tria 7.:17=- - Marxists

OPERE COMPLETE

tritiMOR4_

J:g

tria" 7.:17=-

rs,tt

04:'61-411L. 11,C$66..p

CeteZre:$140"

, . .

www.dacoromanica.ro

Proletari din toate tdrile, uniti-vd!

LENINOPERE

COMPLETE

2

www.dacoromanica.ro

TRADUCEREA IN L1MBA ROMINAAPARE IN URMA HOTARIFIII C. C.AL P. M. R. EA A POST INTOCMITADila ORIGINALUL IN LIMBI RUSA,

ED. A V-I.

www.dacoromanica.ro

INSTITUTUL DE MARXISM-LENINISMDE PE LINGA C.C. A L P.C.U.S.

V. I.LENINOPERE

COMPLETE

EDITIA A DOUA

EDITURA POLITICAB UCUR ESTI-1960

www.dacoromanica.ro

INSTITUTUL DE MARXISM-LENINISMDE PE LINGA C.C. A L P.C.U.S.

V I.LENINVOL.

2

1895-1897

EDITURA POLITICA13UCUREVII-1960

www.dacoromanica.ro

VII

PREFATA

Volumul al doilea al Operelor complete ale lui V. I. Lenincuprinde lucrarile scrise de el in anii 1895-1897.

A doua jumatate a deceniului 1890-4900 se caracteri-zeaza prin dezvoltarea rapida a capitalismului in Rusia,prin creoerea numericl a clasei muncitoare §i intensificareami§carii greviste. In istoria social-democratiei din Rusia,anii acqtia reprezinta perioada a doua, pe care Lenin adenumit-o perioada copilariei §i a adolescentei", cindsocial-democratia incepe sa desf4oare o activitate practica§i sa treaca de la propagarea marxismului in cadrul unuicerc restrins de muncitori comtienti la agitatie politica demasa. Uniunea de lupta pentru eliberarea clasei munci-toare", organizata de Lenin in toamna anului 1895 laPetersburg prin unirea cercurilor muncitore§ti marxiste, astabilit legatura cu miKarea muncitoreasca de masa §i a in-ceput sa infaptuiasca unirea socialismului cu mi§carea mun-citoreasca. Uniunea de lupta" a fost primul germen departid proletar revolutionar in Rusia, iar influenta ei se ex-tindea mult dincolo de cadrul ora§ului Petersburg. Uniuniasernanatoare §i grupuri social-democrate au fost create §iin alte oraK §i regiuni ale Rusiei : la Moscova, Ivanovo-Voznesensk, Kiev, Samara, Siberia etc. La ordinea zilei sepusese sarcina unirii organizatiilor marxiste in cadrul unuipartid unic, cu tin centru unic §i cu program marxist.

Un rol deosebit de mare in indeplinirea acestei sarcini auavut lucrarile hii V. I. Lenin din anii 1895-1897. Ele auaratat telurile imediate §i telurile finale ale luptei prole-

www.dacoromanica.ro

VIII P R E FATA

tariatului, au pus in f ata social-democratilor ru§i sarcini con-crete §i au constituit o arml teoreticA in lupta impotrivanarodnicismului, care in perioada aceea continua sA fie unserios obstacol ideologic in calea mi§cArii social-democrate.

0 serie de lucrari incluse in volum sint consacrate elabo-rArii sarcinilor programatice, tactice §i organizatorice alemarxi§tilor ru§i. Din acestea fac parte : Proiect de programal partidului social-democrat §i explicarea programului",Sarcinile social-democratilor ru§i" §i La ce mo§tenire re-nuntAm ?".

0 parte importaned din acest volum este formata de lu-cedrile in care Lenin se adreseazA cititorului de masä dinrindurile muncitorimii : bro§urile Explicarea legii amenzi-lor aplicabile muncitorilor din fabrici §i uzine" §i Noua legepentru reglementarea muncii in fabrici", foile volante CAtremuncitorii §i muncitoarele de la fabrica Thornton", Guyer-nului tarist", articolul La ce se gindesc rnini§trii no§tri ?".

Locul central in volumul de fatà Ii ocupà lucedrile econo-mice ale lui Lenin : Cu privire la caracterizarea romantis-mului economic (Sismondi §i sismondi§tii no§tri autohtoni)",RecensAmintul me§te§ugurilor din 1894/95 in guberniaPerm §i problemele generale ale industriei me§te§ugäre§tie,Citeva perle din proiectele utopice ale narodnicilor", Gos-poddrii liceale i licee de corectie" qi In legAtued cu o noedde ziar". In aceste luceAri Lenin combate teoriile narodnicemic-burgheze, care negau posibilitatea dezvoltArii capitalis-mului in Rusia, §i, pe baza unui bogat material faptic,demonstreazA cA Rusia merge pe calea capitalised.

Volumul incepe cu articolul-necrolog Friedrich Engels",scris in toamna anului 1895. In acest articol Lenin face ocaracterizare profundA qi multilateralA a lui F. Engels, at.--tind cA, dupà Marx, el a fost cel mai de seama dascAl alproletariatului §i cA intreaga lui viatà a fost strins legatàde lupta clasei muncitoare. Intr-o scured descriere a vietii§i activitAtii lui F. Engels, Lenin subliniazA insemnAtateascrierilor lui §i releva marea prietenie dintre Marx §i Engels.Expunind ideile fundamentale ale marxismului, Lenin arathcA conducAtorii proletariatului Marx §i Engels au urmAritcu simpatie lupta eroicA a revolutionarilor ru§i ; ei consideraucA o sarcinA imedined §i foarte importaned a social-democra-

www.dacoromanica.ro

PREFATA II

tki ruse este cucerirea libertätii politice, prevazind impor-tanta uria5a pe care o Rusie revolutionara libera o va aveapentru desfa5urarea cu succes a mi5carii revolutionare inApus.

Aplicind 5i dezvoltind in mod creator marxismul, Leninelaboreaza sarcinile programatice ale social-democratilorrug. La sfirgtul anului 1895, in timp ce se afla in inchi-soare, el scrie primul sau Proiect de program" al partiduluisocial-democrat, iar in vara anului 1896 Explicarea pro-gramului", in care 1amure5te sensul si importanta principale-lor puncte din program. Aceste lucrari se tiparesc in volumca o lucrare unitara sub titlul : Proiect de program al parti-dului social-democrat 5i explicarea programului". In aceastalucrare Lenin analizeaza dezvoltarea capitalismului in Rusia5i indica' telurile 5i sarcinile fundamentale ale luptei de clasaa proletariatului. Inca in primul sau proiect de program, elformuleaza scopul final al proletariatului : cucerirea puteriipolitice, desfiintarea proprietatii private asupra mijloacelorde productie 5i crearea societatii socialiste. Proiectul deprogram" contine de asemenea revendicarile practice alesocial-democratiei : revendicarile privitoare la unele prefa-ceri in viata de stat, revendicarile clasei muncitoare 5i reven-dicarile taranimii.

In bro5ura Sarcinile social-democratilor rug", scrisi indeportare, in Siberia, la sfirgtul anului 1897, Lenin a gene-ralizat experienta activitatii Uniunii de lupta pentru elibe-rarea clasei muncitoare" din Petersburg 5i a fundamentatprogramul politic 5i tactica social-democratilor ru5i. Relevindlegatura indisolubila dintre activitatea socialistä a social-democratilor rug (propagarea socialismului 5tiintific 5i luptapentru instaurarea societatii socialiste) 5i activitatea lordemocratica (propagarea ideilor democratice 5i lupta impo-triva tarismului), el a aratat in acelag timp deosebirea esen-tiala care exista intre ele.

Demascind tactica complotista a narodovoltilor, Lenin aaratat a lupta impotriva absolutismului trebuie sa fie dusanu de grupuri de complotigi, ci de un partid revolutionarmarxist care sa se sprijine pe mi5carea muncitoreasca. Inbropra Sarcinile social-democratilor ru5i", Lenin a subliniatimportanta uria5a a teoriei revolutionare in lupta de elibe-

www.dacoromanica.ro

X PREFATA

rare a proletariatului si a formulat pentru prima oara cunos-cuta sa teza : Fara teorie revolutionara nu poate existanici miscare revolutionara..." (volumul de fata, pag. 455),

teza dezvoltata pe larg in cartea Ce-i de facut ?". Inincheierea brosurii, Lenin adreseaza tuturor muncitorilor ina-intati, tuturor cercurilor si grupurilor social-democrate che-rnarea de a se uni intr-un partid marxist unic.

In volumul de fatà, brosura Sarcinile social-democratilorrusi" se tipareste impreuna cu cele doul prefete scrise deLenin in 1902 si 1905 la editiile a doua si a treia alebrosurii. In aceste prefete Lenin subliniaza Ca brosura nuface decit sä schiteze in linii generale sarcinile social-demo-cratilor rusi. Caracterizind dezvoltarea social-democratiei,Lenin arata cum s-au schimbat in decursul timpului sarcinileei concrete.

Brosurile si foile volante incluse in acest volum constituieun model de literatura agitatorica marxista, fiind accesibilesi cititorului celui mai putin pregatit. Cu multà placere si

tragere de inima scria Lenin pentru muncitori. Nimic numi-am dorit atit, la nimic n-am visat atit ca la posibilitateade a scrie pentru muncitori" (Opere, ed. a 4-a, vol. 34,pag. 4) *. Legind faptele concrete din viata fabricilor deintreaga orinduire sociala din Rusia, el trezea constiintapolitica a clasei muncitoare. In aceste lucrari, Lenin aratalipsa de drepturi a proletariatului, crunta exploatare la careil supuneau capitalistii, mizeria si asuprirea maselor mun-citoare in Rusia tarista si trasa calk de lupta a clasei munci-toare pentru eliberarea ei. Brosura Explicarea legii amenzi-lor", aparuta la sfirsitul anului 1895, ii invata pe muncitoricum trebuie sa lupte impotriva fabricantilor si ii chema sase uneasca in vederea luptei revolutionare impotriva capita-listilor si absolutismului tarist. Foaia volanta Catre mun-citorii si muncitoarele de la fabrica Thornton", scrisä innoiembrie 1895 in leghtura cu greva tesatorilor de la fabricaThornton, explica muncitorilor ca.' numai strins uniti si prineforturi comune" isi pot imbunatati ei situatia (volumul defa* pag. 70).

In noiembrie 1896, in timp ce se afla in inchisoare, Lenina scris foaia volanta Guvernului tarist", in care se facea

* Veal §i V. I. Lenin, Opera, vol. 34, E.S.P.L.P., 1958, pag. 5. Noir; irad.

www.dacoromanica.ro

PREFATA xl

aprecierea grevelor din 1895 5i 1896 din Rusia 5i a atitudiniiguvernului tarist fata de ele. Tot in inchisoare a fost scrisa5i Instiintare catre membrii <<Uniunii de lupta pentru elibe-rarea clasei muncitoaro din Petersburg, trimisa in numele«batrinilor»", care se publica pentru prima (para. Scopul In-stiintarii" era de a preveni pe membrii Uniunii de lupta"ramasi in libertate asupra activitätii provocatorului N. Mi-hailov, in urma denuntului caruia au fost arestati, in decem-brie 1895, Lenin 5i un grup de batrini", membri ai Uniuniide luptä" din Petersburg.

Dintre lucrarile economice incluse in volumul al 2-lea,cea mai importanta este lucrarea Cu privire la caracteri-zarea romantismului economic", scrisa in primavara anului1897, in Siberia, unde Lenin se afla in deportare pe vremeaaceea. Ea era indreptata impotriva economistului elvetianSismondi si adeptilor säi rusi, narodnicii V. V. (Voron-toy V. P.), Nikolaion (Danielson N. F.) si altii. Relevindmeritul lui Sismondi de a fi constatat existenta unor con-tradictii in societatea capitalista, Lenin a scos la iveala tot-odata caracterul utopic 5i reactionar al conceptiilor lui 5i aaratat ca Sismondi a criticat capitalismul din punctul devedere al micului burghez, idealizind invechita organizarepe bresle a industriei 5i gospodäria taraneasca patriarhala.Lenin a explicat ca ideile lui Sismondi au fost folosite denarodnicii rusi pentru demonstrarea caracterului specific" aldezvoltarii Rusiei. Printre altele, narodnicii au imprumutatde la Sismondi teza gresità ca in conditiile capitalismului seproduce o restringere a pietei interne ca urmare a ruinariimicilor producatori. Comparind conceptiile lui Sismondi cuconceptiile narodnicilor, Lenin a ajuns la concluzia ca doc-trina economicei a narodnicilor nu este decit o varietate rusaa romantismului european" (pag. 238). El a demascat in-cercarile narodnicilor de a camufla esenta mic-burgheza aconceptiilor lor cu recunoasterea pur verbala a teoriei eco-nomice a lui Marx 5i a facut o analiza stiintifica a contra-dictiilor reale ale capitalismului.

Intr-o altä lucrare economica, intitulata Recensamintulmestesugurilor din 1894/95 in gubernia Perm si problemelegenerale ale industriei omestesugärestiO si scrisa in august-septembrie 1897, Lenin supune unei analize critice datele

www.dacoromanica.ro

XII PREFATA

recensamintului mestesugurior din 1894/95, prelucrate denarodnicii din Perm in cartea Studiu asupra stärii industrieimestesugaresti din gubernia Perm". Lenin s-a ocupat deanaliza acestei carti pentru cà starea industriei mestesu-garesti din gubernia Perm era caracteristica pentru meste-sugurile din intreaga Rusie. El a criticat maniera subiectivain care narodnicii interpretau materialele recensämintuluia demascat incercarile lor de a denatura realitatea cu aju-torul asa-ziselor date medii si de a demonstra c relatiilecapitaliste nu ar patrunde in industria mestesugareasca, caindustria mestesugareasca s-ar deosebi de industria capita-lista. In mod concret, pe baza de fapte, a detnonstrat Leninpatrunderea capitalisrnului in industria mestesugareasca sidiferentierea de clasa a mestesugarilor provocata de aceastapatrundere. Materialele din aceasta lucrare au fost folositede V. I. Lenin in cartea Dezvoltarea capitalismului inRusia", care a desavirsit zdrobirea ideologica a narodnicis-mului.

In articolele Gospodarii liceale i licee de corectie"Citeva perle din proiectele utopice ale narodnicior" estesupus unei critici temeinice i multilaterale proiectul de so-cializare a productiei propus de narodnicul liberal S. N. Iu-jakov, proiect a carui aplicare, sustinea el, ar fi permis Rusieisa evite calea dezvoltarii capitaliste. Lenin a relevat carac-terul utopic i reactionar al proiectului lui Iujakov, care pro-punea infaptuirea invatamintului mediu obligatoriu in cadrulunor licee agricole in care devil saraci sà ramburseze prinmunca cheltuielile facute cu instruirea lor. In articolul Inlegatura cu o nota de ziar", scris in septembrie 1897, sintde asemenea demascate proiectele economice utopice alenarodnicului liberal N. V. Levitski cu privire la asigurareamutuala asupra vicii, obligatorie pentru intreaga populatietaraneasca.

Volumul al 2-lea se incheie cu articolul La ce mostenirerenuntam ?", scris la sfirsitul anului 1897. In acest articolLenin defineste atitudinea partidului proletar fata de tra-ditiile revolutionare ale tärii. Narodnicii, considerindu-sedepozitari ai mostenirii deceniului al 7-lea, sustineau camarxistii ar rupe cu cele mai bune traditii ale partii inaintatea sPcitAtii Nsel cu nmostenirea" e idqologica. Comparitici

§i

§i

www.dacoromanica.ro

PatATA im i

conceptiile iluministilor rusi din deceniul al 7-lea cu cele alenarodnicilor si social-democratilor, Lcnin detnonstreaza cain realitate nu narodnicii, ci marxistii sint pastratorii ceimai consecventi ai mostenirii iluministilor revolutionari rusi,al caror reprezentant de seama a fost N. G. Cernisevski.Partidul marxist, arata Lenin, este mostenitorul legitim altuturor cuceririlor progresiste si al traditiilor democrat-revo-lutionare ale popoarelor din Rusia. Or, a pastra mostenirea,spunea el, nu inseamna sa te limitezi nutnai la mostenireacapatata ; trebuie sä mergi mai departe, sa stabilesti in modde sine statator caile si mijloacele de lupta revolutionara.

In sectiunea Materiale pregatitoare" au fost incluse involumul de fatä Schita unei prefete la editia a doua abrosurii «Sarcinile social-democratilor rusie si O variantaneterminata a prefetei la editia a doua a brosurii «Sarcinilesocial-democratilor rusie, materiale care se publica pentruprima oara.

Institutul de marxism-leninismde pe lingii C.C. al P.C.U.S.

www.dacoromanica.ro

V. I. LENIN1897

41.1111b

_ _ _

2,..C1'001,1

www.dacoromanica.ro

FRIEDRICH ENGELS 1

Scris In toamna anului 1895Publicat pentru prima oard

tn 1896, In culegereaRabotnik" nr. 1-2

Se tipcireee dupd textulculegerii Rabotnik°

www.dacoromanica.ro

ripo =TAPIR BrA5X7, CITATIZ, COE,15,1,11-IMTEC61

.11 3 .7IC I e 2.

HEM EPIOAII trEcKla OBOPHIIKTI

norrpeTatts OPEAlnixa 3nre.11143,

1138cluie ,Coloaa Pycatun Couiamoichwirpamm"

1KEHEBA.To MT ACM -Coins P.FCCKIIXT COWA.WPXORPATOBVI4

1896

Coperta interactà a culegeril Rabotnik",trt care a lost publicat pentru prima oarA articolul-necrolog

al lui V. I. Lenin Friedrich Engels". 1896

2

3

.4.,

[

1" -

PAEOTHITRI

Ci

www.dacoromanica.ro

Ce inimA a incetat 61* batA PCe Ladle a endirii s-a stins.

La 5 august stil nou (24 iulie) 1895 a incetat din viata, laLondra, Friedrich Engels. Dupal prietenul sau Karl Marx(decedat in 1883), Engels a fost cel mai de seama om destiinta si dascal al proletariatului contemporan din intreagalume civilizata. Din ziva in care soarta a facut ca drumullui Karl Marx sa se intilneasch cu acela al lui Friedrich En-gels, opera vietii celor doi prieteni a devenit opera lot co-muna. De aceea, spre a putea intelege ce a facut FriedrichEngels pentru proletariat, trebuie sa ne dam limpede seamade insemnatatea invataturii si activitatii lui Marx in dezvol-tarea miscarii muncitoresti contemporane. Marx si Engelsau fost primii care au aratat ca clasa muncitoare, cu revendi-carile ei, este un produs necesar al ordinii economice con-temporane, care, o data cu burghezia, creeaza si organizeazain mod inevitabil proletariatul ; ei au aratat ca nu incercarilebinevoitoare ale unor generosi, ci lupta de clasa a proleta-riatului organizat va izbavi omenirea de calamitatile in care sezbate acum. Marx si Engels au fost primii care, in lucrarile lotstiintifice, au demonstrat ea' socialismul nu este nascocireaunor visatori, ci scopul final si rezultatul necesar al dezvol-tarii fortelor de productie in societatea contemporana. In-treaga istorie scrisa de pina acum a fost istoria luptei declash', succesiunea dominatiei si a victoriilor unor clase so-ciale asupra altora. $i lucrurile vor continua sa mearga astfelpina cind vor disparea bazele luptei de clash si ale dominatieide clash' : proprietatea privata si productia sociala haotica.Interesele proletariatului reclama desfiintarea acestor baze,si de aceea impotriva lor trebuie indreptata lupta de clasa

2*

8

www.dacoromanica.ro

V. I. LES1111

con§tientä a muncitorilor organizati. Iar odce lupta de clasaeste o lupta politica.

Aceste conceptii ale lui Marx §i Engels au fost inswiteacum de intregul proletariat care lupta pentru eliberareasa. Dar in anii de dupà 1840, cind cei doi prieteni au in-ceput sa activeze pe tarimul literaturii socialiste §i sa parti-cipe la mi§carile sociale din vremea lor, aceste conceptii re-prezentau ceva cu totul nou. Pe vremea aceea erau multioameni, cu 5i Fara talent, cinstiti §i necinstiti, care, antrenatiIn lupta pentru . libertate politick impotriva puterii absolutea regilor, poliiei i popilor, nu vedeau antagonismul dintreinteresele burgheziei §i cele ale proletariatului. Ace§ti oameninici nu admiteau ideea cá muncitorii ar putea actionaca o forta sociala de sine statatoare. Pe de altä parte, exis-tau multi visatori, adesea geniali, care credeau ca nu trebuiedecit sa-i convingi pe cirmuitori, sä convingi clasele domi-nante Ca orinduirea sociala contemporana este nedreaptk §iatunci va putea fi lesne intronata pacea §i prosperitateagenerala pe pamint. Ei visau sa ajunga la socialism f 'Aralupta. In sfiqit, mai toti social4tii de atunci §i in generalprietenii clasei muncitoare nu vedeau in proletariat decito plagd §i constatau cu groaza cá o data cu creterea indus-triei cre§te §i. aceasta plaga. De aceea cu totii se gindeaucum ar putea fi oprità dezvoltarea industriei i a proletariatu-lui, cum ar putea fi oprità roata istoriei". In opozitie cuteama generala pe care o inspira dezvoltarea proletariatului,Marx §i Engels §i-au pus toate sperantele in cre5terea ne-contenità a proletariatului. Cu cit proletarii vor fi mai nu-merog, cu atit mai mare va fi forta lor ca clasa revolutionarkcu atit socialismul va fi mai aproape §i mai posibil. In putinecuvinte, meritele lui Marx §i Engels in fata clasei muncitoarepot fi exprimate astfel : ei au invatat clasa muncitoare sa secunoasca pe sine §i sa dobindeasca con§dinta de sine, iar inlocul visurilor au pus §tiinta.

lath' de ce nurnele §i viata lui Engels trebuie sa fie cu-noscute de fiecare muncitor, iata de ce se cuvine ca in cule-gerea noastrk care, ca i toate publicatiile noastre, are cascop trezirea con§dintei de clasa a muncitorilor ru§i, sa de-scriem pe scurt viata i activitatea lui Friedrich Engels, unuldintre cei doi mari dascali ai proletariatului contemporan.

8

www.dacoromanica.ro

FRIEDRICH ENGELS

Engels s-a nàscut in 1820, la Barmen, in provincia re-nana a regatului prusian. Meal ski era fabricant. In 1838,din motive de ordin familial, Engels a fost nevoit s'a pärä-seasca bancile liceului f Ara sä-1 fi terminat §i sä intre func-tionar la o casä de comert din Bremen. Indeletnicirile co-merciale nu 1-au impiedicat pe Engels sa-g imbogáteascàcuno0intele tiinifice i politice. Inca de pe bAncile liceului,el s-a pAtruns de urä impotriva absolutismului §i a sama-volniciei birocratilor. Studiul filozofiei 1-a dus §i mai de-parte. In filozofia germanä domnea pe vremea aceea doc-trina lui Hegel, §i Engels deveni adeptul ei. Deg Hegelinsug fusese un admirator al statului prusian absolutist, inserviciul caruia a functionat in calitate de profesor la Uni-versitatea din Berlin, doctrina lui Hegel era o doctrina re-volutionara. Increderea lui Hegel in ratiunea umanä §i indrepturile ei, precum §i teza fundamentala a filozofiei hege-liene ea' in univers are loc un proces permanent de schimbare§i dezvoltare au fäcut ca acei discipoli ai filozofului berlinezcare nu voiau sà se impace cu realitatea sà ajungä la ideeacä §i lupta impotriva acestei realitati, impotriva nedreptatiiexistente §i raului care domne0e in lume, ig are rädkinain legea universalà a dezvoltarii vemice. Daca totul sedezvoltà, dacä unele institutii sint inlocuite prin altele,atunci de ce sa ainuie vemic absolutismul regelui Prusieisau al tarului Rusiei, imbogatirea unei minoritati infime peseama majoritätii imense, dominatia burgheziei asupra poporu-lui ? Filozofia lui Hegel vorbea despre dezvoltarea spiritului0 a ideilor, era o filozofie idealistd. Ea deducea din dezvol-tarea spiritului dezvoltarea naturii, a omului §i a relatiilordintre oameni, a relatiilor sociale. Retinind ideea lui Hegelcu privire la procesul vemic al dezvoltkii *, Marx §i En-gels au inlaturat conceptia idealistà, bazatà pe idei pre-concepute ; cercetind fenomenele vietii, ei s-au convins canu dezvoltarea spiritului explicä dezvoltarea naturii, ci, dim-potriv5, explicarea spiritului trebuie csautatà in natura, inrnaterie... In opozitie cu Hegel i cu ceilaIi hegelieni, Marx

* Marx $1 Engels au arlitat In repetate rindurl c, In ceea ce priveltedezvoltarea lor intelectuald, e1 datoreazil mult marilor filozofl germani.$1 In special lui Hegel. Färä filozofia germanli spune Engels n-arft exlstat Mel socialismul stlIntific" 4,

www.dacoromanica.ro

8 V. I. LENIN

§i Engels au fost materiali§ti. Privind universul §i omenireaprin prisma materialismului, ei au vAzut cA, dupA cum labaza tuturor fenomenelor naturii stau cauze materiale, totastfel dezvoltarea societkii omenesti este determinatA dedezvoltarea unor forte materiale, a fortelor de productie. Dedezvoltarea fortelor de productie depind relatiile care se sta-tornicesc intre oameni in productia obiectelor necesare satis-facerii nevoilor omului. In aceste relatii trebuie cautatA ex-plicarea tuturor fenomenelor vietii sociale, a näzuintelor,ideilor qi legilor omenesti. Dezvoltarea fortelor de productiecreeazA relatii sociale bazate pe proprietatea privatk dar inprezent vedem cA aceeki dezvoltare a fortelor de productierApe§te majoritkii proprietatea qi o concentreazA in miinileunei minoritki infime. Ea desfiinteazA proprietatea, baza or-dinii sociale contemporane ; ea inski tinde spre acelki telpe care §i 1-au propus sociali§tii. Sociali§tii trebuie doar sà-§idea seama care fortA socialk in virtutea situatiei ei in socie-tatea contemporank este interesatä in infàptuirea so-cialismului qi sA imprirne acestei forte coktiinta intereselorqi a misiunii ei istorice. Aceasta fortà este proletariatul.Pe acesta Engels a ajuns sA-1 cunoascA in Anglia, in cen-trul industriei engleze, la Manchester, unde se mutase in1842, intrind in serviciul casei de comert la care era asociattatAl sau. Engels nu se limita sA stea in birourile fabricii ;el cutreiera cartierele murdare in care se adAposteau munci-torii si a väzut cu propriii sAi ochi mizeria si suferintelelor. Dar, nemultumindu-se cu constatkile sale personale,el a citit tot ce s-a scris pinA la el cu privire la situatiaclasei muncitoare din Anglia §i a studiat cu cea mai mareatentie toate documentele oficiale care-i erau accesibile.Rodul acestor studii qi constatAri a fost cartea Situatiaclasei muncitoare din Anglia" 4, apkuta in 1845. Am arAtatmai sus in ce constA principalul merit al lui Engels ca au-tor al Situatiei clasei muncitoare din Anglia". Si pin6 laEngels s-au gkit foarte multi care sA descrie suferintele pro-letariatului, aratind cA trebuie ajutat. Dar Engels a fostprimul care a spus cA proletariatul nu este numai o clasA caresuferä ; cA tocmai rkinoasa situatie economicA in care se FMproletariatul il impinge in mod irezistibil inainte §i-1 determinAsä lupte pentru eliberarea sa definitivA. Iar proletariatul care

www.dacoromanica.ro

FRIEDItIGH ENGELS 9

lupta se va ajuta singur. Miscarea politica a clasei muncitoareva face ca muncitorii sä ajunga in mod necesar la constiintafaptului ca ei nu au altä iesire decit socialismul. Pe de altaparte, socialismul va deveni o foga numai atunci cind vaajunge sa fie telul luptei politice a clasei muncitoare. Iataideile fundamentale ale cartii lui Engels despre situatia cla-sei muncitoare din Anglia, idei care sint acum un bun alintregului proletariat constient, angajat pe calea luptei, darcare pe atunci erau cu totul noi. Aceste idei au fost expuseintr-o carte captivantä, plina de cele mai autentice si maizguduitoare tablouri din viata de mizerie a proletariatului en-glez. Aceasta carte a fost un cumplit rechizitoriu impotrivacapitalismului si a burgheziei. Ea a produs o impresie foarteputernica. Cartea lui Engels a inceput sa fie citata pretutindenica una care oglindeste in modul cel mai veridic situatia prole-tariatului contemporan. Si, intr-adevar, nici 'Ana in 1845 sinici mai tirziu n-a mai aparut o descriere atit de vie si deveridica a vietii de mizerie a clasei muncitoare.

Engels a devenit socialist abia in Anglia. La Manchester ela venit in contact cu militançii miscarii muncitoresti englezedin acea vreme si a inceput sa colaboreze la diverse publi-catii socialiste engleze. In 1844, pe cind se intorcea in Ger-mania, el s-a oprit la Paris, unde a facut cunostinta cu Marx,cu care intrase in corespondenta Inca mai inainte. La Paris,sub influenta socialistilor francezi si a vietii din Franta, Marxdevenise si el socialist. Aici cei doi prieteni au scris itnpreunäcartea Sfinta familie, sau critica criticii critice" 5. In aceastacarte, care a aparut cu un an inaintea Situatiei clasei munci-toare din Anglia" si care in cea mai mare parte a fost scrisade Marx, au fost puse bazele socialismului materialist revolu-tionar, ale carui idei principale le-am expus mai sus. Sfintafamilie" este o denumire ironica data filozofilor fratii Bauer

adeptilor lor. Acesti domni propovaduiau o critica care seconsidera mai presus de orice realitate, mai presus de partidesi de politica, care nega orice activitate practica si care nufacea decit sa contemple in mod critic" lumea inconjuratoare

evenimentele care au kc in ea. Domnii Bauer priveau desus proletariatul, vazind in el o masa necritica. Marx si En-gels s-au ridicat cu hotarire impotriva acestui curent absurd sidaunator. In numele personalitatii umane reale, in numele

§i

§i

www.dacoromanica.ro

10 V. I. LENIN

muncitorului, calcat in picioare de clasele dominante si destat, ei proclama, in locul contemplarii, lupta pentru o maibuna orinduire a societätii. Forta capabila sa duca o asemenealupta i avind interesul s-o duck ei o \Tad, fireste, in prole-tariat. Inca inainte de Sfinta familie", Engels a publicat inRevista franco-germana" 6 a lui Marx si Ruge o lucrare inti-tulath Schita unei critici a economiei politice" 7, in care aanalizat, din punctul de vedere al socialismului, fenomeneleprincipale ale ordinii economice contemporane, aratind cäele constituie consecinte necesare ale dominatiei proprietatiiprivate. Contactul cu Engels a contribuit incontestabil caMarx sà se decidä sa studieze economia politica, stiinta incare lucrarile sale au produs o adevarata revolutie.

Din 1845 pina in 1847 Engels a stat la Bruxelles si laParis, imbinind studiile stiintifice cu activitatea practica inmijlocul muncitorilor germani din aceste orase. Aici,Marx si Engels au innodat legaturi cu organizatia secretä ger-mara Liga comunistilor" 8, care i-a insärcinat sa expuna prin-cipiile fundamentale ale socialismului elaborat de ei. Astfels-a nascut celebrul Manifest al Partidului Comunist" al luiMarx si Engels, publicat in 1848. Aceasta carticicä valoreazacit volume intregi : spiritul ei anima si calauzeste pina inziva de azi intregul proletariat organizat si luptätor al lumiicivilizate.

Revolutia din 1848, care a izbucnit intii in Franca si apois-a extins si in alte tad vest-europene, i-a adus pe Marx sipe Engels in patrie. Aid, in Prusia renana, ei au condus zia-rul democrat Noua gazeta renana" 9, care aparea la Co-Ionia. Cei doi prieteni au fost sufletul tuturor aspiratiilor de-mocrat-revolutionare in Prusia renana. Cit timp a existat ceamai mica posibilitate, ei au luptat in apkarea intereselor po-porului si ale liberthtii impotriva fortelor reactionare. Dupàcum se stie, reactiunea a invins. Noua gazeth renana" afost interzisa. Marx, care in timpul cit traise in strainkate caemigrant pierduse cetatenia prusiana, a fost expulzat, iar En-gels a participat la insurectia armata a poporului, a luat partela trei batälii pentru libertate, iar dupà infringerea fasculatilors-a refugiat in Elvetia si de acolo la Londra.

La Londra s-a stabilit si Marx. Engels redeveni curind func-tionar, iar ulterior si asociat al casei comerciale din Manchester

www.dacoromanica.ro

FRIEDRICH ENGELS 11

in serviciul careia se aflase in primii ani de dupà 1840. Pinain 1870 el a locuit la Manchester, iar Marx la Londra, ceeace nu i-a impiedicat insa sa fie in cel mai strins contactspiritual : isi scriau aproape zilnic. In aceasta corespondentä,cei doi prieteni faceau un schimb reciproc de pared si decunostinte, continuind sa elaboreze in comun socialismul stiin-tific. In 1870 Engels s-a mutat la Londra, si pina la 1883,cind a incetat din viata Marx, a continuat viata lot spiritualacomunä, plina de munca incordata. Roadele acestei munci aufost din partea lui Marx Capitalul", cea mai monumen-tala opera de economie politica a secolului nostru, iar dinpartea lui Engels o serie intreaga de lucrari de proportiimai mari sau mai reduse. Marx s-a ocupat cu analiza feno-menelor complexe ale economiei capitaliste. In lucrari scrisela un nivel destul de accesibil si avind adeseori un caracterpolemic, Engels a cercetat, in lumina conceptiei materialistea istoriei si a teoriei economice a lui Marx, cele mai generaleprobleme ale stiintei si diferite fenomene din domeniul tre-cutului si al prezentului. Dintre aceste lucrari ale lui Engelsmentionam : lucrarea polemica impotriva lui Diihring (in caresint analizate probleme deosebit de importante din domeniulfilozofiei, al stiintelor naturii si al stiintelor sociale) *, Ori-ginea familiei, a proprietatii private si a statului" 12 (tradusain limba rush' si editata la Petersburg, ed. a 3-a, 1895), Lud-wig Feuerbach" 13 (tradusa in limba rusa, cu adnotari, deG. Plehanov, Geneva, 1892), un articol asupra politicii externea guvernului rus (tradus in limba rusä si publicat in numerele1 si 2 ale revistei Sotial-Demokrat" 14, care aparea la Ge-neva), articole remarcabile in legatura cu problema locuinte-lor 15, in sfirsit clouà articole mici, dar foarte valoroase, despredezvoltarea economica a Rusiei (Friedrich Engels despreRusia", trad. in limba rush' de V. I. Zasulici, Geneva, 1894) 16.Marx a murit inainte de a fi reusit sa dea o forma definitivämonumentalei sale opere, consacrata cercetarii capitalului. Inciorna insa ea era gata ; de aceea, dupa moartea prietenului

*Din

Este o carte extrem de bogatl In continut st foarte instructivA 10.pAcate, In limba rusA s-a tradus din ea doar o parte redusli, continind

o schitA IstoricA a dezvoltArli socialismului (Dezvoltarea sociallsmuluistiintific" 11, ed. a 2-a, Geneva, 1892).

www.dacoromanica.ro

12 V. I. LENIN

sau, Engels a luat asupra sa greaua munca de a pregati pentrutipar si de a publica volumele al II-lea si al III-lea ale Capi-talului". In 1885 el a publicat volumul al II-lea, iar in 1894volumul al III-lea (el nu a mai avut timp sä pregateascapentru tipar si volumul al IV-lea 17). Pregatirea pentru tipara acestor douà volume a necesitat foarte multh munca. Social-democratul austriac Adler a remarcat pe buna dreptate ca, prinpublicarea volumelor al II-lea si al III-lea ale Capitalului",Engels a ridicat genialului sau prieten un monument maret,pe care, fara si vrea, a incrustat cu litere de nesters propriulsail nume. Intr-adevar, aceste doua volume ale Capitalului"sint opera amindurora, a lui Marx si Engels. Stravechi legendene vorbesc despre emotionante exemple de prietenie. Prole-tariatul european poate sä spunä Ca stiinta lui a Lost creatade doi savanti si luptatori ale caror legaturi intrec cele maiemotionante legende antice despre prietenie intre oameni.Engels i-a dat intotdeauna si, in general, pe buna dreptate

intiietate lui Marx. Cit timp a trait Marx scria el unuivechi prieten eu am fost vioara a doua" 18. Dragostea luipentru Marx in timpul vietii acestuia si venerarea memorieilui dupa moarte nu cunosteau margini. Acest luptator asprusi acest ginditor sever stia sa iubeasca din toata inima.

Dupa miscarea din anii 1848-1849, aflindu-se in exil, Marxsi Engels nu s-au ocupat numai cu stiinta. Marx a creat in1864 Asociatia Internationala a Muncitorilor" 19, pe care acondus-o 10 ani de-a rindul. Engels a participat si el in-deaproape la activitatea acestei asociatii. Activitatea Asocia-tiei internationale", menita, in conceptia lui Marx, sa re-uneasca pe proletarii din toate tarile, a avut o mare insemna-tate in dezvoltarea miscarii muncitoresti. Dar nici dupa ince-tarea activitatii Asociatiei internationale" in deceniul al 8-learolul unificator al lui Marx si Engels nu a luat sfirsit. Dimpo-triva, se poate spune ca insemnatatea lor ca conducatori spiri-tuali ai miscarii muncitoresti a crescut mereu, pentru ca mis-carea insasi crestea necontenit. Rams singur dupa moartea luiMarx, Engels a continuat sa fie sfatuitorul si conducatorulsocialistilor europeni. Lui i se adresau pentru sfaturi si direc-tive, in egala masura, atit socialistii germani, a caror forth',

www.dacoromanica.ro

FRIEDRICH ENGELS 18

cu toate persecutiile din partea stapinirii, crestea rapid si ne-contenit, cit si reprezentantii tarilor inapoiate, de pilda spa-niolii, rominii, rusii, care trebuiau &Ali chibzuiasca si sa-simasoare primii lor pasi. Cu totii sorbeau din bogata comoarade cunostinte si de experienta a batrinului Engels.

Marx si Engels, care cunosteau amindoi limba rusa si ci-teau carti rusesti, au purtat un viu interes Rusiei, au urmaritcu simpatie miscarea revolutionara rusa si au intretinut lega-turi cu revolutionarii rusi. Amindoi au devenit socialisti duplce mai inainte fusesera democrafi, i sentimentul democratical urii impotriva samavolniciei politice era extrem de viu ininimile lor. Acest sentiment politic nemijlocit, imbinat cu pro-funda intelegere teoretica a legaturii dintre samavolnicia po-litica si asuprirea economica, precum si bogata lor experientade viata, i-a facut pe Marx si Engels sa fie deosebit de sen-sibili tocmai sub raport politic. De aceea lupta eroica a unuimic manunchi de revolutionari rusi impotriva puternicei cir-muiri tariste a gasit in inimile acestor incercati revolutionariun ecou deosebit de viu. Dimpotriva, tendinta de a ignora, dedragul unor pretinse avantaje economice, sarcina cea mai ime-diata si mai importanta a socialistilor rusi cucerirea libertatiipolitice le parea in mod firesc suspecta si era chiar socotitäde ei ca o tradare a marii cauze a revolutiei sociale. Elibe-rarea proletariatului trebuie sa fie opera clasei muncitoare in-sasi" iata ce ne invata neincetat Marx si Engels 2°. Or, sprea putea lupta pentru emanciparea sa economica, proletariatultrebuie sa-si cucereasca anumite drepturi politice. Pe lingaaceasta, atit Marx cit si Engels vedeau limpede ca revolutiapolitica din Rusia va avea o insemnatate uriasa si pentru mis-carea muncitoreasca din Europa occidentala. Rusia absolutistaa fost intotdeauna un reazem al intregii reactiuni europene.Situatia internationala deosebit de avantajoasa in care a fostpusa Rusia de razboiul din 1870, care a instaurat pentru multtimp discordia intre Germania si Franta, n-a facut, desigur,decit sa sporeasca insemnatatea Rusiei tariste ca forta reac-tionara. Numai o Rusie liberà, care nu va trebui nici sa asu-preasca pe polonezi, finlandezi, germani, armeni si alte po-poare mici, nici sa asmuta in permanenta Franta si Germaniauna impotriva celeilalte, va permite Europei contemporane sa

www.dacoromanica.ro

14 V. I. LENIN

respire wurata de povara pregatirilor de razboi, va slabi po-zitiile tuturor elementelor reactionare din Europa i va sporiforta clasei muncitoare din Europa. De aceea Engels doreacu ardoare, §i din punctul de vedere al succeselor miKariimuncitore§ti din Occident, inscaunarea libertätii politice inRusia. In persoana lui Engels, revolutionarii ru§i au pierdutpe cel mai bun prieten al bor.

Veglica fie amintirea lui Friedrich Engels, marele luptator§i dascal al proletariatului 1

www.dacoromanica.ro

15

EXPLICAREA LEGII AMENZILORAPLICABILE MUNCITORILOR

DIN FABRICI I UZINE 21

Serfs In toamna anului 1895Pub Ural pentru India aura., Se

brosuriilipdreste dupd textul

In brosurd, In 1895 la editate tn 1895.Petersburg confruntat cu edifia din 1891

www.dacoromanica.ro

[17

-OBITICHEHlE

3AICOHA

0

ILITPASAXI, B314MAEASIX1

Cb

pa6otim na 4)3.6puicaxi 0 3aBoon...

XEPC0111).Tl1norpa4111 K. II. Cy66ontua, Lam-amt. ya. . Amutua.

139 5.

Coperta interioara a broaurii lui V. I. LeninExplicarea legit amenzilor aplicabile muncitorilor

din fabric! I uzine" 1895

.

I

1

- -

www.dacoromanica.ro

19

ICE SINT AMENZILE ?

Dad I-am intreba pe un muncitor : $tii ce sint amenzile ?intrebarea noastrá i s-ar parea, probabil, destul de ciudad.

Cum sa nu $tie el ce sint amenzile, din moment ce este inpermanenta nevoit sa le plateasca ? Ce rost are o asemeneaintrebare ?

Dar numai in aparenta nuli are rost o asemenea intre-bare. In realitate insä, cei mai multi dintre muncitori n-au oidee exacta despre amenzi.

De obicei se crede ca amenda inseamna despagubirea pa-tronului pentru o paguba pricinuid de muncitor. 0 ase-menea parere este gre$ità. Amenda $i despagubirea sintdoua lucruri diferite. Dad un muncitor a provocat o pagubaunui alt muncitor (bunaoara i-a stricat o stofa), acesta poatesa-i pretinda o despagubire, dar nu-1 poate amenda. Tot a$a,daca un fabricant provoad o paguba unui alt fabricant (depilda nu-i livreazä la timp marf a), acesta poate sa-i cearl odespagubire, dar nu-1 poate amenda. Poti cere despagubirinumai cuiva care-ti este egal, in timp ce poti amenda numaipe un om in subordine. De aceea despagubirile trebuie cerutepe cale judiciara, in timp ce amenzile se aplica de catre pa-tron fad nici o judecata. Amenda se aplica uneori $i in cazurilecind patronul n-a suferit nici o paguba : de pilda amendapentru fumat. Amenda este o sanctiune, $i nu o despagubire.Daca, in timp ce fuma, un muncitor, sä zicem, a scapat ti-gara din mina. $i a ars stofa patronului, acesta nu numaica-I va amenda pentru ca a fumat, dar ii va pune, in plus, la

3 Opere complete, vol. 2

www.dacoromanica.ro

20 V. I. LENIN

socoteala si valoarea stofei arse. Acest exemplu ne arata lim-pede care e deosebirea dintre amenda si despagubire.

Rostul amenzilor nu este acela de a repara pagubele prici-nuite, ci de a crea o disciplina, adica de a-i face pe muncitorisa se supuna patronului, sa execute ordinele lui, sä ascultede el in timpul lucrului. Legea amenzilor tocmai asa sispune : amenda este o sanctiune baneasca, aplicata in vedereamentinerii ordinii prin propria autoritate a directorilor de f a-brica". Si, de aceea, marimea amenzii nu depinde de marimeapagubei, ci de gradul de neglijenta a muncitorului : ea estecu atit mai mare, cu cit este mai mare neglijenta si nesupunerealui fath de patron, incalcarea regulilor stabilite de acesta.Daca cineva se duce sa munceasca la stapin, atunci se inte-lege ea' devine un om dependent ; el trebuie sa asculte de sta-pin, iar acesta poate sa-1 pedepseasca. Táranii iobagi mun-ceau pentru mosieri, si mosierii ii pedepseau. Muncitoriimuncesc pentru capitalisti, si capitalistii ii pedepsesc. Toatadeosebirea consta in aceea ca inainte omul dependent era ba-tut cu parul, pe cind astazi este lovit la punga.

Cele spuse pina aici vor intimpina, poate, unele obiectii :ni se va spune, bunaoara, cã munca in comun a unui marenumar de muncitori intr-o fabrica sau intr-o uzina nu esteposibila Med disciplinä : 6 in orice munca este nevoie deordine ; ca e absolut necesara supravegherea acestei ordini,ca si pedepsirea celor care o incalca. De aceea, ni se va spune,atnenzile se aplica nu pentru ca rnuncitorii sint niste oamenidependenti, ci pentru ca munca in comun are nevoie de ordine.

Aceasta obiecde este cu totul neintemeiata, desi la primavedere ea ne-ar putea induce in eroare. Asemenea obiectie ri-dica numai cei ce vor sa ascunda muncitorilor starea lor dedependenta. Ordinea este intr-adevar necesara in odce munch'facuta in comun. Dar este oare necesar ca oamenii care mun-cesc sa depinda de bunul plac al fabricantilor, adica al unoroameni care nu muncesc si care sint puternici numai pentru caau acaparat toate masinile, uneltele si materialele ? Munca incomun nu este posibila Fara ordine, fara respectarea acesteiordini de catre toti ; dar munca in comun este posibila si Fara'ca muncitorii sa fie subordonati fata de proprietarii de fabricisi uzine. Munca in comun cere intr-adevar ca ordinea sa fiesupravegheata, dar ea nu cere citusi de putin ca dreptul de a

www.dacoromanica.ro

EXPLICAREA LEGII AMENZILOR 21

supraveghea pe alii sä revina intotdeauna aceluia care per-sonal nu munceste, ci traieste din munca altora. De aici sepoate vedea cä existenta amenzilor nu se datoreste faptului cäoamenii lucreaza in comun, ci faptului ca in actualele rinduielicapitaliste intregul popor muncitor este lipsit de orice proprie-tate, toate mainile, uneltele, materiile prime, pamintul i gri-nele aflindu-se in miinile bogatasilor. Muncitorii trebuie sase vinda acestora ca sa nu moara de foame. Iar dupa ce s-auvindut, ei sint, bineinteles, obligati sa li se supuna i sa su-porte pedepsele aplicate de ei.

Acest lucru trebuie sa-1 vada limpede orice muncitor carevrea sa inteleaga ce este amenda. Trebuie stiut acest lucrupentru a putea combate parerea curenta (si foarte gresita) caamenzile sint necesare pentru cit fitrit ele ar fi imposibilamunca in comun. Trebuie stiut acest lucru pentru a puteaexplica fiecarui muncitor prin ce se deosebeste amenda dedespagubire si de ce amenzile exprima starea de dependentaa muncitorilor, subordonarea lor fata de capitalisti.

II

CUM SE APLICAU AMENZILE INAINTE SI CE ADETERMINAT APARITIA NOILOR LEGI ALE AMENZILOR ?

Legile amenzilor sint de data recenta : ele exista doar denoua ani. Pita in anul 1886 n-au existat de loc asemenealegi. Fabricantii puteau sa aplice amenzi pentru tot ce voiau

oricit de multe voiau. Ei incasau pe atunci amenzi in pro-portii scandaloase i realizau din ele venituri enorme.Amenzile se aplicau uneori pur i simplu dupa cum gaseade cuviinta patronul", fara a se arata macar cauza amenclarii.

Ele se ridicau uneori pind la junuitate din salariu, astfel cadin fiecare rubla cistigata muncitorul dadea inapoi patronu-lui 50 de coi)eici sub forma de amenzi. Erau cazuri dnd,in afara de amenzi, se aplicau i alte penalitati ; de pilda 10ruble pentru parasirea fabricii. Ori de cite od treburile f a-bricantului mergeau prost, nimic nu-1 oprea sa scada salariile,cu toata invoiala stabilita. El ii obliga pe maistri sa fiemai seved la aplicarea amenzilor si la receptionarea pro-

3*

§i

www.dacoromanica.ro

22 V. I. LENIN

duselor : rezultatul era acelasi ca si in cazul cind muncito-rului i s-ar fi redus salariul.

Mu lta vreme au rabdat muncitorii toate aceste impilari, dar,pe masura ce se dezvoltau marile fabrici i uzine, si mai alestesatoriile, inlaturind micile intreprinderi i pe tesatorii ma-nuali, revolta muncitorilor impotriva samavolnicici i impi-larilor devenea tot mai puternica. Acum vreo zece ani, inafacerile negustorilor si fabricantilor s-a produs o perturbare,o asa-zisa criza : marfa nu se vindea ; fabricantii aveau pier-ded si au inceput sa recurga tot mai des la amenzi. Muncitorii,care si asa cistigau destul de putin, n-au mai putut induranoile impilari, i astf el in guberniile Moscova, Vladimir siIaroslavl au inceput sa se produca, in anii 1885-1886, tulbu-rad muncitoresti. Scosi din rabddri, muncitorii incetau lucrulsi se razbunau crunt pe cei ce-i impilau ; ei distrugeau cladirilefabricilor i mainile, dindu-lc uncori foc, luau la bataie pe ceidin administratie etc.

Dintre toate aceste greve, deosebit de remarcabila esteaceea de la cunoscuta fabrica de textile din Nikolskoe, a luiTimofei Savvici Morozov (din tirgul Nikolskoe, de linga garaOrehovo de pe linia ferata Moscova Nijni-Novgorod). Din1882, Morozov a inceput sä reduca salariile, i pina in 1884au fost operate cinci reduceri. In acelasi timp amenzile audevenit din ce in ce mai aspre : pe intreaga fabricä ele repre-zentau aproape un sfert din salariu (24 de copeici de fiecarerubla cistigatd), iar la unii muncitori die ajungeau citeodatapina la jumatate din salariu. Ca sa ascuncla aceste amenziscandaloase, in ultimul an de dinaintea devastarii adminis-tratia proceda in felul urmator : muncitorii la care amenzilese ridicau pina la jumatate din cistig erau obligati sa cearaei inii sa fie concediati, iar dui:a aceea puteau sa intre dinnou la lucru, chiar in aceeasi zi, i sa capete noi cartulii deplata. Pe aceasta cale, cartuliile in care se adunau amenziprea mad erau distruse. In caz de lipsa nemotivata de lalucru se scadeau 3 zile pentru o zi lipsä, pentru fumat seaplicau de fiecare data amenzi de 3, 4 si 5 ruble. Scosi dinrabdari, la 7 ianuarie 1885 muncitorii au incetat lucrul sitimp de citeva zile au deVastat pravalia de pe lingá fabrica,locuinta maistrului Sorin si alte citeva cladiri ale fabricii.Aceasta revolta infricosatoare a vreo 10.000 de muncitori

www.dacoromanica.ro

EXPLICAREA LEGIT AMENZILOR 23

(din cei 11.000 care lucreaza la accastà fabricA) a speriatserios guvernul : la Orehovo-Zuevo au fost aduse de indatätrupe §i au venit guvernatorul, un procuror din Vladimir §iunul din Moscova. In timpul tratativelor cu grevi§tii, dinrindul multimii au fost transmise directiei conditiile, intoc-mite chiar de muncitori" 22, prin care ace§tia cereau sa' li serestituie amenzile incasate cu incepere de la pa§tele anului1884, iar pe viitor amenzile sA nu depà§eascä 5% din sa-lariu, adica sA nu reprezinte mai mult de 5 copeici de fiecarerublä ci§tigatd, qi pentru o zi lipsà nemotivatà sa' nu li seretinA mai mult de 1 rubla. In afarà de aceasta, muncitoriiau cerut sA se revinh la salariile din 1881-1882 ; ei au maicerut ca patronul sà le plAteasca pentru zilele cind nu selucreaza din vina lui, ca pentru concediere sá se dea unpreaviz de 15 zile, iar receptionarea märfii sá se fac5 inprezenta unor martori ale§i din rindul muncitorilor etc.

Aceasta grevA uria§b: a produs o impresie deosebit deputernicä asupra guvernului, care a putut vedea cà, atuncicind actioneaza laolaltà, muncitorii reprezintä o forta detemut, mai ales cind masa celor ce actioneazà in comun i§iformuleazA in mod direct revendicärile. Fabricantii au simtit§i ei forta muncitorilor §i au devenit mai prudenti. Depildá, intr-o corespondentä din Orehovo-Zuevo publicati inziarul Novoe Vremea" 23 se spunea : Insemnatatea devas-tarilor din anul trecut (adica a acelora care s-au produs inianuarie 1885 la qMorozov*) este a au schimbat dintr-odata vechile rinduieli existente in fabrici, atit la cele dinOrehovo-Zuevo cit qi la cele din imprejurimi". A§adar, nunumai patronii fabricii Morozov" au fost nevoiti sà schimberinduielile scandaloase atunci cind muncitorii au cerut cutotii desfiintarea lor, dar chiar §i fabricantii din imprejurimiau trebuit sä cedeze, ternindu-se s5, nu se producá §i la eidevastAri. Esentialul scria acela§i ziar este ca acum s-astatornicit o atitudine mai umara fata de muncitori, lucrucare inainte se putea spune numai despre prea putini admi-nistratori de fabricr.

Pinä §i Moskovskie Vedomosti" 24 (ziar care apkä in-totdeauna pe fabricanti qi aruncä toatá vina pe muncitori) ainteles ea' este imposibilä mentinerea vechilor rinduieli qi s-avazut nevoit sà recunoasca cä amenzile arbitrare constituie

www.dacoromanica.ro

24 V. I. LENIN

un rau care duce la cele mai revoltatoare abuzuri", capravaliile de pe linga fabrici practica un adevarat jaf", cäeste, de aceea, necesar sá se intocmeasca o lege si sa sestabileasca un regulament cu privire la aplicarea amenzilor.

Impresia, deosebit de profunda, produsa de aceasta grevas-a accentuat si mai mult datorita procesului care a fostintentat muncitorilor. Pentru excese comise in timpul greveisi pentru atacarea unei garzi militare (o parte dintre mun-citori au fost arestati in timpul grevei i inchii intr-o cladire,dar ei au spart up si au plecat), un numar de 33 de mun-citori au fost dati in judecata. Procesul a avut loc la Vla-dimir, in mai 1886. Juratii i-au achitat pe toti acuzatii, in-trucit depozitiile facute de martori la proces printre carecele facute de T. S. Morozov, patronul fabricii, de directorulDianov si de numerosi muncitori tesatori au scos la ivealätoate impilarile scandaloase la care erau supusi muncitorii.Acest verdict a insemnat o condamnare directa nu numai alui Morozov si a administratiei lui, ci si a tuturor vechilorrinduieli de fabrica in general.

Aparatorii fabricantilor s-au alarmat i s-au infuriat laculme. Moskovskie Vedomosti", acelasi ziar care dupa de-vastäri recunoscuse caracterul revoltator al vechilor rinduieli,a inceput acum sä foloseasca un limbaj cu totul diferit :Fabrica de textile din Nikolskoe scria in acest ziarse numara printre cele mai bune. Muncitorii nu se afla, fatàde fabrica, in nici un fel de relatii de iobagie sau de constrin-gere ; ei yin de bunavoie si pleaca neimpiedicati de nimeni.Se aplica amenzi, dar in fabrici ele sint o necesitate ; faràele nu-i chip s-o scoti la capat cu muncitorii, i nu-ti rAminedecit sa inchizi fabrica". Toata vina o au, cica, inii mun-citorii, care sint nedisciplinati, betivi i neglijenti". Verdictulnu poate decit CA perverteasca masele populare" *. Dareste primejdios sa glumesti cu masele populare exclamaMoskovskie Vedomosti". Ce o sa creada muncitorii cindo sa afle despre verdictul de achitare dat de curtea cu juri

* Fabricantil $1 aphrhtorii lor -au fost i slut Intotdeauna de phrere ch,dach muncitorii Incep sh se gindeasch la situatia lor, dach el Inceplupte pentru drepturile lor si

dedaush se ridice cu totii Impotriva tichlostilor $1

implIhrilor la care se patronii, toate acestea nu sInt altceva cleat,,pervertire". Desigur, pentru patroni e mai convenabil ca muncitoril shnu se gindeasca la situatia lor si sh nu-0 dea seama care sint drepturilelor.

www.dacoromanica.ro


din Vladimir ? Vestea verdictului s-a raspindit cu iutealafulgerului in tot acest tinut de industrie textila. Corespon-dentrul nostru, care a plecat din Vladimir imediat dupàpronuntarea verdictului, a si auzit vorbindu-se despre el intoate gkile..."

Asadar, fabricantii au incercat sa sperie guvernul spunindCa, dacà cedezi muncitorilor intr-o privinta, miine 4i vorcere altceva.

Dar devastkile savirsite de muncitori au fost si mai detemut, si guvernul s-a vazut nevoit sä bata in retragere.

In iunie 1886 a aparut o nouà lege a amenzilor, in careau fost specificate cazurile cind este permis sä se apliceamenzi, s-a fixat o limità pentru marimea amenzilor si s-astabilit ca banii proveniti din amenzi nu trebuie sa intre inbuzunarul fabricantului, ci sa fie folositi chiar pentru nevoilemuncitorilor.

Multi dintre muncitori nu cunosc aceasta lege, iar ceicare o cunosc cred ca inlesnirea in ceea ce priveste amenzilea pornit de la guvern, ca trebuie sa fie recunosckori stapi-nirii pentru aceastä inlesnire. Dar noi am vazut ea nu esteasa. Oricit de scandaloase erau vechile rinduieli din fa-brici, autoritatile n-au fkut absolut nimic pentru a usurasituatia muncitorilor, pith ce acestia n-au inceput sä serazvrateasca impotriva acestor rinduieli, pita ce nu s-au in-furiat in asa mäsura, cã au inceput sa distruga fabricile simasinile, sa dea foc marfurior si materialelor si sa ia labataie pe cei din administratie si pe fabricanti. Numaiatunci guvernul s-a speriat fi a cedat. Pentru aceastausurare muncitorii trebuie sa aduca multumiri nu autoritki-lot., ci tovarkilor lot care au luptat impotriva impilkilorscandaloase si au obtinut inlkurarea lor.

Istoria devastkilor din 1885 ne arata ce fortà uriasasalasluieste in protestul unit al muncitorilor. Trebuie nu-mai sa avem grija ca aceasta forta sa fie folosità intr-un modmai constient, ca ea sa nu se iroseasca zadarnic, in razbunkiimpotriva cutarui sau cutarui proprietar de fabrica sau deuzina, in devastarea cutkei sau cutkei fabrici sau uzinedetestate de muncitori, ca toata forta acestei revolte si aacestei uri sä fie indreptata impotriva tuturor proprietarilorde fabrici si uzine laolalta, impotriva intregii clase a proprie-

www.dacoromanica.ro

26 V. 1. LENIN

tarilor de fabrici si uzine, si sl fie folositä pentru o luptapermanenta si perseverentA impotriva acestei clase.

SA examinAm acum in mod amAnuntit legile amenzilorcare sint in vigoare la noi. Pentru a cunoaste mai indeaproapeaceste legi, e necesar sA analizám urmAtoarele chestiuni :1) In ce cazuri permite legea A. se aplice o amendà si pen-tru ce anume ? 2) Care trebuie sä fie, dupA lege, mArimeaunei amenzi ? 3) Care sint regulile fixate de lege in ceea cepriveste aplicarea amenzilor ? adicA cine are dreptul, dupálege, sä aplice o amendA ? daca se admit intimpinAri impo-triva felului cum se aplicA amenzile ? in ce mod trebuie sAse comunice din timp muncitorului tabelul de amenzi ? cumtrebuie sl fie inscrise amenzile in registru ? 4) Ce desti-natie trebuie sl se dea, dupA lege, banilor proveniti dinamenzi ? unde se pAstreazA acesti bani ? in ce mod sint eicheltuiti pentru nevoile muncitorilor, si pentru care nevoi ?In sfirsit, ultima chestiune : 5) Legea amenzilor se extindeasupra tuturor muncitorilor ?

Dui:a ce vom fi analizat toate aceste chestiuni, vom sti nunumai ce este amenda, dar vom cunoaste si toate regulilespeciale si dispozitiile amanuntite ale legilor rusesti asupraamenzilor. Si este necesar ca muncitorii sA stie aceste lucruri,pentru ca sA aibA o atitudine constientä fatA de fiecare cazde amendare pe nedrept, sä stie sä explice tovarAcilor lor dece existA cutare sau cutare nedreptate dacA ea existä dincauzA cA administratia fabricii incalcA legea, sau din cauzACA legea insAsi contine asemenea reguli nedrepte si pentruca, potrivit cu aceasta, sA stie sA aleagA forma cea maipotrività de luptA impotriva impilarilor.

III

IN CE CAZURI II ESTE PERMIS FABRICANTULUISA APLICE AMENZI ?

Legea enumerA urmAtoarele cazuri in care se poate aplicao amendA, cu alte cuvinte faptele vinovate pentru care unproprietar de fabrica sau de uzinA are dreptul sA amendezepe muncitori : 1) mund neglijentà ; 2) lipsA nemotivata dela lucru ; 3) incalcarea ordinii. Nici un fel de sanctiuni

www.dacoromanica.ro

EXPL1CAREA LEG11 AMENZILOR 27

spune legea nu pot fi aplicate pentru alte motive" *. SAexaminam cu atentie fiecare din aceste trei cazuri in parte.

Primul caz este acela al muncii neglijente. Legea spune :Se considera munca neglijentA confectionarea de catremuncitor, din neglijenta, a unor produse de proasta calitateori deteriorarea, in timpul lucrului, a materialelor, ma§inilorsau a altor unelte de productie". Trebuie sa retinem aicicuvintele : din neglijenta". Ele sint foarte importante. 0amenda, prin urmare, poate fi aplicata numai cind e vorbade noglijenta. Daca un produs a ie§it de proasta calitate nupeutru ca muncitorul a fost neglijent, ci, de pada, pentru capatronul a dat un material prost, fabricantul nu are dreptulsa aplice vreo amenda. Muncitorii trebuie sa inteleagà bineacest lucru §i, in caz ca sint supu§i la o amenda pentru muncaneglijenta atunci cind defectul nu s-a produs din vina mun-citorului sau din neglijenta lui, sa protesteze, pentru ca inacest caz amenda este pur §i simplu ilegala. SA luam Incaun exemplu : un muncitor lucreaza la strung linga un becelectric. Sare o a§chie de fier, nimerqte drept in bec i-1sparge. Patronul aplica o amencia pentru deteriorare demateriale". Este el in drept sa faca acest lucru ? Nu, nueste, pentru ca becul n-a fost spart din neglijenta muncitoru-lui ; nu este vina lui ca becul n-a fost protejat cu filmic im-potriva a§chiilor de fier care sar tnereu in timpul lucrului **.

Se pune acum intrebarea : il ocrote§te indeajuns aceastAlege pe muncitor ? il apara ea de samavolnicia patronului ide amenzile aplicate pe nedrept ? Fire§te ca nu, pentru eapatronul hotara§te, dupa bunul salt plac, daca produsul estede buna sau de proasta calitate ; oricind sint posibile §icane,oricind este posibil ca patronul, sub pretextul proastei cali-tati a produselor, sa recurga tot mai des la amenn §i sastoarca cu ajutorul lor mai multa rnunca pentru aceea§i plata.

* Legea la care ne referim este Regulamentul Intreprindernor Indus-triale", care este cuprins In partea a doua a vol. XI al Codului de legi"al Imperiulul rus. Legea este expusA in art1cole separate, care sIntnumerotate. De amenzi se ocupA articolele 143, 144, 145, 146, 147, 148,149, 150, 151 $i 152.

** Un asemenea caz s-a Intimplat la Petersburg, In port (la noua Arni-ralitate), al cArui comandant, Verhovski, este cunoscut ca unul ce nApAs-tuieste pe muncitori. DupA greva muncitorilor, el a Inlocuit amenda pentruspargerea unui bec prin retinerea costului acestula de la toti muncitoriidin atelier. Se Intelege di asemenea retineri Sint tot alit de llegale casl amenzlie.

www.dacoromanica.ro

28 V. I. LENIN

Legea 11 lasä pe muncitor fàrà aparare §i-i cla patronuluiposibilitatea sa-1 impileze. Este clar ca legea este partini-toare, cà ea este intocmita in folosul fabricantilor i estenedreaptä.

Cum ar trebui sa fie aparat muncitorul ? Muncitorii auaratat de multa vreme acest lucru : in timpul grevei din1885, tesatorii de la fabrica din Nikolskoe a lui Morozov auformulat, printre altele, urmatoarea revendicare : in caz dedezacord, constatarea daca marfa este de buna sau deproasta calitate sa se faca la predarea ei, in prezenta unormartori ale§i din rindul muncitorilor care lucreazä prinapropiere §i sa se treaca toate acestea in registrul de recep-tionare a marfurilor". (Aceasta revendicare a fost inscrisäin caietul intocmit cu consimtamintul general al muncitori-lor" §i transmis procurorului, in timpul grevei, de catre mun-citori din multime. Acest caiet a fost citit la proces.) Re-vendicarea aceasta este absolut justa, pentru Ca, atunci cindse produce o controversä asupra calitàii marfii, nu poateexista alt mijloc de a preintimpina samavolnicia patronuluidecit prezenta unor martori, care urmeaza sa fie recrutatineaparat dintre muncitori, intrucit rnaitrii sau functionariin-ar indrazni niciodata sa ia pozitie impotriva patronului.

Un al doilea caz in care se permite aplicarea unei amenzieste lipsa nemotivata de la lucru. Dar ce se numwe, potrivitacestei legi, lipsa nemotivata de la lucru ? Lipsa nemoti-vata de la lucru se spune in aceasta lege , spre deosebirede intirzierea la lucru sau de plecarea fara invoire, se con-sidera neprezentarea la lucru timp de cel putin o jumatatede zi de lucru". Intirzierea la lucru sau plecarea fara invoire,dupa cum vom vedea de indata, sint considerate de catrelege drept o incalcare a ordinii" §i pentru acestea se aplicao amenda mai mica. Daca un muncitor a venit la fabrica cuo intirziere de citeva ore, dar totu§i inainte de amiaza, nuavern de-a face cu o lipsa nemotivata, ci numai cu o incal-care a ordinii ; iar daca a venit tocmai la amiaza, atunci evorba de o lipsa nemotivata. Tot aqa, daca muncitorul aplecat de la lucru Fara invoire dupa-amiaza, adica. a lipsitciteva ore, el a comis o incalcare a ordinii, iar daca lipse§teo jumatate de zi incheiata, el se face vinovat de lipsa nemo-

www.dacoromanica.ro


tivata. Legea prevede ca, daca un muncitor lipseste ne-motivat de la lucru mai mult de trei zile la rind sau, intotal, mai mult de sase zile intr-o lunä, fabricantul este indrept sa-1 concedieze. Se pune intrebarea : orice lipsal dela lucru timp de o jumätate de zi sau de o zi intreaga esteconsiderata nemotivata ? Nu. Ea e considerata ca atarenumai atunci cind nu au existat motive intemeiate pentruneprezentarea la lucru. Legea specifica motivele care justificaneprezentarea la lucru. Ele sint urmatoarele : 1) cind mun-citorul este lipsit de libertate". Asadar, daca un muncitoreste, bunaoara, arestat (din ordinul politiei sau pe baza uneihotariri a judecatorului de pace), fabricantul nu este in dreptsa-1 amendeze, la achitarea salariului, pentru lipsa nemoti-vata ; 2) distrugere provocata de o calamitate", 3) incen-diu", 4) revarsarea riurilor". De pilda, daca primavara,cind se revarsa apele, muncitorul nu poate sä treaca pesteun riu, fabricantul nu este in drept sa-1 amendeze ; 5) oboala care-I impiedica sa plece de acasä" ; 6) moartea sauimbolnavirea grava a parintilor, a solului, a sotiei sau acopiilor". In toate aceste sase cazuri, neprezentarea la lucrua muncitorului se considera motivata. Ca sä nu fie amendatpentru lipsa nemotivata, muncitorul trebuie sa aiba numaigrija sa aduca o dovada, intrucit cei de la administratie nu-Ivor crede pe cuvint ca a lipsit din motive intemeiate. Eltrebuie sa scoata un certificat de la medic (bunaoara in cazde boala) sau o adeverinta de la politie (bunaoara in caz deincendiu). Daca nu poate sa obtina o asemenea dovadaimediat, atunci trebuie s-o aduca mai tirziu si sa ceara, pebaza legii, sä riu i se aplice amenda, iar daca ea a si fostaplicata, 0, fie anulata.

In legatura cu aceste prevederi ale legii in ceea ce privestemotivele care justified' neprezentarea la lucru, trebuie sispunem ca ele sint atit de aspre, incit par a se referi la nistesoldati din cazarma, iar nu la niste oameni liberi. Acesteprevederi au fost copiate dupa dispozitiile privitoare la mo-tivele legale de neprezentare in fata justitiei : cind cinevaeste acuzat de o infractiune oarecare, este citat la judeca-torul de instructie, si este obligat sa se prezinte. Ne-prezentarea nu este permisa decit in cazurile cind este

www.dacoromanica.ro

30 v. I. LENIN

permisá si neprezentarea la lucru a muncitorilor *. Prinurmare, legea ii trateaza pe muncitori la fel de aspru ca peorice escroc, hot etc. Oricine 4i da seama cà dispozitiile inlegatura cu prezentarea in fata justitiei sint atit de aspre,pentru ca urmärirea infractiunilor intereseaza intreaga socie-tate. Dar prezentarea unui muncitor la lucru nu intereseazain nici un caz intreaga societate, ci numai pe fabricant ; inafara de aceasta, un muncitor poate fi usor inlocuit cu altul,pentru ca lucrul sa nu se opreasca. Prin urmare, nu eracitu§i de putin nevoie de aceasta severitate cazona a legii.Dar capital4tii nu se multumesc sa-i rapeasca muncitoruluitot timpul pentru munca in fabrica ; ei vor sa-i rapeasca siorice vointa, orice alte preocupari si ginduri care nu sintlegate de fabrica. Muncitorul este tratat ca un om in starede dependenta. De aceea se §i intocmesc dispozitii atit decazone, atit de sicanatoare si birocratice. De pada, am vazut,din cele de mai sus, ca legea recunoa5te drept motiv legalde neprezentare moartea sau imbolnavirea grava a parinti-lor, a sotului, a sotiei sau a copiilor". Acestea sint preve-derile legii in ceea ce priveste prezentarea muncitoruiui infata justitiei. Exact acelea§i prevederi cuprinde si legeacu privire la prezentarea muncitorului la lucru. Prin urmare,daca unui muncitor ii moare, de exemplu, nu sotia, ci osora, el n-are voie sa lipseasca o zi de la lucru, n-are voicsa-si piarda timpul cu inmormintarea : timpul nu-i apartinelui, ci fabricantului. Cit despre inmormintare, treaba astapoate s-o faca §i politia, a§a ca nu e cazul sa-ti faci o grijadin asta. Potrivit prevederilor legii cu privire la prezentareain fata justitiei, interesele familiei trebuie sa cedeze in fataintereselor societatii, care are nevoie sa urmareasca pe infrac-tori. Potrivit prevederilor legii cu privire la prezentarea lalucru, interesele familiei muncitorului trebuie sa cedeze infata intereselor fabricantului, care, orice s-ar intimpla, tre-buie sa obtina profit. Si, dupà toate acestea, imaculatiidomni care intocmesc, executa si apara asemenea legi maiau cutezanta sa-i acuze pe muncitori ca nu pretuiesc viatade familie !...

* Mail de un singur caz : Incendiul", care nu este pomenit In Iegeapentru citarea acuzatiler.

www.dacoromanica.ro

EXPLICAREA LEGII AMENZILOP 31

Sà vedem acum dacA prevederile legii cu privire la amen-zile pentru lipsa nemotivatA de la lucru sint sau nu inte-meiate. DacA un muncitor lasA lucrul pentru o zi sau douä,fapta lui se considerd lipsA nemotivatA de la lucru si, ca ur-mare, el este pedepsit, iar dacA lipseste nemotivat mai mult detrei zile la rind, el poate fi dat afarà. Ei bine, dar dacdfabricantul opreste lucrul (bunAoarA din lipsä de comenzi)sau incepe sä dea de lucru numai cinci zile pe saptAminA inlocul celor vase, cit era stabilit ? DacA muncitorii ar fiintr-adevAr egali in drepturi cu fabricantii, atunci pentrufabricant ar fi trebuit sä existe aceeasi lege ca si pentrumuncitor. DacA muncitorul inceteaza lucrul, isi pierde sa-lariul i plAteste amendà. Prin urmare, dacà fabricantulopreste lucrul in mod arbitrar, el ar trebui, in primul rind,sà-i plAteascA muncitorului intreg salariul pentru tot timpulcit fabrica nu lucreazA, iar in al doilea rind ar trebui sA fiepasibil si de amendA. Dar legea nu prevede nici una, nicialta. Acest exemplu confirma clar ceea ce am spus maiinainte despre amenzi, i anume ca de sint o dovadA aaservirii muncitorilor de cAtre capitalist, o dovada cà munci-torii reprezintà o clasA inferioark subjugatA, condamnatà sAtrudeascA toata viata pentru capitalisti i sA creeze pentruei bogAtii in schimbul unui salariu de batjocurA, care nu lepermite sä ducA o existentA cit de cit suportabilá. Despreamenzi plAtite de fabricanti pentru oprirea arbitrarà a lucru-lui, nici vorbà nu poate fi. Dar fabricantii nu plAtesc mun-citorilor nici macar salariul atunci cind oprirea lucrului nuse face din vina muncitorilor. Aceasta este o nedreptatedintre cele mai revoltätoare. Legea prevede numai CA con-tractul dintre fabricant i muncitor Ii pierde valabilitateadacA lucrul in fabrica sau in uzinA este intrerupt pe oduratA mai lunga de 7 zile din cauza unui incendiu, a uneiinundatii, a unei explozii a cazanului cu aburi sau in altecazuri similare". Muncitorii trebuie sä lupte pentru stabilireaunei reguli care sä-i oblige pe fabricanti sA le plAteascA sa-lariul pe tirnpul suspendArii lucrului. Aceastä revendicarea si fost formulatà in mod public de muncitorii rusi la11 ianuarie 1885, in timpul cunoscutei greve de la T. S. Mo-

www.dacoromanica.ro

82 V. I. LENIN

rozov *. In caietul cu revendicarile muncitorilor figura siurmatorul punct : retinerea, pentru o lipsä nemotivata dela lucru sä nu depäseasca o rubla, cu conditia ca si patronulsa plateasca pentru zilele cind nu se lucreaza din vina lui ;de exemplu, cind masinile stau fara lucru sau se afla in cursde transformare, si in acest scop fiecare zi nelucrata sa fietrecuta in cartulia de plata". Prima revendicare a munci-torilor (ca amends pentru o lipsa nemotivata de la lucru sanu depaseasca o rubla) a fost satisfacuta si a intrat in legeaamenzilor din 1886. Cea de-a doua revendicare (ca patronulsa plateasca pentru zilele cind nu se lucreaza din vina lui)n-a fost satisfacuta, i muncitorii mai trebuie Inca sä luptepentru satisfacerea ei. Pentru ca lupta pentru o asemenearevendicare sa fie incununata de succes, este necesar ca totimuncitorii sa-si dea bine seama de caracterul nedrept al legii,sa inteleaga bine ce anume trebuie sa ceara. In fiecare cazin parte, cind o fabrica sau o uzina nu lucreaza i muncitori-lor nu li se platesc salariile, ei trebuie sä puna chestiuneaacestei situatii nejuste ; trebuie sa stáruie asupra faptuluiatita timp cit contractul n-a fost reziliat, fabricantul esteobligat sä plateasca pentru fiecare zi, sa declare acest lucruinspectorului, ale carui lamuriri vor confirma muncitorilorcà legea intr-adevar flU spune nimic in aceasta privintä,vor face ca ea sa fie discutata de catre muncitori. Ei trebuiesa se adreseze justitiei cind au posibilitatea, cerind ca fabri-cantul sa fie obligat sa plateascá salariul cuvenit, i, insfirsit, sä formuleze revendicari generale cu privire la platasalariului pentru zilele in care fabrica nu lucreaza.

Al treilea caz in care se permite aplicarea unei amenzieste incalcarea ordinii". Legea califica drept incalcare aordinii urmatoarele 8 cazuri : 1) intirzierea la lucru sauplecarea de la lucru Med invoire" (am aratat mai sus prince se deosebeste acest caz de acela al absentei nemotivate) ;

* Trebuie sA observAm cA, pe vremea aceea (prin 1884-1885), cazurilecind lucrul In fabrici era

atuncisuspendatbIntuia o

nu din vina muncitorilor erau foartefrecvente, deoarece crizA comercialA si IndustrIalA : mAr-futile fabricantilor nu gAseau cumpArAtori, l ei cAutau 58 restrIngl pro-ductia. De pildA, /n decembrie 1884, o mare fabria de textile din Voz-nesensk (in gubernia Moscova, lingS statia Talitt de pe linia feratAMoscova-Iaroslavl) a redus numArul zilelor de lucru la 4 zile pe sAptAmtnA.Muncitorii care lucrau In acord au rAspuns la aceastA mAsurA printr-ogrevA, care s-a terminat la inceputul lunii lanuarie 1885, cInd fabricantula fost nevoit sA cedeze.

ca,

si

www.dacoromanica.ro


2) nerespectarea, in localul uzinei sau fabricii, a regulilorde precautie stabilite in ceea ce priveste folosirea focului, incazurile cind directorul fabricii sau uzinei nu considerA decuviintà sä reziieze, in virtutea articolului 105, nota 1, con-tractul de angajare incheiat cu muncitorii". Aceasta in-seamnA ca, atunci cind muncitorul incalcA regulile de folosirecu precautie a focului, legea lasä in seama fabricantului säaleagA intre amendarea si concedierea muncitorului (rezi-lierea contractului de angajare", cum se exprimA legea) ;3) nepAstrarea curateniei si ordinii in localul uzinei saufabricii" ; 4) tulburarea linistei in timpul muncii, prin zgo-mote, strigate, injurAturi, certuri sau bAtAi" ; 5) nesupunere".In legAturA cu acest punct trebuie sä remarcAm cä fabricantulnu este in drept sà-1 amendeze pe muncitor pentru nesupu-nere" decit atunci cind el n-a executat o dispozitie legalà,adica bazatà pe contract. Daca se dA o dispozitie arbitrarA,care nu se bazeazA pe contractul dintre muncitor si patron,amenda pentru nesupunere" nu este permisä. De pildA,un muncitor s-a angajat sà lucreze in acord. Maistrul ii clAdispozitie sA lase aceastä mund si sA tread la alta. Munci-torul refuzA. In acest caz, amenda pentru nesupunere ar fiaplicatA pe nedrept, deoarece muncitorul s-a inteles numaipentru o singurà munca si, cum el lucreazA in acord, a trecela alta muncA inseamnA a munci de pornanä ; 6) prezen-tarea la lucru in stare de ebrietate" ; 7) practicarea dejocuri nepermise pe bani (jocul de cArti, risca etc.)" si8) nerespectarea regulamentului de ordine interioarà al fa-bricilor". Regulamentele de acest fel se intocmesc de cAtrepatronul fiecArei fabrici sau uzine si se aproba de catreinspectorul de fabrici. Extrase din acest regulament sinttipArite in cartuliile de plata. Muncitorii trebuie sA citeascAsi sA cunoascA acest regulament, pentru a verifica dacA amen-zile pentru nerespectarea regulamentului de ordine interioarlsint sau nu aplicate pe drept. Este necesar sA facem deose-bire intre aceste regulamente si legea insäsi. Legea este unasi aceeasi pentru toate fabricile si uzinele, in timp ce regula-mentele de ordine interioarà diferA de la o fabricA la alta.Legea se aprobA sau se abrogA de catre tar, iar regularnentelede ordine interioarA de cAtre inspectorul de fabrici. Deaceea, dad aceste regularnente cuprind dispozitii vexatorii

--

www.dacoromanica.ro

34 V. I. LENIN

pentru muncitori, suprimarea lor poate fi obtinutà printr-oplingere adresath inspectorului de fabrici (impotriva cAruia,in caz de refuz, se poate adresa o plingere la Comisiagubernialâ pentru reglementarea muncii in fabrici). Pentrua arAta cä trebuie s51 facem deosebire intre lege §i regula-mentul de ordine interioarä, s5 luam un exemplu. sa presu-punem cA un muncitor este amendat pentru a nu s-a pre-zentat la lucru intr-o zi de sarbatoare, aa cum i-a cerutmaistrul, sau pentru ci a refuzat sà lucreze ore suplimentare.

Este sau nu este legalá aceastá amenclá ? Ca sá raspunzila aceastä intrebare, trebuie sA cunoti regulamentul deordine interioarà. DacA acest regulament nu spune nimicdespre obligatia muncitorului de a veni la lucru, la cerereaefilor sal, in ore din afara programului, atunci amenda este

Dacá insä in regulament se aratá eh', la cererea con-ducerii, muncitorul este obligat s vinA la lucru in zile desArbkoare §i in ore din afara programului, atunci amenda e

Pentru a obtine desfiintarea acestei obligatii, mun-citorii nu trebuie sa se plinga impotriva amenzilor, ci sàcearä modificarea regulamentului de ordine interioarà.Este absolut necesar ca toti muncitorii sá se inteleaga intreei, §i atunci, printr-o actiune solidark ei vor putea sa obtinganularea unei asemenea

IV

CIT DE MARI POT PI AMENZILE ?

Cunoa§tem acum toate cazurile in care legea permiteamendarea muncitorilor. SA vedem ce ne spune ea despremArimea amenzilor. Legea nu stabilqte o singurA mArime aamenzilor pentru toate fabricile §i uzinele. Ea fixeazA doarlimita pe care n-o poate dep4i amenda. Aceastà limitä esteindicatä separat pentru fiecare din cele trei cazuri de apli-care a amenzii (munch' neglijentà, lipsa nemotivata de lalucru §i incälcarea ordinii). Limita amenzii pentru lipsAnemotivatà de la lucru este urmAtoarea : in cazul salariuluicu ziva nu mai mutt decit suma salariului pe aze zile(socotind amenzile pe luna intreaga) ; cu alte cuvinte, amen-zile pentru lips5 nemotivatà de la lucru in decurs de o 1=6

ilegalà.

began...

disporkii.

www.dacoromanica.ro


nu pot dep.i salariul pe §ase zile *. Dacä este insá vorbade salariul pentru munca in acord, atunci limita amenziipentru lipsa nemotivatä de la lucru este de o rubla pentruo zi i, in total, de cel mult 3 ruble pe luna. In afara deaceasta, in caz de lipsa nemotivata de la lucru, muncitorulpierde salariul pe tot timpul cit a lipsit. Mai departe, limitaamenzii pentru incalcarea ordinii este de o rubla pentrufiecare caz in parte. In sfigit, in ceea ce prive§te amenzilepentru munch neglijenta, legea nu prevede nici o limita.Este stabilitä §i o limita generala pentru toate amenzile laun loc : pentru lipsa nemotivata de la lucru, pentru incal-carea ordinii i pentru munca neglijenta, toate luate laolaltä.Toate aceste amenzi la un loc nu trebuie sa dep4eascao treime din salariul pe care urmeazä sa-1 primeasca in modefectiv muncitorul la termenul de plata stabilit". Aceastainseamnä ca, daca un muncitor are de primit, sa zicem,15 ruble, conform legii nu i se poate lua cu titlu de amenzimai mult de 5 ruble pentru toate incalcarile, pentru toatecazurile de lipsä nemotivatá de la lucru i de munch negli-jentA luate laolalta. Dacä suma totala a amenzilor este maimare, fabricantul este dator s-o reducä. Dar in acest caz,legea dà fabricantului §i un alt drept, §i anume acela de arezilia contractul in caz ca suma totala a amenzilor pe careurmeaza sa le plateasca muncitorul dep4qte o treime dinsalariu **.

Despre aceste dispozitii ale legii ref eritoare la limitamarimii amenzilor trebuie spus cà ele sint prea aspre pentrumuncitor i nu-1 protejeaza decit pe fabricant, in detri-mentul muncitorului. In primul rind legea permite sa seaplice amenzi prea mari, mergind pina la o treime dinsalariu. Amenzile acestea sint scandalos de mari. Sá corn-parhm aceastà limita cu cazuri cunoscute de amenzi deosebitde mari. Un inspector de fabrici din gubernia Vladimir,d-1 Mikulin (care a scris o carte despre noua lege din 1886),

* Limita amenzii pentru o zI de lipsli nemotivath de la lucru In cazulsalariulul cu ziva nu este at-Mat& Se spune doar :

cupotrivit cu salariul

muncitorului". MArimea amenzilor este specificata exactitate In tabelulde sanctiuni din fiecare fabricA, dupA cum vom vedea IndatA.

** Muncitorul care considerA cii aceastA reziliere a contractului esteIlegala poate sA se adreseze

preajustitiei

:; numat cii pentru asemenea plingeri

s-a stabilit un termen scurt o lunA (socotitA, blneinteles, din zivaconcedierli).

4

www.dacoromanica.ro

36 V. I. LENIN

aratà cit de mad erau amenzile in fabrici inainte de apa-ritia acestei legi. Amenzile cele mai mad erau cele dinindustria textilä ; or, la o fabrica de textile, cele mai mariamenzi reprezentau 10% din salariile muncitorilor, adic'ào zecime din salariu. Un alt inspector de fabrici din gu-bernia Vladimir, d-1 Peskov, da intr-un raport al sau *exemple de amenzi deosebit de mad : cea mai mare dintreele este de 5 ruble si 31 de copeici la un salariu de 32 deruble si 31 de copeici, ceea ce inseamna 16,4% (16 copeicide fiecare adicA mai putin de a fasea parte dinsalariu. 0 asemenea amendä e apreciatà ca fiind destul demare, si aceasta e aprecierea nu a unui muncitor, ci a unuiinspector. Dar legea noastrà permite sà se ia amenzi decloud ori mai mari, mergind pinei la o treime din salariu,adica 331/3 copeici de fiecare rublä 1 Pe cit se vede, infabricile cu nfl regim mai mult sau mai putin omenos nicinu se pomenea de amenzi ca acelea pe care le ingäcluielegile noastre. SA luArn datele cu privire la amenzile carese aplicau la fabrica de textile din Nikolskoe, a lui T. S. Mo-rozov, inainte de greva de la 7 ianuarie 1885. Dupä spuseleunor martori, la aceasta fabrica amenzile erau mai mad decitla fabricile din imprejurimi. Ele erau atit de scandaloase,incit au scos pur si simplu din fabdari 11.000 de oameni.

Poate cä nu gresim dacä luarn aceastá fabrica drept modelde intreprindere care aplicä amenzi scandaloase. Cit demad erau deci amenzile la aceasa fabrica ? Maistrulteskor $orin, dui:a cum am mai spus, a aratat la proces cäamenzile ajungeau pina la jumatate din salariu i ca, ingeneral, ele variau intre 30 si 500/0, adica intre 30 si 50 decopeici de fiecare rublà. Dar aceastà depozitie, in primulrind, nu este confirmatà de date precise, iar in al doilea rindea se refera fie la cazuri izolate, fie la un singur atelier.La procesul grevistilor au fost citate unele date despreamenzi. S-a aratat care era cifra salariilor (lunare) si aamenzilor in 17 cazuri : totalul salariului insumeaz6 179 deruble si 6 copeici, iar amenzile 29 de ruble si 65 de copeici.

* Primul raport pe anul 1885. N-au apArut dectt primele rapoarte aleinspectorilorlor. Bune

de fabrics, deoarece guvernul a suspendat imedlat publlcareatrebuie sA mai fi fost rinduielile din fabrici, dacA autoritAtilor

le era teamS sA le dea publicitAtil I

rubla),

www.dacoromanica.ro


Asta inseamna ca la o rubla din salariu revin 16 copeiciamenda. Dintre toate aceste 17 cazuri, cea mai mare amendaeste de 3 ruble si 85 de copeici la un salariu de 12 ruble si40 de copeici. Ea reprezinta 311/2 copeici de fiecare rubla,ceea ce este totusi ceva mai putin decit permute legea noastra.

Dar cel mai nimerit este si luam datele pe intreaga fa-brica. In 1884 amenzile au fost mai mari decit in aniiprecedenti : ele reprezentau 231/4 copeici de fiecare rubla(aceasta este cifra cea mai mare : amenzile variau intre203/4 si 231/4%). Asadar, la o fabrica devenita faimoasaprin proportiile scandaloase ale arnenzilor se aplicau totusiamenzi mai mici decit cele pe care le ingacluie legea ru-seasca L.. Bine ii mai apara pe muncitori aceasta lege, nimicde zis Grevistii de la Morozov" au cerut ca amenzilesä nu treaca de 5% la fiecare rubla cistigata i totodatamuncitorul sa fie avertizat in caz cä munceste prost i safie chemat la directie de cel mult doua ori pe luna". Amen-zile ingaduite de legile noastre pot fi comparate doar cuni§te dobinzi carnataresti. E greu de presupus ca vreun fabri-cant ar indrazni sa ridice amenzile la un asemenea nivel ;legea permite, dar nu vor ingadui muncitorii *.

Legile noastre cu privire la marirnea amenzilor se distingnu numai printr-o carpanosie scandaloasà, dar si printr-ocumplità nedreptate. Daca amenda e prea mare (mai multde o treime), fabricantul poate rezilia contractul, dar munci-torului nu i se acorda acelasi drept, adica dreptul de a plecadin fabrica daca i se aplica amenzi atit de multe incit dep5.-sesc o treime din salariul sáu. E limpede ca legea nu seingrijeste decit de fabricant, ca si cum amenzile si-ar aveaexplicatia numai in vina muncitorior. In realitate 'MA ori-cine stie cà proprietarii de fabrici si uzine recurg adeseori

* Nu putem sA nu remarcAm cu acest prilej cA d-1 Mihailovskl, carea fost lnspector-sef de fabrici In districtul Petersburg, gAseste cu calesA califice aceastS lege drept o reformA cu adevArat umanS (filantropicA).care face o deosebia cinste grijii purtate de guvernul imperial rus cla-selorrusA

muncltoare". (AceastA apreciere o gasim intr-o carte despre industriade fabricA, editatA de guvernul rus pentru expozi(ia mondialA din

1893 de la Chicago). IatA cum aratA grija guvernului rus II I Inainte deaceastA lege, si fArA nici o lege, se mai gAseau Incl printre fabricantiunit tIlharl care retineau muncitorulul cIte 23 de copeici de fiecareIar legea, care purta de griJA

trelmuncitorilor. a dispus sA nu li se retin5

I

maimult de 331/3 (treizeci si l o treirne) de copelci de fiecare rubll InsAtreizect si trei de copeici fArA o treime pot fl rettnute acum conform legii.

Avem de-a face cu o reformA cu adevArat umanA", nimic de zis I

4*

rublA.

I

www.dacoromanica.ro

38 v. I. LENIN

la amenzi fara ca muncitorii sa aiba vreo vina, i numaipentru a-i sili, bunaoara, sa munceasca cu mai multa incor-dare. Legea ia numai apararea fabricantului impotriva mun-citorului neglijent, iar nu §i apararea muncitorului impotrivafabricantilor prea hrapareti. Asta inseamnä ca muncitorii n-aula cine sa-§i caute aparare. Ei trebuie O.' se gindeasca singurila soarta lor §i la lupta impotriva fabricantilor.

V

CARE ESTE MODUL DE APLICARE A AMENZILOR ?

Am spus mai inainte ca, potrivit legii, amenzile se aplicacu de la sine putere" de catre directorii de fabrica sau deuzina. In privinta plingerilor impotriva dispozitiilor date deei, legea spune : Impotriva dispozitiilor date de directorulfabricii sau uzinei cu privire la aplicarea de sanctiuni impo-triva muncitorilor nu exista drept de apel. Dar clack cuprilejul vizitarii fabricii sau uzinei de catre functionarii In-spectiei de fabrica, din declaratiile facute de rnuncitori se vaconstata ca li s-au aplicat sanctiuni contrare prevederilorlegii, directorul va fi tras la raspundere". Aceasta dispo-zitie, dupa cum vedeti, este cit se poate de neclara §i con-tradictorie : pe de o parte, i se spune muncitorului ca n-arevoie sa se plinga impotriva aplicarii de amenzi, iar pe deaka parte i se spune ea muncitorii pot declara" inspectoru-lui ca li s-au aplicat amenzi contrare legii". A declara caimpotriva ta s-a comis o ilegalitate" i a te plinge impo-triva unei ilegalitati" iata doua formule intre care un omcaruia i-a lipsit prilejul de a se familiariza cu legile rusgtinu vede nici o deosebire. Intre ele nu exista nici o deosebire,dar scopul acestei dispozitii icanatoare a legii este cit sepoate de dar : legea a vrut sa restringa dreptul muncito-rului de a se plinge impotriva fabricantilor pentru amenzilenelegale qi pe nedrept aplicate. Acum, daca vreun muncitorse va plinge inspectorului de vreo amenda nelegala, acestapoate sa-i raspunda : Legea nu-ti da dreptul sa te plingiimpotriva aplicarii amenzilor". Se vor fi gasind oare multimuncitori care sa cunoasca aceasta lege incilcita i sa §tie saraspuncla : Eu nu ma pling, ci doar declar" ? Ins pectorii

www.dacoromanica.ro


tocmai de aceea au fost pusi in posturile lor ca sä supra-vegheze respectarea legilor privitoare la relatiile dintre mun-citori si fabricanti. Ei sint obligati sA prirneasca orice decla-ratii in legatura cu nerespectarea legii. Potrivit dispozitiiorin vigoare (vezi Instructiunile pentru functionarii inspec-tiei de fabrica" 25, aprobate de ministerul de finante), in-spectorul trebuie sä aibä zile de prirnire, cel putin una pesAptAminä, in care sa dea explicatii verbale persoanelor careau nevoie de ele, iar in fiecare fabrica sA fie afisat un anuntin acest sens. Asadar, dacA muncitorii vor cunoaste legeasi vor fi ferm hotAriti sä nu ingAduie nici o abatere de laprevederile ei, atunci tertipurile sus-rnentionatei legi voramine fArà nici un efect, iar rnuncitorii vor sti sA irnpunArespectarea ei. Au ei dreptul sä cearA restituirea banilorplatiti cu titlu de amendA dacA au fost amendati pe nedrept ?Odce om cu judecatà sAnAtoash ar trebui, desigur, sA ras-pundà : da. Doar nu se poate admite ca fabricantul sA

arnendeze pe muncitor pe nedrept si sA nu dea inapoi baniiretinuti in acest fel. Dar atunci cind s-a discutat aceastA legein Consiliul de stat s-a hotArit, vedeti dv., sl se treacA din-tr-adins sub tAcere acest lucru. Membrii Consiliului de statau ajuns la concluzia CA, dacA s-ar acorda muncitorilor dreptulde a cere restituirea banilor retinuti pe nedrept, s-ar mic-sora in ochii muncitorilor autoritatea ce se urrnAreste s-oaibA directorul de fabricA in vederea mentinerii ordinii prin-tre muncitori". lath' ce parere au oamenii de stat despremuncitori I DacA fabricantul i-a retinut pe nedrept muncito-rului niste bani, nu trebuie sA i se acorde acestuia dreptulde a cere restituirea lor. Dar de ce sä i se ia muncitoruluibanii lui ? Pentru CA plingerile ar micsora autoritateadirectorior" 1 Va sA zicA, autoritatea directorilor" si men-tinerea ordinii in fabrici" se sprijinA numai pe faptul cArnuncitorii nu-si cunosc drepturile si n-au voie" sa se plingAimpotriva superiorilor lot, chiar dacA acestia calca legea I VasA zicA, oamenii de stat se tern intr-adevk ca nu cumvamuncitorilor sA le treacA prin cap sA vegheze ca amenzile säfie aplicate pe temeiuri legale 1 Muncitorii trebuie sä aducAmultumid membrilor Consiliului de stat pentru franchetealor, care le arath la ce se pot astepta din partea guvernului.Muncitorii trebuie sA arate cA ei se considerà oarneni ca §i

www.dacoromanica.ro

40 v. I. LENIN

fabricantii i ca n-au de gind sa permità &à fie tratati caniste vite necuvintatoare. De aceea ei trebuie sà considerede datoria lor sà faca plingere impotriva fiecarui caz deamendarc nedreapta i sa' ceara neapärat restituirea banilor,adresindu-se fie inspectorului, fie in caz de ref uz dinpartea acestuia justitiei. Chiar daca flu vor obtine cistigde cauza nici de la inspector, nici pe cale judiciara, efortu-rile lor nu vor famine zadarnice : ele vor deschide ochiimuncitorilor, care vor vedea cum sint tratate in legislatianoastra drepturile lor.

Acum stim, asadar, cä amenzile se aplica de catre directoricu de la sine putere". Dar in fiecare fabrica pot fi dife-rite marimi de amenzi (dat fiind ca legea nu stabileste decitlimita lor maxima), pot exista diferite regulamente de ordineinterioarä. De aceea legea cere ca toate incalcarile posibilede amenda, precum si marimea amenzii pentru fiecare incal-care sa fie indicate dinainte in tabelul de sanctiuni. Acesttabel se intocmeste separat de catre fiecare proprietar defabrica sau uzina si se aproba de inspectorul de fabrici.Legea prevede ca el sa fie afisat in fiecare atelier.

Pentru a putea urmari daca amenzile sint legal aplicate sia vedea cite anume se aplica, trebuie ca ele toate, fara ex-ceptie, sa fie corect inregistrate. Legea cere ca, in termende cel mult trei zile de la data aplicarii ei", odce amenclasa fie trecuta in cartulia de plata a muncitorului, in care säse specifice, in primul rind, motivul sanctiunii (adica pentruce anume a fost amendat muncitorul : pentru munca' negli-jenta, i pentru care anume, pentru lipsa nemotivata de lalucru sau pentru incalcarea ordinii, i pentru care incalcareanume) i, in al doilea rind, marimea sanctiunii. Trecereaamenzilor in cartulia de plata este necesara pentru ca mun-citorii sa poata verifica daca ele au Lost aplicate pentrumotive legale i sa faca plingere la timp in cazul cind s-acomis vreo ilegalitate. Apoi e necesar ca toate amenzile safie trecute intr-un registru special, snuruit, care trebuie säexiste in fiecare fabrica sau uzina, in vederea verificariiamenzilor de catre inspectori.

Nu va fi, poate, de prisos sa spunem cu acest prilej citevacuvinte despre plingerile impotriva fabricantilor i inspecto-rilor, dat fiind cà cea mai mare parte dintre muncitori nu

www.dacoromanica.ro


stiu cum si cui sä adreseze plingerile. Potrivit legii, plin-guile impotriva oricarei incalcari comise in fabrica sau inuzina trebuie adresate inspectorului de fabrici. El esteobligat sa primeasca plingerile verbale sau scrise cu privirela orice nemultumiri. Dad inspectorul de fabrici nu da cursplingerii, muncitorul se poate adresa inspectorului-sef, careeste de asemenea obligat sa-si fixeze zile de primire pentruascultarea plingerilor. In afara de aceasta, cancelaria in-spectorului-sef trebuie sa fie deschisa in fiecare zi pentrupersoanele care au nevoie de diferite informatii sausau care vor sa inainteze vreo plingere (vezi Instructiunilepentru functionarii inspectiei de fabrica", art. 18). Impotrivadeciziei inspectorului se poate face plingere la Comisia gu-berniala pentru reglementarea muncii in fabrici *. Legeastabileste cà aceste plingeri pot fi prezentate in termen de olunä de la data comunicarii deciziei date de inspector. Maideparte, impotriva deciziilor Comisiei pentru reglementareamuncii se poate adresa, in acelasi termen, o plingere minis-trului de finante.

Dupa cum vedeti, legea enumera foarte multe instantecarora te poti plinge. $i acest drept de a se plingeau deopotriva atit fabricantul cit si muncitorul. Nenorocireaeste numai cã aceasta aparare famine doar pe hirtie. Fabri-cantii au toata posibilitatea sa inainteze plingeri dispun detimp liber, au bani ca sa-si angajeze avocati etc. si deaceea ei fac intr-adevar plingeri impotriva inspectorilor, ajungpina la ministru si au si obtinut pita acum diferite avantaje.Pentru muncitor insa acest drept de a face plingere nu estedecit o vorba goala, lipsita de otice sens. In primul rind, eln-are timp sa umble pe la inspectori i prin cancelarii Elmunceste, i pentru orice lipsä nemotivata de la lucru" esteamendat. El n-are bani ca angajeze avocat. El nucunoaste legile, si de aceea nu poate sa-si apere dreptul eau.Iar autoritätile nu numai cä nu au grijä ca muncitorii sacunoasca legile, dar, dimpotriva, fac totul pentru ca ei sa

* Din cine se compune Cornisia pentru reglementarea muncii In fabriciDindoi

guvernator,fabricanfi.

procuror, seful Jandarmeriei, un inspector de fabriciDacA la acestia adAugAm pe directorul Inchisorii si pe

comandantul de cazaci, obtinem un tabel al tuturor slujbasilor care traducIn practicA grija pe care guvernul imperial rus o poartil claselor mun-citoare".

ii

I

sa-si

lamuriri,

www.dacoromanica.ro

42 V. I. LENIN

nu stie de existenta acestor legi. Pentru cine nu vrea sacreadd, reproducem urmkoarea dispozitie din Instructiunilepentru functionarii inspectiei de fabrice (ele sint aprobatede ministru si specified drepturile si obligadile inspectorilorde fabrici): Orice lámurid pe care inspectorul de fabrici vaavea sa le dea proprietarului sau directorului unei intreprin-ded industriale cu privire la inealcarea legii si a deciziilorobligatorii emise in legaturd cu interpretarea ei se dau deckre inspector numai in absenta muncitorului" *. Asa, va s'azicd. Daed fabricantul incaled legea, inspectorul n-are voiesa-i spund acest lucru 'in prezenta muncitorilor : ii interziceministrul ! Altfel, te pomenesti ca muncitorii vor afla in-tr-adevk ce spune legea qi se vor apuca sä cearà respectareaei I Nu degeaba a scris Moskovskie Vedomosti" a astaar fi o adevarata pervertire" I

Odce muncitor stie ca el e aproape complet lipsit de posi-bilitatea de a face plingere, mai ales impotriva inspectorului.Prin aceasta nu vrem, fireste, sa spunem a muncitorii n-artrebui s6 facd plingere : dimpotrivi, ori de cite ori existafie si cea mai mica posibilitate in acest sens, ei trebuie sd sefoloseased de ea, pentru eà numai in felul acesta vor puteasa-si cunoasca drepturile si vor ajunge sa inteleagä in inte-resul cui sint scrise legile pentru reglementarea mundi infabrici. Vrem numai sd spunem cA nu se poate obtine cuajutorul plingerilor nici o imbunkkire serioash si generalda situatiei muncitorilor. La o asemenea imbunkkire nu sepoate ajunge decit pe o singura cale, si anume prin unireamuncitorilor in vederea apkarii drepturilor lor, in vederealuptei impotriva impilkilor de catre patroni, in vedereaobtinerii unui saiariu mai acceptabil si a unei zile de lucrumai scurte.

VI

CE DESTINATIE TREBUIE SA SE DEA, POTRIVIT LEGII,SUMELOR PROVENITE DIN AMENZI ?

Sa trecem acum la ultima chestiune in legaturd cu amen-zile : cum trebuie folosite sumele provenite din amenzi ?Am arkat mai inainte ea pind in 1886 banii acestia intrau

* No-IS la art. 26 din Instructiuni%

www.dacoromanica.ro

EXPL1CAREA LEGII AMENZILOR 43

in buzunarele proprietarilor de fabrici i uzine. Dar acestsistem ducea la atitea abuzuri si ii irita in asa mhsura pemuncitori, cà inii patronii au inceput sa-si dea seama casistemul trebuie desfiintat. La uncle fabrici se statornicise dela sine obiceiul ca din sumele provenite din amenzi sa se deaajutoare muncitorilor. Bunaoark la acelasi Morozov se sta-bilise, inca inainte de greva din 1885, ca amenzile pentrufumat i pentru introducerea de rachiu in fabrica sa fierepartizate pentru ajutorarea celor accidentati in timpullucrului, iar cele pentru munch' neglijenta sä fie trecute infolosul patronului.

Nona lege din 1886 a stabilit o regula generala, i anumeca amenzile nu pot intra in buzunarul patronului. In aceastälege se spune : Sumele provenite din amenzile pe care leplatesc muncitorii vor fi intrebuintate pentru constituirea, pelinga fiecare fabrica, a unui fond special, care va fi adminis-trat de directia fabricii. Acest fond poate fi folosit, cuaprobarea inspectorului, numai pentru nevoile muncitorilorinsisi, in conformitate cu regulamentul publicat de ministrulfinantelor de acord cu ministrul afacerilor interne". Asadar,potrivit legii, amenzile trebuie folosite numai pentru nevoilemuncitorilor insisi. Banii proveniti din amenzi sint baniiproprii ai muncitorilor, retineri din salariul lor.

Regulamentul cu privire la folosirea fondului provenit dinamenzi, despre care vorbeste legea, a fost publicat abia in1890 (la 4 decembrie), adica dupa nu mai putin de trei anisi jumatate de la promulgarea legii. In el se prevede ca su-mac provenite din amenzi sint folosite cu preadere pentruurmatoarele nevoi ale muncitorilor : a) pentru acordareade ajutoare muncitorilor care si-au pierdut pentru totdeaunacapacitatea de munca sau care, din cauza de board', sintlipsii vremelnic de posibilitatea de a munci". In vremeanoastrk muncitorii loviti de invaliditate ramin de obicei Faranici un mijloc de trai. Ca sa se judece cu fabricantul, eiacceptk de obicei, sa fie intretinuti de avocatii care le sustinprocesele si care, in schimbul firimiturilor aruncate munci-torului, Ii iau partea leului din despagubirile acordate. Iardaca muncitorul poate sa capete, pe cale judiciark doar odespagubire redusa, el nici nu-si va gasi avocat. In asemeneacazuri trebuie folosite neaparat sumele provenite din amenzi;

www.dacoromanica.ro

44 V. I. LENIN

cu ajutorul pe care-1 va primi din fondul amenzilor, munci-torul se va descurca un timp oarecare si va puteagaseasca un avocat care sa-i sustinA procesul impotrivapatronului, fara ca nevoia sA-1 facA sä iasä din robia patro-nului i sA caola in aceea a avocatului. Muncitorii care nupot munci din motive de boalà trebuie, de asemenea, säprimeascA ajutoare din fondul provenit din amenzile platitede ei *.

Lamurind acest prim punct din regulament, Comisia pentrureglementarea muncii in fabrici din Petersburg a hotarit caajutoarele sA se acorde pe baza de certificat medical si inproportie de cel mult jumAtate din salariu. Notam, in paran-tezA, ca aceastA decizie a Comisiei din Petersburg a fost datain sedinta de la 26 aprilie 1895. Va sá zick lAmurirea s-adat dupa patru ani i jumatate de la publicarea regulamen-tului, iar regulamentul a fost publicat dupa trei ani i juma-tate de la promulgarea legii. Prin urmare, a lost nevoie intotal de opt ani numai pentru suficienta ldmurire a legiiCiti ani vor trebui sã mai treaca acum pentru ca ea sa fiecunoscuta de toti si sA fie aplicata in mod efectiv ?

In al doilea rind, din fondul amenzilor se acorda b) aju-toare muncitoarelor care se afla in ultima perioadà de sar-cina si care au incetat lucrul cu douA saptamini inainte denastere". Potrivit lamuririlor date de Comisia din Petersburg,ajutorul trebuie acordat numai timp de patru saptamini(doua inainte de nastere i doua dupa) si in proportie de celmult jumatate din salariu.

In al treilea rind, se acorda ajutoare c) in caz de pierderesau deteriorare a avutului in urma unui incendiu sau a uneialte calamitati". Potrivit lamuririlor date de Comisia dinPetersburg, dovada unui asemenea fapt se face cu un certi-ficat eliberat de politic, iar suma ajutorului nu trebuie sa fiemai mare de 2/3 din salariul pe o jumatate de an (adicA sanu depaseasca salariul pe patru luni).

In sfirsit, in al patrulea rind, se acorda ajutoare d) deinmormintare". Potrivit lamuririlor date de Comisia dinPetersburg, aceste ajutoare trebuie acordate numai pentru

* Se Inlelege de la sine a primirea unuf alutor din fondul amenzilornu-1 priveazii pe muncitor de dreptul de a cere despägubiri fabricantului,bunAoarS, In caz de accidentare In timpul iucruiuL

sa-si

II

www.dacoromanica.ro


muncitorii care au lucrat la fabrica respectiva qi au murk intimp ce erau salariatii ei, sau pentru parintii qi copiii bor.

Suma ajutorului variaza intre 10 §i 20 de ruble.Acestea sint cele patru cazuri in care regulamentul pre-

vede acordarea de ajutoare. Dar muncitorii au dreptul saprimeasca ajutoare i in alte cazuri, dar in regulament searata cà ajutoarele se acorda cu precadere" in aceste patrucazuri. Muncitorii au dreptul sä primeasca ajutoare pentruorice nevoi, qi nu numai pentru cele enumerate aici. Inlamuririle sale la regulamentul amenzilor (aceste lamuririsint afipte in fabrici qi uzine), Comisia din Petersburg spuneO. ea : In toate celelalte cazuri, ajutorul se acorda cu apro-barea inspectiei", adaugind, totodata, ca in nici un caz nutrebuie ca acordarea de ajutoare sa duca la o seadere a chel-tuielilor fabricii pentru diferite institutii (de pilda pentru

spitale etc.) §i nici a cheltuielilor obligatorii (de pildapentru repararea incaperilor destinate muncitorilor, pentruasistenta medicala etc.). Aceasta inseamna ca acordarea deajutoare din fondul amenzilor nu-i da fabricantului dreptuls-o considere drept o chekuiala a lui ; aceasta cheltuiala nueste a lui, ci a muncitorilor. Cheltuielile fabricantului tre-buie sa ramina aceleag ca inainte.

Comisia din Petersburg a mai stabilit i urmatoarea regula :cifra ajutoarelor cu caracter permanent nu trebuie sa depa-qeasca jumatate din cifra anuala a amenzilor incasate". Aicise face distinctie intre ajutoarele permanente (care se acordaintr-o anumita perioada de timp, de pilda ajutorul pentrucaz de boala sau de accidentare) §i ajutoarele care se acordao singura data (de pada pentru inmormintare sau in caz deincendiu). Ca sa ramina bani pentru aceste din urma aju-toare, suma ajutoarelor permanente nu trebuie sa treach dejumatate din suma amenzilor.

Cum se obOn ajutoare din fondul amenzilor ? Potrivitregulamentului, muncitorii trebuie sa adreseze o cerere inacest sens patronului, care acorda ajutor cu aprobarea in-spectiei. In caz de refuz din partea patronului, muncitorultrebuie sa se adreseze inspectorului, care poate acorda ajutorcu de la sine putere.

qcoli,

www.dacoromanica.ro

46 V. I. LENIN

Comisia pentru reglementarea muncii in fabrici poateautoriza pe fabricantii care merita incredere sä acorde miciajutoare (pina la 15 ruble) Meá a cere avizul inspectorului.

Suma provenita din amenzi, dna' nu trece de 100 de ruble,se pastreaza de catre patron, iar daca este mai mare, sedepune la casa de economii.

In caz de inchidere a unei fabrici sau uzine, fondul pro-venit din amenzi se varsa in fondul muncitoresc general alguberniei. Regulamentul nu ne spune cum se intrebuinteazaacest fond muncitoresc" (despre a carui existenta munci-torii nici nu stiu si nu pot sa stie nimic). Pinä ce se vorda dispozitii speciale", spune regulamentul, banii trebuiepastrati la Banca de Stat. Daca pina si in capitala a fostnevoie de opt ani pentru intocmirea unui regulament cu pri-vire la folosirea fondurilor provenite din amenzi in diferitefabrici, atunci va trebui, de buna seama, sa asteptam zeci deani pina ce va fi intocmit un regulament cu privire la intre-buintarea fondului muncitoresc general al guberniei".

Asa arath regulamentul cu privire la folosirea sumelorprovenite din amenzi. Dupa cum vedeti, el se deosebesteprin caracterul &au extrem de complicat i confuz, si deaceea nu-i de mirare Ca pina acum muncitorii aproape canu stiu nimic despre existenta lui. Anul acesta (1895), lafabricile si uzinele din Petersburg au fost afisate anunturiin legatura cu acest regulament *. Muncitorii inii trebuiesa aiba grija sa-1 cunoasca cu totii, ca sa capete astfel oprivire justa asupra ajutorului ce li se cuvine din fondulamenzilor, sa vada in el nu o pomana data de fabricanti, nuun act de milostenie, ci propriii lor bani, proveniti din reti-nerile facute din salariile lor si care urmeaza sä fie folositinumai pentru nevoile bor. Muncitorii au tot dreptul &à pre-dna ca acesti bani sa le revina

In legatura cu acest regulament trebuie sà spunem, inprimul rind, cum este aplicat, ce inconveniente se ivesc si ceabuzuri se fac cu acest prilej. In al doilea rind, trebuie sa

* Asadar, la Petersburg, abia In 1895 s-a procedat la aplIcarea legitamenzilormenit mai

din 1886. far d-1 Mihailovski, inspectorul-sef despre care am po-sus, spunea in 1893 ch legea din 1886 se aplich azi intocmai".

Ne putem da seams,tndruge

din acest mic exemplu, ce minciuni sfruntate afost In stare sh inspectorul-sef de fabrici Intr-o carte menitä säinformeze pe amerfcani asupra rInduielilor din fabricile rusesti.

bor.

www.dacoromanica.ro


vedem dac'à el a fost just intocmit si daci aparA indeajunsde bine interesele muncitorilor.

In ce priveste aplicarea regulamentului, trebuie sa atragem,in primul rind, atentia asupra urnfatoarei lämurid, data deComisia pentru reglementarea muncii in f abrici din Peters-burg : Daca la un moment dat nu exista bani provenitidin amenzi..., muncitorii nu pot pretinde nimic de la direc-tiile fabricilor". Se pune Ina intrebarea : cum vor sti mun-citorii dacà existä sau nu bani proveniti din amenzi sidaca existä cid anume ? Comisia pentru reglementareamuncii judeca lucrurile ca si cum toate astea le-ar fi cunos-cute muncitorilor ; or, ea nu si-a dat osteneala sá faca nimicpentru ca muncitorilor sá li se comunice situatia fonduluide amenzi, n-a obligat pe proprietarii de fabrici si uzine säafiseze o informare in legatura cu sumele provenite dinamenzi. Crede oare Comisia ch e de ajuns ca muncitorii&à afle acest lucru de la patron, care, atunci cind nu vorexista bani proveniti din amenzi, ii va da afarà pe solici-tanti ? Asa ceva ar fi chiar scandalos, pentru ea, in acestcaz, daca un muncitor ar vrea sa primeascá un ajutor, patro-nul 1-ar trata ca pe un cersetor. Muncitorii trebuie sastkuie ca in fiecare fabrica sau uzina sbi se afiseze, in fiecarelunk o informare in legáturà cu situatia fondului amenzilor :citi bani exista in cask cit s-a incasat in ultima lunà, cit s-acheltuit g pentru care nevoi" ? Altfel, muncitorii nu vorsti cit pot sa primeasca ; nu vor sti daca fondul provenitdin amenzi poate sa satisfacä toate cererile sau numai oparte din ele, si in acest caz ar fi just sA se ia in consideratienevoile cele mai presante. Uzinele mai bine organizate auintrodus ele insele, pe alocuri, asemenea informari : inPetersburg, acest procedeu se practica, pe cit se pare, lauzina Siemens si Halske" si la fabrica de cartuse a statului.DacA muncitorul, ori de cite ori va sta de vorbá cu inspec-torul, ii va atrage in mod staruitor atentia si ii va arata catrebuie afisate aserhenea informari, muncitorii, cu siguranta,vor face ca acest procedeu s'a fie aplicat pretutindeni. Tot-odata ar fi foarte potrivit pentru muncitori daca in fabrici si

www.dacoromanica.ro

48 V. I. LENIN

in uzine s-ar introduce formulare * de cereri pentru acordareade ajutoare din fondul amenzilor. Astfel de formulare aufost introduse, bundoarä, in gubernia Vladimir. Muncitoru-lui nu-i este wr sá scrie singur toatà cererea §i, in afaráde aceasta, nici nu va §ti sä scrie tot ce trebuie. Formularulinsà Ii aratã totul, qi muncitorului nu-i mai rämine decit sáscrie doar citeva cuvinte in spatiile lkate libere. Dacä nuse vor introduce asemenea formulare, multi dintre muncitorivor fi nevoiti s'a se adreseze unor jälbari pentru intocmireacererilor, ceea ce implicá unele cheltuieli. Desigur, dupàregulament, cererile de ajutor propriu-zise pot fi fäcute §iverbal, dar, in primul rind, muncitorul trebuie oricum sà-§iprocure un certificat scris de la politie sau de la medic, careii este cerut de regulament (cind cererea se face pe f or-mular, se scrie pe el i certificatul), iar in al doilea rind seprea poate ca un patron nici sd nu dea rkpuns la cerereaverbalä, in timp ce este obligat sa dea rkpuns la o cererescrisl Cererile tipkite, inaintate administratiei fabricii sauuzinei, vor face ca solicitkile de ajutoare sá nu aibA carac-terul de cegetorie pe care cautà sA li-1 imprime patronii.Multi proprietari de fabrici §i mine sint peste mkurá denemultumiti cã, potrivit legii, sumele provenite din amenzinu inträ in buzunarele lor, ci sint indreptate spre satisfacereanevoilor muncitorilor. De aceea s-au ndscocit o sumedeniede viclquguri §i subterfugii pentru a trage pe sfoarb: pemuncitori i pe inspectori §i pentru a ocoli legea. Pentrua-i preveni pe muncitori, vom arka citeva din aceste sub-terfugii.

Unii fabricanti inscriau amenzile in registru nu ca pen4te amenzi, ci ca pe n4te sume avansate muncitorului.Muncitorul este amendat cu o rublä, iar in registru se trececà i s-a avansat o rublà. Cind aceastä rublä este retinutã laplata salariului, ea rämine in buzunarul patronului. Aceastanu mai este o simplá ocolire a legii, ci o adevkatä in§elg-ciune, un fals.

fabricanti, in loc de amenzi pentru lips6 nemotivatàde la lucru, nu-i treceau muncitorului toate zilele lucrate,

* Adicä cereri tip5rite In care textul propriu-zis este tipärit si In caregrit lAsate spatii libere care se completeazA cu numele fabrIcii, motivulpentru care se cere ajutor, domiciliul, semnritura etc.

Alti

www.dacoromanica.ro


adica daca un muncitor lipsea nemotivat, sä zicem, o zi pesaptamina, nu i se treceau cinci zile lucrate, ci numai patru,lay salariul pe o zi (care urma sa constituie amenda pentrulipsa nemotivata si sa fie vársat in fondul amenzilor) intrain buzunarul patronului. Aceasta este iarasi o inselaciunegrosolana. In treacat fie zis, muncitorii sint complet lipsitide aparare impotriva unor asemenea inselaciuni *, pentru cànu sint informati asupra situatiei fondului de amenzi. Numaidaca se vor afisa lunar informari amanuntite (in care sa searate cifra amenzilor pe fiecare saptamina si pentru fiecareatelier in parte), ei vor putea sa vegheze ca amenzile saintre efectiv in fondul amenzilor. Cad cine, daca nu insisimuncitorii, sint chemati sa vegheze ca toate aceste inregis-trari sa se faca in mod corect ? Inspectorii de fabrici ? Darcum va putea sa afle inspectorul ca tocmai cutare sau cutarecifra a fost fals trecuth in registru ? Un inspector de fabrici,d-1 Mikulin, vorbind despre aceste inselaciuni, face urma-toarea observatie :

In toate aceste cazuri era extrern de greu sa descoperiabuzurile daca nu existau in privinta lor unele indicatii di-recte, sub forma de plingeri din partea muncitorior". Insusiinspectorul recunoaste ea 1111 poate descoperi inselaciuneadad.' muncitorii nu-i atrag atentia asupra ei. Dar muncitoriinu-i vor putea atrage atentia asupra ei data fabricantii nuvor fi obligati sä afiseze instiintari cu privire la amenzi.

0 a treia categorie de fabricanti nascoceau procedee multmai comode pentru inselarea muncitorilor si ocolirea legii,metode atit de viclene si de perfide, ca nu era de loc usorsä te legi de ele. Multi proprietari de tesatorii de bumbacdin gubernia Vladimir prezentau inspectorului spre apro-bare nu un singur tarif de salarizare pentru fiecare fel detesatura, ci doua sau chiar trei tarife ; intr-o nota explica-tiva la tabelul tarifar se arata cä tesatorii care producmarfa ireprosabila sint platiti dupa tariful maxim, cei careproduc marfa ceva mai proasta sint platiti dupà tariful aldoilea, iar la marfa considerata drept rebut se plateste dui:IA

* $1 c4 se practic5 asernenea inseIAciuni ne-o aratS chiar un inspectorde fabrici din gubernia Vladimir, d-1 Miltulin, in cartea sa despre noualege din 1886.

www.dacoromanica.ro

50 v. I. LENIN

tariful cel mai scazut *. Este limpede in ce scop a fostnascocit acest truc ingenios : diferenta dintre tariful maximi cel minim intra in buzunarul patronului, in timp ce aceasta

diferenta nu era, de fapt, decit o amenda pentru muncaneglijenta §i trebuia, in consecinta, &à fie varsata in fondulamenzilor. E clar ea' aceasta era o ocolire grosolana a legii,§i nu numai a legii amenzilor, dar §i a legii cu privire laaprobarea tarifului ; scopul aprobarii tarifului este ca pa-tronul sä nu poata schimba in mod arbitrar salariul, iar dacanu exista un singur tarif, ci mai multe, se intelege ca atuncii se lash' patronului toata posibilitatea sa procedeze dupabunul sau plac.

Inspectorii de fabrica vedeau CA aceste tarife urmarescin mod evident sa ocoleasca legea" (toate acestea le poves-tgte acela0. domn Mikulin in cartea de care am pomenitmai sus), dar, cu toate acestea, nu se socoteau in drept" särefuze pe onoratii domni" fabricanti.

Ba bine ca nu 1 E upr de spus : sa refuzi pe ni§te fabri-canti (trucul acesta a fost nascocit nu de un singur fabricant,ci de mai multi deodata 1). Ei bine, dar daca ar fi incercatsa ocoleascä legea nu ni§te domni" fabricanti, ci ni§te mun-citori ? Ar fi interesant sä tim daca s-ar fi gasit atunci, inintregul imperiu rus, macar un singur inspector de fabricicare sii nu se socoatei in drept" sa refuze cererile unor mun-citori care ar incerca sä ocoleasca legea.

A§adar, aceste tarife, de douà sau trei categorii, au fostaprobate de inspectorii de fabrici §i puse in aplicare. S-avazut insä Ca problema tarifului intereseaza nu numai pedomnii fabricanti, care nascocesc diverse procedee pentruocolirea legii, §i nu numai pe dornnii inspectori, care nu seconsidera in drept sa impiedice pe fabricanti saii puna inaplicare bunele lor intentii, ci si pe muncitori. Muncitoriin-au manifestat o condescendenta atit de delicata fatà deescrocheriile domnilor fabricanti §i s-au socotit in drept" sa-iimpiedice sä in§ele pe muncitori.

Aceste tarife, spune d-1 inspector Mikulin, au provocat inrindurile muncitorilor o nemultumire atit de mare, ca ea

* Asemenea tabele tarifare existA si la unele fabric! din Petersburg ;ele prevAd, bungoarA, a pentru cutare cantitate de marfA muncitorul pri-meste 20 ping la 50 de copelci.

www.dacoromanica.ro


a fost una din principalele cauze ale dezordinilor insotite deexcese care au f Acut necesard interventia fortei armate".

lath' cum merg lucrurile pe lumea asta I Mai intii nu s-ausocotit in drept" sd-i impiedice pe domnii fabricanti sA calcelegea §i sA-i pacaleascA pe muncitori, iar atunci cind, indig-nati de asemenea procedee scandaloase, muncitorii s-aurevoltat, a fost nevoie" sà se aducA forth' armatà I Dar dece a fost nevoie" de aceastA fortA armatä impotriva munci-torilor, careli apArau drepturile lor legale, si nu impotrivafabricantilor, care cAlcau in mod vAdit legea ? Oricum afost, f apt este CA numai dupä revolta muncitorilor tarifelede acest fel au fost desfiintate, printr-o dispozitie a guver-natorului". Muncitorii au reu* impuna punctul lot devedere. Nu domnii inspectori de fabrici au introdus legea,ci lnii muncitorii, care au dovedit astf el CA nu vor permitenimAnui batA joc de ei i ca. vor §ti apere drep-turile. Ulterior insa relateazá d-1 Mikulin inspectoriide fabrici au refuzat sA aprobe astfel de tarife". .t4adar,muncitorii i-au invAtat pe inspectori sA aplice legea.

Dar aceastä lectie n-a folosit decit fabricantilor din Vla-dimir. Or, fabricantii sint pretutindeni aceia§i, fie cA e vorbade Vladimir, Moscova sau Petersburg. Incercarea celor dinVladimir de a pacali legea n-a reu0t, dar procedeul inventatde ei nu numai cA a rámas, dar a fost chiar perfectionat deun genial proprietar de uzina din Petersburg.

In ce constà procedeul fabricantilor din Vladimir ? In anu folosi cuvintul amendà, ci a-1 inbocui prin alte cuvinte.Daca voi spune ca in cazul cind lucreazA neglijent munci-torul primqte cu o rubla mai putin, atunci va fi vorba deo amendä, i el va trebui &A verse aceastä rubla in fondulamenzilor. Dar dacA voi spune CA in cazul cind lucreazAneglijent muncitorul este plAtit dupä un tarif mai scazut,atunci nu va mai fi vorba de amendA, iar rubla va intra inbuzunarul meu. Asa judecau fabricantii din Vladimir ; datmuncitorii i-au dat de gol. Se mai poate judeca i intrucitvaaltfel. Se poate spune : in caz ca lucreazA neglijent, munci-torul primqte plata fdra gratificatie, §i atunci iar4i nu vaputea fi vorba de amendà, iar rubla va ajunge in buzunarulpatronului. Aceasta este socoteala pe care facut-o inge-niosul industria Iakovlev, proprietarul unei uzine mccanice


sa-§i

0-a

sa-si

sa-0

www.dacoromanica.ro

62 V. 1. LENIN

din Petersburg. El spune aqa : yeti primi cite o rublA pe zi,dar, dacA III.1 vA yeti face vinovati de nimic, nici de absentenemotivate de la lucru, nici de purtare grosolank nici demunca neglijenta, veti mai primi cite o gratificatie" de 20 decopeici. Dar, dacA se fac vinovati de ceva, patronul iiopre0e cele 20 de copeici i le bagA, firqte, in buzunarulsäu, pentru cA, vedeti dv., asta nu-i amenda, ci gratificatie".Toate legile care prevAd incAlcArile pasibile de amenzi, pre-cum §i marimea acestora i modul in care urmeazA O. fiefolosite pentru nevoile muncitorilor, se dovedesc a fi inexis-tente pentru d-1 Iakovlev. Legile vorbesc de amenzi", pecind el vorbgte de gratificatii". Abilul proprietar de uzinäcontinua sA Inele i astAzi pe muncitori cu ajutorul truculuisAu ingenios. Inspectorul de fabricA din Petersburg, pe citse pare, nu s-a socotit in drept" nici el sa-1 impiedice de laocolirea legii. Sà speram cA muncitorii din Petersburg nuvor rAmine in urma celor din Vladimir i vor invAta peinspector §i pe fabricant cum trebuie sä respecte legea.

Pentru a arata ce sume imense reprezintA amenzile, vomcita o serie de date in legAturA cu cifra fondurilor provenitedin amenzi in gubernia Vladimir.

Acordarea de ajutoare, in aceasta gubernie, a inceput infebruarie 1891. PinA in octombrie 1891 s-au acordat aju-toare unui numar de 3.665 de persoane, care au primit intotal 25.458 de ruble §i 59 de copeici. La data de 1 octom-brie 1891 fondul provenit din amenzi se ridica la suma de470.052 de ruble §i 45 de copeici. Trebuie sa arAtAm, intreacat, inca o intrebuintare care se dA sumelor provenitedin amenzi. La una din fabrici fondul amenzilor era de8.242 de ruble i 46 de copeici. Fabrica aceasta a dat fali-ment, §i muncitorii au rAmas, in timp de iarnA, Fara* piine0 Med lucru. Atunci celor aproape 800 de muncitori Ii s-audistribuit, din acest fond, ajutoare in sumA de 5.820 deruble.

De la 1 octombrie 1891 §i pinA la 1 octombrie 1892 s-auincasat amenzi in suma de 94.055 de ruble 0 47 de copeicici s-au dat ajutoare la 6.312 persoane, care au primit intotal 45.200 de ruble i 52 de copeici. Pe categorii, acesteajutoare au fost repartizate astfel : 208 persoane au primit6.198 de ruble 0 20 de copeici cu titlu de pensii lunare

www.dacoromanica.ro

E I A IZt: A LEGLI AME NZ I LOR 63

pentru incapacitate de munca, ceea ce inseamna, in medie,30 de ruble pe an de fiecare om (se aloca ajutoare atit demizere, in timp ce zeci de mii de ruble provenite din amenzistau neintrebuintate 1). Apoi 1.037 de persoane care si-aupierdut avutul au primit 17.827 de ruble si 12 copeici, adica,in medie, cite 18 ruble de fiecare. Femeile gravide au primit,pentru 2.669 de cazuri, 10.641 de ruble si 81 de copeici,adica, in medic, cite 4 ruble (si toata aceasta suma pentrutrei saptamini : una inainte, iar doua dupa nastere). 877 demuncitori au primit ajutoare de board in suma de 5.380 deruble si 68 de copeici, adica, in medie, cite 6 ruble de fie-care. S-au dat ajutoare de inmormintare in suma de 4.620 deruble la 1.506 muncitori (cite 3 ruble), iar pentru cazuridiverse 532 de ruble si 71 de copeici la un numar de15 persoane.

Cunoastem acum bine regulamentul cu privire la sumeleprovenite din amenzi i felul cum este el aplicat. SA vedemdaca el este just intocmit i dad apara indeajuns de binedrepturile muncitorilor.

$tim ca, potrivit celor stabiite de lege, banii proveniti dinamenzi nu apartin patronului, ca ei nu pot fi folositi decitpentru nevoile muncitorilor. Regulamentul cu privire la in-trebuintarea acestor bani trebuia sa fie aprobat de ministri.

la ce rezultat s-a ajuns cu acest regulament ? Baniiacestia au fost strinsi de la muncitori i urmeaza sa fie repar-tizati pentru nevoile lor, dar in regulament nici 1111 se spunemacar ca patronii sint obligati sa aduca la cunostinta mun-citorilor situatia fondului amenzilor. Muncitorior nu li sedà dreptul sa-si aleaga delegati care sa supravegheze casumele prevazute de regulament sa fie varsate in fondulamenzilor, care sh primeasca cereri de la muncitori i sarepartizeze ajutoarele. Legea spune ca ajutoarele se acordacu aprobarea inspectorului", in timp ce regulamentul, carea fost intocmit de ministri, prevede ca cererea de ajutor tre-buie adresata patronului. Dar de ce sa fie adresata patro-nului ? Doar acestia nu sint banii lui, ci ai muncitorilor,intrucit reprezinta relined din salariile lor. Patronul n-aredreptul sa se atinga de acesti bani : daca-i cheltuieste, ras-punde de ei ca si in cazul cind si-ar fi insusit un bun strainsau ar fi irosit banii cuiva. Este evident el ministrii au

6*

X N.

Si

www.dacoromanica.ro

64 V. L LENIN

intocmit un asemenea regularnent tocmai pentru ca au vrutsä faca un serviciu patronilor : acurn muncitorii trebuieroage pe patron sa le acorde un ajutor, ca cum i-ar cerede pomana. E adevarat ca, dacã patronul refuza, inspectorulpoate sa fixeze el insu§i ajutorul. Dar inspectorul singur nustie nimic, aa cà o spuna patronul ca cutare muncitoreste asa si pe dincolo, ca nu merità ajutor, i inspectorul osa-1 creada *. Dar se vor gäsi oare multi muncitori care sase apuce sa prezinte plingeri inspectorului, care sa fie dispuisa-§i piarda timpul de lucru umblind dupa el, scriind cererietc. ? In realitate, datorità regulamentului ministerial, seajunge doar la o noua forma de dependenta a muncitorilorfata de patroni. Acqtia vor capata posibilitatea sã impilezepe muncitorii de care sint nemultumiti, poate, pentru cä nuse lasa calcati in picioare : respingindu-i cererea, patroniivor pricinui, cu siguranta, unui asemenea muncitor multdbataie de cap in plus sau poate vor reusi chiar sa faca inma fel ca el sa nu primeasca nici un ajutor. Dimpotriva,muncitorilor care ii se virà sub piele ci fac totul pe placullor sau ii pirasc tovar4ii, patronii pot sa le aprobe ajutoaredestul de mafi chiar in cazurile cind unui alt muncitor nu ise acorda nimic. In loc de a desfiinta dependenta muncito-rilor fata de patroni in ceea ce privqte amenzile, se vaajunge la o noua dependenta, care-i va dezbina pe muncitorisi va favoriza slugarnicia si lichelismul. Si, apoi, ginditi-vasi la scandaloasele formalitati birocratice pe care le prevederegulamentul pentru primirea ajutorului : de fiecare datamuncitorul trebuie sa ceara un certificat ba de la medic, careii va intimpina, cu siguranta, in chip destul de grosolan, bade la politie, care nu face nimic farä spert. Din toate acestea,repetam, nimic nu se afla inscris in lege ; toate acestea lestabilecte regulamentul ministerial, care in mod vadit esteintocmit in aca fel ca sa fie pe placul fabricantilor g care

* In formularul cereriiai

de ajutor, care; dupA cum am spus, a fostfabricilordlstribuit In fabrici uzine de cMre comisia pentru problernele

din Vladimir ai care este pentru muncitori cea mai potrivitA formA deaplicare a regulamentului", existA urrnAtorul punct : administratia fa-bricii certificA semnAtura ai continutul cererii, aclAugind cS, dupA pärereaei, solicitantul meritA un

cAajutor In sumn de,..".

Aceasta InsearnnA administratia poate sA scrie oriend, fArA sl ex-plice macar motivele, cA, ,,dupg pArerea ei", solicitantul nu meritA ajutor.

Vor primi ajutor nu cei care au nevoie, ci cel care, dupA pArereafabrieantilor, meritri".

sci-1

si

sa-i

www.dacoromanica.ro


in mod vadit urmareste sa creeze, pe linga dependenta mun-citorilor fatã de patroni, si o dependenta a lor fata de func-tionarii statului, sa-i impiedice sa-si spuna cuvintul in ceea cepriveste felul cum trebuie cheltuite pentru nevoile lor sumeleprovenite din amenzile platite tot de ei, sa teasa un paien-jenis de formalism birocratic absurd, care abrutizeazademoralizeaza * pe muncitori.

Dreptul acesta, care se confera patronului, de a aprobaacordarea de ajutoare din fondul amenzilor reprezinta onedreptate strigatoare la cer. Muncitorii trebuie sA luptepentru a li se acorda prin lege dreptul de a-si alege delegaticare sa vegheze ca amenzile sa fie varsate in fondul res-pectiv, sa primeasca si sa verifice cererile de ajutor alemuncitorilor, sh prezinte in fata lor dari de seama asuprasituatiei fondului amenzilor i asupra felului cum este elfolosit. Delegatii, acolo unde au fost alesi, trebuie sa se ocupede fondul amenzilor din uzina respectiva, sa ceara sä li secomunice toate datele in legatura cu amenzile, sa primeascacererile muncitorilor i sa le predea la conducerea intre-prinderii.

VII

LEGEA AMENZILOR SE APLICA TUTUROR MUNCITORILOR ?

Legea amenzilor, ca si majoritatea celorlalte legi dinRusia, nu se aplica tuturor fabricilor si uzinelor, nu se aplicatuturor muncitorilor. Cind promulgh o lege, guvernul rus seteme intotdeauna sa nu lezeze cumva interesele domnilorproprietari de fabrici si uzine, se teme ca nu cumva mestesu-gitele urzeli ale regulamentelor birocratice si ale drepturilorsi indatoririlor functionarilor de stat sa nu se ciocneasca cualte regulamente birocratice (care existä la noi cu duiumul),cu drepturile si indatoririle altor functionari, care s-ar suparafoc daca domeniul lor ar fi incalcat de vreun nou functionar,si ar irosi butoaie din cerneala statului si intregi baloturi dehirtie pentru corespondenta lor in chestiuneaatributiilor departamentale". De aceea rareori se intimplala noi ca o lege sa fie introdusa deodata pe intreaga Rusie,

* Dezbing, favorizeaz6 servilismul si relele moravuri.

si

delimitaxii

www.dacoromanica.ro

V. I. LENIN

fara exceptii, faith' lase aminad, fara sa se acorde ministrilotsi altor functionad dreptul de a admite derogari de la pre-vederile ei.

Deosebit de puternic s-au facut simtite toate acestea incazul legii amenzilor, care, dupa cum am vazut, a provocato atit de mare nemultumire domnilor capitalisti si care afost promulgata numai sub presiunea unor amenintatoarerevolte muncitoresti.

In primul rind, legea amenzilor se aplica numai pe o micaparte din teritoriul Rusiei *. Aceasta lege, dupà cum amspus, a fost promulgata la 3 iunie 1886 si a intrat in vigoarela 1 octombrie al aceluiasi an, si numai in trei gubernii :Petersburg, Moscova si Vladimir. Dupa cinci ani (la 11 iunie1891) ea a fost extinsa asupra guberniilor Varsovia si Pe-trokov. Apoi, dupà alti trei ani, prin legea din 14 martie1894, ea a fost extinsa asupra a Inca 13 gubernii (si anume :asupra unor gubernii centrale : Tver, Kostroma, Iaroslavl,Nijni-Novgorod si Reazan ; a unor gubernii baltice : Est-landa si Livonia ; apusene : Grodno si Kiev si sudice :Volinia, Podolia, Harkov si Herson). In 1892 regulamentulamenzilor a fost extins asupra intreprinderilor i exploatarilorminiere particulare.

Dezvoltarea rapicia a capitalismului in sudul Rusieiuriasa crestere a industriei miniere duc la concentrarea, inaceasta regiune, a unor mase mad de muncitori i silescguvernul sä se gräbeasca.

Guvernul, dupa cum se vede, renunta foarte anevoie lavechile rinduieli din fabrici. Trebuie sa observam, cu acestprilej, ca el face acest lucru numai sub presiunea muncito-rilor : intensificarea miscarii muncitoresti si grevele dinPolonia au facut ca legea sa fie extinsa asupra guberniilorVarsovia si Pdtrokov (din gubernia Petrokov face parteorasul Lodz). Uriasa greva de la fabrica de textile Hludovdin judetul Egorievsk, gubernia Reazan, a facut ca legeasa fie extinsa fara intirziere asupra guberniei Reazan 26 Sevede treaba cä nici guvernul nu se socoate in drept" sa ia

* Aceasth lege reprezinth o parte din asa-zisele dispozitli speciale cuprivire la relatiile dintre fabricanti si muncitori". Aceste dispozitil spe-ciale" se aplicA numai localitAtilor In care fabricile si uzinele au luato dezvoltare considerabilA" l pe care le indicAm mai departe In text.

§i

56

www.dacoromanica.ro

EXPLICAR2A ',Mt AMENZILOR 57

domnilor capitalisti dreptul de amendare necontrolata (arbi-trara) pinä ce nu vor interveni insisi muncitorii.

In al doilea rind, legea amenzilor, ca si toate regulamen-tele cu privire la supravegherea fabricilor si uzinelor, nu seaplica intreprinderilor care aparcin statului sau diferitelorinstitucii de stat. Uzinele statului au o conducere care seingrijeste" de rnuncitori si pe care legea nu vrea s-o inco-modeze cu dispozicii privitoare la amenzi. Intr-adevar, cerost are sa supraveghezi uzinele statului, cind insisi directoriilor sint funccionari ai statului ? Daca au ceva impotriva unuidirector, muncitorii se pot plinge tot lui. Nu-i de mirare caprintre acesti directori ai uzinelor statului se afla si uniinemernici cum e, de pada, d-1 Verhovski, comandantul por-tului Petersburg.

In al treilea rind, regulamentul cu privire la fondurile deamenzi, care urmeaza sa fie folosite pentru nevoile munci-torilor insisi, nu se aplica si muncitorilor de la atelierele cailorferate, care au case de pensii sau case de ajutor si economie.Amenzile se varsa la aceste case.

Toate aceste exceptari au parut totusi Inca insuficiente, side aceea legea stabileste ca ministrii (cel de finance si celde interne) au dreptul, pe de o parte, sa scuteasca de obli-gacia de a se supune" acestui regulament fabricile si uzinelede mica importanca, in cazurile de reala necesitate", iarpe de alta parte sä extinda acest regulament asupra intre-prinderilor mestesugaresti mai importante".

Asadar, legea nu numai ea' a insärcinat pe ministru säintocmeasca un regulament cu privire la sumele incasate dinamenzi, dar a mai dat ministrilor si dreptul de a scuti peunii fabricanci de obligacia de a se supune legii 1 lath' pinaunde merge legea noastra cu amabilitatea ei faca de domniifabricanci 1 Intr-una din lamuririle date de ministru se spuneca el scuteste de aceasta obligacie numai pe fabricancii de-spre care comisia pentru reglementarea muncii in fabricipoate afirma ea' este sigurd ca* proprietarul intreprinderii nuva nesocoti interesele muncitorilor". Fabricancii si inspectoriide fabrici sint niste prieteni atit de intimi, incit se credunul pe altul pe cuvint. Ce rost are sh-1 mai incomodezi pefabricant cu regulamente, din moment ce el da asigurari"a nu va stirbi interesele muncitorilor ? Dar ce s-ar intimpla

www.dacoromanica.ro

68 V. I. LENIN

daci un muncitor ar incerca sá ceara inspectorului sauministrului sa-1 scuteasca de obligatia de a se supune regu-lamentului, dindu-i asigurari" ca nu va §tirbi intereselefabricantului ? Un asemenea muncitor ar trece, probabil,drept nebun.

Asta se chearna egalitate in drepturi" a muncitorilor §ifabricantilor.

Cit despre extinderea regulamentului amenzilor asupraintreprinderilor me§tqugarqti mai importante, pina acumea a fost efectuata, dupa cit se tie, numai (in 1893) asuprafirmelor care dau urzeala tesatorilor care lucreaza la domi-ciliu. Min4trii nu se grabesc sa extinda regulamentul amen-zilor. Intreaga masa a muncitorilor care lucreaza la domi-ciliu pentru patroni, pentru marile magazine etc. continua saramind in vechea situatie, depinzind pe de-a-ntregul de bunulplac al patronilor. Acestor muncitori le este mai greu sa seadune la un loc, sä ajunga la o intelegere in privinta ne-voilor lor, sa porneasca impreuna la lupta impotriva Impilitriiexercitate de catre patroni ci de aceea ei nici nu sint luatiin seama.

VIII

INCHEIERE

Cunoatem acum legile i regulamentele noastre cu privirela amenzi, acest intreg sistem extrern de complicat care speriepe muncitor prin ariditatea §i prin limbajul lui birocratic atitde indigest.

Putem reveni acum la chestiunea pe care am pus-o la in-ceput, §i anume ca amenzile sint un produs al capitalismului,adica al unei orinduiri sociale in care poporul se imparte indoua clase : in proprietari ai pamintului, mainilor, fabricilor

uzinelor, ai materialelor i proviziilor, §i oameni care n-aunici un fel de proprietate ci care, din aceasta cauza, trebuiesa se vinda capitali§tilor ci sa munceasca pentru ei.

Au fost oare lucrurile orinduite intotdeauna in ap fel incitmuncitorii care lucreaza pentru stapin sa fie nevoiti sa-i pit-teasca amenzi pentru orice neglijenta in munca

In atelicrele mici de pildt in acelea ale meseria,ilor de laorae care folosesc muncitori nu exista amenzi. Acolo nu

§i

?

www.dacoromanica.ro

EXPL1CAREA LEGII AMENZILOR 59

exista o instrainare completa intre muncitor si patron, caciei traiesc si muncesc impreuna. Patronul nici nu se gindestesa recurga la amenzi, caci el supravegheaza personal desfasu-rarea lucrului i poate impune oricind sa se repare ceea cenu-i e pe plac.

Dar aceste mici intreprinderi si ateliere sint pe cale dedisparitie. Mestesugarii si meseriasii, precum i Wanii cugospodarii mici nu pot face fata concurentei marilor fabricisi uzine, concurentei marilor patroni, care folosesc unelte simasini mai bune si care unesc la un loc munca unui mare nu-mar de muncitori. De aceea vedem ca mestesugarii, meseriasiisi taranii se ruineaza din ce in ce mai mult, se duc sä lu-creze ca muncitori In fabrici i uzine, pdrasesc satele si pleacala orase.

In =rile fabrici i uzine relatiile dintre patron si munci-tor sint cu totul diferite de cele din atelierele mici. Prinaverea i prin pozitia sa sociala, patronul se afla la o asemeneainaltime fata de muncitor, cá intre ei exista o adevarata pea-pastie, de multe ofi ei nici nu se cunosc macar si n-au nimiccomun. Muncitorul n-are nici o posibilitate sa ajunga patron :el este condamnat sa xamina pentru toata viata un om lip-sit de avere, care munceste pentru niste bogatasi pe care nu-icunoaste. In locul celor doi, trel muncitori pe care-i avea mi-cul patron, apare acum o masa de muncitori, care vin dindiferite localitati si se schimba mereu. In locul dispozitiilorrazlete ale patronului existä regulamente generale, care devinobligatorii pentru toti muncitorii. Vechea statornicie a ra-porturilor dintre patron si muncitor dispare : patronul nu-1pretuieste citusi de putin pe muncitor, pentru ca oricind iieste usor sa gaseasca un altul in multimea de someri care sintgata sa se angajeze la oricine. In felul acesta puterea patronu-lui asupra muncitorului creste, i patronul profita de aceastaputere pentru a-1 sili, cu ajutorul amenzilor, sa se incadrezein asprele conditii ale muncii de fabrica. Muncitorul a fostnevoit sa se supuna acestei noi restringeri a drepturilor salesi a cistigului sau, pentru ca acum el este lipsit de orice pu-tere in fata patronului.

Asadar, amenzile au aparut pe lumea asta nu tocmai demult, ci o data cu marile fabrici si uzine, o data cu marelecapitalism, o data cu scindarea societatii in patroni bogatasi fi

www.dacoromanica.ro

60 V. L LENIN

muncitori saraci lipiti pamintului. Ele au aparut ca urmare adezvoltarii depline a capitalismului si a inrobirii totale amuncitorului.

Dar aceasta dezvoltare a marilor fabrici si aceasta cresterea presiunii din partea patronilor au avut si alte urmari. Mun-citorii, vazindu-se lipsiti de orice putere in fata fabricantilor,au inceput sa-si dea seama ca-i asteapta o decadere si o mi-zerie totala daca vor famine izolati unii de altii. Ei au inceputsa inteleaga ca., pentru a scapa de moarte prin infometare side degenerarea cu care-i ameninta capitalismul, n-au decitun singur mijloc : sa se uneasca in vederea luptei impotrivafabricantilor, pentru a obtine marirea salariilor si imbunatä-tirea conditiilor de trai.

Am vazut ce forme scandaloase a capatat la noi impilareamuncitorilor de catre fabricanti in anii 1880-1890 si cumacestia, nemultumindu-se cu scaderea tarifelor, au facut dinamenzi un mijloc de micsorare a salariilor muncitorilor. Asu-prirea muncitorilor de catre capitalisti ajunsese la punctul eiculminant.

Dar aceasta asuprire a provocat si impotrivirea muncitori-lor, care, ridicindu-se impotriva asupritorilor, au repurtat ovictorie. Speriat, guvernul a cedat in fata revendicarilor lorsi s-a grabit sa promulge o lege prin care erau desfiintateamenzile.

A fost facuta astfel o concesie muncitorilor. Guvernul acrezut ea, edictind legi si regulamente de aplicare a amenzilor,introducind sistemul acordarii de ajutoare din fondul amenzi-lor, ii va satisface de indata pe muncitori si-i va face sa uitede cauza lor muncitoreasca generalà, de lupta lor impotrivafabricantilor.

Dar aceste sperante ale guvernului, care se erijeaza inaparator al muncitorilor, nu se vor realiza. Am vazut cit denedreapta este noua lege fata de muncitori, cit de mici sintconcesiile f acute muncitorilor, chiar si in comparatie cu reven-dicarile formulate de grevistii de la fabrica lui Morozov ; amvazut cum pretutindeni au fost lasate portite pentru fabri-cantii care vor sa incalce legea si cum, tot in interesul lor, s-aintocmit regulamentul cu privire la ajutoare, care face ca labunul plac al patronilor &à se adauge bunul plac al functionari-lor statului.

www.dacoromanica.ro


Cind aceasta lege si acest regulament vor fi aplicate, cindmuncitorii vor ajunge sa le cunoasca si, in urma conflictelorcu autoritatile, vor incepe sa-si dea seama cum ii impileazalegea, vor incepe sa-si dea seama, incetul cu incetul, de si-tuatia lor de oameni dependenti. Vor intelege ca numai mi-zeria i-a silit sä munceasca pentru cei bogati si sa se mu4u-measch cu un salariu de mizerie pentru munca lor grea. Vorintelege ca guvernul si slujbasii lui sint de partea fabricantilor,iar legile se intocmesc in asa fel ca patronului sa-i vina maiusor sä-1 impileze pe muncitor.

i muncitorii vor afla, in sfirsit, ca legea nu face nimicpentru imbunatatirea situatiei lor atita timp cit va exista de-pendenta lor fath de capitalisti, pentru ca legea va fi intot-deauna partinitoare fatä de capitalistii-fabricanti, care vor stiintotdeauna sa &eased diverse subterfugii pentru ocolirealegii.

Dupa ce vor intelege acest lucru, muncitorii vor vedea canu le famine decit un singur mijloc de aparare : sa se uneascalaolalta pentru a lupta impotriva fabricantilor si impotriva ne-dreptelor rinduicli stabilite de lege.

www.dacoromanica.ro

62-...,

GOSPODARII LICEALE SI LICEE DE CORECTIE 27(,.RUSSKOE BOGATSTVO" ")

Este de mult cunoscuta solutia problemei capitalismuluiin Rusia pe care o propun narodnicii §i care, in ultima vreme,este scoasa in relief mai cu seama de Russkoe Bogatstvo".Narodnicii, care nu tagaduiesc existenta capitalismului §i sintnevoiti sa recunoasca ch el se dezvolta, considera totui cála noi capitalismul nu reprezinta un proces firesc i necesar,care incununeaza dezvoltarea seculara a economiei de marfuriin Rusia, ci un fenomen intimplator, care n-are radacinitrainice §i care nu inseamna altceva decit o abatere de la caleadictata de intreaga viata istorica a natiunii. Noi spun na-rodnicii trebuie sa alegem alte cai pentru patrie", sa ',Ara-sim calea capitalismului §i sa obtizam" productia, servin-du-ne de fortele existente ale intregii" societati", care in-cepe de pe acum sa se convinga de inconsistenta capitalis-mului.

Este evident ea, din moment ce se poate alege o alta calepentru patrie, din moment ce intreaga societate incepe salidea seama de necesitatea ei, ol4tizarea" productiei nu pre-zintà prea mari dificultati i nu necesitä o anumita perioadaistorica pregatitoare. Ajunge numai sa elaboram planul uneiasemenea obtizari .5i sa convingem pe cine trebuie cà el esterealizabil, §i patria" va coti de pe calea gre§ita a capitalismu-lui pentru a porni pe drumul socializarii.

Oricine 4i a seama cit de mare interes trebuie sa prezinteun astfel de plan, care promite perspective atit de trandafirii,i de aceea publicul rus trebuie sa-i fie foarte recunoscator

d-lui Iujakov, unul dintre colaboratorii permanenti ai revisteiRusskoe Bogatstvo", pentru ca §i-a dat osteneala sa elaboreze

www.dacoromanica.ro

GOSPOIJARII LICEALE 51 LICEE IDE CORECTIE 68

un asemenea plan. In numkul din mai al revistei RusskoeBogatstvo" dam peste un articol al d-sale : O utopie cultu-rala", care are si un subtitlu : Plan pentru introducerea in-vatamintului mediu general si obligatoriu".

Dar ce legatura are asta cu obstizarea" productiei ? vaintreba cititorul. Cea mai directa legatud, fiindca planul d-luiIujakov este de proportii foarte vaste. Acest plan prevede in-fiintarea in fiecare plasa a unui liceu care sa cuprinciä in-treaga populatie masculina i feminina de virsta colad (intre8 si 20 de ani si maximum pina la 25 de ani). Aceste liceesint menite &à fie niste asociatii de productie care sa se in-deletniceasca cu gospodaria agricola i morala si care,prin munca lor, sa fie in masura nu numai sä intretina popu-latia acestor licee (care va reprezenta, dupa d-1 Iujakov, acincea parte din intreaga populatie), dar sa si furnizeze, inplus, mijloace pentru intretinerea intregii populatii infantile.Un calcul arnanuntit, facut de autor, pentru un liceu de plashtipic (zis i liceu-ferma", gospodarie liceala" sau liceuagricol") arata ea, in total, acest liceu va intretine mai multde jumiitate din intreaga populatie localci. Dacà tinem seamacá fiecare din aceste licee (in total proiectul prevede infiin-tarea, in Rusia, a 20.000 de licee duble, adica 20.000 pentrubaieti §i 20.000 pentru fete) va fi inzestrat cu pamint si cumijloace de productie (in plan se prevede ca zemstvele saemita obligatii garantate de stat cu 41/2 0/0 dobincla si 1/2 %amortizare), vom intelege cit de vast" este intr-adevar pla-nul" d-lui Iujakov. Urmeazh sa fie socializata productia pentruo bunä jumatate din populatie. Se alege, va sa zica, dintr-odata o alta cale pentru patrie Si acest plan se poate infaptuifad nici un fel de cheltuieli (sic I) din partea statului, azemstvei sau a poporului". El numai la prima vedere pare afi o utopie" ; in realitate insa e un lucru mult mai realizabildecit invatámintul elementar general". D-I Iujakov sustine cáoperatia financiad necesad in acest scop nu este o himedsau o utopie" si se realizead, dupa cum am vazut, nu numaifad cheltuieli, fad nici un fel de cheltuieli, dar chiar fadmodificarea programelor analitice statornicite" ! I Dinsulremarca, pe bunä dreptate, ca toate acestea au o importantadestul de mare atunci cind exista dorinta de a nu te marginila o experienta, ci de a ajunge la un invatamint cu adevarat

I

www.dacoromanica.ro

64 V. L LENIN

general". Dinsul spune, ce-i drept, ca nu si-a propus sa in-tocmeasca un proiect cu caracter executoriu", dar in expunereasa ne indica si numkul probabil al elevilor si elevelor pentrufiecare liceu, evalueaza fortele de munca necesare pentru in-tretinerea intregii populatii a liceelor, enumera personalul di-dactic si administrativ, arkind, totodata, care va fi subzistentain natura pentru elevii liceului si ce lefuri vor primi profesorii,medicii, tehnicienii si maistrii. Autorul calculeaza in mod arra-nuntit nurnarul zilelor de lucru necesare pentru muncile agri-cole, suprafka de pamint necesara fieckui liceu si fondurilebanesti de care au nevoie liceele pentru a-si procura cele ne-cesare pentru inceput. Dinsul prevede care va fi soarta, pe deo parte, a alogenilor i sectantilor, care nu vor putea beneficiade binefacerile invatämintului secundar general, iar pe de altaparte a persoanelor care vor fi eliminate din liceu pentruproasta lor conduita. Evalukile autorului nu se marginesc laun singur liceu tip. Dimpotriva, el pune chestiunea infiinãriituturor celor 20.000 de licee duble i ne da indicaii asupramodului cum trebuie procurata suprafka de pamint necesarain acest scop si cum trebuie asigurat un numk suficient deprofesori, administratori si intendenti".

Se intelege ca un asemenea plan prezinta un interes cu totuldeosebit si nu numai un interes teoretic (evident ca un plande obstizare a productiei, care e elaborat intr-un mod atit deconcret, e menit sa convinga definitiv pe toti scepticii §1 sa-idea gata pe toti cei ce contesta posibilitatea realizkii unorasemenea planuri), dar si un viu interes practic. Ar fi curiosca inaltul guvern sa nu dea atentie proiectului de organizarea invatamintului mediu general si obligatoriu, mai ales ca au-torul propunerii afirma in mod categoric ca nu va fi nevoiede nici un fel de cheltuieli" si cà greutatea o constituie aicinu atit conditiile financiare i economice ale problemei, citconditiile ei culturale", care insa nu sint de neinvins". Acestproiect priveste in mod direct nu numai ministerul instructi-unii publice, dar, intr-o masura egalà, i ministerul de interne,ministerul de finante, ministerul agriculturii si chiar, dupa cumvom vedea mai jos, ministerul de razboi. La ministerul justi-Pei urmeaza sa treack dupa toate probabilitatile, liceele decorectie" prevazute in proiect. Nu incape indoiald Ca si cele-lalte ministere vor manifesta interes pentru acest proiect, care,

www.dacoromanica.ro

GOSPODARII LICEALE $1 LICEE DE CORECTIE 65

dupa spusele d-lui Iujakov, va raspunde tuturor necesitatilorenumerate mai sus (adica privind invatamintul i intretinerea)§i, probabil, Inca multor altor necesitati".

De aceea sintem convin§i cà cititorul nu va lua in nume derau daca vom proceda la o examinare amanuntita a acestuiproiect atit de rernarcabil.

Ideea fundamentala a d-lui Iujakov se reduce la urma-toarele : in timpul verii, cursurile §colare sint cu desaviqiresuspendate, aceastä perioada fiind rezervata muncilor agri-cole. Mai departe, elevii care au absolvit liceul ramin, pentruun timp oarecare, pe linga §coala in calitate de muncitori ; eiexecuta muncile de iarna §i sint folositi la indeletniciri me§te-§ugarqti care completeaza pe cele agricole §i dau fiecarui ii-ceu posibilitatea sa intretina prin munca bratelor sale pe totielevii §i muncitorii, intregul personal didactic §i administrativ§i sa acopere cheltuielile pentru invatatura. Aceste licee, spunepe drept cuvint d-1 Iujakov, ar fi nioe mari arteluri agricole.Aceasta din urma expresie face, de altfel, sa nu mai existenici cea mai mica indoialä cà sintem indreptatiti sa privimplanul d-sale ca pe n4te primi mi in directia obtizarii"productiei in spirit narodnic, ca o parte din calea cea noua pecare trebuie s-o aleaga Rusia pentru a evita peripetiile capita-lismului.

In ziva de azi spune d-1 Iujakov tinerii absolva liceulla virsta de 18-20 de ani, iar uneori mai intirzie un an, doi.In conditiile invätamintului obligatoriu... intirzierea va deveni

mai frecventa. Liceul va fi absolvit mai tirziu, iar cele treiclase superioare vor fi compuse din tineri in virsta de 16pina la 25 de ani, daca tocmai aceasta din urrna cifra va fialeasä ca limita de virstä pentru exmatricularea celor care nuvor fi absolvit liceul. Apdar, tinindu-se seama de contin-gentul suplimentar al elevilor mai virstnici din clasa a cincea,se poate socoti Fara teama de a gre§i ea circa o treimedin elevii liceului vor avea... virsta la care pot munci". Chiardaca am reduce aceasta proportie la o patrime, cum face incontinuare autorul, adaugind la cele opt clase de liceu douaclase de qcoala elementara pregatitoare (in care s-ar primicopiii ne§tiutori de carte, in virsta de 8 ani), tot am obtineun numar foarte mare de muncitori care, cu ajutorul semi-muncitorilor, vor putea sa faca fata muncilor de vara. Dar

si

www.dacoromanica.ro

G6 V. I. LENIN

liceul-fermA de zece clase observa pe buna dreptated-1 Iujakov va avea neapAratà nevoie de un anumit con-tingent de muncitori de iarna". Dar de unde sd-i iei ? Autorulpropune douä solutii : 1) angajarea de muncitori (dintrecare unii, mai merituosi, ar putea sä participe la beneficii").Gospodkia Iicealà trebuie s'a fie rentabild si sä justifice ase-menea angajki. Dar autorului i se pare mai importanta oalth. solutie" : 2) absolventii liceului vor fi obligati sà rambur-seze prin munca cheltuielile fAcute cu invatatura i intretinerealor in clasele inferioare. Aceasta, adaugh. d-1 Iujakov, este da-toria" lor directr, bineinteles o datorie numai pentru ceice nu pot plki cheltuielile pentru invataturA. E,i sint aceiacare vor alckui contingentul necesar de muncitori pentru iarna

un contingent suplimentar de muncitori pentru varA.Aceasta este prima trasaturà a organizapei proiectate, care

urmeazA sa obstizeze" in arteluri agricole o cincime din popu-latie. Dar chiar si din aceastà trAskurd putem vedea de cenatura va fi alegerea unei alte cài pentru patrie. Munca sala-riatk care este astazi singura surs6 de trai pentru cei ce nupot plki cheltuielile pentru invdtkurd" i pentru existenta,este inlocuità prin munca obligatorie gratuitä. Dar asta nutrebuie sä ne tulbure : sA nu uitäm ca, in schimb, populatia seva bucura de binefacerile invAtàtnintului secundar general.

Sà rnergem mai departe. Autorul preconizeaza infiintarea delicee separate pentru bdieti i pentru fete, facind astf el con-cesii ideii preconcepute, care domneste pe continentul euro-pean, impotriva invatamintului in scoli mixte, care de f aptar fi mai rational. 50 de elevi pentru o clasà, sau 500 pentrutoate cele zece clase, sau 1.000 pentru o gospodarie licealà(500 de baieti si 500 de fete) ar fi un efectiv cu totul normal",in medic, pentru un liceu. El va avea 125 de perechi demuncitori" si un numAr corespunzkor de semimuncitori.Dacà spune Iujakov voi adAuga c'A acest numar de mun-citori este in stare s'A lucreze, de pilda in Malorusia *, 2.500de deseatine de teren cultivabil, va intelege oricine ce fortàuriasa reprezintà munca unui liceu !"...

Dar, in afará de acestia, vor fi si muncitori permanenti"care ramburseazA prin munch' cheltuielile fAcute cu inv46-

* Ucraina, Nota trad.

si

www.dacoromanica.ro

GOSPODARII LICEALE 51 LICEE DE CORECTIE 67

tura si intretinerea kr. Citi vor fi dintre acestia ? In fiecarean va fi o promotie de 45 de elevi i cleve. 0 treime dinnumarul elevilor ii vor face serviciul militar (astazi se afläsub drapel a patra parte din ei. Autorul sporeste acest numarla o treime, reducind durata serviciului militar la 3 ani) timpde 3 ani. Nu s-ar face o nedreptate dach s-ar pune in ace-leasi conditii i restul de doua treimi, adica daca devil res-pectivi ar fi retinuti pe linga Koala ca sa ramburseze prinmunca cheltuielile fdcute cu invatätura kr si a colegilor che-mati sub drapel. Toate fetele ar putea sä fie si ele retinutein acest scop".

Organizarea noilor rinduieli care urmeaza sa fie introdusein patria care si-a ales o alth cale se contureaza cu o precizietot mai mare. In prezent se considera cà toti supusii rusisint datori sa faca serviciul militar, si cum numarul celor careau atins virsta de recrutare este mai mare decit acela al osta-silor de care este nevoie, acestia se aleg prin tragere la sorti.Si in productia obstizata recrutii vor fi alesi prin tragere lasorti, insa ceilalti urmeaza sa fie pusi in aceleasi conditii",adica sa fie obligati sa ramina Inca trei ani, ce-i drept nupentru a face serviciul militar, ci ca sa munceasca pentru li-ceu. Ei trebuie sa ramburseze prin munca lor costul intretineriicolegilor chemati sub drape!. Vor avea cu totii aceastä obli-gatie ? Nu, nu toti, ci numai cei ce nu vor putea achita cheltuie-lile pentru invatatura. Autorul a si facut aceasta rezerva in celespuse mai inainte, iar mai departe vom vedea cum, pentru ceice sint in stare sä plateasca pentru invatatura, el prevede, ingeneral, licee speciale, care se mentin la vechiul tip. Se puneinsa intrebarea : de ce obligatia de a rambursa prin muncacostul intretinerii colegilor chemati sub drapel revine aceloracare nu pot plati cheltuielile pentru invataturà si nu aceloracare le pot plati ? E foarte explicabil de ce. Dad liceenii vorfi impartiti in doua categorii cei care platesc si cei care nuplatesc este evident ca.' ref orma nu va atinge actuala struc-tura a societatii : de acest lucru isi &à perfect de bine seama

d-1 Iujakov. $i, daca este asa, atunci se intelege Ca cheltuielilegenerale ale statului (pentru intretinerea soldatilor) vor fi su-portate de cei care nu au mijloace de trai *, intocmai cum le

* Altfel nu s-ar mentine dominatia celor dintli asupra celor din urmä.

