România se confruntă totmai des cu ani deosebit de secetoși, investițiilechinezești în domeniul irigațiile ar putea reprezenta osoluție excelentă pentru agricultura românească.

”Suntem în discuții avansate cu una dintre cele mai mari companiidin lume producătoare de panouri fotovoltaice. Ei au negociat pentrudeschiderea unei fabrici în parcul industrial Tetarom III din Jucu”

Horea Uioreanu

Pentru mediul de afaceri, acest aspect înseamnăposibilităţi nenumarate de optimizare a proceselorinterne şi pot atrage schimbări majore în evoluţiaorganizaţiilor, mai ales în acele cazuri în care o partedin personalul companiei sau puncte de lucru aleacesteia sunt distribuite într-o arie geografică maivastă. Putem să ne gândim ce efort logistic, costurişi consum de timp poate presupune organizareaunor şedinţe de lucru periodice la sediul firmei cureprezentanţii acesteia din teritoriu. Dacă, în schimb,în acest scenariu, compania respectivă foloseştesoluţiile disponibile în prezent pentru realizarea devideoconferinţe, finalitatea poate fi aceeaşi, dar cueconomii substanţiale.Un astfel de sistem de videoconferinţe poate fi in-tegrat foarte uşor într-o soluţie unificată de comu-nicaţii utilizând un server dedicat, cu resursehardware adecvate.

Facilităţile unui server decomunicaţii unificateLista posibilităţilor tehnice este extrem de vastă şipot fi integrate nenumărate soluţii dintre careputem selecta câteva utile în aproape orice com-panie:

1. Telefonie IP (sau VoIP)2. Videoconferinţe3. DNS şi WEB Server pentru găzduirea unuia saumai multor site-uri şi protejarea informaţiilor im-potriva atacurilor de tip DNS4. Mail Server – pentru gestionarea adreselor de e-mail ale companiei5. Server pentru transfer de fişiere cu posibilitatearestricţionării şi protecţiei informaţiilor6. Aplicaţii de tip CRM, ERP, Call Center sau altemodule software implementate de client7. Soluţii de control acces şi pontaj8. Soluţii de monitorizare video cu arhivarea conţi -nutului capturat pentru un interval de timp confi -gurabil9. Backup Server – pentru sincronizarea periodică afişierelor de pe staţiile de lucru din companie caretrebuie protejate de eventuale riscuri10. Managementul accesului la reţeaua de internetsau VPN a companiei, cu posibilitatea implementării

unor politici preferenţiale de control şi restricţionareacces11. Stocarea bazelor de date ale companiei12. Cloud Computing de tip privat, prin emulare,folosind metode de virtualizare, toate informaţiilerămânănd pe server

Facilităţile descrise mai sus sunt tipice pentrunevoile mediului de afaceri, însă lista poate fi com-pletată şi personalizată în funcţie de specificul ac-tivităţii unei anumite companii.

Ce înseamnă „vocea prin Internet ”VoIP reprezintă un acronim pentru Voice over In-ternet Protocol - adică „voce prin Internet”. Cu toateacestea, apelurile nu trebuie să treacă neapărat prinInternet. Practic, VoIP reprezintă o metodă de atransmite apeluri telefonice printr-o reţea de datefolosind protocolul (un set de reguli şi standarde)pe care se bazează şi Internetul: protocolul IP.Tehnologia VoIP transformă sunetul captat de tele-fon şi îl converteşte într-un format digital care poatefi transmis cu mare viteza prin reţeua de date careiniţial era rezervată pentru transferul de fişiere sauaccesul la Internet.Transmisia de voce şi date pe reţeaua cu comutaţiede pachete reprezintă o utilizare mai eficientă areţelei decât în cazul telefoniei tradiţionale, unde oparte din resursele reţelei sunt puse la dispoziţia uti-lizatorului pe tot parcursul convorbirii, chiar dacăacesta vorbeşte sau nu. Deşi Internetul este cea mai mare reţea de date dinlume, apelurile pot fi transmise printr-o reţea dedate privată (VPN) deţinută de companie sau chiarprin mai multe, în cazul în care acea companie îşidesfăşoara activitatea în mai multe imobile saudeţine mai multe puncte de lucru.Un sistem de telefonie VoIP (VoIP PBX) implemen-tat pe un Server de Comunicaţii Unificate este com-pus din trei elemente importante: Serverul deComunicaţii Unificate, infrastructura de date şi ter-minalele VoIP.Sistemul de telefonie VoIP nu restricţionează inter-conectarea către/dinspre exterior doar la furnizoride servicii de telefonie VoIP ( Romtelecom, UPC,

etc), ci există posibilităţi de conectare atât cu serviciifurnizate analogic – precum liniile de telefonietradiţionale, de la operatorii de telefonie fixă sauechipamente de tip Premicell (echipamente uti-lizate cu cartele SIM în retele GSM sau 3G, ceasigura accesul către reţelele de telefonie mobilă)sau conexiune digitală, pentru preluarea de fluxuride tip ISDN / E1.Un sistem telefonic de tip VoIP nu este limitat doarla transmisia de apeluri de voce. Folosind acest sis-tem se pot transmite apeluri audio, video, mesajetext, precum şi alte informaţii furnizate de serverulVoIP. Caracteristici complete despre funcţiile unuiastfel de sistem veţi putea consulta în curând online,pe site-ul nostru.

Raportul costuri-beneficiiCostul implementării unui astfel de Server de Co-municaţii Unificate poate părea ridicat, însă, în rea -litate lucrurile pot sta altfel, mai ales dacă se ia încalcul diversitatea facilităţilor pe care le asigură şiscalabilitatea sistemului pentru modificări ulte-rioare. Infrastructura de date folosită de acest sistempoate fi utilizată şi pentru interconectarea calcula-toarelor. Astfel, nu este necesară o investiţie supli-mentară pentru relizarea a doua reţele: una de voceşi una de date. Fiecare terminal telefonic este pre-văzut cu două porturi: unul de conectare la reţea şiunul pentru calculator, asigurând pe acel port acce-sul către resursele reţelei, inclusiv internet.

Evoluţia accelerată a tehnologiei din ultimii ani, în specialîn domeniile telecomunicaţiilor şi tehnologia informaţiei aufacilitat schimbul de informaţii în timp real şi comunicareaaudio sau video între persoane, aproape indiferent de zonaîn care se află acestea.

Soluţii de comunicaţii unificatepentru mediul de afaceri

42

COMMUNICATIONS

Unul din costurile consistente în configuraţia uneiastfel de soluţii sunt terminalele telefonice VoIP, daracest preţ este justificat de complexitatea faci -lităţilor oferite. Cu toate acestea, un terminal clasiccu aceleaşi set de caracteristici este de multe oripeste nivelul de preţ al unui aparat similar de tipVoIP. Mai mult, terminalul VoIP este compatibil cuaproape orice tip de PBX VoIP, pe când cel clasiceste proprietar, compatibil doar cu un anumit tipde centrală telefonică.În cadrul unui sistem de telefonie VoIP se pot folositelefoanele standard: sistemele de telefonie VoIPsunt standard libere – toate sistemele de telefonieVoIP SIP moderne folosesc SIP (Session InitiationProtocol). Acest lucru înseamnă ca poate fi utilizataproape orice telefon VoIP SIP sau modem VoIPhardware. În contrast, un sistem de telefonie clasicpersonalizat are nevoie deseori de caracteristiciavansate şi module de extindere personalizate pen-tru a adauga facilităţi.

De ce VoIP în loc de telefonie clasicăDatorită faptului ca un sistem de telefonie VoIP estebazat pe software, este mai facil pentru dezvoltatorisă realizeze optimizări prin adăugarea sau amelio-rarea unui set de caracteristici. Multe sisteme detelefonie VoIP vin cu un set bogat de caracteristici,incluzând asistarea automată a apelurilor, voicemail, punerea în aşteptare a apelurilor şi multe al-tele. Aceste optiuni sunt deseori foarte scumpe însistemele personalizate. De exemplu, o centrală tele-fonică clasică permite suplimentarea numărului deinterioare conectate, doar prin achiziţionare deplăci de extensie la un tarif ridicat. În cazul sistemu-lui VoIP, extinderea se poate face relativ simplu, prinsuplimentarea numărului de porturi de reţea. Cos-tul pentru mentenanţa unui sistem telefonic de tipVoIP este, de asemenea, mai scăzut decât cel al unui

sistem clasic. Costul cu relocarea angajaţilor(birourilor) este şi el redus. În cazul sistemului detelefonie clasic, un numar de interior este legat deo pereche de fire torsadate. Pentru relocarea unuinumar de interior este necesară relocarea cabluluitelefonic. În cazul sistemului VoIP, relocarea interi-orului se poate face uşor, prin conectarea termi-nalului în altă priză de date.O facilitate importanta a Sistemului telefonic VoIPeste flexibilitatea. Telefoanele de interior pot fi atâtterminale fizice, cât şi terminale virtuale, precumsmartphone-uri, computere, laptop-uri, tablete, prininstalarea unor aplicaţii de tip Softphone. Acesteterminale fizice sau virtuale pot fi utilizate oriundeexistă o conexiune la Internet, de bună calitate, cuserverul VoIP de la sediul central.Putem să ne gândim împreună cum poate scădeao factură obişnuita de roaming în condiţiile în carepentru comunicare este utilizată soluţia implemen-tată în Serverul de Comunicaţii Unificate. Acestlucru înseamnă convorbiri cu costuri zero cucondiţia existenţei unei conexiuni la Internet.Într-un astfel de scenariu, în care am implementatunor companii cu acţionariat străin astfel de soluţii,facturile pentru roaming sau apeluri internaţionaleale operatorilor pentru aceste companii au scazutcu zeci, sute sau chiar mii de euro lunar, lucru carepoate reprezenta aproape amortizarea investiţiilorpentru implementarea unor astfel de soluţii. Luând în calcul situaţia unei companii care are maimulte filiale în două sau mai multe ţări poate fi im-plementată o astfel de soluţie în sediul central, iarcelelalte locaţii pot fi interconectate prin Internetsau VPN, într-o manieră securizată sau pot fi insta-late în fiecare dintre locaţii câte un Server de Co-municaţii Unificate şi interconectate prin aceleaşicanale menţionate anterior. Această tehnologie facilitează, aşadar, integrarea IT-telecom permiţând inclusiv angajaţilor care lucreazăde acasă să aibă şi un număr de interior din com-panie, pe lângă accesul la restul resurselor disponi-bile pe Serverul de Comunicaţii Unificate.Primele sisteme de tip VoIP apărute ofereau o cali-tate inferioară a sunetului prin comparaţie cu osoluţie clasică. Între timp, lucrurile au evoluat, astfelîncât un sistem VoIP utilizat cu terminale compa -tibile poate oferi sunet de înaltă fidelitate, de tipHD-Voice.Astăzi, Soluţiile de Comunicaţii Unificate reprezintăstandardul internaţional în materie de comunicaţiişi pe măsura ce facilităţile disponibile sunt inţelesede către mediile de afaceri sau instituţional, rata de„adopţie” a acestor soluţii va creşte, în detrimentulsoluţiile clasice bazate pe centrale telefonice ana-logice sau chiar digitale.Este indicat ca orice companie sau instituţie să re-alizeze un studiu de caz în zona implementării unorSoluţii de Comunicatii Unificate, costurile legate deaceastă etapă fiind, practic, inexistente.Mai multe informaţii, despre aceste soluţii sau de-talii despre un studiu de caz sau implementare desoluţii, puteţi accesa în curând pe pagina de web agrupului de firme Netrom, care se află momentanîn faza de upgrade: www.netromholding.ro.

43www.transilvaniabusiness.ro

COMMUNICATIONS

În urmă cu 20 de ani, Happy Kids a început cu 12 copiişi un angajat. Între timp, a devenit Şcoala Internaţio -nală Cluj cu clasele I – VIII (Şcoala Anului în România,în 2009), pentru ca în 2010 să deschidă şi porţile liceu-lui, singurul acreditat Cambridge din afara capitalei,unde toate disciplinele sunt predate in limba engleză,dupa manuale Cambridge şi Oxford. Din septembrie2012 şcoala funcţionează sub numele de TransylvaniaCollege, având un colectiv de aproape 500 de elevi şipreşcolari, 115 angajaţi, dintre care 80 cadre didactice.Însă aceasta este doar o evaluare cantitativă. Diferenţao face calitatea. Dar şi aceasta este cuantificabilă. „Noiavem un model de management din occident, acolounde şcolile nu scot elevi pe bandă rulantă, ci cresclideri. Acest lucru este valabil şi pentru profesori, careau şansa de a se dezvolta personal şi profesional lalocul de muncă”, declară Simona Baciu, fondator şipresedinte al board-ului Transylvania College.

Investiţie de 4 milioane de euroCei care vizitează pentru prima dată Transylvania Collegenu pot să nu remarce diferenţa majoră între modul încare este organizată această şcoală şi alte instituţii similare,de stat sau chiar private. Primul lucru observat este de-schiderea. La propriu, şi la figurat. În fiecare sală de clasă,oricine şi în orice moment, poate vedea ce se petrece -pe geamul generos de lângă uşă - fără ca vizitatorul să de-ranjeze desfăşurarea orelor de curs. Tablele aflate îndotarea acestei şcoli sunt interactive, iar laboratoarele deştiinţe sunt dotate cu aparatură de ultimă generaţie şisunt acreditate pentru susţinerea examenelor Cam-bridge. „Până acum, am făcut o investiţie în cele douăclădiri, dar şi în dotări, care se ridică la patru milioane deeuro”, îşi face socotelile Simona Baciu. În acest efort amfost susţinuţi şi de companii de calibru cum ar fi Nokia,Tenaris sau Emerson. „Investiţia în educaţie este singurainvestiţie în viitorul ţării”, este convinsă Simona Baciu.

Companii implicate în educaţiePe lângă marile firme enumerate mai sus, există şi altecompanii din Transilvania care au înţeles importanţaunei educaţii solide şi, mai ales, practice, cu aplicabi -litate directă în viaţa de zi cu zi. În acest sens, s-au im-plicat în proiectul „Frate de carte”, prin care suntacordate 25 de burse elevilor cu prosibilităţi materialereduse sau cu situaţii familiale speciale. „Primele careau înţeles importanţa unui învăţământ de calitate aufost companiile internaţionale, pentru că în alte ţăriexistă o tradiţie în acest sens, dar le-au urmat în-deaproape şi firmele româneşti”, a mai precizat Si-mona Baciu. Ea spune că în cazul şcolilor private nuse poate vorbi despre profit, ci despre venituri caresunt orientate în totalitate spre susţinerea actului deînvăţământ şi spre motivarea personalului didactic.„Şcolile cele mai bune din lume, Harvard-ul, de exem-plu, au buget mai mare chiar decât bugetul unor ţări”,mai spune fondatorul Transylvania College; iar ade-văratul profit al unei şcoli sunt rezultatele ulterioareale elevilor”.

Copii din toate judeţele Transilvaniei şi din 25 de ţăriTransylvania College nu are elevi şi preşcolari doar dinCluj, ci şi din Sibiu, Satu Mare, Bistriţa-Năsăud, Alba,Braşov, Hunedoara, ba chiar şi din Bucureşti. Alăturide elevii români, la Transylvania College învaţă şi copiidin 25 de ţări, de pe 6 continente, cu toţii beneficiindde oportunitatea extraordinară de a învăţa intr-unmediu cu adevarat multicultural. Acest lucruînseamnă o nouă direcţie de dezvoltare care s-a impusşi anume, de anul viitor, aici va funcţiona primulboarding privat din România, un internat dedicat pro-priilor elevi. Ca şi obiectiv principal în viitor, Transyl-

vania College doreşte să se numere printre primele 35de şcoli din lume acreditate de statul britanic, dintrecele 2.800 de acest fel care există pe plan mondial. Deaceea, foarte curând, va urma o evaluare a şcolii clu-jene în acest sens.

Rada Morar

Transylvania college, the only accreditedschool in Romania on both national and cam-bridge curriculum, that offers a complete edu-cational path, from nursery to high school, is asuccess business story. a visionary mind iden-tified the need for quality education in mate-rial conditions as those in the West, in thecontext of the decaying state of national edu-cation. e beneficiaries, but at the same timethe "customers", are today's busy parents, whocare about the future of their children.

Summary

Transylvania College, singura şcoală din România acreditată pe curriculum naţional şi curriculum Cambridge care oferă untraseu educaţional complet, de la creşă şi până la liceu, este un story de succes în afaceri. O minte vizionară a identificat nevoiaunui învăţământ de calitate, în condiţii materiale identice cu cele ale şcolilor din vest, în contextul unei educaţii naţionale de stat în continuă degradare. Beneficiarii care sunt, în acelaşi timp şi „clienţii”, sunt părinţii ocupaţi din zilele noastre, cărora viitorul copiilor lor nu le este indiferent.

Şcoala privată, formatoare de lideri şi viitori oameni de afaceri

45www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

educaţie

Reporter: Unul dintre instrumentele prin carespecialiştii în lobby îşi adună argumente cu aju-torul cărora modifică legi este audierea pubică.Ce este exact o audiere publică? Cine poate săparticipe şi care este scopul ei?Camelia Iusco: Audierea publică este o procedurăde consultare prin care orice structură de interese,de la autoritate publică, ONG-uri, coaliții, alianțe,organisme, organizații își pot aduce contribuția înactul decizional al politicilor publice. În comparațiecu alte proceduri de consultare, audierea publicăoferă un cadru riguros și eficace de colectare a unuinumăr considerabil de opinii, ce reprezintă punctede vedere ale grupurilor de interese pentru caresubiectul în dezbatere are impact. În principiu,poate să participe oricine este interesat de subiectuldezbătut în cadrul audierii, însă trebuie să respecteregulile stabilite clar de către organizatori.

Rep: Ce va conţine prima audiere publică orga-nizată de CRL, unde si cand va fi aceasta?C.I.: Primul eveniment din seria audierilor publicecare vor purta sigla CRL va avea ca temă proiectulLegii sănătății și se intitulează “Cât va cost sănătateanoastră?”. Ne propunem ca alături de specialiști dindomenii diferite, oameni politici, precum și oricepersoane interesate să dezbatem oportunitateamodificărilor aduse de proiectul noi legi a sănătățiiîn sfera asigurărilor medicale. Concluziile audieriipublice vor fi sintetizate într-un raport, care va fifăcut public.Audierea publică va avea loc în data de 26 oc-tombrie 2012, începând cu ora 15.00 și va fi găzduităde Facultatea de Științe Politice, Administrative și

ale Comunicări Cluj-Napoca, care este unul dinpartenerii noștri în organizarea evenimentului.

Rep.: Ce impact au în străinatate firmele şi orga-nizaţiile care fac lobby?C.I.: Este dificil să mă pronunț despre impactulfirmelor sau asociațiilor de lobby străine, pentrucă personal nu am vazut nici un studiu în acestsens. Cunosc însă că în ceea ce privește această ac-tivitate, Washingtonul este capitala mondială alobby-ului, iar Bruxelles-ul este capitala europeană.SUA reprezintă pentru toți un model de lobbytransparent ce rezultă, practice, din democrațiaamericană, aflată într-un “echilibru dinamic” algrupurilor de lobby, care se luptă în public pentrususținerea propriilor interese, prin toate mijloaceledemocratice - finanțarea de evenimente, de pu -blicații, chiar de partide, cu scopul de a influențaautoritățile să modifice legi în avantajul respec-tivelor interese. De pildă, în SUA, nivelul de impli-care civică e atât de înalt încât asociația carepromovează drepturile persoanelor fără locuințăare lobbyiştii ei acreditaţi la Congres. Revenind laEuropa, Bruxelles-ul se remarcă de departe ca fiindcentrul lobby-ului european. Este de înțeles, în-trucât toate deciziile care influențează legislațiafiecărei tări europene, membră a Uniunii, se iauacolo, prin urmare unde sunt decidenții politici,sunt și lobbiștii. De altfel, lobby-ul este încurajat șiapreciat ca activitate la Bruxelles, chiar fostul ra-portor al grupurilor de interese din ParlamentulEuropean, Alexander Stubb, susținea că “Lobby-ul,atunci când este făcut așa cum trebuie, este oparte esențială a democrației europene: cu cât este

mai transparent procesul, cu atât mai bună va fidemocrația europeană”.

Rep: Care sunt domeniile de interes pentru lobby-ul din România? C.I.: Sunt multe domenii în care ar trebui intervenitpentru modificarea legislației, dar acest lucru nu maitrebuie făcut ca până acum. Orice modificare le -gislativă e necesar să aibă în spate studii de impact,consultări publice, analiză cost/beneficiu, analiză deoprtunitate ș.a.m.d., pentru că doar astfel vomputea stopa infinitele modificări legislative fără capși fără coadă. Sigur că orice lege este perfectibilă șisistemul legislativ este mobil și dinamic, însă dacănu vom respecta pașii amintiți riscăm să fim caacum, într-o instabilitate legislativă care nu aducebeneficii nimănui, în afară de oportuniști.

Rep: Cum promovaţi evenimentele organizate deCRL? Unde să găsească cetăţenii, dar şi decidenţiiinformaţii despre acţiunile dvs.?C.I.: Promovăm evenimentele cu ajutorul blog-uluinostru http://casaromanadelobby.blogspot.ro, deasemenea suntem prezenți și pe Facebook, unde amcreat o pagină de profil - casaromanadelobby.

Ana Florescu

O echipă de specialiști clujeni în lobby şi advocacy, PR şi comuni-care, dar și avocați, a început un demers prin care, prin cunoştințeși logistică specifice, oferă servicii de specialitate oricărei persoane,asociație, organizație sau grup care dorește inițierea unei legi saumodificarea uneia în vigoare, potrivit propriilor interese sau a interesului public. Mai multe despre Casa Română de Lobby (CRL)aflaţi din interviul acordat de Camelia Iusco, unul dintre iniţiatoriiacestei organizaţii.

Casa Română de Lobby sau cum să faci şi să modifici legi în România

A team of specialists in lobbying and advocacy, PR and communication and of lawyers from Cluj havestarted a project for providing specific knowledge and logistics, as well as specialized services, to anyperson, association, organization or group that wants to submit a law or to amend an existing one,according to its own or the public interest. More about the Romanian Lobby House (RLH) can be foundin the interview given by Camelia Iusco, one of the founders of this organization.

