23
| SĂPTĂMÂNAL REGIONAL | 14 - 20 mai 2015 • Nr. 561 2 lei 24 pagini www.transilvaniareporter.ro | SĂPTĂMÂNAL REGIONAL | Cluj | Satu Mare | Maramureş | Bihor | Bistriţa-Năsăud | Sălaj REPORTAJ pag. 12-14 SPORT pag. 20 Oazele verzi ale Clujului Veselovsky și Tade vor împărţi acelaşi vestiar CĂLĂTORII pag. 15 Începe Photo Romania Festival CULTURĂ pag. 10 Şi-a numit elevul „jumătate de creier”, dar rămâne în învățământ Învățătoarea Monica Chiorean de Colegiul de Muzică „Sigismund Toduță” din Cluj-Napoca a fost sancționată cu tăierea unui procent de 15% din salariul de bază pe o perioadă de şase luni. Astfel, învățătoarea care a indignat o țară întreagă în luna aprilie cu strigătele ei adresate unui copil de șapte ani va rămâne în învățământ și de acum înainte. Pentru mai mult detalii intră pe transilvaniareporter.ro sau scanează codul QR alăturat. Director: Vasile Dâncu OPINIE | DAN JURCAN Problema educației și modelul suedez pag. 8 OPINIE | VALENTIN NAUMESCU Polarizarea politică a Europei şi „topirea” partidelor liberale pag. 9 1 € 4.4444 lei 1 $ 4.2059 lei DOSAR | TEMERARII DE LÂNGĂ NOI ÎN PRIMĂ FAZĂ pag.2 Rampa de gunoi s-a închis 24 de ore Le ada, paradisul low-cost Tinerii au fost întotdeauna cei care au constituit nu numai motorul, mecanismul care pune modernitatea în mişcare, tot ei au fost şi braţul puternic care a făcut lucrul acesta. Nu întotdeauna mecanismul politic a generat mişcarea tinerilor, ci de cele mai multe ori mişcarea tinerilor a generat decizii politice. Acest lucru e valabil cel puţin pentru ultima sută de ani în spaţiul acesta intracarpatic şi în spaţiul românesc în general”, Lucian Nastasă Kovacs, istoric A desea nu credem în ei, de multe ori auzim spunându-se: „Ah, tinerii din ziua de azi!” Dar haideți să vedem: oare chiar așa e? Fac tinerii mai puțin decît au făcut generațiile mature? Clujul a avut aproape tot aparatul ad- ministrativ de la vârf trecut prin arest și închisori. Primar, șef de consiliu județean, dar și eșaloanele secunde, au fost ciuruite de justiție. Locul acesta a fost lipsit de conducători performanți, destoinici, devotați bine- lui public. Rând pe rând s-au dovedit corupți, incompetenți, nepăsători. Dar cu toate astea, parcă în pofida tuturor condițiilor, orașul și împrejurimile cresc, se dezvoltă, explodează. Sunt câteva do- menii în care Clujul excelează. Și asta datorită oamenilor. Tinerilor. Ei au pu- tere, au energie, vor și pot să facă lucruri noi. Mulți tineri clujeni și-au luat desti- nul în mâini și au pornit afaceri, proiecte, ferme, mișcări de stradă, revoluții în do- meniile lor, au creat locuri frumoase, au schimbat tipare de gândire, au scris cărți, au făcut filme, pentru că au ceva de spus, au ceva de dat lumii din jur. Transilvania Reporter începe un proiect în premieră în România, vă prezintă în fiecare număr de azi înainte destine ale unor tineri care au făcut ceva pentru ei și pentru comu- nitate. Tineri care au riscat banii strînși cu greu sau tineri care și-au sacrificat cei mai frumoși ani muncind pe brânci pen- tru o idee pentru un crez. Tineri care au înfruntat neîncrederea celor din jur. Pe ei vrem să-i descoperim împreună pentru că ei sunt temerarii de lângă noi. Pag. 4-8 (R.H.) Ei schimbă Clujul, ei schimbă lumea! Foto: Dan Bodea © Transilvania Reporter

Transilvania Reporter

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Prima pagina

Citation preview

  • | SPTMNAL REGIONAL | 14 - 20 mai 2015 Nr. 561 2 lei 24 pagini www.transilvaniareporter.ro

    | SPTMNAL REGIONAL | Cluj | Satu Mare | Maramure | Bihor | Bistria-Nsud | Slaj

    REPORTAJ pag. 12-14

    SPORT pag. 20

    Oazele verzi ale Clujului

    Veselovsky i Tade vor mpri acelai vestiar

    CLTORII pag. 15

    ncepe Photo Romania Festival

    CULTUR pag. 10

    i-a numit elevul jumtate de creier, dar rmne n nvmntnvtoarea Monica Chiorean de Colegiul de Muzic Sigismund Todu din Cluj-Napoca a fost sancionat cu tierea unui procent de 15% din salariul de baz pe o perioad de ase luni. Astfel, nvtoarea care a indignat o ar ntreag n luna aprilie cu strigtele ei adresate unui copil de apte ani va rmne n nvmnt i de acum nainte. Pentru mai mult detalii intr pe transilvaniareporter.ro sau scaneaz codul QR alturat.

    Director: Vasile Dncu

    OPINIE | DAN JURCANProblema educaiei i modelul suedez pag. 8

    OPINIE | VALENTIN NAUMESCUPolarizarea politic a Europei i topirea partidelor liberale pag. 9

    1 4.4444 lei1 $ 4.2059 lei

    DOSAR | TEMERARII DE LNG NOI N PRIM FAZ pag.2

    Rampa de gunoi s-a nchis 24 de ore

    Le ada, paradisul low-cost

    Tinerii au fost ntotdeauna cei care au constituit nu numai motorul, mecanismul care pune modernitatea n micare, tot ei au fost i braul puternic care a fcut lucrul acesta.

    Nu ntotdeauna mecanismul politic a generat micarea tinerilor, ci de cele mai multe ori micarea tinerilor a generat decizii politice. Acest lucru e valabil cel puin pentru ultima sut de ani n

    spaiul acesta intracarpatic i n spaiul romnesc n general, Lucian Nastas Kovacs, istoric

    Adesea nu credem n ei, de multe ori auzim spunndu-se: Ah, tinerii din ziua de azi! Dar haidei s vedem: oare chiar aa e? Fac tinerii mai puin dect au fcut generaiile mature? Clujul a avut aproape tot aparatul ad-ministrativ de la vrf trecut prin arest i nchisori. Primar, ef de consiliu judeean, dar i ealoanele secunde, au fost ciuruite de justiie.

    Locul acesta a fost lipsit de conductori performani, destoinici, devotai bine-lui public. Rnd pe rnd s-au dovedit

    corupi, incompeteni, nepstori. Dar cu toate astea, parc n po da tuturor condiiilor, oraul i mprejurimile cresc, se dezvolt, explodeaz. Sunt cteva do-menii n care Clujul exceleaz. i asta datorit oamenilor. Tinerilor. Ei au pu-tere, au energie, vor i pot s fac lucruri noi. Muli tineri clujeni i-au luat desti-nul n mini i au pornit afaceri, proiecte, ferme, micri de strad, revoluii n do-meniile lor, au creat locuri frumoase, au schimbat tipare de gndire, au scris cri, au fcut lme, pentru c au ceva de spus,

    au ceva de dat lumii din jur. Transilvania Reporter ncepe un proiect n premier n Romnia, v prezint n ecare numr de azi nainte destine ale unor tineri care au fcut ceva pentru ei i pentru comu-nitate. Tineri care au riscat banii strni cu greu sau tineri care i-au sacri cat cei mai frumoi ani muncind pe brnci pen-tru o idee pentru un crez. Tineri care au nfruntat nencrederea celor din jur. Pe ei vrem s-i descoperim mpreun pentru c ei sunt temerarii de lng noi. Pag. 4-8 (R.H.)

    Ei schimb Clujul, ei schimb lumea!

    Foto

    : Dan

    Bod

    ea

    Transilvania Reporter

  • 2 | ACTUALITATE

    | 14 - 20 mai 2015 Nr. 561

    Gunoaiele, tot n criz

    Ca urmare a lucrrilor edilitare din Floreti (pe str. Uruagului) i Baciu (str. Viilor), ncepnd cu data de 14 mai 2015 liniile M22 (Cluj-Napoca str. esul de Sus) i respec-tiv M31 (Cluj-Napoca com. Baciu) vor circula deviat pn la nalizarea lucrrilor, dup cum urmeaz:

    Linia M22: str. A. Iancu str. D. Tuan str. D. Mocanu Eroilor, cu n inarea unei staii la nceputul str. D. Mocanu; se des ineaz temporar statiile esul de Sus, cart. Terra i Cuza Vod.

    Linia M31: str. Transilvaniei (dus ntors), cu staie suplimentar la supermarket Regina.

    Ca urmare a demarrii lucrrilor de modernizare a strzii Memorandumului, care fac parte din proiectul nanat din fonduri comunitare nerambursabile Re-facerea infrastructurii Oraului Comoar, modernizare ci de acces spre centrul istoric, ncepnd cu data de 14 mai 2015, pentru etapa a II-a lucrrilor, vor operate urmtoarele relocri de staii la transportul public:

    Mutarea staiei Memorandumului, de pe latura sudic, pe str. 21 Decembrie 1989, pe poriunea dintre str. B. Janos i trecerea de pietoni de la Melody;

    Anularea provizorie a staiei Sora, innd cont de distana mic pn la actuala staie, sub 100 m;

    n inarea unei staii provizorii pen-tru liniile 9, 19, 22, 29, 42 pe str. Reg. Ferdinand, n faa la magazinul Central.

    N ATENIA PUBLICULUI CLTOR!

    V mulumim pentru nelegere. Compania de Transport Public Cluj-Napoca S.A.

    CONTROVERSE

    Salprest SA a suspendat miercuri seara preluarea deeurilor de la opera-torii din jude. Motivul? Rampa a intrat mentenan. Prefectul a convocat o edin de urgen cu primarul Emil Boc i preedintele interimar al Consiliului Judeean, Vakar Istvan i reprezentanii Grzii de Mediu pentru a gsi soluii. i s-a gsit o soluie de compromis, rampa va nchis doar 24 de ore.

    Fr preaviz, azi diminea, (n.r. miercuri) Salprest Ramp a anunat Garda de Mediu, Prefectura Judeului Cluj i Primria Muni-cipiului Cluj-Napoca c s-au atins cotele maxi-me admisibile conform normelor de mediu de depozitare a deeurilor menajere, motiv pentru care au nchis rampa. Dincolo de faptul c cei de la Salprest aveau obligaia, conform nor-melor contractuale, s anune c vor face acest pas cu cteva zile nainte, c nu-i ca la propria cas, s-ncui i s pleci n concediu, aciunea lor vine ca urmare a unui dosar penal, n care ur-mau s justi ce unde au depozitat n fapt, pn acum, o anumit cantitate de deeuri, intrate scriptic n ramp, dar neidenti cate n teren de ctre inspectorii Grzii de Mediu. Aa c, pentru a evita scandalul penal, i-au consultat scriptele, au fcut totalul i au nchis, conform legii, rampa de depozitare a deeurilor mena-jere. Eu, analfabetul de mine, am tot scris nc din vara anului trecut c exact acest lucru se va ntmpla: pentru a nu risca amenzi din partea Grzii de Mediu, Salprest Ramp va nchide i rampa temporar de depozitare, exact cum, n

    februarie, a nchis Pata Rt. Dar nu a avut cine s citeasc, s trag concluzii i s se foloseasc mcar de soluiile propuse atunci cnd am atras atenia c vom rmne cu gu-noiul n faa porii, a declarat consilierul judeean Mihai Seplecan.

    Reprezentanii companiilor de salu-britate con rm msura nchiderii ram-pei i sper ca autoritile s gseasc de urgen o soluie. Am primit ieri ( n.r. mari) pe la ora 18.00 un mail n care ni se spunea c nu mai putem duce pe ramp deeuri voluminoase gen crengi. i azi diminea (n.r. miercuri) am primit alt mail n care ne anun brusc c dup ora 18.00 rampa intr n mentenan. Dar nu se spune i pentru ct timp. Pn atunci, mainile noastre vor duce gunoaiele pe ramp, dup ora 18.00 nu tiu ce va . Am fost anunai c la prefectur este o edin tocmai pe tema aceasta i sperm s se gseasc soluii, a declarat directorul Rosal, Ioan Murean.

    Potrivit documentului trimis autoritilor de cei de la Salprest Ramp la nceputul lunii mai canti-tatea de deeuri depozitat pe plat-forma temporar de la Pata Rt este de 47.733 de tone, ceea ce reprezint peste 94% din capacitatea de depozitare autorizat. Aici au nceput s e depozi-tate gunoaiele dup ce rampa principal de deeuri a municipiului Cluj-Napoca, a at la Pata Rt, a fost i ea nchis, la nceputul lunii februarie.