0

si

www.dacoromanica.ro

68 V. I. LENIN

supord si astazi, de pilda sub forma impozitelor indirecte etc.Prin ce se deosebeste atunci noua orinduire ? Prin aceea eaastazi oamenii lipsiti de mijloace isi pot vinde forta de munca,in timp ce in cadrul noii orinduiri ei vor fi obligati sa mun-ceasca gratuit (adica numai in schimbul intretinerii). Nu incapenici cea mai mica indoiala Ca Rusia va evita in felul acestatoate peripetiile orinduirii capitaliste. Munca salariata, careameninta cu plaga proletariatului", este izgonita si cedeadlocul... muncii obligatorii gratuite.

$i nu-i de loc de mirare ea' niste oameni pusi in relatii demunch' obligatorie gratuità se pomenesc in niste conditii carecorespund acestor relatii. Ascultati ce ne spune narodnicul(prieten al poporului") indad dupà pasajul precedent :

Dad o data cu aceasta vor fi permise casatoriile intre ti-nerii care dupà absolvirea cursurilor vor famine pe linga li-ceu timp de trei ani ; dad vor fi amenajate locuinte separatepentru muncitorii familisti si dad veniturile liceului vor per-mite ca la plecarea lor sa li se dea un ajutor, fie el cit demodest, in bani si in natura, atunci aceastä sedere de trei anipe linga liceu va fi mult mai putin impovaratoare decit servi-ciul militar..."

Nu este oare evident ca aceste conditii avantajoase vorface ca populatia sa nazuiasca din tot sufletul sa nimereasclin asemenea licee ? Judecati si dv. : in primul rind, vor fi per-mise casatoriile. Ce-i drept, potrivit legilor civile azi in vi-goare, nu este, in genere, nevoie de o asemenea permisiune(din partea directiei). Dar nu uitati ca aici este vorba de it-ceeni §i liceene, care au atins, ce-i drept, virsta de 25 de ani,dar care sint totusi liceeni. Daca nu li se permite studentilorde la universitate sa se casatoreasca, li se putea permite asaceva liceenilor ? $i apoi permisiunea va depinde de directialiceului, adica de niste oameni cu studii superioare : e dar canu avem nici un fel de motive sa ne temem de abuzuri. Darabsolventii ramasi pe linga liceu ca muncitori permanenti numai sint liceeni. $i totusi, si lor, adica unor persoane de 21-27de ani, este vorba sa li se acorde permisiunea de a se casatori.Nu putem sa nu recunoastem ca noua cale aleasa de patrie elegata de o oarecare restringere a capacitatii juridice civile acedtenilor nisi, dar trebuie sa admitem ca binefacerile invata-mintului mediu general nu pot fi dobindite fara unele sacri-

www.dacoromanica.ro

GOSPODARII L10EALE $1 LICEE DE CORECT1E GO

ficii. In al doilea rind, pentru muncitorii fami14ti se vor ame-naja locuinte separate, care nu vor fi, desigur, mai proastedecit chichinetele in care tfaiesc astàzi muncitorii din fabrici.Si, in al treilea rind, muncitorii permanenti primesc in schimbun modest ajutor". Nu incape indoiald cà populatia va preferaaceste avantaje ale unei vieti tihnite, sub aripa ocrotitoarea superiorilor, zbuciumului inerent capitalismului, i le va pre-fera in aqa mäsurà cã unii muncitori vor rdmine in perma-nentä pe lingá liceu (probabil drept recuncwintä pentru ch' iis-a permis sa' se cAskoreascA) : Un mic contingent de mun-citori permanenti, care au ramas definitiv pe lingä liceucare s-au legat de el (sic 1), va completa aceste forte demuncä ale gospodäriei liceale. Acestea sint forte de munc5.virtuale §i nicidecum utopice ale liceului nostru agricol".

Spuneti-mi qi dv. dacá vedeti ceva utopic" in toate astea ?Muncitori permanenti gratuiti, care s-au legat" de patroniilor, care le acord'a permisiunea de a se cAsatori, dar intre-bati pe orice taran bdtrin §i và va spun; din propria lui ex-perienta, cã toate acestea sint perfect realizabile.

(Va urma*).

Scris In toamna anutui 1895Publicat tn ziarut

Samarskiidin 25

Vestnik"noiembrie

nr. 2541895

Semnat: K. Tin

Se tipäreste dupd textulaparut In Sarnarskii Vestnile"

* Inarticol.

ziarul Samarskii Vestnik" n-2 mai apArut o continuare a acesiniNota red.

6*

i1

www.dacoromanica.ro

70

CATRE MUNCITORII SI MUNCITOARELEDE LA FABRICA THORNTON 29

Muncitori i muncitoare de la fabrica Thornton 1Zile le de 6 i 7 noiembrie trebuie sh fie pentru noi toti

zile memorabile... Dind, strins uniti, o riposta hothrith impi-lhrii patronale, tesatorii au dovedit cà in clipe de grea cum-phnh se mai gäsesc in mijlocul nostru oameni care §tiu shapere interesele noastre muncitorqd comune, Ca' grijuliii no§tripatroni n-au izbutit inch sh ne prefach de tot in n4te robijalnici ai pungii lor fárà fund. SA mergem, deci, tova*i,ferm §i neclintit pe drumul nostru pina la capht, sh tinemminte ca numai strins uniti §i prin eforturi comune ne putemimbunhthti situatia. In primul rind, tovar4i, nu vä lhsati prin§iin cursa pe care d-nii Thorntoni v-au intins-o cu atita iretenie.Ei i§i fac urmätoarea socotealá : in momentul de fath des-facerea mhrfurilor intimpinh dificulthti, aa incit in vechileconditii de lucru din fabrich nu vom putea obtine profitul depinä acum... Unul mai mic insh nu ne convine... Prin urmare,va trebui sh-i stringem i mai tare in chingi pe muncitori, säsuporte ei consecintele preturilor schzute de pe Oath._ Numaicä trebuwara asta nu trebuie fAcuth la intimplare, ci cu soco-tealà, in ap fel incit muncitorul in naivitatea lui nici sh nubanuiasca ce placinth II ateapth... Dach ii atingi pe toti de-odath, se vor ridica laolaltà, §i n-ai ce sh le faci ; noi insäii vom jumuli mai intii pe nenorocitii de tesatori, §i peurmh nu ne scapä nici ceilalti... Cu de-alde ktia nu prea um-blAm noi cu rnanui i, de altf el, la ce bun ? La noi mhturilenoi rnhturà rnai bine..." 24adar, in marea lor grijá pentrubinele muncitorului, patronii vor sh preghteasch f hrà zarvh, pe

www.dacoromanica.ro

tATRE MUNCITORII DE LA FABRICA THORNTON

tacute, muncitorilor din toate sectiile fabricii un viitor ase-manator cu acela pe care 1-au i realizat pentru tesatori... Deaceea, dacä vorn famine cu totii nepasátori fata de soartasectiei de tesatorie, vom sapa cu propriile noastre miini groapain care vom fi in curind azvirliti si noi. Tesatorii cistigauin ultima vreme, in medie, cite 3 ruble si 50 de copeici pechenzina, timp in care o famine compusa din 7 membri izbuteacu chiu cu vai sa' traiasca cu 5 ruble, iar una compusa din sot,sotie si un copil numai cu 2 ruble. Si-au vindut si haina depe ei, au mincat ultimul ban, cistigat printr-o munca inf ernalape vremea cind binefacatorii lor, Thorntonii, aclaugau mili-oane peste milioanele lor. Dar nu s-au multumit numai cuatita : sub ochii lor erau azvirliti in strada mereu alte victimeale lacomiei patronale, iar impilarea crestea si ea cumplit decrudd... Patronii, Fara sa fi existat vreo intelegere in acestsens, au inceput sà bage in linä, nolles si knop 30, din carecauza tesutul mergea mult mai incet ; din intimplare, chipurile,au crescut pierderile de timp la primirea urzelii ; in cele dinurma au inceput pur i simplu sä reduca numarul orelor delucru, iar acum introduc bucati de cite 5 smituri 31 in loc de 9,pentru ca tesatorul sa piarda mai des si mai mult timp cuprimirea urzelii I cu schirnbarea sulului, pentru care, dupacum se stie, nu se plateste nici un ban. Ei vor sa-i exasperezepe tesatorii nostri infometindu-i, iar cistigul de 1 rubla si 62de copeici pe chenzina, care a si inceput sä apara in cartuliilede plata ale unora dintre tesatori, poate sa devina in curindcistigul general la sectia tesatorie... Tovarasi, vreti sa asteptatipind vä va veni si you'd' rindul la asemenea binefaceri dinpartea patronilor ? Daca nu, in sfirsit, daca inimile voastre nus-au impietrit de tot in fata suferintelor unor nevoiasi cavoi, atunci uniti-va strins alaturi de tesatorii nostri, sa pre-zentam revendicarile noastre comune si, folosind orice prilejfavorabil, sä luptam impotriva asupritorilor nostri, pentru a necuceri o soarta mai buna. Muncitori de la sectia filatura, nuva 1eganati in iluzia Ca cistigul vostru ar fi stabil, nu va lásatiinse1ati cu micile sporuri obtinute... Nu vedeti cà aproape 2/3dintre fratii vostri au si fost concecliati din fabrica, iar cistigulvostru mai bun este cumparat cu pretu1 infometarii fratilorvostri torcatori, care au fost zvirliti in strada ? Este si astao manevra vicleana a patronilor, si nu este greu s-o ghicim,

Pl1

§i

www.dacoromanica.ro

V. I. LENIN

dad socotim cit producea inainte toata sectia filatura §i citproduce ea acurn. Muncitori de la vopsitoria noua I Lucrindzilnic 14 ore §i i/4, imbibati din cap pina in picioare deemanatiile ucigatoare ale vopselelor, voi ci§tigati de pe acumnumai 12 ruble pe tuna I Citii cu atentie revendicarilenoastre : noi vrem sä punem cal:at §i retinerilor ilegale carevi se fac din cauza nepriceperii maistrului vostru. Salahori§i in genere toti muncitorii necalificati din fabrica I Credetioare cà va yeti putea pastra c4tigul zilnic de 60-80 de co-peici atunci cind un tesdtor calificat va fi nevoit sa se mul-tumeasca cu 20 de copeici pe zi ? Tovar4i, nu fii orbi,nu VA' lásati prin§i in capcana patronului, aparati-va cu maimultä tarie unii pe alii, altfel va fi vai de noi in iarna asta.Trebuie sa urmarim cu totii cit se poate de vigilent manevrelepatronilor no,tri in ceea ce privqte reducerea tarifelor desalarizare §i sa luptam din toate puterile impotriva acestorplanuri nefaste pentru noi... Fii surzi la toate incercarile lorde a va convinge cà afacerile merg prost : pentru ei aceastanu inseamna decit un profit mai mic la capitalul lor, pentrunoi insä aceasta inseamna chinurile foamei pentru familiilenoastre, pierderea ultimei bucati de piine uscata. Oare se potpune amindoua in aceeaqi balanta ? Acum sint loviti in pri-mul rind tesatorii, §i noi trebuie sa cerem :

1) ca in sectia tesatorie tarifele sa fie majorate la nivelullor din primavara, adica aproximativ cu 6 copeici la un §mit ;

2) ca i tesatorilor sa li se aplice legea care prevede cainainte de inceperea lucrului trebuie sa i se comunice muncito-rului marirriea c4tigului ce poate fi realizat. Tabelul de tarifepe care-I semneaza inspectorul de fabrici sa nu existe numaipe hirtie, ci qi in fapt, a§a cum cere legea. Pentru tesatori, depildä, la tarifele existente trebuie adaugate indicatii cu pri-vire la calitatea linii §i la procentul de nolles §i de knopdin ea, trebuie socotit timpul pe care-I necesita munca pre-gatitoare ;

3) timpul de lucru trebuie impartit in ap fel, incit sä nufim silii sã pierdem timp de lucru fara voia noastra ; acum,de pile% lucrurile sint anume orinduite in a§a fel, incit lafiecare bucata tesatorul sa piarda o zi cu primirea urzelii, §ideoarece bucata va deveni aproape de doua ori mai mica,tesatorul va suferi i aici o pierdere indoita, indepen-

,

II

www.dacoromanica.ro

CATRE MUNCITORII 1E LA rAIESR1CA THORNTON 73

dent de ceea ce scrie in tabelul tarifar. Daca patronul vreasa ne jefuiasca cistigul in felul acesta, s-o faca pe fata, ca sastim bine cit vrea sa fure de la noi ;

4) inspectorul de fabrici trebuie sä vegheze sa nu fim in-selati la tarife, sa vegheze sä nu existe doua tarife diferitepentru unul i acelasi produs. Aceasta inseamna, de pada, cain tabelul tarifar nu trebuie sa existe douà preturi diferitepentru unul si acelasi produs, denumit in doua feluri diferite.De pilda, biberul se tese cu 4 ruble si 32 de copeici, iar ura-lul 32 cu 4 ruble si 14 copeici, dar din punctul de vedere almuncii ele nu se deosebesc prin thmic. $i mai nerusinata esteinselatoria cu cele doua tarife la acelasi produs. In felul acestaThorntonii au eludat dispozitiile legii amenzilor, care spunecà amenda poate fi aplicata numai pentru rebut cauzat de ne-glijenta muncitorului. In acest caz retinerea trebuie trecuta incartulia de plata la rubrica amenzi, in termen de cel multtrei zile de la aplicarea ei. Trebuie sä se tina o evidentastrictä a tuturor amenzilor, iar suma rezultata din retinerealor nu poate intra in buzunarul fabricantului, ci trebuie folo-sita pentru nevoile muncitorilor fabricii respective. Dar la noi

aruncati o privire in cartuliile noastre rubrica e alba, nusint amenzi, s-ar zice ca patronii nostri sint cei mai buni dintrepatroni. In realitate Irma ei profita de nestiinta noastra pentrua ocoli legea i ii fac cu usurinta mendrele... Pe noi, vedetidv., nu ne amendeaza, noua ni se fac retineri, platindu-ni-sedupa tariful mai mic, i atita timp cit exista doua tarife, unulmai mic i altul mai mare, n-ai cum sa te legi de ei : ei facmereu retineri i baga in buzunar sumele retinute ;

5) o data cu introducerea unui tarif unic, fiecare retineresä fie trecuta la rubrica amenzi, aratindu-se totodata de ce afost facuta.

Atunci vom cunoaste fiecare caz de amencla nelegala, maiputina munca de-a noastra se va irosi in vint si vor fi mai pu-tine infamii ca cele care se fac in prezent, de pilda, la vopsi-tode, unde din vina unui maistru nepriceput muncitorii au pro-dus mai putin, ceea ce, dupa lege, nu poate constitui un motivde a refuza plata muncii efectuate, pentru ea: nu este vorbaaici de vreo neglijenta din partea muncitorului. Para' putineretineri de acest fel ni se fac nouà tuturor farl sa avem vreo

?

www.dacoromanica.ro

74 V. I. LENIN

6) cerem ca pentru locuinta sa platim atit cit plateaminainte de 1891, adica 1 rublä de om pe luna, pentruca la cistigurile noastre n-avem cum sa plätim 2 ruble, si,de altfel, pentru ce sa platim ?... Pentru chichineataasta murdara, infecta, strimtá, lipsita de odce masuri de securi-tate impotriva focului ? Nu uita0, tovara'g, ea' in tot Peters-burgul o chide de 1 rubla pe luna e socotita o chide sufi-cienta. Numai patronii nostri grijulii nu se multumesc cu ea,si noi trebuie sa-i silim sa fie si aid mai putin lacomi. To-varäsi, susdnind aceste revendicari, noi nu ne rAzvriatim cituside putin ; cerem doar sa ni se dea drepturi pe care le au,conform legii, toti muncitorii din celelalte fabrici si care ne-aufost rapite numai pentru ca s-a crezut ca nu vom sti sa neaparam propriile noastre drepturi. sa dovedim deci de dataaceasta ch.' binefacatorii" nostri s-au inselat.

Scris7 (19)

mai ttrziude noiembrie 1895

Tipdritforma'

la mimeografsub de foaie volanta

Se tipdreste dupd textulfoil volante,

confruntat cu textul culegerll,.Rabotnik" nr. 1-2, 1896

www.dacoromanica.ro

75

LA CE SE GINDESC MINISTRII NOSTRI ? 33

Scris tn. noiembriedecembrienu mai ttrziu de 8 (20) decembrie 1895

pentru ziarul Rabocee Delo"Publicat pentru Inflict oard

la 27 ianuarie 1924,In ziarut Petrogradskaia Pravda" nr. 22

Se tipdreste dupd o copiedactilografiatd, geisitd tn arhiva

departamentulta polifiei

www.dacoromanica.ro

77

Ministrul de interne, Durnovo, i-a trimis o adresa lui Po-bedonostev, procurorul general al sf. sinod. Adresa a fosttrimisa la 18 martie 1895 cu nr. 2.603 si poarta mentiunea :strict confidential". Prin urmare, ministrul a vrut ca adresasa ramina in cel mai strict secret. Dar s-au gasit oameni carenu impartasesc parerea domnului ministru ca cetatenii rusi nutrebuie sa cunoasca intentiile guvernului, si iata ca acumaceastä adresa circula peste tot in copie scrisa de mina.

8i despre ce a scris d-1 Durnovo d-lui Pobedonostev ?I-a scris despre scolile duminicale. In adresa se spune :

Informatii primite in ultimii ani arata Ca persoane suspectedin punct de vedere politic, precum si o parte din tineretulstudios cu o anumita orientate cauta, dupa exemplul anilor1860-1870, sa intre in scolile duminicale in calitate de pro-f esori, lectori, bibliotecari etc. Aceastä tendinta sistematica,care nu poate fi justificata nici macar cu dorinta de a cistigamijloace de existenta, dat fEnd ea activitatea in cadrulacestor scoli nu este remunerata, dovedeste ca fenomenulsus-mentionat constituie unul dintre mijloacele folosite deelementele potrivnice cirrnuirii pentru a lupta pe teren legalimpotriva ordinii de stat si a orinduirii sociale existente inRusia".

Iata deci cum judeca d-1 ministru 1 Printre oamenii cultise gasesc unii care vor sä impartaseasca cunostintele lormuncitorilor, vor ca invatatura sa aduca foloase nu numaikr, ci si poporului ; ministrul insa, fára a sta pe ginduri,hotaraste pe loc ca are de-a face aici cu elemente potrivnice

www.dacoromanica.ro

v. 1. LENIN

cirmuirii", cu alte cuvinte ca niste cornplotisti instigà oameniisa se duca la $colile duminicale. Oare fara instigatie nu seputea na$te la unii oameni culti dorinta de a invata pe altiiCeea ce ii nelini$te$te insi pe ministru este faptul ca.' pro-fesorii $colilor duminicale nu primesc leafa. El e obisnuit savada ca spionii $i slujba$ii aflati in serviciul sau slujesc nu-mai pentru leafa, slujesc pe acela care plate$te mai bine, pecind aici oamenii muncesc, slujesc, tin cursuri, i toateacestea... Fara nici un ban. E ceva suspect aici ! se ginde$teministrul $i trimite spioni sá iscodeasca cum stau lucrurile.In continuare, se spune in adresa : Din informatii ulterioare"(primite de la spioni, a caror existenfä este justificata prinincasarea lefii) se constata ca nu numai printre profesori segasesc oameni cu orientare claunatoare, dar cá adesea $colileinsesi se afla sub indrumarea oculta a unui intreg cerc depersoane suspecte, ai carui membri, Fara a face parte dinpersonalul oficial al $colilor, dar invitati de profesoarelede profesorii pu0 chiar de ei, tin seara prelegeri in fataelevilor... Acest sistem, care ingaduie unor oameni din afarasa tina prelegeri, of era largi posibilitati persoanelor dinmediul fati$ revolutionar sa pa'truncla in rindul lectorilor".

Prin urmare, daca niste oameni din afara", neaprobatisi necercetati de popi $i de spioni, vor sa tina prelegeri infata muncitorilor, aceasta inseamna revolutie MOO ! Dinpunctul de vedere al ministrului, muncitorii sint praful depu$ca, iar cunostintele i invatamintul scinteia ; ministrule convins c, daca scinteia va cadea peste praful de pusca,explozia se va indrepta in primul rind impotriva cirmuirii.

Ne face o deosebità placere sa constatam ca, in acest cazrar, sintem intru totul i farä doar i poate de acord cuparerile excelentei sale.

In continuare ministrul aduce in adresä dovezi" in spri-jinul informatiilor" sale. Frumoase dovezi

In primul rind, scrisoarea unui profesor de la o $coaladuminicala, a cdrui identitate n-a fost stabilita pita inprezent". In aceastd scrisoare, confiscata cu prilejul uneiperchezitii, se vorbgte despre un program de prelegeri cuteme istorice, despre ideea inrobirii $i dezrobirii starilorsociale, despre rascoalele lui Razin $i Pugaciov.

'is

!

?

6

www.dacoromanica.ro

LA CL SE CANDESC MIN15TRII NOMI

Se pare ca acesle din urma doua nume 1-au speriat atitde mult pc bietul ministru, incit pe loc i s-a parut, probabil,cà vede niste furci.

A doua dovacia :Ministerul afacerilor interne a primit pe di secrete

programul lectiilor publice de la una dintre scolile duminicaledin Moscova ; programul are urmatorul continut oOrigineasocietatii. Societatea primitiva. Dezvoltarea organizat-ki so-ciale. Statul i menirea lui. Ordinea. Libertatea. Dreptatea.Formele de guvernamint. Monarhia absoluta si monarhiaconstitutionalà. Munca baza bungstarii generale. Utilitate

avutie. Productia, schimbul i capitalul. Cum se reparti-zeaza avutia. Urmarirea interesului propriu. Proprietatea sinecesitatea ei. Eliberarea cu pamint a taranilor. Renta,profitul si salariul. De ce factori depinde salariul i formeleacestuia. Spiritul de economio.

Tinerea unor lectii dupa acest program, care este cu totulnepotrivit pentru o scoala elementard, ofera lectorului po-sibilitatea deplina de a expune treptat in fata auditoriuluiteoriile lui Karl Marx, Engels etc., iar persoana insarcinatade autoritatile eparhiale sa asiste la aceste lectii, cu greuva fi in stare sa sesizeze in continutul lor elementele propa-gandei social-democrate".

Pesemne ca d-1 ministru se teme rau de tot de teoriilelui Marx si Engels", daca gaseste elemente" ale acestorteorii pina si in acest program, in care nu se vede nici urmadin ele. Ce a gasit ministrul cà ar fi nepotrivit" in acestprogram ? Probabil problema formelor de guvernamint siproblema constitutiei.

Ei bine, domnule ministru, luati orke manual de geografie0 yeti gasi acolo aceste chestiuni ! Este oare posibil camuncitori adulti sa nu aiba voie sa cunoascd lucruri pe carele invata copiii ?

D-1 ministru nu se bizuie insa pe cei de la departamentuleparhial : probabil ca nu vor intelege despre ce este vorba".

Adresa se incheie cu enumerarea prof esorilor suspecti"de la scoala parohiala duminicala de pe linga fabrica dinMoscova a Intreprinderilor de produse textile Prohorov", acelor de la scoala duminicala din orasul Ele i de la scoalacare urmeaza a fi infiintata in orasul Tiflis. D-1 Durnovo II

7.9

www.dacoromanica.ro

80 v. 1. LENIN

sfatuie§te pe d-1 Pobedonostev sa procedeze la o verificareminutioasa a celor care sint admig sa predea in acestecoli". $i cind citqti lista profesorilor, ti se face parul ma-

ciuca : numai fo§ti studenti §i foste studente. D-1 ministruar dofi ca profesorii sa fie fqti subofiteri.

Cu o deosebità groaza vorbqte d-1 ministru despre faptulca coala din orawl Etet e situata dincolo de riul Sosna,uncle locuiesc mai ales oameni de rind" (o, ce grozavie 1)i muncitori din fabrici, §i unde se afla atelierele cailorferate".

Scolile trebuie sa' fie tinute departe, cit mai departe deoamenii de rind §i de muncitorii din fabrici".

Muncitori 1 AO vAzut cit de mult se tem miniwii no§tride unirea qtiintei cu muncitorii 1 SA' aratam deci tuturor canici o forta nu va putea rapi muncitorilor con§tiinta 1 Fara§tiintä, muncitorii sint lipsiti de aparare ; inarmati cu ea, eireprezinta o fortà 1

www.dacoromanica.ro

81

PROIECT DE PROGRAMAL PARTIDULUI SOCIAL-DEMOCRAT

SI EXPLICAREA PROGRAMULUI 34

Scris In Inchisoare : Prolectul deprogram" In decembrie 1895,dupa data de 9 (21) ale lunii; Ex-plicarea programului" In iunie

iulie 1896Publicat pentru prima oara In 1924,

In repistaProletarskaia Revoliullia" nr. 3

Proiectul de program" se tiparestedupli manuscrisul scris cu cernealasimpatica, printre rInduri, Intr-unexemplar al reoistel NaucinoeObozrenie",, nr. 5 dia 1900, si con-lruntat cu textul sapirografiat..,Ex-plicarea programului" se tipare$te

dupa textul ozpirografiat

www.dacoromanica.ro

83

PROIECT DE PROGRAM

A. 1. In ritm din ce in ce mai rapid se dezvoltà in Rusiamarile fabrici i uzine, ruinind pe micii mqte§ugari i petaranii cu gospodarie mica, transformindu-i in muncitorilipsiti de mijloace, concentrind tot mai multä populatie laoraqe, in tirgurile qi satele industriale.

2. Aceasta dezvoltare a capitalismului inseamna o crestereenorma a bogatiei §i luxului unui &Tin de fabricanti, ne-gustori §i proprietari funciari §i o §i mai rapida crestere amizeriei i asupririi muncitorilor. Imbunatatirile in productie§i maqinile pe care le introduc marile fabrici, contribuind laridicarea productivitatii muncii sociale, duc la sporireaputerii capitalistilor asupra muncitorilor, la cre§terea §omaju-lui, ceea ce face ca muncitorii sa fie lipsiti de aparare.

3. Dar, inasprind la culme asuprirea muncii de catrecapital, marile fabrici creeaza o clasä aparte de muncitori,care capata posibilitatea de a lupta irnpotriva capitalului,pentru cá insqi conditiile ei de trai distrug orice legaturi aleei cu gospodaria proprie §i, unindu-i pe muncitori prin muncalaolaltà §i aruncindu-i din fabrica in fabrica, cimenteaza rin-durile maselor muncitorqd. Muncitorii incep lupta impotrivacapitalistilor i in rindurile lor se afirma o puternica nazuintaspre unite. Din luptele izolate ale muncitorilor ia ngterelupta clasei muncitoare ruse.

4. Aceasta lupta a clasei muncitoare impotriva claseicapitali§tilor este o lupta impotriva tuturor claselor caretraiesc din munca altora §i impotriva oricarei exploatari. Eanu se poate incheia decit cu trecerea puterii politice in


www.dacoromanica.ro

84 v. I. LENIN

miinile clasei muncitoare, cu trecerea intregului pamint, auneltelor, fabricilor, ma5inilor 5i minelor in miinile intregiisocietati, in vederea organizarii productiei socialiste, incadrul careia tot ce produc muncitorii 5i toate imbunatatirilein productie trebuie sa fie in folosul exclusiv al oamenilormuncii.

5. Prin caracterul qi telul ei, miscarea clasei muncitoareruse este o parte a mi5carii (social-dernocrate) internationalea clasei muncitoare din toate

6. Principala piedica in calea luptei clasei muncitoareruse pentru eliberarea sa este cirmuirea absolutistä, nelimi-tata, cu cinovnicii sai iresponsabii. Sprijinindu-se pe privi-legiile proprietarilor funciari 5i ale capitali5ti1or 5i pe apara-rea slugarnica a intereselor lor, cirmuirea absolutista tinestarile de jos intr-o totala lipsa de drepturi, incatu5ind astf elmi5carea muncitorilor i frinind dezvoltarea intregului popor.De aceea lupta clasei muncitoare ruse pentru eliberarea sadà na5tere in mod necesar luptei impotriva puterii nelimitatea cirmuirii absolutiste.

B. 1. Partidul social-democrat rus i5i propune ca sarcinasä ajute aceastä lupta a clasei muncitoare ruse, dezvoltindcon5tiinta de clasa a muncitorilor, contribuind la organizarealot 5i aratindu-le sarcinile qi telurile luptei.

2. Lupta clasei rnuncitoare ruse pentru eliberarea sa esteo lupta politick 5i prima ei sarcina este cucerirea libertatiipolitice.

3. De aceea partidul social-democrat rus, fara a se separade mi5carea muncitoreasck va sprijini orke mi5care sociallimpotriva puterii nelimitate a guvernului absolutist, impo-triva clasei privilegiate a nobililor-mo5ieri, impotriva tuturorramkitelor iobagiei qi ale impartirii societatii in stari sociale,räma5ite care stingheresc libertatea concurentei.

4. Dimpotrivk partidul muncitoresc social-democrat rusva lupta cu cea mai mare energie impotriva tuturor tendinte-lor de a ferici clasele de oameni ai muncii cu tutela guvernu-lui absolutist qi a slujba5ilor sài i de a frina dezvoltareacapitalismului qi, deci, dezvoltarea clasei muncitoare.

5. Eliberarea muncitorilor trebuie sa fie opera muncitori-lor in5i5i.

tarile.

www.dacoromanica.ro

PROIECT DE PROGRAM AL PARTIDULUI SOCIAL-DEMOCRAT 85

6. Poporul rus are nevoie nu de ajutorul guvernuluiabsolutist si al slujbasilor sAi, ci de eliberarea de sub jugulacestuia.

C. Pornind de la aceste conceptii, partidul social-democratrus cere inainte de toate :

1. Convocarea unui Zemski sobor, compus din reprezen-tantii tuturor cetAtenilor, pentru elaborarea unei constitutii.

2. Dreptul de vot universal si direct pentru toti cetAteniirusi care au implinit 21 de ani, f ArA deosebire de religienationalitate.

3. Libertatea intrunirilor, asociatiilor i grevelor.4. Libertatea presei.5. Desfiintarea sthrilor sociale si egalitatea deplinA a

tuturor cetAtenilor in fata legii.6. Libertatea confesiunilor i egalitatea in drepturi a

tuturor nationalitatilor. Trecerea actelor de stare civilA inatributia unor functionari civili de sine stAtAtori, indepen-denti de politic.

7. SA se acorde fieckui cetatean dreptul de a urmAri infata justitiei pe orice functionar public, f ArA reclamatie pecale ierarhicA.

8. Desfiintarea sistemului pasapoartelor *, libertatea de-plina a deplasarilor si a mutarilor dintr-o localitate in alta.

9. Libertatea mestesugurilor si a ocupatiilor i desfiin-tarea breslelor.

D. Pentru muncitori, partidul social-democrat rus cere :1. Infiintarea unor tribunale de munch' in toate ramurile

industriei, cu judecAtori alesi in nunar egal din parteacapitalistilor si din partea muncitorilor.

2. Limitarea prin lege a zilei de muncA la 8 ore pe zi.3. Interzicerea prin lege a muncii de noapte si a schim-

burilor de noapte. Interzicerea muncii copiilor sub 15 ani.4. Legiferarea repausului in zilele de dumineca si de

sArbAtoare.5. Extinderea inspectiei de fabricA si a legilor pentru

reglementarea muncii in fabrici asupra tuturor ramurilor

* Este vorba de sistemul pasapoartelora mutArilor

interne, prin care era 'In-grilditd libertatea deplasarilor si dintr-o localitate in alta.Nota trod.

7*

www.dacoromanica.ro

86 V. i. LENIN

industriale din intreaga Rusie si asupra fabricilor statului,precum si asupra mestesugarilor care lucreazä la domiciliu.

6. Inspectia de fabrica trebuie s5 fie de sine statkoare,iar nu subordonatà ministerului de finante. Membrii tribu-nalelor de muncA trebuie &à aibä aceleasi drepturi ca siinspectia de fabrica in ceea ce priveste supravegherea respec-Orii legii pentru reglementarea muncii in fabrici.

7. Interzicerea absolutä si generala a plAtii salariilor inmgrfuri.

8. Delegati alesi de muncitori sa aibl dreptul de a supra-veghea justa intocmire a tarifelor de salarizare, rebutärilede mArfuri, intrebuintarea banilor proveniti din amenzi silocuintele muncitoresti de pe linga intreprinderi.

0 lege care sä prevadà ea totalul retinerilor din salariilemuncitorilor, oricare ar fi motivul pentru care s-ar face(amenzi, rebuturi etc.), nu poate depàsi 10 copeici de fiecarerublä.

9. 0 lege care sä stabileascä ráspunderea fabricantilorpentru accidentele de muncä suferite de muncitori, cu obli-gatia pentru fabricant de a face dovada cä vina este a celuiaccidentat.

10. 0 lege care sa' oblige pe fabricanti sä intretinA scolisi &à asigure muncitorilor asistentä medicalà.

E. Pentru Omni, partidul social-democrat rus cere :1. Anularea ratelor de thscumparare si despAgubirea tà-

ranilor pentru ratele de rascumpárare achitate 36. Sumeleplkite statului in plus sa fie restituite tAranilor.

2. Restituirea catre tarani a terenurilor ce le-au fost luatein 1861.

3. Egalitate deplinA in ceea ce priveste impozitele si&rile asupra pAminturilor tAránqti si a celor mosieresti.

4. Desfiintarea raspunderii solidare 37 §i a tuturor legilorcare ingrldesc dreptul tkanilor de a dispune de pAmintul bor.

EXPLICAREA PRO GRAMULUI

Programul se imparte in trei pArti principale. In primaparte sint expuse toate conceptille din care decurg celelaltepArti ale programului. In aceastä parte se aratà care este

www.dacoromanica.ro


situatia clasei muncitoare in societatea contemporana, careeste sensul §i insemnatatea luptei ei impotriva fabricantilor§i care este situatia politica a clasei muncitoare in statul rus.

In partea a doua este expusa sarcina partidului §i se aratacare este atitudinea lui fata de celelalte curente politice dinRusia. Aici se arata ce fel de activitate trebuie sl desfkoarepartidul §i toti muncitorii1 con§tienti de interesele lor declasä, precum §i care trebuie sa fie atitudinea for fata deinteresele i aspiratiile celorlalte clase ale societatii ruse.

Partea a treia contine revendicarile practice ale partidului.Aceastä parte se subdivide in 3 sectiuni. Sectiunea intiicuprinde revendicarea unor prefaceri generale in viata destat. Sectiunea a doua revendicarile §i programul claseimuncitoare. Sectiunea a treia revendicarile in folosul ta-ranilor. Unele explicatii preliminare cu privire la acestesectiuni sint date mai jos, inainte de a se trece la parteapractica a programului.

A. 1. Programul vorbgte in primul rind despre dezvol-tarea rapida a marilor fabrici §i uzine, pentru ca. in Rusiacontemporana acesta este fenomenul principal, care schitnbacomplet toate vechile conditii de viata, i mai ales conditiilede viata ale clasei celor ce muncesc. In vechile conditii,aproape toata cantitatea de bunuri era produsa de micii pro-ducatori, care alcatuiau imensa majoritate a populadei.Populatia locuia din generatie in generatie in aceleag sate,producind o mare parte din produse fie pentru consumul eipropriu, fie pentru piata restrinsä a localitatilor din impre-jurimi, slab legatä de celelalte piete invecinate. Aceia§i miciproducatori munceau §i pentru mo,ied, care ii obligau saproduca produse mai ales pentru consumul propriu al mo-§ierilor. Produsele casnice erau date spre prelucrare mese-ria§ilor, care locuiau §i ei la sate sau umblau sa ia de lucruprin imprejurimi.

Dar dupa eliberarea taranilor, aceste conditii de viataale masei poporului au suferit o schimbare totala : in loculmicilor ateliere mqte§ugare§ti au inceput sä apara fabricimad, care creqteau intr-un ritm extrem de rapid ; ele fi in-laturau pe micii producatori, transformindu-i in muncitorisalariati, si puneau sute si mii de muncitori s'a" munceascä

www.dacoromanica.ro

88 V. I. LENIN

laolaltä, producind in cantitati imense marfuri care se vindin toatà Rusia.

Eliberarea taranilor a desfiintat imobilitatea populatiei ;ia pus pe tárani in asemenea conditii, inch nu se mai puteauhräni din peticele de pgmint care le ramasesera. Mari masede oameni pornirä in cAutare de posibilitäti de cistig, ducin-du-se &à munceasca in fabrici, la constructii de cAi ferate,care leagA intre ele diferite colturi ale Rusiei ;i transportäin toate partile mArfurile marilor fabrici. Mari mase deoameni au plecat in cautare de lucru la ora;e, muncind laconstructii de cladiri industriale i comerciale, la transpor-tarea combustibilului la fabrici, la pregatirea combustibiluluiin vederea transportarii. In sfirsit, numeroase persoane si-augAsit de lucru muncind la domiciliu pentru negustorii si fa-bricanii care nu mai prididesc extinda intreprinderile.SchimbAri asemanatoare s-au produs i in agriculturl ; mo-qierii au inceput sA producä cereale pentru vinzare, din rin-durile taranilor ;i ale negustorilor au apärut mad cultivatoride cereale, sute de milioahe de puduri de cereale au inceputsä fie vindute in sträinatate. AceastA productie necesita mun-citori salariati, i sute de mu i milioane de tArani, pArfisin-duli loturile minuscule, s-au dus sà lucreze ca muncitoriagricoli sezonieri i zileri la noii sthpini, care produc cerealepentru vinzare. Tocmai la aceste schimbari survenite invechile conditii de trai se referà programul atunci cind spuneci madle fabrici i uzine ruineaza pe micii me;te;ugaripe tärani, transformindu-i in muncitori salariati. Mica pro-ductie este inlocuitä pretutindeni prin marea productie, incadrul cAreia masele de muncitori nu mai sint decit ni;tesimpli salariati, care muncesc pentru capitalist in schimbulunui salariu, iar capitalistul, detinind capitaluri imense, con-struie;te ateliere uriase, achizitioneazä cantitäti masive demateriale i bagA in buzunar intregul profit rezultat de peurma acestei productii in masi a muncitorilor adunati laolaltä.Productia a devenit capitalista i apasä necrutátor pe totimicii producatori, distrugind imobilitatea vietii lor la sate,silindu-i sà cutreiere tara de la un cal:at la altul ca simplisalahOri qi sä vindà capitalului munca bor. 0 parte din cein ce mai mare a populatiei se rupe definitiv de sat ;i deagricultura ;i se concentreazA la ora;e, in satele ;i tirgurile

sa-5i

5i

www.dacoromanica.ro

PROIECT DE PROGRAM AL pARTIDULUI SOCIAL-DEMOCRAT 89

industriale, formind o clash' aparte de oameni lipsiti de odceproprietate, clasa muncitorilor-proletari salariati, care traiescnumai din vinzarea fortei lor de munca.

Acestea sint uriasele schirnbari pe care le-au produs inviata tarii =rile fabrici si uzine ; mica productie este in-locuita prin marea productie, iar micii producatori devinmuncitori salariati. Dar ce inseamna aceasta schimbare pen-tru intregul popor muncitor si la ce rezultate duce ea ?Despre aceasta vorbeste mai departe programul.

A. 2. Inlocuirea micii productii prin marea productie esteinsotita de inlocuirea mijloacelor banesti restrinse ale miculuiproducator prin capitaluri uriase, de inlocuirea cistigudlormici, infime, prin beneficii de milioane. De aceea dezvol-tarea capitalismului duce pretutindeni la sporirea luxului sia bogatiei. In Rusia s-a creat o intreaga clasä de marimagnati financiari, fabricand, proprietari de cal f crate, ne-gustori, bancheri, s-a creat o intreaga clasa de oameni caretraiesc din veniturile capitalurilor bänesti date cu dobindaindustriasilor ; marii proprietari funciari s-au imbogatit pri-mind de la tarani prea mult pentru rascumpararea pamintu-lui, profitind de nevoia de pamint a *minor pentru a madarenzile, infiintind pe mosiile lor mad fabrici de zahar side spirt. In toate aceste clase de bogatasi, luxul si risipa auatins proportii nemaiintilnite, iar strazile elegante ale mad-lor orase s-au umplut cu palatele lor princiare si cu castelelelor luxoase. Dar pe masura dezvoltarii capitalismului, situatiamuncitorului se inrautatea tot mai mult. Chian daca dupaeliberarea taranilor salariile au crescut pe alocuri, crestereaa fost foarte mica si de scurta durata, pentru Ca puhoiul deoameni flaminzi care veneau de la sate atragea dupa sinescaderea salariilor, in timp ce alimentele si celelalte produsenecesare traiului se scumpeau mereu, asa incit chiar cu salariimarite muncitorii capatau mai putine mijloace de trai ; delucru se gäsea din ce in ce mai greu, si alaturi de luxoaselepalate ale bogatasilor (sau la periferia oraselor) se inmulteaucocioabele muncitorilor, nevoid sa locuiasca in subsoluri, inlocuinte arhitixite, umede si reci, sau chiar in bordeie sapatein apropierea noilor intreprinderi industriale. Capatind pro-portii tot mai mad, capitalul apasa tot mai greu pe umeriimuncitorilor, transformindu-i in pauperi, silindu-i sä dea

www.dacoromanica.ro

90 V. I. LENIN

fabricii tot timpul lor, minind la lucru soiile i copiii mun-citorilor. Iata, asadar, in ce consta prima schimbare la careduce dezvoltarea capitalismului : bogatii uriase se concen-treaza in miinile unui pumn de capitalisti, iar masele po-porului se pauperizeaza.

A doua schimbare consta in aceea ca inlocuirea miciiproductii prin marea productie a adus multe imbunatatiriin productie. In primul rind, locul muncii de unul singur,efectuata izolat in fiecare mic atelier, la fiecare mic pro-ducator, a fost luat de ,munca muncitorilor adunati laolalta,care lucreaza impreunä in aceeasi fabrica, la acelasi mosier,la acelasi antreprenor. Munca in comun este mult maispornica (mai productiva) decit munca de unul singurpermite sa se produca marfuri mult mai lesne si mai repede.Dar de toate aceste imbunatatiri profita numai capitalistul,care plateste muncitorilor banutii munciti chiar de eiinsuseste farà plata toate foloasele care rezulta de pe urmamuncii unite a muncitorilor. Capitalistul ajunge si maiputernic, iar muncitorul devine si mai slab, pentru cä sedeprinde cu un singur fel de munca vine mai greu sätreaca la altä munca, sa-si schirnbe ocupatia.

0 aka imbunatatire in productie i mult mai impor-tanta o constituie mafinile pe care le introduce capitalistul.De pe urma utilizarii masinilor, productivitatea munciicreste de mai multe ori. Dar capitalistul intoarce impotrivamuncitorilor tot folosul pe care-I aduc masinile ; profitindde faptul ca acestea reclama mai putina munca fizica, anga-jeaza pentru deservirea lor femei §i copii, carora le platestesalarii mai mici. Profitind de faptul ea' in urma introduceriimasinilor este nevoie de mult mai putini muncitori, el aruncain stracia mase de muncitori i profità de acest somaj pentrua-I robi si mai mult pe muncitor, pentru a mari ziva delucru, pentru a rapi muncitorului odihna de noapte i a-Itransforma intr-o simplä anexa a masinii. $omajul pe care-Icreeaza masinile, si care creste mereu, face acum ca mun-citorul sa fie cornplet lipsit de aparare. Indeminarea lui numai are pret ; el poate fi usor inlocuit printr-un muncitornecalificat, care Inv* repede sa lucreze la masina i pri-meste bucuros sà lucreze cu tin salariu mai mic. Orke in-cercare de a se apara impotriva apasarii crescinde pe care o

fl

si-i

www.dacoromanica.ro


exercita capitalul atrage dui:4 sine concedierea. Izolat, mun-citorul este cu totul neputincios in fata capitalului ; masinaameninta sa-1 striveasca.

A. 3. In explicarea punctului precedent am aratat camuncitorul izolat este neputincios si lipsit de aparare in fatacapitalistului care introduce masini. Muncitorii se vad nevoidsa caute cu odce pret rnijloace care sa le permità sa opunarezistenta capitalistului, pentru a se apara. Acest mijloc eiIi gasesc in unire. Neputincios cind este izolat, muncitoruldevine o forta atunci cind se uneste cu tovarasii sai ; elcapata posibilitatea sa lupte impotriva capitalistului si sa-iopunä rezistenta.

Unirea devine o necesitate pentru muncitorul in fatacaruia stä deja marele capital. Dar este oare posibil sä unestio multime de oameni veniti din toate partile, straini unii dealtii, chiar dad lucreaza in aceeasi fabricä ? Programul aratacondidile care pregatesc pe muncitori in vederea unirii si ledezvolta aptitudinile si capacitatea de a se uni. Acesteconditii sint : 1) marea fabrica cu productie mecanizatä,care cere sa se lucreze in permanenta tot anul, rupe cu desa-virsire tot ce-I mai leaga pe muncitor de pamintul si degospodäria proprie, transformindu-1 intr-un proletar deplin.Or, gospodaria proprie pe un petic de pamint Ii dezbina pemuncitori, facea ca fiecare dintre ei sa aiba un interesapart; deosebit de interesele tovarasului si astfel impiedicaunirea bor. Ruperea de pamint a muncitorului distruge acestepiedici. 2) Apoi, munca in comun a sute si mii de muncitoriii deprinde de la sine sa-si discute in comun nevoile, saactioneze in cornun, aratindu-le in mod concret ca intreagamasa a muncitorilor se afla in aceeasi situatie si are aceleasiinterese. 3) In sfirsit, aruncarea permanenta a muncitorilorde la o fabrica la alta ii deprinde sä compare conditiile sirinduielile din diferite fabrici, sa se convinga ca exploatareaeste aceeasi in toate fabricile, sà1i insuseasca experientadobindita de alti muncitori in ciocnirile lor cu capitalistul,si in felul acesta intareste unirea, solidaritatea muncitorilor.Toate aceste conditii la un loc au facut ca aparitia marilorfabrici si uzine sä determine unirea muncitorilor. In rindurilernuncitorilor ru§i aceasta unire isi gaseste expresia de celemar inulte ori si cu cea mai mare vigoare in greve (mai

www.dacoromanica.ro

92 v. 1. LENIN

incolo vom arata de ce nu le este accesibila muncitorilorno§tri unirea in cadrul unor asociatii sau case de ajutor). Pemasura dezvoltärii marilor fabrici §i uzine, grevele muncitori-lor devin mai frecvente, mai viguroase §i mai indirjite, §ide aceea, cu cit mai puternica este apasarea capitalismului,cu atit mai necesara este rezistenta in comun a muncitorilor.Greve le §i rascoalele izolate ale muncitorilor constituie astazi,dupa' cum spune programul, fenomenul cel mai raspindit infabricile din Rusia. Dar pe masurä ce se dezvolta capita-lismul §i grevele devin mai frecvente, ele se dovedesc a fiinsuficiente. Fabricantii iau impotriva lor masuri comune ; eise unesc, aduc muncitori din alte parti, cer concursul puteriide stat, care le ajuta sà infringa impotrivirea muncitorilor.Muncitorii nu mai au acum in fata lot cite un singur fa-bricant izolat in fiecare fabrica in parte ; ei au in fata lotintreaga clasii a capitali,stilor, impreuna cu guvernul care oajuta. Intreaga clath a capitaligilor intra in lupta cu intreagaclath a muncitorilor, adoptind masuri comune irnpotriva gre-velor, obtinind din partea guvernului legi impotriva munci-torilor, mutind fabricile §i uzinele in localitati mai retrase,folosind munca la domiciliu §i recurgind la o mie de altesubterfugii §i vicle§uguri impotriva muncitorilor. Unireamuncitorilor in cadrul fabricii, §i chiar in cadrul ramuriiindustriale respective, nu este suficienta pentru a puteaopune rezistenta intregii clase a capitali§tilor ; devine absolutnecesara actiunea comuna a intregii dare a muncitorilor. Infelul acesta, din luptele izolate ale muncitorilor ia na§terelupta intregii clase muncitoare. Lupta muncitorilor impotrivafabricantilor se transforma in luptd de clash'. Pe toti fabri-cantii ii une5te unul §i acela§i interes : acela de a-i tine infriu pe muncitori §i de a le plati salarii cit mai mici. $i f a-bricantii \Tad ca nu-§i vor putea salvgarda interesele altfeldecit in cadrul actiunii comune a intregii clase a fabricantilor§i numai dobindind posibilitatea de a influenta puterea destat. Tot astfel §i pe muncitori ii leaga interesul comun dea nu permite capitalului sa-i striveasca, de apara dreptulla viata i la o existenta omeneasca. Tot astf el §i muncitoriise conving ca §i ei au nevoie de unire, de actiunea comuna aintregii clase clasa muncitoare §i ea in acest scop trebuiesa dobindeasca posibilitatea de a influenta puterea de stat.

a-ci

www.dacoromanica.ro

PROTECT DE PROGRAM AL PARTIDULUI SOCIAL-DEMOCRAT 93

A. 4. Am explicat in ce mod i din ce cauza lupta mun-citorilor industriali impotriva fabricantilor devine o luptà declasa, lupta clasei muncitoare clasa proletarilor impo-triva clasei capitali§tilor clasa burgheziei. S pune intre-barea : ce insemnatate are aceasta luptà pentru intregulpopor qi pentru toti oarnenii muncii In conditiile actuale,despre care am vorbit la explicarea punctului 1, productiabazata pe folosirea muncitorilor salariati inlatura tot maimult mica productie. Numarul celor care trdiesc din munthsalariatii crqte in ritm rapid, §i nu numai c crqte numarulmuncitorilor industriali permanenti, dar §i mai mult crqtenumarul taranilor care, pentru a-§i putea agonisi traiul, sevac' i ei nevoiti sa caute de lucru ca muncitori salariati. Inprezent munca salariata, munca pentru capitalist, a i de-venit cea mai raspindità forma de munca. Dominatia capi-talului asupra muncii a cuprins masa populatiei nu numaiin industrie, ci i in agricultura. Aceasta exploatare a munciisalariate, care sea' la baza societatii moderne, atinge in marilefabrici punctul ei culminant. Aici, in cadrul fabricii, toatemetodele de exploatare pe care le folosesc toti capitali§tii intoate ramurile industriale i de pe urma carora sufera in-treaga masa a populatiei muncitorgti din Rusia se imbinalaolalta, iau amploare, devin o regula permanenta, cuprindtoate aspectele muncii §i vieii muncitorului, creeaza o in-treaga rinduiala, un intreg sistem de stoarcere a vlagii mun-citorului de catre capitalist. Sa lamurim acest lucru printr-unexemplu : pretutindeni i intotdeauna, oricine se angajeazala lucru se odihne§te in zi de sarbatoare, claca oamenii dinpartea locului tin aceasta sarbatoare. Cu totul altfel este lafabrica : angajind un muncitor, fabrica dispune de el duphcum gaseqte de cuviinta, Fara a lua citmi de putin in seamaobiceiurile muncitorului, felul lui obi§nuit de viata, situatialui familiala sau cerintele lui spirituale. Fabrica IL mina lalucru atunci cind are ea nevoie, silindu-1 sa-si potriveascadupa cerintele ei intreaga lui viata, silindu-I farimitezeodihna, iar in cazul muncii in schimburi sa lucrezenoaptea §i in zi de sarbatoare. Fabrica se decla la toateabuzurile imaginabile in ceea ce privqte timpul de munca,ai in acelag timp introduce regulamente" proprii, rinduieli"proprii, obligatorii pentru fiecare muncitor. Rinduiala din

sa-sisi

www.dacoromanica.ro

94 V. L LENIN

fabrica este anume in a§a fel stabilita, inch sa stoarca dinmuncitorul salariat toata cantitatea de munca pe care opoate da, s-o stoarca cit mai repede §i apoi sa-1 azvirleafara I Alt exqmplu. Oricine se tocme§te la lucru se obliga,fire§te, sa asculte de cuvintul stapinului, sä faca ceea ce i seva spune. Dar, obligindu-se sa faca o munca temporara, celce se angajeaza nu renunta nicidecum la vointa sa ; dacagase§te CA vreo pretentie a stapinului este nedreapta sauexageratä, muncitorul il lag §i pleaca. Fabrica insa cere camuncitorul sä renunte cu totul la vointa sa ; ea introduce odisciplina riguroasa, il obliga pe muncitor sa inceapa §i sainceteze lucrul la semnalul sirenei, i§i aroga dreptul de a-1pedepsi pe muncitor, §i pentru fiecare incalcare a regulamen-tului pe care tot ea 1-a intocmit ii aplicä o amencla sauil sanctioneaza cu o retinere din salariu. Muncitorul devineo parte dintr-un uria§ complex de ma§ini ; el trebuie sa fietot atit de docil, tot atit de supus §i lipsit de vointa proprieca §i ma§ina insa§i.

Sau Inca un exemplu. Oricine se tocme§te la lucru are latot pasul motive de a fi nemultumit de stapin ; reclamindu-1in fata justhiei sau a autoritätilor, atit autoritatile cit §ijustitia dau de obicei dreptate stapinului, tin cu el, daraceasta favorizare a intereselor stapinului nu se intemeiazape o regula generalä sau pe o lege, ci pe slugärnicia diver§i-lor slujba§i care-1 apara pe stapin uneori mai mult, alteorimai putin, care pe nedrept se pronunta in favoarea patronu-lui, fie pentru 61-1 cunosc personal, fie pentru ci nu cunoscconditiile de munca §i nu sint in stare sa-1 inteleaga pemuncitor. Fiecare caz de nedreptate de acest fel depinde defiecare ciocnire concretä dintre muncitor §i stapinul sail, defiecare slujba§ in parte. Fabrica insa reune§te un numar atitde mare de muncitori §i face ca impilarea sä atinga unasemenea grad, incit examinarea fiecarui caz in parte devinecu neputinta. Se stabilesc reguli generale, se intocme§te olege pentru reglementarea raporturilor dintre muncitori §ifabricanti, lege care este obligatorie pentru toti. In aceastalege favorizarea intereselor patronului este consfintità deputerea de stat. In locul nedreptatilor savir§ite de diver§islujba§i se instaureaza nedreptatea legii inse§i. Apar, depada, reguli care prevAd cä muncitorul care lipse§te nemo-

www.dacoromanica.ro


tivat de la lucru nu numai cali pierde salariul, dar mai pla-te§te i amendk in timp ce patronul nu-i plate§te nimic munci-torului daca-1 trimite acasa din lipsa de lucru ; cä patronulil poate concedia pe muncitor pentru purtare grosolank intimp ce muncitorul nu poate pleca de la el pe acelag motiv ;ca patronul are dreptul sa aplice in mod samavolnic amenzi,sà fad retineri din salariu sau sa pretinda ore suplimentarede munch' etc.

Toate aceste exemple ne arata in ce mod intensifica fa-brica exploatarea muncitorilor, imprimindu-i un caracter ge-neral qi facind din ea o intreaga rinduialii". Vrind-nevrind,muncitorul este nevoit sa alba de-a face acum nu cu unpatron izolat, cu vointa lui §i cu impildrile lui, ci cu sama-volnicia ,i cu impilarile intregii clase a patronilor. Muncitorulvede ca e asuprit nu de cutare sau cutare capitalist, ci de in-treaga clasä a capitali§tilor, pentru ca toate intreprinderileau acelegi rinduieli de exploatare ; capitalistul individualnici nu se poate abate de la aceste rinduieli ; daca i-ar treceprin minte, de pilda, sä reduca timpul de lucru, marfurile1-ar costa mai scump decit pe fabricantul vecin, care il sile§tepe muncitor sa lucreze pentru acela§i salariu un timp maiindelungat. Ca sä obtina o imbunatatire a situatiei sale, mun-citorul este nevoit acum sa aiba de-a face cu o intreagaorinduire socialk bazata pe exploatarea muncii de catrecapital. Muncitorul are de infruntat acum nu o nedreptatesau alta, savir§itä de cutare sau cutare slujbq, ci nedreptateaputerii de stat insag, care ia sub ocrotirea sa intreaga clasaa capitaNtilor §i emite in favoarea acestei clase legi obliga-torii pentru toata lumea. In felul acesta lupta muncitorilorindustriali impotriva fabricantilor se transforma inevitabilintr-o luptä impotriva intregii clase a capitaNtilor, impotrivaintregii orinduiri sociale care se bazeaza pe exploatareamuncii de catre capital. Tocmai de aceea lupta muncitorilorcapata o insemnatate socialk devine o luptä dusa in numeletuturor oamenilor muncii impotriva tuturor claselor caretraiesc din munca altora. De aceea lupta muncitorilor inaugu-reaza o epoca noua in istoria Rusiei §i anunta zorile eliberariimuncitorilor.

Pe ce se bazeaza insa dominatia clasei capitali§tilor asupraintregii mase a celor ce muncesc ? Pe faptul ca in miinile

www.dacoromanica.ro

96 V. 1. LENIN

capitalistilor, in proprietatea lor privata, se afla toate f abri-cile, uzinele, minele, mainile, uneltele de munca ; pe faptulca in miinile lor se aflä suprafete intinse de pamint (dinintreaga suprafata de pamint a Rusiei europene, mai multde 1/3 apartine proprietarilor funciari, al caror numar nuatinge o jumatate de milion). Neavind nici un fel de uneltede munca i materiale, muncitorii se vad nevoiti vindaforta de munca capitalistilor, care platesc muncitorilor numaistrictul necesar pentru intretinerea lor i baga in buzunar totsurplusul produs de munca ; ei platesc, asadar, numai oparte din timpul intrebuintat pentru munca i Ii insusescrestul. Tot sporul de bogatie rezultat din munca unita a unuimare numar de muncitori sau din imbunatatirile in productierevine clasei capitalistilor, pe cind muncitorii, trudind dingeneratie in generatie, ramin mereu aceiasi proletari rosi demizerie. De aceea exista numai un singur mijloc de a sepune capat exploatarii muncii de catre capital, si anume :desfiintarea proprietatii private asupra uneltelor de munca,trecerea tuturor fabricilor, uzinelor, minelor, precum si atuturor mosiilor mari etc. in miinile intregii societati si or-ganizarea unei productii socialiste comune, dirijate de mun-citorii mnii. Produsele muncii efectuate in comun vor mergeatunci in folosul oamenilor muncii Inii, iar prisosul produspeste cele necesare intreprinderii lor va servi pentru satisfa-cerea nevoilor lor, pentru deplina dezvoltare a tuturor aptitu-dinilor lor i pentru folosirea in conditii de egalitate atuturor cuceririlor stiintei si artei. Tocmai de aceea se aratain program ca numai asa se poate incheia lupta clasei mun-citoare impotriva capitalistilor. Dar pentru aceasta estenecesar ca puterea polidca, adica puterea de a conduce statul,sá treaca din miinile guvernului aflat sub influenta capitalisti-lor si a mosierilor, sau din miinile unui guvern compus de-adreptul din reprezentanti alesi ai capitalistilor, in miinileclasei muncitoare.

Acesta este telul final al luptei clasei muncitoare, aceastaeste conditia eliberkii sale depline. Spre acest tel finaltrebuie sa nazuiasca muncitorii constienti, uniti ; dar la noiin Rusia ei mai intimpina Inca obstacole foarte marl, care-iimpiedica sa duca lupta pentru eliberarea lor.

sb-si

www.dacoromanica.ro


A. 5. Impotriva dominatiei clasei capitalistilor lupta inmomentul de fata muncitorii din toate tarile europene, pre-cum si muncitorii din America si din Australia. Unirea sistringerea rindurilor clasei muncitoare nu se margineste lacadrul unei singure tad sau al unei singure nationalitati :partidele muncitoresti din diferite tad proclarni sus si taredeplina identitate (solidaritate) de interese si teluri ale mun-citorilor din lumea intreagi. Ei se intrunesc in congresecomune, formuleaza fata de clasa capitalistilor din toateOdle revendicari comune, proclama sarbatoarea internatio-nala a intregului proletariat unit, care nazuieste spre elibe-rarea sa (1 Mai), unesc clasa muncitoare de toate nationali-tatile si din toate tarile intr-o singura mare armata a mun-citorilor. Aceasta unire a muncitorilor din toate tarile estedeterminata de necesitate, de faptul ca clasa capitalistilor,care domina asupra muncitorilor, nu-si margineste domi-natia la cadrul unei singure tad. Legaturile comerciale dintrediferitele state devin tot mai strinse si mai ample ; capitalultrece mereu dintr-o tarA intr-alta. BAncile, aceste uriase de-pozite de capitaluri, care aduna capitalul de pretutindenisi-1 repartizeaza intre capitalisti prin acordari de imprumu-turi, se transforma din band cu caracter national in bandcu caracter international, aduna capitaluri din toate %kik sile repartizeazA intre capitalistii din Europa si din America.Uriase societati pe actiuni se organizeaza acum cu scopul dea infiinta intreprinderi capitaliste nu intr-o singura tara, ciin mai multe tari deodata ; apar societati internationalede capitalisti. Dominatia capitalului este internationall Deaceea si lupta muncitorilor din toate Odle pentru eliberarealor este incununata de succes numai atunci cind ei luptauniti impotriva capitalului international. De aceea tovarasiai muncitorului rus in lupta impotriva clasei capitalistilorsint si muncitorul german, si rnuncitorul polonez, si munci-torul francez, dupa cum dusmani ii sint si capitalistii rusi,si cei polonezi, si cei francezi. Astfel, in ultimul timp,capitalistii straini isi transfera bucuros capitalurile in Rusia,construiesc in Rusia filiale ale fabricilor si uzinelor lor siinfiinteaza societati pentru noi intreprinderi in Rusia. Ei senapustesc cu lacomie asupra acestei tad tinere, in care atitu-dinea guvernului fata de capital este mai binevoitoare si

www.dacoromanica.ro

98 V. 1. LENIN

mai servila ca oriunde si in care gasesc muncitori mai putinuniti, mai putin capabili de rezistenta decit cei din Apus,o tara in care nivelul de trai al muncitorilor, deci si salariullor, este milt mai scazut, astfel incit capitalistii straini potobtine profituri uriase, nemaiauzite in tara for. Capitalulinternational si-a intins mina si asupra Rusiei. Muncitoriirusi intind miinile lor miscarii muncitoresti internationale.

A. 6. Am aratat mai sus cum marile fabrici si uzine ducpina la limita extrema asuprirea muncii de catre capital, cumde creeaza un intreg sistem de metode de exploatare ; cummuncitorii, ridicindu-se impotriva capitalului, ajung in modinevitabil la necesitatea unirii tuturor muncitorilor, la necesi-tatea unei lupte comune a intregii clase muncitoare. Inaceasta lupta impotriva clasei capitalistilor, muncitorii selovesc de legile statului, care iau sub ocrotirea lot pe capita-listi si interesele lor.

Dar daca, unindu-se laolalta, muncitorii sint in stare sasmulga capitalistilor concesii, sa le opunä rezistenta, in-seamna ca prin unirea lor ei ar putea tot astf el sa exerciteo influenta asupra legilor statului, sä obtina modificarea lor.Asa si procedeaza muncitorii din toate celelalte tad ; rnun-citorii rusi nu au insa posibilitatea de a exercita o influentadirecta asupra statului. In Rusia, muncitorii sint pusi inconditii in care sint lipsiti de cele mai elementare drepturicetätenesti. Ei nu au voie nici sa se intruneasca, nici sadiscute impreuna problemele care ii privesc, nici sä orga-nizeze asociatii sau Ali publice declaratiile, cu alte cuvintelegile statului nu numai ea sint intocmite in interesul claseicapitalistilor, dar pur si simplu rapesc muncitorilor orkeposibilitate de a exercita vreo influentä asupra legilor si dea obtine modificarea lor. Aceasta se datoreste faptului ea inRusia (si dintre toate statele europene numai in Rusia) sementine pita in prezent puterea nelimitata a cirmuirii abso-lutiste, adica se mentine o organizare de stat in cadrul careianumai tarul poate sa dea, dupa aprecierea sa, legi obliga-torii pentru intregul popor, iar aplicarea acestor legi estedata in atributia exclusiva a unor slujbasi numiti de el.Cetatenii sint lipsiti de orice drept de a participa la intoc-mirea legilor, la discutarea lor, la propunerea unor legi noi ;ei nu au dreptul de a cere abrogarea legilor vechi. Ei sint

www.dacoromanica.ro


lipsiti de orice drept de a cere slujbasilor sä dea socotealäde activitatea lor, de a controla activitatea lor, de a-i reclamain justitie. Cetätenii sint lipsiti pina si de dreptul de adiscuta treburile de stat : ei nu au vole sa organizeze in-truniri sau asociatii färä permisiunea acelorasi slujbasi.Slujbasii statului sint, asadar, complet scutiti de raspundere ;ei constituie oarecum o casta aparte, suprapusä cetatenilor.Lipsa de faspundere si samavolnicia slujbasilor statului, pre-cum si imposibilitatea total5 pentru populatie de a-si spunecuvintul, dau nastere la abuzuri de putere atit de revoltätoaredin partea acestor slujbasi si la asemenea acte de incälcarea drepturilor oamenilor simpli, cum färà indoialä n-ar fi cuputintä in nici o tara europeanl

Asadar, dupl lege, puterea guvernului rus este completnelimitatã ; el este considerat a fi cu totul independent depopor, situat deasupra tuturor stärilor si claselor. Dar dadar fi intr-adevär asa, atunci de ce in toate conflictele dintremuncitori si capitalisti atit legea cit si guvernul sint de parteacapitalistior ? De ce se bucura capitalistii de un sprijin dince in ce mai mare pe masurà ce numarul lor sporeste si boga-Oa lor creste, in timp ce muncitorii se lovesc de tot mai multerestrictii si intimping tot mai multä impotrivire ?

In realitate, guvernul nu este situat deasupra claselor, ciia apArarea unei clase impotriva alteia, ia apArarea claseicelor avuti impotriva celor neavuti, apärarea capitalistilor im-potriva muncitorilor. Un guvern care are o putere nelimitatànici nu ar putea conduce un stat atit de imens dacà n-aracorda tot felul de privilegii si favoruri claselor avute.

Cu toate cA, dupl lege, guvernul detine o putere nelimitatäsi independentà, in realitate capitalistii si proprietarii funciaridispun de mii de mijloace pentru a-si exercita influenta asupraguvernului si asupra treburilor statului. Ei au institutii decastà proprii, recunoscute de lege, asethminte nobiliare siasociatii negustoresti, comitete pentru problemele comertuluii ale inanufacturilor etc. Reprezentantii lor alesi ori devin

de-a dreptul slujbasi ai statului si iau parte la conducerea tre-burilor lui (de pildä maresalii nobiimii), ori sint chemati siparticipe in calitate de membri in toate institutiile guverna-mentale : de pildà, legea prevede ca fabricantii fac parte dincomisiile pentru reglementarea muncli in fabrici (acestea sint

a

www.dacoromanica.ro

100 V. I. LENIN

organele ierarhic superioare ale inspectiei de fabrica), trimi-tind reprezentanti in aceste comisii. Dar ei nu se limiteazanumai la aceasta participare direced la conducerea statului. Inasociatiile lor, ei discuta legile statului, elaboreaza proiecte,iar guvernul le cere de obicei parerea in toate ocaziile, lesupune diferite proiecte si-i roaga sa facà observatii in lea-tura cu ele.

Capitalistii si proprietarii funciari organizeaza congrese ge-nerale in cadrul carora discuta problemele care ii intereseaza,elaboreaza diferite masuri in folosul clasei lor, formuleaza innumele tuturor nobililor proprietari de mosii, in numele ne-gustorimii din toaed Rusia", cereri pentru adoptarea unor leginoi i modificarea celor vechi. Ei isi pot discuta problemele incoloanele ziarelor, cad, oricit ar stinjeni guvernul presa princenzura sa, el nici in gind nu se incumeta sä rapeasca clase-br avute dreptul de a-si discuta problemele. Ei au tot felulde cai i posibilitati de acces la reprezentantii sus-pusi ai pu-terii de stat i le este mai usor sa discute samavolnicia sluj-basilor inferiori, le este usor sà obtina abrogarea unor legiregulamente deosebit de stinjenitoare. $i daca nicaieri in lumenu exista un asemenea noian de legi i regulamente ca la noi,nu exista aceasta nemaiintilnita tutelare politieneasca dinpartea guvernului in cadrul careia totul este reglementat pinain cele mai mici amanunte si care inabusa orice actiune vie,nu e mai putin adevarat ca nicaieri in lume aceste regulamenteburgheze nu sint calcate cu atita usurinta si aceste legi poli-tiste nu sint eludate atit de lesne prin simpla ingaduintabinevoitoare a autoritatilor superioare. Si aceasta ingaduintabinevoitoare nu este retuned' niciodata *.

B. 1. Acest punct din program este cel mai important, estepunctul principal, pentru ca arata in ce trebuie sa consteaactivitatea partidului care apara interesele clasei muncitoare,in ce trebuie sa constea activitatea tuturor muncitorilorconstienti. El aratä in ce mod nazuintele socialismului, na-zuintele de a inlatura vesnica exploatare a omului de catre

* In continuare, dactilograful n-a stiutt probabil, sA descifreze citevacuvinte din original. Textul sapirografiat confine aici cuvintul[*omisiunea I*]", dupA care urmeazA o frinturA de frazit : domniaslvjbasilor iresponsabili, cleat orice intervenfie a socletafil /n treburileguvernamentale, cu eft mai bucuros oferg ea posibilitatea [**omisiuneaa 11-a**1". Nota red.

www.dacoromanica.ro


orn, trebuie sa fie unite cu miscarea populara generata deconditille de viata pe care le-au creat marile fabrici si uzine.

Activitatea partidului trebuie sa constea in sprijinirealuptei de clasa a muncitorilor. Sarcina partidului nu esteaceea de a nascoci niste mijloace la moda pentru ajutorareamuncitorilor, ci de a se alatura miKarii muncitorilor, de aintroduce lumina in aceasta miscare, de a ajuta pe munci-tori in aceasta lupta, pe care ei au si inceput-o. Sarcinapartidului este sa apere interesele muncitorilor si sa repre-zinte interesele intregii miscari muncitoresti. In ce anumeinsa trebuie sa se manif este ajutorul de care au nevoie mun-citorii in lupta lor ?

Programul spune ca acest ajutor trebuie sa constea, inprimul rind, in dezvoltarea constiintei de clash' a muncito-rilor. Mai sus am aratat cum lupta muncitorior impotrivafabricantilor devine lupta de clasa a proletariatului impo-triva burgheziei.

Din cele spuse de noi acolo rezulta ce anume trebuie saintelegem prin constiinta de clasa a muncitorilor. Constiintade clasa a muncitorior inseamna intelegerea de catre mun-citori a faptului ca singurul mijloc de a-si imbunatäti situatiasi de a obtine eliberarea lor este de a lupta impotriva claseicapitalistilor si a fabricantilor, care sint creati de marilefabrici si uzine. Apoi constiinta de clasa a muncitorior in-seamna intelegerea faptului ea toti muncitorii din tara res-pectiva au aceleasi interese, interese solidare, ca ei totialcatuiesc o singura clasä, deosebitä de toate celelalte claseale societatii. In sfirsit, constiinta de clasa a muncitoriorinseamnä intelegerea de catre muncitori a faptului ca, pentrua-si atinge telurile lor, ei trebuie sa-si asigure posibiitatea dea influenta treburile statului, asa cum si-au asigurat-o sicontinua sä depuna eforturi pentru a si-o asigura proprie-tarii funciari si capitalistii.

Pe ce cale insa dobindesc muncitorii intelegerea tuturoracestor lucruri ? Ei o dobindesc sorbind-o mereu chiar dinlupta pe care incep s-o duca impotriva fabricantilor si careia o amploare din ce in ce mai mare, devine din ce in cemai ascutità si antreneaza un numar tot mai mare de mun-citori, pe masura ce se dezvoltä marile fabrici si uzine. Afost un timp cind dusmania muncitorilor fata de capital isi

8*www.dacoromanica.ro

102 V. I. LENIN

gasea expresia doar intr-un vag sentiment de ura impotrivaexploatatorilor lor, in constiinta vaga a asupririi si robieilor si in dorinta de a se razbuna pe capitaliti. Lupta luaatunci forma unor revoke razlete ale muncitorilor, care dis-trugeau cladirile, sfarimau masinile, luau la bataie pe ceidin administratia fabricii etc. Aceasta a fost prima forma,forma initiala a miscarii muncitoresti, i aceasta forma afost necesara pentru cà ura impotriva capitalistului a fostintotdeauna i pretutindeni primul impuls care a trezit lamuncitori vointa de a se apara. Dar miscarea muncitoreascarush' a depasit deja aceasta forma iniialà. In locul urii vagiimpotriva capitalistului, muncitorii au inceput sa inteleagaantagonismul dintre interesele clasei muncitorilor si intere-sele clasei capitalistilor. In locul sentimentului vag ca sintasupriti, ei au inceput dea seama prin ce anume §i cumanume ii apasa capitalul, i ei se ridica impotriva unei formede asuprire sau alteia, cautind sa puna stavila apasarii capi-talului, aparindu-se impotriva lacomiei capitalistului. In locde razbunare impotriva capitalistilor, ei incep acum sa ducao lupta pentru concesii, sä prezinte clasei capitalistilor reven-dicare dupa revendicare, cerind imbunatatirea conditiilorlor de munca, majorarea salariilor, reducerea zilei de munca.Fiecare greva concentreaza toata atentia i toate eforturilemuncitorilor cind asupra uneia, cind asupra alteia dintreconditiile in care e pusa clasa muncitoare. Fiecare grevaimplica discutarea acestor conditii, ajuta pe muncitori sale inteleaga, sa-si dea seama in ce consta aici apasarea exer-citata de capital, cu ce mijloace se poate lupta impotrivaacestei apashri. Fiecare greva imbogateste experienta intregiiclase rnuncitoare. Daca greva reuseste, ea arata clasei mun-citoare forta unirii muncitorilor i constituie pentru altii unindemn de a se folosi de succesul tovarasilor lor. Dad nureuseste, ea determina discutarea cauzelor esecului si cauta-rea unor metode de lupta mai bune. Aceastä trecere a mun-citorilor la lupta perseverenta pentru nevoile lor vitale,pentru concesii, pentru imbunatatirea conditiilor de trai, desalarizare fi pentru reducerea zilei de munca, trecere carea inceput acum peste tot in Rusia, constituie un urias pasinainte facut de muncitorii rusi, si acestei lupte, sprijiniriiei, trebuie sa-i acorde principala atentie partidul social-de-

www.dacoromanica.ro


mocrat i toti muncitorii con§tienti. Ajutorul care urmeazasa fie dat muncitorilor trebuie sa constea in indicarea ne-voilor celor mai arzatoare a caror satisfacere trebuie saconstituie obiectul luptei, in analizarea cauzelor care inrauta-tesc in mod deosebit situatia unora sau altora dintre mun-citori, in explicarea legilor i regulamentelor privitoare lareglementarea muncii in fabrici, legi §i regulamente a carorincalcare (ca §i trucurile inKlatoare ale capital4tilor) ducatit de des la o dubla jefuire a muncitorilor. Ajutorul tre-buie sa constea in exprimarea mai precisa §i mai concreta arevendicarilor muncitorilor §i in aducerea tor la cunwintaopiniei publice, in alegerea momentului celui mai potrivitpentru impotrivire, in alegerea metodei de lupta, in exami-narea situatiei i aprecierea fortelor celor doua parti aflatein lupta, in discutarea posibilitatii de a alege o metoda §imai buna de lupta (cum ar fi, poate, o scrisoare catre fabri-cant sau o cerere catre inspector, od catre medic, dupgimprejurari, daca nu este cazul sa se treaca direct lagreva etc.).

Am spus ca trecerea muncitorilor ru§i pe calea acesteilupte arata ca ei au facut un uria pas inainte. Aceasta luptasitueaza (aduce) mi§carea muncitoreasca pe un drum drepti constituie chezaga sigura a unor noi succese. Din expe-

rienta acestei lupte masele muncitore§ti invata, in primulrind, sa descopere i sä inteleaga rind pe rind diferitele pro-cedee de exploatare capitalista, sa le confrunte §i cu dispo-zitiile legii, §i cu conditiile lor de trai, §i cu interesele claseicapital4tilor. Analizind diferitele forme §i cazuri de exploa-tare, muncitorii invata sá inteleaga semnificatia i esentaexploatarii in ansamblul ei, invata sä inteleaga orinduireasociala care se bazeaza pe exploatarea muncii de catre capital.In al doilea rind, in aceasta lupta muncitorii 4i incearcafortele, Inv* sa se uneasca, invata sa inteleaga necesitateai insemnatatea unirii. Largirea acestei lupte §i crqterea

frecventei ciocnirilor duc in mod inevitabil la extinderealuptei, la dexvoltarea sentimentului de unitate, a sentimen-tului de solidaritate, la inceput in rindurile muncitorilor dinlocalitatea respectiva, apoi in rindurile muncitorilor dinintreaga tall, in rindurile intregii clase muncitoare. In altreilea rind, aceasta lupta dezvolta con§tiinta politica a

www.dacoromanica.ro

104 v. 1. LENIN

rnuncitorilor. Prin inse§i conditiile lor de viatà, masele mun-citore§ti sint puse intr-o astf el de situatie, incit (nu pot) nuau nici ràgazul, nici posibilitatea de a reflecta asupra unorprobleme de stat. Dar lupta muncitorilor impotriva fabri-cantilor pentru nevoile lor de zi cu zi face de la sine §i inmod inevitabil ca muncitorii sa se loveasc5 de probleme destat, politice, cäutind r5spuns la intreb5rile : cum estecondus statul rus, cum se fac legile §i regulamentele qi alecui interese servesc ele. Fiecare conflict de munch' ii duce inmod inevitabil pe muncitori la un conflict cu legile §i cureprezentantii puterii de stat. Aici aud muncitorii pentruintlia oath cuvintári politice". La inceput fie chiar §i dela inspectorii de fabrici, care le explicä cä §iretlicul princare fabricantal le stoarce ultima picAturà de vlaga sebazeazA pe sensul precis al unor regulamente aprobate deforurile in drept §i in a§a fel intocmite incit lash' la bunulplac al fabricantului stoarcerea necrutatoare a muncitorilor,sau ea' impilArile din partea fabricantului sint perfect legale,pentru ca' fabricantul nu face decit sA uzeze de dreptul sAu,sprijinindu-se pe cutare lege, care este aprobat5 de putereade stat §i aparatà de ea. L5muririle politice ale d-lor in-spectori sint completate uneori cu lamuririle politice" §imai folositoare ale d-lui ministru, care aminte§te muncito-rilor despre sentimentele de dragoste cre§tineascr pe careei le datoreazä fabricantilor pentru faptul ca ace§tia stringmilioane de pe urma muncii muncitorilor 38 Apoi, la acestelämuriri ale reprezentantilor puterii de stat §i la faptul c5muncitorii aflä in mod nemijlocit in folosul cui actioneaz6aceastá putere, se adauga foile volante sau alte lämuriri alesociali§tilor, astf el incit in cursul unei asemenea greve mun-citorii i§i fac pe deplin educatia politicA. Ei invatà sà inte-leagà nu numai interesele deosebite ale clasei muncitoare, ci§i locul deosebit pe care clasa muncitoare il ocupà in stat.Iatà, a§adar, care trebuie sA fie ajutorul pe care partidulsocial-democrat poate sà-1 dea luptei de clasà a muncitorilor :dezvoltarea con§tiintei de clasá a muncitorilor prin spriji-nirea lor in lupta pentru nevoile lor cele mai arzAtoare.

A doua sarcina pe linia acestui ajutor trebuie s5 constea,dupá cum spune programul, in a contribui la organizareamuncitorilor. Lupta pe care am descris-o rnai sus cere ne-

www.dacoromanica.ro


aparat ca muncitorii sa se organizeze. Organizarea devinenecesara i pentru greva, intrucit de ea depinde succesulgrevei, i pentru colecte in folosul grevistilor, i pentru in-fiintarea de case de ajutor muncitoresti, i pentru agitatiain rindurile muncitorilor, pentru a putea difuza in rindurilelor foi volante sau intiinári, manif este etc. Organizarea esi mai necesara in vederea apararii impotriva urtnaririi dinpartea politiei i a jandarmeriei, pentru a putea ascunde deele toate asociatiile muncitorilor, toate legaturile lor, pentrua putea organiza aducerea de carti, brosuri, ziare etc. A daajutor in toate aceste privinte iata a doua sarcina a parti-dului.

A treia sarcina este de a arata adevaratul tel al luptei,adica de a lamuri muncitorilor in ce consta exploatareamuncii de catre capital, pe ce se sprijina ea, in ce modproprietatea privata asupra pamintului i uneltelor de muncaduce la pauperizarea maselor muncitoresti, le sileste sa vindamunca lor capitalistilor i sa le dea gratuit tot surplusulprodus prin munca muncitorului peste ceea ce este necesarintretinerii lui, de a lamuri apoi cum aceastä exploataregenereaza in mod inevitabil lupta de clasa a muncitorilorimpotriva capitalistilor, care sint conditiile acestei luptetelurile ei finale, intr-un cuvint de a lamuri cele aratate pescurt in acest program.

B. 2. Ce inseamna ca lupta clasei muncitoare este o luptapolitica ? Aceasta inseamnä ca clasa muncitoare nu poatesa dud lupta pentru eliberarea ei fara a lupta totodata pen-tru posibilitatea de a influenta mersul treburilor statului,conducerea statului, intocmirea legilor. Capitalitll rusi auinteles de mult necesitatea unei asetnenea influence i noiam aratat in ce fel au stiut ei sa gäseasca, in pofida variate-lor interdictii impuse de legile politienesti, mii de mijloacepentru a influenta puterea de stat si cum aceastä putereserveste interesele clasei capitalistilor. De aici urmeaza dela sine Ca' fara exercitarea unei asemenea influence asupraputerii de stat nici clasa muncitoare nu-si poate duce lupta,nu poate nici macar si obtina o imbunatatire durabili asoartei sale.

Mai inainte am aratat cä lupta muncitorilor irnpotrivacapitalistilor ii va duce in mod inevitabil la un conflict cu

www.dacoromanica.ro

106 v. i. LENIN

cirmuirea si ca insasi cirmuirea se straduieste din rasputerisá demonstreze muncitorilor ca nutnai prin lupta si printr-oimpotrivire unita pot ei influenta puterea de stat. Deosebitde limpede reiese acest lucru din experienta marilor grevecare au avut loc in Rusia in anii 1885-1886. Guvernul s-aapucat de indata sa intocmeasca regulamente privitoare lamuncitori, a promulgat indatà legi noi cu privire la rindu-ielile din fabrici, cedind in fata revendicarilor persistente alemuncitorilor (de pildA au fost introduse regulamente pentrulimitarea amenzilor si pentru achitarea regulata a sala-riilor) *. La fel si grevele de acum (1896) au determinatiarasi o interventie imediata din partea guvernului, care ainteles acum ca nu se poate margini la arestari si expulzari,cA se face ridicol oferind muncitorilor povete stupide sa sebizuie pe generozitatea fabricantilor (vezi circulara minis-trului de finante Witte catre inspectorii de fabrici. Primavaraanului 1896) ** Guvernul a vazut ca muncitorii unitireprezinta o forth.' de care trebuie sa se tinA seama", si deaceea a intreprins indatà revizuirea legilor pentru reglemen-tarea muncii in fabrici, convocind la Petersburg o conferintha inspectorilor-sefi de fabrici pentru a discuta chestiuneareducerii zilei de rnunca si alte concesii inevitabile caretrebuie facute muncitorilor.

Vedem, asadar, ca lupta clasei muncitoare impotriva claseicapitalistilor trebuie sa fie neaparat o luptà politica. De peacum aceastä lupta exercità intr-adevar o anumita influ-enta asupra puterii de stat si capata o semnificatie politica.Dar, pe masura dezvoltarii miscarii muncitoresti, se vädestesi se face simtita, tot mai clara si mai pronuntata, totala lipsade drepturi politice a muncitorilor, despre care am vorbit maisus, imposibilitatea totala pentru muncitori de a exercitaasupra puterii de stat o influenta fatisa si directa. De aceearevendicarea cea mai arzatoare a muncitorilor si primulobiectiv al influentei clasei n-tuncitoare asupra mersului tre-burilor statului trebuie sa fie dobindirea libertatii politice,adica dobindirea participarii directe, garantate prin lege(prin constitutie), a tuturor cetatenilor la conducerea statu-

4, VeziVez1

volmnulvolumul

de faIS, pag. 21-25. Note: tract.** de fa11, pag. 111. Notts trod.

www.dacoromanica.ro

PROJECT DE PROGRAM AL PARTIDULUI SOCIAL-DEMOCRAT 107

lui, asigurarea dreptului pentru toti cetatenii de a se intruniliber, de a discuta problemele lor, de a influenta prin aso-ciatii si prin presa mersul treburilor statului. Dobindirealibertatii politice devine o cauzei vitald a muncitorilor",pentru ca fara ea muncitorii nu au si nu pot avea nici oinfluenta asupra mersului treburilor statului si ramin astfelin mod inevitabil o clasa umilitä, lipsita de drepturi si deposibilitatea de a-si spune cuvintul. $i daca chiar de peacurn, cind lupta muncitorilor si unirea lor sint abia la in-ceput, guvernul se si grabeste sa faca concesii muncitorilorpentru a opri dezvoltarea miscarii, nu incape indoiala ea'atunci cind muncitorii isi vor stringe rindurile si se vor unisub conducerea unui singur partid politic, ei vor sti sa sileascdguvernul sa cedeze, vor sti sa cucereasca libertatea politicapentru ei si pentru intregul popor rus 1

In partile precedente ale programului s-a aratat ce lococupa clasa muncitoare in societatea moderna si in statulmodern, care este telul luptei clasei muncitoare si care estesarcina partidului care reprezinta interesele muncitorilor. Inconditiile cind puterea cirmuirii este nelimitata, nu existä sinu pot exista in Rusia partide politice fat*, dar existacurente politice care exprima interesele celorlalte clase sicare exercità o influenta asupra opiniei publice si asupraguvernului. De aceea, pentru a delimita pozitia partiduluisocial-democrat, trebuie sä aratam acum atitudinea lui fatide celelalte curente politice din societatea rush', pentru camuncitorii sa-si dea seama cine si in ce limite le poate fialiat si cine le este &man. Tocmai acest lucru este aratatin urmatoarele doul puncte din program.

B. 3. Programul declarä ca aliati ai muncitorilor sint, inprimul rind, toate paturile sociale care lupta impotriva pu-terii nelimitate a cirmuirii absolutiste. Intrucit aceasta puterenelimitata constituie principala piedica in calea luptei mun-citorilor pentru eliberarea lor, rezulta de la sine ca interesuldirect al muncitorilor reclaml sprijinirea oricarei miscarisociale indreptate impotriva absolutistnului (absolut inseamnanelimitat ; absolutism inseamna puterea nelimitata a cirmu-irii). Pe masura dezvoltarii capitalismului se adincesc totmai mult contradictiile dintre aceasta cirmuire birocratica siinteresele claselor avute insesi, interesele burgheziei. Partidul

www.dacoromanica.ro

108 V. I. LENIN

social-democrat declara ea va sprijini toate paturile §i gru-purile burgheziei care iau atitudine impotriva puterii neli-mitate a cirmuirii.

Muncitorilor le este infinit mai convenabila o influentddirecta exercitata de burghezie asupra treburilor statului decitactuala ei influenta, exercitata prin intermediul unei haitede cinovnici venali care i§i fac de cap. Muncitorilor le estemult mai convenabilä o influenta fatio exercitata de bur-ghezie asupra politicii decit actuala influenta camullatá prinexistenta unei cirmuiri, chipurile, independente" §i atot-puternice, care pretinde a cirmui prin gratie divina" §iimparte gratiile sale" harnicilor §i oropsitilor proprietarifunciari, precum §i asupritilor §i nenorocitilor de fabricanti.Muncitorii trebuie sa duca a luptd deschisd impotriva claseicapitali§tilor, astf el incit intregul proletariat rus sa poatavedea pentru care interese lupta muncitorii, &à poata invatacum trebuie dug lupta, iar uneltirile ci tendintele burghe-ziei sa nu se ascunda in anticamerele marilor duci, in saloa-nele senatorilor §i minictrilor, in cancelariile arhisecrete aledepartamentelor, ci sa iasa la lumina zilei §i sa deschida ochiituturor §i fiecaruia, aratindu-le cine sint adevaratii inspira-tori ai politicii guvernului ci ce urmaresc capitali§tii cimo§ierii. De aceea trebuie inlaturat tot ce camufleaza actualainfluenta a clasei capitali§tilor, de aceea trebuie sprijinititoti reprezentantii burgheziei care se pronunki impotrivabirocratiei, impotriva conducerii birocratice, impotriva dr-muirii absolutiste I Dar, declarind ca sprijina orice miccaresociala indreptata impotriva absolutismului, partidul social-democrat arata totodata ca el nu se separa de mi§careamuncitoreasca, pentru ca clasa muncitoare are interesele eideosebite, opuse intereselor tuturor celorlalte clase. Acordindsprijin tuturor reprezentantilor burgheziei in lupta pentrulibertate politica, muncitorii nu trebuie sa uite ca numai inmod vremelnic clasele avute se pot alia cu ei, ca intereselemuncitorilor ci ale capitali§tilor sint ireconciliabile, ca inlatu-rarea absolutismului le este necesara muncitorilor numaipentru a putea duce fatic, pe scara larga, lupta lor impotrivaclasei capitali§tilor.

Partidul social-democrat declara de asemenea ca va acordasprijin tuturor acelora care se ridica impotriva clasei privi-

www.dacoromanica.ro


legiate a nobililor-mosieri. Nobilii-mosieri sint considerati InRusia prima stare sociala in stat. Ramasitele puterii lorfeudale asupra taranilor continua si astazi sa asupreascamarea masa a poporului. Taranii continua a plateasca ratede rascumparare pentru eliberarea de sub puterea mosierilor.Taranii continua sa ramina legati de pamint pentru ca domniimosieri sa nu duca lipsa de muncitori agricoli ieftinisupusi. Pina in ziva de astazi taranii sint làsai, ca nisteoameni lipsiti de drepturi si ca niste minori, la cheremulcinovnicilor, care au grija de propriul lor buzunar si seamesteca in viata taranilor, veghind ca taranii sa plateascaregulat" mosierilor iobagisti ratele de rascumparare saudijma, ca ei sa nu se sustraga" de la munca in folosulmosierilor, sä nu se mute, de pilda, in alte parti, obligindu-i,poate, astfel pe mosieri sä angajeze din afara muncitori caresa nu fie atit de ieftini i atit de striviti de nevoi. Aservin-du-si milioane i zeci de milioane de tarani si mentinindlipsa lor de drepturi, d-nii mosieri se bucura, pentru aceastainalta virtute, de cele mai inalte privilegii in stat. In celemai inalte functii de stat sint numiti mai ales nobili-mosieri(de altf el si legea acorda nobilimii cele mai mari drepturi inceea ce priveste ocuparea functiilor de stat); mosierii dininalta aristocratie sint cei mai apropiati de curte si potface, mai direct si mai usor decit oricine, ca politica guver-nului a incline de partea lor. Profitind de faptul ca sintapropiati de guvern, ei prada vistieria statului si primescdin banii poporului daruri i pomeni in valoare de milioanede ruble, fie sub forma unor mari domenii care se dau pen-tru serviciul prestat, fie sub forma de concesii" *.

* Aid se lntrerupe textul sapirografiat, aflat la Institutul de marxism-leninism de pe lIngS C.C. al P.C.U.S. Nota red.

5i

www.dacoromanica.ro

110

GUVERNULUI TARIST 39

Anul acesta, 1896, guvernul rus a publicat douà comu-nicate cu privire la lupta muncitorilor impotriva fabricanti-lor. In alte state asemenea comunicate nu sint o raritate ;acolo nu se tine ascuns ceea ce se intimpla in tara, si ziarelepublica liber stiri despre greve. In Rusia insa, guvernul seteme ca de foc sa nu fie date in vileag rinduielile existentein fabrici si tot ce se intimpla acolo : el a interzis ziarelorsa scrie despre greve, a interzis inspectorilor de fabrici sa-sipublice rapoartele si a dispus chiar ca procesele impotrivagrevistilor sa nu se judece in fata instantelor ordinare, acce-sibile publicului, intr-un cuvint a luat toate masurile pentrua tine in cel mai strict secret tot ce se petrece in fabrici siin rindurile muncitorilor. Deodata insä toate aceste stra-tageme politienesti se sparg ca niste baloane de sapun siguvernul insusi se vede nevoit sa vorbeasca deschis desprefaptul ca muncitorii lupta impotriva fabricantilor. Cum seexplica aceasta schimbare ? In 1895 au fost deosebit demulte greve muncitoresti. Da, dar greve au fost si inainte,si totusi guvernul a stint sa evite divulgarea secretului, asaincit aceste greve se desfasurau fara ca intreaga masa amuncitorilor sa afle ceva despre ele. Grevele de acum aufost mult mai puternice decit cele dinainte si concentrateintr-un singur loc. Da, dar si inainte au fost greve nu maiputin puternice, de pilda in anii 1885-1886 in guberniileMoscova si Vladimir. $i totusi guvernul se tinea inca taresi nu vorbea despre lupta muncitorilor impotriva fabrican-tilor. Atunci de ce de data aceasta a inceput sä vorbeasca ?

www.dacoromanica.ro

GLIVERNULUI TARIST 111

Pentru CA de data aceasta in ajutorul muncitorilor au venitsocialistii, care i-au ajutat pe muncitori sA lAmureascA lucru-rile, sä le aducA la cunostinta tuturor, atit in rindurile mun-citorilor cit 0 in societate, sä formuleze cu precizie revendi-cArile muncitorilor si sA arate tuturor reaua-credintA aguvernului si violentele sAlbatice sAvirsite de el. Guvernulsi-a dat seama cA ar fi o prostie sA phstreze facerea atuncicind toatà lumea stie de greve si s-a luat si el dupA toatàlumea. Foile volante ale socialistilor au chemat guvernul sArAspundA la acuzatiile aduse si guvernul s-a infatisat si adat un faspuns.

SA vedem ce raspuns a dat.La inceput guvernul a incercat sA se eschiveze de a da

un rAspuns deschis si public. Unul dintre ministri, ministrulde finante Witte, a trimis o circularA inspectorilor de fabrici,si in aceastà circularA i-a numit pe muncitori si pe socialistidusmani infaiti ai ordinii publice", sfAtuindu-i pe inspec-todi de fabrici sA caute sà-i intimideze pe muncitori, sà-iincredinteze CA guvernul va interzice fabricantilor sA facAconcesii, a arate muncitorilor bunele indemnuri si intentiilegeneroase ale fabricantilor, sä le explice CA fabricantii augrijA de muncitori si de nevoile lor, cA fabricantii sint ani-mati de sentimente bune". Despre grevele propriu-zise,guvernul nu a spus nimic ; el n-a suflat o vorbá desprecauzele grevelor, despre revoltAtoarele incAlcAri de lege siimpilAri din partea fabricantilor, despre revendicArile mun-citorilor ; intr-un cuvint, el a prezentat pur si simplu intr-olumina falsa toate grevele care au avut loc in vara si intoamna anului 1895 si a incercat sä scape cu räsuflatelefraze oficiale despre actiunile violente si ilegale" ale mun-citorilor, desi muncitorii nu au comis acte de violentà ; laviolente se dedase numai politia. Ministrul a vrut caaceastA circularA sA fie secretà, dar chiar slujbasii cArora elle-o incredintase n-au pAstrat secretul si circulara a devenitpublicA. Dupä aceea ea a fost tipArità de socialisti. Atunciguvernul, vázind cA s-a f Acut de ris, ca de obicei, cu secre-tele" sale indeobste cunoscute, a publicat-o in presä. Acestaa fost, dupA cum am mai spus, rAspunsul la grevele dinvara si toamna anului 1895. Dar iatA cA in primAvara anului1896 grevele s-au repetat cu si mai multA vigoare 40 Zvonu-

www.dacoromanica.ro

112 v. I. LENIN

rilor care circulau in legatura cu aceste greve li s-au adaugatfoile volante ale socialistilor. La inceput guvernul a pastratin chip las tacerea, asteptind &à vada cum se vor terminalucrurile, iar apoi, dupà ce revolta muncitorilor s-a potolit,a venit post-factum cu intelepciunea sa de contopist, cumvii cu un proces-verbal politienesc dresat cu intirziere. Dedata aceasta guvernul intregul guvern a trebuit sa iao atitudine latish'. Comunicatul lui a fost publicat in Pra-vitelstvennii Vestnik" 41 nr. 158. De data aceasta el n-a maiputut sa prezinte intr-o lumina falsa grevele muncitoresti.A trebuit sa arate cum s-au petrecut lucrurile, in ce anumeau constat impilarile din partea fabricantilor, ce au cerutmuncitorii ; a trebuit sa recunoasca ca muncitorii s-aupurtat cuviincios". Asadar, muncitorii au dezvatat guvernulde obiceiul de a recurge la mirsave minciuni politienesti ; ei1-au silit &à recunoasca adevarul atunci cind s-au ridicat inmasa, cind au folosit foi volante pentru a face ca lucrurilesa fie cunoscute publicului. Este un mare succes. Muncitoriivor .sti acum care este unicul mijloc de a face ca nevoile forsà fie declarate in public, unicul mijloc de a face cunoscutalupta muncitorilor din intreaga Rusie. Muncitorii vor stiacum Ca minciunile guvernului pot fi combatute numai prinlupta unità a muncitorilor insisi si prin atitudinea lor con-stienta, si anume prin hotarirea lor de a-si cuceri drepturile.

Dupà ce au aratat cum s-au petrecut lucrurile, ministriiau inceput sa nascoceasca tot felul de tertipuri, cautind princornunicatul lor sa acrediteze ideea cä grevele se datorescnumai particularitatilor industriei firelor de bumbac si aatei". Asa va sa zica 1 Grevele nu se datoresc deci parti-cularitatilor intregii industrii din Rusia, particularitatilorardinii de stat din Rusia, care permit politiei sa prigoneascasi sa inflate pe muncitorii pasnici care se apära impotrivaimpilarilor ? De ce atunci, stimabili domni ministri, mun-citorii citeau cu nesat si cereau mereu sa li se dea foi volante,in care nu se vorbea nicidecum de bumbac si de ata, ci delipsa de drepturi a cetätenilor rusi si de barbara samavol-nicie a guvernului, care se straduieste sa intre in gratiilecapitalistilor ? Nu, acest nou tertip e chiar mai rail, maijosnic decit cel folosit in circulara sa de aainistrul de finante,Witte, care aruncase toata vina asupra instigatorilor".

www.dacoromanica.ro

GUVERNULUI TARIST ii

Ministrul Witte judeca despre greva asa cum juded despreea orke functionar de politic care primeste bacsis de lafabricanti : au venit instigatori si a izbucnit greva. Acum,vazind greva celor 30.000 de muncitori, toti minitriilaolaltà s-au pus pe gindit i pina la urnaa au inteles ca nugrevele izbucnesc pentru ca apar cisocialistii apar pentru cà incep greve, pentru ca incepe luptamuncitorilor impotriva capitalistilor. Ministrii afirma acumca socialitii s-au alaturat" grevelor ulterior. Este o lectiebunä pentru ministrul de finante Witte. Ia aminte, d-le Witte,invata bine I Inv* sa intelegi de aici inainte din cc cauzaa izbucnit o greva, invata sä te uiti la revendicarile munci-torilor si nu la rapoartele copoilor d-tale, pe care chiar d-tanu-i crezi nici cit negru sub unghie. D-nii ministri mita saconvinga publicul cã numai persoane rauvoitoare" au in-cercat sa dea grevelor un caracter politic nelegiuit" sau,cum spun ei intr-un loc, un caracter social" (d-nii ministriau vrut sa spuna socialist, insa din ignoranta sau din lasitatede contopisti au spus social si a iesit un nonsens : socialistinseamna care sprijina pe muncitori in lupta impotriva capi-talului, pe cind social inseamnä pur i simplu obstesc. Darcum se poate da unei greve un caracter social ? E ca sicum ai da unor ministri rangul de ministru I). E intr-adevaramuzant 1 Socialistii dau grevelor un caracter politic I Inrealitate, guvernul insusi a fost acela care, Inca inainte dea fi intervenit socialistii, a luat toate masurile pentru a dagrevelor un caracter politic. Oare nu el a inceput sa inhatemunatori pasnici ca si cum ar fi niste criminali, arestindu-isi expulzindu-i din localitatile lor de domiciliu ? Oare nuel a trimis in toate partile spioni i agenti provocatori ? Nuel inhata pe oricine ii cadea in mina ? Nu el a fagaduitfabricantilor ajutor, indemnindu-i sa nu cedeze ? Nu el iiurmarea pe muncitori pentru simple colecte de bani in folosulgrevistilor ? Mai bine ca oricare altul, guvernul insusi i-afacut pe muncitori sa inteleaga ca razboiul lor cu fabricantiitrebuie sa fie inevitabil un razboi cu guvernul. Socialistilornu le mai raminea deck sä confirme acest lucru si sa-1publice In foi volante. Asta-i tot. Dar guvernul rus e foarteversat in arta fatarniciei, si de aceea ministrii au avut grijasa nu sufle o vorba despre mijloacele cu care guvernul

www.dacoromanica.ro

114 v. 1. LENIN

nostru a dat grevelor un caracter politic" ; el a aratatpublicului ce date purtau foile volante ale socialistilor, darde ce n-a aritat ce date purtau ordinele emise de guverna-torul orasului si de ceilalti basbuzuci cu privire la arestareamuncitorilor pasnici, cu privire la inarmarea trupelor, cuprivire la trimiterea de spioni si de agenti provocatori ?Ministrii au aratat publicului cite foi volante au difuzat

dar de ce n-au aratat citi muncitori i citi socia-listi au fost arestati, cite familii au fost distruse, citi oameniau fost expulzati si intemnitati fara judecata ? De cc ?Pentru cà pini si ministrii rusi, cu toata nerusinarea lor, seferesc sa vorbeasca in public despre asemenea ispravi bandi-testi. Asupra muncitorilor pasnici care se ridicasera in apa-rarea drepturilor lor, care se aparau impotriva sarnavolni-ciei fabricantilor, s-a napustit intreaga forta a puterii de stat,cu politia cu armata, cu jandarmii i cu procurorii ; impo-triva muncitorilor care rezistau cu banul lor si cu banul datde tovarasii lor, muncitorii englezi, polonezi, germaniaustrieci, a intrat in actiune intreaga forta a vistieriei statu-lui, promitind sprijin sarmanilor fabricanti.

Muncitorii nu erau uniti. Le era interzis sä organizeze ocolecta de bani, sa atraga alte orase si alti muncitori ; eierau prigoniti pretutindeni si au trebuit sa cedeze in fatafortei covirsitoare a puterii de stat. Domnii ministri jubileazaCa guvernul a invins 1

Frumoasa victorie 1 De o parte 30.000 de muncitoripasnici, lipsiti de bani, si de partea cealalta intreaga f ortaa puterii de stat, intreaga bogatie a capitalistilor ! Ministriiar fi procedat mai inteligent daca nu s-ar fi grabit sa sefaleasca cu o asemenea victorie, cad lauclarosenia lor preaseamana cu aceea a unui jandarm care se faleste ca ascapat dintr-o greva fdrei sa manince bataie.

Instigarile" socialistilor n-au avut succes, declara trium-fator guvernul, cautind sa-i linisteasca pe capitalisti. Da, vomráspunde i noi la aceasta, nici un fel de instigari n-ar fiputut sa produca macar a suta parte din impresia pe carea produs-o asupra tuturor muncitorilor din Petersburg, asupratuturor muncitorilor rusi comportarea guvernului in aceastachestiune 1 Muncitorii au vazut limpede politica guvernu-lui : a trece sub tacere grevelc muncitorilor si a le prezenta

i1

si

www.dacoromanica.ro

OUVERNULUI TARIST 115

intr-o lumina.' falsà. Muncitorii au vdzut ch lupta Mr uniti1-a silit sä renunte la fdtarnicele minciuni politiste. Ei auväzut ale cui interese apArd guvernul, care a promis sprijinfabricantilor. Ei si-au dat seama cine este adevdratul Mrdusman atunci cind impotriva lor, care nu cAlcaserd legea sinu tulburaserd ordinea, au fost trimise armata si politia caimpotriva unor inamici. Oricit ar afirma ministrii cd luptanu a fost incununatá de succes, muncitorii insd vád 6 pre-tutindeni fabricantii s-au astimpArat ; ei stiu cd guvernulconvoacd acum pe inspectorii de fabrici pentru a se sfätuiin privinta concesiilor care trebuie fácute muncitorilor, de-oarece vede cà concesii trebuie fkute. Greve le din anii1895-1896 n-au fost zadarnice. Ele au adus un imens ser-viciu muncitorilor rusi, aratindu-le cum trebuie O. clued* luptapentru interesele lor. Ele i-au invdtat sd inteleaga situatiapolitic/I ,si nevoile politice ale clasei muncitoare.

Uniunea de luptei pentru eliberarea clasei muncitoare 42

Noiernbrie 1896

Scrts M Inchisoare tnaintede 25 nolembrle (7 decembrie) 1896Tlparita la

demimeograf sub forma Se tipareste dupclfoale volanta textut foil volante

9 Opere complete, vol 2

www.dacoromanica.ro

116

INSTIINTARE CATRE MEMBRIIUNIUNII DE LUPTA

PENTRU ELIBERAREA CLASEI MUNCITOARE"DIN PETERSBURG, TRIMISA IN NUMELE

BATRINILOR" 43

Mihailov a aparut la Petersburg in 1891 ca studentexmatriculat de la universitatea din Harkov pentru parti-cipare la tulburari. El a intrat in organizatia studenteascacare si dupa destramarea ei era denumita corporatie" ". Lacursurile de dentisti au circulat zvonuri in legatura cu com-portarea lui intr-o perioada cind a avut niste relaii suspecte,deoarece a fost acuzat cä a delapidat niste bani colectatipentru ajutorarea infometatilor, dar el a restituit suma dela-pidata. In acest timp el se imprietenise cu... *

In ianuarie 1894 s-a facut o perchezitie si la multi dintrefostii membri ai corporatiei" amintite, printre care si laMihailov. La luarea interogatoriilor tuturor arestatilor li s-acitit o lista amanuntitä a membrilor asociatiei etc. Jandarmiispuneau ca arestarile s-au facut in urma denuntului facut deun fost membru al organizatiei. Mihailov a rämas in afaraoricaror suspiciuni, pentru ca jandarmii spuneau cà numaidin cauza ca aici e amestecat un revolutionar notoriu s-a datatita importanta acestei afaceri neinsemnate. In aceeasiperioada a avut loc greva de la fabrica Voronin 45. Mihailovsi-a cistigat increderea grevistilor si a inceput sà organizezecolecte in folosul bor. In februarie au fost arestati 8 muncitoricare au avut legaturi cu Mihailov si 1 student (Talalaev) carecolectase bani din insarcinarea lui. De atunci Mihailov incepedin nou sa se apropie de ouvriers **, reusind sà patrunda incercuri conduse de narodovolti. In vara anului 1894 acestiadin urma au fost arestati. La ancheta s-a dovedit ca. politia

* Indesclfrabil In manuscris. Nola red.** muncitori. Nato tract,

www.dacoromanica.ro

INSTIINfAiRE dArkE ME1.tBR11 tiNitiN1t nt LUPtA 117

§tia multe. In timpul anchetkii noastre, a bkrinilor, am fostacuzati ca am intretinut legkuri cu citiva dintre acqtinarodovolti, dar cazul... * Curind dupa aceasta s-a incheiatprimul proces al lui Mihailov * i altii au fost condamnatila deportare, el insa a ramas nepedepsit §i spunea pretu-tindeni ca, pentru putea continua activitatea, a facutcerere de grkiere. Din nefericire, s-au gash oameni care .nuau vazut nimic infamant in aceasta i 1-au luat sub ocrotirealor, iar el, care personal nu se bucura de stima muncitorilor,a capkat posibilitatea sa-§i consolideze §i sa-§i extincla lega-turile.

Urmeaza descrierea procedeelor folosite de el, exemple decazuri cind el oferea cu insistenta bani muncitorilor, ii in-vita la locuinta sa, cerind sa i se dezvaluie pseudonimeleetc. Datoritä acestor procedee §i profitind de increderea de-plini a persoanelor mentionate, el a identificat curindnumero§i membri ai diferitelor grupe. Toti ace§tia au fostarestki. Cind un muncitor...* a spus ca primea carti de laMihailov, acesta a fost arestat, dar imediat a fost pus inlibertate §i in prezent se afla la Petersburg. La ancheta adenuntat, in calitate de inculpat, pe toti tovarkii sai, unorinculpki...* ii s-a citit un raport amanuntit facut de elasupra componentei diferitelor grupuri. (Semnaturi).

Scrls tn 1896 Se tipdrestedupd

pentru prima oar&manuscris

* Indescifrabil In manuscris. Nola ?ed.

9*

a-si

www.dacoromanica.ro

119

CU PRIVIRE LA CARACTERIZAREAROMANTISMULUI ECONOMIC

SISMONDI SI SISMOND1$TII NOSTRIAUTOHTONI 46

Scris tn prinuivara anului 1897

Publicat In I:Arnie-lune 1897In revista Novoe Slow" nr. 7-10

Semnat : K. TnRetipdritVladimir

In 1898 In culegerea:Ilin. Studil vl articole

economice". Petersburg

Se tiparevle dupil textul culegerilStudil vl articole economice",confruntat cu textul din revista

Novoe Slovo" vi cu textul culegerii:VI. Bin. Problema agrard". 1908

www.dacoromanica.ro

[121

Coperta revistel Novoe Slavein care au lost publicate pentru prima oarA articolele lui V. I. Lepin

Cu prIvire la caracterlzarea romantismului economic"41 In leggturà cu o notä de ziar". 1897

Micforat

V-

C4° LIS413; FM

hiTRO4IiipeHblit

riO/Sgre((K)K

ron 11. KII 7.

k

Anrs.as 1897.

www.dacoromanica.ro

12'

Economistul elvetian Sismondi (J.-C.-L. Simonde de Sis-mondi), care a scris la inceputul acestui secol, prezinta uninteres deosebit pentru rezolvarea problemelor economicegenerale care se pun astazi deosebit de acut in Rusia. Dacamai adaugam la aceasta faptul ca Sismondi ocupa un locdeosebit in istoria economiei politice, stind la o parte decurentele principale, ea' este un inflacarat partizan al miciiproductii, ridicindu-se impotriva aparatorilor si ideologilormarii productii (tot asa cum se ridica impotriva lor si narod-nicii rusi de astazi), cititorul va intelege intentia noastrade a prezenta doctrina lui Sismondi in trasaturile ei prin-cipale si sub aspectul raportului dintre ea si celelalte curente

contemporane ei si de dupa ea ale stiintei economice.Interesul pentru studierea lui Sismondi sporeste tocmai inmomentul de fata datorita faptului ca in revista RusskoeBogatstvo" din anul trecut, 1896, gasim un articol consacratde asemenea expunerii doctrinei lui Sismondi (B. Efrusi :Conceptiile social-economice ale lui Simonde de Sismondi".Russkoe Bogatstvo", 1896, nr. 7 si 8) *.

Colaboratorul revistei Russkoe Bogatstvo" declara de labun inceput ca nu existä autor care sa fi fost apreciat atitde gresit" ca Sismondi, care, spune el, a fost prezentat penedrept" cind ca reactionar, cind ca utopist. Lucrurile stautocmai invers. Tocmai aceastii apreciere asupra lui Sismondieste intru totul justa. Iar articolul din Russkoe Bogatstvo",in care sint expuse in mod amanuntit, meticulos ideile lui

* Efrusi a murit In 1897. Necrologul lui a fast publicat In numgruI dinmartie 1897 al revistei Eusskoe Bogatstvo":

www.dacoromanica.ro

124 V. I. LENI

Sismondi, caracterizeaza teoria lui intr-un mod cu totulgresit *, idealizindu-1 pe Sismondi tocmai pentru acele puncteale doctrinei lui in care el se apropie cel mai mult de na-rodnici, ignorind i prezentind intr-o lumina falsa raportuldintre aceasta doctrina i curentele ulterioare ale stiinteieconomice. De aceea expunerea i analiza doctrinei luiSismondi facute de noi vor fi in acelasi timp i o criticaa articolului lui Efrusi.

Capitolul ITEORIILE ECONOMICE ALE ROMANTISMULUI

Trasatura distinctiva a doctrinei lui Sismondi o constituieteoria lui asupra venitului, asupra raportului dintre venit,pe de o parte, si productie i populatie, pe de aka parte.Insasi lucrarea principala a lui Sismondi este intitulataNouveaux principes d'économie politique ou de la richessedans ses rapports avec la population" (Seconde edition. Paris,1827, 2 vol. ** Prima editie aparut in 1819) Noi prin-cipii de economie politica sau despre avutie sub aspectulraportului dintre ea si populatie". Aceasta tema coincideaproape cu problema cunoscuta in literatura narodnicistarusa sub denumirea de problema pietei interne pentru capi-talism". Sismondi sustinea cä dezvoltarea marii productiifolosirea pe scara tot mai larga a muncii salariate in indus-trie i agriculturä fac ca productia sa devanseze in modnecesar consuniul i sa fie push' in fata problemei insolubilede a gasi consumatori ; cá in interiorul tarii ea nu poategäsi consumatori, deoarece transforma masa populatiei inzileri, in simpli muncitori, si creeaza o populatie care nugaseste de lucru, iar o data cu intrarea in arena mondiala aunor noi tari capitaliste gasirea unei piete externe devinedin ce in ce mai anevoioasa. Cititorul poate vedea cá sintexact aceleasi probleme care-i preocupa i pe economistii

* E foarte adeviirat c8 Sismondi nu este socialist, fapt asupra aruiaEfrusi atrage atentia la inceputul articolului, repettnd cele spuse de

Band,LippertArtikel(vezi Handwörterbuch der Staatswissenschaften", V.

Sismondi" von Lippert, Seite 678 (Dictionarul 8tiinjelor de stat", vol. V.articolul Sismondi" de Lippert, pag. 678. Nota trad.)).

** Edflia a doua, Paris, 1827, 2 volume. Nota trad,

www.dacoromanica.ro

CU PRIVIRE LA CARACTERIZAREA ROMANTISMULUI ECONOMIC 126

narodnici, in frunte cu d-nii V.V. si N.on. SA examinAmdeci mai indeaproape unele puncte din argumentarea luiSismondi si semnificatia stiintificA a acesteia.

PIATA INTERNA SE RESTRINGE OARE CA URMARE A RUINARIIMICILOR PRODUCATORI ?

In opozitie cu economistii clasici, care in teoriilelor aveau in vedere orinduirea capitalised gata formatd, iarexistenta clasei muncitorilor o considerau ca ceva dat, ca cevacare se intelege de la sine, Sismondi subliniazA tocmai pro-cesul ruinarii micului producAtor, proces care a dus la formareaacestei clase. CA relevarea acestei contradictii din orinduireacapitalised constituie meritul lui Sismondi este incontestabil,dar fapt este ed. Sismondi, ca economist, n-a putut sii inteleagdacest fenomen, prin deziderate pioase" incapa-citatea de a face o analiza consecvened. Ruinarea micului pro-ducAtor demonstreazà, dupA pArerea lui Sismondi, restringereapietei interne.

DacA un fabricant va vinde rnai ieftin spune Sismondiin capitolul Cum ii lArgeste vinzAtorul piata ?" (ch. III, livreIV, t. I, p. 342 et suiv.*) ** , el va vinde mai mutt, pentru

vor vinde mai putin. De aceea fabricantul se va strA-dui mereu sà facA economie de muned sau de materii prime,economie care sà-i dea posibilitatea de a vinde mai ieftin de-cit confratii sdi. $i cum, la rindul lor, materiile prime sintprodusul unei munci trecute, economia lui se reduce intot-deauna, in ultimA analizA, la folosirea unei mai mid cantitAtide muned pentru fabricarea aceluiasi produs". Este adevaratcd fabricantul nu urmAreste sä reducA numarul muncitorilor,ci sA-si sporeased productia. SA presupunem cd el va reusi sdfacA acest lucru, cä le va lua concurentilor säi clientela prinreducerea pretului marfii. Care va fi #rezultatul national* ?"Cella lti fabricanti vor prelua procedeele lui de productie.Atunci unii sau altii dintre ei vor trebui, fireste, sä concediezeo parte din muncitori, in proportia in care noua masind spo-reste forta productivA a muncii. DacA consumul a rAmas ace-

* cap. III, cartea a IV-a. vol. I. par. 342 si urm. Nota trad.** Toate citatele urtnatoare 15r3 mentiuni spectate sint luate din editia

mai sus mentionath a lucrAril Nouveaux Principes",

disimulindu-si

cS ceilalti

www.dacoromanica.ro

12d V. I. LENIN

1ai si daca aceeasi cantitate de munch' este efectuata de unnumar de brave de zece ori mai mic, atunci aceasta parte aclasei muncitoare va fi lipsita de noua zecimi din veniturileei si consumul ei de toate felurile va scadea in aceeasi pro-

Rezultatul unei inventii daca natiunea nu are comertexterior si daca consumul ramine acelasi va reprezenta, deci,o pierdere pentru toti, o scadere a venitului national, care inanul urmator va duce la o scadere a consumului general"(I, 344). nici nu poate fi altfel : intrucit munca insäsi re-prezinta o parte importanta din venit (Sismondi are in vederesalariul), cererea de munca nu poate fi micsorata färä ca na-tiunea sà devina mai saraca. Tocmai de aceea avantajele as-teptate de pe urma descoperirii unor noi procedee de pro-ductie sint legate aproape intotdeauna de comertul exterior"(I, 345).

Cititorul poate vedea ca in aceste cuvinte gasim intreagateorie", atit de cunoscuta noua, a restringerii pietei interne"datorita dezvoltarii capitalismului i necesitatii, din aceastacauza, a unei piete externe. Sismondi reia foarte desaceasta idee, legind de ea si teoria sa asupra crizelor,teoria" populatiei ; in doctrina lui, acesta este un punct totatit de dominant ca si in doctrina narodnicilor rusi.

Sismondi n-a uitat, desigur, Ca, in conditiile noilor relatii,ruinarea i omajul sint insotite de o crestere a avutiei co-merciale", ca este vorba de dezvoltarea marii productii, acapitalismului. El intelegea foarte bine acest lucru i sustineacã dezvoltarea capitalismului duce la restringerea pietei in-terne : Dupa cum nu este indiferent pentru binele cetatenilordaca indestularea i consumul tuturor se vor apropia de egali-tate, sau daca o mica minoritate va avea din belsug de toate,in timp ce masa va fi redusa la strictul necesar, tot astfelaceste doua feluri de repartizare a venitului nu sint indif e-rente nici pentru dezvoltarea avutiei comerciale (richessecommerciale) *. Egalitatea consumului trebuie sà aiba intot-deauna ca rezultat o largire a pietei producatorilor, iar in-egalitatea lui o restringere a pietei" (de le (le marche)resserrer toujours davantage) (I, 357).

* Aid, ca si In toate celelalte pasaje, sublinierile ne apartin noun, InOat-A de cazurile chid se specificn contrarul.

$i

{i

www.dacoromanica.ro

CO PIM/ r2E LA cAiRACTEOI2AitA ROMM\ITiSMULUI EdONOMIC 12/

Asadar, Sismondi sustine cä piata interna se restringe dincauza repartitiei inegale proprie capitalismului, ca piata tre-buie creata printr-o repartitie egalà. Dar cum se poate realizaacest lucru in conditiile avutiei comerciale, la care Sismondi atrecut pe nesimtite (si la care nu putea sa nu treaca, cki alt-minted n-ar fi putut vorbi despre piard)? Problema aceastael nu o examineaza. Prin ce dovedeste el posibilitatea men-tinerii egalitatii producatorilor in conditiile avutiei comerciale,adich in conditiile concurentei dintre diferitii produckori ?Prin absolut nimic. El decreteaza pur i simplu ca asa trebuiesã fie. In loc sa continue analiza contradictiei asupra ckeiaa atras pe' buna dreptate atentia, el se lanseaza in consideratiipe tema cä contradictiile in genere nu sint de dorit. S-arputea ca, o data cu inlocuirea micii agriculturi prin mareaagricultura, sa se fi investit in pamint mai multe capitaluri,ca in sinul intregii mase a agricultorilor sa se fi repartizato avutie mai mare decit inainte"... (adica s-ar putea" ca platainterna, care este doar determinata tocmai de cantitatea abso-lutä a avutiei comerciale, sa fi crescut ? sa fi crescutparalel cu dezvoltarea capitalismului ?)... Dar pentru natiuneconsumul unei familii de fermieri bogati plus consumul a 50de familii de zileri pauperi nu echivaleaza cu consumula 50 de familii de tarani dintre care nici una nu este bogata,dar, in schimb, nici una nu este lipsita de o indestulareacceptabila (modesta)" (une honnete aisance) (I, 358). Cualte cuvinte, poate ca tocmai dezvoltarea fermieratului creeazapiata interna pentru capitalism. Sismondi era un economistprea instruit i prea constiincios ca sa nege acest fapt, dar...dar aici autorul ii abandoneaza analiza i substituie pur sisimplu natiunii" avutiei comerciale natiunea" de tkani.Cautind sa se debaraseze de acest f apt neplkut, care infirmapunctul sau de vedere mic-burghez, el uità pina i ceea ce aspus putin mai inainte, i anume ca fermierii" s-au ridicatdin rindurile taranilor", datorita dezvoltarii avutiei comer-ciale. Primii fermieri spune Sismondi erau simpliplugari... Ei n-au incetat sa fie tarani... Nu foloseau aproapeniciodata, pentru a munci impreuna cu ei, muncitori cu ziva,ci numai slugi (argati des domestiques), pe care le alegeauintotdeauna dintre egalii lot si le tratau ca pe niste egali,

www.dacoromanica.ro

EM V. L LtisliN

mincau la acceasi masa cu ele... formau o singura clasa detarani" (I, 221). Totul se reduce deci la aceea ca acestitOrani patriarhali cu argatii lor patriarhali sint mult mai multpe placul autorului, care pur si simplu ignoreaza schimbArilepe care le-a adus in aceste relatii patriarhale crestereaavutiei comerciale".

Dar lui Sismondi nici prin gind nu-i trece sä recunoascaacest lucru. El continua sa creadá ea cerceteaza legile avutieicomerciale, si, uitind propriile sale rezerve, afirma categoric :

Asadar, ca urmare a concentrarii averilor in miinile unuimic numar de proprietari, piafa internd se restringe tot maimult (I) §i industria este tot mai mult nevoita sa-si caute de-buseuri pe pietele externe, unde o ameninta mari zguduiri"(des grandes revolutions) (I, 361). Prin urmare, piata in-terna nu se poate Fargi altfel decit prin cresterea bunastariinationale" (I, 362). Sismondi are in vedere bunastarea poporu-lui, caci putin mai inainte el a admis posibilitatea bunastäriinationale" in conditiile fermieratului.

Dupa cum poate vedea cititorul, economistii nostri narodnicispun exact acelasi lucru.

Sismondi reia aceasta problema la sfirsitul lucrarii sale, incartea a VII-a : Despre populatie", capitolul al VII-lea :Despre populatia devenita de prisos in urma inventarii masi-nilor".

In Marea Britanie, la sate, introducerea sistemului fermelormari a dus la disparitia clasei arendasilor tarani (fermierspaysans), care lucrau ei insisi si care se bucurau totusi de oindestulare modesta ; populatia a descrescut considerabil, darconsumul ei a scazut in si mai mare masura decit numarul ei.Zilerii, care fac toate muncile agricole, primind numai stric-tul necesar, nu dau nici pe departe industriei orasenesti sti-mulentul (encouragement) pe care i-1 dadeau inainte taraniibogati" (II, 327). O schimbare analoga a avut loc si in rin-durile populatiei de la orase... Micii negustori, micii proprie-tari de manufacturi dispar, si un singur mare intreprinzatorinlocuieste sute dintre ei ; toti acestia la un loc nu erau, poate,atit de bogati ca el. Totusi, luati laolalta, ei erau mai buniconsumatori decit el. Luxul lui cla industriei un stimulent mult

www.dacoromanica.ro


mai slab decit indestularea modesta a celor o suta de gospo-clarii inlocuite de el" (ib. *)

La ce se reduce deci aceastä teorie a lui Sismondi asuprarestringerii pietei interne in conditiile dezvoltarii capitalismu-lui ? La aceea ca autorul ei, dupa ce a facut o foarte slabaincercare de a privi lucrurile drept in fata, s-a eschivat saanalizeze conditiile care corespund capitalismului (avutiacomercialä" plus marea productie in industrie si agricultura,caci Sismondi nu cunoaste cuvintul capitalism". Identitateanotiunilor ne indreptateste intru totul sa folosim acest cuvint,asa cà de aici inainte vom spune pur i simplu : capita-lism") si a substituit analizei punctul sat' de vedere mic-burghez si utopia sa mic-burgheza. Dezvoltarea avutieicomerciale i, prin urmare, a concurentei trebuie sa laseneatinsa taranimea mijlocie, echilibrata, cu indestularea" eimodesta" i cu relatiile patriarhale dintre ea si argati.

Se intelege cà acest deziderat pios a ramas un bun exclusival lui Sismondi si at celorlalti romantici din rindurile intc-lcctualilor", ea' din zi in zi el intra tot mai mult in conflict curealitatea, care dezvolta contradictiile a caror adincime Sis-mondi nu stia Inca s-o aprecieze.

Se intelege ca economia politica teoretica, raliindu-se indezvoltarea ei ulterioara ** clasicilor, a stabilit cu precizietocmai ceea ce a vrut sa nege Sismondi, si anume c. dezvol-tarea capitalismului in general si a fermieratului in specialIlll restringe, ci creeazd piata interna. Capitalismul se dez-volta o data cu dezvoltarea economiei bazate pe productia demarfuri si, pe masura ce productia casnica cedeaza locul pro-ductiei pentru vinzare, iar mestesugarul cedeaza locul fabricii,se formeaza piata pentru capita/. Zilerii", eliminati din agri-cultura in urrna transformarii taranilor" in fermieri", furni-zeaza forta de munca capitalului, iar fermierii sint cumpara-tori de produse ale industriei, i anume nu numai cumparatoride obiecte de consum (care inainte erau produse de catre ta-rani acasa sau de catre mestesugarii rurali), ci i cumparatoride unelte de productie, care nu mai puteau sa ramina aceleasi

* ibid. Nota trad.** Este vorba de marxism. (Nota autorului in edilia dip 1908,

Notq

www.dacoromanica.ro

130 v. I. LENIN

in conditiile inlocuirii micii agriculturi prin marea agricul-tura *. Acest fapt merita &á fie subliniat, pentru ca tocmaipe el I-a ignorat indeosebi Sismondi, care, in pasajul citatde noi despre consumul" taranilor §i al fermierilor, vor-be§te in aqa fel ca i cum n-ar exista decit consumul individual(consumul de piine, imbracaminte etc.), ca O. cum cumparareade ma§ini, unelte etc., construirea de cladiri, depozite, fabricietc. n-ar reprezenta tot consum, insa de alta natura, §i anume :consum productiv, consum nu al oamenilor, ci al capitalului.8i iar4i trebuie sa constatam ca tocmai aceasta greKala, pecare, dupa cum vom vedea indata, Sismondi a imprumutat-ode la Adam Smith, au preluat-o in intregime i economi§tiinarodnici de la noi **.

IICONCEPTIILE LUI SISMONDI DESPRE VENITUL

NATIONAL SI DESPRE CAPITAL

Argumentarea lui Sismondi imporriva posibilitatii existen-tei capitalismului i a dezvoltárii lui nu se margine§te numaila atit. El a tras acelea§i concluzii i din teoria sa asupravenitului. Trebuie spus ca Sismondi a preluat in intregimede la Ad. Smith teoria valorii bazate pe munch' §i teoriacelor trei feluri de venit : renta, profit §i salariu. Pe alocuri,el incearca chiar sa sintetizeze primele doua feluri de venit,contrapunindu-le celui de-al treilea : astfel, uneori el le punelaolaltà, opunindu-le salariului (I, 104-105) ; in unele locuriputem gasi la el chiar §i cuvintul : mieux-value (suprava-loare 47) pentru desemnarea lor (I, 103). Nu trebuie exageratainsa semnificatia folosirii de catre el a acestui cuvint, cumface, pare-se, Efrusi, afirmind Ca teoria lui Sismondi seapropie de teoria plusvalorii" (Russkoe Bogatstvo" nr. 8,pag. 41). De fapt, Sismondi n-a facut nici un pas inainte incomparatie cu Ad. Smith, care afirma de asemenea ca.' renta

* Asadar, se creeazA In acelasi timp ant elementele capitalului varlabil(muncitorul liber") cit si elementele capitarului constant ; din ultimul facparte mdloacele de productie, de care

doctrineieste eliberat micul producAtor.

restrIngerea** Despre aceastA parte a lui Sismondi desurepietei interne ca urmare a dezvoltArii capitalismului . Efrusi nu spunenimic. Vom mai avea de multe ori prilejul sti constatAm cil el a otitis tocmaiceea ce caracterizeazA mai pregnant punctul de vedere al lui Sismondi,lAsind totociatA la o parte raportul dintre narodnicism si doctrina lui.

www.dacoromanica.ro

CU PRIV1RE LA CARACTERIZAREA ROMANTISMULU1 ECONOMIC 131

si profitul reprezinta un scazamint din munch", o parte dinvaloarea pe care lucratorul o adauga produsului (vezi Studiuasupra naturii si cauzelor avutiei", in traducerea rusa a luiBibikov, vol. I, cap. VIII : Despre salariu", si cap. VI :Despre partile componente ale pretului marfurilor"). Maideparte n-a mers nici Sismondi. Dar aceasta impartire a pro-dusului nou creat in supravaloare si salariu el a incercat s-alege de teoria venitului social, a pietei interne si a realizariiprodusului in societatea capitalised. Aceste incercari prezintao extrema importanta pentru aprecierea valorii stiintifice adoctrinei lui Sismondi si pentru lamurirea legaturii dintredoctrina lui si doctrina narodnicilor rusi. De aceea merita sane ocupam de ele mai pe larg.

Punind pretutindeni pe primul plan problema venitului,problema raportului dintre venit, pe de o parte, si productie,consum si populatie, pe de alta parte, Sismondi a trebuit, fi-reste, sa analizeze si bazele teoretice ale notiunii de venit".

i, intr-adevar, gasim la el, chiar la inceputul lucrarii, treicapitole consacrate problemei venitului (I, II, ch. IVVI).Capitolul al IV-lea : Cum ia nastere venitul din capital",trateaza despre deosebirea dintre capital si venit. Sismondiincepe de-a dreptul prin a expune aceasta problema, avind invedere intreaga societate. Intrucit fiecare munceste pentrutoti spune el , productia tuturor trebuie sa fie consumatade toti... Deosebirea dintre capital si venit este esentiala pen-tru societate" (I, 83). Sismondi simte insa ea' pentru societateaccasta deosebire esentiala" nu este ceva atit de simplu capentru intreprinzatorul izolat. Abordarn aici spune el pro-blema cea mai abstracta si mai dificila a economiei politice.Natura capitalului si cea a venitului se confunda mereu in ima-ginatia noastra ; vedem ca ceea ce este venit pentru unul devinecapital pentru altul §i ca unul si acelasi lucru, trecind din minãin mina, capatá succesiv denumiri diferite" (I, 84), adica badenumirea de capital", ba denumirea de venit". Dar esteo greseala sa le confunzi", declara Sismondi (leur confusionest ruineuse, p. 477). Pe cit de greu este sä distingi capitalulde venitul societatii, pe atit de importanta este aceasta dis-tinctie" (I, 84),

Cititorul a observat, probabil, in ce consta dificultateadespre care vorbeste Sismondi ; daca pentru intreprinzator

10 www.dacoromanica.ro

132 V. 1. LENIN

venitul 11 constituie profitul sail, care este cheltuit pentru cu-tare sau cutare obiecte de consum *, daca pentru muncitorvenitul 11 constituie salariul sau, putem oare insuma acestevenituri pentru a obtine venitul societatii" ? Cum famineatunci cu capitalistii si cu muncitorii care produc, de pilda,masini ? Produsul lor existä intr-o formä in care nu poateintra in consum (adica in consumul individual). El nu poatefi adunat laolalta cu obiectele de consum. Acest produs estedestinat sa serveasca drept capital. Prin urmare, flind venitpentru cei care 1-au produs (si anume acea parte din el careinlocuieste profitul i salariul), el devine capital pentru cum-päratori. Cum se poate iesi, deci, din aceasta incurcatura,care impiedicä definirea notiunii de venit social ?

Dupà cum am vazut, Sismondi n-a facut decit sa abordezeproblema, abandonind-o imediat i marginindu-se sa atragaatentia asupra dificultatii" pe care o prezinta ea. El declaräpur i simplu ca. de obicei se admite cà exista trei feluri devenit : rentä, profit si salariu" (I, 85) si trece la expunereateoriei lui A. Smith cu privire la fiecare dintre ele. Problemapusa, aceea a deosebirii dintre capital si venitul societatii, aramas färä raspuns. In continuarea expunerii nu se mai faceacum o distinctie stricta intre venitul social si cel individual.Dar Sismondi mai abordeaza o data problema pe care aabandonat-o. El spune ca, dupa cum exista diferite feluri devenit, exista i diferite feluri de avutie" (I, 93), si anume :capitalul fix mainile, uneltele etc. , capitalul circulant,care, spre deosebire de cel dintii, este consumat repede si iischimba forma (seminte, materii prime, salarii), i, in sfirsit,venitul la capital, care este consumat fara reproductie. Nune intereseazä aici faptul ca. Sismondi repetä toate greselilclui Smith in ceea ce priveste teoria capitalului fix si a capi-talului circulant, confundind aceste categorii, care tin de pro-cesul de circulatie, cu categoriile care decurg din procesul deproductie (capital constant si capital variabil). Ne intereseazateoria lui Sismondi asupra venitului. Iar in aceasta problema,din impartirea, mentionata mai sus, in trei feluri de avutie,el deduce urmatoarele :

* Mai exact ; acea pante din profit care riti este destioat4 acumullirif,

www.dacoromanica.ro

CU PRIVIRE LA CARACTERIZAREA ROMANTISMULUI ECONOMIC 1 83

Este foarte important de remarcat cà aceste trei feluri deavutie sint destinate deopotriva consumului ; caci tot ce s-aprodus are valoare pentru om numai in mdsura in care ser-veste satisfacerii nevoilor sale, iar aceste nevoi nu pot fi sa-tisfacute decit prin consum. Dar capitalul fix serveste acestuiscop numai in mod indirect ; el este consumat lent, ajutindomului sä reproduca ceea ce serveste consumului sail"(I, 94-95), pe cind capitalul circulant (Sismondi il identi-fica acum cu capitalul variabil) se transforma in fond deconsum al muncitorului" (I, 95). Reiese deci ca, spre deosebirede consumul individual, consumul social este de douà feluri.Intre aceste doua feluri de consum exista o deosebire esen-vialä. Ceea ce intereseaza nu este, desigur, faptul ca capitalulfix este consumat lent, ci faptul ca este consumat fara saconstituie venit (fond de consum) pentru nici una dintre cla-sele societätii, cà este consumat nu individual, ci productiv.Sismondi insa nu vede acest lucru i, simtind ca in cautareadeosebirii dintre capitalul social si venit s-a abatut iarasidin drum *, declara neputincios : Aceasta miscare a avutieieste atit de abstracta si se cere o atentie atit de incordatapentru a fi bine sesizata, incit socotim util sa luam exemplulcel mai simplu" (I, 95). Exemplul luat este, intr-adevar, celmai simplu" : un fermier solitar a recoltat 100 de saci degdu ; o parte o consuma singur, o parte e intrebuintatä casaminta, o parte pentru consumul muncitorilor angajati. Inanul urmator el obtine 200 de saci de gdu. Cine ii va con-suma ? Familia fermierului nu poate sá creasca atit de repede.Dupa ce ilustreaza prin acest exemplu (cit se poate de ne-reusit) deosebirea dintre capitalul fix (semintele), capitalulcirculant (salariul) i fondul de consum al fermierului, Sis-mondi spune :

Am deosebit trei feluri de avutie in cadrul unei familii ; saexaminam acum fiecare dintre aceste feluri de avutie in raportcu intreaga natiune i sa vedem cum din aceasta repartitie sepoate naste venitul national" (I, 97). Mai departe Irma se

* $i anume : ceva mai sus, Sismondi a separat capitalul de venit.Primul e folosit pentru productie, iar al doilea pentru consum. Dar estedoar vorba de societate. lar societatea consumä" si capitalul fix.Distinctia fAcutä mai sus cade, iar procesul social-economic care transforrnAceea ce este capital pentru unul" in venit pentru altul" rmineneexplicat.

10*

www.dacoromanica.ro

14 v. i. tiNspune numai ca. §i in societate trebuie reproduse aceleag treifeluri de avutie : capitalul fix (totodata Sismondi subliniazaca pentru acesta va trebui sa fie cheltuiti o anumita canti-tate de munch", dar nu explica cum va fi schimbat capitalulfix pe obiectele de consum necesare capitali§tilor i muncitori-lor ocupati in aceastä productie) ; apoi materiile prime (aiciSismondi le ia separat) ; pe urma intretinerea muncitorilor §iprofitul capital4tilor. Asta-i tot ce gasim in capitolul alIV-lea. Este evident ca problema venitului national a ramasdeschisa ; Sismondi nu numai ca n-a analizat repartitia, darn-a analizat nici macar notiunea de venit. Constatarea ch. §icapitalul fix al societatii trebuie sa fie reprodus, extrem deimportanta din punct de vedere teoretic, el o uitä pe loc,iar in capitolul urmator, in care trateaza despre repartitiavenitului national intre diferitele clase de cetäteni" (ch. V),el vorbe§te pur §i simplu despre trei feluri de venit §i, punindlaolalta renta §i profitul, afirma ca venitul national se corn-pune din doua parti : profitul rezultat din avutie (adica rentaqi profitul in sensul propriu al cuvintului) i mijloacele de sub-zistenta ale muncitorilor (I, 104-105). Mai mult, el declarä :

Productia anualä sau rezultatul tuturor muncilor efectuatede natiune in decursul anului se compune de asemenea dindoua parti : o parte... este profitul rezultat din avutie ; cea-lalta parte este capacitatea de a munci (la puissance de tra-vailler), care este presupusa a fi egala cu acea parte din avutiecontra careia este schimbata, sau cu mijloacele de subzis-tenth" ale celor care muncesc". Astfel venitul national ci pro-ductia anuala se echilibreaza reciproc §i apar ca marimi egale.Intreaga productie anuala este consumata in cursul anului,insa in parte de catre muncitori, care, dind in schimb muncalor, o transforma in capital §i o reproduc, iar in parte decatre capital4ti, care, dind in schimb venitul lor, o nimicesc"(I, 105).

Apdar, Sismondi a abandonat pur i simplu problemadistinctiei dintre capitalul national i venit, considerata chiarde el atit de categoric o problerna extrem de importanta §idificila, uitind cu desavircire cele spuse cu citeva pagini maiinainte El nu observa ch.", abandonind aceasta problema, aajuns la o teza cu totul absurda : cum ar putea productiaanuala sa intre in intregime in consumul muncitorilor i capita-

I

c

www.dacoromanica.ro

tJ PRIVIRE LA CARACTERIZAREA ROMANTISMULUI ECONOMIC 1g6

listilor sub forma de venit, din moment ce pentru productieeste nevoie de capital, este nevoie, ca sa ne exprimarn maiprecis, de mijloace de productie si de unelte de productie. Eletrebuie produse, i sint produse anual (dupa cum a admis in-susi Sismondi putin mai inainte). $i iata ca toate uneltele deproductie, materiile prime etc. nu mai sint luate in conside-ratie si dificila" problema a distinctiei dintre capital si venitse rezolva prin afirmatia absurcla ca productia anuali esteegala cu venitul national.

Aceasta teorie, dupa care intreaga productie a societatii ca-pitaliste se compune din doua parti partea muncitorilot (sa-lariul, sau capitalul variabil, dupa terminologia moderna)partea capitalistilor (supravaloarea) , nu este legata de nu-mele lui Sismondi, nu-i apartine lui. El a preluat-o in intregimede la Ad. Smith, facind chiar intrucitva un pas inapoi. In-treaga economic politica de mai tirziu (Ricardo, Mill, Proud-hon, Rodbertus) a repetat aceasta greseala, care a fost datain vileag abia de autorul Capitalului", in sectiunea a III-a avolumului al II-lea. Vom expune mai jos bazele conceptiiorsale *. Acum vom observa doar ca aceasta greseali e repe-tata si de economistii narodnici de la noi. 0 confruntare aacestora cu Sismondi prezinta un interes deosebit, deoareceei trag din aceasta teorie gresita acelea,si concluzii pe care le-atras direct ci Sismondi**, si anume ca in societatea capita-lista nu este posibila realizarea supravalorii ; ca dezvoltareaavutiei sociale nu este posibili ; cii trebuie sa se recurga lapiata externa din cauzii ca in interiorul tarii supravaloarea nupoate fi realizata ; in sfirsit, ca crizele ar fi provocate tocmaide aceasta imposibilitate de a realiza produsul prin consumulmuncitorilor si al capitalistilor.

IIICONCLUZIILE TRASE DE SISMONDI DIN TEORIA GRESITAASUPRA CELOR DOUA PARTI ALE PRODUCTIEI ANUALE

IN SOCIETATEA CAPITALISTA

Pentru ca cititorul poata face o idee despre doctrinalui Sismondi in ansamblul ei, vom face mai intii o expunerea principalelor concluzii trase de el din aceasta teorie, iar

* Vezi volumul de fatS, pag. 140-143. Nola red.** Si de la care s-au abtinut cu prudeng ceilalti econonlisti care au

repetat greseala lul Ad. Smith.

:

sO-ri

www.dacoromanica.ro

V. I. LENIN

apoi vom arata cum a indreptat Marx in Capitalul" gresealafundamentala a lui Sisrnondi.

In primul rind, Sismondi trage din aceasta teorie gresitaa lui Ad. Smith concluzia ca productia trebuie sä corespundaconsumului, ca productia este determinata de venit. Acestadevar" (care dovedeste o totala lipsä de intelegere a caracte-rului productiei capitaliste) este intors pe fata si pe dos de-alungul intregului capitol urmator, al VI-lea : Determinareareciproca a productiei prin consum si a cheltuielilor prinvenit". Sismondi aplica pur si simplu societatii capitaliste mo-rala taranului econm si crede cu seriozitate ca a indreptatastfel teoria lui Smith. Chiar la inceputul lucrárii, vorbind inpartea introductiva (cartea I, istoria stiintei) despre Ad. Smith,el declara ca-I completeaza" pe Smith cu teza ca consumuleste singurul scop al acumularii" (I, 51). Consumul spuneel determina reproductia" (I, 119-120), cheltuielile natio-nale trebuie sa fie reglate de venitul national" (I, 113) ; sialte teze similare abunda in intreaga lucrare. Existä o directalegatura intre aceastä concluzie si Inca doul trásaturi caracte-ristice ale doctrinei lui Sismondi : in primul rind, neincredereain dezvoltarea capitalismului, neintelegerea faptului cá el de-termina o crestere din ce in ce mai mare a fortelor de pro-ductie, negarea posibilitatii acestei crested, intocmai cum neinvata" §i romanticii ru§i, sustinind Ca capitalismul duce lairosirea muncii etc.

Fac o greseala cei care indeamna la o productie nelimi-tata", spune Sismondi (I, 121). Un excedent al productieiasupra venitului provoaca supraproductie (I, 106). Crestereaavutiei este avantajoasa numai atunci cind este treptata, cindeste proportionala cu sine insasi, cind nici una dintre partileei nu se dezvoltà peste mäsura de repede" (I, 409). BunulSismondi isi inchipuie ca o dezvoltare neproportionalä" nueste dezvoltare (cum isi inchipuie si narodnicii nostri), caaceasta neproportionalitate nu este o lege a actualei orin-duiri social-economice §i a miscarii ei, ci o greseala" a le-giuitorului etc., ca.' asta arata ca guvernele europene imita inmod artificial Anglia, care s-a angajat pe o cale gresita *.

* Vezi, de pildA. II, 456-457 si multe alte pas*. Vom prezenta maijos unele mostre In aceastS privintA, i cititorul va vedea cS pinS imodul de exprimare al romanticilor nostri, In genul d-lui N.on, nu sedeosebeste cu nimic de cel al rui Sismondi.

www.dacoromanica.ro

CU PIRIVI-bE LA CARACTERIAREA ROMANTISMULIJI ECONOMIO

Sismondi neagh cu desavirsire teza formulata de clasici $i ad-misd intru totul de teoria lui Marx, $i anume Ca capitalismuldezvolta fortele de productie. Mai mult, el ajunge la concluziaCa nid o acumulare nu se poate realiza altfel decit incetulcu incetul", fara a fi citki de putin in stare sa explice pro-cesul acumularii. Aceasta este a doua trasatura extrem de ca-racteristica a conceptiilor sale. Consideratiile sale asupra acu-mularii sint cum nu se poate mai amuzante :

In ultimä analiza, totalitatea productiei dintr-un an esteschimbata intotdeauna contra totalitkii productiei din anulprecedent" (I, 121). Aici acumularea este negata cu desá-virsire : reiese Ca cresterea avutiei sociale nu este posibild inconditiile capitahsmului. Aceasta teza nu-1 va mira prea multpc cititorul rus, deoarece el a mai auzit acelasi lucru $i de lad-1. V. V., $i de la d-1 N.-on. Sismondi insä a fost totki undiscipol al lui Smith. El simte Ca a ajuns sa spuna ceva cutotul absurd si vrea sa se corecteze :

Daca productia creste treptat continua el , schimbuldin fiecare an nu pricinuiwe decit o mica pierdere anuala(une petite perte), imbunatatind in acelki timp conditiilepentru viitor (en meme temps qu'elle bonifie la conditionfuture). Daca aceasta pierdere este usoara $i bine repartizata,fiecare o va suporta fara sa se plinga... Daca existä insa omare disproportie intre productia noua i cea precedenta,atunci capitalurile sint lovite (sont entames), rezulta suferinta

natiunea cla inapoi in loc sä progreseze" (I, 121). Ar figreu sä exprimi mai pregnant si mai net teza fundamentalaa romantismului si a conceptiei mic-burgheze despre capita-lism decit in aceasta tirada. Cu cit acumularea se produce mairepede, adith cu cit productia depk este mai repede consumul,cu atit e mai bine, aratau clasicii, care, desi nu erau in staresa inteleaga procesul productiei sociale a capitalului, desin-au stiut sa se debaraseze de greseala lui Smith, care afirmaCa produsul social s-ar compune din dota parti, au formulattotki teza foarte justa Ca productia i$i creeaza singura opiata, ca ea inski determina consumul. Si, dupa cum $tim,aceasta conceptie despre acumulare a fost preluata de laclasici $i de teoria lui Marx, care admite ca, cu cit avutiacreste mai repede, cu atit se dezvolta mai deplin forta produc-tiva a muncii $i socializarea muncii, cu atit mai bima este si-

gi

www.dacoromanica.ro

138 V. I. LENIN

tuatia muncitorului, in mdsura in care poate fi mai buna inactualul sistem social-economic. Romanticii sustin exact con-trarul, puninduli toate sperantele tocmai intr-o slaba dezvol-tare a capitalismului i preconizind frinarea lui.

Apoi, din neintelegerea faptului Ca' productia Ii creeazá opiatà izvorAste teoria imposibilitàii realizarii supravalorii.Din reproductie rezulta venitul, dar productia in sine nueste venit : ea nu capata acest nume (ce nom I A§adar, deose-birea dintre productie, adica produs, §i venit flU constä decitin nume !), ea nu apare ca atare (elle n'opère comme tel) de-cit dupà ce este realizatä, dupa ce fiecare lucru produs i§igase§te consumatorul care are nevoie de el sau care il dorgte(qui en avait le besoin ou le désir) (I, 121). Astfel, dinidentificarea venitului cu productia" (adica cu tot ce s-a pro-dus) decurge identificarea realizärii cu consumul individual.Sismondi a si uitat Ca realizarea unor produse ca, de exemplu,fierul, carbunele, masinile etc., si in general a mijloacelor deproductie, se face pe altä cale, deg inainte abordase indea-proape aceasta problema. Din identificarea realizarii cu con-sumul individual decurge in mod firesc teoria potrivit cdreiacapitali§tii nu pot realiza tocmai supravaloarea, caci din celedoua parti ale produsului social numai salariul este realizat,prin consumul muncitorilor. $i Sismondi a ajuns intr-adevarla aceasta concluzie (dezvoltata ulterior mai amanuntit deProudhon §i repetata mereu de narodnicii nowi). In pole-mica sa cu MacCulloch, Sismondi afirma ca acesta (in expu-nerea conceptiilor lui Ricardo) n-ar explica realizarea profitu-lui. MacCulloch sustinea ea', in conditiile diviziunii munciisociale, o ramura de productie constituie o piata pentru o altaramura de productie : producatorii de cereale Ii realizeazamärfurile in produsul producatorilor de imbracaminte §i in-vers *. Autorul presupune spune Sismondi o munch' farabeneficiu (un travail sans bénéfice), o reproductie care nu in-locuie§te decit consumul muncitorilor" (II, 384 ; subliniereaapartine lui Sismondi)... el nu lasä nimic pentru patron"... noi

* Vezi adaosulrelatifs

la Nouveauxla balance

Principes", editia a 2-a, vol. II : Eclaircis-sements a des consommations avec les productions"(Lämuriri referitoare la balanta consumului I productier. Nota trad.),In care Sismondi traduce sl combate articolul unui discipol al lui Ricardo(MaeCulloch), publicat In Edinburg Review" sub titlul : Examlnareaproblemei daca In societate capacitatea de consurn creste intotdeauna o clathcu capacitatea de productie" 48.

www.dacoromanica.ro

CU PIVVIRE LA CARACTER1ZA0EA ROMANTISMULUI ECONOMIC 139

cercetam ce devine surplusul productiei muncitorilor pesteconsumul lor" (ib.). Asaclar, la acest prim romantic gasim dejaafirmatia foarte precisä ca capitalistii nu pot realiza suprava-loarea. Din aceasta teza Sismondi trage o alta concluziede data aceasta aceeasi concluzie la care ajung i narodnicii,

anume ca insefi conditiile realizdrii fac ca capitalismul sã aibdnevoie de o piafã externii. Intrucit munca insasi reprezintà oparte importanta din venit, cererea de munch' nu poate fi mic-sorata fara ca natiunea sa devina mai saraca. De aceea avan-tajele asteptate de pe urma descoperirii unor noi procedee deproductie sint legate aproape intotdeauna de comertul ex-terior" (I, 345). O natiune care face cea dintii o descoperireoarecare reuseste timp indelungat sa-si largeascA piata pro-portional cu numarul de brate care devin disponibile in urmafiecarei noi inventii. Ea le foloseste de indatá pentru a madcantitatea de produse pe care descoperirea ei Ii permite sa leproduca mai ieftin. In cele din urma insa vine o epocà incare intreaga lume civilizata formeaza o singura piata si incare nu se vor mai putea gasi in rindurile unei noi natiuninoi cumparatori. Cererea pe piata mondiala va fi atunci omarirne invariabila (precise) pe care si-o vor disputa dife-ritele natiuni industriale. Daca una va furniza produse maimulte, asta va fi in detrimentul alteia. Vinzarea total6 nupoate fi sporita altfel decit prin ridicarea bunastarii generalesau prin trecerea in consumul celor saraci a marfurilor aflatein posesiunea exclusiva a celor bogati" (II, 316). Cititorul poatevedea ca. Sismondi infatiseaza tocmai doctrina pe care ro-manticii nostri si-au insusit-o atit de bine si potrivit theiapiata externa constituie o iefire din impas in ceea ce privesterealizarea produsului in general si a supravalorii in special.

In sfirsit, din aceeasi teorie a identitatii dintre venitulnational si productia nationala decurge teoria lui Sismondiasupra crizelor. Dupa toate cele expuse mai sus credemca nu mai e nevoie sá aducem citate din numeroasele pasajepe care Sismondi le consacra in lucrarea sa acestei probleme.Din teoria lui asupra necesitatii de a stabii o proportionali-tate intre productie si venit a rezultat de la sine conceptiadupa care criza nu este decit rezultatul perturbarii acesteiproportionalitäti, rezultatul unei productii excesiv de mari,care a devansat consumul. Din citatul de mai sus se vede

§i

si

www.dacoromanica.ro

146 V. I. thNiR

clar ca Sismondi considera ca tocmai aceasta disproportkdintre productie §i consum este cauza principala a crizelor

ea el punea pe primul plan subconsumul masei poporului,al muncitorilor. Tocmai de aceea teoria lui Sismondi asupracrizelor (pe care a preluat-o i Rodbertus) este cunoscuta intiinça economiei ca o mostra a teoriilor care deduc crizele

din subconsum (Unterkonsumption).

IVIN CE CONSTA GRESEALA TEORIILOR LUI AD. SMITH

SI SISMONDI ASUPRA VENITULUI NATIONAL ?

Care este greseala fundamentala a lui Sismondi care adus la toate aceste concluzii ?

Teoria lui Sismondi asupra venitului national §i asupraimpartirii acestuia in &ma parti (partea muncitorilorpartea capital4ti1or) a fost preluata de el in intregime dela Ad. Smith. Sismondi nu numai cà n-a adaugat nimic latezele lui Smith, dar a facut chiar un pas inapoi, trecind cuvederea incercarea lui (fie chiar neizbutith) de a demonstrateoretic aceasta idee. Sismondi parch' nici nu observa contra-dictia dintre aceasta teorie §i teoria productiei in general.Intr-adevar, dupä teoria care deduce valoarea din munca,valoarea produsului individual se compune din trei parti :o parte care inlocuie§te materia prima §i uneltele de munca(capitalul constant), o parte care inlocuie§te salariul sau in-tretinerea muncitorilor (capitalul variabil) §i supravaloarea"(la Sismondi mieux-value). Astfel se prezinta la A. Smithanaliza produsului individual sub aspectul valorii lui, analizacare a fost preluata de Sismondi. Se pune intrebarea : cumse poate ca produsul social, care se compune din totalitateaproduselor individuale, sa fie alcatuit numai din ultimeledoua parti ? Ce-a devenit prima parte, capitalul constant ?Dupà cum am vazut, Sismondi n-a facut decit sá se invir-teasca in jurul problemei, pe cind A. Smith a dat un raspunsla aceasta problema. El sustinea ca aceastä parte nu existain chip de sine statator deck in proalusul individual, ca,dacd consideram intregul produs social, ea se descompune,la rindul ei, in salariu §i supravaloare, §i anume suprava-loarea capitali§tilor care produc acest capital constant.

si

si

www.dacoromanica.ro

tt) ORIVIRE LA CARACTERIZAREA ROMANTISMULUI ECONOMIC J.41

Dind acest raspuns, A. Smith n-a explicat totusi de ce,atunci cind descompune valoarea capitalului constant, depilda a masinilor, a exclus din nou capitalul constant, adica,in exemplul nostru, fierul din care slat f acute masinile,uneltele folosite cu acest prilej etc. Dach valoarea fiecaruiprodus cuprinde o parte care inlocuieste capitalul constant(lucru admis de toti economistii), atunci excluderea acesteiadin orke ramura a productiei sociale este cu desavirsirearbitrara. Cind A. Smith spune ca uneltele de munca sedescompun i ele in salariu si profit, el uitä sa adauge(spune autorul Capitalului") : Fi in capitalul constant folositpentru producerea lor. A. Smith ne trimite pur i simplu dela Ana la Caiafa, de la un produs la altul si de la acesta laun al treilea" 49, Med sa observe ea in urma acestei deplasárichestiunea nu se schimba citusi de putin. Acest raspuns allui Smith (admis de intreaga economie politica de mai tirziupina la Marx) inseamna pur i simplu a eluda problema, aocoli dificultatea. Or, fapt este ca aici existä o dificultate.Ea consta in aceea ca notiunea de capital si notiunea devenit nu pot fi transpuse direct de la produsul individualla produsul social. Economistii recunosc acest lucru, afirmindcä din punct de vedere social ceea ce este capital pentruunul devine venit pentru altul" (vezi mai sus la Sismondi).Dar aceasta fraza nu face decit sã formuleze dificultatea,fara s-o rezolve *.

Rezolvarea consta in aceea c, atunci cind examinamaceasta problema din punct de vedere social, nu mai putemvorbi de produse in general, Fara a avea in vedere formakr materialà. Intr-adevar, este vorba de venitul social,adica de produsul destinat consumului. Dar nu orice produspoate intra in consum in sensul de consum individual : ma-sinile, carbuncle, fierul si alte produse de felul acesta seconsuma nu in mod individual, ci in mod productiv. Dinpunctul de vedere al intreprinzatorului individual, aceastadistinctie nu prezinta interes : spunind ea muncitorii con-suma capitalul variabil, am presupus ca ei vor schimba pe

* Aid prezentAm doar esettla teoriei moderne, careparte.

a datVezi

aceastS rezol-Kapital",vare, urmind s-o expunem mai amAnuntit In alt5 Das

II. Band, III. Abschnitt (Capitalul", vol. II, sectiunea a III-aNota red.). (Vezl o expunere mai amAnuntitä in Dezvoltarea capitalismu-lui", cap. 1) 51 .

E.

www.dacoromanica.ro

14g v. r. LENIN

piata contra obiecte de consum banii primiti de capitali§tipentru ma§inile produse de muncitori §i platiti acestormuncitori. Aici nu ne intereseaza acest schimb al ma§inilorpe alimente. Dar, din punct de vedere social, acest schimbnu mai poate fi subinteles : nu se poate spune ca intreagaclash' a capitali§tilor care produc maini, fier etc. vindeaceste produse §i prin aceasta le realizeaza. Problema carese pune aici este tocmai aceasta : cum are loc realizarea,adicd inlocuirea tuturor partilor produsului social. Deaceea, in rationamentul asupra capitalului social §i a venitu-lui sau ceea ce este acela§i lucru asupra realizarii pro-dusului in societatea capitalista, punctul de plecare trebuiesa fie impartirea produsului social in doua feluri de produscu totul diferite : in mijloace de productie i obiecte deconsum. .Primele pot fi consumate numai in mod productiv,iar celelalte numai in mod individual. Primele pot servinumai ca capital, iar celelalte trebuie sa devina venit, adicasa fie nirnicite in procesul de consum al muncitorilor §icapitali§tilor. Primele revin in intregime capitali§tilor, iarultimele se repartizeaza intre muncitori §i capitali§ti.

Din moment ce este inteleasa aceastä impartire §i indrep-tata gre§eala lui A. Smith, care a eliminat din produsulsocial partea constanta a acestuia (adica partea care in-locuie§te capitalul constant), problema realizarii produsuluiin societatea capitalistä devine clara.. Este evident ca nu sepoate vorbi pur §i sirnplu de realizarea salariului prin con-sumul muncitorilor §i a supravalorii prin consumul capita-li§tilor ci atita tot*. Muncitorii pot consuma salariul §i

capitali§tii supravaloarea numai in cazul cind produsul constadin obiecte de consum, adica numai intr-unul din sectoareleproductiei sociale. Ei nu pot consuma" produsul care constadin mijloace de productie : acesta trebuie schimbat pe obiectede consurn. Dar contra card parti (sub aspectul valorii) a

* Or, tocmaf astfel procedeazA economistil narodnici de la noi, d-niiV. V. si N.on. Mai sus ne.am oprit intentionat In mod deosebit deamAnuntitlui productiv

asupra dibuirilor tut Sismondiindividual,

In jurul problemei consumu-si a consumului a obiectelor de consum si a

mijloacelor de productie (A. Smith s-a apropiat de aceastA distinctiemai mult decit Sismondi). Am vrut sA ariltAm cititorului cA reprezen-tantil clasici ai acesiei teoril gresite simleau cA ea nu este satisfAcAtoare,vedeau contradictia 1 incercau s-o birule, pe cItA vreme teoreticienil nostrineaosi" nu numai cA nu simt si nu vAd nimic, dar nici miicar nu cunoscteoria, nici istoria problemei despre care perorearl cu atita zel.

Si

www.dacoromanica.ro

LU PRiVIRE LA CARACTERIZARtA ROMANTISMOLUI tcoNOMIC 143

obiectelor de consum i§i pot ei schimba produsul lot ? Evi-dent ca numai contra piirtii constante (capitalul constant),intrucit celelalte doua parti formeaza fondul de consum almuncitorilor §i capitali§tilor care produc obiecte de consum.Realizind supravaloarea §i salariul din ramurile de productiecare produc mijloace de productie, acest schimb realizeazaimplicit capitalul constant din ramurile de productie careproduc obiecte de consum. Intr-adevar, la un capitalist careproduce, O. zicem, zahar, partea din produs care trebuie sainlocuiasca capitalul constant (adica materiile prime, mate-rialele auxiliare, maOnile, cladirile etc.) exista sub formade zahdr. Spre a realiza aceasta parte, el trebuie sa obtina inlocul acestui obiect de consum mijloacele de productie cores-punzatoare. Realizarea acestei parti va consta deci dintr-unschimb al obiectului de consum pe produse care servesc camijloace de productie. Acum mai ramine de explicat reali-zarea unei singure parti a produsului social, §i anume :capitalul constant din sectorul care produce mijloace deproductie. Ea se realizeaza in parte prin aceea ca o partedin produs, sub forma lui naturala, intra din nou in pro-ductie (de pilda o parte din carbuncle extras de o intre-prindere carbonif era este din nou folosità pentru extractiade carbune ; cerealele recoltate de fermieri sint din noufolosite pentru insamintari etc.), iar in parte prin schimbuldintre diferiti capital4ti din acelag sector : de pilda, inproductia de fier este nevoie de carbune, iar in productiade carbune este nevoie de fier ; capita14tii care produc celedoua produse realizeaza prin schimb reciproc acea parte aacestor produse care inlocuie§te capitalul lor constant.

Aceasta analiza (pe care din motivul aratat mai sus amexpus-o, repetam, foarte concis) a rezolvat dificultatea decare 4i dadeau seama toti economi§tii §i pe care o exprimauprin cuvintele : ceea ce este capital pentru unul este venitpentru altul". Aceasta analiza a aratat cit de grqit este sareduci productia sociala exclusiv la consumul individual.