Summary

46

AFACERE

Reevaluarea pentru raportarea financiară este procesulprin care evaluatorul actualizează valorile elementelorpatrimoniale, în vederea înscrierii unor informaţii rele-vante în situaţiile financiare ale entităţii.

De ce se cer evaluările pentruraportarea financiară?Cel mai frecvent, pentru că impozitul pe clădiri seplăteşte ca procent din valoarea de inventar a clădirilor.Dar foarte important este faptul că raportarea infor-maţiilor financiare juste ajută utilizatorii (investitori,analişti, media, auditori, direcţiile de impozite şi taxeetc.) să ia decizii cu mai multă încredere. Reevaluăriletrebuie făcute cu suficientă regularitate, astfel încât va -loarea contabilă înregistrată în contabilitate să nu diferesubstanţial de cea care ar fi determinată folosind va -loarea justă de la data bilanţului (ordin MFP 3055/2009).În continuare, să vedem ce este valoarea justă: conformIFRS 13 „Valoarea justă este preţul care ar fi primit pen-tru a vinde un activ sau plătit pentru a transfera o da-torie într-o tranzacţie normală între participanţii pepiaţă la data evaluării”. În ultimul timp, se observă că aşteptările utilizatorilorsituaţiilor financiare au crescut; aceştia nu mai vor doarsă ştie cum a fost perioadă anterioară din punct devedere financiar bazat pe costuri istorice, ci vor să poatăextrage din situaţiile financiare informaţii privindevoluţia viitoare a unei companii. Situaţiile financiarebazate doar pe costuri istorice pot oferi informaţii caresă nu mai fie corelate cu evoluţia pieţei, astfel pot existaelemente sub/supraevaluate.Dar să revenim la cele mai solicitate evaluări de ra-portare financiară, cele “obligatorii” şi anume evaluareaclădirilor. Cum spuneam mai sus, impozitul pe clădirise plăteşte ca procent din valoarea de inventar a clădirii,iar cotele de la impozitul pe clădiri s-au modificat în-cepând cu anul 2012 şi pot avea un impact foarte mareasupra rezultatelor unei entităţi:

Faţa de aceste cote, ar mai fi de subliniat următoareleaspecte referitoare la impozitarea clădirilor în propri-etatea persoanelor juridice:• Impozitul pe clădire se plăteşte ca procent din va -loarea de inventar a clădirii şi nu din valoarea ră-masă de amortizat;•Impozitul pe clădiri se aplică pentru orice clădireindiferent dacă e în funcţiune sau în conservare;• În cazul unei clădiri complet amortizate, valoareaimpozabilă se reduce cu 15%;• În cazul modernizărilor unei clădiri există obligaţiamodificării declaraţiei fiscale şi implicit impozitarea

modernizării;• Dacă un activ imobilizat este reevaluat, toate cele-lalte active din grupa din care face parte (terenuri,clădiri, maşini şi echipamente, nave, aeronave etc.)trebuie reevaluate.

Având în vedere faptul că estimarea valorii justeeste un proces complex, este necesară apelarea laexperţi evaluatori. Astfel, în urma reevaluării arputea rezulta următoarele situaţii:

1. Valoarea justă < valoarearămasă neamortizată

Implicaţii contabile:• Valoarea justă devine noua valoare rămasăneamortizată;• Amortizarea se recalculează proporţional cumodificarea valorii brute a activului sau se eliminădin valoarea brută contabilă a activului;• Scade cheltuiala cu amortizarea contabilă şi areimpact pozitiv asupra rezultatului exerciţiului;• Deprecierea se tratează ca o cheltuială sau ca oscădere a rezervei din reevaluare. Ca rezultat, arputea să scadă profitul distribuibil acţionarilor.Implicaţii fiscale:• Scade impozitul pe clădire;• Dacă în urma reevaluării rezultă o descreştere avalorii mijloacelor fixe sub costul de achiziţie/pro-ducţie, valoarea fiscală rămasă neamortizată se re-calculează până la nivelul celei stabilite pe bazacostului de achiziţie, de producţie.

2. Valoarea justă > valoarearămasă neamortizată

Implicaţii contabile:• Valoarea justă devine noua valoare rămasă neamorti-zată;• Amortizarea se recalculează proporţional cu modifi-carea valorii brute a activului sau se elimină din valoareabrută contabilă a activului;• Creşte cheltuiala cu amortizarea contabilă, în con-

secinţă scade rezultatul exercitiului şi scad dividendeledistribuibile acţionarilor;• Creşterea se tratează ca o creştere a rezervei din reeva -luare sau ca un venit care să compenseze cheltuiala cudescreşterea recunoscută anterior la acel activ.Implicaţii fiscale:• Creşte impozitul pe clădire;• Plusul de amortizare contabilă nu are impact fiscal.Şi ca să trecem peste aceste detalii tehnice cu care seîntâlnesc mai mult contabilii, în graficul de mai jos sepoate vedea concret impactul reevaluării asupra cash-flow-ului unei firme (pentru exemplificare folosind in-formaţiile din graficele de mai sus şi aplicând cota deimpozitare la valoarea de inventar):Astfel, CS Invest Consulting vă recomandă reevaluareaactivelor anual în vederea prezentării de informaţii rele-vante în cadrul situaţiilor financiare. Si chiar dacă legeanu vă solicită în mod expres, reevaluarea ar trebui efec-tuată cel puţin o dată la 3 ani, pentru a evita cota pena -lizatoare aferentă impozitului pe clădiri.

Sandu Tudor

Evaluarea pentru raportarea financiară

Revaluation for financial reporting is the processby which the assessor updates the values of theproperty, in order to introduce relevant infor-mation in the financial statements of the entity.Most commonly, this happens because the taxon buildings is charged as a percentage of the in-ventory value of buildings. But the most impor-tant is that the reporting of fair financialinformation helps users (investors, analysts,media, auditors, taxes collection institutionsetc.) to make decisions with greater confidence.

Summary

47www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

BUSINESS ADVISORY

Fostul Negociator Şef al Aderării României la U.E., Prof.Vasile Puşcaş, cel mai cunoscut Business Angel dinRomânia, Marius Ghenea, şi Preşedintele Chimica S.A.Orăştie şi VES S.A. Grup, Alin Fetiţa, vor fi prezenţi la BaiaMare pentru a susţine conferinţele din cadrul evenimen-tului. Printre subiectele care vor fi dezbătute se numără„Viitorul fondurilor europene pentru România, în con-textul strategiei Europa 2020”, „Turnaround Manage-ment, soluţie de revenire a creşterii în climatul economicactual” şi „Soluţii de dezvoltare a afacerilor antrepreno-riale”. Evenimentul se va încheia cu o degustare de vinuri,o minunată incursiune în lumea vinurilor nobile premi-ate internaţional, susţinută de Crama Rotenberg, şi cu osesiune de Business Networking, în care participanţii voravea posibilitatea de a stabili noi relaţii profesionale, dea incheia noi contracte sau de a obţine referinţe.

Arena leilor Pușcaș, Ghenea șiFetițaProf. Vasile Puşcaş, fostul Negociator Şef al AderăriiRomâniei la U.E., şi un cunoscut al mediilor politice dela Bruxelles, le va împărtăşi participanţilor care vor fi fon-durile europene alocate ţării noastre în perioada 2014-2020, în contextul noii strategii Europa 2020. Totodată,fostul Negociator Şef le va exemplifica participanţilorcare sunt noile obiective ale Uniunii Europene, cum vorafecta acestea bugetul Uniunii în următorii ani, care vorfi industriile cărora le vor fi alocate cele mai multe fon-duri nerambursabile şi care va fi soarta actualelor pro-grame de finanţare (POSCCE, POSDRU, PNDR, etc.). Marius Ghenea, cunoscut om de afaceri, business angelşi un invitat permanent al emisiunii „Arena Leilor” le vavorbi participanţilor despre procesul dezvoltării uneiafaceri, bazându-se pe experienţa sa vastă ca Antre-prenor în serie şi ca Preşedinte al grupului Fit Distribu-tion, cu afaceri de peste 40 milioane de euro. Prezentareava porni de la conturarea ideii ce stă la baza oricărei afac-eri, modul în care aceasta poate fi transformată în opor-tunitate şi într-un proiect viabil, va exemplificamodalităţile de planificare strategică a unei afaceri şi seva încheia cu modalităţile de susţinere şi de finanţare acreşterii unei afaceri.În climatul economic mondial, marcat de criza econom-ică, tot mai multe companii româneşti au dificultăţi fi-nanciare şi se văd nevoite să apeleze la reorganizarea

întregii activităţi. În acest sens, Alin Fetiţa, PreşedinteleBoardului de Management de la Chimica S.A. & VES S.A.Group, le va vorbi participanţilor la eveniment despreTurnaround Management, un proces puţin cunoscut şiaplicat în România, dedicat restructurării companiilor,bazându-se pe analiză, planificare şi monitorizarea con-stantă a progresului.

Cărți, vinuri și businessÎn cadrul conferinţelor va exista o permanentă interacţi-une între speakeri şi participanţi, cei din urmă avândşansa de a câştiga cărţi de afaceri, oferite de Editura Pub-lica, la finele fiecărei conferinţe.Evenimentul de afaceri Maramureş Business Club se vaîncheia într-o atmosferă informală şi deschisă, cu o de-gustare de vinuri aparţinând Cramei Rotenberg, re-cunoscută ca fiind producătorul celui mai bun vinMerlot din România. Iniţierea participanţilor în tainelevinurilor de calitate va fi chiar Directorul de Vânzări alCramei Rotenberg, domnul Dan Ionel.Cei interesaţi pot obţine mai multe detalii despre eveni-ment şi se pot înscrie pe lista participanţilor pe site-uloficial al evenimentului: www.MaramuresBusinessClub.roEvenimentul este organizat de Ciprian Borşan, consult-ant în Marketing şi Vânzări, care după absolvirea Fac-ultăţii de Stiinţe Economice, de la UniversitateaBabeş-Bolyai din Cluj Napoca, a dezvoltat câtevaproiecte online de succes şi a activat în companii caRoyal Bank of Scotland, Darian DRS sau iVox, în ultimeledouă ocupând poziţii de management. Din 2011locuieşte în Baia Mare, unde doreşte să lanseze un

proiect care are ca principale obiective dinamizareamediului de afaceri local şi dezvoltarea spiritului antre-prenorial. Ciprian Borşan, fondatorul Maramureş Business Club:„Cred cu tărie că Baia Mare şi judeţul Maramureş, camulte alte regiuni din ţară, au nevoie de cât mai multeiniţiative care să sprijine crearea unui mediu de afaceridinamic, stabil, condus de lideri bine pregătiţi, conectaţiîn permanenţă la realităţile globale şi cu o viziune con-struită pe baze solide. Numai în acest mod putemevolua într-un mod sustenabil şi putem dezvolta afacericu impact regional sau global, creatoare de valoare pen-tru economia românească. Evenimentul de afaceri Maramureş Business Club s-anăscut din dorinţa de a dinamiza mediul de afaceri local,prin facilitarea dialogului constructiv şi a schimbului deidei între reprezentanţii acestuia şi prin facilitarea acce-sului la ultimele noutăţi şi tendinţe din diverse domeniide interes, cu accent pus pe aplicabilitate şi studii de caz.”

S.T.

Parteneri eveniment: Primăria Municipiului BaiaMare, Ascending Interactive, Crama Rotenberg,Grupul Cerneştean, Clubul ÎntreprinzătoruluiRomân, iVox, CashControl, Editura Publica,Amideco şi Viewfinders Photography. Partener Media Principal al evenimentului esteeMaramureş –ziar, radio, tv. Parteneri media: Transilvania Business, InformaţiaZilei, Szatmari Magyar Hirlap şi I Love Baia Mare.

Maramureșul discută businessMaramures Business Club, cel mai impor-tant eveniment de afaceri din Mara-mureş, va avea loc în 2 Noiembrie 2012 laMillennium Business Center, în Baia Mare.Evenimentul se adresează tuturorreprezentanţilor mediului de afaceri dinjudeţ, manageri, antreprenori, specialişti şiangajaţi, care doresc să dezvolte noi relaţiiprofesionale şi să afle ultimele noutăţi dindomenii de interes ca fondurile europene,management şi antreprenoriat.

48

EVENIMENT

Reporter: În prezent, Regatul Ţărilor de Jos reprezintăcel mai mare investitor din România. Care este motivulpentru care atât de mulţi oameni de afaceri olandeziau decis să investească aici, în România_Johannes Hendrik Mattheus van Bonzel: Noi suntem,într-adevăr, cei mai mari investitori în România, ceea ce esteo dezvoltare surprinzătoare. Eu însumi am fost impresionatatunci când am auzit pentru prima oară despre acestfenomen. Am căutat explicaţia şi încă mai caut răspunsul.Cred că totul are de-a face cu multe, multe aspecte. Totula început în anul 1989, când „pionierii” olandezi au venitca să ajute România şi au fost foarte impresionaţi de ospi-talitatea, de prietenia cu care au fost primiţi de către oa-meni. Această atitudine i-a determinat, mai târziu, pe mulţiolandezi să se aşeze în România. Ei se simt aici acasă. Mulţiau venit cu tot cu afacerile pe care le aveau în Olanda.Domnul Ad van Wijk (n.r. – proprietarul SC Logistic E vanWijk şi EVW Holding, companii cu 850 de angajaţi) esteun bun exemplu în acest sens. Treptat, oamenii de afaceriolandezi şi-au dat seama că mediul de afaceri este tot maibun şi au început să investească tot mai mult. Au găsitromâni dispuşi să pună împreună în valoare oportunităţileoferite de noua economie. Aceasta pe de o parte. Pe dealtă parte, totul are de a face şi cu spiritul de pionieri, de ex-ploratori, al olandezilor. Lor le place să meargă în străinătate,Olanda este o ţară mică, însă lumea înconjurătoare estemare. Lor le place să dezvolte în străinătate afaceri îndomenii precum logistica, agricultura, în comerţ, în înaltătehnologie… Dacă vormib despre înalta tehnologie, olan-dezii au descoperit faptul că românii sunt foarte buni înacest domeniu. Acesta este motivul pentru care vedeţimulte întreprinderi mici şi mijlocii din Olanda, care ac-

tivează în domeniul înaltei tehnologii şi al software-ului oriai IT care au venit în România şi care au găsit oameni foartebuni în aceste domenii, care au o instruire foarte bună, suntbuni cunoscători ai limbilor străine şi buni în domeniul co-municării. Iar aceşti angajaţi nu sunt scumpi. În Olanda e -xistă o lipsă de oameni în acest domeniu. Aici, în România,există personal, oamenii sunt dornici să se implice şi să facă!Iar nivelul costurilor lor este puţin mai scăzut. Deci, Româ-nia este competitivă în aceste domenii. Iar acest lucruînseamnă că firmelor olandeze le place să vină aici şi, prinintermediul Internetului, să îşi deservească clienţii de pepiaţa europeană.

Speranţele investitorilor olandeziReporter: Sunt companii olandeze, precum E van Wijkori ISDC care doresc să continue investiţiile în Româ-nia. Lor nu le este teamă de birocraţia românească, deproblemele legate de sistemul juridic, de Justiţie, de ex-emplu? Johannes Hendrik Mattheus van Bonzel:Aceste com-panii ştiu faptul că ceea ce aţi menţionat este un punctdificil. Cu toate acestea, ele au văzut avantaje în domeniilepe care le-am descris şi speră că, treptat, vor convinge au-torităţile să taie acest nod gordian şi să devină foarte de-schise spre investitorii străini. Eu, ca ambasador, încerc săpromovez acest lucru. Atunci când vorbesc cu guvernanţiisau, aici, cu domnul primar Emil Boc, discutăm despre

mediul de afaceri, despre mediul pentru investitorii dinCluj. Cred că administraţia şi primarul sunt deschişi faţăde aceste semnale.

Reporter: Totuşi, există unele chestiuni diplomaticeîntre România şi Olanda. De exemplu, controversadiplomatică dintre România şi Regatul Ţărilor de Josreferitoare la chestiunea aderării României la SpaţiulSchengen. Această problemă nu poate afecta dez-voltarea parteneriatului economic româno-olandez?Johannes Hendrik Mattheus van Bonzel: Nu cred acestlucru. Sunt de părere că, pe termen lung, vom creşte îm-preună Chestiunea Schengen are de-a face cu faptul cănoi am dori ca domnia legii să fie tot mai prezentă în sis-temul Justiţiei. Mai vrem ca politica de luptă împotrivacorupţiei să fie mai puternică. Aceste lucruri sunt bunepentru România, sunt bune pentru Europa, sunt bunepentru investitori, deci trebuie făcute oricum. Oficialiiolandezi sunt critici în această privinţă deoarece ei credcă trebuie arătat şi mai mult respect pentru lege iar Româ-nia poate să crească mai mult în această privinţă. Eu credcă vom ajunge acolo, iar România va deveni pe deplinmembru al Uniunii Europene.

Claudiu Pădurean

Ambasadorul Regatului Ţărilor de Jos în România, Excelenţa Sa Johannes Hendrik Mattheus van Bonzel, explică, pentru Transilvania Business, motivele pentru care România a devenit un adevărat magnet pentru investitorii olandezi.

Johannes Hendrik Mattheus van Bonzel:

Olandezii se simt acasă în România

The Ambassador of the Netherlands in Ro-mania, His Excellency Johannes HendrikMattheus van Bonzel, explains, for Transyl-vania Business, the reasons why Romaniahas become a magnet for Dutch investors.

Summary

Johannes Hendrik Mattheus van Bonzel are re -putaţia unui diplomat direct şi onest, care îşisusţine cu eleganţă şi cu fermitate opiniile. DeşiOlanda a criticat de multe ori modul în carefuncţionează statul de drept în România, am-basadorul Regatului Ţărilor de Jos explică faptul căaceste critici sunt făcute cu intenţii bune, careînseamnă rezolvarea unor probleme importante de-opotrivă pentru România şi pentru Europa. JohannesHendrik Mattheus van Bonzel este unul dintre pri-etenii României şi îi încurajează pe oamenii de afa -ceri să investească în continuare în ţara noastră.

„Totul a început în anul1989, când „pionierii”olandezi au venit ca săajute România şi au fostfoarte impresionaţi de ospitalitatea, de prieteniacu care au fost primiţi decătre oameni. Această at-itudine i-a determinat,mai târziu, pe mulţi olan-dezi să se aşeze în Româ-nia. Ei se simt aici acasă”

Johannes Hendrik Mattheus van Bonzel

49www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

INTERVIU

Fondată în 1992 ca un business eminamente local,Vitrina a reuşit în doar câţiva ani să se impună dreptuna dintre cele mai importante agenţii din România,poziţie confirmată la acea oră de primele ediţii ale pre-miilor din industrie, dar şi de clienţii de notorietatenaţională. Acest fapt a condus inevitabil la de-schiderea în 1997 a reprezentanţei de la Bucureşti,agenţia clujeană reuşind astfel să se remarce ca avândprima “reţea”, fie ea şi la nivel naţional, cu mult înainteaapariţiei marilor corporaţii multinaţionale. Cu toateacestea, Vitrina şi-a consolidat în toţi aceşti ani re -putaţia de “cea mai importantă agenţie din afara ca -pitalei”, reuşind să îşi păstreze independenţa şi să îşiafirme maturitatea profesională prin câştigarea încre -derii a noi şi noi clienţi.Vitrina gestionează în acest moment un portofoliuimpresionant de clienţi care cuprinde companii atâtregionale, cât şi naţionale, printre cele mai importantefiind: Ambient, ATP Exodus, Azur, Banca Transilvania,Billa, Caroli Foods, Danfoss, Epinvest, Energobit, Exim-tur, EVW Holding, Frisomat, Gedeon Richter România,Iulius Management Center, Kastamonu Romania,Larix, Laropharm, MGA, Monor, Michelin, Prod -

vinalco, Rombat, Siceram, Transilvania Construcţii, Vi-tacom, Universitatea “Babeş-Bolyai”, UniversitateaTehnică Cluj-Napoca, Univesitatea de Ştiinţe Agricoleşi Medicină Veterinară. Agenţia clujeană este deţinătoare a Premiului decreaţie ADOR 2010 pentru Packaging Design (client:Monor), a două premii Gold PR Award for Excellence(2008) pentru campaniile Cel mai mare mall dinRomânia (client: Iulius Mall) la categoria ComunicareCorporatistă şi Atinge Polul Pozitiv în Comunicare(client: Rombat) la categoria CSR, şi un Silver PRAward for Excelence (2007) pentru campania DecideSingur (client: Kronospan). Vitrina a fost prezentă, încăde la prima ediţie, în „Topul celor mai bune cele 50 decompanii pentru care merită să lucrezi”, realizat de re-vista Capital şi Institutul de Cercetare GFK, poziţionarecare reflectă foarte bine spiritul de echipă caracteristicagenţiei clujene. La ceas aniversar, Vitrina şi-a asociat numele cu unproiect excepţional pe care doi mari muzicieni ai lumiil-au iniţiat în urmă cu câţiva ani şi care, în aceste zile,a sosit şi la Cluj-Napoca cu ocazia evenimentului “Vitrina Advertising. Primii 20 de ani”. Este vorba de

concertul Igudesman&Joo: “A Little Nightmare Music”,oferit în dar partenerilor si colaboratorilor Vitrina Ad-vertising, un spectacol care a ridicat în picioare ceipeste 750 de invitaţi aflaţi în sala Operei Maghiare.“Mi-aş fi dorit să fi avut la Cluj cel puţin o <Scala diMilano> care să găzduiască toţi prietenii familiei Vitrina din întreaga ţară. Se va petrece asta cu sigu-ranţă la aniversarea de peste încă 20 de ani”, a declaratMihaela Rus, director general al Vitrina Advertising.

Vitrina Advertising - 20 de ani de publicitateAgenţia cujeană de publicitate Vitrina Advertising a împlinit, lasfârşit de septembrie, 20 de ani deactivitate pe piaţa românească.Formatoare de piaţă şi incubatorde profesionişti în domeniul adver-tisingului şi marketingului, Vitrinaa contribuit de-a lungul a douădecenii la susţinerea unor branduriputernice, dezvoltând parteneriatede succes şi de lungă durată.