    La edina de la prefectur s-a gsit o soluie de moment: Trebuia neaprat

    s ne ntlnim i s ajungem la o soluie deoarece adresa celor de la Salprest ne-a pus n alert, era o situaia de urgen. dar am ajuns la o soluie, operatorul a spus c are nevoie de o zi s fac mentenan rampei, s mai elibereze spaiu aici pentru ca rampa era deja 95% plin. Din ianuarie exist o monitorizare strict a intrrilor i ieirilor i trebuie s transporte o parte din deeuri la staiile au-torizate. Salprest oricum a crescut foarte mult tar-ifele pentru operatori, aa c ar trebui s aib resursele nanciare s transporte deeurile care trebuie evacuate. Darcert este c ntre timp se poate depozita pe ramp fraciunea uscat de deeuri, adic hrtie, metal, i va suspendat 24 de ore depozitarea fraciunii umede, a precizat pentru Transilvania Reporter prefectul Gheorghe Vucan (foto medalion).

    Alternative zeroProblemele privind depozitarea gu-

    noaielor se in lan la Cluj n ultimii ani, dup ce autoritile judeene nu au fost capabile din 2012 ncoace s nalizeze proiectul pe bani europeni privind ame-najarea unui centru ecologic de deeuri, proiect n valoare de peste 100.000 de milioane de lei. Nici peticelile temporare

    propuse i votate de consilierii judeeni nu s-au bucurat de mai mult succes. Am insistat public s se ias din marasmul aso-

    cerii cu Altz wanger au trecut luni de zile pn s se fac acest pas. Am

    cerut s se ia decizia organizrii unei noi licitaii pentru con-

    tractarea altei rme care s termine lucrrile de la Cen-trul de Management Inte-grat al Deeurilor la timp, c suntem sub presiunea timpului i c riscm s ne

    trezim i cu banii luai, i cu gunoaiele n strad, i numai

    buni de plat prin procedura de infringement pe care CE o va cere.

    Acum mai bine de dou luni, consilierii judeeni au decis s mandateze executivul CJ Cluj s negocieze cu administraia co-munei Feleacu pentru achiziionarea tere-nului de 60 de hectare pe care ar urma s se realizeze Centrul de Managament Inte-grat al Deeurilor, pe acest teren urmnd s se deschid, pn la nalizarea CMID, o ramp temporar de gunoi. i? Nimic. Nu a trecut luna de cnd am insistat, i co-legul din Consiliul Judeean, Rare Rusu a insistat i el, pe soluia achiziionrii de ctre CJ Cluj a mcar dou hectare n interi-orul CMID i folosirea acestora drept ramp intermediar pentru depozitarea deeurilor pn la nalizarea proiectului. i? Nimic, a concluzionat Mihai Seplecan.

    Claudia Romitan

    Noi continum discuiile cu cei de la Feleacu pentru

    a putea face o ramp temporar a judeului.

    Din cte mi-au comunicat cei de la RAADPP care

    poart aceste discuii pentru a primi 2 hectare pentru aceast ramp, exist mari anse s se

    ajung la un acord pentru o redeven viitoare.

    Cnd vine acordul putem face aceast ramp foarte

    rapid, care ar asigura nevoia de depozitare

    pentru circa un an de zile, Vakar Istvan preedinte

    interimar Consiliul Judeean Cluj

    am ajuns la o soluie, operatorul a spus c are nevoie de o zi s fac mentenan rampei, s mai elibereze spaiu aici

    deeuri la staiile au-torizate. Salprest oricum a crescut foarte mult tar-ifele pentru operatori, aa c ar trebui s aib resursele nanciare s

    cerii cu Altz wanger au trecut luni de zile pn s se fac acest pas. Am

    cerut s se ia decizia organizrii unei noi licitaii pentru con-

    tractarea altei rme care s termine lucrrile de la Cen-

    grat al Deeurilor la timp,

    timpului i c riscm s ne trezim i cu banii luai, i cu

    gunoaiele n strad, i numai buni de plat prin procedura de

    infringement pe care CE o va cere. Acum mai bine de dou luni, consilierii

    Foto

    : Dan

    Bod

    ea

    Transilvania Reporter

  • comunitate | 3

    14 - 20 mai 2015 Nr. 561 |

    Cluj Napoca, 8 mai 2015 Farmec, cel mai important productor romn de cosmetice, a devenit Furnizor al Casei Regale a Romniei. Brevetul de Furnizor al Casei Regale a Romniei a fost nmnat directorului general Farmec, Mircea Tur-dean, de ctre Altea Sa Regal Principesa Motenitoare Margareta a Romniei n cadrul unei ceremonii desfurate la Palatul Elisabeta. La ceremonie, alturi de Altea Sa Regal, a luat parte Principele Radu.

    Calitatea de Furnizor Oficial confer com-paniei Farmec dreptul de a folosi nsemnele Casei Regale i meniunea Furnizor al Casei Regale a Romniei, fiind un sim-bol al faptului c produsele Farmec sunt utilizate i apreciate de ctre Casa Regal a Romniei.

    Suntem onorai de statutul de Furnizor al Casei Regale a Romniei, o adevrat recunoatere a calitii produselor noastre i

    a valorii de simbol pe care Farmec o are pen-tru spiritul romnesc. Suntem una dintre cele mai longevive, performante i moderne companii din Romnia, iar produsele noastre create cu talent i iscusin romneasc sunt apreciate de milioane de consumatori din ar i din strintate, a declarat Mircea Turdean, Director General Farmec.

    Obinerea calitii de Furnizor al Casei Re-gale a fost precedat de vizita Alteei Sale Regale Principesa Motenitoare Margareta a Romniei, alturi de Altea Sa Imperial i Regal Arhiducesa Maria Magdalena a Austriei, la fabrica de la Cluj Napoca.

    Alturi de o istorie de peste 125 de ani, Farmec este astzi o companie 100% romneasc modern i performant, cu o evoluie constant de la an la an. Succesul companiei se datoreaz echipei de peste 600 de angajai, managementului perfor-mant, precum i inovaiilor permanente din

    laboratoarele Farmec. Numai n ultimul an, Farmec a lansat pe pia game noi precum Gerovital H3 Derma +, Gerovital H3 Men,

    Gerovital H3 Evolution Perfect Look, pre-cum i Gerovital Happiness, gam dedicat tinerilor.

    Farmec a obinut calitatea de Furnizor al Casei Regale a Romniei

    ADVE

    RTO

    RIAL

    Nemulumiri

    Biciclitii clujeni sunt nemulumii de pistele pe care primria le amenajeaz chiar n aceast perioad n mai multe zone ale oraului. Participanii la dezbaterea organizat de Clubul de Cicloturism Napoca susin c nu se respect principii de baz, recunoscute internaional, ntre care, sigurana biciclistului n trafic i continuitatea traseelor ar fi cele mai grav nclcate.

    Biciclitii au putut afla n detaliu cum vor arta pistele din ora i cum anume vor putea circula de lunile vii-toare pe biciclet n Cluj-Napoca, iar ntrebrile au curs n continuu. La dez-batere au fost prezeni i reprezentani ai municipalitii: eful Serviciului sigurana circulaiei, Mirela Mrincean i managerul proiectului de bikeshar-ing, Ovidiu Cmpean, care au ncercat s rspund punctual mcar la unele din ntrebrile ridicate de biciclitii clujeni.

    n deschiderea dezbaterii a dori s trec puin n revist contextul prin care s-a ajuns la situaia actual. Pot s spun c noi de la CCN am avut discuii cu primria pe tema pistelor de biciclete nc din 1995, dar pentru prima dat s-a discutat de un proiect ceva mai

    Preedintele CCN, Radu Mititean:

    Biciclitii clujeni vor fi campioni la echilibristic

    nchegat n 2004 cu arhitectul-ef de atunci, Adrian Iancu. ns noi am expus rezervele noastre referitor la planurile avansate de primrie, iar lucrurile au fost marcate de tot felul de ntreruperi. Prima pist de biciclete a fost amenajat la Cluj n 2006 pe tronsonul de Bulevard 21 decembrie 1989 ntre prefectur i Sora, o pist anormal de ngust amenajat pe trotuar. n 2007 s-a fcut cea de pe Eroilor care este ceva mai bun. n 2008 iar au fost aprobate cteva trasee de piste, din care unele s-au fcut altele nu, nu am neles niciodat de ce. Apoi a aprut proiectul de bikesharing cu care noi am avut o istorie mai complicat, am cerut expunerea public a planelor, nu am primit informaiile, am dat primria n judecat, am ctigat att procesul, ct i recursul, asta n 2012 i abia zilele trecute ne-au fost trimise planele cu traseele de piste finale, care deja au fost aprobate i n comisia de circulaie i care deja se execut n aceast perioad. n 9 martie, comisia a aprobat ame-najarea de piste pe 17 strzi din ora i la aceast dezbatere vom discuta tocmai despre acestea, a spus preedintele CCN, Radu Mititean.

    Pistele la puricatA urmat o prezentare plan cu

    plan a traseelor de biciclete care sunt

    marcate n aceste zile n ora. Dac pornim din captul dinspre Floreti, vedem c avem ntre Praktiker i Arabesque o pist cu dublu sens, cte 1 metru pe sens. Dar e amplasat pe trotuar, aa c ntrebarea este ct le mai rmne i pietonilor?, a spus Mi-titean. Este destul spaiu acolo, este i trotu-ar i spaiu verde, rmne i pietonilor. Iar n cotinuare ctre strada Colina, tocmai datorit traficului intens, pista de biciclete este nu nu-mai marcat, ci i delimitat de carosabil prin parapei, a rspuns Mirela Mrincean. Unul din principiile de baz n ncurajarea renunrii la maini i a folosirii bicicletei este ca atunci s lum din spaiul de rulaj destinat mainilor i nu din puinul rmas pietonilor, a replicat Radu Miti tean. Pis-ta de biciclete va urca n continuare de la nodul N pe strada Bucium, iar aici pe lng trecerile de pietoni n paralel vor fi trasate i treceri pentru biciclete. Dar cei care vor s continue spre Mntur pe Calea Floreti cum procedeaz?, a ntre-bat unul dintre participani. Traverseaz pe trecerea de pietoni care e la baza strazii Colina i merge normal ca orice vehicul pe carosabil a venit rspunsul. La noi din pcate se vede c principiul continuitii traseelor pentru biciclete este nclcat mai mereu, pentru c exist convingerea c bici-clistul oricum nu se grbete, se poate opri,

    da jos de pe biciclet, iar urca i tot aa, a rep-licat preedintele CCN.

    Noi aici la Cluj trebuie s avem grij ca lu-crurile s ias bine i mai ales s fie siguran pentru c nu vrem necazuri n trafic, a completat un alt participant la dezbatere. Discuiile au continuat destul de infor-mal, lund minuios n dezbatere traseele de pe fiecare din cele 17 strzi, oamenii exprimndu-i simultan punctele de vedere i insistnd s primeasc rspunsuri la fie-care ntrebare.

    Nemulumii de limea pistelorPrincipala nemulumire ridicat de

    bicicliti s-a referit la limea insuficient a pistelor. Noi am fcut ct ne-a permis spaiul, cte 1 metru pe sens, sigur ne-am fi dorit s fie mai mult. Sunt zone pe Horea de exemplu unde pistele de pe trotuar vor disprea i vor fi amenajate pe carosabil, fiind delimitate prin diferen de nivel i de o rigol, a spus Ovidiu Cmpean. Cu asemenea lime nu se asigur sigurana biciclistului, ar trebui ca limea s fie de 2,5-3 metri pentru dou sensuri. Altfel cnd vor trece doi bicicliti unul pe lng altul, din sensuri opuse va fi o adevrat echilibristic. Noi, biciclitii clujeni, vom deveni cu toii cam-pioni la echilibristic. i asta pentru c se ignor specificul bicicletei, a spus nemulumit Radu Mititean. i ce i va mpiedica pe oferi s foloseasc pistele de biciclete ca spaii de par-care, la lipsa de locuri de parcare care e acum n ora?, a ridicat o alt problem unul dintre participani. Noi am cutat s separm, acolo unde s-a putut, spaiile de parcare de cele pentru pistele de biciclete, punndu-le pe pri diferite. Pe de alt parte, unde pistele sunt pe carosa-bil sunt desprite prin stlpiori, a rspuns Ovidiu Cmpean.

    Nici soluiile propuse de municipalitate n cazul sensurilor giratorii nu sunt pe pla-cul biciclitilor clujeni. La sensul giratoriu de la Cora, biciclitii care vin s intre la magazin trebuie s se opreasc i s treac drept pietoni. La zonele de giratoriu, pe plan internaional, soluiile sunt cu totul altele. Eu voi prezenta planurile de la noi la o reuniune european ca exemplu negativ, sper ca aceste soluii s fie doar provizorii. n mod normal, n giratoriile mici se face un inel complet i pentru bicicliti, iar pent-ru sensurile mari se face o rut la distan destul de mare, 10 metri, pentru bicicliti.

    Radu Mititean a subliniat i faptul c legislaia romneasc are serioase lacune n privina bicicletelor, inclusiv la partea de indicatoare speciale.