Putem trece acum la analiza concluziilor pe care le-a trasSismondi (§i cei1ali romantici) din teoria sa gre§ita. Darmai intii vom reproduce aprecierea pe care autorul analizeimentionate a facut-o asupra lui Sismondi dupa ce a examinatla mod amanuntit §i sub toate aspectele teoria lui A. Smith,

www.dacoromanica.ro

144 V. I. LENIN

careia Sismondi nu i-a adaugat absolut nimic, omitind doarincercarea lui Smith de justifica contradictia :

Sismondi, care se ocupa in special cu raportul dintrecapital i venit i face de fapt din formularea speciala aacestui raport diferenta specifica a lucrarii sale <NouveauxPrincipeo, nu a spus nici un singur cuvint (subliniat deautor) care sa aiba vreo valoare §tiintifica, nu a contribuitnici macar cu o iota la clarificarea problemei" (Das Kapi-tal", II, S. 385, 1-te Auflage *)

V

ACUMULAREA IN SOCIETATEA CAPITALISTA

Prima concluzie grgita trash' din aceasta teorie gre§itaprivqte acumularea. Sismondi n-a inteles citu§i de putinacumularea capitalista, §i in polemica aprinsa pe care a dus-ocu Ricardo in aceasta problema adevarul a fost, in fond, departea acestuia din urma. Ricardo sustinea ca productia i§icreeaza ea insa§i o piata, in timp ce Sismondi nega acestlucru, construind pe aceasta negare teoria sa asupra crizelor.Este adevarat cà nici Ricardo n-a §tiut sa indrepte gre§ealafundamentala a lui Smith mentionata mai sus, §i de aceean-a putut sa rezolve problema raportului dintre capitalulsocial §i venit i nici problema realizarii produsului (Ricardonici nu si-a pus aceste probleme), dar el a caracterizat inmod instinctiv ins4i esenta modului de productie burghez,constatind faptul absolut incontestabil ca acumularea constäin depa§irea venitului de catre productie. Din punctul devedere al analizei moderne, aa i este. Productia i§i creeaza,intr-adevar, ea ins4i o piata : pentru productie este nevoiede mijloace de productie, iar acestea constituie un sectordeosebit al productiei sociale, in care este folosita o anurnitaparte din muncitori §i care cla un produs deosebit, produscare se realizeaza, in parte, in interiorul aceluiqi sector §i,in parte, prin schimbul cu celalalt sector, sectorul productieide obiecte de consum. Acumularea consta intr-adevar indepa§irea venitului (obiectele de consum) de catre productie.Pentru a largi productia (pentru a acumula" in acceptia

* Capitalul", vol. II, pag. 385, edijia 1 62. Nola red.

a-ri

www.dacoromanica.ro

Cti PRIVIRE LA CARACTERIZAREA ROMANTISMULUI ECONOMIC 146

stricta a cuvintului), trebuie produse mai intii mijloace deproductie *, iar pentru aceasta e deci necesara largireasectorului productiei sociale care produce mijloace de pro-ductie, este necesar sa fie atrasi spre el muncitori, care acumprezintd cererea de obiecte de consum. Prin urmare, con-sumul" se dezvolta in urma acumularii" sau in urma pro-ductiei", oricit de ciudat ar parea acest lucru, dar altf el nicinu poate fi in societatea capitalista. Prin urmare, nu numaica nu este obligatoriu ca dezvoltarea acestor douà sectoareale productiei capitaliste sa fie egalà, ci, dimpotriva, esteinevitabil ca ea sa fie inegala. Se qtie cá legea dezvoltariicapitalului consta in aceea ca capitalul constant crqte mairepede decit capitalul variabil, adica o parte din ce in cemai mare a capitalurilor nou formate se indreapta spre acelsector al economiei sociale care produce mijloace de pro-ductie. Apdar, acest sector crqte in mod necesar mai repededecit sectorul care produce obiecte de consum, adica are kctocmai ceea ce Sismondi a declarat imposibil", periculos"etc. Prin urmare, produsele destinate consumului individualocupa un loc din ce in ce mai mic in masa totala a productieicapitaliste. $i acest lucru corespunde intru totul misiunii"istorice a capitalismului §i structurii sale sociale specifice :prima consta tocmai in dezvoltarea fortelor de productie alesocietatii (productie pentru productie) ; a doua excludeutilizarea kr de catre masa populatiei.

Putem aprecia acum in deplina masura punctul de vedereal lui Sismondi asupra acumularii. Afirmatia lui cà o acumu-lare rapidd duce la calamitati este cu totul gre§ità §i izvo-r4te doar din neintelegerea acumularii, la fel ca §i repetateledeclaratii §i cerinte in sensul ca productia sa nu depa§eascaconsumul, deoarece consumul determina productia. In faptlucrurile stau tocmai invers, §i Sismondi nu vrea pursimplu sa vada realitatea in forma ei deosebità, istorice§tedeterminata, substituind analizei morala mic-burgheza. 0impresie deosebit de amuzanta produc incercarile lui Sismondide a drapa aceasta morala cu o formula tiintifica". D-nii

* Reamintim cititorului cum a abordat aceastti problemA Sismondi,separind net aceste

sA facAmijloaceaceastA

de productie In privinta unei familii izolatesi incercind separare i in privinta intregli societtiti. Ladrept vorbind, problema a abordat-o" Smith, tar nu Sismondi, care n-opetit decit sit redea punctul liii de vedere in aceastA prob1em4.

si

si

www.dacoromanica.ro

148 V. I. LENIN

Say si Ricardo spune el in prefata la editia a doua alucrarii Nouveaux Principes" au ajuns sa creada... cäconsumul nu are alte limite decit cele ale productiei, pecitä vreme el este limitat de venit... Ei ar fi trebuit sh-iprevina pe producatori ea' trebuie sa conteze numai pe con-sumatorii care au venit" (I, XIII) *. 0 asemenea naivitatestirneste acum numai zimbete. Dar nu sint oare pline deasemenea idei scrierile romanticilor nostri de astazi, de feluld-lor V.V. si N.on ? Antreprenorii de band sa se gin-deasca bine..." daca se va gasi o piata pentru marfuri(II, 101-102). Cind cresterea avutiei este considerata drepttel al societatii, telul este intotdeauna sacrificat mijloacelor"(II, 140). Daca, in loc de a astepta un impuls de la cerereadin partea muncii (adica un impuls dat productiei de cerereade produse din partea muncitorilor), ne vom inchipui Caacesta va fi dat de productia precedenta, vom procedaaproape la fel cum am proceda cu un ceasornic daca, in locsa dam inapoi rotita cu lantisorul (la roue qui porte lachainette), am da inapoi altà rotitä : atunci am strica si amopri intregul mecanism" (II, 454). Asa graieste Sismondi.Sa.-1 auzirn acum pe d-1 Nikolaion. Am pierdut din vederepe seama cui are loc aceasta dezvoltare (adica dezvoltareacapitalismului), am uitat pina si telul oricarei productii... oeroare extrem de funesta..." (N.on : Studii despre eco-nomia noastra sociala de dupa reforma", 298). Ambii autorivorbesc despre capitalism, despre tarile capitaliste ; ambiidau dovada de o totalä neintelcgere a esentei acumuläriicapitaliste. Dar e de crezut oare Ca ultimul scrie la 70 deani dupà primul ?

In ce mod lipsa de intelegere a acumulärii capitaliste estelegata de reducerea, gresita, a intregii productii la productiaobiectelor de consum, ne arata concret un exemplu dat deSismondi in capitolul al VIII-lea : Rezultatele luptei pen-tru ieftinirea productiei" (cartea IV : Despre avutia corner-ciala").

* pupa cum se Stie, In aceastA chestiune (dacli productia TO creeazaea singurA o plata), teoria moderna a aderat Intru totul la punctul devedere alimpotriva

clasicilor, care au dat acestel chestiuni un rAspuns afirrnativ,romantismului, care i-a dat un rAspuns negativ. Adevdrata limitd

a productiei capitaliste este insuV capitalul" (Das Kapital", III, I, 231(Capitalul", III, partea 1, 231 53. No(a red.)).

www.dacoromanica.ro

CU PRIVIRE LA CARACTER1ZAREA ROMANTISMULUI ECONOMIC 14?

Sa presupunem, spune Sismondi, ca proprictarul uneimanufacturi are un capital circulant de 100.000 de franci,care ii aduce 15.000 de franci, din care 6.000 reprezintadobinda la capital si revin capitalistului, iar 9.000 reprezintaprofitul de intreprinzator al fabricantului. Sä presupunem Cael foloseste munca unui numar de 100 de muncitori, alecaror salarii reprezinta 30.000 de franci. Sa mai presupunemcä intervine o sporire a capitalului, o largire a productiei (oacumulare"), ca, in loc de 100.000 de franci, capitalul vafi = 200.000 de franci capital fix + 200.000 capitalcirculant, in total 400.000 de franci ; profitul i dobin-zile = 32.000 + 16.000 de franci, pentru cä dobinda ascazut de la 60/0 la 40/0. Numarul muncitorilor s-a dublat,dar salariul a scazut de la 300 de franci la 200 de franci,acesta reprezentind deci acum in total 40.000 de franci.Productia a crescut, asadar, de patru ori *. $i Sismonditotalizeaza rezul'catele : venitul" sau consumul" reprezentala inceput 45.000 de franci (30.000 salarii + 6.000 dobinzi4- 9.000 profit), iar acum reprezinta 88.000 de franci(40.000 salarii + 16.000 dobinzi + 32.000 profit). Pro-ductia a crescut de patru ori spune Sismondi , iar con-sumul nici macar nu s-a dublat. Nu trebuie pus la socotealdconsumul muncitorilor care au produs mafinile. El esteacoperit de cei 200.000 de franci intrebuintati in acest scop ;el infra in socoteala unei alte manufacturi, unde lucrurile sevor prezenta la fel" (I, 405-406).

Calculul lui Sismondi demonstreaza reducerea venituluiparalel cu cresterea productiei. E un f apt incontestabil. DarSismondi nu observa ca prin exemplul sau rastoarná propriasa teorie asupra realizarii produsului in societatea capita-lista. Este nostima observatia lui cà consumul muncitorilorcare au produs masinile nu trebuie pus la socoteala". $i dece ? In primul rind, pentru ca el este acoperit de cei 200.000

* Primul rezultat al concurentei spune Sismondi este scAdereasalariilor concomitent cu sporirea numArului muncitorilor" (I, 403). Nu nevom opri aici asupra erorilor din calculul lui Sismondi : el considerS. depada, cA profitul va fi de 8% la capitalul fix si de 8% la cel circulant,cA numArul muncitorilor va creste proportional cu cresterea

de capitalulcapitalului

circulant (pe care nu stie sA-I separe cum se cuvine variabil),cii capitalul fix intrA In intregime in prctul produsului. In cazul de latA,toate acestea nu au nici o importantA, deoarece se ajunge la o concluziejustA : reducerea pArtii de capital variabil In compozitia generalA a capi-talului, ca rezultat necesar al acumulArli.

11 Opere complete. vol. 2

www.dacoromanica.ro

148 V. I. LENIN!

de franci. Asadar, acest capital a fost transferat in sectorulcare produce mijloace de productie, f apt pe care Sismondinu-I observa. Prin urmare, piata internA", despre a careirestringere" a vorbit Sismondi, nu se limiteazá la obiectelede consum, ci cuprinde si mijloacele de productie. Acestemijloace de productie constituie insA un produs deosebit, acArui realizare" nu constA in consumul individual, §i cu citacumularea are loc mai repede, cu atit mai puternic se dez-voltA sectorul productiei capitaliste care furnizeazA produsenu pentru consumul individual, ci pentru consumul productiv.In al doilea rind, rAspunde Sismondi, este vorba de mun-citorii de la o altA manufacturA, unde lucrurile se vorprezenta la fel (oa les mêmes faits pourront se representer).DupA cum vedeti, aceasta este o repetare a procedeului luiSmith de a trimite pe cititor de la Ana la Caiafa". Dar siaceastä altA manufacturA" foloseste capital constant §i pro-ducerea lui creeazA de asemenea o piatA pentru sectorulproductiei capitaliste in care se produc mijloace de produc-tie I Oricit am deplasa problema de la un capitalist la altulsi de la acesta la un al treilea, sectorul mentionat nu vadispArea si piata internA" nu se va reduce nutnai la obiectelede consum. De aceea, cind Sismondi spune cA acest calculcontrazice... una dintre axiomele asupra cArora s-a insistatcel mai mult in economia politicA, si anume cA cea mai liberAconcurenvA determinA cea mai avantajoasA dezvoltare aindustriei" (I, 407), el nu-si dA seama cA acest calcul" IIcontrazice i pe el insusi. Este incontestabil cA introducereamasinilor, eliminind pe muncitori, inrAutAteste situatia lor,si Sismondi are indiscutabil meritul de a fi fost unul dintreprimii care au atras atentia asupra acestui f apt. Dar aceastanu impiedicA citusi de putin ca teoria lui asupra acumulAriisi pietei interne sA fie gresith de la inceput pinA la sfirsit.Chiar calculul lui arata in mod concret tocmai fenomenul pecare Sismondi nu numai ca. 1-a negat, dar a f Acut chiar dinel un argument impotriva capitalismului, afirmind cA acumu-larea i productia trebuie sA corespundA consumului, cAcialtfel se va produce o crizA. Calculul vAdeste tocmai faptulcA acumularea si productia devanseavi consumul i cA nicinu poate fi altfel, deoarece acumularea are loc mai ales peseama mijloacelor de productie, care nu intrA in consum".

www.dacoromanica.ro


Ceea ce i-a parut lui Sismondi o simpla eroare, o contra-dictie in doctrina lui Ricardo si anume ca acumulareaconsta in aceea ca productia depaseste venitul corespundeintr-adevar pe deplin realitàii, exprimind o contradictieinerenta capitalismului. Aceasta depasire este un fenomennecesar in cazul oricarei acumulari care creeaza o noua piaçàpentru mijloacele de productie in condifille in care piataobiectelor de consum nu crege in mod corespunettor sauchiar se restringe*. Apoi, abandonind teoria cu privire laavantajele pe care le prezinta libera concurenta, Sismondinu observa ea, o data cu acest optimism gratuit, el aruncapeste bord si adevarul indiscutabil ca libera concurentadezvoltd fortele de productie ale societdtii, dupa cum reiesetot din calculul facut de el. (De altfel, aceasta nu este decito alta expresie a aceluiasi fapt al crearii acelui sectordeosebit al industriei care produce mijloace de productie siin special a dezvoltärii rapide a acestuia). Aceasta dezvol-tare a fortelor de productie ale societatii fara o dezvoltarecorespunzatoare a consumului reprezinta, desigur, o contra-dictie, dar o contradictie care exista in realitate, care decurgedin insasi esenta capitalismului si pe care n-o poti ocoli prinfraze sentimentale.

Insä tocmai astf el procedeaza romanticii. $i pentru cacititorul sa nu ne banuiasca ca.' am imputa, f Ara temei,economistilor de astazi greselile unui autor atit de invechit"ca Sismondi, vom prezenta o mica mostra din ideile autoru-lui modern" N.on. La pag. 242 a Studiilor" sale, elvorbeste despre dezvoltarea capitalismului in industria mo-raritului din Rusia. Referindu-se la aparitia marilor mori cuaburi, cu unelte de productie perfectionate (incepind dindeceniul al 8-lea s-a investit in reutilarea morilor circa100.000.000 de ruble) si cu o productivitate a muncii depeste doua ori mai mare, autorul caracterizeaza astfel feno-menul descris Industria moraritului nu s-a dezvoltat, cidoar s-a concentrat in intreprinderi mari" ; apoi extindeaceasta caracterizare asupra tuturor ramurilor industriei

* Din analiza de mai sus reiese de la sine cii este posibil I un ase-menea caz, in functie de proportia In care noul capital se imparte Incapital constant si capital variabil si in functie de mAsura in care micso-rarea pärtii relative de capital variabil cuprinde vechile ramuri de productie.

11*

§i

:

www.dacoromanica.ro

VW V. I. LENIN

(pag. 243) si tragc concluzia ca. in toate cazurile, faraexceptie, o multime de muncitori devin disponibili, nu maigasesc de lucru" (243), si ca productia" capitalista s-adezvoltat pe seama consumului poporului (24-1). $i acumintrebam pe cititor : se deosebeste oare citusi de putin acestrationament de rationamentul lui Sismondi citat mai sus ?Acest autor modern" constata doua fapte, exact aceleasi pccare le-am vazut si din exemplul dat de Sismondi, si cautasa ocoleascd amindoua aceste fapte tot printr-o fraza send-mentala. In primul rind, exemplul lui arata ca dezvoltareacapitalismului are loc tocmai prin dezvoltarea mijloacelor deproductie. Aceasta inseamna ca capitalismul dezvolta fortelede productie ale societatii. In al doilea rind, exemplul lui aratacà aceastä dezvoltare are loc tocmai pe calca specifica a con-tradictiilor inerenta capitalismului : productia se dezvoltà (in-vestitii de 100.000.000 de ruble, o piata internd pentru pro-dusele care se realizeaza prin consum neindividual) fara odezvoltare corespunzatoare a consumului (alimentatia poporu-lui se inrautateste), adica are loc tocmai o productie pentruproductie. $i d-1 N.on Ii inchipuie ca aceasta contradictieexistenta in realitate va disparea daca el o va infatisa, cu nai-vitatea batrinului Sismondi, doar ca pe o contradictie a doc-trinei, doar ca pe o simpla eroare funestd" : Am uitat telulproductiei" I! Ce poate fi mai caracteristic decit o frazà caaceasta : Nu s-a dezvoltat, ci doar s-a concentrat" ? Probabilca d-1 N.on cunoaste un capitalism in care dezvoltarea arputea sd aibd loc altfel decit pe calea concentrdrii. Ce pacatcá nu ne-a aratat i noua acest capitalism neaos", necunoscutintregii economii politice dinaintea lui I

VI

PIATA EXTERNA CA ,IESIRE DIN IMPAS"TN CEEA CE PRIVESTE REALIZAREA SUPRAVALORII

0 alta eroare a lui Sismondi care decurge din teoriagresita a venitului i produsului social in societatea capita-lista o constituie teoria imposibilitatii realizarii produsuluiin general si a supravalorii in special, imposibilitate care ardetermina necesitatea unei piete externe. Cit priveste reali-zarea produsului in general, analiza de mai sus arata ca

www.dacoromanica.ro


imposibilitatea" se rezuma la excluderea gresita a capitalu-lui constant si a mijloacelor de productie. Din moment ceeste indreptata aceasta greseala, dispare i imposibilitatea".Dar acelasi lucru trebuie spus in special si despre supra-valoare : aceasta analiza explica i realizarea ei. Nu existaabsolut nici un temei rational de a separa supravaloarea deintregul produs in ceea ce priveste rcalizarea ei. Afirmatiacontrara a lui Sismondi (si a narodnicilor nostri) se da-toreaza pur i simplu faptului ca ei nu inteleg legile funda-mentale ale realizkii in general si nu stiu sa imparta pro-dusul in trei parti (iar nu in cloud) sub aspectul valoriiin doua feluri de produs sub aspectul formei materiale(mijloace de productie i obiecte de consum). Teza dupacare capitalistii nu pot consuma supravaloarea nu este decito repetare vulgarizata a nedumeririlor lui Smith in privintarealizarii in general. Numai o parte din supravaloare constädin obiecte de consum ; cealaltä parte consta din mijloacede productie (de exemplu supravaloarea unui proprietar alunei uzine metalurgice). Consumul" acestei din urmil supra-valori are loc prin folosirea ei in productie ; iar capitalitiicare produc produse sub forma de mijloace de productieconsurna ei insisi nu supravaloarea, ci capitalul constantobtinut prin schimb de la ceilalti capitalisti. De aceea sinarodnicii, vorbind de imposibilitatea realizkii supravalorii,ar trebui in mod logic sa ajunga a admite i imposibilitatearealizarii capitalului constant, i, in felul acesta, s-ar intoarcecu mult succes la Adam... Desigur ca aceasta intoarcere laparintele economiei politice" ar insemna un progres uriaspentru niste autori care ne servesc greseli vechi drept ade-varuri la care ei au ajuns cu propria lor minte"...

Si piata externa ? Nu cumva negam noi necesitatea uneipiece externe pentru capitalism ? Desigur ca nu. Numai cáproblema pietei externe nu are absolut nimic comun cu pro-blema realizãrii, iar incercarea de a le lega intr-un singurtot denota doar dorinta romantica de a frina" capitalismul

incapacitatea romanticilor de a gindi logic. Teoria care aelucidat problema realizarii a aratat cu prisosinta acestlucru. Romanticii spun : capitalistii nu pot consuma supra-valoarea si de aceea trebuie s-o desfaca in strainatate. Sepune intrebarea : nu cumva capitalistii le dau celor din

§i

§i

www.dacoromanica.ro

152 V. 1. LENIN

strAinatate produsele lor pe gratis sau flu cumva le aruncain mare ? Ei le vind, deci obtin in schimb un echivalent ; eiexporta anumite produse, deci importa alte produse. Dacavorbim de realizarea produsului social, eliminam implicitcirculatia banilor i presupunem doar un schimb de produsecontra produse, caci problema realizarii consta tocmai in aanaliza inlocuirea tuturor partilor produsului social subaspectul valorii si sub aspectul formei materiale. De aceea,sà incepi prin a vorbi despre realizare si sa termini prina afirma ca produsul va fi vindut pe bani" este tot atit deridicol ca si cind la intrebarea cum se realizeaza capitalulconstant in obiecte de consum ai raspunde : Se va vinde".Este pur si simplu o grosolana eroare de logica : cei careprocedeaza astfel se abat de la problema realizarii intreguluiprodus social, ajungind la punctul de vedere al fabricantului,pe care nu-1 intereseaza nirnic altceva decit vinzarea in strai-natate". sa legi comertul exterior, exportul, de problema reali-zarii inseamna sa ocolesti problema, deplasind-o doar pe Uflteren mai larg, f arli a o elucida insd citusi de putin*. Pro-blema realizarii nu va avansa citusi de putin daca in locul pie-tei unei singure tad vom lua piata unui anumit complex detari. Atunci cind narodnicii afirma ca piata externa constituieo iesire din impasul" ** la care a ajuns capitalismul inceea ce priveste realizarea produsului, ei nu fac decit saascunda prin aceasta fraza faptul trist ca pentru ei piataexterna" este o iesire din impasul" in care ajung ei dincauza ca nu inteleg teoria... Mai mult. Teoria care leagapiata externa de problema realizarii intregului produs socialnu numai ca denota neintelegerea acestei realizari, dar pedeasupra mai cuprinde si o extrem de superficiald intelegerea contradictiilor proprii acestei realizdri. Muncitorii consumasalariul, in timp ce capitalistii nu pot consuma suprava-loarea". Reflectati a supra acestei teorii" din punctul de

* Acest lucru este atit de evident, Inca pina $1 Sismondi si a datsearna a la analiza realizarit trebuie sA faci abstractie de comertul

el despreexterior. Pentru a urmAri mai riguros aceste calcule spuneconcordanta dintre productie $1 consum i pentru a simplifica chestiunea,am fAcuto

OTIS acum cu totul abstractie de comertul exterior si am presupusnatiune izolatS ; societatea umanS este ea insAsi o asemenea natiune

izolatS, $1 tot ce este valabil In privinta unei natiuni fArS comert exterioreste in egalS mSsur5 valabil in privinta genului uman" (I, 115).

** N.on, pag. 205.

www.dacoromanica.ro

CU PR1V1RE LA ARAGTElli2A1EA ROMANTI8MULO1 ECONoMiC 16g

vedere al pietei externe. De unde stim noi ca muncitoriivor consuma salariul" ? Pe ce temei se poate presupune cãprodusele destinate de intreaga clasa a capitalistilor dintr-oanumith tara consumului tuturor muncitorilor din aceastatara vor fi intr-adevar egale ca valoare cu salariul acestora

vor inlocui, ca pentru aceste produse nu va fi nevoiede o piata externa ? Nu avem absolut nici un temei sapresupunem asa ceva, si in realitate lucrurile nu stau de locasa. Nu numai produsele (sau partile din ele) care inlocuiescsupravaloarea, ci i produsele care inlocuiesc capitalul va-riabil ; nu numai produsele care inlocuiesc capitalul variabil,ci i produsele care inlocuiesc capitalul constant (de careuita economistii" nostri, care nu-si amintesc de inrudireabor... cu Adam) ; nu numai produsele care existä sub formade obiecte de consum, ci i produsele care exista sub formade mijloace de productie se realizeaza toate, deopotriva,numai in conditiile unor impasuri", in conditiile unor osci-lad permanente, care devin din ce in ce mai accentuate pemasura ce se dezvoltà capitalismul, in conditiile uneiconcurente inversunate care sile,ste pe fiecare intreprinzatorsä tincla la o largire nelimitata a productiei, depasind gra-nitele statului respectiv, pornind in cautare de noi piece intarile care n-au fost Inca atrase in circulatia capitalista amarfurilor. Am ajuns acum la chestiunea : de ce are nevoieo tara capitalista de o piata externa Desigur nu din cauzacà produsul n-ar putea fi in genere realizat in orinduireacapitalistä. Aceasta este o absurditate. Este nevoie de opiata externa pentru ca productiei capitaliste ii este inerentdtendinta spre o largire nelimitatd, spre deosebire de toatevechile moduri de productie, care erau limitate la cadrulunei comunitati, al unei feude, al unui trib, unui districtteritorial sau unui stat. In timp ce in toate vechile regimurieconomice productia era reluata de fiecare data sub aceeasiforma si in aceleasi proportii ca inainte, in orinduirea capita-lista aceasta reluare sub aceeasi forma devine cu neputingi,iar largirea nelimitatã, vesnica miscare inainte devine o legea productiei *.

* Comp. Sieber David Ricardo etc.", Petersburg. 1885, pag. 466, notli.

il

?

www.dacoromanica.ro

1:54 V. f. LENIN

Asadar, intclegerea diferita a realizarii (mai bine zis deo parte intelegerea ei, iar de aka parte totala ei neintelegerede catre romantici) duce la douà conceptii diametral opuseasupra semnificatiei pietei externe. Pentru unii (romanticii),plata externa este indiciul impasului" la care capitalismuladuce dezvoltarea sociald. Pentru ceilalti, dimpotrivk piataexterna arata cum capitalismul inlãturã impasurile la careistoria a dus dezvoltarea sociala sub forma de diferitebariere : bariere legate de cornunitate, de trib, bariere teri-toriale, nationale *.

Dui:6 cum vedeti, toata deosebirea sta numai in punctulde vedere"... Da, numai" Deosebirea dintre judecatoriiromantici ai capitalismului i ceilalti consta, in genere,numai" in punctul de vedere" ; numai" in aceea cá uniijudeca privind inapoi, iar ceilalti inainte, unii din punctulde vedere al orinduirii pe care capitalismul o distruge, iarceilalti din punctul de vedere al orinduirii pe care capita-lismul o creeaza **.

Intelegerea gresita a pietei externe se imbina, de obicei,la romantici cu argumente referitoare la particularitatile"situatiei internationale a capitalismului din tara respectiva,la imposibilitatea de a gasi o piata etc. ; toate aceste argu-mente sint menite sd abata" pe capitalisti de la cautareaunei piete externe. De altf el, spunind argumente" ne ex-primam inexact, deoarece romanticul nu face o analiza con-cretä a comertului exterior al tarii, a miscarii ei progresivein domeniul noilor piete, a activitatii ei de colonizare etc.Pe el nu-1 intereseaza de loc studierea procesului real siexplicarea lui ; el nu are nevoie deck de o morald indreptatáimpotriva acestui proces. Pentru ca cititorul sa se poata con-vinge ca aceasta morala a romanticilor rusi contemporanieste absolut identich cu cea a romanticului francez, vomprezenta citeva mostre de rationamente ale acestuia. Amvazut mai sus, cum ii prevenea Sismaadi pe capitalisti ca nuvor gasi nici o piata. Dat el mai afirma i altceva, si anumeca piata mondiala este deja suficient aprovizionatä"

*asupra

Comp. mai jos : Rede Aber die Frage des Freihandels" (Discursliber-schimbismului" Nota trad.).

** Vorbesc aid numai despre aprecierea capitalismului si nu despre Inte-legerea lui. In ceea

maice priveste aceasta din urmA, romanticii, dupA cum am

vAzut, nu sInt presus de clasici.

I

www.dacoromanica.ro

CLI PIRIVIkE LA cARACTERTZAREA POMM4TIsivitittit tcoNomIc 155

(II, 328), cautind sa demonstreze ca nu se poate urrna caleacapitalismului si cä trebuie aleash aka cale... El cauta sa-iconvinga pe fabricantii englezi ca capitalismul nu va puteada de lucru tuturor muncitorilor care vor deveni disponibilidatorita sistemului fermelor in agricultura (I, 255-256). Ceicarora le sint sacrificati agricultorii vor avea ei oare vreunavantaj de pe urma acestui lucru ? Caci acesti agricultorisint cei mai apropiati si mai siguri consumatori ai marfurilormanufacturilor engleze. Incetarea consumului lor ar da indus-triei o lovitura mai funestä decit inchiderea uneia dintrecele mai mari piete externe" (I, 256). El cauta sa convingape fermierii englezi cd nu vor putea rezista concurentei ta-ranului polonez sarac, pe care cerealele nu-1 costa aproapenimic (I, 257), cà ii ameninta concurenta si mai de temut acerealelor ruse din porturile Marii Negre. El exclama :Americanii au adoptat un nou principiu : sa produca farä acumoani problema pietei (produire sans calculer le marché)si sa produch cit mai rnult cu putinta", i iata cà trásaturacaracteristica a comertului Statelor Unite, de la un capat laaltul al Orli, o constituie un surplus de tot felul de marfuripeste nevoile consumului... Falimentele permanente sint con-secinta acestui prisos de capitaluri comerciale care nu pot fischimbate pe venit" (I, 455-456). Bietul Sismondi 1 Ce-arspune el despre America de astazi, care s-a dezvoltat inproportii atit de uriase datorità aceleiaci piete interne"care, dupa teoria romanticilor, trebuia sa se restringa" ?

VIICRIZELE

A treia concluzie gresith trasa de Sismondi din teoriagresitä pe care a preluat-o de la Adam Smith o constituieteoria crizelor. Din conceptia lui Sismondi in sensul cäacumularea (cresterea productiei in general) este determinatade consum si din explicarea gresita a realizarii intreguluiprodus social (pe care el il reduce la partea muncitorilor i lapartea capitalistilor din venit) a decurs in mod firescinevitabil teoria duph care crizele se explica prin neconcor-danta dintre productie si consum. Sismondi admitea intrutotul aceastä teorie. Ea a fost preluata si de Rodbertus, care

§i

www.dacoromanica.ro

156 V. I. LttttN

a modificat doar intrucitva formularea ei : el explica crizeleprin aceea cá, atunci cind productia creste, partea din produscare revine muncitorilor se micsoreaza ; totodata el imparteaintregul produs social, in mod tot atit de gresit ca §iA. Smith, in salariu i rentä" (in terminologia lui, renta"este supravaloarea, adica profitul si renta funciara laolalta).Analiza stiintifica a acumularii in societatea capitalista *a realizarii produsului a surpat intreaga ternelie a acesteiteorii, athtind de asemenea ca tocmai in perioadele carepreced crizele consumul muncitorilor creste, ca subconsumul(care ar explica crizele) a existat in cele mai felurite regi-rnuri economice, pe cind crizele constituie trasatura distinc-tiva numai a unui singur regim, regimul capitalist. Aceastäteorie explica crizele printr-o alth contradictie, i anume princontradictia dintre caracterul social al productiei (socializatade capitalism) si modul de insusire individual, privat. Pro-funda deosebire dintre aceste teorii este, desigur, absolutevidenta, dar trebuie sa ne ocupam de ea mai in amanuntime,deoarece adeptii rusi ai lui Sismondi cauta sri Fteargeiaceasta deosebire i sa incurce lucrurile. Cele dotia teoriidespre care este vorba aici explica crizele in mod cu totuldiferit. Prima teorie le explica prin contradictia dintre pro-ductie i consumul clasei muncitoare, iar a doua prin con-tradictia dintre caracterul social al productiei i caracterulprivat al insusirii. Prin urmare, prima teorie considera caraclacina fenomenului se afla in afara productiei (de aici laSismondi, de pilda, atacurile generale impotriva clasicilorpentru motivul cà ei ignoreaza consumul, ocupindu-se numaide productie), pe cind a doua considera ca ea rezida tocmaiin conditiile productiei. Pe scurt : prima explith crizele prinsubconsum (Unterkonsumption), iar a doua prin anarhia inproductie. Asadar, ambele tcorii explicd crizele printr-ocontradictie existenth in insasi orinduirea economica, dar elese deosebcsc intru totul prin faptul ca contradictia la carese refera prima este cu totul diferita de cea la care se refera

* In leg5t-urS cu teoria potrivit c5reia In economia capitalistA Intregulprodus se compune din douà p5rti, g5sim la Adam Smith $1 la economiltiide mai tirziu o intelegere gresith a acumulärii capitalului individual" :ei sustineau CS partea din profit destinatS acumulArit este cheltuitS InIntregirne pentru salarit, pe cind In realitate ea este cheltuit5 1) pentrucapitalul constant $i 2) pentru salaril. Sismondi repetS i aceastä greseal/ia ciasiciloi,

§i

www.dacoromanica.ro


cealalta. Se pune ins5. intrebarea : tägaduieqte oare a douateorie faptul ca existá o contradictie intre productie $i con-sum, faptul cà existà subconsum ? Fireste cd nu. Ea recu-noaqte intru totul acest fapt, dar ii acordä doar locul ce ise cuvine, adicä un loc subordonat, intrucit el nu prive$tedecit unul dintre sectoarele intregii productii capitaliste. Eane aratà cà acest fapt nu poate explica crizele, care sintprovocate de o altä contradictie, mai adinck contradictiafundamentalá a actualului sistem economic, contradictiadintre caracterul social al productiei i caracterul privat alinsu$irii. Si atunci ce se poate spune despre ni$te oamenicare, fiind in fond adepti ai primei teorii, cautä sà se aco-pere prin referiri la faptul ca exponentii celei de-a douateorii constatä contradictia dintre productie i consum ? Esteevident ca aceqti oameni n-au reflectat asupra fonduluideosebirii dintre cele dota teorii $i n-au inteles cum trebuiea doua teorie. Printre ace$ti oameni se num5rä, de pildá,d-1 N.on (ca sà nu mai vorbirn de d-1 V.V.). Faptul ca eisint adepti ai lui Sismondi a fost deja relevat in literaturanoastrá de cAtre d-1 Tugan-Baranovski (Crizele industriale",pag. 477, cu o stranie rezervA in privinta d-lui N.on :probabil"). Dar d-1 N.on, vorbind despre restringereapietei interne" qi despre reducerea capacitatii de consurn apoporului" (punctele centrale ale conceptiilor sale), se refer5totu$i la exponentii celei de-a doua teorii, care constatdfaptul cä existi o contradictie intre productie $i consum,faptul cä existá subconsum. Fire$te, aceste referiri nu facdecit sa facleasca aptitudinea, care il caracterizeaza ingenere pe acest autor, de a da citate nepotrivite, atitnimic mai mult. De exernplu, toti cititorii care cunosc Stu-diile" lui i$i amintesc, desigur, de citatul" lui in care sespune ca, in calitate de cumparkori de márfuri, muncitoriiau importantä pentfu piatA, dar in ceea ce prive$te calitatealor de vinzAtori ai màrfii care le apartine forta de munc5

societatea capitalistA are tendinta de a-i limita impunindun minim de pret fortei de munc5." (Studii", pag. 178) ;ei i$i mai amintesc, de asemenea, ca. d-1 N.on vreadeduc5 de aici i restringerea pietei interne" (ib., pag. 203$.a.), i crizele (pag. 298 $.a.). Dar, citind acest pasaj (care,dupà cum am aratat, nu dovede$te aici nimic), autorul nostru

§i

s5

www.dacoromanica.ro

158 v. t. LENIN

omite totodatà stir fitul notei din care este luat pasajul, notiicare a lost intercalatii in manuscrisul sectiunii a II-a dinvolumul al II-lea al Capitalului", urmind sa' fie dezvol-tata ulterior", si pe care editorul manuscrisului a dat-o subforma' de noti de subsol. In aceastii notei, dupei cuvintelecitate mai sus, se spune : Acest lucru i,si are insii locul abiain sectiunea urmátoare", adica in sectiunea a treia. Darce sectiune este aceasta ? Este tocmai sectiunea care con-tine critica teoriei lui A. Smith cu privire la cele doua pArtiale intregului produs social (precum i aprecierea asupra luiSismondi reprodusa mai sus) si analiza reproductiei

capitalului social total", adica a realizarii produsului.Asadar, in sprijinul conceptiilor sale, care nu reprezintà decito repetare a conceptiilor lui Sismondi, autorul nostru repro-duce o notà care isi are locul abia in sectiunea" care ildezminte pe Sismondi : abia in sectiunea" in care se arat5cä capitalistii pot realiza supravaloarea i cá introducereacomertului exterior in 'analiza realizarii este o absurditate...

0 altà incercare de a sterge deosebirea dintre cele dou5teorii si de a apara vcchiturile romanticc prin invocareateoriilor moderne o gäsim in articolul lui Efrusi. Expunindteoria lui Sismondi asupra crizelor, Efrusi declarà cä aceastaeste o teorie gresità (Russkoe Bogatstvo" nr. 7, pag. 162).Argumentele lui sint extrem de confuze si de contradictorii.Pe de o parte, el repeta argumentele teoriei opuse, afirmindcà cererea unei tad nu se limiteazg la obiectele de consumnemijlocit, iar pe de alt5, parte sustine cà explicarea datade Sismondi crizelor releva numai una dintre numeroaseleimprejuräri care ingreuiaz5, repartitia productiei nationalepotrivit cu cererea populatiei si cu puterca ei de cumpArare".Prin urmare, cititorul este invitat sa creada cä explicareacrizelor trebuie cautatä tocmai in repartitie" i cä gresealalui Sismondi se rezumA la indicarea incompletä a cauzelorcare ingreuiazä aceastà repartitie ! Dar nu acesta este esen-tialul... Sismondi spune Efrusi nu s-a oprit la explicareamentionatà mai sus. Chiar in prima editic a lucrArii <<Nou-veaux Principeso gasim un capitol foarte instructiv, intitulat

* Das Kapital", II. Band, S. 304 (Capitalul", vol. II, pag. 304,Nota brad.), Traducerea rusti, pag. 232 ". Subliniat de noi.

§i cir-culatiei

www.dacoromanica.ro

Cli PRIVIRE LA CARACTERIZAREA ROMANTISMULUI ECONOMIC 159

<dDe la connaissance du marchée *. In acest capitol, Sis-mondi ne dezvaluie cauzele principale ale tulburarii echili-brului dintre productie i consum (notati acest lucru 1) cu oclaritate pe care, in aceasta problema, n-o intilnim decit laputini economisti" $i, citind pasaje in care se spune cafabricantul nu poate cunoaste piata, Efrusi declara :Aproape acelasi lucru ii spune si Engels" (pag. 163), dupacare urmeaza un citat in care se arata cà fabricantul nupoate cunoaste cererea. Citind apoi alte pasaje cu privire lacelelalte piedici care stau in calea stabilirii unui echilibruintre productie si consum" (pag. 164), Efrusi afirma Ca inaceste citate gäsim tocmai acea explicare a crizelor caredevine in tot mai mare mhsura dominante 1 Mai mult :Efrusi e de parere ca, in problema cauzelor crizelor econo-mice, sintem intru totul indreptatiti sa-1 consideram peSismondi drept parintele unor conceptli care mai tirziu aufost dezvoltate intr-un mod mai consecvent si mai clar"(pag. 168).

Dar, spunind toate acestea, Efrusi nu face decit sa deadovada de o totala neintelegere a chestiunii 1 Ce sint cri-zele ? Supraproductie, productie de marfuri care nu potfi realizate, care nu gasesc cerere. Daca marfurile nu gäsesccerere inseamna Ca fabricantul, producindu-le, n-a cunoscutcererea. 5i acum intrebam : oare a indica aceasta conditiea posibilitatii crizelor inseamna a explica crizele ? Esteoare posibil ca Efrusi sa nu fi inteles deosebirea dintre in-dicarea posibilitatii unui fenomen i explicarea necesitatiilui ? Sismondi spune : crizele sint posibile deoarece fabri-cantul nu cunoaste cererea ; ele sint un fenomen necesardeoarece in productia capitalised' nu poate exista un echi-libru intre productie i consum (adica nu poate fi realizatprodusul). Engels spune : crizele sint posibile deoarece fabri-cantul nu cunoaste cererea ; ele sint un fenomen necesar,insa nu din cauza Ca in genere produsul n-ar putea fi reali-zat. Nu este adevarat : produsul poate fi realizat. Crizelesint un fenomen necesar deoarece caracterul colectiv alproductiei vine in contradictie cu caracterul individual alinsusirii. 5i iata ca. se &este un economist care vrea sa ne

* Despre curioterea pietei". Nota trad.

(ib.).

www.dacoromanica.ro

160 V. I. LENIN

convinga ca Engels spune aproape acelasi lucru" ; ca laSismondi gasim aceeasi explicare a crizelor" 1 De aceeama mirá scrie Efrusi cà d-1 Tugan Baranovski... a scapatdin vedere ceea ce-i mai important si mai valoros in teorialui Sismondi" (pag. 168). Or, d-1 Tugan-Baranovski n-ascapat nimic din vedere *. Dimpotriva, el a indicat foarteprecis contradictia fundamentala la care teoria modernareduce problema (pag. 455 v.a.) si a aratat insemnatatea luiSismondi, care a indicat mai inainte contradictia care semanifesta in crize, dar n-a stiut s-o explice in mod just(pag. 457 : Sismondi a aratat inaintea lui Engels ca crizeleizvorasc din actuala organizare a economiei ; pag. 491 :Sismondi a infatisat conditiile posibilitatii crizelor, dar nuorice posibilitate devine realitate"). Iar Efrusi n-a intelesabsolut nimic din toate acestea i, punind totul in aceeasioala, se mira" cá la el rezulta un talmes-balmes 1 Esteadevarat spune economistul de la Russkoe Bogatstvo"ca la Sismondi nu gasim expresiile astazi incetatenite pretu-tindeni, ca, de pilda, <<anarhie in productio, 4ipsa de plan(Planlosigkeit) in productio, dar fondul care se ascundeindaratul acestor expresii este relevat de el cu toata clari-tatea" (pag. 168). Cu citä usurinta 11 restaureaza romanticulmodern pe romanticul vremurilor apuse 1 Totul se reducela o deosebire de cuvinte 1 In realitate, totul se reduce lafaptul ca Efrusi nu intelege cuvintele pe care le repetà.Anarhie in productie", lipsa de plan in productie" ceexprima aceste cuvinte ? Contradictia dintre caracterul so-cial al productiei si caracterul individual al insusirii. $iintrebana pe oricine cunoaste literatura economica analizatäde noi : recunostea oare Sismondi sau Rodbertus aceastacontradictie ? Deduceau ei oare crizele din aceasta contra-dictie ? Nu, nu le deduceau si nici nu le puteau deduce,deoarece nici unul dintre ei nu intelegea citufi de putinaceastd contradictie. Insasi ideea cä critica capitalismului nupoate fi bazata pe fraze despre bunastarea generala ** sau

* In Dezvoltarea capitalismului" (pag. 16 si 19) (vezi Opere, vol. 3,cap. I, § VI. Nota red.) am sernnalat inexactitAtile i greselile pe carele gAsim la d-1 Tugan-Baranovski si care mai tirziu au dus la trecerealui completh In tabära economistilor burghezi. (Nota autorului In edi(iadin 1908. Nota red.).

** Cf. Sismondi, 1.c., I, 8.

www.dacoromanica.ro

CU PRIME LA CARACTERIZAREA ROMANT1SMULUI ECONOMIC 161

despre defectuozitatea circulatiei lasate in voia cica trebuie sa fie bazata pe caracterul evolutiei relatiilor deproductie, le-a fost cu totul straina.

Intelegem foarte bine de ce romanticii nowi ru§i depuntoate eforturile pentru a §terge deosebirea dintre cele douàteorii, mentionate mai sus, asupra crizelor. Ei fac aceastapentru ca de aceste teorii sint legate in modul cel mainemijlocit i mai strins atitudini principial deosebite fatäde capitalism. Intr-adevar, dad explicam crizele prin imposi-bilitatez realizarii produselor, prin contradictia dintre pro-ductie i consum, ajungem implicit la negareavalabilitatii dii capitaliste, o declaram gre6tä" §i recurgemla cautarea altor cal". Deducind crizele din aceasta contra-

trebuie sa admitem ca cu cit ea se dezvolta mai mult,cu atit este mai anevoioath iesirea din ea. Si am vazut cumSismondi a exprimat cu foarte multa naivitate tocmai aceastaparere, afirmind ca, dad acumularea capitalului decurgelent, acest lucru mai e de suportat ; dad insä decurgerapid, devine de nesuportat. Dimpotriva, dad explicamcrizele prin contradictia dintre caracterul social al produc-tiei §i caracterul individual al inswirii, admitem implicitrealitatea §i caracterul progresist ale caii capitaliste i res-pingem cautarea altor di" ca fiind un romantism absurd.Admitem implicit ca cu cit aceasta contradictie se dezvoltämai mult, cu atit este mai ward iesirea din ea i ca iesireaconsta tocmai in dezvoltarea orinduirii existente.

Dupa cum poate vedea cititorul, gasim i aid o deosebireintre punctele de vedere"...

Este foarte firesc ca romanticii nowi sä caute confirmariteoretice ale conceptiilor bor. Este foarte firesc ca acestecautari sa-i dud la n4te vechituri care in Europa occidentalaau fost de mult aruncate la gunoi. Este foarte firesc ca,simtind acest lucru, ei sa incerce sa restaureze aceste vechi-turi, ba infrumusetindu-i de-a dreptul pe romanticii din

* Rodbertus. Notgm in treack c8 Bernstein, restaurind In genere pre-ludecgtile economiei burgheze, a aril's confuzie al In aceast8 problem8,afirmind c8 teoria crizelor a lui Marx nu se prea deosebeate de aceea a luiRodbertus (Die Voraussetzungen etc.". Stuttg. 1899, S. 67 (Premisele etc.",Stuttgart, 1899, pag. 67. Nola trad.)) 8i cS Marx se contrazice pe

limitatsine

Insual atunci cind admite drept cauz5 ultimä a crizelor caracterulal consumului maselor. (Nota autorului In editia din 1908. Nota red.).

ei" *,

realitatii,

dictie,

www.dacoromanica.ro

162 V. I. LENIN

Europa occidentala, ba cautind sa strecoare romantismul subparavanul unor citate nepotrivite §i denaturate. Dar ei seimala amarnic daca i§i inchipuie cá aceasta contrabanda varamine nedescoperità.

Terminind cu aceasta expunerea doctrinei teoretice fun-damentale a lui Sismondi §i a principalelor concluzii teore-tice trase de el din aceasta doctrina, trebuie sa mai facemo mica adaugire, care se refera tot la Efrusi. Intr-un altarticol al sat' despre Sismondi (continuarea celui dintii), elspune : Si mai interesante (in comparatie cu teoria veni-tului la capital) sint conceptiile lui Sismondi asupra dife-ritolor feluri de venit" (Russkoe Bogatstvo" nr. 8, pag. 42).Sismondi, ca i Rodbertus, spune el, imparte venitul nationalin douà parti O parte revine proprietarilor funciari §iproprietarilor uneltelor de productie, iar cealalta muncito-rilor" (ib.). Urmeazal citate in care Sismondi afirma ca infelul acesta se imparte nu numai venitul national, ci i in-tregul produs : Productia anualà, sau rezultatul tuturormuncilor efectuate de natiune in decursul anului, se corn-pune de asemenea din doua parti" etc. (Nouveaux Prin-cipes", 1, 105, citat in Russkoe Bogatstvo" nr. 8, pag. 43).Pasajele citate conchide economistul nostru arata clarca. Sismondi §i-a insuit (I) pe deplin aceeai clasificare avenitului national care joaca un rol atit de important laeconom4tii moderni, i anume : impartirea venitului na-tional in venit bazat pe munch' §i in venit obtinut f 'Ara

rnunca, arbeitsloses Einkommen. Cu toate ca, in general vor-bind, conceptiile lui Sismondi asupra venitului nu sint intot-dcauna dare §i precise, ele lasa totqi sa se intrevada con-§tiinta deosebirii care existii intre venitul privat §i venitulnational" (pag. 43).

Pasajul citat, vorn spune noi, arata clar ca Efrusi si-ainsuqit pe deplin intelepciunea manualelor germane, dar, cutoate acestea (sau, poate, tocmai de aceea), n-a observat deloc dificultatea teoretica a problemei venitului national spredeosebire de cel individual. Efrusi se exprima foarte nepre-caut. Am vazut ca, in prima jumatate a articolului sail, elnumea econom4ti moderni" pe teoreticienii unei anumite

Cititorul va fi indreptatit sä creada ca i de datascoli.

www.dacoromanica.ro

CU PRIME LA CARACTERIZAREA ROMANTISMULUI ECONOMIC 163

aceasta este vorba tot de ei. In realitate insa, autorul areaici in vedere cu totul altceva. Ca economisti moderni figu-reaza acum socialistii de catedrà germani 56. Apararea luiSismondi consta in aceea cA autorul face o apropiere intreteoria acestuia si teoria lot. Si in ce consta teoria acestorsomitati moderne" ale lui Efrusi ? In aceea cA venitulnational se imparte in doua parti.

Dar aceasta este teoria lui Adam Smith si nicidecum aeconomistilor moderni" 1 Impa'qind venitul in salariu, profitsi tenth' (Avutia natiunilor", cartea I, cap. VI, cartea aII-a, cap. II), A. Smith opunea celui dintii pe celelalte douatocmai ca venit obtinut fAra munca, denumindu-le pe amin-doua scazamint din munca (cartea I, cap. VIII) si comba-tind parerea ca profitul ar fi si el un salariu pentru o muncade o natura deosebita (cartea I, cap. VI). Si Sismondi, siRodbertus, si autorii moderni" de manuale germane nu facdecit sa repete aceastà teorie a lui Smith. Singura deosebiredintre ei este ea A. Smith isi clAclea seama ca nu reusestepe deplin sa separe venitul national de produsul national,isi dadea seama cà se contrazice atunci cind elimina dinacesta din urma capitalul constant (dupA terminologia deastazi), pe care il ingloba totusi in produsul individual, intimp ce economistii moderni", repetind greseala lui A. Smith,n-au fAcut decit sa dea teoriei lui o forma mai pompoasa(clasificarea venitului national"), nemaiavind constiinocontradictiei in fata careia s-a oprit A. Smith. Acestea sint,poate, metode savante, dar in nici un caz stiintifice.

VIIIRENTA CAPITALISTA $1 SUPRAPOPULATIA CAPITALISTA

SA reluam analiza conceptiilor teoretice ale lui Sismondi.Am analizat deja toate conceptiile sale principale, aceleacare-1 caracterizeaza deosebindu-1 de toti ceilalti econornisti.Celelalte ori nu au un rol atit de important in doctrina luigenerala, od constituie o concluzie trash' din cele precedente.

Mentionam ca. Sismondi, ca si Rodbettus, nu admiteateoria rentei a lui Ricardo. Fara' a formula o teorie proprie,

12

www.dacoromanica.ro

164 V. I. LENIN

el s-a straduit sa zdruncine teoria lui Ricardo prin argu-mente mai mult decit slabe. El apare aici ca un ideolog pural micului Oran ; el nu cauta atit sa-1 combata pe Ricardo,cit sa combata in genere incercarea de a extinde asupra agri-culturii categoriile economiei de marfuri §i ale capitalismului.In ambele privinte, punctul lui de vedere este extrem decaracteristic pentru un romantic. Capitolul al XIII-lea dincartea a 3-a * este consacrat teoriei d-lui Ricardo asuprarentei pe care o dà pämintul". Declarind din capul loculuica doctrina lui Ricardo este in totala contradictie cu propriasa teorie, Sismondi ridica urmatoarele obiectii : nivelulgeneral al profitului (nivel care sta la baza teoriei lui Ricardo)nu se statornice§te niciodatd, in agricultura nu exista amigratie libel:a a capitalului. In agricultura trebuie luatà inconsiderare valoarea intrinseca a produsului, care nu depindede fluctuatiile pietei i care aduce proprietarului un produsnet" (produit net) care izvorkte din munca naturii" (I,306). Munca naturii este creatoare, este izvorul produsuluinet al parnintului considerat sub aspectul valorii lui intrin-sece" (I, 310). Noi am considerat renta (le fermage), sau,mai bine zis, produsul net, ca provenind direct din pamint,in folosul proprietarului ; el nu rapqte nimic nici fermieru-lui, nici consumatorului" (I, 312). Si aceastä repetare avechilor prejudecati fiziocrate se incheie cu o morala :In economia politica trebuie in general sa ne ferim (sedefier) de presupuneri absolute, ca §i de abstractii" (I, 312) !Intr-o asemenea teorie" nici n-ai ce analiza, deoarece osingura mica nota a lui Ricardo impotriva muncii naturii"

* Insuai sistemul sAu de expunere este caracteristle : cartea a 3-a tra-teazA despre avutia teritorialA" (richesse territoriale), funciarl, adicAdespre agriculturA, Cartea

richesseurmAtoare, a

commerciale),4-a,

despretrateazA despre avutta

comercialA" (de la industrie ai comert. Caai cum produsul pAmIntului ai pAmintul Insusi n-ar deveni i ele mArfuriIn condittile dominatiei capitalismului I Tocmai de aceea nu existil o

exclusiveon-subcordantA Intre aceste douA arti. Industria este InfAtiaatS

forma eiInfItiaatS

capitalistS, contemporanA cu Sismondi. Agricultura ins6 estesub forma unei pestrite Inairgri a tot felui de sisteme de

exploatare a pAmIntului exploatarea patriarhalit, exploatarea sclavagistl,exploatarea prin sistemul dijmei pe jumAtate, al clAcii, al dijmei, al fermie-ratului, al emfiteozei (darea In arena cu caracter perpetuu ai ereditar).Rezultatul este o adevAratA harababuril : autorul nu face nici un istorlc alagriculturii, Intrucit toate aceste sisteme" nu Sint legate Intre ele, si nicio analizA a agriculturii in conditiile economiei capitalistei, deaf aceastadin urmA constitute adevAratul obiect al lucrAril sale si dell, vorbind deIndustrie. se ocupS exclusiv de forma ei capitalistA,

ti

www.dacoromanica.ro


este mai mult decit suficienta *. Aceasta teorie inseamna pursimplu o renuntare la analiza i un gigantic pas inapoi

in comparatie cu Ricardo. $i aici se vadeste in mod foarteconcret romantismul lui Sismondi, care se grabeste sa con-damne acest proces, temindu-se sa' se atinga de el printr-oanaliza. Notati eä el nu neaga faptul ca in Anglia agricul-tura se dezvolta in mod capitalist, ca locul taranilor 11 iaufermierii i zilerii, ca pe continent lucrurile se desfasoara inacelasi sens. El ignoreaza pur i simplu aceste fapte (pe careera dator sä le examineze din moment ce se ocupa de eco-nomia capitalista), preferind o vorbarie sentimentala petema Ca este preferabil sistemul de exploatare patriarhala apamintului. La fel procedeaza i narodnicii nostri : niciunul dintre ei nici n-a incercat macar sa nege faptul ca eco-nomia bazata pe productia de marfuri patrunde in agricul-tura, ca nu se poate ca ea sa nu produca o schimbare radi-cala in caracterul social al agriculturii, dar in acelasi timp,vorbind despre economia capitalista, nici unul dintre ei nupune problema dezvoltarii agriculturii comerciale, preferindsa se eschiveze cu ajutorul unor sentinte pe tema produc-tiei populare". Intrucit aici ne Iimitm deocamdata la ana-liza economiei teoretice a lui Sismondi, aminam pentru maitirziu analizarea mai amanuntita a acestei exploatari patri-arhale".

Alt punct teoretic in jurul caruia se invirteste expunerealui Sismondi este teoria populatiei. SA vedem cum se situeazaSismondi fata de teoria lui Malthus si fatà de fenomenulsuprapopulatiei, generat de capitalism.

Efrusi afirma ea Sismondi este de acord cu Malthus numaiin ceea ce priveste ideea ca populatia se poate inmuIi cu orepeziciune extraordinara, acesta fiind un fapt de natura saprovoace nemaipomenite suferinte. In toate celelalte pri-vinte, unul este antipodul celuilalt. Sismondi pune intreaga

* Ricardo, Opere, In traducerea lui Sieber, pag. 35 : Oare natura nuface nimic pentru om In industria manufacturiera ? Oare forta vintuluisi a apei, care pune In miscare masinile noastre si dau ajutor navigatiei,nu are nici o importanta ? Oare

punempresiunea atmosferica si elasticitatea

aburului, cu ajutorul carora In miscare cele mai uimitoare masini,nu sint ele un dar al naturii ? Fara sä mai vorbim de actiunea caldurii,care moaie si topeste metalele, sau despre participarea aerului la proceselede colorare si fermentare, fapt este di nu exista nlci o ramura manufactu-riera In care natura sä nu dea omului ajutor, i Inca un ajutor gratuit

generos",

1 2*

$i

www.dacoromanica.ro

166 V. I. LENIN

problema a populatiei pe teren social-istoric" (RusskoeBogatstvo" nr. 7, pag. 148). Si prin aceasta formulareEfrusi estompeaza cu desavirsire punctul de vedere carac-teristic al lui Sismondi (si anume punctul de vedere mic-burghez) si romantismul lui.

Ce inseamna a pune problema populatiei pe teren social-istoric" ? Inseamna a cerceta separat legea populatiei infiecare sistem economic din istorie si a studia legatura sicorelatia dintre aceasta lege si sistemul respectiv. Ce sistema studiat Sismondi ? Sistemul capitalist. Prin urmare, colabo-ratorul revistei Russkoe Bogatstvo" considerd ca Sis-mondi a studiat legea capitalista a populatiei. Aceastä afir-matie contine o parte de adevar, insa numai o parte. Cuminsa Efrusi nici nu s-a gindit sa cerceteze ce anume lipsestein rationamentele lui Sismondi asupra problemei populatieisi intrucit el afirma ca. Sismondi este in aceasta privintaprecursorul celor mai de seam-1 economisti moderni" *(pag. 148), rezultatul este aceeasi infrumusetare a romanti-cului mic-burghez pe care am vazut-o si in problema crizelorsi a venitului national. Prin ce se aseamanh teoria lui Sis-mondi cu teoria moderna in privinta acestor probleme ? Prinaceea ca Sismondi constata contradictiile proprii acumulariicapitaliste. Efrusi a relevat aceasta asemanare. Prin ce sedeosebeste teoria lui Sismondi de teoria moderna ? Inprimul rind prin aceea ca el n-a dus citusi de putin maideparte analiza stiintifica a acestor contradictii si in uneleprivinte a facut chiar un pas inapoi in comparatie cu cla-sicii ; iar in al doilea rind prin aceea Ca el isi disimulaincapacitatea de a face aceasta analiza (in parte lipsa luide dorinta de a face o analiza) prin morala mic-burghezacu privire la necesitatea de a pune in concordanta venitulnational cu cheltuielile, productia cu consumul etc. Efrusin-a relevat aceastä deosebire in privinta nici unuia dintrepunctele mentionate, prezentind astfel cu totul gresit ade-varata insemnatate a lui Sismondi si raportul dintre teorialui si teoria moderna. Exact acelasi lucru il constatam si

* Trebuie s5 mention5m, de altfel, a nu putem sti precis cine figureazareprezentantulaici, la Efrusit ca cel mai de seamil economist modern" :

scolii cunoscute si indiscutabil strAine de odce romantism sau autorul celuimai voluminos manual ?

www.dacoromanica.ro


in problema de fatA. AsemAnarea dintre teoria lui Sismondisi teoria modernA se limiteaza si in acest caz la constatareacontradictiei. Deosebirea constä si in acest caz in lipsa uneianalize stiintifice si in inlocuirea acestei analize cu moralamic-burghezA. SA lAmurim acest lucru.

Dezvoltarea industriei mecanizate capitaliste incepind dela sfirsitul secolului trecut a dus la formarea unci supra-populatii, si in fata economiei politice s-a pus problemaexplicarii acestui fenomen. Dupà cum se stie, Malthus aincercat sA-1 explice prin cauze istorice-naturale, negind cudesAvirsire ca ar proveni dintr-o anumità orinduire social-economicA, istoriceste determinatA, i ignorind cu desavirsirecontradictiile dezväluite de acest fapt. Sismondi a constatataceste contradictii, precum i faptul ca masinile inlocuiescoamenii. Lui ii revine incontestabil meritul de a fi f AcutaceastA constatare, intrucit, in epoca cind scria el, aceastAconstatare era ceva nou. Sá vedem insa cum privea elacest f apt.

Capitolul al 7-lea din cartea a 7-a (Despre populatie")trateazA in mod special despre populatia devenità de prisosin urma inventArii masinilor". Sismondi constatA C masi-nile inlocuiesc oamenii" (pag. 315, II, VII) §i pune imediatproblema dacA inventarea masinilor este o binefacere sau ocalamitate pentru natiune. Fireste Ca rezolvarea" acesteiprobleme pentru toate tArile i pentru toate timpurile ingeneral, si nu pentru o tarA capitalistA, reprezintä o bana-litate lipsitd de orice continut : este o binefacere atunci cindcererea de obiecte de consum depaseste mijloacele deproductie aflate in miinile populatiei" (les moyens de pro-duire de la population) (II, 317), dar este o calamitateatunci cind productia este pe deplin suficientA pentru con-sum". Cu alte cuvinte : constatarea contradictiei Ii servestelui Sismondi doar ca un prilej pentru a vorbi despre o socie-tate abstractA in care nu mai existA nici un fel de contra-dictii i careia i se poate aplica morala táranului econom !Sismondi nici nu incearca sA analizeze aceastA contradictie,sA vada cum se formeazA ea, unde duce etc. in societateaactualk capitalistä. Nu, el foloseste aceastä contradictienumai ca un material pe baza cdruia isi manifestA indignareasa moralà fatà de o atare contradictie. Tot restul capitolului

www.dacoromanica.ro

V. 1. Lt14IN

nu ofera absolut nimic cu privire la aceasta problemä teore-tica, rezumindu-se doar la lamentatii, tinguiri i dezideratepioase. Muncitorii inlocuiti au fost consumatori... se restringepiata interna... cit priveste piata externa, lumea este sufi-cient aprovizionata... o indestulare modesta a taranilor argaranta mai bine desfacerea... nu exista exemplu mai izbitorsi mai ingrozitor decit Anglia, pe urmele careia pasesc sta-tele de pe continent iata ce sentinte rosteste Sismondi inloc sa analizeze fenomenul I Pozitia lui in aceasta problemaseamana ca doua picaturi de apa cu pozitia narodnicilornostri. Si narodnicii se limiteaza la simpla constatare afaptului cà exista suprapopulatie, folosind acest fapt numaipentru lamentatii i plingeri impotriva capitalismului (comp.N.on, V.V. etc.). Asa cum Sismondi nici macar nu incearcasã analizeze care este raportul dintre fenomenul suprapopu-latiei si cerintele productiei capitaliste, tot asa i narodniciinici nu si-au pus macar vreodata aceasta problema.

Caracterul complet gresit al acestui procedeu a fost aratatprin analiza stiintifica a acestei contradictii. Aceasta analizaa stabilit cà fenomenul suprapopulatiei, care reprezinta, in-contestabil, o contradictie (ca si supraproductia si supra-consumul) si care este un rezultat necesar al acumularii capi-taliste, constituie totodata o pane componenta necesard amecanismului capitalist *. Cu cit se dezvolta mai mult mareaindustrie, cu atit cererea de muncitori sufera fluctuatii maimari, in functie de crizele sau de perioadele de prosperitate

*fast

pupa cite slim, acest punct de vedereEngels

In problema suprapopulatlei aformulat pentru prima oara de In Die Lage der arbeitenden

Klasse in England" (1845) (Situatia clasei muncitoare din Anglia".Nota trod.). pupa ce descrie ciclul industrial obisnuit al industrlei engleze,autorul spune :

De aici rezulta cli in orice moment, cu exceptia scurtelor perioade deprosperitate maxima, industria engleza trebuie sa dispun5 de o rezervA demuncitori flirli lucru, pentru a putea produce in timpul lunilor celor maianimate cantitatile de mArfurt cerute pe piatli. Aceasta armata de rezervaeste mai mult sau mai putin numeroasa, dupA cum situatia

parti apietelei In

determinriIndustrie.in mai mare sau mai mica masura plasarea unei

chiarIrlanda

dada In perioada de animatie maxima a pietei regiunile agricole,I ramurile de activitate in care se resimte mai putin avIntul

Industrial pot furniza, cel putin temporar, un numar oarecare de muncitori,acestia constituie totusi pe de o parte o minoritate, iar pe de altA parteapartin si ei armatei de rezervA, cu singura deosebire ca abia perioada deavint demonstreaz5 de fiecare data. ca i ei fac parte din aceasta armata '.

In privinta acestor din urm5 cuvinte este important de subliniat faptulsi o parte

estedin populatia agricollt, aceea care lucreazA temporar In

Industrie, de asemenea considerata ca apartinind armatei de rezervA.Este tocmai fenomentil pe care teoria de mai tirziu

Marx)l-a denumit forma

laterliii a suprapopulatiei (vezi Capitalul" lui ".

cli

www.dacoromanica.ro

tU Va2t LA CARACTER12A1ttA ROMANTISMULW tCoNamlc 169

care survin in productia nationala in ansamblul ei sau infiecare ramura a ei in parte. Aceste fluctuatii reprezinta olege a productiei capitaliste, care n-ar putea exista dacan-ar exista o suprapopulatie (adica o populatie care depa-§e§te cererea medic de muncitori din partea capitalismului)gata sa furnizeze in odce moment brace de munca pentruorice ramura industriall sau pentru orice intreprindere. Ana-liza a aratat ca suprapopulatia se formeaza in toate ramurileindustriale in care patrunde capitalismul §i in agriculturala fel ca in industrie §i ca suprapopulatia exista sub diferiteforme. Principalele forme sint in nurnar de trei * : 1) Supra-populatia flotantd. Din aceasta categorie fac parte munci-torii care nu mai gäsesc de lucru in industrie. 0 data cudezvoltarea industriei crqte in mod necesar i numarul bor.2) Suprapopulatia latentii. Din aceastä categorie face partepopulatia rurala care, o data cu dezvoltarea capitalismului,i§i pierde gospodadile §i care nu gasqte ocupatii neagricole.Aceastä populatie este oricind gata sa furnizeze brate demunca pentru mice fel de intreprinderi. 3) Suprapopulatiastagnanta". Ea este ocupata in mod cu totul neregulat" 59,in conditii sub nivelul obi§nuit. Din aceasta categorie facparte, mai ales, atit locuitorii de la sate cit §i cei de laoraK care lucreaza la domiciliu pentru fabricanti i pentrumagazine. Totalitatea acestor päturi ale populatiei formeazasuprapopulatia relativá, sau armata de rezervii. Ultimultermen arata precis despre ce fel de populatie este vorba.Este vorba de muncitorii de care capitalismul are nevoiepentru o eventuald largire a intreprinderilor, dar care nupot fi niciodata ocupad in permanenta.

Prin urmare, §i in aceasta problema teoria a ajuns la oconcluzie diametral opusa concluziei romanticilor. Pentruacqtia, suprapopulatia inseamna cà calea capitalista nu esteposibila sau este gre.5ita". In realitate insa lucrurile stautocmai invers : suprapopulatia, care reprezinta o completarenecesara a supraproductiei, constituie totodata un atributnecesar al economiei capitaliste, fdra de care aceasta n-arputea nici sã existe, nici a se dezvolte. Si in cazul de fata

* Comp. Sieber. David Ricardo etc.", pag. 552-553. Peteraburg, 1885.

www.dacoromanica.ro

{/0 V. I. LEWIN

Efrusi a prezentat cu totul grqit lucrurile, trecind sub thcereaceastä tezh a teoriei moderne.

E suficient sh punem fath in fath cele douh puncte devedere arkate mai sus, pentru a vedea la care dintre eleaderh narodnicii no§tri. Capitolul din Sismondi expus maisus ar putea sh figureze, pe buna dreptate, in Studiile de-spre economia noastrh sociald de duph reformá" aled-lui N.on.

Constatind ch in Rusia de duph reformh s-a format osuprapopulatie, narodnicii n-au pus niciodath problema nece-sitatii pentru capitalism a unei armate de rezervá de mun-citori. S-ar fi putut oare construi chile ferate dach nu s-arfi format in permanenth o suprapopulatie ? Se §tie chcererea pentru o astfel de munch prezinth mad fluctuatii dela un an la altul. S-ar fi putut oare dezvolta industria fAraaceasth conditie ? (Tn perioadele de activitate febrild, eaare nevoie de o multime de muncitori constructori pentrufabricile, clädirile, depozitele etc. care se construiesc §i detot felul de munci auxiliare cu ziva, care cuprind cea maimare parte a ap-ziselor indeletniciri neagricole sezoniere ale*armor). S-ar fi putut oare crea fárh aceasth conditie intinuturile noastre periferice o agriculturd capitalista, careare nevoie de sute de mii §i milioane de zileri, din momentce fluctuadile cererii pentru acest fel de munch sint, dui:Acum se §tie, extrem de mari ? Ar fi fost oare posibilä *áformarea unei suprapopulatii thierea, intr-un timp extraor-dinar de scurt, a paclurilor de chtre exploatatorii de pacluripentru nevoile fabricilor ? (Muncile forestiere fac §i eleparte din categoria muncilor celor mai prost plAtite §i carese efectueazh in cele mai proaste conditii, la fel ca celelaltefeluri de munch executate de locuitorii rurali pentru intre-prinzAtori). S-ar fi putut oare dezvolta *à aceastà conditiesistemul practicat de negustori, fabricanti i magazineal arii de lucru la domiciliu, in orw §i sate, care repre-zinth un fenomen atit de rhspindit in cadrul ap-numiteiindustrii mqtqugäre§ti ? In toate aceste ramuri de munch(care s-au dezvoltat mai ales duph reformh), fluctuadilecererii de munch salariath sint extrem de mad. Or, propor-dile fluctuadilor acestei cereri determinh propordile supra-populatiei, care este indispensabild capitalismului. De nica-

www.dacoromanica.ro

dti PidViPE LA CA12AerEtZIZARLA flOMANTISMULOI ECONOMIC it'

ieri nu se vede cà economistii narodnici ar cunoate aceastalege. Fireste, nu avem intentia sä analizam aici in fond acesteprobleme *. Aceasta nu intrà in sarcina noastra. Obiectularticolului nostru ii constituie romantismul din Europa occi-dentala si raportul dintre el si narodnicismul rus. Si in cazulde fata acest raport se dovedeste a fi acelasi ca si in toatecazurile precedente : in problema suprapopulatiei, narodniciise situeaza intru totul pe punctul de vedere al romantis-mului, care este diametral opus punctului de vedere atteoriei moderne. Capitalismul nu poate da de lucru munci-torilor care devin disponibili, spun ei. Aceasta ar dovedica calea capitalista nu este posibila, ea' este gresita" etc.Ba nu dovedeste" de loc. Contradictie nu inseamna impo-sibilitate (Widerspruch nu este tot una cu Widersinn).Acumularea capitalised', aceasta adevarata productie pentruproductie, reprezinta si ea o contradictie. Dar asta n-o im-piedica sa existe si O. fie o lege a unui anumit sistemeconomic. Acelasi lucru trebuie spus si despre toate cele-lalte contradictii ale capitalismului. Rationamentul narod-nicist prezentat mai sus dovedeste" doar ca in rindurileintelectualitatii din Rusia este adinc intidacinat naravul dea ocoli prin vorbe goale toate aceste contradictii.

Asadar, Sismondi n-a contribuit absolut cu nimic la analizateoreticd a fenomenului suprapopulatiei. Dar cum priveael acest fenomen ? Punctul lui de vedere reprezinta o ori-ginalà imbinare de sinlpatii mic-burgheze si de malthu-sianism. Marcie viciu al organizatiei sociale actuatespune Sismondi este ca cel shrac nu poate sti niciodata pece cerere de munch' poate conta" (II, 261). Sismondi ofteazadupa vremurile cind cizmarul de la tare si micul taran iicunosteau exact veniturile. Cu cit saracul este mai lipsit deorice proprietate, cu atit este mai expus primejdiei de a seinsela in privinta venitului sau si de a contribui la creareaunei populatii (contribuer a accroitre une population...) care,necorespunzind cererii de munca, nu va gasi mijloace desubzistenta" (II, 263-264). Duca' cum vedeti, acest ideologal micii burghezii nu numai ca ar vrea sa frineze intreaga

* De aceea nu ne ocupgm aid de faptul foarte straniu c economistitnarodnici n4 iau In considerare pe toll acesti muncitori foarte numerostpentru motivul cl nu sint inregistrafi.

www.dacoromanica.ro

172 V. I. LENIN

dezvoltare sociala de dragul mentinerii relatillor patriarhaleale unei populatii semiprimitive. El este gata sa impuna oricepervertire a naturii umane nurnai §i numai ca ea sa ser-veasca la mentinerea micii burghezii. Iata citeva citate carenu lasa nici o indoiala in aceastä privinta :

Faptul cã la fabrica salariul i se platqte muncitoruluisemipauper saptäminal deprins sa nu priveosca in viitormai departe de simbata urmatoare : in felul acesta i-au fosttocite calitatile morale §i sentirnentul simpatiei" (II, 266),care, dupa cum vom vedea indata, constau in "prudenta inrelatiile conjugale" familia lui va deveni cu atit mainumeroasa cu cit este mai mult o povara pentru societate ;§i natiunea va geme sub povara unei populatii dispropor-tionate in comparatie cu mijloacele ei de intretinere" (II,267). Mentinerea cu orice pret a micii proprietati, chiar cupretul scaderii nivelului de trai §i al pervertirii naturiiumane iata lozinca lui Sismondi 1 Si dui:4 ce indica, cuaerul unui om de stat, cind anume este de dorit" crq-terea populatiei, Sismondi consacra un capitol special unoratacuri la adresa religiei, pentru motivul Ca aceasta n-acondamnat casniciile imprudente". De indata ce este vorbade idealul sau micul burghez , Sismondi devine maimalthusian decit insu0 Malthus. Copiii care sint sortitimizeriei povatuieqte Sismondi religia sint totodata sor-titi §i viciului... Ignoranta in ceea ce prive§te orinduireasocialã i-a determinat (pe reprezentantii religiei) sä §teargacastitatea din rindul virtutilor proprii casatoriei, §i eaconstituie una dintre cauzele care actioneaza permanent ina§a fel, incit suprima proportia ce se stabilqte in mod firescintre populatie §i mijloacele ei de existenta" (II, 294).Morala religioasa trebuie invete pe oameni Ca, dupace O.-au innoit familia, ei nu sint mai putin obligati sa fieca§ti in relatiile cu soii1e lor decit celibatarii in relatiile cufemci care nu le apartin" (II, 298). Si Sismondi, care ingeneral pretinde nu numai titlul de economist teoretician, dar§i titlul de administrator intelept, calculeaza pe loc capentru innoirea familiei" sint necesare in general §i inmedie trei na,teri" §i sfatuigte guvernul sa nu imeleoamenii cu speranta unei situatii de sine statatoare care sale permita injghebe o familie, atunci cind aceasta in-

1-a

L.

sa-i

sa-si

www.dacoromanica.ro


stitutie iluzorie (cet etablissement illusoire) ii va expunesuferintelor, mizeriei qi pieirii" (II, 299). Atunci cind orga-nizarea sociala nu despktea clasa care muncqte de clasacare poseda o oarecare proprietate, opinia publica singuraera suficientà pentru a preintimpina flagelul mizeriei. Intot-deauna era ceva ruinos ca agricultorul sá vinda motenirearamasä de la pkintii sAi sau ca meseriapl sà-qi iroseascamicul s'au capital... Dar in orinduirea actualá a Europei...oamenii osinditi a nu aibh niciodata nici un f el de pro-prietate nu pot simti nici o ruqine pentru faptul cä au cazutin mizerie" (II, 306-307). Ar fi greu sä exprimi intr-unmod mai pregnant obtuzitatea i duritatea micului pro-prietar 1 Din teoretician, Sismondi se transformä aici intr-unsfatuitor practic care propovaduie,te morala taranului fran-cez, pe care, dura cum se tie, acesta o urmeazA cu atitasucces. El nu este numai un Malthus, ci, pe deasupra, unMalthus croit anume pe rnasura micului burghez. Citindaceste capitole ale lui Sismondi, iti amintqti fara sä vreide iqirile vehemente ale lui Proudhon, care arka cä malthu-sianismul preconizeaza in ceea ce priveqte relatiile conjugale...o anumitA practica contra naturii *.

IxMASINILE IN SOCIETATEA CAPITALISTA

Problema suprapopulatiei este legata de problema impor-tantei mafinilor in general.

Efrusi vorbeqte cu multA ardoare despre straluciteleobservatii" ale lui Sismondi cu privire la m4ni, spunind càar fi nedrept considerAm drept un adversar at perfec-tionkilor tehnice" (nr. 7, pag. 155), Ca Sismondi n-a fostun adversar al ma0.nilor i inventiilor" (pag. 156). Sismondia subliniat in repetate rinduri ideea cä ma§inilc i inventiileca atare nu sint aunkoare clasei muncitoare, cä ele devindaunatoare numai datorità conditiilor economiei actuale, incare crqterea productivitatii muncii nu duce nici la crqterea

* Vezi anexa la traducerea rusl a Studiulul asupra legit populatleral lui Malthus (tradueerea tut BP)ikov, Petersburg, It)68), anex5 care repre-zintS un fragment din lucrarea lui Proudhon Despre echitate".

sa-1

www.dacoromanica.ro

111 V. I. LENIN

consumului clasei muncitoare, nici la reducerea timpului demunca" (pag. 155).

Toate aceste observatii sint intru totul juste. Iar aceastiiapreciere asupra lui Sismondi arata din nou intr-un modextrem de pregnant ca narodnicul nu 1-a inteles citusi deputin pe romantic, ca n-a inteles punctul de vedere asupracapitalismului propriu romantismului si deosebirea radicaladintre acest punct de vedere i punctul de vedere al teorieistiintifice. Narodnicul nici nu putea sa inteleaga acest lucru,deoarece nici narodnicismul n-a mers mai departe de roman-tism. Dar daca in deceniul al 3-lea al secolului nostruobservatiile lui Sismondi cu privire la caracterul contradic-toriu al folosirii capitaliste a masinilor reprezentau un mareprogres, in prezent este cu totul de neiertat sh te limitezila o asemenea critica i sa nu intelegi marginirea ei mic-burgheza.

In aceastii privingi (adica in problema deosebirii dintredoctrina lui Sismondi si teoria moderna) *, Efrusi famineferm pe pozitia sa. El nu stie nici macar sa puna problema.Aratind ca. Sismondi a vazut contradictia, el se limiteaza laacest lucru, ca cum istoria nu ne-ar prezenta metodeprocedee extrem de variate de criticare a contradictiilor capi-talismului. Spunind ca Sismondi considera Ca masinile nusint daunatoare ca atare, ci datorita faptului ca sint f olo-site in conditiile actualei orinduiri sociale, Efrusi nici nuobserva cit de primitiv si superficial-sentimental este punctulde vedere care iese la iveala fie chiar numai din acest ratio-nament. Sismondi a pus intr-adevar problema (lath' masinilesint sau nu daunatoare si a rezolvat-o" printr-o sentinta :masinile sint utile numai atunci cind productia este in con-cordanta cu consumul (vezi citatele din Russkoe Bogatstvo"nr. 7, pag. 156). Dupa toate cele expuse mai sus, nu maieste nevoie sa demonstram aid ca aceastä rezolvare" nureprezinta altceva decit substituirea unei utopii mic-burghezeanalizei stiintifice a capitalismului. Lui Sismondi nu i sepoate face o vina din faptul cà n-a facut o astfel de analiza.Meritele istorice nu se apreciaza dupa ceea ce n-au datpersonalitatile istorice in comparatie cu cerintele contem-

* Dup5 cum arrt v5zut In repetate rinduri, Efrust a crtutatteoria

peste tot sAfaca aceastA comparatie Intro doctrina lui Si.mondi si moderna,

§i qi

www.dacoromanica.ro

CU PRIME LA CARACTER1ZAPEA ftOMANTISMULUI ECONOMIC 175

porane, ci dupa ceea ce au dat nou in comparatie cu prede-cesorii lor. Dar noi nu mai facem aici aprecieri asupra luiSismondi si nici asupra punctului sau de vedere prirnitivsentimental, ci asupra economistului de la RusskoeBogatstvo", care nici pina in ziva de azi nu intelege deose-birea dintre acest punce de vedere i punctul de vedere alteoriei moderne. El nu intelege * ca, pentru a arata aceastadeosebire, nu trebuia sä puna problema daca Sismondi afost sau nu un adversar al masinilor, ci problema dacaSismondi intelegea importanta masinilor in orinduirea capi-talised, daca intelegea rolul de factor de progres pe care ilau masinile in aceasta orinduire. Atunci economistul de laRusskoe Bogatstvo" ar fi putut observa ea Sismondi, cupunctul ski de vedere mic-burgbez, utopic, nici nu puteapune o asemenea problemä si cal teoria moderna se deose-beste tocmai prin faptul cä a pus si a rezolvat aceastaproblema. Atunci Efrusi ar fi putut intelege ca, substituindproblemei rolului istoric al masinilor in societatea capita-lised problema conditiilor in care masinile sint in genereavantajoase" si utile", Sismondi a ajuns in mod firesc lateoria primejdiei" pe care o reprezinta capitalismul i folo-sirea capitalised.' a masinilor, a sustinut necesitatea de aIrina", a modera", a reglementa" dezvoltarea capitalismu-lui, devenind astfel un reactionar. Tocmai neintelegerea rolu-lui istoric al masinilor ca factor de progres constituie unadintre cauzele pentru care teoria moderna considera cadoctrina lui Sismondi este o doctrina reactionard.

Bineinteles ca nu vom expune aici teoria moderna (adicateoria lui Marx) asupra productiei mecanizate. II trimiternpe cititor, de pada, la sus-mentionatul studiu al lui N. Sieber,cap. X : Masinile i marea industrie", i in special capi-tolul XI : Analiza teoriei asupra productiei mecanizate" **.Ne vom margini sá schitam esenta ei in liniile cele mai

* Cuvintele deosebirea dintre acest punct de vedere si punctul de vedereci teoriei moderne. El nu Intelege" nu figureazg In editiile din 1898 si1908. Nota red.

** Adevgrul este spune Sieber ia Inceputul acestui capitol CA teoriama$initor $i a marii industrii pe care o expunem aici, este o sursg atitde nesecatg de Wei noi $i de cercetgri originate, Inclt, dacg cineva s-argindi sA cIntgreascg intreaga valoare a acestei teorii in comparatie cu alteleaproape cg ar trebui sg scrie numai pe aceastfi temg o carte intreagg"(pag. 473).

§i

www.dacoromanica.ro

176 v. I. LENIN

generale. Ea se rezuma la doua puncte : in primul rind,la o analiza istorica care stabilqte locul productiei mecani-zate in rindul celorlalte stadii de dezvoltare a capitalismului§i raportul dintre industria mecanizata §i aceste stadii pre-mergatoare (cooperatia capitalista simpla §i manufacturacapitalistä), iar in al doilea rind la o analiza a roluluimalinilor in economia capitalistä i, in special, la o analizaa transformarii, pe care o savirmte industria mecanizata, atuturor conditiilor de viata ale populatiei. In ceea ce pri-ve§te primul punct, aceasta teorie a stabilit cä industriamecanizata reprezinta doar unul dintre stadiile productieicapitaliste anume stadiul superior) §i a aratat cum ianatere aceasta industrie din manufactura. In ceea ce pri-ve§te al doilea punct, ea a stabilit ca industria mecanizatareprezinta un progres uria in societatea capitalista, §i

aceasta nu numai pentru ca dezvolta intr-o masura enormafortele de productie §i socializeaza munca in cadrul intregiisocietati *, ci i pentru ca lichideaza diviziunea manufac-turierd a muncii, determina necesitatea trecerii muncitorilorde la uncle ocupatii la altele, lichideazä definitiv relatiilepatriarhale inapoiate, in special la sate **, i, datoritá atitcauzelor aratate mai sus cit i concentrarii populatiei indus-triale, da un puternic impuls mi§carii progresive a societatii.Ca §i toate celelalte progrese ale capitalismului, acest pro-gres este insotit de un progres" al contradictiilor, adica deascutirea §i extinderea lor.

Poate ca cititorul va intreba : dar ce interes prezintaanalizarea conceptillor lui Sismondi intr-o problema atit decunoscuta §i aceastà schitare sumara a teoriei moderne, pecare toti o cunosc" §i cu care toti sint de acord" ?

Ei bine, tocmai pentru a vedea ce inseamna acest a fide acord" ne vom ocupa acum de cel mai de seama economistnarodnic, d-1 N.on, care pretinde ca aplica riguros teoriamoderna. Dupa cum se §tie, in Studiile" sale, d-1 N.on §i-apropus ca sarcina speciala sa cerceteze procesul de transf or-mare in industrie capitalista a industriei textile ruse, care se

* Privind comparat Imbinarea muncH" in cadrul obstli si In cadrulsociet6til capitaliste cu industrie mecanizatS, Sieber remarca pe bunS drep-tate : Intre obste si societatea cu productie mecanizatS existg aproximativaceeasi deosebire ca, de pildS, Intre unitatea 10 si unitatea 100" (pag. 995).

** Sieber, op. cit., pag. 467.

(§i

www.dacoromanica.ro


caracterizeaza tocmai prin faptul ca in cadrul ei sint folositein cea mai mare masura

Se pune intrebarea : pe ce punct de vedere se situeazad-1 N.on in aceasta problema : pe punctul de vedere allui Sismondi (cu care, dupà cum am vazut, este de acordin privinta foarte multor laturi ale capitalismului) sau pepunctul de vedere al teoriei moderne ? In aceasta problernaatit de importanta, este el oare un romantic sau... unrealist * ?

Am vazut ca prima trasatura distinctiva a teoriei moderneo constituie analiza istorica a problemei nqterii industrieimecanizate din manufactura capitalista. A pus oare d-1 N.onproblema naterii industriei mecanizate ruse ? Nu. Ce-idrept, el afirma ea ea a fost precedata de munca la domi-ciliu pentru capitalist i de fabrica" cu muncä manuala **,insa nu numai ca nu analizeaza problema raportului dintreindustria mecanizata qi stadiul premergator, dar nici macarnu observa" ca, dupa terminologia §tiintifica, fabrica nupoate fi denumitä stadiul premerator (productia manual:ala domiciliu sau in atelierul capitalistului), care trebuieconsiderat, indiscutabil, manufacturii capitalista"*".

Cititorul sä nu-§i inchipuie ca aceasta este o lacuna"lipsita de importanta. Dimpotriva, ea are o imensä impor-tanta. In primul rind, d-1 N.on identifica astfel capita-lismul cu industria mecanizata% Aceasta este o greKala gro-solana. Insemnatatea teoriei §tiintifice constä tocmai in faptulca a stabilit adevaratul loc pe care-1 ocupa industria meca-nizata, aratind ea' ea reprezinta unul dintre stadiile capita-lismului. Daca d-1 N.on s-ar situa pe punctul de vedere alacestei teorii, ar putea el oare sa prezinte dezvoltareavictoria industriei mecanizate drept o luptd intre cloud

* Cuvintul realist" este pus aici In locul cuvintului marxist exclusivdin considerente de cenzurS. Din acelasi motiv, trimiterile la Capitalul"slut inlocuite prin trimiteri la cartea lui Sieber, care a fAcut o expunere aCapitalului" lui Marx. (Nota autorului In editia din 1908. Nota red.).

** Pag. 108. Citat din Culegerea de date statistice cu privire lagubernia Moscova", vol. VII, partea a III-a, pag. 32 (statisticienii expunaici continutul lucrärii lui Korsak Despre

mestesugurilorformele industriei") : IncepInd

din 1822, InsAsi structura se schimbg cu desAvIrsire. DinproducAtori mestesugari de sine stSt8tori, t8ranii devin doar niste executantial unor operatil din cadrul marii productii de fabric8, Hind redusi la si-tuatia de salariati".

*** Sieber a ariltat, pe bunS dreptate, cS terminologia curentil (fabria,uzina etc.) este improprie pentru cercet8rile Itiintifice si ell industria meca-nizatS trebuie privith separat de manufactura capithlisttl : pag 474.

masinile.

si

www.dacoromanica.ro

178 V. I. LENIN

forme de economie", intre o oarecare forma" necunoscuta,bazata pe posedarea de catre taranime a uneltelor de pro-ductie" *, §i capitalism" (pag. 2, 3, 66, 198 etc.) atuncicind in realitate se constata o luptei intre industrie mecani-Zatei fi manufacture capitaliste Despre aceastä luptãd-1 N.on n-a spus nici un cuvint, cu toate cà tocmai inindustria textilä, pe care el o cerceteaza in mod special(pag. 79), a avut loc, dupa cum a aratat el insiqi, tocmaio asemenea inlocuire a unei forme a capitalismului cucealaltd, pe care el a denaturat-o, prezentind-o drept inlo-cuire a productiei populare" prin capitalism". Nu esteoare evident ca in fond nu 1-a interesat ciaqi de putinproblema dezvolthrii reale a industriei mecanizate §i ch.' in-daratul productiei populare" se ascunde o utopie intrutotul dupa gustul lui Sismondi ? In al doilea rind, clacad-1 N.on ar fi pus problema dezvoltárii istorice a indus-triei mecanizate in Rusia, ar fi putut el oare vorbi desadirea capitalismului" (pag. 331, 283, 323 etc.) bazin-du-se pe faptul ca stapinirea acorda sprijin i ajutor, faptcare a avut loc §i in Europa ? Se pune intrebarea : Ii imitäel oare pe Sismondi, care a vorbit exact la fel despre sa-dire", sau pe exponentul teoriei moderne, care a studiatfenomenul inlocuirii manufacturii prin industria mecanizata ?In al treilea rind, daca d-1 N.on ar fi pus problema dez-voltarii istorice a formelor capitalismului in Rusia (in in-dustria textila), ar fi putut el oare ignora existenta manufac-turii capitaliste in industria mqtqugareasca" din Rusia ** ?

daca ar fi urmat intr-adevdr aceasta teorie i ar fi in-cercat sa cerceteze, printr-o analiza tiinificà, macar un miccolti$or al acestei productii, care este i ea o productiepopularä", ce-ar mai fi ramas din tabloul sau, atit de ieftin,al economiei sociale din Rusia, tablou care infatiKaza o

* N.on, pag. 322. Se deosebeste oare macar cu o iot5 aceastA idee deidealizarea gospodariei taranesti patriarhale la Sismondi ?

** Credem a nu mai este nevoie sA dovedim acest fapt indeobste cu-noscut. E suficient sA ne amintim de mestesugul IScAtuseriei din Pavlovo.de productia de pielarie din Bogorodskoo, de productia de incaltaminte dinKime, de sepci din raionul Molvitin, de armonici si samovare din Tula,de giuvaericale din Krasnoe-Selo i Ribnaia Sloboda, de linguri dinSemenov, de articole de corn din Ustianscine", de pislarie din judetul

am luaSemenov, gubernia Nijni-Novgorod etc. Citrim din memorie : dacAorice studiu asupra industriei mestesugaresti, am putea fungi lista lainfinit.

8i

www.dacoromanica.ro

CU PRIVIRE : kRACTERIZAREA ROMANTISMULUI ECONOMIC 179

productie populara" nebuloasa i un capitalism" rupt deea care nu cuprinde decit o mina" de muncitori (pag. 326etc.) ?

Rezumam : in ceea ce priveste primul punct care deose-beste teoria modcrna asupra industriei mecanizate de cearomantica, d-1 N.on nu poate fi considerat in nici un cazun adept al celei dintii, intrucit el nu-si dá seama nici macarde necesitatea de a pune problema aparitiei industriei meca-nizate ca un anumit stadiu al capitalismului i trece subtacere existenta manufacturii capitaliste, acest stadiu al capi-talismului care preceda aparitia masinilor. El substituie ana-lizei istorice utopia productiei populare".

Al doilea punct se refera la conceptia teoriei moderneasupra transformarii relatiilor sociale de catre industria meca-nizatä. D-1 N.on nici n-a incercat sà analizeze aceasta pro-blema. El a exprimat numeroase plingeri impotriva capita-lismului, a deplins fabrica (intocmai cum a deplins-o siSismondi), dar nici n-a incercat macar sa studieze transfor-marea conditiilor sociale pe care a savirsit-o fabrica *. Cadpentru aceasta ar fi fost necesara o comparatie intre industriamecanizata i stadiile prernergatoare care lipsesc la d-1 N.on.Tot astfel si punctul de vedere al teoriei moderne asupramasinilor ca factor de progres in societatea actuala, capitalistaii este cu desavirsire strain. El n-a pus nici aceasta pro-blema **, ci nici n-o putea pune, deoarece ea nu poate saapara decit ca un rezultat al studierii din punct de vedereistoric a inlocuirii unei forme a capitalismului prin alta, pecind la d-1 N.on capitalismul" inlocuieste tout court ***...productia populara".

Dad pe baza studiului" d-lui N.on asupra procesuluide transformare a industriei textile din Rusia in industrie capi-talist/1' am pune intrebarea : cum privqte d-1 N.on problemamasinilor ? n-am putea primi alt raspuns decit acela pecare-1 cunoastem deja din scrierile lui Sismondi. D-1 N.onrecunoaste cá masinile sporesc productivitatea muncii (asta

* Ruglim sl nu se ulte el semnificatia stiintlficA a acestui termenmareaeste alta decit cea curentl. Stiinta limiteazS aplicarea lui numai la

industrie mecanizatS.** Cum a pus-o, de pildA, A. Volghin In Fundamentarea narodnicismu-

lui In lucrArile d-luf Vorontov (V. V.)". Petersburg, 1896.*** pur sf sImplu. Nota trad.


www.dacoromanica.ro

180 V. I. LENIN

ar mai lipsi sa nu recunoasca nici acest lucru 1), asa cumrecunostea si Sismondi. 1)-1 N.on spune ca nu sint dáunA-toare masinile, ci folosirea lor capitalista, asa cum spuneasi Sismondi. D-1 N.on gindeste cà, introducindnor am pierdut din vedere faptul ca productia trebuie safie in concordanta cu capacitatea de consum a poporului",asa cum gindea $i Sismondi.

Atita tot. La altceva d-1 N.on nu se mai gindeste. Elnici nu vrea sa stie de probletnele pe care le-a pus si le-arezolvat teoria modernk caci nici n-a incercat macarsa examineze nici succesiunea istorica a diferitelor formeale productiei capitaliste din Rusia (fie chiar in luminaexemplului cu industria textila), nici rolul masinilor ca factorde progres in orinduirea actuald, capitalised'.

Apdar, si in problema masinilor aceasta extrem de impor-taned problema a econorniei teoretice d-1 N.on se situeazape punctul de vedere al lui Sismondi. D-1 N.on rationeaztiintocmai ca un romantic, ceea ce, bineinteles, nu-1 impiedicacitusi de putin sa citeze i iar sa citeze.

Toate acestea se refera nu numai la exemplul cu industriatextilk ci i la toate rationamentele d-lui N.on. Amintiti-vkbunaoara, de exemplul cu industria moraritului, prezentat maisus. Constatarea faptului ca se introduc masinile Ii servested-lui N.on doar ca prilej pentru lamentatii sentimentale petema ca aceasta sporire a productivitatii muncii nu este inconcordanta cu capacitatea de consum a poporului". El nicinu s-a gindit sa analizeze schimbarile pe care industria mecani-zatä le aduce in genere in orinduirea sociala ($i pe care le-aadus efectiv in Rusia). Ii este cu totul neinteleasa problemadaca aceste masini au constituit sau nu un progres in socie-tatea actualk capitalised *.

Iar cele spuse despre d-1 N.on se refera a fortiori** cila ceilalti economisti narodnici : in problema masinilor, na-rodnicismul continua sa se situeze i astazi pe punctul devedere al romantismului mic-burghez, substituind analizeieconomice deziderate sentimentale.

*In rIndurile de mai sus shit schitate, pe baza teoriei lui Marx,sarcinile criticii conceptiilor d-lui N.on, de care m-am achitat ulterior inDezvoltarea capitalisrnulut". (Nota autorului In editia din 1908.Nota red.).

** cu alit mai molt. Nola trad.

mazinile,

www.dacoromanica.ro

CU I'RIVIRE LA CARACTERIZAREA ROMANTISMULUI ECONOMIC 181

X

PROTECTIONISMUL

Ultima problemd teoretica care ne intereseazá in sistemulde conceptii al lui Sismondi este problema protectionismului.AceastA problemä ocupa mult loc in Nouveaux Principes",dar este examinatà mai mult sub aspect practic, in legAturàcu miscarea impotriva legilor cerealelor din Anglia. AceastAdin urmA problemä o vom examina mai jos, intrucit ea in-globeazd si alte problem; mai vaste. Aici ne intereseazá deo-camdatA numai punctul de vedere al lui Sismondi asupra pro-tectionismului. Aceastä problemä prezintA interes nu pentrucA ar fi vorba de vreo nouA conceptie economicA a lui Sis-mondi care n-a fost inclusA in cele expuse pinA aici, cipentru cA ne aratA felul in care intelegea el legAtura dintreeconomie" si suprastructurA". Efrusi incredinteazA pe citi-toni revistei Russkoe Bogatstvo" ca Sismondi este unuldintre primii i cei mai inzestrati precursori ai co1ii istoricemoderne", CA el se ridicA impotriva izolArii fenomeneloreconomice de toti ceilalti factori sociali". In lucrArile luiSismondi este promovatA ideea ch fenomenele economice nutrebuie izolate de ceilalti factori sociali, cã ele trebuie sAfie studiate in legAturA cu fenomenele social-politice" (Rus-skoe Bogatstvo" nr. 8, 38-39). SA vedem deci, in luminaexemplului luat de noi, cum intelegea Sismondi legaturadintre fenomenele economice i cele social-politice.

Prohibitiile la import spune Sismondi in capitoluldespre vAmi" (1. IV, ch. XI) sint ceva tot atit de ne-chibzuit si de nefast ca i prohibitiile la export : ele au fostinventate pentru a da natiunii respective o manufacturA pecare pinA atunci n-o avea ; si nu se poate nega faptul cA,pentru o industrie incepAtoare, aceste prohibitii reprezintàcea mai importantA prima de incurajare. AceastA manufacturAproduce, poate, abia a suta parte din intreaga cantitate demArfuri din categoria respectivA pe care o consumA natiunea :o sutà de cumparatori vor trebui sA rivalizeze intre ei ca sAobtinä marf A de la singurul vinzAtor, iar nouAzeci i nouàdintre ei, pe care acesta Ii va ref uza, vor fi nevoiti sA se mul-tumeascA cu mArfuri de contrabandA. In acest caz pierdereava fi pentru natiune egalà cu 100, iar avantajul cu 1. Ori-

13* www.dacoromanica.ro

182 V. 1. LENIN

care ar fi avantajele pe care le-ar oferi natiunii aceasta noulmanufactura, este in afara de odce indoiala cã ele sint preaputine ca sa merite sacrificii atit de mad. Oricind s-ar puteagasi mijloace mai putin costisitoare pentru a pune in functiuneo asemenea manufactura" (I, 440-441).

lath' cit de simplu fezolvä aceasta problema Sismondi :protectionismul este ceva nechibzuit", deoarece natiunea"pierde de pe urma lui

Despre ce fel de natiune" vorbeste economistul nostru ?La ce fel de reladi economice raporteaza el acest fapt so-cial-politic ? El nu se ref era la nici un fel de relatii concrete ;el vorbeste in general despre natiune asa cum ar trebui sd fie eapotrivit ideilor sale despre ceea ce trebuie sti fie. Iar acesteidei despre ceea ce trebuie sa fie sint construite, dura cumstim, pe excluderea capitalismului i pe dominada micii pro-ductii de sine statatoare.

Dar este cu totul absurd sà raportezi acest factor social-politic, care tine de orinduirea economica existenta i numaide ea, la o oarecare orinduire imaginara. Protectionismul esteun factor social-politic" al capitalismului, iar Sismondi IIraporteaza nu la capitalism, ci la o oarecare natiune in general(sau la o natiune de mici producatori de sine statatori). Totatit de bine ar fi putut sä raporteze protectionismul, buna-oara, la comunitatea hindusa si sa deduca de aici, intr-un modsi mai convingator, caracterul nechibzuit" i nefast", daracest caracter nechibzuit" s-ar fi referit de asemenea la pro-cedeul sau si nu la protectionism. Sismondi face un calculpueril pentru a dovedi cal protectionismul este avantajospentru foarte pudni si in detrimentul celor multi. Dar acestlucru nici nu trebuia dovedit, deoarece el decurge din insasinotiunea de protectionism (indiferent daca este vorba de acor-darea de prime sau de inlaturarea concurentilor strain°. Caprotectionismul reprezinta o contradictie sociala este indiscu-tabil. Dar nu exista oare contradictii in viata economica aorinduirii care a creat protectionismul ? Dimpotriva, ea esteplina de contradictii i insusi Sismondi a semnalat acestecontradictii de-a lungul intregii sale expuneri. In loc sã deductiaceasta contradictie din contradictiile orinduirii economice pecare el insusi le-a constatat, Sismondi ignoreazei contradictiile

I

www.dacoromanica.ro


economice, transforrninduli rationamentul intr-un dezideratpios", lipsit de orice continut. In loc O. punä aceasta insti-tutie care, dupa spusele lui, este in avantajul unui grup ne-insemnat fata in fata cu situatia acestui grup in economiatarii in ansamblu §1 cu interesele acestuia, el o pune fata infata cu teza abstracta a binelui general". Vedem deci ca,contrar afirmatiei lui Efrusi, Sismondi izoleazii fenomeneleeconomice de celelalte (privind protectionismul in afara lega-turii cu orinduirea economica) §i nu intelege citu§i de putinlegdtusa dintre fenomenele economice §i cele social-politice.Tirada citata de noi contine tot ceea ce poate da Sismondi, cateoretician, in problema protectionisrnului : restul nu este de-cit o parafrazare a acestei tirade. Nu tirn dacà guvernelei§i dau bine seama de pretul cu care cumpara acest avantaj(dezvoltarea manufacturior) §i de nernaipomenitele sacrificiipe care le impun consumatorilor" (I, 442-443). Guverneledin Europa au vrut sä violenteze natura" (faire violence a lanature). Care natura ? Nu cumva protectionismul violenteaza"natura capitalismului ? Natiunea a fost constrinsa, ca sa zi-cern ap (en quelque sorte), la o falsa activitate" (I, 448).Unele guverne au mers pina acolo ca au acordat subventiinegustorilor lor ca sa le dea posibilitatea sa vincla mai ief tin ;cu cit sacrificiul acesta este rnai ciudat, cu cit contrazice maimult cele mai simple calcule, cu atit mai mult este atribuitunei politici inalte... Guvernele acorda subventii negustori-lor lor pe socoteala suptiOlor lor" (I, 421) etc. etc. lath' cerationamente ne servqte Sismondi I In alte locuri, tragindparca o concluzie din aceste rationamente, el spune ea' capi-talismul este ceva artificial", saclit" (I, 379, opulence facti-ce), crescut in sere (II, 456) etc. Incepind prin a substituianalizei contradictiilor existente n4te deziderate pioase, elajunge sa denatureze pur i simplu realitatea de dragul acestordeziderate. Reiese Ca industria capitalista, care e sprijinità"cu atita rivna, este slaba, lipsita de orice baza etc. §i nuare un rol predominant in economia tarii, ca rolul predomi-nant apartine deci micii productii etc. Faptul neindoielnic §iindiscutabil ca protectionisrnul n-a fost creat decit de o anu-mita orinduire economica §i de anumite contradictii ale acesteiorinduiri, ca el exprima interesele reale ale unei clase reale

www.dacoromanica.ro

184 V. I. LENIN

care are un rol predominant in economia nation ala a fost pre-facut in nimic, ba chiar in contrarul sat], cu ajutorul citorvafraze sentimentale 1 Iata Inca o mostra (in legatura cu pro-tectionismul agrar, I, 265, capitolul despre legile cerealelor) :

Englezii ne prezinta marile lor ferme drept singurul mijlocde a perfectiona agricultura, adica de a-si procura un belsugmai mare de produse agricole la un pret mai mic ; in reali-tate insa e tocmai invers, ei le produc mai scump..."

Este extrem de caracteristic acest fragment care ilustreazaatit de pregnant metodele rationamentelor romanticilor, pecare si le-au insusit in intregime narodnicii rusi 1 Dezvoltareafermieratului si progresul tehnic legat de ea sint prezentateca un sistem introdus in mod premeditat : englezii (adicaeconomistii englezi) prezinta acest sistem drept singurul mij-loc de a perfectiona agricultura. Sismondi vrea sa sputa cain afara de fermierat ar putea exista" si alte mijloace pentrua perfectiona agricultura, adica ar putea exista" intr-o oare-care societate abstracta si nu in societatea reala dintr-o anu-mita perioada istorica, in societatea" bazata pe economiade marfuri, despre care vorbesc economistii englezi si desprecare ar fi trebuit sa vorbeasca si Sismondi. A perfectionaagricultura, adicii a-si procura (cine, natiunea ?) un belsugmai mare de produse agricole". Nu poate fi vorba de niciun adica". Perfectionarea agriculturii si imbunatatirea con-ditiilor de alimentatie a masei nu sint nicidecum unul si ace-Iasi lucru ; este nu numai posibil, ci si inevitabil ca una sanu coincida cu cealaltä intr-o orinduire economica ca aceeape care se stracluieste cu atita zel s-o ignoreze Sismondi. Depilda, extinderea suprafetelor cultivate cu cartofi poate in-semna o ridicare a productivitatii muncii in agricultura (intro-ducerea raclacinoaselor) si o sporire a supravalorii, paralel cuo inräutatire a alimentatiei muncitorilor. Este aceeasi manieraa narodnicului... vreau sa spun a romanticului de a ocoliprin vorbe goale contradictille vietii reale.

In realitate continua Sismondi acesti fermieri atit debogati, atit de inteligenti, atit de bine ajutati (secondes) detoate cuceririle stiintelor, care au atelaje atit de frurnoase,garduri atit de solide si ogoare atit de bine plivite, nu pot sa

www.dacoromanica.ro


reziste concurentei jalnicului Oran polonez, care este ignorant,abrutizat de robie §i nu gase§te mingiiere decit in betie §i acarui agricultura se aflä Inca in stadiul de copilarie. Cerealelerecoltate in regiunea centrala a Poloniei chip& ce au fost pla-tite taxele de transport pe multe sute de leghe pe fluvii, peuscat §i pe mare, dupa ce au fost platite taxele vamale deimport care reprezinta 30-40% din valoarea lor sint totu§imai ieftine decit cerealele din cele mai bogate comitate dinAnglia" (I, 265). Acest contrast ii pune in incurcatura peeconomi§tii englezi". Ei invoca impozitele etc. Dar nu despreasta este vorba. Insu§i sisternul de exploatare este prost, estegezat pe o baza periculoasa... Toti autorii au prezentat nude mult acest sistem ca un lucru demn de admiratia noastra ;noi insä trebuie, dimpotriva, sa-1 cunoa§tem bine, ca sa neferim de a-I imita" (I, 266).

Cit de infinit de naiv este acest romantic care prezintacapitalismul englez (fermieratul) drept un sistem gre§it al eco-nomi§tilor §i care ii inchipuie ca punerea in incurcatura"a economi§tilor care inchid ochii in fata contradictillor fer-mieratului este un argument suficient impotriva fermierilor 1Cit de superficiala este conceptia lui, care cauta explicareaproceselor economice nu in interesele diferitelor grupuri, ciin erorile economi§tilor, autorilor §i guvernelor ! Bunul Sis-mondi vrea sa-i faca pe fermierii englezi, §i totodata §i pecei de pe continent, sa se ru§ineze, astf el ca ei sa nu maiimite" aceste sistetne proaste" I

Sa nu uitati, totu§i, ca aceste idei au fost expuse in ureacu 70 de ani, Ca Sismondi a observat doar inceputurile acestorfenomene, cu totul noi in vremea aceea. Naivitatea ltti maipoate fi scuzata, intrucit §i economi§tii clasici (contemporaniisap considerau cu nu mai putina naivitate ca aceste feno-mene noi sint un produs al insu§irilor ve§nice §i fire§ti alenaturii umane. Dar, intrebam noi, au adaugat oare narodniciino§tri, in obiectiile" lor impotriva capitalismului care sedezvolta in Rusia, macar un singur cuvintel original la argu-mentele lui Sismondi ?

A§adar, rationamentele lui Sismondi asupra protectionismu-lui arata cà punctul de vedere istoric ii este cu totul strain.

www.dacoromanica.ro

186 V. I. LENIN

El rationeaza la fel ca fiozofii §i economi§tii din secolul alXVIII-lea, adica intr-un mod cu totul abstract, deosebindu-sede ei doar prin aceea ca socoate drept normala §i fireasca nusocietatea burgheza, ci o societate de mici produckori de sinestatkori. De aceea el nu intelege citu§i de putin legaturadintre protectionism §i o anumita orinduire economica i cautasa scape de aceastä contradictie din domeniul social-politicprin fraze sentimentale despre caracterul fals", primejdios",grgit, nechibzuit etc., la fel cum a cautat sa scape de contra-dictiile din viata economica. De aceea el infati§eaza lucrurileintr-un mod extrem de superficial, prezentind problema pro-tectionismului §i a liber-schimbismului 61 drept problema callgregte" sau juste" (adica, dupa terminologia lui, drept pro-blema eau capitaliste sau necapitaliste).

Teoria moderna a dezvaluit in intregime aceste erori, ara-find legkura dintre protectionism i o anumità orinduire so-cial-economica, istoricqte determinata, dintre protectionism§i interesele clasei care detine situatia dominanta in aceastaorinduire, interese sprijinite de guverne. Ea a aratat ca pro-blema protectionismului §i a liber-schimbismului este o pro-blema 'Mire intreprinzatori (uneori intre intreprinzkorii dindiferite OH, alteori intre diferitele grupuri de intreprinzatoridin aceea§i tara).

Comparind aceste doua puncte de vedere asupra protectio-nismului cu felul cum o privesc economi§tii narodnici, vedemca §i in aceasta probletnä ei se situeaza intru totul pe punctulde vedere al romanticilor, raportind protectionismul 1111 la otara capitalista, ci la o tara abstracta, la ni§te consumatori"tout court, declarind ea' asta inseamna o sprijinire grqitá"§i nechibzuità" a unui capitalism crescut in sera" etc. Depilda, in problema importului de mqini agricole scutit de taxevamale problema care provoaca un conflict intre intre-prinzkorii industriali §i cei agricoli narodnicii sint, bine-inteles, cu trup §i suflet de partea... intreprinzkorilor rurali.Nu vrem sä spunem ca n-ar avea dreptate. Dar aceasta este ochestiune de f apt, o chestiune a momentului istoric dat,chestiunea de a se §ti care grup de intreprinzkori exprimain mai mare masura interesele generale ale dezvoltarii

www.dacoromanica.ro


capitalismului. Chiar dad, narodnicii au dreptate, ei audreptate, firqte, nu pentru cä instituirea taxelor vamalear insemna o sprijinire artificiala a capitalismului", iar des-fiintarea lor o sprijinire a stravechii" productii populare, cipur §i simplu pentru ca dezvoltarea capitalismului agrar (careare nevoie de ma§ini), grabind procesul de disparitie a relati-ilor medievale la sate §i de creare a unei piece interne pentruindustrie, inseamna o mai larga, mai liberä i mai rapidadezvoltare a capitalismului in general.

Faptul Ca iii aceasta problema ii consideram pe narodnicidrept romantici va suscita, probabil, o obiectie. Se va spune,poate, ca in acest caz trebuie exceptat d-1 N.on, care spuneraspicat cà problema liber-schimbismului §i a protectionismuluieste o problemi a capitalismului, §i o spune de mai multe ori,ba prezinta §i citate"... Da, da, d-1 N.on prezinta §i citate !Dar daca ni se va indica acest pasaj din Studiile" sale, noivom indica alte pasaje, in care declara cà sprijinirea capita-lismului inseamnä sadire" (§i Inca in capitolul Bilant §iconcluzii" pag. 331, 323, precum ci 283), afirmind ca in-curajarea capitalismului se datorqte unei erori nefaste",faptului ea noi am scapat din vedere", am uitat", ne-aluat mintile" etc. (pag. 298. Comparati cu Sismondi I). Cumse impaca asta cu afirmatia ca sprijinirea capitalismului (prinprime de export) constituie una dintre contradictille careabunda in viata noastra economica * ; aceastá contradictie, ca

toate celelalte, i§i datoreaza existenta formei pe care o im-braca intreaga productie" (pag.286) ? Notati : intreaga produc-tie ! Intrebam pe onice om nepartinitor : pe ce punct de vederese situeaza acest autor care explica sprijinirea formei pe careo imbrath intreaga productie" printr-o eroare" ? Pe punctulde vedere al lui Sismondi sau pe acela al teoriei ?

Citatele" d-lui N.on se dovedesc a fi i in cazul de fata(ca i in problemele examinate mai sus) nhte intercalari stin-gace, straine de text, care nu exprimä cittqi de putin con-vingerea reala ca aceste citate" se aplica realitatilor dinRusia. Aceste citate" ale d-lui N.on din teoria modernareprezinta pentru el doar o firma, care nu face decit sa-i in-

* Asa dupfi cum $1 ..Studlile" sale ,abuncRi" In apeluri clitre nor.In exclamati1 ca, de pildA, not" i alte asemenea expresii care 1gnoreazAaceste contradictil.

I

stiintifice

www.dacoromanica.ro

188 V. L LENIN

ducA in eroare pe cititori. Este vorba de o hainä de realist"stingaci imbrAcatà, sub care se ascunde un romantic pursinge *.

XI

INSEMNATATEA GENERALA A LUI SISMONDIIN ISTORIA ECONOMIEI POLITICE

Cunoa5tem acum toate tezele principale ale lui Sismondicare tin de domeniul economiei teoretice. Dacä facem unbilant, vedem ca peste tot Sismondi i5i rämine intru totulcredincios lui insu5i, ca.' punctul lui de vedere rAmine ne-schimbat. Ceea ce il deosebe5te in toate privintele de clasicieste faptul ca el constatã contradictiile capitalismului. Aceastape de o parte. Pe de altà parte, in nici o privinta el nu poate(5i nici nu vrea) sh" duca mai departe analiza clasicilor 5i deaceea se märgine5te la o critica sentimentalá a capitalismuluide pe pozitiile micului burghez. Deoarece substituie analizei5tiintifice plingeri 5i lamentatii sentimentale, el intelege lu-crurile extrem de superficial. Inswinduli constatarea contra-dictiilor capitalismului, teoria modernA a extins Si asupraacestora analiza 5tiintifica 5i a ajuns in toate privintele la con-cluzii care se deosebesc radical de concluziile lui Sismondi 5icare, de aceea, duc la un punct de vedere diametral opusasupra capitalismului.

In Critica unor teze ale economiei politice" (ZurKritik" 63 Traducerea rusk Moscova, 1896), insemnátateagenerala a lui Sismondi in istoria Stiintei este caracterizatàin felul urmator :

Sismondi nu mai impärta5e5te ideea lui Boisguillebert câbanii denatureaza munca creatoare de valoare de schimb, darel atacä marele capital industrial, a5a cum Boisguillebertatacä banii" (pag. 36).

* Ne IntrebAtn dacA nu cumva considerA d-I N.on aceste cltate"drept un talisman care-I pune la adlipost de orice criticA. Altfel este greusA-ti explici faptul cA d-I N.on, desi stie de la d-nii Struve si Tugan-Baranovski cA teoria lui este pusil alAturi de doctrina hi! Sismondi, acitat" intr-unul din articolele sale din Russkoe Bogatstoo" (1894, nr. 6,pag. 88) päierea exponentului teoriei moderne care considerA a Sismondieste un reactionar si un utopist mic-burghez ". El este, probabil, profundconvins a prin acest citat" a rAsturnat" faptul a propria sa persoanAeste push alAturi de Sismondi.

www.dacoromanica.ro


Autorul vrea sà spuna. : dupà cum Boisguillebert priveasuperficial schimbul de marfuri ca pe o orinduire fireasca, ri-dicindu-se impotriva banilor, in care vedea un element strain"(pag. 30, op. cit.), tot astfel si Sismondi privea mica productieca pe o orinduire fireasca, ridicindu-se impotriva marelui ca-pital, in care vedea un element strain. Boisguillebert nu in-telegea legatura indisolubila i fireasca dintre bani i schimbulde marfuri, nu intelegea cà contrapune, ca elemente straine,doua forme ale muncii burgheze" (op. cit., 30-31). Sismondinu intelegea legatura indisolubila i fireasca dintre marelecapital si mica productie de sine statatoare, nu intelegea cásint doua forme ale economiei bazate pe productia de marfuri.Boisguillebert, ridicindu-se impotriva muncii burgheze subo forma a ei", o idealizeaza totodata, intr-o maniera utopica,sub cealalta forma." (ibid.). Sismondi, ridicindu-se impotrivamarelui capital, adich impotriva economiei de marfuri subo forma a ei, i anume sub forma cea mai dezvoltata, a ideali-zat totodata, intr-o maniera utopica, pe micul producator (maiales taranimea), adica economia de marfuri sub cealalta forma,sub forma ei embrionara.

Daca in persoana lui Ricardo continua autorul Criti-cii" economia politica trage implacabil ultimele consecintesi prin aceasta ajunge la incheiere, Sismondi completeazaaceasta incheiere prin faptul cà reprezinta in propria sa per-soana indoielile economiei politice" (pag. 36).

Asadar, autorul Criticii" reduce insemnatatea lui Sis-mondi la faptul ca el a formulat problema contradictiilor ca-pitalismului, punind astfel sarcina unei analize ulterioare.Toate conceptiile proprii ale lui Sismondi, care a vrut deasemenea sã dea un reispuns la aceasta problema, sint con-siderate de autorul citat ca nestiintifice, superficiale i caoglindind punctul de vedere mic-burghez reactionar al luiSismondi (vezi aprecierile citate mai sus si aprecierea de maijos in legatura cu un citat" al lui Efrusi).

Comparind doctrina lui Sismondi cu narodnicismul, consta-tam aproape in toate privintele (cu exceptia negarii teorieirentei a lui Ricardo si a povetelor malthusianiste date tarani-lor) o uimitoare identitate, care merge uneori pina la o idea-titate de formulare. Economistii narodnici se situeaza intru

www.dacoromanica.ro

190 V. I. LENIN

totul pe punctul de vedere al lui Sismondi. Ne vom convingesi mai mult de acest lucru mai departe, cind vom trece de lateoria lui Sismondi la conceptiile sale in problemele practice.

In sfirsit, in ceea ce priveste pe Efrusi, el nu I-a caracteri-zat just pe Sismondi in nici o privintä. Aratind ca Sismondisubliniaza contradictiile capitalismului si le condamna, Efrusin-a inteles citusi de putin nici deosebirea radicala dintre teo-ria lui Sismondi si teoria materialismului stiintific si nici fap-tul cà punctul de vedere romantic si cel stiintific asupracapitalismului sint diametral opuse. Simpatia narodniculuipentru acest romantic si o induiosatoare identitate de vederi1-au impiedicat pe autorul articolelor din Russkoe Bogat-stvo" sä-1 caracterizeze just pe acest reprezentant clasic alromantismului in stiinta economica.

Am citat mai sus o apreciere asupra lui Sismondi in sen-sul ca el reprezenta in propria sa persoana indoielile" cco-nomiei clasice.

Dar Sismondi nici nu se gindea sa sc margincasca la acestrol (care-i asigura un loc de cinste printre economist°. Dupàcum am vazut, el a incercat sh rezolve indoielile si a incercatintr-un mod cu totul nereusit. Mai mult, el aducea acuzatiiclasicilor i tiintei lor nu pentru ca aceasta n-a procedat lao analiza a contradictiilor, ci pentru cä ar fi folosit metodegresite. Vechea stiinta nu ne Inv* nici sa intelegem, nicisà prevenim" noi calamitati (I, XV), spunc Sismondi in pre-fata la editia a 2-a a cartii sale, explicind acest lucru nu prinfaptul cà analiza pe care o face aceasta stiinta este incom-pieta si inconsecventa, ci prin faptul 6' ea s-ar fi lansat inabstractii" (I, 55 : noii discipoli englezi ai lui A. Smith s-aulansat (se sont jetes) in abstractii, pierzind din vedereomul") i ar urma o cale gresita" (II, 448). In ce constauinsa acuzatiile pe care le-a adus Sismondi clasicilor si careii permit sa traga aceasta concluzic ?

Economistii cei mai renumiti au acordat prea putina aten-tic consumului i desfacerii" (I, 124).

De la Sismondi incoace aceasta acuzatie a fost repetata denenumarate ori. S-a considerat cá consumul" trebuie separatde productie", intrucit el ar reprezenta o ramura deosebitàa stiintei ; s-a afirmat ca productia depinde de legile naturii,pe cind consumul este determinat de repartitie, care depinde

www.dacoromanica.ro


de voika oamenilor etc. etc. Dupa cum se §tie, narodniciino§tri impartkesc acelea§i idei, punind pe primul plan re-p artitia *.

Care este insa sensul acestei acuzatii ? Ea nu se intemeiazadecit pe o intelegere cu totul ne§tiintifica a insu§i obiectuluieconomiei politice. Obiectul ei nu-1 constituie productia va-lorilor materiale", cum se spune adeseori (aceasta formeazaobiectul tehnologiei), ci relaiile sociale dintre oameni in ca-drul productiei. Numai ikelegind productia" in primul sensse poate separa de ea repartitia", §i in acest caz, in ramura"care trateaza despre productie, in locul categoriilor pe carele constituie formele istorice§te determinate ale economieisociale, figureaza categorii care se refera la procesul munciiin general : de obicei aceste banalitki lipsite de cokinut ser-vesc apoi doar la estomparea relatiilor istorice §i sociale (cumar fi, de pilda, notiunea de capital). Dar daca consideramconsecvent productia" drept relatii sociale in cadrul pro-ductiei, atunci atit repartitia" cit §i consumul" i§i pierdorice insemnatate de sine statatoare. Din moment ce esteelucidata problema relatillor din cadrul productiei, este im-plicit elucidata §i problema partii din produs care revine di-feritelor clase, deci §i problema repartitiei" §i consumului".

invers, daca nu este elucidata problema relatiilor de pro-ductie (de pilda daca nu este inteles procesul de productieal capitalului social total), orice rationamente pe tema consu-mului §i repartitiei se transforma in banalitki sau in dezide-rate pioase romantice. Sismondi este pkintele acestor teorii.Si Rodbertus a vorbit pe larg despre repartitia produsului

* Fireste cA nict Efrusi n-a scApat prilejul de a-I lAuda i pentru acestlucru pe Sismondi. In teoria lui Sismondi prezint5 importantA citimin Russkoe Bogatstvo" nr. 8, pag. 56 nu atit diferitele mAsuri specialepropuse de el, ell spiritul general de care este pAtruns intregul lui sistern.Contrar acolii clasice, el pune pe primul plan cu deosebitA vigoare intereselerepartitiei ai nu interesele productiei". Cu thate referirile" sale repetatela economiatii moderni", Efrusi n-a inteles citusi de putin doctrina lor aicontinuA 54-$1 piardA timpul cu absurditAtile sentimentale care caracterizeazAcritica primitivA a capitalismului. Narodnictil nostru vrea sA se salveze aide astA datA prin aceea cA ii cornparA pe Sismondi cu multi reprezentantide vazA ai scolii istorice" ; reiesc cA ,Sismondi a mers mai departe"(ibid.) al acest lucru este perfect suficient pentru a-I satisface pe Efrusi IA mers mai departe" decIt profesorii germani ce mai vreti ? Aidomatuturortut cA

narodnicilor, Efrusi cautA sA mute centrul de gr,..utate asupra faptu-de aSismondi a criticat capitalismul. CA existA diferite moduri

critica capitalismut, cA poti critica capitalismul atIt din punct de vederesentimental clt si din punct de vedere atiintific, despre acest lucru econo-mistul de la Russkoe Bogatstvo", pe cit se vede, habar n-are.

Si

www.dacoromanica.ro

192 v. 1. LENIN

natinnal", iar somitatile moderne" ale lui Efrusi au creatchiar scoli" speciale, printre ale caror principii figura siacordarea unei atentii deosebite repartitiei *. Dar toti acestiteoreticieni ai repartitiei" i consumului" n-au stiut sa re-zolve nici macar problema fundamentala a deosebirii dintrecapitalul social si venitul social ; toti au continuat sa seincurce in contradictiile in fata carora se oprise A. Smith **.

Problema n-a putut fi rezolvata decit de economistul careniciodata n-a privit in mod separat repartitia, care s-a ridicatcu toata energia impotriva rationamentelor vulgare" asuprarepartitiei" (comp. observatiile lui Marx pe marginea pro-gramului de la Gotha, citate de P. Struve in Note critice",pag. 129, epigraful la cap. IV) 64. Mai mult. Insäsi rezolvareaproblemei a constat in analiza reproductiei capitalului social.Autorul n-a pus in mod separat nici problema consumului,nici problema repartitiei, dar atit una cit i cealaltà s-aulamurit pe deplin de la sine dupa ce a fost dusa pina la capatanaliza productiei.

Analiza stiintifica a modului de productie capitalistdovedeste relatiile de repartitie sint in esenta identicecu aceste relatii de productie, sint reversul lor, astf el caunele i altele au acelasi caracter istoriceste trecator". Sa-lariul presupune munca salariata, profitul presupune capitalul.Aceste forme determinate ale repartitiei presupun decicaractere sociale determinate ale conditiilor de productierelaii sociale determinate intre agentii productiei. Prinurmare, relatiile de repartitie determinate nu sint decit ex-presia relatiilor de productie istoriceste determinate". ...Fie-care forma de repartitie dispare o data cu forma determinataa productiei care i-a dat nastere i careia ii corespunde".

* Cu drept cuytnt 11 pune Ingram pe Sismondi alAturi de socialistli decatedrA" (Istoria economiel politice", Moscova, 1891, pag. 212), declarIndcu naivitate : Noi am aderat deja (II) la conceptia lui Sismondi desprestat, In sensul cä acesta este o institutie care trebuie sA se IngrijeascA...de extinderea, pe cIt posibil, a binefacerilor unirii sociale si ale progresuluimodern asupra

amtuturor claselor societAtii" (215). Din exemplul cu protec-

ale luitionismul putut vedea cit de profunde shit aceste ,,conceptii"Sismondi I

** Vezi, de pildA, in Handwiirterbuch der Staatswissenschaften", arti-colulcare

Venitul" de R. Meyer (traducerea rusA din culegerea Industrial,vAdeste cit de confuze si de puerile stilt rationamentele profesorilor

germani moderni" In aceastA problemA. Este interesant cA R. Meyer, carese sprijinA. direct pc A. Smith si se referA In bibliografie tocmat la acelecapitole din volumul al II-lea al Capitalulur care

IninfirmA cu desAvIrsire

teoria Int Smith, nu pameneste de acest lucru text.

§ich...

si

www.dacoromanica.ro


Conceptia care considera drept istorice numai relatiilede repartitie, dar nu relatiile de productie, este pe de oparte proprie numai criticii incepatoare, Inca timide (necon-secvente, befangnen) a economiei burgheze. Pe de altä part;ea se bazeaza pe confundarea si identificarea procesului deproductie social cu simplul proces al muncii, asa cum 1-arindeplini si un om izolat in mod artificial, lipsit de oriceajutor din partea societatii. In mdsura in care procesul demunch' nu este decit un proces intre om si natura, elementelelui simple ramin comune tuturor formelor lui sociale dcdezvoltare. Dar fiecare forma istoriceste determinata aacestui proces dezvolta mai departe bazele lui materiale siformele lui sociale" (Capitalul", vol. III, 2, pag. 415, 419,420 din originalul german) 65.

Sismondi n-a avut mai mult noroc nici in atacurile salede alt gen impotriva clasicilor, atacuri care ocupa si maimutt loc in Nouveaux Principes". Noll discipoli engleziai lui A. Smith s-au lansat in abstractii, pierzind din vedereomul..." (I, 55). Pentru Ricardo, avutia este totul, iaroamenii nimic" (II, 331). Ei (economistii care preconizeazaliber-schimbismul) sacrifica deseori oamenii si intereselereale unei teorii abstracte" (II, 457) etc.

Cit de vechi si cit de noi in acelasi timp sint acesteatacuri 1 Ma refer la reluarea acestor atacuri de catre na-rodnici, care au facut atita zarva in jurul faptului Ca dezvol-tarea capitalista a Rusiei este fatis considerata drept odezvoltare adevarata, realä si inevitabila. N-au repetat eioare in fel si chip argumentele lui Sismondi, tipind despreapologia puterii banului", despre social-burghezism" etc.? 66Lor li se potriveste, intr-o mdsurd mutt mai mare deck luiSismondi, observatia facuta la adresa criticii sentimentale acapitalismului in general : Man schreie nicht zu sehr überden Zynismus 1 Der Zynismus liegt in der Sache, nicht inden Worten, welche die Sache bezeichnen 1 Dar sa nufacem atita caz de cinism 1 Cinismul este in lucruri si nu incuvintele care exprima lucrurile 1 67

Spunem intr-o masurä mult mai mare" deoarece roman-ticii din Europa occidentalä n-au avut in fata kr analizastiintifica a contradictillor capitalismului, deoarece ei au

www.dacoromanica.ro

.194 v. I. LENIN

fost primii care au constatat aceste contradictii, deoarece eitunau §i fulgerau (in termeni lamentabili" de altfel) impo-triva celor care nu vedeau aceste contradictii.

Sismondi 1-a atacat pe Ricardo pentru motivul ca acesta,cu o franchete necrutatoare, a tras toate concluziile dinobservarea §i studierea societatii burgheze : el a formulatfàti i ideea existentei productiei pentru productie, §i ideeatransformarii fortei de munca intr-o marfa care este privitaca oricare alta marfa, §i ideea ca pentru societate" e impor-tant numai venitul net, adica numai märimea profitului *.Dar Ricardo spunea adevarul adevarat : in realitate lucru-rile se prezina tocmai a,ra. Dacà acest adevar i s-a parut luiSismondi un adevar josnic", el n-ar fi trebuit in nici uncaz sä caute cauzele acestei josnicii in teoria lui Ricardo §inici sa atace abstractiile" ; exclamatiile lui la adresa luiRicardo tin in intregime de domeniul minciunii care neinalta".

Dar romanticii nowi de astazi ? Se gindesc ei oare sànege puterea banului" ? Se gindesc ei oare sa nege faptulcã aceasta putere este omnipotenta nu numai in rindurilepopulatiei industriale, ci §i in rindurile celei agricole, inorice ob§te", in orice satuc pierdut pe undeva ? Se gindescei oare sa nege legatura necesara dintre acest fapt qi eco-nomia bazata pe productia de marfuri ? Ei nici n-au incercatsà puna la indoiala acest lucru. Ei cauta pur i simplu sa nuvorbeasca despre el. Li-e teama sa spuna lucrurilor penume.

* Efrusi, de pita, repetit cu un aer gray frezele sentimentale ale luiSismondi In sensul cA sporirea venitului net al IntreprinzAtorului nu esteun citig pentru economia nationals etc., reprosindu-i doar cS nu-si clAdeaincA seama destul de clar" de acest lucru (pag. 43, nr. 8).

Comparati, vA rog, aceastA afirmatie cu rezultatele analizei stlintiftcea capitalismului :

Venitul global (Roheinkommen) al societAtii se compune din salariuprofit -I- rentS. Venitul net (Reineinlcommen) este supravaloarea.

DacA InsA considerAm venitul intregii societAti, vedem cA venitulnational se compune din salariu plus profit plus rentS, deci din venitulglobal. Dar i aceasta este o abstractie, dcoarece in conditiile productieicapitaliste intreaga societate se situeazA

venit netpe punctul de vedere

campuscapitalistdin profitsi, in consecintA, considerS drept numai venitul

si rentA" (III, 2, 375-376) 88.Prin urmare, autorul este Intru totul de acord cu Ricardo si cu definitia

clatA de acesta ..venitului net" al societAtii", adicA tocmai cu definitia careapag.

provocat celebra obiectie" a lui Sismondi (Russkoe Bogatstvo" nr. 8,44) : Cum ? BogAtia este totul, iar oamenii nimic ?" (II, 331). In

societatea actualA desigur cA da.

www.dacoromanica.ro


Noi intelegem foarte bine aceasta teama : recunowereafatiO a realitatii ar lipsi de orice baza critica sentimentala(narodnicista) a capitalismului. Nu-i de mirare ca ei searunca in lupta cu atita pasiune, flea' a fi apucat macar sacurete arma ruginitä a romantismului. Nu-i de mirare ca einu-§i aleg mijloacele §i vor sa prezinte ostilitatea fata decritica sentimentald drept ostilitate fata de critica in general.Caci ei, vezi bine, lupta pentru dreptul lor la existenta.

Sismondi a mers chiar pina acolo cà a incercat sa ridicecritica sa sentimentala la rangul de metoda" speciald a ftiinteisociale. Dupa cum am vazut mai sus, el ii repro§a lui Ricardonu faptul cã analiza lui obiectiva se oprgte in fata contra-dictiilor capitalismului (acest repro§ ar fi fost intemeiat), citocmai faptul ca aceasta analiza este obiectivii. Sismondispunea ca Ricardo pierde din vedere omul". In prefata laeditia a doua a lucrarii Nouveaux Principes" gasim urma-toarea tirada :

Cred ca trebuie sa protestez impotriva manierei, atit dedes u§uratice §i gre§ite, in care lumea judeca o lucrare dindomeniul §tiintelor sociale. Problema pe care trebuie s-orezolve aceste §tiinte este incomparabil mai complicata decittoate problemele §tiintelor naturii ; in acelgi timp aceastaproblema se adreseaza nu numai ratiunii, ci §i inimii"(I, XVI). Cit de cunoscuta ii este cititorului rus aceastä ideedespre contrastul dintre §tiintele naturii i cele social; ideeaca acestea din urma se adreseaza inimii" 1 * Sismondi ex-prima aici acelea§i idei care, cu citeva decenii mai tirziu,

* Economia politicAstiintA

nu este o $tiintA de calcul (n'est pas une sciencede calcul), ci o morald... Ea nu duce la tel decit atunci cind setine seama de sentimentele, nevoile i pasiunile oamenilor" (I, 313). Acestefraze sentimentale, in care Sismondi intocmai ca si sociologii rusi

ideidin

$coala subiectivistä in exclamatiile lor absolut similare vede notdespre *Uinta sociald, aratA de fapt in ce stadiu pueril i primitiv se maiafla Inca critica la adresa burgheziei. Oare analiza stiintificA a contra-dictiilor, raminind un calcul" strict obiectiv, nu oferd o baza solidA pentruintelegerea sentimentelor, nevoilor i pasiunilor", $i anume nu pentruIntelegerea pasiunilor oamenilor" in genere aceastd abstractie cdreiaalit romanticul cit i narodnicul Ii dau un continut specific mic-burghezci ale oamenilor din anumite acme? Adevdrul este insii cii Sismondi n-afost In stare sd-I combatd teoreticeste pe economisti $i de aceea s-a marginitla fraze sentimentale. Diletantismul utopic este nevoit sA fedi concesiiteoretice oricArui aparator . mai mult sau mai putin savant, al ordiniiburgheze. Pentru a se sustrage constiintei propriei sale neputinte, utopistulse consoleazd invinuindu-si adversarii de obiectivitate : sA presupunempare el sA sound cä sinteti mai savant decit mine, in schimb eu stiltmai bun" (Beltov, pag. 43).

14

www.dacoromanica.ro

196 V. I. LENIN

aveau sa fie din nou descoperite", in rasaritul indepartatal uropei, de scoala sociologica rusa" si sa figureze cametocla subiectivd" speciala in sociologie". Ca si sociologiinostri autohtoni, Sismondi apeleaza, bineinteles, nu numaila ratiune, ci si la inima" *. Dar noi am vazut deja ca intoate problemele importante inima" micului burghez atriumfat asupra ratiunii" economistului teoretician.

POST-SCRIPTUM **

Justetea aprecierii facute aici asupra sentimentalului Sis-mondi in ceea ce priveste atitudinea lui fata de stiintificulsi obiectivul" Ricardo este pe deplin confirmata de o apre-ciere facuta de Marx in volumul al doilea al Teoriilor asu-pra plusvalorii", aparut in 1905 (Theorien Uber denMehrwert", IL B,LT., S. 304 u.ff. Bemerkungen über dieGeschichte der Entdeckung des sogenannten RicardoschenGesetzes" ***). Punindu-i fata in fata pe Malthus plagiatorordinar, avocat platit al celor avuti si sicofant nerqinatsi pe Ricardo, om de stiinta, Marx spune urmatoarele :

Ricardo considera ca modul de productie capitalist estecel mai avantajos pentru productie in general, cel mai avan-tajos pentru crearea de avutie, si pentru epoca sa Ricardoare perfecta dreptate. El vrea productie pentru productie §iare dreptate. A obiecta la aceasta, cum faceau adversariisentimentali ai lui Ricardo, ea productia ca atare nu estetotusi un scop in sine inseamna a uita ca productia pentruproductie 11.11 este altceva decit dezvoltarea fortelor pro-ductive ale omenirii, adica dezvoltarea bogiitiei naturitumane ca scop in sine. Daca am opune acestui scop bineleindivizilor luati in parte, cum facea Sismondi, ar insemnasa afirmam CA dezvoltarea intregii specii umane trebuietinutã in loc pentru a se asigura binele indivizilor luati inparte, CA deci nu s-ar putea duce, sä zicem, nici un razboi,caci razboiul duce in orke caz la pieirea unui numar de

* Ca i cum problcmele" pe care le ridicA stiintele naturli nu s-aradresa si ele inimii" I

** Acest post-scriptum a fost adAugat In editia din 1908. Nota red.*** Teorii asupra plusvalorii", vol. II, partea I, pag. 304 si urm.

Observatii cu privire la istoria descoperiril asa-numitel legl a luiRicardo" 89. Nola grad.

www.dacoromanica.ro


indivizi. Sismondi are dreptate numai in mäsura in care seridicA impotriva econom4ti1or care estompeazii, care neagAacest antagonism" (S. 309). Din punctul sAu de vedere,Ricardo este intru totul indreptatit sà-i asemuiascA pe pro-letari cu ma§inile, cu mArfurile din productia capitalistä.Es ist dieses stoisch, objektiv, wissenschaftlich", aceastainseamnA stoicism, aceasta inseamnA sh fii obiectiv, 5ffintific"(S. 313). Desigur cA aceastA apreciere vizeaza numai o anti-mitä epock inceputul secolului al XIX-lea.

C a p ItoluI al II-leaCARACTERUL CRITICII CAPITALISMULUI LA ROMANTICI

De ratiunea" lui Sismondi ne-am ocupat destul. SA

vedem acum mai indeaproape cum aratA inima" lui. Vomincerca sA adunAm laolaltA tot ce se ref era la punctul luide vedere (pe care pina acum 1-am studiat numai ca unelement care are contingente cu problemele teoretice), laatitudinea lui fatà de capitalism, la simpatiile lui sociale,la felul cum intelegea el problemele social-politice" aleepocii in care a trait.

ICRITICA SENTIMENTALA A CAPITALISMULUI

TrAsAtura distinctivA a epocii in care a scris Sismondi afost dezvoltarea rapida a schimbului (a economiei bäne§ti,dupA terminologia modernA), care s-a f Acut siintitA cu deose-bitä vigoare dupA lichidarea rAm4itelor feudalismului decAtre revolutia francezA. Sismondi, f ArA a sta mult pe gin-duri, a condamnat aceastà dezvoltare §i intensificare aschimbului, a atacat concurenta fatalA", indemnind gu-vernul sä apere populatia de consecintele concurentei"(ch. VIII, 1. VII) etc. Schimburile rapide stricA bunelemoravuri ale poporului. Ve§nica preocupare de a vindeavantajos nu poate sA nu te tenteze sä ceri un pret exagerat§i sä imeli, §i cu cit mai greu ii este aceluia care tediqtedin schimburi permanente sAli ci§tige existenta, cu atit maimult este el ispitit sA recurgA la imelAtorie" (I, 169). lath'de citA naivitate a fost nevoie pentru a ataca economia


198 V. I. LENIN

bancasca a,a cum o ataca narodnicii no§tri ! ...Avutiacomerciala nu este decit a doua ca importanta in orinduireaeconomica, iar avutia teritoriala (territoriale funciara), carefurnizeaza mijloacele de subzistenta, este prima care trebuiesä creased*. Toata aceasta clash numeroasa care traiqte dincomert trebuie sa primeasca o parte din produsele pamintu-lui numai atunci cind aceste produse exista ; ea (aceastaclash') trebuie sa creasca numai in masura in care sporescaceste produse" (I, 322-323). Oare d-1 N.on, care umplepagini intregi cu lamentaciile sale pe tema ca dezvoltareacomertului §i a industriei devanseaza dezvoltarea agricul-turii, a facut macar un pas mai departe decit acest ro-mantic patriarhal ? Aceste lamentatii ale romanticului §i alenarodnicului dovedesc doar o totala neintelegere a economieicapitaliste. Poate oare exista un capitalism in care dezvol-tarea comertului i a industriei sa nu devanseze agricultura ?Dezvoltarea capitalismului inseamna dezvoltarea economieibazate pe productia de mad uri, adicei a diviziunii sociale amuncii, care desprinde de agricultura una dupà alta dife-ritele ramuri de prelucrare a materiilor prime, care la in-ceput erau legate de obtinerea materiilor prime, de prelu-crarea §i consumul acestora in cadrul aceleiafi gospodäriinaturale. De aceea capitalismul inseamna pretutindeni Fiintotdeauna o mai rapidci dezvoltare a comertului i indus-triei in comparatie cu agricultura, o mai rapidii crqtere apopulatiei comerciale §i industriale, o mai mare pondere iinsemnatate a comertului §i industriei in structura generalaa economiei sociale *. $i nici nu poate IV altfel. Iar d-1 N.on,repetind aceste lamentatii, nu face deck sa dovedeasca odata mai mult ca conceptiile sale economice n-au mers maideparte de un romantism superficial §i sentimental. Acestspirit intreprinzator (esprit d'entreprise) imprudent, aceastasupraabundenta de comert de tot felul, care provoaca unnumar atit de mare de falimente in America, se datore§te,indiscutabil, cre§terii numarului bancilor §i uprintei cu carecreditul imelator ia locul averii reale" (fortune réelle)

* In conditiile dezvoltArli capitallste, agricultura rämtne tntotdeauna slpretutindeni in urma comertului si industriel, intotdeauna le este subor-donatA si este exploatatil de ele, intotdeauna este antrenata de ele abiamai ttrziu pe calea productlei capitaliste.

www.dacoromanica.ro


(II, 111) s.a.m.d. la nesfirsit. De ce ataca Sismondi eco-nomia baneasca (si capitalismul) ? Ce ii opune el acesteia ?Mica productie de sine statatoare, gospodaria naturalä athranilor la sate si mestesugurile la orase. Iata ce spune eldespre prima in capitolul Despre agricultura patriarhala"(ch. III, 1. III, De l'exploitation patriarcale" despre ex-ploatarea patriarhala a pamintului. Cartea a 3-a trateazadespre avutia teritoriala", adica funciara) :

Primii proprietari de pamint erau ei insisi plugari ; eiexecutau toate muncile agricole cu ajutorul muncii copiilorlor si a slugilor lor. Nici o organizatie socialä * nu asigurao mai mare fericire si mai mari virtuti clasei celei mai nu-meroase a natiunii, mai mult belsug (opulence) tuturor, maimulta stabilitate ordinii publice... In Odle in care agricul-torul este proprietar (oil le fermier est propriétaire) si incare produsele apartin in intregime (sans partage) acelorasioameni care au efectuat toate muncile, adica in tarile acaror agricultura o denumim agriculturä patriarhala, vedemla fiecare pas semnele dragostei agricultorului pentru casain care locuieste, pentru pamintul pe care-1 ingrijeste... Insasimunca este pentru el o placerc... In tarile fericite in careagricultura este patriarhala se studiaza natura proprie fie-carui ogor, si aceste cunostinte se transmit din tata in fiu...Gospodariile bazate pe sistemul marilor ferme si conduse deoameni mai bogati se vor ridica, poate, deasupra prejude-catilor si rutinei. Dar cunostintele (l'intelligence, adica cunos-tintele in domeniul agriculturii) nu vor ajunge pina la acelacare munceste el insusi si vor fi aplicate mai prost... Gospo-&aria patriarhala imbunatateste moravurile si caracterulacestei atit de numeroase parti a natiunii, care trebuie safaca toate muncile agricole. Proprietatea creeaza deprin-derea ordinii si economiei, abundenta permanenta inlatura

* Notati ca Sismondi, intocmal ca al narodnicii noatri, transformldintr-o träsSturli de condel gospodAriile de sine stittAtoare ale tAranilorintr-o organizatie socialn". Aceasta este o denaturare evidentn. Cnci ce-ileagn laolaltA pe toti aceati tArani din diferite locuri ? Tocmai diviziuneamuncli sociale ai economia bazatA pe productia de mArfuri, care a luatlocul legAturilor feudale. De la prima vedere

dese vncleate idealizarea unuia

celorlaltedintre elementele orinduirii economiei mArfuri ai neintelegereaelemente. Comparati cu cele scrise de d-1 N.on la pag. 322 : Forma deproductie bazatA pe posedarea de entre tArani a uneltelor de productie".D-I N.on nici nu bAnuieste a aceastil posedare de entre Orani a uneltelorde productie reprezintn, atit din punct de vedere istoric cit ai din punct devedere logic, pundul de plecare tocmat al productiei capitaliste l

www.dacoromanica.ro

200 V. I. LENIN

inclinarea catre lacomie (gourmandise) si betie... Facindschimb aproape numai cu natura, el (agricultorul) are maiarareori decit oricare alt muncitor prilejul de a nu se in-crede In oameni si de a folosi impotriva lor arma relei-cre-dinte" (I, 165-170). Primii fermieri erau simpli plugari ;ei executau cu miinile lor cea mai mare parte a munciloragricole ; ei îi proportionau gospodariile cu fortele fa-miliilor lor... Ei n-au incetat sa fie tarani ei pun singurimina pe coarnele plugului ; ei isi ingrijesc singuri vitele atitpe cimp cit si in grajd ; traiesc in aer liber, obisnuindu-secu munca permanenta si cu o hranä modesta, care formeazacetateni robusti i soldati bravi *. Nu folosesc aproape nici-odata, pentru a lucra impreuna cu ei, muncitori cu ziva, cinumai slugi (des domestiques), pe care le aleg intotdeaunadintre egalii lor si le trateaza ca pe niste egali, mincind laaceeasi masa cu ele, bind acelasi vin ca i ele si purtindaceleasi haine. Astfel agricultorii si slugile lor formeaza osingura clasa de tarani, care sint animati de aceleasi senti-mente, impärtasesc aceleasi placeri, sint expusi acelorasiprivatiuni i sint legati de patrie prin aceleasi legaturi"(I, 221).

MO.' ea apare si faimoasa productie populara" I Si sä nuni se spuna ca Sismondi nu intelegea necesitatea unirii pro-ducatorilor : el spune raspicat (vezi mai jos) Ca vrea, casi ei (ca si Fourier, Owen, Thompson, Muiron), o asociere"(II, 365). Sa nu ni se spuna ca el se pronunta in favoareaproprieteitii dimpotriva, la el centrul de greutate il con-stituie mica gospodarie (comp. II, 355) si nu mica proprie-tate. Se intelege Ca aceastä idealizare a micii gospodariitaranesti capata un aspect diferit in the conditii istoricesi de viata. Dar atit romantismul cit i narodnicismul idea-lizeaza tocmai mica gospodarie taraneasca in aceastaprivinta nu incape nici o indoiala.

Tot astfel idealizeaza Sismondi si mestesugurile primitivesi breslele.

Cizmarul de la tara, care este in acelasi timp i negustor,ci fabricant, si lucrator, nu va face nici o singura pereche

* SA compare cititorul aceste dulcegl povesti pentru copii cu idellepublicistului progresist" de la sttrsitul secolului al XIX-lea pe care-1citeazA d-I Struve In ale sale Note critice", pag. 1770.

I

www.dacoromanica.ro


de ghete fara sà-i fi fost comandate" (II, 262), pe cindmanufactura capitalista, necunoscind cererea, poate da f a-liment. Este cert, atit din punct de vedere teoretic cit sidin punct de vedere faptic, ca infiintarea breslelor (corpsde métier) a impiedicat si trebuia sa impiedice formareaunei suprapopulatii. Tot atit de cert este ca aceasta supra-populatie exista astazi si ca ea este un rezultat necesar alordinii actuale" (I, 431). Am putea cita foarte multe pasajesimilare, dar aminam pentru mai tirziu analiza retetelorpractice ale lui Sismondi. Aici ne vom margini la cele citate,pentru a aprofunda punctul de vedere al lui Sismondi. Ra-tionamentele citate pot fi rezumate astf el : 1) economiabAneasca este condamnata pentru motivul ca distruge situatiaasigurata a micilor producAtori si apropierea dintre ei (fiesub forma apropierii dintre mestesugar si consumator, fiesub forma apropierii dintre agricultor si agricultori egali cuel) ; 2) mica productie este idealizata pentru motivul caasigura independenta producatorului si inlatura contradictiilecapitalismului.

SA notam cá ambele idei constituie un bun esential alnarodnicismului * si sa incercam sA pAtrundem continutul lor.

La romantici si narodnici, critica economiei banesti sereduce la constatarea individualismului ** .si antagonismului(concurentei) generate de aceasta, precum si a precaritAtiisituatiei producatorului si a instabilitätii *** economiei sociale.

Mai intii despre individualism". Se obisnuieste a seopune asociatia taranilor dintr-o obste data sau a meseriasi-lor (sau mestesugarilor) dintr-o meserie data capitalismu-lui, care distruge aceste legaturi si le inlocuieste prin concu-renta. Acest rationament repeta greseala tipica a romantis-mului, si anume : pornind de la contradictiile capitalismului,el ajunge sa nege faptul ca capitalismul reprezinta o forma-tiune socialii superioarti. Oare capitalismul, care distruge

* 5i In aceast8 problera d-I N.on a spus o sumedenie de lucruricare se bat cap

existAin cap, theft putem alege oricare dintre tezele sale, Intre

gospodAriacare nu nict o legAturti. Nu Incape InsA Indoiall cittArAneasca este idealizatA cu ajutorul termenului nebulos : productiepopularA". Nebulozitatea creeazii o atmosferA deosebit de propice pentrutot felul de travestiri.

** Comp. N.on, pag. 321 In I. (In fine la sfirsit. Nola trad.)51 altele.*** Op, cit., pag. 335. Pag. 184 ; capitalismul lipseste de stabilitate".Si multe altele.

www.dacoromanica.ro

209 v I. LENIN

legaturile medievale de obste, de breaslä, de artel etc., nupune in locul lor altele ? Oare economia bazata pe productiade marfuri nu reprezintal o legdturii intre producatori, lega-tura stabilita de piarei ? * Caracterul antagonist, atit devariabil si de contradictoriu al acestei legiituri, nu indrep-*este negarea existenfei ei. 5i, dupa cum stim, tocmaidezvoltarea contradictiilor face sä apara cu tot mai multàvigoare forta acestei legaturi, constringe diferitele elementesi clase ale societatii sa tinda la asociere, la o asociere careacum nu se mai limiteaza la cadrul strirnt al unei obsti saual unui district, ci cuprinde toate elementele clasei respec-tive din intreaga natiune §i chiar din diferite state. Numaiun romantic poate nega, din punctul sari de vedere reac-tionar, existenta acestor legaturi si faptul cá ele au o maimare insemnatate, bazata pe comunitatea de roluri in eco-nomia nationalk si nu pe interese teritoriale, profesionale,religioase etc. $i daca este indreptatita calificarea de ro-mantic data, pentru acest fel de a judeca, lui Sismondi, carea scris intr-o epoca in care existenta acestor legaturi noi,generate de capitalism, era Inca in germene, cu atit maiindreptatità este ea in ceea ce-i priveste pe narodnicii nostri,deoarece acum numai un orb ar mai putea nega imensa in-semnatate a acestor legaturi.

Iar teza precaritatii, instabilitätii etc. este acelasi cintecvechi despre care am vorbit in legatura cu piata externkAtacurile de soiul acesta nu fac decit sä tradeze pe romantic,care condamna cu sfiala tocmai ceea ce teoria stiintificapretuieste cel mai mult la capitalism : tendinta de dezvol-tare inerenta acestuia, tendinta lui nestavilita de a mergeinainte, imposibilitatea de a se opri in loc, adica de a repro-duce procesele economice in aceleasi proportii. Numai unutopist care plasmuieste planuri fanteziste de extindere aasociatiilor medievale (cum ar fi, de pilda, obstea) asupraintregii societati poate ignora faptul ca tocmai instabili-

* Intr-adevfir. socletate, asociatIe slut denumiri care se pot da tuturorsocietAtilor, societAtii leudale ca si societAtii burgheze, care este o asociatiebazatil pe concurentA. Cum pot deal sA existe autori care cred cif potcombate concurenta numai prin cuvIntul asociatie ?" (Marx. ,Das Elend derPhilosophie" (Mizeria filozofier 1,,, Nota trad.)). Criticind cu toatAasprimea condamnarea sentimentalS a concurentei, autorul scoate /n evi-dentA /Warn ei progresistet, forta et motrice, care Impinge lnainte progresultehnic si progresul social".

www.dacoromanica.ro

CU PR1VIRE LA CARACTERIZAREA ROMANTISMULUI ECONOMIC 203

tatea" capitalismului reprezinta acel uria§ factor de progrescare accelereaza dezvoltarea socialä si atrage in virtejulvieii sociale mase din ce in ce mai mari ale populatiei,facindu-le sa reflecteze asupra rinduielilor acestei vieti so-ciale si sa-si faureasca fericirea" singure.

Frazele d-lui N.on despre instabilitatea" economieicapitaliste, despre dezvoltarea disproportionala a schimbului,despre perturbarea echilibrului dintre industrie si agricul-tura, dintre productie si consum, despre anormalitatea crize-lor etc. dovedesc bra putinta de tagada ca el continua sa sesitueze in intregime pe pozitia romantismului. De aceeacritica romantismului european este sutii la sutri valabila sipentru teoria lui. Iata dovada :

Sa-i darn cuvintul batrinului Boisguilebert :<<Pretul marfurilor spune el trebuie sa fie totdeauna

proportionat, caci numai acest acord le da posibilitatea sacoexiste, pentru ca sa poata fi schimbate in orke clipa unelecontra altora... Avutia nefiind deci altceva decit acest schimbcontinuu intre om si om, intre intreprindere si intreprindereetc., este cu totul eronat sa cauti cauza mizeriei in aka partedecit in perturbarea acestui schimb, provocata de abaterilede la preturile proportionalo.

SA vedem ce spune i un economist modern * :<<0 mare lege care trebuie aplicata productiei este legea

proportionaliatii (the law of proportion), singura care poatesa mentina continuitatea valorii... Echivalentul trebuie safie garantat... Toate natiunile au incercat in diferite epoci,prin numeroase regulamente si restrictii comerciale, sa rea-lizeze pina la un anumit punct aceasta lege a proportionali-tatii ; dar egoismul, inerent naturii omului, 1-a impins sárastoarne tot acest sistem de reglementare. 0 productieproportionata (proportionate production) insearnna realizareaintregului adevar al stiintei economiei socialo (W. Atkinson.<Principles of political economy)), London, 1840, p. 170 si195) **.

Fuit Troja I *** Aceastä justa proportie intre of erta sicerere, care reincepe sa fie obiectul atitor dorinte, a incetat

* Serfs In 1847.** Principii de economie Londra, 1840, pag. 170 si 195.

Nota trad.*A* S-a terminat cu Troia I Nota trad.

politica",

www.dacoromanica.ro

204 V. I. LENIN

de mult sa mai existe. Ea a ajuns o vechitura. Existenta einu a fost posibila decit in epocile in care mijloacele deproductie erau limitate, in care schimbul avea loc in limitefoarte reduse. 0 data cu aparitia marii industrii, aceastäjusta proportie a trebuit (mupte) sä inceteze, si productiaa fost in mod fatal silita sä treaca printr-o succesiune per-manenta de prosperitate, depresiune, criza, stagnare, dinnou prosperitate si asa mai departe.

Cei care, ca Sismondi, vor sa se intoarca la justa propor-tionalitate a productiei si sa pastreze totodata bazele actuateale societatii, sint reactionari, deoarece, pentru a fi consec-venti, ei ar trebui sa doreasca si restabilirea tuturor celor-lalte conditii ale industriei de alta data.

Dar ce mentinea oare productia in proportii juste sauaproximativ juste ? Cererea, care dicta ofertei, care opreceda ; productia urma pas cu pas consumul. Marea indus-trie, fortata sä produca pe scara tot mai larga de insesiuneltele de care dispune, nu mai poate sä astepte cererea.Productia devanseaza consumul, of erta forteaza cererea.

In societatea actualà, in industria bazata pe schimbulindividual, anarhia in productie izvorul atitor mizeriieste in acelasi timp izvorul oricarui progres.

Deci una din douà : sau vreti proportiile juste dinveacurile trecute, dar cu mijloacele de productie ale epociinoastre, si atunci sinteti reactionari si utopisti in acelasitimp.

Sau vreti progresul fara anarhie, si atunci, pentru a pastrafortele de productie, renuntati la schimbul individual" (DasElend der Phiosophie", S. 46-48) 72.

Ultimele cuvinte se refera la Proudhon, cu care polemi-zeaza autorul, aratind deci ca punctul sau de vedere sedeosebeste si de conceptiile lui Sismondi, si de cele ale luiProudhon. D-1 N.on nu s-ar potrivi, fireste, in toate con-ceptiile sale nici cu unul, nici cu celalalt *. Dar reflectatibine asupra continutului acestui fragment. In ce consta tezafundamentala a autorului citat, ideea lui fundamentala, care

* Des! este Ina o mare tntrebare, de ce anume nu s-ar potrivi ? Nucumva numai pentru cil acesti autori au pus problemele mai amplu, avtndin vedere orinduirea economicl actualA In general, locul si Insemnatatea elIn dezvoltarea Intregii omeniri, fifrA a-si mArgint orizontul la o singurdlare pentru care s-ar putea intocmi, chipurile, o teorie aparte ?

www.dacoromanica.ro

CU PRIVIRE LA cARACTERIZAREA ROMANTISMULUI ECONOMIC 205

ii pune intr-o contradictie ireductibilá cu predecesorii sag ?Incontestabil in faptul cä el pune 'problema instabiiitàiicapitalismului (pe care o constata toti acesti trei autori) peteren istoric qi considerà cä aceastä instabilitate este unfactor de progres. Cu alte cuvinte : el considera, in primulrind, ea' dezvoltarea actuala, capitalistá, care are loc prindisproportii, crize etc., este o dezvoltare necesard, afirmindcä insu§i caracterul mijloacelor de productie (ma§inile) de-termind o nestavilitä tendintà de largire a productiei §i opermanenta devansare a cererii de cAtre of ertà. In al doilearind, el constatä in aceastà dezvoltare elemente de progres,qi anume dezvoltarea fortelor de productie, socializareamuncii in cadrul intregii societäti, cre§terea mobiiitàiipopulatiei qi a con§tiintei ei etc. La aceste douà puncte serezuma ceea ce ii deosebe§te de Sismondi i de Proudhon,care se potrivesc cu el in ceea ce prive§te constatarea insta-

§i a contradictillor generate de ea §i nàzuinta sincerdde a inlàtura aceste contradictii. Neintelegcrea faptului càaceasta instabilitate" este o trAskurä necesard a orickuicapitalism §i a oricarei economii bazate pe productia demarfuri in genere ii duce pe acqtia din urmà la utopie.Neintelegerea elementelor de progres, inerente acestei insta-bilitati, face ca teoriile lor sä fie reactionare*.

5i acum Ii invitAm pe d-nii narodnici sä rgspuncla la in-trebarea : impart4e§te d-I N.on conceptiile teoriei §tiin-tifice asupra celor douä puncte mentionate mai sus ? Admiteel ca instabilitatea este o trasáturà caracteristic6 a orinduiriiactuale §i a dezvoltarii actuale ? Admite el cä aceastà insta-bilitate contine elemente de progres ? Oricine §tie ea' nu, cAd-1 N.on, dimpotrivA, declarA cã aceastä instabilitate" acapitalismului este o simplà anomalie, o aberatie etc., con-siderind-o drept o decadere, un regres (vezi mai sus : lipsestede stabilitate") §i idealizind acea stagnare economicá (amin-titi-va de temeliile seculare", de principiile consfintite de

* Acest termen este intrebuintat in sens filozofic-istoric i caracterizeazIdoar eroarea teoreticienilor care vAd in rinduielile perimate modele pentruteoriile lor. El nu vizeazA citusi de putin nici Insustrile personale aleacestor teoreticieni, nici programele lor. Oricine stie cA nici Sismondi, niciProudhon n-au fost reactionari In acceptia curentA a cuvintului. ExplicAmaceste adevAruri elementare numat pentru c d-nit narodnici, dupA cumom vedea mai jos, nu si le-au Insusit nici pins In ziva de ea

bilitatii"

www.dacoromanica.ro

206 v. I. LENIN

secole" etc.) a carei lichidare constituie tocmai meritul istorical capitalismului lipsit de stabilitate". Este dar deci caam avut perfecta dreptate considerindu-1 romantic si cá niciun fel de citate" si de ref eriri" ale sale nu vor schimbaacest caracter al propriilor sale rationamente.

Ceva mai jos ne vom ocupa Inca o data de aceastainstabilitate" (in legatura cu atitudinea de ostilitate a ro-mantismului i narodnicismului fata de fenomenul cresteriipopulatiei industriale pe seama celei agricole), iar acum vomcita un pasaj din Critica unor teze ale economiei politice",pasaj consacrat analizei atacurilor sentimentale impotrivaeconomiei banesti.

Aceste roluri sociale determinate (anume : rolul devinzator i cel de cumparator) nu decurg nicidecum dinindividualitatea omeneasca in general, ci din relatiile deschimb dintre oameni care isi produc produsele sub formade märfuri. Relatiile care au loc intre cumparator i vinzatorsint in asa masura neindividuale, incit amindoi intra inaceste relatii numai in masura in care este negata munca lorindividuala, adica in masura in care ea, ca munca neindivi-duala, devine bani. De aceea, pe cit de absurd este sa con-sided ca aceste roluri economice burgheze de cumparator sivinzator ar fi forme sociale vesnice ale individualismuluiomenesc, pe atit de nejustificat este sä le deplingi ca peo cauza a suprimarii acestui individualism.

Cit de adinc raneste sufletele sensibile pina si cea maisuperficiala forma a antagonismului care se exprima invinzare i cumparare ne-o arata urmatorul pasaj din lucraread-lui Isaac Pereire <(Lecons sur l'industrie et les finances# *.Paris. 1832. Faptul ch. acelasi Isaac, ca fondator si directoral societatii (Crédit si-a cistigat la Paris tristafaima de rechin de bursà arata cite parale face sentimentalasa critica a economiei politice. D-1 Péreire, la acea epocaunul dintre apostolii lui Saint-Simon, spune : #Deoarece totiindivizii sint izolati, separati unii de altii atit in munca lorcit si in consum, intre ei are loc un schimb de produse alemuncii lor productive. Din necesitatea schimbului derivanecesitatea de a determina valoarea relativa a obiectelor.

* Prelegeri despre Industrie si finante". Nola trad.

mobilier*,

www.dacoromanica.ro

CU PRIVIRE LA CARACTER1ZAREA ROMANTISMULUI ECONOMIC 207

Ideile de valoare §i de schimb sint deci strins legate i, informa lor actuala, amindoua exprima individualismul §iantagonismul... Fixarea valorii produselor este necesara nu-mai pentru ca exista vinzare i cumparare, cu alte cuvinteun antagonism intre diferitii membri ai sociefatii. Oameniise preocupA de pret, de valoare numai acolo unde au locvinzari §i cumparari, adicA acolo unde fiecare individ estenevoit sd lupte pentru procura obiectele necesare intre-tinerii existentei sake (op. cit., pag. 68) 73.

Se pune intrebarea : in ce consta sentimentalismul luiPereire ? El vorbe§te numai despre individualismul, anta-gonismul §i lupta inerente capitalismului ; el spune exactacelag lucru pe care il spun in fel qi chip §i narodnicii no§tri ;§i s-ar parea ca spun adevarul, deoarece individualismul,antagonismul §i lupta" constituie intr-adevar un atributnecesar al schimbului, al economiei bazate pe productia demarfuri. Sentimentalismul acestui saint-simonist constä infaptul ca, antrenat de tendinta de a condamna contradictiilecapitalismului, el nu vede indeirdtul acestor contradictiifaptul ca schimbul este §i el expresia unei forme deosebitede economie sociald, cá, prin urmare, schimbul nu numaidesparte (aceasta este adevArat numai in privinta asociatiilormedievale, pe care capitalismul le distruge), ci unegeoamenii, obligindu-i sa intre in relatii reciproce prin inter-mediul pietei *. Tocmai acest mod superficial de a intelegelucrurile, rezultat al tendintei de a face praf" capitalismul(de pe pozitii utopice), 1-a determinat pe autorul citat sadenumeasca critica lui Pereire o critica sentimentald.

Dar ce ne intereseaza Pereire, de mult uitatul apostol alde mult uitatului saint-simonism ? N-ar fi oare mai bine savedem ce spune apostolul" modern al narodnicismului ?

Productia... §i-a pierdut caracterul popular §i a capätatun caracter individual, capitalist" (d-1 N.on, Studii",pag. 321-322).

Vedeti deci cum rationeazà acest romantic travestitproductia populara a capatat un caracter individual". Si,dat fiind ca prin productia popularr autorul vrea sä in-

* Inlocuind asoclatlile locale, bazate pe trnpartlrea In saki sociale, prInstatunitatea de situatie socialA si de interese sociale in cadrul lntregului

chiar al lumii Intregl.si

ci

.

www.dacoromanica.ro

208 V. I. LENIN

teleagä obstea 74, inseam-là CA el atrage atentia asupra deca.-derii caracterului social al productiei, asupra ingustärii formeisociale a productiei.