At the end of September, the Vitrina Adver-tising Agency from Cluj celebrated 20 yearsof activity on the Romanian market. A mar-ket trend-setter and a breeding nursery forprofessionals in the field of advertising andmarketing, Vitrina has contributed, over thecourse of two decades, to supporting severalstrong brands and has developed successfuland long lasting partnerships.

Summary

50

EVENIMENT

51www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

FONDURI EUROPENE

Managementul proiectelor implică în general o plani-ficare detaliată, un management şi o organizare efi-cientă, coordonarea permanentă a tuturor partenerilorimplicaţi în proiect şi controlul activităţilor şi resurselornecesare pentru îndeplinirea unui obiectiv bine definitşi în limitele unui anumit timp şi buget.

Derularea achiziţiilor publice Având în vedere că discutăm de fonduri publice pen-tru realizarea achiziţiilor din cadrul proiectului, existăanumite proceduri legale care trebuie respectate cufoarte mare stricteţe. De altfel, unele din cele mai marinereguli identificate de către auditul realizat deComisia Europeană au fost localizate la nivelul achi -ziţiilor publice. Beneficiarii trebuie să respecte legislaţiaîn vigoare şi prevederile specifice fiecărui program definanţare în parte.În derularea achiziţiilor publice stau la bază câtevaprincipii enunţate de legislaţia europeană şi preluateşi de cea românească: nediscriminarea, tratamentulegal, recunoaşterea reciprocă, transparenţa, pro-porţionalitatea, eficienţa utilizării fondurilor publice,asumarea răspunderii. Nerespectarea acestor principiiconduce la aplicarea de corecţii financiare între 5% şi100%.Cu titlu exemplificativ menţionăm câteva neregulicare s-au constatat în cadrul proiectelor: lipsa detransparenţă, evaluarea subiectivă a ofertelor, stabilireaunor criterii restrictive şi abuzive.

Prefinanţarea proiectelor cufinanţare nerambursabilăÎn cadrul anumitor programe de finanţare se poateobţine, anterior angajării de cheltuieli, o prefinanţarecare variază, în funcţie de tipul programului de fi-nanţare, între 10% şi 50%. În general, în funcţie detipul programului de finanţare şi de tipul beneficia-rului, prefinanţarea se acordă în baza unui prim con-tract de servicii/furnizare/lucrări încheiat şi uneiscrisori de garanţie bancară care trebuie să acopere110% din suma solicitată ca prefinanţare. Sumele uti-lizate ca prefinanţare se recuperează în cadrultranşelor de rambursare, existând obligativitatea caprefinanţarea să se recupereze integral până la ultima

tranşă de plată. Din acest motiv nu este posibilă so-licitarea prefinanţării decât dacă sunt prevăzute maimulte tranşe de plată. Această posibilitate este o fa-cilitate care vine în sprijinul beneficiarilor şi îi ajutăsă îşi demareze proiectele.

Rambursarea cheltuielilorEste necesar să fim familiarizaţi şi cu principiul ram-bursării cheltuielilor. Beneficiarul demarează investiţiaşi angajează cheltuieli urmând ca ulterior şi de obiceiîn tranşe, să primească procentul cuvenit din respec-tivele cheltuieli. Este foarte important ca acesta să nufie dependent de sursa de finanţare din fonduri ne -rambursabile. O dependenţă strictă poate pune înpericol atât proiectul, cât şi existenţa firmei, dacă esteo investiţie foarte mare.

Monitorizarea permanentă a proiectuluiUn element extrem de important este monitorizareapermanentă a proiectului atât intern, de către bene-ficiar, cât şi extern din partea organismelor care ges-tionează programele de finanţare.Organismele care coordonează programele de fi-nanţare monitorizează aceste proiecte atât pe parcur-sul implementării lor, cât şi ulterior implementăriiproiectelor. Prima etapă presupune transmiterea unorrapoarte de progres cu privire la stadiul implementăriişi stadiul atingerii rezultatelor şi obiectivelor stabilite.Monitorizarea ulterior implementării constă îndepunerea unor rapoarte de durabilitate anuale cu

privire la investiţia realizată şi situaţia financiară afirmei. De regulă investiţia trebuie să fie menţinutătimp de 3 ani pentru întreprinderi mici şi mijlocii şitimp de 5 ani pentru întreprinderile mari. Bunurileachiziţionate sau construcţiile realizate nu pot fi în-străinate sau închiriate în această perioadă. Începânddin anul 2010, prin HG 606/2010, s-a creat posibili-tatea gajării sau a ipotecării activelor fixe care facobiectul contractului de finanţare. Această măsură afost gândită ca un sprijin pentru beneficiari, pentru caaceştia să asigure finanţarea cheltuielilor necesare im-plementării proiectului.

Resursele umanePentru a implementa cu succes un proiect cu fi-nanţare europeană este foarte important să se alocepersoane responsabile, cu experienţă, care pot să lu-creze eficient după un grafic bine-stabilit. În vedereaimplementării unui proiect în cele mai bune condiţii,sunt necesare, cel puţin, următoarele resurse umane:un manager de proiect, un responsabil financiar, unresponsabil tehnic şi un responsabil de achiziţii dincadrul proiectului. Aceste persoane responsabile curealizarea proiectului pot proveni din cadrul firmei saupot fi specialişti şi consultanţi externi.

Ghiulai Ana Timea, branch director Cluj-Napoca la EuroTop Consulting

În contextul mult mediatizatei situaţii în care se află România din perspectiva absorbţiei fondurilornerambursabile europene este necesar să analizăm o parte extrem de importantă a proiectelor de investiţii cu finanţare europeană, şi anume managementul sau implementarea proiectelor. Manage-mentul necorespunzător este ceea ce duce de cele mai multe ori la dezangajarea, pierderea de fonduri.Care sunt lucrurile esenţiale pe care trebuie să le avem în vedere încă din momentul în care decidemsă optăm pentru un proiect cofinanţat din fonduri nerambursabile?

Aspectele esențiale în cadrul implementăriiunui proiect cu finanțare nerambursabilă

”Din punctul nostru de vedere, obiectivele Mobex înceea ce privește această expoziție au fost atinse. Ne-am bucurat de foarte mulți vizitatori, spre suprindereanoastră comenzile au fost mai consistente valoric fațăde cele de anul trecut”, a declarat Daniel Egri, ManagerGeneral Mobex. La nivelul industriei, datele statisticedin primele 5 luni ale acestui an evidențiază un nivelal producției de mobilă și componente ușor dimi -nuat, cu 0,5%, față aceeași perioadă din 2011. Tot înprima parte a anului, exportul a crescut cu 4,9%, im-portul a crescut cu 1,8%, iar consumul aparent s-adiminuat în continuare cu cca. 8,6%, conform bilanțu-lui APMR. “Diminuarea consumului aparent cu 8,6%reprezinta o scădere a absorbției pieței interne, cu

toate că producătorii și distribuitorii s-au preocupatsă reducă prețurile la o multime de modele, să spo -rească oferta de produse în rate și să organizeze peri-odic promoții, au extins modul de comercializareonline sau au mers pe unicate și serii mici”, explicăpreședintele APMR, Aurica Sereny. Totuși, analizândevoluția personalului în cadrul acestui domeniu înprimele cinci luni ale anului 2012, firmele au majoratnumărul angajaților cu 8,0%. Majoritatea produselordin industrie merg către export, România fiind pelocul 12 între cele 27 state membre în UE. “Deocam-dată, speranța dezvoltării sectorului industriei mobileiși a produselor finite din lemn, constă în extindereaexportului românesc de mobila, cu modele inovative”,

a mai completat președintele APMR. În volumul ex-portului de mobilă de 602,1 mil. euro , ponderea maimare, de 55% în valoare de 331,4 mil. euro o deținegrupa “scaune transformabile”, aceasta fiind în creșterecu 8,0% în primele 5 luni ale anului 2012, iar grupa de“alt mobilier”- tradițională odinioară, însumează 263,3mil. euro și reprezinta o pondere de 43,7%, în creșterecu 2,7% în anul curent. Creșteri ale exportului au fostînregistrate pe piețele din Marea Britanie, Ungaria, Slo-vacia, Cehia, Federația Rusă, Germania sau Portugalia,în timp ce exporturile au scăzut în țări precum Spania,Italia, Suedia, Franța.

Cine face investiții?Dezvoltarea este susținută de firmele ce deruleazăproiecte de investiții în 2012, cel mai mare fiind alfirmei Kastamonu România, ce a dezvoltat la Reghino fabrică de plăci aglomerate din așchii de lemn cu ocapacitate de 500 mii mc./an în valoare de 150 mil.€.

După 20 de ani. Mobilăm EuropaAsociația Producătorilor de Mobilă din România sărbătorește 20 de ani de activitate. Bilanțul s-afăcut la Salonul Internațional de Mobilă, organizat împreună cu Euroexpo la Romaero Băneasa. 215 companii din industria mobilei au oferit informații și promoții pentru 24.000 de vizitatori.

Indicatori 2011, industria mobileiRezultatele furnizate de Institutul Național de Statistică indică pentru 2011 o reducere a volumului producțieipentru “mobilă și părțile acesteia” cu cca. 2,2% . Importurile au crescut cu 9,4 %, consumul aparent s-a dimi -nuat cu 20%, numărul angajaților s-a majorat cu 2,9 % , iar exportul a cunoscut o majorare cu 15,6%. Soldulbalanței comerciale export-import în anul 2011 pentru industria mobilei a fost în valoare de + 1005,3 mil.€,cu 153,4 mil.€ mai mare, decât soldul balanței comerciale export-import înregistrat la sfârșitul anului 2010.Anul 2011 indică o crestere semnificativă a exporturilor românesti de mobilă, care ating 76,3% din producțiarealizată. Exporturile au fost orientate preponderent spre țările din Uniunea Europeană, ponderea fiind sur-prinzator de ridicată: 97,3%.Ponderea în PiB: 1,3 % volumul exportului în total export: 3,07 %volumul importului în total import: 0,7 %numarul de salariați în totalul salariaților din industria prelucrătoare: 5%Soldul balantei comerciale: +1005,3 mil.€

e Furniture manufacturers’ Association in Romania is celebrating 20 years of activity. e balancewas struck at the international Furniture Fair, organized with euroexpo at Romaero Băneasa. 215 com-panies in the furniture industry provided information and promotions for 24,000 visitors.

Summary

52

eveniment

"Datorită acestei investiții Kastamonu este cu siguranțăprintre cele mai ănsemnate companii producatoarede PAL brut și melaminat din regiune. Odata însușităaceastă noua tehnologie, în funcție de tendințelepieței, nu este exclusă posibilitatea de a include înportofoliul de produse și plăcile de tip MDF", a declaratEsat Ozoguz, directorul general al Kastamonu Româ-nia. S.C. Plimob din Sighetu-Marmației, care lucreazăpentru IKEA și-a planificat pentru acest an lucrări deinvestiții în valoare de 4 mil. euro, susținute în propor-tie de 50 din fonduri structurale pentru: achiziționareaunor noi utilaje, modernizarea spațiilor de lucru,creșterea capacității de producție precum și reducereacosturilor de fabricație. Compania suedeza IKEA achi -ziționează mobilă din România chiar dinainte decăderea regimului comunist. Cei mai mari furnizori dinRomânia ai concernului IKEA sunt firmele : Sortilemn,Ecolor, Gilmet, Apulum Cesiro Nikmob, Plimob, Princo.Grupul Simex SA din Șimleu-Silvaniei, care deține cincifabrici de mobilă (cu preponderenta mobilă artă-stil)intenționează să acceseze fonduri europene pentru aconstrui o unitate nouă de producție în care sa rea -lizeze mobilă modernă, în valoare de 2.5-3 mil. euro.Sortilemn SA din Gherla are programate lucrări demodernizare a fabricii în valoare de cca. 1 mil. euro. În2011, Sortilemn a ajuns la 940 de angajați. Casa Rusu,divizia de retail a firmei Rus-Savitar din Timișoara, a de-schis în august 2012 cel de al treilea showroom în Bu-curești și al 22-lea din țară. Situat în Colentina, în incintacentrului comercial Carrefour, noul showroom are osuprafață de 4.000 mp. Valoarea investiției a fost de cca.400 mii euro. O altă investiție de 5,2 mil. euro a fost

programată pentru extinderea fabricii Rus-Savitar dinTimișoara. Fabrica va avea o suprafață de peste 7.000mp . Proiectul se derulează în perioada iulie 2012 - mai2014 și vizeaza diversificarea portofoliului de produseși achiziționarea de echipamente tehnologice. FirmaLemet din Câmpina speră în vânzări cu 10% mai mariîn 2012. Rețeaua de magazine Lem’s, constituită înprezent din 106 magazine de distributie, ar putea fi ex-tinsă pentru a furniza produse cât mai aproape declienții din orașele cu dimemsiuni medii și mici. Pro-ducătorul de scaune ergonomice Antares din Cluj, sub-sidiar al grupului ceh Antares, mizează în acest an peun nivel al afacerilor apropiat de cel realizat anul trecut,de cca. 7 milioane euro. “În ultimii 3-5 ani după crizăs-a cernut destul de mult domeniul acesta. Atuurilenoastre sunt raportul preț/calitate, deschiderea față declient, acoperirea națională și faptul că am mers pe unsegment pe care încă nu avem concurență mă refer ladesign, forme și materiale folosite. Anul acesta avem20 de ani de când am luat-o de la zero practic și amcrescut în fiecare an, chiar în anii care au urmat crizei.Nu am avut în niciun an scădere față de anul prece-dent, nici anul acesta nu vom avea , va trebui să deci-dem cât mai creștem, ne gândim să căutăm furnizoride subansamble ca să putem face față comenzilor,acesta va fi următorul pas, să creștem”, ne-a declaratDan Cotoi, administratorul general Mobila Dalin, pro-ducătorul mureșean de mobilă.

Ionuț OPREA

Mesaj aniversar:“Înfiinţarea Asociaţiei Producătorilor de Mobilă dinRomânia (APMR) a fost impusă de dificultăţile pe-rioadei de tranziţie a economiei naţionale, determinatede pierderea principalelor pieţe externe de desfacere amobilei, de inflaţia galopantă, blocajul financiar, fiscali-tatea instabilă, decapitalizarea întreprinderilor, descura-jarea investitorilor străini, ş.a. Ca urmare, în anul 1992, 76de societăți comerciale producătoare de mobilă auhotărât constituirea APMR, ca un răspuns necesarnoului mediu de afaceri ce se înfiripa în țară. APMR s-aconstituit ca factor de polarizare şi orientare a între-prinderilor într-un mediu de afaceri bazat pe economiade piaţă, în care concurenţa pentru câştigarea pieţelorde desfacere s-a acutizat, solicitând capacităţi manage-riale sporite, adaptarea la un mediu economic aflat într-o schimbare alertă şi promovarea de produsecompetitive ca preţ, calitate şi design. În cei 20 de ani deactivitate APMR s-a întărit continuu, prin creșterea depeste 6 ori a membrilor, devenind astfel tot maireprezentativă. Cei 20 de ani de activitate a APMR auînsemnat deopotrivă muncă asiduă și maturizare, efor-turi pentru creșterea competențelor proprii și adaptarela schimbările rapide ale mediului de afaceri. Colaborărilede succes cu parteneri din țară și străinătate ne-au adusrecunoaștere și ne-au consolidat poziția de parteneri deîncredere”, susține președintele APMR, Aurica Sereny. Înprezent firmele membre cumulează peste 47% din to-talul personalului din industria mobilei și realizează circa65% din volumul total al producției autohtone de mo-bilă. În prezent, asociația, devenită între timp federațiepatronală pentru industria mobilei și prelucrarea lem-nului din România, are 450 de membri.

53www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

eveniment

Mesajul Ministrului Transporturilor şi Infrastructurii,Ovidiu Silaghi, a fost tranmis de către Antonel Tănase,consilier al ministrului. „Soluţii cât mai bune pentru ac-tivitatea pe care o desfăşurați”, a fost urarea acestuia. Darcare sunt acestea în condițiile în care traficul este în con-tinuare cu cel puțin 2.5% mai mic decât rata de creștereanuală estimată înaintea crizei? Preşedintele ConsiliuluiJudeţean Cluj, Horea Uioreanu, a subliniat proiectele carevizează compania din subordine. Acesta a punctatproiectul de extindere a pistei până la lungimea de 3.500de m, pentru care există déjà avizul din partea Adminis-traţiei Bazinale Someş pentru devierea râului Someş, re-spectiv pe cel de dezvoltare a zonei cargo. Cătălin Radu,Preşedinte ECAC şi Director Direcţia Aviaţie Civilă (Mi -nisterul Transporturilor și Infrastructurii) a atins pro -blema, pe care apoi a dezvoltat-o în prima sesiune delucrări, referitoare la sprijinul care trebuie acordat dez-

voltării aviaţiei astfel încât aceasta să devină un punctstrategic în dezvoltarea economică. Cătălin Radu a su -bliniat necesitatea accesării fondurilor europene prinProgramul Operaţional Sectorial -Transport (POS-T) învederea dezvoltării infrastructurii aeroportuare. AleodorFrâncu, directorul general ROMATSA, a remarcat pro-gresele pe care România le-a făcut în domeniul aeronau-tic. „Mă bucur că susţinerea pentru acest domeniu estedin ce în ce mai mare. Am parcurs pista (n.red. Aeropor-tului Cluj-Napoca), este o mare bucurie că se constru-ieşte în infrastructură, mă bucur să aud că va fi gata înprimăvară. În ceea ce priveşte activitatea ROMTSA potsă afirm că începem să călătorim bine şi în România, mă-surile luate ne asigură un transport aerian în deplină si -guranţă”, crede Aleodor Frâncu. Directorul general al Autorităţii Aeronautice Civile, Clau-dia Vîrlan, a subliniat eforturile pe care responsabilii dinaviaţie le fac pentru a ne alinia standardelor inter-naţionale, impuse de calitatea de membru al ConsiliuluiICAO şi a altor organisme internaţionale în domeniulaeronautic. David Ciceo, președintele AAR și directorulgeneral al Aerportului Internaţional Cluj-Napoca, a su -bliniat că 2012 şi 2013 pot fi consideraţi cei mai grei anipentru aeroporturi din cauza crizei, concurenţei şischimbărilor în reglementările europene în acest dome-niu.

Provocări europene Sesiunile de lucrări au arătat, prin prezentările speake r-ilor, că traficul aerian a avut de suferit în ultimii ani, darcă estimările sunt optimiste pentru următorii. Prima se-siune moderată de Ovidiu Trăichioiu, Director Aeropor-turi, Autoritatea Aeronautică Civilă Română s-a axatchiar pe evoluţia traficului aerian. Cătălin Radu, Preşe -dinte ECAC şi Director Direcţia Aviaţie Civilă, a vorbitdespre eforturile depuse la nivelul ministerului pentru agăsi modalităţi de finanţare a aeroporturilor regionale.„Pe când eram pe punctul de a obţine fonduri la fel ca

Polonia sau Irlanda, ghidul de finanţare s-a schimbat, ne-am adaptat”, a explicat Radu ce se întâmplă cu fondurilepe POS-T. Acesta a mai adăugat că e important să ştimce se întâmplă la CE în acest domeniu, atâta vreme cât,la nivelul CE, are loc o revizuire a reglementărilor în ceeace priveşte aviaţia. Mai precis, CE îşi doreşte ca statelemembre să nu mai acorde ajutoare de stat în ceea cepriveşte aeroporturile şi ca acestea din urmă să îşiacopere costurile de funcţionare din activitatea comer-cială. De asemenea, CE susţine dezvoltarea aeropor-turilor dar printr-o mai bună folosire a fondurilor publicepentru a fi siguri că se îndreaptă spre creşterea acestora,o mai bună prioritizare a acestor ajutoare de stat, lim-itarea denaturării acestora şi evaluarea finanţării.

e 20th General Assembly of the Airports Association in Romania, held in Cluj at the Grand napocaHotel, between 26-28 September, brought together specialists in air transportation and aviation in-frastructure with an interest in developing this sector and overcoming the economic crisis that hasmarked it over the past three to four years.

Summary

Cea de-a 20-a Adunare Generală a Asociaţiei Aeroporturilor din Româ-nia, organizată la Cluj – Grand Hotel Napoca, între 26 – 28 septembrie,a reunit specialiştii în transporturi aeriene şi infrastructură aeriană interesaţi de dezvoltarea acestui sector şi depăşirea efectelor crizei economice ce l-a marcat în ultimii trei-patru ani.

Aeroporturile, reguli noi.Nevoia de investiții

Soluții private: Companiile private au fost bine reprezentate la lu-crările Adunării Generale a Asociaţiei Aeropor-turilor. Viorel Gruenwald – Sales Director CentralEurope & United Nations, SITA Smart & SecureAirports, a prezentat serviciile şi facilităţile oferitede companie. Ar fi de menţionat că toatăaparatura de comunicaţii în domeniul aviaţiei, plusservicii securitate, poliţie frontieră etc. sunt marcaSITA. Guillermo Ubilla – Vicepreşedinte, e LouisBerger Group, a prezentat mai multe proiecte deaeroporturi construite în zone dezafectate, sublini-ind că acestea sunt greu de construit, dar sunt mo-toare economice, chiar dacă sunt bunuri alestatului. Nicolae Cimpoeru, Director General, CiatoGalvanotehnic, a adus în discuţie importanţa ba -lizajului aeroportuar, iar Herve Jacquelin – ExportSales Manager, SIDES Franţa, al autoutilitarelor pen-tru stingerea incendiilor.