    Reprezentanii primriei au precizat c pistele care vor fi amenajate n cadrul proiectului de bikesharing vor fi doar o etap, urmnd ca pe parcurs s se fac i conexiunile cu pistele mai vechi i s se amenajeze i altele noi. Putem da dou ex-emple unde lucrrile de modernizare care se fac acum includ i amenajarea de piste, i anume pe Moilor i pe Avram Iancu. Pe Avram Iancu vom avea piste de 1,20 de metri pe sens, a spus Ovidiu Cmpean.

    Proiectul de bikesharing ar urma s fie inaugurat n aceast var, dup mai multe amnri, i nseamn circa 50 de kilometri de piste de biciclete n ora i circa 500 de biciclete care vor putea fi folosite gratuit n cadrul unei reele de staii de self-service.

    Claudia Romitan

    Foto

    : Dan

    Bod

    ea

    Transilvania Reporter

  • PORTRET

    Ioana Diaconu-Murean este lector de limba polon la Universitatea Babe-Bolyai, traductor i in-terpret de conferin. De aproape apte ani pred polona la Centrul de Limb i Cultur Polonez. Cu toate c de puin timp a devenit mmica unui su-perb bieel pe nume Bogdan, Ioana este la fel de implicat n comunitate i particip la dezbateri, din dorina de a promova cultura n general i cultura polonez, n special.

    A ales s studieze o limb oarecum exotic pentru Romnia de pe bncile facultii, ind convins c i va folosi la un moment dat, iar tocmai aceast limb i-a schimbat viaa. M-am gndit c mi va prinde bine o a treia limb exotic, dar cu potenial. Eu sunt interpret de conferin i traductor i tiam c Romnia i Polonia au avut momente de mare apropiere n istorie, deci presupuneam c ar logic s continue s co-laboreze. i iat c nu m-am nelat. Treptat am ajuns s m ndrgostesc nu numai de cultura polonez, ci mai ales de ideea de apropiere ntre culturi-le noastre. n general, cei care vin la cursurile noastre au o motivaie concret, foarte clar: doresc s nvee polona ca s co-munice cu prietenii sau familia (ntre romni i polonezi exist o chimie foarte bun) sau au nevoie de ea e la locul de munc (exist destule oportuniti de munc pentru vor-bitorii de polon la Cluj), e pentru a aprofunda anumite aspecte ale culturii poloneze. Polonia i cultura polonez le sunt cunoscute romnilor destul de schematic reperele sunt Dekalogul lui Kielowski, romanele lui Sienkiewicz, Chopin i, eventual, Cracovia. Anul acesta a fost unul mai trist pentru noi, pentru c am fost nevoii s organizm doar cursuri pltite, ns n anul universitar 2015-2016, cursurile de polon vor din nou gratuite pentru studeni ceea ce ne bucur foarte tare!, spune Ioana.

    Cu toate c era o persoan activ i nainte de a deveni mmic aceasta reuete i acum s gseasc resursele necesare i s contribuie n mod activ la viaa cultural a oraului. Totul s-a schimbat n momentul n care s-a nscut primul meu bieel. Am devenit atunci du-reros de contient de realitatea din jur i am nceput s pun umrul i mai serios la modelarea oraului (i a societii) n care vor crete copiii mei. Cred n potenialul Clujului, cred n implicare i tiu c mpreun facem Clujul mai fru-mos. Resurse exist ntotdeauna i o spun ca reprezentant al unui Centru cultural cu buget cvasi-inexistent. De fapt, e ca n via: trebuie s ai rbdare i s vezi cu ce anume poi contribui i tu ca s faci din supa chioar pe care o vd

    crcotaii, un festin regesc. E drept c, avnd un copil foarte mic, nu mai sunt stpna propriului meu timp. Dar... ne descurcm, spune Ioana plin de ncredere.

    Legende poloneze la Noaptea Muzeelor n ncercarea de a aduce Polonia mai aproape

    de Cluj, Centrul Cultural Polonez organizeaz dife-rite evenimente att n cadrul acestuia, dar i n alte zone din ora: srbtori poloneze (Crciun, An-drzejki), seria de prelegeri ale studenilor pentru studeni F cunotin cu Polonia, expoziii, seri de lm i petreceri Slavic Party etc. Anul acesta vom prezeni cu cteva legende poloneze la Noaptea Mu-zeelor (interpretate la Turnul Croitorilor) i desigur, la

    Zilele Clujului vom avea un stand n cadrul Promenadei Multiculturalitii. Studenii sunt n general receptivi i se implic - altfel n-ar avea sens s ne agitm nici noi. Desigur, colaborm cu asociaii polo-neze, cu tot felul de grupuri informale, n special din Cra-covia exist un nucleu solid ai fanilor Romniei n Polo-nia. Am organizat, desigur, i schimburi de studeni totul depinde de disponibilitatea i entuziasmul studenilor e-care an academic. Polonezilor le place Clujul, mai ales tinerilor, pentru c pulseaz de via i se

    pot nelege cu toat lumea n englez. Cel mai mult cred c-i impresioneaz tolerana i deschiderea romnilor i multilingvismul lor, mrturisete Ioana.

    Mmic full timen ultimul timp, am fost nti mmic i apoi altceva,

    aa c de mari proiecte de traducere nu prea mi-a mai rmas timp. Or, traducerea de literatur e cronofag! Acum tra-duc Liedurile lui Chopin (textele cntecelor pentru care a compus Chopin linia melodic) i poezie contemporan polonez de Marcin Baran. Ziua mea are ca repere clare doar momentele cnd bieelul meu doarme, pentru c atunci mai apuc s fac i eu cte ceva... n rest, sunt la dispoziia familiei mele. Cu toate acestea, maternitatea i familia nu m mpiedic s m concentrez i asupra propri-ilor mele proiecte. Doar c trebuie s u i mai organizat i s gsesc timp pentru tot ce bine c timpul e elastic! Maternitatea te face s contientizezi responsabilitatea pe care o ai n conturarea viitorului copiilor ti. Pe mine m-a fcut mai responsabil, mai implicat n viaa cetii, mai curioas deci n-am avut dect de ctigat de pe urma maternitii!, spune Ioana.

    Maria Man

    4 | DOSAR

    Ioana Diaconu-Murean

    | 14 - 20 mai 2015 Nr. 561

    BULETIN INFORMATIV

    n vederea efecturii unor lucrri la reeaua de alimentare cu ap, lucrri pentru care nu se pot asigura modaliti alternative de alimentare, Compania de Ap Some S.A. va ntrerupe furnizarea apei potabile dup cum urmeaz:

    JOI, 14 MAI 2015ntre orele 08.00 - 17.00 1. Cluj-Napoca: str. Horea ntre str. I.L. Caragiale i Piaa Grii

    (numerele impare);ntre orele 09.00 - 16.00 1. Localitatea Aghireu Fabrici;ntre orele 12.00 18.00 1. Localitatea Cpuu Mare;2. Localitatea Cpuu Mic;ntre orele 08.00 16.00 1. Localitatea Brlea;2. Localitatea Tioltur;Rugm Clienii Companiei s ia msuri de stocare a acelor cantiti de ap

    care s le acopere necesitile pe perioada anunat.n vederea remedierii evenimentelor accidentale (avarii) la reeaua de

    alimentare cu ap, care nu pot prevzute, Compania de Ap SOME anun de regul ntreruperea furnizrii serviciului n ecare diminea la posturile locale radio-Tv. n cazul avariilor de o urgen i/sau amploare deosebite, pentru care este necesar o intervenie nentrziat pentru a evita efecte colaterale nedorite asupra sistemului sau bunurilor, este posibil ca anunul s nu mai e posibil. Lucrrile programate se anun cu cel puin 24 de ore nainte i prin pres.

    Mulumim pentru nelegere.Serviciul Comunicare i Clieni

    400604 Cluj-Napoca, ROMNIA, Bd. 21 Decembrie 1989, Nr. 79Tel: +40-264-591.444; +40-264-430.925, Fax: +40-264-430.886

    E-mail: [email protected], Web: www.casomes.ro

    Tnra care aduce Polonia mai aproape de Cluj

    Cred n potenialul Clujului, cred n implicare i tiu c mpreun

    facem Clujul mai umos. Resurse exist ntotdeauna i o spun ca

    reprezentant al unui Centru cultural cu buget cvasi-inexistent,

    Ioana Diaconu-Murean

    - Care este motoul dumneavoastr? - N-am un moto, dar dac a avea, ar vorba bunicii mele: Ochii te sperie, minile te scap!- Trei cri preferate?- O, au fost multe cri care m-au inspirat la vremea lor. Acum citesc mult literatur pentru copii mi plac povetile care sun bine citite cu voce tare, pentru c l captiveaz pe bieelul meu.- Trei personaliti care v inspir?- Nu cred n eroi am un profund respect pentru cei care-i fac datoria fa de semeni n umbr, fr s atepte osanale i pen-tru cei care se lupt cu morile de vnt birocratice pentru mai-binele comunitii.- Ce v place n general?- mi place armonia. mi place cafeaua i mi place s citesc.- Ce v enerveaz?- Violena, mitocnia i oportunismul.- Ce v place cel mai mult n Cluj? - Pentru mine, Clujul e oraul ideal: su cient de mare nct s gseti mereu ceva interesant de fcut, dar destul de mic, nct s-i poi crete copiii n siguran i s n-ai nevoie de main n ecare zi.- Care e locul dumneavoastr preferat din Cluj?- n ultimul timp nu mai ies ca pe vremuri, dar apreciez din ce n ce mai mult Parcul Central!- Ce ai dori s schimbai la Cluj?- Mi-ar plcea s existe o mai bun coeziune social e drept, n ultimii ani, situaia s-a schimbat remarcabil, clujenii au neles c mpreun pot face multe, dar n cartiere nc sunt multe de fcut. Sunt sigur c n cinci ani Clujul va arta altfel.- Ce i lipsete Clujului?- O reea de metrou.- Cum vedei Clujul peste cinci ani?- Peste cinci ani va exista cu siguran o mai bun comunicare i colaborare ntre diversele comuniti din Cluj (deja au fost fcui pai importani n direcia aceasta). Vor exista piste de biciclete i mai multe strzi pietonale, deci mai puine maini n centru i poate (oare exagerez cu visarea?) mai muli clujeni se vor conv-inge c n-au nevoie de main pentru ecare drum de cte cinci minute.- Cum v vedei pe dumneavoastr peste cinci ani? - Peste cinci ani voi publicat cel puin o parte din traducerile pe care deocamdat le in n sertar i voi avea timp pentru ceea ce mi place cel mai mult: traduceri, educaie, multiculturalism.

    Ioana Diaconu-Murean

    Centrul de Limb i Cultur Polonez primete vizita ambasadorului Republicii Polone Marek Szczygie la Cluj

  • tineri de succes | 5

    14 - 20 mai 2015 Nr. 561 |

    interviu

    nceput n timpul facultii ca o joac, I Love Cluj s-a conturat ntr-un brand aflat n continu expansiune. Din-tr-o pagin de Facebook, a evoluat ntr-un site, ntr-o revist i ntr-un magazin online. Pn astzi am promovat destul de mult brandul, dar de acum vreau s creez proiecte pentru comunitate, spune tnrul Andrei Mutu despre proiectul su de suflet. Nscut din dorina de a arta n fiecare zi motive pentru care merit s iubim Clujul, I Love Cluj i-a ctigat n scurt timp zeci de mii de fani, pn astzi intrnd in inimile i n percepia a peste 145.000 de persoane.

    Andrei Mutu s-a nscut la 15 kilo-metri de Alba Iulia, n oraul Sebe, unde a copilrit, pn n momentul cnd a ter-minat clasa a XII-a la Colegiul Naional Lucian Blaga. i place s cread despre el c este un pragmatic creativ i, ca ur-mare, nu a stat foarte mult pe gnduri cnd a dat admitere la Facultatea de tiine Economice i Gestiunea Afacerilor din Cluj. Dei aveam o latur creativ, nu a fi putut urma un profil uman, pentru c ar fi fost prea mult pentru mine, spune astzi Andrei Mutu, fondatorul proiectului de succes I Love Cluj. Mai multe despre n-ceputurile I Love Cluj i despre viitorul proiectului, despre ce i place n Cluj i ce l enerveaz, am stat de vorb cu An-drei Mutu.

    Reporter: Ce te-a determinat s urmezi facultatea la Cluj?Andrei Mutu: S merg la facultate

    la Universitatea din Alba Iulia nu era o opiune pentru mine, ns Clujul era destul de aproape de oraul meu i mi-am dat seama c are potenial s creasc i c are de toate. Era un mix foarte bun pentru a tri acolo.

    - Care fost cea mai mare diferen n momentul n care ai ajuns la Cluj, ntre oraul din care veneai i cel n care urma s studiezi? Cum au fost anii de facul-tate?- Venind dintr-un ora mic, linitit,

    n care timpul curgea parc altfel, circulaia i traficul din Cluj au fost cel mai mare oc la acel moment. n timpul facultii nu am petrecut foarte mult timp n mediul studenesc pentru c am stat n gazd, dar am nceput s interacionez cu persoane mai mari ca mine, s particip la conferine i poate i asta m-a ajutat n dezvoltarea mea ulterioar. Colegii mei erau concentrai pe note foarte mult, dar eu nu ddeam prea mare importan acestor detalii.