Asa sA fie oare ? Obstea" a organizat productia (dacaa organizat-o ; de altfel, sintem dispusi facem autoruluiorice concesii) numai in cadrul fiethei obsti in parte,separate de fiecare dintre celelalte obsti. Caracterul socialal productiei nu privea decit pe membrii aceleiafi ob,rti*.Capitalismul insä determiná caracterul social al productieiin cadrul intregului stat. Individualismul" constà in supri-rnarea legkurilor sociale, dar pe acestea le distruge piata,punind in locul lor legkuri intre mase de indivizi, care nusint legati intre ei nici prin obste, nici prin stare sociala,nici prin profesiune, nici prin cadrul teritorial restrins alproductiei etc. Intrucit legatura pe care o creeazá capita-lismul se manifestá sub f orma de contradictii si de anta-gonism, de aceea romanticul nostru nu vrea sá vada" aceastàlegkurà (cu toate cá i obstea, ca organizare a productiei,n-a existat niciodatà farà celelalte forme de contradictiide antagonism, proprii vechilor moduri de productie).Punctul sdu de vedere utopic face ca i critica sa asupracapitalismului sa fie o criticá sentimentald.

IICARACTERUL MIC-13URGHEZ AL ROMANTISMULUI

Idealizarea micii productii vAdeste i o alta traskuràdistinctiva a criticii romantice i narodniciste : caracterul eimic-burghez. Am vAzut cum romanticul francez, deopotriv5cu cel rus, transformä mica productie intr-o organizatiesociale, intr-o forma' de productie", contrapunind-o capita-lismultd. Am vdzut de asemenea cà aceastä contrapunerevkleste doar un mod extrem de superficial de a intelegelucrurile, ca ea inseamnä o separare artificialä i gresia aunei forme a economiei de márfuri (marele capital indus-trial) i condamnarea ei, paralel cu idealizarea utopic6 aceleilalte forme a aceleiafi economii de mdrfuri (mica pro-ductie). PAcatul romanticilor europeni de la inceputul secolu-

* Potrivit datelor statisticli zemstvelor (Culegerea de date statistice"IntocmitScuprinde.

de Blagovescenski), in 123 de Judete din 22 de gubernii o obVeIn medie, 53 gospodlrii cu 323 de persoane de ambele sexe.

sa-i

§i

www.dacoromanica.ro


lui al XIX-lea, cit si al romanticilor rusi de la sfirsitulacestui secol, consta tocmai in aceea ca ei nascocesc o micagospodarie abstracta, aflata in afara relatiilor sociale deproductie, si scapii din vedere micul amanunt ca in realitateaceasta mica gospodarie fiinteaza in conditiile productiei denuirfuri, §i acest lucru este valabil atit pentru mica gospo-darie existenta pe continentul european in deceniul al 3-leaal secolului nostru cit si pentru gospodaria taraneasca exis-tenta in Rusia in ultitnul deceniu al acestui secol. ln reali-tate, micul producator, idealizat de romantici si narodnici,este deci un mic-burghez, care se afla in relatii contradictoriideopotriva cu oricare alt membru al societatii capitaliste sicare deopotriva se apara printr-o lupta care, pe de o parte,degaja permanent o mica minoritate de mari burghezi, iarpe de altà parte arunca majoritatea in rindurile proletariatu-lui. In realitate, asa cum stie si vede oricine, nu exista miciproducatori care sa nu se afle intre aceste dota clase opuse,si aceasta situatie de mijloc determina in mod necesar carac-terul specific al micii burghezii, oscilarile ei, dedublarea ei,gravitarea ei spre minoritatea care iese cu bine din lupta,ostilitatea ei fata de nenorocosi", adica fata de majoritate.Cu cit economia bazata pe productia de marfuri se dezvoltàmai mult, cu atit mai clar, mai pronuntat apar aceste insusiri,cu atit mai vadit devine faptul ca idealizarea micii productiiexprima doar punctul de vedere reactionar, mic-burghez.

Nu trebuie sa intelegem gresit semnificatia acestor ter-meni, pe care autorul Criticii unor teze ale economiei po-litice" i-a aplicat tocmai lui Sismondi. Acesti termeni nutrebuie intelesi in sensul Ca Sismondi ar apdra pe miciiburghezi inapoiati. Sismondi nu-i aptirá nictlieri : el vrea säse situeze pe punctul de vedere al claselor celor ce muncescin general, el isi exprima simpatia pentru toti cei care facparte din aceste clase, il bucura, de pilda, instituirealegislatiei industriale ; el ataca capitalismul si arata contra-dictiile acestuia. Intr-un cuvint, punctul lui de vedere esteabsolut identic cu punctul de vedere al narodnicilor deastazi.

Se pune intrebarea : pe ce se bazeaza deci calificarea demic-burghez data lui Sismondi ? Tocmai pe faptul ca el fill

www.dacoromanica.ro

210 V. I. LENIN

intelege legAtura dintre mica productie (pe care o ideali-zeazA) si marele capital (pe care-I atacA). Tocmai pe faptulcA el nu vede cum micul producAtor, täranul, pe care ilidealizeazà, devine de fapt un mic-burghez. Nu trebuie sAuitAm niciodatà urmAtoarea lAmurire cu privire la reducereateoriilor diferitilor autori la interesele diferitelor clase si lapunctul lor de vedere :

Nu trebuie sA adoptAm conceptia märginità CA micaburghezie ar voi, principial, sa-si impunA interesele egoistede clasá. DimpotrivA, ea crede cA conditiile speciale aleeliberArii ei sint conditiile totodata generale, singurele incadrul cArora poate fi salvatA societatea modernA i evitatAlupta de clasà. De asemenea, sä nu ne inchipuim CA repre-zentantii democratiei ar fi cu totii niste shopkeepers * sauadmiratori ai acestora. Prin cultura i situatia lor personalkei pot fi tot atit de departe de acestia ca cerul de pAmint.Ceea ce face din ei reprezentanti ai micii burghezii estefaptul cA gindirea lor nu poate depäsi limitele pe care nu ledepAseste viata mic-burghezului, astfel cà din punct devedere teoretic ei ajung la aceleasi probleme si so1uii sprecare mic-burghezii sint impinsi in practicA de interesul lormaterial si de pozitia lor socialà. Acesta este, in genere,raportul dintre reprezentantii politici i literari ai unei clase

clasa pe care o reprezintr (K. Marx, Optsprezece brumaral lui Ludovic Bonaparte", traducere de Bazarov i Stepa-nov, pag. 179-180) 75.

De aceea sint atit de comici narodnicii care cred cAref eririle la caracterul mic-burghez se fac numai pentru aspune ceva deosebit de veninos, cA in acest caz MI estevorba decit de un procedeu polemic. Aceastä parere vAdestefaptul cà ei nu inteleg conceptiile generale ale adversarilorlor i, ceea ce-i mai important, cA nu inteleg insesi bazeleacelei critici a capitalismului cu care sint cu totii de acord"si nici deosebirea dintre aceasta si critica sentimentalA i mic-burghezA. tnsài tendinta atit de pronuntath de a ocoli pro-blema acestor din urmA genuri de critick a existentei lor inEuropa occidentalk a raportului dintre ele i critica stiintifica

* dughenglt". Natal !rad.

§i

www.dacoromanica.ro


aratà in mod concret de ce nu vor narodnicii sä inteleagAaceastä deosebire *.

Sá lAmurim, printr-un exemplu, cele spuse mai sus. Larubrica bibliografica a revistei Russkaia Mist" 76 nr. 5 din1896 (pag. 229 si urm.) se spune cA in rindurile intelectuali-tAtii a apärut in ultimul timp i creste cu o uimitoare repe-ziciune un grup" care este in mod principial si farà rezerveostil narodnicismului. D-1 recenzent aratä in linii foarte gene-rale cauzele si caracterul acestei ostilitati si trebuie sä con-statAm cu recunostintA cl totodatA el recIA foarte exact esentapunctului de vedere ostil narodnicismului**. D-1 recenzentnu impartaseste acest punct de vedere. El nu intelege de ceideile privitoare la interesele de clash' etc. ne-ar obliga sänegAm idealurile populare" (pur si simplu populare***nu narodniciste" ; op. cit., pag. 229), care constau, spuneel, in aceea ca tAranimea, adicA majoritatea populatiei, sAdobindeascd bunAstare, libertate i sä devinA constientA.

Ni se va obiecta, desigur spune d-1 recenzent , cumii s-a obiectat i altora, cA idealurile tAranului-autor (estevorba de dezideratele exprimate de un tAran) sint idealurimic-burgheze i ch tocmai de aceea literatura noastrà a fostpinA acum exponentul i apArAtorul intereselor micii burghezii.Dar asta este pur i simplu o gogorità ; i pe cine, in afarAdoar de cei care au aceeasi conceptie despre lume i aceleasideprinderi intelectuale ca i tirgovetele din Zamoskvorecie,mai poti speria cu aceastä gogorità ?..."

Cuvinte tad, nimic de zis 1 Dar sä ascultam mai departe :...Criteriul principal atit al conditiilor convietuirii umane

cit si al mAsurilor sociale adoptate in mod constient 11 consti-tuie nu categoriile economice, care de altf el au fost impru-

* De pildd, Efrusi a serfs cloud articole pe tema : cum privea"Sismondi dezvoltarea capitalismului" (Russkoe Bogatstvo" nr. 7. Dag. 139)si totusi n-a tnteles cttu0 de puttn cum o privea acesta. Colaboratorulrevistel Russkoe Bogatstvo" n-a obseroat punctul de vedere mic-burghezal lui Sismondi. SI intrucit el cunoaste, desigur, conceptiile lui Sismondi ;intructt (dupd cum votn vedea mai )os) cunoaste $1 conceptiile exponentulutteoriet moderne, care 1-a caracterizat pe Sismondi In felul ardtat

teorieimai sus ;

intrucit vrea sti fie si el de acord" cu acest exponent al moderne,aceastd neintelegere capdtd o semnificatie foarte precisd. Narodnicul nictnu putea sd observe la romantic ceea ce nu observd la el Insusi.

** Desigur, este foarte ciudat sd lauzi pe cineva pentru faptul cd reddexact ideile altuia I I Dar ce sd-i faci ? Printre polemistii obisnuiti airevistei Russkoe Bogatstvo" si ai vechil Novoe Slovo" " a d-lor Krivenko

Vorontov, acest fel de a polemiza este intr-adevär o exceptie rard.*** in rusete narodnie". Note trad.


6

www.dacoromanica.ro

V. I. LENIN

mutate din altä parte, unde exista conditii straine tarii noastreformate in alte imprejuthri, ci fericirea §i bunastarea, atit

materiala cit §i spirituala, a majoritätii populatiei. Si claca oanumita orinduire a vietii qi anumite masuri in vederea men-.tinerii §i dezvolthrii acestei orinduiri duc la aceasta fericire,puteti sa le numiti mic-burgheze sau oricum vreti, asta nu vaschimba cu nimic lucrurile : aceasta orinduire §i aceste masurivor ramine totu§i esentialmente progresiste qi tocmai de aceeavor reprezenta idealul suprem pe care-1 poate atinge socie-tatea in conditille actuale fi in starea ei actualti" (op. cit.,pag. 229-230 ; sublinierea apartine autorului).

Oare d-1 recenzent nu-§i dá seama ca in focul polemicii aomis problema ?

Afirmind cu atita vehementa cä acuzatia de mic-burghezismadusä narodnicismului este pur qi simplu o gogorita", el nuaduce nici un argument in sprijinul acestei afirmatii, in afaradoar de urmatoarea teza de-a dreptul uluitoare : Criteriul...ii constituie nu categoriile economice, ci fericirea majoritatii".E ca §i cum ai spune : criteriul situatiei atmosferice nu-1constituie observatiile meteorologice, ci starea sanathtii majo-ritatii I Dar, intrebam noi, ce sint aceste categorii econo-mice" daca nu formularea ftiintifia a conditiilor economiei§i vietii populatiei, §i anume nu ale populatiei" in general,ci ale unor anurnite grupuri de populatie care ocupà un anumitloc in actuala orinduire social-economica ? Opunind catego-riilor economice" teza cu totul abstracth a fericirii majori-tatii", d-1 recenzent anuleaza pur i simplu intreaga dezvol-tare a §tiintei sociale incepind de la sfigitul secolului trecut§i se intoarce la naiva speculatie rationalisth care ignoreath

sociale determinate qi dezvoltarea lor. El qtergedintr-o singura träsatura de condei tot ce a realizat, cu pretulunor cautari de secole, gindirea omeneasca, care se straduiaa inteleagyi fenomenele sociale 1 Debarasindu-se astfel deorice bagaj qtiintific, d-1 recenzent considerti cei a ,si rezolvatproblema. Intr-adevar, el conchide categoric : Dath o anu-mita orinduire... duce la aceasta fericire, puteti s-o numiticum vreti, asta nu va schimba cu nimic lucrurile". Eipoftim 1 Problema era tocmai de a qti ce fel de orinduire

§i

relaiile

212

www.dacoromanica.ro


este aceasta. Autorul insug a aratat putin mai inainte eaimpotriva oamenilor care vad in gospodaria taraneasca oprinduire aparte (productia populara" sau cum vreti sa-imai spuneti) s-au ridicat altii, care afirma ca aceasta nu repre-zinta nicidecum o orinduire aparte, ci pur §i simplu orin-duirea mic-burgheza, intocmai ca i orinduirea oricarei akernici productii intr-o tara cu economic de marfuri qi capita-lism. Daca din prima conceptie rezultä de la sine ca aceastaorinduire" (productia populard") duce la fericire", apoi dina doua conceptie rezultà tot de la sine ca aceasta orin-duire" (orinduirea mic-burgheza) duce la capitalism qi lanimic altceva, la faptul ca majoritatea populatiei" estearuncata in rindurile proletariatului §i ca minoritatea setransforma in burghezie rurala (sau industriala). Oare nueste evident ea d-1 recenzent a tras in aer i, in zgomotulirnpuKaturii, a considerat ca ceva dovedit tocmai ceea ceneaga a doua conceptie, pe care dumnealui a declarat-o cuatita vehementa ca fiind pur §i simplu o gogorka" ?

Daca ar fi vrut sa analizeze serios a doua conceptie, elar fi trebuit, firqte, sa dovedeasca una din aceste douateze : ori ca este gregt &á se vada in mica burghezie" ocategorie iiintifica, cä ne putem imagina economia demárfuri §i capitalismul /lira mica burghezie (ap cum 0 leimagineaza d-nii narodnici, revenind astfel pe de-a-ntregulla punctul de vedere al lui Sismondi); ori cà aceasta cate-goric nu este valabilã pentru Rusia, cu alte cuvinte ea lanoi nu exista nici capitalism, nici dominatia economiei demarfuri, ca micii producatori nu se transforma in produca-tori de marfuri, ca in rindurile lor nu are loc procesulmentionat mai sus prin care majoritatea este aruncata inrindurile proletariatului §i care duce la consolidarea situa-tiei de sine statatoare" a minoritatii. Acum insa, vazind cael considera constatarea caracterului mic-burghez al narod-nicismului drept o simpla dorinta de a-i jigni" pe d-nii na-rodnici §i citind dupa aceea fraza citata mai sus cu privirela gogorità", ne reamintim fara sa vrem cunoscutele cu-vinte : Vai de mine, Kit Kitici, eine ar putea sa te jigneascape d-ta ? D-ta singur poti jigni pe oricine 1" 78.

15*

1

www.dacoromanica.ro

214 v. 1. LENIN

IIIPROBLEMA CRESTERII POPULATIEI INDUSTRIALE

PE SEAMA CELEI AGRICOLE

Sà revenim la Sismondi. Pe lingA idealizarea micii bur-ghezii, pe lingA neintelegerea romanticA a faptului cA, inconditiile actualei orinduiri social-economice, tAranimea" setransformA in mica burghezie, mai gasim la el si o con-ceptie extrem de caracteristicA despre fenomenul cresteriipopulatiei industriale pe seama celei agricole. Se stie cd acestfenomen, care constituie una dintre cele mai pronuntate ma-nifestari ale dezvoltArii capitaliste a unei tAri, se observA intoate Odle civilizate, si de asemenea si in Rusia *.

Sismondi, care a fost un economist de seamA pentru epocasa, nu putea, fireste, sä nu vadA acest fenomen. El constatàdeschis existenta lui, dar nu intelege citusi de putin legaturalui necesarà cu dezvoltarea capitalismului (chiar i pe planmai general : cu diviziunea muncii sociale, cu dezvoltareaeconomiei bazate pe productia de mArfuri, dezvoltare deter-minatA de acest fenomen). El se mArgineste sei-1 condamne,väzind in el o simplA lipsä a sistemului".

DupA ce aratA progresul imens inregistrat de agriculturadin Anglia, Sismondi spune urmatoarele :

Dar, admirind aceste ogoare cultivate cu atita grijA,trebuie sä vedem cum stau lucrurile cu populatia care lecultivA ; ea reprezintA jumAtate din aceea care ar exista inFranta pe o suprafatA egala de pämint. DupA pArerea unoradintre economisti, asta reprezintA un cistig ; dupA mine,reprezintA o pierdere" (I, 239).

E lesne de inteles de ce ideologii burgheziei considerauCA acest fenomen reprezinth un cistig (vom vedea indatä cAacelafi punct de vedere il are si critica stiintificA a capita-lismului): ei formulau in acest fel cresterea avutiei burgheze,dezvoltarea comertului si a industriei. GrAbindu-se sã con-

* In epoca de dupti reformil se observti In Rusia europeanli createrea procentului populatiel urbane. Aici trebule sä ne mArginim la a atrageatentia asupra acestui indiciu Indeobate cunoscut, deaf el este departe dea exprima tn Intregitne acest fenomen, dat fiind c flu cuprinde particulari-Utile importante pe care le prezintä Rusia n comparatie cu Europa occiden-tall. Nu este cazul sit examinAm aid aceste particularitAti (lipsa IibertStlfde deplasare pentru tArani, existenta unor sate de meateaugari al a unorsate industriale, colonizarea In interiorul Orli etc.).

a

www.dacoromanica.ro


damne acest fenomen, Sismondi uita sä se gindeascA lacauzele lui.

In Franta si Italia spune el , unde, dupa cum aratacalculele, patru cincimi din populatie apartin clasei agricole,patru cincimi din natiune se vor hrani cu grine indigene,oricare ar fi pretul grinelor straine" (I, 264). Fuit Troia Ise poate spune in aceasta privintä. Astazi nu mai exista tad(fie chiar si dintre cele mai agricole) care sä Illl se afle intr-ototala dependenta de preful cerealelor, adica de productiacapitalista de cereale pe plan mondial.

Daca natiunea nu-si poate spori populatia comercialaaltfel decit cerind fiecaruia o cantitate mai mare de =Incapentru acelasi salariu, ea este amenintata de o crestere apopulatiei sale industriale" (I, 322). Dupa cum poate vedeacititorul, aici avem de-a face doar cu niste povete bine-voitoare, lipsite de orice sens si de orice importanta, cadnotiunea de natiune" este bazata aici pe faptul cã se facein mod artificial abstractie de contradictiile dintre claselecare formeaza aceastä natiune". Ca intotdeauna, Sismondipur si simplu ocolefte aceste contradictii prin dezideratenaive in sensul ca... nu trebuie sa existe contradictii.

In Anglia lucreaza in agricultura numai 770.199 defamilii, in comert si manufacturi 959.632 de familii, iar incelelalte ramuri lucreaza 413.316 familii. Faptul Ca o parteatit de mare din populatie, fata de un total de 2.143.147 defamilii sau 10.150.615 suflete, traieste de pe urma avutieicomerciale este intr-adevar ceva ingrozitor (effrayante). Dinfericire, Franta este Inca departe de a avea un numar atitde mare de muncitori care sä depinda de sansele unei pieteindepartate" (I, 434). Aici, Sismondi pare sa uite ca aceastafericire" depinde doar de starea de inapoiere a dezvoltáriicapitaliste a Frantei.

Descriind schimbarile care, din punctul sail de vedere, arfi de dorit" sa se produca in orinduirea actuala (si desprecare vom vorbi mai jos), Sismondi afirma ca rezultatul(prefacerilor dupa gustul romanticilor) ar fi, Fara' indoiala,acela ca multe dintre tarile care traiesc numai de pe urmaindustriei ar trebui O. inchida succesiv un mare numar deateliere si ca populatia de la orase, care a crescut peste

www.dacoromanica.ro

216 V. I. LENIN

mäsura, ar scadea repede, in timp ce populatia de la satear reincepe sa creasca" (II, 367).

Acest exemplu ne arata deosebit de izbitor cit de puerilaeste critica sentimentala a capitalismului i cit de neputin-cioasa este ciuda micului burghez I Sismondi nu face decitsd se plingd * ea lucrurile merg asa si nu altf el. Pe econo-mistul nostru ii intristeaza atit de mult lichidarea paradisu-lui obtuzitätii si abrutizarii patriarhale a populatiei rurale,incit nici nu mai cerceteaza cauzele acestui fenomen. Deaceea el scapa din vedere faptul cã cresterea populatiei in-dustriale se aflä intr-o legatura necesara i indisolubila cueconomia de marfuri i cu capitalismul. Economia de marfurise dezvolta pe masura ce se dezvolta diviziunea sociala amuncii. Iar aceasta diviziune a muncii consta tocmai in faptulca diferitele ramuri ale industriei si diferitele genuri deprelucrare a produsului brut se desprind rind pe rind deagricultura i devin de sine statatoare, fapt care duce laformarea unei populatii industriale. De aceea a vorbi deeconomia de marfuri si de capitalism fara a lua in consi-derare legea cresterii relative a populatiei industriale in-seamna sä nu ai nici cea mai \raga idee despre particulari-tatile fundamentale ale actualei orinduiri social-economice.

Modul de productie capitalist, prin insasi natura sa, faccca populatia agricola sa scada necontenit in raport cu ceaneagricola, pentru ca in industrie (in sens mai ingust) cres-terea capitalului constant, in raport cu cel variabil, estelegata de cresterea absoluta a capitalului variabil, cu toatadescresterea relativa a acestuia ** ; pe cind in agriculturacapitalul variabil necesar pentru exploatarea unui anumitteren scade in mod absolut ; prin urmare, el nu poate crestedecit daca se cultiva noi terenuri ***, ceea ce insa presupune

* In dezvoltae.ea sa ulterioarA, acest curent (anume curentul criticifmic-burgheze, al cgrui principal exponent a fost Sismondi) s-a impotmolitintr-o neputintg lasg"

** Cele spuse aici permit cititorului sg-si facg o !dee despre istetimead-lui N.on, care In Studiile" sale transformg fgrA nici o jeng scgderearelativii a capitalului variabil si a numgrului muncitorilor Intr-o scAdereabsolutd, trgend de aici o sumedenie de concluzii cum nu se poate maiabsurde cu privire la restrIngerea" pietel interne

referitetc.

*** Tocmai la aceastg conditie ne-am atunci cind am sous cScolonizarea in interiorul Rusiel complicg actiunea legit cresterii mai marta populatiel industriale. Este suficient sg ne amintim deosebirea dintreregiunea centralg a Rusiei care este de mult populatA si In care cresterea

70.

www.dacoromanica.ro

CU MUVIRE LA CARACTEKIZAREA ROMANtISMULLII ECONOMIC 217

iarasi 0 crestere si mai mare a populatiei neagricole" (III,2, 177) 80 .

Punctul de vedere al teoriei moderne este si in aceastaprivinta diametral opus romantismului cu lamentarile luisentimentale. Intelegerea necesitatii unui fenomen determina,fireste, o cu totul alta atitudine fata de el, capacitatea dea aprecia diferitele lui laturi. Fenomenul de care ne ocupamreprezinta una dintre cele mai profunde si mai generalecontradictii ale orinduirii capitaliste. Separarea orasului desat, opozitia dintre primul si al doilea, precum si exploa-tarea satului de catre oras aceste fenomene care pretu-tindeni insotesc capitalismul in dezvoltare sint un rezultatnecesar al preponderentei avutiei comerciale" (ca sa intre-buintam expresia lui Sismondi) asupra avutiei funciare"(agricole). De aceea preponderenta orasului asupra satului(si sub raport economic, si sub raport politic, si sub raportintelectual, si in toate celelalte privinte) este un fenomeninevitabil, comun tuturor tärilor cu economie de marfuri sicapitalism, inclusiv Rusia : numai niste romantici senti-mentali pot deplinge acest fenomen. Teoria stiintifica arata,dimpotriva, elementul progresist pe care marele capital in-dustrial il introduce in aceasta contradictie. O data cupreponderenta mereu crescinda a populatiei orasenesti, pecare productia capitalistä o ingramadeste in centrele maH,aceasta productie acumuleaza forta motrice istorica a socie-tatii" 81 (die geschichtliche Bewegungskraft der Gesell-schaft) *. Daca preponderenta orasului este un fenomen ne-cesar, atunci numai atragerea populatiei in orase poateparaliza (si, dupa cum dovedeste istoria, paralizeaza intr-a-devar) caracterul unilateral al acestei preponderente. Dacaorasul se separa in mod necesar, dobindind o situatie privi-

populatiel Industriale a avut loc datoritä nu Mit cresteril oraselor, cttcresteril satelor si a tirgurilor Industrials l Novorossia, de pildS, carea fost populatS in epoca de dupd reformA si in care orasele au crescutaproape cu aceeasi repeziciune ca i in America.

parte.SperAm 55 examin5m mai

aminuntit aceastA problem5 in altA* Comp. de asemenea caracterizarea deosebit de pregnantil a rolulut

progresist al centrelor industriale in dezvoltarea intelectualA a populatlei :Dle Lege der arbeitenden Klasse in England", 1845 ". CA recunoastereaacestuiAnglia"

rol nu l-a impiedicat pe autorul Situatiei clasel muncitoare dinsA Inteleag5 in aprofunzime contradictia care se manifest?! In

separarea orasului de sat, ne-o dovedeste lucrarea sa polemicd Impotrivalui Diihring 13.

www.dacoromanica.ro

218 V. I. LENIN

legiata, lasind satul intr-o stare de subordonare, de inapoiere,de neputinta i abrutizare, atunci numai un aflux al popu-latiei rurale spre orase, numai aceastä amestecare si conto-pire a populatiei agricole cu cea neagricola poate sa scoatàpopulatia rurala din starea ei de neputinta. De aceea, dreptraspuns la lamentarile i vaicarelile reactionare ale roman-ticilor, teoria moderna arata cà tocmai aceasta apropiere aconditiilor de viata ale populatiei agricole de cele ale popu-latiei neagricole creeaza conditiile pentru lichidarea opozitieidintre oras si sat.

$i acum intrebam : pe ce punct de vedere se situeazain aceasta problema economistii nostri narodnici ? Este evi-dent ca ei se situeaza pe punctul de vedere sentimental-romantic. Ei nu numai ea' nu inteleg necesitatea cresteriipopulatiei industriale in conditiile actualei orinduiri social-economice, dar se streicluiesc chiar sti nu vadd fenomenulinsusi, asemanindu-se astfel cu o pasare care Ii ascundecapul sub aripa. Observatia lui P. Struve in sensul cà ratio-namentele d-lui N.on despre capitalism contin o gresealagrosolana constind in afirmatia ca capitalul variabil scadein mod absolut (Note critice", pag. 255) , ca este absurdsä opui Occidentului Rusia pe baza faptului ca in aceastatara procentul populatiei industriale este mai mic i sa nutii seama de cresterea acestui procent ca urmare a dezvol-tärii capitalismului * (Sozialpolitisches Centralblatt" 84,1893, nr. 1), a ramas, dupa cum si era de asteptat, Faranici un raspuns. Vorbind mereu despre particularitatileRusiei, economistii narodnici nici n-au stiut macar sä pungproblema particularitatilor reale ale formarii populatiei in-dustriale in Rusia **, despre care am vorbit pe scurt maisus. Aceasta este pozitia teoretia a narodnicilor fata deaceasta problema. De fapt insa, atunci cind narodnicii vor-besc despre situatia taranilor in satul de dupa reforma fara

* S8-s1 aminteasc5 cititoruf a exact aceea$1 gre,ea1 o face af Sismondiatunci c/nd vorbeste despre fericirea" Frantel, in care populatia

ar fiagricol5

reprezenta 80% din Intreaga populatie, ca si cum aceasta fost o Oarti-cularitate a productiei populare" etc. si nu expresia unei stAri de Inapoierea dezvoltärii

** Comp.capitalismului.Volghin. Fundamentarea narodnicismulul In lucrilrile d-lui

Vorontev". Petersburg, 1896, pag. 215-216.

www.dacoromanica.ro

CU PRIME LA CARACTERI2AREA ROMANTISMULUI ECONOMIC 219

a fi stingheriti de indoieli de ordin teoretic, ei recunoscmigratiunea taranimii, care, fiind eliminata din agricultura,este nevoita sa se indrepte spre orase i centrele industriale,dar se marginesc sã deplina acest fenomen, intocmai cumii deplingea §i Sismondi *. Adincul proces de transformarea conditiilor de viata ale maselor populatiei care a avut locin Rusia de dupa reforma, proces care, pentru prima oara,a zdruncinat sedentarismul taranilor i legarea lor de unanumit loc, facindu-i sa devina mai mobili i ducind la oapropiere intre muncitorii agricoli i cei neagricoli, intremuncitorii de la sate si cei de la orase **, n-a fost de locobservat de narodnici nici sub aspectul semnificatiei luieconomice, nici sub aspectul semnificatiei lui morale i cul-turale (si mai importanta, poate), prilejuindu-le doar oftarisentimentale i romantice.

* De altfel, ca sA fim drepti, trebuie sS spunem eh ismondi, oh-servind cresterea populatiei industriale In citeva t Art l recunoscind cS acestfenomen are un caracter general, cIA dovadA, pe alocuri, de Intelegere afaptului cS acesta nu reprezintA pur t simplu o anomalie" etc., ci oprofundA schimbare In conditiile de trai ale populatiei, schimbare In caretrebuie sA vezi i ceva bun. In orice caz, rationamentul lui Sismondireprodus mai jos asupra rgului pe care-I reprezintS diviziunea munch !vAdeste conceptil mult

locmai profunde

analizezedecit acelea ale d-lul Mihailovski,

de pita care,munch in

In s5 formele determinate pe care le iadiviziunea diferitele formatiuni ale economiei sociale i Ir, dife-rite epoci de dezvoltare, a inventat o formulA" generalA a progresului".

Cu toate cS uniformitatea operatiilor la care se reduce Intreaga activi-tate a muncitorilor dintr-o fabricA pare cA trebuie sit prejudicieze dezvoltarealor intelectualA (intelligence), se cuvine totusi sS spunem a In Anglia,potrivit observatiilor fAcute de cel mai buni judecAtori

raport(juges, cunosciltori),

cultural slmuncitorii manufacturieri sint superiori sub intelectual,moral muncitorilor agricoli (ouvriers des champs)" (I, 397) $i Sismondiarat5 cauzele arora II se datoreste acest fapt : Vivant sans cesse ensemble,moins épuisés par la fatigue, et pouvant se livrer davantage A la con-versation, les idées ont circulS plus rapidement entre eux (DatoritA faptuluia se afIA mereu Impreung, cS sInt mai putin sleiti de obosealS si au Inmai mare mAsurd posibilitatea de a sta de vorbA unit cu altii, ideile ancirculat mai rapid In mijlocul lor. Nota trad.). Dar, observA el cumelancolie, aucun attachement a l'ordre établi (nu se vede nici un atasa-ment fatA de ordinea stabilitA. Nota trad.).

** Forma acestui proces nu este nici ea aceeasi in zona centralS a Rusleieuropene si In regiunile periferice. $pre regiunile periferice pleacii mai alesmuncitori agricoli din guberniile centrale cu cernoziom h, tn parte, munci-tori neagricoli din

Wind"guberniile industriale, rAspindind cunostintele lor Inrneserie" i industria In mijlocul unei populatii pur agricole.Din zona industriald pleacA rnuncitori neagricoli, In parte spre toate coltu-rile Rusiei, dar mai cu seatnA spre capitate si spre marile centre indus-triale, si acest curent industrial, dacil ne putem exprIma astfell, este atitde puternic, Melt se ajunge la o lips5 de muncitori agricoli, care pleacitdin guberniile centrale cu cernoziom spre gubernille industriale (guber-mile laroslavl si altele). Vezi la S. A. Korolenko, Munca sala-riatA etc.".

Moscova,

www.dacoromanica.ro

20.) . r. LEINit

IV

DEZIDERATELE PRACTICE ALE ROMANTISMULUI

Vom incerca acurn sã rezumam punctul de vedere generalal lui Sismondi asupra capitalismului (sarcina pe care, dupacum isi aminteste cititorul, §i-a propus-o §i Efrusi) §i säanalizarn programul practic al romantismului.

Am vazut ca meritul lui Sismondi a constat in faptul cael a fost unul dintre primii care au constatat contradictiilecapitalismului. Dar, dupa ce le-a constatat, nu numai ca n-aincercat sa le analizeze i sa explice originea, dezvoltareatendinta lor, dar le-a privit chiar ca pe niste devieri de lanormal, nefiresti sau gresite. El s-a ridicat cu naivitate impo-triva acestor devieri", combkindu-le prin sentinte, acuzatii,prin sfaturi de a le inlatura etc., ca si cum aceste contra-dicii exprima interesele reale ale unor grupuri reale depopulatie, care ocupà un anumit loc in sistemul general aleconomiei sociale actuale. Tocmai aceasta este träsatura ceamai izbitoare a romantismului : el vede in contradictia deinterese (care are raclacini adinci in inski orinduirea social-economica) o contradictie sau o greseala a unei doctrine,a unui sistem sau chiar a unor masuri etc. Orizontul strimtal Kleinbiirger-ului *, care sta la o parte de contradictiile de-spre care am vorbit mai sus qi are o situatie intermediara,tranzitorie intre cei doi antipozi, se imbina aici cu unidealism naiv era cit pe-aci sa' spunem : cu un birocra-tism care explica orinduirea sociala prin pkerile oamenilor(mai ales ale oamenior care detin puterea) si nu invers.Dam mai jos exemple referitoare la toate consideratiile deacest gen ale lui Sismondi.

Uitind oamenii de dragul lucrurilor, n-a sacrificat oareAnglia scopul mijloacelor ?

Exemplul Angliei este deosebit de izbitor, cu atit maimult cã este vorba de o natiune libera, luminata, bine guver-nata cá toate suferintele ei provin numai de acolo cä aurmat o rale economica gre,sitii" (I, pag. IX). La Sismondi,Anglia are in general rolul de exemplu menit sa sperie con-tinentul, intocmai ca la romanticii nostri, care-si inchipuieca ofera ceva nou i nu niste simple vechituri.

* al micului burgliez. Nola tract.

V.

§i

i

n-ar

www.dacoromanica.ro


Aträgind atentia cititorilor mei asupra Angliei, am vrutsa le ark... cum se va prezenta istoria propriului nostruviitor daca vom continua sa actionam pe baza principiilorpe care le-a urmat ea" (I, pag. XVI).

...Statele de pe continent se cred obligate sa urmeze caleamanufacturierä a Angliei" (II, 330). Nu exista spectacolmai izbitor, mai ingrozitor decit acela pe care-1 ofera Anglia"(II, 332) *,

Nu trebuie sa uitam ca avutia nu este altceva deck ceeace reprezinta (n'est que la representation) plkerile §i como-ditatile (aici nu se mai vorbgte de avutia burgheza,ci de avutie in general 0 ; a crea o avutie artificiala, con-damnind natiunea la tot ceea ce constituie de fapt saracie

suferinta, inseamna a lua denumirea lucrului drept esentalui" (prendre le mot pur la chose) (I, 379).

...Atita timp cit natiunile n-au fkut decit sal urmezeindicatiile naturii §i sa beneficieze de avantajele pe care lile ofereau clima, solul, aKzarea, posesiunea de materiiprime, ele nu s-au pus intr-o situatie nefireasca (une posi-tion forcee), nu au nazuit la o avutie aparentii (une opulenceapparente), care pentru masa poporului se transforma intr-omizerie reala" (I, 411). Avutia burghezä nu este decit oavutie aparenth 11 Este primejdios pentru natiune sà-si in-chida portile in fata comertului exterior : prin aceasta na-tiunea este constrinsa, ca sa' zicem ap (en quelque sorte),la o falsei activitate, care va duce la ruinarea ei" (I, 448) **.

* Pentru a arSta In mod concret raportul dintre romantismul europeancel rus, Yam da la subsol o serie de citate din lucrArile d-lui N.on.

Noi n-am vrut s5. folosim InvAt5mintele pe care ni le ofer5 mersuldezvolthrli economice a Europei occidentale. Ne-a frapat atit de muttstrSlucirea dezvoltAril capitalismului In Anglia si ne frapeaz5 attt de muttdezvoltarea incomparabil mai rapidS

nici macara acesteiaexpresiile

in Statele Americii" etc.(323). Dup5 cum vedeti, d-lui N.on nu strAlucescPrin noutate 1 11 frapeazl" ceea ce la inceputul secolului 1-a ,frapat"pe Sismondi.

** ...Este gresit5 calea economicS pe care am urmat-o Ira uttirnil30 de ani" (281)... Prea mult timp am identificat interesele capitalismuluicu interesele economiei nationale eroare extrem de nefastS... Rezultalelevizibile ale protefdrii industriei... ne-au furat mingle pin5.-ntr-atit, Incitam pierdut cu totul din vedere latura popular-socialS... am pierdut dinvedere pe seama cut are loc aceastS dezvoltare, am uitat pinS si teluloric5rei productii" (298) cu

aexceptia telului productlet capitaliste 1

Atitudinea de nesocotire propriulul nostru treent... s5direa capitalis-mulul..." (283)... _Not am fAcut uz de toate mijloscele pentru a sAdicapitalismul 1"... (323)... Am sapat din vedere"... (ibid.)

si

viesii"

I

si

www.dacoromanica.ro

2g2 V. I. LENIN

...In salariu existä o parte necesara care trebuie saconserve viata, fortele si sanatatea acelora care-I primesc...Vai de guvernul care se atinge de aceasta parte ; el sacri-fica totul (il sacrifie tout ensemble) : i oamenii, i sperantain avutia viitoare... Aceasta distinctie ne face sa intelegemcit de gresita este politica guvernelor care au redus claselemuncitoare exclusiv la salariul necesar pentru a spori veni-tudle nete ale fabricantilor, comerciantilor i proprietarilor"(II, 169) *.

A venit in sfirsit momentul sa ne intrebam : incotromergem ?" (ofi l'on veut aller) (II, 328).

Separarea lot (adica separarea clasei celor ce muncescde clasa proprietarilor), opozitia dintre interesele lor, esteconsecinta actualei organizatii artificiale pe care am dat-osocietatii omenesti... Ordinea naturala a progresului socialnu tindea citusi de putin sa separe oamenii de lucruri sauavutia de munch' ; la sate, proprietarul putea famine agri-cultor ; la orase, capitalistul putea ramine mestesugar (arti-san) ; separarea clasei care munceste de clasa care nu mun-ceste era departe de a fi esentialmente necesara pentruexistenta societatii sau pentru asigurarea productiei ; noiam introdus-o pentru a asigura un avantaj cit mai maretuturor ; de noi depinde (il nous appartient) s-o regle-mentam pentru a obtine intr-adevar acest avantaj" (II, 348).

Prin faptul ca am pus pe producatori in opozitie uniifata de altii (adica pe patroni fata de muncitori) i-am obli-gat sa urmeze o cale diametral opuili intereselor societatii...In aceasta lupta permanenta pentru scaderea salariilor, in-teresul social, desi priveste pe fiecare, este uitat de toti"(II, 359-360). Iar inaintea acestui pasaj gasim de asemeneao referire la caile indicate de istorie : La inceputurilevieii sociale, fiecare om posedd capitalul cu ajutorul caruiaisi poate efectua munca, qi aproape toti mestesugarii traiescdintr-un venit format deopotriva din profit si salariu"(II, 359) **.

* N-am Impiedicat dezvoltarea formelor capitaliste de productie, cutoate c3 ele se bazeazg pe exproprierea tAr5nimii" (323).

** In loc sl urnArn nealAtut traditiile noastre seculare, In loc s5dezvoltAm principiul legaturii strinse Intre mtiloacele de productie si pro-duatorui direct..., In loc sS sporim productivitatea muncli ei (a iardnimii)

www.dacoromanica.ro

PRiNfIRE LA CARACTERIZAIREA flOMANTISMOLUI ECONOMIC 223

Cred ca ajunge... Putem fi siguri ca cititorului care nucunoate nici conceptiile lui Sismondi, nici conceptiiled-lui N.on ii va fi greu sa spuna care dintre cei doi roman-tici, cel citat in text sau cel citat la subsol, are un punct devedere mai primitiv §i mai naiv.

In deplina concordanta cu toate acestea sint i dezidera-tele practice ale lui Sismondi, carora le-a rezervat atit demult kc in Nouveaux Principes".

Deosebirea dintre noi §i A. Smith, spune Sismondi incartea intii a lucrarii sale, consta in aceea cà noi preconizamaproape intotdeauna aceasta interventie a guvernului, intimp ce A. Smith o respingea" (I, 52). Statul nu corijeazarepartitia..." (I, 80). Legiuitorul ar putea sa acorde saracu-lui uncle garantii impotriva concurentei generale" (I, 81).Productia trebuie sa fie proportionala cu venitul social, iarcei care indeamna' la o productie nelirnitata, Ufa' sà aibagrija sà cunoasca acest venit, imping natiunea spre mina,inchipuinduli ca-i deschid calea spre avutie" (le chemin desrichesses) (I, 82). Cind progresul avutiei este treptat(grad*, cind este proportional cu sine insug, cind nici unadintre partile lui nu se dezvolta peste masura de repede,atunci el creeaza o bunastare generala... Este, poate, dedatoria guvernelor sa incetineasca (ralentir I I) aceasta mi--care, pentru a o regla" (I, 409-410).

Despre imensa insemnatate istorica a dezvoltarii fortelorde productie ale societatii care are Mc tocmai pe aceastacale a contradictiilor i disproportiilor, Sismondi nu are nicicea mai \raga. idee

Daca guvernul exercita asupra tendintei dobindirii deavutie o actiune regulatoare i moderatoare, ea poate fi in-finit de binefacatoare" (I, 413). Uncle dintre reglemen-tarile comertului astazi condamnate de opinia generalachiar daca merita sa fie condamnate ca imbold al industriei,pot fi justificate, poate, ca frina" (I, 415).

Inseg aceste rationamente ale lui Sismondi vadesc ului-toarea lui lipsa de simt istoric : el nuli cla citu§i de putin

prin concentrarea mUloacelor de productie In mill-tile In loc sl facerntoate aceste lucruri am 'Asa pe o cale diametral opustr (322-323). Amconsiderat dezvoltarea capitalismului drept dezvoltare a Intregil productilpopulare... Am scdpat din vedere cll dezvoltarea celul dintti... nu poateavea loc decIt pe seama celeilalte" (323). Subliniat de noi.

ii

I

el...,

www.dacoromanica.ro

224 V. I. LENIN

seama ca in abolirea reglementarilor medievale rezida in-tregul sens istoric al perioadei in care a trait el. El nu simtecä rationamentele lui dau apà la moara apäratorilor deatunci ai vechiului regim *, care mai erau Inca atit de pu-ternici chiar si in Franta, farä sa mai vorbim de celelaltestate occidentale de pe continentul european unde eidominau **.

Asadar, punctul de plecare al dezideratelor practice alelui Sismondi il constituie tutela, frinarea, reglementarea.

Acest punct de vedere decurge in mod cu totul firescinevitabil din intreaga sfera de idei a lui Sismondi. El atrait tocmai in perioada cind marea industrie mecanizatafacea primii pasi pe continentul european, cind incepeatransformarea vertiginoasa i radicala a tuturor relatiiorsociale sub influenta introducerii masinilor (notati : sub in-fluenta industriei mecanizate si nu a capitalismului" ingenere) ***, transformare care in stiinta economica este denu-mita, de obicei, industrial revolution (revolutie industriala).lath' cum o caracterizeaza unul dintre primii economisti careau stiut sä aprecieze, in toata profunzimea ei, revolutia carea inlocuit societatile patriarhale semimedievale prin socie-tatile europene de astazi :

...Istoria industriei engleze din ultimii 60 de ani (acesterinduri au fost scrise in 1844) nu are pereche in analeleomenirii. Acum 60-80 de ani, Anglia era o tara ca toatecelelalte, cu orase mici, cu o industrie neinsemnata si simpla

cu o populatie agricola rara, insa relativ mare ; acum eaeste o tara cum nu mai e alta, cu o capitala de 2.500.000 delocuitori, cu orase industriale uriase, cu o industrie careaprovizioneaza intreaga lume si care produce aproape totul

1

* In originalEfrusi

: ancien régime. Nota trad.** vede In aceste regrete si dorinte ale lui Sismondf o dovadd

de curaj civic" (nr. 7, pag. 139). Pentru a exprima deziderate sentimentalee nevoie de curaj civic II Daca yeti rAsfoi orice manual de istorie pentru

primullicee, yeti putea citi acolo cd statele din Europa occidentall dinpétrar al secolului al XIX-Iea erau organizate dupd tipul pe care stiintadreptului public II desemneazA cu termenul : Polizeistaat (stat politist.Nota trad.). Vett citi acolo cd sarcina istoricd nu numai a

stat. Vetiacestui pdtrar,

ci si a celui urmAtor era tocmai lupta Impotriva acelui Intelegeatunci cl punctul de vedere al lui Sismondi aminteste obtuzitatea miculuiOran francez din perioada restauratiel cif Sismondi ne oferd un model deimbinare a romantismului sentimental mic-burghez cu o fenomenall lipsdde maturitate civicA,

*** In Anglia, capitalismul nu dateazd de la sfirsitul secolului alXVIII-lea, ci din timpuri mult mai indepArtate.

qi

www.dacoromanica.ro


cu masini dintre cele mai complicate, cu o populatie harnica,inteligenta, densa, din care doua treimi sint ocupate inindustrie, populatie care este alcatuita din cu totul alteclase si formeaza chiar cu totul alta natiune, cu alte mora-vuri i cu alte necesitati decit pe vremea aceea. Revolutiaindustriala are pentru Anglia aceeasi importanta ca si revo-lutia politica pentru Franta i cea filozofica pentru Ger-mania, iar distanta dintre Anglia de la 1760 si cea de la1844 este cel putin tot atit de mare ca aceea dintre Frantade sub ancien regime si Franta revolutiei din iulie" *.

Aceasta a insemnat o sfarimare" totala a tuturor rela-tiilor vechi, inradacinate, a caror baza economica o consti-tuia mica productie. Fireste Ca Sismondi, cu punctul sau devedere reactionar, mic-burghez, nu putea intelege insemna-tatea acestei sfarimari". Bineinteles ca in primul rind simai mult decit orice el dorea, invita, implora, cerea sa sepunä capat sfärimarii" **.

Dar cum sä se puna capat sfarimarii" ? In primul rind,bineinteles, prin sprijinirea productiei" populare... vreau saspun patriarhale", a taranimii si a micii agriculturi in gene-ral. Sismondi consacra un intreg capitol (II. VII, ch. VIII)problemei cum trebuie guvernul sa protejeze populatia im-potriva urmarilor concurentei".

In ceea ce priveste populatia agricola, sarcina generalaa guvernului este de a asigura celor ce muncesc (a ceux quitravaillent) o parte din proprietate, sau de a favoriza ceeace noi am nunlit exploatare patriarhala, preferind-o tuturorcelorlalte" (II, 340).

Un regulament instituit de Elisabeta, care n-a fost res-pectat, interzice sa se construiasca in Anglia o locuinta rustica(cottage) Farà a i se atribui un teren de cel putin patru acri.Daca aceastä lege ar fi fost aplicatä, zilerii n-ar fi pututcontracta nici o casatorie fara sa primeasca un cottage §i niciun cottager n-ar fi fost redus la ultimul grad de mizerie.Asta reprezint6 un pas inainte (c'est quelque chose), dar nu

* Engels. ;,Die Lage der arbeitenden Klasse In England" 85.** IndrAznirn sA sperAm a d-1 N.--on nu se va supAra pentru faptul cl

imprumutArn de la el (pag. 345) aceastS expresie, care ni se pare extremde fericitA ai de earaeteristicA.

www.dacoromanica.ro

226 V. I. LENIN

este suficient ; in conditiile climaterice ale Angliei, o popu-latie de tarani ar duce-o foarte greu numai cu patru acri deparnint la o familie. Acum majoritatea cottagerilor dinAnglia nu poseda decit un acru sau un acru si jumatate deparnint, pentru care platesc o arena' destul de ridicata.... Artrebui ca... mosierul sä fie obligat prin lege ca, atunci cindisi imparte cimpul la mai multi cottagers, sa dea fiecaruiadintre ei un teren destul de mare ca sä poata trai" (II,342, 343) *.

Cititorul poate vedea ca dezideratele romantismului sintabsolut analoge cu dezideratele i programele narodnicilor :ele se bazeaza deopotriva pe ignorarea dezvoltarii economicereale qi pe faptul ca conditiilor existente in epoca marii in-dustrii mecanizate, a unei concurente crincene si a lupteide interese, li se substituie in mod absurd altele, aidomaconditiilor patriarhale care au existat in vremuri de muttapuse.

V

CARACTERUL REACTIONAR AL ROMANTISMULUI

Sismondi nu putea, bineinteles, s. nu-si dea seama cumse desfasoara dezvoltarea realä. De aceea, cerind incura-jarea micii agriculturi" (II, 355), el spune raspicat ca artrebui imprimata agriculturii o directie diametral opusä

* SS urtnAm traditiile noastre seculare ; (oare asta nu este patriotisrn?)...dezvoltArn principiul legaturii strinse /litre mijloacele de productle

producAtorii directi, principiu pe care I-am mostenit..." N.an, 322).Ne-am abAtut din calea pe care am urmat-o timp de atItea veacuri ; amInceput sA InlAturAm productia bazatA pe legAtura strInsA dIntre produ-cAtorul direct si mijloacele de productie, pe leatura strtnsA dintre agri-culturS l industria prelucrAtoare, si am pus la baza politicil noastre eco-nomice principiul dezvolthrli productiel capitaliste, bazatA pe expropriereaproducAtorilor directi de mijloacele de productie cu toate calamitAtile careo Insotesc 1 pe care le cunoaste acum Europa occidentalA" (281). SAcompare cititorul acest punct de vedere cu punctul de vedere, mentionat maisus. al europenilor occidentali" asupra acestor calamithti pe care lecunoaste" etc.producAtorilor

Principiul... sA se dea granular pitmint sau... sä se deaInsisi unelte de muna" (pag. 2)... secularele temelli popu-

lare"mare

(75)...trebuie

In aceste cifre (si anume In cifrele care aratA cIt desil fie minimul Intinderil de pAmInt de care este nevoie, In

conditille economice existente, pentru asigurarea materialA a populatielrurale") gAsim deci unul dintre elernentele rezolvAril problernel economice,dar numai unul" (65). pupil cum vedeti, romanticilor din Europa occidentalAle plAcea tot atit de mult Ca si rornanticilor rusi sA caute In traditiileseculare" sanctionarea" productiei populare.

sg(d-1

ei

www.dacoromanica.ro

Cid PRIVIRE LA CARACTERICAREA ROPIANTISMULUI ECO.NOMIQ 227

aceleia pe care ea o urmeaza astazi in Anglia" (II,354-355) *.

Anglia are, din fericire, posibilitatea de a face multepentru saracii ei de la sate, impartind intre ei imensele eiterenuri comunale (ses immenses communaux)... Dad tere-nurile comunale ar fi impartite in loturi libere (en propriétesfranches) cu o suprafata intre 20 i 30 de acri, ei (englezii)ar vedea renascind acea clash' de sateni independenta §iminded', acea yeomanry a carei lichidare aproape totala oregreta in prezent" (II, 357-358).

Planurile" romantismului sint infatipte ca fiind foartewor de realizat, qi aceasta datorita tocmai acelei ignorari aintereselor reale care constituie esenta romantismului. Oasemenea propunere (de a se da zilerilor mici loturi de pa-mint, urmind ca proprietarii funciari sà fie obligati sa lepoarte de grija) va revolta, probabil, pe marii proprietarifunciari, singurii care exercita astazi puterea legislativa inAnglia ; ea este, totqi, echitabila... Numai marii proprie-tari funciari au nevoie de zileri ; ei i-au creat, ei sa-i intre-tina" (II, 357).

and citesti aceste naivitati, scrise la inceputul secolului,nu esti de loc surprins : teoria" romantismului corespundeacelui stadiu primitiv al capitalismului in genere care a de-terminat acest punct de vedere atit de primitiv. Pe atuncimai exista o concordanta intre dezvoltarea efectivä a capi-talismului, interpretarea teoretica a capitalismului, punctulde vedere ampra acestuia, §i, in orice caz, Sismondi apareca un autor integru §i credincios lui insusi.

Am aratat in alta parte spune Sismondi protectiapc care aceasta clasä (adica clasa me,temgarilor) o gaseaaltadata in institutia breslelor §i a corporatiilor (des jurandeset des maitrises)... Nu este vorba de a se restabili organi-zarea lor bizara §i opresiva... Dar legiuitorul trebuiepropuna sa sporeasca retribuirea muncii industriale, sa scoatape lucratorii industriali din situatia precara in care se gäsesc§i, in sfiqit, sa le inlesneasca posibilitatea de a ajunge la

* Comparatl cu programul narodnicist al d-lui V. V., care consth Ina Impinge Istoria pe alth linte". Comp. cu Volghin, 1. c., pag. 181.

10

sa-si .

www.dacoromanica.ro

228 V. I. LENIN

ceea ce ei numesc o situatie* (un Acum muncitoriise nasc muncitori si mor muncitori, pe cind inainte situatiade muncitor nu reprezenta decit o pregatire, prima treaptaspre o situatie mai inalta. Important este sa fie restabilitatocmai aceasta posibilitate de a se ridica (cette faculté pro-gressive). Trebuie facut in asa fel incit patronii sä aibainteres sa-i treaca pe muncitori la o situatie mai inalta ; caomul care se angajeaza la o manufactura si care, desi incepeprin a munci numai pentru a primi un salariu, sa alba totusiintotdeauna in fata sa speranta de a ajunge sa primeasca,printr-o purtare bunk o parte din beneficiile intreprinderii"(II, 344-345).

= Ar fi greu sa exprimi mai pregnant punctul de vedere almicului burghez 1 Idealul lui Sismondi il constituie breslele,iar rezerva pe care o face spunind ea nu e de dorit ca desa' fie restabilite nu are, evident, alt sens decit acela catrebuie sa se admita doar principiul, ideea de breasla (totap cum narodnicii admit doar principiul, ideea de obste, sinu actuala asociatie fiscala care poarta numele de obste),excluzindu-se hidosenia medievala a acesteia. Absurditateaplanului lui Sismondi flu consta in aceea cà ar fi vrut saapere in intregime breslele, sä le restabileasca in intregime ;el nu-si propunea aceasta sarcina. Absurditatea consta infaptul ea el ia drept model o asociatie nascuta din necesi-tatea primitiva, ingusta a unirii mestesugarilor din aceeasilocalitate, vrind sa aplice acest criteriu, acest model socie-tatii capitaliste, in care elementul care uneste i socializeazaII constituie marea industrie mecanizata, care sfárima bade-rele medievale, stergind deosebirile de ordin local, terito-rial i profesional. Dindu-si seama de nccesitatea unei uniri,"unei asocieri in general, intr-o forma sau alta, romanticul iadrept model o asociatie care satisface necesitatea ingusta aasocierii in cadrul unei societati patriarhale inchistate,vrea sa aplice acest model unei societati cu totul diferite,cu o populatie mobila si in care rnunca nu mai este socia-lizata in cadrul unei obsti sau al unei corporatii, ci in cadrul

* Subliniat de antar,

etat)...

5i

www.dacoromanica.ro


intregului stat i chiar intr-un cadru care depAseste hotarelestatului respectiv *.

Tocmai pentru aceasta greseala i se da romanticului califi-cativul, pe deplin meritat, de reactionar, intelegindu-se prinacest termen nu dorinta de a restabili pur i simplu

medievale, ci tocmai incercarea de a aplica noii socie-tati vechiul criteriu patriarhal, tocmai tendinta de a vedeaun model in vechile rinduieli si traditii, care nu mai cores-pund de loc noilor conditii economice.

Lucrul acesta Efrusi nu 1-a inteles de loc. Caracterizareateoriei lui Sismondi drept o teorie reactionara a fost inte-leasä de el intr-un sens grosolan, vulgar. Efrusi s-aCum se poate spune, se intreaba el, Ca Sismondi este reac-tionar, din moment ce declara categoric ca nu vrea nicidecumsa restabileasca breslele ? Si Efrusi a hotarit cä acuzatia deretrograd" adusä lui Sismondi este o acuzatie nedreapta, ca,dimpotriva, Sismondi a avut un punct de vedere just inceea ce priveste sistcmul breslelor" si a apreciat pe deplininsemnatatea lui istorica" (nr. 7, pag. 147), lucru stabilit,zice el, de studiile istorice ale cutaror i cutaror profesori cuprivire la laturile pozitive ale sistemului breslelor.

La autorii pseudosavanti se constata adesea facultateauimitoare de a nu vedea padurea din cauza copacilor 1Punctul de vedere al lui Sismondi asupra breslelor estecaracteristic si important tocmai pentru ca Sismondi leagade ele dezideratele sale practice . Tocmai de aceea doctrina

* Nsrodnicii fac o greseald absolut analogd in privinta unel alte asociatil(ob7tea), care satisf Acea necesitatea ingustA a asocierli thranilor din aceeasilocalitate tArani legati prin unitatea formei de posesiune a pArnintului,a izlazului etc. (sI mai ales prin unitatea puterii mosieresti i puteriiadministrative)economiel de

dar care nu mai corespunde citusl desfirimd

putintoate

nevoilormArfuri si ale capitalismului, care barierele

locale, de stare sociald, de categorie sociald sl care introduce un profundconflict de interese economice Induntrul

a slAbit,obstii. In societatea capitalistd,

necesitatea asocierii, a unirii nu ci, dimpotrivA. a crescut incomen-surabil. Dar este cu totul absurd sA aplici vechiul criteriu atunci cind estevorba de satisfacerea acestei necesitAti in cadrul noii societAti. Aceastd noudsocietate necesitä, in primul rind, ca asocierea sd nu mai fie o asocierelocald, de stare sociald, de categorie sociald si, in al doilea rind, capunctul de plecare al asocierit sii fie deosebirea de situatie si de interesepe care a creat-o capitalisntul i diferentierea

laolaltd WanttArdnimil tar asocierea

locald, de stare sociald, care leagli care se deosebesc radicalunii dedatoritd

altii prin situatia lor economicd l prin interesele lor, devineinsist

acum.caracterului ei obligatorlu, ddundtoare atit thranilor cit

intregii dezvolthri sociale.** Vezi mai sus, de pildA, titlul capitolului din care am reprodus rationa-

mentele asupra breslelor (citate si de Efrusi : pag. 147).

16*

tulburat

al

insti-tutiile

www.dacoromanica.ro

No V. 1. i.. 14 I k

lui este caracterizata drept o doctrina reactionard. Iar Efrusise apuca, tam-nisam, sa vorbeasca despre noile lucrari isto-rice cu privire la bresle

Rezultatul acestor rationamente deplasate §i pseudosavantea fost ca Efrusi a ocolit tocmai miezul problemei : este justsau nu este just sa caracterizezi doctrina lui Sismondi drepto doctrina reactionara ? El a scapat din vedere tocmai ceeace-i mai important : punctul de vedere al lui Sismondi. Amfost prezentat spune Sismondi ca fiind, in economiapolitica, un duman al progresului social, un partizan al unorinstitutii barbare §i opresive. Nu, eu nu vreau citug deputin ceea ce a fost, dar vreau ceva mai bun decit ceea ceeste astazi. Nu pot judeca prezentul altf el decit compa-rindu-1 cu trecutul, §i sint departe de a vrea sa restabilescvechile ruine atunci cind demonstrez cu ajutorul tor nevoileeterne ale societatii" (II, 433). Dorintele romanticilor sintfoarte frumoase (ca §i cele ale narodnicilor). Prin faptulca ii dau seama de contradictiile capitalismului, ei sint maipresus de optim4tii orbi care neaga aceste contradictii. IarSismondi este considerat drept un reactionar nu pentru caar fi vrut &à se intoarca la evul mediu, ci tocmai pentrufaptul ea in dezideratele sale practice compara prezentul cutrecutul" §i nu cu viitorul, tocmai pentru faptul cà de-monstra nevoile eterne ale societatii" * cu ajutorul ruinelor"

nu cu ajutorul tendintelor dezvoltärii moderne. Tocmaiacest punct de vedere mic-burghez al lui Sismondi, care-1deosebqte categoric de alti autori care demonstrau ci ei,in acelaci timp cu el §i dupa el, nevoile eterne ale socie-tatii", nu poate inteleaga Efrusi.

Aceasta greFala a lui Efrusi vadqte i de asta data aceaintelegere ingusta a termenilor : doctrina reactionare,mic-burgheza", despre care am vorbit mai sus in legaturacu primul termen. Acqti termeni nu desemneaza dorinteleegoiste ale micului pravalia§ sau dorinta de a opri in locdezvoltarea sociala, de a se intoarce inapoi : ei arata doarcaracterul grefit al punctului de vedere al autorului respec-tiv, ingustimea conceptiei sale ci a orizontului sau, caredetermina alegerea unor mijloace (pentru atingerea unui

*mult

Prinmai

faptulpresus

cn demonstreezzlieconomistii

existenta acestorobtuzi.

nevoi, ei este, repetätn,de burghezi

§i

sa-1

I

www.dacoromanica.ro

ôtj PRIVIRE LA CARACTERIZAREA ROMANTISMULUI ECONOMIC 281

scop foarte frumos) care in practica nu pot fi eficiente, carepot sa satisfaca numai pe micul producator sau sa serveascaaparatorilor vechilor rinduieli. Sismondi, de pilda, nu estenicidecum un partizan fanatic al micii proprietdti. El inte-lege necesitatea asocierii, a unirii, nu mai putin ca narodniciino§tri de astazi. El 1§i exprima dorinta ca in intreprinderileindustriale jumatate din beneficii" sa fie repartizate intremuncitorii asociati" (II, 346). El se pronunta categoricpentru un sistem de asociere" in cadrul caruia toate pro-gresele productiei sä fie in folosul aceluia care se indelet-nice§te cu ea" (II, 438). Vorbind despre raportul dintredoctrina sa §i doctrinele lui Owen, Fourier, Thompson,Muiron, doctrine cunoscute pe vremea aceea, Sismondi de-clara : A§ vrea, ca §i ei, sa existe o asociere intre cei careproduc impreuna produsul respectiv in kc de a-i pune inopozitie unii cu a1ii. Nu cred insa ca mijloacele propusede ei in acest scop sa poata duce vreodata la atingerea lui"(II, 365).

Deosebirea dintre Sismondi §i ace§ti autori rezicla tocmaiin punctul de vedere. De aceea este foarte firesc ca Efrusi,care n-a inteles acest punct de vedere, sá infati§eze intr-unmod cu totul gre§it raportul dintre doctrina lui Sismondi §idoctrinele acestor autori.

Dna Sismondi a avut o influentä prea slabä asupracontemporanior sai citim in Russkoe Bogatstvo" nr. 8,pag. 57 , dad reformele sociale preconizate de el n-aufost realizate, aceasta se explicä mai ales prin faptul ea ela devansat cu mult epoca sa. El a scris in perioada in careburghezia i§i sarbatorea luna de miere... Firgte ca in acesteconditii glasul omului care cerea reforme sociale era sortitsh ramina un glas care striga in pustiu. $i, dupa cum §tim,nici posteritatea nu 1-a tratat cu mult mai bine. Aceasta seexplica, poate, prin faptul ca Sismondi, dupà cum am spusmai sus, este un autor care a trait intr-o epoch' de tranzitie ;de§i dore§te schimbari importante, el nu poate totu§i särenunte cu desavir§ire la vechile rinduieli. De aceea oame-nilor moderati le 'Area prea radical, iar exponentii curente-lor mai extreme il considerau prea moderat".

In primul rind, a spune ca, prin reformele preconizate deel, Sismondi a devansat epoca so" inseamna a nu intelege

www.dacoromanica.ro

282 V. i. LENIN

de loc insag esenta doctrinei lui Sismondi, care singur spunedespre sine ca compara prezentul cu trecutul. Cit de miop(sau de partinitor fata de romantism) trebuie sa fie cinevaca sa treaca cu vederea spiritul general qi semnificatia gene-rala a doctrinei lui Sismondi, i aceasta numai pentru caSismondi privea cu ochi buni legislatia industriala * etc. 1

In al doilea rind, Efrusi socoate, dupa cum se vede, cadeosebirea dintre Sismondi qi ceilalti autori consta doar ingradul de radicalism al reformelor preconizate : ei au mersmai departe, in timp ce el n-a renuntat cu desavigire lavechile rinduieli.

Dar nu despre asta este vorba. Deosebirea dintre Sismondiace§ti autori este mult mai profuncla : ea nu consta nici-

decum in aceea ca unii ar fi mers mai departe, iar ceilaltiar fi fost timizi **, ci in faptul Ca priveau insu,si caracterulref ormelor din doua puncte de vedere diametral opuse.Sismondi demonstra nevoile eterne ale societatii", iar ace§tiautori demonstrau i ei nevoile eterne ale societatii. Sismondia fost un utopist, intetneinduli dezideratele pe o ideeabstracta i nu pe interesele reale, iar acqti autori au fost§i ei utopiqti, intemeinduli de asemenea planurile pe o ideeabstracta. Dar tocmai caracterul planurior lor este cu totuldiferit, datorita faptului cà ei priveau dezvoltarea economicamoderna, care a pus problema nevoilor eterne", din punctede vedere diametral opuse. Autorii mentionati anticipauviitorul, intuind in mod genial tendintele sfarimarii" pecare o savipea pe atunci sub ochii lor industria mecanizata.Ei priveau in aceeaqi directie in care avea loc dezvoltarearealä ; ei devansau intr-adevar aceasta dezvoltare. Sismondiinsa se intorcea cu spatele la aceasta dezvoltare ; utopia luiflU anticipa viitorul, ci restaura trecutul ; el nu privea inainte,

* De altfel, nici in aceastA problemA Sismondi n-a devansat" epoca sa,decarece el nu flicea decit sA aprobe ceea ce deja se InfAptuia in Angliasi nu era In stare sA InteleagA legAtura dintre aceste prefaceri, pe de oparte, si marea Industrie mecanizatA si rolul istoric progresist al acesteia,pe de alt5 parte.

** Nu vrem sA spunem cA In aceastA privintA nu existA o deosebireIntre autorit mentionati, dar aceastA deosebire nu elucideazd problemaaa cum este prezentatl, ne dA o idee falsA despre raportul dintre doctrinalui Sismondi si doctrinele celorlalti autori : reiese cA ei ar fl avut acelasipunct de vedere, deosebindu-se doar prin gradul de radicalism si de consec-ventS al concluzillor. Nu este vorba de faptul cA Sismondi nu ar fl mers"attt de departe,

au ci de faptul a a mers" tnapoi, In timp ce autorli men-tionati mers" tnainte.

si

st,

www.dacoromanica.ro

b ORivIRE LÀ CAPACTERI2AREA ROMAbiTISMiJLUI EdONOM1C 288

ci inapoi, visind sa puna capat sfkimarii", aceleia§i sfari-mari" din care i§i deduceau utopiile autorii mentionati *. Iatade ce utopia lui Sismondi este considerata, §i pe bunä drep-tate, drept reactionara. Temeiul acestei caracterizki, repetamInca o data, rezida doar in faptul ca Sismondi n-a intelessemnificatia progresista a sf kimarii" relatiilor sociale vechi,semimedievale, patriarhale din tärile Europei occidentale pecare marea industrie mecanizata incepuse s-o savirFasca pela sfiqitul secolului trecut.

Acest punct de vedere specific lui Sismondi il vadesc pina§i rationamentele lui asupra asocierii" in general. Doresc

spune el ca proprietatea asupra manufacturilor (la pro-priété des manufactures) sa fie impartita intre un numarmare de capitali§ti mijlocii i sa nu fie concentrata in miinileunui singur om care poseda multe milioane..." (II, 365).Punctul de vedere al micului burghez apare in mod §i maievident din urmkoarea tirada : Trebuie sa facem sa dis-pará nu clasa saracilor, ci clasa zilerilor ; ei trebuie readuiin clasa proprietarilor" (II, 308). A readuce" in clasa pro-prietarilor, in aceste cuvinte rezicla intreaga esenta a doc-trinei lui Sismondi I

Firqte ea' Sismondi nu putea sà nu simta ca frumoaselesale deziderate sint irealizabile, &á nu simta pronuntatadisonanta dintre ele §i conflictul de interese de astazi. Sar-cina de a uni din nou interesele acelora care participa im-preuna la aceea0 productie (qui concourrent a la memeproduction)... este, desigur, anevoioasa, dar socot cã nu esteatit de anevoioasa cum se crede" (II, 450) **. Corwiintaacestei disonante dintre dezideratele §i nazuintele sale, pede o parte, i conditiile reale i dezvoltarea lor, pe de akaparte, provoack firqte, tendinta de a demonstra ea incanu e prea tirziu" sa ne intoarcem" etc. Romanticul incearcasa se sprijine pe faptul cã in orinduirea contemporana lui

* Robert Owen spune Marx , pArintele fabricilor sl al magazinelorcooperative, care /risk dupä cum am arAtat mai Inainte, nu ImpArtAseailuziile imitatorilor sAi In ceea ce priveste importanta (Tragweite) acestorelemente de transformare izolate, nu a pornit numai in fapt, in experientelesale, de la sistemul de fabric& dar l-a considerat $i din punct de vedereteoretic ca punct de plecare al eAsturniirli socialW ".

** Sarcina pe care urmeazA s-o rezolve societatea rusli se complicA pezi ce trece. Pe zi ce trece capitalismul acapareazA tot mai mult teren..."(ibid.).

www.dacoromanica.ro

04 V. L LENIN

contradictiile erau Ina nedezvoltate, pe starea de inapoierea Orli. Popoarele au cucerit sistemul libertkii in care ampà0t (Sismondi spune asta in legkura cu deaderea f euda-lismului); dar in momentul cind cei ce muncesc (les hommesde peine, oamenii muncii) au sarimat jugul pe care-I pur-taserg atit de mula vreme, ei nu erau 1ipsii de orice pro-prietate. La sate, ca dijma0, ca cenzitari (censitaires), caarenda0, ei posedau pamint (ils se trouverent associés a lapropriété du sol). La orge, ca membri ai corporatiilor, aiasociatiilor de mqte§ugari (métiers), pe care le creaserä invederea aparkii mutuale, ei erau produatori de sine stà-tkori (ils se trouvèrent associés a la propriété de leurindustrie). Numai in zilele noastre, numai in momentul defatà (c'est dans ce moment même), progresul avutiei i con-curenta sfarimg toate aceste asocikii. Dar aceasa sfgrimare(revolution) este Inca pe jumkate neterminatä" (II, 437).

Este adevkat a numai o singua natiune se aflà asaziin aceasta situatie nefireascä ; numai la o singurg natiunevedem acest contrast permanent intre o avutie aparena(richesse apparente) §i mizeria ingrozitoare a unei zecimidin populatie, care este nevoitä sä taiasa din caritateapublica. Dar aceastä natiune, atit de derma de imitat inalte privinte, atit de splendida ping §i in gre§elile ei, asedus prin exemplul sàu pe toti oamenii de stat de pe con-tinent. $i daca aceste reflectii nu-i vor mai putea fi de folosei, cred a, cel putin, voi face un serviciu omenirii §i corn-patriotilor mei argtind primejdiile pe care le prezintä caleaurmat5 de ea 0 dovedind prin propria ei experienta a abaza economia politia pe principiul unei concurente neli-mitate inseamna a sacrifica interesele omenirii actiuniisimultane a tuturor cupiditkilor individuale" (II, 368) *.A§a Ii incheie Sismondi lucrarea Nouveaux Principes".

Insemnkatea generalà a lui Sismondi §i a doctrinei luia fost clar formulatä de Marx in urmkoarea caracterizare,in care se schiteaza mai intii conditiile vietii economice dinEuropa occidentalä care au generat aceasa doctridg

* Societatea rush are de rezolvat a sarcinA mAreath, extrem de ane-voloasA, dar nu ImposibilA, i

tel Moltanume aceea de

foloseascha dezvolta fortele productive

ale populatiel in avt ele(N.ona,

sA nu unei minoritilti neInsern-nate, ci intregului popor" 343).

(si

www.dacoromanica.ro

CIJ MUVIflE LA CARACTERIZAIZEA ROMANTISMULUI ECONOMIC 286

anume in perioada cind capitalismul abia incepuse sä creezeacolo o mare industrie mecanizata), fkindu-se apoi i oapreciere asupra ei *.

Tirgovetii din evul mediu si mica täranime au fostprecursorii burgheziei moderne. In kile mai putin dezvoltatedin punct de vedere industrial si comercial, aceasta clasacontinua sa vegeteze alkuri de burghezia in ascensiune.

In tarile in care s-a dezvoltat civilizatia moderna s-aformat o nouà mica burghezie, care, oscilind intre proleta-riat si burghezie ca parte intregitoare a societatii burgheze,se formeaza mereu din nou i ai carei membri sint insamereu azvirliti de concurenta in rindurile proletariatului ;mai mult, pe masura ce se dezvolta marea industrie, ei vädapropiindu-se momentul cind vor disparea cu desavirsire caparte independenta a societatii moderne i vor fi inlocuiti,in comert, in industrie si in agricultura, cu supraveghetorisalariki.

In tad ca Franta, in care clasa taräneasca alcatuieste maimult de jumkate din populatie, era firesc ca autorii careluau atitudine pentru proletariat si impotriva burgheziei säcritice regimul burghez de pe pozitiile micului burghez simicului taran i sa apere cauza muncitorilor din punctulde vedere al micii burghezii. In felul acesta a luat nasteredoctrina sociala mic-burgheza. Sismondi e seful acestei lite-raturi nu numai pentru Franta, dar i pentru Anglia.

Aceasta doctrina analiza cu multa perspicacitate contra-dictiile existente in relkiile de productie moderne. Ea de-masca apologia fatarnica a economistilor. Ea demonstra,farä putinta de *aria, efectele distrugkoare ale masinis-mului si ale diviziunii muncii, concentrarea capitalurilora proprietkii funciare, supraproductia, crizele, pieirea inevi-tabila a micilor burghezi si tkani, mizeria proletariatului,anarhia in productie, strigatoarele disproportii in repartitiaavutiei, razboiul industrial nimicitor dintre natiuni, descom-punerea vechilor moravuri, a vechilor relaii familiale, avechilor nationalitati **.

* Comp. citatele din Russkoe Bogatstvo" nr. 8, par. 57, precum 81citatele din articolul d-lui N.on publicat n ,,Russkoe Bogatsfuo" nr, 6,pag. 94.

** Acest fragment este citat de Efrusi In nr. 8 al revistei RusskoeBogatsivo", prig. 57 (ultimul alineat).

si

ci

www.dacoromanica.ro

286 V. I. Ltistit4

Potrivit continutului sau pozitiv insä, acest curent vreasau sa restabileasca vechile mijloace de productie si deschirnb i, o data cu ele, vechile relatii de proprietatevechea societate, sau sa ferece din nou, cu forta, mijloacelemoderne de productie si de schimb in catusele vechilorrelatii de proprietate, care au fost sfarimate si nu se putea sanu fie sfarimate de aceste mijloace. In ambele cazuri, acestcurent este reactionar i totodata utopic.

Sistemul breslelor in industrie i gospodaria patriarhalala sate iata ultimul lui cuvint" * 87.

Am cautat sa invederám justetea acestei caracterizari atuncicincl am analizat punct cu punct doctrina lui Sismondi. Acumvom releva doar procedeul straniu folosit aici de Efrusi cao incununare a tuturor greselilor pe care le comite in expu-nerea, critica i analiza romantismului. Cititorul ii aminteste,desigur, ea Efrusi a declarat chiar la inceputul articoluluisat' (din nr. 7 al revistei Russkoe Bogatstvo") ca a-I consi-dera pe Sismondi reactionar i utopist este nejust" i gre-sit" (1.c., pag. 138). Pentru a demonstra aceasta teza, Efrusi,in primul rind, a trecut cu totul sub tacere tocmai ceea ce-imai important, si anume legatura dintre punctul de vedereal lui Sismondi si situatia i interesele unei anumite clase asocietatii capitaliste, clasa micior producatori ; in al doilearind, analizind unele teze ale teoriei lui Sismondi, Efrusi,dupa curn am aratat mai sus, in parte a infatisat intr-o lu-mina cu totul falsa raportul dintre teoria lui Sismondi siteoria moderna, iar in parte a ignorat pur si simplu teoriamoderna, aparindu-1 pe Sismondi prin referiri la savantiigermani care n-au mers mai departe" decit Sismondi ; insfirsit, in al treilea rind, Efrusi a rezumat aprecierea asupralui Sismondi in felul urmator : Parerea noastra despreinsemnatatea lui Simonde de Sismondi spune el o putem(1 rezuma prin urmatoarele cuvinte" ale unui economistgerman (Russkoe Bogatstvo" nr. 8, pag. 57) ; dupa aceea

* Comp. articolul menflonat din Russlwe Bogatsfuo", 1894, nr. 6.pag. 88, In care d-1 N.on traduce acest fragment. In aceastd traducereasim cloud inexactit511 si o omisiune. El traduce cuvintele de pe pozifillemicului burghez" si ale micului Oran" prin cuvintele

cuvintelede pe pozitille

Inguste ale burghezului" si ale fdranului", far ,cauza muncitori-lor" prinTotodatA

cauza poporului", cu toate a In original figureazd der Arbeiter".el omite cuvintele : nu se putea sa nu fie sfdrImate" (gesprengt

werden mu 13ten).

5i

(I)

www.dacoromanica.ro


el citeazà fragmentul mentionat mai sus, §i anume numai opdrticicti din caracterizarea facuta de acest economist, omi-tind tocmai partea in care este aratata legatura dintre teorialui Sismondi §i o anumita clasa a societatii modern; precum

partea unde, in concluzia finala, se vorbgte despre reactio-narismul i utopistnul lui Sismondi I Mai mult. Efrusi nunumai ea a citat doar o pdrticia din caracterizare, i anumeuna din care nu ne putem face nici o idee despre aceastacaracterizare in ansamblu, prezentind astfel intr-o lumina cutotul falsâ pozitia acestui economist fata de Sismondi, dartotodata a vrut infrurnuseteze pe Sismondi, avind insäaerul sà spuna ea' nu face decit sa redea parerile acestuieconomist.

Trebuie sä mai adaugam spune Efrusi cA, prin uneledintre conceptiile sale teoretice, Sismondi este precursorulcelor mai remarcabili econom4ti moderni * : sa ne amintimconceptiile lui despre venitul la capital, despre crize, clasi-ficarea venitului national facuta de el etc." (ibid.). Apdar,in loc sá adauge la constatarea economistului german cuprivire la meritele lui Sismondi constatarea aceluiasi econo-mist in sensul ca punctul de vedere al lui Sismondi este unpunct de vedere mic-burghez, ca utopia lui are un caracterreactionar, Efrusi adauga' la meritele lui Sismondi tocmaiacele pa'rti din doctrina acestuia care (cum ar fi, de pita.,clasificarea venitului national"), dupa aprecierea aceluiasieconomist, nu contin absolut nimic ,stiintific.

Ni se va obiecta : Efrusi este liber sa nu impart4eascade loc pkerea ea' explicarea doctrinelor economice trebuiecautata in realitatea economica ; el este liber sä aiba pro-funda convingere cà teoria lui A. Wagner asupra clasificAriivenitului national" este cea mai retnarcabila" teorie. Deacord. Dar ce-I indreptatea sä cocheteze cu doctrina cu carele place atit de mult d-lor narodnici sa se declare de acord",din moment ce in realitate el n-a inteles citu§i de putinpozitia acestei doctrine fata de Sismondi §i a facut tot posi-bilul (qi chiar imposibilul) ca sä prezinte aceasta pozitieintr-o lumina cu totul falsa ?

* De felul lui Adolf Wagner ? K. T.

sa-1

gi

--www.dacoromanica.ro

288 V. I. LENIN

N-am fi insistat atit de mult asupra acestei chestiuni dadar fi fost vorba numai de Efrusi un autor al carui nume,dad nu ne in§elam, ii intilnim pentru prima oara iii literaturanarodnicista. Nu ne intereseaza citug de putin persoana luiEfrusi §i nici macar conceptiile lui, ci pozitia narodnicilorPO de doctrina celebrului economist german in genere, doc-trind cu care ei pretind cel sint de acord. Efrusi nu este nici-decum o exceptie. Dimpotriva, exemplul lui este intru totultipic, §i tocmai pentru a dovedi acest lucru am facut pestetot o paralela intre punctul de vedere §i teoria lui Sismondi

punctul de vedere §i teoria d-lui N.on *. 5i am constatato analogic perfecta : §i conceptiile teoretice, §i punctul devedere asupra capitalismului, i caracterul concluziilor §i aldezideratelor practice s-au dovedit a fi analoge la cei doiautori. Si intrucit conceptiile d-lui N.on pot fi considerateca ultimul cuvint al narodnicismului, sintem indreptatiti satragem concluzia cà doctrina economicd a narodnicilor nueste decit o varietate rusd a romantismului european.

E de la sine inteles cá particularitatile istorice §i eco-nomice ale Rusiei, pe de o parte, §i faptul ca ea este incom-parabil mai inapoiata, pe de aitä parte, fac ca narodnicismulsa prezinte particularitati deosebit de importante. Dar acesteparticularitati nu depa§esc totug cadrul particularitatilor le-gate de notiunea de varietate i de aceea nu schimba cufilmic analogia dintre narodnicism ci romantismul mic-burghez.

Poate ca particularitatea cea mai importanta i mai izbi-toare a econom4tilor narodnici este tendinta lor de a-cidisimula romantismul prin declaratia ca sint de acord" cuteoria modernä §i prin cit mai dese referiri la aceasta, cutoate ca aceasd teorie are o pozitie net negativa fatà deromantism ci s-a format in lupta crincena pe care a dus-oimpotriva teoriilor mic-burgheze de toate soiurile.

Analiza teoriei lui Sismondi prezinta un interes deosebittocmai pentru ca ne permite sa sesizam procedeele generaleale acestei travestiri.

* Un alt economist narodnic, d-1 V. V., este Sntru totul de acord cud-1 N.on In problemele importante mentionate mai sus, deosebindu-se deacesta doar printr-un punct de vedere si mai primitiv.

www.dacoromanica.ro

CU PRIME LA CARACTERIZAREA ROMANTISMULUI ECONOMIC 28§

Am vazut ch. §i romantismul, §i teoria moderna constatdaceleafi contradictii in economia sociala actuala. Tocmai deacest lucru se folosesc narodnicii invocind faptul ca §i teoriamoderna constata contradictiile, care se manifesta in crize,in cautarea de piete externe, in crqterea productiei paralelcu scaderea consumului, in protectionismul vamal, in efecteledaunatoare ale industriei mecanizate etc. etc. Narodnicii auperfecta dreptate : teoria moderna constatei intr-adevar toateaceste contradictii, pe care le constata §i romantismul. Sepune insa intrebarea : a pus oare vreodata macar un singurnarodnic problema : prin ce se deosebe§te analiza §tiintificaa acestor contradictii care le reduce la diferitele interesece apar pe terenul orinduirii economice actuale de utili-zarea constatarii acestor contradictii numai in scopul de aformula deziderate pioase ? Nu, la nici un narodnic nugasim o analiza a acestei probleme, care caracterizeaza toc-mai deosebirea dintre teoria moderna i romantism. In-tocmai ca §i acesta, narodnicii nu utilizeaza constatareacontradictiilor decit pentru formularea unor deziderate pioase.

Se pune apoi intrebarea : a pus oare vreodata macar unsingur narodnic problema : prin ce se deosebe§te critica senti-mentala a capitalismului de critica §tiintifica, dialectica aacestuia ? Nici unul n-a pus aceasta problemä, care carac-terizeaza a doua deosebire importanta dintre teoria moderna§i romantism. Nici unul n-a gasit de cuviinta sa ia dreptcriteriu al teoriilor sale tocmai dezvoltarea actuala a relatiilorsocial-economice (or, tocmai aplicarea acestui criteriu consti-tuie trasatura distinctiva fundamentala a criticii §tiintifice).

Si, in sfir§it, se pune intrebarea : a pus oare vreodatamacar un singur narodnic problema : prin ce se deosebqtepunctul de vedere al romantismului care idealizeaza micaproductie §i deplinge sfarimarea" temeliilor ei de catrecapitalism" de punctul de vedere al teoriei moderne, careia drept punct de plecare al tezelor sale marea productiecapitalista, bazata pe folosirea ma§inilor, §i considera dreptun fenomen progresist aceasta sfarimare a temeliilor ?"(Folosim aceasta expresie narodnicista curenta care caracteri-.zeaza in mod plastic procesul de transformare a relatiilorsociale sub influenta marii industrii mecanizate, proces care

www.dacoromanica.ro

240 V. L LENIN

pretutindeni, §i nu numai in Rusia, s-a desfasurat intr-un modatit de vertiginos si intr-o forma atit de accentuata incit auimit gindirea sociala). Iaräsi nu. Nici un narodnic nu si-apus aceasta problema, nici unul n-a incercat sa aplice sfari-math" din Rusia criteriile care au impus admiterea caracte-rului progresist al sfarimarii" din Europa occidentala, sitoti laolalta pling pe ruinele temeliilor si recomanda sa sepuna capat sfarimarii, incredintindu-ne, printre lacrimi, càtocmai in asta consta teoria moderna"...

Confruntarea teoriei" lor pe care ei o prezinta drepto rezolvare noul si de sine statatoare a problemei capita-lismului pe baza ultimului cuvint al stiintei si vietii dinEuropa occidentala cu teoria lui Sismondi ne arata inmod concret ca aceasta teorie a aparut in perioada primitiväa dezvoltarii capitalismului si a dezvoltärii gindirii sociale.Dar esentialul nu este ca aceastã teorie e veche. Cite teoriifoarte vechi nu exista in Europa care ar fi foarte noi pentruRusia 1 Esentialul este CA, chiar si pe vremea cind a ap2irut,aceasta teorie era o teorie mic-burgheza fi reactionard.

VI

PROBLEMA TAXELOR VAMALE LA CEREALE IN ANGLIAPRIVITA PRIN PRISMA ROMANTISMULUISI PRIN ACEEA A TEORIEI STIINTIFICE

Comparatia intre teoria romantismului asupra problemelorprincipale ale economiei actuale si teoria moderna o vomcompleta cu o comparatie intre punctele lor de vedere asupraunei probleme practice. Aceasta comparatie prezinta uninteres deosebit, deoarece, pe de o parte, aceastä problemapractica este una dintre cele mai importante si mai princi-piale probleme ale capitalismului si deoarece, pe de altaparte, asupra acestei probleme s-au pronuntat ambii ex-ponenti, cei mai de searna, ai acestor teorii adverse.

Ne referim la legile cerealelor din Anglia si la abrogarealor 88. Aceasta problema a preocupat foarte mult, in aldoilea patrar al secolului nostru, nu numai pe economistiienglezi, ci si pe cei de pe continent : ei isi dadeau cu totiiseama ca aceasta nu este nicidecum o problema particularaa politicii vamale, ci problema generala a liber-schimbismu-

www.dacoromanica.ro


lui, a liberei concurente, a destinelor capitalismului". Eravorba tocmai de incununarea edificiului capitalismului prinaplicarea deplinä a principiului liberei concurente, de a securka terenul pentru desavir§irea sfarimarii" pe care mareaindustrie mecanizata incepuse s-o efectueze in Anglia lasfir§itul secolului trecut, de a se inlatura piedicile care frinauefectuarea acestei sfärimki" in agriculturd. Tocmai astfelau privit aceastá problemä cei doi econom4ti de pe continentde care ne propunem sa ne ocupam.

Sismondi a adaugat in editia a doua a lucrärii saleNouveaux Principes" un capitol special despre legile cuprivire la comertul de cereale" (1. III, ch. X).

El constatä, in primul rind, caracterul foarte actual alproblemei : Jumatate din poporul englez cere astazi abro-garea legilor cerealelor, manifestind o profundà iritare impo-triva acelora care le sprijina ; iar cealaltà jumatate cerementinerea lor, scotind strigate de indignare impotrivaacelora care vor sá le abroge" (I, 251).

Analizind problem, Sismondi afirM ca." interesele f er-mierilor englezi reclama mentinerea taxelor vamale lacereale pentru a li se asigura acestora un remunerating price(un pret remuneratoriu), in timp ce interesele proprietarilorde manufacturi reclatra abrogarea legilor cerealelor, deoarecemanufacturile nu pot exista fara piete externe, iar dezvol-tarea exportului englez era frinatä de aceste legi care stin-jeneau importul : Proprietarii de manufacturi spuneau cäsuprasaturatia de care se loveau pe pietele de desfacere esteun rezultat al acelora0 legi ale cerealelor, ca oarnenii bogatide pe continent nu pot cumpära marfurile produse de acesternanufacturi, fiindeä nu gasesc debuKuri pentru cerealele kr"(I, 254) *.

Deschiderea pietelor pentru cerealele de provenientàsträina ar ruina, probabil, pe proprietarii funciari englezi,ducind la o scadere considerabira a arenzilor. Asta ar fi,

* Oricit de unilaterath este aceastA explicatie (lath de fabricantil englez!.care ignorau cauzele mai adinci ale crizelor i inevitabilitatea acestora In

foarteconditiile unei larglri insuficiente a pietel, ea contlne totusi o ideejustA, i anume CA realizarea produsului prin desfacerea lui In strAinAtatereclamA tn general un Import corespunzAtor din strAingtate. Mention AmaceastA idee a fabricantilor englezi ca sA ia notA de ea economistii carevor sA ocoleascA problema realizirii produsului In societatea capitalistAprig observatia profundA : yor vinde In strAintitate",

www.dacoromanica.ro

242 V. i. LENIN

desigur, un mare ran, dar n-ar fi o nedreptate" (I, 254).Apoi Sismondi se apuca sä dovedeasca in modul cel mainaiv cã venitul proprietarilor funciari trebuie sa corespundaserviciului (sic 11) pe care ei Ii aduc societatii" (capitaliste ?)etc. Fermierii spune in continuare Sismondi ii vorretrage, cel putin in parte, capitalul din agricultura".

Aceste consideratii pe care le face Sismondi (si la care,de altfel, se si limiteaza) vadesc viciul fundamental al ro-mantismului, care nu acorda suficienta atentie procesuluidezvoltarii economice care are loc in realitate. Am vazut cainsusi Sismondi a constatat dezvoltarea treptata i extin-derea fermieratului in Anglia. Dar, in loc sä cerceteze cauzeleacestui proces, el se grabeste sa-1 condamne. Numai prinaceasta pripire, prin dorinta de a impune istoriei dezideratelesale pioase, se poate explica faptul ca Sismondi scapa dinvedere tendinta generala a dezvoltarii capitalismului in agri-cultura i inevitabila accelerare a acestui proces in cazulabrogarii legilor cerealelor, adica dezvoltarea capitalista aagriculturii in locul decaderii prorocite de Sisrnondi.

Dar Sismondi ii famine credincios lui insusi. De indatace ajunge sa constate contradictia acestui proces capitalist,el se apnea' imediat sa-1 combata" cu naivitate, straduin-du-se sa dovedeasca cu orice pret ca calea urmata de patriaengleza" este o cale gresita.

Ce va face zilerul ?... Munca va inceta, ogoarele vor fitransformate in Ce vor deveni cele 540.000 de fa-milii carora nu li se va da de lucru ?* Chiar presupunind caele vor fi apte pentru orice munca industrialà, existä oareastazi o industrie care sa fie in stare sä le primeasca ?... Seva gasi oare un guvern care sá se hotarasca de bunavoie saexpuna la o astfel de criza jumatate din natiunea pe careo guverneaza ?... Cei carora le vor fi sacrificati astfel agri-cultorii vor avea oare ei mnii vreun avantaj de pe urmaacestui sacrificiu ? Caci acesti agricultori sint cei mai apro-piati i cei mai siguri consumatori ai marfurilor produse de

* Pentru a dovedi" caracterul nerationaI ai capitalismului, SismondinAscoceste pe loc un calcul aproximativ (de felul acelora care-i plac antde mult, de pita,

lucreazAromanticului nostru rus, d-1 V. V.). 600.000 de familii,

spune el, In agriculturil. DacA ogoarele vor fi Inlocuite prinpAsuni, nu va mai fi nevoie" cleat de a zecea parte din acest nunar...CUcu

cit mai putin intelege autorul procesul in toatAfAcute

complexitatea lui,atit mai bucuros recurge la calcule puerile din ochi".

pasuni...

www.dacoromanica.ro


manufacturile engleze. Incetarea consumului lor ar da indus-triei o loviturl mai funestä decit inchiderea uneia dintrecele mai mad piete externe" (255-256). IntrA in scenAfaimoasa restringere a pietei interne". Cit vor pierdemanufacturile de pe urma incetkii consumului intregii clasea plugarilor englezi, care reprezintA aproape jumAtate dinnatiune ? Cit vor pierde manufacturile de pe urma incetkiiconsumului oamenilor bogati, ale ckor venituri agricole vorfi aproape suprimate ?" (267). Romanticul se pune luntre sipunte pentru a demonstra fabricantilor cA contradictiileinerente dezvoltkii productiei i avutiei lor nu sint decit ogreseala, o nechibzuinta a lor. $i ca sä-i convingr pe fa-bricanti de primejdia" pe care o reprezintA capitalismul,Sismondi zugrAveste in ananuntime primejdia concurenteicerealelor poloneze si ruse (pag. 257-261). El face uz detot felul de argumente, apelind pinA si la amorul propriu alenglezilor. Ce va deveni onoarea Angliei dacA impkatulRusiei, ori de cite ori va voi sA obtinA de la ea o concesieoarecare, va putea s-o infometeze inchizind porturile MariiBaltice ?" (268). SA-si aminteasca cititorul cum demonstraSismondi caracterul gresit al apologiei puterii banului",argumentind cA la vinzki pot avea loc, foarte usor, inselà-ciuni... Sismondi vrea sä combatA" pe exponentii teoreticiai sistemului fermelor, prin argumentul cA fermierii bogatinu pot rezista concurentei unor bieti tArani (citat mai sus),si in cele din urrnA ajunge iarasi la concluzia sa preferatA,convins, probabil, CA a dovedit cit de gresitr este caleape care o urmeazA patria englezr. Exemplul Angliei nearatà cA aceastA practicA (dezvoltarea economiei bAnesti,ckeia Sismondi ii opune l'habitude de se fournir soi-même,#obisnuinta de a produce cu propriile tale miini cele necesaretraiului#) este primejdioasr (263). Insusi sistemul de ex-ploatare (si anume sistemul fermelor) este prost, este asezatpe o bazA periculoasa si de aceea trebuie sä ne strAduimsA-1 schimbAm" (266).

Problema concretà, ridicatA de conflictul dintre anumiteinterese in cadrul unui anumit sistem economic, este inecatàastfel intr-un noian de deziderate pioase 1 Dar insesi *tileinteresate au pus problema atit de categoric, incit era absolutimposibil sa te rnai mArginqti la o asemenea solutie" (ap


www.dacoromanica.ro

244 V. I. LENIN

cum se margine§te romantismul in privinta tuturor celorlalteprobleme).

Ce-i de facut totu§i ? intreaba desperat Sismondi.Trebuie deschise sau trebuie inchise porturile Angliei ? Tre-buie condamnati oare la infometare §i la pieire muncitoriimanufacturieri sau cei agricoli din Anglia ? Este intr-adevaro problema groaznica ; situatia in care se aflà guvernulenglez este una dintre cele mai spinoase in care s-au pututgasi vreodata oamenii de stat" (260). Si Sismondi revineia*i la concluzia generala" ca sistemul fermelor estepericulos", ca este periculos sa subordonezi intreaga agri-cultura unui sistem de specula". Dar cum se vor putea luain Anglia aceste masuri eficace, dar totodata lente, care arspori insemnatatea (remettraient en honneur) micilor ferme,din moment ce jumatate din natiune, care lucreaza in manu-facturi, sufera de foame, iar masurile pe care le cere eaameninta sa duca la infometarea celeilalte jumatati, carelucreaza in agricultura ? Nu §tiu. Socot cà legile cu privirela comertul de cereale trebuie sä sufere importante modifi-cari ; recomand insa acelora care cer abolirea lor totala saexamineze cu minutiozitate urmatoarele probleme" (267) ;urmeaza vechile lamentari §i temeri in privinta decaderiiagriculturii, a restringerii pietei interne etc.

A§adar, chiar la prima ciocnire cu realitatea, romantismula suferit un fiasco total. El a fost nevoit dea singurun testimonium paupertatis * §i sa semneze singur de primi-rea acestuia. Amintiti-va cit de u§or §i de simplu rezolva"romantismul toate problemele in teorie" I Protectionismulnu este rational, capitalismul este o eroare funesta, caleaAngliei este gregta §i periculoasa, productia trebuie sameargä in pas cu consumul, industria §i comertul in pas cuagricultura, ma§inile sint avantajoase numai atunci cind ducla cre§terea salariilor sau la reducerea zilei de lucru, mij-loacele de productie nu trebuie despartite de producatori,schimbul nu trebuie sa devanseze productia, nu trebuie sàducä la specula etc. etc. Fiecare contradictie a fost acoperitade romantism cu o fraza sentimentala corespunzatoare, lafiecare problema el a raspuns printr-un deziderat pios

* certificat de paupertate, Nota trad.

sa-si

www.dacoromanica.ro


corespunzator, qi aceasta aplicare de etichete pe toate faptelevietii curente a denumit-o solutionarea" problemelor. Nu-ide mirare cá aceste solutii erau atit de induioAtor de simpleqi de ware ; ele ignorau un lucru de nimica : intereselereale i faptul cä contradictia consta tocmai in conflictuldintre ele. $i, atunci cind dezvoltarea acestei contradic%ii 1-apus pe romantic fata in fata cu unul dintre aceste conflictedeosebit de violente cum a fost lupta dintre partidele dinAnglia care a precedat abrogarea legilor cerealelor , roman-ticul nostru s-a pierdut cu totul. El se simtea foarte bine inceata reveriilor §i a dezideratelor pioase, el plasmuia cuatita maiestrie sentinte care se potriveau societatii" ingenere (dar care nu se potriveau nici unei orinduiri socialeistoriceqte determinate), iar cind din lumea fanteziilor salea nimerit in viltoarea vietii reale §i a luptei de interese, eln-a avut nici macar un criteriu pentru rezolvarea probleme-!or concrete. Obimuinta constructiilor §i solutiilor abstractea redus problema la o formula deprta ; care populatietrebuie ruinata populatia agricola sau cea manufacturiera ?

$i romanticul nu putea, desigur, sa nu conchida ca niciuna nu trebuie ruinata, cä trebuie sa ne abatem din cale"...,insa contradictiile reale 1-au impresurat pe romanticul nostruatit de strins, incit nu-I mai lasa sä se ridice din nou inceata dezideratelor pioase i el se vede nevoit sá dea unrcispuns. Sismondi a dat chiar doua raspunsuri : primulnu tiu" ; al doilea pe de o parte nu pot sa nu recunosc,pe de altä parte trebuie sa admit" 89

La 9 ianuarie 1848, Karl Marx a rostit la Bruxelles, incadrul unei §edinte publice, un discurs asupra liber-schim-bismului" *. In opozitie cu romantismul, care afirma càeconomia politica nu este o tiinta de calcul, ci o §tiinta amoralei", el a luat ca punct de plecare al expunerii sale toc-mai un calcul lucid al intereselor. In loc sa priveasca pro-blema legilor cerealelor ca o problema a sistemului" pecare §i-1 alege natiunea sau ca o problema de legislatie (cumo privea Sismondi), vorbitorul a inceput prin a infat4a

* Discours surdes

le libre echange". Folosim traducerea germani : Redefiber die Frage Freihandels" 0

1 7*

:

www.dacoromanica.ro

24G V. I. LENIN

aceastá problema ca un conflict intre intercsele fabricantilorcele ale proprietarilor funciari si a arkat cum au incercat

fabricantii englezi sä prezinte problema ca o cauzA a intregu-lui popor, cum au incercat sa-i convingá pe muncitori clactioneazä spre binele poporului. In opozitie cu romanticul,care a expus problema sub forma unor consideratii pe caretrebuie sa le aibá in vedere legiuitorul la infaptuirea refor-mei, vorbitorul a redus problema la conflictul dintre inte-resele reale ale diferitelor clase ale societAtii engleze. El aaratat cã necesitatea ieftinirii materiilor prime pentzu fa-bricanti constituia baza intregii probleme. El a infatisatatitudinea de neincredere a muncitorilor englczi, care vedeauin oameni plini de abnegatie de soiul lui Bowring,Bright & Co. pe cei mai aprigi dusmani ai lor".

Fabricantii ridick cu mari cheltuieli, palate in careAnti-Corn-Law-League (liga impotriva legilor cerealelor) 91sA-si instaleze, ca sá zicem asa, sediul ei oficial, trimit oarmata de apostoli in toate colturile Angliei ca sa propovä-duiasca religia liber-schimbismului, tiparesc i distribuie gra-tuit mii de brosuri ca s'à lämureascä pe muncitori asuprapropriilor lor interese, cheltuiesc sume enorme ca sá cistigepresa de partea lor, organizeaza un vast aparat administrativcare sa conduca miscarea liber-schimbistA si uzeazA de toatàelocinta lor la intrunirile publice. La una dintre aceste in-truniri un muncitor a strigat : <<Daca proprietarii funciari arvinde oasele noastre, voi, fabricantii, ati fi cei dintii care

cumpara ca sá le duceti la moard i sá faceti fAinAdin ele !». Muncitorii englezi au inteles foarte bine semni-ficatia luptei dintre proprietarii funciari si fabricanti. Ei stiuprea bine a se urmAreste scaderea pretului piinii pentru ase reduce salariile si ca profitul la capital va spori in aceeasiproportie in care va seadea renta" 92

Asadar, insusi modul de a pune problema este cu totulaltul deeit la Sismondi. Vorbitorul isi propune, in primulrind, sà explice atitudinea diferitel.or clase ale societatiiengleze fatà de aceastä problemA din punctul de vedere alintereselor lor, iar in al doilea rind sA arate semnificatiape care o are reforma in cadrul evolutiei generale a econo-naiei sociale din Anglia.

si

le-ati

www.dacoromanica.ro


In aceastä din urm5 chestiune, opiniile vorbitorului con-cora cu opiniile lui Sismondi, in sensul c5 si el vede aicinu o problema particulara, ci problema generalii a dezvoltariicapitalismului in genere, a liber-schimbismului" ca sistem.Abrogarea legilor cerealelor in Anglia reprezinta cea maimare victorie pe care a repurtat-o, in secolul al XIX-lea,liber-schimbismul" 93. Prin abolirea legilor cerealelor, liberaconcurenta, actuala economie socialà, va ajunge la apogeu" *.Prin urmare, pentru acesti autori problema de fata seprezinta astfel : este de dorit ca capitalismul sã continue sa"se dezvolte sau este de dorit frinarea lui, cautarea unor altedi" etc. ? Si, dupa cum stim, raspunsul lor afirmativ laaceasth intrebare a constituit rezolvarea problemei principialegenerale a destinelor capitalismului" §i nu a problemeiparticulare a legilor cerealelor din Anglia, deoarece punctulde vedere stabilit aid a fost aplicat i mult mai tirziu inprivinta altor state. Acesti autori prof esau asemenea vederiin deceniul al 5-lea al acestui secol si in privinta Germaniei,si in privinta Americii **, declarind ca in aceasta tad liberaconcurenta are un caracter progresist ; in ceea ce prive§teGermania, unul dintre ei a scris Inca in deceniul al 7-lea alacestui secol ca ea are de suferit nu numai de pe urmacapitalismului, ci si din cauza insuficientei dezvoltari a capi-talismului 97.

S5 revenim la cuvintarea pe care o ream. Am aratatpunctul de vedere principial diferit al vorbitorului, care aredus problema la interesele diferitelor clase ale societatiiengleze. Si constadm o deosebire tot atit de prof uncla si inceea ce priveste rnodul cum pune el problema pur teoreticaa semnificatiei pe care o are in economia sociala abrogarea

* Die Lage der arbeitendenexact din

Klasseacelasi

in England" (1845) ". AceastAlucrare a fost conceputh punct de vedere tnainte de abro-garea legilor cerealelor (1846), pe and cuvIntarea expusA aid a fost rostitilIn perioada de dupd abrogarea lor. Dar aceastA deosebire In timp nu pre-zintA pentru noi nici o importantA : este suficient sA comparAm rations-mentele din 1827 ale lui Sismondi, citate mai susi, cu aceastA

elementelorcuvIntareproblemeidin 1848 pentru a constata identitatea deplinA a

la ambii autori. Ideea de a face o comparatie intre Sismondi si economistulgerman de mai tlrziu a fost ImprumutatA de noi din Handwtirterbuch derStaatswissenschaften", B. V., Art. Sismondi" von Lippert. Seite 679. Paralelas-a dovedit a fi de un interes atit de palpitant, 'theft expunerea d-lui Lippertsi-a pierdut dintr-o deg tostA rigiditatea. vreau sit spun oblectivitatea",si a devenit interesant8, vie si chiar pasionantA.

** Vezi in ,.1sleue Zeit" articolele lui Marx recent descoperite InWestphAlisches Dampfboot" ".

www.dacoromanica.ro

248 V. I. LENIN

legilor cerealelor. Pentru el, aceasta nu este problemaabstractä a sistemului pe care trcbuie sa-1 aleaga Anglia, acall pe care trebuie ea s-o urmeze (cum pune problemaSismondi, uitind ch. Anglia are un trccut i un prezent caredetermina aceasta cale). Nu, el pune problema de la buninceput pe terenul actualei orinduiri social-economice, intre-bindu-se care va fi pasul urmtitor in dezvoltarea acesteiorinduiri dupa abolirea legilor cerealelor.

Dificultatea pe care o prezenta aceasta problema era dea stabili cum va influenta abrogarea legilor cerealelor asupraagriculturii, caci in ceea ce priveste industria, aceastainfluenta era clara pentru toata lumea.

Pentru a dovedi cä aceasta abrogare va fi si in folosulagriculturii, Anti-Corn-Law-League a instituit premii pentrucele mai bune trei lucrari despre influenta salutara pe careabrogarea legilor cerealelor o va avea asupra agriculturiiengleze. Vorbitorul expune pe scurt vederile celor treilaureati, Hope, Morse si Greg, scotindu-1 in evidenta peacesta din urma, a carui lucrare aplica in mod mai stiintificsi mai riguros principiile stabilite de economia politicaclasica.

Greg, el insusi mare fabricant, a carui lucrare se adresamai, ales marilor fermieri, sustine cä abolirea legilor cereale-lor va elimina din agricultura pe micii fermieri, care se vorindrepta spre industrie, dar va fi in avantajul marilorfermieri, care vor capata posibilitatea sä ia pamint in arendape termene mai lungi, sa investeasca in pämint mai multcapital, sä foloseasca in mai mare masura masini, utilizindmai putina munca, care se va ieftini o data cu ieftinireacerealelor. Proprietarii funciari insa vor trebui sa se multu-measca cu o renta mai mica, ca urmare a faptului caterenurile de calitate inferioara nu vor mai fi cultivate, eleneputind rezista concurentei cerealelor de import, mai ieftine.

Vorbitorul a avut perfectä dreptate considerind cà aceastaprezicere i apararea fatisa a capitalismului in agriculturaaveau un caracter mai stiintific. Istoria a confirmat prezi-cerea. Abrogarea legilor cerealelor a dat un impuls extra-ordinar agriculturii engleze... Scaderea absolut4 a populatieimuncitoare agricole a mers mina in mina cu o extindere asuprafetelor cultivate, cu 0 culturä mai intensiva, cu 0 acu-

www.dacoromanica.ro

CU PRIVIRE LA CARACTERIZAREA ROMANT1SMULUI ECONOMIC 249

mulare nemaiintilnita a capitalului investit in pamint si acelui folosit pentru cultivarea lui, cu o sporire a produsuluisolului färä precedent in istoria agronomiei engleze, cu ocrestere a rentelor incasate de proprietarii funciari cu obogatie crescinda a fermierilor Conditia funda-mentala a noii metode era o investitie mai mare de capitalde fiecare acru, deci i o concentrare accelerata a fermelor" *.

Fireste insa cà vorbitorul nu s-a marginit sa constate carationamentul lui Greg este mai just. In gura lui Greg, acestrationament era argumentul unui liber-schimbist care vorbestedespre agricultura engleza in general si care vrea sa demon-streze ca abolirea legilor cerealelor va fi in folosul intregiinatiuni. Dupa cele expuse de noi mai sus, este clar ca nuaceasta era parerea vorbitorului.

El a aratat ca scaderea pretului piinii, scadere atit deproslavità de liber-schimbisti, inseamna reducerea inevitabilaa salariilor, ieftinirea mtrf ii munca." (mai exact : a forteide munca) ; ca ieftinirea piinii nu va putea niciodata sacompenseze muncitorului aceasta scadere a salariului, inprimul rind pentru cà muncitorului, atunci cind va scadeapretul piinii, ii va veni mai greu sa faca economie la con-sumul piinii pentru a putea cumpara i alte lucruri i, in aldoilea rind, pentru Ca progresul industriei ieftineste obiectelede consum, inlocuind berea prin rachiu, piinea prin cartofi,lina i inul prin bumbac, ducind astfel la scaderea niveluluicerintelor si nivelului de trai al muncitorului.

Vedem deci ca., in aparentel, vorbitorul stabileste elemen-tele problemei la fel ca Sismondi : el considera de asemenea

* Serfs In 1867 privegte cresterea rentef, pentrtt explIcareaacestui fenomen trebuie 55 tinem seama de legea rentei diferentiale, sta-bilitA de analiza modernA, lege in virtutea cAreia urcarea rentei este posibildconcomitent cu scdderea prelului cerealelor. Cind, in 1846, furl abrogatein Anglia taxele vamale asupra cerealelor, fabricantii englezi crezurAprin aceast5 mAsurA. au transformat in pauperi aristocratia funciarfi. Inloc de a s5r5ci, ea deveni mai bogatS ca oricind. Cum s-a intimplataceasta ? Foarte simplu. Mai intii, arendasii furA constrinsi prin contractsA investeascA de atunci incolo 12 1.st. anual In loc de 8 1.st. per acru si,in al doilea rind, proprietarii funciari, puternic reprezentati si in CameraCorounelor, 11 acordarA

si pentruo insemnatA subventie de stat in vederea

pAminturiledrenAril

terenurilor lor alte amelior5ri permanente. Cum celemai proaste n-au fost cu totul InI5turate, ci au fost cel mult folosite inalte scopuri, si aceasta de cele mal multe ori numai in mod temporar,rentele se urcarl proportional cu investitia de capital sporitil. far arlsto-eratia funciarA se gAsi Intr-o situatie mai bunA ca oricincl" (Das Kapital",III, 2, 259 (Capitalul", vol. Ill, partea a II-a, pag. 259". Nota red-)).

capitalisti...

Ctt

ck

si

www.dacoromanica.ro

250 V. I. LENIN

cá urmarea inevitabila a liber-schirnbismului va fi ruinareamicilor fermieri §i mizeria muncitorilor din industrie §i agri-cultura. Narodnicii nowi, care se disting §i prin arta lorinegalabila de a cita", se opresc de obicei tocmai aici incitatele" lor, declarind pe deplin satisfacuti ca sint in totulde acord". Dar aceste procedee nu fac decit sa arate, inprimul rind, ca ei nu inteleg imensele deosebiri in modulde a pune problema, asupra carora am atras atentia maisus, §i, in al doilea rind, Ca' scapa din vedere faptul cadeosebirea radicala dintre teoria moderna §i romantism abiade aici incepe : romanticul se abate de la problemele concreteale dezvoltarii reale pentru a se deda reveriilor, pe cindrealistul ia faptele constatate drept criteriu pentru a rezolvaintr-un anumit mod problema concreta.

Dupa ce vorbe§te despre imbunatatirea care ar urma saintervina in situatia muncitorilor, vorbitorul continua astfel :

La aceasta economi§tii vor raspunde :Ei da, recunoatem cá concurenta dintre muncitori, care

sub regimul liber-schimbismului firqte ca nu va fi mairedusa, nu va intirzia sä puna de acord salariile cu nivelulscazut al preturilor marfurilor. Pe de aka parte insä, acestpret redus al marfurilor va prilejui o crqtere a consumului ;consumul sporit va face necesara o productie mai mare, careva atrage dupa sine o cerere mai mare de mina de lucru,iar aceasta cerere mai mare de mina de lucru va fi urmatade o urcare a salariilor.

Toata aceasta argumentare se reduce la urmatoarele :liber-schimbismul face sã creascii fortele de productie. Cindindustria este in crqtere, cind avutia, fortele de productieintr-un cuvint capitalul productiv sporesc cererea de munca,atunci se urca §i pretul muncii i in consecinta §i salariul.Sporirea capitalului este conditia cea mai favorabilli pentrumuncitor. Aceasta nu se poate contesta*. Daca capitalulfamine stationar, industria nu va famine numai stationara,ci va regresa, §i, in cazul acesta, prima victima va fi mun-citorul. El va fi distrus inaintea capitalistului. Iar in cazulcind capitalul sporqte, adica, dupa cum am spus, in cazulcel mai bun pentru muncitor, care va fi soarta acestuia ? El

* Subliniat de nal.

www.dacoromanica.ro


va fi dc asemenea distrus..." 100 Si vorbitorul explica in modamanuntit, servindu-se de datele economistilor englezi,cum concentrarea capitalului duce la accentuarea diviziuniimuncii, care ieftineste forta de munca datorita faptului cainlocuieste munca ce necesita iscusinta printr-o muncasirupla, cum masinile inlatura pe muncitori, cum marelecapital ruineaza pc micii industriasi si pe micii rentieriduce la agravarea crizelor, care fac sa creased si mai multnumarul somerilor. Din analiza sa, el tragc concluzia caliber-schimbismul nu inseamna altceva deck libera dezvol-tare a capitalului.

Asadar, vorbitorul a stiut sä gkseasca criterhil pentrurezolvarea problemei care la prima vedere duce la aceeasidilema insolubilä in fata careia s-a oprit Sismondi :liber-schimbismul, i frinarea lui duc deopotriva la ruinareamuncitorilor. Acest criteriu ii constituie dezvoltarea lortelorde productie. Punerea problemei pe teren istoric s-a facutsimtita imediat : in loc sa compare capitalismul cu o socie-tate abstracta, asa cum ar trebui sa fie ea (adica, de fapt,cu o utopie), autorul 1-a comparat cu stadiile anterioare aleeconomiei sociale, a comparat diferitele stadii ale capitalis-mului in succesiunea lor §1 a constatat faptul dezvoltdriilortelor productie ale societdfii datorita* dezvoltcirii capita-lismului. Supunind argumentarea liber-schimbistilor uneicritici stiintifice, el a stiut sa evite greseala curenta a roman-ticilor, care, contestind acestei argumentari orice valoare,arunca din copaie, o data cu apa, i copilul", a stiut säsepare grauntele ei sanatos, adica faptul neindoielnic alunui urias progres tehnic. Narodnicii nostri, isteti cum sint,at fi conchis, desigur, ca acest autor, care se situeaza atit defatis de partea marelui capital in comparafie cu micul pro-duccitor, este un apologet al puterii banului", cu atit maimult cu cit el a vorbit in fata Europei continentale si aextins concluziile trase din viata Angliei i asupra patrieisale, in care marea industrie mecanizata facea pe atunciprimii ei pasi, inca timizi. Or, tocmai in lumina acestuiexemplu (ca si a foarte multor altor exemple similare dinistoria Europei occidentale), ei ar putea sa inteleaga faptulca admiterea caracterului progresist al marelui capital incomparatie cu mica productie este foarte, foarte departe de

de

ri

ri

www.dacoromanica.ro

252 V. I. LENIN

a fi o apologie", fapt pe care nici in ruptul capului nu pot(sau, poate, nu vor) sa-1 priceapa.

Este suficient sa ne amintim de capitolul din Sismondiexpus mai sus §i de cuvintarea de fata ca sá ne convingemde superioritatea acesteia atit sub raport teoretic cit §i subraportul ostilitatii ei fata de orice apologie". Vorbitorul acaracterizat contradictiile care insotesc dezvoltarea mareluicapital mult mai exact, mai complet, mai direct §i mai fati§decit au facut vreodata romanticii. Dar nu gasim la elnicaieri nici o singura fraza sentimentala care sä deplingaaceasta dezvoltare. El n-a rostit nicaieri nici un cuvintdespre vreo posibilitate de a ne abate din drum". El isidadea seama ca, prin aceste cuvinte, cei care le debiteazanu fac decit sa camufleze faptul ca ei se abat" de la pro-blema pe care o pune in fata lor viata, adica rgalitateaeconomica actuala, dezvoltarea economica actualà, intereseleactuale care apar pe baza acestei dezvoltari.

Criteriul absolut qtiintific arAtat mai sus i-a permis sarezolve aceasta problema i sa ramina un realist consecvent.

Sa nu credeti insà, domnilor spune vorbitorul ca,daca criticam liber-schimbismul, avem cumva intentia saluam apararea sistemului vamal protectionist" 101 Si vorbi-torul arata ca liber-schimbismul §i protectionismul 4i audeopotriva baza in actuala orinduire social-economica, infa-ti§eaza pe scurt procesul de sfarimare" a vechii vieti eco-nomice §i a vechilor relaii semipatriarhale din stateleEuropei occidentale pe care 1-a efectuat capitalismul inAnglia §i pe continent, arata faptul social CA, in anumiteconditii, liber-schimbismul grdbe,ste aceasta sfarimare" *.Si numai in acest sens, domnilor a incheiat vorbitorulvotez in favoarea liber-schimbismului" 103.

* Asupra acestel semnificatii progresiste a abroggrii legilor cerealelortnainte dea atras atentia In mod clar i autorul lucrArii Die Lage" tticd

aceastd abrogare (1. c., peg, 179), subliniind Indeosebi influenta el asupraconstiintei producgtorflor 162.

,

,

www.dacoromanica.ro

253

NOUA LEGE PENTRU REGLEMENTAREAMUNCH IN FABRICI 1°4

Scris in deportare tn varaanutul 1897

Adaosul a lost scris hi toamnaanulta 1897

Publicat pentru prima oardbrclurdin 1899, la Geneua, In

Se tipäre$te dupel textul braFuril

www.dacoromanica.ro

[ 266

i1POJIETAPIR DCT X79 CTP A Trb, COCA

HOBLIfi

Wa6prpmaft 3anowb

0,MAJILE ['occiflcxofl CuLkia..11;k112.10ELATIPIECTOR femme! nen=

11thore,...:48 t,C0103a PiccnNII COMA.16/{EXOEnt lust'1899

Coperta bro.5urii lui V. I. LeninNowt

reglementarea munciilege pentru

In tabrici". 1899

ACP.IIELIA

~1../.00*Mmeoeysarmartiewarte..wowwww.

www.dacoromanica.ro

267

CE A DETERMINAT PROMULGAREA NOII LEGI PENTRUREGLEMENTAREA MUNCH IN FABRICI ?

La 2 iunie 1897 a fost promulgata noua lege pentru redu-cerea zilei de munca in fabrici i uzine i pentru introducerearepausului duminical. Muncitorii din Petersburg asteptau demult aceastä lege, pe care guvernul, speriat de greva de masaa muncitorilor din primavara anului 1896, o promisese Incade atunci. Dupa aceasta greva de masa a muncitorilor de lafilaturile i esatoriile de bumbac au urmat alte grevepretutindeni muncitorii au cerut reducerea zilei de munca.La grevele muncitorilor, guvernul a raspuns prin dezlan-tuirea unor represiuni salbatice, prin ridicarea i expulzareadin oral Med' judecata a unui mare numar de muncitori ;cuprins de spaima, guvernul a incercat sa influenteze pcmuncitori cu ajutorul unor fraze neghioabe despre dragosteacrestineasca a fabricantilor pentru muncitori (circulara mi-nistrului Witte catre inspectorii de fabrici publicata in1895-1896 *). Dar aceste f raze n-au facut decit sa stirneascarisete in rindurile muncitorilor si nici un fel de prigoana n-aputut opri miscarea, care cuprinsese zeci i sute de mii demuncitori. Guvernul si-a dat seama atunci ca trebuie sa facaconcesii i sá satisfaca cel putin o parte din revendicarilemuncitorilor. In afara de prigoana sälbatica dezlantuita im-potriva grevistilor si de avalansa de fraze mincinoase sifatarnice, muncitorii din Petersburg au primit drept raspunspromisiunea guvernului ca va promulga o lege pentru redu-cerea zilei de munch'. Aceasta promisiune a fost adusa lacunostinta muncitorilor intr-un mod deosebit de solemn 105,

*Vezi volurnul de fatil, pag. III. Nota red.

0

www.dacoromanica.ro

258 V. I. LENIN

prin instiintari speciale afisate in fabrici i semnate deministrul de finante. Muncitorii au asteptat cu nerabdareindeplinirca promisiunii, au asteptat ca legea sà apara la19 aprilie 1897, iar la un moment dat erau gata sä creaddcà i aceasta promisiune a guvernului, ca si multe alte decla-ratii ale lui, nu erau deck o minciuna grosolana. Darde asta data guvernul si-a tinut fagaduiala : legea a fostpromulgata, dar ce fel de lege este ea vom vedea mai incolo.Deocamdata trcbuie sa examinam imprejurarile care au silitguvernul indeplineasca prornisiunea.

De problema reducerii zilei de munca guvernul nostru ainceput sa se ocupe flu in 1896, ci mutt mai inainte. Pro-blema a fost ridicata acum 15 ani : inca in 1883 fabricantiidin Petersburg au cerut sa fie promulgata o astf el de lege.Cereri asemanatoare au fost facute in repetate rinduri si dealti fabricanti (si anume de cei polonezi), dar toate acestecereri au fost puse sub obroc, ca si numeroase alte proiectede imbunatatire a situatiei muncitorilor. Cind este vorba dcastfel de proiecte, guvernul rus nu se grabeste ; ele stau subobroc zeci de ani. Altceva este cind se pune chestiunea dea face un cadou de citeva milioane de ruble preadevotatilordomni mosieri rusi, care solicita" o mica pomana din baniipoporului, sau de a acorda subventii sau prime asupritilor"domni fabricanti ; atunci guvernul rus se grabeste i rotitelecancelariilor din institutii si ministere incep sä se invirtefoarte repede, parca ar fi unse" cu o unsoare" speciala.Cind este vorba insa de muncitori, nu numai cä proiectelede legi stau sub obroc cu anii i cu zecile de ani (de padaproiectul referitor la rdspunderea patronilor se afla in cursde pregatire" de peste zece ani, daca nu ma-gel), dar nicimacar legile promulgate nu se apIica, pentru cá cinovniciiguvernului imperial se sfiesc sa-i deranjeze pe d-nii fa-bricanti (de pilda, in marea majoritate a cazurilor, legea din1886, prin care fabricantii sint obligati sa construiasedspitale, a ramas litera moared). Cum se explica, asadar, cade data aceasta o chestiune pusa de multa vreme si-a gasitindaed rezolvarea ? Cum se explica graba cu care a fostsolutionatä si trecuta peste rind atit prin minister cit i prinConsiliul de stat, capatind indata forma de proiect de legeii devenind lege ? Se vede cà a intervenit o forth' care i-a

sa-si

www.dacoromanica.ro

NOUA LEGE PENTRU REGLEMENTAREA MUNCII IN FABRICI 269

impins pe cinovnici, care i-a scuturat si a invins permanentalor lipsa de dorinta de a-i sicii" pe fabricantii autohtoni cunoi pretentii. Aceasta forta au fost muncitorii din Petersburg

uriasele greve declarate de ei in 1895-1896, greve care,datorita ajutorului primit de muncitori din partea social-dernocratilor (prin Uniunea de lupta"), au fost insotite deprezentarea unor revendicari precise fata de guvern, precumsi de raspindirea de proclamatii i manifeste socialiste inrindurile muncitorilor. Guvernul dat seama ea nici unfel de represiuni politienesti flu vor fringe vointa maselormuncitoresti, care au devenit constiente de interesele lor,s-au unit in vederea luptei si sint conduse de partidul social-democratilor aparatorii cauzei muncitoresti. Guvernul afost nevoit sa fad concesii. Ca si legea din 3 iunie 1886cu privire la regulamentul de ordine interioara, la amenzi,tarife de salarizare etc., promulgata acum 11 ani, noua legepentru reglementarea muncii in fabrici a fost si ea smulsdguvernului de catre muncitori, cuceritd de muncitori de ladusmanul lor de moarte. Pe atunci lupta muncitorior s-amanifestat cu deosebita putere in guberniile MoscovaVladimir. i pe atunci ea s-a manifestat prin numeroasegreve ; i pe atunci muncitorii au prezentat guvernuluirevendicari precise si concrete, iar in timpul renumitei grevede la fabrica Morozov, din rindurile multimii de muncitoriau fost inminate inspectorului conditii formulate chiar demuncitori. tn aceste conditii se arata, de pilda, ca muncitoriicer reducerea amenzilor. Legea din 3 iunie 1886, promulgatacurind dupà aceea, constituia un reispuns direct la acesterevendicari ale muncitorior i continea dispozitii cu privirela amenzi *.

La fel si acum. Muncitorii au cerut in 1896 reducereazilei de munca, declarind in sprijinul revendicarii lor greveuriase. La aceasta revendicare guvernul riispunde acurnprin promulgarea legii pentru reducerea zilei de munca.Atunci, in 1886, guvernul a cedat in fata muncitorilor subpresiunea revoltelor muncitoresti si a cautat sa-si reduca laminimum concesiile, s-a straduit sa lase fabricantilor tot felulde portite, sa intirzie punerea in aplicare a noilor dispozitii,

* Vezi in aceasth privinth brosura Despre arnenzi". (Volinnut de fath,pag. 15 SI. Noir! red.).

18

si

www.dacoromanica.ro

260 V. I. LENIN

sa' rapeasca prin viclesug tot ce se putea din revendicarilemuncitorilor. La fel si acum, in 1897, gavernul cedeazanumai sub presiunea rascoalelor muncitoresti si se straduiestedin rasputeri sa restringh concesiile pe care le face muncito-rilor, stá la tocmeald qi recurge la tot felul de viclesuguripentru a obtine o ora, douà in plus, marind ziva de muncapropusa chiar de fabricanti, se sträduieste sä reduca numarulzilelor de sarbatoare legala, scotind de sub prevederile legii,in favoarea fabricantilor, citeva sarbatori in plus, cauta saintirzie introducerea noilor rinduieli, aminind aplicarea prin-cipalelor prevederi ale legii pina la viitoare dispozitii minis-teriale ce vor fi date in acest sens. Legile din 3 iunie 1886si din 2 iunie 1897, care constituie in Rusia principalele legipentru reglementarea muncii in fabrici, reprezinta amindouä,asadar, o concesie silita pe care muncitorii rusi au cucerit-ode la guvernul politist. Amindouà arata care este atitudineaguvernului rus fata de cele mai legitime revendicari ale mun-citorilor.

IICE TREBUIE SA INTELEGEM PRIN TIMP DE MUNCA ?

Sa analizam in mod amanuntit legea din 2 iunie 1897 *.Dupà cum am mai spus, noua lege, in primul rind, limiteazaziva de munca pentru toti muncitorii ; in al doilea rind,introduce repausul obligatoriu in zilele de duminica si desarbatoare. Inainte de a statornici regulile privitoare ladurata timpului de munca, legea trebuie sá precizeze ceanume trebuie sä intelegem prin timp de munca. Noua legeprevede in acest sens urmatoarele : Pentru fiecare mun-citor, timpul de munca sau numarul orelor de munca incursul unei zile reprezinta timpul in care, potrivit contrac-tului de angajare, muncitorul este obligat sa se afle in localulintreprinderii, la dispozitia administratiei, pentru efectuareamuncii". Prin urmare, tot timpul cit, potrivit orarului sau lacererea directorului, muncitorul se afla in incinta fabriciitrebuie considerat timp de munca.

* Ea va intra In vigoare In noiembrie 1898.

www.dacoromanica.ro

NOUA LEGE PENTRU REGLEMENTAREA MUNCH IN FABRIC! 261

Este indiferent daca in acest timp muncitorul este ocupatcu munca lui propriu-zisä sau obisnuità, ori daca directorul

obliga sa lucreze altceva sau II obliga chiar pur i simplusei astepte ; tot timpul cit muncitorul se afla in incintafabricii trebuie considerat timp de munca. De pildk la unelefabrici, in zilele de simbata, dupä semnalul pentru incetarealucrului, muncitorii cur* masinile ; dupà lege, timpul incare se curatá masinile intra si el in timpul de muncii. Prinurmare, daca pentru curatatul masinilor fabricantul nu-i pla-teste muncitorului nimic, aceasta inseamna ca fabricantulfoloseste Nth' plata' timpul de munc'd al muncitorului angajat.Daca fabricantul, angajind un muncitor salarizat in acord,Ii obliga sa astepte sau ii sustrage de la lucru dindu-i o altainskcinare care nu se plateste separat (orice muncitor stieca asemenea lucruri se intimpl'a deseori), inseamna cá fabri-cantul foloseste fdrii plata' timpul de muncd al muncitoruluiangajat. Muncitorii trebuie sa retina aceasta definitie pe carelegea noua o dá timpului de munch' i, sprijinindu-sc pe ea,sa respingá orice incercare a patronului de a folosi Fara'plata foga lor de munca. Se intelege ca aceasta definire atimpului de munca trebuie sà rezulte de la sine din contractulde angaj are : unora dintre muncitori li se va parea caaceastä chestiune este atit de clark incit nici nu trebuiediscutatà. In realitate insa guvernul, servil fata de capitalisti,recurge intr-adins la formulari vagi in multe chestiuni carepentru orice muncitor sint de la sine intelese. Asa si incazul de fata guvernul a cautat sä lase domnilor fabricantio mica portitä. Legea spune cä prin timp de munca se in-telege timpul in care, potrivit contractului de angajare, mun-citorul este obligat sa se afle in incinta fabricii. Dar dacdin contractul de angajare nu se arata cite ore pe zi esteobligat muncitorul sa se afle in incinta fabricii ? Sint doardestul de frecvente cazurile cind, de pildk la uzinele deconstructii mecanice, contractul dintre muncitori si patron nuprevede decit cá muncitorii se angajeaza ca in schimbul uneianurnite retributii sa produca un anumit obiect (vreo piesäaccesorie, un anumit numar de suruburi sau piulite etc.),Nth' a se spune ceva despre timpul pe care muncitorul tre-buie sä-1 intrebuinteze pentru efectuarea muncii. Este oareaplicabila in asemenea cazuri noua dispozitie legala cu pri-

I S*

ii

www.dacoromanica.ro

262 V. T. LENIN

vire la numarul orelor de munca pe zi ? Bunul-simt nespune, fire$te, ca este aplicabila : din moment ce munci-torul lucreaza in incinta fabricii, acest timp nu poate fi con-siderat altceva decit timp de munca. Dar bunul-simt" ald-lor capital4ti §i al guvernului care-i sprijina este cu totuldeosebit. Dupa litera articolului de lege reprodus de noi,in asemenea cazuri este foarte u§or sa flu fie aplicatä legeaprivitoare la reducerea timpului de munca. Fabricantul vainvoca argumentul ca prin contract el nu I-a obligat pe mun-citor sa se afle in incinta fabricii i basta. $i deoarece nutoti fabricantii se pricep atit de bine la chitibupri inch saobserve acest subterfugiu, cinovnicii de la finante s-au grabitsà atraga din timp atentia negustorimii din intreaga Rusieasupra faptului ca noua lege lath' o portha cit se poate defolositoare. Ministerul de finante scoate de multà vreme ogazetuta intitulata : Buletinul finantelor, industriei §i co-mertului" 106, una din acele gazete oficiale care, pe linga capublica dispozhiile guvernului, cauta sä preamareasca suc-cesele capitali§tilor ru§i, sä prosläveasca grija pe care, subparavanul grijii pentru popor, guvernul o poarta pungii ban-cherilor, fabricantilor, negustorilor i mo0.eri1or. Curind dupàpromulgarea noii legi, gazetuta mentionata a publicat unarticol despre aceasta lege (Buletinul finantelor" nr. 26 din1897), lamurind amanuntit insemnatatea ei i demonstrindcã guvernului ii revine rolul de a se ingriji de sanatateamuncitorilor. In acela§i articol cinovnicii de la finante aucautat sä atraga atentia fabricantilor asupra posibilitatii dea gasi o portita pentru eludarea noii legi, scriind lainurit canoua lege nu va putea fi aplicata in cazurile cind in con-tract nu se spune nimic despre timpul de munca, intrucitatunci cind un muncitor se angajeaza sa execute o anumitälucrare el nu mai este un muncitor salariat, ci o persoanacare primeste o comande. Fabricantului, a§adar, nu-i esteprea greu sa scape de aceasta lege neplacuta : in acest scope de ajuns ca muncitorul sa nu fie numit muncitor, ci per-soana care prime$te o comanda" I In loc sa spuna cà timpulde munca este timpul in cursul caruia muncitorul se afla inincinta fabricii la dispozitia patronului, legea a folosit in-tr-adins, apdar, o formula mai putin precisa, vorbind despretimpul in cursul caruia muncitorul este obligat prin contract

www.dacoromanica.ro

NOUA LEGE PENTRU REGLEMENTAREA MUNCII IN FABRIC! 263

sä se afle in incinta fabricii. S-ar pArea ca-i acelqi lucru,dar adevArul este cA §i in acest caz guvernul nu s-a dat inlfituri sl recurgA cu bunA §tiintà la o formulare echivocA indetrimentul muncitorilor 1

III

CU CIT REDUCE NOUA LEGE TIMPUL DE MUNCA ?

Legea din 2 iunie 1897 limiteazA timpul de muncA, cindeste vorba de munca de zi, la 11 ore §i jumAtate pe zi, iarshnbata §i in ajun de sarbatoare la 10 ore pe zi. Prin urmare,dupl noua lege, reducerea zilei de muncA este extrem deneinsernnatà. Sint destui muncitori §i la Petersburg eichiar constituie, probabil, majoritatea carora aceastA legenu le aduce nici o reducere a timpului de muncA i, maicurind, chiar amenintà sA4 prelungeasca. La uzinele dinPetersburg, timpul de muncA obipuit variazA intre 10 §i10 ore §i jumAtate. Stabilirea prin lege a unei zile de muncaatit de excesiv de lungi aratA dar cA aceastA lege a fostun rAspuns la revendicArile muncitorilor de la filaturile §itesAtoriile de bumbac din Petersburg. Acestor muncitori noualege le va aduce, poate, o reducere a zilei de muncä, pentrucà in majoritatea cazurilor ei lucrau intre 12 §i 14 ore pe zi.(Mai jos vom explica de ce spunem poate"). Ziva deznuncA de 10 ore este stabilitA de lege pentru meseriaqi qipentru uzinele care tin de ministerul de fazboi. Intrucit iiprivqte insA pe muncitorii de fabrica, guvernul a hotArit càei mai pot fi siliti sä munceascA mai mult I Pina §i fabri-cantii din Petersburg ceruserA guvernului sA reducA ziva demunca la 11 ore ! Guvernul insä a hotArit sA mai adaugeo jumatate de orà pentru a face pe placul fabricantilor dinMoscova, care ii silesc pe muncitori sA munceascA in douàschimburi zi §i noapte i pe care, dui:a cum se vede, mun-citorii nu i-au invatat indeajuns minte. Guvernul rus, caredeclarA cu lAudArwnie CA are grijA de muncitori, s-a dovedita fi in realitate cArpAnos ca un negustora§. El s-a dovedita fi mai hapsin chiar decit fabricantii, care din fiecare jurnA-tate de orA de munca in plus storc din sudoarea muncitorilormii de ruble in plus. Din acest exemplu muncitorii pot vedea

www.dacoromanica.ro

264 v. I. LENIN

limpede ca guvernul nu numai cà apara interesele fabrican-tilor, dar apara chiar interesele celor mai rdi fabricanti ; cäguvernul este un dusman al rnuncitorilor mult mai inraitdecit clasa capitalistilor. Muncitorii din Petersburg ar iiobtinut o zi de muncd mai redusd, atit pentru ei cit i pentrutoti muncitorii din Rusia, daca nu ar fi intervenit guvernul.Muncitorii uniti ii silisera pe fabricanti sa le faca concesii ;fabricantii din Petersburg erau gata sa' satisfaca revendicä-rile muncitorilor ; guvernul interzice insa fabricantllor sacedeze, pentru a nu da astfel un exernplu muncitorilor. Ulte-rior, majoritatea fabricantilor din Petersburg se conving denecesitatea de a face concesii muncitorilor i adreseaza guver-nului cererea de a reduce la 11 ore ziva de munca. Darguvernul apara nu numai interesele fabricantilor din Peters-burg, ci interesele fabricantilor din intreaga Rusie, si intrucitin sfinta Rusie exista fabricanti mult mai hapsini decit ceidin Petersburg, guvernul, in dorinta de a fi drept", nu poateingadui ca fabricantii din Petersburg sa jefuiasca prea Winpe muncitorii lor : fabricantii din Petersburg nu trebuie s-oia prea mult inaintea celorlalti din Rusia, si tocmai de aceeaguvernul mai adauga o jumatate de ora la ziva de muncape care au cerut-o capitalistii. Este evident cä din aceastacomportare a guvernului rezulta pentru muncitori urmatoa-rele trei invataminte :

Primul : muncitorii rusi inaintati trebuie sà depunä toateeforturile pentru a antrena in miscare pe muncitorii maiinapoiati. Daca nu vor antrena in lupta pentru cauza mun-citorimii intreaga masa a muncitorilor rusi, muncitorii inain-tati din capitala nu vor obtine cine stie ce rezultate, chiardaca-i vor sili pe fabricantii lor sä cedeze, cad guvernul sedistinge printr-un spirit de dreptate" atit de inalt, incit nupermite fabricantilor mai buni sä faca concesii substantialemuncitorilor. Al doilea : guvernul rus este un dusman almuncitorilor rusi mult mai inrait decit fabricantii rusi, pentruCa' guvernul nu numai cà apära interesele fabricantilor, nunumai cä dezlantuie in acest scop o prigoana salbaticaimpotriva muncitorilor i recurge la arestari si la expulzari,la folosirea trupelor impotriva unor muncitori neinarmati,dar, mai mult chiar, el apara interesele celor mai hapsinifabricanti, ridicindu-se impotriva tendintei fabricantilor mai

www.dacoromanica.ro

NOUA LEGE PENTRU REGLEMENTAREA MUNCH IN FABRICI 265

buni de a face concesii muncitorilor. Al treilea : pentrucuceri conditii omenefti de munch §i pentru a obtine zivade munch de 8 ore, spre care nhzuiesc astäzi muncitorii dinintreaga lume, muncitorii rug trebuie sh se bizuie numai peforta unirii lor §i sá smulga necontenit guvernului o concesieduph alta. Guvernul parch ar sta la tocmealà cu muncitorii,incercind sh vadh dach nu s-ar putea adhuga inch o jurra-tate de orá ; muncitorii ii vor aráta insh ca §tiu sh sthruiein revendichrile lor. Guvernul parch ar vrea sh punä la in-cercare rhbdarea muncitorilor, chutind s scape cu o concesiemai mica ; muncitorii ii vor aräta insh ch au destulä räbdarechiar §i pentru cea mai inverginath lupta, caci pentru eiaceasta inseamnh lupta pentru viata lor, lupta impotrivaumilirii §i asupririi totale a poporului muncitor.

INT

CE CONSIDERA LEGEA TIMP DE NOAPTE"PENTRU MUNCITORI ?

Se considerá timp de noapte : timpul dintre ora 9 searag ora 5 dimineata, atunci cind se lucreazh intr-un singurschimb ; timpul dintre ora 10 seara i ora 4 dimineata, atuncicind se lucreazh in douh §i mai multe schimburi". A§a gra-suiege noua lege. Potrivit legii", pentru oamenii de rind,care toath viata lor trebuie sh munceasch pentru akii,noaptea" inseamnä cu totul altceva deck pentru domniispilcuiti care pot trhi din munca altuia. Atit la Petersburgcit §i la Moscova, in cea mai mare parte a anului, la ora4 dimineata este inch intuneric beznh, iar pinh in zori maieste muk. Legea rush prevede insh ch toath viata sa mun-citorul trebuie sh se conformeze intereselor capitalului ;muncitorul trebuie sh creadh cã dupla' ora patru incepe ne-apdrat ziva, chiar dach pinh la rhshritul soarelui mai sintciteva ore. $i dach muncitorul nu locuiege la fabrich, el vafi nevoit &á se scoale la ora trei sau poate chiar §i mai devreme,ca sh ajungh la patru la fabrich I Pentru cinovnicii peters-burghezi ziva" incepe la ora 12, ba chiar la 1, dar cinovnicii,vezi bine, sint oameni cu totul Pentru muncitoriziva" se termina abia la 10 seara ; cind iese din fabrichin strada cufundatà in intuneric, muncitorul nu trebuie sA se

deosebifi...

www.dacoromanica.ro

266 V. I. LENIN

lase impresionat de faptul ca afara e intuneric bezna : eltrebuie sa tina minte si sa creada c'd ziva" abia s-a terminat,pentru eh' asa scrie in lege. Daca e asa, de ce sá nu se scriein lege cà pentru muncitor ziva" incepe atunci cind sirenafabricii II cheama la lucru si se termina atunci cind aceeasisirena chearná un alt schimb ; ar fi mai cinstit si mai drept !In Elvetia exista o lege care arata ce trebuie sa fie consi-derat timp de noapte pentru muncitor. Dar in materie deviclesuguri elvetienii nici nu se pot compara cu cinovniciipolitienesti rusi. La acesti elvetieni ingrozitori, pentru omulmuncitor noaptea" este aceeasi ca i pentru ceilalti oameni,si anume de la ora 8 seara i pina la ora 5 (sau 6) dimineata.In legea noastrà nota, singura limitare a muncii de noapte"consta in aceea cà muncitorii care lucreaza noaptea sau carein parte lucreaza noaptea nu trebuie sà lucreze mai mult de10 ore pe zi. Atita tot. Legea nu interzice munca de noapte.Si. in aceasta privinta legea a thmas in urma cererilor for-mulate de fabricantii din Petersburg, care acum 14 ani (in1883) au cerut interzicerea muncii de noapte a muncitoriloradulti. Prin urmare, si in aceasta privintá muncitorii dinPetersburg ar fi obtinut mai multe concesii din partea f abri-cantilor dacii nu ar fi intervenit guvernul, care a luat apã-rarea intereselor celor mai inapoiati fabricanti din Rusia.Guvernul n-a tinut seama de pkerea fabricantilor din Pe-tersburg, pentru cà n-a vrut sa-i supere pe fabricantii dinMoscova, care in majoritatea cazurilor silesc pe muncitori sälucreze noaptea. Servila sa atitudine de aparator al intere-selor celor mai rãi fabricanti, guvernul a cautat, ca deobicei, s-o camufleze cu fraze si asigurki mincinoase. Intr-unarticol consacrat explicarii noii legi, Buletinul finantelor",editat de ministerul de finante, arafa Ca in alte state (depit& in Franta) munca de noapte este interzisa. Dar inlegea noastra, afirma Buletinul", nu se putea include o ase-menea interdictie. Limitarea timpului de lucru al intreprin-derii nu este intotdeauna posibila existä o serie intreagade industrii care, prin caracterul kr, implica continuitateamuncii".

Este, evident, un pretext cu totul inconsistent. Doar nueste vorba de industriile speciale care reclama continuitateamuncii, ci de toate industriile in general. Nici dup4 actuala

:

www.dacoromanica.ro


lege continuitatea muncii nu este posibila numai cu douhschimburi, f drh ore suplimentare, chci munca de zi este fixathla 11 ore §i jumAtate, iar cea de noapte la 10 ore, adich intotal 21 de ore si jumdtate. De aceea, pentru industriilecare implied continuitatea muncii, noua lege prevede orisi-cum un regim exceptional (adich reguli speciale stabilite deministere, despre care vom vorbi mai jos). Rezulth deci elnu este citusi de putin imposibilà" interzicerea muncii denoapte. Am mai spus eh guvernul vrea sh apara in posturade ocrotitor al shnätatii muncitorilor ; iath ce spune minis-tcrul de finante despre munca de noapte : Munca de noapteeste, incontestabil, mai obositoare, mai vh.thmAtoare pentrusankate si in general mai putin fireasch decit munca lalumina zilei ; aceasta munch' este cu atit mai vat6matoarecu cit este mai indelungath si mai permanenth. S-ar phreaeh, dat fiind caracterul vathmAtor al muncii de noapte, celmai bine ar fi ca ea sh fie interzish si pentru muncitoriiadulti (asa cum in unele industrii a fost interzish pentrufemei si pentru adolescentii de ambele sexe, iar pentru copiiin toate industriile); in realitate insh nu existà nici un felde temeiuri pentru a proceda astfel, nici macar din punctulde vedere al bunhsthrii generale a muncitorului ; cind emoderata, munca de noapte este mai putin vhthmAtoarepentru sdnAtatea muncitorului decit o munca prea indelun-gath in cursul zilei, dar plhtita la acelasi tare. lath cit debine stiu slujbasii guvernului rus sa arunce praf in ochiipoporului l Pinh si apararea intereselor celor mai rhi fabri-canti este prezentath drept grija pentru bunästarea munci-torului". Si cit de nerusinath este justificarea näscocith deminister : cind e moderath, munca de noapte", vedetidumneavoastra, este mai putin vhithmAtoare decit o munchprea indelungath in cursul zilei, dar plhtith la acelasi tarif".Ministerul vrea sh spunh ch ceea ce-I sileste pe muncitorsh lucreze noaptea este nivelul schzut al salariului, care esteatit de mizer incit muncitorul este nevoit sh munceasch excesivde mult. Convins ca asa va fi intotdeauna, eh muncitorulnu va putea obtine un salariu mai bun, ministerul declaräcu cinism : dach muncitorul este nevoit sh munceasch revol-thtor de mult pentru a-si putea hräni familia, nu-i este oaretotuna dach aceste ore in plus sint lucrate ziva sau noaptea ?

www.dacoromanica.ro

268 V. I. LENIN

Desigur, dacã majoritatea rnuncitorilor rusi vor famine lasalariile de mizerie de pina acum, nevoia Ii va sili sä lucrezeore in plus, dar de citä obraznicie e nevoie ca sa expliciautorizarea muncii de noapte prin starea nenorocitä a mun-citortilui I Munca va fi platita la acelasi tare, iata ce-iintereseaza pe slugoii capitalului, iar in cadrul actualeisalarizari a muncii, muncitorul este nevoit sä lucreze ore inplus". $i acesti slujbasi, care nascocesc argumente sarlatanestiin favoarea fabricantilor hapsini, se mai incumetä sa invocepunctul de vedere al bunastärii generale a muncitorului".Dar nu este oare zadarnica speranta lor ca muncitorul varamine intotdeauna in aceasta stare nenorocita ? ca vaaccepta intotdeauna sa lucreze la acelasi tare, adica latariful de mizerie la care munca lui a fost retribuita pinaacum ? Salariul scazut si ziva de lucru prelungità mergintotdeauna mina in mina, primul fiind imposibil fara ceade-a doua i viceversa. Daca salariul este scazut, muncitorulva trebui neaparat sa lucreze ore in plus, sa lucreze i noaptea,pentru a-si cistiga existenta. Daca timpul de munca esteexagerat de lung, salariul va fi intotdeauna scazut, pentruca, atunci cind timpul de munca este lung, muncitorul pro-duce in fiecare ora produse mai putine si de o calitate multmai proasta decit atunci cind ziva de munca este mai scurta ;pentru ca, strivit de munca excesiva, muncitorul va ramineintotdeauna abrutizat i neputincios in fata asupririi capita-lului. De aceea, daca ministerul fabricantilor rusi presupuneca salariile actuale, revoltator de scazute, ale muncitorilordin Rusia vor famine neschimbate i daca in acelasi timpvorbeste despre bunastarea muncitorilor", aceasta aratd citse poate de limpede cit de fatarnice §i de mincinoase sintfrazele sale.

V

CUM DEMONSTREAZA MINISTERUL DE FINANTE CALIMITAREA ORELOR SUPLIMENTARE AR FI 0 NEDREPTATE"

FATA DE MUNCITOR ?

Am spus cA noua lege este o lege pentru reducerea zileide =nth'. Am arkat mai sus ca noua lege a limitat zivade munca la 11 ore si jumatate (la 10 ore pentru munca

www.dacoromanica.ro


de noapte). In realitate insä lucrurile nu stau ap, ci multmai rAu. Legea limiteazá numai munca obipuità, normalä,in orele obi§nuite de muncá, fArá a se ref eri la orele supli-mentare. De aceea, in realitate, fabricantul nu este cituside putin stinjenit in dreptul" säu de a sili pe muncitorisA lucreze oricit de mult, fie i 24 de ore pe zi. heft' cespune legea despre orele suplimentare : Se considea muncäsuplimentará munca pe care muncitorul o depune intr-ointreprindere industrialä in acele ore in care, potrivit regu-lamentului de ordine interioark el nu este obligat sa.' lucreze.Ore le suplimentare sint permise numai in baza unei invoielispeciale intre directorul intreprinderii industriale qi muncitor.In contractul de angajare orele suplimentare pot fi stipulatenumai pentru acele munci in care necesitatea orelor supli-mentare rezultà din conditiile tehnice ale productier. Acestaeste un articol extrem de important din noua lege i este inintregime indreptat impotriva muncitorilor, lásind cimp libersamavolniciei fabricantului. Pina acum orele suplimentare selucrau in virtutea obiceiului ; legea nu se ocupa de ele.Acum guvernul a legiferat orele suplimentare. Specificareafácutä de lege ca pentru ore suplimentare se cere o invoialàspecialr intre muncitor §i patron este o vorb5. goalá §i cutotul lipsita de sens. Toate muncile se efectueaza de munci-tori in baza unei invoieli" cu patronii ; muncitorii doar nusint iobagi (dqi foarte multi dintre cinovnicii ru§i ar doridin tot sufletul sa-i transforme in iobagi); ei lucreaz6 camuncitori salariati, adicä pe baza unei invoieli. Este de prisossA se mai spun6 c6 pentru ore suplimentare e nevoie de oinvoialà. Guvernul a introdus in lege aceastA fraz6 lipsitade continut ca sä creeze impresia ch ar vrea sa limiteze orelesuplimentare. In realitate insä nu avem aici nici o limitarea orelor suplimentare ; ap cum inainte patronul spuneamuncitorului : vrei, munce§te peste orele obi§nuite ; nuvrei, e§ti concediat !", la fel va spune §i acum. Numai càpin6 acum acest lucru se fAcea in virtutea obiceiului, iaracum se va face pe baza legii. Inainte, fabricantul, conce-diindu-1 pe muncitor pentru refuzul de a lucra ore supli-mentare, nu se putea sprijini pe lege, dar acum legea iisugereazá de-a dreptul cum poate el sà-i constringá pemuncitori. In loc sä limiteze orele suplimentare, acest articol

www.dacoromanica.ro

270 v. T. LENIN

din lege poate duce cu usurintà la o si mai larga folosirea acestora. Legea dA patronului chiar dreptul de a stipulaprin contract obligatia de a se lucra ore suplimentare atuncicind necesitatea" acestora din urmä rezultà din conditiiletehnice ale productiei". Aceastà specificare nu-I va stinjenicitusi de putin pe fabricant. Cum sA stabilesti la care muncinecesitatea orelor suplimentare rezultà din conditille tehniceale productier si la care nu ? Cine va stabili acest lucru ?Cum poate fi infirmatA declaratia patronului care afirmA camunca la care 1-a pus pe muncitor peste orele rcglementareeste de categoria acelora in care necesitatea orelor supli-mentare rezultä din conditiile tehnice ale productiei" ?Nimeni nu va cerceta aceste lucruri, nimeni nu va controlaafirmatia patronului. Legea n-a f Acut deck sti intiireascdsamavolnicia patronilor, sugerindu-le un mijloc deosebit desigur pentru asuprirea muncitorilor.

Acum este de ajuns ca patronul sà stipuleze prin contractcA muncitorul nu este in drept sA refuze a lucra ore supli-mentare atunci cind necesitatea lor rezultà din conditiiletehnice ale productier i cu asta basta ! DacA muncitorulva incerca sA refuze a lucra ore suplimentare, va fi datafarà. Sã vAd va zice fabricantul) care muncitor va puteadovedi cA necesitatea" acestei munci nu rezultA din con-ditiile tehnice ale productiei" ! Este ridicol sä-ti inchipuimacar posibiitatea unei asemenea rec1amatii din partea unuimuncitor. Este clar Ca' asemenea reclamatii nu se vor faceniciodatA ; ele n-au avut niciodata vreun rezultat. InseamnA,asadar, cA guvernul a legalizat pe deplin samavolnicia fabri-cantilor in ceea ce priveste orele suplimentare. De deft' grabA(IA dovadA ministerul de finante in dorinta de a-i servi pefabricanti si de a-i invAta sA foloseascA pe o scarA cit mailargA orele suplimentare sub paravanul noilor legi se vedein special din urmatorul rationament al Buletinului finan-telor" : Orele suplimentare sint necesare si in cazul unorcomenzi urgente, care in nici un caz nu pot fi prevAzute depatron *, in acele industrii in care productia este legatA de

* Cunoastetn entecul I in fiecare an fabricantli din Rusia, mai cuseamit cei din regiunea centralg, primesc in preajma tirgului de la Nijni-Novgorod comenzi urgente l in fiecare an ei asigurg in mod solemn petoti prostii care vor sg-i creadg sau care se pretac el-i cred cg n-auputut sA le prevadA

(isi

www.dacoromanica.ro


anumite termene scurte, daca proprietarului intreprinderii iieste cu neputinta sau greu sa mareasca numarul muncito-rilor".

Vedeti cit de abil interpreteaza" legea zelo§ii lachei aifabricantilor, acivati la ministerul de finante ! Legea nuvorbe§te decit de orele suplimentare a caror necesitate rezultädin conditiile tehnice, dar ministerul de finante se grabe§tesa considere drept necesare" orele suplimentare §i atuncicind este vorba de comenzi neprevazute" (?!) §i chiar incazul cind fabricantului ii este greu" sa tnareasca numarulmuncitorilor 1 Aceasta inseamna pur §i simplu sa-ti bati jocde muncitori 1 Se tie doar ea' orice fabricant dibaci poatesa spuna oricind Ca ii este greu". A mad numarul munci-torilor inseamna a angaja noi muncitori, inseamna a mic§oranumarul §omerilor care se inghesuie la poarta, inseamna amic§ora concurenta dintre muncitori, a-i face pe muncitorimai pretentio0., a consimti poate chiar la acordarea unuisalariu mai mare. Se intelege de la sine ca.' nu exista fabri-cant care sa nu &eased' ca acest lucru ii este greu". Faptulca stabilirea muncii in ore suplimentare este lasata la apre-cierea arbitrara a fabricantului reduce la zero insemnatatealegii pentru reducerea zilei de munca. Pentru marea masa amuncitorilor nu va avea loc nici o reducere a zilei de munca,caci ei vor continua sa lucreze, ca §i inainte, cite 15-18 ore§i chiar mai mult, raminind la fabrica pentru ore suplimen-tare qi in timpul noptii. Absurditatea legii pentru reducereazilei de munch' Fara interzicerea (sau, cel putin, limitarea)orelor suplimentare este atit de evidenta, incit toate ante-proiectele acestei legi prevedeau limitarea orelor suplimen-tare. Fabricantii din Petersburg (in§ig fabricantii 1) au cerutInca in 1883 ca munca suplimentara sa fie limitata la oord pe zi. Cind guvernul, speriat de grevele din Petersburgdin 1895-1896, a numit in pripa o comisie in vederea intoc-mirii unei legi pentru reducerea zilei de munca, comisia apropus §i ea limitarea orelor suplimentare, §i anume la120 de ore pe an *. Respingind toate propunerile care tin-deau sä limiteze intr-un fel sau altul orele suplimentare,

* Nici chiar ministerul de finante, explicind noua lege, n-a putut sN nurecunoasa a WingIduirea orelor suplimentare este oarecum nepotrivitl"(Buletinul finantelor").

www.dacoromanica.ro

272 V. I. LENIN

guvernul si-a asumat astfel direct sarcina apgrärii intereselorcelor mai fai fabricanti, a legalizat in mod expres subordo-narea totalä a muncitorilor si si-a exprimat cit se poate dedat intentia de a lasa totul asa cum a fost, märginindu-sesá in§ire fraze care nu spun nimic. Zelos apdrAtor al intere-selor fabricantilor, ministerul de finante nu se sfieste sàsustin6 cä limitarea orelor suplimentare ar fi o nedreptatechiar fatà de muncitor". Iatä aceste rationamente, asupracárora este folositor sä mediteze orice muncitor. A lua mun-citorului dreptul de a lucra in fabrica peste un anumit numärde ore pe zi ar fi ceva greu de realizat in practicA" (de ce ?pentru cà inspectorii de fabrici Ii indeplinesc cit se poatede prost indatoririle, temindu-se ca de foc sä nu-i supere ped-nii fabricanti ? pentru cA, muncitorul rus fiind lipsit dedrepturi si de posibilitatea de a-si spune cuvintul, toatereformele in favoarea lui sint greu de realizat ? Fdrà sä-sidea seama,- ministerul de finante a spus adevárul : intr-a-devar, atita timp cit muncitorii ru§i, ca si intregul popor rus,rámin lipsiti de drepturi in fata guvernului poliist, atitatimp cit nu au drepturi politice, nici o reforma nu va fieficace)... si ar fi o nedreptate fata de muncitor : nu potiurmAri pe cineva pentru cà isi cautá mijloace de existentá,pentru ca ii incordeaza fortele uneori chiar peste limitadincolo de care munca lui poate deveni vátämkoare sána-tate. Iatà cit de uman si cit de pAtruns de dragoste pentruom este guvernul rus I Apleacà-te si multumeste-i, munci-torule rus I Guvernul este atit de milostiv incit nu-ti ia"dreptul" de a munci chiar 18, chiar 24 de ore pe zi ;guvernul este atit de drept, incit nu vrea sA te urmareascápentru faptul ca fabricantul te sileste sä te spetesti muncind IIn toate celelalte tan, pentru munca depusA in fabricA pesteorele reglementare este urnarit nu muncitorul, ci fabrican-tul... dar cinovnicii nostri au uitat acest lucru. Si, de altfel,cum ar putea cinovnicii ru§i sä se incumete sii-i urnareascdpe d-nii fabricanti ? Asa ceva e cu desAvirsire exclus I Incele ce urmeazg vom vedea cä d-nii fabricanti nu vor fiurmäriti nici pentru incalcarea orickeia dintre prevederilenoii legi. In toate celelalte tàri, rnuncitorii in cAutare demijloace de existentà" au dreptul sa organizeze sindicate,case de ajutor, sä opunA fabricantului o impotrivire MOO,

www.dacoromanica.ro

NOUA LEGE PENTRU REGLEMENTAREA MUNCIE TN FABRIC( 273

sa-i prezinte conditiile lor, sl faci greve. La noi asemenealucruri nu sint ingaduite. In schimb insa, muncitorilor no§triii s-a acordat dreptul" de a munci peste" orice numar deore pe zi. Nu mai lipsea decit ca ace§ti milog cinovnici saadauge Ca, animat de spiritul dreptatii, guvernul nu lerape§te" muncitorilor rug nici dreptul" de a intra la in-chisoare Farä judecata sau de a fi snopiti in bataie de oriceba§buzuc de la politic pentru cea mai mica incercare de ase apara impotriva asupririi din partea capitali§tilor.

VI

CE DREPTURI ACORDA MINISTRILOR NOUA LEGE ?