Structura AAR:Din componența AAR fac parte aeroporturile dinArad, Bacău, Baia Mare, Cluj, Constanța, Craiova,Iași, Oradea, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Timișoara,Tulcea și București – prin Compania NaționalăAeroporturi București, iar membri asociați ai AARsunt: Cabinet Individual Avocat “A.C. Pop”, RegiaAutonomă Romatsa SA și societățile comerciale:Airport Management & Constructions, Geo Arc,Iptana, LS Travel Retail România, Menzies AviationRomânia, Mureotal, Romanian Airport Services șiUTI Systems. Detalii găsiți pe www.airportaar.ro

54

eveniment

Traficul aerian, în scădereAleodor Frâncu şi-a orientat prezentarea spre „Serviciilede navigaţie aeriană: impactul crizei economice”,susţinând că ROMATSA, al cărei director general este,a avut o politică orientată spre sprijinirea companiiloraeriene, principalul său client, politică materializată prinreducerea tarifelor. Potrivit statisticilor ROMATSA, crizaeconomică a început să se facă simţită în domeniultransportului aerian din 2010, numărul de decolări în-cepând să scadă aproape pe toate aeroporturile din ţară,dar şi veniturile acestora. Singurele plusuri sunt pe HenriCoandă şi la Tîrgu-Mureş care a beneficiat de transferuloperaţiunilor aeriene ale Wizz Air la Vidrasău de la Cluj-Napoca. În schimb, ca număr de decolări şi venituri înplan naţional conduce detaşat Aeroportul „HenriCoandă” din Bucureşti, urmat de Aeroportul Inter-naţional Timişoara şi Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca. Directorul general ROMATSA a avut însă un

final de prezentare optimist. „2013 ar trebui să fie anulîn care ar trebui să începem să creştem şi noi. Aceastăcriză trebuie să o gestionăm împreună, grija noastră estepentru cei mai importanţi clienţi ai noştri, companiileaeriene. Noi, prin infrastructura de transport, putemajuta la dezvoltarea zonelor unde există aeroporturi. Unaeroport trebuie să îl judeci după tot ce produce,judecă-l pe orizontală şi apoi decide dacă investeşti saunu”, a spus Aleodor Frâncu. Claudia Vîrlan, directorulgeneral al Autorităţii Aeronautice Civile, a prezentat par-ticipanţilor eforturile depuse în domeniul siguranţeiaeronautice. Aceasta le-a prezentat reprezentanţiloraeroporturile Programul European de Siguranţă a Avi-aţiei (EASP), precum şi numeroasele reglementări adop-tate de către guvernanţii români pentru ca ţara noastrăsă se alinieze standardelor internaţionale şi pentru ca, înfinal, călătorii să zboare fără a se simţi în pericol. DanielAchim, şef Serviciu Evaluare şi Analiză a Siguranţei dinAutoritatea Aeronautică Civilă Română, a prezentatProgramul Naţional de Siguranţă a Aviaţiei Civile careintegrează prevederile europene în materie.

Sprijin pentru aeroporturi Cornel Marţincu, directorul general IPTANA, cea maimare firmă de proiectare din România, a arătat că aero-porturile pot genera din activitatea comercială fonduriscăzute pentru dezvoltare. Acesta a estimat că, anual,toate aeroporturile din România ar putea investi pezona de infrastructură în jur de 7 milioane de euro, ceeace este foarte puţin dacă vrem să ne batem cu mariijucători internaţionali. Este unul dintre motivele pentrucare, din fonduri bugetare şi fonduri europene, aeropor-turile româneşti au fost susţinute pe partea de investiţiiîn infrastructură. Astfel 150 de milioane de euro au fostinvestiţi la Otopeni, 90 de milioane de euro la ClujNapoca sau 80 de milioane de euro la Sibiu. Marţincuconsideră că aeroporturile trebuie subvenţionate şi pemai departe, accesând fondurile nerambursabile sauscheme ajutoare de stat în cadru SIEG.

Zbor în siguranţăSesiunea a doua a fost dedicată „Aviaţiei civile – întrereglementare şi eficienţă”, Ovidiu Trăichioiu – directorAeroporturi AACR, amintind că, România, prin orga -nismele speciale, este într-un club select şi că reglemen-

tările sunt adaptate cerinţelor internaţionale în domeniu.Bogdan Donciu, Director General Adjunct OperaţionalROMATSA, a subliniat că, prin compania pe care oreprezintă se derulează unul dintre cele mai importanteprograme – „Cerul unic european”, iar la sfârşitul anului2012 unul dintre blocuri va fi funcţional. „Cerul unic eu-ropean” desemnează un set de măsuri menite sărăspundă nevoilor viitoare în termeni de capacitate şi desecuritate aeriană. De asemenea, compania oferă o va-rietate de servicii menite să uşureze şi să sprijine activi-tatea companiilor europene. Dintre acestea am aminti:A-CDM – optimizarea operaţiunilor pe suprafaţă,regiuni de control terminal, Proceduri apropiere instru-mentală, mijloace de radionavigaţie sol, AIS/MET – in-formaţii meteo. De asemenea, Donciu i-a sfătuit pe ceiprezenţi să consulte ROMATSA pentru proiectele demodernizare a turnurilor de control şi a pistelor.

Ligia Voro Ionuț Oprea

UTI, încă un proiectÎn octombrie 2012 este prevăzută finalizarea proiec-tului de modernizare și extindere a TerminaluluiPlecări de la Aeroportul Internațional Henri CoandăBucurești, pentru care UTI a proiectat și executatinstalațiile mecanice, electrice și de curenți slabi, încalitate de sub-antreprenor pentru lucrări tehnice.Lucrările au fost realizate în șase luni, iar valoarea to-tală a proiectului se ridică la 10 milioane de euro. Îndecembrie 2011, UTI a reabilitat corpul C al Aero-portului Aurel Vlaicu Băneasa pe care l-a transfor-mat într-un terminal modern, destinat transportuluiaviatic civil pentru segmentul business. Proiectul afost realizat în timp record, 40 de zile, și face partedin planul strategic al Companiei Naționale Aero-porturi București de a transforma această zonă într-un City Airport după modelul aeroportului dinLondra. De altfel, UTI, unul dintre principalii furni-zori de soluții de securitate integrată și tehnologiepentru clădiri, infrastructuri critice și transporturidin România, a fost implicat în proiecte din dome-niul aeroportuar încă din 1996, pentru AeroportulInternațional Henri Coandă București, AeroportulInternațional Aurel Vlaicu, Aeroportul InternaționalCluj Napoca, Aeroportul Internațional Sibiu, Aero-portul Traian Vuia Timișoara.

Indicatori de trafic:Traficul de pasageri (fără tranzit) pe aeroporturiledin România (2011) a înregistrat valori precum:5.028.201 – Henri Coandă București, 2.398.780 –Băneasa București, 1.200.762 – Timișoara, 1.004.855– Cluj Napoca, 336.961 – Bacău, 256.713 – TârguMureș. Traficul de pasageri pe aeroporturile dinRomânia a crescut anul trecut cu 7,05% față de2010. În semestrul I din 2012, traficul de pasageri(fără tranzit) se cifrează la 3.039.459 pe HenriCoandă București, 515.711 la Timișoara sau 431.518la Cluj Napoca. Creșterea traficului de pasagericomparată cu traficul din semestrul I al anului tre-cut, este de doar 0,45%. În Europa, primele aero-porturi ca număr de pasageri sunt LondraHeathrow, Paris Charles de Gaulle, Frankfurt, Am-sterdam și Madrid, cu valori ce însumează286.239.583 de pasageri.

Cafenele la Sibiu și ClujLS Travel Retail România dezvoltă parteneriatele pecare le are cu Aeroportul Internațional Sibiu șiAeroportul Internațional Cluj, prin inaugurarea,până la finalul acestui an, a primelor două cafeneleVoyage Cafe din România. Acestea sunt conceputepentru a oferi tuturor pasagerilor și angajaților dinaeroporturi un sortiment larg de cafea precum șio gamă variată de produse complementare (sand-wich-uri, patiserie, prăjituri, înghețată sau fructeproaspete). Prin cele două deschideri, LS Travel Re-tail România își reconfirmă expertiza pe care o areîn gestionarea unor noi concepte în format foodservice prezente în zone de travel. La nivel inter-național, Lagardere Services, compania mamă a LSTravel Retail România, operează în marile aeropor-turi din Europa, Asia și America de Nord, un numărreprezentativ de concepte în format food service:de la cafeterias - ex. Trib’s, la restaurante – ex. eFlame, pub-uri – ex. Business Shark, la magazinespecializate – ex. Bread and Butter.

55www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

eveniment

Dacă v-aţi întrebat vreodată de ce iarba de pe mar-ginea autostrăzilor creşte mai verde şi seamănă cugazonul englezesc, atunci aflaţi că e „un secret defabricaţie”, după cum îi place să spună lui Emil Tur-dean, fermierul şi, totodată, omul de afaceri care aînvăţat cum să facă bani din însămânţarea cu iarbă.S-a apucat de agricultură în 1994, împreună cu unasociat, însă din 2004 a pornit pe cont propriu firmaS.C. Agro Turdean Impex SRL, cu sediul în Bădeni,judeţul Cluj. Emil Turdean este consierat unul dintrecei mai mari fermieri din Ardeal. Însă acesta nu îşidoreşte să fie cel mai mare agricultor, ci cel mai per-fomant. Pentru asta se documentează, învaţă de laalţii, testează tehnologii noi, pe care apoi le aplicăacolo unde are nevoie. Între anii 1998 - 2002 a urmatcursuri de pregatire în Olanda, finanţate de guvernulaceste ţări, în domeniul tehnic agricol. Apoi a fostla specializate şi în Statele Unite ale Americii. “Acoloam învăţat sistemul de hidrosiding, adică hidroîn-sămânţări. Să ştiţi că americanii nu îşi bat joc denatură şi ori de câte ori au ocazia, fiecare metru pă-trat îl fac verde”, spune Emil Turdean. Acest sistemde hidroînsămânţări este folosit în special în dome-niul industrial, nu în cel rezidenţial. “E o tehnologiecostisitoare, pentru că materiile prime sunt scumpe.În principiu, însămânţările de acest gen se fac prininjectarea în sol a unei soluţii”, explică fermierul.Rata de reuşită în folosirea acestei tehologii este de

75- 80%, în funcţie şi de calitate solului, dar şi decondiţiile meteo. “Este ca un atelier descoperit: de-pinzi şi de vreme”, mai spune întreprinzătorul.

Deschis la noi tehnologiiDacă a învăţat să facă acest lucru de la americani,tot ei au fost şi primii care i-au dat de lucru înRomânia. Compania Bechtel, care a realizat tron-sonul Gilău-Câmpia Turzii din Autostrada Transil-

vania şi o parte din tronsonul din Bihor, l-a ales peTurdean să realizeze însămânârile de pe margineadrumului. Şi iarba de pe marginea centurii Clujuluicreşte tot graţie acestei tehnologii aplicate de EmilTurdean. Chiar şi Holcim a apelat la serviciile tur-deanului pentru a înierba anumite suprafeţe. În plus,tot de la Bechtel a primit şi alte lucrări de aceeaşifactură în afara României, în alte ţări europene. Totde la americani a învăţat principiul ecologic de aface agricultură conform căruia să folosească otehnologie minimă de prelucrare a solului, care pro-tejează mai bine mediul înconjurător. “Sunt deschisla tot ce e nou în domeniul agriculturii”, mai spunefermierul clujean.

Cine este Emil TurdeanEmil Turdean a fost, până în 1994, mecanic de loco-motivă la Depoul Cluj. A decis să facă agricultură,după ce i-au fost retrocedate terenurile care i-auaparţinut părinţilor săi, la Bădeni, în zonaMoldoveneşti, judeţul Cluj. Emil Turdean lucrează osuprafaţă totală de 700 de hectare de teren pe ValeaArieşului, prin firma sa, Agro Turdean SRL. Majori-tatea sunt cultivate cu cereale, porumb şi soia - 400

hectare. Alte 130 hectare sunt cultivate cu sfeclă dezahăr, iar 50-60 de hectare sunt cultivate cu cartofi.Turdean produce, de asemenea, pe alte zeci dehectare, grâu, floarea soarelui, soia, ceapă. Are şi ofermă de bovine care va ajunge la 400 de capete. Semândreşte cu faptul că pentru tot ce produce arecontracte cu diferite firme. De exemplu, depozitullogistic de la Turda al Kaufland, îi cumpără cartofiipe care îi produce. Grâul cultivat îl vinde companieide panificatie Titan, floarea soarelui la fabrica de ulei

din Slobozia, soia la întreprinderi din Palota (Bihor),iar cartofii şi companiei Star Food, care face chipsuridin ei. În opinia sa, agricultura este singura carepoate scoate ţara din criză şi din datoriile externe.A obţinut mai multe certificate de calitate ISO9001-2008, pentru culturi de leguminoase, seminţeoleginoase, plante tehnice, cartofi, amenăjari despaţii verzi, lucrări de taluzare a terenurilor şihidroînsămânţari.

Agro Turdean în cifreDacă, potrivit doingbusiness.ro, în anul 2006, firmaAgro Turdean Impex SRL înregistra o cifră de afaceride 1.346.573 lei, şi un profit net de 259.542, în 2010,cifra de afaceri se ridica la 3.125.646, iar profitulaproape s-a dublat, ajungând la 426.233. Această so-cietate figurază că avea, în 2010, nouă angajaţi.

Ana Florescu

700 de hectare de terenuri agricole cultivate

2004, anul înfiinţării societăţii agro turdean impex Srl

A „înverzit” Autostrada Transilvania, dar şi centura de ocolire a Clujului. Fermierul Emil Turdeana învăţat să facă acest lucru de la americani

Cum creşte iarba pe marginea autostrăzii

Silozuri şi o linie de ambalatlegume, cu bani europeniEmil Turdean investeşte peste o jumătate de milionde euro în silozuri de cereale de până la 3.000 detone şi o linie de sortare şi ambalare a legumelor.Jumătate din bani îi primeşte de la Uniunea Euro-peană, din fonduri structurale, prin Fondul Euro-pean Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) Întoamna acestui an investiţia va fi gata şi va fi datăîn folosinţă.

56

agricultură

Triumph Motorcycles a fost fondată în 1902 și acum esteoperațională în Hinckley, Leicestershire – Marea Britanie,fiind brandul cu cea mai rapidă creștere din lume. Tri-umph a produs de-a lungul anilor modele reper, care auintegrat cu perfecțiune design, caracter, carismă și perfor-manțe. Producând anual peste 50.000 de bucăți, Triumpheste cel mai mare producător din industria de automotivedin UK. Filozofia Triumph include angajamentul de a pro-duce motociclete cu adevărat unice, intuitive și perfor-mante. Inovația și pasiunea pentru inginerie au făcut săexiste o gamă largă de opțiuni pentru toate categoriile declienți. Triumph are 1.200 de angajați în companie și arebirouri în UK, SUA, Franța, Germania, Italia, Japonia, Suediași Benelux, plus o rețea de distribuitori. Triumph are unitățide producție în Hinckley, Leicestershire și ailanda.

Recomandări de toamnăToamna poate fi redescoperită cel mai elegant în expediții.În ce ritm, alegeți dvs. din recomandările Motoboom.Daytona 675 este cea mai bună motocicletă supersportdin lume, la categoria sa. Câștigătoare a Supertest’s “Kingof Supersports” timp de patru ani consecutiv. Proiectatăpentru circuit, Daytona 675 este motocicleta ideală și pen-tru șosea, este combinația perfectă dintre manevrabilitateideala și motorul de asalt în trei cilindri. Cu 125 de cai pu -tere și mai mult cuplu decât oricare alt competitor, Day-tona 675 oferă o cursă cu adevărat extraordinară. Cu uncadru ușor și îngust, cu suspensii față-spate completreglabile, etrierele de frână radiale monobloc oferă o pu -tere de frânare incredibilă. Preț cu TVA: 10.900 euro.THRUXTON Proporțiile perfect proporționate și siluetaretro fac din ruxton o motocicletă clasică și frumoasă.Capteaza esența aspectului cafe racer prin aripa fațăscurtă, ghidonul îndoit în jos, șaua cu design distinct și e -

leganța spartană - care este egalată de performanțele vi-brante și performanța fluidă. Preț cu TVA: 9.900 euro.SPEEDMASTER Culoarea negră sau roșie și liniile fluide facdin Speedmaster un cruiser excepțional din orice unghiai privi. Șaua învăluie motociclistul, gata pentru a cucerinoi orizonturi. Stilul rafinat este subliniat și de partea su-perioară a furcilor, înălțătoarele de ghidon și scărițe.Speemaster poate trece de la aspectul suplu la un aspectmai consistent printr-o gamă largă de accesorii Triumph,special create pentru a conferi mai multă unicitate fiecăruiexemplar. Preț cu TVA: 9.900 euro. THUNDERBIRDSTORM, Verișorul rebel al clasicului underbird, un-derbird Storm are putere mai mare și un look mai marcantși agresiv. Disponibilă și varianta cu ABS, culoarea negru,

Preț cu TVA: 15.700. ROCKET III TOURING ABS. RocketIII Touring este motocicleta ideală pentru drumurile lungi.Este extrem de confortabilă atât pentru pilot cât și pentrupasager, fiind dotată cu parbriz, suport pentru picioaredar și cutii laterale, contor kilometraj LCD, tachometruanalog, funcție scroll la ghidon și indicator combustibil șiceas. Preț cu TVA: 18.400 euro.

Ionuț OPREA

SpeedmasterMotor: parallel twin, 270° DOHCrăcire: cu aercapacitate: 865 cmcPutere: 61 CPcuplu: 74 Nm la 3.300 rmpcutie de viteze: 5 treptePornire: electricătransmisie: pe lanțDimensiuni: 2367 x 825 x 1133 (LxlxH)Înălțimea sa: 690 mmgreutate: 250 kg (la plin)

Daytona 675Motor: 3 cilindri în linierăcire: cu lichidcapacitate: 675 cmcPutere: 125 CPcuplu: 92kW la 12600 rmpcutie de viteze: 6 treptePornire: electricătransmisie: pe lanțDimensiuni: 2020 x 710 x 1105 (LxlxH)Înălțimea sa: 830 mmgreutate: 185 kg (la plin)

tHruXtONMotor: parallel twin, 360° DOHCrăcire: cu aercapacitate: 865 cmcPutere: 69 CPcuplu: 69 Nm la 5.800 rmpcutie de viteze: 5 treptePornire: electricătransmisie: pe lanțDimensiuni: 2150 x 830 x 1095 (LxlxH)Înălțimea sa: 820 mmgreutate: 230 kg (la plin)

Speed tripleMotor: 3 cilindrii in linie, DOHCracire: cu lichidcapacitate: 1050 cmcPutere: 135 CPcuplu: 111 Nm la 7.750 rmpcutie de viteze: 6 treptePornire: electricatransmisie: pe lantDimensiuni: 2086 x 728 x 1033 (LxlxH)inaltimea sa: 825 mmgreutate: 214 kg (la plin)

rOcKet iii tOuriNg aBSMotor: 3 cilindri in linie, DOHCrăcire: cu lichidcapacitate: 2294 cmcPutere: 78 CPcuplu: 206 Nm la 2.000 rmpcutie de viteze: 5 treptePornire: electricătransmisie: pe cardanDimensiuni: 2603 x 995 x 1182 (LxlxH)Înălțimea sa: 730 mmgreutate: 395 kg (la plin)

Culorile toamnei în ritm TriumphMotoboom este compania care poate furniza servicii complete din momentul în care ați luatdecizia să vă achiziționați o motocicletă. Cu o rețea extinsă în 27 de orașe, compania are soluțiipentru consultanță, service, servicii post vânzare asigurate de personal ce practică la rândul săuaceste sporturi. Un portal cu informații detaliate este disponibil online, pe www.motoboom.ro.

Date de contact:Motoboom, Sebeș – sediul centralStr. Augustin Bena nr. 84 515800 Sebeș Alba tel: 0258 734 988fax: 0358 401 280email: [email protected] Web: www.motoboom.ro

57www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

afacere

58

COVER STORY

În România, potrivit acestor acte normative, pot exis­ta trei feluri de parcuri industriale: publice, private sau mixte, în funcţie de cine este proprietarul terenurilor şi clădirilor aferente: statul sau investitorii privaţi sau amândouă entităţile.

Cum se obţine titlul de parc industrial

Pentru a primi titlu de parc industrial, prin ordin al mi­nistrului Administraţiei şi Internelor, proiectul trebuie

să îndeplinească cumulativ mai multe condiţii. Acesta trebuie să fie fezabil, iar terenul să aibă acces la un drum naţional sau european şi să fie racordat la infrastruc­tura utilităţilor publice. Terenul în sine trebuie să aibă o suprafaţă de cel puţin 10 ha, să fie în proprietatea celui care solicită tilul de parc industrial pe cel puţin 30 de ani, să fie liber de sarcini şi să nu facă obiectul unor litigii în instanţă atât terenul, cât şi construcţia. O altă condiţie este să fie asigurată protecţia mediului.

Ce trebuie să facă autorităţile locale

Pentru constituirea unui parc industrial, unităţile ad­ministrativ­teritoriale trebuie să identifice terenul dis­ponibil. Acesta poate să aparţină uneia sau mai mul­tor unităţi administrative sau unor persoane de drept privat. Tot autoritatea locală analizează fezabilitatea şi stabileşte oportunitatea proiectului, constituie so­cietatea de administrare, completează şi depune la MAI cererea de titlu şi documentele anexe. Cea mai importantă sarcină este, însă, atragerea investitorilor pentru parcul industrial, pentru care trebuie să creeze condiţii favorabile pentru dezvoltarea afacerilor.

La ce sunt bune parcurile industriale?

În condiţiile în care fostele platforme industriale din

oraşe nu mai funcţionează la capacitatea pentru care au fost proiectate, iar sute de mii de angajaţi au rămas fără locuri de muncă, parcurile industriale par a fi o alternativă viabilă şi modernă. Astfel că primul avantaj al înfiinţării acestora este crearea de locuri de muncă. Un alt avantaj este reconfigurarea zonelor industriale, prin relocarea activităţilor economice de producţie în afara localităţilor. Şi autorităţile locale au de câştigat din chirii, dar şi din tarifele şi taxele pentru servicii cum ar fi paza parcului, iluminat pu­blic, colectarea gunoiului sau curăţenia. Cum parcu­rile industriale nu pot exista fără principalul element, investitorii, aceştia sunt atraşi de o serie de avantaje. Printre acestea se numără localizarea bună, care pre­supune un acces direct la infrastructura de transport, accesul la utilităţi, costurile reduse de instalare şi operare, barierele administrative reduse sau forţa de muncă disponibilă calificată. De asemenea, firmele care aleg să îşi mute afacerile în parcurile industriale sunt scutite de la plata impozitului pe teren şi clădiri.