    - De ce nu ai vrut s lucrezi n domeniul n care te-ai format, respectiv finane-bnci?- La un moment dat, am fost intere-

    sat de zona de marketing, ns nu am fcut un pas n acest sens mai ales c am nceput proiectul I Love Cluj. Eu mi doream s fac ceva la care s muncesc, dar care s mi i plac. Aa c, n zona creativ, aceea de a dezvolta lucruri, mi place cel mai mult s evoluez, pentru c nu mai simt timpul. Dac simi timpul e o problem. E important ca fiecare s ne gsim cumva menirea pentru c ne schimb complet viaa.

    - Cum ai descoperit Clujul?- Am descoperit Clujul la pas foarte

    mult, pentru c pe atunci nu aveam

    Andrei Mutu, tnr antreprenor:

    M-a ales mai mult I Love Cluj pe mine dect l-am ales eu

    main. Mergeam foarte mult prin ora i mi-a plcut n primul rnd centrul is-toric. Eram impresionat de motenirea austro-ungar, de cldiri n mod deose-bit. Am remarcat i Parcul Central care deja ncepuse s se renoveze i cumva aa m-am ndrgostit de ora i de spiri-tul de aici. Cu timpul am nceput s descopr nu att problemele, ci lucrurile care se pot face n Cluj.

    - Cum priveti astzi proiectul I Love Cluj? Te ateptai s ajungi la nivelul pe care l-ai atins?- Nu m ateptam s ajung neaprat

    la acest nivel. Despre proiectul I Love Cluj pot s spun c a fost o joac pe care am nceput-o n facultate i cred c m-a ales mai mult I Love Cluj pe mine dect l-am ales eu. Nu am urmat o anumit strategie, dar doream s fac ceva de calitate, fr compromisuri. Tot acest proiect a fost realizat cu mul perseveren.

    - Din 2010 pn astzi i-ai extins viziunea cu privire la acest proiect. Ce i doreti n continuare de la el?- Mi-am lrgit acum viziunea pentru

    c vreau ca I Love Cluj s se formeze ca un brand al oraului i un brand ctre oameni. La nceput am mers pe partea de shop, pe zona de suveniruri care acum a nceput s se dezvolte pe zona de cadouri i de design, astfel nct oamenii s cumpere produsele nu ca su-veniruri, ci ca obiecte n sine. Toate ace-stea dureaz pentru c proiectul nu are o finanare extern.

    - Ce i place cel mai mult n Cluj?- mi place starea din oraul acesta.

    Este un ora nici prea mare, nici prea

    mic, n care este plcut s trieti i n care ai din toate cte ceva. mi place centrul istoric, Piaa Unirii i Piaa Muzeului, mai ales vibe-ul pe timp de var cnd sunt terasele. mi place foarte mult c sunt dealuri multe n zon, c sunt tineri n acest ora, care se remarc n zona de servicii i prin proiectele pe care le fac, mi place i zona verde, cu Parcul Central.

    - n urm cu civa ani i doreai un ora n care la fiecare pervaz s vezi un ghiveci cu flori.- Aa este. Asta reflect cumva ceea

    ce oamenii au n interior, dac au o mulumire i se simt bine sau nu. Dac mergi n cartierele noi, observi c acolo oamenii i-au pus flori, ceea ce n car-tierele vechi nu vezi. n primii ani cnd am ajuns n Cluj eram concentrat pe par-tea frumoas a oraului, dar acum mi doresc, la fel ca muli ali tineri, un stil de via. Asta nseamn infrastructur, curenie etc. Trebuie s nvm s trim n oraul sta i s dm importana cuvenit cartierelor.

    - Care este locul tu preferat din Cluj?- Locul meu preferat din Cluj este

    Strada Koglniceanu unde se regsete o mpletire de stiluri de arhitectur i Andrei Mureanu mi place ca i cartier foarte mult, pentru c este aproape de centru i e linitit. Mi-ar plcea s locui-esc acolo.

    - Ce ai schimba n Cluj-Napoca?- Nu a schimba ceva, ci a

    mbunti i acest lucru ar fi partea de infrastructur. Practic s poi s ajungi din orice cartier foarte rapid n centru, fie pe biciclet, iar pentru asta trebuie create piste, fie cu transportul n comun

    care s fie la fluxuri foarte mari. Exist peri-colul de a ajunge n situaia n care nu mai poi s fii mobil n ora. Poate vrei s iei de la job, s mergi la prietenul tu n Zorilor i s nu i ia foarte mult timp. Mai cred c ar trebui s fie pus accentul foarte mult pe partea verde a oraului, pe tot ce nseamn squar-uri, sensuri giratorii. Panseluele nu mi se par o soluie.

    - Cum vezi Clujului n urmtorii cinci ani?- Oraul este pe un trend ascendent i

    cred va continua pe acest trend. Momen-tan, oraul nu cred c are proiecte strate-gice foarte bine fcute. Dup prerea mea va crete foarte mult n zona de IT i pe zona antreprenorial.

    - Care ar fi trei cri care te inspir?- Autobiografia lui Richard Branson,

    Losing my virginity, cartea lui Alan Sugar What You See Is What You Get: My Autobiography i The Monocle Guide to Good Business, o carte cu exemple practice de antreprenoriat, poate una dintre cele mai bune cri pe care le-am citit.

    - Care sunt personalitile din Romnia pe care le admiri?- n Romnia mi place foarte mult de

    Iulian Stanciu de la eMAG pentru c este un exemplu bun de antreprenor, de infor-maticianul Ionu Buditeanu, de Adrian Srbu, pentru modelul de business pe care l-a creat, mi plcea de Dinu Patriciu ca mod de gndire, de Andreea Raicu pentru modul n care se dezvolt ca brand i un model va rmne pentru mine i Constan-tin Brncui.

    - Care este motoul tu?- I find the great thing in this world is not

    so much where we stand, as in what direction we are moving, Oliver Wendell Holmes

    - Care ar fi lucrurile fr de care nu ai putea tri?- Telefonul i laptopul.

    - Ce te enerveaz?- M enerveaz superficialitatea de care

    m lovesc destul de des.

    - Cum se desfoar o zi obinuit din viaa ta?- Viaa mea urmeaz anumite pattern-

    uri. Sunt foarte tipicar de felul meu, m trezesc la ore fixe, am multe tabieturi pen-tru vrsta mea, dar care m ajut, cred eu, foarte mult s evoluez. Primele trei ore ale dimineii sunt foarte importante i atun-ci sunt cel mai productiv. Apoi vin spre ora unde fie merg la redacie, fie merg la ntlniri sau livrez produse I Love Cluj n magazine, m ntorc i lucrez cteva ore i nchei dup-amiaza cu mult sport. Aceasta este activitatea pe care o fac cel mai des. Fac cycling i not, dar merg mult i la alergat sau la tenis. Fac sport de cinci-ase ori pe sptmn. Seara mai lucrez, dar fac lu-cruri mai plcute, mi planific urmtoarele zile, mai citesc, rspund la cte un mail. Tot timpul sunt pe fug i simt c sunt angre-nat n ceva.

    - Care este visul tu pentru Cluj?- Visul meu este ca oraul s nu mai

    sufere din punct de vedere urbanistic, iar cartierele s fie i ele dezvoltate. mi doresc un Cluj mult mai verde, nu doar n curile interioare din centru, ci i pe bulevardele importante.

    Putei citi versiunea integral a interviului pe transilvaniareporter.ro

    CristinaBeligr

    Foto

    : Dan

    Bod

    ea

    Transilvania Reporter

  • 6 | dosar

    | 14 - 20 mai 2015 Nr. 561

    interviu

    Christine-Marie Turcu este PR manager i organizator de evenimente. A absolvit Facultatea de Istorie i Arheologie, Mas-terul de Studii clasice i este pe punctul a termina studiile doctorale axate pe Art Nou-veau-ul transilvan tot n cadrul Universitii Babe-Bolyai. La doar 28 de ani are o experien de invidiat n domeniul artei, fo-tografiei, fiind mereu n spatele unor eveni-mente de excepie care au loc n ora. Pentru Christine, voluntariatul a devenit un stil de via nc de pe bncile facultii. n cazul ei, o zi are cu siguran mai mult de 24 de ore. Noaptea devine zi, iar ziua noapte, dar ce importan are cnd, la final, totul iese perfect, iar cei de pe covorul rou strlucesc i datorit efortului ei?

    Reporter: De ct timp ai venit la Cluj? Christine-Marie Turcu: Cred c se fac

    vreo 9 ani de cnd am pit prima dat aici. De ce am ales Clujul? Pentru c vroiam s fie oraul studeniei mele. Locul pe care s pot s-l simt aparte.

    - Voluntariatul face i a fcut mereu parte din viaa ta de student i apoi de absolvent. mi poi spune toate activitile de voluntariat la care ai participat?- Cred c glumeti dac vrei s i le spun

    pe toate, pentru c nici eu nu le mai tiu pe toate. Ca student am fost voluntar n or-ganizarea conferinelor, festivaluri, la Cen-trul Cultural Japonez, festivaluri de film, de teatru, Maratonul de teatru de la sibiu, scriam pe ceascadecultura.ro cronici i arti-cole, interviuri cu artiti, actori etc. Dup ce am absolvit, am continuat, c nu te poi lsa, i de data asta am evoluat n coordonare de voluntari n echipa foto la multe festivaluri, scurtmetraje, 18+, Cluj shorts prima ediie, SFG, Zilele Clujului, Comedy Cluj, Int. Jazz DayTemps dImages, Festivalul Internaional de Jazz Transilvania, am ajuns chiar s lu-crez n echipa de organizare a Festivalului de Carte Transilvania, ediia I, i blogging in echipa TIFF blog din 2012, unde mi-e cel mai drag. Mai sunt evenimente i festivaluri n care am fost cu echipa mea de voluntari foto de-a lungul anilor, dar nu le mai tiu acum...

    - Care actiune de voluntariat i este cel mai aproape de suflet? De ce?- TIFF-ul clar, pentru c nvei s-i

    depeti limitele i s simi adrenalina adevrat de festival. i tot atunci am avut ocazia s-i cunosc pe regizorii notri extraor-dinari, care tiu s fie i oameni n principal i care mi-au redat ncrederea, confirmndu-mi c mai exist onoare i bun-sim chiar i atunci cnd eti pe culmi... La TIFF i-am cu-

    Christine Marie-Turcu:

    M pregtesc cu flotri gramaticale i vitez de reacie pentru Blog TIFF!

    noscut pe domnul regizor Radu Gabrea, pe maestrul Lucian Pintilie i pe Claude Lelouch, un sublim al filmului francez i al povetilor unice i legendare, precum Un homme et une femme...

    - Ai motenit pasiunea ta pentru fotografie de la bunica ta. Acum nu te poi despri nicio zi de aparatul foto. - Aici ai dreptate. Cred c pot spune

    cu mare bucurie c-i datorez bunicii mele nebunia fotografiei. i acum mi aduc aminte cu ct mndree mi arta al-bumele foto de cnd erau ei tineri i nc mai am Zorki-ul 4 al ei, dei primul aparat cu care ea a nceput a fost un Smena. Am nceput s fotografiez idei, copaci, texturi de crengi i flori, prea puini oameni, ceea ce mi-a atras mereu critica familiei; stri-cam filmul pe aiureli.

    - Cnd s-a transformat fotografia n pasiune i ce nseamn fotografia pentru tine?- Cred c a devenit pasiune cnd am

    prins cel mai fain cadru al meu dintr-o greeal i coinciden de timp i spaiu, trecnd pe lng Samsara i vznd pe cineva ce stergea geamurile. Am avut un flash de pictur flamand, Rembrand, Vermeer, fata cu cercel de perl, ceva din acea lumin de amiaz vratec m-a oprit, am tras cadrul perfect i parc nite rotie au nceput s se mite. Fotografia cred c e povestea ce mi-o pot permite zilnic. Cnd nu scriu i nu reuesc s dau timp cuvin-telor, m cuprinde aa un instagram i ac-pac la postat, cu filtre i culori i rame...Ai nevoie de frumos, c altfel tmpeti i cred c pentru muli fotografi acest insta-joc a devenit precum badge pentru fumtori. Fotografia e un moment i cnd iau btrnul Nikon la bra, tiu c vom avea ce povesti!

    - Eti ca o furnicu, mereu n aciune. n ce proiecte eti implicat n momentul de fa?- Mulumesc frumos. n prezent lu-

    crez la o campanie legat de o trup nonconformist de artiti After*Age*Band i Galeria de art Doamna T pen-tru c sunt foarte simpatici i frumoi n inspiraie i mereu au idei noi. M mai ocup de Art Bending, Paul Cristian Cordo i o idee nstrunic de art-event. Apoi pornind de la un cooking-with-

    friends cu chief Simona Serban i Ioan Sumendre, un articol de blog i o dup-amiaz excelent, am pus la cale o reu-niune de fore pe care o vom face live n curnd. Nu zic mai multe nc! Mai scriu articole pe eliberart.ro i n revista de art Forma i ncerc s m updatez ct de mult pot cu ceea ce se petrece n lumea galeri-ilor i a promovrii de art pentru c am muli prieteni artiti n care cred i pe care trebuie s-i art lumii aa cum trebuie! i cred c mai sunt, dar nu-mi gsesc agenda acum. Cel mai important ns e TIFF-ul, m pregtesc cu flotri gramaticale i vitez de reacie pentru Blog TIFF!