Mai sus am aratat ca, in ceea ce prive§te principalelepuncte, noua lege n-a stabilit nici un fel de reguli precise,invariabile §i obligatorii pentru toti : guvernul a preferatsa acorde cit mai multe drepturi administratiei (i anumemini§trilor), pentru ca ei sl poata introduce tot felul dedispozitii §i inlesniri pentru fabricanti, sa poata impiedicaaplicarea noii legi etc. Drepturile pe care noua lege leacorda mini§trilor sint extrem de largi §i de mari. Mini§tri-lor (§i anume ministrului de finante sau ministrului cailorde comunicatii etc. de cotnun acord cu ministrul afacerilorinterne) ii s-a acordat" dreptul de a intocmi qi a publicaregulamente amanuntite pentru aplicarea noii legi. La apre-cierea exclusivä a mini§trilor a fost lásata rezolvarea unuimare numar de chestiuni, care se leaga, sub cele mai variateaspecte, de toate articolele din noua lege. Drepturile minis-trilor sint atit de mari, incit in fond aplicarea legii noidepinde in intregime de ei : daca vor, pot intocmi regu-lamente de a§a natura incit legea sà fie aplicata efectiv ;daca nu, pot face 'in a§a fel incit legea sa nu-§i &easelaproape nici o aplicare. Intr-adevär, iata ce fel de regu-lamente pot intocmi mini§trii in dezvoltarea legii de fata"(a§a se exprima legea ; mai sus am avut prilejul sa vedemcit de ingenios §tie ministerul de finante sa dezvolte" legea ;o dezvolta in a§a fel, incit, dupa parerea lui, tot muncitoriitrebuie sa multumeascl guvernului ca nu-i pune sub urma-

www.dacoromanica.ro

274 V. I. LENIN

dre pentru munch excesivä si nu le ia dreptul" de a muncichiar si 24 de ore pe zi). Noi am enumera toate categoriileacestor regulamente daca ar fi posibil, dar adevarul este ch,in afara de problemele indicate in lege si care urmeaza safie rezolvate prin regulamente ministeriale, legea acordaministrilor dreptul de a intocmi i alte regulamente, fatinici un fel de ingradire. Ministrilor Ii s-a acordat dreptulde a intocmi regulamente cu privire la durata muncii. Prinurmare, una este legea cu privire la durata muncii i altapot fi regulamentele ministeriale cu privire la aceeasi cies-dune. Ministrii pot intocmi norme pentru reglementareaschimburilor, dar pot, desigur, i sh nu le intocmeasch, cash nu-i stinjeneasch pe fabricanti. Ministrilor ii s-a acordatdreptul de a reglementa numarul echipelor (adica numarulschimburilor, cite schimburi pot fi in 24 de ore), pauzele

Legea este aceea care adauga s.a.m.d. a,sa maideparte), adica faced cum creded de cuviinta. Daca ministriinu vor vrea, nu vor fi reglementate in nici un fel pauzele,asa incit fabricantii vor continua sh-i impileze pe muncitori,ca i pina acum, lath a le da posibilitatea sa se repeadaacasa ca sa prinzeasca sau mamelor posibilitatea de a-si hränicopiii. Ministrilor li s-a acordat dreptul de a intocmi regu-lamente cu privire la orele suplimentare, si anume cu privirela efectuarea, repartizarea si evidenta lor. Prin urmare, minis-trii au aici mina libera. Ei pot modifica pur i simplu cerintelelegii, adica pot, fie sh le extinda, fie sd le restringd (legeaa specificat in mod expres dreptul ministrilor de a restringecerintele noii legi in ceea ce ii priveste pe fabricanti), inurmatoarele trei cazuri : in primul rind, cind acest lucru vafi considerat necesar in virtutea conditiilor productiei (con-tinuitate i altele)". Acest si altele" este adaugat tot delege, care &á astfel ministrilor dreptul de a invoca orkeconditii ale productiei". In al doilea rind, in legatura cucaracterul muncilor (ingrijirea cazanelor cu aburi, a mecanis-melor de transmisiune, reparatii curente si urgenteIarki si asa mai departe" I In al treilea rind, si in altecazuri exceptionale, deosebit de importante". Ministrii au deasemenea dreptul de a stabili care anume industrii sintdeosebit de vhfamatoare pentru sanatatea muncitorilor (dar

1.a.m.d.

www.dacoromanica.ro


pot si sa nu stabileasca : legea nu-i obliga s-o faca ; ea selimiteaza sä le acorde acest drept..., desi ei 1-au avutinainte, dar n-au vrut sa uzeze de el 1) §i sà intocmeascaregulamente speciale pentru aceste industrii. Muncitorii in-teleg acum de ce am spus ca nu pot fi enumerate problemelea caror rezolvare a fost Fasata in seama ministrilor ; textullegii abuncla aici in tot felul de s.a.m.d.", si altele". Ingeneral, legile rusesti pot fi impArtite in cloud' categorii : inprima categorie intra legile prin care se acorda oarecaredrepturi muncitorilor si oamenilor simpli in general ; in adoua legile care contin vreo interdictie sau acorda cinov-nicilor dreptul de a interzice. In legile din prima categoric,toate drepturile acordate muncitorilor, pina si cele mai nein-semnate, sint enumerate cu cea mai mare precizie (de pildapina §i dreptul muncitorilor de a lipsi motivat de la lucru),iar cele mai neinsemnate abateri sint interzise sub sanctiuneacelor mai crincene pedepse. In aceste legi nu yeti intilni nici-odata vreun s.a.m.d." sau si altele". Legile din categoriaa doua contin intotdeauna numai interdictii cu caracter ge-neral, Iiird vreo enumerare precisã, asa incit organele admi-nistrative pot interzice tot ce doresc ; aceste legi contin in-totdeauna mici, dar foarte importante aclaugiri :si altele". Aceste cuvintele ilustreazA in mod concret atot-puternicia cinovnicilor rgi, totala lipsa de drepturi a poporu-lui in fata lor ; stupiditatea si absurditatea odiosului biro-cratism si formalism de care sint in intregime patrunse toateinstituiile cirmuirii imperiale ruse. Orice lege care ar puteasà aduca un folos cit de mic este totdeauna in asa masuraimbibata de birocratism, incit aplicarea ei se taraganeaza lainfinit. Mai mult chiar aplicarea legii este lasata la liberaapreciere a cinovnicilor, care, dupa cum stie toata lumea, sintoricind gata sa serveasca" din toata inima orice punga plina

sa faca tot felul de mizerii oamenilor simpli. Intr-adevar,intocmirea tuturor acestor regulamente in dezvoltarea pre-zentei legi" a fost doar lasatã la latitudinea minitni1or, ceeace inseamna ca ei pot sa le intocmeasca, dar pot si sä nu leintocmeasca. Legea nu-i obliga la nimic. Legea nu fixeazAvreun termen : ei le pot intocmi chiar acum, dar pot s-ofad' §i peste zece ani. Este clar ca, in consecinta, enumerarea


ti

t.a.m.d.",

r

www.dacoromanica.ro

276 V. I. LENIN

de catre lege a unora dintre aceste regulamente devinelipsità de orice sens si de orke eficacitate ; este o inskarede vorbe goale care nu fac decit sa camufleze dorinta guver-nului de a slabi eficacitatea legii in aplicarea ei practica.Aproape toate legile ref eritoare la conditiile de munch' si detrai ale muncitorilor acorda ministrilor nostri drepturi foartemari. $i noi inWegem foarte bine de ce guvernul procedeazaastfel : el vrea sa fie cit mai servil fata de fabricanti.Fabricantului ii este doar mult mai usor sa-1 influenteze pecinovnicul care aplica legea decit sa influenteze insasi intoc-mirea legii. Oricine stie cit de usor ajung marii nostri capi-talisti in saloanele domnilor ministri pentru a avea cu eidiscutii agreabile, cu citá prietenie se ospäteaz6 la mesele lor,cit de amabil oferà ei venalilor cinovnici ai guvernului impe-rial cadouri de zeci si sute de mii de ruble (fie direct, subformä de mita', fie indirect, sub formä de actiuni acordatefondatorilor" de societati sau sub forma de posturi onori-f ice si gras platite, acordate In aceste societavi). Prin urmare,cu cit noua lege va acorda cinovnicilor mai multe drepturiin ceea ce priveste aplicarea ei, cu atit mai avantajos va fi

pentru cinovnici, §i pentru fabricanti ; pentru cinovniciavantajul consta in aceea ca se poate ciupi Inca ceva ; pentrufabricanti, ca se pot obtine mai usor inlesniri si favoruri.Amintim muncitorilor, cu titlu de exemplu, doua cazuri carearata ce inseamna in fapt aceste regulamente ministerialecare se intocmesc in dezvoltarea legii". Legea din 3 iunie1886 stabileste ca banii retinuti ca amenzi apartin munci-torilor si trebuie sa fie cheltuiti pentru nevoile lor. Ministrula dezvoltat" aceasta lege in asa fel incit la Petersburg, depilda, ea n-a fost aplicatal 10 ani in ir, iar cind a inceputsa fie aplicata, totul a fost dat pe mina fabricantului, lacare muncitorul trebuie sa se milogeasca pentru banii sai.Alt exemplu. Aceeasi lege (din 3 iunie 1886) stabileste caplata salariilor trebuie sa se Lea cel putin de doul ori peluna, pe cind ministrul a dezvoltat" legea in asa fel, incita dat fabricantilor dreptul de a retine timp de o lunà i

jumatate salariul unui muncitor nou angajat. Orice mun-citor intelege dupa aceasta foarte bine pentru ce s-a acordatsi de data aceasta ministrilor dreptul de a dezvolta" legea.

pi

www.dacoromanica.ro

NOUA LEGE PENTRU REGLEMENTAREA MUNCII IN FABRIC! 277

Fabricantii inteleg si ei foarte bine acest lucru i s-au 5i puspe treaba. Am vazut mai sus ca intocmirea regulamentelorcu privire la munca suplimentara a fost lasatä la latitu-dinea" minitri1or. Fabricantii au si inceput sä faca presiuniasupra guvernului ca sei nu limiteze orele suplimentare.Ziarul Moskovskie Vedomosti", care apara intotdeauna cuatita zel interesele celor mai rai fabricanti, care indeamnaguvernul cu atita staruinta la acte dintre cele mai bestialesi mai crude si care se bucura de o atit de mare influentain sferele inalte" (adica in cercurile functionarilor supe-riod, ministrilor etc.), ziarul acesta a si inceput o adevaratacampanie, cerind insistent ca orele suplimentare sä nu fielimitate. Fabricantii au la dispozitia lor mii de mijloacepentru a exercita presiuni asupra guvernului : ei au asociatii

institutii proprii, sint reprezentati in numeroase comisii sicolegii guvernamentale (de pilda in comisia pentru regle-mentarea muncii in fabrici etc.), au acces la cabineteleministrilor, pot publica in presa tot ce vor in sprijinuldoleantelor i cerintelor lor, si se stie Ca presa are o mareimportanta in ziva de azi. Muncitorii insa n-au nici un felde mijloace legale pentru a exercita presiuni asupra guver-nului. Muncitorilor nu le famine decit un singur lucru :se uneasca laolaltà, sa raspindeascä in rindurile intregiimuncitorimi constiinta intereselor lor ca oameni care f acparte din aceeasi clasa si, cu forte unite, sa dea o ripostaguvernului si fabricantilor. Orke muncitor vede acum caaplicarea noii legi depinde in intregime de faptul cine vaexercita o presiune mai puternica asupra guvernului : fabri-cantii sau muncitorii ? Numai prin lupta, prin lupta con-stienta i dirza au obtinut muncitorii promulgarea acesteilegi. Numai prin lupta vor obtine ei ca aceasta lege sh fieaplicata efectiv i sã fie aplicata in interesul muncitorilor.Fara o lupta perseverenta, fara o riposta hotarita din parteamuncitorilor uniti impotriva fiecarei tentative a fabrican-tilor, noua lege famine un simplu petic de hirtie, una dintreacele firme poleite i mincinoase cu care guvernul nostrucaned sa infrumuseteze edificiul putred pina in temelii 'alsarnavolniciei politienesti, al lipsei de drepturi si al asupririimuncitorilor.

1 9*

si

sa

www.dacoromanica.ro

278 v. L LENIN

VII

CUM REDUCE GUVERNUL NOSTRU CRESTIN"NUMARUL ZILELOR DE SARBATOARE

PENTRU MUNCITORI

In afara de dispozitiile privitoare la timpul de munca,noua lege contine de asemenea o dispozitie cu privire larepausul obligatoriu al muncitorilor din fabrici i uzine inzilele de duminica §i de sarbatoare. Scribii slugarnici, atitde numerosi printre ziaritii i publicistii rusi, s-au i grabitsa ridice in slavi guvernul nostru i umanitarismul lui,pentru faptul ca a introdus in lege o asemenea dispozitie.Vom vedea indata ea in realitate aceasta lege umana tindesei recluth numarul zilelor de sarbatoare pentru muncitori.Mai intii insa vom examina dispozitiile generale ref eritoarela repausul in zilele de duminica si de särbatoare. In primulrind trebuie sa aratam cd legiferarea repausului in zilele deduminica si de sarbatoare a fost ceruta de fabricantii dinPetersburg inca acum 14 ani (in 1883). Inseamna ea si inaceasta problema guvernul rus n-a facut decit sä intirziesa taraganeze lucrurile, impotrivindu-se ref ormei atita timpcit acest lucru a fost posibil. Potrivit legii, in lista sarbato-rilor in care munca nu este ingaduitä sint incluse in modobligatoriu toate duminicile, precum si 14 zile de sarbatoare,despre care vom vorbi in mod amanuntit mai jos. Legea nuinterzice in mod absolut munca in zilele de sarbatoare, daradmiterea acesteia este ingradita de urmatoarele conditii :este necesara, in primul rind, o intelegere reciproca" intrefabricant i muncitori ; in al doilea rind, munca in zilele desarbätoare este admisa in schimbul unei zile lucratoare" ;in al treilea rind, intelegerea cu privire la inlocuirea sarba-torii printr-o zi lucrátoare trebuie sa fie comunicata imediatinspectiei de fabrica. Rezultä deci cä, potrivit legii, muncain zilele de sarbatoare nu trebuie in nici un caz sa micsorezenurnarul zilelor de repaus, deoarece in locul unei zile desarbatoare in care se lucreaza fabricantul este obligat saacorde repaus intr-o zi lucratoare. Muncitorii trebuie intot-deauna sä aiba in vedere acest lucru, precum i faptul cäpentru o astf el de inlocuire legea cere o intelegere reciprocaintre fabricant i muncitori. Prin urmare, muncitorii pot ori-

si

www.dacoromanica.ro


cind, sprijinindu-se pe dispozitiile legii, ili refuze o astfelde inlocuire, iar fabricantul nu are dreptul sA-i constringala aceasta. Desigur, in fapt fabricantul va gasi si aici unmijloc pentru a-i constringe pe muncitori : el va intreba pefiecare muncitor in parte daca este de acord si fiecare mun-citor in parte nu se va incumeta sa ref uze, temindu-se eacei care nu vor fi de acord vor fi concediati. Un asemeneaprocedeu din partea fabricantului va fi, desigur, ilegal,pentru ca legea cere consimramintul muncitorilcir, adich altuturor muncitorilor laolalta. Dar in ce mod ar putea totimuncitorii dintr-o uzinA (uneori numarul lor se ridica laciteva sute si chiar la citeva mii, si sint imprastiati in dif e-rite locuri) sa-si exprime consimtamintul general ? Legea nuspune nimic in aceastA privintA, dind astf el in mina fabri-cantilor Inca un mijloc de a impila pe muncitori. Pentru aimpiedica asemenea impilari, muncitorii n-au decit un singurmijloc : sa ceara, in fiecare caz de acest fel, alegerea unordelegati din partea muncitorilor, care sa transmita patro-nului hotarirea generalci a tuturor muncitorilor. Muncitoriiisi pot intemeia pe lege aceasta revendicare, intrucit legeavorbeste de consimtAmintul tuturor muncitorilor, iar mun-citorii nu pot vorbi cu patronul toti deodata. In general,alegerea unor delegati din partea muncitorilor va fi foartefolositoare pentru acestia din urma si le va prinde binepentru orice fel de alte relatii cu fabricantul si cu adminis-tratia intreprinderii, dat fiind ca muncitorului izolat ii estefoarte greu si adesea chiar cu totul imposibil sa prezintepatronului revendicarile, pretentiile sale etc. Mai departe,despre muncitorii de alta religie decit cea ortodoxa" legeaspune ca in ceea ce ii priveste pe ei se permite" sa nu fieintroduse in lista sarbatorilor zilele pe care biserica lor nule tine. Dar, in schimb, exista alte sarbatori pe care le tincatolicii si pe care nu le au ortodocsii. Legea tace in aceastaprivintä, cautind, asadar, sa-i nedreptateasca intr-o anumitamasura pe muncitorii neortodocsi. Si mai accentuata estenedreptatirea muncitorilor necrestini : in ceea ce ii privestepe ei, legea spune cA se admite" sa fie introduse in listasArbatorilor alte zile ale saptaminii in locul duminicii. Legeaspune doar : Se admite" I Guvernul nostru crestin perse-cuta cu atita salbaticie pe cei de aka religie decit cea domi-

www.dacoromanica.ro

280 V. I. LENIN

nanta, tacit e posibil ca, profitindu-se de neclaritatea legii,sa se Lea i aici o incercare de a nedreptki pe necrestini.Este adevkat cà legea s-a exprimat aid in termeni foarteobscuri. Ea trebuie inteleasa in sensul ca o zi pe saptaminaeste zi de repaus obligatoriu i ca se admite doar inlocuireaduminicii cu o alta zi. Dar si religia dominantä" este indul-genta numai cu domnii" ; cind este vorba de omul muncitor,ea nu scapa prilejul sa-i joace cite o festa. Sä vedem carescirbdtori prevede legea cã trebuie sa fie introduse in modobligatoriu in lista. E usor de spus ca legea introduce repausulin zilele de duminica si de sarbatoare ; in realitate insa, nicipina acum muncitorii nu lucrau de obicei, in majoritateacazurilor, nici duminica, nici in zile de sarbkoare. Or, legeaar putea stabili in asa fel repausul in allele de sarbkoare,incit numkul sarbkorilor obligatorii sa fie mutt mai micdecit numkul sarbkorilor care se tin in mod obisnuit.Tocmai asa a si fãcut in noua lege guvernul nostru crestin.Noua lege a stabilit 66 de sarbatori obligatorii pe an : 52 deduminici, 8 sarbatori cu data fixa (1 si 6 ianuarie, 25 martie,6 si 15 august, 8 septembrie, 25 si 26 decembrie) si 6 sar-bkori cu data schimbatoare (vinerea i simbata mare, lunea

martea din saptamina pastilor, inaltarea domnului si pogo-rirea duhului sfint). Dar in mod obisnuit cite sarbatori pean se tineau pina acum in fabricile noastre ? In aceastaprivinta dispunem de date precise pentru guberniile Moscovasi Smolensk, si numai pentru unele fabrici din aceste gubernii.Deoarece insa deosebirile dintre diferitele fabrici si chiardintre cele doua gubernii nu sint prea mari, aceste date nepot servi pe deplin pentru a ne face o idee despre adevkatasemnificatie a noii legi. In gubernia Moscova s-au strins dateprivitoare la 47 de fabrici marl, care la un loc au peste20.000 de muncitori. Reiese ca in fabricile cu munca ma-nuala se tin de obicei 97 de sarbkori pe an, iar in celemecanizate 98. Cel mai mic numar de sarbkori pe aneste de 78 : aceste 78 de zile se serbeaza lard exceptie intoate fabricile cercetate. In ceea ce priveste gubernia Smo-lensk, avem date referitoare la 15 fabrici, cu circa 5.000-6.000de muncitori. In medie se tin 86 de sarbkori, adica aproapetot atit cit si in gubernia Moscova ; cel mai mic numar desarbatori a fost constatat la o fabrica in care se tin 75 de sar-

si

www.dacoromanica.ro

NOUA LEGE PENTRU REGLEMENTAREA MUNCH IN FABRIC] 281

batori. Acestui numar de sarbatori pe an, obimuit in fabriciledin Rusia, ii corespunde i numárul sarbatorilor care se tin inuzinele subordonate ministerului de razboi ; intr-adevar, acolose tin 88 de sarbatori pe an. Cam tot atitea zile sint declarateprin lege ca zile nelucratoare in institutiile de stat (87 de zilepe an). Prin urmare, pina acum muncitorii au avut in modobimuit tot atitea sarbatori pe an cit au §i ceilalti cetateni.Guvernul" nostru crestin", in grija lui pentru sanatateamuncitorilor, a redus cu un sfert numarul acestor sarbatoriobipuite, scotind nu mai putin de 22 de zile §i lasind doar66 de sarbatori obligatorii. Sa enumeram aceste sarbatoriobisnuite pe care guvernul le-a suprimat prin noua lege. Din-tre sarbatorile cu data fixd au fost suprimate : 2 februarie

intimpinarea domnului ; 9 mai sf. Nicolaie ; 29 iuniesf. Petru §i Pavel ; 8 iulie maica domnului de la Kazan ;

20 iulie sf. Ilie ; 29 august taierea capului sf. Ioan Bote-zatorul ; 14 septembrie inaltarea crucii ; 1 octombrieacoperamintul maicii domnului (pina §i aceasta sarbatoareguvernul a socotit-o de prisos §i neobligatorie. Se poatespune cu certitudine cä printre fabricanti nu se va gasi niciunul care sa se incumete sa-i oblige pe muncitori sä lucrezein aceasta zi. Si. in cazul de fata guvernul nu face decit saapere iarag interesele i impilarile celor mai rai dintre fabri-canti) ; 21 noiembrie intrarea in biserica ; 6 decembriesf. Nicolaie. In total au fost scoase 10 sarbatori cu datafixa *. In afara de aceasta, dintre sarbatorile cu data schim-batoare au fost scoase simbata din saptamina brinzei §i mier-curea din saptamina patimilor, adica doua sarbatori. In totaldeci a fost redus cu 12 zile cel mai mic numar de sarbatoricare, potrivit obiceiului stabilit, se acordau pina acum mun-citorilor ca zile de repaus. Guvernului ii place foarte multsa-§i zica guvern crestin" ; adresindu-se muncitorilor, mi-ni§trii i ceilalti cinovnici i§i indulcesc cuvintarile cu frazedespre iubirea crqtina" §i sentimentele crqtinqti" pecare le nutresc fata de muncitori fabricantii, guvernul etc.De indata insa ce se pune chestiunea de a trece de la vorbe

* Am enumerat numai sArbKtorile carecare

se tineautineau

pfnI acum In toatefabricile. Dar slut multe alte sgrbgtori se

vinerea dintrt marea majoritate

a fabricilor, de pildii : 15.sata-secului, sriptsrnIna brinzei, joia,vinerea i simbAta pastilor 1 multe altele.

www.dacoromanica.ro

282 V. L LENIN

la fapte, toate aceste fraze fatarnice si ipocrit-bigote se ducdracului, iar guvernul se transforma intr-un negustoras carenu scapa nici un prilej de a ciupi cite ceva de la muncitori.A trecut multa vreme de cind insisi fabricantii, si anumecei mai buni dintre ei, au cerut legiferarea repausului in zilelede duminich si de sarbatoare. Dupa 15 ani de taraganealà,guvernul promulga in sfirsit o astfel de lege, declara obli-gatoriu repausul in zilele de duminica si de sarbatoare, dar,facind aceasta concesie muncitorilor, nu scapa prilejul sa-iimpileze si aici, scodnd din numarul sarbatorilor obligatoriiun sfert din numarul sarbatorilor obisnuite. Guvernul pro-cedeaza, asadar, ca un adevarat carnatar : facind o concesie,el cauta s-o recupereze printr-o altà impilare. Dui:4 o astfelde lege se poate foarte usor intimpla ca in unele fabricipatronii sa incerce sti reducti numarul zilelor de repaus, saincerce sa-i oblige pe muncitori sa lucreze in zilele de sar-batoare in care pina acum nu se lucra, dar pe care legeanu le-a inclus in numarul celor obligatorii. Pentru a impie-dica o asemenea inrautätire a situatiei lor, muncitorii trebuiesa fie si in aceasta privinta intotdeauna gata sa respingaorice incercare de a reduce numarul sarbatorilor. Legea nuindica decit sarbatorile obligatorii ; dar, pe linga aceasta,muncitorii au dreptul sa ceara si alte sarbatori. In acestscop este necesar ca muncitorii sa nu se increada in promi-siuni verbale si sa insiste ca toate sarbatorile sa fie intro-duse in regulamentul de ordine interioara. Muncitorii numaiatunci pot fi siguri Ca nu vor fi pusi sa munceasca intr-o zide sarbatoare cind aceasta sarbätoare este inclusa in regula-mentul de ordine interioara. Ca si in privinta sarbatorilor,noua lege a incercat sa mentina vechea stare de lucrurisi in parte chiar s-o inrautateasca in ceea ce priveste zilelecu program redus la jumatate in ajun de sarbatoare. Legean-a stabilit decit o singura zi cu program redus la jumatatein ajun de sarbatoare, si anume ajunul craciunului ; inaceasta zi lucrul trebuie terminat cel mai tirziu la amiaza.Asa a fost si pina acum la majoritatea fabricilor, iar dacaundeva in ajunul craciunului muncitorii nu erau lasati liberila amiaza, li se dadea de cele mai multe ori o zi cu programredus la jurnatate in ajunul vreunei alte mad sarbatori. Ingeneral, in majoritatea fabricilor era stabilita si pia acum

www.dacoromanica.ro


o zi pe an in care se lucra cu program redus la jumatate.Apoi, simbata si in ajun de sarbatoare ziva de lucru estelimitata prin noun lege la 10 ore, ceea ce inseamna ca estecu o ora si jumatate mai scurta decit ziva de lucru obisnuitä.Nici in aceasta privinta legea n-a imbunatatit citusi de putinsituatia muncitorilor, ba poate chiar a inrautatit-o : pinaacurn, aproape in toate tabricile, simbata lucrul se terminamai devreme ca de obicei. Un cercetator care a strins nume-roase date in legatura cu aceasta chestiune si care in generala cunoscut indeaproape conditille de munch' din fabriciafirma : in medic se poate considera, fara teama de a gresi,Ca simbata lucrul se termina cu doua ore inainte de orareglementara. Prin urmare, transformind repaosul obi,snuitintr-unul obligatoriu, legea nici de data aceasta n-a scapatprilejul sa ciupeasa de la muncitori, in schimbul acestei con-cesii, macar Inca o jumatate de ora. 0 jumatate de ora infiecare saptamina face intr-un an (socotind 46 de saptaminilucrátoare) 23 de ore, adica doua zile de lucru in pluspentru patron... Frumusel cadou pentru sarmanii nostri fabri-canti 1 Putem fi siguri ca acesti cavaleri ai sacului cu baninu se vor jena sa primeasca si acest cadou si vor depunetoate eforturile pentru a se despagubi astf el de sacrificiile"care le sint impuse prin noua lege (cum le place tor saspuna) ; prin urmare, si in aceasta privinta muncitorii nupot conta decit pe ei insisi, pe forta unirii lor. Fara o luptadirza, clasa muncitoare nici in aceasta directie nu se poateastepta la o imbunatatire a situatiei ei, cu toata existentanoii legi.

\TM

PRIN CE ESTE ASIGURATA RESPECTAREA NOII LEGI ?

Prin ce este asigurata in general respectarea legilor ? Inprimul rind, prin supravegherea respectarii legii. In al doilearind, prin sanctionarea nerespectarii legii. Sä vedem decicum se prezinta lucrurile in ceea ce priveste noua lege pen-tru reglementarea muncii in fabrici. Supravegherea respec-tarii legilor este incredintata inspectorilor de fabrici. Pitaacum regulamentul privitor la supravegherea fabricilor, pu-

www.dacoromanica.ro

284 V. I. LENIN

blicat in 1886, departe de a fi valabil in intreaga Rusie, seaplica numai in uncle gubernii, si anume in cele cu caracterindustrial deosebit de pronuntat. Extinderea sferei de apli-care a regulamentului referitor la supravegherea fabricilora fost intotdeauna o urmare a extinderii mischrii muncito-resti si a grevelor declarate de muncitori. Acum, odata cu legea pentru reducerea zilei de munch*, afost promulgata (tot la 2/VI 1897) o lege prin care supra-vegherea fabricilor este extinsa asupra intregii Rusii si asu-pra intregului Regat al Poloniei. Aceastä extindere asupraintregii Rusii a regulamentului pentru supravegherea fabri-cilor si instituirea inspectorilor de fabrici constituie, desigur,un pas inainte. Muncitorii se vor folosi de acest lucru pen-tru a informa un numar mai mare de tovarasi de-ai lorasupra situatiei lor, asupra legilor referitoare la muncitori,asupra atitudinii guvernului si a cinovnicilor sai fath demuncitori etc. Faptul ca tuturor muncitorilor rusi din fabricisi uzine li se va aplica acelasi regulament ca si muncitorilorinaintati (din guberniile Petersburg, Moscova, Vladimir sialtele) va ajuta, desigur, si miscarii muncitoresti sa cuprindamai repede pe toti muncitorii rusi. Cit despre eficacitateasupravegherii respectarii legii prin intermediul inspectorilorde fabrici, aceasta e o chestiune pe care nu o vom examinaaici in mod amanuntit. In acest scop ar trebui scrisa o bro-plea speciala (atit de vast este acest subiect) si poate ca vomreusi altadata sä stain de vorba cu muncitorii despre inspec-tia de fabrica. Remarcam doar pe scurt ca in Rusia se numescatit de putini inspectori de fabrici, inch aparitia lor la ofabrica sau alta este un fenomen foarte rar. Inspectorii defabrici sint in intregime subordonati ministerului de finante,care-i transforma in niste slugi ale fabricantilor, ii obligasa informeze politia despre orice greve si framintari, ii obligasa urmareasca pe muncitori pentru parasirea fabricii chiarsi atunci cind fabricantul nu-i urmareste, intr-un cuvint, iitransforma pe inspectorii de fabrici in niste slujbasi politic-nesti, in niste ureadnici de fabrica. Fabricantul dispune demii de mijloace pentru a influenta pe inspectorii de fabricisi pentru a-i determina sa procedeze asa cum vrea el. Mun-citorii n-au insä nici un mijloc pentru a-i influenta pe in-spectorii de fabrici si nici nu pot avea asemenea mijloace

www.dacoromanica.ro


atita timp cit ei, muncitorii nu se bucurà de dreptul de a seintruni in mod liber, de a se organiza in sindicate, de a scriein presA despre problemele care ii privesc, de a scoate ziaremuncitoresti proprii. In conditiile cind muncitorii sint lipsitide aceste drepturi, nici o supraveghere din partea cinovnicilorasupra fabricantilor nu poate fi si nu va fi niciodata o supra-veghere efectivA si eficace. Dar numai supravegherea nu estesuficienta pentru a asigura respectarea legii. In acest scopeste necesar de asemenea sa fie prevazute sanctiuni severepentru nerespectarea dispozitiilor legii. Altfel, ce folos cäinspectorul de fabrici va atrage atentia fabricantului ca n-aprocedat in conformitate cu legea ? Fabricantul nu va tineseama de aceastä sesizare si va continua sa procedeze ca sipina atunci. De aceea la promulgarea unei legi noi se stabi-lesc intotdeauna sanctiunile la care se expune acela carenu o va respecta. Dar noua lege din 2 iunie 1897 cu privirela reducerea timpului de muncd fi la repausul in zilele desdrbdtoare nu prevede nici o sanctiune pentru nerespectareaei. De aici muncitorii se pot convinge cit de mult se de-osebeste atitudinea guvernului fata de fabricanti de atitudineasa fatà de muncitori. Cind se intocmeste o lege care prevede,de pita, ca muncitorii n-au dreptul s6 piece definitiv dinfabrica inainte de termen, se stabileste numaidecit si osanctiune pentru nerespectarea acestei dispozitii, si chiar osanctiune foarte drastica : arestarea. Pentru participarea lagrevk de pildk legea prevede cà muncitorii se pedepsesc cuarestarea sau chiar cu inchisoarea, in timp ce fabricantul,pentru incalcarea dispozitiilor a ca'ror nerespectare a provocatgreva, se pedepseste numai cu amenda. La fel si acum. Ce-rinta legii ca fabricantul sa' dea muncitorilor repaus in zilelede duminica si de särbatoare si sà nu-i pura sä lucreze maimutt de 11 ore si jumkate pe zi nu este insotitä de nici unfel de sanctiuni pentru nerespectarea ei. Ce risth deci fabri-cantul care va calca aceastá lege ? El risca cel mult sa fietrimis inaintea judeckorului de pace, care nu poate aplicao amencia mai mare de 50 de ruble, sau insAsi comisia pentrureglementarea muncii in fabrici ii va aplica o sanctiune, totsub formä de amendl Dar se sperie fabricantul de o amendade 50 de ruble ? Obligindu-i pe toti muncitorii s'a lucrezepentru el o noapte sau o zi de arbatoare, el §tie ca'. va

www.dacoromanica.ro

286 V. T. LENIN

realiza un profit mult mai mare decit 50 de ruble I Fabri-cantului ii va fi pur si simplu mai convenabil sa' calcelegea i sä plateasca amenda. Faptul cà legea nu prevedesanctiuni exprese pentru nerespectarea ei de catre fabricantconstituie o nedreptate revoltatoare, care arata cit se poatede limpede cä guvernul nostru vrea ca legea sa ramina ne-aplicata un timp cit mai indelungat, ca el nu doreste saimpuna fabricantilor, cu toata asprimea, respectarea dispo-zitiilor legii. Si in alte tari se intimpla, in vremuri de multapuse, ca un guvern sã emita legi pentru reglementareamuncii in fabrici Fara a prevedea sanctiuni pentru nerespec-tarea lor. In fapt, asemenea legi nici nu se respectau, rami-nind simple petice de hirtie. De aceea in alte tad s-a renun-tat de mult la obiceiul stupid de a intocmi legi fara a seasigura respectarea lor. Acum guvernul rus recurge iaràila aceasta veche stratagema, sperind cã muncitorii nu o vorobserva. Dar aceasta speranta este lipsità de ofice temei. Deindata ce muncitorii vor lua cunostinta de noua lege, vorveghea ei insisi asupra respectarii stricte a dispozitiilor ei,neingaduind nici cea mai mica abatere de la lege, refuzindsa lucreze atita timp cit dispozitiile legii nu vor fi fost inde-plinite. Aceasta supraveghere, exercitata chiar de muncitori,va fi mai eficace decit supravegherea exercitata de nisteureadnici de fabrica. Fara asemenea supraveghere, legea nuva fi respectata.

IX

VA IMBUNATATI OARE NOUA LEGE SITUATIA MUNCITORILOR ?

La prima vedere ar putea chiar sa para ciudat cà punemo astfel de intrebare. Legea reduce timpul de munca i stabi-leste cà repausul in zilele de duminica si de sarbatoare esteobligatoriu ; nu inseamna aceasta oare o imbunatatire asituatiei muncitorilor ? Dar noi am aratat mai sus in modamanuntit cit de vagi si de neprecise sint dispozitiile noiilegi, am aratat Ca de multe ori legea, introducind o dispo-zitie care imbunatateste situatia muncitorilor, anihileaza tot-odata efectele acestei dispozitii prin aceea ca lasä cimp liberbunului plac al patrouului sau c limiteazä sArbkorile obli-

www.dacoromanica.ro


gatorii la un numar mult mai mic decit cel al sarbätorilorcare se tin in mod obi§nuit.

Sa incercam sa calculam daca in urma introducerii noiilegi timpul de munca se va reduce, in cazul cind numärulzilelor de repaus nu va fi mai mare decit cel stabilit prinlege, adica claca muncitorilor li se va da repaus numai inzilele de sarbatoare obligatorii, stabilite prin lege, iar in cele-lalte sarbátori care se tin in mod obimuit fabricantii vorretqi sa-i constringa pe muncitori sä se prezinte la lucru.Daca vor reuqi sau nu, asta famine de vazut. Acest lucrudepinde de impotrivirea muncitorilor. Dar este in afara deorice indoiala ca fabricantii vor cauta sa se despagubeascipentru reducerea zilei de munca, micwrind numarul sarba-torilor. Tot atit de neindoielnic este cä legea inlesne§te petoate cane aceasta nobila tendinta a capita14ti1or de a asupripe muncitori. Sa vedem deci ce ar rezulta in acest caz. Pen-tru a putea compara timpul de munca in cadrul rinduielilorvechi §i al celor noi (adica potrivit legii din 2 iunie 1897),trebuie sa luam numarul orelor de muncd in cursul unuj an :numai facind un asemenea calcul putem tine seama atit detoate zilele de sarbatoare cit qi de reducerea timpului demunca in ajun de sarbatori. Aqadar, cite ore pe an lucreazain mod obi§nuit un muncitor de fabrica din Rusia acum,adica inainte de intrarea in vigoare a legii din 2 iunie 1897 ?Se intelege de la sine ca in aceasta privinta nu exista dateabsolut precise, pentru ca nu se poate calcula numarul deore pe care le lucreaza fiecare muncitor. Trebuie sa recurgemla date culese in mai multe fabrici : se presupune ea in cele-lalte fabrici numarul orelor este aproximativ acela§i ca §i incele cercetate. Sa luam datele culese in gubernia Moscova.Numarul zilelor lucratoare pe an a fost calculat cu preciziein 45 de fabrici mari. S-a constatat ca toate aceste 45 defabrici la un loc totalizeaza 12.010 zile lucratoare pe an,adica in medie revin la o fabrica 267 de zile lucrätoare pean *. Numarul orelor de munca pe saptamina reprezinta, in

* Dacg anul are 267 de zile lucrgtoare, inseamng cg numgruI zilelornelucrgtoare, al zilelor de sArbgtoare, este egal cu 98. Mai sus am arfitatCa numgrul sgrbgtorilor este egal cu 89, dar noi am luat, in primul rind,numai fabricile mecanizate, tar in al doilea rind n-am luat numgrul mediual sgrbgtorilor care se tin la toate fabricile, ci numgrul sgrbgtorilor carese tin in majoritatea cazurilor.

www.dacoromanica.ro

288 V. I. LENIN

medic (potrivit datelor referitoare la citeva sute de fabrici),74, adica 12 1/3 ore pe zi. Inseamna ca intr-un an s-a lucratin total 267 X 12 113 = 3.293 de ore, sau, ca sa rotunjimcifra, 3.300 de ore. Pentru ora3ul Odesa am calculat datelereferitoare la 54 de fabrici mari, in privinta carora cunoa3tematit numarul zilelor de muncg intr-un an cit §i numarul ore-lor. Reiese cä la toate aceste fabrici media orelor de muncaintr-un an este de 3.139, adica e mult mai mica decit ingubernia Moscova. La Odesa, ziva de munca este maiscurta : cea mai obi3nuita este ziva de munca de 10 ore 3ijumatate, iar in medie pentru aceste 54 de fabrici 10,7ore. De aceea numarul orelor de munca pe an este mai mic,cu toate Ca numarul zilelor de sarbatoare este mai redus.Sá vedem acum cite ore se va lucra dupa noua lege. Inaintede toate trebuie sa stabilim numarul zilelor de munca intr-unan. In acest scop, din cele 365 de zile ale anului trebuie sascadem, in primul rind, 66 de zile de sarbatoare ; in aldoilea rind, 1/2 de zi din ajunul craciunului ; in al treilearind, trebuie sa scadem timpul liber care ii ea:nine muncito-rului datoritä faptului c'd in ajun de sarbatoare lucrul setermina cu o ora §i jumatate mai devreme. Ajunuri de sar-batoare sint 60 (nu 66, pentru ca vreo §ase zile de sarba-toare sint urmate de alte zile de sarbatoare). Prin urmare,de pe urma reducerii timpului de munca in zilele de ajunde sarbatoare vor rezulta 60 X 1 112 = 90 de ore de munca,sau 8 zile de munca. In total deci trebuie sa scadem din365 de zile 74 1/2 zile de sarbatoare (66 + 1/2 + 8 == 74 112). Ramin 290 112 zile de munca, sau 290 1/2 XX 11 1/2 = 3.340 de ore de munch'. Reiese deci ca, in cazulcind numarul zilelor de sarbatoare va fi redus la numarulzilelor de sarbatoare obligatorii prevazute de lege, situatiamuncitorilor nu nurnai a nu se va imbundati de pe urmaintroducerii noii legi, ci mai curind chiar se va inriiutdti :in general, timpul lor de munca intr-un an va ramine celde pina acum sau chiar va crege I Desigur, calculul nu-idecit aproximativ : o precizie absoluta nu este posibila inacest domeniu. Dar acest calcul se bazeazä pe date perfectvalabile 3i ne arata clar ce viclevig a folosit guvernulpentru a-i impila pe muncitori, reducind numárul zilelor desarbatoare obligatorii in comparatie cu numarul zilelor de

www.dacoromanica.ro


sarbatoare care se .tin in mod obisnuit. Acest calcul aratalimpede ca, daca muncitorii nu vor da dovada de solidari-tate si nu se vor uni spre a opune impotrivire fabricandlor,situatia lor se poate inrautati de pe urina introducerii noiilegi 8i nu trebuie sá uitad ca tot calculul acesta nu serefera decit la munca de zi, §i anume la munca in timpulorelor reglementare. Dar munca prestata in orele suplimentare ? Am vAzut doar cã Iii privinta ei legea n-a stabilitnici un fel de restrictii si nu se stie daca domnii ministrivor introduce vreo restrictie in regulamentele a caror intoc-mire a fost lasata la latitudinea" bor. Aceasta lipsä de res-trictii in ceea ce priveste orele suplimentare constituie princi-palul motiv care ii determina pe muncitori sa se indoiascadaca noua lege le va aduce vreo imbunatatire. Daca in con-&dile reducerii zilei normale (reglementare) de munch' sala-riile majoritatii muncitorilor rusi vor ramine la nivelulrevoltator de scazut la care se afla astazi, atunci, impins demizerie, muncitorul va fi nevoit sa" consima se' lucreze oresuplimentare situatia lui nu se va imbunátáçi. Muncitorulnu trebuie sa munceasca mai mult de 8 ore pe zi, pentru casa-i ramina astf el timp pentru odihna, pentru largirea orizon-tului säu, pentru exercitarea drepturilor sale de om, de tatade familie si de cetätean. Trebuie ca salariul muncitoruluisa nu fie un salariu de mizerie, ci sa-i ajunga pentru untrai omenesc, pentru a se putea bucura si el de perfectionarilece se introduc in munca, si a nu dea exploatatorilor &di totprofitul. Dar dacã pentru acelasi salariu muncitorul va finevoit sa lucreze tot atitea ore ca si inainte, nu-i este oareindiferent daca munca lui excesivä se va numi reglementarasau suplimentati ? Legea pentru reducerea zilei de muncava ramine atunci litera moartd, va fi un simplu petic dehirtie. In acest caz, noua lege nu-i va atinge citusi de putinpe fabricanti, nu-i va sili sa faca nici o concesie poporuluimuncitor. 8i cinovnicii de la finance, cautind sa intre in gra-tiile capitalistilor, au fi inceput sei facci in acest sens aluziistnivezii : in acelasi articol din Buletinul finantelor" ei segrabesc linisteasca pe domnii fabricanti, scriind urtna-toarele : Noua lege, limitind libertatea contractului deangajare pentru lucrari obisnuite, nu rapeste fabricantuluiposibilitatea de a asigura functionarea intreprinderii la odce

fi

sa-i

I

www.dacoromanica.ro

290 V. I. LENIN

ora din zi sau din noapte si in caz de nevoie" (da 1 da 1bietii nostri fabricanti asupriti au doar atit de des nevoie"de munca gratuitä a muncitorilor rusi 1), chiar si in zilele desarbatoare, incheind in acest scop o intelegere speciala(pentru ore suplimentare) cu muncitorii".

Vedeti cum se dau peste cap acesti lachei ai sacului cubani 1 Domnilor fabricanti, spun ei, nu trebuie sa va ingri-jorati prea mult : puteti asigura functionarea intreprinderiila orice ora din zi sau din noapte", cu singura deosebire camunca care pina acum era considerata reglementara va trebuis-o numiti suplimentard. Schimbati numai denumirea mun-cii si cu asta ati rezolvat problema 1

Ceea ce te uimeste cel mai mult in aceste cuvinte esteimpertinenta cinovnicilor ; ei sint dinainte convinsi ca orelesuplimentare nu vor fi limitate in nici un fel (daca orelesuplimentare vor fi limitate, fabricantul nu va putea asigurafunctionarea intreprinderii la orice ora din zi sau din noapte 1).Ei sint dinainte convinsi ca sfaturile lor cinice prin care iiindeamna fatis pe fabricanti sa nu se jeneze nu vor ajungela urechile muncitorilor 1 Se pare ca in aceastä privintä sicinovnicii de la finante au skit peste cal 1 Pentru muncitoriva fi foarte instructiv sa afle cum discuta cinovnicii cu fabri-cantii si ce sfaturi le dau. Aflind acest lucru, rnuncitorii vorintelege ca, la adapostul noii legi, impotriva lor se ridicavechii dusmani cu vechile lor tendinte de a inrobi pe munci-tori pe cel mai legal temei".

xCARE ESTE INSEMNATATEA NOII LEGI ?

Cunoastem acum noua lege in toate amanuntele ei. Nu nemai ramine decit sa examinam insemmitatea acestei legi pen-tru muncitori si pentru miscarea muncitoreasca din Rusia.

Insemnatatea noii legi pentru reglementarea muncii infabrici consta, pe de o parte, in faptul ca ea este o concesiepe care guvernul a fost silit s-o faca, ca este o cuceriresmulsa guvernului politist prin lupta muncitorilor uniti siconstienti. Promulgarea acestei legi denota succesul misca-di muncitoresti din Rusia, forta imensa a revendickilor

www.dacoromanica.ro


con§tiente §i hotärite ale maselor muncitore§ti. Nici un felde persecutii, nici arestdrile §i expulzárile in masa, nici gran-dioasele procese politice, nici prigonirea muncitorilor, nimicn-a ajutat. Guvernul a facut uz de toate mijloacele §i for-tele sale. El s-a näpustit asupra muncitorilor din Petersburgcu toatä greutatea imensei puteri de care dispune. Flea' niciun fel de judecatà, cu o cruzime nemaiintilnitä el a urmkit§i a prigonit pe muncitori, dutind cu orke pret sd stirpeaseiispiritul prctestatar, de luptá al muncitorilor, cautind sliindbufe in fa§A mi§carea socialistä a muncitorilor, indreptatàimpotriva fabricantilor §i impotriva cirmuirii. Nimic n-a ajutat§i guvernul a trebuit sh." se convingà cá nici un fel de perse-cutii impotriva unor muncitori nu vor putea nimici miKareamuneitoreased §i cá trebuie sá facä concesii. 0 cirmuire ab-solutistá, care se considerá atotputernicA §i independentà depopor, a fost nevoità sd cedeze revendicarilor citorva zecide mii de muncitori din Petersburg. Am vazut cit de nein-semnate §i cit de echivoce sint aceste concesii. Dar acestanu este decit primul pas. Mi§carea muncitoreascá a depà§itde mult cadrul Petersburgului ; ea se dezvoltà tot mai larg,cuprinzind tot mai adinc masele de muncitori industriali dinintreaga fard, iar atunci cind toate aceste mase, conduse deun partid socialist unic, i§i vor prezenta in comun reven-dickile, guvernul nu va mai scapa cu o concesie atit deinfimA 1

Pe de altä parte, insemnätatea noii legi constä in faptulca ea dd, in mod necesar §i inevitabil, un nou impuls mi§-cárii muncitore§ti din Rusia. Am vazut ca legea a chlutat sälase pretutindeni tot felul de portite pentru fabricanti, acautat sä lase neprecizate cele mai importante probleme.Intre fabricanti §i muncitori se va incinge pretutindeni oluptà in jurul aplicArii acestei legi ; aceastä luptä se vadesfä§ura intr-un cadru mult mai vast, caci legea estevalabilà pe intregul teritoriu al Rusiei. Si muncitorii vor §tisä duca aceasta lupta in mod con§tient §i hotkit, vor §ti sastaruie in revendickile lor, vor §ti s'a evite cursele pe carele intind legile noastre politiene§ti impotriva grevelor. Intro-ducerea noilor rinduieli in ceea ce prive§te munca in fabrici,modificarea duratei zilei de muncg obi§nuite, reglementare

20

www.dacoromanica.ro

292 V. I. LENIN

in marea majoritate a fabricior din intreg cuprinsul Orlivor aduce foloase imense, trezind din letargie cele maiinapoiate paturi ale muncitorilor, stirnind pretutindeni celmai viu interes pentru problemele si regulamentele referi-toare la conditiile de muncA din fabrici, oferind muncitoriorun prilej legal admirabil si propice pentru a-si formularevendiciirile, pentru a apAra felul in care inteleg ei legea,pentru a cere respectarea obiceiurilor vechi atunci cindacestea sint mai avantajoase pentru muncitori (de pildA säcearA respectarea stirbritorilor care se fin in mod obiFnult,incetarea lucrului in zilele de simbAtA nu cu o orA si jurnä-tate mai devreme, ci cu 2 ore §i chiar mai mutt), sA reven:dice conditii mai avantajoase la incheierea noilor intelegenin ceea ce prive§te orele suplimentare, sA revendice salariimai marl, pentru ca reducerea zilei de munch' sä aducA mun-citorilor un folos real fArA a le cauza vreun prejudiciu.

www.dacoromanica.ro


ADAOS

I

Bropra despre noua lege pentru reglementarea muncii infabrici (legea din 2 iunie 1897) era deja scrisa cind, la in-ceputul lunii octombrie, a fost publicat regulamentul cuprivire la aplicarea acestei legi, aprobat la 20 septembrie1897 de catre ministerul de finante de comun acord cu mi-nisterul afacerilor interne. Am aratat mai sus imensa impor-tanta pe care acest regulament trebuie s-o aiba pentru in-treaga lege. De data aceasta ministerul s-a grabit sa publiceregulamentul inainte de intrarea in vigoare a noii legi, pen-tru ca regulamentul (dupa cum vom vedea indata) prevedecazurile in care sint ingaduite derogari de la dispozitiile noiilegi, adica cazurile in care este permisa functionarea intre-prinderilor" peste timpul stabilit prin lege. Daca acest regu-lament n-ar fi fost imperios necesar fabricantilor, muncitoriiar fi trebuit sa mai astepte, desigur, mult si bine publicarealui. Curind dupà aparitia regulamentului" au fost publicatesi instructiunile catre functionarii inspectiei de fabrica" inlegatura cu aplicarea legii din 2 iunie 1897, sub pretextul dea explica numai inspectorilor de fabrici modul de aplicarea legii ; aceste instructiuni legalizeaza bunul plac al cinovnici-lor si sint in intregime indreptate impotriva muncitorilor,permitind fabricantilor sa eludeze in fel i chip dispozitiilelegii. Guvernului imperial ii place mult sa scrie vorbe fru-moase in textele legilor, pentru a permite apoi eludareaacestor legi, inlocuindu-le prin instructiuni. 0 analiza arna-nuntita a regulamentului ne va arata ca noile instructiuniau toctnai o astfel de menire. Relevarn de asemenea Ca

20*

www.dacoromanica.ro

294 v. I. LENIN

aceste instructiuni" au lost in bung parte copiate cuvint cucuvint din articolul apkut in Buletinul finantelor", la carene-am referit de repetate ori in brosura despre noua lege *.In aceastd brosurà am relevat, de pildä, Ca' Buletinul finan-telor" a sugerat fabricantilor un mijloc de sicank explicin-du-le cà noua lege nu se aplicA in cazurile cind in contractuldintre muncitor si fabricant nu se spune nimic despre timpulde muneA, intrucit muncitorul, pretind cei de la Buletin",nu este in acest caz un muncitor salariat, ci o persoanä careprimeste o comandA". Aceastä interpretare sicanatoare estereprodusa cuvint cu cuvint in textul instructiunilor". Regu-lamentul contine 22 de articole, dintre care multe flU facdecit s'a repete textul integral al articolelor legii din 2 iunie1897. Mentiodam cà acest regulament priveste numai intre-prinderile care tin de ministerul finantelor" ; el nu privestenici uzinele siderurgice, nici atelierele cailor ferate, niciuzinele statului. Trebuie sä se fac'd o distinctie netA intreacest regulament i legea propriu-zisä : regulamentul a fostintocmit doar in dezvoltarea legii, iar ministrii care 1-au in-tocmit pot oricind sA-1 completeze, sa-1 modifice sau sä-1inlocuiascA printr-un alt regulament. Regulamentul continedispozitii cu privire la urmátoarele cinci chestiuni : 1) pau-zele ; 2) repausul in zilele de duminicã si de skbkoare ;3) derogkile de la noua lege ; 4) schimburile si 5) orelesuplimentare. SA examinam amänuntit dispozitiile ref eritoarcla fiecare dintre aceste chestiuni, arátind concomitent curnrecomandà ministerul de finance in instructiunile sale sl fieaplicat acest regulament.

II

In ceea ce priveste pauzele, regulamentul stabileste : inprimul rind, ch pauzele nu sint cuprinse in numarul orelorde muncA, ea' in timpul pauzei muncitorul este liber ;pauzele trebuie sa fie indicate in regulamentul de ordineinterioarA ; in al doilea rind, ca stabilirea pauzei este obliga-tonic numai in cazul cind timpul de muncA trece de 10 orepe zi i ca ea trebuie sA fie de cel putin 1 ora. Aceastä

* Vezi volumul de fatA, pag. 262. Nota red.

www.dacoromanica.ro


dispozitie nu imbunhtäteste citusi de putin situatia mun-citorilor. Mai curind invers. 0 pauza de 1 ora este extremde scurth : in majoritatea fabricilor s-a statornicit o pauzäde o ora i jumätate pentru masa si uneori inch o jumätatede ora pentru micul dejun. Ministrii au avut grijä sa intro-duch in regulament pauza cea mai scurth ! Intr-o ora mun-citorul adesea nu reuseste nici sa se repeadd pina acash casä ia masa.

Fireste, muncitorii nu vor ingadui s'a fie stabilita o pauzhatit de scurta i vor cere o pauzA mai mare. Cealalta restrictiein ceea ce priveste obligativitatea pauzei creeazà si eaposibilithti de impilare a muncitorilor : potrivit regulamen-tului intocmit de ministri, pauza este obligatorie numai incazul cind ziva de munca trece de 10 ore 1 Prin urmare,dacà ziva de munch este de 10 ore, fabricantul este in dreptsä refuze stabilirea unei pauze pentru muncitori I Deci si inacest caz muncitorii vor trebui sä aibä ei insisi grijà ca f a-bricantii sà nu poata i sh nu se incumete s5 uzeze de unasemenea drept. Muncitorii au dreptul O. nu accepte ase-menea dispozitii (atunci cind ele se introduc in regulamentulde ordine interioar5.) si sà cearä ca pauzele sa fie maifrecvente. Ministrilór Ii s-a phrut cà nici aceste dispozitiisicanatorii nu sint de ajuns. Intr-o notä" la acest articoldin regulament se spune ea' in cazul unor piedici serioasese admit derogari de la aceastä dispozitie", adicA se admiteca domnii fabricanti sh nu dea de loc pauzA muncitorilor IMinistrii admit acest lucru, dar e putin probabil ca-1 voradmite qi muncitorii. In afarä de aceasta, ministrii admitderogari si in cazul cind se va constata c5; dispozitia referi-toare la acordarea pauzei este impovaratoare pentru mun-citori. 0, cith grijä din partea domnilor ministri 1 Ca intre-ruperea lucrului va fi impovaratoare" pentru muncitori, laasta s-au gindit ministrii nostri, dar ch cerinta de a prinziintr-o singurä orà este impoväratoare" pentru muncitori sauch pentru ei este si mai impovArkor" sà munceasca 10 orefarg. intrerupere, despre aceasta domnii ministri n-au suflatnici o vorbä I A treia dispozitie referitoare la pauze stabi-leste ch fiechrui muncitor trebuie sh i se acorde posibilitateade a minca cel putin o data la fiecare 6 ore. Pe de akaparte Ma, regulamentu1 nu prevede o pauzd la fiecare 6 ore ;

f

www.dacoromanica.ro

296 V. I. LENIN

atunci care-i rostul acestei dispozitii ? Cum poate muncitorulsä mAnince dacA nu se clA pauzA ? Domnii ministri nu si-aubAtut capul cu asemenea intrebari. Dacá nu e pauzA (sespune in regulament), muncitorului trebuie sA i se dea posi-bilitatea de a lua masa in timpul lucrului ; in acest scop,regulamentul de ordine interioarA trebuie- sä indice loculunde se poate lua masa". ToatA aceastA dispozitie este atitde stupidA, incit nu-ti rAmine decit sA ridici din umeri : Unadin douA : sau acest loc unde se poate lua masa" va fiindicat in alai pane decit locul de muncli al muncitorului, §iatunci pauza este inevitabilà. Sau acest loc va fi indicatchiar la locul de muncd al muncitorului, i atunci care-i rostulindicArii locului ? Din moment ce muncitorul nu are voie sAintrerupà lucrul, cum poate el sä mAnince in timpul lucrului ?Pentru domnii ministri muncitorul nu este decit o masinA :dacA masina poate fi alimentatA cu ulei in timpul cindfunctioneath (isi zic grijuliii" nostri lachei ai capitalului,ministrii), de ce n-ar putea si muncitorul sA-si vire pe gitmincarea in timpul lucrului ? Muncitorilor Illl le mai rAminedecit o singurA sperantA, si anume ca numai in birocraticelecancelarii ruse a putut fi nAscocita o dispozitie atit de stupidAsi CA in fapt ea nu va fi aplicatà. Muncitorii vor cere calocul unde se poate lua masa" s'a fie altul decit locul lor demuncii ; ei vor cere o pauzti la fiecare 6 ore. Alte regulireferitoare la pauze nu existä in regulament. Ministrii audezvoltat legea in asa fel, incit ea nu poate decit sA inrAu-tAteascA situatia muncitorilor dacà ei nu se vor apAra singurisi nu vor insista laolaltA asupra satisfacerii revendicarilorlor, respingind dispozitiile cuprinse in regulamentul mi-nisterial.

III

Cu privire la repausul in zilele de duminici si de sArbA-toare, regulamentul nu contine decit o singurA dispozitiescurf& si anume CA in zilele de duminicA si de sArbAtoaremuncitorii se bucurA de un repaus continuu de cel putin24 de ore. Mai putin decit atita nu se putea stabil. in dez-voltarea" unei legi care reglementeazA repausul in zilele deduminica si de sa'rbkoare, Mai putin de 24 de ore nu se

www.dacoromanica.ro


putea stabili. Cit despre posibilitatea de a stabili pentrumuncitori ceva mai mult (de pilda 36 de ore, cum se obi§-nuiqte in unele tari), la aceasta miniwii nowi nici nu s-augindit. In privinta muncitorilor necrqtini, regulamentul nuspune nimic.

In ceea ce prive§te derogarile de la lege, regulamentulcomine dispoziOi numeroase, foarte numeroase §i foarteamanuntite. Amintim muncitorilor ca legea a lasat la latitu-dinea miniwilor sa prevada in cadrul regulamentelor dero-OH de la lege fie in sensul ldrgirii cerintelor legii (adica saprevada in sarcina fabricantilor mai multe obligatii in fa-voarea muncitorilor), fie in sensul restringerii cerintelor legii(adica sa prevada in sarcina fabricantilor mai putine obligatiiin favoarea muncitorilor). SA' vedem cum au procedat mi-n4trii. Prima dispozilie. Derogari de la lege sint admise incazul cind fnunca pe care o depun muncitorii are uncaracter continuu, adica nu poate fi intrerupta oricind faraa cauza stricaciuni mainilor, materialelor sau produselor".In aceste cazuri este permisä functionarea intreprinderii" qipeste timpul stabilit prin lege. Regulamentul cere numai cain acest caz, in primul rind, numárul orelor de lucru aleunui muncitor in decurs de doua zile consecutive sä nu de-pa§easca 24 de ore (iar in cazul cind se lucreaza un schimbincomplet 30 de ore). In paragraful referitor la schimburivom vedea de ce se spune 24 de ore in doua zile consecu-tive §i nu 12 ore pe zi. In al doilea rind, regulamentulprevede ca in industriile cu activitate neintrerupta mun-citorul trebuie sa aiba pe luta 4 zile de repaus, daca zivalui de munch' este mai mare de 8 ore. Reiese deci ca, pentrumuncitorii care lucreaza in industriile cu activitate continua,numhrul zilelor de repaus este simtitor redus : 4 zile pe luna,sau 48 de zile pe an, atunci cind chiar legea (cu toata redu-cerea numarului zilelor de sarbatoare) a lasat 66 de zile desarbatoare obligatorii pe an. Ce motive intemeiate au avutmini§trii sa reduca acest numar de sarbatori ? Absolut niciunul ; continuitatea este afectata qi in cazul cind se acorda

IV

www.dacoromanica.ro

298 V. L LENIN

numai 4 zile de sarbkoare pe luna, adica fabricantii trebuieoricum O. angajeze alti muncitori pentru zilele de sarbkoare(daca productia are intr-adevdr un caracter continuu, adicanu poate fi intreruptci). Prin urmare, reducind §i mai muttzilele de sarbkoare ale muncitorilor, domnii min4tri aufkut-o exclusiv pentru a-i stinjeni" cit mai putin pe fabri-canti, pentru a imputina cazurile de angajki suplimentarede muncitori I Mai mult chiar, instructiunile" permit pina§i inspectorilor de fabrici sä aprobe regulamente de ordineinterioara prin care se stabilgte pentru muncitori un numãrfi mai mic de zile de repaus ! Inspectorul de fabrici trebuiedoar sa raporteze acest lucru departamentului comertului iindustriei. Acesta este un exemplu cit se poate de concret,care arata de ce guvernul nostru prefera sa faca legi care nuspun nimic §i sa intocmeasca in schimb regulamente §iinstructiuni amanuntite : pentru a modifica o dispozitiesuparatoare este suficient sa se adreseze in acest sens orugaminte departamentului... veniturilor inocente !I Tot astfelinspectorul de fabrici poate (potrivit instructiunilor I) saaprobe sä fie considerate ca avind caracter continuu §i altemunci decit cele indicate in lista anexata la instructiuni :este suficient sa se raporteze departamentului... Intr-o notala acest articol din regulament se spune ca.' muncile cucaracter continuu trebuie sa fie specificate in mod expres inregulamentul de ordine interioara. Derogki de la aceastalege se admit numai in masura in care acest lucru esteintr-adevar necesar" (a§a spune regulamentul intocniit demin4tri). Dar cine va controla daca acest lucru esteintr-adeveir necesar sau nu ? Nimeni in afara de muncitori.Ei trebuie sa vegheze ca in regulamentul de ordine interioarlsa nu se prevada exceptii pentru munci continue decit incaz de nevoie read. A doua dispozitie. Derogari de la legesint admise in cazurile cind muncitorii indeplinesc munciauxiliare in diferite sectoare ale productiei (reparatii curente,ingrijirea cazanelor, a motoarelor §i mecanismelor de trans-misie, incalzitul, iluminatul, aprovizionarea cu apa, serviciulde paza §i de pompieri etc.). Aceste derogari trebuie deasemenea sä fie specificate in mod expres in regulamentul deordine interioara. In ceea ce prive§te zilele de repaus pentruacqti muncitori, regulamentul nu spune absolut nimic. Si in

www.dacoromanica.ro


acest caz muncitorilor nu le ea:nine altceva decit sa se ingri-jeasca singuri de repausul lor, adica sa nu accepte un regu-lament de ordine interioara in care sa nu se prevada zile derepaus pentru acesti muncitori. A treia dispozitie. lDerogkide la regulamentul referitor la ziva de munca si la repausulin zilele de duminica si de sarbkoare si de la regulamentulde ordine interioara se admit si in urmkoarele doua cazuri :in primul rind, in cazuri de defectare subita a unorunelte etc. care a provocat sistarea lucrului in intreaga fa-brica sau intr-o sectie a ei. Se admite ca in aceste cazurireparatiile necesare sa fie efectuate Med' a se tine seama deprevederile regulamentului. In al doilea rind, dispozitiileregulamentului nu se aplica in cazul efectukii unor lucraricu caracter temporar in orice sectie a intreprinderii atuncicind, in urma unui incendiu, a unei avarii si a altor impre-jurari neprevazute, activitatea sectiei respective a intreprin-derii s-a restrins pentru un timp sau a incetat cu desavirsire

cind acest lucru este necesar pentru a asigura functionareadin plin a celorlalte sectii ale intreprinderii". (In acest cazfabricantul trebuie sa-1 instiinteze in aceeasi zi pe inspectorulde fabrici, care este investit cu dreptul de a autoriza ase-menea lucrari). Aceasta din urma prevedere arata cit demare este grija" ministrilor ca fabricantii sa nu cheltuiascao rubla in plus. Intr-una din sectiile unei fabrici a fost unincendiu. Lucrul s-a oprit. Dupà ce s-au reparat stricaciunile,fabricantul vrea sa recupereze timpul pierdut. De aceeaministrul ii ingaduie sa stoarca de la muncitori oricitärnunca in plus, punindu-i sa munceasca chiar si 18 ore pe zi.Dar ce vina au in toate acestea muncitorii ? Cind fabricantulrealizeaza profituri in plus, le imparte el oare cu mun-citorii ? Reduce el in cazul acesta ziva de munca ? Atuncide ce sã li se prelungeascd muncitorilor ziva de munca atuncicind fabricantul are de suportat o paguba ? Aceasta in-seamna pur i simplu : profitul e al meu, iar paguba s-osuporte muncitorii. Daca este vorba de recuperarea timpuluipierdut, de ce sa nu se recurga la angajarea unui numarsuplimentar de muncitori ? Este uimitoare grija" ministrilorrusi pentru punga domnilor fabricanti 1 A patra dispozitie.Derogari de la noua lege sint admise si in alte cazuri ex-ceptionale, deosebit de importante". (Care alte cazuri ar

masini,

si

www.dacoromanica.ro

300 v. I. LENIN

mai putea sh survinä ? S-au enunlerat doar atitea cazuri ex-ceptionale, deosebit de importante, incit s-ar parea cá n-aumai rams altele I). Asemenea derogäri se aprobh de mi-nistrul de finante si de ministrul afacerilor interne pentrufiecare caz in parte. Aceasta inseamnh cä fabricantul vacere, minitrii vor aproba i totul va fi in regula. Pe mun-citori nu-i intreabh nimeni ; unde s-a mai pomenit cadomnii" sh cearà pärerea prostimii ? Treaba prostimii estesh munceasch pentru capitalisti si nu sh discute dach ceea ceI-a determinat pe fabricant sh se milogeasch este un cazexceptional" sau cea mai obisnuith goanä duph cistig. Aces-tea sint, in regulamentul aprobat de ministri, dispozitiilereferitoare la cazurile de derogare de la noua lege. Duphcum vedem, toate aceste dispozitii arath cum si cind poatefi ignorath legea, cum si cind pot fi restrinse cerintele fathde fabricanti, prescrise de lege in favoarea muncitorilor.Despre o largire a acestor cerinte, ministrii nu suflà nicinuicar o singurd vorbd. Recomandhm muncitorilor sh-si amin-teased cele spuse in brosura despre noua lege pentru regle-mentarea muncii in fabrici in leghturh cu scopul pentrucare legea acordä ministrilor drepturi atit de mari I

V

In ceea ce priveste schimburile, regulamentul cuprinde unsingur articol scurt, care permite ca, in cazul cind se lucreazá18 ore in douh schimburi, numhrul orelor de lucru sti fiesporit la 12 ore pe zi, astfel ca in medie, calculat pe operioadà de douà saptamini, timpul de munch al fiechruimuncitor sh nu dephseasch 9 ore pe zi. lath deci inch o dis-pozitie care permite sporirea zilei de munch. Cite dispozitiipentru sporirea zilei de munch, dar pentru reducerea ei n-afost nici una si nici nu va fi ! Potrivit acestei prevederi,muncitorii pot fi silii sä munceascA toath saptamina cite12 ore pe zi, iar instructiunile" adaugh si in acest caz cáinspectorii de fabrici pot aproba i alte derogari de la lege,raportind directorului... Tot in leghtura cu schimburile, este

articolul citat mai sus, care stabileste timpul de munch la24 de ore in cloud zile consecutive, atunci cind intreprin-§i

www.dacoromanica.ro

NOUA LEGE PENTRU PEGLEMENTAREA MUNCH IN FABRICI 301

derea functioneazi fara intrerupere. Instructiunile lamurescde ce s-a spus 24 de ore in 2 zile consecutive si nu 12 orepe zi. Prin aceasta se urmareste pastrarea scandalosuluiobicei adoptat in unele fabrici de a pune pe muncitor salucreze incontinuu doua schimburi cu o intrerupere de 8 ore ;cind schimburile sint orinduite in felul acesta, muncitorullucreaza intr-o zi 16 ore, iar in ziva urmatoare 8 ore, färaa avea vreodata posibilitatea de a se odihni sau de a dormica lumea. Este greu de imaginat ceva mai scandalos decitaceste schimburi ; dar ministrii nu nurnai ca n-au fa:cut nimicpentru a ingradi asemenea rinduieli revoltatoare, ci au avutchiar neobrazarea sa spunä in instructiuni" ca de multe oriasemenea schimburi sint mai comode pentru muncitori 1!Iata cum se ingrijesc ministrii de comoditatea muncitorilor !

VI

In ceea ce priveste orele suplimentare, la prima vedereregulamentul pare a cuprinde dispozitii cit se poate deprecise. Limitarea orelor suplimentare constituie esentialulnu numai in regulamentul ministerial, ci si in intreaga eco-nomie a noii legi. Am aratat mai sus ca in aceasta privintalegea noua se exprimä in termenii cei mai vagi i cä la in-ceput ministerul de finante intentionase sä nu adauge niciun fel de dispozitii in ceea ce priveste orele suplimentare.Acum constatam ca. ministrii au limitat totusi orele supli-mentare, si anume la cifra pe care intentiona s-o adoptecomisia care a intocmit noua lege, adica la 120 de ore pe an.In schimb, in instructiunile sale", ministrul finantelor arepetat, spre lamurirea inspectorilor de fabrici, toate terti-purile i interpretarile chitibusare in detrimentul muncitori-lor pe care, in cartea despre noua lege, le-am citat din Bu-letinul finantelor" repetam, instructiunile" sint copiatedupa Buletinul finantelor".

Prima dispozitie se refera la acel text din noua legepotrivit caruia fabricantul poate stipula in contractul cumuncitorii clauze referitoare la orele suplimentare a carornecesitate rezulta din conditiile tehnice ale productiei. Ammai vorbit despre caracterul vag al acestui text de lege. Or,

:

www.dacoromanica.ro

302 v. I. LENIN

acest articol din lege este deosebit de important : dad inregnlamentul de ordine interioarä se introduc clauze referi-toare la orele suplimentare, orele suplirnentare sint obliga-torii pentru muncitor si, in felul acesta, intreaga lege devineinaplicabilii. Acum regulamentul ministerial lämureste astfelsensul acestei expresii : drept munci a caror necesitaterezultä din conditiile tehnice ale productiei" pot fi socotitenumai muncile reclamate de abated cu totul intimplätoarede la mersul normal al productiei, legate de caracterul pro-ductiei propriu-zise". InseamnA deci ca abaterile care sedatoresc unor comenzi sporite nu intrà in aceastä categorie(pentru ca nu sint legate de caracterul productiei). De ase-menea nu intra in aceastä categorie abaterile provocate deincendiu, de avarii etc., pentru cä nici ele nu sint legate decaracterul productiei propriu-zise. Dupa bunul-simt, dispo-zitia de mai sus ar trebui inteleash numai in felul acesta.Aici insA in ajutorul fabricantilor vin instructiunile".Instructiunile" dezvoltá intr-un mod atit de strAlucit textelereferitoare la cazurile in care orele suplimentare pot fi de-clarate obligatorii pentru muncitori, introducindu-le in, con-ditiile de angajare, adica in regulamentul de ordine inte-rioará, incit in aceste cazuri poate fi incadrat literalmentetot ce vreti. Intr-adevar, sà-si aminteascA muncitorii curna fost dezvoltatd legea in articolul din Buletinul finantelor"si sa compare acum acest articol cu instructiunile". La in-ceput instructiunile" vorbesc despre munci a caror necesi-tate rezultä din conditiile tehnice ale productiei", apoi stre-coarà pe neobservate o altä expresie : munci absolut ne-cesare" (asa ?! dar cine va aprecia necesitatea ?), iar cevamai incolo instructiunile dau si mostre de necesitate abso-luta" : reiese cä aici se incadreaza si cazurile in care fabri-cantului ii este imposibil sau greu (cintec vechi 1) sA

märeasca numArul muncitorilor", cazurile cind munca seexecutá in mare grabä si este urgentä (de pilda in cazulmuncilor sezoniere) ; cind trebuie asiguratà aparitia zilnicla unui ziar ; cind munca nu poate fi prevAzutà din timp etc.Intr-un cuvint, poti sä ceri tot ce vrei. Lachei nerusinati aicapitalistilor, cinovnicii de la ministerul de finante au dee-voltat in asa fel legea, incit fabricantul are dreptul sä pre-vadd in regulamentul de ordine interioarä ore suplimentare

www.dacoromanica.ro


pentru once fel de munci. Or, din moment ce o astfel dedispozifie este introdusd in regulamentul de ordine interioarti,toatti legea nouli se duce de ripci fi totul ra"mine cum a lost.Muncitorii nu trebuie sa admitä introducerea unor asemeneadispozitii in regulamentul de ordine interioark altfel situatialor nu numai ca nu se va imbunatäti, dar chiar se va in-rautati. Din acest exemplu muncitorii pot vedea ca fabricantiisi cinovnicii se inteleg intre ei cum sa-i stringa in chingi side aci inainte pe muncitori, dar de data aceasta in bazalegii. Instructiunile" arata clar aceasta cirdasie dintre ei,aceasta slugarnicie a ministerului de finante fata de intereselecapitalistior.

A doua dispozitie referitoare la munca suplimentara stabi-leste ca durata ei nu trebuie sa depaseasca 120 de ore pe ande fiecare muncitor, dar ca in aceasta cifra nu sint incluse,in primul rind, orele suplimentare prevazute prin contractca fiind obligatorii pentru muncitori in virtutea conditiilortehnice ale productiei", si, dupa cum am vazut mai sus,rninistrii au permis ca aceastä expresie sa fie interpretata inasa fel incit aici sa se poate incadra cele mai diferite cazuricare nu au nimic comun cu conditiile tehnice ale produc-tiei" ; in al doilea rind, nu sint incluse orele suplimentarecare se efectueaza in urma unui incendiu, a unei avarii etc.,sau a celor necesare pentru recuperarea timpului pierdut inurma incetarii lucrului intr-una din sectille intreprinderii.

Luate la un loc, toate aceste dispozitii referitoare la orelesuplitnentare amintesc foarte bine de cunoscuta fabula incare leul imparte frateste" prada intre tovarasii sai devinatoare : o parte i se cuvine de drept, alta pentru ca esteregele animalelor ; a treia pentru ca este cel mai puternic ;cit despre ultima parte, cine va intinde laba s-o inhate, sa-siia ramas bun de la viata 107 Exact asa vor proceda acum lanoi fabricantii in ceea ce priveste orele suplimentare. Inprimul rind, ei vor stoarce de la muncitori, ca fiind cu-venita de drept", munca suplimentark a carei necesitateizvoraste din conditiile tehnice ale productiei", adica oricefel de munca, cu singura conditie sa fie trecuti in regula-mentul de ordine interioark In al doilea rind, ei vor stoarcede la muncitori munca in cazuri speciale", adica atuncicind vor &Ali scoata paguba pe spinarea muncitorilor. In al

www.dacoromanica.ro

304 v. I. LENIN

treilea rind, ei vor mai sto,arce de la muncitori alte 120 deore pe an, pe baza faptului ca ei sint bogati, iar muncitoriisint sAraci. Apoi, in al patrulea rind, in cazuri exceptionale"ei vor obtine de la ministri inlesniri speciale. Ei, i pe urmA,ceea ce va mai rAmine dupd asta din cele 24 de ore alezilei si ale noptii constituie timpul de care muncitorii potdispune liber", dar fAra a uita citusi de putin ea' guvernuldreptAtii nu le rapeste dreptul" de a munci si 24 de orepe zi... Pentru ca aceastä stoarcere a muncii suplimentare sase facA in conformitate cu legea, s-a stabilit cä fabricantiitrebuie sä infiinteze registre speciale pentru toate acestecategorii de munch* suplimentara. Intr-un registru se vor treceorele suplimentare stoarse muncitorilor ca fiind cuvenite dedrept", intr-un alt registru orele stoarse in cazuri speciale",in al treilea cele stoarse in baza unei intelegeri speciale"(nu mai mutt de 120 de ore pe an), in al patrulea orelestoarse in cazuri exceptionale". In loc sa rezulte o imbunA-*ire a situatiei muncitorilor, nu vor rezulta decit formali-tAti birocratice i scriptologie cancelaristà (asa cum se si in-timplä intotdeauna dupà toate reformele guvernului abso-lutist rus). Ureadnicii de fabricd vor vizita fabricile si vorsupraveghea"... aceste registre (in care nici dracul nu se vaputea descurca), iar in timpul liber care le va ramine dupaaceste indeletniciri folositoare vor raporta directorului de-partamentului comertului si al manufacturilor ce daruri noiar mai trebui fAcute fabricantilor, iar departamentului poliiei

despre grevele declarate de muncitori. DescurcAreti maisint negustorii Astia in companie cu basbuzucii care alcAtuiescguvernul nostru 1 La un pret acceptabil ei vor angaja acumin strAinatate Inca un reprezentant care, tipind la toate

va vesti Europei" ce legi pline de solicitudinepentru muncitori existä in tara noastra.

VII

SA aruncarn, in incheiere, o privire generala asupra regu-lamentului ministerial. SA ne amintim ce categorii de dis-pozitii. au fost läsate de noua lege la latitudinea domnilorministri ? La latitudinea lor au fost lAsate urmatoarele trei

raspintiile,

www.dacoromanica.ro


categorii de dispozitii : 1) dispozitii pentru lamurirea lea. ;2) dispozitii pentru largirea sau restringerea cerintelor noiilegi fata de fabricanti ; 3) dispozitii privitoare la industriiledeosebit de vatamatoare pentru muncitori. Dar cum si-auexercitat ministrii dreptul ce le-a fost acordat prin lege ?

La prima categorie, ei s-au marginit la strictul necesar,la un minim sub care nu se mai putea cobori. In ceea cepriveste orele suplimentare, ei le-au admis in propordi foartemad si foarte elastice 120 de ore pe an , introducindtotodata prin instructiuni atitea excepdi incit dispozitiileregulamentului ramin complet lipsite de eficacitate. Ei auavut grija sä reduca pauzele pentru muncitori, in timp cerinduielile referitoare la schimburi, cu toate abuzurile lorrevoltatoare, au fost lasate neschimbate, daca n-au fost chiarinrautatite.

La categoria a doua, ministrii au Matt totul pentru arestringe cerintele noii legi fafà de fabricanti, adica au fdcuttotul pentru fabricanti §i. absolut nimic pentru muncitori :regulamentul nu condne nici o dispozitie care sa largeascacerintele noii legi fata de fabricanti in favoarea muncitorilor.

La categoria a treia (adica in ceea ce priveste luarea unordispozitii pentru ocrotirea muncitorilor nevoid sa lucreze inindustriile cele mai vatamatoare), ministrii n-au facut ab-solut nimic, n-au suflat in aceasta privinta nici macar osingura. vorba. Numai in instructiuni se mentioneaza Cainspectorii de fabrici pot inainta departamentului rapoarte inlegatura cu industriile deosebit de vatamatoare ! Inspectoriide fabrici puteau si inainte sä raporteze" tot ce voiau.Numai ca, din motive inexplicabile, pina acum ureadniciide fabrica raportau" despre greve muncitoresti, despremetode de prigonire si nu despre ocrotirea muncitorilor inindustriile deosebit de vatamatoare.

De aici muncitorii pot sa vada singuri la ce se pot asteptadin partea cinovnicilor guvernului politist. Pentru a obtineziva de munca de 8 ore si interzicerea totala a orelor supli-mentare, muncitorii rusi vor mai trebui sa duca o lupta in-delungata si perseverenta.

www.dacoromanica.ro

307

iaiii rmipi yinbuH-b

OZOEONIV-IECKIE

BTIOAbi 14 CTATBI4r.

ilt-b xapallTEIllienin 1. *comma lee, Karo pomairrnama. - fleomomn up.

rapt as nepenKcb.Tlepau Raman-geexaro upozexrcrma. Orb Ka.

Koro Hacato,erna ma: 011Ca3LIBaeM-COIt.b empocy o name ta(Sploo,0-

.13330,1;e1C011 CrallICTISK il

.a ,.........._

C.-11ETEPSYFrb.TnnollitTorpalia A. :kale,. BOIL Mopcvart G.

18P9.

Coperta culegeril de articole ale lui V. I. Lenin,.Studit ai articole economice"

Aficwahl

?I Opere complete, vol, 2

-

www.dacoromanica.ro

309

RECENSAMINTUL MESTESUGURILORDIN 1894/95 IN GUBERNIA PERM

$1 PROBLEMELE GENERALEALE INDUSTRIEI MESTESUGARESTI" 108

Scris fn deportare fn august.septembrie, nu mai tfrziu

de 7 (19) septembrie, 1897

Publicattn

pentru prima oard In 1898, Se tipdreee dupd textul culegerilculegerea : Vladimir Ilin. Studii i articoie economice",

Studii ci articole economice". confruntat cu textul culegeril:Petersburg Vi. llin. Problema agrard", 1908


311

ARTICOLUL INTLI

(I. Date generale. II. Mestesugarul" * i munca salariatà.III. Succesiunea bazatá pe munch' si pc aparteneina la ob§te")

In vederea expozitiei din 1896 de la Nijni-Novgorod,asociatiile tiintifice din Perm au intreprins, cu participareazemstvei, o lucrare vasta, avind ca titlu general : Privireasupra tinutului Perm". S-a strins material pentru mai multde 200 de coli ; intreaga lucrare urrna sa fie alcatuita dinopt volume. Ca de obicei, insa, lucrarea n-a putut fi termi-nata pina la deschiderea expozitiei, qi deocamdata n-a aparutdecit primul volum, continind un studiu asupra industrieimqtqugare§ti din gubernie **. Studiul" prezinta un interesdeosebit prin noutatea, bogatia §i plenitudinea materialuluicare stà la baza lui. Acest material a fost cules in cadrulunui recensdmint special al meftepgurilor, efectuat din fon-durile zemstvei in 1894/95, pe gospodarii, pe baza dechestionare individuale pentru fiecare cap de gospodarie.Date le au fost culese de zemski-nacialniki. Programul cerce-tarii pe gospodarii a fost foarte vast, cuprinzind atit pemembrii familiilor mwepigarilor-patroni cit §i munca sa-lariata folosita de me,tepgari, gospodäria lor agricola, dateleprivitoare la aprovizionarea cu materii prime, la tehnicaproductiei, repartizarea muncilor pe luni, desfacerea produse-

* PrinKustar",

euvintul mestesugar este tradus In acest articol cuvIntul rusesccare in literatura narodnicA era folosit pentru a desemna tipul

tgranului care Imbing mestesugul cu agriculture, ceea ce, potrivit teorielnarodnicilor, i-ar asigura independenta economic& Nota trad.

** Privire asupra tinutului Perm. Studiu asupra stäril industriel meste-suaresti din gubernia Perm". Editat din fondurile zemstvel gubernlalePerm. Perm, 1896, II -I- 365 pag. + 232 pagini cu tabele, 16 diagrame si ohartS a guberniei Perm. Pretul 1 ruMS l 50 de copeici.

www.dacoromanica.ro

312 V. L LENIN

lor, data cind au luat fiinth stabilimentele, precum si datecu privire la datoriile mestesugarilor. Dupá cite stim, dateatit de amänuntite se publica, poate, pentru prima oath inliteratura noastth. Dar cui ii este dat mult, de la acela secere mult. Bogatia materialului ne indrepthteste th pretindemstatisticienilor o prelucrare temeinith a acestui material, pecind in realitate Studiul" este departe de a satisf ace inintregime aceasth cerinth. Atit datele din tabele cit si metodade grupare si de prelucrare a acestor date prezinth numeroaselacune, pe care autorul a fost nevoit th le umple in parteprin extragerea datelor respective din carte si prin calculareacifrelor corespunzAtoare.

Ne propunem th infatisAm cititorilor materialul culcs incadrul recenthmintului, metodele folosite la prelucrarea lui,concluziile care rezultä din aceste date privind realitateaeconomicd a mestesugurilor" noastre. Subliniem cuvintelerealitatea economice, deoarece noi nu punem decit pro-blema a ceea ce existh in realitate si de ce aceasth realitateeste tocmai asa, si nu altfel. Cit priveste extinderea con-cluziilor trase din datele referitoare la gubernia Perm asupratuturor mestesugurilor noastre" in general, din cele ce ur-meazd cititorul se va convinge de legitimitatea unei asemeneaextinderi, caci in gubernia Perm felurile de mestesuguri"sint extrem de variate si cuprind toate felurile posibiledespre care s-a scris vreodatä in literatura privitoare larnes tesuguri.

RugArn inth sthruitor pe cititorii nostri sà facä o distinctietit mai stricth intre cele douä laturi ale expunerii careurmeaza : studierea si prelucrarea datelor faptice, de o parte,si aprecierea conceptiilor narodnice ale autorilor Studiului",pe de alth parte.

IDATE GENERALE

Recensamintul mestesugurilor din 1894/95 a cuprins intoate judetele guberniei 8.991 de familii de mestesugari(thth a socoti familiile muncitorilor salariati), adith aproape72% din numarul total al mestesugarilor din gubernia Perm,dupä cum cred cercethtorii, care, pe baza altor date, au

www.dacoromanica.ro

RECENSAMINTUL ME$TE$UGURILOR DIN GUBERNIA PERM 313

stabilit cà exista Inca 3.484 de familii. Principala impartirea mestesugarilor pe tipuri, adoptata In Studiu", consta inaceea ca se face o distinctie intre doua grupuri de meste-sugari (in cadrul tabelelor, grupurile sint insemnate cu cifreleromane I si II), si anume mestesugari cu gospodarie agri-cola (I) si cei Med' o asemenea gospodarie (II); apoi, incadrul fiecarui grup se disting trei subgrupuri (insemnate cucifrele arabe : 1, 2, 3), si anume : 1) mestesugari care lu-creaza direct pentru piata ; 2) mestesugari care lucreazapentru clienti-consumatori si 3) mestesugari care lucreazapentru clienti-scupscici. In ultimele douà subgrupuri, de obiceiclientul este acela care furnizeaza mestesugarului materiaprima. SA ne oprim putin asupra acestui mod de grupare.Impartirea mestesugarilor in agricultori i neagricultori este,desigur, pe deplin intemeiata i necesara. Marele numar demestesugari lipsiti de pamint din gubernia Perm, adeseaconcentrati in oraselele din jurul uzinelor, i-a determinat peautori sa aplice in mod sistematic acest mod de gruparesa-1 introduca in tabele. In felul acesta aflam cä 1/3 din nu-marul total al mestesugarilor (in cele 8.991 de stabiimentelucreaza 19.970 de muncitori membri de familie i mun-citori salariati), si anume 6.638 de oameni, fac parte dingrupul celor fara gospodarie agricola *. Prin urinate, chiarde aici se vede cit de inexacte sint obisnuitele presupuneri

afirmatii ca legatura dintre industria mestesugareascaagricultura ar constitui un fenomen general, legatura careuneori este declarata chiar ca o particularitate a Rusiei.Daca din numarul mestesugarilor" scadem pe acela almeseriasilor de la sate (si de la orase), care in mod gresitau fost inglobati in categoria mestesugarilor, vedem CA, dincele 5.566 de familii ramase, 2.268 nu au pamint, adich maimult de 2/5 din numarul total al mestesugarilor care lucreazadirect pentru piata. Din pacate, nici acest mod principal degrupare nu este aplicat in mod consecvent in Studiul" decare ne ocupam. In primul rind, el este folosit numai inprivinta mestesugarilor patroni ; in privinta muncitorilor sa-lariati nu exista insa asemenea date. Aceasta lacuna se da-

* In realitate, numArul mestesugarilor Iipsiii de pilmtnt reprezintil maimult de o treime, caci recensAmintul nu cuprinde declt un singur orag.Despre aceasta se va vorbi mat jos.

si

si si

www.dacoromanica.ro

314 V. I. LENIN

toreste faptului cá recensamintul mestesugurilor a ocolit ingeneral pe muncitorii salariati impreunä cu familiile lor, in-registrind numai stabilimente, numai patroni. In locul acestorcuvinte, Studiul" foloseste, in dauna preciziei, expresia :familii care se ocupa cu mestesuguri" ; intr-adevar, familiilecare furnizeaza muncitori salariati mestesugarilor nu sint,desigur, in mai mica masura familii care se ocupa cu meste-suguri" decit acelea care angajeaza muncitori. Lipsa unordate pe gospodarii in ceea ce priveste familiile muncitorilorsalariati (numarul lor este egal cu 1/4 din numarul total almuncitorilor) constituie o lacuna serioasa a recensamintului.Aceasta lacuna este deosebit de caracteristica pentru na-rodnici, care adopta de la bun inceput punctul de vedere almicului producator si lash' in umbra munca salariata. Maijos vom intilni i alte lacune in ceea ce priveste datele refe-ritoare la muncitorii salariati ; deocamdata insa ne limitamsa remarcam ca, desi lipsa de date cu privire la familiilemuncitorilor salariati este un fenomen obisnuit in literaturareferitoare la mestesuguri, exista totusi i unele exceptii. Inlucrarile de statistica ale zemstvei din Moscova se intilnescuneori date sistematic culese cu privire la familiile mun-citorilor salariati ; si mai multe date de acest fel se afla incunoscutul studiu al d-lor Harizomenov i Prugavin Meste-sugurile in gubernia Vladimir", unde gasim i recensamintepe gospodarii in care familiile muncitorilor salariati sint in-registrate paralel cu familiile patronilor. In al doilea rind,incluzind in numarul mestesugarilor masa mestesugarilorlipsiti de pamint, statisticienii au subminat, fireste, bazelemetodei obisnuite, cu totul gresita, de a exclude din categoriamestesugarilor" pe meseriasii de la oraie. Si noi vedem,intr-adevar, ca in recensamintul mestesugurilor din 1894/95a fost inclus i un oras, orasul Kungur (vezi tabele, pag. 33),dar numai umd. Studiul" nu ne da nici un fel de indicatii,si de aceea cititorul nu se poate dumiri de ce in recensäminta fost inclus numai un singur oras si de ce tocmai acesta,daca includerea este intimplatoare sau are la baza anumitemotive. Se creeaza o confuzie considerabilk care micsoreazasimtitor valoarea datelor generale. In ansamblu, recensa-mintul mestesugurilor repetä, prin urmare, obisnuita gresealaa narodnicilor de a separa satul (mestesugarul") de oras,

www.dacoromanica.ro

RECENSAMINTIM MESTESUGURILOR DIN GUBERNIA PERM 816

desi o anumita rcgiune industrialä cuprinde dn cele maimulte ori Ufl oras cu satele inconjuratoare. Ar fi de multtimpul sä se renunte la aceasta separare, intemeiatä pe oprejudecata si pe exagerarea perimatelor bariere de staresocialà.

Nu o data am pornenit despre meseriasii de la sate si dela orase, cind separindu-i de mestesugari, cind incluzindu-iin numarul acestora. Aceste oscilari slat caracteristice intregiiliteraturi referitoare la mestesuguri", demonstrind astf el citde impropriu este pentru cercetari stiintifice termenul demestesugar". Se considera unanim admis ca in categoriamestesugari trebuie inglobati numai acei care lucreaza pentruplata, numai producatorii de marfuri ; in realitate, Insà, cugreu gasesti o lucrare despre mestesuguri in care printremestesugari sa nu fie trecuti si meseriasii, adica cei carelucreazà pentru clienti-consumatori (in Studiu", subgrupul 2).Si in Lucrarile comisiei pentru cercetarea industriei meste-sugaresti", si in lucrarea Mestesugurile in gubernia Mos-cova" veti gasi ca meseriasii sint trecuti printre mestesu-gari". Consideram inutil sa ne lansam in controverse asuprasensului cuvintului mestesugar", caci, dupa cum vom vedeamai jos, nu exista forma de industrie (afara doar de indus-tria mecanizath) care sa nu se poata incadra in acest termentraditional, cu totul impropriu pentru cercetari stiintifice.Este neindoielnic cà trebuie sä facern o distinctie riguroasaintre producatorii de marfuri care lucreaza pentru piata(subgrupul 1) si meseriacii care lucreaza pentru clienti-con-sumatori (subgrupul 2), deoarece aceste forme de industriereprezinta tipuri cu totul diferite prin semnificatia lor social-economica. Incercarile autorilor Studiului" de a atenuaaceste deosebiri sint foarte nereusite (comp. pag. 13, 177) ;mult mai just s-a relevat, intr-o altà lucrare de statistica azemstvei despre mestesugarii din gubernia Perm, ca me-seriasii au foarte putina contingentá cu industria mestesu-gareasca, mai putinä decit are aceasta din urmä cu industriade fabricr *. Atit industria de fabrica cit si subgrupul 1 de

* Industrie mestesugAreasca din gubernia Perm la expozitia eIlln-Iifcil-industrialA a tinuturilor Siberiel I Uralulul, organizatt la Ekaterin-burg In 1887" de E. Krasnoperov. In 3 volume. Perm. 1888-1839. Vol. 1.Pag. 8. Vom cita aceasta lucrare utilS, notind-o prescurtat : Ind. mest.",volumul si pagina.

www.dacoromanica.ro

Tot

al g

ener

al1

1

Tot

al

816 V. 1. t.tNIN

mestesugari" tin de sfera producfiei de nthrfuri, care nuexista in subgrupul 2. Aceeasi distinctie riguroasä trebuiefacuta si in ceea ce priveste subgrupul 3, subgrupul meste-sugarilor care lucreaza pentru scupscici (si fabricanti) si carese deosebesc esenfial de mestesugarii" din primele douasubgrupuri. Ar fi de dorit ca toti cercetatorii asa-numiteiindustrii mestesugaresti" sa respecte cu strictete aceastä im-partire i sa foloseasca termenii precisi ai economiei politicein loc sa atribuie un sens arbitrar termenilor din vorbireacurenta.

Dam aid datele referitoare la repartizarea mestesugari-lor" pe grupuri si subgrupuri :

Grupul I Grupul II

wea

g.,

Subgrupurile Te

E-1

Subgrupurile ..6

E:1 2 3 1 2 3

Numilrul stabili- fmentelor I

Membri deNumlrul

faminemunei-

SalariatitorilorTotal

Nurnirul stabilimen-telor ou munoitorisalariati

2.28537,3

4.2011.7535.954

700

2.82146,1

4.146681

4.827

490

1.01316,6

1.957594

2.551

251

6.119100

10.304

3.02813.332

1.441

93532,6

1.648750

2.398

353

60421,0

881282

1.163

148

1.33346,4

2.233844

3.077

482

2.8721

1

4.761.87'6.638

983

8.991

15.0664.904

19.970

2.424

Inainte de a trage concluzii din aceste date, amintim Caorasul Kungur a intrat in grupul al II-lea, care contine,asadar, date comune cu privire la mestesugarii de la sate sila cei de la orase. Din tabel se vede ca agricultorii (grupul I),predominind considerabil printre mestesugarii i meseriasiide la sate, sint mai inapoiati in ceea ce priveste dezvoltareaformelor industriei deck neagricultorii (grupul H). La agri-cultori, meseriile, aceste forme de industrie mai inapoiate,sint mult mai raspindite in comparatie cu productia pentrupiata. Dezvoltarea mai accentuata a capitalismului in rin-durile neagricultorilor ii gaseste expresia in procentul maimare de muncitori salariati, de stabilimente cu muncitorisalariati si de mestesugari care lucreaza pentru scupscici. Se

it

www.dacoromanica.ro

RECENSAMINTUL MESTESUGURILOR DIN GUBERNIA PERM 817

poate conclUde deci cä legatura cu agricultura duce la men-tinerea formelor de industrie mai inapoiate §i ca, dimpotriva,dezvoltarea capitalismului in industrie duce la o ruptura cuagricultura. Din pacate, nu posedam in aceasta privinta dateexacte §i trebuie sa ne multumim cu asemenea indicatii vagi.De pilda, Studiul" nu contine date din care sa se vadacum se imparte in genere populatia rurala a guberniei Permin agricultori §i sateni taxa pamint, i de aceea nu putemstabili prin comparatie in care din aceste categorii sint maidezvoltate me§tqugurile. A fost de asemenea neglijata pro-blema extrem de interesanta a regiunilor industriale (cerceta-torii au avut in aceasta privinta datele cele mai exactepentru fiecare localitate in parte), problema concentrariime§tepgarilor in localitatile neagricole, in localitatile bcufabrici §i in general in localitatile comerciale i industriale,problema centrelor fiecarei ramuri industriale, a extinderiimqte§ugurilor de la aceste centre spre localitatile din impre-jurimi. Daca la aceasta adaugarn ca datele pe gospodarii cuprivire la perioada infiintarii stabilimentelor (despre acestedate se va vorbi mai jos, § III) ofereau posibilitatea de apreciza caracterul dezvoltarii me§te§ugurilor, adica de astabili daca acestea se extind de la centre spre localitatiledin imprejurimi sau invers, daca extinderea lor e mai accen-tuata in rindurile agricultorilor sau ale neagricultorilor etc.,atunci fall sa vrei constati cu regret ca aceste date n-au fostsuficient prelucrate. Tot ce putem obtine in aceasta problemasInt datele referitoare la repartizarea me§tesugurilor pejudete. Pentru a infati§a cititorului aceste date, ne vom servide impartirea pe grupuri a judetelor, qa cum este propusain Studiu" (pag. 31) : 1) judete cu cel mai mare procentde me§tqugari care lucreaza pentru piata i, totodata, cu unnivel relativ inalt de dezvoltare a industriei me§tqugare§ti"

5 judete ; 2) judete cu un nivel relativ scazut de dezvol-tare a mqtqugurilor, dar in care predomina me§te§ugariicare lucreaza pentru piata" 5 judge §i 3) judete in carenivelul de dezvoltare a industriei mqtqugare§ti este deasemenea scazut, dar in care deseori precumpanesc me§te-pgarii care lucreaza de comanda pentru clienti-consumatori"

2 judete. Totalizind datele mai importante privind acestegrupuri de judete, obtinem urmatorul tabel 3

www.dacoromanica.ro

Grupuri Direct pentru piaiid

judete

Numdrul meptesugarilorcare luoreazi:

Pentru soul/aid Pentruconsumatori

Total

A1

I

"gcn

cc

ojE3'

.17j

cson

.2

q,-A-20'

PeCson

0

Proeentulmeete-

eugarilor

Numarul persoanelordo ambele sexo a-

me9teeugarilorIn f

miliile

p UM.cd ,c3

0

1) Judete In care in-dustria meg te8usi:reasel este mai dez-voltat5.Datepentru 5 judete

2) Judge In care in-dustria me6teeug5.-reascii este mai slabdezvoltatiDate pentru 5 judete

3) Judete In care pre-domina meseriileDate pentru 2 judete

Total

4.160 1.702 5.862 3.930 1.397 5.327- - - 27,4 -

1.436 904 2.340 259 158 4176,3 - -

340 59 399 56 - 562,7 - -

2.501.

1.077

1.499

623

252

88

3.12421,8

1.32932,5

1.58777,7

10.591

2.772

1.895

3.72226,0

1.31432,1

1477,2

14.313100

4.086100

2.042100

78,2

67,5

22,3

5.936 2.665 8.601 4.245 1.555 5.800- - - 20,8 -5.077 963 6.010

29,515.258 5.183

25,320.441

10070,5

53,4

33,4

21.32057,9

7.33566,2

9,9 5.99894,3

46,1 34.653- 63,9

5.48342,1

3.74033,8

3645,7

19.58736,1

36.803100

11.075100

6.362100

54.240

1) Primul grup ouprinde judetele: Gadrinsk, Kungur, Krasnoutmsk, Ekaterinburg ui Osa; al doilea grup, judetele: Verhoturie, Perm,Irbit, Ohansk 6i Cerdln; al treilea grup, judetele: Solikamsk 6i KamIglov.,

2) Denumim molteettgari dependenti": pa muneitorii salariati 6113) m36te6ugarii care Impreuni on membrii familial luoreazi pentru souppoici.3) Numirul mo6te9ugarilor este aici altul deolt eel care a lost dat mai sus, pentru el In ,,Studiu" (pag. 30-31) cifrele pe judete se deosebese

de totalurile din tabelul publioat In anexl.

-t

o

1.g..dzi 2

of

a

,-3

,g2 -4

g

-190

a)

r-rn

1

www.dacoromanica.ro

RECENSAMINTIA MEBTESUGURILOk DIN GUBEkNIA PERm 319

Acest tabel ne permite sà tragem urmatoarele concluziiinteresante : cu cit sint mai dezvoltate mestesugurile ruraleintr-un grup de judete, cu atit 1) mai mic este procentul demeseriasi rurali, adica cu atit mai accentuata este inlaturareameseriilor de catre productia de mdrfuri ; 2) cu atit mai mareeste procentul mestesugarilor care fac parte din populatia ne-agricola ; 3) cu atit mai puternic se dezvolta relatiile capita-liste, cu atit mai mare este procentul mestesugarilor depen-denti. In cel de-al treilea grup de judete predomina meseriasiirurali (77,7% din numarul total al mestesugarilor) ; in acelasitimp predomina aici agricultorii (numai 5,7% sint neagricul-tori), iar dezvoltarea capitalismului este neinsemnata : numai7,2% sint muncitori salariati si 2,7% sint mestesugari careimpreuna cu membrii familiei lucreaza pentru scupscici, adicain total 9,9% mestesugari dependenti. In cel de-al doilea grupde judete, dimpotriva, predomina productia de marfuri, carea si inceput sä inlature pe meseriasi : numai 32,50/0 sint mese-riasi. Procentul meseriasilor-agricultori scade de la 94,3%la 66,20/0 ; procentul muncitorilor salariati creste de mai binede patru ori : de la 7,20/0 la 32,1% ; creste, desi nu intr-oproportie atit de insemnata, si procentul mestesugarilor careimpreunä cu membrii familiei lucreaza pentru scupscici, astf elincit procentul general al mestesugarilor dependenti reprezinta38,4%, aproape 2/5 din numarul total. In sfirsit, in primulgrup de judete meseriile sint intr-o masura si mai mare in-laturate de catre productia de marfuri, meseriasii reprezentindnumai 1/5 din numarul total al mestesugarilor" (21,800, intirnp ce numarul mestesugarilor neagricultori creste la 42,10/0 ;

procentul muncitorilor salariati scade intrucitva (de la 32,1%la 260/o), dar in schimb sporeste enorm procentul mestesugari-lor care lucreazä impreuna cu membrii familiei si sint depen-denti de scupscici, anume de la 6,3% la 27,4%, asa incitnumarul total al rnestesugarilor dependenti se ridica la maimult de jumatate 53,4%. Regiunea cu cel mai mare numar(atit absolut cit i relativ) de mestesugari" este totodata re-giunea cu cea mai inalta dezvoltare a capitalismului : crestereaproductiei de marfuri impinge pe planul al doilea meseriile,duce la dezvoltarea capitalismului si la trecerea meseriilorin mina neagricultorilor, adica la separarea industriei de agri-

www.dacoromanica.ro

g20 V. I. LEi4IN

culturfi (sau, poate, la concentrarea mqtqugurilor in minapopulatiei neagricole). In mintea cititorului ar putea sa scnasca indoiala daca este just sä se considere ca capitalismule mai dezvoltat in primul grup de judete, unde sint mai putinimuncitori salariati decit in cel de-al doilea, dar sint mai multime§te§ugari care lucreaza pentru scumcici. S-ar putea obiectaca munca la domiciliu este o forma inferioara de capitalism.Vom vedea insa mai jos ca multi dintre ace§ti scumcici sintfabricanti, posedind mari intreprinderi capitaliste. Munca ladomiciliu este aici o anexd a labricii, denotind un grad inaltde concentrare a productiei §i a capitalului (pentru unii scup-§cici lucreaza cite 200-500 de oameni, ajungind pinä la 1.000qi mai multi), o mai accentuata diviziune a muncii §i fiind,prin urmare, dupà gradul de dezvoltare, o forma superioarade capitalism. Intre aceasta forma i micul atelier al miculuipatron cu muncitori salariati exista ace1a0 raport ca intremanufactura capitalista §i cooperatia simpla capitalista.

Date le reproduse infirma indeajuns incercarile autorilorStudiului" de a contrapune in principiu formei capitaliste"a productiei forma ei me§tepgareasca", rationament care re-petà prejudecatile traditionale ale tuturor narodnicilor ru0,in frunte cu d-nii V.V. §i N.on. Deosebirea fundamentala"dintre aceste doua forme narodnicii din Perm o vad in aceeaca in prima forma muncii Ii apartin uneltele §i materialelede productie i deci toate rezultatele muncii, adica produseleobtinute" (pag. 3). Acum putem constata cu toata precizia caacest lucru este fals. Chiar daca ii includem §i pe meseria0 incategoria mqtqugarilor, totu0 majoritatea rneftefugarilor" nuse incadreazd in aceste conditii : nu se incadreaza, in primulrind, muncitorii salariati, care reprezinta 25,3% ; nu se in-cadreaza, in al doilea rind, mestesugarii care impreuna cumembrii familiei lucreaza pentru scup§cici, deoarece nici ma-terialele de productie, nici rezultatele muncii nu le apartin,ei primind doar un salariu cu bucata ; ace§tia reprezinta20,8 % ; nu se incadreaza, in al treilea rind, mestesugarii dinsubgrupurile 1 0 2 care lucreaza impreuna cu membrii fami-lid i au muncitori salariati, pentru ca lor le apartin nu nu-mai rezultatele" muncii tor. Ace§tia reprezinta, probabil,vreo 10% (din cele 6.645 de stabilimente din subgrupurile1 0 2, 1.691, adica 25,4 % au muncitori salariati ; in aceste

www.dacoromanica.ro


1.691 de stabilimente lucreaza, probabil, cel putin 2.000 demestesugari impreunä cu membrii familiilor lor). In total,25,3% + 20,8 Vs + 10% = 56,10/a mestesugari", adicamai mult de jumatate nu se incadreaza in aceste conditii. Cualte cuvinte, chiar intr-o gubernie atit de indepartata siinapoiata din punct de vedere economic ca gubernia Perm de peacum precumpeinefte Mestesugarul" care ori se angajeazh camuncitor salariat, ori angajeaza pe alii, ori exploateaza, orieste exploatat. Dar pentru un asemenea calcul este mult maijust sa excludem meseriile i sa luarn numai productia demarfuri. Meseriile reprezinta o forma atit de arhaica a pro-ductiei, incit nici printre narodnicii nostri, care nu o data audeclarat cu emfaza ca starea de inapoiere este fericirea Rusiei(a la V. V., Iujakov & Co.), nu s-a gasit unul care sä se in-cumete sa le apere in mod direct si fài i sa le prezintedrept chezasie" a infaptuirii idealurilor sale. In guberniaPerm meseriile sint Inca foarte dezvoltate in comparatie cuRusia centrala : este suficient sa ne referim la mestesugulboiangeriei. Este vorba de boitul tesaturilor taranesti casnice,executat exclusiv de meseriasi, tesaturi care in regiunile maiputin inapoiate ale Rusiei au cedat de mutt locul stamburilorde fabrica. Dar si in gubernia Perm meseriasul a fost de muttimpins pe planul al doilea : pina si in industria sateascanumai 29,50/0, adica mai putin de o treime, sint meseriasi.Excluzind insä pe meseriasi, obtinem 14.401 oameni carelucreaza pentru piata ; dintre ei 29,30/0 sint muncitori sa-lariati, iar 29,50/o sint mestesugari care impreuna cu membriifamiliei lucreaza pentru scupscici, adica 58,8% sint meste-sugari" dependenti, la care se adauga vreo 7-80/ mici patronicare folosesc muncitori salariati, adica in total circa 660/0sau douti treimi mestesugari" caracterizati prin cloud trd-seituri fundamentale care constituie elemente de asemiinarecu capitalismul, i nicidecum elemente care sa-i deosebeascade el, si anume : in primul rind, toti sint producatori demarfuri, iar capitalismul nu este decit o economic de marfuridezvoltata pina la capat ; in al doilea rind, majoritatea lorse and in relatii de cumparare-vinzare a fortei de munca,relatii proprii capitalismului. Autorii Studiului" se straduiescsa-I asigure pe cititor cã in productia mestesugareasca"munca salariata ar avea o semnificatie aparte i s-ar explica,

www.dacoromanica.ro

322 v.L I. LENIN

chipurile, prin cauze bine justificate" ; vom analiza la loculrespectiv VII) aceste afirmatii qi exemplele date de ei.Aici insa este suficient sA constatAm cà acolo unde predominaproductia de marfuri i unde munca salariatà este folosità nuin mod sporadic, ci in mod sistematic, existA toate caracte-risticile capitalismului. Se poate vorbi despre caracterul luinedezvoltat, se poate spune ea* se afla intr-o stare embrionarkcA are forme specifice ; dar a vedea o deosebire fundamen-talr intre fenomene care in realitate vAdesc o asemeinarefundamentald inseamnA a denatura realitatea.

Sà rclevAm, in treack, inca o denaturare. La pag. 5 aStudiului" se spune cà produsele mqtqugarului... se confec-tioneazd din materiale care in cea mai mare parte se achizi-tioneaza chiar pe loc". Tocmai in aceastA privinta Studiul"contine date pentru o verificare, adicA date din care se vedecum sint repartizati pe judetele guberniei mqtesugarii dinramura prelucrarii produselor animale, comparativ cu repar-tizarea produselor zootehniei §i ale agriculturii ; mestesugariidin ramura prelucrarii produselor vegetale, comparativ curepartizarea pAdurilor ; mestesugarii din ramura prelucrAriimetalelor, comparativ cu repartizarea fontei §i a fierului carese produc in gubernie. Din aceste comparatii rezulta cA inramura prelucthrii produselor animale 68,9% din mqtesu-garii respectivi sint concentrati in trei judete, pe cind §eptelulacelora5i trei judete reprezinta numai 25,1%, iar numAruldeseatinelor cultivate numai 29,5%, adicA rezultà tocmaicontrariul, iar autorii Studiului" constatà imediat CA. gradulinalt de dezvoltare a mqte§ugurilor bazate pe prelucrareaproduselor animale este asigurat cu materie prima adusA dinaltà parte, de pilda, in judetele Kungur i Ekaterinburg, cupiei brute, care sint prelucrate in fabricile de pielArie i intAbacAriile me§tesugAre§ti locale, de unde propriu-zis seobtine materialul pentru mgtesugul cizmariei, principalulte§ug din aceste judete" (24-25). Prin urmare, me§tqugurilese bazeazA aici nu numai pe amploarea operatiilor

locali in domeniul comertului de pielArie, ci i pe achizi-tionarea de semifabricate de la fabricanti, adica mestqugurilesint un rezultat, o anexA a comertului dezvoltat i a intre-prinderilor de pielarie capitaliste. In judetul $adrinsk, ma-teria prima adusA din altà parte este lina, care servete ca

simes-

capitalisti-lor

(§

www.dacoromanica.ro

RECENSAMTNTUL MESTESUGURILOR DIN GUBERNIA PERM 323

material pentru principalul mestesug din judet, pislaria".Mai departe, in ramura prelucrarii produselor vegetale, 61,3%dintre mestesugarii respectivi sint concentrati in 4 judete. Darin aceleasi 4 judete numärul deseatinelor de paclure nu re-prezinta deck 20,7% din suprafata totala a padurilor dingubernie. Dimpotriva, in 2 judge, in care sint concentrate51,7% din suprafata totala a padurilor din gubernie, nu ga-sim decit 2,6% din numarul total al mestesugarilor carese indeletnicesc cu prelucrarea produselor vegetale (pag. 25),adica i aici situatia se dovedeste a fi exact contrad, i aiciautorii Studiului" constata cä materiile prime se aduc dinalte parti (pag. 26) *. Observam, prin urmare, un fapt foarteinteresant, i anume ca dezvoltarea mestesugurilor este pre-cedata (ca de o condkie a acestei dezvoltari) de o circulatiede marfuri care a prins radacini adinci. Aceasta imprejurareeste foarte importanta, pentru ca, in primul rind, arata ca eco-nomia de marfuri s-a format de mult, cà in aceasta economicmestesugurile nu constituie decit una dintre verigi si ca, deaceea, este absurcla pretentia de a infatisa industria noastràmestesugareasca drept o tabula rasa, care ar mai putea",chipurile, pasi pe cài diferite. Cercetatorii arata, de pada, caifi industria mestesugareasca" din gubernia Perm continuasa se reflecte influenta cailor de comunicatie care au de-terminat fizionomia comerciala si industrial:a a tinutului nunumai in epoca dinainte de construirea cailor ferate, ci chiarsi in epoca dinainte de reformä" (pag. 39). Intr-adevar, ora-sul Kungur a fost un nod de cai de comunicatie dincoacede Ural : prin el trece drumul siberian, care leaga Kungurulde Ekaterinburg, iar prin diferite ramificatii si de Sadrinsk ;tot prin Kungur trece si un alt drum comercial, drumul Goro-blagodatului, care leaga Kungurul de Osa. In sfirsit, drumulBirskului leaga Kungurul de Krasnoufimsk. Vedem, asadar,ca industria mestesugareasca a guberniei s-a concentrat in ra-ioanele din jurul nodurilor de comunicatie : dincoace de Ural

in judetele Kungur, Krasnoufimsk i Osa, iar dincolo deUral in judetele Ekaterinburg si sadrinsk" (pag. 39). Amin-tim cititorului ca tocmai aceste 5 judete constituie gnipul de

* Aceste dotiA categorii de rnestesugari, adia cel care se ocupii cu pre-lucrarea produselor animate si cu prelucrarea produselor vegetate. repre-zinta 33 0/, + 28% 61% din numOrul total al mestesugarilor. Cu ure-lucralea metalelor se ocup5 25% din mestesugarl (pag. 20).

22www.dacoromanica.ro

824 V. L LENIN

judete care detin intiietatea in ceea ce priveste dezvoltareaindustriei mestesugAresti si cA in ele sint concentrati 70%din numArul total al mestesugarilor. In al doilea rind, aceastäimprejurare ne aratA ea', in realitate, acea organizare a schim-bului" in industria mestesugAreascA despre care pAlAvrAgescatit de usuratic voitorii de bine ai taranului pe linia meste-sugurilor a lost deja creatd i de nimeni altcineva decit denegustorimea din Rusia. Mai incolo vom intilni numeroasefapte care confirmA aceastà tezà. Numai la categoria a trciade mestesugari (care prelucreazA metalele) existä o concor-dantA intre repartizarea materiei prime si prelucrarea ei decAtre mestesugari : in 4 judge, in care se produc 70,6% dincantitatea de fontA si fier, sint concentrati 700/0 din meste-sugarii acestei categorii. Dar aici insäsi materia prima esteun produs al marii industrii siderurgice, care, dupA cum vomvedea, are conceptii proprii" despre mestesugari".

IIME$TE$UGARUL" $1 MUNCA SALARIATA

SA trecem la expunerea datelor referitoare la munca sala-riatà in cadrul mestesugurilor din gubernia Perm. Färà sà mairepetAm cifrele absolute citate mai sus, ne vom mArgini sAindicAm raporturile procentuale care prezintA un interes maimare : [vezi tabelul din pag. 325. Nota red.].

Vedem, prin urmare, CA procentul muncitorilor salariatieste mai mare la neagricultori decit la agricultori si cA aceastAdeosebire se datoreste mai ales subgrupului al 2-lea : la me-seriasii agricultori procentul muncitorilor salariati reprezintA14,1%, iar la neagricultori 29,3%, adicA este de pestc douàori mai mare. La celelalte douà subgrupuri, procentul munci-torilor salariati este ceva mai mare la grupul al II-lea in corn-paratie cu grupul I. Am mai arAtat cA acest fenornen se da-toreste dezvoltArii mai slabe a capitalismului in rindurilepopulatiei agricole. Narodnicii din Perm, ca si toti ceilaltinarodnici, vAd in aceasta, bineinteles, un avantaj pentruagricultori. Fara a ne lansa aici in controversa asupra pro-blemei generale dacA slaba dezvoltare si starea de inapoierea relatiilor social-economice date pot fi considerate ca un

www.dacoromanica.ro

t al

Tot

al gene

ral

1

1 I

RtaNSAMINTUL MEsTESUGURILoR tTN GUEERNIA PERM 325

Grupul I Grupul II

8 ubgrupurilo Subgrupurile

1 2 3 1 2 3

Cu muncitori sa--71

.51lariati

Caro foloseso ex-30,6 17,4 24,1 23,6 37,8 24,4 36,1 34,2 26,9

2 gi olusiv muneitorisalariati 1,3 1,2 0,7 1,1 1,6 1,4 0,3 1,0 1,1

Cu 6 8 i mai multimuneitori salariati 2,0 0,1 1,4 1,1 1,3 0,8 0,4 0,8 0,9

Mune tori salariati

N-rul mun- Membri de

29,4 14,1 23,2 22,7 31,2 29,3 27,4 28,3 24,5

oitorilor 1 amili e 1,8 1,5 1,9 1,6 1,7 1,4 1,6 1,6 1,6oare revinoInla 1

medic Salariati 0,75 0,23 0,57 0,48 0,78 0,43 0,63 0,63 0,5!stabi-

liment Total 2,6 1,7 2,5 2,1 2,5 1,8 2,2 2,2 2,1

Procentul stabilimentelorIn care luoreazi. 3 simai multi membri defamilie 20,3 7,8 20,9 15,1 18,5 8,6 14,3 14,6 14,9

avantaj, ne marginirn sa remarcam cli din datele pe care levom infatio mai jos se va vedea cä acest avantaj al agricul-torilor consta in obtinerea unui venit scazut.

Este interesant de relevat ca diferenta dintre grupuri inceea ce priveste folosirea muncii salariate este mai mica decitdifereno dintre subgrupurile grup. Cu alte cuvinte,structura economica a industriei (meseriasi - produckori demArfuri muncitorii scupscicilor) exercita asupra gradului defolosire a muncii salariate o influenta mai puternica decitaceea pe care o exercita legatura cu agricultura sau inexis-tenta acestei legkuri. De pilda, micul producator de marfuricare este totodata i agricultor are mai multe puncte de ase-manare cu micul producAtor de marfuri neagricultor decitcu agricultorul meserias. Procentul muncitorilor salariati insubgrupul 1 reprezinta in grupul I 29,4%, iar in grupulII 31,2°/0, pe cind in subgrupul 2 din grupul I el este denumai 14,1%. Tot asa agricultorul care lucreala pentru scup-scic are mai multe puncte de asemanare cu neagricultorul carelucreaza pentru scupscic (23,20/0 muncitori salariati si respectiv

22*

.,1,..-1

11

aceluiagi

www.dacoromanica.ro

326 v. I. LENIN

27,40/0) decit cu agricultorul-meserias. Accst fapt ne arata cadominatia generala a relatiilor capitaliste in tarä niveleaz6 peagricultorul si pe neagricultorul care participà la productia in-dustrialà. Date le referitoare la veniturile mestesugarilor vorarata intr-un mod si mai pregnant aceasta nivelare. Subgrupul2 constituie, dupa cum am mai aratat, o exceptie ; dar dacain locul datelor referitoare la procentul muncitorilor salariativom lua datele referitoare la nurnkul muncitorilor salariaticare revin in medie la 1 stabiliment, vom vedea ea' meseriasiiagricultori sint mai aproape de meseriasii neagricultori (0,23si 0,43 muncitori salariati la 1 stabiliment) decit de agricul-torii din celelalte subgrupuri. Numkul de oameni care revinein medie la 1 stabiliment este aproape acelasi la meseriasiidin ambele grupuri (1,7 si 1,8 oameni la 1 stabiliment), pecind in subgrupurile fiecárui grup acest numk oscileaza foartemult (I : 2,6 si 1,7 ; II : 2,5 si 1,8).

Datele referitoare la numkul de oameni care revine inmedie la 1 stabiliment in fiecare subgrup scot in evidenta sifaptul interesant cà la meseriasii din ambele grupuri acestnumk este cel mai mic : 1,7 si 1,8 lucatori la 1 stabiliment.Aceasta inseamnA ca printre meseriasi predominä productiacea mai fkimitatà, izolarea maxima a produckorilor indivi-duali, folosirea minima a cooperatiei in productie. In aceastäprivintà, primul loc il ocupä, in ambele grupuri, primele sub-grupuri, adicà micii patroni care lucreaza direct pentru piatlNumArul de oameni care revine in medie la 1 stabiliment esteaici cel mai mare (2,6 si 2,5 oameni) ; numkul mestesugari-lor cu mai multi membri de familie care lucreazá este aici celmai mare (si anume : stabilimentele cu 3 si mai multi munci-tori membri de familie reprezintà 20,3% si 18,5% ; singuraexceptie o constituie subgrupul 3 din grupul I cu 20,9%) ;paralel cu aceasta, munca salariatA se foloseste aici in ceamai mare mäsurá (0,75 si 0,78 muncitori salariati la 1 sta-biliment) ; numkul stabilimentelor mad este cel mai mare(2,0% si 1,3% din stabilimente au 6 si mai multi muncitorisalariati). Prin urmare, cooperatia in productie se folosesteaici in proportiile cele mad, ceea ce se obtine prin folosireacea mai largä a muncii salariate in conditii cind numarulmuncitorilor membri de familie este cel mai ridicat (1,8 si

www.dacoromanica.ro


1,7 muncitori membri de familie la 1 stabiliment ; singuraexceptie o constituie subgrupul 3 din grupul I cu 1,9 oameni).

Aceasta ultima irnprejurare ne apropie de problema foarteimportanta a raportului dintre munca membrilor de familie simunca salariata in stabilimentele mestesugaresti", facindu-nesa ne indoirn de justetea doctrinelor narodnice dominante,potrivit carora in productia mestesugareasca munca salariatanu ar fi folosita decit in completarea" muncii membrilor defamilie. Narodnicii din Perm sprijina aceasta parere, afirmindla pag. 55 ca identificarea intereselor mestesugarimii cu in-teresele chiaburimii" este infirmata de faptul ca mestesugariicei mai instariti (grupul I) au cel mai mare numar de munci-tori membri de familie ; or, daca mestesugarul nu ar tindedecit spre imbogatire, care constituic singurul impuls al chia-burimii, i nu spre consolidarea i dezvoltarea stabilimentuluipropriu, folosind in acest scop toate fortele familiei sale, amfi fost in drept sa ne astcptam ca in acest subgrup de stabili-mente procentul care exprima numarul membrilor de familicocupati in productie sa fie cel mai mic" (?1). Ciudata con-cluzie 1 Cum poti trage concluzii asupra rolului participariipersonale la munca" (pag. 55) fara sa ii seama de datelereferitoare la munca salariata ? Daca bunastarea materiala amestesugarilor cu familii numeroase nu ar exprima tendintechiaburesti, am constata la ei cel mai mic procent de muncitorisalariati, cel mai mic procent de stabilimente cu muncitori sa-lariati, cel mai mic procent de stabilimente cu numar mare demuncitori (peste cinci), cel mai mic numar de muncitori carerevine in medie la 1 stabiliment. In realitate, insa, mestesu-garii cei mai instariti (subgrupul 1) ocupa in toate aceste pri-vinte primul loc, ,si nu ultirnul, avind totodata cele mai nume-roase familii i cel mai mare numar de muncitori membri defamilie, in conditii cind procentul mestesugarilor cu 3 §i maimulti muncitori membri de familie este cel mai mare 1 Estelimpede Ca faptele arata tocmai contrarul celor sustinute denarodnici : mestesugarul nazuieste tocmai spre imbogatire prinmetode chiaburesti ; el isi foloseste bunästarea materiala (unadintre conditiile careia este existenta unei familii numeroase)pentru a intrebuinta in proportii mai marl munca salariata.Pus in conditii mai avantajoase decit ceilali mestesugari inceea ce priveste numarul muncitorilor membri de familie, el

www.dacoromanica.ro

828 V. I. LENIN

se folose§te de acest avantaj pentru a inlatura pe ceilalti, re-curgind la angaj area unui numâr mai mare de muncitori.Cooperatia bazata pe folosirea muncii membrilor de familie",despre care d-lor V. V. §i celorlalti narodnici le place savorbeasca atita de dulceag (vezi Ind. mgt.", I, pag.14), esteo chez4ie a dezvoltarii cooperatiei capitaliste. Unui cititorobipuit cu prejudecatile narodniciste aceasta afirmatie ii va/Area, desigur, paradoxalà, dar ea exprima un fapt cert.Pentru a avea date precise in legaturä cu aceastä problema,...

ar trebui sa cunoa5tem nu numai repartizarea stabilimentelordupa numArul muncitorilor membri de famine i dupa numa-rul muncitorilor salariati (ceea ce a fost facut de autoriiStudiului"), ci i combinarea muncii membrilor de familiecu munca salariatä. Date le pe gospodarii ofereau o posibili-tate deplinA de a arAta cum se combina aceste doua feluride mind., calculind numárul stabilimentelor cu 1, 2 §i maimulti muncitori salariati la fiecare categoric de stabilimentedupa numarul muncitorilor membri de familie. Din pacate,acest calcul nu a fost acut. Ca sa umplem macar in parteaceastä lacuna, vom folosi lucrarea mentionata mai sus : Ind.me§t. etc.". Aici gasim tabele combinate in care stabilimentelesint grupate dui:a numarul muncitorilor membri de familie §idupa numarul muncitorilor salariati. Tabelele sint intocmitepentru 5 mgte§uguri, cuprinzind in total 749 de stabilimentecu 1.945 de muncitori (op. cit., I, pag. 59, 78, 160, III, pag.87 i 109). Pentru a putea analiza aceste date din punctul devedere al problemei care ne intereseaza, problema raportuluidintre munca membrilor de familie §i munca salariata, trebuiesa impartim toate stabilimentele in grupuri dupa numarul totalal muncitorilor (caci tocmai numarul total al muncitorilor aratamarimea stabilimentului §i gradul de folosire a cooperatiei inproductie) §i sa stabilim rolul muncii membrilor de familie §ial muncii salariate in fiecare grup. SA ham 4 grupuri : 1)stabilimente cu 1 muncitor ; 2) cu 2-4 muncitori ; 3) cu5-9 muncitori ; 4) cu 10 §i mai multi muncitori. Aceasta im-partire dupa numarul total al muncitorilor este cu atit mainecesara cu cit stabilimentele cu 1 muncitor i cele cu 10 mun-citori, de pilda, reprezinta evident tipuri economice cu totuldiferite ; a le pune laolalta §i a deduce cifre medii" ar in-

www.dacoromanica.ro

stab

i-

1

1st

abili

-

1

r ou

man

-Il

aria

ti

r

Tot

al1

Sala

ri

Tot

illie a I

bri d

ilie


semna sä folosim un procedeu cu desaviqire absurd, dupa cumvom vedea mai jos din datele pe care le cuprinde Studiul".Modul de grupare mentionat ne ofera urmatoarele date :

Grupuri do stabilimentodupl.). nunalrul total al

Num Arulmunoitorilor

Revin la 1 stabili-molt munintori

.vmunoitorilor '11 :f..

ac-,

1...4

.5Cin

Stabilim. ou I mum. 345 343 2 345 2 0,5 0,993 0,005 1,002-4 ,, 319 559 251. 810 143 44,8 1,76 0,78 2,54

. 5-9ou 10 pi mai

multi munoitori

59

26

111

56

249

374

360

430

63

26

89,8

100

1,88

2,15

4,22

14,38

6,10

16,53

Total 749 1.069 876 1.945 224 29,9 1,43 1,16 2,59

Acestc date amanuntite confirma, qadar, in intregime tezaenuntata mai sus, care la prima vedere pare a fi paradoxala :cu cit sint mai mari proportiile stabilimentului dupa numárultotal al muncitorilor, cu atit mai multi muncitori membri defamilie revin la 1 stabiliment, cu atit mai larga este decicooperatia bazata pe folosirea muncii membrilor de familie",dar in acelai timp se largqte §i cooperatia capitalista §i selarge§te incomparabil mai rapid. Mqte§ugarii mai instariti,dgi au un numar mare de muncitori membri de familie, maiangajeaza §i un numar mare de muncitori salariati : coopera-via bazata pe folosirea muncii membrilor de familie" estechezaga §i baza cooperatiei capitaliste.

Sä examinam datele recensamintului din 1894/95 cu pri-vire la munca membrilor de familie §i la munca salariata.Dupa numarul muncitorilor membri de familie, stabilimentelese impart in felul urmator :

Stabilimente cu 0 muncitori membri de familie 97In %1,1

1 t 1 It IP ft If 4.787 63,2tf 2 tf If if ,, 2.770 30,8

9 tf f f f t 898 10,0V 1 4 ,, If If 279 3,1

5 ,i mai multi 1, 1 t 160 1,8

Total 8.991 100

..z. ...

-3co

'2

,,

"

It 99

11

www.dacoromanica.ro

830 V. t. LENIN

Aici trebuie semnalata precumpanirea stabilimentelor cuun singur muncitor membru de familie : ele constituie maimult de jumatate. Chiar daca am considera c toate stabili-mentele care combina munca membrilor de familie cu muncasalariata au cel mult un singur muncitor membru de familie,chiar qi in acest caz am constata ca exista 2.500 de mestesu-gari care lucreaza de unul singur. Acestia sint cei mai razletiproducatori, reprezentantii celui mai inalt grad de farimitarea micilor ateliere, farimitare proprie in general mult laudateiproductii populare". SA vedem cum stau lucrurile la polulopus, la atelierele cele mai mari :

Stabilimente au 0.

IIIt n

.,, ft

munaitori salariati1 . .2 ,, ,t3 t) .t,

4 ,, ,,5 " "6-9 tl )1

10 si mai multi

6.5671.537

457213884441.44 85

In %73,117,25,12,30,90,50,41.0,5f

9'

Revin la 1Numarni stabiliment

muucitorilar muneitorisalariati* salariat i

_1.537 1

914 2639 3352 4220 529t 1.942 7'11 14 621,7

Total 8.991 100 4.904 0,5

Vedem asadar ca micile" stabilimente mestesugaresti atinguneori proportii impresionante : in 85 de stabilimente dintrecele mai mafi este concentrat aproape un sfert din numarultotal al muncitorior salariati ; in medic, un astfel de stabili-ment are 14,6 muncitori pariali. Aici avem de-a face cufabricanti, proprietari de stabilimente capitaliste**. Cooperatiape baze capitaliste este folosita aici intr-o mhsura insemnata ;intr-un stabiliment unde lucreaza 15 muncitori este posibila

diviziunea muncii intr-o masura mai mult sau mai putininsemnata, se realizeaza economii mai mari in ceea ce pri-veste localul i uneltele, acestea din urma fiind in acelasitimp mai numeroase si mai variate. Aprovizionarea cu ma-terie prima si desfacerea produselor se fac aid in modnecesar in cantitati marl, ceea ce ieftineste considerabil ma-

* Calculat dung datele cuprinse In Studiu" (pag. 54 si numArtil totalal muncitorilor salariati).

** Imensa majoritate a fabricilor si uzinelor" noastre (cum stilt elenumite In statistics oficialS), anume 15.000 din 21.000, au mai putin de16 muncitori. Vezi Indicatorul fabricilor si uzinelor pe anul 1890".

ID "If

www.dacoromanica.ro

PECENSAMINTUL MESTESUGURILOR DIN GUBERNIA PERM 331

tcria prima, cheltuielile de transport, inlesneste desfacerea,creeaza posibilitatea unor relatii comerciale regulate. Mai jos,acolo unde vom reproduce date cu privire la venituri, vomvedea ca recensamintul din 1894/95 confirma acest lucru. Aiciinsa este suficient sa indicam aceste teze teoretice indeobstecunoscute. De aici reiese cà i fizionomia tehnica si economica aacestor stabilimente se deosebeste radical de cea a stabilimente-lor care nu folosesc munca salariata si nu ne putem mira indea-juns ca statisticienii din Perm s-au hotarit totusi sei le uneascglaolalta si sa deduca medii" generale. Se poate spune aprioricà asemenea medii vor fi cu totul fictive si cà prelucrareadatelor pe gospodarii ar fi trebuit sa dea in mod necesar,pe linga impartirea mestesugarilor in grupuri i subgrupuri,impartirea lor pe categorii dupa numarul muncitorilor carelucreaza in stabiliment (membri de familie si muncitori sala-riati luati laolaltà). Fara o astfel de impartire nu pot fi obti-nute date exacte in ceea ce priveste veniturile, conditiile deachizitionare a materiilor prime si de desfacere a produselor,tehnica productiei, situatia muncitorilor salariati in comparatiecu mestesugarii care nu folosesc munca salariatä, raportuldintre stabilimentele man i cele mid ; or, toate acestea sintprobleme foarte importante pentru studiul economiei meste-sugaresti". Cercetatorii din Perm incearca, bineinteles, sa dimi-nueze importanta stabilimentelor capitaliste. Daca exista sta-bilimente cu 5 si mai multi muncitori membri de familie,rationeaza ei, inseamni ca concurenta dintre forma de pro-ductie mestesugareasca" (sic I) si cea capitalista" poate aveavreo importantä numai dacà in stabiliment lucreazá pestecinci muncitori salariati, iar astf el de stabilimente nu repre-zinta decit 1%. E un rationament pur artificial : in primulrind, stabilimente cu 5 muncitori membri de familie si stabili-mente cu 5 muncitori salariati nu sint decit o abstractie goala,care se datoreste prelucrarii insuficiente a datelor, cad muncasalariata se combina cu munca membrilor de familie. Un sta-biliment cu 3 muncitori membri de familie, angajind inca 3muncitori salariati, va avea peste 5 muncitori 6 se va afla inconditii de concurenta cu totul speciale in comparatie cu sta-bilimentele care nu folosesc munca salariatä. In al doilea rind,daca statisticienii au dorit intr-adevar sá cerceteze problemaconcurentei" dintre diferite stabilimente care se deosebesc

www.dacoromanica.ro

832 V. I. LENIN

in ceea ce prive§te folosirea muncii salariate, de ce n-au re-curs la datele recenshmintului pe gospodhrii ? de ce n-au gru-pat stabilimentele dupd numhrul de muncitori §i n-au dat cifrecu priviré la venituri ? N-ar fi fost mai nimerit din parteaunor statisticieni care au la dispozitie un material atit de bo-gat sa fi procedat la studierea problemei pe bazh de fapte,in loc sã serveasch cititorului tot felul de afirmatii supte dindeget §i sh se grAbeasch sh treach de la fapte la doborirea"du§manilor narodnicismului ?

...Din punctul de vedere al adeptilor capitalismului, acestprocent va fi, poate, considerat suficient pentru a prezicedegenerarea inevitabila a formei me§te§ughre§ti §i trecerea eila forma capitalistà, dar in realitate el nu constituie sub acestraport nici un simptom ingrijorätor, mai ales datorith urtra-toarelor imprejurki" (pag. 56)...

E dragut, nu-i a§a ?1 in loc sh-§i dea osteneala sh aleaghdin materialele pe care le-au avut la indeminh date precisecu privire la stabilimentele capitaliste, autorii au adunataceste stabilimente cu stabilimentele care nu folosesc munchsalariath §i s-au apucat sh formuleze obiectii impotriva unora§a-zi§i prezichtori" I Nu §tim ce-ar putea prezice" a§a-zi§ii adepti ai capitalismului", care nu sint pe placul statis-ticienilor din gubernia Perm, dar noi, din partea noastrà,vom spune doar cã toate aceste fraze nu fac decit sh camu-fleze incercarea de a ignora faptele. Iar faptele arath ch nuexista nici o formä me§te§ughreascá de productie" cu carac-ter aparte (aceasta este o nhscocire a economi§tilor carelucreazd cu metode me§te§ughre§ti"), cà mica productie demhrfuri genereazá mari stabilimente capitaliste (in tabelelepublicate am ghsit un me§te§ugar cu 65 de muncitori sala-riati I pag. 169) §i ch statisticienii erau datori sá grupezedatele in a§a fel, incit sh ne ofere posibilitatea de a cercetaacest proces, de a compara diferitele stabilimente dupd gra-dul lor de apropiere de cele capitaliste. Statisticienii dinPerm nu numai ch n-au facut singuri acest lucru, dar ne-aulipsit §i pe noi de posibilitatea de a o face, pentru ca intabelcle lor toate stabilimentele din subgrupul respectiv sintadunate laolalth §i este imposibil sh distingi un fabricant deun me§te§ugar care nu folose§te munch salariatä. Autorii i§i

www.dacoromanica.ro

RECENSAMINTUL ME5TESUGURIL0R DIN GUBERNIA PERM 333

camufleaza aceasta lacuna prin sentinte lipsite de oricevaloare. Stabilimentele mari, zic ei, nu reprezinta decit 1%

cu exceptia lor, concluziile trase pe baza restului de 990/0ramin valabile (pag. 56). Dar acest procent, aceastä sutimenu este egala cu celelalte sutimi Un singur stabilimentmare echivaleaza cu peste 15 stabilimente mestesugarestidin categoria celor care nu folosesc munca salariatä si carereprezinta peste 30 de sutimi" (din numarul total al stabi-limentelor)1 Aceasta claca socotim dui:a numarul muncito-rilor. Dar dacä am lua datele referitoare la productia globalasau la venitul net, am constata ca un singur stabilimentmare echivaleaza nu cu 15, ci, poate, cu 30 de stabili-mente *. In acest PA" din numarul total al stabilimenteloreste concentrat un sfert din numárul total al muncitorilorsalariati, astf el incit la 1 stabiliment revin in medie 14,6 mun-citori. Ca sa ilustram cititorului intr-o oarecare masura aceastädin urinal cifra, luam din Culegerea de date cu privire laindustria de fabrica din Rusia" (publicatie a departamentu-lui comertului si al rnanufacturilor) datele referitoare lagubernia Perm. Intrucit cifrele oscileaza simtitor de la unan la altul, luam media pe 7 ani (1885-1891). Obtinem inceea ce priveste gubernia Perm cifra de 885 de fabrici siuzine" (in sensul in care acesti termeni sint folositi in sta-tistica noastra oficiala) cu o productie in valoare de22.645.000 de ruble si cu 13.006 muncitori, revenind inmedie" la 1 fabrica exact 14,6 muncitori.

In sprijinul parerii lor ca marile stabilimente nu prezintao importanta deosebita, autorii Studiului" invoca faptul caprintre muncitorii salariati care lucreaza la mestesugari sintfoarte putini muncitori cu anul (8%), majoritatea lucrind cubucata (370/0), cu sezonul (30%) i cu ziva (25%, pag. 51).Muncitorii care lucreaza cu bucata lucreaza de obicei laei acasà, cu uneltele lor proprii, fara hrana de la patron",iar zilerii sint angajati temporar", ca si muncitorii agricoli.In aceste conditii, numarul relativ mare al muncitorilor

* Mai jos vor fl reproduse date referitoare la repartizarea stabilimente-lor dup8 venitul net. Potrivit acestor date, in 2.376 de stabilimente cuvenit minim (pinl la 50 de ruble) venitul net 77.900 de ruble, pe c/ndIn 80 de stabilirnente cu venit maxim venitul net 83.150 de ruble. La 1stabiliment" revin 32 de ruble si respectiv 1.039 de ruble.

I

=

www.dacoromanica.ro

334 V. I. LENIN

salariati nu este Inca pentru noi un indiciu neindoielnic cäacestea sint stabilimente de tip capitalist" (56)... Dupaconvingerea noastra, nici muncitorul care lucreaza cu bucata,nici zilerul in general nu formeaza cadrele clasei muncitoarein sensul proletariatului din Europa occidentala ; asemeneacadre pot fi numai muncitorii permanenti, cu anul".

Narodnicii din Perm sint, desigur, demni de toata laudapentru ca se intereseaza de problema raportului dintre mun-citorii salariati ru§i gi proletariatul din Europa occidentale.E o problema interesanta, nimic de zis 1 Dar noi am pre-f era sa auzim de la statisticieni afirmatii intemeiate pe fapte

nu pe convingere". Doar nu intotdeauna exprimareaconvingerii" proprii poate sa-i convinga pe altii... Oare n-arfi fost mai bine ca, in loc sa expuna cititorului convingerea"d-lor N.N. §i M.M., sä fi prezentat mai multe fapte ? Intr-a-devar, Studiul" cuprinde extrem de putine fapte referitoarela situatia muncitorilor salariati, la conditiile de munca, laziva de lucru in stabilimente de diferite marimi, la familiilemuncitorilor salariati etc. Daca rationamentele despre deose-birea dintre muncitorii ru§i §i proletariatul din Europa occi-dentala ar servi numai pentru camuflarea acestei lacune, amfi nevoiti sa revenim asupra laudelor...

Tot ce se spune in Studiu" despre muncitorii salariatieste ea' se impart in 4 categorii : muncitori cu anul, cu luna,cu bucata §i cu ziva. Pentru a afla ceva despre aceste cate-gorii, cititorul trebuie sä spicuiasca date risipite in intreagacarte. Pentru 29 de mqtquguri (din 43) Studiul" indica nu-marul muncitorilor din fiecare categorie §i suma totala asalariilor lor. Aceste 29 de me§te§uguri cuprind 4.795 demuncitori salariati, cu salarii in suma totala de 233.784 deruble. In ansamblu, cele 43 de meqtequguri cuprind4.904 muncitori salariati, cu salarii in suma totala de238.992 de ruble. Prin urmare, tabelul nostru totalizator cu-prinde 98% din numarul total al muncitorilor salariati §i dinsuma totala a salariilor lor. Iata, en regard *, cifrele dinStudiu" ** §i cele din tabelul nostru totalizator :

* pentru comparatie. Nota trad.** Pag. 50. Autorii Studiului" nu au totaltzat datele referitoare la

mOrimea salariilor.

si

www.dacoromanica.ro


Nuralrulmunotto-

rilorsalariatl,potrIvitStudiu-

lul" %

Muncitori cu anul 379 8Muncitori sezonieri 1.496 30Muncitori cu bucata 1.812 37Zileri 1.217 25

Total 4.904 100

Cifrele din tabelul totalizatorCl§tlgul lor

Nurntirulmuncito- Devine

idiot.salariatt

Totalruble

la i mutt-% cttor %

351 7,41.432 29,81.577 32,91.435 29,9

4.795 100

26.978 76,8 10040.958 28,6 3792.357 58,5 76,173.491 51,2 66,7

233.784 48,7

Reiese, a§adar, d tabelul totalizator intocmit de autoriiStudiului" contine fie erori de calcul, fie greKli de tipar.Este un lucru pe care-I mentionam in treadt. Principalulinteres il prezintà datele referitoare la salarii. Ci§tigul mun-citorilor care lucreath cu bucata, in privinta drora Studiul"spune d lucrul cu bucata este in fond stadiul cel maiapropiat in drumul spre situatia de patron independent"(pag. 51, probabil tot dup5.' convingerea noasträ" ?), se do-vedgte a fi milt mai mic decit c4tigul unui muncitor cuanul. Dacà afirmatia statisticienilor ca muncitorul cu anulcapAtá de obicei hrana de la patron, in timp ce muncitorulcare lucreaza cu bucata nu capkà hran6 de la patron, estebazatä nu numai pe convingerea" lor, ci §i Pe fapte, atunciaceastä diferentä va fi §i mai mare. Stranie este maniera incare me.5te§ugarii-patroni din gubernia Perm asigura mun-citorilor lor calea spre independenta" 1 Aceasta asigurareconsta in scaderea salariilor... Oscilarile perioadei de rnund,dupã cum vom vedea, nu sint atit de mad incit sä poatáexplica aceastä dif ere*. Este apoi extrem de interesant sarelevlm ca ci§tigul unui ziler reprezintä 66,7 % din ci§tigulunui muncitor cu anul. Prin urmare, fiecare ziler are delucru, in medie, circa 8 luni pe an. Aid ar fi, desigur, multmai just sä se vorbeasd despre o plecare temporarr dinramura industriei (dad intr-adevär zilerii plead din proprieinitiativa din ramura industriei, iar nu patronii sint cei careii lasä Med lucru) decit despre caracterul eminamente tem-porar al muncii salariate" (pag. 52).

* Salarlul Milli ITILITICitor cu anul este lust drept 100.

www.dacoromanica.ro

336 V. 1. LENIN

Ill.,SUCCESIUNEA BAZATA PE MUNCA $1 PE APARTENENTA LA OBSTE"

Printre datele culese de recensamintul mqte§ugurilor,cele referitoare la momentul aparitiei majoritatii covirOtoarea stabilimentelor cercetate prezinta un interes deosebit. Iatadatele generale in aceasta privinta :

Numirul stabilimentelor infiintate inainte de 1845intro 1845 i 1855

640251

1855 1865 5331865 1876 1.3391875 1885 2.6521886 1895 3 469

Total 8.884

Vedem, apdar, cà epoca de dupa reforma a determinato dezvoltare deosebit de accentuata a industriei me§te§uga-re§ti. Condidile prielnice acestei dezvoltari au actionatactioneaza, dupa cum se vede, din ce in ce mai puternic,deoarece cu fiecare deceniu crqte tot mai mult numarulstabilimentelor infiintate. Acest fenomen denota in chipgraitor cit de accentuata este in rindurile taranimii dezvol-tarea productiei de marfuri, separarea agriculturii de indus-trie, dezvoltarea comertului §i a industriei in general. Noispunem : separarea agriculturii de industrie", pentru caaceasta separare incepe inainte de separarea agricultorilor deproducatorii industriali : mice intreprindere care producepentru piatà determina un schimb intre agricultori i me§te-ugari. Prin urmare, aparitia unei asemenea intreprinderi

inseamna incetarea confectionarii casnice a unui produs decatre agricultori ci cumpararea acestui produs pe piata ; or,aceasta cumparare implica vinzari de produse agricole dinpartea taranului. Crqterea numarului intreprinderilor corner-ciale §i industriale denota, acadar, crecterea diviziunii socialea muncii, aceasta baza comuna a economiei de marfuri g acapitalismului *.

In literatura narodnica circula parerea Ca dezvoltarearapida de dupà reforrna a midi productii in industrie este

* De aceea, dad( atacurile d-lul N.on Impotriva separlrli Industrleide agriculturS" n-ar fi decit niate lamenthrt platonice ale unui romantic, elar trebui sS deplings al aparitla fiec5rui stabiliment meateaug5resc.

si

www.dacoromanica.ro

REGENSAMINTUL MEUESUGURILOR DIN GUBERNIA PERM 337

un fenomen cu caracter necapitalist. Se afirmä cä dezvoltareamicii productii dovedqte vigoarea §i viabilitatea ei in corn-paratie cu marea productie (d-1 V.V.). Aceastà afirmatie estecu totul gre§ità. Dezvoltarea micii productii in rindurile *A-nima inseamnä aparitia unor noi ramuri de productie, in-seamna cA noi ramuri de prelucrare a materiei prime seseparl §i devin sfere de sine stkatoare ale industriei, in-seamna un progres in diviziunea socialä a muncii §i repre-zintà procesul initial al capitalismului, pe cind inghitireamicilor stabilimente de thre cele mai mari inseamnA un noupas in dezvoltarea capitalismului, un nou pas spre victoriaformelor lui superioare. Ráspindirea micilor stabilimente lasate lárgqte economia de märfuri, pregatqte terenul pentrucapitalism (creind mici patroni §i muncitori salariati), pe cindinghitirea micilor stabilimente de ckre manufacturA §i

fabricá inseamna folosirea de cAtre marele capital a acestuiteren pregAtit. Faptul CA in aceegi tara au loc concomitentamindouà aceste procese, in aparentà contradictorii, nu con-tine in realitate nici o contradictie : este foarte firesc ca inregiunile mai dezvoltate ale Orli sau in domeniile mai dez-voltate ale industriei capitalismul sã progreseze prin concen-trarea micilor me§tqugari in fabrici mecanizate, pe cind inregiunile indepártate sau in ramurile inapoiate ale industrieiprocesul de dezvoltare a capitalismului sà fie abia la inceputulsau, manifestindu-se prin aparitia unor noi ramuri de pro-ductie §i noi mgte§uguri. Manufactura capitalista nu puneseapinire pe productia nationalà decit intr-un mod foartefragmentar §i se intemeiaza intotdeauna pe baza (Hinter-grund) larga a me§te,ugului orkenesc §i a industriei casnicegrtinefti accesorii. Daca, sub o formA oarecare, ea o dis-truge, in anumite puncte, pe aceasta din urmá in uneleramuri speciale de activitate, ea o creeazi din nou in altepuncte" (Das Kapital", 12, S. 779 *).

Date le referitoare la momentul aparitiei diferitelor stabi-limente sint de asemenea insuficient prelucrate in acestStudiu", care cuprinde numai date pe judete, dar nu indica'pe grupuri i subgrupuri momentul aparitiei stabilimentelor ;lipsesc de asernenea si alte grupari (dupa marimea stabili-

* vol. I, ed. 2-a, pag. 779 Nota red,Capltalul", 0'.

www.dacoromanica.ro

338 v. 1. LENIN

mentelor, dupa locul unde sint situate stabilimentele inlocalitatea care formeaza centrul me§te§ugului respectiv sauin localitatile din imprejurimi etc.). Neprelucrind datelerecensamintului nici macar pe grupurile §i subgrupurile adop-tate chiar de ei, narodnicii din Perm au gäsit de cuviinta saofere i aici cititorului sentinte care te uimesc prin dulcegarialor ultranarodnica i prin... absurditatea bor. Statisticienii dinPerm au descoperit cà in cadrul formei me§tepigargti deproductie" exista pentru stabilimente o forma de succe-siune" speciala, i anume succesiunea bazata pe munca. §ipe apartenenta la obte", pe cind in industria capitalistädomne§te succesiunea prin mo§tenirea bunurilor" ; ea suc-cesiunea bazata pe munch' §i pe apartenenta la oNte trans-forma in mod organic pe muncitorul salariat intr-un patronde sine statator" (sic 1), constind in aceea ca, in cazul cindpatronul stabilimentului moare fara a läsa mo§tenitori caresa fie totodata muncitori membri de familie, stabilimentultrece la aka familie, poate chiar la un muncitor salariatdin acela§i stabiliment", precum §i in aceea ca posesiuneapamintului in oblte garanteaza deopotriva atit patronuluiunui stabiliment me§tqugaresc cit §i muncitorului sau sala-riat o situatie de sine statatoare ca producatori, bazata pemunch' (pag. 7, 68 §i altele).

Nu ne indoim Ca acest principiu al succesiunii bazate pemunch' §i pe apartenenta la ob§te", nascocit de narodnicii dinPerm, va ocupa in viitoarea istorie a literaturii locul cuvenitalaturi de teoria tot atit de dulceaga a d-lor V.V., N.on0. a altora asupra productiei populare". Ambele teorii auaceeai factura, ambele infrumuseteaza §i denatureaza reali-tatea cu ajutorul unor fraze maniloviste. Oricine §tie ca. §i

la mqtqugari stabilimentele, materialele, uneltele etc. con-stituie bunuri care se afla in proprietate privata, transmitin-du-se prin mogenire §i nicidecum in virtutea vreunui dreptbazat pe apartenenta la oNte, ea nu numai in industrie, darnici macar in agricultura ob§tea nu garanteaza citu,i deputin independenta, ca inauntrul oNtii are loc aceea§i exploa-tare §i lupta economica ca §i in afara ei. Din faptul simpluea micul patron, avind un capital mic, trebuie s21 munceasca

i el, ea' muncitorul salariat poate deveni patron (firqte,daca* va fi econom i cumpatat) 0 in aceasta privinta exista

www.dacoromanica.ro


chiar exemple, pe care Studiul" le citeaza la pag. 69 , dinfaptul acesta s-a facut 0 intreaga teorie : teoria principiuluisuccestunir bazate pe munch' si pe apartenenta la obste"...Toti teoreticienii micii burghezii s-au consolat intotdeaunacu ideea ca, in cadrul midi productii, muncitorul poate sacrevina patron, si in idealurile lor ei n-au mers niciodatadincolo de nazuinta de a-i transforma pe muncitori in micipatroni. Studiul" face chiar o incercare de a infatisa datestatistice care confirma principiul succesiunii bazate pemunca si pe apartenenta la obste" (45). Datele se refera lamestesugul pielariei. Din 129 de stabilimente, 90 (adica700/o) au fost infiintate dupà 1870, pe cind in 1869 numarulstabilimentelor mestesugaresti de pielarie era de 161 (dupàtabelul de localitati"), iar in 1895 de 153. Aceasta inseamnäCa stabiimentele au trecut de la uncle familii la altele, ceeace si este considerat ca principiu al succesiunii bazate pemunch' si pe apartenenta la obste". Ar fi, bineinteles, cevaridicol sä combati cu argumente aceasta dorinta de a vedeaun principiu" aparte in faptul Ca micile stabilimente sedeschid si se inchid cu usurinta, trec lesne din mina inmina etc. In ceea ce priveste mestesugul pielariei adaugarndoar ca, in primul rind, datele ref eritoare la momentulaparitiei stabilimentelor in ramura pielariei arata cä aceastadin urrna s-a dezvoltat in timp mult mai incet decit cele-lalte rnestesuguri ; in al doilea rind, comparatia dintre anii1869 si 1895 este cu totul nesigura, pentru ca notiunea destabiliment mestesugaresc de pielarie" este mereu confun-data cu notiunea de fabrica de pielarie". Intre anii 1860si 1870, in marea majoritate a fabricilor de pielarie" (dupastatistica fabricilor si uzinelor) din gubernia Perm, valoareaproductiei era sub 1.000 de ruble (vezi Anuarul ministe-rului de finante". Partea 1, Petersburg, 1869. Tabele si adno-tari), pe cind intre anii 1890 si 1900, pe de o parte stabili-mentele cu o productie in valoare sub 1.000 de ruble aufost excluse din categoria fabricilor si uzinelor, iar pe de altaparte in categoria stabilimentelor mestesugaresti de pierarie"au fost incluse multe stabilimente in care valoarea produc-tiei depaseste 1.000 de ruble, au fost incluse fabrici cu oproductie in valoare de 5.000-10.000 de ruble si mai mult(Studiu", pag. 70. Tabele, pag. 149, 150). Data fiind

23 Opere complete, vol. 2www.dacoromanica.ro

340 V. I. LENIN

aceastä totala lipsa de precizie a deosebirii dintre notiunilestabiliment mestesugaresc de pielarie si fabrica de pielarie,ce valoare mai poate avea compararea datelor referitoare laanii 1869 si 1895 ? In al treilea rind, chiar daca ar fiadevkat ea numkul pielkiilor s-a micsorat, nu s-ar puteaoare ca aceasta sa insemne ca au dispkut multe stabilimentemici, in locul ckora au aparut treptat stabilimente mai mari ?Oare o astfel de inlocuire" ar confirma si ea principiulsuccesiunii bazate pe munca si pe apartenenta la obste" ?

Culmea ciudateniei este ca toate aceste fraze dulcegedespre principiul muncii si al apartenentei la obste", de-spre garantarea independentei bazate pe munca si pe apar-tenenta la obste" etc. se debiteaza tocmai in legkura cumestesugul pieläriei, in care mestesugarii-agricultori repre-zinta tipul cel mai pur de mic-burghez (vezi mai jos) si careeste extrem de concentrat in trei mari stabilimente (fabrici),incluse in categoria mestesugarilor alaturi de mestesugariicare nu folosesc munca salariata si alkuri de meseriasi. lath'datele referitoare la aceasta concentrare :

Acest mestesug cuprinde 148 de stabilimente, in carelucreaza 267 de muncitori membri de familie + 172 demuncitori salariati, adica in total 439 de muncitori. Valoareaproductiei = 151.022 de ruble. Venitul net = 26.207ruble, inclusiv 3 stabilimente cu 0 muncitori membri defamilie + 65 de muncitori salariati = 65 de muncitori.Valoarea productiei = 44.275 de ruble. Venitul net= 3.391 de ruble (pag. 70 din text si pag. 149 si 150 dintabele).

Adica trei stabilimente din 148 (numai 2,1%", cum spunelinistitor Studiul", pag. 76) concentreaza aproape otreime din intreaga productie a industriei mestesugkesti depielkie", aducind patronior lor venituri de mii de ruble faraca ei sa lucreze in productie. In cele ce urmeaza vom vedeamulte exemple de asemenea situatii curioase si in alte mes-tesuguri. Dar la descrierea acestui mestesug autorii Stu-diului" s-au oprit, cu titlu de exceptie, asupra celor treistabilimente mentionate. In legkura cu unul dintre de sespune ca patronul (agricultor 1) pare a fi ocupat numai cuoperatiile comerciale, avind magazine de pielkie in satulBeloiarskoe 5i la Ekaterinburg" (pag. 76-77). Este o mostra

www.dacoromanica.ro

RECENSAMINTUL MESIESUGURILOR DIN GUBERNIA PERM 341

de felul cum capitalul investit in productie se combina cucapitalul investit in comert. Aviz autorilor Studiului", lacare chiaburimea" §i operatiile comerciale sint prezentateca ceva adus din afara, rupt de productie I Intr-un altstabiliment, familia este compusa din 5 barbati, dar niciunul dintre ei nu lucreaza : tatal este ocupat cu comercia-lizarea produselor stabilimentului sau, iar fiii (in virsta de18 pina la 53 de ani), toti tiutori de carte, §i-au ales, pro-babil, alte ocupatii mai atragatoare decit mutatul pieilor dincada in ma. §i clatitul lor" (pag. 77). Autorii recunosc cumarinimie ca aceste intreprinderi au un caracter capita-list", dar la intrebarea in ce masura viitorul acestor intre-prinderi este asigurat de principiul transmiterii bunurilorprin mo§tenire, raspunsul definitiv 11 poate da numai viitorul"(76). Cita profunzime de gindire La intrebarea cu privirela viitor, raspunsul 11 poate da numai viitorul". Incontestabil !Dar constituie oare aceasta un motiv suficient pentru a de-natura prezentul ?

234

I

www.dacoromanica.ro

342 V. I. LENIN

ARTICOLUL AL DOILEA

(IV. Agricultura rne§tepigarilor". V. Stabilimente mad 0 mid.Veniturile me§te§ugarilor)

DI

AGRICULTURA MESTESUGARILOR"

RecensAmintul pe gospodarii al mqtqugarilor- patroni §imici patroni a cules date interesante cu privire la agricul-tura lor. Iatà aceste date, grupate in Studiu" pe sub-grupuri :

ProcentulgospodarillorRevin la I gospodarle

Deseatinede pamInt f5r5 far5Subgrupuri: c ultIvat cal vaci cal vac!

1. Produatori de nnirfuri 7,1 2,1* 2,2* 7,4 5

2. Meseria§i 6,2 1,9 2,1 9,0 6

3. Me§temari care lucreazipentru scuppic 4,5 1,4 1,3 16,0 13

Total 6,3 1,8 2,0 9,6 6

Prin urmare, cu cit roqtqugarii sint mai instariti caproducatori industriali, cu atit sint mai avuO §i ca agricul-tori. Cu cit mai mic este rolul lor in productia industrialà,cu atit mai proastà este situatia lor ca agricultori. Prinurmare, datele recensamintului me§te§ugurilor confirmä in

* Intipar

Studiu" figureaza aid cifre greite, datoritä, probabil, unel eroride (vezi pag. 58), pe care nol am rectificat-o.

..

www.dacoromanica.ro


totul opinia, deja exprimata in literatura, cä diferentiereamestesugarilor ca producatori industriali merge mina in minacu diferentierea acelorasi tarani ca agricultori (A. V olghin.Fundamentarea narodnicismului etc. Pag. 211 si urm.).Intrucit muncitorii salariati ai mestesugarilor au o situatie simai proasta (sau nu au o situatie mai buna) decit meste-sugarii care lucreaza pentru scupscici, sintem indreptatiti satragem concluzia cä printre ei sint si mai mu4i agricultoriruinati. Dupa cum s-a mai aratat, recensamintul pe gospo-darii n-a cuprins pe muncitorii salariati. In orice caz, datelecitate arata si ele in mod concret cit de ridicola este afir-matia autorilor Studiului" ca posesiunea pamintului inobste garanteaza deopotriva atit patronului unui stabilimentmestesugaresc cit si muncitorului sau salariat o situatie desine statatoare ca producatori, bazata pe munch".

Lipsa unor date amanuntite cu privire la gospodäria agri-cola a mestesugarilor care nu folosesc munca salariata, apatronilor mari si mid diminueaza mult valoarea dateloranalizate. Ca sä umplem cel pinin in parte aceasta lacuna,trebuie s5 apelam la datele existente pentru diferite meste-suguri ; uneori se intilnesc date cu privire la numarul mun-citorilor agricoli folositi de patroni *, dar un tabel care satotalizeze aceste date nu exista in Studiu".

Sa luam datele referitoare la pielarii-agricultori 131 degospodarii. Ei au 124 de muncitori agricoli salariati ; la1 gospodarie revin 16,9 deseatine de pamint cultivat, 4,6 cai,4,1 vaci (pag. 71). Muncitorii salariati (73 cu anul si 51 se-zonieri) primesc salarii care insumeaza 2.492 de ruble, reve-nind cite 20,1 ruble la 1 muncitor, pe cind salariul mediual unui muncitor in industria mestesugareasca de pielariereprezinta 52 de ruble. Prin urmare, si aici se observa feno-menul comun tuturor tarilor capitaliste, si anume ca situaciamuncitorilor agricoli este mai proasta decit cea a muncito-rilor industriali. Mestesugarii" pielari reprezinta, evident,tipul pur de burghezie taraneasca, iar faimoasa imbinare amestesugului cu agricultura", atit de mult laudata de narod-nici, consta in faptul ca proprietarii instariti de intreprindedcomerciale si industriale transfera capitaluri din sf era co-

* Se atle a la Want de multe on ! ai muncitorii industriali sint obligatisA execute munci agricole. Vezi Ind. meat. etc.", III. pag. 7.

www.dacoromanica.ro

344 V. I. LENIN

mertului si a industriei in aceea a agriculturii, platind mun-citorilor lor agricoli salarii extrem de scazute*.

SA luam acum datele referitoare la mestesugarii proprie-tad de uleinite. Dintre ei, 173 sint agricultori. La 1 gospo-dark revin 10,1 deseatine de pamint cultivat, 3,5 cai,3,3 vaci. Gospodkii farã cai si Fara vaci nu exista. In acestegospodarii lucreaza 98 de muncitori agricoli (cu anulsezonieri) cu salarii care insumeaza 3.438 de ruble, revenindcite 35,1 ruble la 1 muncitor. Turtele care ramin de lafabricarea uleiului constituie un furaj excelent pentru vite,ceea ce face sa devina posibila gunoierea ogoarelor in pro-portii mai mad. In felul acesta gospodaria are de pe urmamestesugului un avantaj intreit : venitul obtinut in moddirect din exercitarea mestesugului, venitul de pe urma vite-lor i recolte mai bune pe ogoare" (164). Ei (proprietariide uleinite) practica agricultura pe scara larga ; multi dintreei, nelimitindu-se la loturile lor, arendeaza pamint de lagospodarii neavuti" (168). Datele referitoare la raspindireaculturior de in si cinepa in diferite judge arata ca existäo anumita legkura intre marimea suprafetelor insamintatecu in si cinepa si extinderea uleinitelor in judetele dingubernie" (170).

Prin urmare, intreprinderile industriale care produc pentrupiata sint aici ceea ce se numeste intreprinderi agricole teh-nice, a caror dezvoltare caracterizeaza intotdeauna progresulagriculturii capitaliste i comerciale.

Iata i datele referitoare la proprietarii de mod. Majori-tatea lor sint agricultori : 385 din 421. La o gospodkierevin 11,0 deseatine de pamint cultivat, 3,0 cai, 3,5 vaci.In gospodariile lor lucreaza 307 muncitori agricoli salariati,ale ckor salarii insumeaza 6.211 ruble. Ca si productia deulei, moraritul este pentru proprietarii de mod un mijloccare le permite sa desfaca pe piata, in forma cea mai avan-tajoasa pentru ei, produsele propriei lor gospodkii" (178).

* In agricultura muncitorul sezonier primeste Intotdeauna mai mult dejumiltate din salariul anual. SA presupunem cS aid muncitorii sezonierinu primesc decit jumatate din salariul muncitorului cu anul. In acest

51+caz, salariul muncitorului cu anul va fi (2.492 ( 73 25,5 ruble.

Potrivit datelor departamentului agriculturii, Tn gubernia Perm salariulcu anulrnediu pe 10 ani (1881-1891) al muncitorului agricol care lucreaz5

primeste brana de la patron reprezintà 50 de ruble.

§i

www.dacoromanica.ro

REGENSAMINTUL MESTESUGURILOR DIN GUBERNIA PERM 345

Credem cà aceste exernple sint intru totul suficiente pentrua arata cit de stupida e conceptia in cadrul careia me§te-qugarul-agricultor" este considerat a fi ceva omogen, egal cusine insu§i. Toti agricultorii de care s-a vorbit mai sus sintreprezentanti ai micii burghezii agricole, §i a pune laolaltaaceste tipuri cu restul taranimii, inclusiv taranii ruinati, in-seamna a estompa cele mai caracteristice trasaturi alerealitatii.

In incheierea descrierii micii productii de ulei, autorii in-cearca sa combata doctrina capitalista", care declara ea'diferentierea *anima inseamna dezvoltarea capitalismului.Aceasta teza se intemeiaza, pretind ei, pe afirmatia cu totularbitrara ca aceastä diferentiere este proprie perioadei mairecente §i reprezinta un indiciu vadit ea in mediul taranescse dezvolta rapid un regim capitalist de facto *, cu toataexistenta de jure ** a posesiunii pamintului in oNte" (176).Autorii ridica obiectia cá obgtea n-a exclus niciodata §i nuexclude nici acum diferentierea patrimoniala, dar ea nu oconsacra, nu creeaza clase" ; aceasta diferentiere treca-toare nu s-a accentuat cu timpul, ci, dimpotriva, s-a atenuattreptat" (177). Fire§te, o asemenea afirmatie, in sprijinulcareia sint invocate artelurile (despre ele se va vorbi maijos, § VII), impartelile familiale (sic I) §i reimpartirea pamin-tului (!), nu poate stirni decit zimbete. A numi arbitrara"teza referitoare la cre§terea §i intensificarea diferentierii inrindurile taranimii inseamna a ignora fapte indeoNte cunos-cute, i anume cà un mare numar de tarani ramin Med' cai§i inceteaza sali lucreze pamintul, in timp ce, paralel cuaceasta, are Mc un progres tehnic in gospodaria taraneasca."(comp. Tendinte progresiste in gospodaria taraneasca" ad-lui V.V.), Ca paralel cu urcarea arenzii se inmultesc cazu-rile de dare in arena' §i de ipotecare a loturilor, paralel cucre§terea numarului celor care pleaca la munci sezoniere inalte localitati, adica al muncitorilor salariati care umbla dinMc in Mc, sporqte numarul intreprinderior industriale careproduc pentru piata etc. etc.

* de fapt. Nota trad.** de drept. Nota trad.

www.dacoromanica.ro

346 V. I. LENIN

Recensamintul pe gospodarii al mestesugarilor trebuia safurnizeze un material bogat in problema extrem de intere-santa a raportului dintre veniturile si cistigurile mestesuga-rilor-agricultori i veniturile mestesugarilor-neagricultori. Ta-belele cuprind toate datele referitoare la aceasta problema,fara insa ca ele s'a fi fost totalizate in Studiu", si de aceeaam fost nevoiti sa facem singuri aceastà totalizare dupadatele din carte. Aceasta totalizare s-a bazat, in primul rind,pe totalizarile facute in Studiu" in legatura cu diferitemestesuguri. Noua nu ne raminea decit sa adunarn datelereferitoare la diferite mestesuguri. Dar nu pentru toate mes-tesugurile aceasta totalizare este data sub forma de tabel.Uneori a trebuit sa ne convingern ca in tabelele totalizatoares-au strecurat erori de calcul sau greseli de tipar, ceea ceconstituie rezultatul firesc al lipsei unor cifre totalizatoare deverificare. In al doilea rind, totalizarea s-a bazat pe extra-gerea unor date cifrice din diverse descrieri de mestesuguri.In al treilea rind, cind lipsea atit prima sursa cit i cea de-adoua, trebuia sa recurgem direct la tabele (de pilda, in ceeace priveste ultimul mestesug : extractia de minereuri"). Seintelege de la sine ca aceasta eterogeneitate a materialuluinu putea sa nu duca la greseli i inexactitati in tabelul nostrutotalizator. Credem totusi ca, desi rezultatele generale dintabelul nostru totalizator nu puteau coincide cu rezultateletabelului corespunzator intocmit de autorii Studiului", elesint totusi perfect utilizabile, deoarece, in caz de corectare,marimile i raporturile medii (singurele de care ne servimin concluziile noastre) nu s-ar schimba decit intr-o ma'suraextrem de neinsemnatä. De pilda, dupa rezultatele tabelelorintocmite de autorii Studiului", cuantumul venitului brutcare revine la 1 muncitor este egal cu 134,8 ruble, pe cindin tabelul nostru totalizator el este egal cu 133,3 ruble.Venitul net al unui muncitor membru de familie reprezinta69,0 ruble si respectiv 68,0 ruble. Cistigul unui muncitorsalariat 48,7 ruble si respectiv 48,6 ruble.

Iata rezultatele acestui tabel totalizator in ceea ce privestecuantumul venitului brut, al venitului net si al cistigului mun-citorilor salariati, pe grupuri si subgrupuri.

www.dacoromanica.ro

Num

itrul

atab

ilim

ento

lor

Num

irul

lntr

epr.