Ajutoare de stat

Ordonanţa Guvernului nr. 65/2001 şi Codul Fiscal (Legea nr. 571/2003) prevăd următoarele facilităţi pentru iniţiatorii şi investitorii în parcurile industriale:• scutire de la plata impozitului datorat pentru terenurile şi clădirile din parcurile industriale;• scutire de la plata taxelor percepute pentru modifi­carea destinaţiei şi pentru scoaterea din circuitul agri­

Parcurile industriale, mană cerească în vremuri de crizăLegislaţia românească defineşte simplu parcul industrial ca pe o zonă economică delimitată în care agenţii economici se localizează având acces la infrastructură şi utilităţi, administrate de o societate comercială. Ideea acestor parcuri tocmai aceasta a fost, să simplifice lucurile pentru investitori, astfel încât aceştia să se concetreze asupra activităţii proprii, iar scopul social este crearea de locuri de muncă. Cadrul legal care guvernează acest domeniu al parcurilor industriale şi tehnologice este unul vast, conceput şi modificat de câteva ori până acum, din 2001 în coace. Când au fost elaborate primele acte normative în domeniu, parcurile industriale aparţineau în ceea ce priveşte autorizarea de Ministe­rul Dezvoltării şi Prognozei. În urma comasării ministerelor, parcurile industriale sunt acum sub „tutela” Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Parcurile industriale şi tehnologice din România sunt guvernate, în principal, de umătoarele acte normative:­ Ordonanţa Guvernului nr. 65/2001 privind con­stituirea şi funcţionarea parcurilor industriale, aprobată cu modificări de Legea nr. 490/2002, cu modificările ulterioare;­ Ordinul nr. 264/2002 privind aprobarea Instruc­ţiunilor de acordare şi anulare a titlului de parc industrial;­ Ordinul nr. 296/2007 pentru aprobarea Sche­mei de ajutor de stat regional acordat pentru investiţiile realizate în parcurile industriale.

Cadrul legal

59www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro

col a terenului aferent parcului industrial

Facilităţile fiscale acordate reprezintă un factor im-portant mai ales pentru acei investitori care trebuie să aleagă între două sau mai multe locuri în care să îşi mute afacerea, locuri care sunt relativ egale din alte privinţe.

Cele mai noi parcuri industriale din România

În acest moment, au fost autorizate să funcţioneze în România, potrivit site-ului Ministerului Administraţiei şi Internelor, 55 de parcuri industriale. Dintre acestea, cinci sunt în curs de amenajare, alte 5 sunt de tipul green field, iar patru dintre ele au pierdut titlul de parc industrial, din motiv de nerespectare a terme-nilor impuşi de lege şi de Ministerul Administraţiei şi Internelor. Cele mai noi parcuri care vor fi înfiinţate în România au fost aprobate în august 2012, prin ordinul Ministerului Administraţiei şi Internelor nr. 197/2012. Titlurile au fost cerute şi obţinute de GB TRADE S.R.L., SIERRA EXPERT S.R.L. şi DELTA EX-PERT S.R.L. din Timiş şi GRAELLS & LLONCH INVEST - S.R.L. înregistat la Oficiul Registrului Comerţului Braşov. Ultima societate enumerată este cea care dezvoltă parcul industrial şi logistic de la Turda, pen-

tru care au început lucrările de construire încă din luna mai a acestui an. De fapt, firma-mamă care contruieşte acest parc, iniţial pe 25 de hectare, în fi-nal de peste 50 de hectare, este de orgine spaniolă. “Primăria le-a eliberat autorizaţie de construire, potri-vit căreia ar trebui ca lucrările să fie gata în martie anul viitor”, a precizat Tudor Ştefănie, primarul Turzii. Investiţia din Turda se cifrează în jurul valorii de 200 de milioane de euro. Parcul industrial va dispune de spaţii de producţie, distribuţie şi logistică şi va aduce în jur de 3.000 de locuri de muncă. Investiţia se va derula pe parcursul a patru ani.

Strategie şi marketing teritorialO dacă cu apariţia mai multor parcuri industriale, a apărut şi concurenţa dintre acestea, în cursa pentru atragerea investitorilor, în special a celor străini, de calibru mare. „Infrastructurile de afaceri, cum sunt parcurile industriale au devenit sectoare economice puternic dezvoltate, chiar în condiţiile în care diferă modul de abordare de la o ţară la alta şi în orice caz au devenit subiectul unei competiţii câteodată lipsită de fairplay pentru atragerea de investiţii, mai ales străine”, recunoaşte şi inginerul Viorel Găvrea, directorul Tetarom SA. De aceea, compania clujeană care administrează cele trei parcuri industriale (Tetarom I, II şi III) şi-a făcut o strategie de dezvoltare

economică pentru captarea şi direcţionarea efectivă a potenţialilor investitori.

Lecţia Nokia sau adaptarea la criză

După închiderea fabricii Nokia, la sfarşitul anului 2011 şi a fabricii Mechel, care şi-a diminuat senisbil activitatea de la finalul anului 2011, începutul anului 2012, producţia industrială a judeţul Cluj s-a prăbuşit. Volumul şi valoarea producţiei a scăzut la jumătate faţă de perioada similară a anului trecut. Mai mult, rata şomajului a urcat brusc la cote dramatice în aceste zone monoindustriale. Autorităţile clujene, care deţin pachetul majoritar al Tetarom, compania care administrează cele trei parcuri industriale din județ au învăţat să fie mai precaute. În negocierile cu noi investitori gen Bosch şi De’Longhi sau Battistero, autorităţile au impus o serie de clauze contractuale care au menirea de a păstra aceşti investitori perioade cât mai îndelungate sau de a returna comunităţii lo-cale, sub forma unor despăgubiri, contravaloarea investiţiilor realizate din bani publici pentru amena-jarea infrastructurii din parcurile industriale. În cazul parcului Tetarom III din Jucu, aceste investiţii au fost enorme: pe lângă amenajarea drumurilor, a reţelei de apă şi canalizare, a fost contruită o staţie de tren specială. În plus, la cererea celor de la Nokia, reţeaua electrică din parc a fost cuplată atât la sistemul elec-tric al zonei Cluj, cât şi la cel al zonei Turda, în aşa fel încât în cazul unei eventuale pene de curent inter-venite în reţeaua de pe valea Someşului Mic, sarcina alimentării cu energie să fie preluată de reţeaua de pe valea Arieşului, iar producţia să nu fie afectată. Oficialii Tetarom susţin că acesta este singurul parc industrial din România care beneficiază de această facilitate. Lecţia numărul doi, în urma plecării neaşteptate a Nokia, a fost diversificarea tipului de investiţii, în aşa fel încât dacă o industrie este afectată, celelalte să poată prelua forţa de muncă şi sarcina fiscală. Acesta este şi motivul pentru care, la Câmpia Turzii, autorităţile încearcă să transforme platforma parcului industrial Mechel într-un parc industrial propriu-zis.

Ana Florescu

COVER STORY

Programul Operaţional Regional – Măsura 4.1. Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă regională şi locală Obiectivul domeniului de intervenţie îl reprezintă crearea şi modernizarea structurilor regionale şi locale de sprijinire a afacerilor având ca scop atragerea investiţiilor, revigorarea şi dez-voltarea economiilor locale şi regionale. Valoarea totală a proiectului (suma chel-tuielilor eligibile şi neeligibile) este cuprinsă între 1.700.000 şi 85.000.000 lei.APL – contribuţie proprie la cheltuieli eligibile = 50%, cu excepţia Regiunii de dezvoltare Bucureşti Ilfov = 60%. Informaţii suplimentare: www.inforegio.ro şi www.mdrt.ro

Accesul la finanţare

61

COVER STORY

De unde a început...... în 1995, înainte de aderarea la Uniunea Europeană, statul polonez înfiinţa prima zonă economică specială, pentru a atrage, în primul rând, investitorii străini prin politica fiscală aplicată în aceste areale, în principal reduceri la plata impozitului pe profit, la care se adăugau şi o serie de scutiri sau reduceri de taxe locale - a impozitului pe proprietăţi, spre exemplu. De atunci, în Polonia au fost dezvoltate 14 astfel de zone economice exclusive, supuse aceloraşi reglementări, şi care funcţionează sub coordonarea Ministerului Economiei. Acţionarul majoritar al aces-tor zone este statul polonez, reprezentat de minister. Pe aceeaşi legislaţie, mult mai permisivă, în 1997 s-a dezvoltat şi zona economică specială (ZES) ce are ca punct central Cracovia şi ca areal Regiunea Malopolska, operată de Krakowski Park Technologi-cyny Sp. Datorită specificului local şi regional, zona economică specială a încurajat dezvoltarea de afa-ceri în domenii precum noi tehnologii, noi servicii, iar companii de IT precum ComArch – una dintre cele mai mari companii poloneze, sau Motorola au inves-tit aici încă din 1999. “Cea mai importantă facilitate în zona economică specială este aceea că investitorii sunt scutiţi de im-

pozitul pe profit. De asemenea, mai oferim parcele foarte bine pregătite pentru noi investitori, de regulă la preţurile pieţei. Ceea ce mai este important în legătură cu zonele economice speciale este de a le dezvolta pe terenuri deţinute de primării sau, în principal, să fie do-meniu public”, explică Jacek Bielawski, Project Manager al Krakowski Park Technologicyny Sp.

Această zonă economică specială, administrată de Krakowski Park Technologicyny Sp - deţinut de statul polonez care are 71% din acţiuni, autoritatea regională din Regiunea Malopolska, Primăria Craco-via şi trei universităţi importante – Universitatea Jagellona, Universitatea Tehnologică şi Universitatea de Ştiinţe şi Tehnologie Agh-Ust, se întinde, în prezent,

Inovaţie şi business - Krakowski Park Technologicyny Sp

Cracovia este oraşul polonez al tehnologiei informaţiei. Unul care atrage ca un magnet mari corporaţii datorită facilităţilor fiscale oferite, infrastructurii dezvoltate – autostrăzi şi aeroporturi -, tehnologiei înalte şi potenţialului uman. Krakowski Park Technologicyny Sp a speculat toate aceste avantaje economico-fiscale şi umane, precum şi legislaţia în domeniul zonelor economice speciale, atrăgând investiţii de aproximativ 400 de milioane de euro. Un model de bune practici pentru autorităţile publice şi pentru investitorii privaţi români care ar intenţiona să dezvolte un parc tehnologic.

Jacek Bielawski şi Monika Machovska, Project manager-ii Krakowski Park Technologicyny Sp

www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro

62

COVER STORYpe 560 de hectare, iar până la sfârşitul anului va depăşi 600 de hectare. În zona economică specială activează în jur de 70 de companii, dar în acest areal sunt dez-voltate 110 proiecte. Investitorii străini atraşi sunt din Statele Unite ale Americii, Germania, Marea Britanie, Japonia sau Rusia. Până acum, potrivit statisticilor, 1.7 miliarde de zloţi au fost investiţi sau declaraţi ca investiţi în zona economică specială. Această zonă este împărţită în 23 de subzone – trei sunt în Craco-via şi sunt considerate subzone tehnologice, centrate pe servicii IT – aici activează mari companii precum Motorola, ComArch, UBS Service Centre – şi alte 20 de subzone în regiune cărora le sunt oferite terenuri dezafectate pentru sectorul auto, în special, şi pentru industrii moderne legate, de asemenea, de producţie. Sunt trei forme prin care companiile lucrează cu administraţia parcului: fie sunt companii la început care vin în incubatorul tehnologic, fie sunt com-panii care nu doresc să se folosească de avantajele zonei economice speciale şi activează doar în parcul tehnologic, cu avantaje precum birourile deschise, infrastructura, laboratoarele şi pachetele de servi-cii – conferinţe, seminarii etc. -, iar a treia ar fi zona economică specială.

... viitorul e al tehnologiei Evoluţia spre dezvoltarea unui parc tehnologic a apărut apoi în mod firesc. “În 2003 a fost elaborată o nouă strategie şi atunci ne-am îndreptat mai mult atenţia spre servicii de parc tehnologic, dar în continu-are combinate cu ideea de zonă economică specială. Încă de la început am fost singurii care am combinat cele două activităţi”, explică Jacek Bielawski, Project Manager al Krakowski Park Technologicyny Sp. Concentrarea asupra parcului tehnologic şi a zonei economice speciale nu au fost singura preocupare a administraţiei Krakowski Park Technologicyny Sp. În 2004, aceasta a început să dezvolte incubatorul tehnologic. „Suntem în clădirea incubatorului tehno-logic care a fost finalizată în 2008 şi care a devenit şi sediul nostru (n.red. construită 100% din fonduri europene). Este cel mai mare incubator din Cracovia şi suntem singurii care acoperim toate serviciile pe care ar trebui să le asigurăm investitorilor”, povesteşte Jacek Bielawski. În Polonia sunt foarte multe incubatoare de afa-

ceri. Cel din Cracovia are însă specificul său, datorită faptului că în oraş se pregătesc anual foarte mulţi studenţi – în jur de 212.000, aproximativ 10 % din numărul total de studenţi din Polonia, şi majori-tatea la universităţile ce oferă educaţie în domeniul tehnologiei, tehnicii şi ştiinţelor exacte -, de aceea se concentrează asupra transferului tehnologic şi sprijină start-up-urile în domeniul IT & C, ingineriei mecanice sau chiar roboticii. “Noi ne concentrăm asupra afacerilor orientate spre tehnologie. În general, cei care vin sunt foarte tineri, de obicei după ce absolvă universitatea sau uneori sunt chiar în timpul studiilor, tineri care au o idee de afaceri, dar nu ştiu de unde să înceapă, iar noi îi spri-jinim. Ei trebuie să aibă un plan de afaceri pentru a fi acceptaţi în incubator, plan care este evaluat de către un board”, povesteşte Monika Machowska, project manager al Krakowski Park Technologicyny Sp. Cei care îşi doresc să fie acceptaţi în incubatorul tehnologic nu trebuie să aibă propria companie, dar trebuie să prezinte ca prim pas o idee de afaceri. “În prezent avem în jur de 30 de companii în incubator. Le oferim spaţii deschise unde pot lucra împreună sau să schimbe idei, respectiv propriile birouri. În ge-neral sunt companii care activează în domeniul IT&C, dar avem şi din domenii precum inginerie mecanică, robotică şi altele”, completează project managerul.

Afaceri la început de drum

mintia.com este una dintre companiile prezente în incubatorul de afaceri ce a intrat deja pe piaţa din Marea Britanie şi în Spania. În prezent are 12 angajaţi, dintre care unii lucrează doar pe proiecte, iar alţii sunt full-job. „Avem o companie de marketing, dar recent am creat o platformă pentru oameni creativi, iar ideea este de a pune în legătură designeri, copy-writers cu companii care au nevoie de creaţie. Avem

câteva mii de oameni în această platformă, pe de o parte, şi ţinem legătura cu companiile, pe de altă par-te. Dacă o companie are nevoie de un logo, de obicei se adresează unei agenţii, iar pentru mai mulţi bani obţine două sau trei propuneri. Aici, noi organizăm un concurs în care prezentăm cerinţele companiei, iar oamenii trimit propunerile lor şi astfel încurajăm competiţia şi obţinem o calitate mai bună a pro-punerilor. Iar, în final, companiile aleg şi plătesc ce le place mai mult”, explică Przemyslaw Stanisz, mana-ging director & co-founder mintia.com, conceptul platformei. Afacerea a fost dezvoltată din fonduri europene. În jur de 20-25 de tineri din România s-au înscris în această platformă, iar compania este în con-tinuare interesată de graph-designeri români. Tot în incubatorul tehnologic şi-a început activitatea şi Berrylife s.c. „Eu şi cei doi colegi ai mei avem o com-panie de aproape 2 ani şi jumătate, este o companie de design şi de multimedia pentru evenimente şi expoziţii”, dezvoltă succint Marek Wierzbicky, Mar-keting Manager Berrylife s.c., ideea de afacere pe care a gândit-o.

Silicon Valley de Cracovia

Expansiunea în domeniul IT&C nu se va opri aici, pen-tru că orașul Cracovia îşi merită renumele de centru al tehnologiei informaţiei al Poloniei. Administraţia parcului tehnologic dezvoltă în prezent un centru de business ce va beneficia de un hub pentru compani-ile din domeniul IT & C. Centrul care îşi va avea sediul într-o clădire de trei ori mai mare decât cea în care îşi desfăşoară în prezent administraţia parcului activitatea este gândit pentru 100 de companii, care fie vor ac-tiva acolo, fie vor utiliza serviciile, pentru că vor avea la dispoziţie un data center, un laborator pentru industria digitală şi pentru industria media, săli de conferinţe ul-tradotate etc. Acest proiect, un veritabil Silicon Valley

„Ne unim forţele, ne promovăm împreună, vorbim aceeaşi limbă cu investitorii. Investitorul nu mai este trimis dintr-un loc în altul, vine într-un singur loc unde primeşte informaţii complete şi complexe. Oamenii din cadrul autorităţii regionale lucrează împreună cu noi, în acelaşi birou”, Monika Machowska, Project Man-ager al Krakowski Park Technologi-cyny Sp

Krakowski Park Technologicyny Sp*

Nr. companii – peste 100 Volum investiţii: 1,7 miliarde de zloţi Nr. angajaţi: 9.000 Suprafaţă: 558,71 hectare Grad de ocupare: 62 % (sfârşitul anului 2010)Baza legală: Actul Zonelor Speciale Economice, în vigoare până în 2020*sursa: raport KPMG „Special Economic Zones. 2011 Edition”

Jacek Bielawski

63

al Cracoviei, îşi propune să aducă în acelaşi loc compa­niile tinere şi marile branduri din domeniu, însă prin­cipala condiţie pentru o companie de a activa acolo este să aibă angajaţi inovativi şi capabili să împartă cu ceilalţi. Ar mai fi de menţionat că imobilul este ridicat în vecinătatea sediilor Motorola şi Siemens, respectiv a Centrului de Inovaţie al Universităţii Jagellona şi va fi construit 85% din fonduri europene. Ca o paranteză, până acum, administraţia parcului a atras din fonduri europene 117 milioane de zloţi, adică peste 40 de mi­lioane de euro, pentru cele două clădiri, dar şi pentru alte proiecte.

Colaborarea, cheia succesului

Polonia este un brand foarte bun, de aceea nu este foarte dificil să atragă investitori, spune Jacek Bielawski. Totuşi, statul polonez şi autorităţile locale au creat anumite pârghii care să uşureze dialogul cu firmele străine şi viaţa investitorilor de peste graniţe în Polonia. Astfel funcţionează o agenţie naţională – Agenţia Poloneză de Informaţii şi Investiţii, cu care administraţia parcului cooperează mai ales în ceea ce priveşte investitorii străini. Ar mai fi de amintit Agenţia Poloneză pentru Dezvoltarea Afacerilor care se ocupă de culegerea informaţiilor, sprijină dez­voltarea infrastructurii, introducerea de noi servicii, dezvoltarea afacerilor în general. De asemenea, parcul şi zona economică specială sunt promovate de autorităţile regionale, iar administraţia celor două promovează la rândul lor regiunea şi Po­lonia. „Ne unim forţele, ne promovăm împreună, vor­bim aceeaşi limbă cu investitorii. Investitorul nu mai este trimis dintr­un loc în altul, vine într­un singur loc unde primeşte informaţii complete şi complexe. Oamenii din cadrul autorităţii regionale lucrează împreună cu noi, în acelaşi birou”, explică Monika Machowska politica de marketing. De asemenea, parcul colaborează şi este parte a Asociaţiei Parcuri­lor care este o instituţie de experţi în parcuri tehno­logice şi în funcţionarea lor. În afară de ajutorul statului polonez şi al autorităţilor locale şi regionale au şi propria strategie de atragere a clienţilor – participă la misiuni economice, au reclamă în mass­media internaţionale, la CNN, spre exemplu.

Ce au exploatat polonezii?

La întrebarea cum au reuşit să dezvolte în 14 ani

această zonă, care avea, în 2009, Produsul Intern Brut (PIB) per cap de locuitor de 30.220 de zloţi, aproxi­mativ 7.300 de euro, răspunsul ar fi destul de simplu: administraţia Krakowski Park Technologicyny Sp a speculat foarte bine avantajele Cracoviei şi a regiunii de sud a Poloniei.Primul ar fi accesibilitatea, subliniază cei doi project manageri: Cracovia este în mijlocul Europei, aproape de Germania, Slovacia şi Cehia, şi interconectată cu autostrăzile ce leagă Germania de Ucraina, ceea ce este foarte convenabil pentru investitorii străini. De asemenea sunt două aeroporturi internaţionale între Cracovia şi Katowice – în Balice, Ioan Paul al II­lea, şi Pyrzowice, astfel că a călători din Polonia spre orice oraş este destul de facil. Balice este al doilea aeroport din Polonia şi este un important hub pen­tru Lufthansa. Un alt avantaj este forţa de muncă disponibilă. Dacă Regiunea Malopolska are în jur de 3,3 milioane de oameni, dacă mai sunt socotiţi şi cei din ţările ve­cine, piaţa forţei de muncă atinge 8 milioane de persoane. Calitatea vieţii – de la viaţa culturală la cea educaţională ­ este foarte bună în Cracovia, de aceea pentru investitorii şi angajaţii străini este con­venabil să se mute şi să lucreze aici. În plus, viaţa este mai ieftină aici decât în alte ţări vestice sau decât în Varşovia, capitala Poloniei.Reprezentanții parcului tehnologic au subliniat că este important pentru Cracovia şi Regiunea Malo­polska faptul că are industrie auto – MAN Trucks,

spre exemplu, şi sunt aproape de industria auto din Slovacia – Kia şi Hyundai, şi din Katowice, unde sunt prezente Fiat şi Opel. Iar un mare plus amintit de către cei doi ar fi că eco­nomia Poloniei este stabilă şi predictibilă. Polonia este singura ţară europeană care a înregistrat în 2009 o creştere economică de 1,7 %, cu toate că mai toate economiile naţionale s­au contractat din cauza crizei economice mondiale. De altfel, în 2009, Regiunea Malopolska a avut o creştere economică mai mare decât media pe ţară, şi anume 2,1%. În 2010 – 2012, ritmul de creştere economică s­a menţinut, iar, inclu­siv pentru 2013, în ciuda problemelor din zona euro, principala piaţă de export a Poloniei, ministrul de Finanţe, Jan Vincent­Rostowski, a prognozat că Polo­nia va înregistra o creştere economică de 1,5 %.