    - Care e programul tu ntr-o zi obinuit? - N-ai vrea s tii.

    - Eti mereu n spatele unor evenimente frumoase, niciodat n fa. Eti unul dintre acei tineri care fac lucrurile s se mite, s se ntmple. De unde i iei energia? - Sincer cred c acolo te simi cel mai

    bine, pentru c atunci cnd tii ce-i de fcut i poi s faci, you have to be there! i dac nu facem noi ceva pentru arta mic i mijlocie, ne vom trezi n curnd precum Wall-E... Energia cred c tocmai de aici vine, din art i din oglinda pe care o vezi n ochii artitilor i oamenilor frumoi. Cnd vezi c reueti s-aduci un zmbet sincer, un licr de uimire i entuziasm n ochii publicului i cnd reueti s vezi un artist n lumina reflectoarelor, reuind, poi zmbi linitit, pentru c deja ncepe s zboare i s aib covorul lui rou.

    - Pe cnd te vom vedea n prim-plan?- Mai rar pentru c cei din prim-plan

    au nevoie de noi. i sincer, odat ce ocupi prim-planul, nu-i mai rmne loc pentru altele secunde cum am eu attea proiecte. Pot spune doar c am avut un experiment-proiect cu domnul prof. Dorel Gin, anul trecut la Reactor, poezie inspirat de cte-va instalaii artistice cu scaune, unde am avut cteva poezii expuse i un microre-cital a la Emil Bota. Poate cndva voi reui s adun o carte despre frumos i original i poezii i voi publica. Deocamdat au nevoie filmele i artitii de covor rou.

    - Cum te-ai descrie n cteva cuvinte?- Pfuu, e greu... un om ncpnat,

    idealist i cuttor-cltor.

    - Care este mottoul tu? - Trebuie s cred ca s creez. sta e

    mottoul meu de pai zilnici i de speran c tot ceea ce fac nu e n zadar.

    - Trei cri preferate? - Cartea de la San Michele a lui Axel

    Munthe, Autoportret printr-o oglind spart a lui Octavian Paler i Ochii Bea-tricei a lui Patapievici.

    - Trei personaliti care te inspir? - Florian Pitti, Borges i Sabato.

    - Ce i place?- S vd idei originale n art.

    - Ce te enerveaz? - Micimea oamenilor i micarea lor

    brownian.

    - Ce i place cel mai mult n Cluj? - Faptul c gseti atia oameni faini

    mereu i c poi oricnd s faci proiecte minunate. Aici ai cumva ansa s mai cre-zi c se poate, ct eti tnr.

    - Care e locul tu preferat din Cluj? - Podul albastru.

    - Ce ai vrea s schimbi la Cluj?- Infrastructura, praful, cablurile, po-

    litica asupra arhitecturii i zonelor verzi amenajate, mi-ar plcea mult o teras verde legat de malurile Someului, n viziune architectural-futuristic s mai destidem un pic barocul i medievalul, i a mai nlocui nite statui din conducere.

    - Cum vezi Clujul peste cinci ani? - n principal vreau s-l vd, dac po-

    litica extern ne-o va mai permite. Apoi mi-ar plcea s-l vd mai curat i mai plin de proiecte i artista recunoscui i oare-cum mai aezat n agend.

    - Cum te vezi pe tine peste cinci ani?- Sincer, mi-ar plcea s m tiu la

    o galerie de art contemporan, s pot aduce i promova tineri artiti i genii ne-cunoscute din underground i probabil cu o editur n spate de coordonat adevrai scriitori. Poate e prea mult pentru cinci ani, dar i-am mai zis c sunt din pcate un om idealist. Rara avis, dar ce s facem?

    Maria Man

    Foto

    A

    ndre

    i Nic

    ules

    cu

  • 14 - 20 mai 2015 Nr. 561 |

    ei, tinerii | 7

    Lucian Nastas Kovacs:

    Acum, i n istorie, tinerii au fcut ca lucrurile s se mite retrospectivi

    Istoricul Lucian Nastas Kovacs, di-rectorul Muzeului de Art Cluj, spune c i acum, dar i n istoria Clu-jului, tinerii au fost cei care au micat lucrurile, ei au fost vrful de lance n multe domenii.

    n general, tinereea este o stare de spirit care a generat progres, care a generat micare. Chiar dac tinerilor li se pune n crc faptul c ar fi delstori, lenei, c nu se gndesc dect la lucruri imediate, c nu se gndesc dect la bani, lucrurile stau cu totul altfel. Prezentul indic extrem de clar faptul c tinerii sunt activi, dotai. Foarte mult lume spune c tinerii de azi nu mai sunt ca generaia noastr, dar toate generaiile au gndit n aceti termeni, tuturor celor mai n vrst li s-a prut c cei de dup ei nu sunt capabili s fac ceea ce au fcut ei cndva. E o repetiie de mentalitate n isto-rie. Dar lucrurile nu stau aa. Pot s v dau exemplul Muzeului de Art, unde procentul cel mai mare de vizitatori pentru opere de art circa 80% - este reprezentat de tin-eri. Trec peste faptul c tinerii de azi sunt mult mai mobili n spaiul geografic, sunt mult mai buni mnuitori ai limbilor strine, au mult mai mult curaj n tot ceea ce fac, consider Lucian Nastas Kovacs.

    El arat c, i de-a lungul istoriei, ti-nerii au fost mereu n primele linii: Cu referire la istorie, nu ntmpltor marile transformri, schimbrile, revoluiile tot-deauna au avut pe baricade tinerii i nu

    btrnii. Ei sunt cei care au fost purtai de incontien, pentru c una din caracteristi-cile tinereii este i aceast incontien. La fel cum dac vorbim de soliditatea i solida-ritatea unei societi, n nici un caz n-ai s gseti aceast solidaritate la oameni trecui de vrsta medie. ntotdeauna, tinerii au avut o mare aplecare spre solidaritate, toate marile micri care au fost generate n ultimii 200 de ani indic faptul c tinerii au fost cei incontieni i care au crezut enorm de mult n camaraderie. Dintr-o alt perspectiv, nu trebuie scpat din vedere faptul c, n gene-ral, tinerii au fost asociai de-a lungul vremii cu ideea de revolt, indisciplin, disperare, pesimism, scepticism etc. Ei sunt aceia care manifest un surplus de energie i un spirit de independen foarte dezvoltat, sunt ndrtnici i insoleni cu cei ce li se opun, la fel cum la vrsta lor dovedesc mult gene-rozitate i mai ales un sim al solidaritii aproape impecabil. n fapt, aderena lor la diversele asociaii studeneti, ca form de sociabilitate juvenil, se datoreaz nu numai dorinei de emancipare intelectual, ci se manifest i n virtutea ideii de fraternitate, de coeziune generaional. De altfel, soli-daritatea st la originea multor dezordini, ncepute n modul cel mai banal, sub forma unor mrunte altercaii care au degenerat n revolte, mai ales cnd autoritatea colar nu a avut abilitatea de a gestiona evenimentul sau msura n atribuirea sanciunilor. Pen-tru c, mereu i pretutindeni, sentimentul solidaritii tinde s exacerbeze dezordinile, iar n prelungirea acestei frieti vine con-

    taminarea, contagiunea dezordinilor n baza sentimentului de comunitate de vrst i de status a tinerilor.

    Lucian Nastas Kovacs susine c, n dezvoltarea Clujului, un rol important l-au avut i anumite evenimente istorice.

    Zona central a Clujului i nu nu-mai i datoreaz o bun parte din plcerea arhitectural i evenimentelor de la sfritul sec al XIX-lea din vechea Austro-Ungarie, anume Milenium. Adic, momentul cnd Ungaria a aniversat 1.000 de ani de la ve-nirea n Cmpia Panonic. Lucrul acesta a strnit un entuziasm general n Ungaria, nu numai n Transilvania, i multe din orae, n special Clujul, a profitat enorm de lucrul acesta, de banii pui la dispoziie pen-tru a aniversa mia de ani. Atunci s-au pus bazele universitii actuale, tot atunci au fost edificate clinicile universitare, Bibliote-ca central, Hotelul New York; toate acestea sunt edificii care au fost produse ale istoriei, ale aniversrii unui eveniment istoric. Alte momente de genul acesta au fost schimbrile de tutel politic, de putere statal. Dup 1918, asistm, de exemplu, la o nou repar-tizare a spaiilor simbolice. Dac pn la 1918 centrul Clujului a fost actuala Pia a Unirii, noua putere politic a trebuit s creeze un alt centru simbolic i acesta a dat natere la Catedrala Ortodox. La fel cum tot n virtutea acestui tip de mobilizare, s zicem, vedem schimbri de denumiri de strzi, monumente etc., menioneaz is-toricul clujean.

    Potrivit acestuia, ntotdeauna a fost nevoie de un fundal politic favorabil pentru micarea lucrurilor, dar n multe cazuri acest fundal politic a fost creat tot de ctre tineri: De cele mai multe ori trebuie s existe un fundal politic favorabil. Dac acest fundal politic favorabil nu exist, lucrurile nu se mobilizeaz. Realmente ti-nerii au fost ntotdeauna cei care au con-stituit nu numai motorul, mecanismul care pune modernitatea n micare, tot ei au fost i braul puternic care a fcut lucrul acesta. Nu ntotdeauna mecanismul politic a gene-rat micarea tinerilor, ci de cele mai multe ori micarea tinerilor a generat decizii politice. Acest lucru e valabil cel puin pentru ultima sut de ani n spaiul acesta intracarpatic i n spaiul romnesc n general. Lucrurile sunt extrem de vizibile i dup 1989, cnd, cu toate tipurile de manipulri, a existat totui o parte curat a societii romneti, anume tinerii. Vedem ce nseamn acum fenomenul Roia Montan, ce se ntmpl cu fenomenul Salvai pdurile. Din punct de vedere psihologic, lucrurile aces-tea sunt explicabile, fiindc mereu tinereea se asociaz cu un soi de incontien. Nu ntmpltor pe liniile frontului sunt trimii tinerii, nu numai pentru c ei reprezint fora, puterea, curajul, dar au i un anumit soi de incontien.

    Marius Avram

    La pas

    Oraul comoar, prin ochii studenilor la istorie

    n fiecare mai, Clujul devine mai eferves-cent i vibreaz de tineree, veselie i proac-tivitate. nceputul lunii i-a gsit n actuala Capital European a Tineretului pe cei peste 200 de participani venii, din cele mai pres-tigioase centre universitare din ar, la Con-gresul Studenilor din Romnia (CSR), un eveniment organizat de Uniunea Studenilor din Romnia. Acest fapt este cu att mai important pentru comunitatea universitar clujean cu ct desfurarea lui ntr-un alt ora dect Bucuretiul este o excepie.

    Timp de patru zile, ntre 7 i 10 mai 2015, reprezentani ai ONG-urilor studeneti s-au gndit la viitor i au dat piept cu una dintre problemele cele mai arztoare n privina ti-neretului integrarea pe piaa muncii, abor-dnd tema antreprenoriatului. Workshop-uri i side-event-uri menite s creeze platforme de dezbatere i de dezvoltare a competenelor antreprenoriale, un imbold efectiv pentru accesul tinerilor n mediul de afaceri dat de un concurs de start-up-uri, invitai din rn-dul unor instituii cu rol decisiv n avan-sul educaiei antreprenoriale (Ministerul Educaiei, Consoriul Universitilor Clujene, Ministerul Tineretului), toate au culminat cu o dup-mas dedicat relaxrii, socializrii i cunoaterii Clujului, aa cum este i a fost oraul. Pentru c nu poi cldi un viitor de succes, fr s-i cunoti trecutul, 16 dintre membrii i voluntarii Asociaiei Studeneti PhiloHistoRiSs, studeni ai Facultii de Is-torie i Filosofie, s-au transformat n ghizi i au mprtit colegilor povetile oraului comoar.

    Piaa Unirii e punctul de ntlnire. Ruine romane, un grup statuar simbol, pe toate la-turile vechi palate i reedine ale unor figuri clujene de excepie, o biseric a crei istoric oglindete evoluia ntregului ora expan-siune, obinerea i pierderea unor privilegii, schimbri de confesiune, adaptare la evoluia curentelor culturale i artistice. Participanii la tur se mpart n patru grupuri i o iau pe rute diferite, intersectndu-i din cnd n cnd paii, pentru ca nimeni s nu rateze cele mai semnificative monumente. Bulevardul 21 Decembrie, strada n oglind, Bulevardul Eroilor, strada Koglniceanu spun, fiecare n felul ei, istoria unui spaiu urban carac-terizat de dinamism i toleran. La captul cellalt, centrul civic, Catedrala Ortodox i grupurile statuare de care e nconjurat, Te-atrul Naional i Opera Romn, devin inta curiozitilor i locuri numai bune pentru o alt serie de fotografii pentru c fiecare ar vrea s duc acas cte puin din locurile, prezentate cu atta pasiune de colegii clujeni.