Icar

e au

dat

orii

Mun

oito

rim

embr

i de

fam

ilia

Rav

ine

la 1

mun

oito

r

Rev

ino

la 1

mun

oito

rea

lari

at

RE

GE

NSA

MIN

TU

LM

E5T

E$U

GU

RIL

OR

DIN

GU

BE

RN

IAPE

RM

347

Rav

ine

la 1

mun

o. m

em.

do f

amili

aGrapari Babgrupuri

Nuratrul muneitorilor Venitul brutIn ruble

Venitul net algoepodiriilor

In rubleSu lariileIn ruble

4Vi-0,2

Total Total Total

.-. dp4 Total

I 1 2.239 4.122 1.726 6.848 758.493 129,7 204.004 49,5 74.558 43,2 278.562 225

1, 2 2.941 4.249 712 4.961 383.441 77,3 186.719 43,9 84.937 49,0 221.656 93

. 3 - 1.016 1.878 586 2.464 236.301 95,9 91.916 48,9 20.635 35,0 112.451 304

Total pentru grupul I 6.096 10.249 3.024 13.273 1.378.235 103,8 482.639 47,1 130.030 43,0 612.669 622

II 1 959 1.672 738 2.410 605.509 251,2 220.713 132,0 45.949 62,2 266.662 176

2 595 876 272 1.148 178.916 155,9 90.203 102,9 18.404 67,6 108.607 51

.0 3 ____ 1.320 2.231 852 3.083 492.347 159,7 229.108 102,7 43.289 60,8 272.397 262

Total pentru rupul 11 2.874 4.779 1.862 6.641 1.276.772 192,2 540.024 113,0 107.642 57,8 647.666 4891

Totel 8.970 1 15.028 4.886 19.914 2.656.007 133,3 1.022.663 68,0 237.672 48,6 1.260.335 1.111

1 ;

.,5 :-...

;:t ..-...

a . a

'S a tgA 5 Is

_.

=I,-,

.0.kr

__...

.

8 ..

www.dacoromanica.ro

348 V. I. LENIN

lath' principalele concluzii care decurg din acest tabel :1) Populatia mestesugareasca neagricola participa la acti-

vitatea industriala mestesugareascä intr-o másurà incompa-rabil mai mare (tinindu-se seama de numkul ei) decitpopulatia agricola. Dupà numkul muncitorilor, neagricultoriisint de douà ori mai putin numerosi decit agricultorii. Dupàproductia globala, insä, ei reprezinta aproape jumatate, reve-nindu-le 1.276.772 de ruble din 2.655.007, adica 48,1%.Cit priveste venitul realizat din productie, adica cuantumulvenitului net al patronilor plus salariile muncitorilor salariati,neagricultorii sint chiar precumpanitori in raport cu agricul-torii, venitul lor reprezentind 647.666 de ruble din 1.260.335,adica 51,4%. Rezulta, asadar, cä, desi mai putini ca numar,mestesugarii neagricultori nu sint mai prejos de agricultoriin ceea ce priveste proportiile productiei. Este un fapt de-osebit de important pentru aprecierea traditionalei tezenarodnice ca agricultura ar fi principala temelie" a asa-nu-mitei industrii mestesugkesti.

Din acest fapt rezultà, fireste, i alte concluzii2) La neagricultori, productia globala (venitul brut) pe

cap de muncitor este mult mai mare decit la agricultori :192,2 ruble fata de 103,8, adica aproape de cloud ori maimare. Dupa cum vom vedea mai jos, la neagricultori perioadade munch' e mai mare decit la agricultori, dar aceasta dife-renta nu este prea mare, asa incit productivitatea mai ridi-cata a muncii neagricultorior nu poate fi pusa la indoialä.Aceasta diferenta atinge minimul la subgrupul 3, la meste-sugarii care lucreaza pentru scupscici, ceea ce este cit se poatede firesc.

3) La neagricultori, venitul net al patronilor si al micilorpatroni este de peste cloud ori mai mare decit la agricultori :113,0 ruble fatá dc 47,1 ruble (aproape de 2 on i juma-tate). Aceasta diferenta exista la toate subgrupurile, dar maimare ca oriunde este ea la subgrupul 1, la mestesugarii carelucreaza direct pentru piatä. Se intelege de la sine cà aceastadiferenta poate fi explicata cu atit mai putin prin deosebireade durata a perioadelor de munca. Nu incape indoiala caaceasta diferenta se datoreste faptului cà leghtura cu Pa-mintul diminueaza' venitul megefugarilor ; piata sine seama

www.dacoromanica.ro

RECENSAMINTUL MESTESUGURILOR DIN GLTBERNIA PERM 349

de venitul provenit din agricultura al mestesugarilor, si deaceea agricultorii sint nevoiti sa se multumeasca cu un cistigmai mic. La aceasta se adauga, probabil, i faptul Ca agri-cultorii au pierderi mai mari cu desfacerea produselor, chel-tuieli mai mari cu procurarea materialelor i sint mai depen-denti de negustori. Cert este Irma un lucru : legeitura cuptimintul micforeazei venitul mege,rtegarului. Nu este nevoiesa staruirn prea mult asupra marii insemnatati a acestui f apt,care lamureste semnificatia reala a puterii pamintului" Insocietatea moderna. E de ajuns sa ne amintim cit de mareeste rolul pe care nivelul scazut al cistigului il are in men-tinerea sistemelor inrobitoare si primitive de productie, inintirzierea folosirii masinilor, in scaderea nivelului de traial muncitorilor *.

4) Salariile muncitorilor salariati sint si ele pretutindenimai mari la neagricultori decit la agricultori, dar aceastadiferenta nu este nici pe departe atit de mare ca aceea dintreveniturile patronilor. In general, in toate cele trei subgrupurimuncitorul salariat care lucreaza la un patron agricultorcistiga 43,0 ruble, pe cind cel care lucreaza la un patronneagricultor cistigh 57,8 ruble, adica cu 1/3 mai mult. Aceastädiferenta poate sa depinda intr-o masura considerabilanici atunci in intregime) de diferentele dintre perioadele demunca. Dar asupra raportului care exista intre aceasta dif e-renta i legatura cu pamintul nu ne putem pronunta, pentruca flU avem date cu privire la muncitorii salariati agricultori

neagricultori. In afara de influenta perioadei de munch',intervine, fireste, i aici influenta nivelului diferit al trebuin-telor.

5) Diferenta dintre marimea venitului patronilor i ma-rimea salariului muncitorilor salariati este incomparabil mai

* In leaturA cu acest din urmS punct (primul ca importanjA) releviirncS, din pAcate, Studiul" nu contine date cu privire la nivelul de trai alagricultorilor $1 al neagricultorilor. Alji statisticieni au constatat 'MA alpentru gubernlalor-neagricultorl

Perm fenomenul oblinuit CA niveluldecit

de trai al mestesugari-deeste incomparabil mai ridicat cel al agricultorilor

rind". Comp. Rapoarte $i studii asupra industriei meste$uggresti dinRusla", ed. de ministerul agriculturii $1 al domenfilor statului, vol.articolul semnat de Egunov. Autorul aratii cA in nude sate lipsite depArnint, nivelul de trai e cu totul orAsenesc", cA mestesugarul-neagricultortinde sA se Imbrace l sA trAiascA omeneste" (poartA haine europenesti,incluslv cAma$A scrobitA ; foloseste samovarul ; consurnA

bugetelemult ceal, zahAr,

piine albA, came etc.). Autorut se sprijinA pe aparute In publi-cajiile statistice ale zemstvelor.

III,

si

www.dacoromanica.ro

350 v. I. LENIN

mare la neagricultori decit la agricultori : in toate cele treisubgrupuri de neagricultori venitul patronului este aproapede douà ori mai mare decit cistigul salariatului (113 rublefata de 57,8), pe cind la agricultori venitul patronului depa-seste cu putin, cu 4,1 ruble, nivelul salariului (47,1 si 43,0) IDaca aceste cifre slat surprinzatoare, este cu atit mai multcazul sa spunem acest lucru despre meseriasii-agricultori (I, 2),la care venitul patronilor este mai mic decit salariul muncito-rilor salariati I Dar acest fenomen va deveni perfect expli-cabil atunci cind vom reproduce mai jos datele care aratadeosebirea imensa dintre marimea venitului stabilimentelormari si al celor mici. Ridicind productivitatea muncii, marilestabilimente creeaza posibilitatea de a plati un salariu careintrece venitul säracimii, al mestesugarilor care nu folosescmunca salariata, a caror independenta", in condidile subor-donarii lor fata de pia* este cu totul fictiva. Aceastädiferenta enorma dintre veniturile stabilimentelor mad simici exista in amindouà grupurile, dar la agricultori ea estemult mai accentuata (pentru ea' micii mestesugari se aflaintr-o situatie mai proasta). Diferenta infima dintre venitulmicului patron si salariul muncitorului salariat arata in modconcret Ca venitul micului mestesugar-agricultor care lucreazafarà muncitori salariati nu este mai mare, ci deseori mai mtcchiar decit salariul muncitorului salariat. Intr-adevar, cifravenitului net al patronului (47,1 ruble la 1 muncitor membrude familie) reprezinta cifra medie pentru toate stabilimentele,mad si mici, atit pentru fabricanti cit si pentru mestesugariicare nu folosesc munca salariata. Este evident ea' la mariipatroni diferenta dintre venitul net al patronului si cistigulmuncitorului salariat nu este de 4 ruble, ci de 10-100 deori mai mare, ceea ce inseamnä ea' venitul micului meste-sugar care nu foloseste munca salariata este mult mai micde 47 de ruble, adica acest venit nu este mai mare, ci dese-ori mai mic chiar decit cistigul muncitorului salariat. Date lerecensamintului mestesugurilor cu privire la repartizareastabilimentelor dupa venitul net (vezi mai jos, § V) con-firma pe deplin aceasta concluzie aparent paradoxala. Daraceste date se refera la toate stabilimentele in general, faraa se face distinctie intre agricultori si neagricultori, si deaceea rezultatul respectiv din tabelul de mai sus este pentru

,

www.dacoromanica.ro

RECENSAMINTUL MEUE5UGURILOR DIN GUBERNIA PERM 351

noi deosebit de important : am aflat ca tocinai agricultoriiau cistigurile cele mai mici, ca. legatura cu pamintul" mic-soreaza enorm

Vorbind despre diferenta dintre veniturile agricultorilorsi cele ale neagricultorilor, am mai spus Ca ea nu poate fiexplicata prin deosebirea dintre perioadele de munca. Sävedem insa ce arata in aceasta privinta datele din recensa-mintul mestesugurilor. Programul recensamintului, dupa cumaflam din introducere", prevedea de asemenea cercetareaintensitatii productiei in cursul anului, pe baza numkuluide muncitori membri de familie i muncitori salariati ocupatilunar in productie" (pag. 14). Intrucit recensamintul s-a fkutpe gospodkii, adica fiecare stabiliment a fost cercetat separat(din pkate, formularul de chestionar n-a fost anexat laStudiu"), trebuie sa presupunem ca despre fiecare stabili-ment s-au cules date cu privire la numkul muncitorilorocupati in fiecare luna sau cu privire la numkul lunilorlucrate in cursul anului in fiecare stabiliment. In cadrulStudiului" aceste date au fost totalizate intr-un singur tabel(pag. 57, 58), in care pentru fiecare subgrup din ambelegrupuri se arata numarul muncitorilor (membri de familie

salariati, luati laolalta) ocupati in liecare lunii a anului.Incercarea recensamintului mestesugurilor din 1894/95 de

a stabili cu atita precizie numarul lunilor de lucru in stabi-limentele mestesugkesti este extrem de instructiva i intere-santa. Intr-adevk, fka asemenea precizki, datele referitoarela venituri i salarii ar fi fost incomplete, iar calculele statis-tice n-ar fi fost decit aproximative. Din pkate insa, datelereferitoare la perioada de munca au fost prelucrate intr-otnaniera cu totul nesatisfäcatoare : in afara de acest tabelgeneral sint infkisate numai pentru unele mestesuguri datereferitoare la numkul muncitorilor ocupati in fiecare luna,uneori cu repartizarea lor pe grupuri, alteori Med' ; cit pri-veste repartizarea pe subgrupuri, ea nu a fost facuta pentrunici unul dintre mestesuguri. In aceasta problema, inregis-trarea separata a stabilimentelor mari ar fi fost deosebit deimportanta, deoarece sintem indreptatiti sà presupunematit a priori cit si dupa datele publicate de alti cercetatoriai industriei mestesugkesti cä perioadele de munch' nu sintaceleasi la mestesugarii mari si la cei mici. In afara de

si

www.dacoromanica.ro

352 v. I. LENIN

aceasta, insusi tabelul de la pag. 57 pare a fi fost intocmitcu erori de calcul sau greKli de tipar (de pada, pentru lunilefebruarie, august, noiembrie ; in coloanele 2 §i 3 dingrupul II s-a produs, probabil, o incurcatura de cifre, cAcinumarul muncitorilor din subgrupul 3 este mai mare decitin subgrupul 2). Chiar §i dupa rectificarea acestor inexacti-tati (rectificare uneori aproximativa), tabelul suscità nume-roase indoieli, care fac ca folosirea lui sa fie riscanta. Intr-a-devar, examinind in acest tabel datele pe subgrupuri, vedemca in subgrupul 3 (grupul I) numarul maxim al muncitorilorocupati, 2.911, figureaza in luna decembrie. In acelasi timpinsa, in subgrupul 3 Studiul" inregistreaza in total 2.551 demuncitori. Acelasi lucru se intimpla §i in subgrupul 3 dingrupul II : numarul maxim al muncitorilor este de 3.221, pccind numarul lor real este de 3.077. Dimpotriva, pe sub-grupuri, cifrele care indica numarul maxim al muncitoriorocupati intr-una din lunile de munca sint inferioare numa-rului real al muncitorilor. Cum se explica acest fenomen ?Oare prin aceea ca in aceasta privinta nu s-au cules datecu privire la toate stabilimentele ? Este foarte probabil safie ap, dar Studiul" nu ne spune nimic in aceasta privinta.In subgrupul 2 din grupul II nu numai ca numarul maximal muncitorilor (in februarie) este mai mare decit numarullor real (1.882 fatä de 1.163), dar §i media muncitorilorocupati intr-o singura luna (adica citul obtinut prin impar-tirea la 12 a numarului total al muncitorilor ocupati infiecare din cele 12 luni) este mai mare decit nutnarul realal muncitorilor (1.265 fata de 1.163)11 Se pune intrebarea :care este numarul de muncitori pe care statisticienii 1-auconsiderat drept real : media pe un an, media pe o.anumitaperioada (de pilda, media pe iarna), sau nurnarul existentintr-o anumita luna a anului ? Analiza datelor referitoarela numarul muncitorilor ocupati lunar in diferite mgtqugurinu ajuta la inlaturarea tuturor acestor nedumeriri. In majo-ritatea celor 23 de mqtesuguri la care se refera aceste date,nurnarul maxim al muncitorilor ocupati intr-una din lunileanului este inferior numarului real al muncitorilor. In douamgtquguri acest maxim depei,rese numarul real al munci-torilor : in productia mqte§ugareasca de articole de arama(239 fata de 233) i in fierarii (grupul II 1.811 fata de

www.dacoromanica.ro


1.269). In douà mestesuguri numArul maxim este egal cunumArul real al muncitorilor (in fringhierii si uleinite,grupele II).

In aceste conditii, folosirea datelor referitoare la reparti-zarea pe luni a muncitorilor, pentru a compara aceste datecu cuantumul cistigului, cu numárul real al muncitorilor etc.se dovedeste a fi cu neputintà. Nu ne ramine decit sä nefolosim de aceste date fArA a le raporta la celelalte, sá corn-param cifrele care indica numarul maxim si numArul minimal muncitorilor ocupati lunar. Asa au si procedat autoriiStudiului", comparind insA intre ele diferitele luni. Noisocotim ca este mai just sA facem comparatie intre iarnA sivarA, ceea ce ne va permite &A stabilim in ce mAsurA agri-cultura ii sustrage pe muncitori de la ocupatiile lor meste-sugAresti. Considerind ca norma numárul mediu al muncito-rilor ocupati iarna (octombrie-martie) si aplicind aceastänorma la numArul muncitorilor ocupati vara, am obtinutnumarul lunior lucratoare de varà. Suma lunilor de iarnA sia celor de varA ne-a dat numArul lunilor lucratoare pe an.SA lamurirn acest lucru printr-un exemplu. In subgrupul 1din grupul I, in cele sase luni de iarnA sint ocupati 18.060 demuncitori ; prin urmare, intr-o singurà lunä de iarnh sintocupati in medie (18.060 : 6 =) 3.010 muncitori. Vara sintocupati 12.345 de muncitori ; aceasta inseamnA CA perioadade mund in cursul verii este de (12.345 : 3.010) 4,1 luni.Prin urmare, in subgrupul 1 din grupul I perioada de mundreprezinta 10,1 luni pe an.

Aceastä metodA de prelucrare a datelor ni s-a pArut ceamai justä si cea mai comodA. Cea mai justA, pentru ca sebazeazA pe compararea lunilor de iarnA si a celor de varA,adicA stabileste cu precizie in ce mAsurà agricultura ii sustragepe muncitori de la ocupatiile lor mestesugaresti. CA lunilede iarnA au fost bine luate ne-o confirmA faptul cA tocmaiin perioada octombrie-martie in ambele grupuri numArulmuncitorilor este mai mare decit media lor anualA. Intr-a-devAr, in perioada septembrie-octombrie, numArul muncito-rilor sporeste cel mai mult, iar in perioada martie-apriliescade cel mai mult. De altfel, dacA am lua alte luni, con-cluziile nu s-ar schimba decit intr-o mAsurà foarte neinsem-natä. Aceastä metodä este in acelasi timp si cea mai comodA,

www.dacoromanica.ro

364 V. I. LENIN

pentru ca in cadrul ei perioada de munca este exprimataprintr-o cifrd precisä, permitindu-ne sa comparam sub acestraport grupurile i subgrupurile.

Iata datele obtinute prin aplicarea acestei metode :GrupulI GrupulII InSubgrupurile Subgrupurile arnbele

grupuri1 2 3 Total 1 2 3 TotalPerioada demud, inluni 10,1 9,6 10,5 10,0 10,0 10,4 10,9 10,5 10,2

Aceste date duc la concluzia ca., in ceea ce priveste pe-rioada de munca, diferenta dintre agricultori i neagricultorieste extrem de mica : la neagricultori perioada de muncaeste numai cu 5% mai mare. Micimea acestei diferente punesub semnul indoielii exactitatea cifrelor. Pentru verificarealor am facut unele calcule si am grupat unele cifre risipitein carte, ajungind la urmatoarele concluzii :

Din cele 43 de mestesuguri cercetate, pentru 23 de meste-suguri Studiul" cuprinde date cu privire la repartizarea peluni a muncitorilor, cu mentiunea ca pentru 12 (13) * me--tesuguri aceste date sint defalcate pe grupuri, iar pentrurestul de 10 nu sint defalcate. Reiese ca in trei mestesuguri(in productia mestesugareasca de smoala si gudron, in vopsi-torii i caramidarii) numarul muncitorilor este mai mare varadecit iarna : in cele sase luni de iarna, in aceste trei meste-suguri sint ocupati in total 1.953 de oameni, pe cind in cele6 luni de vara 4.918 oameni. In aceste mestesuguri,numarul agricultorilor depaseste enorm numarul neagricul-torilor, reprezentind 85,90/0 din numarul total al muncitorilor.Se intelege ca, adunind laolaltà in totalurile generale pegrupuri aceste mestesuguri, ca sa zicem asa de vara, cucelelalte mestesuguri, autorii Studiului" au procedat intr-unmod cu totul gresit, pentru ea in felul acesta ei au adunatlucruri eterogene si au marit in mod artificial numárul mun-citorilor de vara in toate mestesugurile. Indreptarea greseliicare provine de aici poate fi obtinuta pe douà cal Primaconsta in a scadea din totalurile generale ale Studiului" la

* Productia me.5teug3reascA de articole din corn nu are decit grupul I.

www.dacoromanica.ro


grupurile I si II datele ref eritoare la aceste trei mestesuguri *.In felul acesta obtinem pentru grupul I o perioadA de muncAde 9,6 luni, iar pentru grupul II 10,4 luni. Aici diferentadintre cele douA grupuri, desi mai mare, continua sA rAminAtotusi foarte micA : 8,3%. A doua cale pentru indreptareagreselii constA in a totaliza datele referitoare la cele 12 mes-tesuguri, in privinta cArora Studiul" ne of erA cifre cu privirela repartizarea pe luni a muncitorilor, separat pentru grupul I

grupul II. AceastA totalizare va cuprinde 700/0 din numArultotal al mestesugarilor, iar comparatia dintre grupul I sigrupul II va fi mai justA. Reiese cA la aceste 12 mestesuguriperioada de muncA reprezintA doar 8,9 luni la grupul I si10,7 luni la grupul II, iar la ambele grupuri impreunA9,7 luni. Aici perioada de muncA este cu 20,2% mai marela neagricultori decit la agricultori. In timpul verii agricul-torii inceteaza lucrul pe timp de 3,1 luni, iar neagricultoriinumai pe timp de 1,3 luni. Chiar dacA am lua drept normAraportul maxim dintre perioadele de muncA in grupul II sigrupul I, chiar si in acest caz s-ar constata cA nu numaidiferenta dintre productia globalA a muncitorilor dingrupul I si grupul II sau dintre venitul net al stabiimentelorlor, dar nici mAcar diferenta dintre salariile muncitorilorsalariati la agricultori si neagricultori nu poate fi explicatclprin diferenta dintre perioadele de muncti. Prin urmare, con-cluzia noastrA CA legAtura cu pAmintul micsoreaza veniturilemestesugarilor rAmine pe deplin valabilA.

IDe aceea trebuie sA consideram gresitA pArerea autorilorStudiului", care vor sA explice diferenta dintre cistigurileagricultorilor i cele ale neagricultorilor prin diferenta dintreperioadele de muncA. Greseala lor se datoreste faptului cAei n-au incercat sA exprime in cifre exacte diferenta dintreperioadele de muncA, si de aceea au ajuns la concluzii gresite.1De pildA, la pag. 106 din Studiu" se spune cA diferentadintre cistigurile blanarilor-agricultori si ale blAnarilor-neagri-cultori este determinata mai ales de numArul zilelor demuncA consacrate mestesugului". Or, in acest mestesug veni-turile neagricultorilor depAsesc de 2-4 ori pe cele ale agri-cultorilor (la 1 muncitor membru de familie din subgrupul 1

*st

Repartizarea muncitorilor acestor trei mestesuguri intre grupurileI II se face aproximativ, luindu-se ca normA 85,9% pentru grupul I.

24

§i

www.dacoromanica.ro

366 V. I. LENIN

revin 65 §i 280 de ruble ; in subgrupul 2 27 §i 62 deruble), in timp ce perioada de munca este mai lunga la ne-agricultori doar cu 28,7°/0 (8,5 luni fata de 6,6).

Scaderea ci§tigului din cauza legaturii cu pamintul nule-a putut scapa nici autorilor Studiului", care au expri-mat-o insa in formula narodnica obi§nuità a superioritatii"formei me§te§ugare§ti fata de cea capitalista : imbinindagricultura cu me§te§ugul, me§te§ugarul... i§i poate vindeprodusele mai ieftin decit se vind cele de fabrica" (pag. 4),adica poate, cu alte cuvinte, sa se multumeasca cu un ci§tigmai mic. Dar care este atunci superioritatea" legaturii cupamintul, daca piata a §i ajuns sa domine intreaga productiea tarii in a§a masura incit tine cont de aceasta legatura §imic§oreaza ci§tigul me§tequgarului-agricultor ? daca capitalul§tie sa profite de aceasta legature pentru a-I apasa §i maicumplit pe me§te§ugarul-agricultor, care este mai putin inmasura sä se apere singur, sa-§i aleaga un alt patron, un altclient, o aka ocupatie ? Scaderea salariilor (§i a ci§tiguluiprovenit din me§te§ug in general) in cazul cind muncitorul(sau micul me§te§ugar) are un petic de parnint este un fe-nomen comun tuturor tarilor capitaliste, fenomen foarte binecunoscut tuturor intreprinzatorilor, care §i-au dat de multseama de marile avantaje" pe care le prezinta muncitoriilegati de pamint. Numai ca in Occidentul putred lucrurilorli se spune pe nume, pe cind la noi scaderea ci§tigului, sea.-derea nivelului de trai al oamenilor muncii, intirzierea intro-ducerii ma§inilor, intarirea diferitelor forme de aservire sintcalificate drept superioritate" a productiei populate", careimbina agricultura cu me§te§ugul"...

Incheind analiza datelor recensamintului me§te§ugurilordin 1894/95 cu privire la perioada de munca, nu putem sanu ne exprimam iarag regretul in legatura cu insuficientaprelucrare a datelor obtinute qi dezideratul ca aceastanereu§ita sa nu-i tulbure pe ceilalti cercetatori ai acestei intere-sante probleme. Metoda de cercetare stabilirea reparti-zarii pe luni a bratelor de munca este, trebuie sà recu-noatena, bine aleasa. Am reprodus mai sus, pe grupuri §isubgrupuri, datele referitoare la perioada de munch'. In ceeace prive§te datele pe grupuri, am mai avut oarecare posibili-

www.dacoromanica.ro


tati de a le verifica. Pe subgrupuri insa datele sint cu totulimposibil de verificat, deoarece cartea nu ne of era Inca ab-solut nici un fel de date cu privire la deosebirea dintreperioadele de mind in diferite subgrupuri. De aceea, ex-punind aceste date, mentionam totodad ca exactitatea krnu este intru totul certa, si dad continuam sa tragem con-cluzii, o facem numai pentru a pune problema i pentru aatrage asupra ei atentia cercetatorilor. Deosebit de impor-tanta este concluzia ca cea mai mica diferenta intreperioadele de munch' in grupurile I si II este aceea dinsubgrupul 1 (numai : 10,1 si 10,0 luni), adica cel maiputin sint sustra,ri agriculturii mestesugarii cei mai instaritisi agricultorii cei mai avuti, cu gospodariile cele mai mari.Diferenta cea mai mare se constata la meseriasi (sub-grupul 2 : 9,5 si 10,4 luni), adica la producatorii industrialicel mai putin atinsi de economia de märfuri si la agricultoriinzijlocii. S-ar parea ca la agricultorii instariti sustragereamai mica de la ocupatiilc agricole se datoreste fie faptuluica au familii mai numeroase, fie faptului ca exploateazaintr-o masura mai mare rnunca salariata in cadrul mestesu-gului, fie faptului ca angajead muncitori agricoli, iar lameseriasi sustragerea mai mare de la ocupatiile agricole sedatoreste faptului ca ei sint cel mai putin diferentiati caagricultori, ca in rindurile lor rc1aii1e patriarhale s-au pastratintr-o masura mai mare decit la ceilalti i ca lucread pentruconsumatori-agricultori, care in timpul verii Ii reduc co-menzile *.

Legatura cu agricultura", potrivit datelor recensamin-tului, se rasfringe deosebit de puternic asupra gradului deraspindire a stiintei de carte in rindurile mestesugarilor ; dinpacate, gradul ei de raspindire in rindurile muncitorilor sa-lariati n-a fost cercetat. Reiese ca in rindurile populatieineagricole **, numiirul giutorilor de carte este mutt mai maredecit in rindurile populatiei agricole, cu adaugirea cá acestraport se constath fad exceptie la toate subgrupurile, atit la

ExistA o exceptie : vopsitoria este un mestesug practicat exclusiv demeseriasi, In cadrul cAruia lucrul de varA predomin5 asupra celui de larnA.

** Amintimdoar

cS aici a 1ntrat, cu titlu dede

exceptie, un singur ora$ ($iacela capitalA

II, numalde judet) :

1.412, adicSdin 4.762 muncitori membri de familie

din grupul 29,6,10, slut orAseni.

2-1*

*

www.dacoromanica.ro

in a

mbe

lo g

rupu

ti

)tal

Tot

al

358 V. I. LENIN

barbati cit §i la femei. Iatä in extenso datele recensämintuluicu privire la aceastà problema, exprimate in procente(pag. 62) :

Grupul I(agrioultori)

Grupul II(neagrioultori)

SubgrupurileCO

E-1

Sulgrupurile

1 1 2 3

Raportul procentual dintre de sexm.atiutorii de carte ainurnirulefectiv al persoanolor" de sex f.

Proceutul atiutorilor de do sex mdin rindul acelora oare lu-creazi efeotiv In produotie" de sex I.

Prooentul familiilor on mem-brii atiutori de carte

32

9

39

13

49

33

6

37

17

43

20

4

26

4

34

31

7

36

10

44

41

17

44

53

55

45

22

57

21

63

33

14

51

23

50

39

17

49

30

55

33

9

40

19

47

Este interesant de relevat cal in rindurile populatieineagricole §tiinta de carte se rgpinde§te mult mai repedeprintre femei decit printre bArbati. Procentul de barbgiFtiutori de carte in grupul II este 1 1/2 2 ori mai maredecit in grupul I, pe cind procentul de femei qtiutoare decarte de 21/2 53/4 ori mai mare.

Rezumind concluziile care decurg din recensamintul mqte-pgurilor din 1894/95 cu privire la agricultura in legaturacu mqte§ugul", putem constata cà legatura cu agricultura :

1) mentine cele mai inapoiate forme de productie indus-trialã §i frineaza dezvoltarea economica ;

2) micpreaza ci§tigurile §i veniturile rne§tepgarilor, gaincit cele mai insthrite subgrupuri de agricultori patronic4tiga in medie mai putin decit subgrupurile cele mai prostsituate de muncitori salariati care lucreaza la neagricultori,fArá sA mai vorbim de patronii-neagricultori. Chiar in corn-pargie cu muncitorii salariati din grupul I, veniturile pa-tronilor din acelgi grup sint extrem de scAzute nu depgescdecit foarte putin c4tigurile muncitorilor salariati, iar uneoricoboara chiar sub acestea ;

2 3

carte

5i

www.dacoromanica.ro


3) frineaza dezvoltarea culturala a populatiei, care areun nivel de trebuinte mai scazut §i famine cu mult in urmaneagricultorilor in ceea ce prive§te §tiinta de carte.

Aceste concluzii ne vor folosi mai tirziu la apreciereaprogramului de politica industriala al narodnicilor.

4) Printre me§te§ugarii-agricultori se constata un proces dediferentiere paralel cu cel care are kc in rindurile me§te§u-garilor-neagricultori. Relevarn totodata ca agricultorii dincategoriile superioare (in ceea ce prive§te starea materiala)reprezinta tipul pur de burghezie taraneasca, care i§i bazeazagospodaria pe folosirea muncii salariate a argatilor qi a mun-citorilor agricoli.

5) La agricultori, perioada de munca este mai scurtadecit la neagricultori, dar aceasta diferenta este foarte mica(5%-20%).

vSTABILIMENTE MARI $1 MICI. - VENITURILE MESTESUGARILOR

Date le recensamintului me§te§ugurilor din 1894/95 cuprivire la veniturile me§te§ugarilor necesita o examinare maiamanuntita. Incercarea de a culege date pe gospodarii cuprivire la venituri este prea instructiva, 0. ar fi sä procedamcu totul gre§it daca ne-am margini la mediile" generale pesubgrupuri (reproduse mai sus). Am aratat in repetate rin-duri caracterul fictiv al cifrelor medii" obtinute prin adu-narea laolalta a me§te§ugarilor care nu folosesc munch' sa-lariata §i a patronilor marilor stabilimente §i prin impartireasumei la numarul termenilor ei. Vom cauta deci sä extragemdin cuprinsul Studiului" datele referitoare la aceastä pro-blema, pentru a arata §i demonstra in mod concret acestcaracter fictiv, pentru a demonstra ea in cadrul unor cercetari§tiintifice §i al prelucrarii datelor recensamintelor pe gospo-darii, me§te§ugarii trebuie sa fie grupati pe categorii, dupänumarul muncitorilor din stabiliment (atit muncitori membride familie, cit §i muncitori salariati), §i ea toate datelerecensamintului trebuie sa fie axate pe aceste categorii.

Autorii Studiului" nu puteau sa nu observe faptul izbitorca stabilimentele mari au o rentabilitate mai ridicata, §i aucautat sa atenueze semnificatia lui. In kc sa analizeze datele

www.dacoromanica.ro

360 V. I. LENIN

precise ale recensAmintului cu privire la stabilimentele mari(extragerea acestor date nu prezenta dificultati), ei s-aulimitat din nou la rationamente, consideratii i argumentegenerale impotriva concluziilor neplAcute pentru narodnici.SA vedem aceste argumente.

DacA in asemenea stabilimente (mari) vedem cA venitulfamiliei este disproportionat de mare in comparatie cu celdin stabilimentele mici, nu trebuie sa uitäm insA cA o parteinsemnatä din acest venit reprezintA in special reproducerea,in primul rind, a valorii acelei pärti din capitalul fix care afost transmisA produsului, in al doilea rind, a valorii munciisi a cheltuielilor cu caracter comercial si de transport, caren-au legatura cu productia, i, in al treilea rind, a valoriihranei muncitorilor salariati care s-au tocmit cu mincare dela stApin. Aceste fapte (asa le zic ei 1) limiteazA posibilitateaunor iluzii pe linia exagerArii avantajelor pe care le prezintAin productia mestesugareascA folosirea muncii salariate, sau,ceea ce este acelasi lucru, elementul capitalist" (pag. 15).Nimeni nu se indoieste, desigur, ca intr-o cercetare stiintificAlimitarea" posibilitAtii unor iluzii este un lucru cit se poatede dorit, dar pentru aceasta trebuie sA opui iluziilor" fapteculese de recensämintul pe gospodarii, si nu rationamenteleproprii, care uneori sint pe de-a-ntregul de domeniul iluzii-lot". Intr-adevAr, nu se datoreste oare unei iluzii rationa-mentul autorilor cu privire la cheltuielile cu caracter comer-cial si de transport ? Cine nu stie oare eA la marii meste-sugari aceste cheltuieli pe unitate de produs sint incompa-rabil mai reduse decit la micii mestesugari *, cA primii cum-pArà materialele mai ieftin vind produsele mai scump,stiind (si fiind in stare) sä aleagA timpul i locul ? Recensä-mintul mestesugurilor contine si el indicatii in legAturä cuaceste fapte indeobste cunoscute : comp., de pildA, pag. 204si 263, si e regretabil CAI Studiul" nu cuprinde fapte inlegAtura cu cheltuielile pe care le au cu procurarea materiilorprime si cu desfacerea produselor producAtorii industrialimari si mici, mestesugarii si scupscicii. Mai departe, in ceeace priveste partea de capital fix care se transmite produsului,

* Se Intelege de la sine ca pot fi comparati Intre el numai mestesugarlldin acelaV subgrup, iar nu producAtorul de märfuri cu meseriasul sau cumestesugarul care lucreaza pentru scupscic.

si-si

www.dacoromanica.ro


autorii, cautind sä cornbata o iluzie, au cazut din nou victimapropriei lor iluzii. Se stie din teorie ca, pe masura cresteriicheltuielilor pentru capitalul fix, partea de valoare care seuzeaza si este transmisä produsului, socotita pe unitatea deprodus, scade. O analiza comparativa a preturilor unormarfuri produse pe cale mestesugareasca sau manufacturierasi a preturilor acelorasi marfuri produse cu ajutorul masinilorduce in general la constatarea ca, la produsele realizate cuajutorul masinii, partea de valoare care provine din mijloculde munch' creste in mod relativ, dar scade in mod absolut.Ceea ce inseamna ea' marimea sa absoluta scade, dar Camarimea sa raportata la valoarea totala a produsului, deexemplu a unui pfund de fire, creste" (Das Kapital", 12,S. 406 *) Recensamintul a inregistrat si cheltuielile de pro-ductie, in care intra (pag. 14, pct. 7) repararea uneltelor sia dispozitivelor". Ce motive existä ca sa se creada ca lacunelein inregistrarea acestui punct se intilnesc la marii patronimai des decit la cei mici ? Nu este oare mai curind invers ?In ceea ce priveste intretinerea muncitorilor salariati, Stu-diul" TM contine nici un fel de fapte : nu stim citi muncitorisint tocmiti cu mincare de la stapin, cit de frecvente sintlacunele recensamintului in aceasta problema, cit de frecventesint cazurile in care patronii-agricultori isi intretin salariatiidin produsele gospodariei proprii, cit de frecvente sint cazurilein care patronii au inglobat in cheltuielile de productie costulintretinerii muncitorilor. Tot asa nu ni se dau nici un fel dejapte in ceea ce priveste durata inegala a perioadelor demunca in stabilimentele mad si mici. Nu tägaduim citusi deputin Ca in stabilimentele mad perioada de munca este, dupatoate probabilitatile, mai mare decit in stabilimentele mici,dar, in primul rind, deosebirile in ceea ce priveste rentabili-tatea sint incomparabil mai mad decit deosebirile dintreperioadele de munch' ; in al doilea rind, insa, trebuie saconstatam ca impotriva laptelor precise ale recensamintuluipe gospodarii (fapte pe care le reproducem mai jos), statisti-cienii din Perm n-au fost in stare sa formuleze nici unargument temeinic, intemeiat pe date precise, in sprijinuliluziior" narodnice.

* Capitalul", vol. I, ed. a 2-a, pag. 406 WI. - Nota red.

www.dacoromanica.ro

sala

riat

Rav

ine

la 1

=no

t-to

r m

em, d

o fa

mili

a

362 V. I. LENIN

Datele cu privire la stabilimentele man i mici le-amobtinut in felul urmAtor : cercetind tabelele anexate laStudiu", am scos separat stabilimentele mari (atunci cindputeau fi separate, adid atunci cind nu erau contopite cumasa stabilimentelor in totalul general) si le-am comparat cutotalurile generale din Studiu" referitoare la toate stabili-mentele din acelafi grup si subgrup. Problema este atit deimportantA, incit speräm cä cititorii nu ne vor reprosa abun-denta tabelelor date mai jos : in aceste tabele datele aparmai pregnant si mai compact.

Productia mestesugAreasd de pislari :

Grupul ISubgrupul 1

.s.;

T4

A

71-,:,

1z

Num Artilmuneitorilor

Venitulbrut

Salariilemuneiterilor

ealariatiVenitul net

Pagina

din

Studio"

6145.

EiA

:gea Rub e

Total

Stabilimentemari

Celelalte eta-bilimente, Hsieele mari

58

10

48

99

14

86

95

65

30

194

79

115

22.769

13.291

9.478

117,3

168,0

82,4

4.338

3.481

857

45,6

53,5

28,5

7.410

3.107

4.303

75,0

222,0

41,2

Pag. 112din text

Pag. 214215 ai 15Adin tabeli

Prin urmare, venitul ,mediu" de 75 de ruble al unuimuncitor membru de familie a fost obtinut prin adunareaveniturilor de 222 de ruble si de 41 de ruble. Reiese cä,dad se scad cele 10 stabilimente mari * cu 14 muncitorimembri de familie, celelalte stabilimente aduc un venit netinferior salariului pe care-I are muncitorul salariat (41,2 rublefatà de 45,6), cu mentiunea cä in stabilimentele mari sa-lariul este si mai ridicat. Productivitatea muncii in stabili-

* Acestea ent Insd departe de a fi cele mai marl stabilimente. Dinrepartizarea stabilimentelor dupb numArul muncitorilor salariati (pag. 113)se poate stabili cI trel stabllimente au 163 de muncitori salarlati, adicSIn medierespectivi

revinstilt

cIte 54 de muncitori salariati la 1 stabiliment. 51 patroniimegtesugari", pe care autorii Studiului" II pun laolaltii

cu mWugarii care nu folosesc muna salariata (In aceastä industrieme$teugSreascS sint cel putin 460 de mestesugari din aceastli din urmacategorie), pentru a deduce apoi medii" generale 1

...

0

ta-

www.dacoromanica.ro

RECENSAM1NTUL MESTESUGURILOR DIN GUBERNIA PERM 363

mentele mad este de peste doua ori mai mare (168,0 si 82,4),salariul muncitorului salariat este aproape dublu (53 si 28),iar venitul net de cinci ori mai mare (222 si 41). E limpedeca nici deosebirile dintre perioadele de munca, nici conside-rente de orice alta natura nu pot inlatura faptul cä in stabili-mentele mad productivitatea muncii este mai mare* si veni-turile mai ridicate, pe cind micii mestesugari, cu toataindependenta" lor (subgrupul 1 : lucreaza in mod indepen-dent pentru plata) si legatura lor cu pamintul (grupul I),cistigh mai putin decit muncitorii salariati.

In ramura timplariei, la subgrupul 1 din grupul I venitulnet" al familiilor este in medic" de 37,4 ruble pentru1 muncitor membru de familie, pe cind cistigul mediu alunui muncitor salariat din acelasi subgrup este de 56,9 ruble(pag. 131). Tabelele nu ofera posibilitatea de a calculaseparat stabilimentele mad, dar este neindoielnic ca acestcuantum mediu" al venitului unui muncitor membru defamilie a fost obtinut prin gruparea laolalta a stabilimente-lor foarte rentabile care folosesc muncitori salariati (caroradoar nu de florile marului li se plateste cite 56 de ruble) sia minusculelor ateliere ale micilor mestesugari de sine sta-tatori", care cistiga mult mai putin decit un muncitor salariat.

Urmeaza productia mestesugareasca de rogojini :

Grnpul I

i..E,I

2,

Numirulmuneitorilor

Venitulbrut

Salexitd Venitulnet

Pagina

din.

ASubgrupul 1 1/2

43 ,,Studin"

1 i't2Z X

Tafel 99 206 252 458 38.681 84,4 6.664 26,4 10.244 49,7 Pag. 151din text

Stabilimentemari 11 11 95 106 18.170 171,4 2.520 26,5 3.597 327,0 Pag. 95,

97 qi 136din

tabeleCelelalte 88 195 157 352 20.511 68,2 4.144 26,4 6.647 34,0

* La unu din stabilimente" este semnaIan Introducerea unei rnasin1de dArAcit lind (pag. 119).

,

1

www.dacoromanica.ro

Tot

al<

1

CO

G

Rav

ine

la 1

mum

-E

.to

r m

em. d

e la

mill

e

colo

rist

364 v. 1. LENIN

Prin urmare, in 11 stabilimente din 99 este concentratAaproape jumAtate din intreaga productie. Productivitateamuncii in aceste stabilimente este de peste douä ofi maimare ; salariul muncitorului salariat este de asemenea maimare ; venitul net este de peste 6 ori mai mare decit venitulmediu" i aproape de 10 ori mai mare decit venitul celor-lalti, adicA al mestesugarior mai mid. Venitul acestora dinurmA este ceva mai mare decit salariul unui muncitor salariat(34 si 26).

Industria mestesugAreascA de sfoarà i fringhii * :

Grupnl ISubgrupul 1

Numirulmuneitorilor

Venitulbrut Salariul

Pagina

din

Studiu"A43

Ei.x

1.g.gco

73

oel

Total

Stabilimentemarl

Celelalte

58

4

54

179

5

174

106

56

50

285

61

224

81.672

48.912

32.760

286

800

146

6.946

4.696

2.251

65,6

83,8

45,0

16.127

5.599

10.528

90,1

1.119,0

60,5

Pag. 158din text*

Pag. 40 li188 dintabele

Asadar, mediile" generale aratA i aici venituri mai marila muncitorii membri de familie in comparatie cu veniturilemuncitorior salariati (90 g 65,6). Dar in 4 din cele 58 destabilimente este concentratä mai malt de junuitate din in-treaga productie. In aceste stabilimente (manufacturi capita-liste de tip pur) ** productivitatea muncii este aproape de3 ori mai mare decit cea medie (800 si 286) g de peste 5 ori

* in tabeluI de la pag. 158 s-a strecurat, probabil, o eroare de tiparsau de calcul ; Intr-adevär, In judetul lrbit venitul net este mai maredecIt cifra de 9.827 de ruble, arlitatA la total. Am lost nevoiti sA refacemacest tabel dup5 datele cuprinse In tabelele anexate la Studiu".

** Vezi c.lnd. mest.", pag. 46-47, precum si descrierea acestei industriiIn textul Studfului", pag, 162 sf urm. Este cit se poate de caracteristicacesti Intreprinziitori au lost cIndva mestesugari adevbrati, din care cauz5...le-a plAcut Intotdeauna i le place s5-8l zlcä mestesugari".

Venitu1net

_

'..-g,

:re

5_. -g

II i g....

z nd El 14 El Et

www.dacoromanica.ro

Rov

ine

la 1

mun

oi-

tor

mom

. do

fam

ilie

a 1

eala

riat

REGENSAMINTUL MESTESUGURILOR DIN GUBERNI A PERM 365

mai mare decit in celelalte, adica in stabilimentele mai mici(800 §i 146). Salariul muncitorilor salariati din fabrici estemult mai mare decit salariul muncitorilor salariati carelucreaza la micii patroni (84 §i 45). Venitul net al fabricanti-lor reprezinta peste 1.000 de ruble de familie, fata de 90 deruble in medic" §i 60,5 ruble la micii me6e§ugari. Miciime6gugari obtin, a§adar, un venit inferior salariului mun-citorilor salariati (60,5 i 65,6).

Industria me6qugareasca de smoala §i gudron :

Numirulmunoitorilor

Venitulbrut Salariul Venitul

net

PaginaGrupul I 1 dinSubgrupul 1 ...

.r. 4,-,-1

Studiu"

q. -aM CO

Total 167 319 80 399 22.076 55,3 2.150 26,8 10.979 34,4 Peg. 189din text

Stabilimentomari 9 10 16 26 4.440 170,7 654 40,8 2.697 269,7 Pag.100,

101, 137,160, 1610220 die

tabeleCelelalte 158 309 64 373 17.636 47,3 1.496 23,2 8.282 26,8

Apdar, §i in aceasta ramura de productie, formata ingeneral din stabilimente foarte mici 6 cu un numar foartemic de muncitori salariati (200/o), in grupul agricultorilor,la me6qugarii de sine statatori, se observa acela6 fenomenpur capitalist al superioritatii stabilimentelor (relativ) mari.Or, productia de smoala i gudron este un me6e§ug tipictaränesc, popular" 1 In stabilimentele mari, productivitateamuncii este de peste 3 ori mai mare, salariul muncitoruluisalariat este o data §i jumatate mai mare, venitul net este devreo 8 ori mai mare decit venitul mediu" §i de 10 ori maimare decit citigul celorlalti me6e§ugari membri de familie,care nu ci§tiga mai mult decit un muncitor salariat mijlociu §imai putin decit un muncitor salariat din stabilimentele maimari. Mentionam ca in productia de smoala §i gudron se

....

..te 1g4.1,-i .?,41 A

;`4.,?.

www.dacoromanica.ro

Rev

ine

la 1

mun

cito

r

Tot

alR

avin

e la

1m

unci

tor

sala

riat

Tot

alR

ovin

e la

1 m

unci

-to

r m

em. d

o fa

mili

o

366 V. I. LENIN

lucreaza.' mai ales vara, aa incit deosebirile in ceea ce privqteperioada de munca nu pot fi considerabile *.

Brutariile :

Grupul ISubgrupul 1

Numindmunoitorilor

Venitulbrut

Salariul Venitul not

Pagina

din

,,Studiu"

.3.,..0

..El. ..

ua

Total

Stabilimontomari

Celelalte

27

4

23

63

7

56

55

42

13

118

49

69

44.619

25.740

18.879

378,1

525

273

2.497

2.050

447

45,4

48,8

34,4

7.484

4.859

2.625

118,8

694

46,8

Pag. 215din text

Pag. 68gi 229 din

tabole

Adica. §i in aceasta ramura de producde cifrele medii peintregul subgrup se dovedesc a fi cu totul fictive. In stabili-mentele mad (ale micilor capital4d) este concentrata maimult de jumatate din intreaga producde ; ele dau un venitnet de 6 ori mai mare decit venitul mediu §i de 14 ori maimare decit venitul micilor patroni, platind muncitorilor sa-lariad un salariu care dep2i0reFte venitul micilor megesugari.Nu mentionam productivitatea muncii ; in cele 3-4 stabili-mente mad se produce un produs mai predos melasa.

Olaritul. Aici avem iar4i un mic me§tqug taranesc tipic,cu un numar infim de muncitori salariad (13%), cu stabi-limente foarte mid (mai pudn de 2 muncitori la 1 stabili-ment), numarul agricultorilor fiind predominant. $i aicivedem acelgi lucru :

* Din cuprinsul Studiului" se vede cä In productia de smoalS si gudronse foloseste atit procedeul primitiv a] distillrii smoalei In groat citprocedeul mai perfectionat al distilArii tn cazane si chiar in cazanecilindrice (pag. 195). RecensImIntul pe gospod5rii a furnizat materialeno privire la repartizarea unuia si a celuilalt, dar aceste materiale n-aulost folosite, eaci stabilimentele marl nu figureazA aparte.

t 1111.;-,

Ti4' 15 41 d

Cs

.E. '1 'l 4Tg Ii t4 14

ai

www.dacoromanica.ro

Rev

ine

la 1

mun

eito

r1 1 la Dr

1

1 la U.

i


Nurnfirulmunoitorilor

Venitn1brut

Salariul Venitul not

PaginaGrupul ISubgrupul 1 din

I. Studiu"el el

1-1 4D

1 °C/1 &I

Total 97 163 31 194 12.414 63,9 1.630 59 6.657 41. Pag. 291din text

Stabilimentemari 7 9 17 26 4.187 161,0 1.400 80,2 1.372 152 Pag. 168

gi 206din,

tabeleColelalto 90 154 14 168 8.227 48,9 430 30,0 5.285 34,3

Aici, prin utmare, se vede dintr-o data ca dupa cifrelemedii" ci§tigul unui muncitor salariat este mai mare decitvenitul unui muncitor membru de familie. Scoaterea separataa stabilimentelor mari ne ajuta sä explicarn aceasta contra-dictie, pe care am constatat-o §i mai sus pe baza datelorgenerale. In stabilimentele mari, productivitatea muncii, sa-lariile muncitorilor §i veniturile patronilor sint incomparabilmai mad, pe cind micii mqte§ugari ci§tiga mai putin decitmuncitorii salariati fi de peste cloud ori mai putin decit mun-citorii salariati din atelierele cele mai bine utilate.

Productia de caramizi :

Grupnl ISubgrupul 1

Nurniirnlmuneitorilor

Tonitulbrut Venital net

Pagina

din

Studiu"....

E-acn

Total

Stabilimontemarl.

Celolalte

229

8

221

558

9

549

218

45

173

776

54

722

17.606

3.130

14.476

22,6

57,9

20,0

4.560

1.415

3.145

20,9

31,4

18,2

10.126

1.298

8.828

18,1

144

16,0

Pag. 29Edin text

Pag.46,120, 169

gi 183din

tabele

.

.1 0,5

.E-,

A.o,

TgA

A6

a

www.dacoromanica.ro

368 V. I. LENIN

Prin urmare, i aici vcnitul mediu" al unui muncitormembru de familie este mai mic decit salariul muncitoruluisalariat. 5i aici fenomenul acesta se explica prin faptul cästabilimentele mari, care se deosebesc prin nivelul incom-parabil mai inalt al productivitAtii muncii, prin salarizareamai ridicatà a muncitorilor salariati i printr-o rentabilitate(relativ) foarte ridicata, au fost grupate laolalta cu stabi-limentele mici, ai caror patroni au un venit aproape de douàod mai mic decit salariul unui muncitor salariat din stabili-mentele mad.

Am putea cita date referitoare si la alte mestesuguri *,dar credem cA cele arAtate sint mai mult decit suficiente.

Sã rezumAm acum concluziile care rezultA din dateleanalizate :

1) Gruparea laolalta a stabilimentelor mad si mici furni-zeazA cifre medii" cu totul fictive, care, in loc sA ne dea oidee despre realitatea existentA, estompeazA deosebirile car-dinale, prezintA drept omogene lucruri cu totul diferite,eterogene.

2) Date le referitoare la o serie intreagi de mestesuguriaratA cã stabilimentele mari (dupä numArul total al munci-torilor) se deosebesc de cele mijlocii i mici :

a) prin nivelul incomparabil mai inalt al productivitatiimuncii ;

b) prin salarizarea mai ridicatA a muncitorilor salariati ;c) printr-un venit net incomparabil mai mare.3) FArA nici o exceptie, toate stabilimentele mari pe care

le-am scos separat folosesc in propordi incomparabil maimari munca salariatà (in comparatie cu stabilimentele mij-locii din mestesugul respectiv), care are un rol mult maimare decit aceea a muncitorilor membri de familie. Produc-tia lor ajunge Ora la zece mii de ruble, iar numdrul mun-citorilor salariati pinA la zece si mai multi muncitori la1 stabiliment. Aceste stabilimente mari reprezintA, asadar,ateliere capitaliste. Date le recensAmintului mestesugurilordovedesc, prin urmare, cA in faimoasa productie mestesu-gAreascr actioneaza legi ,si relath pur capitaliste ; dovedesc

*pag.

Comp. productia meteug5reascA de trlisurl, pag. 308 din textII *i 12 din tabele ; productia mWeaug5reascil de cufere, pag. 335 ;

croftoria, pag. 344 i altele.

www.dacoromanica.ro


superioritatea deplina a atelierelor capitaliste bazate pecooperarea muncitorilor salariati, in comparatie cu mestesu-garii care nu folosesc munca salariata si cu micii mestesugariin general, superioritate care se manifestä atit in domeniulproductivitatii muncii, cit si cEar in domeniul retribuiriimuncii muncitorilor salariati.

4) Intr-o serie intreaga de mestesuguri, cistigul micilormestesugari de sine steiteitori nu este mai mare, ci adeseorichiar mai mic deck cistigul muncitorilor salariati din acelasimestesug. Aceasta diferentä ar fi mai accentuata claca lasalariile muncitorilor salariati am adauga intretinerea pecare o primesc unii dintre ei.

Aceasta din urma concluzie se deosebeste de primele treiprin aceea ea primele trei concluzii exprima fenomene ge-nerale si necesare in virtutea legilor productiei de marfuri,pe clad aici nu putem vedea un fenomen general si necesar.De aceea o vom formula in felul urmator : dat fiind cä instabilimentele mici productivitatea muncii este mai scazutasi ca patronii lor (mai ales cei din grupul agricultorilor) aupe piatà o situatie lipsita de aparare, este foarte posibil cavenitul unui mestesugar de sine statator &à fie mai mic decitsalariul unui muncitor salariat, si datele arata ea' in realitateacest fenomen are loc foarte des.

Caracterul concludent al calculelor de mai sus nu poatefi pus la indoialà, caci noi am luat o serie intreaga de meste-suguri nu alegindu-le la intimplare, ci cercetind absolut toatemestesugurile in privinta carora tabelele ne-au permis sascoatem separat stabilimentele mari, cercetind nu unele stabi-limente izolate, ci toate stabilimentele de acelasi gen, com-parindu-le intotdeauna cu citeva stabilimente mari din dife-rite judge. Era insa de dorit ca fenomenele descrise sä fieexprimate intr-un mod mai general si mai precis. Din fericire,Studiul" contine date care permit realizarea in parte aacestui deziderat. Acestea sint datele privitoare la grupareastabilimentelor dupci venitul lor net. La o serie de mestesu-guri, Studiul" arata cite stabilimente au un venit net pinala 50 de ruble, pina la 100 de ruble, pina la 200 de rubleetc. Toate aceste date le-am grupat intr-un tabel totalizator.

www.dacoromanica.ro

370 V. I. LENIN

Rezulta ca asemenea date exista pentru 28 de mestesuguri *,cuprinzind 8.364 de stabilimente, adica 93,2% din numarullor total (8.991). In total aceste 28 de mestesuguri cuprind8.377 de stabilimente (13 stabilimente nu sint grupate dupavenit), cu 14.135 de muncitori membri de familie + 4.625de muncitori salariati, in total 18.760 de muncitori, ceeareprezinta 93,90/0 din nurnarul total al muncitorilor. Se in-telege ca pe baza acestor date, care cuprind 93% din nu-marul total al mestesugarilor, avem tot dreptul sa tragemconcluzii valabile pentru toti rnestesugarii, pentru ca nuexista nici un motiv sa presupunem cà restul de 7% s-ardeosebi de aceste 930/0. Inainte de a reproduce datele tabelu-lui nostru totalizator, trebuie sä relevam urmatoarele :

1) Aplicind acest mod de grupare, autorii Studiului"n-au pastrat intotdeauna cu strictete aceeasi denumire pen-tru acelasi grup. De pilda, ei spun : pina la 100 de ruble",mai putin de 100 de ruble", uneori chiar cite 100 deruble". Nu intotdeauna este athtata limita de jos si de susa categoriei, adica uneori gruparea incepe de la categoriapina la 100 de ruble", alteori de la categoria pina la50 de ruble", pina la 10 ruble" etc. ; uneori gruparea seincheie cu categoria de la 1.000 de ruble in sus", alteori seintilnesc categorii de 2.000-3.000 de ruble" etc. Toateaceste inexactitati nu pot avea mare insemnatate. Am grupatintr-un tabel toate categoriile specificate in Studiu" (sintin numar de 15 : pina la 10 ruble, pina la 20 de ruble, pinala 50 de ruble, pina la 100 de ruble, pina la 200 de ruble,pina la 300 de ruble, pina la 400 de ruble, pith' la 500 deruble, pina la 600 de ruble, pina la 700 de ruble, pina la800 de ruble, pina la 900 de ruble, pina la 1.000 de ruble,de la 1.000 in sus, 2.000-3.000 de ruble), iar toate micileinexactitati i nedumeriri le-am rezolvat incadrindu-le in-tr-una din aceste categorii.

2) Studiul" indica numai numiirul stabilimentelor careprin veniturile lor se incadreaza intr-o categorie sau alta,fara a specifica i cuantumul venitului care revine tuturor

* 5i In tabelele referltoare la mestesugul dantelgriel, la mestesugulThatuseriel al la productia de armonici existA asemenea date, dar noiam ornis aceste mestesugurl, pentru c In privinta for nu existA dateprivitoare la repartizarea stabilimentelor dupti numArul muncitorllormembri de familie.

www.dacoromanica.ro

PECENSAMINTUL MESTE$UGURILOR DIN GUBERNIA PERM 371

stabilimentelor din ficcare categoric. Pe noi insa ne intere-seaza tocmai aceste din urma date. De aceea am consideratcà cuantumul venitului stabilimentelor dintr-o categorie datava fi suficient de precis stabilit prin inmultirea numáruluistabilimentelor din categoria respectiva cu cifra medie avenitului, adica cu media aritmetica a maximului si a mini-nului acelei categorii (de pada, 150 de ruble in categoria

100-200 de ruble etc.). Numai pentru primele douà categoriide jos (pina la 10 ruble si pina la 20 de ruble) am adoptat,in locul cuantumului mediu, cuantumul maxim al venitului(10 ruble si 20 de ruble). 0 verificare a aratat ca acestprocedeu (in general admisibil in calculcle statistice) cla cifrefoarte apropiate de realitate. Intr-adevar, suma totala a veni-turilor nete ale familiilor de mestesugari din aceste 28 de mes-tesuguri reprezintà, dupd datele cuprinse in Studiu", 951.653de ruble, iar dupa datele noastre aproximative, bazate pecategorii de venit, aceasta suma ar fi de 955.150 de ruble,adica cu 3.497 de ruble =-- 0,36% mai mult. Diferenta saueroarea reprezinta, asadar, mai putin de 4 copeici la 10 ruble.

3) Din tabelul nostru totalizator aflam cuantumul mediual venitului pe familie (in fiecare categorie), si nu pe cap demuncitor membru de familie. Pentru a stabili acest din urmacuantum a trebuit sa facem iarasi un calcul aproximativ.Cunoscind repartizarea familiilor dupa numarul muncitorilormembri de familie (si separat dupa numarul muncitorilorsalariati), am presupus ca cu cit este mai mic cuantumulvenitului pe familie, cu atit este mai mic numärul membrilorde familie (adica numarul muncitorilor membri de familiecare revin la 1 stabiliment) si cu atit sint mai putine stabili-mentele cu muncitori salariati. Si, invers, cu cit este mai marevenitul pe familie, cu atit sint mai multe stabilimentele cumuncitori salariati, cu atit este mai mare numarul membri-lor de familie, adica numarul muncitorilor membri de familiecare revin la 1 stabiliment. Este evident cà aceasta presu-punere este cea mai favorabila din punctul de vedere alaceluia care ar dori sä combata concluziile noastre. Cu altecuvinte, ofice altd presupunere nu ar face decit sa intareascaconcluziile noastre.

Iata acum tabelul totalizator cuprinzind datele referitoarela repartizarea mestesugarilor dui:a venitul stabilimentelor,

25 Opere complete, vet. 2

www.dacoromanica.ro

Num

Aru

lst

ablli

men

telo

r

Ven

itul m

ediu

al u

nul s

tabl

li-m

ent

Ven

ltul

tutu

ror

stab

llim

ente

lor

CrQ 0 -

et, I

Ven

itul m

edlu

al u

nui s

tabi

li-m

ent

Ven

itul t

utur

orst

abill

men

telo

rj

o

Ven

itul m

edlu

al u

ntil

stab

lli-

men

t

Ven

itul t

utur

orst

ablli

men

telo

r

C a t e-

gorti

(aproximativ)

C a t e-

gortt

(aproximativ)

C a t e-

gorti

(aproximativ)

Ping la10 r.

Ping la20 r.

Ping, la50 r.

Ping la100 r.

Ping la200 r.

127

139

2.110

3.494

1.414

10

20

35

75

150

1.270

2.780

73.850

262.050

212.100

Ping la300 r.

Ping, la400 r.

Pin it500

lar.

Ping la600 r.

Ping la700 r.

602

208

112

40

38

250

350

450

550

660

150.050

72.800

50.400

22.000

24.700

Ping la800 r.

Ping la900 r.

Ping, la1.000 r.

1.000§i paste1.000 r.

2.0003.000 r.

22

20

17

19

2

Totalul stabilimentelor 8.364

750

850

950

1.500

2.500

16.500

17.000

16.150

28.600

6.000

955.150

z

...

7

,E

,:.

7

www.dacoromanica.ro


Aceste date sint prea fractionate, asa in cit trebuie sä legrupAm in rubrici mai simple si mai dare. sa adoptAm urmA-toarele cinci categorii de mestesugari, luind drept criteriuvenitul : a) mestesugari sAraci cu un venit pinA la 50 deruble de familie ; b) mestesugari neavuti cu un venit de50-100 de ruble de familie ; c) mestesugari mijlocii cu unvenit de 100-300 de ruble de famiie ; d) mestesugari in-stAriti cu un venit de 300-500 de ruble de familiee) mestesugari bogati cu Ufl venit de peste 500 de rublede familie.

Pe baza dateloi ref eritoare la venitul stabilimentelor,adAugArn la aceste categorii repartizarea aproximativg astabilimentelor dupà numärul muncitorilor membri de familiesi al muncitorilor salariati *. Obtinem urmätorul tabel[vezi tabelul de la pag. 374 Nota red.).

Din aceste date decurg concluzii foarte interesante, pecare le vom examina pe categorii de mestesugari :

a) Peste un sfert din numArul total al familiilor de meste-sugari (28,4%) fac parte din sliriicime, fiecare familie avindin medic un venit de circa 33 de ruble. SA admitem cA in-tregul venit de 33 de ruble revine unui singur muncitormembru de familie, ceea ce inseamnA cA in toate stabili-mentele din aceastA categorie lucreaza un singur muncitormembru de familie. Oricum at fi, veniturile acestor meste-sugari sint mult mai mici decit cistigurile medii ale munci-torilor salariati care lucreazA la mestesugari (45 de ruble si85 de copeici). Daca majoritatea acestor mestesugari carelucreazA de unul singur fac parte din subgrupul inferior (al3-lea), adicA lucreazA pentru scupscici, aceasta inseamnA cApatronii" plAtesc celor care lucreazA la domiciliu mai putindecit muncitorilor salariati care lucreazA in ateliere. Chiar

* Cele 8.377 de stabilimente cuprinse In cele 28 de mestesugurl se re-partizeaza astfel dupti nuttalrul muncitorilor membri de familie Si almuncitorilor salariati : cu 0 muncitori membrl de familfe 95 de sta-bilimente ; cu I muncltor 4.362 de stabilimente ; cu 2 muncitorl

Stabilimente2.632 ; cu 3 870 ; cu 4 275 ; cu 5 si mai multi 143. cumuncitori salariati 2.228, dintre care cu 1 muncitor salariat 1.359 ;cu 2 447 ; cu 3 201 ; cu

cu4 96 ; cu 5 si mai multi 125. In total,

ruble4.625 de muncitori salariati un estig de 212.096 de ruble (45,85 dede muncitor).

25*

si

www.dacoromanica.ro

Categoriilede me§te*u.gari dupgcuantumulvenitulul

Numgrul Venitul net Venitulrnediu

Repartizarea aproximativä a familiilor

dupti numgrul de muncitorimembri de famine

dupg numgrul demuncitori salariap

.-.'

'% 1°7;

o n.z%

0

vI

a

i,:.1." /4

-.g.,.),

aEEE

-2,5

r.)

.lg

0

.,

'8

ouoz;c.)

......i.

'r5

z7.5gz

.z

z-).

zp'3'

z0.6=000's

r,z

V-.;

vdz

a) Saraci

b) Neavuti

a) Mijlocii

id) Insthriti

a) Bogati

2.376

3.494

2.016

320

158

28,4

41,8

24,1

3,8

1,9

77.900

262.050

362.150

123.200

129.850

8,2

27,4

37,9

12,9

13,6

32,7

75,0

179,6

385,0

821,8

32,7

50

72,0

100,0

348

2.376

1.986 1.508

1.124 870 22

253 67

76

143

82

82

1.359 392

55 201 64

32

96 12E

12f.

Total .. 8.364 100 955.150 100 114,2 67,5 4.362 2.632 870 275 1.359 447 201

7...

aco1..

:1

l' 0.

-`1"'

1:1

,,,E - c.i ., ...., uloc.

0.1

..

_

www.dacoromanica.ro


daca adrnitem ca aceasta categoric de meqtqugari are ceamai scurta perioada de munca, ciqtigul lor este totu0 cit sepoate de mizer.

b) Mai mult de doua cincimi din numarul total al me*te-§ugarilor (41,8) sint neavuti, avind in medic un venit de75 de ruble la 1 familie. Ace§ti me§tqugari nu mai sint cutotii din categoria celor care lucreaz5 de unul singur (dacain categoria precedenta sint numai rne§te§ugari din ace§tia) :in categoria de fata aproximativ jumatate din familii au cite2 rnuncitori membri de famiie §i, prin urmare, c4tigul mediual unui muncitor membru de familie reprezinta doar vreo50 de ruble, adith nu este mai mare sau este chiar mai micdecit salariul unui muncitor salariat care lucreazei la meste-sugar (in afara de salariul in bani, care reprezinta 45 deruble §i 85 de copeici, o parte dintre muncitorii salariatiprimesc de la patroni §i intretinerea). Asadar, sapte zecimidin numdrul total al mestesugarilor se afld, in ceea ce privestevenitul lor, la nivelul muncitorilor salariati care lucreazd lamestesugari, iar j parte se alld chiar sub acest nivel. Oricitde uimitoare este aceasta concluzie, ea corespunde in totuldatelor de mai sus referitoare la superioritatea stabilimente-lor mad fata de cele mici. Cit de scazut este nivelul venitu-lui acestor mqtequgari se poate vedea din faptul ca ingubernia Perm salariul mediu al unui muncitor agricol platitcu anul este de 50 de ruble plus intretinerea *. Prin urmare,§apte zecimi din numarul total al mqtqugarilor de sinestatatori" se afla, in ceea ce priveqte nivelul lor de trai, peaceeqi treapta cu muncitorii agricoli 1

Narodnicii vor spune, desigur, cà acesta nu este deck unvenit suplimentar pe linga cel din agricultura ; dar, in primulrind, nu este oare un fapt de mult stabilit ca agricultura nupoate asigura decit unei minoritati a taranilor cele necesareintrednerii familiei, dupà ce se scad diferitele plati, arenda

cheltuielile in legaturá cu gospodäria ? Am specificat doarcà venitul mqtqugarului este comparat cu salariul mun-citorului agricol care prime§te de la stapin §i intretinerea. Inal doilea rind, cele apte zecimi din numarul total al mqte-

*Intrelinerea reprezinta 45 de rubledatelor

pe an. Aceasta este cifra medie pe10 ani (1881-1891), potrivit departamentului agriculturii. (VeziS. A. Korolenko ; Munca salarlata" etc.).

qi

www.dacoromanica.ro

376 V. I. LENIN

sugarilor cuprind desigur si mestesugari neagricultori. In altreilea rind, chiar dacA s-ar constata ca agricultura acoperaintretinerea mestesugarilor-agricultori din aceste categorii,este cert totusi ca legatura cu pamintul duce la o scadereextraordinara a cistigurilor.

Inca o comparatie : in judetul Krasnoufimsk, cistigulmediu al unui muncitor salariat care lucreaza la mestesugareste de 33,2 ruble (pag. 149 din tabele), iar cistigul mediual unei persoane care are de lucru in uzina careia ii fuseseafectata pe vremuri, adicA al unui muncitor provenit dintretaranii care pe vremuri fuseserà afectati uzinei respectiveeste dupa cum a stabilit statistica zemstvei (vezi Mate-riale statistice pentru gubernia Perm. Judetul Krasnoufimsk.Raionul Zavod". Perm, 1894) de 78,7 ruble, adicA depeste doua ori mai mare. $i se stie doar ca cistigul mun-citorilor din industria siderurgica care au de lucru in uzinacareia ii fusesera afectati pe vremuri este intotdeauna maimic decit cistigul muncitorilor liberi" din fabrici i uzine.De aici ne putem da seama in ce mAsura faimoasa inde-pendenta" a mestesugarului rus pe baza legAturii organicedintre mestesug si agricultura" este platita printr-o enormirestringere a trebuintelor, prin scaderea nivelului sau de traisub orice limitA 1

c) In categoria mestesugarilor mijlocii" am inclus familiilecare au un venit intre 100 si 300 de ruble, adica in mediecirca 180 de ruble de familie. Ei formeaza aproximativ unsfert din numArul total al mestesugarilor (24,10/o). Ca mArimeabsoluta, venitul lor este si el foarte, foarte mic : socotindcite 2112 muncitori membri de familie la 1 stabiliment, revincirca 72 de ruble pe cap de muncitor membru de familie,sumA cu totul insuficientA, la care n-ar rivni nici un muncitorde fabricA. Dar in comparatie cu rnasa mestesugarilor,aceastA suma apare destul de insemnatA 1 5i aceasta buna-stare" atit de sAracacioasA nu se obtine decit pe seamaaltora : in aceasta categorie de mestesugari, majoritatea aumuncitori salariati (aproximativ 850/0 dintre ei folosesc mun-citori salariati, revenind in medie mai mult de 1 muncitorsalariat la fiecare din cele 2.016 stabilimente). Prin urmare,pentru a se smulge din masa mestesugarilor striviti de sa-rAcie, ei trebuie, in cadrul relatiilor capitaliste existent;

www.dacoromanica.ro


s'a-si cucereasca de la altii bunastarea", sa intre in luptaeconomicA, &à imping6 si mai mult inapoi masa micilormestesugari, sa se transforme in mic-burghezi. Od mizeriesi scAderea la nec plus ultra * a nivelului de trai, ori (pentruminoritate) crearea propriei lor bunastari (extrem de sArka-cioase) pe seama altora, iata dilema pe care productia dem'arfuri o pune in fata micului mestesugar. Acestea sintfaptele.

d) Categoria mestesugarilor instkiti cuprinde numai 3,80/0din familii, venitul mediu fiind de aproximativ 385 de rublela 1 familie si aproximativ 100 de ruble de fiecare muncitormembru de familie (socotind cä din aceasta categoric facparte patroni cu 4 si 5 muncitori membri de familie la1 stabiliment). Acest venit, care dep6seste de vreo dou6 orivenitul in bani al muncitorului salariat, se bazeaza pe folo-sirea considerabila a muncii salariate : toate stabilimenteledin aceasta categoric au muncitori salariati, in medie circa3 oameni la 1 stabiliment.

e) Mestesugarii bogati, cu un venit mediu de 820 de rublela 1 familie, nu reprezinta decit 1,90/o. In aceasta categorictrebuie incadrate in parte stabilimentele cu 5 muncitorimembri de familie, iar in parte stabilimentele care nu au deloc muncitori membri de familie, adica sint bazate exclusivpe munca salariatà. Socotit la 1 muncitor membru de familie,venitul reprezintA aproximativ 350 de ruble. Venitul marepe care-I obtin acesti mestesugari" se datoreste folosiriiunui numar mai mare de muncitori salariati, revenind inmedie 10 persoane ** la 1 stabiliment. Aici nu mai avemde-a face cu mestesugari, ci cu mici fabricanti, proprietari deateliere capitaliste ; includerea acestora in categoria meste-sugarilor" alAturi de mestesugarii care nu folosesc muncäsalariatk alituri de meseriasii de la sate si chiar alAturi decei care lucreazá la domiciliu pentru fabricanti (uneori, dupAcum vom vedea mai jos, chiar pentru acesti mestesugari bo-gati I), arath doar, dui:A cum s-a mai relevat, cit de vag sicit de lipsit de precizie este termenul mestesugar".

* la extrema limitl. Nota tract.** Dintre cele 2.228 de stabilimente cu muncitori salariati cite cuprind

cele 28 de tnesteauguri, 46 de stabilimente au cite 10 4i mai multi man-citori salariali, in total 887 de muncitori salariati, adica In medie cite19,2 munciteri salariati la 1 stabiliment.

www.dacoromanica.ro

818 V. I. LENIN

In incheierea expunerii datelor recensamintului =step-gurilor in ceea ce priveste veniturile mestesugarilor, estenecesar sä relevam si urmatoarele. Unii ar putea sa spunaca in industria mestesugareascä concentrarea veniturilor nueste prea accentuata : 5,70/0 din stabilimente detin 26,5%din venit, 29,8% din stabilimente detin 64,4% din venit. Laaceasta vom raspunde, in primul rind, Ca si o astfel de con-centrare dovedeste caracterul absolut impropriu si nestiin-tific al aprecierilor globale despre mestesugar" si al cifrelormedii" referitoare la el. In al doilea rind, nu trebuie sapierdem din vedere faptul ca in aceste date nu au fost in-globate datele referitoare la scup,scici, din care cauza reparti-zarea veniturilor este prezentata intr-o maniera extrem delipsita de precizie. Am vazut ea 2.346 de familii si 5.628 demuncitori lucreaza pentru scupscici (subgrupul 3) ; prinurmare, venitul principal il au aici scupscicii. Scoatereaacestora din numarul producatorilor industriali este un pro-cedeu cu totul artificial si cu nimic justificat. Asa cumdescrierea relatiilor economice din marea industrie ar figresita fara specificarea cuantumului veniturilor fabricantilor,tot asa si descrierea relatiilor economice din industriamestesugareasca" este gresità f gra specificarea veniturilorscupscicilor, venituri care se obtin din aceeasi productie cucare se indeletnicesc si mestesugarii ; venituri care formeazao parte din valoarea produselor pe care le confectioneazamestesugarii. Sintem, asadar, indreptatiti si obligati &à con-chidem ca repartizarea reala a veniturilor in industria meste-sugareasca este incomparabil mai inegala decit cea aratatamai sus, pentru ca din aceasta din urma lipsesc categoriilecelor mai mari producatori industriali.

www.dacoromanica.ro

RECENSAM1NTUL MESTESUGURILOR b1N GUBERNIA PERM 379

ARTICOLUL AL TREILEA

(VI. Ce este scumcicul ? VII. Fenomene imbucurätoare"In industria me§te§ugareascl. VIII. Programul de politica'

industrialii al narodnicilor)

VI

CE ESTE SCUP$C1CUL ?

Mai sus i-am denumit pe scupscici cei mai mad produca-tori industriali. Din punctul de vedere obisnuit al narodnici-lor, aceasta este o erezie. La noi scupscicul este prezentat deobicei ca o figura situata in afara productiei, ca o figuraintimplatoare, straina industriei propriu-zise, si care tinenumai" de sf era schimbului.

Nu este locul aici sa ne ocupam amanuntit de erorileteoretice ale acestei conceptii, intemeiate pe neintelegereasubstratului general si fundamental, a bazei industriei moderne(inclusiv a celei mestesugaresti), si anume pe neintelegereaeconomiei de márfuri, in care capitalul comercial este o partecomponenta necesara si IIII o anexa intimplatoare si straina.Aid trebuie sa ne mentinem in cadrul faptelor si datelorfurnizate de recensamintul mestesugurilor, si sarcina noastrava fi acum sa examinam si sa analizam aceste date referi-toare la scupscici. Inregistrarea separata a mestesugarilorcare lucreaza pentru scupscici si gruparea lor intr-un subgrupaparte (al 3-lea) constituie o imprejurare care inlesnesteaceastä examinare. Dar mult mai numeroase sint in aceastaproblema lacunele si punctele necercetate, ceea ce face caexaminarea ei sä fie destul de dificilä. Lipsesc date cu

www.dacoromanica.ro

S80 v. I. LENIN

privire la numarul scumcicilor, la impartirea lor in mari §imici, la legatura lor cu mqtqugarii instariti (legatura inceea ce privqte provenienta ; legatura dintre operatiile co-merciale ale scumcicului §i productia in stabilimentul saupropriu etc.), precum i date cu privire la intreprindereascup§cicului. Prejudecatile narodnice, in care scup§cicul esteprezentat ca o figura exterioara productiei, au impiedicatmajoritatea cercetatorilor industriei me§te§ugare§ti sa punaproblema intreprinderii scup§cicului ; or, este evident capentru un economist aceasta este prima §i principala pro-blema. Trebuie studiat in mod amanuntit §i minutios felulcum ig desf4oara scup§cicul activitatea economicd, cum seformeaza capitalul sau, cum opereaza acest capital in sferaaprovizionarii cu materii prime §i. a desfacerii produselor,care sint conditiile (social-economice) ale functionarii capi-talului in aceste sfere, cit de mari sint cheltuielile scumcicu-lui in legatura cu organizarea aprovizionarii §i desfacerii,cum variaza aceste cheltuieli in functie de proportiile capi-talului comercial ci de proportiile aprovizionarii §i desfacerii,ce conditii il determina uneori pe scupccic sa prelucrezepartial materia prima in atelierele sale ci s-o dea apoi unormuncitori la domiciliu pentru continuarea prelucrarii (fini-sajul facindu-se uneori tot de scup§cic), sau sä vindä materiaprima unor mici mqtqugari pentru a le cumpara apoi pe020 produsele. Trebuie comparat costul de productie alunitatii de produs la micul me§te§ugar, la marele producatorcare tine un atelier cu citiva muncitori salariati §i lascup§cicul care distribuie materia prima spre a fi prelucratala domiciliu. Trebuie cercetata fiecare intreprindere in parte,adica fiecare scup§cic in parte, stabiind volumul operatillorsale, numarul celor ce muncesc pentru el in atelier sau inateliere §i la domiciliu, numarul muncitorilor folositi deel la pregatirea materiei prime, la pastrarea ei O. a produse-lor, precum §i la desfacerea acestora din urma. Trebuie corn-parata tehnica productiei (cantitatea §i calitatea uneltelor i

a dispozitivelor, diviziunea muncii etc.) la micul patron, lapatronul de atelier cu muncitori salariati §i la scupccic. Nu-mai o astfel de cercetare economicci poate da un raspunsctiintific precis la intrebarea ce este un scumcic, care este

www.dacoromanica.ro


semnificatia lui in economie, in dezvoltarea istorica a forme-lor industriale ale productiei de marfuri. Inexistenta unorasemenea date intr-o lucrare consacrata rezultatelor recensa-mintului pe gospodarii, care a cercetat in mod amanuntittoate aceste probleme la fiecare mqte§ugar, trebuie consi-derata ca o lacuna serioasa. Chiar daca inregistrarea §i cerce-tarea intreprinderii fiecarui scupscic ar fi fost (din diferitemotive) imposibila, numeroase date din cele indicate maisus ar fi putut fi extrase din datele individuale referitoarela mqte§ugarii care lucreaza pentru scupscici. In loc deaceasta, gasim in Studiu" doar rasuflate fraze narodnice petema cä chiaburul" este in fond strain de productiapropriu-zisa" (pag. 7), in categoria chiaburilor fiind inclu0§i scumcicii, §i atelierele de asamblare, pe de o parte, sicamatarii, pe de alta parte ; cà ceea ce domina munca sa-lariata nu este concentrarea ei tehnica, cum e fabrica (?), cidependenta baneasca a mestesugarilor..., una din formele deexploatare chiabureasca" (309-310) ; ca sursa exploatariimuncii... nu tine de sfera productiei, ci de sf era schimbului"(101) ; ca in industria mweptgareasca se observa deseorinu capitalizarea * procesului de productie", ci capitalizareaprocesului de schimb" (265). Nici nu ne gindim, desigur,sa-i acuzam de originalitate pe autorii Studiului" ei auimprumutat pur si simplu in intregime sentintele care segasesc risipite din belsug, de pilda, in lucrarile binecunos-cutului nostru" domn V. V.

Pentru a putea aprecia la justa kr valoare toate acestefraze, este suficient sa amintim fie 0 faptul cã intr-una dinramurile principale ale industriei noastre, i anume in in-dustria textila, scumcicul" a fost precursorul direct, parinteletnarelui fabricant, a carui intreprindere se bazeaza pe mareaproductie mecanizata. Distribuirea de fire mqtqugarilor invederea prelucrarii la domiciliu aceasta a fost ziva de ieria tuturor intreprinderilor noastre textile ; aceasta a fost, prinurmare, munca pentru scupscic", pentru chiabur", care,neavind un atelier propriu (era strain de productie"), nu

* adidl transformarea lui Intr-un proces cu caracter capitalist,Nota tract.

:

-.

www.dacoromanica.ro

382 v. I. LENIN

fAcea decit" sA distribuie fire si sä primeascA produse finite.Naivii nostri narodnici nici n-au incercat sä cerceteze pro-venienta acestor scupscici, legatura lor de continuitate cu pose-sorii de mici ateliere, rolul lor ca organizatori ai aprovizionariicu materie prima i ai desfacerii produselor, rolul capitaluluilor, care concentreazA mijloacele de productie, stringe laolaltAnumerosi mici mestesugari fazletiti, introduce diviziuneamuncii si pregAteste elementele unei productii tot mari, darmecanizate. Biqa narodnici s-au marginit la vAicAreli si la-mentAri pe tema acestui fenomen regretabil", artificial"etc. etc., mingiindu-se cu gindul cA aceasta nu inseamnA ca-pitalizarea" productiei, ci numai" a procesului de schimb, silansindu-se in dulcege peroratii despre alte cAi pentru patrie",iar in timpul acesta chiaburii" artificiali" i lipsiti de teren"au continuat sA meargA pe vechea lor cale, au continuat sAconcentreze capitalul, sä stringä" mijloace de productieproduckori, sä lArgeasca proportiile aprovizionArii cu materieprima, sA dezvolte divizarea procesului de productie intr-oserie de operatii distincte (urzit, tesut, vopsit, finisat etc.) sisä transforme manufactura capitalistd fArimitatA, tehnicesteinapoiatA, bazatA pe munch' manualA i pe relatii de aservire,intr-o industrie capitalistd mecanizatd.

Exact acelasi proces are loc acum in marea majoritate a asa-ziselor noastre industrii mestesugAresti", iar narodnicii pro-cedeazA la fel ca inainte, ocolind cercetarea realitAtii in dez-voltarea ei, ignorind problema originii relatiilor existentea evolutiei lor i ocupindu-se in schimb de ceea ce ar fi pututsä fie ((lath' n-ar fi ceea ce este), mingiindu-se cu gindul cadeocamdatà este vorba doar" de scupscici, idealizind si in-frumusetind cele mai rele forme de capitalism, rele atit insensul de inapoiere tehnica si de imperfectie economicA, citsi din punctul de vedere al situatiei sociale i culturale amaselor muncitoare.

Sä examinam acum datele recensamintului mestesugurilordin gubernia Perrn. Pe masura necesitAtii, vom cAuta &A urn-plem sus-mentionatele lacune ale acestor date, folosind inacest scop materiale din cartea Industria mestesugAreascA ingubernia Perm etc.", citatà mai sus. SA separAm, in primulrind, toate mestesugurile cu care se ocupà principala masA amestesugarilor care lucreazA pentru scupscici (subgrupul 3). In

si

ei

www.dacoromanica.ro


acest scop va trebui sä folosim si propriul nostru tabel totaliza-tor, ale carui rezultate (asa cum am aratat mai sus) nucoincid cu cifrele din Studiu".

Numg.rul familillor care lucreazapentru scupscici

Mestesuguri: Grupul I Grupul II Tot alCiZmaria 31 605 636Productia de pisIari 607 12 619Fieräria 70 412 482Pro ductia de rogojini 132 10 142Prodactia de mobill §.1 articole de

timplärie 38 49 87Productia de träsuri 32 28 60Croitoria 4 42 46

In total in eels 7 moiefuguri 914 1.158 2.072Numeirul total al me§tqugarilor

din subgrupul 3 1.016 1.320 2.336

Asadar, circa 9/io din mestesugarii care lucreaza pentruscupscici sint concentrati in cele 7 mestesuguri enumerate aici.Sä examinam in primul rind aceste mestesuguri.

Incepem cu cizmaria. Imensa majoritate a cizmarilor carelucreaza pentru scupscici sint concentrati in judetul Kungur,care este centrul productiei de pielarie din gubernia Perm.Foarte multi mestesugari lucreaza pentru proprietarii de fa-brici de pielarie : in pag. 87 din Studiu" sint indicati 8scupscici pentru care lucreaza 445 de stabilimente *. Totiacesti scupscici sint fabricanti de pielarie din tata in fiu",ale caror nume pot fi gasite si in Indicatorul fabricilor siuzinelor" pe anii 1890 si 1879, si in Anuarul ministeruluide finante". Partea I, 1869. Fabricantii de pielarie croiescpiei si le dau la mestesugari" gata croite, spre a fi cusute.Intinderea fetelor este o operatie separata, pe care o executaciteva familii, pe lona' de comenzi din partea fabricantilorde pielarie. In general, de activitatea fabricilor de pielarieeste legata o serie intreaga de mestesuguri", adica o serieintreaga de operatii se executa la domiciliu. Acestea sint :1) finisatul pieilor ; 2) cusutul incaltamintei ; 3) incleiatul in

* Dintre acestea. 217 Iucreaz5 pentru 2 scupacici (Ponomarev aI Fo-minski). In total, In judetul Kungur, 470 de stabilimente de cizm5rielucreazd pentru scupacici.

.

www.dacoromanica.ro

884 v. I. LENIN

straturi a furdalelor de piele pentru tocuri ; 4) turnatul §uru-burilor pentru cizme ; 5) confectionarea de cuie cu floaredubla pentru cizme ; 6) confectionarea de calapoade pentrucizme ; 7) prepararea cengei pentru fabricile de pielkie ;8) pregatirea de tanante (coaja de salcie) tot pentru ele. De-Kurile productiei de pielkie sint prelucrate in industriame§te§ugareasca de pisla §i de clei (Ind. mgt.", III, pag.3-4 §i altele). In afara de diviziunea detaliata a muncii (adicadivizarea confectionkii unui articol intr-o serie de operatiiexecutate de persoane diferite), in aceastä industrie s-a dez-voltat §i diviziunea muncii pe tipuri de produse : fiecare fa-milie (uneori chiar fiecare ulità dintr-un sat de mgte§ugari)produce un singur fel de incaltaminte. Ca un fapt curiosmentionam ea' in cartea Ind. me§t. etc.", Productia de pie-larie din Kungur" este declarata drept expresie tipica a ideiilegaturii organice dintre industria de fabrica i industria mgte-§ugareasca, spre folosul amindurora" (sic 1)... fabrica are le-gaturi regulate (sic 1) cu industria me§tqugareasca, urmkindin propriul ei interes (intocmai 1) nu inabgirea..., ci dezvol-tarea fortelor acesteia din urma (III, pag. 3). De pilda, laexpozitia din 1887 de la Ekaterinburg, fabricantul Fominskia primit medalia de aur nu numai pentru prelucrarea excelentaa pieilor, ci §i pentru proportiile mafi ale productiei, carecreeazd posibilitati de ciFtig pentru populatia din imprejurimi"(ibid., pag. 4, subliniat de autor). Intr-adevar, 1.300 din cei1.450 de muncitori ai sai lucreaza la domiciliu ; la un altfabricant, Sartakov, 100 de muncitori din 120 lucreaza ladomiciliu etc. Prin urmare, fabricantii din Perm se iau laintrecere, cu mult succes, cu intelectualii narodnici in operade sadire §i dezvoltare a me§tepgurilor...

Intru totul identica este organizarea mgtgugului cizmarieiin judetul Krasnoufitnsk (Ind. mgt.", I, 148-149) : g aicifabricantii de pielärie confectioneaza din pielaria lor cizme,parte in ateliere proprii, parte dind de lucru la domiciliu ;unul dintre marii proprietari de stabilimente de pielarie §icizmarie are aproape 200 de muncitori permanenti.

Acum ne putem face o idee destul de clara despre orga-nizarea economica a mestesugului cizmariei §i a multor altormgte§uguri" legate de acesta. Ele nu sint altceva decit sectiiale marilor ateliere capitaliste (f abrici", potrivit termino-

www.dacoromanica.ro


logiei statisticii noastre oficiale), operatii partiale ale mariloroperatii capitaliste de prelucrare a pieilor. Intreprinzatorii auorganizat pe scara larga aprovizionarea cu materie prima,au infiintat fabrici pentru prelucrarea pieilor, au introdus unintreg sistem de prelucrare ulterioara a lor, sistern bazat pediviziunea muncii (ca o conditie tehnica) pe munca sala-data (ca o conditie economica) : ei executa unele operatii inateliere proprii (croitul incaltamintei), in timp ce alte operatiisint executate la domiciliu de mestesugari" care lucreazapentru ei, pentru intreprinzatori ; ei fixeaza volumul pro-ductiei, plata pentru lucrul executat, felul marfurilor care ur-meaza a fi confectionate i cantitatea de produse din fiecarefel. Tot ei au organizat i desfacerea cu ridicata a produselor.Este evident ca, potrivit terminologiei stiintifice, aceasta con-stituie o singura manufactura capitalista, care in parte ia dejao forma superioara, forma de fabrica (in masura in care inproductie sint folosite masini si sisteme de masini : marilefabrici de pielarie au masini cu aburi). A separa uncle partiale acestei manufacturi, considerindu-le ca o forma de pro-ductie meqtesugareasca" cu caracter aparte, este o absurdi-tate evidentä, care estompeaza faptul esential predominareamuncii salariate i subordonarea intregii productii de pielarie

incaltaminte marelui capital. In locul consideratiilor cornicepe tema cá in acest mestesug ar fi de dorit o organizarecooperatista a schimbului" (pag. 93 din Studiu"), ar fi multmai indicata o studiere cit mai temeinica a organizarii realea productiei, studierea conditiilor care ii determina pe fabri-canti sa prefere sistemul muncii la domiciliu. Fabricantii ga-sesc, fara indoiala, ca acest sistem este mai avantajos pentruei, ceea ce devine perfect explicabil daca ne amintim cit demici sint cistigurile mestesugarilor in general, si in specialcistigurile mestesugarilor-agricultori si ale mestesugarilor dinsubgrupul 3. Prin folosirea muncii la domiciliu, intreprinza-torii ieftinesc salariul, economisesc cheltuielile pentru localsin parte cheltuielile pentru unelte, pentru supraveghere, scapade pretentiile nu intotdeauna placute la care sint expusi fa-bricantii (ei nu sint fabricanti, ci negustori dispun de mun-citori mai razletiti, mai risipiti, mai putin capabili s se apere

si

1),

I

si

www.dacoromanica.ro

386 v. 1. LENIN

singuri, capata vatafi gratuiti pentru supravegherea acestormuncitori, un fel de mesterasi" (termen folosit in industrianoastra textila in cadrul sistemului repartizarii firelor la do-miciliu) in persoana mestesugarilor care lucreaza pentru eicare angajeavi pe cont propriu muncitori salariati (cele 636de familii de cizmari care lucreaza pentru scupscici tin 278de muncitori salariati). Din tabelul general am vazut cä acestimuncitori salariati (din subgrupul 3) au cele mai mici cistiguri.Acest lucru nu-i de mirare, intrucit ei sint supusi unei dubleexploatari : exploatarea din partea patronului lor, care stoarcemici foloase" din munca muncitorului, i exploatarea dinpartea fabricantului de pielarie, care distribuie materie primamicilor patroni. Se stie cá acesti mesterasi, buni cunoscatoriai conditiilor locale si ai particularitatilor individuale alemuncitorilor, sint literalmente inepuizabili in inyentarea celormai variate impilari, in folosirea muncii salariate in conditiiinrobitoare, a truck-systemului 111 etc. Este cunoscuta durataexcesiva a zilei de munca in asemenea ateliere si izbe meste-sugaresti", si nu putem decit sa regretam cã recensamintulmestesugurilor din 1894/95 nu contine aproape nici un fel demateriale cu privire la aceste probleme atit de importantepentru cunoasterea sistemului nostru autohton de stoarcerea sudorii, cu puzderia lui de intermediari care marescpovara ce apasä pe umerii muncitorilor, cu a sa exploatarenerusinata, nesupusa niciunui control.

Despre organizarea industriei mestesugaresti de pislari (adoua in ceea ce priyeste numarul absolut al familiilor carelucreaza pentru scupscici), Studiul" nu contine, din pacate,aproape nici un fel de date. Am vazut ea' in cadrul acestuimestesug existä mestesugari cu zeci de muncitori salariati, darramine nelamurit daca dau de lucru la domiciliu, daci oparte din operatii sint executate in afara atelierului propriu *.Vom releva doar un fapt constatat de statisticieni, i anume cäconditiile sanitare din industria mestesugareasca de pislari sint

* Ma este organizatä industria mestesug5reasc5 de plslari In JudeteleArzamas 4i Semenov din gubernia Nijni-Novgorod. Vezt LucrArtle ce-rnisieitistice

pentru cercetarea industriei mestesuOresti" i Katerialele" sta-ale zernstvei guberniate Nilni-Novgorad

§i

www.dacoromanica.ro


extrem de nesatisfacatoare (Studiu", pag. 119, Ind. mqt.",III, pag. 16) : o caldura insuportabila, o atmosfera sufocanta,imbicsità de praf. $i aceasta in casele de locuit ale me§tew-garilor 1 Urmarea fireasca este ca dupa numai 15 ani demunca mqtqugarul sfir§e§te prin a se imbolnavi de tubercu-loza. I. I. Molleson, care a cercetat conditiile sanitare dinaceasta industrie, spune : Muncitorii in virstä de la 13 pinila 30 de ani formeaza contingentul principal al mqtqugarilorpislari. Aproape toti se disting prin paloarea lor, prin culoareamatã a fetei §i prin infati§area lor of ilita, de oanzeni parasleiti de boald" (III, pag. 145, subliniat de autor). Concluziapractica a autorului este urmatoarea : Este necesar sa seimpuna patronilor sh construiasca ateliere (de pislarie) de di-mensiuni mult mai mari, aa incit fiecarui muncitor sa-i re-vinä volum constant de aer, dinainte stabilit" ; atelierultrebuie &à fie destinat exclusiv muncii. Dormitul muncitorilorin atelier trebuie sä fie cu desavirgre interzis" (ibid). Ap.dar,medicii igieni§ti cer pentru ace§ti me§tqugari crearea de f a-brici, interzicerea muncii la domiciliu. Infaptuirea acestei ma-suri ar fi cit se poate de binevenità, pentru cã ar contribuila dezvoltarea progresului tehnic, inlaturind puzderia de inter-mediari, ar netezi calea pentru reglementarea zilei de munca§i a conditiilor de munca, intr-un cuvint ar inlatura abuzurileatit de revoltatoare din industria noastra populara".

In industria me§tqugareasca de rogojini figureaza printrescumcici negustorul Butakov din Osa, care, potrivit datelorpe 1879, avea in orapil Osa o fabrica de rogojini cu 180 demuncitori *. Oare faptul ca acest fabricant a gasit ca estemai avantajos sa dea de lucru la domiciliu constituie unmotiv suficient pentru a-I considera strain de productiapropriu-zish" ? Ar fi de asemenea interesant de §tiut prin cese deosebesc scup§cicii, care sint exclu§i din categoria me§te§u-garilor, de me§te§ugarii" care, neavind muncitori membri defamilie, cumpara curmei §i-1 dau spre prelucrare muncitorilorplatiti cu bucata, care cu uneltele lor Ii transforma in rogo-jini i saci" (Studiu", 152) ? lath' un exemplu concret care

* I,Indicatorul fabricilor si uzinelor" pe 1879. Rogojinarii care lu-creaa pentru scupscici sint concentrati mai ales in judetul OAR.

26

un

www.dacoromanica.ro

388 V. I. LENIN

arata confuzia pe care au creat-o in capul cercetatorilor pre-judecatile narodnice. Conditiile sanitare din acest ingtgugsint de asemenea sub ofice critica : inghesuiala, murclaria,praful, umezeala, miasmele, ziva de lucru lunga (12-15 orepe zi) toate acestea fac ca centrele acestui mgtqug sa fieadevkate focare de tifos exantematic" *, care izbucne§teaid destul de des.

Nici despre organizarea muncii pentru scup§cici in me§te-§ugul fierkiei nu aflam nimic din cuprinsul Studiului", ide aceea trebuie sa recurgem din nou la cartea Ind. mgt.etc.", in care gasim o descriere foarte interesanta a mgtequ-gului fierkiei in Nijni-Taghil. In productia de tavi §i de altearticole, munca este divizata intre citeva stabilimente : ate-Here de tinichigerie, in care se bate fierul ; ateliere de cosi-torit, care cositoresc produsele ; ateliere de vopsitorie, care levopsesc. Unii me§te§ugari patroni poseda toate aceste cate-gorii de stabilimente, fund, prin urmare, adevarati proprietaride manufacturi. Altii executa in atelierul lor una din acesteoperatii, dind apoi produsele la cositorit qi la vopsit me§te-pgarilor care lucreaza la domiciliu. Aici apare, qadar, deose-bit de pregnanta similitudinea organizarii economice a mqte-pgului atit in cazul folosirii muncii la domiciliu, cit i in cazulcind acelaqi patron poseda citeva ateliere specializate. Mqte-§ugarii-scumcici care dau de lucru la domiciliu fac parte dincategoria celor mai mari patroni (in numar de 25), care auorganizat in conditii dintre cele mai avantajoase aprovizionareacu materie prima §i desfacerea produselor pe scara larga :acqti 25 de me§tequgari (i numai ei) iqi desfac produsele laiarmaroace sau au pravalii proprii. In afara de aceqtia, maiintra in categoria scup§cicilor marii fabricanti-negustori",care §i-au expus produsele la expozitia de la Ekaterinburg, lasectia fabrici §i uzine : pe ace§tia autorul eartii ii include inindustria me§tepgareasca de fabrice (sic 1) (Ind. me§t.",I, pag. 98-99). In ansamblu obtinem astfel un tablou cit sepoate de tipic al manufacturii capitaliste, care se implete§tein cele mai variate i mai complicate moduri cu stabilimentelemici. Pentru a arata in mod concret cit de putin contribuie

* Stadia", pag. 157..

www.dacoromanica.ro

RECENSAMINTUL MESTESUGURILOR DIN GLIBERNIA PERM 389

la intelegerea acestor re1aii complexe impartirea produca-torilor industriali in mestesugari" i fabricanti", in pro-ducatori i scupscici", ne vom folosi de cifrele reprodusein cartea mentionata si vom infatisa sub forma de tabelrelatiile economice din cadrul acestui mestesug :

Produotia de sine stUttoarepentru pieta Luorul pentru sonpacioi

A stabili-

mentelor

A muneitorilorValoarea

produotieiin mii de

ruble

Al stabili-mentelor

Al muncitorilor

Membride

familie

Sala-

riatiTotal

Membride

familieSala" Totalriati

A. Industrie megteauglreasol? ? 60 + 7

(fabr oanti-negustori")

B.Industria megteaughreascI"25 (meateaugari-soupadoi) l

J95 -I- 30

16 1 88 161 249 8

de fabriol."

a) 29

b) 39

61

53

39

79

90

132

68 104 118 222

163 + 37

200 de miiduotii

de ruble =, valoarea intregii pro-a megteaugului de fieririe din

Nijni-Taghil

a) meateaugari dependenti in ocea oe priveate desfacerea.b) meatefugari depondenti atit In oeea oe priveate desfaoerea, oft gi In own oe priveato

produotia.

Si acum ni se va spune ca scupscicii, ca i camatarii, sintstraini de productia propriu-zisa", cà dominatia lor nu in-seamna decit capitalizarea procesului de schimb" i nu capi-talizarea productiei" 1

Un exemplu foarte tipic de manufactura capitalista neofera de asemenea productia de cuf ere (Studiu", pag.334-339, Ind. mest.", I, pag. 31-40). Ea este organizata infelul urmator : citiva mari patroni, care au ateliere cu mun-

2P

i

I I

www.dacoromanica.ro

39 0 V. I. LENIN

citori salariati, achizitioneaza materiale, confectioneaza in ate-lierele lor proprii o parte din produse, dar in cea mai mareparte dau materiale in afara spre a fi lucrate in ateliere spe-cializate, iar in atelierele proprii ei asambleaza cufereledupà finisare, trimit marf a pe piata. Diviziunea munciiaceasta conditie tipica i baza tehnica a manufacturii seaplica pe scara larga in productie : confectionarea unui cufarse imparte in 10-12 operatii, fiecare dintre ele fiind execu-tata de mestesugari specializati. Organizarea acestei produc-tii reprezinta unirea unor muncitori partiali (Teilarbeiter, cumli se spune in Capitalul" 112) sub comanda capitalului. Unraspuns dar la intrebarea de ce capitalul pref era munca ladomiciliu muncii muncitorilor salariati care lucreaz6 in atelierni-1 dau datele recensamintului mestesugurilor din 1894/95referitoare la stabilimentele fabricii din Neviansk, judetulEkaterinburg (unul din centrele acestei productii), unde, aM-turi de atelierele de asamblare, gasim i mestesugari speciali-zati. 0 comparatie intre proprietarii celor dintii i acestia dinurma este deci pe deplin posibila. Dam in tabelul de mai jos(pag. 173 din tabele) datele comparative pentru aceste douacategorii

Cufkaride la fabric&din Nevienek

5C.a

';'''bo,...

Numkulmuncitorilor

Vonitulbrut

Salariul Venitulnot

0.-0

, "4g A., a

%74

,Seup1oici"

,Me9tqugari"

nIT

1

8

2

8

1

11

13

8

14

19

6.850

1.315

418

70,3

1.300

351

100

44

1.817

984

808,5*

89,4

SA examinäm acest tabel, mentionind din capul locului ca,daca in locul unei singure fabrici aceea din Neviansk amlua datele referitoare la subgrupurile 1 si 3 in totalitatea lor

* La I stabiliment.

.to

....,

co

42

....

i ie..

www.dacoromanica.ro


(pag. 335 din Studiu"), am ajunge la aceleasi concluzii. Esteevident ca cuantumul venitului brut in ambele subgrupurinu e susceptibil de comparatie, dat fiind cà unul si acelasimaterial trece si prin mina diferitilor muncitori partiali siprin atelierele de asamblare. Dar sint caracteristice datelereferitoare la venituri si salarii. Din tabel se vede ca salariulmuncitorilor salariati din atelierele de asamblare este maimare decit venitul mestesugarilor dependenti (100 de rublesi 89 de ruble), cu toate ca, la rindul lor acestia din urmaexploateaza si ei muncitori salariati. Cit priveste salariulacestora din urma, el este de peste cloud oni mai mic decitsalariul muncitorilor de la atelierele de asamblare. In ase-menea conditii, cum sa nu prefere intreprinzatorii nostri in-dustria mestesugareasca" industriei de fabrica, cind prima leofera avantaje" atit de palpabile 1 Intru totul asemanatoareeste organizarea muncii pentru scupscic in productia meste-sugäreasca de träsuri (Studiu", pag. 308 si urm., Ind.mest.", I, pag. 42 si urm.) ; aici gasim aceleasi ateliere deasamblare, ai caror patroni sint scupscici" (distribuitori dematerial de lucru) in raport cu mestesugarii specializati, ace-easi superioritate a salariului muncitorului salariat din ate-lier in comparatie cu venitul mestesugarului dependent (casa nu mai vorbim de muncitorul lui salariat). Aceasta supe-rioritate se constata atit la agricultori (grupul I) cit si laneagricultori (grupul II). In productia mestesugareasca de mo-bila si articole de timplarie, rolul scupscicilor il detin proprie-tarii de magazine de mobila din orasul Perm (Studiu", 133,Ind. mest.", II, 11), care dau mestesugarilor comenzi pebaza de modele, ceea ce, in treacat fie zis, a contribuit laridicarea treptata a tehnicii productiei".

In mestesugul croitoriei, magazinele de confectii din Permsi Ekaterinburg dau rnestesugarilor material spre confec-tionare. Se stie Ca o organizare absolut identica a ramuriicroitoriei si confectii exista si in *He capitaliste din Europaoccidentala si din America. Deosebirea dintre Occidentul ca-pitalist" si Rusia cu productia" ei populara" consta in faptulca in Occident aceste rinduieli sint numite Schwitz-system *

* alstern de expleatare eingeroasil. IVota trad.

www.dacoromanica.ro

392 V. I LENIN

ca se cauta masuri pentru combaterea acestui sistem decrincena exploatare ; de pilda, croitorii germani cer patronilorlor sa construiasca fabrici (adica saclesc in mod artificialcapitalismul", cum ar conchide narodnicul rus), pe cind la noiacest sistem de stoarcere a sudorii" este numit cu blindeteindustrie mestesugareasce si se discuta despre avantajeleei fata de capitalism.

Am cercetat pina acum toate mestesugurile care cuprindmajoritatea covirsitoare a mestesugarilor care lucreaza pentruscupscici. Care sint deci rezultatele acestei analize ? Ne-amconvins de inconsistenta totala a tezei narodnice potrivit careiascupscicii si chiar proprietarii de ateliere de asamblare ar fiin fond tot niste camatari, adica elemente straine de productieetc. Cu toate ca, dupa cum am aratat mai sus, datele cuprinsein Studiu" sint vadit insuficiente, cu toate ca in programulrecensämintului lipsesc problemele legate de activitatea eco-nomica a scupscicilor, in majoritatea mestesugurilor am reusitsa constatam existenta unei legaturi indisolubile intre scupscici

productie i chiar participarea lor directa la productie,participare" in calitate de proprietari de ateliere cu muncitorisalariati. Nimic mai absurd decit parerea ca munca efectuatapentru scupscici ar fi doar rezultatul unui abuz, ceva in-timplator, o capitalizare a procesului de schimb" si nu aproductiei. Dimpotriva, munca pentru scupscic nu este altcevadecit o forma' deosebitii a productiei, o organizare deosebitàa relatiilor economice in cadrul productiei, organizare care aluat nastere direct din mica productie de marfuri (din micaproductie populara", cum se spune in literatura noastra diti-rambicà) si mai este si astazi legata de ea prin mii de fire,pentru Ca tocmai micii patroni mai instariti, mestesugarii"de frunte sint cei care pun bazele acestui sistem, largindu-sivolumul operatiilor prin distribuirea lucrului la domiciliu.Avind legaturi directe cu atelierul capitalist bazat pe folo-sirea muncii salariate i constituind adesea doar o continuarea acestuia sau una din sectiile lui, munca pentru scup§cic este

§i

§i

www.dacoromanica.ro


pur §i simplu o anexci a fabricii, nu in acceptia §tiintifica aacestei din urma expresii, ci in acceptia ei curenta. Dar inclasificarea §tiintifica a formelor de industrie in dezvoltarealor succesiva, munca pentru scup§cic apartine mai mult mann-facturii capitaliste, pentru ca ea : 1) se intemeiaza pe pro-ductia manuala §i pe o baza larga de stabilimente mici ; 2)introduce diviziunea muncii intre aceste stabilimente, dez-voltind-o §i in cadrul atelierului ; 3) pune in fruntea pro-ductiei pe negustor, cum se intimpla intotdeauna in cadrulmanufacturii, care presupune o productie pe scara larga, cum-pararea cu ridicata a materiei prime i desfacerea cu ridicataa produselor ; 4) reduce pe oamenii muncii la situatia unormuncitori salariati care lucreaza in atelierul patronului sau ladomiciliul lor. Dupa cum se §tie, tocmai aceste elementecaracterizeaza notiunea §tiintifica de manufactura ca treaptadeosebità a dezvoltarii capitalismului in industrie (vezi DasKapital", I, Kapitel XII *) Aceasta forma de industrie in-seamnä deja, dupa cum se tie, statornicirea dominatiei pro-funde a capitalismului, precedind nemijlocit forma lui ultima,superioara, adica marea industrie mecanizatä. Munca pentruscup§cic este, açadar, o forma inapoiata a capitalismului, §iin societatea contemporana aceasta inapoiere atrage dui:asine o inrautatire deosebit de accentuata a situatiei oamenilormuncii, care sint exploatati de o serie intreaga de intermediari(sweating-system), sint razletiti §i nevoiti sa se multumeascacu salariile cele mai scazute, sa munceasca in conditii extremde neigienice §i &à presteze o zi de munch' excesiv de lunga,dar mai cu seama in conditii care ingreuiaza nespus posibili-tatea unui control social asupra intreprinderilor.

Cu aceasta am incheiat analiza datelor recensamintului mq-te§ugurilor din 1894/95. Aceastä analiza a confirmat intrutotul remarca de mai sus cu privire la totala lipsä de continuta notiunii industrie mwe§ugareasca". Am vazut ca.' in aceastanotiune au fost incadrate cele mai variate forme de industrie,

* Gapitalul", voI. I, capitolul XII ,13,. Nota trad.

www.dacoromanica.ro

84 V. T LENIN

sintem in drept sa spunem chiar : aproape toate formele deindustrie pe care le cunoaste stiinfa. Intr-adevar, aici au fost

meseriasii patriarhali, care lucreaza la comandaconsurnatorilor l cu materialul lor (al consumatorilor) si caresint plàtii uneori in natura, alteori in bani. Aici au fost incluiapoi reprezentantii unei cu totul alte forme de industrie :micii producatori de marfuri care lucreaza cu familia bor. Aiciau fost inclui proprietarii de ateliere capitaliste bazate pemunch' salariata, impreuna cu muncitorii lor salariati, al carornumar ajunge la citeva zeci de fiecare stabiliment. Aici au fostinclusi intreprinzatorii-proprietari de manufacturi cu capitalmare, care au in subordinea lor un intreg sistem de atelierespecializate. Aici au fost inclusi si muncitorii la domiciliu carelucreaza pentru capitaliti. In toate aceste categorii au fostsocotki mestesugari" atit agricultori cit i neagricultori, atittarani cit i oraseni. Aceastä confuzie nu este citusi de putinproprie numai studiului de fata asupra mestesugarilor dingubernia Perm. Nicidecum. Ea se repeta pretutindeni i intot-deauna cind se vorbeste si se scrie despre industria meste-sugareasca". Oricine cunoaste, de pilda, Lucrarile comisieipentru cercetarea industriei mestesugäresti" stie Ca acolofigureaza ca mestesugari exact aceleasi categorii. $i procedeulpreferat al teoriei economice a narodnicilor nostri consta ina pune in aceeasi oala toath aceasta diversitate infinità deforme ale industriei, dind acestui talmes-balmes denumireade industrie mestesugareasca", populara", i risum tenea-tis, amici 1* opunind acest nonsens capitalismului"industriei de fabrica". Fundamentarea" acestui procedeuadmirabil, care denota profunzimea de gindire si temeiniciacunostintelor initiatorului sau, apartine, daca nu ne inselam,d-lui V.V., care chiar in primele pagini ale lucrarii saleStudii asupra industriei mestesugaresti" face o comparatieintre numarul oficial al muncitorilor de fabrica" din guber-niile Moscova, Vladimir etc. si numarul mestesugarior",constatind, bineinteles, ea' in sfinta Rusie industria popu-lara" este mult mai dezvoltatà deck capitalismul" ; cit

* tineti-vit r/sul, prietenI I Nota trad.

inclmi 4i

ri

www.dacoromanica.ro

12nSAMINT.UL Mt$TESt1GURILOR DIN GUIEIERNIA PERM 35

priveste insA faptul, de repetate od constatat de cercetAtori *,ca imensa majoritate a acestor mestesugari" lucreavi chiarpentru acegi fabricanti, prudent, economistul nostru cuautoritate" preferA sà-1 treacA sub tAcere. Urmind cu stric-tete prejudecatile narodnice, autorii Studiului" folosescacelasi procedeu. Desi valoarea productiei anuale a indus-triei mestesugAresti" reprezintA in gubernia Perm doar5.000.000 de ruble **, iar cea a industriei de fabricA"30.000.000 de ruble, totusi numarul bratelor de munch'ocupate in industria de fabricA se evalueazA la 19.000 deoameni, iar in industria mestesugAreascA la 26.000 deoameni" (pag. 364). DupA cum vedeti, clasificarea este in-duiosätor de simplA :

a) muncitori din fabrici i uzine 19.000b) mestesugari 26.000

Total . . . 45.000

Se intelege cA o astfel de clasificare deschide larg portilepentru tot felul de consideratii pe tema uneialte cAi pentru patrie" 1

Cu toate acestea, insä, nu putem läsa nefolosite dateleunui recensAmint pe gospodarii al mestesugurilor care acercetat formele de industrie. Sá incercAin sä facem, pe dife-ritele forme de industrie, o clasificare corespunzdtoaredatelor recensAmintului (clasificarea narodnicA este pun sisimplu o batjocurA la adresa acestor date). Raporturile pro-centuale stabilite de recensAmint in ceea ce priveste numArulde 20.000 de muncitori le vom aplica si la numArul de26.000 de muncitori, math de autori pe bozo altor surse.

* Vezi fie si articolul d-luf Harizomenov, insemnAtatea Industrie!mestesugAresti", luridiceski Vestnik" 114, 1883, nr. 11 si 12, care confineo sintezd a materialului statistic existent pe atunci.

**cifrA.

Nu mai vorbim de moduldd o

curiossurnti

in care a fost stabilitA aceastlDe pildd, morn-Hui foarte mare (1.200.000 de ruble),

pentru cif In aceastd surnii a fost Inglobatd valoarea tuturor cerealelormficinate de mori I M tabelele si In partea descriptivA a Studiului" n-afost indicat cleat venitul brut In sumll de 143.000 de ruble

din(vezi pag 358

nota). Mestesugul cizmAriel dA 930.000 de ruble, care o bundparte reprezintA cifra de afaceri a fabricanfilor din kungur etc. etc.

posibilitkii

.

www.dacoromanica.ro

396 V. I. LENIN

A. Productia de nuirfuri Numarul muncitoril or

I. Muncitorii folositi in mod capitalist.(1) Muncitori de fabrica" (potrivit da-

telor pe 7 ani, 1885-1891, revin in mediela un stabiliment 14,6 muncitori) . . .19.000

42,2%(2) Muncitori salariati care lucreaza la

mestesugarr (25% din numarul total).(Lin sfert din acesti muncitori salariati

lucreaza in stabiimente care au in medie14,6 muncitori la 1 stabiliment) 6 500 30.700

14,4% 68,2%(3) Mestesugari care lucreaza la domi-

ciliu pentru scupscici, adica mestesugariimembri de familie din subgrupul al 3-lea,20%

(Multi dintre ei lucreaza pentru aceiafifabricanti pentru care lucreaza i munci-toni de la punctele 1 si 2) 5 200

11,6%

IL Micii producatori de marfuri, adicamestesugarii membri de familie din primulsubgrup, 30%.

(Dintre acestia, aproape 1/3 au munci-tori salariati)

B. Meseriile

Meseriasii rurali (in parte si meseriasiiurbani), adica mestesugarii membri de fa-mile din subgrupul al 2-lea, 25%. . . .

(0 mica parte dintre acestia folosestede asemenea muncitori salariati)

7 80017,4%

6 50014,4%

Total 45.000100%

. . .

. . . . . . . .

. . . . ..... .

. . . .

www.dacoromanica.ro


Ne dam foarte bine searna ca nici aceasta clasificare nu escutità de gre§eli : lipsesc aici fabricantii, dar exista me§te-qugari cu zeci de muncitori salariati ; in ea au intrat in modintimplator unii proprietari de manufacturi, care n-au fostgrupati insa aparte, §i n-au intrat altii, care au fost elimi-nati in calitate de scup§cici" ; in ea au intrat meseria§iiurbani dintr-un singur ora§ §i n-au intrat meseria§ii din alte11 ora§e etc. In orice caz, insa, aceasta clasificare este bazatape datele recensamintului me§te§ugurilor in ceea ce prive§tejormele de industrie, iar gre§elile semnalate sint gre§eli cu-prinse in aceste date qi flu gre§eli de clasificare *. In oricecaz, aceasta clasificare ne da o idee exacta despre realitate,lamure§te reiaiiIe social-economice reale existente in diferi-tele categorii care iau parte la productie, adica lamure§te atitsituatia cit §i interesele lor ; or, tocmai o astfel de lamurireeste sarcina suprema a oricarui studiu economic §tiintific.

VIIFENOMENE IMBUCURATOARE" IN INDUSTRIA MESTESUGAREASCA

Am risca sa fim invinuii ca dam dovada de unilaterali-tate, ca infati§am numai aspectele intunecate ale industrieime§te§ugare§ti, daca am trece sub tacere faptele citate deautorii Studiului" pentru a scoate in evidenta aspecteleluminoase" ale industriei me§te§ugare§ti §i fenomenele imbu-curatoare" care se produc in cadrul ei.

Ni se spune, de pilda, Ca in cadrul productiei me§tequ-gare§ti munca salariatä are o anumità semnificatie aparte,pentru cá aici muncitorul salariat se deosebe§te prin aceeacà modul sat' de trai este apropiat" de cel al patronului§i ca el insu§i poate" deveni patron. Prin urmare, dreptunul dintre fenomenele imbucuratoare" este considerataaid dorinta pioasä ca toti muncitorii sä devina mici pa-troni 1". De altf el, nu toti, ci numai unii, pentru ea ten-

* Unit vor oblecta, poate, cà muncitoril salariatl care lucreazh lameseriasi (20% din numhrul total al muncitorilor salaria(i care lucreazhla mestesugari) nu trebuie sh figureze la rubrica productiei de mhrIuri,ci la rubrica meseriilor. Dar aid iinshsi forta de munch este a ruarfA

cumphrarea-vinzarea el este un lndiciu esential al capitalismului.** Dar nu ni se spune nimic despre felul in care apropierea in ceea

ce priveste modul de trai" se rhsfrInge asupra sistemului i justeteiretrIbuirifl,gi asupra

asupra metodelor de angajare, asupra aservirii muncitorulultru0c-system-ului.

si

www.dacoromanica.ro

398 V. L LENIN

dinta de a exploata munca altora este proprie, fara indoialä,tuturor oamenilor in general, inclusiv mestesugarii" (Stu-diu", pag. 6). Aceastä fraza este de-a dreptul unica prinnaivitatea cu care toti oamenii" sint, fara multa vorba,identificati cu micii burghezi ! Nu-i de mirare ca acela carepriveste lutnea intreaga prin prisma micului-burghez desco-pera asemenea adevaruri remarcabile. La pag. 268 o fabricamica cu 8 muncitori salariati cu o productie in suma de10.000 de ruble este declaratä, prin conditiile ei de munca(sic 1), intreprindere mestesugareasca in acceptia stricta acuvintului". La pag. 272-274 se arata ca un alt mic f abri-cant (cu 7 muncitori salariati l cu 5 ucenici ; productia secifreaza la 7.000 de ruble) a creat o topitorie pe un terenluat in arena de la o obste taraneasca si a cerut la bancamestesugarilor un imprumut de 5.000 de ruble pentru con-struirea unui cubilou, explicind ca. toata intreprinderea luieste de interes pur local, pentru ca extractia minereului seva face pe loturile obstei chiar de ckre taranii localnici".Banca a respins cererea pe motive formale. Si Studiul" nezugraveste cu acest prilej tabloul captivant al transformkiiacestei intreprinderi intr-una cooperatista, obsteasca, transf or-mare care va fi Fara indoiala pe placul patronului, ca unulcare are grija nu numai de interesele intreprinderii, ci si deinteresele conskenilor sai, membri ai obstii ckeia ii apar-tine si el". Intreprinderea imbratiseaza o sfera larga deinterese de munch' ale membrilor obstii, care vor extragevor aduce la topitorie minereu, material lemnos". Gospo-darii vor aduce la topitorie minereu, carbune etc., asa cumgospodinele duc laptele la *aria obsteasca. Aici va fi,desigur, o organizare mai complexa decit la caskiile obstesti,mai ales in conditiile folosirii mesterilor i salahorilor dinlocalitate in activitatea propriu-zisa a intreprinderii, adica laobtinerea fontei din minereuri". 0, ce idila I Salahorii(membri ai obstii") vor aduce la uzina" minereuri, lemneetc., tot asa cum gospodinele duc laptele la casarie 11 Nuvom tagadui cà banca mestesugarilor poate (daca organi-zarea ei birocratic a. nu o impiedica) sa indeplineasca aceeasifunctie ca si celelalte band, dezvoltind economia de mkfurisi capitalismul, dar ar fi foarte trist daca ea ar continua,

si

si

www.dacoromanica.ro


paralel cu aceasta, sa dezvolte fariseismul §i palavragealamanilovista a intreprinzatorilor 115 care solicita imprumutul.

Pina acum am vazut ca intreprinderile cu un mare numarde muncitori salariati erau declarate intreprinderi me§te§u-gare§ti" pe motivul cá patronii lor muncesc i ei. Deoareceinsa pentru micii-burghezi aceasta conditie ar fi cam stinje-nitoare, Studiul" cauta s-o largeasca : reiese ca i o intre-prindere care folose§te exclusiv munca salariata" poate fimeqte§ugareasca, daca propa§irea" intreprinderii se interne-iaza pe participarea personale a patronului (pag. 295) sauchiar daca patronii sint nevoiti sa-§i limiteze participarea,restringind-o la activitatea depusa in cadrul conducerii intre-prinderii" (pag. 301). Nu-i aa ca narodnicii din Permprogreseaze foarte rapid ? Munca personale parti-cipare personalä" conducerea intreprinderii". Mein Lieb-chen, was willst du noch mehr ? * In productia me§te§uga-reasca de caramizi, afirma autorii Studiului", munca sala-Hata ofera avantaje deosebite" (302) muncitorilor salariati,care gasesc la fabricile de caramida un ci§tig accesoriu" ;or, patronii acestor fabrici au deseori nevoie de bani pentrua angaja muncitori". Studiul" ajunge la concluzia cà unorastfel de patroni trebuie sa li se aprobe credite de la bancame§tepgarilor, avind in vedere ca asemenea intreprinderi,potrivit notei de la pct. 3, art. 7 al statutului acesteise incadreaza in cazurile bine motivate" (pag. 302). Espus cam agramat, dar in schimb foarte sugestiv §i semni-ficativ 1 In incheiere citim la sfir§itul descrierii produc-tiei me§te§ugare§ti de caramizi gasim cà existä suficientetemeiuri pentru a declara ca.', in productia me§te§ugareasca decaramizi de la sate, interesele patronilor §i ale muncitorilorsalariati se identifica in asemenea masura, incit, de§i in modformal nu s-au inregistrat arteluri in aceasta industrie, defapt exista aici trainice legaturi de tovar4ie intre patronimuncitorii lor salariati" (305). Il trimitem pe cititor latabloul statistic de mai sus, in care sint infatipte acestelegaturi de tovarage". Este curios de asemenea ca ilus-trare a caracterului confuz al notiunilor economice narodnice

faptul Ca, pe de o parte, Studiul" apara §i infrumuse-* Ce mal vrel, draga mut ? 11 ° Nota red.

band.,

si

-

www.dacoromanica.ro

400 v. I. LENIN

teaza munca salariata, afirmind ea' nu patronul cu muncitorisalariati este chiabur, ci posesorul de capital banesc careexploateaza munca patronului-mwe§ugar §i a muncitorilorsai salariati" (1), iar pe de alta parte se apuca sa apere pechiaburi intr-o maniera cu totul neinteligenta §i exagerata :Oricit de sumbre ar fi culorile in care sint zugraviO, chia-burii reprezinta deocamdata o rod-0 necesara in mecanismulde schimb al productiei mqtqugare§ti... Din punctul devedere al propa§irii industriei me§tepgarqti, existenta chia-burilor trebuie sa fie considerata, fara doar §i poate, ca obinefacere, in comparatie cu situatia in care, f Ara chiabur,lipsit de orice mijloace banqti, mqte§ugarul este nevoit saramina fara lucru" (pag. 8) *. Dar pina cind va dura acestdeocamdata ? Daca s-ar fi spus ca capitalul comercial §iuzurar reprezinta un moment necesar in dezvoltarea capita-lismului, o rotita necesara in mecanismul unei societati capi-taliste slab dezvoltate (cum este a noastra), afirmatia ar fifost justa. In aceasta interpretare, cuvintul deocamdatà"trebuie it4eles astfel : deocamdatd nenumaratele ingradiriale libertatii industriei §i ale liberei concurente (mai ales inrindurile taranimii) mentin la noi cele mai inapoiate 5i maiodioase forme ale capitalismului. Ne temem doar cà aceastainterpretare nu va fi pe placul narodnicilor din Perm, ca §ide altf el al celorlalti narodnici.

SA trecem la arteluri, care constituie cea mai apropiata §imai importanta expresie a principiilor ap-zise comunitare pecare narodnicii vor sa le vada neaparat in industria me§te§u-gareasca. Este interesant sal cercetam datele recensamintuluipe gospoddrii al meqtequgarilor din toata gubernia, recensa-mint care §i-a pus in program inregistrarea §i studiereaartelurilor (pag. 14, pct. 2). Putem, prin urmare, nu numai

* Aceleasi idel se asesc expuse i tn cartea Ind. mest.", I, pa g. 39urm., unde este combAtut ziarul Delovoi }Correspondent" "7, care a scris

cS chiaburii (patroni de ateliere de asamblare din productia mestesugl-reascS de cuf ere) n-ar treb ii admisi In sectorul mestesugurilor. IntreaganoastrA industrie mestesugAreasa citlm drept rAspuns la aceastA afir-matie se afIS in mrejele capitalurilor private, Si de aceea. dacS In sec-torul mestesugurilor ar fi admisi numai mestesugarii care Ii desf ac sin-gurf produsele, sectorul nostru mestesugAresc ar H pustiu de ar suflavintul prin el". Semn if icativA mArturisire, nu-i a sa ? Am arAtat mai sus,pe baza datelor recensAmintului, aceste mreje ale capitaluriler private",care tin In strinsoarea ler mestesugurile.

st

www.dacoromanica.ro


sa cunoastem diferitele tipuri de arteluri, dar sä si aflamcit de larg sint ele raspindite.

Uleinitele. Un stabiliment care este, in acceptia stricta acuvintului, un artel izvorit din tradidile poporului" : in satelePokrovskoe i Gavreata, doua uleinite se afla in stapinireaa cinci frati, care si-au impartit intre ei toate bunurile mo--tenite, cu exceptia uleinitelor, care sint folosite de ei pe rind.Aceste fapte prezinta un interes profund", pentru ca punin lumina conditiile contractuale ale succesiunii bazata pcmunca i pe apartenenta la obste in industria mestesuga-reasca". Probabil ca aceste arteluri" izvorite din traditiilepoporului constituie o dovada concludenta ca in rindurilemestesugarimii se rdspindesc, organizate pe baze cooperatiste,intreprinderile de tipul fabricilor" (pag. 175-176). Asadar,artelul in acceptia stricta a cuvintului ca dovada a fa's-pindirii cooperatiei, ca expresie a spiritului de obste, constain proprietatea comund a unor moFtenitori care n-au tefitdin indiviziune 11 Este evident ca., daca asa stau lucrurile,adevaratul paladiu al spiritului de obste" si al cooperatiei"II constituie dreptul civil roman si al X-Iea volum al nostrucu institutia condominiului, a proprietatii indivize a erezilorsi a non-erezilor 1118

Tendinta taranilor de a crea arteluri s-a manifestat inmodul cel mai viu in ramura moraritului..., imbracind formetraditionale specifice". Mai multe mod se afla in folosintacomuni a unor tovarasi i chiar a unor sate intregi. Iatamodurile de folosinta a morilor : cea mai raspindita estefolosirea pe rind ; apoi impärtirea venitului net pe coteproportionale cu cheltuiala fiecarui coproprietar ; in ase-menea cazuri, patronii asociati arareori participa cu muncalor la activitatea intreprinderii, care de obicei folosestemunca salariata" (pag. 181 ; la fel functioneaza i artelurilecare se ocupa cu producerea smoalei, pag. 197). Stranie intru-chipare a spiritului specific si de artel este aceasta proprie-tate comuna a unor mici patroni care angajeaza in comunmuncitori 1 Faptul cä mestesugarii folosesc pe rind mori,instalatii pentru producerea smoalei i fierarii denota, dimpo-triva, farimitarea extraordinara a producatorilor, pe care nicimacar proprietatea comuna nu este in stare sa-i determinela cooperare.

www.dacoromanica.ro

402 v. r. LENIN

Una dintre formele organizatiei de artel" sint fierariile-arteluri" (239). Pentru a economisi combustibilul, fierariipatroni se adunA intr-o singura fierarie, angajind un singurmuncitor la foale (economie de muncitori !) si luind cu chiriede la proprietarul fierariei atit localul cit si barosul, pentrucare platesc aparte. Asadar, inchirierea contra plata a unuilucru aflat in proprietatea privata a unei persoane spre 'afi folosit de o altà persoana inseamna o organizatie deartel" ! Hotarit lucru, dreptul roman trebuie sa fie numitcod al organizatiei de artel" L.. Organizatia de artel... esteo noua dovada a inexistentei unei cristalizari de clasä inproductia mestesugareasca, o dovada a faptului ca in mediulagricultorilor si al mestesugarilor are loc aceeasi stergere adiferentierilor ca si la morile-arteluri" (239). Si dupà toateastea se mai gasesc oameni thu-intentionati care se incumetdsa vorbeasca despre diferentierea tafanimii !

Prin urmare, pina acum n-am vazut nici un caz de asociereintre mestesugari pentru aprovizionarea cu materii prime,pentru desfacerea produselor, fara sa mai vorbim de aso-ciere in productia propriu-zisa. Existà, totusi, si asemeneacazuri. Recensamintul pe gospodarii al mestesugarilor dingubernia Perm a inregistrat in total patru asemenea asociatii,cu specificarea ea toate au fost organizate cu sprijinul banciimestesugarilor : trei in productia mestesugAreasch de trasurisi una in productia de masini agricole. Unul dintre acestearteluri are muncitori salariati (2 ucenici si 2 muncitorisalariati pentru munci auxiliare"); intr-un alt artel, doiasociati folosesc contra plata ficraria si atelierul apartinindcelui de-al treilea asociat. Aprovizionarea cu materie primasi desfacerea produselor se face in comun, dar fiecare meste-sugar lucreaza intr-un atelier separat (cu exceptia cazuluimentionat al inchirierii contra plata a fierariei si atclierului).Cele patru arteluri grupeaza 21 de muncitori membri defamilie. Banca mestesugarilor din Perm functioneazA decitiva ani. Sa admitem ca de aici inainte ea va grupa" in-tr-un an (in vederea inchirierii fierkiei vecinului) nu cite20 de muncitori membri de familie, ci cite 50. Aceastainseamna cá toti cei 15.000 de muncitori membri de familieai mestesugarilor vor fi grupati" in organizatii de artel"exact peste 300 de ani. Iar dupà ce va ispravi aceast5

www.dacoromanica.ro


treaba, banca me$tequgarilor va incepe sa grupeze" ci pemuncitorii salariati care lucreaza la me$tequgari... Si narod-nicii din Perm triumfa : Conceptii economice atit de im-portante, create de gindirea de sine statatoare a mediuluime$tqugaresc, constituie o cheza$ie trainica a progresului

economic al productiei in acest mediu pe baza principiuluiindependentei muncii fata de capital, deoarece in fapteledate se manifesta nu numai tendinta spontana a me$tepga-rilor spre independenta in munch', ci i una pe deplin con-ctienta" (pag. 333). Pentru dumnezeu, domnilor I Desigur,narodnicismul este de neinchipuit fara fraze maniloviste, darexista o masura in toate I Dupa cum am vazut, nici unuldintre arteluri nu exprima principiul independentei munciifata de capital" : toate sint arteluri formate de patroni $ide mici patroni i multe dintre ele au muncitori salariati.Cooperatia lipsecte in aceste arteluri ; pina i aprovizionareacu materii prime $1 desfacerea produselor in comun sintridicol de rare, grupind un numar de patroni uimitor deinfim. Se poate afirma cu certitudine ca in nici o tara capi-talistä inregistrarea unui numar de aproape 9.000 de micistabilimente cu 20.000 de muncitori nu va da la iveala ofdrimitare o izolare atit de uimitoare a producatorilor,printre care s-au constatat doar citeva zeci de cazuri deproprietate comund i mai putin de zece cazuri de asocierea cite 3-5 mici patroni pentru aprovizionarea cu materiiprime $i pentru desfacerea produselor I Aceasta farimitarear constitui cea mai sigurd chezei,sie a unei stagniiri economice

culturale lipsite de orice perspectivii, daca n-am vedea ca,din fericire, pe zi ce trece capitalismul submineaza din terneliime$te$ugul patriarhal impreuna cu marginirea locala a micilorproducatori izolati, distruge micile piece locale (datorità carorase mentine mica productie), inlocuindu-le prin piata nationala$i mondiala, obligind pe producatorii din intreaga tara i chiardin diferite tari, ci nu numai pe cei din satul Gavreata, sa seorganizeze in uniuni, facind ca aceste uniuni sa depaseascacadrul ingust al patronilor $i al micilor patroni ci punind infata acestor uniuni probleme mai vaste decit aceea a aprovi-zionarii cu material lemnos $i cu fier la preturi mai scazutesau a vinzarii cuielor $i carutelor in conditii mai avantajoase.

27 Opere complete, vol . 2

,si

fi

www.dacoromanica.ro

404 v. I. LENIN

VIIIPROGRAMUL DE POLITICA INDUSTRIALA AL NARODNICILOR

Intrucit proiectele si masurile practice se afla intotdeaunain legatura cu ceea ce este considerat imbucurator" si datatorde sperante in viata realà, se intelege apriori ce deziderateprivind industria mestesugareasca contine Studiul", in caretoate fenomenele imbucuratoare" au fost reduse la infrumu-setarea muncii salariate in mica productie si la ridicarea inslavi a asociatiilor prea putin numeroase, unilaterale alemicilor patroni. Nefiind decit o repetare a obisnuitelor retetenarodnice, aceste deziderate uimesc, pe de o parte, prin carac-terul lor contradictoriu, iar pe de altà parte prin exagerareadisproportionata a celor mai banale masuri", transformatecu ajutorul unor fraze pompoase in solutii pentru problememarl. Chiar la inceputul Studiului", in introducere, Inca ina-inte de expunerea datelor recensamintului, intilnim o serie deconsideratii grandilocvente despre sarcina creditului meste-sugaresc" de a inlätura (sic I) lipsa de bani", despre orga-nizarea cooperatista a schimbului dintre productie siconsum" (pag. 8), despre raspindirea organizatiilor deartel", despre necesitatea de a organiza pentru mestesugaridepozite de marfuri, consultatii tehnice, scoli tehnice etc.(pag. 9). Aceste consideratii se repeta de multe ori de-alungul intregii carti. Economia mestesugului trebuie reorga-nizata in asa fel incit mestesugarul sa nu mai fie lipsit debani ; cu alte cuvinte, mestesugarul sã fie eliberat de subjugul chiaburului" (119). Sarcina timpurilor noastre" estede a infaptui emanciparea mestesugarilor cu ajutorul cre-ditului" etc. (267). Trebuie rationalizate procesele deschimb", trebuie luate masuri pentru a introduce in eco-nomia agricola taraneasca principii rationale de credit, schimbsi productie" (362), trebuie infaptuità organizarea econo-mica a muncii" (sic I! pag. 363), organizarea rationala aeconomiei nationale" etc. etc. Dupà cum vedeti, este cunos-cutul panaceu narodnic, aplicat la datele recensamintului. Si,parca pentru a confirma definitiv ortodoxismul lor narodnic,autorii n-au omis sà condamne economia baneasca in generalsi s-au strâcluit sa-1 convinga pe cititor ca meseriile aducimportante servicii economiei nationale, asigurindu-i posibi-

www.dacoromanica.ro

RECENSAMINTUL MESTESUGIJRILOR DiN GUEERNIA PERM 406

litatea de a evita transformarea economiei naturale intr-unabaneasca". Interesele vitale ale economiei nationale cer camateriile prime produse de ea sä fie prelucrate pe loc, pecit posibil fara interventia banului in procesele de schimb"(pag. 360).

Aceasta expunere a programului narodnic se caracteri-zeazã printr-o plenitudine i franchete care nu mai lasa nimicde dorit 1 Am spus program narodnic" pentru cà pe noi nune intereseaza ceea ce Ii deosebeste pe autorii Studiului"de alti narodnici, ci, dimpotrivá, ceea ce le este comuntuturor. Pe noi ne intereseaza programul narodnic practicreferitor la mestesuguri in general. E lesne de vazut ca incuprinsul Studiului" au fost scoase in relief tocmai trasa-turile fundamentale ale acestui program : 1) condamnareaeconomiei banesti si simpatia pentru economia naturalameseriile primitive ; 2) diferitele masuri pentru sprijinireamicii producdi taranesti, cum ar fi creditele, folosirea largaa tehnicii etc.; 3) dezvoltarea a tot felul de asociatii i uniunide patroni si mid patroni : tovarasii de aprovizionare cumaterii prime, tovarasii pentru infiintarea de depozite, tova-rasii de imprumut i pastrare, de credit, de consum, de pro-ductie ; 4) organizarea muncii" fraza curenta in toatedezideratele pioase ale narodnicior. Sä examinam deci acestprogram.

Cit priveste, in primul rind, condamnarea economiei ba-nesti, trebuie sa constatam ca.', in ceea ce priveste industriamestesugäreasca, ea nu mai are decit un caracter pur pla-tonic. Pinà si in gubernia Perm productia de marfuri aimpins pe ultimul plan mesedile, care se afla intr-o situatieatit de jalnica, incit chiar in acelasi Studiu" citirn ca estede dorit ca mestesugarul sa fie scos din starea lui de de-pendenth", adicà sa fie inlaturata dependenta meseriasuluide clientul consumator, cautindu-se mijloace pentru a largidincolo de cadrul cererii pentru consumul local insasi sferade desfacere" (pag. 33). Cu alte cuvinte : in teorie con-damnarea economiei banesti, iar in practica tendinta de atransforma meseriile intr-o economie de marfuri 1 Si aceastacontradictie, departe de a constitui apanajul exclusiv alStudiului", este proprie tuturor proiectelor narodnice : ori-cit ar perora ei impotriva economiei de marfuri (banesti),

27*

si

www.dacoromanica.ro

406 V. t ttNIN

realitatea, data afara pe usa, intra pe fereastra, i rnasurilepreconizate de ei nu fac decit sa dezvolte economia demad uri. Un exemplu in aceasta privinta ne ofera creditele.

toate planurile si dezideratele lor, narodnicii nu inlaturaeconomia de marfuri. Studiul", de pilda, nu spune nicaierica reformele propuse ar trebui sa aiba aka' baza decit aceeaa economiei de mdrfuri. Dimpotriva, el nu doreste decit unschimb pe haze rationale, o organizare cooperatista aschimbului. Economia de marfuri famine ; ea trebuie sa fiedoar primenita pe baze rationale. Aceasta utopie este departede a fi nouà ; ea a avut in vechea literatura economica expo-nenti de seama. Inconsistenta ei teoretica a fost dovedità demult, asa incit nu este cazul sa insistam asupra acestei pro-bleme. N-ar fi oare mai bine ca narodnicii nostri, in loc sainsire fraze absurde despre necesitatea de a rationaliza"economia, sa-si rationalizeze" intii propriile lor idei despreeconomia realã, despre relatiile social-economice reale, exis-tente in masa extrem de eterogena, diferita ca componenta,a mestesugarilor", ale caror destine narodnicii nostri vorsa le hotarasca, intr-un mod atit de birocratic si de usuratic,prin masuri luate de sus ? Nu ne arata oare realitatea lafiecare pas ea' masurile practice ale narodnicilor, inventatedupa retetele asa-ziselor idei pure" despre organizareamuncii" etc., duc in practica numai la ajutorarea si la spri-jinirea gospodarului cuprins", a micului fabricant sauscupscic, si in general a tuturor reprezentantilor micii bur-ghezii ? Acest fenomen este departe de a fi intimplätor ;el nu se datoreste imperfectiunii sau nereusitei diferitelormasuri. Dimpotriva, in cadrul general al economiei demarfuri, este inevitabil ca de pe urma creditelor, a depo-zitelor, a bancilor, a indrumarilor tehnice etc. sa profite, inprimul rind si cel mai mult, mica burghezie.

Dar, ni se va obiecta, daca este asa, daca prin masurilelor practice narodnicii contribuie, inconstient i impotrivavointei lor, la dezvoltarea micii burghezii, si deci a capita-lismului in general, nu devine oare lipsita de rost criticareaprogramelor lor de catre cei care considera cà in principludezvoltarea capitalismului constituie un proces progresist ?Este logic oare ca, din cauza caracterului eronat sau casa ne exprimam mai blind discutabil al vesmintului ideolo-

In

www.dacoromanica.ro


gic, sa ataci programe utile din punct de vedere practic, cacinimeni doar nu va tagadui utilitatea" invatamintului tehnic,a creditelor, a uniunilor si asociatiilor de producatori ?

Aceste obiectii nu sint nascocite. Intr-o forma sau alta,cu un prilej sau altul, ele se fac auzite mereu, ca raspunsla polemica impotriva narodnicismului. Lasind la o partefaptul ca aceste obiectii, chiar claca ar fi juste, nu infirmacitusi de putin constatarea ca simpla ridicare a unor proiectemic-burgheze la rangul de panacee sociale supreme aducemari prejudicii societatii, ne vom margini sa punem problemape terenul practic al nevoilor imediate si arzatoare ale con-temporaneitatii si sa apreciern din acest punct de vedere,cu bund ftiinta" ingustat, continutul programului narodnic.

Cu toate ca nurneroase masuri propuse de narodnici sintfolositoare din punct de vedere practic, contribuind ladezvoltarea capitalismului, in general insa ele se dovedesca fi : 1) inconsecvente in cel mai inalt grad, 2) doctrinaresi rupte de viata si 3) marunte in comparatie cu sarcinilereale pe care capitalismul in dezvoltare le pune in fata in-dustriei noastre. Sä lamurim aceasta idee. Am relevat, inprimul rind, inconsecventa narodnicilor ca oameni practici.Alaturi de masurile aratate mai sus, care sint caracterizatede obicei ca politica economica liberala si care au figuratintotdeauna in programul conducatorilor burgheziei dinOccident, narodnicii gasesc cu putinta O. pastreze intentiade a opri dezvoltarea economica data, de a impiedica pro-gresul capitalismului, de a sprijini mica productie, care sezbate neputincioasa in lupta cu marea productie. Ei aparalegile si institutiile care ingradesc libera circulatie a parnin-tului, libertatea deplasarii, mentin inchistarea medievala ataranimii etc. Se pune intrebarea : existä oare motive judi-cioase pentru a opri dezvoltarea capitalismului si a mariiindustrii ? Din datele recensamintului am vazut ca. faimoasaindependenta" a mestesugarilor nu-i fereste citusi de putinde subordonare fata de capitalul comercial, de exploatare informa ei cea mai grea, ca in realitate situatia marii mase aacestor mestesugari de sine statatori" este adesea mai jal-rna decit situatia muncitorilor salariati care lucreaza lamestesugari, cä cistigurile lor sint uimitor de mici, conditiilede munca (in ceea ce priveste conditiile de igiena si durata

www.dacoromanica.ro

408 v. 1. LENIN

zilei de lucru) sint extrem de nesatisfacatoare, productiaeste farimitata, primitiva i nedezvoltata din punct de vederetehnic. Exista oare temeiuri judicioase pentru mentinerealegilor politieneqti care intaresc legatura cu pamintul" §iinterzic ruperea acestei legaturi, de care se induiwaza atitde mult narodnicii ? * Date le recensamintului mqte§uguri-lor" din 1894/95 in gubernia Perm arata limpede absurdi-tatea totala a masurilor prin care taranii sint legati in modartificial de phmint. Aceastä legare nu face decit &á lemicpreze ciqtigurile, care in conditiile legaturii cu pa-mintul" se dovedesc a fi de peste douä ori mai mici decitla neagricultori, sa coboare nivelul de trai, sa accentuezerazletirea i farimitarea producatorilor risipii prin sate, sasporeasca neputinta lor in fata orichrui scup§cic i mqtera§.Legarea de pamint intirzie in acela§i timp dezvoltarea agri-culturii, fara a fi insa in stare sa impiedice aparitia claseimicii burghezii satwi. Narodnicii se feresc sa puna pro-blema in felul urmator : a opri sau a nu opri dezvoltareacapitalismului ? Ei pref era sá discute despre posibiitateaaltor cai pentru patrie". Dar din moment ce este vorba demasuri practice imediate, fiecare militant se situeaza chiarprin aceasta pe terenul cciii date **. Liberi sinteti sa facetitot ce vreti pentru a trage" patria pe o altà cale ! 0 ase-menea activitate 111.1 va stirni nici un fel de critici (in afarade critica ilaritatii). Dar nu aparati ceea ce frineazd in modartificial dezvoltarea data, nu estompati prin fraze despreci aka' cale" problema inlaturarii piedicilor din calea data.

0 alta imprejurare de care trebuie sa se tina seama inaprecierea programului narodnic practic este urmatoarea. Amvazut cã narodnicii cauta formuleze dezideratele intr-omaniera cit mai abstracta, sa le prezinte drept cerinteabstracte ale qtiintei pure", ale dreptatii pure", i nu dreptnevoi reale ale unor clase reale, care au interese bine deter-

* Studiul" vorbeste si el cu mult paths despre foloasele obstii sidespre caracterul dgungtor al liberei circulatii" a p5m1nturilor, care arduce la aparitia proletariatului" (pag. 6). Faptul cS libera circulatie estecontrapusticlAungtoare

obstti scoate clar In evidentA tocmai cea mat reactionarA si matasitrAsAturS a obstii". Ar ft interesant

proletar"decare,

stiut dacA s-armAcar Intr-o singurA OM capitalist§ un cIstigind 33 sau50 de ruble pe an, sA nu fie considerat pauper ?

** Faptul cS aceast§ cale data const§ in dezvoltarea capitalismulut nu1-au negat, dupA tit stirn, nici chiar narodnicli : nici d-1 N.on, !lidd-I V. V., nici d-1 Iujakov etc. etc.

www.dacoromanica.ro


minute. Creditele aceasta necesitate vitald pentru oricepatron si mic patron in societatea capitalistä sint prezen-tate de narodnic drept unul din elementele componente alesistemului de organizare a muncii ; uniunile si asociatiile depatroni sint prezentate drept expresie embrionad a ideiicooperArii in general, a ideii emancipArii mestesugarilor"etc., pe cità vreme oricine stie cA toate uniunile de acest felurmAresc de fapt teluri care n-au nimic comun cu materiiatit de inalte, ci sint pur i simplu legale de mArimea veni-tului acestor mici patroni, de consolidarea situatiei lor, desporirea profiturilor lor. AceastA transformare a unor dezi-derate burgheze i mic-burgheze banale in panacee socialenu face decit sã slcibeasa aceste deziderate, sä le lipseascAde nervul lor vital, de ceea ce constituie dovada actualitatiilor i chedsia realidrii bor. Narodnicul se strAduieste säprezinte problemele vitale ale oridrui patron, scupscic,negustor (creditele, uniunile, ajutorul tehnic) ca pe nisteprobleme generale, care stau deasupra intereselor particulare.Narodnicul Ii inchipuie cA prin aceasta el le sporeste insem-nAtatea, le InaIä, dar in realitate el transforma astf el oproblem6 vie, care intereseazd cutare sau cutare grupuri depopulatie, intr-un deziderat de filistin, intr-o filozof are decabinet, intr-o birocratid discutie despre foloase". Deaceasta se leagA in mod nemijlocit i o a treia imprejurare.Neintelegind Ca masuri practice cum sint creditele i artelul,ajutorul tehnic etc., constituie expresia cerintelor capitalis-mului in dezvoltare, narodnicul nu stie sä exprime cerintelegenerale si fundamentale ale acestei dezvoltAri, inlocuindu-lecu mArunte jumatAti de masuri luate la intimplare, care,aplicate izolat, nu pot avea nici un efect apreciabil si sintinevitabil sortite esecului. Dad narodnicul ar adopta deschis

consecvent punctul de vedere al unui exponent al cerintelordezvoltArii sociale pe calea capitalistA, el ar fi in mAsurà säobserve conditiile generale, cerintele generale ale acestei dez-

ar vedea cA, in cadrul existentei acestor conditiigenerale (in cazul care ne intereseazA, principala dintre eleeste libertatea industriei), toate micile lui masuri si proiectes-ar realiza de la sine, adid prin indsi activitatea persoa-nelor interesate, pe cind ignorarea acestor conditii generale sipreconizarea exclusivA a unor mAsuri practice cu caracter

voltari,

www.dacoromanica.ro

410 V. I. 1.,t RI 1 N

strict particular nu inscamnd decit sa bati apa in piug. SAluam, de exemplu, problema libertatii industriei. Pe de oparte, dintre problemele politicii industriale, aceasta este oproblema atit de generala qi de importanta, incit analizareaei este deosebit de oportuna. Pe de alta parte, specificulconditiilor de trai din tinutul Perm aduce o interesantaconfirmare a importantei cardinale pe care o prezintaaceasta problemi.

Dupa cum se §tie, principalul fenomen in viata economicaa tinutului este industria siderurgica, care i-a imprimat opecete cu totul aparte. De situatia §i de interesele industrieisiderurgice din Ural este legata atit istoria colonizarii citactuala situatie a tinutului. In general, colonizarea taranilorin Ural a avut drept scop sa asigure proprietarilor de uzinebrate de munca" citim intr-o scrisoare semnata de unoarecare Babuedn de la uzina Novo-Serghinsk, publicata inLucrarile comisiei pentru cercetarea industriei mqtquga-rqti" *. Aceste cuvinte simple exprima foarte just rolulimens al proprietarilor de uzine in viata tinutului, insemnä-tatea lor ca mo§ieri i proprietari de uzine in acela5i timp,faptul Ca sint deprin0 sa exercite o dominatie exclusivänelimitata, sa aiba o situatie de monopol4ti, care 4i bazeazaindustria pe dreptul lor de proprietari funciari §i nu pecapital i concurenta. Principiile monopoliste ale industrieisiderurgice din Ural i-au gasit expresia legala in cunos-cutul articol 394 din vol. VII al codului de legi (regu-lamentul minelor), articol despre care s-a vorbit §i se vor-be§te atit de mult in literatura referitoare la Ural. Aceastalege, promulgata in 1806, prevede in primul rind ca inoraKle miniere nici o fabrica nu poate fi infiintata decitcu aprobarea autoritatilor miniere, iar in al doilea rind cain districtele din imprejurimile uzinelor este interzisa in-fiintarea oricaror manufacturi §i fabrici in care intreagaproductie se bazeaza mai ales pe procese de ardere careimplica folosirea carbunilor §i a lemnelor". In 1861 proprie-tarii de uzine siderurgice din Ural au insistat indeosebi cadispozitiile acestei legi sa fie introduse printre conditiileeliberarii *minor, iar articolul 11 din regulamentul privitor

* Vol. XVI pag. 594-595. Citat Tn cartea Ind. meat.", I, 140,

gi

ti

www.dacoromanica.ro

RECENSAMINTUL ME5TE$UGUR1LOR DIN GUBERNIA PERM 411

la muncitorii din industria siderurgica contine o interdictiesimilarà *. Th darea de seama a consiliului de administratieal bancii mqte§ugarilor pe 1895, citim printre altele : Decele mai rnulte ori insa se primesc plingeri in legatura cufaptul cä autoritatile miniere §i proprietarii de uzine pose-sionale interzic pe teritoriul aferent acestor uzine infiintareaoricaror stabilimente bazate pe folosirea actiunii focului,precum i plingeri in legatura cu diferitele masuri care stin-jenesc industria mqte§ugareascd de prelucrare a metalelor"(Studiu", pag. 223). Rezultä, a§adar, ea' Uralul mai pas-treazA §i astázi ne§tirbite traditiile frumoaselor vremuri dealtadatà", iar atitudinea fata de mica industrie taraneascaeste aid in deplinä armonie cu acea organizare a muncii"care asigura uzinelor o populatie muncitoreasca legata delocul respectiv. Aceste traditii sint caracterizate cit se poatede pregnant in urmkoarea §tire apárutà in Permskie Gu-bernskie Vedomosti" 119 nr. 183 din 1896, reprodusä inStudiu" i calificatk pe buna dreptate, drept foarte semni-ficativh". Iat-o : Ministerul agriculturii i al domeniilorstatului a propus proprietarilor de uzine siderurgice din Urals. exatnineze posibilitatea unor masuri din partea uzinelorsiderurgice in vederea dezvoltkii industriei mqte§ugh.re§tiin Ural. Proprietarii de uzine au in§tiintat ministerul cãdezvoltarea industriei me§te§ugke§ti in Ural va prejudiciainteresele marii industrii, intrucit chiar §i in prezent, cindme§te,ugurile sint slab dezvoltate in Ural, populatia lui nupoate furniza uzinelor numarul necesar de muncitori ** ; cind

Vezi Ind. meat", 1, 18-19. Studiu", 222, 223, 244. Rapoartesi studii asupra ind. meat.", publicat de ministerul agriculturii si al do-meniilor statului, articolul semnat de Egunov, vol. sri. Publicind articolullui Egunov, ministerul mentioneazA Intr-o notA CS opiniile autorului sintIn totalA divergents cu conceptiile si datele departamentului minelor".In judetul Krasnoufimsk, de pildA, au fost inchise, pe baza legilor cltate,aproapedustriei

400 de fierArii. Comp. LucrArile comisiei pentru cercetarea in-meateaugAreati", vol. XVI, articolul semnat de V. D. Belov :

,,Industria meateaugSreasca din Ural in leaturg cu industria siderurgicA".Autorul aratA cI meatesugarii, temindu-se de rigorile legit, tat ascundmaainile. Un meateaugar a construit pentru turnarea pieselor un cuptormontat pe rofi, ca sA-1 poatA ascunde mal usor I (pag. 18 din articolulcitat).

** Pentru Ilmurirea cititoruIul,a

mentloralm cit statistica industriei noastresiderurgice ai miniere constatat In repetate rInduri cA In Ural numArulmuncitorilor ocupati, raportat la produsul obtinut, este incomparabil maimare decit in regiunea minierA din sudul Orli sau din Polonia. SalariilescAzute urmale a faptului cA muncitorli stilt legati de pAmInt tinUralul la un nivel tehnic incomparabil mai sciizut decit acela din sudultArii sau din Polonia.

www.dacoromanica.ro

412 V. 1. LE NIW

insa locuitorii vor avea acasa posibilitati de cistig, uzinelerisca sa nu mai poata lucra de loc" (Studiu", pag. 244).Aceasta stire i-a facut pe autorii Studiului" sh exclame :Desigur, prima conditie necesara a oricarei industrii, mare,mijlocie sau mica, este libertatea industriei... In numelelibertatii industriei, toate ramurde ei trebuie sa fie din punctde vedere juridic egale in drepturi... Industria mestesuga-reasca de prelucrare a metalelor din Ural trebuie sä fieeliberata de orice ingradiri exceptionale, stabilite in cadrulreglementkii regimului uzinelor cu scopul de a stinjeni dez-voltarea ei fireasce (ibid. Subliniat de noi). Citind aceastatirada emotionanta i profund justä in apararea libertkiiindustriei", ne-am adus aminte de cunoscuta fabula cu meta-fizicianul care intirzia sa iasa din groat* intrebind ce estefringhia care i-a fost aruncata : o simpla fringhie" ? I 120La fel procedeaza si narodnicii din Perm, care, cind estevorba de libertatea industriei, de libertatea dezvoltarii capi-talismului, de libera concurenta, intreaba cu dispret ce estelibertatea industriei : o simpla revendicare burgheza ?! Eise inalta mult mai sus in dezideratele kr ; ei nu vor liberaconcurenta (ce deziderat meschin, ingust, burghez I), ciorganizarea muncii"... Dar este de ajuns ca aceste visemaniloviste sal se ciocneasca fata in fata" cu realitatea pro-zaica in wall goliciunea ei, pentru ca narodnicul sä setrezeasca numaidecit in fata unei organizdri a munch"care-I face sa uite pe loc caracterul daunator" i pericolul"capitalismului, posibilitatea altor cai pentru patrie" i saceara libertatea industriei".

Repetam : noi consideram cã acest deziderat este absolutjust si credem cá acest punct de vedere (impartásit nu numaide alcatuitorii Studiului", ci aproape de toti autorii cares-au ocupat de aceasta problema) face cinste narodnicilor.Dar... Ce sa-i faci ?! Nu-i poti lauda pe narodnici fara apune imediat un mare dar", dar avern de facut in lega-tura cu aceasta doua observatii esentiale.

Prima. Putem fi siguri ca. imensa majoritate a narodni-cilor va contesta cu indignare justetea afirmatiei noastre calibertatea industriei" este identica cu libertatea capitalis-mului". Ei vor spune ca a cere inlkurarea monopolurilor sia ramasitelor iobagiei inseamna pur si simplu" revendicarea

www.dacoromanica.ro


egalitätii in drepturi si este in interesul intregii" economiinationale in general si al celei taranesti in special, si nici-decum al capitalismului. Stim ca narodnicii vor spune asa.Dar aceastà teza va fi complet gresita. De pe vremea cindlibertatea industriei" era privita intr-o asemenea manieraidealista i abstracta, flind considerata ca un drept" funda-mental si firesc al omului" (comp. cuvintul subliniat inStudiu"), au trecut peste o suta de ani. Revendicarea fiber-tatii industriei" si inaptuirea acestei revendicari au facut deatunci ocolul citorva tari, i pretutindeni aceasta revendicarea fost o expresie a discordantei dintre capitalismul in cres-tere si ramasitele monopolurilor i reglementhrilor, pretu-tindeni ea a fost o lozinca a burgheziei inaintate, pretutindeniea nu a dus decit la triumful deplin al capitalismului. Deatunci teoria a explicat pe deplin cit de naiva e iluzia calibertatea industriei" ar fi o revendicare a ratiunii pure",revendicarea unei abstracte egalitati in drepturi", si aaratat cà problema libertatii industriei este o problema acapitalismului. Infaptuirea libertatii industriei" nu estenicidecum o prefacere cu caracter exclusiv juridic" ; eareprezinta o ref ormä economica profunda. Revendicarealiberfatii industriei" denota intotdeauna existenta uneidiscordante intre normele juridice (care reflecta relatiile deproductie perimate) i ?wile relatii de productie, care s-audezvoltat in pofida normelor vechi, au depasit cadrul aces-tora din urma i fac sa fie necesara desfiintarea lor. Dacarinduielile din Ural stirnesc acum revendicarea generala alibertätii industriei", aceasta inseamna ca reglementarile,monopolurile i privilegiile mostenite in favoarea mosierior-proprietari de uzine stingheresc relatiile economice date,fortele economice date. Care sint, asadar, aceste relatii siaceste forte ? Acestea sint relatille economiei de marfuri.Aceste forte sint fortele capita/u/ui care conduce economiade marfuri. Aduceti-va aminte fie g de sus-citata märturisire"a narodnicului din Perm : Intreaga noastrà industrie mes-tesugkeasca se afla in mrejele capitalurilor private". Dar siMed' aceastä marturisire datele recensAmintului mqtepgurilorsint destul de elocvente si nu au nevoie de nici un comen-tariu.

www.dacoromanica.ro

414 v. I. LtNIN

A doua observatie. Salutam faptul cà narodnicii aparalibertatea industriei. Dar il salutam in masura in care eisint consecvenfi in aceasta aparare. Oare libertatea indus-triei" consta numai in desfiintarea interdictiilor existente inUral in ceea ce priveste deschiderea de stabilimente carefolosesc actiunea focului ? Oare faptul ca taranul este lipsitde dreptul de a iesi din obste, de a exercita orice meseriesau ocupatie nu constituie o ingradire mutt mai esentialaa libertatii industriei" ? Oare faptul ca nu exista libertateade deplasare, ca legea nu recunoaste fiedrui cetatean dreptulde alege pentru domiciliu orice comunitate urbana saururala din stat, oare faptul acesta nu ingradeste libertateaindustriei ? Oare inchistarea medievala a obstii taranesti,faptut cà persoanele care fac parte din clasa comerciantilor

industriasilor nu pot patrunde in obste, nu ingradestelibertatea industriei ? etc. etc. Noi am mentionat ingradirimult mai importante, mai generale, mai raspindite ale fiber-tatii industriei, ale caror efecte se manifesta in intreagaRusie, i indcosebi asupra intregii mase taranesti. Dadindustria mare, mijlocie si mica" trebuie sa fie egale indrepturi, nu este cazul oare ca si aceasta din urma sa aiba,in ceea ce priveste instrainarea paminturilor, aceleasi drep-turi ca si primele doua ? Dad dispozitiile cuprinse in legilereferitoare la industria siderurgica din Ural constituie in-gradiri exceptionale care stinjenesc dezvoltarea fireasca", nueste oare tot atit de adevarat ca raspunderea solidara,inalienabilitatea loturilor, legile i regulamentele medievalespeciale cu privire la migratiuni, transferari, mestesuguriindeletniciri constituie si ele ingradiri exceptionale" ? Oareele nu stinjenesc dezvoltarea fireasca" ?

Adevarul insä este ca si in aceasta problema narodnicismula dat dovada de aceeasi inconsecventa si de aceeasi fatar-nide care sint atit de caracteristice oricarei ideologii aKleinbiirgerism *-ului. Pe de o parte, narodnicii nu taga-duiesc ca in viata noastra exista numeroase ramasite ale unciorganizari a muncii" a card origine dateaza din perioadaatotputerniciei cnejilor feudali g care se afla in cea maiflagranta contradictie cu orinduirea economica actuala, cu

* mic-burghezism. Nola trad.

ali

si

si

www.dacoromanica.ro

ktCENSAMINTUL MESTESUGURILOR bIN G1I3ERNIA PPRM 418

intreaga dezvoltare economica i culturala a tarii. Pe de altaparte, ei nu pot sa nu vada ca aceasta orinduire economica§i aceasta dezvoltare ameninta sä-1 duca la pieire pe miculproducator i, inspaimintati de soarta acestui paladiu alidealurilor" lor, narodnicii cauta sa opreasca mersul istoriei,sa opreasca procesul de dezvoltare, se roaga §i implora sase interzica", sà nu se ingaduie" §i camufleaza cu frazedespre organizarea muncii" aceasta jalnica bolborosealareactionara, fraze care nu pot fi altceva decit o crunta ironic.