Ligia Voro

Facilităţi acordate

Krakowski Park Technologicyny Sp acordă firmelor reduceri de taxe care sunt între 50 – 70% în funcţie de mărimea acestora şi raportate, pe de o parte, la investiţiile în teren, clădiri şi alte imobile, iar pe de altă parte la locurile de muncă nou create. Astfel, o firmă de mărime mică ce investeşte 20 de milioane de zloţi, va beneficia de un ajutor public de 14 milioane de zloţi, iar una de mărime mare va primi ca ajutor de stat doar de 10 milioane de zloţi. La fel stă situaţia şi în cazul locurilor de muncă. Dacă o companie ce creează 100 de noi locuri de muncă trebuie să plătească pentru fiecare muncitor 2.000 de zloţi/lună, inclusiv taxe, timp de doi ani, ceea ce înseamnă un total 4,8 milioane de zloţi în sar­cina companiei, ajutorul public primit de inves­titor va fi de 2,4 milioane de zloţi, în cazul unei firme mari, de 2,8 de milioane de zloţi pentru o societate mijlocie şi de 3,36 de milioane de zloţi dacă e o companie mică. De asemenea, Krakowski Park Technologicyny Sp acordă bani pentru start­up­uri în cuantum de 200.000 de zloţi.

COVER STORY

Przemyslaw Stanisz, managing director & co-founder mintia.com

Marek Wierzbicky, Marketing Maneger Berrylife s.c.

Una dintre cele mai puternice companii IT din Polonia, Comarch, a investit în Krakowski Park Technologicyny Sp

www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro

64

COVER STORY

Una dintre cele mai dinamice companii europene din domeniul construirii și închirierii de parcuri in-dustriale, VGP, încearcă să cucerească piața germană. Cehii mizează pe potențialul uriaș reprezentat de această piață și au obținut finanțare din partea unor fonduri britanice de investiții, dispuse să susțină ex-tinderea VGP. ”Generalul” care coordonează ofensiva în Germania este pe jumătate român, jumătate sas. Darius Scheible s-a născut în Brașov, a copilărit în Deva și, în anul 1987, s-a mutat în Germania. Acum, el coordonează operațiunile VGP din România și din Germania, din cartierul general al companiei cehe, par-cul industrial Horni Pocernice de la marginea Pragăi.

Marea provocare

VGP este un holding de companii care deține mai multe parcuri industriale private în Cehia, Slova-cia, Ungaria și România. Compania cehească a fost fondată de un om de afaceri belgian, Jan van Geet, care a venit la Praga și care și-a dat seama de imensa nevoie de spații logistice și industriale moderne de care are nevoie Cehia. El și-a găsit un partener ceh, Jan Prohaska, apoi a început să construiască. Inima im-periului VGP este parcul industrial de la Horni Pocer-nice, o suburbie a capitalei Praga. Parcul are 100 de hectare și circa 100 de clienți. Deja, există o suprafață construită de peste 100.000 de metri pătrați, din care 70 la sută este închiriată. VGP are planuri mari de extindere a acestei suprafețe. ”Afacerea este una foar te dinamică. Avem multe cereri, mulți clienți care vor să vină la noi și unii care pleacă”, spune Jiri Zita, reprezentant al companiei cehe. În acest mo-ment, circa 70 la sută din spațiile din parcul indus-trial din Horni Pocernice sunt închiriate de com-

panii din domeniul logistic, iar restul de companii din domeniul producției. ”Noi avem planificate noi extinderi și ne dorim să atragem și clienți din domenii legate de high-tech”, spune Renata Cihlarova, un alt reprezentant al companiei. În acest moment, prin-tre clienții companiei se numără unii dintre cei mai mari operatori din domeniul logisticii. De exemplu, compania DSV. Directorul de divizie din cadrul DSV, Radoslav Palla, spune că, în acest moment, în cadrul depozitului din Horni Pocernice lucrează circa 40 de persoane. Clienții DSV sunt jucători globali, însă Ra-doslav Palla nu le dezvăluie numele, din dorința de a nu oferi idei concurenței. Însă el spune că această bază logistică deservește întreaga Europă pentru unii dintre jucătorii importanți din domeniile medi-cal ori alimentar. Pentru clienții din domeniul medi-cal, angajații DSV au amenajat spații speciale, care respectă cele mai stricte reguli de igienă și care sunt izolate de restul halelor. Însă DSV nu este singurul jucător din domeniul logisticii care activează în par-cul de la Horni Pocernice. Printre clienții importanți se numără și concernul Spar, care și-a amenajat una dintre cele mai importante baze logistice în incinta parcului industrial. Un alt client important este Ikea, liderul mondial în comerțul cu mobilier și decorațiuni interioare. Însă Ikea va părăsi curând par-cul de la Horni Pocernice, deoarece și-a amenajat, în apropiere propria sa bază logistică, lângă magazinul pe care îl deține la periferia orașului Praga. Chiar dacă plecarea unui client important precum concernul suedez Ikea nu reprezintă un motiv de bucurie pen-tru conducerea parcului praghez, ea nu reprezintă, totuși, o tragedie, precum închiderea succesivă a fa-bricilor Nokia din parcurile industriale din Bochum, Germania, și Jucu, România. Și asta pentru că mem-

Cehii atacă piața germanăCompania pragheză VGP a anunțat că va încerca să se impună pe piața germană, în timp ce planurile de extindere în România au fost puse în stand-by

În timp ce compania cehească a pus în paran-teze construirea unor noi parcuri industriale în țară, country-managerul pentru România, Darius Scheible se confruntă cu o provocare majoră. El coordonează extinderea VGP pe piața germană, una dintre cele mai concurențiale din Europa. Deja, Darius Scheible a inițiat construirea unui ast-fel de park lângă Frankfurt am Main, însă compa-nia cehească analizează și posibilitatea construirii unor astfel de parcuri și în apropierea unor orașe precum Berlin sau Leipzig. Banii pentru extinderea companiei cehești provin de la două fonduri de investiții britanice. Unul a achiziționat 80 la sută din acțiunile subsidiarei VGP care administrează ”perla coroanei”, adică parcul industrial Horni Pocernice din Praga, iar celălalt a cumpărat un pa-chet similar, tot de 80 la sută din acțiuni la subsidi-ara VGP care administrează parcurile industriale din restul Cehiei. Mai mult, compania cehească ar putea să obțină fonduri importante pentru extin-derea în Germania și ca urmare a reconsiderării strategiei inițiale în privința chiriașilor. Concret, până acum, afacerea s-a bazat pe închirierea unor imobile, însă, ca urmare a cererilor tot mai nume-roase, conducerea VGP ia în calcul și posibilitatea de a vinde aceste clădiri. Iar Darius Scheible, cel care coordonează extinderea în Germania, are șansa să fie recunoscut oficial drept unul dintre cei mai buni tineri manageri de pe continent, dacă inițiativa VGP va fi încununată de succes.

Fonduri britanice

65

COVER STORYbrii conducerii VGP au grijă să își adapteze strategia la condițiile de piață. Diversificarea profilului clienților este una dintre direcțiile pe care mizează conducerea companiei cehe. ”Noi ne dorim să creștem procen-tul companiilor implicate în producție. De obicei, ele stau mai mult în parcurile industriale decât compa-niile logistice, care se pot muta foarte ușor”, spune Renata Cihlarova. Însă miza pe clienții din domeniul producției are și unele dezavantaje, explică cehoaica. Și asta pentru că acești clienți doresc personalizarea halelor pe care le închiriază în funcție de propriile lor fluxuri de producție, pe când spațiile pentru logistică au amenjări standard. De aceea, atunci când pleacă, iar spațiile lor sunt preluate de alți investitori, VGP trebuie să investească din nou pentru ajustarea spațiilor de producție. Însă cei mai mulți dintre in-vestitorii din domeniul producției preferă să rămână pe termen lung. Un bun exemplu în acest sens este compania Wavin Ekoplastik, care realizează la Horni Pocernice produse din plastic, ori alte companii, care realizează podele. Un alt domeniu este cel al servici-ilor. În parcul industrial praghez își are baza pentru această regiune o companie suedeză specializată pe transportul banilor și care a ales să investească în acest parc pentru că administratorii săi au reușit să îi ofere condițiile de securitate cerute. De asemenea, urmează construirea unui data-center, adică o ”fermă de servere”, care presupune investiții serioase în ser-vere de mare putere, care pot fi închiriate de mai companii, preocupate de siguranța datelor.

De ce Horni Pocernice

Alegerea zonei în care VGP și-a construit ”cartierul general” a fost una strategică și cu impact pe ter-men lung. Zona este direct conectată cu rețeaua de autostrăzi care leagă cele mai importante orașe din Cehia, dar și capitala Praga cu țări precum Ger-mania, Polonia, Austria ori Slovacia. Infrastructura

foarte bună a reprezentat un motiv foarte serios pentru investitorii din parcul logistic și industrial din Horni Pocernice, urmat de standardele înalte sta-bilite de VGP în realizarea construcțiilor cerute de clienți. De asemenea, pentru investitorii din parcul industrial praghez a contat și forța de muncă bine educată de care dispune capitala Cehiei. Însă, în Praga, rata șomajului este foarte mică, iar cei care își doresc angajați de bună calitate trebuie să îi plătească pe măsură. În capitala Cehiei, salariile le depășesc pe cele din multe orașe din Europa Occidentală, ceea ce mai temperează din entuziasmul investitorilor. Par-cul industrial construit de VGP mai are și avantajul că este situat aproape de rețelele de transport în co-mun, adică de stațiile de autobuz și de metrou care fac legătura dintre zona industrială și oraș, astfel că, în fiecare zi, circa 3.500 de oameni fac naveta între Praga și Horni Pocernice.

Mai multe parcuri industriale

În prezent, compania cehă VGP are parcuri in-dustriale în cele mai mari orașe din Cehia, adică în Praga, în Liberec, în Brno, în Plzen și în Olomouc. În Slovacia, există parcul industrial din Malacky, situat aproape de frontiera ceho-slovacă, dar și aproape de capitala slovacă, Bratislava. În Ungaria, parcul industrial deținut de VGP a fost amplasat în orașul Gyor, iar în România, compania cehă a investit în Timișoara. Managerul pentru România este Darius Scheible, care, după atâția ani petrecuți în Germania și în Cehia, vorbește la perfecție limba română și care, la 36 de ani, a ajuns unul dintre cei mai importanți membri ai staff-ului companiei VGP. ”Noi am stu-diat mai multe amplasamente pentru parcul nostru industrial. Pe lângă Timișoara, am mai studiat Clu-jul, Sibiul, Brașovul, Constanța și București”, spune Darius Scheible. În cele din urmă, cehii au decis să investească în Timișoara datorită apropierii sale de

frontierele cu Ungaria și cu Serbia, deci și de infra-structura de autostrăzi care leagă zona capitalei Ba-natului de Europa de Vest. Un alt factor care a contat a fost reprezentat de faptul că în Timișoara se află mulți studenți, care pot reprezenta o forță de muncă bine calificată pentru investitori. A influențat decizia cehilor și dinamica economiei, care mergea în 2007 cu motoarele turate la maximum. ”Noi aveam în plan să deschidem 6-7 parcuri industriale în România, însă am renunțat la idee după ceea ce s-a întâmplat din anul 2008 și până acum”, spune managerul praghez al parcului industrial din Timișoara. Deocamdată, în capitala Banatului, compania cehească a construit o clădire cu suprafața de 10.200 de metri pătrați, care a fost finalizată în primăvara acestui an. Până acum, cehii au reușit să își găsească un singur client, o com-panie din Iași, care a închiriat 1.300 de metri pătrați. Este vorba de o firmă care produce etichete și care, din cauza dificultăților logistice presupuse de infra-structura proastă și de traversarea Carpaților, a decis să se mute în vestul țării. Acest exemplu a întărit opinia lui Darius Scheible referitoare la ritmul inegal de dez-voltare a diferitelor regiuni din România. El spune că tot mai mulți investitori vor alege vestul țării, deoarece pentru ei, Carpații și infrastructura proastă reprezintă obstacole în dezvoltarea business-urilor.

Claudiu Pădurean

Darius Scheible este unul dintre cei mai importanți manageri originari din România

”Noi aveam în plan să deschidem 6-7 parcuri industriale în România, însă am renunțat la idee după ceea ce s-a întâmplat din anul 2008 și până acum”Darius Scheible

100 de hectare are parcul industrial din Horni Pocernice

36 de ani are managerul român care coordonează extinderea VGP pe cea mai importantă piață europeană

www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro

66

COVER STORY

Căderea comunismului a adus în Ungaria o bulver-sare a economiei comparabilă cu cea prin care a trecut România. În primul deceniu de după căderea comunismului, multe dintre fabricile ridicate după cel de-al doilea război mondial au dat faliment. Însă unii dintre oamenii de afaceri maghiari au refuzat să lase în părăsire platformele industriale moștenite de la comuniști. Astfel, în timp ce în Transilvania, com-binatele siderurgice ori uzinele erau demolate pentru fierul beton din ziduri, în Ungaria platformele indus-triale și-au găsit o nouă utilitate, iar acum generează noi afaceri și noi locuri de muncă. Orașul Debreczen reprezintă, din acest punct de vedere, un bun exem-plu. Iar cel care a fost ”creierul” renașterii economice a fost omul de afaceri Sandor Kunkli.

De la fabrică spre parc industrial

Una dintre caracteristicile generale ale regimurilor co-muniste din Europa de Est și din Asia a fost preferința pentru construirea de cartiere muncitorești de blo-curi. Sub sloganul industrializării și urbanizării, două procese economice forțate prin care liderii comuniști încercau să recupereze decalajul istoric față de Oc-cident, zonele periferice ale orașelor au fost transfor-mate în mari aglomerări de locuințe colective. Astfel că au fost create fabrici de materiale prefabricate de construcție, al căror rol era acela de a furniza ”materia” primă pentru constructorii de blocuri, care trebuiau să ridice rapid și ieftin cartiere întregi, care urmau să reprezintă adăpostul pentru fermierii strămutați în orașe ca să muncească în noile fabrici, construite de adepții economiei planificate. Practic, existau fabrici care produceau mari plăci de beton la dimensiuni prestabilite, iar acestea erau apoi asamblate rapid pe șantier, într-un mod asemănător cu cel de la jocul de tip Lego. După căderea comunismului, reprezentanții noilor autorități nu au mai avut resursele financiare pentru a continua construcția marilor cartiere de blocuri sau pentru a demara noi proiecte. În întreaga

Europă de Est deveniseră faimoase blocurile începute și neterminate. Nici investitorii privați nu au finanțat,

ani la rând, construcția de noi blocuri, pentru că, după perioada comunistă, preferințele cumpărătorilor s-au reorientat către case individuale. Astfel că fa-bricile de materiale prefabricate și-au pierdut piața și au intrat în criză. La Debreczen s-a întâmplat acest fenomen. Fabrica de materiale prefabricate pentru construirea blocurilor, deținută de statul maghiar, a fost privatizată în anul 1998. Cum încă nu exista ”bula investițiilor imobiliare”, care a cuprins Europa de Est după anul 2000, fabrica din Debreczen a dat faliment. Omul de afaceri Sandor Kunkli a decis să găsească o nouă utilitate pentru situl industrial, așa că a decis să creeze un parc industrial, primul din Debreczen. El a parcelat cele 30 de hectare pe care le avea și a obținut statutul de parc industrial în anul 2000.

Pionierul din Debreczen

Pe atunci, deschiderea unui parc industrial reprezenta o adevărată aventură. Și asta pentru că intrarea state-lor ex-comuniste în Uniunea Europeană nu era deloc o certitudine. ”Eu am decis să merg de la bun început pe mâna unor mici afaceri. Sunt multe companii care sunt cu noi de la bun început, din anul 2000, așa că ele au crescut o dată cu noi”, spune Sandor Kunkli, fondatorul parcului industrial Nyugati Ipari Park din Debreczen. Strategia sa a fost una de succes. În De-breczen existau numeroase companii mici, extrem de dinamice, care își doreau sedii la prețuri rezona-bile pentru a-și optimiza fluxurile de producție, dar care nu dispuneau de resursele financiare necesare pentru a cumpăra noi parcele de pământ la mar-ginea orașului, pe care să le și viabilizeze suficiente de rapid și să își și poată amenaja într-un termen scurt halele de producție. Aceste companii au ales să se mute în noul parc industrial. Sandor Kunkli a creat o strategie extrem de flexibilă, care a permis achiziția sau închirierea unor parcele de teren sau a unor clădiri de dimensiuni medii sau mici, astfel că parcul industrial Nyugati s-a umplut rapid. ”În prezent, în parcul nostru

Parcuri industriale în loc de gulyasPână acum, Debreczen era faimos pentru gulyas sau pentru renumiții cârnăciori ungurești. Însă faima rețetelor gastronomice începe să fie pusă în umbră de cea a parcurilor industriale din oraș

”În privința energiei electrice, pentru că noi cumpărăm această energie și o revindem clienților noștri, am reușit să obținem prețuri cu 20 – 25 la sută mai mici decât cele obținute de companii care au început investiții de tip greenfield și care au negociat individual cu producătorii de curent electric” Sandor Kunkli

67

COVER STORY

se află 88 de companii, care au în total 880 de angajați. Cei mai mulți se află în parc din anul 2000. Desigur, au fost și unele companii care au murit sau care au plecat, pentru că noi nu aveam posibilitatea de a le oferi noi parcele de teren pe care să se dezvolte, însă ele au fost înlocuite rapid”, a spus Sandor Kunkli.

Elementele unei strategii câștigătoare

În prezent, parcul industrial Nyugati din Debreczen este ocupat în proporție de sută la sută. ”Am deve-nit, practic, un parc închis. Nu avem posibilitatea și nici nu ne dorim să ne dezvoltăm și mai mult. Dacă pleacă un chiriaș, căutăm un altul în loc”, a rezumat Sandor Kunkli starea de spirit care domnește în in-teriorul companiei pe care o conduce. Chiar dacă o companie din Nyugati Ipari Park are, în medie, 10 angajați, ele au reușit să facă față onorabil crizei economice. Cifra de afaceri generată de parcul in-dustrial Nyugati este de 150 de milioane de euro pe an. Cifra este impresionantă pentru un oraș ca De-breczen, care se află într-una dintre cele mai sărace regiuni ale Ungariei. De asemenea, cele 880 de locuri de muncă generate de companiile care activează în interiorul parcului industrial sunt extrem de im-portante pentru comunitatea locală. Un alt lucru important din strategia directorului general al par-cului industrial Nyugati a fost miza pe companiile autohtone. În timp ce mari corporații multinaționale și-au delocalizat rapid investițiile, în căutarea unor resurse mai ieftine, companiile maghiare au rămas în Debreczen, în ciuda greutăților economice cu care s-au confruntat. În prezent, cea mai mare companie din parcul industrial Nyugati este o firmă din dome-niul logistic, care a amenajat depozite frigorifice în care păstrează diferite produse care aprovizionează

piața Ungariei de Est. De asemenea, în parcul indus-trial Nyugati există și dealeri auto, însă nici sectorul producției nu a fost neglijat. Una dintre companiile importante produce polistiren de foarte bună cali-tate, la prețuri foarte mici. În aceste condiții, această companie are comenzi asigurate din toată regiunea din jurul Debreczenului. Mai mult, în ultima vreme, faima polistirenului local a trecut granița româno-maghiară, iar mulți cumpărători vin din România. Deocamdată, este vorba de cumpărători mici, care achiziționează polistirenul necesar pentru izolarea termică a unor locuințe individuale. Însă relațiile economice dintre companiile din Ungaria de Est și cele din vestul României devin pe zi ce trece tot mai puternice. În locul unor companii maghiare care și-au închis porțile din cauza crizei economice, în parcul industrial Nyugati din Debreczen au început să apară investitori români. ”Avem un investitor român care produce mobilă și care a decis să înceapă producția în parcul nostru. De asemenea, avem un partener român de încredere în domeniul agricol, compa-nia AgroSel, care are un management reprezentat de maghiari din Transilvania”, spune directorul general al parcului industrial Nyugati.

De ce vin investitorii în parcul industrial

Omul de afaceri Sandor Kunkli explică motivele pen-tru care multe companii au preferat să investească în parcul industrial. Un motiv important este reprezen-tat de reducerile la taxele și impozitele locale oferite de municipalitatea din Debreczen. Administratorii

orașului maghiar au încurajat investițiile de tipul par-curilor industriale. Mai mult, în condițiile în care cele două parcuri industriale care au apărut după anul 1999 în oraș nu reușeau să ofere suficiente parcele de teren investitorilor din străinătate, municipalitatea a creat propriul său parc industrial, care a reușit să atragă investiții olandeze. De asemenea, un atu im-portant a fost reprezentat de afilierea parcurilor industriale din Debreczen la o asociație națională a entităților de acest fel. Chiar dacă principala obligație a parcurilor membre este comunicarea unui raport anual de activitate, această asociație a reușit să creeze o imagine favorabilă parcurilor industriale maghiare și să asigure un canal bun de comunicare între inves-titori și Guvernul din Budapesta. Un alt avantaj im-portant a fost acela că managerul parcului industrial Nyugati a reușit să negocieze contracte avantajoase cu furnizorii de utilități. ”În privința energiei electrice, pentru că noi cumpărăm această energie și o revin-dem clienților noștri, am reușit să obținem prețuri cu 20 – 25 la sută mai mici decât cele obținute de companii care au început investiții de tip greenfield și care au negociat individual cu producătorii de curent electric”, spune directorul general Sandor Kunkli. De asemenea, conducerea parcului industrial din orașul Debreczen a negociat și cu furnizorii de gaz metan și de apă. ”Avem stații centrale de apă și de gaz metan. Ele reprezintă investiții importante, care asigură ser-vicii de bună calitate pentru clienții noștri”, adaugă Sandor Kunkli.