    Dar Clujul nu nseamn doar trecut. Indicaii despre cafenele culturale, ba-ruri studeneti, restaurante cu etichet, sfaturi pentru sesiunile de shopping ale domnioarelor, lecii de comunicaren dul-cele grai ardelenesc, fac ca timpul s treac pe nesimite i drumul spre obiectivul final s nu fie att de obositor. Iar sus, pe Cetuie, se uit de gfieli, cci Clujul se descoper nc o dat, altfel, punnd cap la cap povetile fiecrui moment, fiecrei strdue i piee.

    nfiinat n septembrie 2014 la iniiativa a nou studeni i masteranzi ai Facultii de Istorie i Filosofie, avnd n prezent peste 50 de membrii i voluntari, Asociaia Philo-HistoRiSs i propune s demareze proiecte i activiti care s contribuie la dezvoltarea personal i profesional a studenilor, dar dorete, totodat, promovarea istoriei la scar mai larg i implicare n comunitate. Prima activitate a rspuns acestor deziderate, fi-ind chiar organizarea unor tururi ghidate n cadrul Zilei Educaiei Non-formale. Acum c CSR a oferit oportunitatea relurii lor, la o anvergur chiar mai mare, voluntarii sunt pregtii s v nsoeasc la o plimbare pe strzile oraului i o plimbare n timp.

  • 8 | opinii

    | 14 - 20 mai 2015 Nr. 561

    Problema educaiei i modelul suedez

    Nu demult am avut oca-zia s cunosc puin din ceea ce este considerat a fi modelul suedez de educaie. Se spune de-spre educaia din rile nordice c este cea mai bun. Acolo, un-deva lng Stockholm, am cunoscut-o pe Raluca, o romnc de 19 ani plecat din Braov. Era perfect integrat n lumea lor, vorbea suedeza, iar profe-sorii erau foarte mndri de ea. Plecase din Romnia de 6 ani. Eram curios s vd ce anume o fascineaz n Suedia. Faptul c te poi dezvolta, c educaia ine cont de nevoile tale, c poi fi creativ i in-dependent ntr-o lume care se bazeaz totui pe reguli, c exist solidaritate .a.m.d., spunea ea. Cnd vine n Romnia, totul i se pare ok, dar dup cteva zile simte nevoia s se ntoarc n Suedia. Exist ceva ce a schimbat-o i o atrage mereu spre Stockholm, nu spre Bucureti. La anul se va angaja ntr-o banc suedez i va urma n paralel facultatea de tiine economice. i, cu siguran, nu se va mai ntoarce n Romnia, asta e clar. Ce trist , m gndeam eu!

    La ntoarcerea n ar am nimerit ntr-o plin petrecere organizat de fiica mea cu un grup de prieteni. Eram curios s v ce cred ei despre educaia din Romnia, ce ar schimba i ce au de gnd s fac n viitor. nvmntul nostru este execrabil, nu le pas de noi, este mult prea ncrcat, sunt prea multe reguli, se schimb totul prea des, n ara asta nu te poi realiza, vrem s emigrm!, spuneau ei. Studiile IRES confirm faptul c 50% din tin-erii sub 25 de ani vor s emigreze. Ori-cum, profesorii notri sunt foarte mn-dri atunci cnd elevii excepionali sunt selectai la vreo universitate de prestigiu din strintate. Dumnezeule, m gn-deam eu, dac toi cei buni emigreaz, atunci ce se va alege din ara asta? Apoi mi-am adus aminte c ambasadorul Franei ne spunea anul trecut c noi, romnii, sngerm pur i simplu ca naiune prin acest exod al romnilor n strintate. Nimic nu pare s fie mai presus dect omul pentru o ar i, cnd ncurajezi sau nu poi opri tnra generaie din a face din emigraie un scop n sine, acesta este clar falimentul politicii romneti, pentru c o naiune fr tineri e o naiune fr viitor.

    n aceste zile se vorbete din nou de-spre reforma educaiei i despre o schim-

    bare n Legea nvmntului. n ultimii 25 de ani, legea educaiei din Romnia s-a schimbat de 64 de ori i lucrurile merg tot prost. Elevii sunt nemulumii pentru sunt cobaii unui experiment n educaie fr sfrit, c programa colar este mult prea ncrcat i centrat pe informaie, c profesorii sunt slabi i muli dintre ei trebuie s apeleze la meditaii, c sistemul educaional nu le creeaz competene pentru viaa real, c este centrat mult prea mult pe conform-ism i nu pe creativitate i lista ar putea continua. Profesorii sunt nemulumii pentru c sunt umilii de guvernani prin salariile de mizerie, c sunt nevoii s apeleze la meditaii pentru a supravieui, c baza material din coli nu exist sau este depit, c sistemul de promovare este unul clientelar i profund corupt. Directorii de coli sunt nemulumii de birocraia sufocant impus de min-ister, de zecile de comisii i sutele de raportri cronofage, de subfinanarea cronic, de deficitul de resurse umane i de presiunile politice. Primarii sunt nemulumii pentru c, teoretic, o parte din sistemul de nvmnt este plasat n responsabilitatea lor, dar nu exist i o descentralizare a resurselor alocate pentru educaie. n fine, angajatorii sunt nemulumii i ei, pentru c an de an educaia produce absolveni din ce n ce mai slabi, fr competene profesio-nale sau potenial de dezvoltare, dar cu pretenia de a fi bine pltii.

    Ce e de fcut?n Suedia, nvmntul a funcionat

    dup aceeai lege civa zeci de ani. n 2011, s-au decis s descentralizeze masiv sistemul educaional. Agenia naional pentru educaie a rmas cu politicile, cur-ricula i inspecia colar. n rest, totul a trecut n coordonarea municipalitilor, unde exist o comisie pentru educaie care gestioneaz tot ce ine de educaie. Nici acolo profesorii nu sunt foarte bine pltii, dar veniturile sunt decente. Nu exist taxe de colarizare aplicate ele-vilor si cnd se spune c nvmntul este gratuit, el este gratuit, chiar dac e vorba i de nvmntul privat. Fiecare elev primete un voucher educaional, iar finanarea urmrete elevul. Dac pleac la o alt coal, pleac i banii. Aa c colile sunt pe o pia educaional unde trebuie s atrag elevi. Finanarea pe elev e undeva la 5000 euro/an, dar n

    cazul grupurilor vulnerabile se poate tri-pla. La noi, nu depete 500 euro/an.

    Din taxele colectate la nivel lo-cal, peste 25% sunt dedicate finanrii educaiei. n Romnia, se tot vorbete de 6% din PIB pentru educaie, dar pragul acesta nu a fost niciodat atins. Autonomia colilor suedeze este foarte ridicat. Directorul primete obiectivele educaionale i resursele financiare. n rest, decide singur angajarea sau con-cedierea, mrirea sau scderea salari-ilor profesorilor. De fapt, ntregul sis-tem educaional suedez se mic de la o paradigm a controlului spre o paradigm a ncrederii. Nu exist sute de reglementri adiionale pe lng lege, nu exist zeci de comisii i sute de raportri care nghit inutil timpul pro-fesorilor i al directorilor. Se raporteaz cteva date cheie ntr-o singur baz de date i de acolo fiecare dintre ageniile interesate i extrag informaiile nece-sare. n plus, se vorbete din ce n ce mai mult despre educaia personalizat n ra-port cu nevoile de dezvoltare ale elevu-lui. Dac vrei s te faci pictor, important e s i fie stimulat talentul sau creativi-tatea, ce sens are s asimilezi inutil ma-terii care nu i vor folosi niciodat? n Suedia, ntlnirile profesori-prini sunt moderate de elevi pentru c, n centrul educaiei st el, elevul, nu profesorul i nici prinii. Nu exist competiie ntre elevi, pentru c fiecare se afl n competiie doar cu sine.

    Poate, dup standardele romneti, sistemul suedez este mult prea relaxat, aproape dezordonat. Cum s le acor-zi autonomie, cum s ai ncredere n oameni, cum s nu controlezi, cum s nu raportezi, cum s nu reglementezi totul, cum s faci educaie personalizat? - aa ar spune probabil cei mai muli dintre cei care se ocup de destinele educaiei.

    i totui, sistemul suedez de educaie produce absolveni performani, crea-tivi i capabili s integreze ntr-o soci-etate care se mndrete cu performana ei economic i cu politicile inclusive. E un sistem care se adapteaz la noile tehnologii, la o lume n schimbare. E un sistem care pregtete absolveni pentru societatea suedez, unde performana i creativitatea conteaz, dar ele sunt com-pletate de solidaritate i responsabilitate fa de semeni. Sistemul educaional sue-dez este unul foarte bine adaptat nevoilor societii, n care viitorii absolveni sunt

    ateptai s i aduc contribuia. i dac tot e s vorbim de comparaie, dup standardele PISA, Suedia se afl pe locul 23, n timp ce Romnia se afl pe locul 45 din 65 de ri.

    La noi, sistemul educaional este n-cremenit n timp i este incapabil s se adapteze la schimbare. Reglementm pn la instabilitate i controlm ex-cesiv respectarea unei birocraii total disfuncionale. Subfinanm sistemul, descentralizm de faad, nu avem n ncredere n oameni, politizm aberant i inutil, schimbm mereu ceva, dar nu modificm nimic. i, cel mai ru din-tre toate, ignorm sau uitam faptul c elevul trebuie s stea n centrul actului educaional. Duplicitatea, ipocrizia sis-temului, Indiferena fa de nevoile de dezvoltare ale elevului i incapacitatea de a produce absolvenilor competene de adaptare la nevoile societii - toate acestea - produc disociere identitar i i fac pe cei mai muli dintre elevi s cread c mirajul mplinirii nu poate avea loc dect n alt parte, nu aici.

    n plus, viziunea despre educaie este total eronat. Stimulm conformis-mul, individualismul i competiia ntre elevi, dar nu suntem capabili s cultivm creativitatea, cooperarea, solidaritatea i responsabilitatea comunitar. O so-cietate nu este puternic numai prin indivizi, ci i prin solidaritile pe care le creeaz. Din pcate, muli dintre noi neleg solidaritatea doar ca pe o form de a specula pe seama altora, nu ca i pe un act de responsabilitate social. S nu ne mai mirm aadar c, ntr-o lume marcat de individualism, mediocritate i lips de preuire pentru valori, cei mai buni dintre absolveni vor s emigreze.

    Pe scurt, noua reform a educaiei, dac va fi s aib loc, ar trebui s ia n serios o nou viziune, o descentralizare real i o finanare corespunztoare a educaiei, o simplificare a birocraiei educaionale, o consolidarea a autono-miei colii i o consolidare a ncred-erii n oamenii din sistem. Dar cel mai mult dintre toate, poate c gestionarii educaiei ar trebui s asculte mai mult ce vor elevii i studenii i s neleag, care este lumea spre care ne ndreptm, pentru a ti ce absolveni s pregtim! i poate c vor pricepe i politicienii c, dac nu preuim educaia aa cum o merit, atunci ara asta chiar nu are cum s aib un viitor mai bun.

    Dan Jurcan, sociolog

  • | 9OPINIE

    Repetarea scenariului electoral german n Marea Britanie

    Polarizarea politic a Europei i topirea partidelor liberale

    Despre alegerile din Ma-rea Britanie scriu astzi, cnd rezultatele ne sunt deja cunoscute, dintr-o perspectiv mai puin abordat. M voi referi la declinul partidelor liberale n Oc-cident i la semni caiile majore ale acestei disoluii pentru Europa. Desi-gur, fenomenul nu este nou, dar Marea Britanie, Germania i Frana, ca mari democraii lipsite de partide liberale semni cative, constituie su ciente i elocvente exemple pentru a nelege acutizarea aces-tei sublimri politice. n esen, observm cum cderea n derizoriu a platformelor cu titulatur explicit liberal, din varii motive, las trep-tat democraiile liberale fr vehi-culele politice care au construit, practic, Europa modern.

    Cifrele din Re-gatul Unit se cu-nosc. Conservatorii au ctigat clar alegerile i vor for-ma singuri guver-nul, cu 331 din 650 de mandate. Liderii nvini, laburistul Ed Miliband, liberal-democratul Nick Clegg i naionalist-xenofobul Nigel Far-age au demisionat, dup performanele slabe ale partidelor lor. Cnd spunem performane, ne gndim la mandatele n Parlament, nu neaprat la votul popu-lar efectiv, unde lucrurile arat ceva mai echilibrat: Partidul Conservator 36,9% (331 de mandate), Partidul Labu-rist 30,4% (232 mandate), UKIP 12,6% (1 mandat), Liberal-Democraii 7,9% (8 mandate), Partidul Naional Scoian 4,7% (56 mandate, locul al treilea!), Verzii 3,8% (1 mandat), Partidul Democratic Union-ist din Irlanda de Nord 0,6% (8 mandate).