De pe acum cititorului ii este clara, desigur, obiectia prin-cipala, esentiala pe care o vom ridica impotriva programuluinarodnic practic in problemele industriei moderne. In masurain care proiectele narodnice se integreaza in transformareacare de la Adam Smith incoace se numqte libertatea indus-triei (in acceptia larga a cuvintului) sau coincid cu ea, elesint progresiste. Dar, in primul rind, in acest caz ele n-aunimic narodnic", nimic care sa sprijine in special micaproductie i cane specifice" ale patriei. In al doilea rind,aceasta parte pozitiva a programului narodnic este slabita

denaturata prin aceea ca problemei generale §i fundamen-tale a libertatii industriei i se substituie proiecte §i masuriparticulare §i marunte. In mäsura insa in care dezideratelenarodnice contravin libertatii industriei, cautind sa opreascadezvoltarea actualà, ele sint reactionare §i lipsite de sens,iar infaptuirea lor nu poate fi decit claunatoare. Sa luamciteva exemple. Creditul. Creditul este o institutie legata deo faza mai evoluata a circulatiei marfurilor, a schimburiloreconomice. Infaptuirea libertatii industriei" duce in modinevitabil la crearea unor institutii de credit ca intreprindericu caracter comercial, la inlaturarea inchistarii medievale ataranilor, la apropierea lor de clasele care folosesc in ceamai mare masura creditul, la infiintarea de sine statatoarede catre persoanele interesate a unor asociatii de credit etc.Dimpotriva, ce valoare pot avea masurile in domeniul cre-ditului pe care zemtii i cei1ali intelectuali" le of era tara-nilor", atita timp cit legile i institutiile pun taranimea intr-osituatie care exclude o circulatie normala i dezvoltatà amarfurilor, intr-o situatie in care in locul raspunderii patri-tnoniale (baza creditului) este mult mai lesnicioasa, mairealizabila, mai accesibila §i mai uzitata... munca in dijna

si

I

www.dacoromanica.ro

41 6 V. I. LENIN

In aceste conditii, rnasurile in domeniul creditului vor ramineintotdeauna niste plante exotice, straine, sadite pe un sol cutotul nepotrivit, vor fi un copil nascut mort, pe care 1-auputut plasmui numai niste intelectuali visatori de felul luiMani lov i niste birocrati voitori de bine, de care rid si vorride adevaratii negustori de capital banesc. Pentru a nuface afirrnatii nedovedite, reproducem parerea lui Egunov(articolul citat), pe care nimeni nu-I poate banui de... ma-terialism". Despre depozitele pentru mestesugari el spuneurmatoarele : Chiar cind conditiile locale sint cit se poatede favorabile, un depozit stabil, si Inca unul singur pe unjudet intreg, nu va inlocui niciodata i nici nu poate inlocuipe negustorul vesnic mobil si personal interesat". Desprebanca mestesugarilor din Perm citim urmatoarele : ca sáobtina un imprumut, mestesugarul trebuie sa faca o cererela banca sau la agentul ei i sa indice numele garantilor.Agentul vine, verifica declaratia mestesugarului, culegeinformatii amanuntite asupra productiei etc. si, in contulmestesugarului, trirnite directiei bancii tot acest vraf dehirtii". Dupa ce aproba imprurnutul, banca trimite (prinagent sau prin administratia actul de imprumut.Dupa ce debitorul semneaza actul (semnatura fiind certifi-cata de autoritätile plash) i ii inapoiaza bancii, abia atuncii se expediaza banii. Daca imprumutul este solicitat de unartel, se cere o copie dupa contractul de tovarasie. Agentiitrebuie sa vegheze ca imprumuturile sa fie folosite exclusivin scopul pentru care au fost acordate, sa urmareasca cummerg afacerile clientilor etc. Este evident ca creditul bancarin nici un caz nu poate fi considerat accesibil mestesugari-lot ; se poate afirma cu certitudine cã mestesugarul va pre-fera, fara doar si poate, sa caute credit la un bogatas dinlocalitate decit sa se expuna tuturor caznelor descrise, saplateasca taxele postale, de notariat si de plasà, sä astepteluni de-a rindul din ziva cind a survenit necesitatea unuiimprumut pina in ziva primirii lui i sà ramina sub supra-veghere in tot cursul termenului pentru care i s-a acordatImprumutul" (pag. 170 din articolul citat). Pe cit de absurdaeste ideea narodnica a unui credit anticapitalist, pe atit de

www.dacoromanica.ro


inept; stingace i ineficace sint aceste tentative (Cu mijloaceimproprii) de a face prin intermediul intelectualior" si albirocratilor un lucru care constituie pretutindeni adevarataindeletnicire a negustorilor. Invatamintul tehnic. Se pareca astazi nu mai este nevoie sa vorbim despre el... Amintimdoar proiectul demn de vesnica pomenire" al d-lui Iujakov,cunoscutul nostru autor progresist, care preconizeaza sa fieinfiintate in Rusia licee agricole, in care taranii i arancelefara avere sã ramburseze prin muncei costul invataturii lor,servind, de pilda, ca bucatari sau spalatorese *... Artelurile.Dar cine nu stie d principalele piedici in calea raspindiriilor sint traditiile aceleiasi organizari a muncii" care si-agasit expresia si in legile ref eritoare la industria siderurgicadin Ural ? Cine nu stie cã infaptuirea libertatii depline aindustriei a dus pretutindeni la o inflorire si dezvoltare faraprecedent a tot felul de uniuni i asociatii ? Este extrem decomic sa vezi cum narodnicul se straduieste prezinteadversarul ca pe un dusman al artelurilor, al uniunilor etc.in general. Aceasta inseamna pur i simplu sa arunci vinape altul I Esentialul este ca, in cautarea principiului asocieriisi a mijloacelor pentru infaptuirea lui, trebuie sa-ti indreptiprivirile nu inapoi, spre trecut, spre meseriile patriarhale sispre mica productie, care genereaza in rindurile produca-torilor o stare de extrema izolare, farimitare i primitivi-tate, ci inainte, spre viitor, spre dezvoltarea marelui capitalindustrial.

$tim foarte bine cu ce dispret suveran va primi narodniculacest program de politica industriala, opus propriului sauprogram. Libertatea industriei" I Ce vechi si ingust de-ziderat burghez, manchesterian ** I Narodnicul este sigurca pentru el acesta este un überwundener Standpunkt ***, ca

* Vezi articolul urmIttor. (Volumul de fatS, pag. 465-498 Nota red).** S-ar putea ca unil sg-sl Inchipuie cS libertatea industriei" exclude

mSsuri cum sint legile referitoare la reglernentarea muncli In fabrici etc.dinPrin libertatea industrier se Intelege InlAturarea piedicilor rdmase

trecut In calea dezvoltfril capitalismului, pe cind legislatia privitoare lareglementarea muncii in fabrici, ca si celelalte mSsuri ale asa-numiteiSozialpolitik (politicS socialS. Nota tract.) din zilele noastre, presupuneo larga dezvoltare a capitalismului si, la rindul ei, face ca aceastS dez-.voltare sd

mulctmeargd tnainte.

*** de vedere depSsit. Nota trad.

sa-si

www.dacoromanica.ro

418 V. I. LENIN

el a tiut sa se ridice deasupra intereselor trecatoare §iunilaterale care stau la baza acestui deziderat, ea' a tiut sase ridice la inaltimea unor idei mai profunde §i mai puredespre organizarea muncii"... In realitate insa el a coboritde la ideologia burgheza progresista la ideologia mic-bur-gheza reactionara, care oscileaza neputincioasa intre tendintade a accelera dezvoltarea economica actuala §i tendinta dea o frina, intre interesele micilor patroni §i interesele muncii.In problema de fata, acestea din urma coincid cu intereselemarelui capital industrial.

www.dacoromanica.ro

419

IN LEGATURA CU 0 NOTA DE ZIAR

In nr. 239 (din 30 august) al ziarului Russkie Vedo-mosti" 121 a aparut un articolas al d-lui N. Levitski :Despre uncle probleme ale vietii poporului". Locuind lataxa' §i avind contact permanent cu poporul", autorul s-aizbit de multa vreme" de unele probleme ale vietii poporu-lui, a caror rezolvare prin masuri" corespunzatoare este onecesitate urgentr, o necesitate imperioase. Autorul isiexprima convingerea ca scurtele" lui note" intr-o pro-blemä de asemenea importanta vor gasi ecou in rindulcelor ce se intereseaza de nevoile poporului" si isi exprimadorinta ca aceste note sa provoace un schimb de idei cuprivire la problemele ridicate de el.

Stilul ales" in care este scris articolasul d-lui N. Levitskisi potopul de cuvinte bombastice te fac sä crezi, la inceput,ca este vorba de niste probleme intr-adevar importante,urgente si vitale ale vietii actuale. In realitate insä propu-nerile autorului nu fac decit sa ne ofere Inca un exemplu,deosebit de pregnant, de proiectele utopice, CU adevaratmaniloviste, cu care a fost obisnuit publicul rus de cdtrepublicistii narodnicismului. Iata de ce am considerat ca n-arfi inutil sa ne spunem parerea in problemele ridicate ded-1 N. Levitski.

Problemele" ridicate de d-1 N. Levitski sint in numarde cinci (pe puncte), si dinsul nu numai ea cla un raspuns"la fiecare dintre de", dar ne indica, cu toata precizia, simasura" respectiva. Prima problema este aceea a creditu-

28 www.dacoromanica.ro

420 v. I. LENIN

lui ieftin si accesibil", inlaturarea bunului plac al camatari-lor, al chiaburilor si al lipitorilor si jefuitorilor de tot felul".Masura preconizata consta in elaborarea unui proiect decase taranesti de credit de tip mai simplu la sate", si autorulnostru propune ca la casieriile bancii de stat sa se eliberezecarnete de economii nu pe numele unor persoane, ci penumele unor asociapi anume infiintate, care sa faca depunerisi sa obtina imprumuturi prin intermediul unui casier.

lath', prin urmare, la ce concluzii 1-a adus pe autor, inproblema, devenita atit de banalà, a creditelor, un indelun-gat contact cu poporul" : elaborarea" unui proiect de casede credit de tip nou ! Dinsul crede, probabil, ea' la noi seconsuma prea putina hirtie si cernealä pentru elaborarea denenumarate proiecte de tipuri", modele", statute",statute model", statute normale" etc. etc. Locuind latare, practicianul nostru n-a observat nici un fel de alteprobleme mai importante, izvorite din dorinta de a inlocuipe chiabur" printr-un credit ieftin si accesibil". Nu nevom apuca, fireste, sä vorbim aici despre insemnatateacreditului : noi privim ca atare scopul urmarit de autor sianalizam sub aspectul pur practic remediile despre caredinsul vorbeste cu atita emfaza. Creditul este o institutie acirculatiei de marfuri in forma ei dezvoltata. Se pune intre-barea dach este cu putinta existenta unei asemenea institutiiin rindurile taranimii noastre, pe care nenumaratele ramasiteale legilor si interdictiilor medievale au pus-o in conditiicare exclud o circulatie a marfurilor normala, libera, largasi dezvoltatä. Nu este oare ridicol ca, vorbind despre nevoilevitale si imediate ale poporului, sa reduci problema creditu-lui la elaborarea unor statute" de tip nou, trecind cu totulsub tacere necesitatea abrogdrii unei sumedenii de statute"care impiedica circulatia normala a marfurilor la sate, im-piedica circulaPa libera a bunurilor mobile si imobile, tre-cerea liberä a taranilor dintr-un loc in altul si de la o in-deletnicire la alta, accesul liber in asociatiile taranesti alpersoanelor care apartin unor alte clase si stari ? Ce poatefi mai comic decit sa lupti impotriva chiaburilor, camatari-

www.dacoromanica.ro

TN LEGATURA CU 0 NOTA DE ZIAR 4 21

lor, lipitorilor, jefuitorilor" prin perfectionarea statutelor"caselor de credit ? Camataria, in formele ei cele mai rele,se mentine cit se poate de bine in satele noastre tocmai da-torità inchistärii lor medievale, datorita existentei a mii delanturi care incatuseaza dezvoltarea circulatiei marfurilor,iata ca practicul nostru autor nu pomeneste nici un cuvintdespre aceste lanturi i declara cä problema vitala a credi-tului taranesc este elaborarea de noi statute. Dupa toateprobabilitatile, tarile capitaliste dezvoltate, in care satul afost pus de mult in conditii corespunzatoare schimbului demarfuri si in care creditul a capatat o larga dezvoltare, auajuns sa obtina asemenea succese datorita abundentei destatute" intocmite de functionari binevoitori 1

A doua problema este aceea a starii de neputinta incare se aflä familia taräneasca in caz de moarte a capuluiei", precum si imperioasa necesitate" de a pastra i ocrotiprin toate mijloacele si metodele posibile populatia agricolátaraneasca muncitoare". Dupa cum vedeti, pe masura cemergem mai departe, constatarn ca problemele" d-luiN. Levitski devin mai ample, mai grandioase 1 Daca primadintre aceste probleme se ref erea la cea mai banala insti-tutie burgheza, al carei folos n-am putea sa-1 recunoastemdecit cu foarte mari rezerve, apoi aid se pune in fatanoastra o problema de o importanta atit de mare incit inprincipiu" recunoastem Para nici o rezerva extrema ei actuali-tate si nu-i putem refuza autorului simpatia noastra pentrufaptul ca pune o asemenea problema. Dar acestei problemede imensa importantà ii corespunde, la acest narodnic, i omasura" de o imensa cum sa ne exprimam mai delicat ?

lipsä de inteligenta. Ascultati numai : ...este o necesitateurgenta sa se organizeze i sä se introduca asigurdrile mu-tuale asupra vietii, in math, ieltinite pind la minimum po-sibil, obligatorii (sic 1) pentru intreaga populatie tiiraneascd*(prin asociatii, tovarasii, arteluri etc.). Totodata trebuieclarificat rolul si participarea in aceasta opera a) a socie-tätilor de asigurari particulare, b) a zemstvei i c) a statului".

* Subliniat de autor.

2 8*

§i

www.dacoromanica.ro

422 V.

Vedeti cit de lipsiti de perspicacitate mai sint i taraniinostri 1 Ei nu se gindesc ca, daca moare gospodarul, familialui o sa ajunga sa cerseasca ; c, daca nu obtine o recoltabuna, o sa ajunga sa moara de foame, iar uneori, chiar dacarecolta e buna, tot n-o sá poata scapa de cersit atunci cinds-o intoarce acasà, dupa ce a cautat iii zadar o posibilitatede cistig" 1 Nu-si dau seama, acesti tarani prosti, cà existäpe lume asigurari asupra vietii" de care beneficiaza de multàvreme numerosi domni onorabili si de pe urma carora sepricopsesc a1i domni onorabili (posesori de actiuni alesocietatilor de asigurare). Nu-si da seama Sisoika" 122 celflamind ca n-are decit sa infiinteze impreuna cu Miteai",care e tot atit de flamind, o societate de asigurari mutualeasupra vietii (cu o cotizatie mica, mica de tot 1) i famiiilevor fi asigurate in caz ca le moare gospodarul 1 Din fericire,pentru acesti tarani lipsiti de perspicacitate gindeste lumi-nata noastra intelectualitate narodnica, iar unul dintre repre-zentantii ei, locuind la tara i avind contact permanent cupoporul", s-a gindit de multä vreme" la acest proiect"grandios, uluitor de grandios 1

A treia problema. In legatura cu aceasta este necesarsa se puna si sa se examineze chestiunea constituirii unuifond pe intregul imperiu in vederea asigurdrii pe viatel apopulatiei tarane,rti*, asa cum exista un fond alimentar siunul de asigurare impotriva incendiilor pe intregul imperiu".Se intelege de la sine ca., daca este vorba de asigurare,trebuie discutata problema crearii unui fond. Dar ni se parech prea stimatul nostru autor a lasat sä subziste aici o lacunaesentiall Nu este oare necesar sal se puna si sa se exami-neze" i problema : carui minister si carui departamenttrebuie sa-i fie subordonata proiectata institutie ? Pe de oparte, nu incape indoiala ca ea trebuie subordonata de-partamentului economic al ministerului de interne. Pe dealtà parte, aici este interesata indeaproape i sectia zemstve-lor din ministerul afacerilor interne. In al treilea rind, asi-gurarile trebuie sa fie administrate g de ministerul finante-

* Subliniat de autor.

1 Lfi.NtN

www.dacoromanica.ro

IN LEGATURA Gli 0 NOTA DE ZIAR 42g

lor. Dacã e ga, n-ar fi mai nimerit sA se proiecteze, in acestscop, infiintarea unei directii speciale, directia generala aasigurarilor mutuale de stat, asupra vietii, obligatorii pentruintreaga populgie tkaneasca", care si reprezinte, bunaoarkceva in felul directiei generale a hergheliilor de cai alestatului ?

A patra problema : Mai departe, data Hind imensa rg-pindire pe care au capatat-o in Rusia artelurile de tot felul,precum si indiscutabilul folos si insernnatatea lor pentrueconomia nationalk a devenit imperios necesarl 4) organi-zarea unei societAti speciale : Societatea pentru sprijinireaartelurilor agricole fi a altor arteluri". Nu incape indoialaea' artelurile, de orice fel ar fi ele, sint de folos pentru aceleclase ale populatiei care le organizeazà. Tot atit de nein-doielnic este cä unirea reprezentantilor diferitelor clase vaaduce mad foloase si intregii economii ngionale. Pacat nu-mai ca.' autorul se lasa prea lesne antrenat de condei si nevorbeste despre imensa raspindire pe care au capkat-o inRusia artelurile de tot felul". Oricine stie ca, in comparatiecu oricare din tarile Europei occidentale, in Rusia artelurilede tot felul" sint extrem de putine, fenonzenal de putine...Oricine stie"... in afara' de viskorul nostru Mani lov. Astao stie, de pildk si redactia ziarului Russkie Vedomosti",care inainte de aparitia articolului d-lui N. Levitski a publicatun articol foarte interesant si plin de continut : Sindicateledin Franca", si d-1 N. Levitski ar putea sa.' afle din acestarticol cit de mare amploare au luat in Franta capitalista(in compargie cu Rusia necapitalistä) artelurile de totfelul". Subliniez de tot felul", pentru ca din acelasi articolse poate lesne vedea, bunaoark ea in Franta existA patrufeluri de sindicate : 1) sindicate ale muncitorilor (in numarde 2.163, cu 419.172 de membri) ; 2) sindicate ale patroni-lor (1.622, cu 130.752 de membri) ; 3) sindicate agricole(1.188, cu 398.048 de membri) si 4) sindicate mixte (173,cu 31.126 de membri). Totalizati cifrele, d-le Levitski 1 WOobtine aproape 1.000.000 de oameni (979.000, uniti inarteluri de tot felul", si acum, cu mina pc inimk spuneti-ne

www.dacoromanica.ro

424 V. 1. LANIN

daca nu va este rqine ca v-a scapat o fraza ca aceea incare vorbiti de imensa raspindire pe care au capatat-o inRusia artelurile de tot felul" (sic !!!). Nu observati ce im-presie comica, tragicomica chiar, produce articolul dv.,publicat alaturi de cifrele red cu privire la sindicatele dinFranta" I Acqti bieti francezi, pe care, pe cit se vede, plagacapitalismului i-a lipsit de imensa raspindire a artelurilorde tot felul", ar izbucni, probabil, intr-un ris homeric cindar auzi de propunerea de a se organiza o societate spe-ciala"... care sa sprijine organizarea a tot felul de societati IDar se intelege de la sine Ca acest ris n-ar fi decit o mani-festare a cunoscutei superficialitati a francezilor, care nusint in stare sa inteleaga seriozitatea rusului. Acqti franceziu§uratici nu numai ca organizeaza arteluri de tot felul",Fara sa organizeze in prealabil o societate pentru spriji-nirea artelurilor", dar horribile dictu ! * nici macar nuelaboreaza in prealabil statute model", normale" i tipurisimple" de diferite societati I

A cincea problerna... (a devenit o necesitate imperioasa)editarea pe linga aceasta societate (sau separat) a unuiorgan special... consacrat exclusiv studierii activiatii coope-ratiste din Rusia fi din strdincitate..." Da, da, d-le Levitski ICind stomacul deranjat il impiedica pe cineva sa manincecum trebuie, nu-i mai ramine decit sa afle, din citite, cummaninca alti oameni. Numai ca unui om atit de bolnav nicimedicii nu i-ar permite, probabil, lectura unor pagini incare este vorba de mesele altora : o asemenea lectura poatetrezi pofte nemasurate, care sa nu corespunda regimului...In acest caz medicii ar fi cu totul consecventi.

Ne-am ocupat destul de arnanuntit de mica nota a d-luiN. Levitski. Cititorul ne va intreba, poate, daca facea sane oprim atit de mult asupra unei scurte note de ziar, dacaea merita sa-i consacram un comentariu atit de lung. Ceimportanta are ca unui om (care, in general vorbind, eanimat de cele mai bune intentii) i s-a intimplat sa spunan4te prostii despre nu §tiu ce asigurare rnutuala pe viata,

* e Ingrozitor de spus I Nota trad.

www.dacoromanica.ro

IN LEGATDRA CU 0 NOTA DE ZIAR 425

obligatorie pentru intreaga populatie taraneasca ? Ni s-amai intimplat sa auzim exact aceleasi pareri in legatura cualte chestiuni analoge. Aceste pareri sint mai mult decitneintemeiate. SA fie oare o simpla intimplare ea, la noi,publicisti inaintati" vomiteaza din cind in cind cite unproiect" atit de primitiv in spiritul socialismului feudal"ca ramii pur si simplu trasnit ? SA fie o simpla intimplareca pina si niste publicatii ca Russkoe Bogatstvo" si RusskieVedomosti", care in nici un caz nu pot fi considerate ultra-narodniciste, care protesteaza intotdeauna impotriva exage-rarilor narodnicismului si impotriva concluziilor narodnicistea la V.V., publicatii care nu se dau in laturi nici de la aascunde zdrentele narodnicismului lor sub vesmintul uneietichete noi de felul unei scoli etice-sociologice" oarecare,ca pita si niste asemenea publicatii of era in mod periodicsi cu cea mai mare regularitate publicului rus cind o utopieculturala" a d-lui S. Iujakov, un proiect de invatamintsecundar obligatoriu in liceele agricole cu rambursarea prinmunch de catre *aria saraci a cheltuielilor facute in aniilot de invatatura, cind un proiect ca acela al d-luiN. Levitski, de asigurare mutuala pe viata, obligatorie pen-tru intreaga populatie taraneasca *.

Ar fi prea naiv sä cautam explicatia acestui fenomenintr-o simpla intimplare. In fiecare narodnic zace un Ma-nilov. Dispretul fatà de actualele conditii ale realitatii sifata de evolutia economica reala, refuzul de a analiza cuatentie interesele reale ale diferitelor clase ale societatii rusein relatiile dintre ele, obiceiul de a discuta in fel si chip, cuif ose de superioritate, despre nevoile" si destinele" patriei,vanitatea pe care i-o trezesc jalnicele ramásite ale asociatii-lor medievale existente in obstile si artelurile rusesti si oatitudine plina de dispret fatà de asociatiile incomparabilmai dezvoltate, proprii unui capitalism mai dezvoltat, toateaceste trasaturi le yeti gasi, intr-o masura mai mare saumai mica, la fiecare narodnic. Tocmai de aceea este atit deinstructiv sa observi cum un scriitor nu prea inteligent, dar

* FAcind o comparatie 'tithe acestI dot utopistl al publicistIcil narod-niciste, nu putem sit nu clAm preferinttl d-lui N. Levitski, al cdrui proiecte ceua mai inteligent decit acela al d-lui S. Iujakov.

www.dacoromanica.ro

426 v. I. LENIN

foarte naiv, cu o cutezanta vrednica de o soarta mai bunkimpinge aceste träsaturi pina la ultima lor dezvoltare logica§i le intruchipeaza in tabloul viu al unui proiect". Proiecteleacestea sint intotdeauna graitoare, atit de graitoare ca estede ajuns sii le arciti cititorului pentru a-i dovedi prejudiciulpe care-1 aduce gindirii noastre sociale §i dezvoltarii noastresociale narodnicismul mic-burghez de astazi. Intr-un ase-menea proiect gase§ti intotdeauna nurneroase elemente co-rnice, incit, daca-1 cite§ti in mod superficial, de cele maimulte ori nu te alegi cu altceva decit cu pofta de ris. Darincearca sa intelegi sensul lor, §i atunci vei spune : toateastea ar fi ridicole daca n-ar fi atit de triste 1" 123

Scris In deportare, In septembrie 1897Publicat tn octombrie 1897

In revista Novoe Slovo" nr. 1Semnat : K. Tn Se tipareste dupd textui

apdrut in revistei

www.dacoromanica.ro

421

SARCINILESOCIAL-DEMOCRATILOR RUSI 124

Scrts In deportare, la sflrsitulanuiui 1897

Publicat pentru prima oathin 1898, In bro$urii, la Geneva

Se tipereste dupe textulbro$urii editate in 1902,

coniruntat cu copia manuscrisuluisi cu textul culegeril

VI. Ilin. In 12 ani", 1907

www.dacoromanica.ro

[429

riOJETAPIII BODES eTPAWS, COEARILHATECIA-mailman cOrtimbagOVATIPTECHAff PANTLig !Tuna.

H. .11EHH11%.

3 CLAIM

PITCCIHIXI

toPAISiughres&mete 2-e.

cx apEANCJIOBIAMB

ABTOPe

fl 6 AKCE/1bP000A.

Waldo 3arixth /taro. Pra Palma letua11 Cathumemonparin.

A

Ilmormoza Anna, fbuta earellue, U.1902 r.

Ccperta editlel a 2-a a hrosurii lui V. I. LeninSarcinile social-dernocratilor ru§1". 1902

www.dacoromanica.ro

431

PREFATA LA EDITIA A DOUA 125

Au trecut exact cinci ani de cind a fost scrisä brosurade fata, care acum apare in a doua ediie, intrucit rkpundeunor necesitki ale muncii de agitatie. In acest intervaldestul de scurt, tinka noastra miscare muncitcreasca a facutun atit de mare pas inainte, iar in situatia social-democratieiruse Si in starea fortelor ei s-au produs schimbki atit deadinci, incit ar putea sa para curios ca a fost nevoie de osimpla retipkire a vechii brosuri. Oare in 1902 Sarcinilesocial-democratior rusi" nu prezinta de loc schimbari incomparatie cu cele din 1897 ? Mar conceptiile autorului, caren-a fkut atunci decit sa prezinte un bilant al primei ex-periente" a activitkii sale de partid, n-au progresat oare cunimic in aceasta privinta ?

Aceste intrebäri (sau altele asemanatoare) si le-a pus, pro-babil, nu un singur cititor, i pentru a da raspunsul cuvenittrebuie sa ne ref erim la brosura Ce-i de fkut ?" si safacem uncle completäri la cele spuse in paginile ei. Trebuiesa facem aceastä ref erire pentru a atrage atentia asupraconceptiilor autorului in legkura cu actualele sarcini alesocial-democratiei ; sa completam cele spuse acolo (lapag. 31-32, 121, 138) * cu privire la conditiile in care afost scrisa brosura pe care o redactam acum i cu privire laraportul dintre ea si perioada" speciala de dezvoltare asocial-democratiei ruse. In brosura mentionata (Ce-i defkut ?") am enumerat in genere patru asemenea perioade,dintre care ultima a fost considerata de noi ca fiind de

* Vezi Opere, vol. 5, Editura polltic11, 1958, pag. 373-374, 475-476,497 148. Nota red.

www.dacoromanica.ro

432 v. I. LENIN

domeniul prezentului i, in parte, de acela al viitorului",dominatia (sau, cel putin, larga raspindire), incepind din1897-1898, a curentului economist" 126 formeaza a treiaperioada, perioada a doua corespunde anilor 1894-1898,iar prima perioada anilor 1884-1894. In perioada a doua,spre deosebire de cea de-a treia, nu se observa divergentein rindurile social-democratilor. Pe atunci social-democratiaera unitara din punct de vedere ideologic §i tot pe atuncis-a facut incercarea de a se ajunge i la unitatea ei practica,organizatorica (constituirea Partidului muncitoresc social-democrat din Rusia) 127. Pe atunci atentia principala asocial-democratilor nu era indreptath spre lamurirea §i solu-tionarea cutaror sau cutaror probleme interne de partid (cain perioada a treia), ci spre lupta ideologica impotrivadugnanilor social-democratiei, pe de o parte, i spre dezvol-tarea muncii practice de partid, pe de alta parte.

titre teoria si practica social-democratilor nu exista anta-gonismul care s-a manifestat in perioada economismului".

Broqura de fata oglindqte tocmai particularitatile situatieide atunci i ale sarcinilor" de atunci ale social-democratiei.Ea indeamna la adincirea i largirea muncii practice, neva-zind o piedica", sub acest raport, in lipsa de claritate aunor conceptii, principii i teorii generale §i nevazind (cacipe atunci nu exista) nici o greutate in imbinarea lupteipolitice cu cea economica. Ea se adreseaza adversarilorsocial-democratiei, dindu-le Iamuriri in domeniuI principiilor,se adreseazd narodovoltilor i narodopravtilor 126, sub.-duindu-se sa spulbere neintelegerile i ideile preconceputecare ii fac sa stea deoparte de noua mi§care.

Si lath ca acum, cind perioada economismului", dupàcit se vede, se apropie de sfigit, pozitia social-democratilorse arata a fi din nou asernanatoare cu cea de acum cinciani. Se intelege ca sarcinile care ne stau azi in fata sintincomparabil mai complicate, datorita uriwi creqteri a m4-carii in acest rastimp, dar principalele particularitäti alemomentului de fata reproduc, pe o baza mai larga §i inproportii mai mari, particularitatile perioadei a doua".Discordanta dintre teoria, programul i sarcinile noastretactice §i practica dispare pe masura ce dispare economismul.Avem din nou posibilitatea i datoria sä indemnam, plini

128

-

www.dacoromanica.ro

SARCIN1LE SOCIAL-DEMOCRATILOR RU$1 433

de curaj, la adincirea i largirea muncii practice, caci curatireapremiselor teoretice ale acestei munci a si fost facuta inmare masurá. Trebuie sa acordam iarki o deosebita atentiecurentelor ilegale nesocial-democrate din Rusia, intrucit infata noastra se afla, in fond, aceleasi curente ca in primajurnatate a ultimului deceniu al secolului trecut, numai cáele sint cu mult mai dezvoltate, mai precizate, mai mature".

tn procesul lepädarii vechilor lor vesminte, narodovoltiiau ajuns 0, se transforme in socialisti-revolutionari" 130,aratind parca, prin Insài aceasta denumire, ca s-au oprit lajumatate de drum. Ei s-au departat de vechiul socialism(de socialismul rus"), dar n-an ajuns Inca la noul socialism(la social-democratie). Singura teorie a socialismului revolu-tionar pe care o cunoaste omenirea in epoca noastra, adic5marxismul, ei o pun la arhiva, pe baza criticii burgheze(socialisti" 1) si a celei oportuniste (revolutionari" 1).Saracia de idei i lipsa de principii ii duce in practica laaventurisrn revolutionar", care se exprima in tendinta lorde a pune pe acelasi plan paturi si clase sociale ca intelec-tualitatea, proletariatul i aranimea, in propaganda lorzgomotoasa in favoarea terorii sistematice", in remarcabilullor program agrar minim (socializarea pamintului, coopera-via, legarea de lot. Vezi Iskra" 131 nr. 23 si 24 *), in atitu-dinea lor fata de liberali (vezi Revoliutionnaia Rossiia" 132nr. 9 si recenzia d-lui Jitlovski pe marginea revistei Osvo-bojdenie" 133, aparuta in Sozialistische Monatshefte" 134)in multe altele, despre care vom mai avea, probabil, nu odata ocazia sh mai vorbim. In Rusia mai sint Inca atit demulte elemente j conditii sociale care alimenteaza nestator-nicia intelectualilor, trezesc in persoanele cu stare de spiritradicala dorinta de a imbina ceea ce este vechi i perimatcu ceea ce este la moda, dar lipsit de viata, le impiedica sacontopeasca cauza lor cu proletariatul care ii duce lupta luide clasa, asa cà social-democratia rusä va trebui sa tina Incaseama de curentul sau curentele de felul celui socialist-revolutionar", pina ce evolutia capitalista i ascutirea con-tradictiilor de clasA le va smulge definitiv terenul de subpicioare.

* Vezi Opere, vol. 6, Editura politia 1959, pag. 170-190, Nola red

§i

www.dacoromanica.ro

434 V. I. LENIN

Narodopravtii, care in 1897 se caracterizau printr-o con-f uzie tot atit de mare (vezi, mai jos, pag. 20-22) * ca §isocia14tii-revo1utionari de astazi, au parasit, din aceastacauza, foarte repede scena. Dar ideea lor lucida" de asepara complet revendicarea libertatii politice de socialismn-a murit §i nu putea sa moara, caci in Rusia sint foarteputernice §i continua sa se intareasca curentele liberal-democratice in sinul celor mai variate paturi ale marii §imicii burghezii. De aceea urmwl legitim al narodovoltilor,continuatorul lor hotarit, consecvent i matur este Osvo-bojdenie", aceasta revistä liberala care dorqte sfi grupezein jurul ei pe reprezentantii opozitiei liberale din Rusia. Sipe cit de inevitabila este rascoacerea §i perimarea Rusieivechi, de dinainte de reforma, a taranimii patriarhale, aintelectualitatii de tip vechi, care e in stare sa se pasionezein egala masura §i de ob§te, §i de cooperatiile agricole, §ide teroarea insesizabila", pe atit de inevitabila e i crqte-rea si maturizarea claselor avute ale Rusiei capitaliste, aburgheziei §i a micii burghezii, cu liberalisrnul lor lucid,care incepe sa inteleaga ca nu este practic sa intretina unguvern absolutist marginit, barbar, costisitor qi care nu leapara de loc de socialism, cu cererea lor de forme europeneale luptei de clasä §i ale dominatiei de clasa, cu tendintalor innascuta (in epoca de trezire i de dezvoltare a prole-tariatului) de masca interesele lot de clasa burghezeprin negarea luptei de clasa in general.

De aceea avem pentru ce sa le multumim domnilormcqieri liberali, care incearca sa intemeieze un partid con-stitutional al zemtilor" 135. In primul rind, ca sa incepem cuceea ce este mai putin important, le vom multumi pentruca au indepartat de social-democratia rusa pe d-1 Struve,acest cvasimarxist care a fost definitiv transformat inliberal, i ne-au ajutat astfel sä demonstram, pe baza deexemplu concret, tuturor §i fiecaruia in parte, adevaratasemnificatie a bernsteinismului in general §i a bernsteinismu-lui rus in special. In al doilea rind, cautind sà faca in a§afel ca diferitele paturi ale burgheziei ruse sa devina comtient

* Vegi voitunul de 1at4, pag. 456-458. Nola rea.

a-si

www.dacoromanica.ro

SARCINILE SOCIAL-DEMOCRATILOR RU$1 485

liberale, Osvobojdenie" ne va ajuta sa grabim procesul detransformare in socialisti constienti a unei mase tot maimad de muncitori. La noi a existat si exista atita cvasiso-cialism confuz, liberal-narodnicist, ea' in comparatie cu elnoul curent liberal inseamna un vadit pas inainte. Datoritäexistentei lui, acum va fi usor sä li se demonstreze mun-citorilor in mod concret ce este burghezia liberala si demo-cratica rusa, sa li se explice necesitatea unui partid politicmuncitoresc de sine statator, care sà constituie o parte inte-granta a social-democratiei internationale, acum nu va figreu sä se ceara intelectualilor sa-si precizeze in mod hotaritpozitia : liberalism sau social-democratie, teoriile si curen-tele sovaielnice vor fi foarte repede mkinate de pietrele demoara ale acestor doi antipozi" din ce in ce mai mad simai puternici. In al treilea rind si acesta este, desigur,lucrul cel mai important le vom multumi liberalilor clacgprin opozitia lor vor zdruncina alianta dintre autocratic siunele pkuri ale burgheziei si intelectualitkii. Spunemdace, intrucit prin cochetkile lor cu autocratia, prinproslavirea muncii culturale pasnice, prin lupta lor impo-triva revolutionarilor tendentiosi" etc., liberalii zdruncinanu atit autocratia, cit lupta impotriva ei. Demascind necon-tenit si fara crutare orice inconsecventa a liberalilor, oriceincercare a lor de a cocheta cu guvernul, vom reduce laneputinta aceasta latura tradatoare a activitkii politice adomnilor burghezi liberali, vom paraliza mina lor stinga sivom asigura cele mai bune rezultate pentru activitateamiinii lor drepte.

Prin urmare, atit narodovoltii cit si narodopravtii aufkut mad pasi inainte in sensul dezvoltkii, precizarii siconcretizadi adevkatelor lor tendinte si adevkatei lornaturi. Lupta care in prima jurnatate a ultimului deceniu alsecolului trecut s-a dat intre mici cercuri de tineret revolu-tionar reincepe acum ca o lupta hotkità a unor curentepolitice mature si a unor adevarate partide politice.

De aceea reeditarea Sarcinilor" va fi, poate, utila si insensul ea va reaminti tinerilor membri de partid trecutullui recent, le va arka cum a luat nastere situatia pe care oocupa social-democratia printre celelalte curente qi care s-aprecizat pe deplin abia acum ; ii va ajuta sa-si faca o

29 Opere complete. vel. 2

www.dacoromanica.ro

436 v. I. LENIN

imagine mai limpede §i mai precisa asupra sarcinilor" mo-mentului actual, care sint identice in fond, dar mai complexe.

In fata social-democratiei sta acum sarcina deosebit deimperioasa de a pune capat oricaror disensiuni §i oscilari inrindurile sale, de a se uni mai strins ci a se contopi pe planorganizatoric sub steagul marxismului revolutionar, de a-qiindrepta toate eforturile spre unirea tuturor social-democrati-lor care desfacoara munca practica, spre adincirea O. largireaactivitatii for, O. in acelaci timp de a acorda o atentiedeosebita necesitatii de a explica unei mase cit mai largi deintelectuali qi muncitori adevarata semnificatie a celor douacurente mentionate, de care social-democratia de multavreme trebuie O. tina seama.

August 1902

Publicat In decembrie 1902.Intr-o brofurti editaid la Geneva

de Liga din streiindtate asocial-democrallei revolufionare

ruse

N. Lenin

Se tipdreste (hod textulbrofuril

www.dacoromanica.ro

tARCINILE SOCIAL-DEMOCRATILOR RUST 437

PREFATA LA EDITIA A TREIA

Editia a treia a brosurii de fatà apare intr-un momentde dezvoltare a revolutki in Rusia care se deosebeste inmod radical de anul 1897, cind a fost scrisá aceastà brosurksi de anul 1902, cind a apArut a doua editie a ei. E de lasine inteles cä brosura of era doar o schitã succintà a sarcini-lor social-democratiei in general, si nu o indicatie concretäa sarcinilor actuale, corespunzátoare situatiei prezente amiscArii muncitoresti si revolutionare, precum i situatiei incare se aflà Partidul muncitoresc social-democrat din Rusia.Sarcinilor actuale ale partidului nostru le-am consacratbrosura Douá tactici ale social-democratiei in revolutiademocratice (Geneva, 1905) *. Printr-o confruntare a celordouà brosuri, cititorii pot aprecia daca conceptiile autoruluidespre sarcinile generale ale social-democratiei i sarcinilespeciale ale momentului de fatà au urmat o linie de dezvol-tare consecventk Ca o asemenea confruntare nu este inutildreiese, intre altele, din recenta manifestare a conduckoruluiburgheziei noastre liberale monarhiste, d-1 Struve, care inOsvobojdenie" a adus social-democratiei revolutionare (re-prezentatà prin Congresul al III-lea al P.M.S.D.R. 136) in-vinuirea ck prin felul ei de a pune problema insurectieiarmate, dà dovada de spirit de razvratire si de revolutio-narism abstract 137. Am arätat deja, in Proletarii" 138 (nr. 9,Revolutia ne invata" **), cä o simpla comparatie intreSarcinile social-democratilor rusi" (1897), Ce-i de fkut ?"

* Vez1 Opere, vol. 9, E.S.P,L.P. 1955, pag. 1-123. Nota red.** Op. cit., pag. 130-139. Nota red.

2 9* www.dacoromanica.ro

438 V. I. LENIN

(1902) * si Proletarii" (1905) este suficientä pentru ainfirma acuzatia adusa de osvobojdenti 139 §i a dovedi legá-tura care existá intre evoiutia conceptiilor social-dernocratedespre insurectie si dezvoltarea miscArii revolutionare dinRusia. Acuzatia adusa de osvobojdenti nu este altceva decito ieire oportunista a adeptilor monarhiei liberale, care vorcu tot dinadinsul sä carnufleze trädarea revoiutiei si aintereselor poporului, tendinta lot de a incheia o tranzactiecu ptiterea taristä.

August 1905

Publicat hi toarnna anului 1905.har-o bropird editatd la Geneva

de nitre C.C. al P.M.S.D.R.

N. Lenin

Se tipdreVe duxa textulbroqurii

* Vezi Opere, vol. 5. Editura politick 1958, pag. 333-508. Nota red.

www.dacoromanica.ro

439

A doua jumatate a ultimului deceniu al secoluluial XIX-lea se caracterizeaza printr-o remarcabila inviorare inmodul de a pune si a rezolva problemele revolutiei ruse.Aparitia noului partid revolutionar Narodnoe pravo", in-fluenta crescinda i succesele social-democratilor, evolutiainterna a grupului Narodnaia volea", toate acestea au pro-vocat o vie discutie asupra problemelor programatice atitin cercurile socialistilor intelectuali si muncitori cit siin publicatiile ilegale. Este suficient sa mentionam, in acestdin urma domeniu, O chestiune actuale si Manifest"(1894), publicate de partidul Narodnoe pravo" ; FoaiaVolantà a #Grupului narodovoltilore ; Rabotnik", tiparitin strainatate de Uniunea social-democratilor rusi" 140 ; acti-vitatea, din ce in ce mai intensk in directia editArii de bro-suri revolutionare in Rusia, in special pentru muncitori ;munca de agitatie desfasurata de organizatia social-demo-cratA Uniunea de lupta pentru eliberarea clasei muncitoare"din Petersburg in legatura cu importantele greve care auavut loc in 1896 in acest oras etc.

In momentul de fata (sfirsitul anului 1897), problemacea mai arzatoare din punctul nostru de vedere este aceeaa activitatii practice a social-democratilor. Subliniem laturapracticri a social-democratismului, intrucit cea teoretica paresa fi depkit perioada cea mai acuta a neintelegerii ei in-dAratnice de catre adversari, a tendintei tot mai accentuatede a inabusi noul curent Inca din momentul aparitiei lui, pede o parte, si a apArArii inflAcarate a bazelor social-demo-

www.dacoromanica.ro

440 V. I. LENIN

cratismului, pe de aka parte. In prezent, conceptiile teoreticeale social-democratilor, in ce prive§te tnistiturile lor princi-pale si esemiale, sint destul de lamurite. Nu acela0 lucruse poate spune despre latura practicii a social-democratismu-lui, desprd programul lui politic, despre metodele lui deactivitate, despre tactica lui. Tocmai in acest domeniu dom-ne§te, dupa cit ni se pare, cea mai mare nedumerire i ne-intelegere reciproca, fapt care impiedica o strinsa apropierede social-democratism a revolutionarilor care in teorie aurenuntat cu totul la conceptiile grupului Narodnaia volea"0. care in practica fie cd ajung, prin insa§i forta lucrurilor,sa faca propaganda §i agitatie printre muncitori ba maimult chiar : sh-§i intemeieze activitatea lor in rindurilemuncitorilor pe lupta de clasii , fie ca incearca sà desprinclasarcinile democratice §i sa le pund la baza intregului pro-gram §i a intregii activitati revolutionare. Daca nu ne in-§elam, aceasta din urma caracteristica se potrivqte celorcloud grupuri revolutionare care activeaza in momentul defata in Rusia alaturi de social-democrati, qi anume narodo-voltilor §i narodopravtilor.

De aceea ni se pare cit se poate de oportun sä incercam alamuri sarcinile practice ale social-democratilor §i a expunemotivele pentru care socotim ca programul lor este cel mairational dintre cele trei existente §i cà obiectiile care se ri-died impotriva .lui se bazeaza, in mare masurd, pe o nein-telegere.

In activitatea lor practica, social-democratii, dupa cum sei§i pun ca sarcina sa conduca lupta de clasa a proleta-

riatului §i s-o organizeze sub ambele ei aspecte : cel socia-list (lupta impotriva clasei capital4tilor, avind ca obiectivdistrugerea orinduirii bazate pe impartirea in clase §i organi-zarea societatii socialiste 141) ci cel democratic (lupta im-potriva absolutismului, indreptata spre cucerirea, in Rusia,a libertatii politice i democratizarea orinduirii sociale §ipolitice a tarii). Am spus : dupci cum se stie. $i intr-adevar,Inca de la aparitia lor ca un curent social ci revolutionardeosebit, social-democratii ruci au aratat intotdeauna, cutoata precizia, Ca aceasta este sarcina activitatii lor, ausubliniat intotdeauna dublul aspect i continut al luptei declasa a proletariatului, au insistut intutckauna usupra leg4,

§tie,

www.dacoromanica.ro

SARCINILE SOCIAL-DEMOCRATILOR RUSI 441

turii indisolubile dintre sarcinile lor socialiste i cele de-mocratice, legaturä care si-a gasit expresia concretä in de-numirea adoptata de ei. Cu toate acestea, i azi mai pot fiadeseori intilniti socialisti care isi fac o idee cu totul eronatadespre social-democrati, invinuindu-i cà ignoreaza lupta po-litica etc. Sä ne oprim deci putin asupra caracterizariicelor doua aspecte ale activitatii practice a social-demo-cratiei ruse.

Sà incepem cu activitatea socialised. S-ar parea ca, de cindorganizatia social-democrata Uniunea de luped pentru eli-berarea clasei muncitoare" din Petersburg isi desfasoara acti-vitatea ei printre muncitorii din acest oras, caracterul acti-vitatii social-democrate in aceased privinta ar trebui sa fieperfect limpede. Activitatea socialiseà a social-democratilorrusi consta in a propaga doctrina socialismului stiintific, araspindi in rindurile muncitorilor o conceptie justa asupraactualei orinduiri economice-sociale, asupra bazelor i dez-voltärii ei, asupra diferitelor clase ale societatii ruse, asuprarelatiilor dintre ele, asupra luptei dintre aceste clase, asuprarolului pe care-1 are in aceasta lupta clasa muncitoare, asupraatitudinii ei Ltd de clasele in declin si de cele in dezvoltare,Led de trecutul i viitorul capitalismului, asupra sarciniiistorice a social-democratiei internationale si a clasei mun-citoare ruse. Strins legata de propaganda este munca deagitatie printre muncitori, ea situindu-se, fireste, pe primulplan, date fiind actualele conditii politice din Rusia i ni-velul de dezvoltare al maselor muncitoare. Munca de agi-tatie in rindul muncitorilor consta in participarea social-de-mocratilor la toate manifestarile spontane ale luptei claseimuncitoare, la toate conflictele dintre rnuncitori i capitalistiin legatura cu ziva de lucru, cu salariile, cu conditiile demunch' etc. etc. Sarcina noasted consed in a contopi activi-tatea noastra cu problemele practice, de fiecare zi ale vietiimuncitorilor, a-i ajuta sa se descurce in asemenea probleme,a le atrage atentia asupra abuzurilor mai grave, a-i ajutaformuleze mai precis si mai practic revendicarile lor fata depatron, a dezvolta in rindurile lot constiinta solidaritatii, aintereselor comune si a cauzei comune tuturor muncitorilorrusi ca clasa muncitoare unitara, care formeaza o parte dinarmata mondialä a proletariatului. Organizarea de cercuri

sA-si

www.dacoromanica.ro

44'2 V. T. LtWIR

printre muncitori, stabilirea unor legaturi regulate qi conspira-tive intre ele qi grupul central al social-democratilor, editareai difuzarea literaturii muncitoresti, organizarea trimiterii de

corespondente din toate centrele miKárii muncitoresti, tipa-rirea de manifeste §i proclamatii agitatorice §i raspindirea lor,pregatirea unui contingent de agitatori cu experienta iatacare sint, in linii generale, formele de manifestare ale activi-tatii socialiste a social-democratiei ruse.

Activitatea noastra se indreapta in primul rind §i maicu searna spre muncitorii industriali de la orase. Social-de-mocratia rusa nu trebuie sa-§i fdrimiteze fortele ; ea trebuiesaii concentreze activitatea in rindurile proletariatului in-dustrial, care este cel mai receptiv pentru ideile social-de-mocrate, cel mai dezvoltat din punct de vedere intelectual

i politic, cel mai important prin numarul §i concentrareasa in marile centre politice ale tärii. De aceea crearea uneiorganizatii revolutionare trainice printre muncitorii indus-triali de la ora§e este prima §i cea mai actuala sarcina asocial-democratiei, o sarcina de la care ar fi cit se poate denechibzuit sa ne abatem in momentul de fata. Dar dacarecunomtem necesitatea de a ne concentra fortele in directiaactivitatii printre muncitorii industriali i condamnam fad-mitarea acestor forte, prin asta nu vrem citu§i de putin saspunem ca social-democratia rush' trebuie sa ignoreze cele-lake paturi ale proletariatului §i ale clasei muncitoare ruse.Nici nu poate fi vorba de a§a ceva. Muncitorul de fabricarus este in permanenta nevoit, prin inseg conditiile salede viata, sa intre in legaturi foarte strinse cu mqtqugarii,acest proletariat industrial care se gra' impr4tiat in afarafabricilor, prin ora§e i sate, §i este pus in conditii cu multmai rele. Muncitorul de fabrica din Rusia vine in contactdirect i cu populatia rurala (adeseori el ig are familia latara) §i, prin urmare, nu poate sa nu se apropie §i de pro-letariatul agricol, de milioanele de muncitori agricoli i zileride profesie, ca §i de taranimea ruinata, care, cramponindu-sede amaritele ei petice de pamint, se indeletnicqte cu muncain dijma §i cu tot felul de ci§tiguri" ocazionale, adicatot cu munch' salariata. Social-democratii rt.qi considera cánu este momentul sa*-,si indrepte fortele spre me§te§ugari §ispre muncitorii agricoli, dar ei nu se gindesc de loc a ne-

www.dacoromanica.ro


glijeze acest mediu §i se vor straclui sa-i lamureascd pemuncitorii inaintati §i in problemele care privesc traiulme0e§ugarilor §i al muncitorilor agricoli, pentru ca ace0irnuncitori, venind in contact cu paturile mai inapoiate aleproletariatului, sa raspindeasca §i in rindurile lor ideileluptei de clasa §i ale socialismului i sa faca cunoscutesarcinile politice ale democratiei ruse, in general, i ale pro-letariatului rus, in special. N-ar fi practic sa trimitem agita-tori in rindurile mqtqugarilor i muncitorilor agricoli cittimp famine atit de mult de facut printre muncitorii in-dustriali de la oraK, dar in foarte multe cazuri muncitorulsocialist, Mfã sa vrea, vine in contact cu acest mediu, §i eltrebuie sa §tie sa se foloseasca de aceste ocazii §i sa inte-leaga care sint sarcinile generale ale social-democratiei dinRusia. De aceea se imala amarnic cei ce acuza social-demo-cratia rusa ca sufera de ingustime, de tendinta de a ignoramasa populatiei muncitoare pentru a se ocupa numai demuncitorii din fabrici §i uzine. Dimpotriva, munca de agi-tatie in paturile inaintate ale proletariatului este unica §icea mai sigura cale de a trezi (pe masura ce mi§carea se1arge0e) intregul proletariat rus. Raspindirea socialismului0 a ideii luptei de clasa in rindurile muncitorilor de laoraK va face ca, in mod inevitabil, aceste idei &à se im-prktie §i prin canale mai mici, mai ramificate ; pentruaceasta este necesar ca ideile aratate sa princla radäcini maiadinci intr-un mediu mai bine pregatit i sa alimenteze dinbelpig aceasta avangarda a mi§carii muncitore0i ruse §i arevolutiei ruse. Indreptinduli toate fortele spre activitateain rindurile muncitorilor din fabrici §i uzine, social-demo-cratia rusa este gata sa sprijine pe revolutionarii ru0 carein practica ajung sa desf4oare munch' socialista pe bazaluptei de clasà a proletariatului, fara ca totodata sä ascunclacit de putin teza lot cá nici un fel de aliante practice cucelelalte fractiuni ale revolutionarilor nu pot §i nu trebuiesä clued la compromisuri sau concesii in ce prive0e teoria,programul sau steagul micàrii. Conving ca, in momentulde fata, numai doctrina socialismului §tiintific §i a lupteide clasa poate fi teoria revolutionara menità sä serveascadrept steag pentru mi§carea revolutionara, social-democratiiru0 vor depune toate eforturile pentru a raspindi aceasta

www.dacoromanica.ro

444 V. 1. VENIN

doctrina, o vor apara impotriva unor eventuale interpretarifalse, se vor ridica impotriva oricaror incercari de a legamiscarea muncitoreasca din Rusia, care e inca titlark dedoctrine mai putin precise. Consideratille teoretice dove-desc i activitatea practica a social-democratilor arata ca

toti socialiftii din Rusia trebuie sa devina social-democrati.Trecem acum la sarcinile democratice §i la activitatea de-

mocraticä a social-democratilor. Repetam inch' o data caaceasta activitate este indisolubil legata de cea socialista.Fdcind propaganda' in rindurile muncitorilor, social-demo-cratii nu pot ocoli problemele politice, si odce incercare dea le ocoli sau chiar de a le trece pe planul al doilea e con-siderata de ei ca o mare greseala i ca o abatere de latezele de bazfi ale social-democratiei rnondiale. Alaturi desarcina de a propaga socialismul tiinific, social-democratiirusi si-o asurna i pe aceea de a propaga ideile democraticein masele muncitoresti ; ei cauta sa raspindeasca notiuneade absolutism asa cum se manifesta el in toata activitatealui, notiunea continutului lui de clash', ideea necesitatii de adobori absolutismul, a imposibilitatii de a desfasura cusucces lupta pentru cauza muncitoreasca Med a dobindi liber-tatea politica i democratizarea orinduirii sociale si politicedin Rusia. Desfasurind in rindurile muncitorilor o activitateagitatoria bazata pe revendicarile economice imediate, so-cial-democratii imbina strins aceasta activitate cu o agitatiebazata pe nevoile, suferintele i revendicarile politice ime-diate ale clasei muncitoare, cu agitatia impotriva asupririipolidenesti, care se manifesta in fiecare greva, in fiecareconflict dintre muncitori i capitaliti, cu agitatia impotrivastirbidi drepturilor muncitorilor, atit ca cetateni rusi, in ge-neral, cit i ca clasa cea mai asuprita si mai lipsitä de drep-turi, in special, cu agitatia impotriva oricarui reprezentantde searna si lacheu al absolutismului care vine in contactdirect cu muncitorii si care arath in mod concret clasei mun-citoare in ce robie politica se afla ea. Asa cum in domeniuleconomic nu exista nici o problema a vietii muncitoresti caresa nu poata fi folositä pentru desfasurarea unei agitatii eco-nomice, tot asa si in domeniul politic nu exista nici o pro-bleml care sa nu poata servi drept obiect de agitatie

Aceste doua forme de agitatie sint indisolubil legatepo-

litica.

www.dacoromanica.ro

SARCINILE SOCIAL-DEMOCRATILOR RU$1 445

de activitatea social-democratilor, cum sint legate intre elecele douà fete ale aceleiasi medalii. Agitatia economicacea politica sint deopotriva de necesare pentru dezvoltareaconstiintei de clasa a proletariatului ; ele sint deopotrivä denecesare ca indreptar in lupta de clasa a muncitorilor rusi,caci orice lupta de clash' este o lupta politica. Amindouaaceste forme de agitatie, trezind constiinta muncitorior,organizindu-i, disciplinindu-i, educindu-i in vederea uneiactivitäti solidare si a luptei pentru realizarea idealurilorsocial-democrate, le vor da posibilitate incerce fortelein rezolvarea problemelor imediate, in lupta cu nevoile ime-diate, le vor da posibilitate sa smulga concesii partiale dus-manului lor, imbunatatindu-si astfel situatia economica,silind pe capitalisti sa tina seama de forta organizata a mun-citorilor, silind guvernul sa largeasca drepturile rnuncitorilor,sa-si piece urechea la revendicarile lor, tinind guvernul intr-ostare de permanenta frica de masele muncitoare cu stare despirit ostila i conduse de o puternica organizatie social-democrata.

Am arkat ca intre propaganda si agitatia socialistd i ceademocraticd exista o legatura indisolubilk ca intre muncarevolutionara dintr-o sfed si din cealaltä existä un parale-lism perfect. Dar intre cele douà forme de activitate si delupta este si o mare deosebire. Aceasta deosebire consta infaptul cd in lupta economica proletariatul este absolut sin-gur, avind impotriva sa atit nobilimea funciara cit si bur-ghezia, bucurindu-se cel mult (si asta nu intotdeauna) deajutorul acelor elemente din mica burghezie care se simtatrase spre proletariat. In lupta democratica, politicá insaclasa muncitoare rusä nu este singura ; alkuri de ea se rin-duiesc toate elementele, paturile populatiei i clasele careau o atitudine de opozitie politica, in masura in care sintostile absolutismului i lupta impotriva lui intr-o forma saualta. Aliituri de proletariat se rinduiesc aici si elementele custare de spirit opozitionista ale burgheziei, ale claselor cultesi ale micii burghezii, ale nationalitkilor persecutate de ab-solutism, ale religiilor si sectelor etc. etc. Se naste in modfiresc intrebarea : care trebuie sa fie relatiile dintre clasamuncitoare si aceste elemente ? Si, apoi, nu trebuie ea s4'se uneasea" cu elc in ved4P4 nnei lupte comune impotriva

sa-si

ei

www.dacoromanica.ro

446 V. I. LENIN

absolutismului ? Toti social-democratii recunosc, doar, ca inRusia revolutia socialista trebuie sa fie precedata de o re-volutie politica ; n-ar fi oare mai indicat ca, unindu-ne cutoate elementele politice opozitioniste in vederea luptei co-mune impotriva absolutismului, sa lasAm deocamdath la oparte socialismul, nu este oare cerut acest lucru de necesi-tatea de a intensifica lupta impotriva absolutismului ?

SA examinam aceste doua chestiuni.Cit despre pozitia clasei muncitoare, in calitatea ei de

luptatoare impotriva absolutismului, fatA de toate celelalteclase si grupuri sociale cu atitudine politica opozitionista, eaeste definitA cu toatà precizia de principiile fundamentaleale social-democratismului, expuse in celebrul Manifest co-munist" 142. Social-democratii sprijina clasele sociale pro-gresiste impotriva celor reactionare, burghezia impotriva re-prezentantilor proprietAtii funciare feudale, privilegiate, siimpotriva birocratiei, marea burghezie impotriva veleitatilorreactionare ale micii burghezii. Acest sprijin nu presupune sinu implica nici un fel de compromis cu programele si prin-cipiile nesocial-democrate si nu este altceva decit sprijinuldat unui aliat impotriva unui anumit dusman ; social-demo-cratii acorcIA acest sprijin pentru a grabi prAbusirea dus-manului comun, MCA a astepta insa ceva pentru sine de laacesti aliati vremelnici si lath a le face vreo concesie. Social-democratii sprijinA orke miscare revolutionara impotrivaactualei orinduiri sociale, orice nationalitate asupritä, micereligie prigonita, orice categoric socialA umilita etc. in luptalor pentru egalitate in drepturi.

Sprijinirea tuturor elementelor politice opozitioniste isi vagasi expresia in propaganda desf Asurata de social-democratiin sensul ea, demascind ostilitatea absolutismului fatA decauza muncitoreasca, ei vor demasca in acelasi timp si ostili-tatea absolutismului fata de un grup social sau altul, vorarAta cA clasa muncitoare e solidara cu aceste grupuri incutare sau cutare problerne, in cutare sau cutare sarcini etc.In domeniul agitatiei, acest sprijin isi va gasi expresia infaptul cà social-democratii vor profita de fiecare manifestarea asupririi politienesti a absolutismului pentru a arAtamuncitorilor aim aceasta asuprire se exercità asupra tuturorcetatenilor rusi, in general, §i asupra reprezentantilor unor

www.dacoromanica.ro

SARCINILE SOCIAL-DEMOCRATILOR RU$I 447

categorii sociale, nationalitati, religii, secte etc. deosebit deasuprite, in special, si cum aceasta asuprire se rasfringe maiales asupra clasei muncitoare. In sfirsit, in practica acestsprijin ii &este expresia in faptul ca social-democratii rusisint dispusi sa incheie aliante cu revolutionarii de alte orien-tad pentru a atinge cutare sau cutare scopuri partiale,faptele au dovedit nu o data acest lucru.

Am ajuns acum i la a doua problema. Atragind atentiaasupra solidaritatii cu muncitorii dintr-un grup de opozitiesau altul, social-democratii vor pune intotdeauna pe primulplan pe muncitori, vor explica intotdeauna caracterul vre-melnic i conditionat al acestei solidaritati, vor sublinia in-totdeauna cä proletariatul este o clasa aparte, care mlinepoate deveni adversara aliatilor sai de azi. Ni se va obiectaca o asemenea indicatie ar avea ca urmare slabirea tuturorcelor ce lupta pentru cucerirea libertatii politice in momentulde fate. 0 asemenea indicatie, vom raspunde noi, va aveaca urmare inarirea tuturor celor ce lupta pentru libertateapolitica. Sint puternici numai luptatorii care se bizuie pe inte-resele reale, just intelese ale unor anumite clase, i oriceestompare a acestor interese de clasa, care detin de pe acumun rol predominant in societatea moderna, va duce doar laslabirea luptatorilor. Aceasta in primul rind. Iar in al doilearind, in lupta care se &à impotriva absolutismului, clasamuncitoare trebuie sà aiba o pozitie aparte, caci numai eaeste dusmanul pe deplin consecvent i fara rezerve al absolu-tismului, numai intre ea si absolutism sint imposibile corn-promisurile, numai in clasa muncitoare isi poate gasi demo-cratia un partizan ;Cara rezerve, fara sovaire, care sä nupriveasca inapoi. La toate celelalte clase, grupuri i paturiale populatiei, dusmania impotriva absolutismului nu estefárã rezerve, democratismul lor priveste intotdeauna inapoi.Burghezia nu poate sa nu-si dea seama ca absolutismul fri-neazá dezvoltarea industriala i sociala, dar ea se teme dedemocratizarea completà a orinduirii politice i sociale sipoate oricind sa intre in alianta cu absolutismul impotrivaproletariatului. Mica burghezie, prin insasi natura ei, aredoua fete : pe de o parte ea se simte atrasa spre proletariatsi democratic, iar pe de alta parte se simte atrasa spre cla-sele reactionare, cauta sa Oná in loc istoria, e gata sa se

si

www.dacoromanica.ro

448 v. i. tENIN

lase atrasä de experimentele si de cochetärile absolutismului(fie ele si sub forma politicii populare" a lui Alexandru alIII-lea 143), e in stare sä incheie aliantá cu clasele guver-nante impotriva proletariatului pentru a-si consolida situatiaei de Inic-proprietard. Oamenii culti, intelectualitatea" ingeneral, nu poate sá nu se ridice impotriva sälbaticei asu-priri politienesti exercitate de absolutism, care persecutàgindirea si stiinta ; dar interesele materiale ale acestei inte-lectualitati o leaga de absolutism, de burghezie, o fac sA fieinconsecventd, sA se preteze la compromisuri, sà-si vindäardoarea opozitionistá si revolutionarO pentru o slujbä lastat sau pentru participarea la beneficii sau dividende. Citpriveste elementele democratice care apartin nationaliatilorasuprite sau care prof eseazá o credintà persecutatà, oricinestie si vede c'd contradictiile de clasO din sinul acestor cate-gorii ale populatiei sint cu mult mai adinci si mai puternicedecit solidaritatea tuturor claselor dintr-o asemenea categorieimpotriva absolutismului si in favoarea institutiilor demo-cratice. Numai proletariatul poate fi si prin pozitia lui declash' nu poate sa nu fie democrat pe deplin consecvent,dusman hotärit al absolutismului, incapabil de vreo concesiesau de vreun compromis. Numai proletariatul poate filuptator de avangarda pentru cucerirea libertkilor politicesi a institutiilor democratice, pentru ea', in primul rind, asu-pra lui apas'a cu cea mai mare putere asuprirea politicä,care nu permite pici un fel de corectiv in situatia acesteiclase care nu are acces la institutiile puterii supreme, si nicimacar la functionari, si nici o influentà asupra opiniei pu-blice. Si, in al doilea rind, numai proletariatul este instare sa duca pind la capiit democratizarea orinduirii politicesi sociale, deoarece o asemenea democratizare ar face caaceasta orinduire O. treacä in miinile muncitorilor. Iatá dece contopirea activitkii democratice a clasei muncitoare cudemocratismul celorlalte clase si grupuri ar slabi forta mis-cárii democratice, ar slabi lupta politicA, ar face-o mai putinhotArità, mai putin consecventä, mai inclinatO spre compro-misuri. Dimpotrivä, faptul cA clasa muncitoare isi va pastrarolul deosebit de luptator de avangarda pentru institutiiledemocratice va duce la intarirea miscOrii democratice, lasntensificarea luptei pentru cucerirea libertAtii politice, de-

www.dacoromanica.ro

SARCINILE SOCIAL-DEMOGRATILOR RUSI 449

oarece clasa muncitoare va stirnula toate celelalte elementedemocratice i cu o atitudine politica opozitionista, va im-pinge pe liberali spre elementele politice radicale, va im-pinge pe radicali la o ruptura definitiva cu intreaga orin-duke politica §i sociala a societatii actuale. Am spus maiinainte ea toti socialistii din Rusia trebuie sä devina social-democrati. Acum adaugam : toti democratii adevarati si con-secventi din Rusia trebuie sa devina social-democratt.

Sd lamurim aceastä idee a noastra printr-un exemplu. Sàluam pe functionarii publici, birocratia, care reprezinta o cate-gorie deosebita de persoane specializate in arta administrarii siavind o situatie privilegiata fata de popor. Incepind cu absolu-tista, semiasiatica Rusie i pina la Anglia cea cultà, libera sicivilizata, pretutindeni vedem aceasta institutie care consti-tuie un organ indispensabil al societatii burgheze. Starii ina-poiate a Rusiei si absolutismului ciii corespunde lipsa totaldde drepturi a poporului in fata functionarilor publici, lipsatotald de control asupra birocratiei privilegiate. In Angliaexistri un puternic control al poporului asupra administratiei,dar si acolo acest control e departe de a ft complet, qi acolobirocratia isi pastreaza multe dintre privilegiile ei, fiindadesea stapinul, iar nu slujitorul poporului. Si in Angliaputem vedea cum grupuri sociale puternice sprijina situatiaprivilegiath a birocratiei i impiedica democratizarea corn-pieta a acestei institutii. De ce oare ? Pentru Ca numai pro-letariatul are interesul ca aceasta democratizare sa fie conz-pletd : cele mai inaintate paturi ale burgheziei apara uneleprerogative ale functionarimii, se ridica impotriva eligibili-tatii tuturor functionarilor, impotriva suprimarii totale avotului cenzitar, impotriva responsabilitatii directe a func-tionarilor fatà de popor etc., fiindca aceste paturi socialeii dau seama ca de aceasta democratizare definitivä se vafolosi proletariatul impotriva burgheziei. La fel si in Rusia.Paturi extrem de nurneroase si foarte diferite ale poporuluirus sint pornite impotriva functionarimii ruse atotputernice,iresponsabile, corupte, barbare, ignorante si trindave. Dar, inafara de proletariat, nici una dintre aceste paturi n-ar admitedernocratizarea completa a functionarimii, pentru cà toatecelelalte paturi (burghezia, mica burghezie, intelectuali-tatea," in general) sint legate prin diferite fire cu function'6,-

9

www.dacoromanica.ro

450 V. I. LENIN

rimea, pentru cii ele toate sint inrudite cu functionarimearusa. Cine nu stie cu cita usurinta se savirse§te, in sfinta Rusie,transformarea intelectualului radical, a intelectualului socia-list in slujbas al guvernului imperial, slujba§ care se conso-leaza cu gindul cii e util" in limitele rutinei birocratice sicare-si justifica prin aceasta utilitate" indiferentismul saupolitic, servilismul sau fao de guvernul cnutului si al na-gaicci ? Numai proletariatul este ostil fara rezerve absolu-tismului si functionarimii ruse, numai proletariatul nu elegat prin nici un fel de fire cu aceste organe ale societatiiburgheze-nobiliare, numai el este in stare sa nutreasca o dus-manic neimpacata si sa clued o lupta hotarita impotriva lor.

Aratind cii proletariatul, condus in lupta sa de clasa decatre social-democratie, este luptatorul de avangarda al de-mocratiei ruse, ne lovim de parerea, extrem de raspindita§i extrem de ciudata, cii social-democratia rusa pune peplanul al doilea sarcinile politice si lupta politica. Dupa cumse vede, aceasta parere este cu totul opusa adevarului. Cumse explica atunci aceasta uluitoare lipsa de intelegere a prin-cipiilor social-democratiei despre care s-a vorbit in repetaterinduri si care au fost expuse Inca in primele publicatii so-cial-democrate ruse : in brosurile si cartile publicate instrainatate de grupul Eliberarea muncii" 144? Ni se pare caexplicatia acestei constatari uluitoare trebuie cautata in urma-toarele trei imprejurari :

In primul rind, in faptul ca in general reprezentantii vechi-lor teorii revolutionare nu inteleg principiile social-democra-tismului si sint obisnuiti sa-si elaboreze programele §iplanurile lor de activitate pe baza unor idei abstracte, in locsa tina seama de clasele reale existente in tara si pe careistoria le pune in anumite relatii. Tocmai pentru ca n-aufost studiate in mod realist interesele care constituie reaze-mul democratiei ruse a putut lua nastere parerea ca social-democratia rusa lasa in umbra sarcinile democratice alerevolutionarilor rusi.

In al doilea rind, in faptul ca ei nu inteleg cii imbinareaproblemelor economice cu cele politice, a activitatii socialistecu cea democratica intr-un tot intreg, intr-o unica lupta' declath a proletariatului nu slibe§te, ci, dimpotriva, intarestemiscarea democratica si lupta politicii, apropiind-o de in-

www.dacoromanica.ro

SARCINILE SOCIAL-DEMOCRATILOR RUST 451

teresele reale ale maselor populare, scotind problemele po-litice din cabinetele strimte ale intelectualilor" §i ducindu-lein strada, in mijlocul muncitorilor §i al claselor celor cemuncesc, traducind ideile abstracte de asuprire politica inlimbajul manifestkilor reale ale acestei asupriri, de pe urmacarora are de suferit cel mai mult proletariatul §i pe bazacarora i§i desavara agitatia ei social-democratia. Radi-calului rus i se pare adesea ca social-democratul, care, inloc sa cheme fati§ §i direct la lupta politicA pe muncitoriiinaintati, vorbe§te despre sarcina de a dezvolta mi§careamuncitoreasca, de a organiza lupta de clasa a proletariatului,cà social-democratul, procedind astfel, dã inapoi de lademocratismul sàu, pune pe planul al doilea lupta politica.Dar chiar daca avem, in acest caz, o dare inapoi, o fi dinacelea despre care un proverb francez spune : il faut re-culer pour mieux sauter !" (trebuie sa te dai inapoi ca sa'sari mai bine).

In al treilea rind, neintelegerea provine din faptul càinsa§i notiunea de lupta politica" are un sens diferit pentruun narodovolet §i un narodopravet, de o parte, §i pentru unsocial-democrat, de alta parte. Social-democratii inteleg alt-f el lupta politica ; ei o inteleg intr-un sens mult mai largdecit reprezentantii vechilor teorii revolutionare. 0 ilustrareconcreta a acestei teze, care ar putea sa parã paradoxalä,ne-o ofer5. Foaia volanta a #Grupului narodovoltilore nr. 4din 9 decembrie 1895. Salutind din tot sufletul aceastä pu-blicatie, care ne ofera o dovadi de profundele §i rodnicelepreocupki ale actualilor narodovolti, nu putem sa nu semna-lam articolul lui P. L. Lavrov In legatura cu ni§te ches-tiuni de program" (pag. 19-22), din care reiese in modpregnant cà narodovoltii de nuanta veche inteleg altfellupta politica *. ...Aici scrie P.L. Lavrov, referindu-se laraportul dintre programul grupului narodovoltilor qi cel alsocial-democratilor esential e doar un lucru §i numai

* Articolul lul P. L. Lavrov, publicat in nr. 4, nu este cleat un extras"clintr-o lung5 scrisoare a lui destinatS Materialelor" 145. Am auzit eS invara aceasta (1897) au apArut, in strilinAtate, atIt aceastA scrisoare alui P. L. Lavrov, in Intregime, cit i rAspunsul liii Plehanov, dar n-amputut vedea nici unlit dintre aceste documente. De asemenea nu stimdacA a apArut nr. 5 al Foil volante a eGrupului narodovoltilort>", incare redactia promitea cA va publica un articol de fond in legAturAcu scrisoarea Ito P. Lavrov. Vezi nr. 4. pag. 22, coloana 1. noth.

ao

L.

www.dacoromanica.ro

462 v. I. LENIN

unul : este oare cu putinta organizarea unui puternic partidmuncitoresc in conditiile absolutismului §i fara a organizaun partid revolutionar, indreptat impotriva absolutismului ?"(pag. 21, col. 2) ; acelmi lucru ceva mai sus (col. 1) : maorganiza un partid muncitoresc rus in conditiile dominatieiabsolutismului fara a organiza in acelag timp un partidrevolutionar impotriva acestui absolutism". Aceste deosebiri,de o importanta cardinala pentru P. L. Lavrov, sint pentrunoi cu totul de neinteles. Cum adica ? Un partid muncito-resc lard un partid revolutionar, indreptat impotriva abso-lutismului" ?? Dar partidul muncitoresc nu este §i el unpartid revolutionar ? Nu este el indreptat impotriva abso-lutismului ? Explicatia acestei civatenii ne este data deurmatorul pasaj din articolul lui P. L. Lavrov : Organi-zarea unui partid muncitoresc rus trebuie infaptuità in con-ditiile existentei absolutismului, cu toate splendorile lui.Daca social-democratii ar izbuti sa faca a§a ceva fära säorganizeze in acela§i timp un complot* politic impotrivaabsolutismului cu toate conditiile pe care le implica un ase-menea complot*, atunci, fire§te, programul lor politic arcorespunde programului sociali§tilor ruA deoarece muncito-rii ar obtine eliberarea lor chiar cu propriile lor forte. Daracest lucru este foarte indoielnic, dad nu chiar imposibil"(pag. 21, col. 1). lath' miezul problemei ! Pentru un narodo-volet notiunea de luprä politica este identica cu cea de corn-Plot politic I Trebuie sa recunoa§tem ca prin aceste cuvinteP. L. Lavrov a reu* intr-adevar sa arate intr-un mod citse poate de pregnant in ce consta deosebirea esentiald din-tre tactica luptei politice a narodovoltilor i aceea a social-democratilor. Traditiile blanquismului 146, ale complotismuluisint extrem de puternice printre narodovolti, atit de puterniceca ei nuli pot inchipui lupta politica altfel decit subforma unui complot politic. Or, social-democratii nu suferade o asemenea ingustime de conceptii ; ei nu cred in corn-ploturi i considera Ca vrernea comploturilor a trecut de mult,ea' a reduce lupta politica la organizarea de comploturi in-seamna, pe de o parte, a o restringe peste masura, iar pede alta parte a alege cele mai nepotrivite metode de lupta.Oricine ii dá seama ca afirmatia lui p. L. Lavrov cä

* Subliniat de nal.,

octi-

www.dacoromanica.ro

`SARCINILE SOCIAL-DEMOCRAT1LOR RUS1 03

vitatea Occidentului constituie un model absolut pentrusocial-democratii rusi" (pag. 21, col. 1) nu este altceva decitun procedeu polemic si ca in realitate social-democratii rusin-au uitat niciodata conditiile noastre politice, n-au visatniciodata la posibilitatea de a crea in Rusia un partid mun-citoresc legal, n-au separat niciodata sarcina luptei pentrusocialism de aceea a luptei pentru cucerirea libertatii politice.Dar ei au crezut intotdeauna si continua sa creada ca aceastalupta nu trebuie dusa de niste complotisti, ci de un partidrevolutionar care sa se sprijine pe miscarea muncito-reasca. Ei considera ca lupta impotriva absolutismuluinu trebuie sa constea in pregatirea de comploturi,ci in educarea, disciplinarea i organizarea proletariatu-lui, in desfasurarea unei agitatii politice printre mun-citori care sa infiereze orice manifestare a absolutismului,s'a tintuiasca la stilpul infamiei pe toti cavalerii guvernuluipolitist i sa-1 constringh pe acesta sa faca concesii. $i nueste tocmai aceasta activitatea Uniunii de lupta pentru eli-berarea clasei muncitoare" din Petersburg ? Nu reprezintaaceasta organizatie tocmai germenul unui partid revolutionarcare se sprijina pe miscarea muncitoreasca si care conducelupta de clash' a proletariatului, lupta impotriva capitaluluisi a guvernului absolutist, fara a organiza nici un fel decomploturi i sorbindu-si fortele tocmai din contopirea lupteisocialiste cu cea democratica intr-o singura lupta de clasaindivizibila a proletariatului din Petersburg ? N-a doveditoare activitatea de pina acum a Uniunii" cu toate ca da-teaza de scurta vreme ca proletariatul condus de social-democratie constituie o mare forta politica, de care guvernuleste de pe acum nevoit sa tina seama i careia el se grabestesa-i Lea concesii ? Legea din 2 iunie 1897, atit prin grabacu care a fost promulgata cit si prin continutul ei, ii aratain mod vadit semnificatia ei de concesie smulsä de prole-tariat, de pozitie cuceritä de la dusmanul poporului rus.Aceasta concesie este de-a dreptul minuscula, pozitia e cutotul neinsemnafa, dar nici organizatia clasei muncitoarecare a reusit sä impuna acordarea acestei concesii nu se dis-tinge prin amploare, prin soliditate, prin vechime sau prinbogatia experientei si a resurselor ei : Uniunea de lupta",precum se stie, s-a constituit abia prin 1895-1896, iar ape-

30*

www.dacoromanica.ro

454 V. I. LENIN

lurile adresate de ea muncitorilor nu depaseau cadrul unor foivolante sapirografiate sau litografiate. Poate cineva sa con-teste cä o organizatie care ar reuni macar cele mai mari cen-tre ale miscarii muncitoresti din Rusia (regiunile Petersburg,Moscova-Vladimir, regiunea de sud si orasele mai impor-tante, ca Odesa, Kiev, Saratov si altele), care ar dispune deun organ revolutionar si care s-ar bucura de aceeasi auto-ritate printre muncitorii rusi de care se bucura Uniunea delupta" printre muncitorii din Petersburg, poate cineva sä con-teste ca o asemenea organizatie ar fi un factor de mare insem-natate politica in Rusia actuala, un factor de care guvernuln-ar putea sa nu tina seama in toata politica lui interna siexterna ? Conducind lupta de clasa a proletariatului, dez-voltind spiritul de organizare si de disciplina printre mun-citori, ajutindu-i sa lupte pentru nevoile lor economice si sasmulga capitalului o pozitie dupa, alta, educindu-i politicestepe muncitori si atacind in mod sistematic si cu perseverentaabsolutismul, hartuind pe fiecare basbuzuc tarist care faceca proletariatul sa simta laba grea a guvernului politist,o asemenea organizatie ar putea fi in acelasi timp o orga-nizatie a partidului muncitoresc, adaptata la conditiile noas-tre, si un viguros partid revolutionar, indreptat impotrivaabsolutismului. A discuta insa dinainte despre mijlocul lacare va recurge aceasta organizatie pentru a da lovitura deci-siva absolutismului daca, de pada, va pref era insurectiasau greva politica de masa sau un alt mijloc de atac , adiscuta dinainte aceasta problema si a-i gasi azi rezolvareaar fi SA dai dovada de un doctrinarism desert. Ar fi ca sicum niste generali ar tine un consiliu de razboi inainte de a fiadunat trupele, inainte de a le fi mobilizat si a le fi condusimpotriva inamicului. Armata proletariatului insa, atuncicind va lupta cu fermitate si sub conducerea unei puterniceorganizatii social-democrate pentru eliberarea sa economicasi politica, va indica ea insasi generalilor metodele si mij-loacele de actiune. Atunci si numai atunci va putea fi rezol-vata problema loviturii definitive care urmeaza sa fie dataabsolutismului, deoarece rezolvarea acestei probleme va de-pinde tocmai de starea miscarii muncitoresti, de amploareaei, de metodele de lupta elaborate de miscare, de insusirileorganizatiei revolutionare care conduce miscarea, de atitu-

www.dacoromanica.ro


dinea celorlalte elemente sociale fata de proletariat i de ab-solutism, de conditiile politice externe §i interne, intr-uncuvint de ,o mie de conditii pe care ar fi i imposibil ciinutil sa le ghice0i dinainte.

De aceea este cit se poate de gregt qi urmatorul rationa-ment al lui P. L. Lavrov :

Dar daca ei (social-democratii) vor fi nevoiti, intr-unfel sau altul, nu numai sa grupeze fortele muncitore0i invederea luptei impotriva capitalului, ci sa §i uneasca strins,in vederea luptei impotriva absolutismului, personalitatile §igrupurile revolutionare, atunci social-democratii rug voraccepta de /apt programul adversarilor lor, al narodovoltilorsau cum s-or numi ei. Deosebirile de conceptii in ce pri-vecte obctea, destinele capitalismului in Rusia, sau materia-lismul economic, sint un amanunt de foarte mica importantapentru adevarata cauza §i ele pot ucura sau impiedica rezol-varea problemelor speciale §i folosirea metodelor speciale depregatire a punctelor principale, dar atit i nimic maimult" (pag. 21, col. 1).

Ar fi §i ciudat din partea noastra sa ne apucam sa con-testam aceastä teza, potrivit careia deosebirea de conceptiiin ce prive0e problemele fundamentale ale vietii rusgti §iale dezvoltarii societatii ruse0i, in ce prive0e problemelefundamentale ale conceptiei istoriei pot privi numai uneleamanunte" 1 De mult s-a spus ca Fara teorie revolutionaranu poate sa existe nici miccare revolutionara, i in momentulde lafti nu prea e nevoie de demonstrarea acestui adevar.Teoria luptei de clash', interpretarea materialista aistoriei rusecti ci aprecierea materialista a actualeisituatii economice §i politice din Rusia, recunoacterea nece-sitatii de a concentra lupta revolutionara in jurul unor inte-rese determinate ale unei clase determinate, analizind relatiileei cu celelalte clase, a da acestor mari probleme revolu-tionare denumirea de amanunt" este ceva atit de f alsde nea0eptat din partea unui veteran al teoriei revolutio-nare, incit sintem aproape gata sa credem cä acest pasaj eun simplu lapsus. In ce prive0e insa prima parte a tiradeireproduse de noi aici, falsitatea ei este §i mai izbitoare. Adeclara in scris ca social-democratii rug nu fac altceva decitsa grupeze fortele muncitorecti in vederea luptei impotriva

§i

www.dacoromanica.ro

456 V. I. LENIN

capitalului (adica numai in vederea luptei economice 1), Faraa uni strins personalitatile i grupurile revolutionare in ve-derea luptei impotriva absolutismului, inseamnä a nu cunoastesau a nu vrea sa cunosti faptele indeobste cunoscute in lega-tura cu activitatea social-democratilor rusi. Sau, poate,P. L. Lavrov nu 'considera personalitati revolutionare" saugrupuri revolutionare" pe cei ce activeaza in rindurile so-cial-democratilor ? Sau (ceea ce e, poate, mai exact) prinlupta" impotriva absolutismului el nu intelege decit complo-turi impotriva absolutismului ? (Comp. pag. 21, col. 2 :...Este vorba de... organizarea unui cornplot revolutionar" ;subliniat de noi). Sau poate Ca, dupa parerea lui P. L. Lavrov,cine nu pune la cale comploturi politice nu duce nici luptapolitica ? Inca o data repetam : aceasta conceptie cores-punde pe de-a-ntregul vechilor traditii ale vechiului narodo-volism, dar ea nu mai corespunde de loc cu ideile modernedespre lupta politica i nici cu realitatea din zilele noastre.

Nu ne mai famine decit sa spunem citeva cuvinte desprenarodopravti. P. L. Lavrov are perfectä dreptate, dupa pare-.rea noastra, cind afirma ca social-democratii considera penarodopravti drept niste oameni mai sinceri i sint gata sa-isustina, Fara ca de altfel sa se contopeasca cu ei" (pag. 19,col. 2) ; ar trebui numai adaugat : drept niste democratimai sinceri si in incisura in care narodopravtii se afirma cademocrati consecventi. Din pacate, aceasta condi* repre-zinta mai degraba un viitor de dorit deck un prezent real.Narodopravtii si-au exprimat dorinta de a elibera sarciniledemocratice de narodnicism i, in general, de orice legaturacu formele invechite ale socialismului rus". Dar, in ceeace-i priveste, ei n-au dovedit nici pe departe ca s-au eliberatde vechile prejudecati, ci s-au dovedit a fi foarte inconsec-venti, prin faptul ea' au dat partidului lor denumirea departid al transformarilor exclusiv politice, partid social (??D-revolutionar" (vezi Manifestul" lor de la 19 februarie1894), si au declarat in manifestul" lor ea in notiunea dedrept al poporului intra ideea de organizare a productieipopulare" (sintem nevoiti sa citam din memorie), introdurcind astfel in surdina aceleasi prejudecati narodniciste. Iatade ce P. L. Lavrov n-a gresit, poate, prea mult cind a spusclespre ei c4 izn 1.14tg pcgiticicni cig mascaradV (pg. 20,

I

www.dacoromanica.ro


col. 2). Dar poate ca ar fi mai just sa consideram narodo-pravismul ca o doctrina tranzitorie, careia nu putem sarecunoastem meritul de a se fi rusinat de neaosismul doctrine-lor narodniciste si de a fi pornit o polemica deschisa cu ceimai odiosi reactionari ai narodnicismului, care, in fata abso-lutismului de clash' politienesc, îi permit sa afirme ca sintde dorit transformari economice i nu politice (vezi O ches-tiune actuala", editia partidului Narodnoe pravo"). Dacain partidul narodopravtilor nu exista intr-adevar decit fostisocialisti, care din considerente de tactica ii ascund drapelullor socialist si nu fac decit sa-si puna masca de oameni poli-tici nesocialisti (cum presupune P. L. Lavrov, la pag. 20,col. 2), acest partid nu are, desigur, nici un viitor. Dar clacain acest partid se afla i oameni politici care nu sint demascaraa, ci adevarati oameni politici nesocialisti, demo-crati nesocialisti, atunci acest partid poate aduce un folosdestul de mare in caz Ca va cauta sa se apropie de elemen-tele cu atitudine politica opozitionista ale burgheziei noastre,sa trezeasca constiinta politica de clasa a rnicii burghezii, amicilor negustori, a micilor meseriasi etc., a acestei clasecare, pretutindeni in Europa occidentala, jucat rolul eiin miscarea democratica si care, la noi in Rusia, a facut pro-grese deosebit de rapide sub raport cultural, ca si sub alteraporturi, in epoca de dupa reforma si care nu poate sa nusimta jugul guvernului politist care sprijina cu cinism pemarii fabricanti i pe monopolistii magnati ai finantei §iindustriei. Pentru aceasta este necesar numai ca narodo-pravtii sa-si puna ca sarcina tocmai apropierea lor de dif e-rite paturi ale populatiei si sa nu se margineasca la aceeasiintelectualitate" a carei neputinta, datorita lipsei de preo-cupare pentru interesele reale ale maselor, este recunoscuta§i in O chestiune actuala". Pentru aceasta este necesar canarodopravtii sa lase la o parte ofice pretentie de a contopielemente sociale eterogene si de a inlatura socialismul dinsfera sarcinilor politice, sa se lepede de falsa pudoare care-iimpiedica sa se apropie de paturile burgheze ale poporului,adica nu numai sa vorbeasca de programul unor oameni poli-tici nesocialisti, dar sa i actioneze in conformitate cu acestprogram, trezind i dezvoltind constiinta de clasa a acelor

si-a

www.dacoromanica.ro

458 V. I. LENIN

grupuri si clase sociale care n-au deloc nevoie de socialism,dar care simt din ce in ce mai mult apasarea absolutismuluisi necesitatea libertatilor politice.

Social-democratia rusa este Inca foarte tinara. Ea abiaiese din starea embrionara in care problemele teoretice de-tineau un loc predominant. Abia acum inccpe &Ali desfa-soare activitatea ei practica. In loc sa critice teoriile si pro-gramele social-democrate, revolutionarii din celelaltcfractiuni trebuie, prin forta lucrurilor, sa' purceada la criti-carea activiteitii practice a social-democratilor rusi. Si trebuiesä recunoastem ca aceasta din urma critica se deosebesteintr-o másura foarte sensibila de critica teoriei, se deose-beste atit de mult ca a fost cu putinta sà se iste un zvonatit de comic ca acela ca Uniunea de lupth" din Peters-burg nu e o organizatie social-democrata. Insusi faptul cás-a putut isca un asemenea zvon aratà cit de false sint acu-zatiile curente aduse social-democratilor cà ar ignora luptapolitica. Insási existenta unui asemenea zvon dovedeste camulti revolutionari care n-au putut fi convinsi de teoria so-cial-democratilor incep sa' se lase convinsi de activitatea lorpracticd.

In fata social-democratiei ruse se deschide un imens cimpde activitate, care abia a inceput. Trezirea clasei munci-toare ruse, nazuinta ei spontana spre stiinta, spre unire, spresocialism, spre lupta impotriva exploatatorilor si asupritorilorei se manifesta, pe zi ce trece, in forme tot mai vii si maiample. Uriasele progrese inregistrate in ultima vreme decapitalismul rus constituie o chezasie ea miscarea muncito-reasca va creste continuu in largime si in adincime. In momen-tul de fata trecem, pe cit se vede, printr-o faza a cicluluicapitalist in care industria e in plina inflorire", comertuleste animat, fabricile lucreaza din plin si rasar ca ciuperciledupa ploaie nenumarate uzine noi, intreprinderi noi, socie-tati pe actiuni, constructii feroviare etc. etc. Nu e nevoiesa fii prof et pentru a prezice crahul inevitabil (mai multsau mai putin brusc) care va trebui sa urmeze acestei in-florin? a industriei. Acest crah va aduce la ruina o multime

www.dacoromanica.ro


de mici patroni, va arunca mase intregi de muncitori inrindurile somerilor i va pune astf el intr-o forma acutd, infata tuturor maselor muncitoare, acele probleme ale socia-lismului i democratiei care s-au pus de rnultA vrerne in fatafiecArui muncitor constient, a fiecdrui muncitor care gin-deste. Social-democratii rusi trebuie sA faca in asa fel caacest crah sA gäseascA proletariatul rus mai constient, maiunit, capabil sd inteleaga sarcinile clasei muncitoare ruse,in stare sä dea o riposta clasei capitalistilor, care incaseathazi profituri colosale si care cautii intotdeauna sa punA pier-derile ei pe spinarea muncitorilor, in stare sA porneascA,in fruntea democratiei ruse, la luptá hotAritä impotriva abso-lutismului politienesc, care leaga de miini si de picioare pemuncitorii rusi i intregul popor rus.

Asadar, la muncA, tovarAsi SA nu ne pierdem timpul,care e pretios Social-democratii rusi au de desf Asurat oactivitate imensä pentru satisfacerea cerintelor proletaria-tului care se trezeste, pentru organizarea miscarii muncito-resti, pentru intArirea grupurilor revolutionare si a legAturilordintre ele, pentru inzestrarea muncitorilor cu literaturA depropaganda si agitatie, pentru unificarea cercurilor munci-toresti si a grupurilor social-democrate imprastiate prin toatecolturile Rusiei intr-un singur partid muncitoresc social-democrat I

1

1

f

www.dacoromanica.ro

460 v. i. LENIN

UNIUNEA DE LUPTA" CATRE MUNCITORIISI SOCIALIVTII DIN PETERSBURG

Revolutionarii din Petersburg traiesc vremuri grele. Gu-vernul pare a-si fi concentrat toate fortele pentru a zdrobimiscarea muncitoreascá de curind nascuta, care s-a mani-festat cu atita vigoare. Arestarile au capatat proportii ne-obisnuite, inchisorile sint arhipline. Sint inhatati intelectualii,barbati i femei, sint inhatati i deportati in masa muncito-rii. Aproape fiecare zi ne aduce stiri despre noi victime aleguvernului politist, care s-a dapustit cu furie asupra dus-manilor sài. Guvernul si-a pus ca sarcina sa nu dea posibili-tate noului curent al miscarii revolutionare din Rusia sa seinfareasca i sa se ridice pe picioare. Procurorii i jandarmiiau i inceput sa se laude cà ati reusit sa distruga Uniuneade lupte.

Aceasta l'audarosenie e o minciuná. In ciuda tuturor per-secutiilor, Uniunea de lupta" famine in picioare. Consta-tam cu toata satisfactia cä arestarile in masa aduc contribu-tia lor, constituind o puternica arm6 de agitatie in rindurilemuncitorilor si ale intelectualilor socialiti, ca locul revolu-tionarilor cazuti ii iau alii noi, gata sA intre, cu forte proas-pete, in rindurile celor care lupta pentru proletariatul russi pentru intregul popor rus. Nu poate s'a existe lupta farajertfe, si la prigoana salbatica a basbuzucilor taristi noi ras-pundem cu tot calmul : revolutionarii au pierit traiascärevolutia I

Pina in prezent intetirea prigoanei n-a fost in stare sAprovoace decit o slabire temporará a unor sectoare de muncaale Uniunii de lupta", o lipsa temporarà de agenti i agi-

www.dacoromanica.ro


tatori. Tocmai o asemenea lipsa se simte in momentul defata i ne face sa adresam un apel catre toti muncitoriiconstienti si catre toti intelectualii care doresc sa-si punafortele in slujba cauzei revolutionare. Uniunea de lupta"are nevoie de agenti. Toate cercurile i persoanele care do-resc sà activeze intr-o sf era oarecare a activitatii revolutio-nare, fie ea oricit de ingustä, &à declare acest lucru aceloracare au legaturi cu aceastä organizatie. (In cazul cà vreungrup n-ar putea gasi asemenea persoane ceea ce e putinprobabil , se poate adresa Uniunii social-democratilorrusi" din strainatate). E nevoie de activisti pentru tot felulde munci, i cu cit revolutionarii se vor specializa mai te-meinic in diferite domenii de activitate revolutionara, cucit vor chibzui mai temeinic asupra metodelor de conspiratiesi de camuflare a activitatii lor, cu cit vor sti sa se inchis-teze cu mai multa abnegatie intr-o munca partiala, maruntä

modesta, cu atit mai sigura va fi intreaga activitate, cuatit mai anevoie vor putea jandarmii si agentii de politiesa descopere pe revolutionari. Guvernul a impinzit din timpcu reteaua sa de agenti nu numai focarele de element anti-guvernamentale existente, dar i pe cele posibile, pe celeprobabile. El dezvoltà necontenit, atit in largime cit si inadincime, activitatea slugilor sale care hartuiesc pe revolu-tionari ; el nascoceste metode noi, foloseste provocatori noi,cauta sa exercite presiune asupra celor arestati, recurgind inacest scop la mijloace de intimidare, la depozitii false si sem-naturi falsificate, la strecurarea de biletele false si la altemijloace de acest fel. Fara dezvoltarea i intarirea discipli-nei, organizarii i conspiratiei revolutionare, lupta impo-triva guvernului e imposibila. Iar conspiratia cere inainte detoate ca diferitele cercuri i persoane sä se specializeze inanumite domenii ale rnuncii, iar rolul de unificator sä fielasat pe seama unui nucleu central al Uniunii de lupta",care sa aiba un numar cit mai mic de membri. Activitatearevolutionara este subimpartità in sectoare de munca extremde variate : e nevoie de agitatori legali care sa stie sä vor-beasca muncitorilor in asa fel incit sci nu poata' fi deferitijustitiei, sä stie sa spuna numai a, lasind pe seama altorasa spuna b §i c. E nevoie de oameni pentru difuzarea

manifestclgr, E nevoic ci manizatori dg cercuri

si

publi-catiilor i

www.dacoromanica.ro

462 V. I. LENIN

qi grupuri muncitoresti. E nevoie de corespondenti in toatefabricile i uzinele care sä furnizeze informatii desprc totce se intimpla. E nevoie de oameni care &á urm6reasca pespioni i pe provocatori. E nevoie de oameni care sä asigurecase conspirative. E nevoie de oameni pentru transportulde literaturk pentru transmiterea insarcinarilor, pentru totfelul de legaturi. E nevoie de oameni care sa stringa bani.E nevoie de agenti in rindurile intelectualilor i functiona-rilor, de oameni care sa vina in contact cu muncitorii, cuviata de toate zilele din fabrick cu administratia (cu poli-tia, cu inspectorii de fabrici etc.). E nevoie de oameni pen-tru legaturile cu diferite orase din Rusia si din alte tari.E nevoie de oameni care sa organizeze diverse mijloace demultiplicare mecanica a publicatiilor de tot fclul. E nevoiede oameni care sà pastreze publicatille i alte lucruri etc.etc. Cu cit misiunea pc care si-o va asuma o persoang sauun grup va fi mai fractionata, mai märunta, cu atit vor fimai multe sanse ca ea sä reuseasd s-o indeplineasca cu so-coteala i s-o fereasca de un eventual esec, sa chibzuiascaasupra tuturor amanuntelor conspirative, folosind toate mij-loacele posibile pentru a insela vigilenta jandarmilor i a-iinduce in eroare, cu atit mai sigur va fi succesul muncii, cuatit mai greu va fi pentru politic si pentru jandarmi sädescopere pe un revolutionar si sa dea de legatura lui cuorganizatia, cu atit mai usor va fi pentru partidul revolutio-nar sä inlocuiasca pe agentii si membrii sai cazuti, färä adatum intregii munci. $tim ca o asemenea specializare esteo treaba foarte grea ; i e grea pentru ca 1 cere omului ceamai mare fermitate si abnegatic, ii cere sa-si consacre toatefortele sale unei munci modeste, monotone, lipsite de lega-turi cu tovarasii 0 care supune intreaga viata a revolutio-narului unei reglementari stricte si severe. Dar numai prinrespectarea acestor conditii au reusit corifeii practicii revo-lutionare din Rusia sa duca la indeplinire cele mai maretepianuri, pregatind, ani de-a rindul si sub toate aspectele,infaptuirea lor, i avem profunda convingere ca social-demo-cratii vor da dovada de aceeaci abnegatie ca si revolutio-narii din generatiile precedente. Totodata ne dam seama cásistemul propus de noi va face ca pentru nnulte persoanecare ard de dorinta de all consacra fortele lor muncii revo-

www.dacoromanica.ro


lutionare sa." nu fie de loc u§oarà perioada pregAtitoare incare Uniunea de luptä" va culege informatiile necesareasupra persoanei sau grupului care-§i oferl serviciile si-i vaverifica aptitudinile prin diferite insArcinari. Dar Fara o ase-menea verificare prealabila activitatea revolutionara in Rusiade astAzi nu este cu putintà.

Propunind acest sistem de activitate noilor no§tri tova-r4i, ne exprimAm ideile la care ne-a adus o experientA in-delungatà, fiind prof und convin§i cä succesul muncii revo-lutionare este cel mai bine asigurat prin aplicarea acestuisistem.

www.dacoromanica.ro

Casa din satul 1.isenskoe in care a locuit V. I. Lenin in deportare.Cele data ferestre din stinga sint ale camerei lui Lenin.

4-

r-7.1

1 41110 r 4I., . . '' '...., '

..g:

, C re. ...1.4Wil4 4;

www.dacoromanica.ro

465

CITEVA PERLEDIN PROIECTELE UTOPICE

ALE NARODNICILORS. N. IUJAKOV. PROBLEME ALE INVATA-MINTULU I. ESEURI. REFORMA SCOLI1 SE-CUNDARE. SISTEMELE $1 SARCINILE INVATAMIN-TULUI SUPERIOR. MANUALELE DE LICEU. PRO-13LEMA INVATAMINTULUI GENERAL. FEMEIA SIINVATAMINTUL. PETERSBURG, 1897. VIII + 283 PAG.

PRETUL 1 RUBLA $1 50 DE COPEICI 147

Scris in departurela sfIrsitul anului 1897

Publicat pentru prima aura'In 1898, In culegerea:

Vladimir Ilin. Studii si artiraleecnnamice". Petersburg

Se timlreste dupdculegerii

textul

www.dacoromanica.ro

467

I

Sub acest titlu, d-1 Iujakov publica o culegere de articoleale sale aparute in Russkoe Bogatstvo", in anii 1895-1897.Autorul e de parere ca articolele sale imbratiseaza cele maiimportante dintre aceste probleme", adica din problemeleinvatamintului", si alcatuiesc laolalta un fel de scurta pri-vire asupra nevoilor celor mai imperioase si mai urgente,dar inca prea putin satisfacute, ale culturii noastre spirituale".(Prefata, pag. V). La pag. 5 se mai subliniaza o data cáautorul vrea sa staruie mai cu seama asupra problemelor deprincipiu". Dar toate aceste fraze nu ne arata altceva decitpredilectia d-lui Iujakov pentru gindurile inaripate sau, maibine zis, pentru cuvintele inaripate. Pina si titlul cartii estede prea mare anvergura : in realitate, dui:A cum se vedesi din articolele enumerate in subtitlu, autorul nu se ocupacitusi de putin de problemele invatamintului", ci numai deproblemele scolii si nici macar ale scolii in general, ci numaide cele care privesc scoala secundara si cea superioara. Dintoate articolele cuprinse in aceasta carte, cel mai reusit estecel care se ocupa de manualele pentru liceele noastre. Inacest articol se face o analiza amanuntita a unor manualedin cele mai raspindite de limba rusk geografie si istorie,aratind ca ele sint cu totul nepotrivite. Acest articol s-arciti cu si mai mult interes daca n-ar obosi prin prolixitateacare-1 caracterizeaza pe autor. Vrem sa atragem atentia citi-torilor numai asupra a doua dintre articolele aparute in aceastacarte, si anume asupra acelora care se ocupa de reforma in-vatamintului secundar si, respectiv, de invätamintul gene-


www.dacoromanica.ro

468 V. I. LENIN

ral, deoarece ele abordeaza intr-adevar probleme de princi-pii si sint deosebit de caracteristice pentru elucidarea unoridei favorite ale revistei Russkoe Bogatstvo". $i numai nistepublicisti ca domnii Grinevici si Mihailovski au nevoie, pen-tru a putea oferi niste exemple de concluzii monstruos destupide dintr-o doctrina adversa, A. sconnoneasca in ladade gunoi a poeziei ruse. Pentru asemenea obiective noin-avem nevoie sa intreprindem cercetari atit de putin amu-zante : e de ajuns sa recurgem la Russkoe Bogatstvo" si,in cuprinsul acestei reviste, la unul dintre stilpii" ei incon-testab ili.

II

Paragraful II din articolul despre Bazele reformei in-vatamintului secundar" este intitulat de d-1 Iujakov astfel :Sarcinile scold secundare. Interesele de clasa si scoala declash' (vezi Tabla de materii). Subiectul, dupa cum vedeti,prezinta un interes captivant, intrucit promite sa elucidezeuna din problemele cele mai importante nu numai ale inva-tamintului, dar si ale intregii vieti sociale in general, si,totodata, tocmai problema care constituie cauza uneia dincele mai importante divergente dintre narodnici g disci-poli" 148. Sa vedem, asadar, ce intelege colaboratorul revisteiRusskoe Bogatstvo" prin interesele de Hasa si scoala declash".

Dinsul afirma, pe buna dreptate, ca formula scoala tre-buie sa pregateasca pe om pentru viata" este lipsita de oHcecontinut si ca problema care se pune este : ce anume enecesar pentru viata si cui anume ii e necesar" (6). Cineare nevoie de scoalä secundara inseamna : in interesulcui, spre binele si folosul cui se &á o pregatire elevilor dinscolile secundare ?" (7). E minunat felul acesta de a puneproblema, si 1-am saluta din toata inima pe autorul nostrudaca... daca toate aceste preludii nu s-ar dovedi a fi, in con-tinuarea expunerii lui, decit o frazeologie goala : Aici poatefi vorba de interesele, de binele si folosul statului, al na-tiunii, al uneia sau alteia dintre clasele sociale si chiar alindividului care capita o asemenea pregatire". Incepe o

www.dacoromanica.ro

CITEVA PERLE DIN PROIECTELE UTOPICE ALE NARODNIC1LOR 469

adevarata harababurd, care te duce la concluzia ca o socie-tate impArtità in clase este compatibila cu un stat farä clase,cu o natiune fara clase, cu indivizi care stau in afara clase-lor 1 Vom vedea numaidecit ca aici nu este de loc vorbade o scapare a d-lui Iujakov, ch.' el are tocmai o asemeneaparere absurda. Daca la elaborarea programei scolare setine seama de interesele de clasà, atunci nici vorba nu poatefi de un singur tip general de scoala secundara de stat. Inacest caz, institutiile de invatamint au in mod necesar uncaracter de cased', si ele nu sint numai institutii de inva-tamint, ci si institutii educative, pentru ca trebuie nu numaisa dea o instructiune adaptata la problemele si intereselespeciale ale unei stari sociale, dar sa si sadeasca deprinderide cased si sa imprime un spirit corporatist de ma" (7).Prima concluzie care se desprinde din aceasta tirada este cad-1 Iujakov nu intelege care e deosebirea dintre starile socialesi clase, si de aceea confunda in mod inadmisibil aceste no-tiuni cu totul deosebite. In alte pasaje din articolul sau (depilda la pag. 8) se vadeste aceeasi neintelegere, si faptul estecu atit mai uimitor, cu cit in acelasi articol d-1 Iujakovaproape ca a sesizat deosebirea esentiala dintre aceste no-tiuni. Trebuie sa tinem minte ne spune dinsul la pag. 11

ca adeseori (dar nicidecum in mod necesar) organizatiapolitica, cea economica si cea spirituala constituie privilegiuljuridic sau atributul real al unor anumite grupuri ale popu-latiei. In primul caz este vorba de stari sociale, iar in aldoilea caz de clase". Aici este aratata in mod exact una dindeosebirile dintre clash' si stare sociala, si anume aceea caclasele se deosebesc intre ele nu prin privilegiile juridice, aprin conditiile de fapt, ca, prin urmare, existenta claselor insocietatea actuala presupune egalitate juridicd. D-1 Iujakovpare a nu ignora nici cealalta deosebire dintre starile socialesi clase : ...Noi... am renuntat atunci (adicd dupa desfiin-tarea iobagiei)... la orinduirea iobagista, f eudalä a vietiinationale, inclusiv la sistemul scolii de cased. Astazi patrun-derea procesului capitalist farimiteaza natiunea rusa nu atitin stari sociale, cit in clase economice..." (8). Aici este justaratata si cealalta caracteristica, care deosebeste starile socialede clase in istoria Europei si a Rusiei, si anume ca starilesociale sint un atribut al societatii feudale, iar clasele un

31*

www.dacoromanica.ro

470 V. I. LENIN

atribut al societatii capitaliste *. Daca d-1 Iujakov s-ar figindit cit de putin la aceste deosebiri §i nu s-ar fi lasatantrenat cu atita lipidná de pana sa inaripata si de inimasa de Kleinbiirger **, no-ar fi scris nici tirada sus-citatanici alte prostii ca aceea ca programele cu caracter de clasaale scolilor trebuie impartite in programe pentru bogati siprograme pentru saraci, ca. in Europa occidentala programelecu caracter de clasa n-au succes, ca §coala cu caracter declasä presupune o inchistare de clasa etc. etc. Toate acesteaarata cit se poate de limpede ca, in ciuda titlului atit depromitator, in ciuda frazeologiei sale grandilocvente, d-1Iujakov n-a inteles de loc in ce constä esenta scorn de clasa.Aceasta esenta, mult stimate d-le narodnic, consta in faptulca invatárnintul este organizat la fel si este deopotriva deaccesibil pentru toti cei avuti. Numai in acest din urmacuvint este cuprinsä esenta ccolii de clask spre deosebire deccoala de castá. De aceea d-1 Iujakov ne-a oferit cea maicurata ineptie cind, in tirada citata de noi mai sus, a afirmat

atita timp cit Koala este organizata pe baza intereselorde clasa, nici vorba nu poate fi de un singur tip general deccoala secundara de stat". Lucrurile stall tocmai invers :ccoala cu caracter de clasä, daca este organizata in modconsecvent, adica daca s-a eliberat de toate ramacitele orin-duirii de castk presupune in mod necesar un singur tipgeneral de Koala. Esenta societatii impartite in clase (prinurmare si a invatamintului cu caracter de clasa) constä indeplina egalitate juridick in deplina egalitate in drepturi atuturor cetatenilor, in deplina egalitate de drept si in de-plinul acces la invatatura pentru cei avuti. $coala de castacere elevului sa apartina unei anumite stari sociale. $coalade clasa nu cunoaste stari sociale, ea cunoaste numai ceta-teni. Ea cere tuturor elevilor dear un singur lucru : sä pia-teasca taxe pentru invätatura lor. $coala de clasa n-are deloc nevoie de programe diferite pentru bogati §i pentrusaraci, pentru ca pe cei care nu dispun de mijloace pentruplata taxelor scolare, pentru procurarea manualelor, pentru

* Stárile sociale presupun Impgrtirea societifii in clase. Hind unadintre formele deosebirilor de clasi.

claseleCind vorbIm despre clase pur

societAtiisi

simplu, Intelegem intotdeauna firä st5rt sociale ale Ca-pitaliste.

** mic-burghez. Nota trad.

§i

ca,

www.dacoromanica.ro


intretinerea elevului pe toath durata scolarithtii, scoala cucaracter de clash, pur i simplu, nu-i admite in invhtämintulsecundar. 0 asemenea scoalà nu presupune citusi de pgininchistarea de clash : dimpotrivh, spre deosebire de sthrilesociale, clasele lash intotdeauna cu deshvirsire liberä trecereaunor indivizi izolati dintr-o clash in alta. $coala de clash nueste inchish pentru cei care au mijloace sh invete. AfirmatiaCa' in Europa occidentalh aceste periculoase programe desemiinstruire si de instrhinare de clash, moralä i intelec-tualà, a diferitelor phturi ale poporului sint lipsite de succes"(9) este o totala denaturare a realithtii, fiindch oricine stiech, atit in Occident cit si in Rusia, scoala secundarà esteprin esenta ei o scoalä de clash si cä ea nu serveste decitinteresele unei parti cu totul reduse din populatie. $i fiindchla d-1 Iujakov aceasth confuzie de notiuni capätä o formänemaipomenit de pronuntath, credem chiar ch nu este deprisos sh-i dam urmätoarea lhmurire suplimentarä : in socie-tatea modernh, pinä i coala secundará care nu percepe nicio taxa nu inceteazh de loc a fi o scoalä de clash, intrucitcheltuielile necesare pentru intretinerea unui elev pe operioadä de 7-8 ani sint incomparabil mai mari decit taxascolarà i aceste cheltuieli 111.1 pot fi suportate decit de oinfimä minoritate. Dach d-1 Iujakov vrea sä fie consilierulpractic al reformatorilor contemporani ai scolii secundare,dach vrea sh punh problema pe baza realitátilor contem-porane (si el tocmai ga o si pune), ar trebui sh vorbeaschnumai despre inlocuirea colii corporatiste prin scoala declash, numai despre aceasta, sau sh treach cu deshvirsire subthcere aceasth problema delicath a intereselor de clash si ascolii de clash". $i trebuie sh spunem ch intre aceste pro-bleme de principiu si inlocuirea limbilor vechi cu cele mo-derne, pe care o recomandh d-1 Iujakov in acest articol, nueste o leghtura prea mare. Dach el s-ar fi mhrginit la aceastärecomandare, n-am fi ridicat nici o obiectie si am fi fostchiar dispusi ierthm elocvega lui nestávilith. Dar dad'a pus chiar el problerna intereselor de clash si a scorn declash", atunci sh poarte el rhspunderea pentru toath fra-zeologia lui absurdi.

Frazeologia d-lui Iujakov pe aceasth terni nu se mArgi-neste insh nici pe departe la cele citate de noi mai sus.

sa-i

www.dacoromanica.ro

472 V. I. LENIN

Credincios ideilor fundamentale ale metodei subiectivistein sociologie", d-1 Iujakov, abordind problema claselor, sesitueaza pe un punct de vedere larg" (12, comp. 15), atitde larg incit poate ignora cu sublima indiferenta deosebirilede clasä, atit de larg incit ii permite sà vorbeasca nu desprediferitele clase (ptiu, ce ingustime I), ci despre intreaga na-tiune in general. Aceasta splendidä largime" a punctuluide vedere se obtine printr-un invechit procedeu al morali§ti-lor de toate calibrele, mai ales al celor din categoria Klein-burger. D-1 Iujakov condamna cu asprime aceasta impdrtirea societatii in clase rasfringerea acestei impartiri asuprainvatamintului), dovedind, cu o deosebita elocinta §i cu unneasemuit patos, pericolul" (9) pc care-I prezinta acestfenomen ; aratind ca, in esenta, sistemul invatamintului declasa, sub toate formele §i aspectele lui, este in contradictiecu interesele statului, ale natiunii §i ale indivizilor careprimesc o pregatire in §coala" * (8) ; ca programele §colarecu caracter de clasä sint necorespunzatoare §i prezinta unpericol national §i statal" (9) ; cä exemplele din istorie nudovedesc altceva decit extraordinara dezvoltare antina-tionala a orinduirii de clasa §i a intereselor de clasa desprecare am vorbit mai sus care a fost deja considerata dreptpericuloasa pentru binele natiunii i pentru statul(11) ; ch. pretutindeni sistemul cirmuirii de clasa este,intr-un fel sau altul, desfiintat" (11) ; ca periculoasa" im-partire in clase provoaca antagonism intre diferitele gru-puri ale populatier §i duce la disparitia treptata a simtuluide solidaritate nationala §i a sentimentului patriotic fata deintregul stat" (12) ; cá intre interesele natiunii, prività caun intreg, ale statului §i ale diferitilor cetateni acolo undeexista o perspectiva larga, justä §i plina de clarviziune nutrebuie sa existe nici o contradictie (cel putin in statulmodern)" (15) etc. etc. Toate acestea nu sint altceva decito curata scamatorie, decit o frazeologie goala menitä sa in-

* Una din douS, stimate d-le Kleinbürger : sau ne vorbiti despre o so-cietate ImpArtita in clase, sau ne vorbiti despre una neimpirtitA In clase.In primul caz, nu poate exista un invStAmInt care sA nu aibil un caracterde clasS. In al doilea caz, nu poate exista nici stat de clasS, nici natiunede clasS. nici indivizi care sl facS parte din vreo clasS. In ambele ca-zuri, fraza e linsltS de orice sens st nu face decit sS exprime piosul dezi-derat al unui Kleinbilrger care Inchide cu lasitate ochii in fata unela dincele mai pronuntate trSsSturi ale realitStii contemporane.

§iinsuW

www.dacoromanica.ro

CITEVA PERLE DIN PROIECTELE UTOPICE ALE NARODNICILOR 473

tunece insasi esenta realitkii actuale prin dezideratele"lipsite de orice sens ale Kleinbiirgerului, care trec pe nesim-cite si in caracterizarea a ceea ce este. Pentru a gasi o ana-logie la aceasta conceptie despre hnne, care e in stare sadebiteze asemenea fraze, trebuie sä te adresezi reprezen-tantilor scolii etice" din Occident, ai acelei scoli care n-afost altceva decit expresia fireasca si inevitabila a lasitatiiteoretice si a confuziei politice a burgheziei respective 149

Noi insa ne vom margini sh opunem acestei straluciteelocinte, plina de marinimie, acestei remarcabile perspica-citati si clarviziuni un mic fapt concret. D-1 Iujakov a atinsproblema scolii de casta si a scorn de clasa. In ce privesteprima problema, se pot gasi date statistice exacte cel putindespre liceele si gimnaziile de bEeti §i despre liceele reale.Prezentarn aici aceste date, care au fost extrase de noidintr-o publicatie a ministerului de finante : Fortele deproductie ale Rusiei" (Petersburg. 1896. Sectiunea a XIX-a.Invatämintul public. Pag. 31) :

Impartirea elevilor pe stari sociale (in % fata de nu-marul lor total) reiese din urmatorul tabel :

CopiiiNobilior cu titluri moctenite

sau primite pentru merite

Inliceele sigimnazillede MeV ale minis-terului Invatamln-

tului public1880 1884 1892

In liceele reale

1880 1884 1892

personale ci ai cinovnicilor 47,6 49,2 66,2 44,0 40,7 38,0Clerului 6,1 6,0 3,9 2,6 1,8 0,9Persoanelor care fac parte din

stärile sociale de la orase 33,3 36,9 31,3 37,0 41,8 43,0Persoanelor care fac parte din

stärile socials de la sate (in-clusiv minoritatile nationalesi functionarii inferiori) 8,0 7,9 5,9 10,4 10,9 12,7

Stritinilor 2,0 2,0 1,9 3,0 4,8 6,4Persoanelor care fac parte din Impreuna cu Impreuna cu

alte stari sociale 2,0 cele de sus 3,0 cele de sus

100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

Acest tabel ne arata in mod concret cu cita imprudentas-a exprimat d-1 Iujakov cind a spus ca am renuntat"

www.dacoromanica.ro

474 V. I. LENIN

dintr-o data si cu hotkire (??) ia 5coala de casta". Dimpo-triva, spiritul de casta domina si azi in scolile noastre medii,din moment ce pita si in licee (fara sa mai vorbim deinstitutiile privilegiate pentru nobili etc.) 560/a dintre elevisint copii de nobili si de cinovnici. Singurul lor concurentserios sint stkile sociale de la orase, care au ajuns sa pre-domine in liceele reale. Cit despre procentul celor din stkilesociale de la sate, mai ales dad tinem searna de imensa lorsuperioritate numerica fata de celelalte stari sociale, el estecu totul neinsemnat. Acest tabel arata, prin urmare, in modconcret ca cine vrea sa vorbeasca despre caracterul scoliinoastre secundare de astazi trebuie ali dea bine seama canu poate fi vorba decit de scoala de casta si de Koala declasa si ca, in taAsura in care nor renuntam cu adevkat laKoala de casta, aceasta renuntare se face numai in favoareascorn de clasä. Se intelege de la sine a prin aceasta nu vremcitusi de putin sa spunem cá problema inlocuirii scorn decasta cu Koala de clasa si a imbunatatirii acesteia n-arprezenta nici o importanta sau ar fi indiferenta pentruclasele care nu beneficiaza si nu pot beneficia de Koalamedie : dimpotriva, aceasta problemä nu le este indiferentanici lor, pentru ca sistemul stkilor, atit in viata cit si inKoala, le apasa cu o deosebita greutate, pentru ca inlocuireascorn de cased prin Koala de clash' nu este decit una dintreverigile procesului de europenizare generala si multilateralaa Rusiei. Vrem sa aratam doar cum a denaturat lucruriled-1 Iujakov si cum punctul lui de vedere, chipurile, larg"este in realitate incomparabil inferior ping si punctului devedere burghez in aceastä problema. Apropo de spiritulburghez. Iata ca d-1 A. Manuilov nu poate sä inteleaga inruptul capului de ce P. B. Struve, care a caracterizat cu atitaprecizie unilateralitatea conceptiilor lui Schulze-Gavernitz,propage totusi ideile lui burgheze" (Russkoe Bogatstvo"nr. 11, pag. 93). Aceasta neintelegere din partea d-luiA. Manuilov se datoreste in intregime si exclusiv faptuluiea dinsul nu intelege nu numai conceptiile fundamentale alediscipolilor" rusi, dar nici pe acelea ale tuturor discipolilordin Europa occidentalà, si nu numai pe ale discipolilor, darnici pe ale invatatorului lor. Sau poate ca. d-1 Manuilov vreasä conteste ca din categoria conceptiilor fundamentale ale

www.dacoromanica.ro


invatatorului", care strabat ca un fir rosu intreaga luiactivitate teoretica, literara si practica, face parte si ostili-tatea lui categorica impotriva amatorilor de puncte devedere largi", care cauta sa estompeze prin frazeologia lordulceaga impartirea in clase a societatii contemporane ? cadin categoria conceptiilor lui fundamentale face parte sirecunoasterea hotarita a caracterului progresist al ideilorburgheze" fatise i consecvente i preferinta lui pentru acesteidei fata de acelea ale Kleinbiirger-ilor care doresc sä frineze

sa Oda in loc capitalismul ? Daca toate acestea nu-i sintdestul de limpezi d-lui Manuilov, atunci sl reflecteze macarasupra scrierilor d-lui Iujakov, colegul sari de revised'. Sa-siinchipuie ca, in chestiunea care ne intereseaza in momentulde fata, vedem alaturi de d-1 Iujakov pe un reprezentantfaçi i consecvent al ideilor burgheze", care apara tocmaicaracterul de clash' al scolii moderne, incercind sa de-monstreze ca acesta este cel mai bun lucru pe care ni-1putem inchipui si cautind sa elimine cu totul scoala de casta

sa fad... in asa fel ca scoala de clasa sä devina cit maiaccesibila (in sensul aratat de noi mai sus). La drept vor-bind, asemenea idei ar fi incomparabil superioare celorenuntate de dinsul ; atentia ar fi indreptata spre nevoilereale ale scolii moderne, i anurne spre inlaturarea inchistariiei de cased, iar nu asupra dezlinatului punct de vederelarg" al unui Kleinbiirger. 0 elucidare i o sustinere fatisaa caracterului unilateral al scolii moderne ar oferi o justäcaracterizare a realitatii i, prin insasi unilateralitatea ei, arlumina constiinta celeilalte parti *. Dar amplele" peroratiiale d-lui Iujakov nu fac altceva decit sa perverteasca con-stiinta sociala. In sfirsit, aspectul practic al problem.ei..., dar

* Ne dXm perfect de bine seama citt de greu este pentru colaboratorilrevistei Russkoe Bogatstvo" sa inteleaga un asemenea argument. Aceastitgreutate se datoreste, iarIIi, faptulut cd el nu-i Inteleg nu numal pediscipoli", dar nici pe InvbtAtor".

Iatg, de pildg, cum a incercat sa dovedeasca unul dintre InvAtatori",Meg din 1845, folosul pe care 1-ar avea muncitorii englezi de pe urmaaboliril legilor cerealelor. In urma acestei aboliri, scria el, fermieril devinliberali, adia burghezi constienti", i aceast5 crestere a constiinteiunei OW duce in mod necesar la o crestere similara a constiintei celei-lalte parti (Fr. Engels. The condition of the working class in Englandin 1844" (Situatia clasei muncitoare din Anglia In 1844"). New York. 1887.png. 179 150.) Atunci de ce dv., domnilor colaboratori ai revistel RusskoeBogatstvo", doar faceti reverente In fata Inv6tiitorilor" si nu-i denuntatldi prolong idei burgheze" ?

si

si

www.dacoromanica.ro

476 V. I. LENIN

nici d-1 Iujakov nu iese cu nici o iota din cadrul scolii declash', si nu numai in acest articol, dar nici in utopia" sa,la care trecem acum.

III

Articolul d-lui Iujakov in care e analizata problema in-vatamintului general" (vezi titlul cArtii) e intitulat O utopieculturala. Plan pentru introducerea invatamintului secundargeneral si obligatoriu". Chiar din titlu se vede ca acestarticol, extrem de instructiv, al d-lui Iujakov prornite multde tot. In realitate insd utopia" d-sale promite incomparabilmai mult. In nici un caz mai putin, dragi cititori, si fArA aface vreo concesie sau vreun compromis... ma isi incepedinsul articolul sau. Un invatAmint liceal complet pentruintreaga populatie de ambele sexe, obligatoriu pentru toti sifAra nici un fel de cheltuieli din partea statului, a zemstveisau a poporului iatA marea mea utopie culturalA 1" (201).Bunul domn Iujakov, pe cit se vede, crede CA miezul acesteiprobleme constA in cheltuieli" ; in aceemi pagina el repetAincl o data ca invAtamintul elementar general cere cheltuieli,in timp ce invatAmintul secundar general, dupa planul"intocmit de dinsul, nu cere nici o cheltuialA. $i nu numai cAplanul lui nu cere nici o cheltuialA, dar promite mult maimult decit un invatamint secundar pentru intregul popor.Pentru a arAta in toatA amploarea sa tot ce ne promite colabo-ratorul revistei Russkoe Bogatstvo", trebuie sa anticipAmsi sA citAm propriile lui exclamatii triumf Atoare, prilejuitede expunerea intregului plan, pe care si-1 admirA atit demult. Acest plan constA in imbinarea invatamintului licealcu munca productivA a liceenilor", care se intretin singuri :...Cultivarea unei parcele de pamint... asigura o hranaabundentA, gustoasA si sAnatoasA intregii tinere genermii, dela nastere si pina la terminarea studiilor liceale, precum sihrana tineretului care ramburseaza prin muncA costul inva-tAturii (despre aceasta institutie a Zukunftsstaat-ului * d-lui

* statul viltorulul. Nota trod.

www.dacoromanica.ro


Iujakov vom vorbi mai amänuntit in cele ce urmeaza), sihrana intregului personal : a administratorilor, profesorilorsi intendentilor. Totodata, ei mai sint asigurati cu incal-taminte i cu confectionarea hainelor. In afara de aceasta,din parcela mentionata se mai obtine o suma de 20.000 deruble, dintre care 15.000 de ruble din prisosul de laptede gdu de primavara... i aproape 5.000 din vinzarea pieilor,a parului de porc, a fulgilor si a altor produse auxiliare"(216). Gindeste-te numai, cititorule, aici este vorba de intre-tinerea intregii generatii tinere pina la terminarea liceului,adica pina la virsta de 21-25 de ani (pag. 203)1 Dar astainseamna intretinerea a jumdtate din intreaga populatie atarii *. Intretinere i instructiune pentru zeci de milioanede locuitori, dar asta e o adevärata organizare a muncii"Se vede treaba ca d-1 Iujakov s-a suparat foc pe oameniirai care afirma ca proiectele de organizare a muncii" in-tocmite de narodnici nu sint altceva decit o frazeologie goalaa unor flecari gaunosi si s-a hotärit sa-i dea gata pe acestioameni rai, prin publicarea intregului plan" al unei aseme-nea organizäri a muncii" care e realizabila Fara nici ocheltuiald"... Dar asta Inca nu-i totul : ...Pe parcurs amprocedat la o extindere a misiunii propuse, am trecut asupraacestei organizatii i sarcina de a intretine intreaga populatieinfantila ; am avut grija sä asiguram tinerilor, dupa termi-narea studiilor, o zestre destul de insemnatà pentru cinevade la sat ; am gasit posibilitatea de a prevedea pe seamaacelorasi fonduri, pentru fiecare liceu, adicä pentru fiecareplasä, cite un medic, un veterinar, un agronom si un gradinarcu studii speciale, un tehnolog si cel putin sase mesteri (carevor contribui la dezvoltarea culturii si vor satisface cerintelerespective ale intregii regiuni)... $i toate aceste sarcini vorputea fi indeplinite sub raport financiar si economic o datacu realizarea planului nostru..." **. Cum o &à fie facute acumde rusine gurile rele care spuneau cà faimosul noi" alnarodnicilor este un necunoscut misterios", un evreu cu

* In ce priveste compozitia dupl virstA a populatlel In Rusia, duplBuneakovski, revin la 1.000 de locuitori 485 In virstA Ora la 20 de antsi 576 In vIrstA pinA la 25 de ant.

** Pag. 237. In ambele locurt punctele de suspensie semnifIcatIve dInaceastS tiradA apartin d-lul fujakov. Nol nu ne-am fi incumetat aS omitemaici Mc( mAcar 0 literA.

1

www.dacoromanica.ro

478 V. I. LENIN

douà tichii etc. ! Ce calomnie nedemna ! De acum inainteva fi de ajuns sa invoci planul" d-lui Iujakov pentru adovedi atotputernicia acestor noi" si posibilitatea de reali-zare a proiectelor noastre".

Dar poate ca cititorul are vreo indoiala in ce privestecuvintele : posibilitatea de realizare. Poate va spune ca,dind operei sale denumirea de utopie, d-1 Iujakov a si inla-turat prin aceasta problema posibilitkii de realizare. Asa arfi fost daca n-ar fi facut el insusi uncle rezerve, extrem deimportante, in legatura cu cuvintul utopie", &Ica n-ar fistaruit de atitea ori, in cursul expunerii sale, asupra posibili-tkii de realizare a planului sau. Am curajul sa cred de-clara el chiar la inceputul articolului ca un asemenea in-vatamint secundar general numai la prima vedere pare outopie" (201)... Ce mai vreti ?... Am chiar curajul sa afirmCa un asemenea invatamint pentru intreaga populatie e unlucru mult mai realizabil decit invatamintul elementar ge-neral, care a fost realizat, totusi, in Germania, Franta,Anglia, Statele Unite si e pe cale de a fi realizat in unclegubernii din Rusia" (201). D-1 Iujakov este pina intr-atitade convins de posibilitatea acestei realizki a planului sau(este evident ea, dupa cele spuse mai sus, expresia plan"este mai justa decit utopie"), incit la elaborarea acestuiplan nu neglijeaza nici cele mai mici amanunte practice",mentinind in mod intentionat, de pilda, sistemul celor cloudlicee, de baieti si de fete, din respect pentru prejudecata,care domneste pe continentul european, impotriva scolilormixte", subliniind in mod stkuitor cà planul sat' permiterespectarea programelor de invkamint stabilite pentru liceelede báieti §i de fete, prevede mai multe lectii si, prin urmare,o retributie mai mare pentru corpul didactic...". Toateacestea au o importanta destul de mare atunci cind existadorinta de a nu te margini doar la o experienta, ci de arealiza intr-adevk invatamintul general" (205-206). Au fostpe lumea asta multi utopisti care au rivalizat prin farmeculsi armonia utopiilor lor, dar este indoielnic sa se fi gasitprintre ei macar unul care sa fi fost atit de atent la planurilede invkamint statornicite" si la retribuirea corpului didactic.Avem convingerea ca, rnult timp de acum inainte, posteri-

www.dacoromanica.ro


tatea 11 va da pe d-1 Iujakov ca exemplu de utopist" cuadevarat practic i serios.

Este evident ca, date fiind aceste promisiuni ale autorului,planul sau de invatamint general merita sä fie analizat cutoata. atentia.

IV

Principiul de la care porneste d-1 Iujakov este ca liceultrebuie sa fie in acelasi timp si o gospodärie agricolä, cä eltrebuie sa-si asigure existenta prin munca elevilor sai incursul verii. Aceasta este ideea fundamentala a planuluiCa aceasta idee este justa, nimeni nu s-ar putea indoi" (237),considera d-1 Iujakov. Sintem i noi de acord cu el ca aiciexista intr-adevar o idee justa, numai Ca ea nu poate fi pusäin legatura cu liceele" sau cu posibilitatea liceelor de a-siacoperi cheltuielile" prin munca elevilor. Aceasta idee justase reduce la afirmatia cà nu se poate vorbi de un ideal desocietate viitoare care sa nu imbine invatatura cu muncaproductiva a tinerei generatii : nici invatatura i studiile faramunca productivä i nici munca productiva fara invatatura

studii, facute paralel, n-ar putea fi ridicate la inaltimeaceruta de actualul nivel al tehnicii si al cunostintelor

Aceasta idee a fost exprimata inca de marii utopistidin trecut : ea este pe de-a-ntregul itnpartasità si de disci-poli", care, de altfel, tocmai din aceasta cauza nu se pro-nunta, in principiu, impotriva muncii femeilor i adolescenti-lor in industrie, considerind drept reactionare incercarile dea interzice cu desavirsire aceasta munca, si staruie doar caea sh fie efectuata in conditii perfect igienice. Degeabarecurge deci d-1 Iujakov la expresii de felul : Am vrut sadau doar o idee" (237)... Aceasta idee a fost data de mult

(pina la proba contrara) ne vine greu sa credem ca s-arputea ca ea sa nu-i fie cunoscuta d-lui Iujakov. Colabora-torul revistei Russkoe Bogatstvo" a vrut sa ne ofere si ne-aof erit pentru realizarea acestei idei un plan absolut inde-pendent. Numai in aceastä privinta trebuie sa-1 considerarnoriginal, dar in cazul de fata originalitatea lui ajunge pinala... coloanele lui Hercule 151

sau.

sistiin-

tifice.

si

www.dacoromanica.ro

480 V. I. LENIN

Pentru a imbina munca productivä generala cu invata-rnintul general, este, desigur, necesar sa se impuna tuturorobligatia de a participa la munca productiva. S-ar parea caacest lucru este de la sine inteles. Realitatea arata insa Calucrurile nu stau tocmai a§a. Narodnicul" nostru rezolvaaceasta problerna in sensul cà obligativitatea muncii fizicetrebuie sa fie intr-adevar stabilita ca un principiu general,dar in nici un caz pentru tori, ci numai pentru cei saraci.

Cititorii nowi vor crede, poate, a glumim. Zau ca nuglumim I

Liceele pur ora§ene§ti pentru oarnenii instariti care sintdisprqi sa achite in bani costul integral al invataturii s-arputea mentine la tipul lor actual" (229). La pag. 231 ceiinstariti" sint, in general, direct incadrati in categoriilede populatie" care sint exceptate de la obligativitatea invä-tamintului in liceele agricole". Prin urmare, munca pro-ductiva obligatorie nu este, la narodnicul nostru, o conditiepentru dezvoltarea generala §i multilaterala a omului, ci osimpla taxa. colara. Tocmai ap, qi nu altfel. Inca de lainceputul articolului sail, dinsul analizeaza problema mun-citorilor necesari pentru liceul agricol in cursul iernii. Celmai logic" i se pare urmatorul procedeu pentru asigurarealiceului cu muncitori in cursul iernii. Elevii claselor inferioarenu muncesc qi, prin urmare, beneficiaza de intretinere §i deinvataturã gratuita, neplatind nimic pentru cheltuielile f acutede liceu. Daca aa stau lucrurile, nu este oare o obligatiedirecta pentru elev sa compenseze prin munca aceste cheltuielidui:a absolvirea liceului ? Aceasta obligatie, minutios chib-zuita i hotarit stabilità pentru toti cei ce nu pot sa achitecostul invataturii, va furniza gospodariei liceului contingentulnecesar de muncitori in cursul iernii i un contingent supli-mentar de muncitori in cursul verii... Sub raport teoretic,acest lucru este foarte simplu, lesne de inteles i absolutincontestabil" (205, subliniat de noi). Intr-adevar, ce poatefi mai simplu" ? Daca ai bani, platqti, iar daca n-ai, mun-cqti 1 orice bacan va fi de acord ca acest lucru e foartelesne de inteles". Si pe deasupra e extrem de practic INumai... numai ca nu inteleg ce rost are aid utopia" ? Side ce murclarelte d-1 Iujakov cu asemenea planuri mareata

www.dacoromanica.ro

CI TEVA PERLE DIN PROIECTELE UTOPICE ALE NARODNICILOR 481

idee fundamentala pe care a vrut s-o punä la baza utopieisale ?

Plata prin munca efectuata de elevii saraci sta la bazaintregului plan al d-lui Iujakov. Dinsul mai admite, ce-i drept,0 o altà metoda de achizitionare a muncitorilor in cursuliernii, angajarea *, dar o pune pe planul al doilea. Muncainsä este obligatorie pe timp de trei ani (iar in caz de nevoie,chiar pe timp de patru ani) pentru toti aceia care nu facserviciul militar, adica pentru 2/3 din numarul elevilor sipentru toate fetele. Numai acest sistem, declara dinsul faraocol, ne oferä cheia pentru rezolvarea problemei invata-mintului general, subliniem : nu a invätamintului elementar,ci a celui secundar" (207-208). Un mic contingent demuncitori permanenti, care au ramas definitiv pe lingä liceusi care i s-au asociat (I?), va completa aceste brace de muncaale gospodariei liceale. Acestea sint brace de muncä virtualesi nicidecum utopice ale liceului nostru agricol" (208). Seintelege ca si celelalte munci putine sint ele intr-o gospo-darie ? vor fi facute tot de ei : Un personal suplimentarpe linga bucatari si spalatorese, precum si secretarii, pot fialesi cu usurinta dintre muncitorii cu terrnen de trei ani,absolventi ai liceului" (209). Liceul va avea nevoie si demesteri : croitori, cizmari, timplari etc. Desigur ca li se vorputea atasa ca ajutoare la munca tineri din rindurile celorce rarnburseaza costul invataturii muncind timp de treiani" (210).

$i ce vor primi pentru munca lor acesti muncitori agricoli(sau elevi agricoli ? caci nici nu stiu cum sa le mai zic) ? Eivor primi tot ce le este necesar pentru existenta, o hranaabundenta si gustoase. D-1 Iujakov calculeazä toate acesteacu precizie, luind drept baza normele de alimente care sedau de obicei unui muncitor agricol". Ce-i drept, el nu pro-pune ca liceenii sa fie hraniti in felul acesta (210), darmentine totusi aceste norme, pentru ca ei vor mai stringe

* 0 gospodgrie licealg con dusg de un gospodar cu studii spectate sicu experientg, In care au fost introduse toate perfectiongrile si care d is-pune de tin contingent de muncitorl priceputi si tristruiti, trebuie sg fierentabilgdintre

si sg justif ice angaj area unui contingent necesar de muncltori,care unit, mai merituosi (sic 1), ar putea f i asociati la beneficii.

Intr-o rngsurg oarecare a r si trebui, probabil, sg sepgmint

practice acest pro-cedeu mai cu seeing f Mg de elementele lipslte de care au absolvitcursurile acestui liceu" (204).

www.dacoromanica.ro

482 V. I. LENIN

doar de pe pamintul for cartofi. mazare, linte, vor semanacinepa i floarea-soarelui pentru ulei, apoi vor mai primi cite200 de grame de came in zilele de dulce §i doua pahare delapte. Sa nu crezi, cititorule, ca d-1 Iujakov a atins aceastachestiune doar in treacht, ca.' a enumerat toate acestea doarca sä dea un exemplu. Nu, el a calculat totul cu precizie,atit numarul viteilor, al minzatilor §i al junincilor citintretinerea bolnavilor §i hrana pentru ',Lad. El n-a uitatnici laturile de la bucatarie, nici maruntaiele, nici cojile dezarzavat (212). N-a omis nimic. Apoi, la liceu imbracamintea§i incaltamintea pot fi confectionate prin mijloace proprii.Dar tesaturile de burnbac pentru rufaria de corp, pentrucearceafuri §i pentru fete de masa, precum §i pentru imbra-camintea de vara, stofa mai groasa pentru haine de iarna

blanurile, fie ele i de oaie, pentru paltoane de iarna vortrebui, desigur, cumparate. E de la sine inteles ca intregulpersonal didactic i functionarii, impreun6 cu familiile lor,trebuie asigure singuri materialele necesare, de§i ii s-arputea da dreptul &à se foloseasca de ateliere. In realitatelink pentru devil §i muncitorii care urmeaza sa munceascatimp de trei ani, aceasta cheltuiala poate fi stabilità, faraprea multa restringere, la vreo 50 de ruble anual sau laaproximativ 60.000 de ruble pe an pentru intreaga institu-tie" (213).

Spiritul practic al narodnicului nostru incepe put §i simplusa ne induioKze. Inchipuiti-va numai : noi", societatea",introducem o organizare atit de grandioasa a muncii, oferimpoporului invatamintul secundar general, i toate astea faranici un fel de cheltuieli §i cu realizari morale de-a dreptuluriaqe I Ce lectie minunata vor primi muncitorii n44tri"agricoli de astazi, care, cu toata ignoranta, obraznicia §isalbaticia lor, ref uza sa munceasca pentru mai putin de61 de ruble pe an, cu intretinerea asigurata de stapin *,cind vor vedea cum n4te muncitori agricoli cu §tiinta decarte, cum sint cei de la liceu, muncesc pentru 50 de ruble

* Dupa datele publicateeuropeana

de departamentul agriculturitmuncitorului

si al industrieiagricole, In Rusia salariul mediu al agricol angajatcu anul (in decursul deceniului 1881-1891) este de 61 de ruble si 29 decopeici, plus intretinerea, evaluata la 46 de ruble.

sa.-0

www.dacoromanica.ro


pe an 1 Putem fi siguri ca pina si Korobocika 152 o sa fieacum de acord cu d-1 Iujakov ca.' bazele teoretice ale planuluisau sint foarte lesne de inteles".

V

Dar cum va fi condusa gospodaria unui liceu, cum va fiel administrat ? Dupà cum am vazut, gospodaria va fi mixtà :in parte naturala, in parte baneasca. D-1 Iujakov, bineinteles,da indicatii foarte amanuntite in aceasta problema impor-tanta. La pag. 216 el apreciaza, pe baza de calcule precise,pe diferite articole, cà fiecare liceu va avea nevoie de160.000-170.000 de ruble, asa ca pentru toate cele 15.00020.000 de licee va fi nevoie de vreo 3 miliarde de ruble. Seintelege cä se vor vinde produse agricole, de pe care se vorincasa bani. Autorul nostru insa este atit de prevazator,incit tine seama si de conditiile generale ale economiei capi-taliste moderne, bazata pe productia de marfuri : Liceelesituate in apropierea orasefor sau a statiilor de cale feratkpe linii mai apropiate de marile centre, ar trebui sa' fie cu totulde alt tip. Gradinaritul, pomicultura, productia de lapte simeseriile pot pe deplin inlocui aici cultura cerealelor" (228).Inseamna ca se va face comert, nu glumä. Autorul insä nune arata cine se va ocupa cu comertul. E de presupus caconsiliile pedagogice ale liceelor vor deveni intr-o oarecaremasura si consilii comerciale. Scepticii ar vrea, probabil,sa stie ce se va intimpla daca liceele vor da faliment si clackin general, vor fi in stare sa se ocupe cu comertul ? Darse intelege cà toate acestea n-ar fi deck simple sicane ; dacaastazi comertul este practicat de negustori lipsiti de oriceculturk putem sä ne indoim de succesul pe care-I va obtineel cind va deveni o indeletnicire a reprezentantilor intelec-tualitatii noastre ?

Pentru gospodaria lor, liceele vor avea, fireste, nevoie depamint. D-1 Iujakov scrie : Cred... ca., dacá acestei idei i-arfi sortit sä fie supusa la o proba practick primele licee agri-cole de acest fel ar trebui &à primeasca pentru experientaterenuri cu o suprafata de 6.000-7.000 de deseatine" (228).La o populatie de 109.000.000 de locuitori 20.000 de licee

32

www.dacoromanica.ro

484 v. 1. LENIN

ar fi nevoie de circa 100.000.000 de deseatine, dar nutrebuie sä uitam ca dintre ei numai 80.000.000 se indelet-nicesc cu munca agricola. $i numai copiii lor trebuie sä fieprimiti in liceele agricole". Pe urma, mai trebuie sco§i Incavreo 8.000.000 de locuitori din diversele categorii ale popu-latiei *, aa ca ramin doar 72.000.000, pentru care e nevoiedoar de 60.000.000-72.000.000 de deseatine. Si asta, de-sigur, e mutt" (231), dar acest lucru nu-1 pune in incurcaturape d-1 Iujakov. Statul, dupa cum se stie, are mult pamint,numai ca acesta nu are o pozitie tocmai potrività. Astfel,in Polesia de nord sint 127.600.000 de deseatine, §i aici,aplicind unde e nevoie mai ales sistemul schimbului intrepaminturile particularilor, sau chiar ale täranilor, §i cele alestatului, pentru ca cele dintii sä fie acordate colilor, n-ar fi,probabil, greu ca liceele noastre agricole sa fie inzestrate cupamint in mod gratuit. Tot atit de bine se prezinta lu-crurile"... §i in sud-est (231). Hm... bine" sä fie trimi§iatunci in gubernia Arhanghelsk ! E adevarat ca pina acumaceasta gubernie a servit mai mult ca loc de deportare §i cáacolo padurile statului, in marea lor majoritate, nu sint nicimacar amenajate", dar asta n-are nici o importanta. Deindata ce vor fi trimi§i acolo liceeni cu profesori instruiti,vor defrip toate aceste pacluri, vor curata terenul §i-1 vorcultiva

Cit despre regiunea centrala, aici s-ar putea aranja ras-cumpararea pamintului, caci nu-i nevoie decit de vreo80.000.000 de deseatine. sa se emita obligatii garantate",iar varsamintele in contul lor sa fie trecute, bineinteles,

* Iath lista completh a acestor categoril de fericiti care sInt scutlti deobligatia de a se inscrie la licee agricole : cel InstAriti, cei din caselede corectie, fetele tnahomedanet, persoanele slrace apartinind minorltAtilornationale, sectantil fanatici, orbii, surdomutii, Idiotii, alienatii, bolnavilde bolt cronice sau rnolipsitoare, criminalii" (231). CInd am citit aceastälistA, ni s-a strins inima de durere : dumnezeule ne-am gindit noivom izbuti sA trecem frn categoria

categoriacelor scutitt macar pe

neapropiatif

nostri ? 1 SA-1 trecem In Intii, n-o sa permith, probabil,finantele I Poate vom izbuti totusi, recurgind la un slretlic, sl trecemsexul feminin in categoria fetelor mahomedamt dar ce ne facem cu celmasculinstie, d-1

? Singura noastrl speranta este in categoria a 3-a. Dupa cum seMihailovski, care colaboreazA cu d-I Iujakov la aceeasi re-

vistA, 1-a i trecut pur i simplu pe P. B. Struve in categoria minori-tltilor nationale. Poate ca va binevol sä ne treaca si pe not tot! macarin categoria persoanelor sArace apartlnind minoritAtilor nationale", pentru

liceelea scapa astfel pe apropiatit nostri de obligatia de a se Inscrie inagricole I

I

I

www.dacoromanica.ro


asupra liceelor care au primit loturi gratuite" (232), si totulo &à fie in ordine 1 D-1 Iujakov ne asigurà ea nu este cazuls'a ne speriem de caracterul grandios al operatiei financiare.Ea nu este o himera sau o utopie" (232). Va fi, in fond, oipoteca perfect asiguratr. Cum sa nu fie asigurata 1 Numaicä, repefam, ce rost are aici utopia" ? Si crede, intr-adevAr,d-1 lujakov a taranii nostri sint atit de indobitociti si deinapoiati incit sA accepte aplicarea unui asemenea plan ??Sà plAteasca ratele de thscumparare pentru pamint, saachite varsámintele in contul imprumutului pentru un inceputde amenajare" *, sã intretinä, vedeti dv., tot liceul si sãplateascl salariile tuturor profesorilor, iar pe deasupra samai si munceasca pentru toate acestea (adica pentru ca scoalaa angajat profesori platiti ?) cite trei anisori 1 N-ar fi preamult, luminate d-le narodnic" ? V-ati gindit, atunci cindin 1897 ati reeditat scrierea dv. apAruta in 1895 in revistaRusskoe Bogatstvo", unde VA duce dragostea asta pentrutot felul de operatii financiare si rascumparari care e proprietuturor narodnicilor ? Dupa cum IA amintiti, ni s-a promisinvatämintul general Fara nici un fel de cheltuieli din parteastatului, a zemstvelor si a poporului". Si, intr-adevar, genialulnostru specialist in materie de finance nu cere nici o rublästatului sau zemstvelor. Dar poporului" ? Sau, ca sa" ne ex-primarn mai precis, fdranilor lipsiti de mijloace ? ** Pe baniilot se cumpara pamintul si se organizeaza liceele (pentru eaei platesc dobinzile si ratele de amortizare la capitalurilefolosite in acest scop) si tot ei platesc pe profesori si intretintoate liceele. Totodata ei ramburseaza prin munch' si costulinvätAturii. $i pentru ce ? Pentru ea', raspunde implacabilulnostru specialist, in clasele inferioare liceenii n-au plätitpentru invatatura si intretinerea lor (204). Dar, in primulrind, in categoria celor ce nu muncesc din cauza virstei aufost trecuti numai cei din clasele pregatitoare si din primeledou'à clase din liceu" (206), dupa care urmeaza numaidecitsemimuncitorii. Iar in al doilea rind acesti copii, precum sestie, sint intretinuti de fratii lor mai mari, care, in plus,

* Pag. 216. Ctte 10.000 de ruble de fiecare liceu.stnt** Pentru CA, dupA cum se stie, eel InstAriti scuti1i. Chlar d-nul lu-

jakov prevede cA si din rtndurlle populatlel agrlcole un procent oare-care va prefera sA-si trimitA coplii la scolile secundare orAsenestt cuplatA" (230). Niel cA s-ar putea altfel 1

32*

www.dacoromanica.ro

486 V. I. LENIN

platesc §i profesorilor pentru instruirea celor mici. Nu, d-leIujakov, un asemenea plan nu numai acum, dar §i pe vremealui Arakceev 153 ar fi fost cu totul irealizabil, pentru cá aicinu este vorba de altceva decit de o utopie"

Cit despre administrarea liceelor, ea constituie un capitolasupra caruia d-1 Iujakov ne prezinta prea putine date. Edrept ca el a stabilit cu precizie personalul didactic §i a fixattuturora salarii relativ mid" (caci ei primesc locuinta §ibeneficiaza de intretinerea copiilor §i de plata pe jumatatea cheltuielilor pentru imbracAminte"). Va inchipuiti, poate,CA le-a fixat cite 50 de ruble pe an ? Nu atit, ci ceva maimult : directorului, directoarei §i agronomuluilef cite 2.400,iar inspectorului" etc. in functie de grad, coborind, pescara ierarhica, pina la 200 de ruble pentru functionariiinferiori (214). Precum vedeti, aceasta e o cariera destul debuna pentru reprezentantii societatii culte care au preferat"liceului agricol §coala urbana la care se percep taxe Obser-vati aceasta plata pe jumatate a cheltuielilor pentru imbra-caminte", care este asigurata d-lor prof esori ; potrivit planu-lui narodnicului nostru, ei (dui:4 cum am vazut) se vor foloside ateliere, adica vor da liceenilor" sa le repare §i sä lecoasa hainele. Nu-i a§a ca d-1 Iujakov are multa grija... ded-nii prof esori ? De altf el dinsul are grija i de liceeni",ap cum un bun gospodar are grijä de vitele sale : sä lehraneasca, sa le adape, sa le adaposteasca §i... sa le im-perecheze. Ascultati numai :

Daca... vor fi permise casatoriile intre tinerii care, dupaabsolvirea cursurilor, vor famine pe linga liceu timp de treiani..., aceasta §edere va fi mult mai putin impovaratoaredecit serviciul militar" (207). Daca vor fi permise Casa-toriile" 1! Prin urmare, s-ar putea sa nu fie permise ? Darpentru asta e nevoie de o lege noua, stimate d-le progresist,de o lege care sd ingthdeascii drepturile civile ale tdranilor.Dar poate sa mai mire pe cineva o asemenea scapare" (?)a d-lui Iujakov daca in toata utopia" sa, atunci cind aanalizat in modul cel mai arnanuntit problema salariilorprofesorilor, a rarnbursarii prin munca de catre liceeni acostului invataturii etc., dinsul nu §i-a adus aminte nidmacar o data ca n-ar fi pacat, cel putin in utopie", sa acordeelevilor" unele drepturi de administrare a liceului" §i a

iobagista".

I

www.dacoromanica.ro


gospodariei, cad ei sint doar aceia care intretin intreagainstitutie gi absolva cursurile ei la virsta de 23-25 de ani,§i nu sint numai liceeni", ci §i cetiiteni. Acest amanuntnarodnicul nostru I-a uitat cu desavipire In schimb aanalizat cu multh atentie problema elevilor" cu purtareproasta. Un al patrulea tip (de licee) ar trebui creat pen-tru elevii eliminati din liceele obipuite, din pricina proasteifor purtari. Daca obligi intreaga generatie tinara sa urmeze ocoala medie, ar fi nerational sa scutgti pe cineva de o

asemenea obligatie pentru motivul ea are o purtare proasta.Pentru cei din clasele superioare, o asemenea exceptie arputea constitui o ispità §i o incuraj are la purtare proasta.(nu ca aa ceva stä tiparit la pag. 229 1). Infiintarea delicee speciale pentru cei eliminati din pricina proastei lorpurtari ar fi o completare logica a intregului sistem". Eles-ar numi licee de corectie" (230).

Nu-i a§a ca-i minunata aceasta utopie culturala" genrusesc, cu licee de corectie pentru raufacatorii care s-ar rasa,poate, ispititi" de perspectiva de a fi scutiti"... de inväta-tura 1 ?

VI

Cititorii nowi ii amintesc, poate, de un project de con-ducere a industriei care a fost caracterizat, pe buna drep-tate, ca o renatere a mercantilismului 154, ca un proiect deorganizare burgheza-birocratica-socialista a industriei na-tionale" 155 (pag. 238). Pentru a caracteriza planul" d-luiIujakov sintem nevoiti sä folosim un termen §i mai com-plicat. Sintem nevoiti sa dam acestui plan denumirea deexperiment ioNigist-birocratic-burghez-socialist. E un termendestul de greoi, cu patru etaje, dar ce vreti sä facem ? Doarqi planul e destul de greoi. In schimb, acest termen redaexact toate trasaturile caracteristice ale utopiei" d-lui Iuja-kov. Sä incepem analiza de la etajul al patrulea. Una dinprincipalele caracteristici ale notiunii ftiinhifice de socialismeste reglementarea productiei sociale potrivit unui plandinainte stabilit", spune, pe buna dreptate, autorul citat de

I

I

www.dacoromanica.ro

488 V. I. LENIN

noi mai sus *. In utopie" exista aceasta caracteristica, de-oarece gospodaria a zeci de milioane de muncitori se or-ganizeaza dinainte, potrivit unui 'plan comun. Caracterulburghez al utopiei este in afara de orice indoiala : in pri-mul rind, pentru ca scoala secundara, potrivit planului"d-lui Iujakov, raMine o scoalg de clasii. i aceasta dupatoate frazele grandilocvente debitate de d-1 Iujakov in pri-mul sàu articol impotriva" scolii de clasa 11 Pentru ceiinstäriti o scoalä, pentru cei lipsiti de mijloace alta ; dacaai bani, plateste pentru invatatura ; daca n-ai, munceste.Mai mult decit atit : pentru cei instariti a fost lasat, dupacum am vazut, tipul actual". In colile secundare de astazi,de pada in acelea ale ministerului invatamintului pu-blic, taxele scolare nu acopera decit 28,70/0 dinsuma totalä a cheltuielilor, 40% provin din vis-tieria statului, 21,8% din subventiile aeordate dediferite persoane, institutii i societati, 3,1% din dobindala capital, iar 6,4% din alte surse (Fortele de productie",sectiunea a XIX-a, pag. 35). Prin urmare, d-1 Iujakov a accen-tuat mai mult caracterul de clash' al scolii medii fatii deceea ce este asteizi: potrivit planului" sàu, cei instäriti vorplati numai 28,7% din cheltuielile pentru invatatura, iarcei saraci intregul cost al invataturii, prestind in afara deaceasta j diferite munci Nu-i ràu pentru o utopie na-rodnicista" 1 In al doilea rind, planul prevede angajarea decatre liceu a unor muncitori pentru perioada de iarna, maicu seama din rindul *minor lipsiti de pamint. In al treilearind, continua sä se mentina opozitia dintre oras si sat,aceasta baza a diviziunii sociale a muncii. Din moment ced-1 Iujakov introduce organizarea muncii sociale potrivitunui plan dinainte stabilit, din moment ce scrie o utopie"despre imbinarea invatamintului cu munca productiva, men-tinerea acestei opozitii este o absurditate care arata ca au-torul nostru habar n-are de chestiunea pe care se apuca s-oanalizeze. Nu numai invatatorii" discipolilor de astazi auscris impotriva acestei absurditati, dar si vechii utopistichiar marele nostru utopist rus 1.56. Dar d-lui Iujakov nu-ipasa de asa ceva 1 In al patrulea rind i acesta este cel

* Novae Slovo". Apri lie 1897. Cronica internS.

si

1

si

www.dacoromanica.ro


mai temeinic motiv pentru a califica drept burgheza utopia"lui alrituri de incercarea de a organiza productia socialapotrivit unui plan dinainte stabilit este mentinuta §i pro-ductia de marfuri. Liceele produc pentru Prin urmare,productia sociala va fi guvernata de legile pieei, ckora vortrebui sá li se supuna §i liceele" I D-lui Iujakov nu-i pasade acest lucru 1 Dar de unde ati scos voi, ar putea sa neobiecteze dinsul, cá productia va fi guvernata de nu §tiu celegi ale pietei ? Toate astea sint prostii I Productia nu vafi guvernata de legile pieei, ci de dispozitiile d-lor directoriai liceelor agricole. Voila tout *. Despre organizarea purbirocratica a liceelor utopice ale d-lui Iujakov am mai vor-bit. Ne permitem sa speram ea' Utopia culturalä" va faceun serviciu util publicului cititor rus, aratindu-i cit de pro-fund este democratismul" narodnicilor de astazi. Trasa-tura iobagistä a planului" d-lui Iujakov consta hi rambur-sarea prin munca a costului invataturii de chtre cei lipsitide mijloace. Daca un proiect de acest gen ar fi fost scris deun burghez consecvent, el n-ar fi avut nici primul, nici celde-al doilea etaj §i ar fi fost incomparabil superior uneiasemenea utopii narodnice §i incomparabil mai folositor decitea. Munca in dijma constituie esenta economica a orinduiriifeudale. In orinduirea capitalista, un om skac trebuie sa-§ivinda forta de munca pentru cumpara mijloace de exis-tenta. In orinduirea feudala, un om skac trebuie sa mun-ceasca in dijma pentru mijloacele de existenta pe care leprimea de la mo§ier. Munca in dijma implica in mod necesarconstringerea de a munci, pe care autorul Capitalului" a nu-mit-o ausserökonomischer Zwang" ** (III, 2, 324) 1-57, implicalipsa de drepturi depline pentru dijmaq. De aceea i in Rusia,intrucit s-a mentinut §i se mentine munca in dijmä, o comple-tare necesara a acesteia o constituie lipsa de drepturi civiledepline pentru Oran, legarea lui de pamint, pedepsele corpo-rate, dreptul de a-I trimite sa munceasca la altul. D-1 Iujakovnu intelege aceasta legatura dintre munca in dijma qi lipsade drepturi depline, dar simtul omului practic" i-a sugeratca, in conditiile sistemului de rambursare prin munca a chel-

* Asta-i tot. Nota trad.** constrIngere extraeconomicl". Nota trod.

piatd.

a-§i

www.dacoromanica.ro

490 V. I. LENIN

tuielilor pentru invatatura de catre liceeni, nu strica sa seintroduca licee de corectie pentru cei ce-ar indrazni sa sesustraga de la invatatura ; ca liceenii"-muncitori trecuti devirsta §colarä trebuie sa raminh in situatia unor baietandri-devi.

$i acum se pune intrebarea : pentru ce i-au trebuit utopis-tului nostru primele trei etaje ale creatiei sale ? Daca ar filäsat numai etajul al patrulea, nimeni nu i-ar fi putut aducenici cea mai mica obiectie, caci omul a spus chiar el des-chis, din capul locului, ca scrierea sa e o utopie" I Dar aiciI-a tradat firea lui de Kleinbiirger. Pe de o parte, §i uto-pia" e un luau bun, iar pe de alta parte nici onorariile deprofesor pentru domnii intelectuali nu sint un lucru rau. Pede o parte Med* nici un fel de cheltuieli din parteapoporului", iar pe de alta parte, stai fratioare, plate§te-mitoate dobinzile, amortizeaza-mi intregul capital §i maimunce§te pentru mine timp de trei ani§ori pentru cheltuie-lile facute cu invatatura. Pe de o parte declamatii sf orai-toare pe tema pericolului §i a prejudiciior pe care le poateaduce impartirea in clase, iar pe de aka parte o purautopie" de clasà. Tocmai aceste vemice osciläri intre vechi§i nou, aceste curioase pretentii de a sari peste propriulsau cap, adica de a se situa deasupra tuturor claselor, con-stituie esenta conceptiilor despre lum.e ale oricarui Klein-biirger.

** *

Ti-e cunoscuta, cititorule, scrierea Agricultorul rus, ad-1ui Serghei Sarapov. Citeva idei despre organizarea pebaze noi a economiei in Rusia" (Supliment gratuit la revistaSever" 158 pe anul 1894), Petersburg, 1894 ? Colaboratori-lor revistei Russkoe Bogatstvo" in general, i in speciald-lui Iujakov, le-am recomanda in mod staruitor sa ia cunN-tinta de cuprinsul acestei scrieri. Primul ei capitol e intitu-lat : Conditiile morale ale economiei ruse". Autorul staruieaici indelung asupra unor idei foarte apropiate de narod-nicism" in care este vorba de deosebirea radicalä dintreRusia i Occident, de recele calcul comercial care domina in

www.dacoromanica.ro


Occident, de totala lipsa de preocupare pentru problemelede morala pe care o manifesta patronii si muncitorii deacolo. In Rusia, dimpotriva, datorita faptului ca in 1861 s-adat pamint taranilor, existenta lor a capatat cu totul altscop decit in Occident" (8). Viata taranului nostru care aprimit pamint si-a dobindit si ea un rost de sine statator".Intr-un cuvint, a fost sanctionata productia populara, cums-a exprimat, mult mai expresiv, d-1 Nikolaion. La noi,continua d-1 $arapov sa-si dezvolte ideea sa, mosierul aretot interesul ca taranul sa prospere, deoarece acest taranlucreaza cu inventarul sat' pamintul mosierului. In calculelelui (ale mosierului), in afara de consideratiile legate derentabilitatea speciala a intreprinderii, intra si un elementmoral, sau, mai bine zis, psihologic" (12. Subliniat deautor). $i d-1 $arapov sustine cu mult patos (care nu e cunimic mai prejos de acela al d-lui Iujakov) ea la noi eimposibila existenta capitalismului. La noi, in locul capita-lismului este posibila si necesara o uniune intre boier siOran" (titlul capitolului al II-lea al cartii d-lui $arapov).Economia trebuie intemeiatà pe o strinsa solidaritate intreboier si taran" (25): boierul trebuie sa raspindeasca cultura,iar taranul... taranul trebuie, fireste, sa munceasca 1 $i iataca d-1 Serghei $arapov, dupa multe si chinuitoare greseli",a realizat, in sfirsit, pe mosia sa aceasta uniune intre boiersi Oran de care am vorbit mai sus" (26). El a introdus unasolament rational etc. etc., iar cu taranii a incheiat urma-toarea invoiala : ei primesc de la mosier pasuni, finete sipamint arabil, plus seminte pentru un anumit numar dedeseatine etc., si in schimb se obliga sa efectueze toate mun-cile din gospodaria lui (sä scoata balegarul, sa imprastiefosfatii, sa are, sa semene, sä stringh recolta, s-o clued' lahambarul meu", sa treiere etc. etc. un anumit numar dedeseatine de fiecare fel de cereale) si sä mai plateasca lainceput 600 de ruble, apoi 800, 850, 1.100 si, in sfirsit,1.200 de ruble (adica cu un spor in fiecare an). Achitareaacestor sume de bani se esaloneaza... potrivit cu data achi-tärii dobinzilor la Banca nobilimii (36 si urm.). Autorul,bineinteles, este un adept convins al obstii" (37). Spunembineinteles" pentru CA, dad n-ar exista legi care prevadlegarea taranilor de lotul lor de pamint si inchistarea me-

www.dacoromanica.ro

492 V. I. LENIN

dievalä a obstii taranesti, existenta unor asemenea tipuride gospodarie ar fi imposibila. Incasarea sumelor datoratede catre tarani este asigurata de d-1 8arapov prin inter-dictia de a vinde Fara cunostinta lui produsele recoltate,ceea ce face in mod inevitabil ca toate aceste produse sä fiestrinse si depozitate in hambarul au" (36). $i fiindca Inca-sarea sumelor datorate de taranii saraci este o treabaextrem de grea, d-1 $arapov a aranjat lucrurile in asa felca sà le incaseze de la taranii bogati : ace§tia isi aleg eisinguri cite un grup de tarani mai nevoiasi, trec in frunteaacestui artel (38) si, fara sa cricneascä, achitä mosieruluibanii, fiindca de la täranul sarac ei vor incasa oricum baniila vinzarea produselor (39). Multor tarani saraci, mai alesdintre cei cu famiie putin numeroasa, le vine foarte greusa lucreze pentru mine. Ei sint nevoiti sa-si incordeze toateputerile, dar nu pot sä se sustraga de la aceasta obligatie,deoarece taranii nu primesc in cireada vitele unui gospodarcare se sustrage. Nici eu nu le primesc, fiindca ma obligataranii, asa ca, vrind-nevrind, saracul munceste. Aceasta,desigur, este in felul ei o constringere, dar stiti care-i rezul-tatul ei ? Un an sau doi de arena, si taranul sarac isi achitaramasitele de impozite datorate statului, ii scoate lucrurilede la amanet, ii ramin bath disponibii, i§i recladeste casa...si, cind te uiti, vezi ca a si scapat de saracie" (39). 8id-1 $arapov spune cu mindrie" cà aranii lui" (nu o dataspune el : taranii mei") prospera, ea el propaga cultura,introduce trifoiul, fosfatii etc., in timp ce taranii singurinu fac nimic" (35). Totodata, toate lucrarile sint efec-tuate potrivit dispozitiilor si indicatiilor date de mine. Eualeg zilele de sernanat, de scoatere a balegarului, de cosit.In tot cursul verii, la noi aproape Ca se reintroduce iobagia,afara, bineinteles, de loviturile de purnn peste gura si debataia administrata in grajd" (pag. 29).