Claudiu Pădurean

Fondurile europene nu au reprezentat un ele-ment esențial în dezvoltarea parcului industrial privat Nyugati Ipari Park din Debreczen. Însă banii oferiți de Uniunea Europeană au ajutat la rezolva-rea unor probleme punctuale. Conducerea parcu-lui a obținut circa 100.000 de euro pentru insta-larea unor filtre, care au ajutat la epurarea apelor poluate provenite de la operatorii economici localizați în parcul industrial. De asemenea, au existat clienți ai Nyugati Ipari Park care au obținut fonduri europene pentru a dezvolta, în incinta parcului industrial, diferite proiecte.

Bani europeni

88 de companii sunt localizate în interiorul Nyugati Ipari Park

880 de angajați lucrează în interiorul parcului industrial privat din Debreczen

www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro

69

COVER STORY

Produs: format revistă glossy, 100 pagini, full color, tiraj 5000 exApariție: Ianuarie 2013

Clienți vizați: toate parcurile industriale din România, companiile din interiorul acestora, alte compa-nii și instituții în legătură cu parcurile industriale, infrastructura necesară și construcția acestora (furni-zori de apă, canal, gaze, energie, gestionari de deșeuri, proiectanți, arhitecți, avocați, constructori de drumuri, hale, fabrici, echipamente etc), toate entitățile private sau de stat interesate să se promoveze în Catalogul Parcurilor Industriale – Ediția 2013

Distribuție: controlată, în toate parcurile industriale, spre toți clienții acestora, ministere, ambasade, consulate, cluburi de afaceri, camere de comerț româno-străine, asociații ale investitorilor străini, băncilor și fondurilor de investiții, instituțiile economice de la Bruxelles, companii multinaționale din Europa și din lume.

Catalogul parcurilor industriale din Romania – Ediția I

Teme: Cum dezvoltăm un parc industrial? Cum îl finanțăm? Cum atragem clienții? Ce

facilități acordăm? Ce argumente avem față de concurență? Cum au procedat alții în jur? Ce tip de management aplicăm? Dar de marketing? Prezentarea unor modele de succes din Ungaria, Cehia, Polonia și România, văzute la fata locului.

Participanti: Acționari, manageri și clienți ai parcurilor industriale, reprezentanți ai ad mi-

nistrațiilor locale și județene, ai cluburilor de afaceri, ai camerelor de comerț, ai fondurilor de investiții, ai băncilor interesate, ai ministerelor, ambasadelor și consulatelor economice, ai companiilor private și de stat interesate de parcurile industriale.

Locatia&data: Târgu Mureș. Grand Hotel 4*, 6-7 noiembrie 2012

Locuri: 200Limba: : română și engleză (se asigură traducere)

Follow-up: Concluziile evenimentului vor fi înaintate Guvernului României

Eveniment

www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro

68

COVER STORY

TRANSILVANIA. OPEN FOR BUSINESS

Grupul de presă Transilvania Business, editor al revistei naționale Transilvania Business, este preocupat în permanență de situația economică a business-ului din inima Ardealului și nu numai. În urma acestei preocupări constante și a unei temeinice documentări, Transilva-nia Business a descoperit că în România funcționează numai 40 de parcuri indus-triale, noduri economice ce beneficiază de scutiri de taxe și impozite, spre deose-bire de Ungaria, care, în urma aplicării unei strategii guvernamentale de succes a dez-voltat 200 de astfel de entități.Astfel, s-a creat și în România nevoia dezvoltării unei strategii naționale în care să fie implicați toți factorii de decizie din structurile de stat alături de potențialii in-vestitori privați și clienți ai unor parcuri industriale.

• Pentru orice companie care vrea să investească în România, parcul industrial e deja locul firesc unde trebuie să se așeze. E deja o condiție, pe lângă celelalte referitoare la mâna de lucru specializată, dar ieftină ori de facilitățile fiscale acordate investitorilor de către Guvern, ori autorități locale. • Parcurile industriale reprezinta viitorul. Dar din ce motive concrete aleg investitorii aceste parcuri? • Întâi, li se oferă infrastructura necesară pentru a-și demara rapid investiția. Apoi, facilitățile de ordin fiscal (taxe și impozite) pentru bunurile imobile și terenurile transmise în folosința parcului industrial nu sunt de neglijat. Majoritatea administratorilor de parcuri oferă și servicii de security, de banking, de posting, de consulting etc. • Nu în cele din urmă, soluția parcului industrial se dovedește viabilă și în cazul companiilor care doresc relocarea activităților de producție în conformitate cu legislația în domeniul mediului, care prevede transferarea capacităților de producție în afara zonelor urbane.

Parcurile industriale - o strategie națională

Tîrgu-Mureș, 6-7 noiembrie 2012

70

COVER STORY

O fațetă a recesiunii economice mai puțin cunoscută e cea a companiilor care dispun de lichidități și profită de situația generală dificilă pentru a-și ex-tinde și a-și spori afacerile. Fie că sunt fonduri ameri-cane de investiții, fonduri guvernamentale chineze, multinaționale de pe întreg mapamondul, firme mai mari sau mai mici care au strâns bani pentru zile negre, toate acestea se află în acest moment la vânătoare de afaceri, inclusiv pe piața din România. Energie, agricultură, parcuri industriale, imobiliare, industria auto, retail – sunt marile atracții de mo-ment ale României. De partea cealaltă, există bănci la această oră în țara noastră care dispun de sute de milioane de euro lichidități, cu dobânzi incredibil de bune (între 3% și 4%), dar oamenii de afaceri au de-venit prea fricoși pentru a accesa împrumuturi. Iată, deci, resurse și potențial de business există. Lipsește uneori curajul.Sunt însă și oameni, companii și instituții care și-au învins teama și acționează acum, pentru a le fi bine peste 5-10 ani. Este cunoscut că în perioadă de criză, pașii pe care-i faci într-un business, înainte sau înapoi, sunt de câteva ori mai rapizi decât în vremuri de sta-bilitate, deci, presupunând că totul va merge bine, o afacere lansată acum va crește mult mai rapid decât ar fi crescut în condiții de acalmie a pieței și econo-miei. Cine sunt însă acești curajoși? Am selectat câteva exemple care subliniază faptul că parcurile in-dustriale din România nu sunt un proiect economic expirat deja, ci, dimpotrivă, istoria lui abia începe.

Proiect inedit în Maramureș

La Baia Mare, primăria condusă de Cătălin Cherecheș și-a propus să deschidă un parc industrial care să creeze 700 de locuri de muncă. Investitorilor care se vor arăta interesaţi de a face investiţii în municipiu li se va pune la dispoziţie o hală de 2250 mp pe un teren de aproximativ un hectar. Numai că respectivii inves-

titori, în schimbul acestor facilităţi oferite de primărie, vor fi nevoiţi să respecte o serie de condiţii. “Ştim că până acum s-au organizat parcuri industriale în multe oraşe, multe parcuri stau neutilizate... Noi dorim să lansăm invitaţia unor societăţi importante să vină şi să îşi exprime opţiunea de a închiria astfel de baze de producţie în anumite condiţii. Să le impunem un număr minim de angajaţi, să le impunem un anumit salariu mediu, inclusiv garanţii bancare pentru a nu fi în situaţia celor de la Cluj cu Nokia, la Jucu, să vină, să facă o investiţie şi apoi să plece”, susține primarul Băii Mari, Cătălin Cherecheş. Potrivit acestuia, prima hală va fi gata în vara anului 2013 și va fi amplasată la ieșirea din oraș, către Săcălășeni. Construcția primului spațiu va începe în momentul în care viitoarea hală va fi deja închiriată. Până la această oră, patru firme din industria auto și-au prezentat interesul de a veni la Baia Mare.

Alba, cu experiențe bune și rele

Județul Alba are în acest moment un parc indus-trial ce funcționează cu motoarele în plin, la Cugir. Aici funcționează 42 de societăţi comerciale, în domenii precum prelucrarea metalului şi a lemnu-lui sau a pielăriei, servicii în domeniul consultanţei juridice, economice şi tehnice şi altele. Parcul Indus-trial Cugir, având acționar unic Consiliul Județean Alba, cuprinde o suprafaţă totală de clădiri închiri-ate de peste 22.200 de metri pătraţi, respectiv de peste 4.770 de metri pătraţi de teren. Deși parcul este în proporție de peste 90% închiriat, adminis-tratorii săi nu se gândesc în acest moment la profi-turi. „Nu ne mai punem problema unor profituri în acești ani de criză, pentru că acestea sunt atât cât să ne menţinem fără a putea face investiţii impor-tante. Important e să ne păstrăm chiriaşii“, a expli-cat Emil Muntean, directorul general al societăţii. Administrația locală din Aiud a dorit să preia ex-

emplul de la Cugir și să deschidă un parc industrial, însă proiectul a murit în fașă, deși exista un parte-neriat semnat între Consiliul Local Aiud și Consiliul Județean Alba. Aiudenii consideră că partenerul CJ Alba nu s-a arătat preocupat de situația proiectului. Iată un exemplu care demonstrează că dorința de a face un parc industrial nu are de multe ori legătură cu posibilitățile reale, ori chiar cu necesitățile zonei. Aproape la fel s-a întâmplat la Blaj, acolo unde un parc industrial deja existent a fost desființat din cauza lipsei de oferte din partea investitorilor, dar mai ales din cauza lipsei de fonduri pentru crearea infrastructurii necesare. Acționarul, tot CJ Alba, a decis recent să construiască în acea locație o “fermă solară” de 14 milioane euro, prin fonduri europene, doar doar o mai salva ceva din cei 1,5 milioane lei bani publici investiți în ideea parcului industrial. Nu mai bine făcea din start acest lucru?

Oradea, curaj și dinamism

Municipiul Oradea este orașul lăudat recent de ministrul Dezvoltării, Eduard Helvig, în privința proiectelor sale de creștere economică și socială, fo-losindu-se de fonduri europene. Primarul Ilie Bolo-jan și-a format o echipă de profesioniști cu care a ratat foarte puține ținte în ultimii 4 ani. Recent, con-silierii locali şi-au dat deja acordul pentru înfiinţarea celui de-al treilea parc industrial al oraşului (al doilea se află în lucru), datorită interesului crescut al inves-titorilor față de Oradea. Potrivit informațiilor trans-mise de către biroul de presă al Primăriei Oradea, înfiinţarea Parcului Industrial Eurobusiness III este necesară mai ales în perspectiva dezvoltării oraşului, dar şi datorită interesului crescut al investitorilor faţă de viaţa economică din municipiu, unii fiind interesaţi de zona veche industrială din Oradea. Situat pe strada Uzinelor, noul parc industrial se va întinde pe o suprafaţă de aproximativ 20 ha, fiind

Parcurile industriale nu sunt istorie, vremea lor în România de abia începe. Zeci de astfel de proiecte se află deja în derulare în aproape toate județele țării, sub patronajul consiliilor județene, al primăriilor, ori al unor investitori privați. Totul se desfășoară însă într-un cadru legislativ și fiscal nemotivant, în afara unei strategii guvernamentale coerente, pe termen mediu și lung. Tocmai din această cauză există în acest moment parcuri industriale aproape goale, construite în locații fără viitor, fără resurse umane, fără infrastructură. Cine construiește la această oră parcuri industriale și ce gânduri de viitor are?

Cătălin Cherecheș, primarul din Baia Mare

Florin Roman, vicepreședintele CJ Alba Ilie Bolojan, primarul Oradei

Vremea parcurilor industriale

71

în apropierea căii ferate şi a drumului internaţional E60. El va facilita accesul investitorilor la cele mai im-portante căi de transport, asigurând astfel legăturile directe la rutele comerciale. „Pentru a avea câştig de cauză în competiţia pentru atragerea companiilor din afara oraşului, care să investească în Oradea, era nevoie să le putem oferi amplasamente ieftine, cu infrastructura asigurată în condiţii avantajoase”, a spus primarul Ilie Bolojan.Administraţia locală a înfiinţat primul parc indus-trial orădean în anul 2008, iar terenul de 24 de hectare de pe strada Ogorului, destinat parcului Industrial II, a fost preluat de către municipalitate în anul trecut. Aproape 20 de milioane de lei costă infrastructura pentru al doilea parc iar cele 129 de hectare de teren vor beneficia de pachetul întreg de utilităţi publice necesare pentru atragerea cât mai multor investitori privaţi, autohtoni sau străini, dornici de a se reloca sau de a începe afaceri noi într-un mediu propice demarării unor astfel de acţiuni şi activităţi. „Investiţia va fi finalizată în 26 de luni, după care vom avea toate utilităţile nece-sare, de la reţele de apă, de canalizare până la elec-tricitate şi drumuri”, a afirmat primarul Ilie Bolojan. Oradea este singurul municipiu din Transilvania al cărui buget a depăşit în acest an un miliard de lei. Din această sumă, 16%, adică 165 de milioane de lei, sunt fonduri europene.

Jiboul încă nu a reușit Județul Sălaj are în acest moment un singur parc industrial funcțional, cel de la Jibou, dar și acesta e la limita de avarie. Poziționat într-o locație ce părea avantajoasă, la distanțe aproape egale de Cluj, Baia Mare, Satu Mare și Oradea, parcul nu s-a dovedit ceea ce a visat proprietarul lui. Un argument ar fi acela că locația nu e singura hotărâtoare. Mai e ne-voie și de forță de muncă, de infrastructură foar-te bună, de promovare, chiar de relații personale. Acționarul lui, administrația locală din Jibou, a re-cunoscut prin vocea primarului că parcul are ne-voie de promovare și chiar a propus înființarea unei firme specializate pe acest domeniu. „Am reziliat unele contracte în anii trecuți, cu firme cărora le-am concesionat terenuri şi au plătit chirie 1-2 luni după care nu au mai plătit. Între timp datoriile s-au şters pentru că au trecut vreo cinci ani de când erau înregistrate”, spune edilul Jiboului, Eugen Bălănean. În acest moment, în parc se află patru companii, SC Grovinest SRL București (producător de mobilier pentru spitale, ocupă 5 hectare de teren), SC Arc Grup SRL Jibou (prelucrarea metalelor, ocupă un hectar), SC Verbelco SRL și SC Roca SRL. Parcul In-dustrial Jibou a fost dat în folosință în anul 2005, investiția pentru amenajarea lui fiind de 1,67 mi-lioane de euro. Din această sumă, 1.6 milioane de euro au fost fonduri PHARE și fonduri de la bugetul de stat, restul de 79.000 de euro reprezentând contribuția Consiliului Local. Din suprafața totală de 22 de hectare de teren, Primăria Jibou a scos

pentru concesionare 18 hectare.

Bistrița, un proiect ambițios

La Bistrița, modelul de succes al grupului Teraplast, care funcționează de doi ani într-un parc industrial nou-nouț la Sărata (deși nu e înregistrat ca atare la Ministerul Administrației și Internelor), a atras atenția municipalității. Unul dintre proiectele ambițioase ale primarului Ovidiu Crețu este să înființeze un parc in-dustrial adevărat, nu departe de cel al Teraplast. Pro-iectul a fost depus în luna septembrie a anului 2010 la Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest pen-tru a primi sprijin financiar. Pentru realizarea acestuia proiect, consilierii locali au aprobat în anul 2010 un buget de 36.613.631 lei. De la data depunerii proiect-ului şi până în luna iunie 2012, acesta a parcurs toate etapele de evaluare. În urma unei evaluări tehnice şi financiare efectuate de către reprezentanţii Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest s-a stabilit că se pot face economii pentru realizarea acestui proiect, în valoare de 1,5 milioane lei față de suma propusă inițial. Conform proiectului, parcul ar urma să aibă o suprafaţă de 30 de hectare, iar municipalitatea vrea să amenajeze spaţii pentru industria uşoară, o parcare, dar şi un centru de administrare. Acest parc va fi des-tinat ramurilor industriale cu grad redus de poluare şi cu tehnologii curate şi moderne, cu activităţi de producţie şi servicii. Municipalitatea a anunțat deja că mai multe firme mari, atât din România cât şi din străinătate (China, Spania) şi-au manifestat intenţia de a investi în Bistriţa. Parcul Industrial Bistriţa Sud, un proiect iniţiat de fostul preşedinte al PNL Bistrița-Năsăud, Ioan Turc, va fi finalizat în aproximativ 18 luni, termenul maxim de finalizare fiind de 24 de luni, cu finanțare 50% din fonduri europene. Parcul va fi situat în extravilanul municipiului, pe 30 de hec-tare, în dreptul localităţii Viişoara, cu acces auto, în prezent, din Sărata. Se vor amenaja mai multe loturi, 34 de parcele pentru industrie şi servicii, 3 parcele pentru investiţii şi servicii, 5 parcele pentru logistică, 5 parcele pentru echipamente edilitare, 11 parcele pentru industrie medie. De asemenea, se va realiza infrastructura pentru circulaţie, cu sensuri giratorii, carosabil cu două benzi, trotuare şi piste de biciclişti. Întreaga zonă va fi racordată la reţelele de gaz şi de electricitate, la telefonie şi internet. “Facem o politică axată pe investiții, pentru că asta trebuie să facă un primar, un administrator. Eu nu pot să creez o între-

prindere, dar un parc industrial, dezvoltarea oraşului prin şantiere, dezvoltarea oraşului prin turism, care vor crea locuri de muncă”, asta pot!” explică primarul Ovidiu Crețu.

Reghinul, pe urmele succesului Sânpaul

Mureșul are deja un parc industrial de succes, la Sânpaul, dar noul președinte al Consiliului Județean, Ciprian Dobre, a lansat ideea înființării unei aseme-nea entități și la Reghin. “Cred că a venit vremea să facem mai mult pentru Reghin. În 1996, Reghinul era oraşul cu şomaj zero, cu cele mai multe societăţi comerciale pe cap de locuitor. Azi, lucrurile stau alt-fel, din păcate. Reghinul trebuie să redevină motorul economic al judeţului Mureş. Primul parc industrial pe care îl vom înființa în județ va fi acolo” spune Do-bre. Sebastian Fărcaș, consilier local la Reghin, crede că existența unui asemenea parc industrial este vitală pentru economia viitoare a orașului și a zonei. “Sunt convins că municipiul Reghin are nevoie în prezent de un asemenea proiect. Sigur, până acolo avem multe de făcut. Par¬cul industrial nu înseamnă doar deli¬mitarea unei suprafețe de teren și montarea unei table care să indice existența sa. În¬seam¬nă asigura-rea tuturor utilităților pentru ca in¬vestitorii interesați de Reghin, de viitorul parc industrial, să realizeze doar construcția iar noi să le aducem la ușă apa, gazul și curentul. Mai înseamnă taxe reduse pentru cei care creează noi locuri de muncă”, susține Fărcaș.

Turda, proiect de 200 mil. euro

Ovidiu Crețu, primarul municipiului Bistrița

Ciprian Dobre, președintele CJ Mureș

Industrial & Logistic Park Turda

acum începeCOVER STORY

www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro

72

COVER STORY

Compania spaniolă Graells & Llonch a început la Turda lucrările la Industrial & Logistic Park Turda, un proiect de 200 de milioane de euro dezvoltat în parteneriat cu fondul de investiții Europa Capital. ”Noi am cumpărat terenul acum mai bine de patru ani, dar de-abia acum ne apucăm de construcție”, a explicat, recent, la inaugurarea șantierului, Tim Nor-man, directorul executiv al fondului de investiții Eu-ropa Capital. ”Noi aducem în acest parteneriat teren-ul, dar și finanțare. Graells & Llonch sunt partenerii noștri și vor aloca o mică sumă de bani, dar investiția o vom face noi într-o măsură majoritară”, a precizat Tim Norman, adăugând că investiția va fi făcută din fonduri proprii, nu din împrumuturi bancare. Prima fază a proiectului, care va avea o suprafață totală de 25.000 de metri pătrați, va cuprinde mai multe depozite mici. ”Vrem să atragem companii și antre-prenori din zonă într-o primă fază, pentru că aceste companii mici sunt cele care mișcă economia. Vom vedea care este nivelul cererii și, dacă va fi mare, vom investi mai mulți bani”, spune Norman. Evident, autoritățile locale au un rol important în proiect, dezvoltatorii fiind scutiți, pe o perioadă de cinci ani, de taxe și impozite locale. ”Aceste scutiri au dus la posibilitatea de a putea oferi chirii de sub 3,8 euro pe metru pătrat pe lună, cât este prețul pieței și a unei taxe de mentenanță de 0,7 euro pe metru pătrat pe an, de 12 ori mai mică decât în mod normal”, spune Gabriel Sfetcu, șeful departamentului Industrial din cadrul companiei de consultanță imobiliară Cush-man & Wakefield.

Secuimea vrea parcuri industrialeMergând pe principiul mai bine mai târziu decât niciodată, autoritățile din Harghita au hotărât înființarea unui parc industrial, care să revitalizeze cumva economia județului. În ianuarie 2012, be-neficiarul a atribuit contractul pentru servicii de ela-borare a unui studiu având drept scop fundamentarea economică a proiectului parcului industrial.Planul face parte din proiectul FIDIBE. Valoarea con-tractului este de 223,448 lei (51 mii EUR), fără TVA.

Fondurile sunt asigurate prin FEDR pentru sprijini-rea inovării și antreprenoriatului. Contractul a fost atribuit prin licitație deschisă firmei OTP Consulting România cu sediul în București.Și autoritățile din Covasna au demarat proiectul unui parc industrial de 30 ha, la Sfântu Gheorghe. Inițial suprafața prevăzută era de numai 15 ha, dar primăria

a câștigat în instanță un litigiu privind proprietatea asupra 16 ha la Câmpu Frumos și a decis să adauge acest teren la viitorul parc industrial. Primarul mu-nicipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a declarat la începutul anului că lucrările pentru amenajarea parcului industrial de la Câmpu Frumos vor începe în mod sigur în 2012 și că este de părere că viitorul parc industrial va atrage investitori, adăugând că a discutat deja cu câteva firme, atât din ţară, cât şi din străinătate, în acest sens. În toamna anului trecut, Primăria municipiului Sfântu Gheorghe a câştigat, în cadrul POR, o finanţare pentru un proiect în valoare de peste 24,5 milioane de lei, care vizează amenajarea parcului industrial. Primăria Sfântu Gheorghe a depus acest proiect pentru a obţine finanţare în cadrul POR, domeniul major de intervenţie 4.2 – „Reabilitarea si-turilor industriale poluate şi neutilizate şi pregătirea pentru noi activităţi”.