    Se observ uor distorsionarea puternic a rezultatelor n sistemul elec-toral majoritar, de tipul nvingtorul ia totul, cu suprareprezentarea n Camera Comunelor a nvingtorilor i, respectiv, cu subreprezentarea nvinilor. Diferena ntre conservatori i laburiti este de

    aproape 100 de mandate, dei n realitate i despart doar 6% ca numr de voturi. De asemenea, sunt avantajate partidele care au alegtorii concentrai n anumite regiuni fa de cele cu electorat uniform rspndit pe teritoriul rii, elocvent -ind SNP care obine 56 de mandate (toate n Scoia, evident) cu doar 4,7% la nivel naional, sau unionitii nord-irlandezi cu 8 mandate obinute din numai 0,6% votu-ri pe teritoriul Marii Britanii, n timp ce cu 12,6% UKIP a obinut un singur mandat! Conteaz doar circumscripiile ctigate, nu procentele de voturi obinute.

    P e n t r u mine, la urma urmei, rezul-tatul nu este o surpriz i aproape c nu merit a co-mentat, n po -da abundenei tirilor i sonda-jelor care vor-beau, naintea votului, de cele mai strnse alegeri din is-toria recent a Marii Britanii. N-a fost deloc aa. O diferen care pare mic are ntotdeauna tendina de a se mri n ultimele

    zile ale campaniei sau chiar n ziua votu-lui. Acest lucru este explicabil prin teoria votului util, adic migraia voturilor de la partidele mici (eventual aliate) spre cel care se pro leaz ca posibil ctigtor, pentru a-l ajuta, n lupta cu principalul adversar. Tocmai ideea c lupta este strns l ajut pe candidatul din frunte s coaguleze o susinere i mai mare, n ziua votului. Sunt nenumrate exemple n trecut, i n Romnia i n alte pri, cnd diferenele de la nal au fost mult mai mari dect prediciile sondajelor, datorit mobilizrii votanilor. Am mai trit un astfel de moment n Canada, n 2011, cnd premierul Stephen Harper a obinut al treilea mandat, transformnd majoritatea relativ (guvernul minori-tar) pe care o avea atunci Partidul Con-servator ntr-o majoritate absolut (dup aproape ase ani de guvernare!), spul-berndu-i pe liberali ntr-un moment n

    care acetia tocmai credeau c au echili-brat lupta i oamenii s-ar sturat de Harper. Motivul surprizei, acelai ca cel de acum din Marea Britanie, sau din Germania anului 2013: succesul econom-ic al guvernrii.

    David Cameron va aadar reinvestit premier i va guverna monocolor. i-a mbuntit considerabil rezultatul, fa de alegerile din 2010. La fel ca Angela Merkel, dup coaliia cu galbenii (2009-2013). FDP nici mcar nu a mai intrat n noul Bundestag, plasndu-se sub 5%, de la 10% n precedentele alegeri. Con-servatorii sunt n ascensiune, iat, i n Marea Britanie, n timp ce fotii parteneri de guvernare sunt, practic, pulverizai, scznd de la 57 la 8 mandate. Eecul Lib-Dem este ns parte a unui pro-ces politic mai am-plu i mai adnc, cu semni caii aproape istorice (i deloc favorabile Europei), care con-duce la observaia retraciei electo-rale severe a par-tidelor liberale i a migrrii votanilor acestora spre alte formaiuni, poate mai clare, mai ferme i mai contondente ca discurs dect venicul centru moderat liberal.

    Partidele liberale se topesc treptat n Europa. Poate nu liberalismul ca doctrin politic i economic, respectiv ca prin-cipii i valori, care sunt absorbite deja n platformele tuturor partidelor demo-cratice, dar ca formaiuni explicit liberale da. Acesta este, n opinia mea, mesajul esenial al alegerilor din Regat, care se suprapune perfect peste cel al alegerilor din Germania, din toamna lui 2013. Nu mai este loc pe scena politic pentru par-tidele liberale de centru, strivite ntre platforme politice mai mari, care spun n esen ce spune i liberalismul, plus ceva speci c.

    n septembrie 2013, cu cteva zile naintea votului din Germania, scriam: n Marea Britanie, oarecum asemntor Germaniei, lib-dem au fcut majoritatea pentru un guvern de centru-dreapta iar tnrul lor lider, Nick Clegg, a ajuns vice-premier. Alegerile din 2015 vor arta dac electoratul britanic a valorizat aceast par-ticipare la guvernare (constructiv dar

    inevitabil n umbra conservatorilor) sau se va diviza radical, ntre susintorii i adver-sarii premierului David Cameron, liberalii rmnnd suspendai ntre cele dou tabere. Temerea mea, din pcate, s-a con rmat: liberalii britanici (ca i cei germani) au avut de pierdut susinnd guvernul conservator i rmnnd fr o iden-titate bine de nit. La urne, alegtorii mulumii voteaz originalul, nu copia, iar cei nemulumii voteaz partidele din opoziie.

    Pentru a reveni n atenia alegtorilor, partidele liberale occidentale vor nevoite s fac n viitor un efort concep-tual i politic de reconstrucie (reinven-tare) major, n care vor trebui s adauge

    setului de valori i principii funda-mentale ale libe ra-lismului, deja ncor-porate n realiti constituionale i legislative i asu-mate de toate par-tidele democratice, noi direcii polit-ice, noi mesaje, noi soluii speci ce, care s se adreseze problemelor ac-

    tuale, nu vechilor (i prea generalelor, astzi) controverse de secol XIX, de tipul stat-pia, reglementare-dereglemen-tare, libertate-autoritate, proprietate public-proprietate privat etc., n mare parte rezolvate n democraiile liberale i societile postmoderne actuale. Iar lu-crul acesta se va dovedi, odat cu trecerea timpului, tot mai greu. La nivel european, ALDE ar putea lua n considerare n anii urmtori o alian sau chiar o fuziune cu PPE i constituirea Partidului Popular Liberal European, proces care s-ar putea replica i la nivelul unor partide de cent-ru-dreapta i centru din sistemele politice naionale.

    Europa se (re)polarizeaz politic pe axa conservatorism-socialism (din pcate, a aduga) n timp ce discursul liberal moderat, raional, ns lipsit de fermitate, identitate i abordri ascuite, care nu depete o anumit doz de radicalism i un anumit prag psihologic, de o parte sau de cealalt a baricadei, va convinge n tot mai mic msur un electorat din ce n ce mai angoasat de problemele, cri-zele, nesigurana i intolerana n cretere a lumii de azi.

    Partidele liberale se topesc treptat n Europa. Poate nu

    liberalismul ca doctrin politic i economic, respectiv ca principii i valori, care sunt absorbite deja n platformele tuturor partidelor democratice, dar ca formaiuni explicit liberale da. Acesta este, n opinia mea, mesajul esenial al alegerilor din Regat, care se suprapune perfect peste cel al

    alegerilor din Germania, din toamna lui 2013.

    14 - 20 mai 2015 Nr. 561 |

    Valentin Naumescu, diplomat

  • 10 | cultur

    | 14 - 20 mai 2015 Nr. 561

    fotografie

    Peste 70 de expoziii individuale i de grup, 20 de workshop-uri, conferine pe teme de fotografie i alte evenimente speciale vor face parte n acest an din a cincea ediie a Photo Romania Festival. Evenimentul ncepe vineri 15 mai i face parte dintr-un proiect amplu desfurat pe durata a 18 luni, care a debutat n luna decembrie a anului trecut.

    Proiectul beneficiaz de o finanare din partea Ministerului Culturii, din partea Primriei i a Consiliului Local Cluj, fiind spri-jinit de mai multe firme i companii, bugetul total fiind de aproximativ 200.000 de euro.

    Potrivit lui Ctlin Balog, unul dintre or-ganizatorii festivalului, formaia Byron va concerta n 15 mai, la gala de deschidere a Pho-to Romania Festival, concertul fiind programat la ora 20.00 la Casino-ul din Parcul Central. Ma-joritatea expoziiilor vor fi organizate la Casa Photo Romania din Piaa tefan cel Mare nr. 18, dar i n cldirea Casino din Parcul Central, Bastionul Croitorilor, Casa Tranzit, n locaii outdoor, sau n cafenele i restaurante. Muzeul de Art va gzdui cinci expoziii. Vom avea i locaii-satelit, n afara Clujului, la Salina Turda, la Muzeul de Istorie din Turda sau la Fabrica de Timp Liber, a precizat Ctlin Balog, unul dintre or-ganizatorii festivalului.

    Pe durata celor zece zile de festival, desfurat ntre 15-24 mai la Cluj, vor exista

    i nouti. Una dintre acestea este seciunea special denumit Photo Stories, respectiv o serie de conferine pe teme de fotografie. Printre evenimentele speciale se mai numr i concertul trupei Les Elephants Bizarres n curtea interioar a Muzeului de Art. De ase-menea, Muzeul de Fotografie (proiect iniiat n 2013 de Asociaia Photo Romania) va fi anul acesta nscris n evenimentul cultural Noaptea Muzeelor, programat n data de 16 mai.

    Potrivit organizatorilor, 160 de invitai i-au confirmat prezena n festival i peste 200 de persoane s-au nscris la workshopurile fes-tivalului. E greu de spus care dintre invitai este mai prestigios dect altul. A confirmat prezena fo-tografa Sylvia Plachy, care se va afla pentru prima dat n Romnia. Expoziia ei va face parte din ziua dedicat fotografilor maghiari. Vom avea, de asemenea, o zi dedicat ambasadorilor brandului Nikon i alte zile dedicate arhitecturii i fotografiei de fashion. Pentru prima dat n Romnia vom avea evenimentul Industry Days, unde am invitat directori i coordonatori de festivaluri din Spania, Italia, Frana, UK, Ungaria, Grecia sau Slovacia, dar i din Romnia. Ideea este de a ncepe o colabo-rare la nivel european a festivalurilor. Va fi i o zi dedicat femeilor fotograf, prin expoziii realizate de fotografe precum Mihaela Noroc, Sylvia Plachy sau Cristina Bobe, care va veni cu o expoziie dedicat operaiilor pe cord, a declarat Sebastian Vaida, organizator al Photo Romania Festival.

    CristinaBeligr

    ncepe Photo Romania Festival

    rememorri

    Cu doar cteva zile nainte de reprezentaia aniversar Aida, care marcheaz 95 de ani de la susinerea primu-lui spectacol pe scena Operei Naionale din Cluj, foaierul operei s-a transformat ntr-un loc al amintirilor prin prezena unor personaliti marcante ale celor mai glorioi ani din trecutul instituiei: Angela Neme, Marcela Ciobanu, Vasile Brbieru, Gheorghe Victor Dumnescu, Emil Maxim, Petre Sbrcea, Tiberiu Rzor, Mircea Moisa

    i Titus Pauliuc. n cadrul unei conferine de pres, invitaii au tras cteva semnale de alarm cu privire la importana promovrii istoriei operei, precum i a numelor de pe scen, dar i cu privire la nevoia renovrii totale a cldirii operei.

    Eu sunt un fost corist al operei dintr-un grup de 13 coriti, care salvam spectacolele Op-erei cntnd roluri de solist. Am salvat 353 de spectacole, uneori i dou pe zi, aa c dac eram n Apus, aveam peste jumtate de milion de euro. Aici ne fceam ns datoria cu suflet i pentru su-flet, a precizat Tiberiu Rzor. La rndul su,

    Seniorii Operei din Cluj trag un semnal de alarm:

    Cldirea trebuie renovat

    Foto

    : Dan

    Bod

    ea

    Transilvania Reporter

    14 Mai 2014

    baritonul Vasile Brbieru, fost solist al Operei clujene, cruia la sfritul anului trecut Op-era Naional i-a dedicat o sear special prin reprezentaia spectacolului Carmen, a fcut o scurt trecere n revist a rolurilor pe care le-a interpretat nainte de a prsi instituia, n urm cu 38 de ani. De asemenea, artistul a fcut referire la ali civa artiti mari ai operei care, din pcate, au fost dai uitrii: Ana Roja Vasiliu, Lucia Stnescu sau Constantin Ujeicu.

    ntlnirea seniorilor operei clujene a contin-uat cu destinuirile dirijorului Petre Sbrcea. tiu c maestrul Brbierul mi reproa c timpii mei sunt prea aezai. Vreau s i spun c, atunci cnd colaboram cu voci frumoase, totdeauna timpii mei erau foarte largi, iar cnd erau voci care nu mi plceau, timpii mei erau foarte rapizi, a glumit dirijorul Petre Sbrcea. Sunt 58 de ani de cnd am pit pentru prima dat n aceast instituie. Dei mi-am dorit s fiu dirijor simfonic, aici la Oper m-am format ca dirijor i i mulumesc aces-tei instituii. Opera a devenit un gen pe care l-am ndrgit foarte mult. Traviata sau Lucia di Lam-mermoor nu mi plceau deloc, dar studiindu-le, m-am ndrgostit de aceste opere, a mai precizat maestrul.

    Din 1950 fac i eu parte din Oper, dar pn n 1950 am fost n sal, urmnd ca din 1960 s fiu pe scen. Eram un copil atunci, aveam 20 de ani. Aici mi-am gsit nevast, aici mi-am crescut copiii i am cntat pn luna trecut. La 54 de ani vechime am ieit la pensie. Am cntat tot repertoriul. n vre-

    murile cnd eram spectator, coada la agenia de bi-lete din Piaa Libertii era de la ora 7.00 n fiecare duminic diminea. La ora 12.00 nu se mai gseau bilete. Cnd a fost premiera spectacolului Ana Lu-gojana, sala era ticsit de oameni. in minte c un sat din Banat a lucrat un an la confecionarea cos-tumelor pentru aceast premier, a povestit ar-tistul Mircea Moise, insistnd asupra faptului c opera nu este un gen pe cale de dispariie.