Moldova se reorientează spre industrieDeși mai mult de jumătate din parcurile industriale

funcționează în Transilvania, mai multe județe din Moldova și din restul țării văd aceste entități ca po-sibile motoare pentru economiile locale slăbite. La Suceava, Botoșani, Bacău, Neamț parcurile indus-triale au depășit deja nivelul de idee, autoritățile lo-cale derulând deja asemenea proiecte în diverse faze. Mare susținător al parcurilor industriale, Eduard Hell-vig, ministrul Dezvoltării, a lăudat recent inițiativele lansate deja în acest domeniu. “Unul din proiectele strategice pe care doresc să le implementez ca minis-tru ține de crearea unei infrastructuri pentru crearea de centre de afaceri și parcuri industriale. Cred că bugetul local, respectiv bugetul național, se susține pe economie reală și nu pe consum, iar parteneria-tul public local reprezintă soluția cea mai eficientă. Încurajarea afacerilor care să aducă plus valoare în economia națională reprezintă unul din obiectivele Ministerului Dezvoltării. Vă dau un exemplu, sub-dezvoltarea din județul Botoșani sau alte zone sărace trebuie să înceteze, pentru că suntem în secolul XXI.“Avînd în vedere faptul că în ultimii 20 de ani, în Neamţ s-au desfiinţat firme mari, în care lucrau mii de oameni, planul nostru este să atragem cât mai mulţi agenţi economici într-un singur loc pentru a crea locuri de muncă şi pentru a stimula producţia şi cercetarea în orice domeniu”, a spus Vasile Pruteanu, șeful Consiliului Județean Neamț. Pruteanu vede re-alizabile două parcuri industriale, unul în zona Piatra Neamţ şi unul în zona Roman.Și Consiliul Județean Iași are un asemenea proiect în de-rulare, în comuna Lețcani. Proiectul în valoare de 4,3 mil-ioane eur, vizând construirea unui parc agroindustrial, a fost depus pentru finanțare pe 28 octombrie 2009. Parcul este un proiect care se va întinde în primă fază pe o suprafață de 25 de hectare, urmând ca ulterior să se dezvolte și să ajungă până la 100 de hectare. Pe acest teren se vor construi halele de producție, de conservare și expunere. Parteneri în proiect sunt autoritățile locale din comuna Lețcani, Consiliul Județean Iași, dar și autorități din Republica Moldova și din Ucraina.

Alin BOLBOS

Eduard Hellvig, ministrul Dezvoltării

Printre consumatorii români de pâine circulă ideeapreconcepută şi adânc înrădăcinată de pe vremeacând pâinea neagră sau „semi” era considerată de cal-itate inferioară, că pâinea albă şi pufoasă este cea maibună şi la gust, şi pentru sănătate. Studiile făcute întretimp au arătat, însă, contrariul. Alin Corbeanu, direc-torul brutăriei clujene Coradyn a dorit să producă opâine cât mai apropiată de cea făcută de bunica, încuptor. „Ţi-e dor de pâinea de altădată pe care o făceamama, bunica sau străbunica numai din ingredientenaturale, folosind maiele tradiţionale îndelung fermen-tate, cu gust autentic şi arome îmbietoare date demăiestria plămădirii aluatului şi de coacerea în cup-torul pe vatră?” aşa începe prezentarea de pe site aprodusului Rotunda Românească, o pâine cu nume şireţetă înregistrate la OSIM. “Iniţial, am dorit să facemo pâine rustică. Mulţi au venit la noi să ne ofere diferitechimicale folosite de mulţi producători de panificaţie.Am rezistat tentaţiei, mai ales că soţia mea este medicşi farmacist şi nu m-a lăsat să folosesc chimicale”,spune cu umor Alin Corbeanu. Aşa că pentru re-alizarea Rotundei Româneşti, brutăria foloseşte numaimaia fabricată chiar de proprii brutari, cu enzime dingrâu, nu din chimicale.

Clujul, Mecca brutarilorÎn judeţul Cluj funcţionează, potrivit datelor DirecţieiAgricole Cluj, 157 de brutării, dintre care aproximativ60 sunt în Cluj-Napoca. La o primă vedere, s-ar puteaspune că pâine produsă aici ar fi suficientă pentruconsumul local. Mai mult decât atât, producătorii depâine din judeţele învecinate şi chiar din judeţe înde-părtate îşi încearcă norocul pe piaţa clujeană. “Clujul

este ca o Mecca a pâinii. Toţi vin să vândă aici, indifer-ent de unde aduc pâinea. Mulţi iau din alte surse, lanegru, astfel că pâinea este automat cu un sfert dinpreţ mai ieftină”, spune Alin Corbeanu despre con-curenţa pe care o are în Cluj.

Distribuţia cea mai sigură: în propriile magazineManagementul Coradyn, firmă care face parte dinholdingul Alimrom Trading, a învăţat pe propria pielece înseamnă să livrezi pâine, după care să aştepţi să îţifie şi plătită. “Nu prea găseşti firme care să şi plăteascăla timp marfa. Am lucrat cu magazine mai mici, de lacare cu greu obţineam banii, chiar dacă le livram can-tităţi mici”, spune Alin Corbeanu despre experienţadesfacerii pâinii produse în brutăria de la ComplexulMercur din Cluj. Mai mult, Rotunda Românească aîncercat să intre şi în supermarketuri. “Acolo, însă, nucontează calitatea, ci doar preţul, care trebuie obliga-toriu sa fie mic”, mai spune Alin Corbeanu. Aşa cămanagementul firmei a decis ca RotundaRomânească, în toate varietăţile sale, să fie distribuităşi vândută doar prin cele opt magazine ale SC Alim-rom din Cluj-Napoca. De asemenea, RotundaRomânească mai poate fi cumpărată şi din alte părţiale ţării, acolo unde o distribuie colaboratorii firmeiZeelandia. Forma de prezentare a Rotundei este, şi ea,

una specială, pentru că are un ambalaj original, pe cu-lori, în funcţie de sortiment: integrală, rustică, cu se-cară sau multicereale.

Rotunda, marcă înregistrată Reţeta acestei pâini, cât şi denumirea de “RotundaRomânească” sunt mărci înregistrate ale societăţiiieşene Zeelandia. Cei care doresc să afle mai multe de-spre produs, despre modul în care se face pâinea şi cetrebuie ea să conţină, pentru a fi un produs sănătos,pot citi mai multe pe site-ul dedicat, www.rotundaro-maneasca.ro.

Ana Florescu

Rotunda românească, pâinea sănătoasă a buniciiUn producător de panificaţiedin Cluj coace o pâine pe carese luptă să o păstreze cât mainaturală, pe o piaţă inundatăde produse “umflate cupompa” cu ajutorul substanelor de sinteză.

a bread manufacturer from cluj bakes a type of bread that she strives to keep as natural aspossible, on a market flooded with “pump inflated” products that abound in synthetic sub-stances.

Summary

Ce fel de făină folosiţi?Dacă vă întrebaţi ce înseamnă cifrele care apar în-scrise pe ambalajele pachetelor de făină din com-erţ, iată câteva informaţii utile: făina 650 sefoloseşte cel mai des în panificaţie, făina 550 estepotrivită pentru patiserie, la fabricarea cornuleţelorşi covrigilor, făina 480 este bună pentru cozonaci,prăjituri şi blaturi, iar făina 000 este potrivită şi pen-tru foietaje fine.

Avantajele pâinii Rotunda Românească• gata feliată • prospeţime îndelungată (Rotunda Româneascăse menţine proaspătă până la şapte zile de la dataproducerii. Pâinile care ţin mai mult de atât au, cusinguranţă, conservaţi)• nu lasă firmituri

73www.transilvaniabusiness.ro

agricultură

74

AFACERE

România continuă să fie o destinație interesantă pen-tru investitorii din Ungaria, care se menține în topulcelor mai importanți parteneri ai României. Există oadevărată tendință de dinamizare a afacerilor printreoamenii de afaceri maghiari, care fie își consolideazăafacerile în România, fie își deschid unități de pro-ducție sau de vânzare. Investitorii maghiari aleg cu pri-oritate Transilvania, pentru că au șanse mult mai marisă găsească angajați care să vorbească limba maghiară.Un alt motiv este reprezentat de apropierea Transil-vaniei de autostrăzile care merg spre Occident.

România, o piață bună pentru companiile maghiareÎnsă printre avantajele pe care le oferă România in-vestitorilor maghiari se numără fiscalitatea mai bunădecât în Ungaria, care are TVA mai mare, precum și

forța de muncă mai ieftină. De asemenea, conteazăfaptul că, în Transilvania, oamenii de afaceri maghiarise simt acasă, spune președintele Asociației de Afac-eri Ungare din România, Laszlo Diosi, care conduceși sucursala românească a celei mai importante bănciungare, OTP Bank. Există și alte motive suplimentarepentru a susține investițiile maghiare, spune LaszloDiosi. ”Considerăm că România este o piață foartemare și are un potențial mare de dezvoltare pe viitor,chiar dacă în ultimii ani am avut o situație foarte marede criză, în special în 2009 și în 2010. Dar perspec-tivele au rămas în România. Considerăm că firmelemaghiare o înțelegere bună a pieței și țin seama depotențialul dezvoltării business-ului aici”, a spus Las-zlo Diosi. El detaliază și faptul că din Ungaria nu vindoar companii de talia multinaționalelor. ”Avemfoarte multe IMM-uri care au ajuns la un nivel foartebun de dezvoltare în Ungaria și trebuie să se extindăși România este o piață foarte bună pentru ele”, spuneconducătorul OTP Bank România. ”Pentru că înaceastă zonă, în Europa de Est, avem o problemă gen-erată de criză, de asemenea, avem o problemă legatăși de modul în care criza a afectat piețele tradiționaledin Occident – în sensul în care piețele tradiționalede export nu au crescut prea mult în ultimii ani, cumar fi Spania, Germania sau Italia – considerăm căregiunea aceasta și România, în special, va crește mai

mult într-un timp strategic”, a spus omul de afacerimaghiar, care crede că ritmul de creștere pe termenmediu al României va fi superior celui din alte statedin Occident.

Posibilități reale de dezvoltarepentru OTP BankLaszlo Diosi a detaliat și motivele pentru care și-a for-mat această opinie. ”Aici există o posibilitate reală dedezvoltare în domeniul infrastructurii, al caselor, alapartamentelor. Există posibilități reale de dezvoltareși în domeniul industriei, în general, al exporturilor.Dacă vom compara România cu oricare altă țară dinzonă, putem vedea că avem o oportunitate foartemare”, a spus conducătorul OTP Bank România. LaszloDiosi a explicat și cum poate Asociația de Afaceri Un-gare din România să îi încurajeze pe oamenii de afacerimaghiari să investească aici. ”În primul rând, trebuiesă îi informăm nu doar pe membrii noștri, ci și pemanagerii companiilor din Ungaria. Asociația noastrătrebuie să fie o punte între România și Ungaria, pentrucă știm că nivelul de înțelegere dintre țările noastreeste minim. Deci, trebuie să avem multe organizațiioficiale sau civice care să ajute la dialogul româno-maghiar”, a spus președintele Asociației de Afaceri Un-

Cum sprijină oamenii de afacerimaghiari economia româneascăAsociația de Afaceri Ungare din Româniaprobează adevărul prover-bului care spune că pri-etenul la nevoie secunoaște. În ciuda crizei,companiile maghiare in-vestesc în România, în con-tinuare, capital șiîncredere.

Schimburi importanteUngaria și România au ajuns să dezvolte circuiteeconomice care funcționează integrat. De exem-plu, există export de apă pentru irigații din județulArad spre zone din Ungaria de Est. De asemenea,există multe companii care produc în zona De-brețin și vând în Oradea sau invers. Există, deasemenea, și mulți turiști români care merg în stați-unile balneoclimaterice cum ar fi Hajduszoboszloori Seghedin, în timp ce mulți turiști maghiari îșipetrec vacanțele în Carpații românești.

75www.transilvaniabusiness.ro

AFACERE

gare din România. Iar compania bancară pe care oconduce Laszlo Diosi este un bun exemplu pentrucelelalte companii maghiare. ”OTP a ajuns în Româniaîn 2004, dar am început cu operațiuni de anvergurămai mare din 2005 – 2006 și acum sunt aproape pelocul 14 de pe piață. Cota noastră de piață este de 1,4– 1,5 la sută și scopul nostru acum cred că este foartepotrivit cu ținta de țară. Finanțăm consumatori cucredite de nevoie personale și cu IMM-urile. Noi amcrescut volumul creditelor acordate în această pe-rioadă de trei ori mai mult decât creșterea pieței, iarcreșterea depozitelor a fost de șase ori mai mare decâtîn general. Noi suntem foarte activi pe piațaromânească”, a spus Laszlo Diosi.

Succes marca FornettiRomânia oferă oportunități interesante pentru in-vestiții, chiar dacă creșterea economică nu va

reveni prea curând la nivelurile anterioare crizeieconomice, spune directorul celei mai importantesocietăți maghiare din domeniul fast-food, Fornetti,Zoltan Panczel. El a oferit și o rețetă pentru asusține dezvoltarea economică, bazată de produsecu valoare adăugată mare. ”Eu aș zice să ne folosimde resursele economice pe care le avem cu certitu-dine. Dacă ne ocupăm de agricultură, atunci să re-alizăm și produsul finit, nu numai materia primă.Aceste resurse, inclusiv una care este foarte puținfolosită în țara noastră, turismul, ar putea să aducăo creștere economică solidă. Dacă ne uităm la ceeace era Spania înainte de criză, aproape 30 la sutădin PIB provenea din turism, în timp ce la noi pro-centul acesta realizat de turism este net inferior”.Zoltan Panczel a aplicat rețeta mizei pe produse cuplusvaloare și în cazul propriei afaceri, Fornetti. ”Nua fost nici un fel de miracol. Pur și simplu, am fostacolo unde trebuia și când trebuia. Am intrat pe o

piață virgină, practic fără concurență, și am adus unprodus de nișă care a fost foarte bine apreciat”,spune omul de afaceri maghiar, care este vi-cepreședinte al Asociației de Afaceri Ungare dinRomânia.

Adaptare la realitatea pieței localeÎnsă Fornetti a pus un accent puternic și peadaptarea la realitatea pieței locale. Produsele vân-dute în Ungaria de lanțul de patiserii au alte gusturidecât cele din România, pentru că Fornetti s-a adap-tat rapid la preferințele culinare ale consumatorilorlocali. ”Este absolut normal că trebuie să aibă speci-ficul local ceea ce se consumă în țara respectivă.Acum, la început, normal că fiecare masterfanchiserare probleme cu proprietarul licenței, dar am învinsși am reușit să impunem produsele pe piațaromânească”, spune Zoltan Panczel. El crede căsoarta rețelei de panificație pe care o conduce estestrâns legată de cea a economiei românești. ZoltanPanczel are o viziune originală asupra evoluțieieconomiei românești. ”Nu putem să vorbim despreo schimbare tipă cămilă sau în W, ci mai mult putemsă vorbim despre un efect – joagăr, cu adâncituri maimari sau mai mici, dar această fluctuație, după păr-erea mea, în viitorii 10 – 15 ani nu se va termina. Nuare cum!”, spune omul de afaceri maghiar, care afirmăcă și viitorul Fornetti în România va fi influențat pro-fund de această dinamică. ”Viitorul va fi greu, fiindcăau apărut foarte multe concurente, dar și cărțilespun că cine intră primul de o piață este destul degreu de învins. Noi sperăm să fie adevărat ceea cespun cărțile și să nu ne învingă nimeni pe piațaromânească”, spune, cu un optimism moderat, vi-cepreședintele Asociației de Afaceri Ungare dinRomânia.

”Pentru că în această zonă, în Eu-ropa de Est, avem o problemăgenerată de criză, de asemenea,avem o problemă legată și demodul în care criza a afectatpiețele tradiționale din Occident –în sensul în care piețeletradiționale de export nu au cres-cut prea mult în ultimii ani, cumar fi Spania, Germania sau Italia –considerăm că regiunea aceasta șiRomânia, în special, va crește maimult într-un timp strategic”

Laszlo Diosy

Strategie pentru viitorZoltan Panczel a dezvăluit și o parte din strategia deviitor a rețelei Fornetti, care va ține seama de schim-bările intervenite în optica gastronomică a clienților,care se orientează tot mai mult spre produse cât mainaturale și cât mai propice pentru sănătatea oame-nilor. ”Este important ca produsele noastre să fie câtmai sănătoase și să fie cât mai apreciate de cât maimultă lume, din toate punctele de vedere. Legendacu E-urile este o mică glumă. Și la covrigi ar fi aceeașiproblemă, și covrigii se transportă congelați, deci ace-leași E-uri sunt și în covrigi, dar lumea crede că aceșticovrigi sunt făcuți doar din apă și făină și că sunt ul-trasănătoși față de orice alt produs de panificație”, maispune directorul general al lanțului Fornetti.

Interesul se menține la cote ridicateConsultantul Istvan Szabo, care este managerul gen-eral al companiei Kerconsult, este de părere că intere-sul firmelor din Ungaria pentru România se vamenține la cote ridicate și în perioada următoare. El aaccentuat faptul că deja există niște curente ferme deopinie în rândul investitorilor maghiari din România.”Toată lumea se confruntă cu aceleași probleme. Deci,care va fi drumul prin care România va ieși din acest– să nu îi spunem impas economic, dar este o înce-tinire destul de serioasă? Totuși, în comparație cu țăriledin jur, România a reușit să facă anumiți pași. Soluțiaeste să găsim, între mijloacele care ne stau la dispoziție,acelea care ne sunt propice pentru a realiza o dez-voltare economică. Aceasta sperăm să fie confortabilă,atât pentru noi, cât și pentru țară”, spune Istvan Szabo,la rândul său vicepreședinte al Asociației de AfaceriUngare din România. El crede că, pentru a susține oastfel de creștere economică, autoritățile române tre-buie să promoveze măsuri simple și logice.

”Soluțiile simple sunt cele mai adecvate””Nu e vorba de anumite legi sau de alte probleme.Totdeauna, soluțiile simple sunt cele mai adecvate.

Așa ar fi reducerea acelor poveri administrative cucare se confruntă fiecare firmă, înlesnirea intrării cap-italului și cam astea ar fi măsurile. Nu ne așteptăm lalegi concrete, ci la crearea unei atmosfere care să fiesatisfăcătoare pentru business-ul care dorește să îșicaute loc în România”, a spus managerul firmeimaghiare de consultanță. Istvan Szabo a analizat șiperspectivele economiei românești, așa cum sunt elevăzute de investitorii maghiari. ”Economia româ -nească este o economie relativ deschisă. Deci, esteclar că ne mișcăm împreună cu economia Uniunii Eu-ropene și, într-un sens mai restrâns, cu cea din centrulEuropei. Aici există resurse destul de serioase, care potfi utilizate. Pe de altă parte, trebuie să ne dăm seamacă nu a fost o singură recesiune, din anii 2008 – 2009.Se vorbește de o recesiune de tip W, dar eu cred cămai mult seamănă cu un ferăstrău, deci vor fi rece-siuni repetate în timp, fiindcă acel model economiccare a susținut în perioada care a trecut, de 30 – 40de ani, economiile vest-europene și pe care acesteas-au dezvoltat, bazat pe un consum care a fost stim-ulat și artificial, este pe sfârșite. Trebuie să găsim unnou echilibru. Și în acest sens trebuie căutate acelemijloace – atât de către investitorii din business, câtși de către Guvern – care vor duce cât mai rapid țaraîntr-o poziție de echilibru”, mai spune vicepreședin-tele Asociației de Afaceri Ungare din România. Astfel,oamenii de afaceri maghiari cred că economiaromânească are un potențial ridicat și se așteaptă lao politică guvernamentală care, pur și simplu, să îi lasepe investitori să își facă treaba. Istvan Szabo spune că,în actualul context economic, este dificilă realizareaunei analize care să arate care sunt domeniile care vorperforma cel mai mult. Însă vicepreședintele Asoci-ației de Afaceri Ungare din România crede că existăniște mari tendințe în domeniu, care pot fi descifratede managerii cu experiență și cu viziune. ”Este relativgreu de spus care sunt domeniile care vor performacel mai bine. Întotdeauna au existat în istoria eco-nomică, așa cum am văzut în anii trecuți, boom-urisau baloane de acest gen. Așa au fost comunicațiile,după aceea IT-ul… Într-o vreme a fost industria demedicamente și așa mai departe. Au existat, dacă leputem spune așa, investiții de modă. Eu cred că cinevine în România trebuie să se gândească să rămână

aici pentru o perioadă lungă. A trecut vremea în carelumea venea să facă bani în trei – cinci ani de zile,după care își colecta profitul și pleca. Cine vine înRomânia trebuie să se gândească pe 20 – 25 – 30 deani, să realizeze o investiție serioasă și trebuie să sebazeze pe acele avantaje specifice pe care țara le are.Aici există încă resurse suficiente cum ar fi apa sauagricultura. Eu, sincer, nu înțeleg de ce România, carea fost grânarul Europei în perioada interbelică, acuma ajuns importator net de cereale. Este pur și simplustupid!”, a declarat managerul general al companieiKerconsult.

Claudiu Pădurean

”Nu putem să vorbim despre oschimbare tipă cămilă sau în W, cimai mult putem să vorbim despreun efect – joagăr, cu adânciturimai mari sau mai mici, daraceastă fluctuație, după părereamea, în viitorii 10 – 15 ani nu se vatermina. Nu are cum!”

Zoltan Panczel

”Eu cred că cine vine în Româniatrebuie să se gândească să rămânăaici pentru o perioadă lungă. A tre-cut vremea în care lumea venea săfacă bani în trei – cinci ani de zile,după care își colecta profitul șipleca. Cine vine în România trebuiesă se gândească pe 20 – 25 – 30 deani, să realizeze o investiție serioasăși trebuie să se bazeze pe aceleavantaje specifice pe care țara leare. Aici există încă resurse sufi-ciente cum ar fi apa sau agricul-tura. Eu, sincer, nu înțeleg de ceRomânia, care a fost grânarul Eu-ropei în perioada interbelică, acuma ajuns importator net de cereale.Este pur și simplu stupid!”

Istvan Szabo

AFACERE

76