    Ultimul care a luat cuvntul a fost diri-jorul Gheorghe Victor Dumnescu aducnd n discuie nevoia de renovare a cldirii te-atrului i operei naionale din Cluj. Vd c lumea se mobilizeaz pentru pduri, pentru una, alta. Aceast instituie este un monument de art, o fresc din care ne adpm cu toii i trebuie s atragem fondurile necesare pentru renovarea ei, a spus Gheorghe Victor Dumnescu. Dirijorul a propus i refacerea spectacolului My Fair Lady, realizat n 1988, care este reprezentat cu aceleai decoruri i costume, n aceeai regie.

    Aida, dup 95 de anin onoarea aniversrii celor 95 de ani de

    teatru liric, instituia clujean, de altfel prima instituie liric din ar, prezint n faa pub-licului spectacolul aniversar extraordinar Aida de Giuseppe Verdi, n cadrul unui eveniment care va avea loc duminic, 17 mai, de la ora 18.30. Aa cum am nceput n urm cu 95 de ani, srbtorim cu Aida. Nu avem o producie nou, ci doar pe cea care se joac de muli ani, dar poate cnd vom srbtori 100 de ani vom avea o reprezentaie nou. Cu toate acestea, i vom oferi o mai mare strlucire prin invitaii pe care i avem: soprana Radostina Nikolaeva de la Opera din Sofia, baritonul Ionu Pascu, basul Adrian Smpetrean i dirijorul invitat Gabriel Bebeelea. Ne mndrim i cu tenorul Hector Lopez i cu mez-zosoprana Andrada Rou, a precizat Florin Es-tefan, managerul general al Operei Naionale Romne Cluj, n cadrul conferinei de pres.

    Opera clujean va fi prezent i la Zilele Clujului, n data de 23 mai, n Piaa Unirii, unde solitii Ilinca Bcil, Paula Iancic, Oana Trmbia, Iulia Merca, Tiberius Simu i Vlad Morar, sub bagheta dirijorului Adrian Morar, vor oferi publicului un recital.

    Opera Romn din Cluj a nsumat pn n prezent peste 200 de titluri de oper, operete i balete din repertoriul universal, alturi de 40 de creaii romneti.

    CristinaBeligr

    Muzeul Companiei de Ap Some particip la Noaptea European a Muzeelor

    400604 Cluj-Napoca, ROMNIA, Bd. 21 Decembrie 1989, Nr. 79Tel: +40-264-591.444; +40-264-430.925, Fax: +40-264-430.886

    E-mail: [email protected], Web: www.casomes.ro

    COMUNICAT DE PRES

    Muzeul Apei Leonida Tru, aparinnd Companiei de Ap Some S.A., s-a alturat i n acest an Nopii Europene a Muzeelor srbtorit n data de 16 Mai.

    Astfel, n noaptea de 16 - 17 Mai, Muzeul Apei Leonida Tru va avea porile deschise pt. toi cei care doresc s cunoasc o frntur din istoria

    alimentrii cu ap a municipiului Cluj-Napoca i s se familiarizeze cu exponate att din Romnia ct i din ntreaga lume.

    Programul de vizitare al Muzeului va fi ntre orele 20,00 01,30, iar transportul ctre Muzeul Apei va fi asigurat din or n or, cu un microbuz care va prelua vizitatorii din Piaa Unirii, din faa Restaurantului KFC.

    Cei care vor clca treptele Muzeului Apei vor avea posibilitatea s urmreasc, prin vizualizarea exponatelor, istoria alimentrii cu ap a municipiului Cluj-Napoca ncepnd de la darea n folosin a primei surse de ap n anul 1887, documente de la nceputurile funcionrii Uzinelor de Ap i Canalizare ale oraului Cluj, unelte utilizate n cadrul desfurrii activitii specifice de asigurare a serviciului de alimentare cu ap i de canalizare, colecia de capace de canal care conine exponate din toat Europa i multe altele.

    Dup cum spunea istoricul Grigore Tocilescu Cu ct un ora sau o ar progreseaz n viaa intelectual, cu att simte ndat trebuina de un muzeu i de o bibliotec, pentru c este n natura omului de a voi s cunoasc punctul su de plecare i punctul su de popas.

    Serviciul Comunicare i Clieni

  • Adrian Ghenie a pornit, mpreun cu Mihai Pop, cea mai de succes galerie de art din Romnia, Plan B din

    Cluj i Berlin, i se numr printre fondatorii Fabricii de Pensule din Cluj, alturi de

    ali reprezentani remarcabili ai aceleiai comuniti artistice,

    care a coagulat n ultimii ani unul dintre cele mai active spaii

    culturale din Romnia.

    cultur | 11

    14 - 20 mai 2015 Nr. 561 |

    ogrdin

    Curtea interioar a Bibliotecii Cen-trale Unversitare Lucian Blaga din Cluj a intrat ntr-un amplu proces de restructurare i amenajare, urmnd ca, pn la sfritul verii, spaiul central al curii s devin un loc de relaxare mai puin slbatic i mult mai atrgtor din punct de vedere peisagistic.

    Finanarea de 9.000 de lei, necesar implementrii proiectului, a fost obinut de Asociaia Studeneasc PhiloHistoR-iSs, din cadrul Facultii de Istorie a Uni-versitatii Babe-Bolyai din Cluj-Napoca,

    n cadrul Programului Spaii Verzi, o iniiativ comun a MOL Romnia i a Fundaiei pentru Parteneriat.

    Proiectul a pornit de la ideea c studenii i cititorii notri simt nevoia s evadeze din spaiul bibliotecii pentru a lua o gur de oxi-gen. Au mai fost fcute amenajri n curte, dar nu ca arhitectur peisagistic. Astfel, colegul nostru, domnul Valentin Orga ne-a atras atenia asupra proiectului Spaii Verzi i prin Asociaia Studeneasc PhiloHistoRiSs am aplicat cu iniiativa StudNatura. Ca urmare, 9.000 de lei vom primi de la Fundaia Mol Romnia, dar pentru partea de amenajare mai avem nevoie de 2.000 de lei pe care i acoper

    asociaia i Biblioteca Central. Proiectul se va finaliza n luna septembrie, dar ne dorim ca pn n sesiune s terminm activitile mari de amenajare. Pe lng amenajare i plantare, proiectul presupune i amplasarea unor bnci pentru studeni, a precizat Raluca Trifu, coordonator Proiect StudNatura.

    Conceptul proiectului de amenajare i aparine arhitectului Cosmin Morrescu, primele activiti constnd n nivela-rea terenului i aducerea pmntului, urmtoarele etape implicnd munca voluntar din partea angajailor BCU, a studenilor i a elevilor Liceului Teoretic Mihai Eminescu. n paralel cu munca

    A nceput amenajarea peisagistic a curii interioare a BCU

    pictur

    Artistul Adrian Ghenie, absolvent al Universitii de Art i Design din Cluj, reprezint n acest an Romnia la ediia a 56-a Expoziiei Internaionale de Art - Bienala de la Veneia, desfurat ntre 9 mai i 22 noiembrie. Exponent al unei scene artistice romneti tot mai urmrite i apreciate la nivel in-ternational, Adrian Ghenie prezint n spaiul complet renovat al Pavilionu-lui Romniei din Giardini di Castello colecia de picturi reunite sub titlul Dar-wins Room.

    n expoziia al crei curator este Mihai Pop, sunt prezentate lucrri organizate n trei spaii expoziionale, conform arhi-tecturii Pavilionului, fiecare cu o tem specific: The Tempest - Furtuna, galeria de portrete (The Portrait Gal-lery - Autoportret sub chipul Charles Darwin) i The Dissonances of History - disonanele istoriei.

    Potrivit lui Cristian Neagoe, PR Man-ager n cadrul proiectului Darwins Room, mare parte din publicul care a vizitat Pavi-lionul Romniei i care a ales s ofere feed-back echipei de organizare a mrturisit c s-a simit de-a dreptul uurat c pictura nu a disprut complet din Bienala de Art i c Romnia a venit cu un proiect att de puternic. Muli dintre vizitatori au fost impresionai de elegana gestului pictural din lucrrile lui Adrian Ghenie, de adncimea povetilor din spatele lor, de felul n care aces-tea comunic cu conceptul arhitectural realizat de Attila Kim, precum i de conceptul general al expoziiei propus de Mihai Pop, a precizat Cristian Neagoe.

    Decizia de restaurare a Pavilionu-lui Romniei a fost una pragmatic i generoas spune Cristian Neagoe, avnd n vedere c picturile - aflate n unele din-tre cele mai importante colecii i muzee

    din lume - nu ar fi fost bine puse n valoare ntr-un spaiu n stare avansat de degra-dare. n plus, spaiul renovat reprezint o motenire care va rmne urmtoarelor generaii de artiti romni, care i vor gzdui proiectele n Pavilionul Romniei din Veneia. A fost vorba de o investiie major n restaurarea Pavilionului Romniei, care nu a avut parte de intervenii de o aseme-nea amploare de-a lungul celor 80 de ani de existen. Pavilionul Romniei ajunsese ntr-o stare periculos de apropiat de colaps, pereii putreziser, nu era un spaiu cu care Romnia s se prezinte fr compromis. Artistul a in-vestit fonduri proprii n aceast restaurare, astfel nct urmtorii artiti care vor ctiga concursul pentru reprezentarea Romniei la Bienala de Art de la Veneia s nu mai fie nevoii s i fac griji pentru capacitatea Pa-vilionului romnesc de a le gzdui lucrrile, a precizat Cristian Neagoe.

    Aadar, Pavilionul Romniei a fost renovat de echipa arhitectului Attila Kim, care a explicat pentru Transilvania Reporter procesul din spatele arhitecturii ntregii expoziii, astfel gndit nct s pun n valoare lucrrile artistului Adrian Ghenie i modul n care artistul interpreteaz n lucrrile sale evenimentele istorice. n 1938, cnd a fost construit, pavilionul era con-figurat n trei sli, iar n 1961 aceste sli au fost unite pentru a crea un singur spaiu. n acest an noi am intervenit i am reinterpretat arhitectu-ra formei iniiale, distannd din nou spaiile. Cel mai important aport pe care l-am adus a fost renovarea pereilor de pe contur i punerea n valoarea a pardoselii veneiene originale din mozaic, care vor rmne aa i dup expoziia lui Adrian Ghenie. n plus, am realizat perei ventilai la 10 cm de pereii din crmid, astfel nct umiditatea s fie inut sub control i s nu afecteze lucrrile. Ne-am dorit ca pavilionul s-l transformm ntr-un spaiu muzeal n care toi pereii par a fi solizi pn n momentul n care intri n expoziie i descoperi c iluzia de

    muzeu este un fals i se deconstruiete. Este un tip de demers ca n picturile lui Adrian Ghenie unde artistul reinterpreteaz istoria, a de-clarat Attila Kim.

    Fr a cataloga prezena artistului Adrian Ghenie la Bienala de la Veneia ca fiind mai bun sau mai puin bun dect participrile anterioare ale Romniei, arhi-tectul Attila Kim a subliniat importana revenirii la lucrri de pictur, dar i modul diferit de prezentare. Este o expoziie matur i solid i cred c tot ceea ce am ncer-cat noi s comunicm s-a transmis corect. De la public auzim, n fiecare or, ct de reuit este pavilionul n acest an, ceea ce nu poate dect s ne bucure, a spus Attila Kim.

    Cu referire la eventualitatea organizrii unei expoziii post-Veneia n Romnia, astfel nct Adrian Ghenie s fie plasat cu adevrat n contextul scenei de pictur

    Adrian Ghenie expune la Bienala de Art de la Veneia

    din Romnia, Cristian Neagoe a declarat: Adrian Ghenie a avut deja o retrospectiv la MNAC n 2009, ns n ultimii ani expresia sa artistic a cptat dimensiuni noi, care ar merita s fie prezentate publicului romn ntr-o nou expoziie. ns faptul c Ministerul Culturii i Ministerul Afacerilor Externe nu au ratat aceast ocazie de a ntri asocierea dintre Romnia i un pictor cu o ascensiune formidabil i cu o carier internaional de cel mai nalt nivel e n sine o intuiie demn de apreciat. Peste nc nite ani, legturile lui Adrian Ghenie cu scena romneasc probabil c s-ar fi redus. Reprezentarea de acum de la Veneia face cinste Romniei i reconstruiete nite puni utile i artitilor romni.

    Lucrrile lui Adrian Ghenie sunt nsoite de un album editat de Juerg Judin i Mihai Pop i publicat de Editura Hatje Cantz Verlag. Varianta n limba romn va aprea la Editu-ra Humanitas.

    Unul dintre cei 136 de participani, provenii din 53 de ri, ai Expoziiei Internaionale de Art de la Veneia, All the Worlds Futures, este i artistul romn Victor Man, ctigtor, n 2014, al distinciei Artist of