Precum vedeti, un om cu fire deschisa cum e gospodarul$arapov dà dovada de ceva mai multà sinceritate decitluminatul publicist care e d-1 Iujakov. Dar este oare o maredeosebire intre tipul de gospodärie de pe mosia celui dintiisi cel din utopia celui de-al doilea ? Atit acolo cit si aiciesentialul II constituie plata in munca ; acolo si aici estevorba de constringere, care se realizeaza fie prin presiunea

www.dacoromanica.ro


exercitata de bogatanii care domina in obste", fie prinamenintarea de a te trimite la un liceu de corectie. Citi-torul ne va obiecta, poate, ca d-1 Sarapov are in vederenumai propriul sau interes, in timp ce functionarii din utopiad-lui Iujakov au in vedere numai binele obstesc. Sä averniertare, dar d-1 $arapov ne spune fara ocol ea activitatea sagospodareasca e calauzità de motive de ordin moral, ca clajumatate din venit taranilor etc., si noi nu sintem in dreptsi nu avem nici un motiv sa-1 credem mai putin decit ped-1 Iujakov, care si el, precum stim, i-a asigurat pe utopiciisai prof esori cu posturi rentabile", care nu sint de locutopice. $i chiar daca vreun alt mosier, urmind sfatuld-lui Iujakov, va ceda pamintul sail unui liceu agricol, in-casind de la liceeni" dobinzile pe care trebuie sa le pia-teasca Bancii nobilimii (o ipoteca perfect asigurata", dui:acum se exprima chiar d-1 Iujakov), deosebirea va dispdreaaproape cu desavirsire. Ramine, desigur, o mare deosebire ince priveste problemele invatamintului", dar spuneti-mi,pentru dumnezeu, d-1 Serghei $arapov n-ar prefera si el saangajeze cu o simbrie de 50 de ruble niste muncitori agri-coli instruiti, in locul unora neinstruiti carora trebuie &à leplateasca 60 de ruble ?

$i (laza d-1 Manuilov nu intelege nici acum de ce disci-polii rusi (si nu numai cei rusi) considera necesar ca in inte-resul muncii, sa sprijine pe burghezii consecventi si ideileburgheze consecvente impotriva acelor ramasite ale trecu-tului care dau nastere unor gospodarii de felul celor preco-nizate de diversi $arapovi si unor utopii" ca cele formulatede diversi Iujakovi, atunci recunoastem Ca' ne vine chiargreu sä ne intelegem cu el, intrucit, dupa cit se vede, vorbimlimbi diferite. D-1 Manuilov rationeaza, probabil, dupafaimoasa retetä a faimosului domn Mihailovski : trebuie saluam si de ici si de colo ceea ce e bun, asa cum fata demaritat din comedia lui Gogol 159 voia sa ia nasul unuipretendent si sa-1 lipeasca de barbia altuia. Dar noua ni separe ca un asemenea rationament reflectä pretentia comicaa unui Kleinbiirger de a se situa deasupra unor anumiteclase, care au ajuns la o deplingt cristalizare in realitateanoastra si au ocupat un loc bine determinat in procesul dez-

www.dacoromanica.ro

494 V. I. LENIN

voltarii istorice care se desf4oara sub ochii nostri. Uto-piile" care rezulta in mod firesc i inevitabil dintr-un ase-menea rationament nu mai sint cornice, ci daunatoare, maicu searna cind duc la niste nascociri birocratice dintre celemai desantate. In Rusia, din motive lesne de inteles, acestfenomen se observa deosebit de des, dar el nu se margine§tela aceasta tara. Nu degeaba spune Antonio Labriola, in exce-lenta sa carte Essais sur la conception matérialiste del'histoire" (Paris, Giard et Brière, 1897), ref erindu-se laPrusia, ca la formele daunatoare de utopii impotriva caroraau luptat invatatorii" acum o jurnatate de veac s-a adaugatacum Inca una : utopia birocratica si fiscalà, utopia creti-nilor" (l'utopie bureaucratique et fiscale, l'utopie des cretins.Page 105, note).

VII

In incheiere, sá ne intoarcem Inca o data la problemeleinvatamintului, insä nu la cartea cu acest titlu a d-lui Iujakov.Asa curn am mai aratat, acest titlu e prea vast, caci pro-blemele invatarnintului nu se limiteaza in nici un caz laproblemele §colii, invatamintul nu se lirniteaza la scoala.Daca d-1 Iujakov ar fi pus intr-adevar in mod principialproblemele invatamintului" si ar fi analizat relaii1e exis-tente intre diferitele clase, el n-ar fi putut trece pestechestiunea rolului dezvoltárii capitaliste a Rusiei in problemainvatamintului pentru masele muncitoare. Aceasta terna afost abordata de un alt colaborator al revistei RusskoeBogatstvo", d-1 Mihailovski, in nr. 11 din 1897. In legaturacu cele spuse de d-1 Novus, ea' Marx pe build dreptatenu s-a temut sa scrie despre idiotia vietii de la tara" 160 sia vazut un merit al capitalismului si al burgheziei in lichi-darea acestei idiotii", d-1 Mihailovski scrie :

Nu tiu unde anume a folosit Marx aceste cuvinte atitde brutale (?)"... Iatà o rnkturisire destul de caracteristica,din care reiese c d-lui Mihailovski ii este necunoscuta unadintre cele mai importante scrieri ale lui Marx (O. anumeManifestul")! Dar si mai caracteristic este ceea ce urmeaza:

www.dacoromanica.ro


...dar se stie de multa vreme ea, desi Alexandru Macedona fost un mare erou, scaunele nu trebuie stricate. Marx, ingeneral, nu-si alegea expresiile, si a-1 imita in aceastà pri-vinth inseamna, desigur, a da dovadd cel putin de lipsâ deinteligentá. Totusi, eu sint convins (ascultati I) Ca' sus-men-tionata expresie a lui Marx nu este altceva decit o simpläbutaclà. Si dacä o generatie care, impreunä cu d-1 Zlato-vratski, si-a batut capul cu complicatele probleme ale vietiide la tarà a indurat zadarnic atitea amàráciuni, atunci evai si amar, desi in alt sens, si de generatia care este educatàin spiritul dispretului fatä de <dcliotia vietii de la tarb..."(pag. 139).

E cit se poate de caracteristic pentru d-1 Mihailovski,care in repetate rinduri s-a declarat de acord cu doctrinaeconomica a lui Marx, ca dinsul nu intelege de loc aceastàdoctrink ceea ce il face sa declare cu toatà convingerea" Cácuvintele lui Marx, citate de Novus, sint rezultatul uneisimple porniri, al simplului f apt ca, nu-si alegea expresiile,sint o simplá butadá I Nu, d-le Mihailovski, VA inselatiamarnic. Aceste cuvinte ale lui Marx nu sint o butadd, ciexpresia uneia dintre cele mai esentiale si mai importantetràsaturi ale intregii sale conceptii teoretice si practicedespre lume. In aceste cuvinte este clar exprimatà recunoas-terea caracterului progresist al procesului de trecere a popu-latiei de la agricultura la industrie, de la sat la oras, careconstituie unul dintre cele mai caracteristice indicii ale dez-voltarii capitaliste si care se observd atit in Occident cit siin Rusia. In articolul Cu privire la caracterizarea romantis-mului economic" am arkat cit de mare importantà prezintáaceasta conceptie a lui Marx, care a fost adoptatá de totidiscipolii", cit de profuncla este contradictia dintre ea sitoate teoriile romantice, incepind cu bAtrinul Sismondi siterminind cu d-1 N.on. Tot acolo am aratat (pag. 39 161)ca aceasta conceptie a fost exprimatä in mod absolut precisde Marx si in Capitalul" (I. Band. 2-te Aufl., S. 527-528 *),precum si de Engels in lucrarea Situatia clasei muncitoaredin Anglia" 163 Mai putem adauga aici si lucrarea lui MarxDer Achtzehnte Brumaire des Louis Bonaparte" (Hamb.

* vol. I, ed. a 2-a, pag. 527-528 162 - Nota red.

www.dacoromanica.ro

496 v. I. LENIN

1885. Cf. S. 98 *) **. Amindoi acesti scriitori si-au expus inmod atit de amanuntit conceptiile lor in problema discutatä,le-au repetat atit de des in cele mai diferite ocazii, cá numaicuiva care ignoreaza cu desavirsire doctrina lor putea sa-itreaca prin minte sa califice pur i simplu drept brutalitate"

butada" cuvintul idiotie" din sus-mentionatul citat. Insfirsit, d-1 Mihailovski ar putea sa-si aduca aminte si defaptul cà, intr-o serie intreaga de probleme practice, totiadeptii acestor scriitori s-au pronuntat intotdeauna in spi-ritul acestei invataturi, pledind, de pilda, pentru deplinalibertate de deplasare, ridicindu-se impotriva proiectelor deimproprietarire a muncitorului cu un petic de pamint saucu o CASIO: proprie etc.

Mai departe, d-1 Mihailovski, in tirada citata de noi,acuza. pe Novus si pe tovarasii lui de idei Ca educa gene-ratia de astazi in spiritul dispretului fata de idiotia vietiide la tara". Nu e adevtirat. Discipolii" ar merita, Fara in-doialà, sa fie blamati daca ar manifesta o atitudine dedisprer fata de omul de la tara, strivit de mizerie si deintuneric, dar d-1 Mihailovski n-ar putea sä dovedeasca cavreunul dintre ei are o asemenea atitudine. Vorbind despreidiotia vietii de la tara", discipolii arata in acelasi timpcare e iesirea din aceasta situatie, iesire pe care o oferadezvoltarea capitalismului. SA repetam cele spuse mai susin articolul despre romantismul economic : Daca preponde-renta orasului este un fenomen necesar, atunci numai atra-gerea populatiei in orase poate paraliza dupa cum dove-deste istoria, paralizeaza intr-adevar) caracterul unilateral alacestei preponderente. Daca orasul se separa in mod necesar,dobindind o situatie privilegiata, atunci numai un aflux alpopulatiei rurale spre orase, numai aceastä amestecarecontopire a populatiei agricole cu cea neagricola poate sä

* "OPtsprezece brumar al liii Ludovic Bonaparte" (Hamburg. 1885.Comp. pag. 98) 184. Nota red.

** D-1 Novus n-a bAnuit, fireste, cA d-lui Mihailovski /1 slut atitde putin cunoscute operele lui Marx, pentru cA altfel ar fi citat toatAfraza acestuia : Die Bourgeoisie hat das Land der Herrschaft der Stadtunterworfen. Sie hat enorme StAdte geschaffen, sie hat die Zahl derstAdtischen Bevolkerrung gegenüber der landlichen in hohem Grade ver-mehrt und so einen bedeutenden Tell der Bevolkerung dem Idiotismusdes Landlebens entrissen. (Burghezia a supus satul stSpIniril orasului.Ea a creat orase enorme, a fAcut sS creascA considerabil populatia orA-seneascApopulatiei

fatS de cea sAteascA, smulgInd astfel o parte Insemnatl adin idiotia vie(ii de la tarS. Nota trad.).

ti

www.dacoromanica.ro


scoatä populatia ruralä din starea ei de neputintä. De aceea,drept rgspuns la lamentgrile si vgicgrelile ,reactionare aleromanticilor, teoria modernä aratä cg tocmai aceastg apro-piere a conditiilor de viatà ale populatiei agricole de celeale populatiei neagricole creeazg condidile pentru lichidareaopozitiei dintre ora§ si sat"*.

Aici nu se vede in nici un caz o atitudine de dispret fatäde idiotia viedi de la tad.", ci dorinta de a gäsi o iesiredin aceastä situatie. Din aceste concepOi nu rezultä decit oatitudine de dispret" fatä de teoriile care preconizeazg sgse caute alte cgi pentru patrie", in loc sg se caute o iesire incalea data i in mersul ei mai departe.

Deosebirea dintre narodnici si discipoli" in problemaimportantei procesului trecerii populatiei de la agriculturg laindustrie nu constá numai in divergente teoretice de prin-cipii si in aprecierea diferitä a faptelor din istoria i reali-tatea rusk ci si in modul de rezolvare a problemelor prac-tice legate de acest proces. Discipolii" stgruie, fireste,asupra necesitAtii de a desfiinta toate invechitele ingrgdiricu privire la deplasarea qi la strAmutarea tgranilor de lasate la orase, in timp ce narodnicii aparg direct acesteingrádiri sau ocolesc cu prude* problema lor (ceea ce inpracticg se reduce la apgrarea lor). D-1 Manuilov ar fiputut sg se latnureascg si din acest exemplu asupra faptu-lui, surprinzAtor pentru el, ca' discipolii" se declarg solidaricu reprezentantii burgheziei. Un burghez consecvent va fiintotdeauna pentru desfiintarea ingrädirilor argtate cu pri-vire la deplasare ; cit despre muncitor, interesele lui celemai vitale cer aceastà desfiintare. Prin urmare, solidaritateadintre ei este cit se poate de fireascg si inevitabilà. Dimpo-trivä, proprietarilor de pgmint (mad si mici, ping la taraniigospodari inclusiv) nu le convine acest proces al treceriipopulatiei in industrie si se sträduiesc din rgsputeri sà-1frineze, sprijiniti fiind in acest sens de teoriile d-lor na-rodnici.

* Vezi volumul de fatil, pag. 217-218. Nola red.

www.dacoromanica.ro

498 v. I. LENIN

In concluzie : intr-o problem6 atit de importantà caaceea a indepärfarii populatiei de la agriculturà de catrecapitalism, d-1 Mihailovski a dat dovadd de o totalà nein-telegere a doctrinei lui Marx, iar respectivele divergentedintre discipolii" ru§i i narodnici, atit in problemele teore-tice cit si in cele practice, au fost ocolite de el printr-ofrazeologie lipsità de orice continut.

www.dacoromanica.ro

499

LA CE MO$TENIRE RENUNTAM ?

Scris in deportarela sitrsitul anului 1897

Publicat pentru prima oardtn 1898, In culegerea:

Vladimir llin. Studii $1 articoleeconomice". Petersburg


Se tiplireste dui:diculegerii

textul

--www.dacoromanica.ro

501

In nr. 10 din anul 1897 al revistei Russkoe Bogatstvo",d-1 Mihailovski, referindu-se la o apreciere a d-lui Minskidespre materialistii dialectici", scrie urmatoarele : El(d-1 Minski) stie, probabil, ca acesti oameni nu vor sa aibanici un fel de legaturi de continuitate cu trecutul si renunta'in mod categoric la mostenire" (pag. 179), adica la moste-nirea anilor 1860-1880", la care a renuntat in mod solemn,in 1891, d-1 V. Rozanov in Moskovskie Vedomosti"(pag. 178).

Aceasta apreciere a d-lui Mihailovski despre discipoliirusi" este o flagranta denaturare a adevarului. E drept cadinsul nu este singurul autor si nici macar un autor ori-ginal al falsei asertiuni CA discipolii rusi au renuntat lamostenire", caci ea e repetata, de multà vreme, de aproapetoti reprezentantii presei narodnice liberale in lupta lorimpotriva discipolilor". La inceputul razboiului sau atit deaprig impotriva discipolilor", d-1 Mihailovski, pe cit neamintim, n-a ajuns Inca sa debiteze acest neadevar, carefusese nascocit, inaintea lui, de altii. Mai tirziu a gasit decuviinta sa si-1 insuseasca si pe acesta. Cu cit discipolii" isidezvoltau mai temeinic conceptiile lor in literatura rusk cucit isi expuneau mai pe larg si mai amanuntit ideile lotintr-o serie intreaga de probleme teoretice si practice ,cu atit mai rar puteai intilni in coloanele presei adverseobiectii de fond impotriva principalelor puncte de vedereale noului curent, impotriva conceptiei care recunoaste carac-terul progresist al capitalismului rus, considera absurcla


502 v. I. LENIN

idealizarea narodnicista a micului producator i sustine Caexistenta diverselor curente ale gindirii sociale si a institu-tiilor politice-juridice îi are explicatia in interesele mate-riale ale diferitelor clase ale societatii ruse. Aceste conceptiiesentiale erau trecute sub tacere, toti socoteau i socot canu este cazul sa vorbeasca despre ele, dar se lansau in totfelul de nascociri menite sä discrediteze noul curent. In cate-goria acestor nascociri, a acestor proaste nascociri", seincadreaza si intreaga vorbarie despre renuntarea discipo-lilor rusi la mostenire", despre ruptura lor cu cele mai bunetraditii ale celor mai bune si mai inaintate elemente alesocietatii ruse, despre ruperea firului democratiei etc. etc.sau cum s-or mai fi exprimind ei acolo. Extraordinara ras-pindire a acestor asertiuni ne indeamna sa procedam la oanaliza amanuntita si la combaterea lor. Pentru ca expunereanoastra sa nu para lipsita de temei, vom incepe cu o paralelaistorica-literara intre doi dintre satului", care emenita sa ofere o caracterizare a mostenirii". Facem insaprecizarea cà ne vorn margini doar la probleme cu caractereconomic si publicistic, analizindu-le, din intreaga moste-n ire", numai pe ele i lasind la o parte problemele de filo-zofie, literatura, estetica etc.

UNUL DINTRE REPREZENTANTII MO$TENIRII"

Cu trei decenii in urma, in anul 1867, revista Otecest-vennie Zapiski" 165 a inceput sa publice, sub titlul Infundul provinciei si in capitala", o serie de studii ale luiSkaldin. Aceste studii au aparut in decurs de trei ani,1867-1869. In 1870 autorul le-a strins laolaltä si le-apublicat, sub acelasi titlu, intr-un volum separat *. Cunoas-terea acestei carti, astazi aproape cu totul uitata, este extremde instructiva in problema care ne intereseaza, adica inproblema atitudinii reprezentantilor mostenirii" fatà de

* Skaldin. lit fundul provinciel st In capitalli", Petersburg, 1870 (pag.451).anti

N-am avut posibilitatea sA ne procurAm OtecestvennIe Zapiski" dinrespectivi, asa cA ne-am servit doer de aceastA carte I".

www.dacoromanica.ro

LA CE MOSTENIRE RENUNTAM ? 603

narodnici i fata de discipolii rusi". Titlul càrtii este nepo-trivit. Autorul insusi a observat acest lucru si, in prefatarespectivA, aratà cà tema ei o constituie atitudinea capi-talei" fatà de sat", ca adica este vorba de niste studiidespre sat si ca dinsul nu intentioneaza sa vorbeasca in modspecial despre capitala. Sau poate cA ar avea o asemeneaintentie, dar considerA ca asa ceva este jenant :cog s6vccv..t.

(3 ol9cou.ou., eoc sa f3OUXorizca Nvccp.at(cum as putea nu vreau, iar cum as vrea nu pot) i, pentrua explica sentimentul de jenA de care e cuprins, el citeazAaceastà expresie a unui scriitor grec.

SA facem o scurta expunere a conceptiilor lui Skaldin.Sà incepem cu reforma tatineasca 16f7, acest punct de

plecare de la care si astazi trebuie neaparat sA porneascAoricine vrea sa-si expunA conceptiile sale generale in proble-mele econornice i publicistice. In cartea lui Skaldin, reformatarAneascA ocupà un loc deosebit de important. El a fost,poate, primul scriitor care a infatisat intr-o forma sisterna-tica, pe baza unor numeroase fapte si a unei amanuntiteanalize a intregii vieti a satului, situatia de mizerie a Ora-nilor dupii introducerea reformei, a dovedit cà s-a produso inrautatire a traiului lor, cA au aparut noi forme dedependentà economica, juridicA si socialä, intr-un cuvint aarAtat tot ceea ce de atunci a fost aratat i demonstrat intr-unmod atit de temeinic si de amanuntit in numeroase cerce-tan i descrieri. AstAzi toate aceste adevaruri nu mai con-stituie o noutate. Pe atunci ele nu numai cA erau noi, darsi stirneau neincredere in societatea liberala, care se temeacA indArAtul acestor ifldicaii asupra asa-ziselor lipsuri alereformei" s-ar ascunde o condamnare a ei si a iobagieicamuflate. Interesul pe care-1 prezintA conceptiile lui Skaldineste cu atit mai mare, cu cit autorul a fost contemporan curef orma (sau, poate, chiar a luat parte la infaptuirea ei.Nu avem la dispozitie nici un fel de date istorice-literare

biografice asupra lui Skaldin). Prin urmare, conceptiilelui se intemeiaza pe observarea directà a capitalei" si asatului" din vremea aceea, si nu pe studierea in cabinet aunui material luat din cArti.

O

si

cog

www.dacoromanica.ro

604 V. I. LENIN

In conceptiile lui Skaldin asupra reformei taranesti, ceeace atrage atentia cititorului contemporan, obisnuit cu dulce-gariile debitate de narodnici pe aceastä tema, este in primulrind extraordinara luciditate a autorului. Skaldin privestereforma fara a-si face nici un fel de iluzii, fara a o idealiza,vazind in ea o tranzactie intre doua parti mosierii sitaranii care ping, acum au folosit in anumite conditii pa-mintul in comun, iar acum 1-au impartit, o data cu aceastaimpartire schimbindu-se si situatia juridica a celor doua parti.Factorul care a determinat modul de impartire si intindereadr; pamint primità de fiecare a fost interesul partilor. Inte-resele proprii au determinat nazuintele celor doua parti, iarposibilitatea uneia dintre ele de a participa in mod direct lareforma insasi si la elaborarea practica a diferitelor problemelegate de realizarea ei a dus, printre altele, la predominareauneia dintre parti. Si tocmai in felul acesta a inteles Skaldinreforma. El se opreste deosebit de staruitor asupra princi-palei probleme a reformei loturile si platile si in studiilesale revine in repetate rinduri asupra lor. (Cartea lui cuprinde11 studii, cu continut de sine statator, amintind prin formalor de niste scrisori de la tara. Primul studiu dateaza din1866, iar ultimul din 1869.) Despre asa-zisii tarani cu

pamint putin" cartea lui nu ofera, bineinteles, nimic nou citi-torului de astazi, dar pentru sfirsitul deceniului al 7-leadatele prezentate de el erau noi si pretioase. Nu ne vomapuca, fireste, sa le reproducem aid, ci vom releva doarparticularitatea caracterizarii pe care o &á Skaldin fenomenu-lui si care-1 deosebeste in bine de narodnici. El nu vorbestede lipsa de pamint", ci spune ca s-a taiat prea mult dinloturile taranilor" (pag. 213, 214 si multe altele ; comp. titlulstudiului al III-lea), 6 pina si cele mai mari loturi fixateprin lege s-au dovedit a fi inferioare celor existente(pag. 257), si citeaza, printre altele, aprecierile extrem decaracteristice si de tipice ale taranilor asupra acestei laturia reformei *. Explicatiile si argumentele aduse de el in

* El (subliniat de autor) ne-a Mat pamIntul tn asa mlisura, /nettWA pilmintul acesta Mat nu putem trAi ; ne-a inconjurat din toate p5rtilecu ogoarele lui, /nett nu mai avem unde sa ma trimitem vitele la pascut ;*i acum poftim de mai plateste separat, pentru lot si pentru pArnintul Mat,atit cit cere el i" Dar ce tel de lmbun5t5tire a vietii mai e si asta ?ma Intreba un Wan stiutor de carte si lost dijmas, care trecuse prinmune. Dijma ne-a lAsat-o neschimbata, dar ne-a talat din pamInt".

www.dacoromanica.ro

LA CE MO$TEN1RE RENUNTAM ? 605

legatura cu acest fapt sint cit se poate de temeinice si deputernice, si chiar vehemente pentru un scriitor care ingeneral este extrem de ponderat si de lucid si care, princonceptille sale generale, se situeaza indiscutabil de parteaburgheziei. Se vede ca acest fenomen era prea izbitor, dacapina si un scriitor ca Skaldin adopta fata de el un ton atitde hotarit. Vorbind de greutatea platilor, Skaldin se dove-deste a fi iarasi extrem de energic si de documentat, susti-nindu-si tezele sale cu o multime de fapte. Impoziteleexcesive citim in subtidul studiului al III-lea (1867)constituie principala cauza a saraciei lor (a taranilor)", siSkaldin arata Ca impozitele sint mai mad decit venitul pecare-I obdn taranii de pe urma pamintului, apoi citeaza dinLucrarile comisiei fiscale" o serie de date cu pdvire la felulcum sint repartizate in Rusia impozitele asupra claselor desus si a celor de jos, si face constatarea ca asupra celor dejos apasa 76% din totalul impozitelor, iar asupra celor desus 170/0, in timp ce in Europa occidentala raportul este,pretutindeni, incomparabil mai favorabil claselor de jos. Insubtitlul studiului al VII-lea (1868) citim urmatoarele :Obligatiile banesti excesive constituie una dintre princi-palele cauze ale saraciei taranilor", si autorul arati cà noileconditii de viata au cerut numaidecit taranului bani, banisi iar bani, ca in Regulament" s-a stabilit ca mosierii sä fiedespagubiti si pentru desfiintarea iobagiei (252), cà cuan-tumul dijmei a fost fixat pe baza informatiilor date chiarde mosieri, de administratorii lor si de primari, adica pebaza unor date cu totul arbitrare, care nu prezentau o citde slaba garande de autenticitate" (255), din care cauzadijmele medii stabilite de comisii s-au dovedit a fi mai maridecit cele existente. La povara darilor s-a mai adaugat sifaptul ca taranii au pierdut si din pamintul de care se folo-sisera timp de veacuri" (258). Daca' evaluarea pamintuluiin vederea rascumpararii n-ar fi fost facuta pe baza capita-lizarii dijmei, ci pe baza valorii lui reale in perioada elibe-rarii, atunci räscumpararea s-ar fi putut face destul de usorsi n-ar mai fi fost nevoie nici de concursul guvernului sinici de o emisiune de bilete de banca" (264). Rascumpa-rarea, care, potrivit ideii Regulamentului de la 19 februarie,trebuia sa aduca o usurare *minor si sa desavirseasca opera

www.dacoromanica.ro

506 V. I. LENIN

de imbunatatire a traiului lor, in realitate duce acieseori lao §i mai mare apasare a lor" (269). Am reprodus toateaceste fraze care, luate in sine, prezinta prea putin interes

sint intrucitva invechite pentru a arata cu cita energiea aparat interesele taranilor un scriitor care avea o atitudineostila fata de oNte §i care, intr-o serie intreaga de probleme,a exprimat parerile unui adevarat manchesterian. 0 consta-tare foarte instructiva este aceea ca aproape toate tezeleutile §i nereactionare ale narodnicismului coincid pe deplincu conceptiile acestui manchesterian. Se intelege de la sine

avind asemenea pared despre reforma, Skaldin nu puteain nioi un caz sa se preteze la o idealizare dulceaga a ei,a§a cum au facut §i continua sa faca narodnicii, care afirmäca ea a consacrat productia populara, ea' este superioara re-formelor tarane§ti din Europa occidentalà, ea a facut dinRusia un fel de tabula rasa etc. Skaldin nu numai ca n-aspus i nu putea sa spuná a§a ceva, dar a afirmat fara ocolca la noi ref orma taraneasca s-a fäcut in conditii mai putinavantajoase pentru tarani, cà ea le-a adus mai putine foloasedecit celor din Occident. Chestiunea scrie Skaldin vafi pusa in mod deschis, daca ne vom intreba de ce fericiteleurmari ale eliberarii nu se manifesta la noi cu aceea§i repe-ziciune §i cre§tere progresiva cu care s-a manifestat, de pada',in Prusia §i in Saxonia in primul sfert al acestui secol" (221).In Prusia, ca ci in intreaga Germanie, n-au fost rascum-parate loturile taranilor, recunoscute de mult prin lege caproprietate a lor, ci prestatiile la care erau impu§i taranii infolosul mNierilor" (272).

De la aprecierea laturii economice a reformei, facuta deSkaldin, sa trecem acum la cea juridica. Skaldin este undugnan invercunat al raspunderii solidare, al sistemului pa-§apoartelor interne §i al puterii patriarhale a obctii" Ora-nqti (ci al societatii mic-burgheze) asupra membrilor ei. Instudiul al III-lea (1867) el staruie asupra desfiintarii ras-punderii solidare, a capitatiei i a sistemului pappoartelorinterne, asupra necesitatii unui impozit uniform pe avere,asupra inlocuirii pappoartelor interne prin certificate deidentitate gratuite §i fara termen. In nici un alt stat civilizatnu exista impozit pe actele de identitate valabile inauntrulOrli" (109). Se ctie cà acest impozit a fost desfiintat abia

si

cl,

www.dacoromanica.ro


in 1897. In titlul studiului al IV-lea citim urmatoarele :samavolnicia ob§tilor sate§ti §i a consiliilor municipale cuprilejul expedierii pappoartelor interne §i al perceperiiimpozitelor de la contribuabilii absenti...". Raspundereasolidarä este un jug greu, la care trebuie sa traga gospodariicomtiinciqi qi de isprava, din pricina lene§ilor §i chiulangii-lor" (126). Diferentierea in rindurile taranimii, care se puteaobserva §i pe vremea aceea, Skaldin incearca s-o explice princalitatile personale ale celor care se ridica i ale celor carese ruineaza. Autorul descrie in mod amanuntit greutatilepe care le intimpini taranii domiciliati in Petersburg la pri-mirea qi la prelungirea pappoartelor interne, qi respingeobiectia acelora care ar spune : Slava domnului ca toataaceasta multime de tarani lipsiti de pamint 1111 s-a stabilitla ora§e §i n-a sporit, in felul acesta, numarul locuitorilor dela ora§e care sint lipsiti de proprietate imobila..." (130).Barbara raspundere solidara..." (131)... Se pune intre-barea : pot fi numiti liberi din punct de vedere cetatenescn4te oameni pu§i intr-o asemenea situatie ? Nu sint ei oareaceiai glebae adscripti ?" * (132). Unii arunca vina pe re-forma taraneasca. Dar este oare de vina reforma taraneascaca legea, eliberindu-li pe taran de iobagia fata de moOer,n-a prevazut nimic pentru a-1 scapa de iobagia fata deobite qi fata de locul unde este inregistrat ?... Cum se poatevedea ca exista libertati cetatenqti, daca taranul nu esteliber sali aleaga nici domiciiul i nici felul ocupatiei ?"(132). Pe taranul nostru, Skaldin il calificä cu expresia ex-trem de justa qi de nimerita : proletar cu domiciliu stabil"(231) **. In titlul studiului al VIII-lea (1868) citim : Tin-tuirea taranilor de oNtile §i loturile lor impiedica imbunä-tatirea traiului lor... 0 piedica pentru dezvoltarea muncilorsezoniere ale taranilor". Pe linga ignoranta taranilor

* TArani din epoca vechiulul imperfu roman, stabillti pe anumitepAmInturl, pe care nu le puteau pgritsi oricIt ar fi fost ele de defici-tare.

**Nota red.

a arAtatSkaldin foarte amAnuntit justetea nu numal a Ortil adoua a acestel definitil, dar si pe aceea a primel pArti (proletar). Instudiile sale, el a rezervat un loc important situatiel dependente si mi-zeriel tAranilor, situatiel grele a muncitorilor agricolf, descrierli foa-metel din 1868" (titlul studiului al V-lea) sl tuturor formelor de Inro-hire si de umilire a tAranului. $1 in anll 1860-1870. ca sl In 1890-1900,erause ridicA

oameni care treceau sub tAcere sau negau existenta foametei. Skaldincu vehementA lmpotriva lor. Se Intelege a ar fi de prisos sA

clArn aici extrase amAnuntite In legAturA cu acest sublect.

www.dacoromanica.ro

508 V. I. LENIN

impozitele in continua crqtere care apasa asupra lor, unadintre cauzele care impiedica dezvoltarea muncii lor i, prinurmare, a bunastarii lor o constituie faptul ca ei sint legatide obstile i loturile bor. A fixa bratele de munch' de unsingur loc si a incatusa obstea cu legaturi de nedesfacut eo conditie prin ea insasi extrem de dezavantajoasa pentrudezvoltarea muncii, a initiativei particulare si a micii pro-prietati funciare" (284). Taranii tintuiti de loturile i obstilelor, lipsiti de posibilitatea de a munci acolo unde munca loteste mai productiva si mai avantajoasa pentru ei, au ramasparca incremeniti in forma de viata gregara, neproductivain care au iqit din iobagie" (285). Autorul riostru, prinurmare, priveste aceste probleme ale vietii taranqti dintr-unpunct de vedere pur burghez, dar, in ciuda acestei optici(sau, mai exact, tocmai datorita ei), cla o apreciere extremde justa prejudiciului pe care-1 provoaca intregii dezvoltárisociale i taranilor inii faptul ca ei sint legati de pamint.Cu o deosebita putere (vom adauga noi) se rasfringe acestprejudiciu asupra grupurilor celor mai de jos ale taranimii,asupra proletariatului satesc. Foarte nimerit se exprimaSkaldin cind spune : E minunata grija pe care o are legeaca taranii sä nu ramina fara. pamint ; dar nu trebuie säuitam ca Inii taranii au pentru asta o grija incomparabilmai mare decit oricare legiuitor" (286). Nu numai cataranii sint legati de loturile i obstile lor, dar i plecarilelor temporare in cautare de lucru sint legate de o multimede restrictii i cheltuieli, ca urmare a raspunderii solidaresi a sistemului pasapoartelor interne" (298). Dupa parerearnea, pentru o multime de tarani s-ar deschide o cale deiqire din actuala situatie, atit de grea, dad s-ar lua... masurimenite sa le inlesneasca renuntarea la pamint" (294). AiciSkaldin isi exprima o dorinta in vadita contradictie cuproiectele narodnice, care urrnäresc, toate, tocmai contrarul,

anume consolidarea obtii, inalienabilitatea loturilor etc.De atunci numeroase fapte au venit sä dovedeasca din plincà Skaldin a avut perfecta dreptate : faptul ca taranii con-tinua sa ramina, ca i pina acum, legati de pamint si ea' sementine inchistarea feudala a obstii taranesti nu face decitsá inrautateasca situatia proletariatului satesc i sa Ora inloc dezvoltarea economica a tarii, fara a fi citusi de putin

si

www.dacoromanica.ro

LA CE MO$TENIRE RENUNTAM ? 609

in stare sa apere pe proletarul cu domiciliu stabil" de celemai odioase forme de robie si dependenta, de extremascadere a salariilor si a nivelului de trai.

Din citatele de mai sus ati putut lesne observa Ca Skaldineste un dusman al obstii. El se pronunta impotriva obstiia reimpartirilor, ca unul ce se situeaza pe punctul de vedereal proprietatii private, al spiritului de initiativa etc. (pag. 142

urm.). Aparatorilor obstii, el le obiecteaza eh multi-secularul drept cutulniar" si-a trait traiul : In toate thrile,pe masura ce locuitorii satelor s-au apropiat de mediul civi-lizat, dreptul lor cutumiar si-a pierdut din puritatea sainitialà, a suferit o serie de alterari i denaturari. Acelasifenomen se observa si la noi : incetul cu incetul, putereaobstii se transforma intr-o putere a lipitorilor satului si asecretarilor comunali si, in loc sa apere personalitatea ta-ranului, devine pentru el un jug greu" (143) o observatiefoarte justä, care in acesti 30 de ani a fost confirmata de osumedenie de fapte. Familia patriarhalà, posesiunea inobste a pamintului, dreptul cutumiar" sint, dupa parerealui Skaldin, definitiv condamnate de istorie. Cei ce vor sane obladuiasca pentru totdeauna cu aceste venerabile mo-numente ale veacurilor apuse dau dovada ca pentru ei emai usor sä se lase antrenati de o idee decit sa inteleagarealitatea i sa-si dea seama de mersul nestavilit al istoriei"(162), si Skaldin adauga la aceasta observatie, care e justa,de altf el, inflacarate filipice manchesteriene. Folosinta inobste a pamintului spune el in aka parte pune pe fiecaretaran intr-o dependenta de sclav fatà de intreaga societate"(222). Prin urmare, ireductibila adversitate, de pe poziii purburgheze, fata de obste se imbina la dinsul cu o apararesustinuta a intereselor taranilor. La dinsul, adversitatea fatade obste nu este citusi de putin asociata la prostestileproiecte de desfiintare fortata a obstii si de introducerefortatä a unui sistem asemanator de posesiune a pamintuluipe care le näscocesc de obicei actualii adversari ai obstii,care sint pentru o interventie brutala in viata taraneasca sia caror atitudine impotriva obstii nu e de loc dictata deinteresele taranilor. Skaldin, dimpotriva, protesteaza cutoata taria impotriva categorisirii lui printre partizaniidesfiintarii fortate a folosintei in obste a pamintului" (144).

9i

$1

www.dacoromanica.ro

MO V. I. LENIN

Regulamentul de la 19 februarie spune el in chipfoarte intelept a läsat taranilor... libertatea de a trece... dela folosinta in obste a pamintului la folosinta in familie.Intr-adevar, nimeni in afara de taranii insisi nu poatefixeze in mod temeinic momentul in care urmeaza sa aibaloc aceasta trecere". Prin urmare, Skaldin este adversar alobstii numai pentru motivul Ca ea stinghereste dezvoltareaeconomica, iesirea taranilor din obste, renuntarea la pamint,adica pentru acelasi motiv pentru care sint astazi impotrivaei discipolii rusi" ; aceasta adversitate nu are nimic comuncu apararea intereselor egoiste ale rflosierilor, cu apararearamasitelor iobagiei si a spiritului ei, cu apararea amestecu-lui in viata taranilor. Este foarte important sa avem invedere aceasta deosebire, deoarece narodnicii de astazi,obisnuiti sa vada dusmani numai in lagarul ziarului Mos-kovskie Vedomosti" etc., sint foarte Inclinai sa se prefacaa nu intelege existenta unei alte ostilitati fata de obste.

Punctul de vedere general al lui Skaldin in ce privestecauzele situatiei nenorocite In care se afla taranii este cáele, toate, trebuie cautate in ramasitele iobagiei. Vorbinddespre foametea din 1868, el observa ea ea a fost un prilejde bucurie perfida pentru mosierii iobagisti care sustineauea ea se datoreste dezmatului taranilor, tuteleiexercitate de mosieri etc. Skaldin combate cu vehementaasemenea pareri. Cauzele saracirii taranilor spune elau fost moftenite de la iobitgie (212) si nu sint rezultatuldesfiintarii ei ; sint aceleasi cauze generale care fac casituatia majoritatii taranilor nostri sa se apropie de aceea aproletariatului", i Skaldin repeta aprecierile citate de noimai sus asupra reformei. Este o absurditate sä ataci impär-tirile familiale : Chiar daca impartirile aduc taranilor uneleprejudicii materiale vremelnice, ele salveaza in schimb liber-tatea lor individuala i demnitatea morala a familiei tara-nesti, adica acele bunuri supreme ale omului fara care niciun progres al constiintei civice nu este cu putinta" (217), siSkaldin dà o justa explicatie a adeväratelor cauze ale cam-paniei impotriva impartirilor : multi mosieri exagereazapeste masura prejudiciile cauzate de imphrtiri i atribuieacestora, ca si betiei, toate urmarile cutáror sau cutarorcauze ale skiciei tkanului, pe care mosierii nu sint de loc

sa

inlatutrarii

www.dacoromanica.ro

LA CE MEISTENIRE RENUNTAM ? 611

dispusi sà le recunoasca" (218). Celor care spun ca acumse scrie mult despre saracia taranilor, in timp ce inainte nuse scria, si trag de aici concluzia ca situatia taranilor s-ainrautatit, Skaldin le raspunde : Pentru a putea aprecia,cu ajutorul unei comparatii intre situatia actuala a taranilorsi cea dinainte, care sint rezultatele eliberarii lor de subputerea mosierilor, ar fi trebuit ca, Inca inainte de desfiin-tarea iobagiei, loturile taranilor sa fi fost reduse la dimen-siunile lor micsorate de astazi, iar ei sa fi fost supusi latoate obligatiile care au aparut abia dupa eliberare, si sä sevada cum ar fi suportat ei o asemenea situatie" (219). 0trasatura extrern de caracteristica si de importanta a con-ceptiilor lui Skaldin este aceea ca toate cauzele inrautatiriisituatiei taranilor el le atribuie ramasitelor iobagiei, care alasat mostenire claca, dijma, rasluirile de paminturi, lipsa dedrepturi individuale si sedentarismul taranilor. Skaldin nunumai 6 nu vede ca insasi structura noilor relatii social-economice, insasi orinduirea economica de dupd reformapoate contine in sine cauzele saracirii taranilor, dar nuadmite nici in ruptul capului o asemenea idee, fiind perfectincredintat ca o data cu lichidarea completa a tuturor acestorramasite ale iobagiei va incepe o era de prosperitate gene-rala. Punctul lui de vedere este chiar negativ : inlaturatipiedicile din calea dezvoltarii libere a taranilor, inlaturaticatusele mostenite de la iobagie, si totul va merge spre maibine in aceasta lume, cea mai buna din cite existä. Dinpartea puterii de stat spune Skaldin aici (adica fata detaranime) nu poate exista decit o singura cale : a lie inla-turate treptat si fara contenire cauzele care au adus pe fa-ranul nostru in actuala stare de abrutizare si satacie si nu-idau posibilitate sa se ridice si sa se puna pe picioare" (224,subliniat de mine). Extrem de caracteristic este in aceastaprivinta raspunsul dat de Skaldin celor ce apara obstea"(adica tintuirea taranilor de obsti si de loturi) si in care elarata ca altf el se formeaza un proletariat agricol". Aceasta.obiectie spune el cade de la sine daca ne amintim denemarginitele intinderi de parnint care ramin necultivate lanoi din lipsa de brave de mund. Dad legea nu va stinjenirepartizarea fireasca a fortelor de mund, atunci in Rusianumai cersetorii de meserie sau viciosii si betivanii incori-

www.dacoromanica.ro

512 V. I. LENIN

gibili vor putea fi adevArati prOletari" (144) un punct devedere tipic pentru economistii i iluministii" din secolulal XVIII-lea, care credeau cà desfiintarea iobAgiei si a tu-turor rAmäsitelor ei va crea pe pämint o imparAtie a prospe-ritatii generale. Un narodnic, f Ara indoialà, 1-ar fi privitde sus pe Skaldin i ar fi spus cA el este pur si simplu unburghez. Da, fireste, Skaldin e un burghez, dar e un repre-zentant al ideologiei burgheze progresiste, in locul cAreiaapare la narodnic o ideologie mic-burghezA, care e reactio-narà intr-o serie intreagA de puncte. In ce priveste intereselepractice si reale ale tAranilor, care coincideau i coincid cucerintele intregii dezvoltdri sociale, acest burghez" a stiutsh le apere si mai bine decit un narcidnic 1*

Ca sA terminam cu caracterizarea conceptiilor lui Skaldin,vom adauga cA el este un adversar al inchistArii feudale, unapArAtor al justitiei unice pentru toate stArile sociale, a.' inteorie" simpatizeazA cu plasa fArA rinduieli feudale, CA esteun inflAcArat adept al invAtAmintului public, mai ales alcelui general, un adept al autoadministrärii si al institutiilorde zemstvA, al creditului funciar pe scarA larga, mai ales alcreditului mArunt, intrucit e mare cerere de pAmint dinpartea tAranilor. Manchesterianul" se trAdeazA si de dataasta : Skaldin spune, de pildA, cA bAncile de zemstvä i celeorAsenesti sint o forma patriarhalà sau primitivA a banci-lor" i cA acestea trebuie sá cedeze locul bAncilor particulare,care sint cu mult superioare" (80). Inviorarea activitAtiiindustriale i comerciale in provinciile noastre" va face capAmintul sä capete pret (71) etc.

Sà tragem unele concluzii. Dupà conceptiile sale, Skaldinpoate fi considerat drept un iluminist burghez. Conceptiilelui amintesc foarte mult pe acelea ale economistilor dinsecolul al XVIII-lea (bineinteles, cu refractia lor corespunzA-toare prin prisma conditiilor din Rusia), iar caracterul generaliluminist" al mostenirii" anilor 1860-1870 este exprimatde el intr-un mod destul de viu. Ca si iluministii din Europa

* $i invers : toate mAsurile practice progresiste pe care le Intllnimla narodnici sInt, prin continutul lor, complet burgheze, adicá sint defolosniste

tocmai dezvoltArii capitaliste si nu vreunei alte dezvoltAri. Numaiextin-mic-burghezi au putut sA nAscoceasa teoria potrivit cArela

derea posesiunil de pAmint a Isranilor, reducerea impozitelor, coloni-zarea, creditul, avIntul tehnicii, reglementarea desfacerii si alte mAsurishit menite sA favurizeze asa-zisa productle popularl".

www.dacoromanica.ro

LA CE MOSTENIRE PENUNTAM 613

occidentala, ca i majoritatea publicistilor din anii 1860-1870,Skaldin este stapinit de o ura apriga impotriva iobagieia tot ce a produs ea in domeniul economic, social si juridic.Aceasta este prima trasatura caracteristica a iluministului".A doua trasa tura caracteristica, proprie tuturor iluministilorrusi, este cà ei apara cu inflacarare invatamintul, autoadmi-nistrarea, libertatea, formele europene de viata si, in general,europenizarea Rusiei sub toate aspectele. In sfirsit, a treiatrásatura caracteristica a iluministului" este cà el apäräinteresele maselor populare, mai ales ale taranilor (care pevremea iluministilor nu erau Inca complet eliberati sau erauabia in curs de eliberare), crede cu toata sinceritatea cadesfiintarea iobagiei si a ramäsitelor ei va duce la o prospe-ritate generala i doreste in mod sincer sa contribuie lacrearea unei asemenea situaii. Aceste trei trasaturi constituieesenta a ceea ce se numeste la noi mostenirea anilor1860-1870", si este important sa subliniem ca in aceastiimostenire nu este nimic narodnicist. Exista in Rusia destuiscriitori carora, datorita conceptiilor lor, li se potrivestecaracterizarea de mai sus si care n-au avut niciodata nimiccomun cu narodnicismul. Daca in conceptia despre lume aunui scriitor se pot gäsi trasaturile aratate mai sus, el esteconsiderat intotdeauna si de catre toti drept unul care apastrat traditiile anilor 1860-1870", i asta Med' a tine citde putin seama de atitudinea lui fatá de narodnicism. Fireste,nimeni nu se va apuca sä spuna, de pilda, cà d-1 M. Stasiu-levici, al carui jubileu a avut loc de curind, a renuntat lamostenire" pe motiv ca a fost un adversar al narodnicismu-lui sau a avut o atitudine de nepasare fata de problemelepuse de narodnicism. Am luat ca exemplu pe Skaldin *

* NI se va oblecta, poate, c8, prin ostilitatea sa fat8 de obste *1 printonul sSu, Skaldin nu este tipic pentru anii 1860-1870. Dar aici nu estecitu*i de putin vorba numal de ob*te. Este vorba

lede ni*te conceptil care

sInt proprii tuturor ilumini*tilor si pe careca, intr-adevAr,

ImpArtA*este *1 Skaldin.In ce priveste insA tonul lui, e posibil el sA nu fie tIpicprin ratiunea calmA, moderatia, gradatia etc.

chcare-I caracterizeaa Nu

degeaba a spus Engels despre Skaldin este un liberatkonservattv(conservator moderat. Nota trad.),". Dar, dacA a* fi luat un repre-zentant al mosteniril cu un ton mat ttpic, ar ft fost, in primul and, ne-potrivit din diferite motive si, In al doilea rind, ar ft putut da nWerela o confuzie atuncl ctnd s-ar fi fAcut o paralelti cu narodnicismulactual Prin 1nau1 caracterul sarcinii ce ne-am propus-o, tonal (con-

si1

www.dacoromanica.ro

514 V. I. LENIN

tocmai pentru ea el, fiind un reprezentant neindoielnic almostenirii", este in acelasi timp i un adversar categoric alinstitutiilor din trecut care au fost luate sub protectie dccatre narodnicism.

Am spus, ceva mai inainte, ca Skaldin este un burghez.Am citat pita acum destule fapte menite sa dovedeascajustetea acestei caracterizki, dar este necesar sa spunem càadeseori la noi se atribuie acestui cuvint un sens cu totulgresit, ingust, antiistoric, legindu-1 (Idni a se face distinctieintre epocile istorice) de apkarea egoista a intereselor uneiminoritki. Nu trebuie sä uitam cà, atunci cind au scrisiluministii din secolul al XVIII-lea (pe care o opinie unanimrecunoscuta Ii incadreaza in categoria conducatorilor bur-gheziei), atunci cind au scris iluminitii nostri din anii1840-1870, toate problemele sociale se reduceau la luptaimpotriva iobagiei si a ramásitelor ei. Pe vremea aceea noilerelatii social-economice si contradictiile lor erau Inca intr-ostare embrionara. De aceea, pe atunci, ideologii burghezieinu dadeau dovada de nici un fel de egoism ; dimpotriva,atit in Occident cit si in Rusia ei erau absolut sinceri cindspuneau ca cred intr-o prosperitate generala i ca doresc oasemenea prosperitate i intr-adevk nu vedeau (si, in parte,nici nu puteau Inca sa vada) contradictiile orinduirii carelua nastere din orinduirea iobaga. Nu degeaba 11 citeazaSkaldin pe Adam Smith intr-unul din pasajele cktii sale ;dupd cum am vazut, atit conceptiile cit i caracterul argumen-tarii lui amintesc, in multe privinte, de tezele acestui mareideolog al burgheziei inaintate.

$i iata ca, daca confruntam dezideratele practice exprimatcde Skaldin, pe de o parte, cu conceptiile narodnicilor actualisi, pe de alta parte, cu atitudinea pe care o adopta fati deele discipolii rusi", vedem ca acestia" vor fi intotdeaunapentru sprijinirea dezideratelor lui Skaldin, intrucit ele cx-prima interesele unor clase sociale progresiste, intereselevitale ale intregii dezvoltki sociale pe o anumita cale, petrar proverbului) nu face muzica, si tonul netipic 21 lui Skaldin scoatecu atIt mai mult In evidentã muzica", adici continutul conceptiilor lui.Or, pe noi nu ne intereseaa decit acest continut. $i, frIcInd o paralelitIntre reprezentantii mostenirli si narodnicii din epoca actualA, vrem 55tinem seama numai de continutul conceptillor (si nicidecum de tonuladopts! de scriitorl),

f

www.dacoromanica.ro

LA CE MOSTENIRE RENUNTAM 1 516

calea capitalista. Ceea ce au schimbat insa narodnicii inaceste deziderate practice ale lui Skaldin sau in felul lui dea pune problema constituie un minus qi este respins de catrediscipoli". Nu asupra mo§tenirii se napustesc" discipolii(aceasta este o nascocire absurda), ci asupra adaugirilorromantice §i mic-burgheze la mc:tenire facute de narodnici.Tocmai la aceste adaugiri vom trece acum.

II

ADAUGIRI LA MOSTENIRE" FACUTE DE NARODNICISM

De la Skaldin vom trece la Engelhardt. Scrisorile luiDe la tara." sint tot ni§te studii asupra satului, astfel ea,prin continutul §i chiar prin forma ei, cartea lui se aseamanamult cu aceea a lui Skaldin. Engelhardt este mult mai ta-lentat decit Skaldin, stilul scrisorilor lui de la tara esteincomparabil mai vioi i mai sugestiv. Nu gasim la elamplele comentarii ale respectabilului autor al lucrarii Infundul provinciei i in capitala", in schimb insa ne oferacaracterizari juste §i observatii mult mai numeroase. Nu-ide mirare, in acest caz, ca cartea lui se bucura de o simpatieatit de statornica din partea publicului cititor §i ca de curindea a fost reeditata, in timp ce aceea a lui Skaldin e aproapecomplet data uitarii, cu toate ca scrisorile lui Engelhardt auinceput sa fie publicate in Otecestvennie Zapiski" doardupa doi ani de la aparitia cartii lui Skaldin. De aceea nueste citu0 de putin nevoie sa facem cunoscut cititorilor no§tricontinutul cartii lui Engelhardt. Ne vom margini deci la oscurta caracterizare a celor doua laturi ale conceptiilor lui :in primul rind, a conceptiilor caracteristice mo§tenirii" ingeneral, §i in special a celor care sint comune acestor doipublic4ti ; in al doilea rind, a conceptiilor specific narod-niciste. Engelhardt este deja narodnic, dar in conceptiile luise observa Inca atitea trasaturi comune tuturor ilumini§tilor,atitea elemente inlaturate sau modificate de narodnicismulcontemporan, incit e greu sa gäse§ti categoria in care sa-1incadrezi : in aceea a reprezentantilor mostenirii" in ge-neral färä nuantA narodnicista sau in aceea a narodnicilor.

3 4

www.dacoromanica.ro

516 v. i LENIN

De cei dintii ii apropie pe Engelhardt, in primul rind,remarcabila luciditate a conceptiilor sale, caracterizareasimpla §i sincera a realitatii, dezvaluirea necrutatoare a tu-turor trasaturilor negative ale temeliilor" in general i aletaranimii in special, ale acelor temelii" a caror falsa idea-lizare §i infrumusetare constituie o parte integranta necesaraa narodnicismului. Narodnicismul lui Engelhardt, fiind ex-primat intr-o forma extrem de §tearsa §i de timida, esteintr-o &recta i flagranta contrazicere cu tabloul realitiitiisatului, pe care el 1-a zugravit cu atit de mult talent, §idaca vreun economist sau vreun publicist s-ar baza, in apre-cierile sale asupra satului, pe datele §i observatiile prezentatede Engelhardt *, ar fi imposibil ca dintr-un asemeneamaterial sa traga concluzii narodniciste. Idealizarea taranului§i a ob§tii lui constituie una dintre componentele necesareale narodnicismului, i narodnicii de toate nuantele, incepindcu d-1 V.V. §i sfir§ind cu d-1 Mihailovski, au dat un tributbogat acestei tendinte de idealizare §i de infrumusetare aoNtii". La Engelhardt nu exista nici urma de asemeneainfrumusetare. In opozitie cu vorbaria curenta despre spiritulde ob§te al taranimii noastre, cu obiceiul de a contrapuneacest spirit de ob§te" individualismului oraKlor, concurenteidin economia capitalista etc., Engelhardt dezvaluie fàràcrutare uluitorul individualism al micului agricultor. El aratain mod amanuntit cà taranii no§tri sint, in materie deproprietate, cei mai incarnati proprietari" (pag. 62 ; citarndui:a editia din 1885), ca ei nu pot sa sufere munca de-avalma", pe care o uräsc din motive strict personale i egoiste :la munca de-a valma fiecaruia ii este teama sa nu lucrezemai mult decit (pag. 206). Aceasta teama de a nulucra mai mult decit alii atinge culmea comicului (sau,poate, chiar a tragicomicului) cind autorul povestqte cumn4te femei care locuiesc in aceea§i casa i sint legate prin

* In treacät fie zis, am avea de-a face nu numai cu ceva extremde interesant si de instructiv, dar si cu un procedeu perfect legal aluntil economist cercetAtor. DacA oamenli de stiintA au Incredere In ma-terialul furnizat de chestionare, adicA In rAspunsurile si aprecierile datede numerosi gospodari, care In cea mai mare parte sInt niste oamenipArtinitori si putin competenti, care nu si-au format o conceptie unitarlsi nu si-au cIntririt indeajuns pArerile lor, atunci de ce sA n-ai In-credere In observatiile strinse, timp de 11 ani, de un om cu un remar-cabil spirit de observatie si de o sinceritate absolutii si care a studiatfoarte bine faptele de care se ocupil ?

altii"

www.dacoromanica.ro


gospodarie comun i prin rudenie Ii spala fiecare colti-sorul mesei la care maninca, sau mulg pe rind vacile, strin-gind lapte fiecare pentru copilul ei (de teama sa nu doseascacelelalte laptele) i fkind fiecare pasat numai pentru copilulei (pag. 323). Engelhardt prezinta aceste trasaturi in chipatit de amanuntit i spusele lui sint insotite de atitea exem-ple, ca nici nu poate fi vorba de niste fapte cu caracter in-timplkor. Una din dota : sau Engelhardt este un observatorcare nu-i bun de nimic si nu merita incredere, sau baliverneledespre spiritul de obste i despre Inclinaii1e spre obste aletkanului nostru sint o pura nascocire, care atribuie gospo-ddriei trasaturi detasate de forma posesiunii de pdmint (decare sint in acelasi timp detasate toate laturile ei fiscale-administrative). Engelhardt arata ca, in activitatea luigospodareasca, taranul manifesta tendinte chiaburesti : fie-care taran are o anumita doza de tendinte chiaburesti"(pag. 491), in mediul taranesc domnesc idealuri chiabu-resti"... Nu o data am arkat ca la tkani este extrem dedezvoltat individualismul, egoismul, tendinta de exploatare"...Fiecare se mindreste cä e stiuca i caned' sä inghita carasul".Nkuintele tkanului nu se indreapta in nici un caz spreorinduirea bazata pe obste", spre productia populara", cispre cea mai obisnuità orinduire mic-burgheza, proprie tu-turor societkilor capitaliste, i acest lucru 1-a arkat cit sepoate de bine Engelhardt. El a descris si a dovedit cu fapteincontestabile tendinta tkanului instärit de a se lansa inoperatii comerciale (363), de a da grine in schimbul muncii,de a cumpdra munca taranului skac (pag. 457, 492 etc.),adica pentru a ne exprima in limbaj economic a infatisatprocesul de transformare a tkanilor gospodari in burgheziesateasca. Daca taranii spune Engelhardt nu vor treceIn gospodaria in arteluri si fiecare va gospodari de unulsingur, atunci, chiar de va fi parnint din belsug, tot vorexista printre taranii agricultori oameni lipsiti de pamintmuncitori agricoli. Mai mult chiar : cred ca deosebirea in cepriveste starea materiala a tkanilor va fi si mai simtitoaredecit astazi. Cu toata posesiunea in obste a pamintului,alaturi de <thogatani* vor fi i multi muncitori agricoli care defapt vor fi lipsiti de pamint. La ce-mi foloseste mie saucopiilor mei cà am drept la pamint, daca n-am nici capital

34*

§i

www.dacoromanica.ro

518 V. I. LENIN

§i nici unelte ca sat lucrez ? E ca §i cum ai da pamint unuiorb : na, maninca-1 1" (pag. 370). Gospodaria in artel" seprezinta aici ca ceva izolat, ca o tristä ironic, ca un dezideratpios §i nevinovat, care nu numai Ca nu rezulta din dateledespre taranime, dar este pur §i simplu infirmat §i exclus deaceste date.

0 altà trasatura care il apropie pe Engelhardt de repre-zentantii ny4tenirii fara nici o nuanta narodnicista e credintalui ca principala §i fundamentala cauza a situatiei mizere 'a*anima o constituie rama§itele iobagiei §i reglementareacare o caracterizeaza. Inlaturati aceste rama§ite §i aceastareglementare, §i lucrurile se vor aranja. Pozitia categoricnegativa a lui Engelhardt fata de reglementare, ironiile luisarcastice pe seama oricaror incercari de a-I ferici pe taranprintr-o reglementare de sus sint in totala opozitie cu spe-rantele pe care §i le pun narodnicii in ratiunea i comtiinta,in cuno§tintele §i patriotismul claselor conducatoare" (cu-vintele d-lui Iujakov din Russkoe Bogatstvo", 1896, nr. 12,pag. 106), cu proiectele utopice ale narodnicismului in lega-tura cu organizarea productiei" etc. Va amintiti cu cesarcasm a atacat el dispozitia prin care, in interesul" ta-ranului, se interzice vinzarea rachiului la mimed', cu citàindignare vorbe§te el despre hotarirea obligatorie, adoptatain 1880 de citeva zemstve, de a nu semana secara inaintede 15 august, despre aceasta interventie grosolana a savanti-lor" de cabinet determinata tot de grija pentru intereseletaranului in gospodaria a milioane de agricultori-gospo-dari" (424). Dupa ce enumera o serie de reguli §i dispozitii,ca interdictia de a fuma in padurile de conif ere, de a pescui§tiuci primavara, de a taia mesteceni pentru sarbatoarea deprimavara", de a distruge cuiburile etc., Engelhardt observacu sarcasm : ...Grija fata de taran a constituit intotdeauna§i constituie principala preocupare a intelectualilor. Cinetraie§te pentru sine ? Toti traiesc pentru taran I Taranul eprost, el nu poate sa-§i orinduiasca singur viata. Daca n-osä aibá nimeni grija de el, o sa arda toate padurile, o saomoare toate pasarile, o sa prinda toti pe§tii, o sa stricepamintul §i o sa piara §i el" (398). Credeti dv. ca ar puteaacest scriitor sa priveasca cu simpatie fie §i legile atit deindragite de narodnici cu privire la inalienabilitatea lo-

www.dacoromanica.ro

LA CE MOVENIRE RENUNTAM ? 619

turilor? Ar putea el sa spunä ceva asemanator cu fraza, citatade noi mai sus, a unuia dintre stilpii revistei RusskoeBogatstvo" ? Ar putea el sa impartaseasca punctul de vedereal unui alt stilp al aceleiasi reviste, d-1 N. Karisev, carereproseaza zemstvelor noastre guberniale (in ultimul deceniual secolului al XIX-lea !) ca. nu gäsesc de cuviinta" sa facacheltuieli mari, sistematice i importante pentru organizareamuncii agricole" ? *

Vom mai arata Inca o trasatura care-1 apropie peEngelhardt de Skaldin : atitudinea pe care o manifesta, inmod inconstient, Engelhardt fata de numeroase dezideratesi masuri pur burgheze. Nu cà ar cauta sa-i prezinte intr-olumina favorabila pe micii burghezi, sa nascoceasca niscaipretexte (a la d-1 V.V.) pentru ca acest calificativ sà nu fieaplicat unor intreprinzatori sau altora ; nu, nici vorba deasa ceva. Ca gospodar-practician, Engelhardt e pur si simplupasionat pentru tot felul de progrese, de imbunatatiri gospo-daresti, fara sa-si dea cit de cit seama Ca forma sociala aacestor imbunatatiri constituie cea mai buna dezmintire apropriilor lui teorii potrivit carora la noi ar fi imposibilcapitalismul. SA amintim, bunaoara, de pasiunea lui pentrusuccesele obtinute in propria-i gospodarie prin aplicareasistemului plãtii in acord a muncitorilor (pentru melitatulinului, pentru treierat etc.). Engelhardt pare a nici nu banuica inlocuirea platii pe unitatea de timp prin plata in acordeste una dintre cele mai raspindite metode ale economieicapitaliste in dezvoltare, care obtine pe aceasta cale intensi-ficarea muncii i cresterea ratei supravalorii. Alt exemplu.Engelhardt ia in deridere programul publicat de Zemledel-ceskaia Gazeta" 170 Renuntarea la sistemul cultivariicrugurilor **, organizarea unei gospodarii bazate pe f o-losirea muncii salariate, introducerea masinilor si uneltelorperfectionate, a raselor de vite selectionate, a sistemului deasolament multiplu, imbunatatirea finetelor, izlazurilor etc.etc." Dar toate astea nu sint altceva decit o frazeologiegenerala 1", exclama Engelhardt (128). $i, totusi, acesta e

* Russkoe Bogatstvo", 1896, nr. 5, mai. Articolul d-lui Kartsev desprecheltuielile zemstvelor guberniale pentru diverse mAsuri economice. Pag. 20.** Cultloarea crugurilor una dintre formele de muncA In dijmit st dearendare a pAmInturilor mosieresti, in conditii Inrobitoare pentru tArani. InRusia de dupA reforma din 1861. Nato trad.

www.dacoromanica.ro

620 v. I. LENIN

programul pe care I-a aplicat el in practica sa agricola,obtinind un progres tehnic in gospodaria sa tocmai datoritaorganizarii ei pe baza folosirii muncitorilor agricoli. SauInca ceva : am vazut cit de sincer i de veridic au fost in-fati§ate de dinsul adevaratele tendinte ale taranului gos-podar ; dar asta nu I-a impiedicat citu0 de putin sh afirmeca e nevoie nu de fabrici §i uzine, ci de mid (subliniat deEngelhardt) distilerii §i uleinite la sate" etc. (pag. 336),adica e nevoie" de trecerea burgheziei sate0i la intre-prinderi agricole tehnice, trecere care pretutindeni §i intot-deauna a fost unul dintre cele mai importante simptome alecapitalismului in agricultura. Acest rationament se datore§tefaptului CA Engelhardt n-a fost teoretician, ci gospodar-practician. Una este sa discuti despre posibilitatea progresu-lui fara capitalism §i alta este A. gospodare0i tu singur.Vrind sali organizeze in mod rational gospodaria, Engel-hardt a fost nevoit, prin forta imprejurarilor, sa-0 realizezeacest scop prin metode pur capitaliste §i sä lase la o partetoate indoielile sale teoretice i abstracte in legatura cumuncitorimea agricola". In teorie Skaldin a rationat ca unmanchesterian tipic, fara sa observe citu0 de putin acestcaracter al rationamentelor sale §i concordanta lor cu nevoileevolutiei capitaliste a Rusiei. In practica Engelhardt a fostnevoit sa actioneze ca un manchesterian tipic, cu toate cape plan teoretic a protestat impotriva capitalismului §i avrut sä creada in existenta unor cai specifice pentru Rusia.

Si Engelhardt a fost animat de aceasta credinta, ceea cene indreptate0e sa-1 categorisim printre narodnici. El vededestul de dar care e tendinta reald a dezvoltarii economicea Rusiei §i incepe sli ocoleascd contradictiile acestei dezvol-tad. El se straduie0e sa dovedeasca imposibilitatea capita-lismului in agricultura Rusiei, sa demonstreze ca la noi nuexista Knecht" * (pag. 556), de0 chiar el a dezmintit piain cele mai mici amanunte balivernele dupa care la noimuncitorii costa prea scump 0 a aratat pentru ce sumamizerabila lucreaza la el ingrijitorul de vite Petr cu familiasa i cum acestuia, in afara de intretinere, ii mai ramin6 ruble pe an, cu care trebuie sa-0 cumpere sare, untdelemni imbracaminte" (pag. 10). Si totu0 el e invidiat, iar dac5

* muncitor agricol. Nota trad.

www.dacoromanica.ro


concedia, s-ar gasi imediat 50 de insi gata sd-i ia locul"(pag. 11). Vorbind despre succesele obtinute in gospodariasa, despre priceperea cu care muncitorii minuiesc plugul,Engelhardt exclamg triumfgtor : Si cine sint acesti plugari ?Ignorantii i neconstiinciosii tgrani rusi" (pag. 225).

Desi a respins, prin propriul lui mod de a gospodáriprin denuntarea individualismului targnesc, orice iluzii in cepriveste spiritul de obste", Engelhardt nu numai cg acrezut" in posibilitatea trecerii tdranilor la gospodgria inartel, dar exprimat convingerea" cà asa se va intimpla,Ca tocmai noi, rusii, vom sävirsi aceasta faptg mgreatg, voltintroduce noi metode de gospodärire. Tocmai in asta constáspecificul, originalitatea economiei noastre" (pag. 349). En-gelhardt realistul face loc lui Engelhardt romanticul, carecompenseazg totala lipsg de specific" a metodelor folositede el in gospodgria lui si a celor folosite de tgrani in gospo-dada lor si observate de el, cu credinta" intr-un specific"al viitorului apropiat 1 De la aceastä credintg ping la trgsg-turile ultranarodniciste pe care, desi cu totul izolat, le in-tilnim si la Engelhardt , ping la nationalismul ingust,inrudit cu sovinismul (Vom scinda si Europa", si in Europatäranul va fi cu nor (pag. 387) incearcg sg-i dovedeaschEngelhardt unui mosier, cu care vorbea despre rgzboi)chiar ping la idealizarea muncii in dijmg nu mai e decit unpas 1 Da, acelasi Engelhardt care in atitea pagini minunatedin cartea sa a inatisat starea de abrutizare si de umilintga tgranului care se imprumutä cu bani sau cu grine inschimbul muncii lui si care este nevoit sä munceascgaproape pe degeaba in cele mai grele conditii de dependent5personalg *, acelasi Engelhardt a ajuns sg sputa ca ar fibine ca doctorul (era vorba de utilitatea i necesitateamedicului la targ. V .I.) sg-si aibg gospodaria lui, pentruca taranul sa-i poatà pláti tratamentul prin munch*" (pag. 41).Orice comentarii sint de prisos.

In general, comparind träskurile pozitive, caracterizatede noi mai sus, ale conceptiei despre lume a lui Engelhardt

* VA amintiti de scena In care starostele (administratorul moslerulul)scuturA,cheamA pe tAran la muncA In momentul chid griul lui se

el este nevoit sA se ducA nurnal pentru cA I se atrage atentia cl osA-i lase jos nldragii" la resedinta de plastt.

-

1-a9

$1

si-a

www.dacoromanica.ro

522 V. I. LENIN

(adica trásaturile comune lui i reprezentantilor mo§tenirii",fãrá nici o nuanta narodnicistä) cu cele negative (adicanarodniciste), trebuie sa recunoa§tem ca primele predominain mod categoric la autorul scrierii De la tare, in timp ceultimele sint doar un fel de intercalare laturalnica, inciden-tala, impusa din afara §i Mfâ nici o legatura cu tonulprincipal al cArtii.

IIIA CISTIGAT CEVA MOSTENIREA"

DE PE URMA LEGATURII EI CU NARODNICISMUL ?

Dar ce intelegi d-ta prin narodnicism ? ma va in-treba, de buna seama, cititorul. Am precizat mai inaintecare e continutul notiunii mNtenire". Cit despre narodni-cism", aceasta notiune n-a fost Inca definità de noi pina acum.

Prin narodnicism intelegem un sistem de conceptii carecuprinde urmatoarele trei trasäturi : 1) Considerd cd. in Rusiacapitalismul inseamnd deadere, regres. De aid tendinta §idorinta de a frina", de a opri", de a pune capat dad-marii" de catre capitalism a temeliilor seculare, §i alte la-mentari reactionare de acest fel. 2) Considerd cd in Rusiaorinduirea economicii, in general, fi fdranul cu obstea ar-telul lui etc., in special, prezintd un caracter specific. Nu con-sidera necesar sa se aplice relatiilor economice din Rusianotiunile elaborate de §tiinta moderna cu privire la dife-ritcle clase sociale §i la conflictele dintre ele. Taranimeaorganizata in oNti este considerata ceva superior, ceva maibun in comparatie cu capitalismul ; apare idealizarea teme-liilor". Se contesta §i se cocolomte existenta, in rinduriletaranimii, a contradictiilor proprii oricarei economii bazatepe productia de marfuri §i celei capitaliste, se contestalegatura dintre aceste contradictii §i forma lor mai dez-voltata din industria capitalista §i din agricultura capita-lista. 3) lgnoreazd legeltura dintre intelectuali" institusiilepolitice-juridice ale ftirii, de o parte, si interesele materialeale unor anumite clase sociale, de alai parte. Nerecunoatereaacestei legaturi, faptul ca nu dau o explicare materialistaacestor factori sociali, ii face pe narodnici sa vada in acqtifactori o forth' in stare sa traga istoria pe alta linie"

p5

www.dacoromanica.ro


(d-1 V. V.), s-o abatä din drum" (d-1 N.-on, d-1 Iujakovetc.) etc.

Iatä ce intelegem noi prin narodnicism". Precum vedeti,noi folosim acest termen in acceptia lui largA, asa cum factoti discipolii nisi" care se ridicä impotriva intregului sis-tern de conceptii, si nu impotriva unor reprezentanti ai lui.Intre acesti reprezentanti existà, fireste, si deosebiri, careuneori sint destul de insemnate. Nimeni illl ignoreazä acestedeosebiri. Dar sus-mentionatele träsäturi ale conceptiei desprelume a narodnicilor sint comune feluritilor reprezentanti ainarodnicismului, incepind..., sä zicem, cu d-1 Iuzov si ter-minind cu d-1 Mihailovski. D-nii Iuzov, Sazonov, V. V. sialtii adaugä la träsáturile negative mentionate mai sus aleconceptiilor lor §i alte traskuri negative, pe care nu le gA-sim, de pildà, nici la d-1 Mihailovski si nici la alti colabora-tori ai actualei reviste Russkoe Bogatstvo". Ar fi, desigur,nejust sä se conteste existenta acestor deosebiri intre na-rodnicii luati in acceptia restrinsä a cuvintului si narodniciiin general, dar si mai nejust ar fi sA se treaca cu vedereaca conceptiile social-economice fundamentale ale tuturor na-rodnicilor coincid cu principalele puncte mentionate de noimai sus. $i cum discipolii rusi" resping tocmai aceste con-ceptii fundamentale, si nu numai regretabilele devieri" de laele in sensul cel mai rat', ei au, evident, tot dreptul sá sefoloseascä de notiunea narodnicism" in acceptia largä acuvintului. Nu numai ca au dreptul, dar nici nu pot pro-ceda altf el.

Revenind la conceptiile fundamentale ale narodnicismului,schitate de noi mai sus, trebuie sä constatAm, in primul rind,ca mostenirea" nu are absolut nici o legâturd cu acesteconceptii. Existä o serie intreagä de reprezentanti si pAstrà-tori neindoielnici ai mostenirii" care n-au nimic comuncu narodnicismul, care nici nu pun problema capitalismului,care nu cred citusi de putin in specificul Rusiei, al obstiitAranesti etc., care nu vdd in intelectuali si in institutiilepolitice-juridice nici un factor in stare sA abath din drum".Am luat adineauri ca exemplu pe editorul si redactorul re-vistei Vestnik Evropi" 171, care poate fi acuzat de orice,dar nu de calcarea traditiilor mostenirii. Si, invers, existàoameni ale cAror conceptii sint inrudite cu principiile funda-

www.dacoromanica.ro

524 V. I. LENIN

mentale, mentionate mai sus, ale narodnicismului §i caretotodatk in mod direct §i fati§, renunta la mo0enire" ;am putea lua, bunaoark pe ace1a0 domn I. Abramov, lacare se ref era 0 d-1 Mihailovski, sau pe d-1 Iuzov. Narodni-cismul impotriva caruia lupta discipolii ru0" nici n-a exis-tat macar pe vremea cind (exprimindu-ne in termeni juridici)se deschidea" moqtenirea, adica prin anii 1860-1870. Ger-meni, rudirnente ale narodnicismului au existat, desigur, nunumai in aceasta perioada, dar §i prin anii 1840-1850 ichiar mai inainte *, dar in momentul de fata nu istoria na-rodnicismului ne intereseaza. Pentru noi, repetam Inca odata, este important numai sä stabilim ca mostenirea"anilor 1860-1870, in sensul in care am infatipt-o pe scurtin cele de mai sus, nu are nimic comun cu narodnicismul,ca, adica, in ce prive0e fondul conceptiilor, mo0enirea" §inarodnicismul nu au nimic comun, intrucit de pun problemediferite. Exista pastratori ai mo§tenirii" care nu sint narod-nici, dupa cum exista narodnici care au renuntat la mo0e-nire". Se intelege cà exista qi narodnici care pastreaza mq-tenirea" sau care pretind ca o pastreaza. Tocmai de aceeavorbim despre legatura dintre mo0enire §i narodnicism. Savedem acum la ce rezultate a dus aceasta legatura.

In primul rind, narodnicismul a facut un insemnat pasinainte in comparatie cu mo0enirea, punind spre solutionarein fata gindirii sociale probleme pe care pastratorii mo0e-nirii in parte nu puteau Inca (pe vremea lot) sa le punkiar in parte nu le-au pus, §i nici nu le pun, din cauza in-gustimii de orizont care-i caracterizeaza. E un mare meritistoric pentru narodnicism cà a pus aceste probleme §i estefoarte firesc 0 de inteles ca, dind o solutie (oricare ar fiea) acestor probleme, el a ocupat prin aceasta un loc defrunte printre curentele progresiste ale gindirii sociale ruse.

Dar solutia pe care a dat-o el acestor probleme s-a dove-dit a nu fi Ibuna de nimic, intrucit era bazata pe teoriiinapoiate, de mult lasate in parasire de cei din Europa oc-cidentalk intrucit era bazata pe critica romantica §i mic-burgheza a capitalismului, pe ignorarea unor fapte extremde importante din istoria §i din realitatea rusk Atita timp

* Comp. acum cartea lul Tugan-Baranovski : Fabrica rusà" (Pe-tersburg, 1898).

www.dacoromanica.ro

LA CE MOVENIRE RENUNTAM ? 625

cit in Rusia dezvoltarea capitalismului i a contradictiilorlui era Inca extrem de slabg, aceasth critith primitivg a ca-pitalismului pgrea sg aibã o oarecare valabilitate. Dar esteindiscutabil cg narodnicismul nu mai corespunde actualeidezvoltgri a capitalismului in Rusia, actualelor noastrecunotinte despre istoria econorniei ruse i despre realithtiledin Rusia, cerintelor la care trebuie sg thspundà astgzi teo-ria sociologica. Narodnicismul, la timpul thu un fenomenprogresist, care a pus pentru prima oath problema capita-lismului, este acum o teorie reactionard §i dduniitoare, carederuteazg gindirea socialà, favorizeath stagnarea §i toatesoiurile de asiatism. Caracterul reactionar al criticii narod-niciste a capitalismului a fgcut ca narodnicismul sä capeteastAzi ping qi unele trgsgturi care il situeazg pe o treapthinferioard conceptiei despre lume care se mgrginqte la pgs-trarea cu credintä a motenirii *. Ca este ap vom cguta sAargthm acum, analizind fiecare dintre cele trei trasäturiprincipale ale conceptiei narodniciste despre lume, men-tionate de noi mai sus.

Prima trgsgturg constä in a considera cg in Rusia capita-lismul inseamng dethdere, regres. De indath ce s-a pus pro-blema capitalismului in Rusia, s-a vgzut Ca dezvoltareanoastrà economicg are un caracter capitalist, §i narodnicii audeclarat cà aceastä dezvoltare constituie un regres, o gre-walg, o abatere de la drumul prescris, chipurile, de intreagaistorie a natiunii, de la drumul consfintit de temeliile secu-lare etc. etc. In locul credintei inflacgrate a ilumin4tilor inactuala dezvoltare sociald s-a ivit neincrederea, in locul op-timismului istoric i al moralului ridicat a apárut pesimismul

deprimarea, izvorite din convingerea cà, cu cit lucrurile vorcontinua sä meargg ca ping acum, cu atit mai greu §i maianevoie vor fi rezolvate problemele pe care le pune nouadezvoltare ; 4i face loc indemnul de a frina" i a opri"aceasta dezvoltare, apare teoria potrivit careia. fericireaRusiei sta.' in inapoierea ei etc. Toate aceste trgsgturi aleconceptiei narodniciste despre lume nu numai cg nu au ni-

* Am avut ocazia s5 relev si mai Inainte, in articolut despre ro-mantismul economic, c5 adversaril nostri dau dovadS de o uluitoaremiopie, hand termenii reaclionar, mic-burghez drept niste iesiri polemice,

deter-end stiut este cS aceste expresii au un sens istoric-filozofic bineminat. (Vezi volumul de fatil, pag. 205. Npta red.).

si

www.dacoromanica.ro

526 V. I. LENIN

mic comun cu mostenirea", dar sint in directa contradictiecu ea. Aprecierea capitalismului rus ca o abatere din drum",ca o decklere etc. duce la denaturarea intregii evolutii eco-nomice a Rusiei, la denaturarea schimbkii" care se producesub ochii nostri. Antrenat de dorinta de a frina si a opridarimarea temeliilor seculare de catre capitalism, narodniculcomite o uluitoare inadvertenta istorica, uitä a in spateleacestui capitalism nu exista nimic altceva decit aceeasi ex-ploatare, unita cu nenumkate forme de aservire si depen-denta personala, care a ingreuiat situatia omului muncitor,nimic altceva decit rutind si stagnate in productia socialasi, prin urmare, in toate sferele vigil sociale. In lupta pecare o duce de pe pozitiile sale romantice, mic-burgheze

impotriva capitalismului, narodnicul renunta Ia ofice rea-lism istoric, punind totdeauna fata in fata realitiitile capita-lismului cu fictiunea rinduielilor precapitaliste. Mostenirea"celor din anii 1860-1870, cu credinta lot inflacarata in carac-terul progresist al actualei dezvoltki social; cu ura lor cum-plita, indreptata numai si numai impotriva ramasitelor tre-cutului, cu convingerea lor ca e de ajuns sa maturi toateaceste ramásite pentru ca treburile &à mearga cum nu se poatemai bine, aceasta mostenire" nu numai ea nu are nici o le-gatura cu mentionatele conceptii ale narodnicismului, dareste in directa contradictie cu ele.

A doua trasatura a narodnicismului este credinta in sped-ficul Rusiei, idealizarea taranului, a obstii etc. Teoria spe-cificului Rusiei i-a fkut pe narodnici sä se agate de teoriileinvechitc ale celor din Europa occidentala, i-a determinatsa adopte o atitudine extrem de usuratica fata de multedintre realizarile culturale din Europa occidentala : ei se im-pkau cu gindul ca, daca noua ne lipsesc unele trasáturi saualtele ale omenirii civilizate, in schimb ne este sortit" saaratam lumii noi metode de gospodarire etc. Analiza capita-lismului si a tuturor manifestkilor lui, asa cum a fost facutadc gindirea inaintata din Europa occidentala, nu numai ea'nu era considerata valabila pentru sfinta Rusie, dar, mai multdecit atit, toate eforturile erau indreptate spre nascocirea derezerve care sa permità ca., atunci cind este vorba de capita-lismul rus, sa nu se ajunga la aceleasi concluzii ca in cazulcelui european. Narodnicii se prosternau in fata autorilor

www.dacoromanica.ro


acestei analize si... in perfecta seninatate sufleteasca con-tinuau sa ramina aceiasi romantici impotriva carora acestiautori au luptat toata viata. Totodata, aceasta teorie desprespecificul Rusiei, comuna tuturor narodnicilor, nu numai canu are nimic comun cu mostenirea", dar chiar e in directacontradictie cu ea. Cei din anii 1860-1870", dimpotriva,nazuiau spre o europenizare a Rusiei, credeau ca ea se vaimpartasi din cultura europeana, faceau totul pentru ca insti-tutiile acestei culturi sa fie transplantate i pe solul nostru,care nu este de loc specific. Orice teorie despre specificulRusiei este in totala discordanta cu spiritul si traditia anilor1860-1870. Intr-o discordanta si mai mare cu aceastä tra-ditie se afla idealizarea, infrumusetarea satului de catre na-rodnici. Aceasta falsa idealizare, care voia cu tot dinadinsulsa vada in satul nostru ceva deosebit, cu nimic asemanatorcu structura oricarui alt sat din oricare aka tara in peri-oada relatiilor precapitaliste, este in cea mai flagranta contra-dictie cu traditiile unei mosteniri lucide si realiste. Cu citcapitalismul capata o dezvoltare mai ampla si mai adinca,cu cit se manifestau mai puternic, la sate, contradictiileproprii oricarei societati capitaliste, bazate pe productia demarfuri, cu atit devenea mai pronuntat contrastul dintre dul-cegile baliverne ale narodnicilor despre spiritul de obste",despre spiritul de artel" al taranului etc., de o parte, siscindarea de fapt a *anima in burghezie sateasca si pro-letariat satesc, de alta parte ; cu atit mai repede narodnicii,care continuau sa priveasca lucrurile cu ochii taranului, para-seau pozitia lor de rornantici sentimentali pentru a deveniideologi ai micii burghezii, fiindca in actuala societate mi-cul producator se transforma in producator de rnarfuri. Falsaidealizare a satului si reveriile romantice pe tema spiritu-lui de obste" au dus la o atitudine extrem de usuratica anarodnicilor fatá de nevoile reale ale taranimii, care ii aveauradacina in dezvoltarea economica actuala. In teorie puteaisa vorbesti cit poftesti despre puterea temeliilor, dar in prac-tica fiecare narodnic ii dadea perfect de bine seama cà in-laturarea ramásitelor trecutului, a ramasitelor orinduirii dedinainte de reforma, care mai incatuseaza i azi din cappina-n picioare taranimea noastra, va deschide drum tocmaidezvoltarii capitaliste, si nu altei dezvoltari. Mai bine stag-

www.dacoromanica.ro

628 v. I. LENIN

nare decit progres capitalist, acesta este, in fond, punctulde vedere despre sat al fiecarui narodnic, desi, bineinteles,nu orice narodnic se va apuca sà spunä acest lucru direct sipe fata, cu naiva sinceritate a d-lui V. V. Taranii, tintuitide loturile si de obstile lor, lipsiti de posibilitatea de amunci acolo unde munca este mai productiva si mai avan-tajoasä pentru ei, au ramas pared' incremeniti in forma deviata gregara, neproductiva in care au iesit din iobagie".Asa privea lucrurile, din punctul sail de vedere caracteristiciluministului", unul dintre reprezentantii mostenirii" inMai bine sa ramina tarani incremeniti in forma lor de viatapatriarhala, anchilozata de rutina, decit sà curatim drurnulcapitalisrnului la sate", asa priveste lucrurile, in fond, fiecarenarodnic. Intr-adevar, e greu de crezut cá se va gasi vreunnarodnic care sh conteste ca inchistarea feudala a obstiitaranesti, cu raspunderea ei solidara i cu interdictia de avinde paraintul si de a renunta la lot, este in cea mai fla-granta contradictie cu realitatea economica actuala, cuactualele relatii de schimb capitaliste i cu dezvoltarea lor.Nu se poate contesta existenta acestei contradictii, dar totmiezul chestiunii consta in faptul ca narodnicii se tern cade foc sa punä astfel chestiunea, sá procedeze la o con-fruntare a situatiei juridice a taranimii cu realitatea eco-nomica, cu dezvoltarea economica actuala. Narodnicul seincapatineaza sa creada intr-o inexistenta dezvoltare Mencapitalism, care nu este altceva decit produsul fanteziei luiromantice, si de aceea... de aceea el este gata sa frinezeactuala dezvoltare, care merge pe drumul capitalismului. Inproblema inchistarii feudale a obstii taranesti, a raspunderiisolidare, a dreptului taranilor de a vinde pamintul si de arenunta la lot, narodnicul nu numai ca adopta o atitudinede extrema prudenta i ingrijorare pentru soarta temeliilor"(a terneliilor rutinei i stagnarii), dar decade pina-ntr-atitacá nu are decit cuvinte de aprobare pentru politia care inter-zice taranilor sa vinda parnintul. Taranul e prost", se poatespune unui asernenea. narodnic, cu cuvintele lui Engelhardt ;el nu poate sa-si orinduiasca singur viata. Daca n-o sä aibanimeni grija de el, o sa arda toate padurile, o sa omoaretoate pasarile, o sa prinda toti petii, o sä strice pamintulapoi o sa piara si el". Aici narodnicul, din capul locului,

si

www.dacoromanica.ro


renunth la mostenire", devenind reactionar. $i observatitotodata ca, pe masura dezvoltärii economice, aceasta lichi-dare a inchistkii feudale a ob§tii tarane§ti devine o necesi-tate din ce in ce mai imperioasa pentru proletariatul satesc,in timp ce pentru burghezia taraneasca inconvenientele carerezulta de aici nu sint de loc chiar atit de insemnate. UnOran gospodar" poate destul de u§or sa ia pamint in arenclain altà parte, sa deschicla o pravalie in alt sat, sa piece ori-unde, pentru oricit timp, in interese comerciale. Dar pentruun Oran" care traiqte mai ales din vinzarea fortei sale demunca, legarea de lot §i de oNte inseamnh o imensa ingra-dire a activitatii sale economice, inseamnh imposibilitatea dea gasi pentru forta sa de munci un pret mai convenabil,inseamna necesitatea de a-si vinde aceastä forta de muncatocmai cumparkorilor ei din localitate, care plätesc intot-deauna mai putin §i rectirg la tot felul de metode de in-robire. Din momentul in care s-a lasat prada reveriilorromantice qi si-a pus ca scop sprijinirea qi apararea vechilortemelii in pofida dezvoltarii economice, narodnicul, fadsa-§i dea seama, a alunecat atit de jos pe aceasta panta, in-cit s-a pomenit alaturi de proprietarul funciar, care dore§tedin tot sufletul sa se mentina si sa se intareasca legaturataranului cu pamintul". E de ajuns &à ne amintim ca aceastäinchistare feudala a oNtll taranqti a dat nastere unor me-tode speciale de angajare a muncitorior : proprietarii de fa-brici i mc4ierii iqi trimit vkafii prin sate, mai ales princele flume in restanta cu plata birurilor, ca sa angajezemuncitori in conditii cit mai avantajoase. Din fericire, dez-voltarea capitalismului in agricultura, distrugind sedenta-rismul" proletarului (acesta este efectul aqa-ziselor indelet-niciri agricole in alte localitki), inlatura treptat aceastaaservire prin libera angaj are.

0 alta confirmare, poate nu mai putin graitoare, a tezeinoastre despre caracterul claunator al actualelor teorii na-rodniciste ne-o ofera un fapt care constituie un fenomendestul de obiqnuit printre narodnici, §i anume idealizareamuncii in dijmd. Am dat, ceva mai inainte, un exemplu defelul CUM Engelhardt, cazind in pacatul narodnicismului, aajuns sa scrie ca ar fi bine" sa se dezvolte munca in dijmala sate 1 Acelali lucru 1-am gäsit i in faimosul proiect al

www.dacoromanica.ro

530 V. I. LENIN

d-lui Iujakov despre liceele agricole (Russkoe Bogatstvo",1895, nr. 5) *. La o asemenea idealizare a ajuns si d-1 V. V.,care colaboreazä cu Engelhardt la aceeasi revista. El afirmäcã täranul a repurtat o victorie asupra mosierului, care voia,cicä, sà introducä capitalismul ; dar nenorocirea a fost CaOranul s-a apucat sa." munceascà pAminturile mosierului, dela care a primit pamint in arendä", adicä a restabilit abso-lut acelasi mod de gospodkire care a existat si in conditiileiobAgiei. Acestea sint exemple dintre cele mai izbitoare . deatitudine reactionafa a narodnicilor in problemele agricul-turii noastre. Intr-o formA mai putin pronuntaO yeti intilniaceastä idee la orice narodnic. Orice narodnic vorbeste desprecaracterul claunkor si despre primejdia dezvoltärii capita-lismului in agricultura -noastO, pentru cà acest capitalism, ve-deti dv., inlocuieste pe täranul de sine stkator printr-un mun-citor agricol. Realitatea capitalismialui (muncitorul agricol")este opusä fictiunii care ne prezintä un Oran de sine sOO-tor" : se incearcä sprijinirea acestei fictiuni pe faptul caOranul din epoca precapitalista pose& mijloace de pro-ductie, dar in acelasi timp se trece sub täcere cu modestiefaptul cà aceste mijloace de productie trebuie plätite dedouà ori mai scurnp decit valoreaza ; cä ele servesc la muncain dijmA ; cà nivelul de trai al acestui Oran de sine stAtà-tor" este atit de scAzut, incit in orice tara capitalistä el arfi incadrat in categoria pauperilor ; ci la neagra mizerie sila inertia intelectualä a acestui Oran de sine sOtkor" semai adauga i dependenta personall, care insoteste in modinevitabil formele precapitaliste de econornie.

A treia trAsAtuth caracteristid a narodnicismului igno-rarea legäturii dintre intelectuali" i institutiile politice-juridice ale Orii, de o parte, si interesele materiale ale anu-mitor clase sociale, de alta parte, este indisolubil legatade cele precedente : numai aceastà lipsa de realism in pro-blemele sociologice a putut da nastere teoriei dupä care ca-pitalismul rus ar fi o gresealr i ar exista posibilitateaunei abateri din drum". Aceastà conceptie a narodnicismuluinu are, la rindul ei, nici o legatuth cu mostenirea" i cutraditiile anilor 1860-1870, ci, dimpotrivä, este in directil

* Vezi volumul de fatS, pag. 62-69 si 465-498. Nora red.

www.dacoromanica.ro


contradictie cu aceste traditii. Din aceastä conceptie rezultain mod firesc o atitudine a narodnicilor fatä de numeroaselerama§ite ale reglementarii de dinainte de reforma in viatarusä, pe care in nici un caz n-ar putea s-o imparta§eascareprezentantii motenirii". Pentru caracterizarea acestei ati-tudini ne vom permite sa recurgem la minunatele observatiiale d-lui V. Ivanov din articolul O proasta nascocire"(Novoe Slovo", septembrie 1897). Vorbind despre cunoscu-tul roman In alt chip" al d-lui Boborikin, dinsul arata càacesta n-a inteles in ce constä disputa dintre narodnici §idiscipoli". D-1 Boborikin pune in gura unui narodnic, eroual romanului sat', repro§ul adresat discipolilor" '-- ca eiviseaza la o cazarma cu insuportabilul despotism al regle-mentarii". D-1 V. Ivanov observa cu acest prilej :

Ei (narodnicii) nu numai ca n-au spus Ca insuportabiluldespotism al oreglementarii>> e un ovis>> al adversarilor lor,dar, atita timp cit sint narodnici, ei nu pot spune si nu vorspune asa ceva. Esenta disputei lor cu adeptii omaterialismu-lui economic>> in acest domeniu consta tocmai in faptul el,dupa parerea harodnicilor, ramagtele vechii reglementari,care s-au mai pastrat la noi, pot servi ca baza pentru o dez-voltare, pe mai departe, a reglementarii. Caracterul nesu-portabil al acestei vechi reglementari le este ascuns, pe deo parte, de ideea Ca insu§i osufletul taranesc (care e unic iindivizibil) ar evolua>> in directia reglementarii, iar pe deaka parte de convingerea in frumusetea morala, prezenta sauviitoare, a ointelectualilor>>, a osocietatii» sau a oclaselor con-ducatoare>> in general. Pe adeptii materialismului economic einu-i invinuiesc de pasiune pentru oreglementare>>, ci, dimpo-triva, le repro§eaza atapmentul lor fatà de rinduielile dinEuropa occidentala, care au la baza lipsa oricarei reglemen-tad. $i adeptii materialismului economic afirma intr-adevarca rama§itele vechii reglementari, care s-a dezvoltat pe te-melia economiei naturale, devin, pe zi ce trece, tot mai oin-suportabilo> intr-o tara care a trecut la economia bäneasca,la o economie care provoaca nenumarate schimbari atit insituatia de fapt cit §i in fizionomia intelectuala §i morala a

35 Opere eomplecte, vol. 2www.dacoromanica.ro

532 V. I. LENIN

diferitelor straturi ale populatiei. De aceea ei sint convinsicä conditiile necesare pentru aparitia unei noi i binefaca-toare #reglementari* a vietii economice a Orli nu pot ficreate de ramasitele reglementarii adaptate la economianaturala si la iobagie, ele putind sa apara numai intr-o at-mosfera in care aceasta veche reglementare va lipsi cu de-savirsire si sub orice forma, asa cum lipseste in tarile inain-tate ale Europei occidentale si ale Americii. In acest stadiuse afla problema #reglementarib> in disputa dintre narodnici

adversarii lor" (pag. 11-12, 1.c.). Aceasta atitudine a na-rodnicilor fata de ramasitele vechii reglementari" repre-zinta, poate, cea mai flagranta abatere a narodnicismului dela traditiile mostenirii". Dupa cum am vazut, reprezentantiiacestei mosteniri se distingeau printr-o condamnare cate-gorica i inversunata a tuturor ramasitelor vechii reglementari.Prin urmare, din acest punct de vedere, discipolii" sint in-comparabil mai aproape de traditiile" si de mostenirea"anilor 1860-1870 decit narodnicii.

In afara de greseala, extrem de importanta, mentionatàmai sus, lipsa de realism sociologic ii duce si ea pe narodnicila acea maniera speciala de a gindi si a rationa despre tre-burile i problemele sociale care poate fi numita ingimfareingust-intelectualista sau, poate, gindire birocratica. Narod-nicul discuta intotdeauna despre calea pe care trebuie s-oalegem noi" pentru patrie, despre calamitätile de care nevom lovi nor dad vom indruma patria pe un drum saualtul, despre ieinile pe care ni le vom putea nor asiguradaca vom ocoli primejdiile drumului pe care a pasit ba-trina Europa, daca vom lua ceea ce este bun" atit de laEuropa cit si de la stravechea noastra obste etc. etc. Prinaceasta se explica totala neincredere a narodniculuidispretul lui total fata de tendintele de sine statatoare aleunor clase sociale care fauresc istoria in conformitate cuinteresele bor. Prin aceasta se explica uluitoarea usurintä cucare narodnicul (netinind seama de situatia existenth) selanseaza in tot felul de utopii sociale, incepind cu nu stiuce organizare a muncii agricole" i terminind cu obsti-

§i

§i

www.dacoromanica.ro

LA CR MOSTENIRE RENUNTAM ? 633

zarea productiei" prin straduintele societatii" noastre. Mitder Griindlichkeit der geschichtlichen Action wird derUmfang der Masse zunehmen, deren Action sie ist" *, inaceste cuvinte ** se exprima una dintre cele mai profunde

mai importante teze ale teoriei istorice-filozofice, pe carenu vor §i nu pot de loc s-o inteleaga narodnicii nowi. Pemasurá ce se large§te §i se adincqte creatia istorica a oameni-lor, trebuie sa creased' §i proportiile acelei mase a populatieicare este un factor istoric cotwient. Narodnicul insa a con-siderat intotdeauna populatia in general, §i populatia mun-citoare in special, ca un obiect de aplicare a unor masurisau altora mai mult sau mai putin rationale, ca un materialcare urmeaza sa fie indreptat pe o cale sau alta, i n-a privitniciodata diferitele clase ale populatiei ca pe ni§te f actoriistorici de sine statatori in cadrul caii date, nu 0-a pus nici-odata problema conditiilor call date care pot dezvolta (sau,dimpotriva, paraliza) activitatea de sine stdtatoare §i con-§tienta a acestor fauritori ai istoriei.

Apdar, dei narodnicismul a facut un important pas ina-inte in comparatie cu mcvenirea" ilumini§tilor, punindproblema capitalismului in Rusia, solutia pe care a dat-o elacestei probleme s-a dovedit a fi atit de nesatisfacatoare,datorita punctului sail de vedere mic-burghez i criticii sen-timentale f acute de el capitalismului, incit, intr-o serieintreaga de probleme dintre cele mai importante ale vietiisociale, narodnicismul a rdmas in urma ilumini§tilor". Ade-ziunea lui la rncItenirea §i traditille ilumini§tilor no§tri s-adovedit, pina la urma, a fi un minus : problemele noi pecare le-a pus in fata gindirii sociale ruse dezvoltarea econo-mica a Rusiei de dupà reforma au ramas nerezolvate denarodnicism, care s-a marginit, in aceasta privinta, la simplelamentari sentimentale i reactionare, iar problemelor vechi,care au fost puse Inca de ilumini§ti, el le-a adaugat balastulromantismului sau §i a intirziat astfel rezolvarea lorcompleta.

* Marx : Die hellige Famille" (SfInta famille". Nola trod.).120 ". DupS Beltov, pag. 235.

datA cu profunzimea acttuntiNota

1storicetrad.

va creste deci at amploareamasei care o Infgptuiestle".

35*

**:..0

ti

www.dacoromanica.ro

634 V. I. LENIN

IV

ILUMINISTII", NARODNICII $1 DISCIPOLII"

Putem sa tragem acum unele concluzii din paralelele a-cute de noi. Sa incercam sa caracterizam in citeva cuvinteatitudinea pe care o are, fata de celelalte, fiecare dintrecurentele gindirii sociale mentionate in tidul de mai sus.

Iluministul crede in dezvoltarea sociala actuala, pentru canu observa contradictiile ei specifice. Narodnicul se temede dezvoItarea sociala actuala, pentru ca a si observat acestecontradictii. Discipolul" crede in dezvoltarea socialaactuala, fiindca numai in deplina dezvoltare a acestor con-tradictii vede el chezasia unui viitor mai bun. De aceeaprimul si ultimul curent cauta sa sprijine, sa grabeasca i sainlesneasca dezvoltarea pe drumul dat, sa inlature toatepiedicile care o stingheresc i o frineaza. Narodnicismul,dimpotriva, cauta sa intirzie si sa opreasca aceasta dezvol-tare, se teme de distrugerea unor piedici care stau in caleadezvoltkii capitalismului. Primul si ultimul curent se carac-terizeaza prin ceea ce s-ar putea numi optimism istoric : cucit lucrurile vor merge mai departe si mai repede pe caleape care merg acum, cu atit va fi mai bine. Narodnicismul,dimpotriva, duce in mod firesc la pesimism istoric : cu citlucrurile vor continua sa mearga in felul acesta, cu atit vafi mai rau. Iluministii" nici n-au pus problema caracteruluidezvoltarii de dupa ref orma, mkginindu-se doar sa se raz-boiasca cu ramasitele orinduirii de dinainte de ref orma,multumindu-se cu sarcina negativa de a curati calea pentrudezvoltarea europeana a Rusiei. Narodnicismul a pus pro-blema capitalismului in Rusia, dar a rezolvat-o in sensul cael ar avea un caracter reactionar si de aceea n-a pututinsuseasca pe de-a-ntregul mostenirea iluminitilor : narod-nicii au dus intotdeauna razboi impotriva celor ce nazuiauspre europenizarea Rusiei in general, din punctul de vedereal unitatii civilizatiei", si au facut acest lucru nu numaipentru a nu se puteau mkgini la idealurile acestor oameni(in cazul acesta ar fi fost un razboi drept), ci pentru can-au vrut sa mearga atit de departe in dezvoltarea civili-zatiei actuale, adica a celei capitaliste. Discipolii" rezolvaproblema capitalismului in Rusia in sensul ca el are un

sl-§i

www.dacoromanica.ro


caracter progresist, si de aceea ei nu numai ea pot, dar sitrebuie sa accepte in intregime mostenirea iluministilor,completind-o cu o analiza a contradictiilor capitalistnuluidin punctul de vedere al producatorilor lipsiti de proprie-tate. Iluministii n-au acordat o atentie deosebita nici uneiadintre clasele populatiei ; ei au vorbit nu numai desprepopor in general, dar si despre natiune in general. Narodniciiau vrut sa fie exponenti ai intereselor muncii, fara si serefere insa la anumite grupuri din sistemul economic actual ;in fond, ei s-au situat intotdeauna pe punctul de vedere almicului producator, din care capitalismul face un producatorde marfuri. Discipolii" nu numai ca iau drept criteriu inte-resele muncii, dar in acelasi timp precizeaza ca este vorbade grupuri economice bine determinate in economia capita-lista, si anume de producatorii lipsiti de proprietate. Atitprimul cit si cel de al doilea curent corespund, prin conti-nutul dezideratelor lor, intereselor claselor pe care le creeazasi le dezvoltä capitalismul ; narodnicismul corespunde, princontinutul salt, intereselor clasei micilor producatori, miciiburghezii, care ocupa o situatie intermediara intre celelalteclase ale societatii contemporane. De aceea atitudinea luicontradictorie fata de mostenire" nu este nicidecum cevaintimplator, ci rezultatul necesar al insusi continutului con-ceptiilor narodniciste : am vazut ca una dintre principaleletrasaturi ale iluministilor consta in nazuinta for fierbintespre europenizarea Rusiei, in timp ce narodnicii, atita timpcit ramin narodnici, nu pot in nici un caz sä impartaseascipe de-a-ntregul aceasta nazuinta.

In fine, am ajuns la concluzia pe care nu o data amsubliniat-o, cu diferite ocazii in cele de mai sus, si anumeea discipolii sint mult mai consecventi si mai fideli piistrd-tori ai mostenirii decit narodnicii. Ei nu numai cä nu renuntala mostenire, dar, mai mult decit atit, considera ca.' unadintre sarcinile lor cele mai importante este sa combataternerile romantice si mic-burgheze care determina pe narod-nici, in foarte multe si foarte importante privinte, sa renuntela idealurile europene ale iluministilor. Dar se intelege de lasine ca discipolii" nu pastreaza mostenirea asa cum pas-treaza arhivarii o hirtie veche. A pästra mostenirea nu in-

www.dacoromanica.ro

636 V. 1. LENIN

seamna citusi de putin a te margini la mostenire, asa càapararea idealurilor generale ale europenismului este inso-tita, la discipoli", de o analiza a contradictiilor pe care lepoarta in sine dezvoltarea noastra capitalista, precum si deo apreciere a acestei dezvoltari din punctul de vedere spe-cific care a fost aratat mai sus.

V

D-L MIHAILOVSKI DESPRE RENUNTAREADISCIPOLILOR" LA MOSTENIRE

In incheiere sa ne intoarcem inch o data la d-1 Mihailovskisi la analiza afirmatiei lui in legatura cu problema care neintereseaza. D-1 Mihailovski afirma nu numai ca acestioameni (discipolii) nu vor sä aiba nici un fel de legaturade succesiune cu trecutul i renunta cu hotarire la mostenire"(1.c., 179), dar i eh, in afara de aceasta, ei" (pe lingä altepersoane, care apartin celor mai diferite curente, printre care6 d-nii Abramov, Volinski i Rozanov) se näpustesc cu 0inversunare extraordinara asupra mostenirii" (180). De-spre care mostenire vorbeste d-1 Mihailovski ? Despremostenirea anilor 1860-1880, despre mostenirea la care arenuntat i renunta in mod solemn Moskovskie Vedomosti"(178).

Noi am aratat si mai inainte ca, claca ar fi sa vorbim demostenirea" care a revenit oamenilor de astazi, ar trebuish facem distinctie intre cele doud mogeniri, dintre careuna e a iluministilor in general, a oamenilor care manifestao ostilitate categorica fatal de tot ce a existat inainte de re-fortna si care sint pentru idealurile europene i pentru inte-resele masei largi a populatiei, iar cealalta e a narodnicilor.Asa cum am mai aratat, ar fi o greseala grosolana sa seconfunde aceste doua lucruri diferite, fiindca oricine stie caau existat si exista oameni care pastreaza traditiile anilor1860-1870" si care n-au nimic comun cu narodnicismul.Toate observatiile d-lui Mihailovski se bazeaza, in intregimesi in mod exclusiv, pe confuzia dintre aceste mosteniri cutotul diferite. $i fiindca d-lui Mihailovski nu se poate sänu-i fie cunoscuta aceasta deosebire, atitudinea lui capathcaracterul bine definit al unei manifestari nu numai absurde,

www.dacoromanica.ro


dar i calomnioase. A atacat oare Moskovskie Vedomosti"in mod special narodnicismul ? Citusi de putin ; cfici numai putin, claca nu si mai mult, a atacat acest ziar peiluministi in general, iar Vestnik Evropi", care e cu totulstrain de narodnicism, nu este pentru ei un mai mic dusmandecit revista narodnicista Russkoe Bogatstvo". Se inte1egeca Moskovskie Vedomosti" in multe privinte n-ar fi deacord cu narodnicii care au renuntat in mod categoric lamostenire, de pilda cu Iuzov, dar e greu de crezut ca 1-arfi atacat cu atita inversunare ; in orice caz, 1-ar fi laudatpentru ceea ce-1 deosebeste de narodnicii care doresc sapastreze mostenirea. A atacat d-1 Abramov sau d-1 Volinskinarodnicismul ? Citusi de putin. Primul este si el narodnic,

amindoi au atacat pe lluministi in general. Au atacatdiscipolii rusi" pe iluminitii rusi ? Au renuntat ei vreodatala mostenirea care ne-a impus o ostilitate absoluta impotrivastarii de lucruri de dinainte de ref orma i impotriva räma-sitelor ei ? Nu numai ca nu i-au atacat pe iiuminiti, dar,dimpotriva, au demascat pe narodnici, dezvaluind tendintalor de a sprijini unele dintre aceste ramäsite, din teamamic-burgheza de capitalism. Au atacat ei vreodata moste-nirea care ne-a transmis idealuri general-europene ? Nunumai ca n-au facut asa ceva, dar, dimpotriva, au acuzatpe narodnici ca, in loc sa accepte idealurile general-euro-pene, nascocesc, in numeroase probleme extrem de impor-tante, tot felul de nerozii despre specificul orinduirii noastre.

Au atacat ei vreodata mostenirea care ne obliga sä mani-festam preocupare pentru interesele maselor muncitoare alepopulatiei ? Nu numai cà n-au fäcut acest lucru, dar, dim-potrivä, i-au demascat pe narodnici, arätind cä grija pe careo poartä ei acestor interese nu este consecventà (pentru caei staruie in a confunda burghezia taraneasca cu proleta-riatul satesc); ca utilitatea acestor preocupari este anihilatade obisnuinta lor de a visa la ceea ce ar fi putut sa fie, inloc sa-si concentreze atentia asupra situatiei de fapt ; capreocuparile lor sint prea inguste, fiind ca ei n-au stint nici-odata sa aprecieze cum trebuie conditiile (economice si dealta natura) care creeaza inlesniri acestor persoane sau leimpiedica säji poarte singure de grijä.

www.dacoromanica.ro

C38 v. I. LENIN

D-I Mihailovski poate sä nu fie de acord cu temeiniciaacestor demascAri §i, fiind narodnic, el nu va fi, desigur,de acord, dar a vorbi de atacuri inver§unate" impotrivamo§tenirii anilor 1860-1880" din partea unor oameni carede fapt nu atac5. cu inver§unare" decit narodnicismul, §i iiataca pentru ca n-a qtiut sà rezolve problemele noi, pusede istoria de dupa reformA, sä le rezolve in spiritul acestelmosteniri fi /dui a o contrazice, a vorbi de a§a ceva inseamnapur §i simplu a denatura lucrurile.

D-1 Mihailovski manifestá o foarte comica indignare pen-tru faptul ne confundA bucuros pe noi"(adicä pe publici§tii de la Russkoe Bogatstvo") cu narod-nicii" §i cu alte persoane care n-au nici o legaturà cuRusskoe Bogatstvo" (pag. 180). Aceastä nostimä incercarede a se separa de tagma narodnicilor", pástrind in ace1a§itimp toate conceptiile esentiale ale narodnicismului, nu poateprovoca decit ilaritate. Oricine §tie cá toti discipolii ru§i"dau o larga acceptie cuvintelor narodnic" §i narodnicism".Nimeni n-a uitat §i n-a *kink cà printre narodnici existädestule nuante diferite : nici P. Struve §i nici N. Beltov,bunáoar5, nu 1-au confundat", in cártile lor, pe d-1 Mihai-lovski nu numai cu d-1 V.V., dar nici macar cu d-1 Iujakov,adicA n-au estompat deosebirile existente intre conceptiilelor, n-au atribuit unuia conceptiile celuilalt. P. B. Struve aarkat färä nici un ocol prin ce se deosebesc conceptiiled-lui Iujakov de acelea ale d-lui Mihailovski. Una este säamesteci laolaltä diferite conceptii, §i alta este sä grupezi,sá pui in aceea§i categorie publici§ti care, cu toate deosebi-rile care existá intre ei in multe probleme, sint solidari ince prive§te punctele principale, esentiale, impotriva cOrora-tocrnai se ridicä discipolii". Pentru un discipol", importantnu este in nici un caz sa arate, de pildä, cit de lipsite devaboare sint conceptiile prin care se deosebe§te un oarecaredomn Iuzov de alti narodnici ; pentru el este important A.combatà conceptiile cornune d-lui luzov, d-lui Mihailovski fituturor narodnicilor in general, adic5 atitudinea lor fatä deevolutia capitalistà a Rusiei, maniera lor de a exprima inproblemele economice §i publicistice punctul de vedere almicului producator, precum §i modul gre§it in care inteleg eimaterialismul social (sau istoric). Aceste treisdturi caracteri-

ca discipolii"

www.dacoromanica.ro


zeaza un intreg curent de gindire sociala, care a jucat unimportant rol istoric. Acest curent larg prezinta cele maivariate nuante §i are un flanc drept §i unul sting ; el numaraprintre aderentii sai oameni care au alunecat pina la natio-nalism §i antisemitism etc. i oameni care nu s-au facutvinovati de asemenea pacate ; oameni care §i-au manifestatdispretul fata de multe din poruncile mo§tenirii" §i oamenicare s-au straduit, pe cit a fost cu putinta (adica atit citi-a fost cu putinta unui narodnic), sa pazeasca aceste porunci.Nici unul dintre discipolii ru0" n-a tagaduit existenta aces-tor deosebiri de nuante, pe nici unul dintre ei n-ar putead-1 Mihailovski sa-1 acuze ca a atribuit conceptiile unuinarodnic de o anumitl nuanta unui narodnic de alta nuanta.Dar, din moment ce combatem conceptiile fundamentalecornune tuturor acestor nuante diferite, ce rost are sa vorbimdespre deosebirile particulare care exista in sinul curentuluigeneral ? Asta-i in mod vadit o cerinta lipsità de orke sens 1Comunitatea de pareri asupra capitalismului rus, a ob0ii"tarane§ti qi a atotputerniciei ga-zisei societäti", care uneape ni§te pub1ici0i care erau departe de a fi solidari in toateprivintele, a fost relevata in repetate rinduri in literaturanoastra cu mult inainte de aparitia discipolilor", §i nu numaica a fost relevata, dar a fost prosldvita ca o particularitatefericita a Rusiei. Termenul narodnicism", in sensul sau celmai larg, a fost i el folosit in literatura noastra cu multinainte de aparitia discipolilor". D-1 Mihailovski nu numaica a colaborat ani de-a rindul la aceea0 revista cu d-1 V.V.,care e un narodnic" (in sensul ingust al cuvintului), dar aimparta0t cu el principalele trasaturi ale conceptiilor men-tionate mai sus. Ridicind, in ultimele doua decenii, uneleobiectii impotriva anumitor concluzii ale d-lui V.V., contes-tind justetea incursiunilor lui in domeniul sociologieiabstracte, d-1 Mihailovski a facut totu0 rezerva 0 intr-undeceniu, §i in celalalt ca critica sa nu este nicidecum in-dreptata impotriva scrierilor economice ale d-lui V.V., caeste solidar cu el in ce prive0e conceptiile de baza asupracapitalismului rus. De aceea, dacä astazi stilpii revisteiRusskoe Bogatstvo", care au facut atit de mult pentru dez-voltarea, consolidarea qi raspindirea conceptiilor narodniciste(in sensul larg al cuvintului), cred ca vor putea sa scape de

www.dacoromanica.ro

640 V. I. LENIN

critica discipolilor rusi" prin simpla declaratie ca ei nu sintnarodnici" (in sensul ingust), ca. formeaza o scoala etica-sociala" cu totul aparte, e de la sine inteles ca asemeneasiretlicuri nu pot provoca decit ironii bine meritate la adresaunor oameni atit de viteji si totodata atit de diplomati.

La pag. 182 din articolul sàu, d-1 Mihailovski invoca im-potriva discipolilor" i urmatorul argument fenomenal.D-1 Kamenski se deda la atacuri veninoase impotriva narod-nicilor 174 ; aceasta, vedeti dv., dovedeste Ca dinsul sesupara, ceea ce nu-i este ingaduit (sic I 1). Noi, obatriniisubiectivisti#, ca i #tinerii subiectivisti)), putem sa ne per-mitem o asemenea slabiciune fara sà ne contrazicem. Darreprezentantii unei teorii care, ve buna dreptate, e mindrade implacabila ei obiectivitate# (cum s-a exprimat unuldintre <<discipoli*) se afla intr-o aka situatie".

Cum adica ?I Daca oamenii pretind ca ofice conceptiidespre fenomenele sociale sa fie sprijinite pe o analiza impla-cabil de obiectiva a reet1it4ii §i a dezvoltatii reale, inseamnaca nu le este ingaduit &à se supere ?I Dar asta e o curatagalimatie, o aiureala I N-ati auzit dv., d-le Mihailovski, eaunul dintre cele mai remarcabile modele de implacabilaobiectivitate in cercetarea fenomenelor sociale este considerat,pe drept cuvint, vestitul tratat despre Capital" ? 0 serieintreaga de savanti i economisti considera cà lipsa princi-pala, esentiala a acestui tratat o constituie tocmai implaca-bila lui obiectivitate. Si, totusi, rare sint tratatele stiintificein care yeti gasi atita inversunare", atitea atacuri polemiceinflacarate i pasionate impotriva reprezentantilor concep-tiilor inapoiate, impotriva reprezentantilor claselor socialecare, dupà convingerea autorului, frineaza dezvoltarea socie-tatii. Scriitorul care, cu o implacabila obiectivitate, a aratatca conceptiile, sa zicem, ale lui Proudhon constituie o oglin-dire explicabila, fireasca i inevitabill a conceptiilor sistarilor de spirit ale unui petit bourgeois * francez a atacat"totusi cu cea mai mare patima, cu aprinsa minie pe acestideolog al micii burghezii. Nu cumva crede d-1 Mihailovskica aici Marx se contrazice" ? Dad o anumita teorie ceredin partea fiecarui militant pe tarim social o analiza impla-

* mic-burghez. Note; trad.

,

-

www.dacoromanica.ro

LA CE M05TENIRE RENUNTAM ? 541

cabil de obiectiva a realitatii si a relatiilor dintre diferiteledase relatii care se formeaza pe baza acestei realitati ,prin ce minune s-ar putea trage de aici concluzia ca unmilitant pe tarim social nu trebuie sa simpatizeze cu o clasasau alta, ea nu-i este ingaduit asa ceva" ? E ridicol chiarsa vorbim de datorie in cazul de fatà, pentru ca nici un omviu nu poate sd nu se situeze de partea unei clase sau alteia(daca a inteles relatiile dintre ele), nu poate sa nu sebucure de succesele clasei respective, sa nu se intristezevazind esecurile ei, sa nu fie cuprins de revolta impotrivacelor care se manifesta ca dusmani ai acestei clase, impotrivacelor care, pentru a impiedica dezvoltarea ei, recurg la pro-pagarea unor conceptii inapoiate etc. etc. Aceastä rabufnire,lipsitä de orice importanta, a d-lui Mihailovski arata doar cael nu s-a lamurit pita acum asupra unei chestiuni dintrecele mai elementare, si anume asupra deosebirii dintre deter-minism si fatalism.

Ca <mine Capitalub I nu incape nici o indoiala, scried-1 Mihailovski, dar (sic !!) problema este cum sa-1 intim-pinam" (pag. 189).

D-1 Mihailovski descopera America, ne vorbeste de oproblema" la care discipolii rusi", probabil, nici nu s-augindit 1 Se vede ca nu aceasta problema a fast cauza diver-gentelor dintre discipolii rusi" si narodnici I Capitalismulcare se dezvolta in Rusia poate fi intimpinat" numai indoua feluri, si anume considerindu-I ca un fenomen de pro-gres sau ca un fenomen de regres ; ca un pas inainte pedrumul cel adevarat sau ca o abatere de la acest drum ;apreciindu-1 din punctul de vedere al clasei micilor produ-catori, care e ruinata de capitalism, sau din punctul devedere al clasei producatorilor lipsiti de proprietate, pe careo creeaza capitalismul. Aici cale de mijloc nu exista *. Prinurmare, &ea d-1 Mihailovski contesta justetea atitudiniifata de capitalism asupra careia staruie discipolii", in-seamna el se situeaza pe pozitia narodnicista pe care a

* Nu vorbim, fireste, de Intlimpinarea care nici nu considerS necesarsh se chlAuzeasch duph interesele muncil sau pentru care Inshsi gene-ralizarea exprimath prin termenul capitalism" este de neInteles si ne-clarh. Orielt de importante ar II In viata rush curentele din gindireasocialh care fac parte din aceastil categorie, In disputa dintre narodnictsi adversarii lor ele nu au ce chuta si nu este cazul sit fie implicate.

www.dacoromanica.ro

642 V. I. LENIN

formulat-o cit se poate de precis in articolele sale anterioare.D-1 Mihailovski n-a adus si nu aduce nici o completare sinici o modificare vechilor sale conceptii in aceasta problema,continuind sa fie, ca si inainte, un narodnic. Da de unde 1El, ferit-a sfintul, nu e narodnic 1 El e un reprezentant alscolii etice-sociologice"...

Sa nu ni se vorbeasca continua d-1 Mihailovskidespre viitoarele (??) binefaceri pe care le va aduce (?)dezvoltarea capitalismului".

D-1 Mihailovski nu este narodnic. El nu face decit sarepete pe de-a-ntregul greselile narodnicilor si rationamen-tele kr eronate. De cite ori nu li s-a repetat narodnicilorcã este gresit a pune in felul acesta problema viitorului", canu de schimbari viitoare" este vorba aici, ci de schimbariprogresiste reale ale relatiilor precapitaliste, care au de peacum kc si pe care le aduce (si nu le va aduce) dezvoltareacapitalismului in Rusia. Transpunind problema in domeniulviitorului", d-1 Mihailovski nu face in fond decit sa admitàca dovedite tocmai tezele pe care le contestä discipolii". Elconsidera drept ceva dovedit ca, in realitate, in ceea ce sepetrece sub ochii nostri dezvoltarea capitalismului nu aducenici un fel de schimbari progresiste in vechile relatii social-economice. Tocmai in aceasta consta conceptia narodnicistasi tocmai impotriva ei isi indreapta polemica kr discipoliirusi", demonstrind tocmai contrarul. Nu exista carte publi-cata de ei in care sa nu se spuna si sä nu se arate ca inlo-cuirea muncii in dijma prin munca salariata in agricultura,inlocuirea asa-zisei industrii mestesugaresti" prin industriade fabrica reprezinta un fenomen real, care se produce (siInca cu o mare repeziciune) sub ochii nostri, si nu estenicidecum doar un fenomen de viitor"; ea' aceasta inlocuireconstituie, sub toate raporturile, un fenomen progresist, caea ruineaza productia manuala mica, farimitata, caracteri-zata printr-o imobilitate seculara, prin rutina si stagnare ; cáea tidied' productivitatea muncii sociale si creeaza astfel posi-bilitatea ridicarii nivelului de trai al oamenilor muncii ; catot ea creeaza conditiile care ...due la transformarea acesteiposibilitati intr-o necesitate, si anume creeaza conditiile in

www.dacoromanica.ro


care proletarul cu domiciliu stabil", atit in sensul fizic cit§i in cel moral, aruncat in fundul provinciei", este trans-f ormat intr-un proletar mobil, conditii in care formele asia-tice de /mind, cu caracterul kr de aservire extrem declezvoltat, cu diferitele lor forme de dependenta personalà,sint transformate in forme europene ; cd pentru folosireacu succes a ma§inilor modul de gindire §i de simtire euro-pean nu este mai putin necesar (observati : necesar. V./.)decit aburii, carbunii §i tehnica" * etc. Toate astea le spune§i le arata, repetarn, fiecare discipol", dar toate astea nuau, probabil, nici o legaturä cu d-1 Mihailovski et Co." :toate astea se scriu numai irnpotriva narodnicilor" caren-au nici o legaturà" cu Russkoe Bogatstvo". Caci RusskoeBogatstvo" nu e altceva decit o Koala etica-sociologica", acarei esentä constá in a strecura boarfe vechi sub o firmanoua.

Ap cum am aratat mai inainte, rostul acestui articol estesa dovedeasca totala lipsa de temei a nascocirilor, foarteraspindite in presa liberal-narodnicista, potrivit carora dis-cipolii rusi" renunta la mostenire", rup orice legatura cucele mai bune traditii ale celei mai bune (Anti a societatiiruse etc. Nu e lipsit de interes sa mentiondm ea' d-1 Mihai-lovski, repetind aceste fraze banale, n-a facut in fond altcevadecit sa spuna un lucru pe care 1-a spus, cu mult maiinainte §i cu mult mai multa hotarire, narodnicul" domnV.V., care nu are nici o legatura" cu Russkoe Bogatstvo".Iti sint cunoscute, cititorule, articolele din ziarul Nedelea" 176publicate de acest scriitor acum trei ani, la sfir§itul lui 1894,drept raspuns la cartea lui P. B. Struve ? Dupa parereamea, n-ai pierdut absolut nimic daca nu le-ai citit. Ideeaprincipala care strabate aceste articole este Ca discipoliiru§i" rup firul democratic care trece prin toate curenteleprogresiste ale gindirii sociale ruse. Nu acelag lucru, numaica folosind expresii oarecum diferite, il repeta. acum §i

d-1 Mihailovski cind acuza pe discipoli" Ca au renuntat la* Cuvintele scrise de Schulze-GSvernitz In Schmollers Jahrbuch" In

IS96. In articolul sAu despre industria bumbacului din guberniile Moscovasi Vladimir.

www.dacoromanica.ro

644 V. 1. LENIN

mo§tenirea" pe care o ataca Moskovskie Vedomosti" cuatita Inverpnare ? In realitate, dupà cum am vAzut, autoriiacestei nAscociri nu fac decit sä puna pe seama altorapropria lor gre§ealà, afirmind c'd ruptura irevocabilä adiscipolilor" cu narodnicismul inseamnä ruptura cu cele maibune traditii ale celei mai bune parti a societAtii ruse. N-ofi toctnai invers, domnilor ? Nu cumva o asemenea ruptur5inseamnä tocmai curatirea de narodnicism a acestor celemai bune traditii ?

www.dacoromanica.ro

645

MATERIALEPREGATITO ARE

www.dacoromanica.ro

647

SCHITA UNEI PREFETELA EDITIA A DOUA A BROSURII

SARCINILE SOCIAL-DEMOCRATILOR RU5I" 177

Trei momente. (A§a ar putea fi intitulat un articola§ care(------Ntrebuie publicat ca prefata la editia a 2-a a Sarcinilor").La inceput (ca sa. spunem ap, un Vorwort *), citeva cuvintedespre schimbarea sarcinilor" in ultima vreme (compara cuceea ce s-a mai scris). Crqterea sarcinilor partidului".

I Primul moment (Sarcinile" respective). Dezvoltarea nein-semnata a mi§carii : inceputul. Tineretea social-democratiei.Unirea ei cu marxismul legal. Unitatea" inauntrul social-democratiei. Ingustimea cercului de social-democrati (unsocial-democratism nu prea larg raspindit).Atentia principala este indreptata spre relatiile externe" i Nurnaiale social-democratilor : adica spre atitudinea fata de alte greve J

grupuri revolutionare (lupta impotriva narodnicilor in lite-ratura legala, impotriva narodovoltilor §i a narodopravtilorin cea ilegalii).Economismul" nu exista ca un curent, insä exista ca opasiune pentru agitatia economica.

II 0 crqtere uria§apolitica interraMiFarea studenteasca

II(araneasca.

11

a miFarii. Ea pune pe primula Rusiei.

largita + II (deosebit de hotarit)(Demonstratiiteroare).

plan

cea

0 cre§tere i mai mare a social-democratiei. Separarea demarxismul legal §i de economism (deosebirea dintre celedoua separari).

* prefatti. Nota trad.

36www.dacoromanica.ro

III

648 V. 1. LENIN

Caracterul definitiv al celei dintii si provizoriu al celui de-aldoilea. Atentia principala este indreptata spre relatiileinterne ale social-democratiei : razboi impotriva criticilor"si delimitare" de economisti".

Acest moment, pe cit se vede, se apropie de sfir,sit. (Deli-mitare de marxismul legal si de economism).

Identitate de continut cuCe-i de facut ?" *.Document al celei de-a 2-aperioade.iScris in legatura cu apro-piata unificare.De preferat fata decea actuala.

Al treilea momentUn nou pas al miscarii : seridica taranimea. Problemainsurectiei devine din ce ince mai actuala, o problemäde absehbare Zukunft" **.In problema marxistilor le-gali, a criticilor (Millerand6 Belgia) si a economismu-lui, tot ce este esential s-amai spus.

Evenimentele de dupa Ce-ide facut ?"; rascoalele Ora-nesti ; formarea partidu-1 u i s.-r.; manifestariledemocratilor b u r-gbezi(?)

Prezicerea crizei.

ale continutuluicare arata ca brosura apar-tine celei de-a 2-a perioade.

lupta de clasa este olupta politica".legatura indisolubila

economic si po-litic" ***.

* Vezi Opere, vol. 5, Editura politica, 1958, pag. 333-508. Nota red.** viitor apropiat. Nota tract.

*** Vezi volumul de fat8, pag. 445. Nota red.

Trasaturi

dintre

www.dacoromanica.ro

SCHITA UNEI PREFETE 649

2 varietàti" ale vechilor(1897) narodovolti §i naro-dopravti : s.-r. i democratiiliberali.

Daca aceasta caracteri-zare a noului moment estejustà, atunci rezultatul tre-buie s5 fie : o mai marecoeziune inàuntrul s.-d., omai., mare atentie relatiilorexterne.

Greve Demons tratii(+ teroare)

Unirea cu Separareamarxismul lupta cu ellegal

Unitatea social- Separareademo cratiei de econo-

mism

Scris tn 1902,cel mai ttrziu In august

Ideea principalä trebuiesä fie urmatoarea :

Atunci (1897) principalasarcinA era precizarea rela-tiilor externe ale social-de-mocratiei.

In perioada a 3-a (18981902) principala sarciraera precizarea relatiilor in-terne ale social-democra-tiei.

Acum este din nou im-pinsA pe primul plan sar-cina reglementarii relatiilorexterne (sociali§tii-revolu-tionari).

Rascoale" tArane§ti

Un produs al liberalis-mului critic (sau cu aju-torul liberalismului cri-tic" ?) pur sang*.Pthbusirea (??) econo-mismului.

Se tipeireste pentru prima oard,dupd manuscris

* pur singe. Nota trad.

36*

si

www.dacoromanica.ro

660

0 VARIANTA NETERMINATA A PREFETEILA EDITIA A DOUA A BRO$URII

SARCINILE SOCIAL-DEMOCRATILOR RU$1"

Prefata la editia a 2-a

Au trecut aproape cinci ani de cind a fost scrisa brosurade fata. In acest timp miscarea noastri revolutionara, siin special miscarea muncitoreasca social-democrata, a crescutin proportii uriase si intr-un thin aproape de necrezut, iarin situatia interna si externä a social-democratiei ruse s-auprodus schimbari radicale ; acesti ani au fost deosebit derodnici si pentru autor personal, in sensul experientei departid (atit teoretice cit si practice). De aceea poate sapara destul de ciudata aparitia unei a doua editii a acesteimici brosuri despre sarcini, care nu contine nici un fel demodificari fata de prima editie. Nu s-au schimbat oare cunimic, de atunci, aceste sarcini, nici din punctul de vedereal datelor" obiective ale vietii de partid i nici din acelasubiectiv al autorului ?

Un raspuns la aceastä intrebare, care se naste in modfiresc, este dat de brosura mea Ce-i de facut ?" (Stuttgart,Verlag Dietz *, 1902), in care sint expuse actualele paredale autorului despre actualele sarcini" ale partidului **.Aceasta din urma brosurl explica, pe de o parte, de ce s-audovedit inutile (sau, poate, chiar imposibile) orice comple-tari sau modificari la brosura de fata. Pe de altä parte, eaexplica i ce rn-a determinat sa tiparesc intr-o noua editieaceasta veche (si in multe privinte, desigur, invechita)brosura, in afara de necesitatile agitatiei practice. BrosuraCe-i de facut ?" a fost aceea in care am incercat sa arunc

* editura Dietz. Nota trad.** Vezi Opere, vol. 5, Editura politica, 1958, pag. 333-508, Nota red.

www.dacoromanica.ro

0 VARIANTA NETERMINATA A PREFETEI 651

o privire retrospectivä asupra istoriei social-democratiei ruse§i sà stabilesc tele trei perioade ale dezvoltkii ei. Astàzi,dupà o asemenea privire retrospectivA, putem sa spunem càne aflam la sfigitul perioadei a 3-a §i inceputul unei a4-a perioade ; perioada a 3-a se caracterizeazA prin disen-siuni §i qovAieli, provocate de o creqtere neobipuit derapidá a miqcarii in largime, intrucit cre§terea ei in adincimes-a dovedit a fi insuficientà. Justetea unei asemenea apre-cieri depinde, fire§te, de faptul dacá in cea de-a douaperioadd a existat ceva care a fost mai mult sau mai putinferm, ceva ce a inceput sá §ovaie" in momentul urmAtor *.

Scris tn 1902, Se tipareste pentru prima oarti,cel mai ttrziu in august dupd rnanuscris

* Aid manuscrisul se intrertme. Ultima frazA este tearsA. Nola red,

www.dacoromanica.ro

568

LISTA LUCRARILOR NEGASITE ALE LUI

V. I. LENINADNOTARI

INDICI

DATE DIN VIATA SI DIN ACTIVITATEA LUI

V. I. LENIN

__

www.dacoromanica.ro

655

LISTA LUCRARILOR LUI V. I. LENIN DINPERIOADA 1895 1897 CARE N-AU FOST

INCA GASITE

1894 1895CHESTIONAR

Chestionarul in legaturi cu conditiile de munch' g de trai alemuncitorilor a fost impartit, in iarna 1894-1895, mernbrilor Uniuniide lupta pentru eliberarea clasei muncitoare" din Petersburg, precumsi propagandisdlor de la alte cercuri. M. A. Silvin spune ca acestchestionar a fost intocmit de Lenin (vezi Arnintiri despre V. I. Lenin",partea 1, E.S.P.L.P. 1957, pag. 155). In arnintirile lui I. V. Babuskin,referitoare la iarna anului 1894-1895, de asemenea este vorba deniste foi cu diferite intrebari sistematizate pe care membrii cerculuile primeau de la lectorul lor, V. I. Lenin (vezi Amintiri despreV. I. Lenin", partea 1, E.S.P.L.P. 1957, pag. 140-141).

Poate ea la acelasi chesdonar se refera si V. N. Kadn-Iartev cladscrie ca in activitatea sa de propagandist s-a folosit de niste noteCu privire la saladi", scrise de mina lui V. I. Lenin (vezi Biloe",1924, nr. 25, pag. 111).

1895

CUPRINSUL ZIARULUI RABOCEE DELO"

Despre un manuscris al lui Lenin care condne cuprinsul primuluinumar al acestui ziar si instiintarea ca el va aparea la date nedeter-minate, pe masura ce se va stringe materialul necesar, se vorbeste inRaport cu privire la procesul cercurilor criminale aparute in anii1894-1895 la Petersburg si ai caror meinbri isi spun «social-demo-cratin" (vezi Culegere de materiale §i articole. Red. rev. IstoriceskiiArhiv". Partea I. [Moscoval 1921, pag. 125) si in procesul-verbalal interogatodului luat lui V. I. Lenin la 30 mantle (11 aprilie) 1896(vezi Zapiski Instituta Lenina. I. Moscova, 1927, pag. 129-130).

www.dacoromanica.ro

656 LISTA LUGRARILOR NEGASITE ALE LUI V. I. LENIN

ARTICOLE SCRISE PENTRU ZIARUL RABOCEE DELO"CATRE MUNCITORII RU$1

(ARTICOL DE FOND)

Acest ardcol, dup1 cum a arAtat V. I. Lenin in lucrarea sa Ce-i defAcut ?", expunea sarcinile istorice ale clasei muncitoare din Rusia,punind in fruntea acestor sarcini cucerirea libertAdi politice" (Opere,vol. 5, Editura politicA, 1958, pag. 362).

Articolul, dupA cum se aratA in Raport cu privire la procesulcercurilor criminale apArute in anii 1894-1895 la Petersburg si aicaror membri isi spun «social-democratie, se incheia cu urmAtoarele cu-vinte : Prin urmare, la luptA impotriva fabricantului pentru conditii deviati omenesti I La luptA impotriva arbitrarului si despotismului guver-namental I Muncitori, uniti-vA si luptati impreunA, cu toata dirzenia,pentru cauza cea mare". Ca ardcolul apartine lui Lenin reiese din spuselelui L. Martov (I. 0. Tederbaum) si M. A. Silvin (vezi Culegere demateriale si articole. Red. rev. Istoriceskii Arhiv". Partea I. [Moscova]1921, pag. 125, 247-248 ; Amintiri despre V. I. Lenin", partea 1,E.S.P.L.P. 1957, pag. 157).

FRIEDRICH ENGELS

Date cu privire la articolul necrolog Friedrich Engels" se gAsesc inRaport cu privire 1a procesul cercurilor criminate apArute in anii1894-1895 la Petersburg si ai cAror membri id spun usocial-democratie.CA articolul apartine lui V. I. Lenin reiese din spusele lui L. Martov(I. 0. Tederbaum) si M. A. Silvin (vezi Culegere de materiale si articole.Red. rev. Istoriceskii Arhiv". Partea I. [Moscova] 1921, pag. 125,247-248 ; Amintiri despre V. I. Lenin", partea 1, E.S.P.L.P. 1958,pag. 157). Se prea poate sA fie vorba de o expunere prescurtatA a artico-lului publicat in Rabotnik" nr. 1-2 pe 1896 (vezi volumul de fatA,pag. 1-14).

GREVA DE LA IAROSLAVL DIN 1895

Date cu privire la acest articol, din care reiese ci a fost scris deV. I. Lenin, se gAsesc in Raport cu privire la procesul cercurilor crimi-nale apArute in anii 1894-1895 la Petersburg si ai cAror membri isi spunssocial-democratie, precum g in amintirile lui M. A. Silvin (vezi Culegerede materiale si ardcole. Red. rev. Istoriceskii Arhiv". Partea I. [Moscova]1921, pag. 127 ; Amintiri despre V. I. Lenin", partea 1, E.S.P.L.P. 1957,pag. 157). Despre existenta acestui ardcol se mentioneazA si in procesul-verbal al interogatoriului luat lui V. I. Lenin la 21 decembrie 1895(2 ianuarie 1896) (vezi Zapiski Instituta Lenina. I. Moscova, 1927,pag. 128).

www.dacoromanica.ro

LISTA LUGRARILOR NEGASITE ALE LUI V. I. LENIN 567

GREVA TESATORILOR DIN IVANOVO-VOZNESENSK $1 GREVAMUNCITORILOR DE LA UNUL DINTRE ATELIERELE

FABRICII SOCIETATII PENTRU PRODUCTIA MECANIZATADE INCALTAMINTE DIN PETERSBURG

Date cu privire la aceste articole, din care reiese ea' dc apartin luiLenin, se gAsesc in Raport cu privire la procesul cercurilor criminaleapArute in anii 1894 si 1895 la Petersburg si ai cAror membri isi spun«social-democratie (Vezi Culegere de materiale i articole. Red. rev.Istoriceskii Arhiv". Partea I. [Moscova] 1921, pag. 126, 127). La intero-gatoriul din 30 martie (11 aprilie) 1896, V. I. Lenin a confirmat càaceste manuscrise au fost scrise de el (vezi Zapiski Instituta Lenina. I.Moscova, 1927, pag. 129-130).

1896MANIFESTUL DE 1 MAI

Faptul cal una dintre cele trei variante ale manifestului de 1 Maiapartine lui V. I. Lenin este relatat de M. A. Silvia (vezi revista Ka-torga i Ssilka", 1934, nr. 1, pag. 110, 113). Manifestul a fost trimis deV. I. Lenin din inchisoare in anul 1896 si a fost cidt de N. K. Krup-skaia cu prilejul discutArii lui de catre membrii Uniunii de luptà pentrueliberarea clasei muncitoare" din Petersburg. N-a fost tipArit.

BRO$URA DESPRE GREVE"

Textul brosurii a fost trimis de V. I. Lenin din inchisoare la inceputulanului 1896. Din motive de conspiratie el a fost scris cu lapte, apoi afost developat i transcris de N. K. Krupskaia. La inceputul lunii mai1896 a fost predat la tipografia ilegala din Lahta a Grupului narodovol-tilor" si pregatita pentru cules. Brosura n-a putut fi tiparitA, din cauzAcA la 24 iunie (6 iulie) 1896 tipografia a fost devastatA de agentii guver-nului tarist.

Despre aceastà brosura se vorbeste in amintirile scrise de N. K. Krup-skaia, A. I. Ulianova-Elizarova, P. F. Kudelli etc. (vezi revista Tvor-cestvo", 1920, nr. 7-10, pag. 6 ; Amintiri despre V. I. Lenin", partea 1,E.S.P.L.P. 1957, pag. 48 ; P. Kudelli. Narodovoltii la rAspintie. Lenin-grad, 1925, pag. 27).

STUDII ASUPRA ECONOMIEI POLITICE DE LAINCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA

o referire la acest manuscris se &este intr-o cerere adresatà deV. I. Lenin la 2 (14) decembrie 1896 procurorului tribunalului districtualPetersburg si care se pAstreazA in Arhiva Institutului de marxism-leninismde pe linga C.C. al P.C.U.S.

www.dacoromanica.ro

668 LISTA LUCRARILOR NEGASITE ALE LUI V. I. LENIN

1897PROGRAM DE STUDIERE A MARXISMULUI

Despre acest program se vorbgte lntr-un extras din scrisoarea de la3 (15) iulie 1897 a lui V. I. Lenin catre M. I. Ulianova, care a fostgasit in dosarele Direcriei jandarmeriei din Moscova ; in el se spune Cain aceasta scrisoare este expus un program de studiere a marxismului ;printre izvoare sint indicate diverse publicarii ale social-democrarilor, ca«Vorwarts» i Nene Zeio" (V. I. Lenin. Opere, vol. 37, Editura poli-tica, 1958, pag. 509).

1895- 1897CORESPONDENTA CU FAMILIA

Cu privire la numeroasele scrisori catre familie care n-au ajuns pinala noi, gasim referiri in scrisorile catre familie care ne-au ramas, 0 inamintirile scrise de A. I. Ulianova-Elizarova 0 N. K. Krupskaia (veziOpere, vol. 37, Editura politica, 1958, pag. 13, 15, 17, 28, 35, 36, 40,48, 58, 60, 63, 67, 76, 509 ; Amintiri despre V. I. Lenin", partea 1,E.S.P.L.P. 1957, pag. 42-47, 100-101).

CORESPONDENTA CU P. B. AKSELROD, G. M. KRMANOVSKI,I. H. LALAIANT, P. P. MASLOV, L. MARTOV, A. P. SKLEARENKO,

P. B. STRUVE ETC.

Despre aceasta corespondenta se vorbgte in scrisorile lui V. I. Lenincatre familie care s-au pastrat, In amintirile scrise de A. I. Ulianova-Elizarova, N. K. Krupskaia, P. B. Akselrod, G. M. Krjijanovski, L. Mar-tov (I. 0. Tederbaum) etc. (vezi Opere, vol. 37, Editura politica, 1958,pag. 63, 66, 72, 76 ; Amintiri despre V. I. Lenin", partea 1, E.S.P.L.P.1957, pag. 42-47, 100-101, 139, 188-189, 190-191, 273. Corespon-denta lui G. V. Plehanov 0 P. B. Akselrod. Vol. I. Moscova, 1925,pag. 275 ; I. Martov. Insemnarile unui social-democrat. Moscova, 1924,pag. 325, 328-330, 331-332).

www.dacoromanica.ro

559

LISTA LUCRARILOR LA A CAROR REDACTAREA LUAT PARTE V. I. LENIN

1895Ardcole pentru nr. 1 al ziarului Rabocee Delo" (vezi N. K. Krup-

skaia. Amindri despre Lenin", Editura politicA, 1960, pag. 21-22).

Corespondeno pentru culegerea neperiodica Rabotnik" (veziV. I. Lenin. Opere, vol. 34, E.S.P.L.P. 1958, pag. 1-3, 4 ; Starii bol-Kvik". Culegere. 2 (5). Martie-aprilie. Moscova, 1933, pag. 134, revistaKatorga i Ssilka", 1934, nr. 1, pag. 101-102).

www.dacoromanica.ro

660

LISTA LUCRARILOR TRADUSEDE V. I. LENIN

1895Traducerea articolului Friedrich Engels" din ziarul vienez Neue

Revue" nr. 33 din 14 august 1895.Informatii in legatura cu aceast5 traducere se gásesc in procesul-verbal

al interogatoriului la care a fost supus V. I. Lenin la 30 martie (11 aprilie)1896 (vezi Zapiski Instituta Lenina. I. Moscova, 1927, pag. 129-130)§i, in Raport cu privire la cercurile criminale apárute in anii 1894-1895la Petersburg O. ai cAror mernbri i1i spun csocial-democratin" (vezi Cu-legere de materiale i articole. Red. rev. Istoriceskii Arhiv". Partea I.[Moscova] 1921, pag. 128). Manuscrisul n-a fost

1896 1897Traducerea din limba germanâ a cartii lui K. Bilcher Na*terea econo-

miei nationale (Referat tinut ca prelegere introductivá la $coala tehnicásuperioard din Karlsruhe la 13 octombrie 1890)". Manuscrisul se p5streazilin Arhiva Institutului de marxism-leninism de pe Hugh' C.C. al P.C.U.S.

gIsit.

www.dacoromanica.ro

661

LISTA DE LUCRARICARE S-AR PUTEA SA FIE ALE LUI

V. L LENIN

Articolul Scrisoarea secret*/ adresatà de d-1 Durnovo lui Pobedo-nostev", publicat in ziarul Vorwarts" din 15 septembrie 1895.

Presupunerea cA V. I. Lenin a colaborat in 1895 la ziarul VorwArts"a f ost exprimatà in repetate rinduri in presa sovieticA (vezi rev. Voin-stvuiuscii Materialist", 1925, vol. 4, pag. 208, 213 ; Letopisi Marksizma",1926, nr. 1, pag. 87-89).

Articolul Scrisoarea secretà adresatA de d-1 Durnovo lui Pobedonos-tev" se apropie, prin continutul lui, de articolul La ce se gindesctrii nostri ?", care intrà in volumul de fata (vezi pag. 75-80). Citatele dinaceste douà articole coincid. Mari de aceasta, in articolul din Vorwärts"este atinsA problema legalizkii activitkii social-democratilor rusi, caree tratatà de V. I. Lenin mai amanuntit in articolul O problemä vitalà"(Opere, vol. 4, Editura pentru literaturà politick 1953, pag. 201-206).

Institutul de marxism-leninism de pe ling5. C.C. al P.C.U.S. nu estein posesia unor argumente mai concludente care sA confirme cA acestarticol apartine lui V. I. Lenin, intrucit nu existA o arhivä a ziaruluiVorwärts".

nand,

www.dacoromanica.ro

562

ADNOTARI

1 Articolulnecrolog Friedrich Engels" a fost scris de Lenin in toamnaanului 1895 si a fost publicat in culegerea Rabotnik" nr. 1-2, api-rutá nu mai devreme decit in martie 1896.

Rabotnik" (Muncitorul") culegere neperiodica, editatá instrAinkate intre 1896 si 1899 de Uniunea social-democratilor rusi",sub ingrijirea grupului Eliberarea muncii". Initiatorul edifarii cule-gerii Rabotnik" a fost Lenin. In timpul sederii sale in strainatate,in 1895 el s-a inteles cu G. V. Plehanov si P. B. Akselrod in pri-vinta edithii 6 redacarii acestei culegeri de eatre grupul Eliberareamuncii". Inapoindu-se in Rusia, Lenin a desfásurat o activitate intensAperitru a organiza sprijinirea materialá a acestei publicatii, precurnsi pentru a asigura culegerii articole si corespondente din Rusia. Pinlin momentul arestkii sale in decembrie 1895, Lenin a pregltit sia trimis redactiei culegerii Rabotnik" articolul-necrolog FriedrichEngels" si citeva corespondente, dintre care o parte (corespondentelelui A. A. Vaneev, M. A. Silvin, S. P. Sesternin) a apkut in nr. 1-2si nr. 5-6 ale culegerii.

Au apkut in total 6 numere din culegerea Rabotnik" (trei nu-mere duble) si 10 numere din Listok aRabotnikas" (Foaia <(Cule-gerii Rabotniks"). 1.

2 Versurile date ca moto la articolul Friedrich Engels" shit luate deV. I. Lenin din poezia lui N. A. Nekrasov In amintirea lui Dobro-liubov". 5.

3 F. Engels. Prefatà la editia germana a Blzboiului tkanesc german"(vezi F. Engels. Razboiul taranesc german", E.S.P.L.P. 1958, editiaa III-a, pag. 24). 7.

4 Vezi K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 2, E.S.P.L.P. 1958, pag.239-532. 8.


-

-

-

-

-

-

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 663

6 Lenin se referà la revista Deutsch-Französische Jabrbficber" (Ana-lele germano-franceze"), care a apárut in limba germanl la Paris,sub ingrijirea lui K. Marx si A. Ruge. N-a apkut deck un singurnumk, dublu, in februarie 1844. In acest numAr au apdrut lucrArilelui K. Marx Contributii la problema evreiasch", Contributii lacritica filozofiei hegeliene a dreptului. Introducere", precum si lucrä-rile lui F. Engels Schiti a unei critici a economiei politice" 1i Si-tuatia Angliei. (rPast and Presento by Thomas Carlyle" (vezi K. Marx1i F. Engels. Opere, vol. 1, E.S.P.L.P. 1957, pag. 382-412, 413-427,544-571, 572-598), care marcheazA trecerea definitivA a lui MarxO. Engels la materialism si comunism.

Principala cauzA a incetkii aparitiei revistei au fast divergen-tele principiale dintre Marx 1i radicalul burghez Ruge. - 10.

7 Este vorba de lucrarea lui F. Engels Schitá a unei critici a econo-miei politice" (vezi K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 1, E.S.P.L.P.1957, pag. 544-571). - 10.

8 Liga comuniftilor" - prima organizatie internationalA a proletaria-tului revolutionar. Crearea Ligii" a fost precedatà de o muncá in-tensä depusa de Marx si Engels in vederea unirii ideologice 0 orga-nizatorice a socialistilor si muncitorilor din toate tkile. La inceputulanului 1847 Marx si Engels au aderat la asociatia secretA germanfiLiga celor drepti". La inceputul lunii iunie 1847 a avut loc laLondra congresul Ligii celor drepti", la care asociatia li-a schimbatdenumirea in Liga comunistilor" ; vechea lozincA confuzA - Totioamenii sint frati I" - a fost inlocuitA cu lozinca internationalistA delupta - Proletari din toate tkile, uniti-vi 1"

Liga comunhtilor" hi punea drept tel rästurnarea burgheziei,desfiintarea societkii vechi, burgheze, bazate pe antagonismul dintreclase, si crearea unei societki noi, (Ara clase 11 grá proprietate pri-vata. Marx 1i Engels au participat la lucrArile Congresului al doileaal Ligii", care a avut loc la Londra in noiembrie-decembrie 1847,1i din inskcinarea lui au scris programul Ligii" - ManifestulPartidului Comunist", apArut in februarie 1848. Liga comunhtilor"a avut un rol istoric important ca scoalA a revolutionarilor proletari,ca germene al partidului proletar gi precursor al Asociatiei Interna-tionale a Muncitorilor (Internationala I) ; a existat pina in noiembrie1852. Istoria Ligii" este expusA in articolul lui F. Engels Contri-butii la istoria Ligii comunhtilor" (vezi K. Marx si F. Engels.Manifestul Partidului Comunist", Editura politicA, 1960, editia aVII-a, pag. 73-95). - 10.

9 Nona gazeta renaner (Neue Rheinische Zeitung") a apArut la Co-Ionia in perioada 1 iunie 1848 - 19 mai 1849. Conduckorii ziaruluiau fost K. Marx 1i F. Engels ; redactor-§ef a fost Marx. Acest ziar,spune Lenin, a fost organul cel mai bun, neintrecut al proletaria-tului revolutionar..." (Opere, vol. 21, Editura politick 1959,pag. 67) ; prin continutul ski, el a avut rolul de educator al mase-

37 Opere complete, vol. 2-www.dacoromanica.ro

564 ADNOTARI

lor populare, ridicindu-le la lupti impotriva contrarevolutiei i exer-citindu-si influenta in intreaga Germanie. Pozitia hotarita i intran-sigenta a Noii gazete renane", internationalismul ei combativ aufacut ca, chiar din primele luni de existenta, ea sa devina obiectulunei campanii de atitari din partea presei feudalo-monarhiste i bur-gheze liberale, precum si al unei prigoane crincene din partea guver-nului. Expulzarea lui Marx de catre guvernul prusian i masurilerepresive luate impotriva celorlalti redactori au dus la incetarea apa-ritiei ziarului. Cu privire la Noua gazeta renana" vezi articolul luiF. Engels Marx si «Noua gazeta renanas (1848-1849)" (K. Marxsi F. Engels. Opere alese in doua volume, vol. II, E.S.P.L.P. 1955,editia a II-a, pag. 356-365). 10.

10 Este vorba de cartea lui F. Engels Anti-Diihring. Domnul EugenDahring revolutioneaza stiinta". //.

11 Sub acest titlu a aparut intr-o editie rusä din 1892 lucrarea luiF. Engels Dezvoltarea socialismului de la utopie la stiint5", labaza careia au fost puse trei capitole din cartea lui F. Engels Anti-Diihring" (vezi K. Marx si F. Engels. Opere alese in douà volume,vol. II, E.S.P.L.P. 1955, editia a II-a, pag. 95-164). //.

12 Vezi F. Engels. Origlnea familiei, a proprietatii private si a statu-lui", E.S.P.L.P. 1957, editia a IV-a. //.

13 Vezi F. Engels. Ludwig Feuerbach i sfirsitul filozofiei clasice ger-mane", Editura politica, 1959, editia a IV-a, pag. 5-53. //.

14 V. I. Lenin se ref era la articolul lui F. Engels Politica externa atarismului rus", aparut in primele doul numere ale revistei Sotial-Demokrat" sub titlul Politica internationala a imperiului rus" (veziK. Marx si F. Engels. Opere, vol. XVI, partea a II-a, 1936, ed.rusä, pag. 3-40).

Sofial-Demokrat" (Social-democratul") revista literara si; a fost editata in strainatate (la Londra si la Geneva) in anii

1890-1892 de grupul Eliberarea muncii" si a avut un mare rolin raspindirea ideilor marxismului in Rusia ; au aparut in total patrunumere. Principalii colaboratori la revista Sotial-Demokrat" au fostG. V. Plehanov, P. B. Akselrod, V. I. Zasulici. 11.

15 Lenin se ref era la articolul lui F. Engels Contributii la problemalocuintelor" (vezi K. Marx si F. Engels. Opere alese in doua volume,vol. I, E.S.P.L.P. 1955, editia a II-a, pag. 579-677). 11.

16 Este vorba de articolul lui F. Engels Despre relatiile socialc inusia" (vezi F. Engels. Despre relatiile sociale in Rusia", Editura

P.M.R., 1950, editia a II-a) si de postfata la acest articol, inclusein cartea Friedrich Engels despre Rusia", Geneva, 1894 (veziK. Marx si F. Engels. Opere, vol. XVI, partea a II-a, ed. rusa,pag. 388-401). //.

poli-tire

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 565

17 Volumul al 1V-lea al Capitalului" Lenin numelte, in conformitatecu indicatia lui F. Engels, lucrarea lui K. Marx Teorii asupra plus-valorii", scrisii in anii 1862-1863. In prefata la volumul al II-lea alCapitalului", Engels scria : Imi propun sà public ca a IV-a carte a«Capitalulub) partea critica a acestui manuscris (Teorii asupraplusvalorii". Nota red.), dupa ce voi fi inlaturat numeroaselepasaje privind probleme deja rezolvate in cartea a II-a si a III-a"(K. Marx. Capitalul", vol. II, E.S.P.L.P. 1958, editia a II-a, pag.10). Dar Engels n-a mai apucat sa pregateasca pentru tipar volumulal IV-lea al Capitalului". Pentru prima oar% Teorille asupraplusvalorii" au fost publicate in limba germans sub ingrijirea luiKautsky in anii 1905-1910. In aceasta editie au Lost incalcate cerinrtele elementare ale unei publicari stiintifice a textului i denaturateo serie de teze ale marxismului.

Institutul de marxism-leninism de pe linga C.C. al P.C.U.S. scoatein prezent o notia editie a lucrarii Teorii asupra plusvalorii (volu-mul al IV-lea al (iCapitaluluis)", in trei parti, dupd manuscrisul din1862-1863 (vezi K. Marx. Teorii asupra plusvalorii (volumul alIV-lea al <<Capitalului»)", partea intii, Editura politica, 1959 ; parteaa doua, Editura politica, 1960). 12.

18 Este vorba de scrisoarea lui F. Engels catre J. Ph. Becker datara15 octombrie 1884 (vezi K. Marx si F. Engels. Opere, vol. XXVII,1935, ed. rusa, pag. 415). 12.

19 Asociatia Internationalei a Muncitorilor" (Internationala I) primaorganizatie internationald a proletariatului, infiintata de K. Marx in1864 la o adunare internationala a muncitorilor, convocatfi la Londrade muncitori francezi i englezi. Infiintarea Internationalei I a f ostrezultatul luptei perseverente i indelungate duse de K. Marx siF. Engels pentru crearea unui partid revolutionar al clasei munci-toare. Dupa cum a aratat V. I. Lenin, Internationala I a pus bazeleunei organizatii muncitoresti internationale menite sa-i pregateascape muncitori in vederea asaltului revolutionar impotriva capitalului",a pus bazele luptei proletare internationale pentru socialism" (Opere,vol. 29, Editura politica, 1959, pag. 290, 291).

Organul conducator central al Internationalei I a f ost Consiliulgeneral al Asociatiei Internationale a Muncitorilor ; K. Marx a f ostin permanentl membru al acestui consiliu. Invingind influentele mic-burgheze i tendintele sectare, care predorninau pe atunci in miscareamuncitoreasca (trade-unionismul in Anglia, proudhonismul i anar-hismul in tarile romanice), Marx a grupat in jurul sau pe membriicei mai constienti ai Consiliului general (F. Lessner, E. Dupont,H. Young 1i Internationala I a condus lupta economica §ipolitica a muncitorilor din diferite tad si a contribuit la intarireasolidaritatii lor internationale. Deosebit de mare a fost rolul Inter-nationalei I in ceea ce priveste raspindirea marxismului i unireasocialismului cu miscarea muncitoreasca.

3 7*

altii).

www.dacoromanica.ro

666 ADNOTARI

Dupa Infringerea Comunei din Paris, in fata clasei muncitoare s-apus sarcina crearii unor partide nationale de masa pc baza princi-piilor promovate de Internationala I. Tinind seama de starea delucruri din Europa stria K. Marx in 1873 , consider ea este faràdoar i poate util ca organizarea formala a Internationalei sa treacitemporar pe planul al doilea" (K. Marx si F. Engels. AusgewahlteBride, Dietz Verlag, Berlin, 1953, pag. 339). In 1876, la Conferintade la Filadelfia, Internationala I a fost dizolvatl in mod oficial. 12.

20 Vezi K. Marx. Statutul provizoriu al Asociatiei", Statutul generalal Asociatiei Internationale a Muncitorilor" ; F. Engels. Prefata laeditia germani din 1890 a Manifestului Partidului Comunist"(K. Marx si F. Engels. Opere alese in douà volume, vol. I, E.S.P.L.P.1955, editia a II-a, pag. 6 si 397). 13.

21 Brosura Explicarea legii amenzilor aplicabile tnuncitorilor din fabrkifi uzine" a lost scrisa de Lenin in toamna anului 1895. Ea a fosttiparita in luna decembrie, intr-un tiraj de 3.000 de exemplare, intr-otipografie dandestini din Petersburg a Grupului narodovoltilor",asa-zisa tipografie din Lahta. Pe atunci Grupul narodovoltilor"cauta sa stabileasca relatii cu Uniunea de lupta pentru eliberareaclasei muncitoare" din Petersburg si ii tiparea publicatiile. Originalulbrosurii nu s-a pastrat ; el a fost ars dupa ce textul a fost cules, a§acum se proceda cu toate manuscrisele.

In scopuri conspirative, pe coperta brosurii au fost puse datefictive : Editata de libraria A. E. Vasiliev". Herson. TipografiaK. N. Subbotin", str. Ekaterinskaia, casa Kalinin. De vinzare latoate librariile din Moscova si Petersburg. Pe coperta interioara erascris : Aprobat de cenzurfi. Herson, 14 noiembrie 1895. In 1897 bro.sura a fost reeditata la Geneva de Uniunea social-democratilor rusidin strainatate".

Brosura a fost raspindita pe scará larga. Dupa datele departamen-tului de politie, in cursul anilor 1895-1905 ea a fast gaga' cu pri-lejul perchezitiilor i arestarilor operate la Petersburg, Kiev, Iaroslavl,Ivanovo-Voznesensk, Kazan, Sormovo, Nijni-Novgorod, Orehovo-Zuevo, Saratov, Krasnoiarsk, Pen i alte orase din Rusia. 15.

22 Este vorba de Revendicarea intocmitii cu consimedmintul general almuncitorilor", la 9 (21) ianuarie 1885, de catre V. S. VolkovP. A. Moiseenko, organizatori ai grevei de la fabrica de textile dinNikolskoe (a lui Morozov) ; in ea erau enumerate conditiile puse demuncitori pentru reluarea lucrului. 23.

23 Novoe Vremea" (Timpuri nor) cotidian ; a aparut la Peters-burg din 1868 pina In 1917 ; a apartinut, rind pe rind, mai multoreditori schimbat in repetate rinduri orientarea politica. Lainceput era ziar liberal-moderat ; apoi, din 1876, cind a inceput safie editat de A. S. Suvorin, s-a transformat intr-un organ al cercu-rilor reactionare ale nobilimii si ale functionarimii birocrate. In-cepind din 1905 a devenit un organ al ultrareactionarilor. Dupi

i i-a

ti

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 667

revolutia burghezo-democratica din februarie a sprijinit pe de-a-ntre-gul politica contrarevolutionara a guvernului provizoriu burghez si adus o campanie furibunda impotriva bolsevicilor. La 26 octombrie(8 noiembrie) 1917 a fost interzis de Comitetul militar-revolutionarde pe linga Sovietul din Petrograd. Novoe Vremea" a fost calificatde V. I. Lenin ca un model de ziar venal. 23.

24 Moskovskie Vedomosti" (Buletinul Moscovei") cel mai vechiziar rus ; la inceput (din 1756) a fost editat de Universitatea dinMoscova sub forma unei mici foi. Incepind din 1863 a devenit, inmiinile lui M. N. Katkov, un organ monarhist-nationalist, care pro-mova opiniile celor mai reactionare pkuri ale mosierilor 6 clerului.Incepind din 1905 a devenit una din principalele publicatii alesutelor negre. A aparut pina la Revolutia din Octombrie 1917. 23.

25 Instrucfiunile pentru lunctionarii inspectiei de tabriccr contin oenumerate a obligatiilor inspectorilor de fabrici. Aceste instructiuniau lost aprobate de S. I. Witte, ministrul finantelor, si publicate iniunie 1894. 39.

26 Greva de la fabrica de textile Hludov (filatura de bumbac a fratilorIlludov) din judeful Egorievsk, gubernia Reazan, a avut loc intre25 mai g 7 iunie (6 si 19 iunie) 1893. Aceasta greva a avut dreptcauza samavolnicia grosolana a administratiei fabricii, salariile sca-zute, amenzile mafi, introducerea muncii de noapte in ajun de sar-batod. Muncitorii, scosi din rabdári, au devastat pravalia i birourilefabricii, au spart geamurile de la cladirile fabricii i au deterioratmasinile. La 8 (20) iunie, in urma promisiunii acute de administratiecà va satisface unele revendicki, muncitorii au reluat lucrul. Dar inoctombrie a izbucnit din nou greva, ca urmare a faptului cä cea maimare parte din revendickile muncitorilor n-au fost satisfkute. Laaceasta greva au participat 5.000 de oameni. 56.

27 Artico1u1 Gospoddrii liceale licee de corecfie" a fost scris deV. I. Lenin in toamna anului 1895, ca raspuns la articolul luiS. N. Iujakov O utopie culturala. Plan pentru introducerea invita-mintului secundar general si obligatoriu", apkut in numkul dinmai 1895 al revistei Russkoe Bogatstvo".

Lenin a supus unei aspre critici planul lui Iujakov, care preconizaintroducerea, in cadrul unor licee agricole, a invatamintului secundarobligatoriu, in care elevii skaci erau obligati sa ramburseze prinmunca cheltuielile facute cu invkatura lor, si a demascat caracterullui reactionar. Mai tirziu, pe la sfirsitul anului 1897, pe cind seafla deportat in Siberia, el a reluat aceasta tema in articolul Citevaperle din proiectele utopice ale narodnicilor" (vezi volumul de fata.,pag. 465-498).

Articolul Gospodarii liceale i licee de corectie" a ap5rut, subsemnatura K. 7'. in, la 25 noiembrie (7 decembrie) 1895 in Sa-marskii Vestnik".

fi

www.dacoromanica.ro

568 ADNOTARI

Samarskii Vestnik" ziar ; a apärut la Samara (azi Kuibi§ev) din1883 pin5 in 1904. De la sfiriitul anului 1896 si pita in martie1897, ziarul s-a aflat in miinile marx4tilor lcgali" (P. P. Maslov,R. Gvozdev (R. E. Timmerman), A. A. Sanin, V. V. Portugalov etc.).In ultimul deceniu al secolului trecut acest ziar a publicat diferitearticole ale marx4tilor revolutionari ru0.. 62.

28 Russkoe Bogatstvo" revistá lunard ; a apärut la Petersburg din1876 pin5 la jumatatea anului 1918. De la inceputul ultimului de-ceniu al secolului trecut, aceasta revista a fost organul narodnicilorliberali §i a avut ca redactori responsabili pe S. N. KrivenkoN. K. Mihailovski. Ea pleda pentru impaciuire cu cirmuirea tarista§i ducea o luptà inversunata impotriva marxismului ii a marx4tilorruli. La rubrica literará a acestei reviste au aprirut opere ale unorscriitori progresi§ti ca V. V. Veresaev, V. M. Garsin, A. M. Gorki,V. G. Korolenko, A. I. Kuprin, D. N. Mamin-Sibireak, G. I. Uspcn-ski etc.

Incepind din 1906, revista a devenit organul partidului semicadetal social4tilor-populi§ti". 62.

29 Foaia volanta Cdtre muncitorii ,,ci muncitoarele de la fabricaThornton's a fost scrisA de Lenin dui:a data de 7 (19) noiembrie 1895,in legAturà cu greva declaratà de circa 500 de tes6tori de la aceastãfabricà la 6 (18) noiembrie, ca urmare a situatiei grele a muncitori-bor g a unor noi impilari din partea administratiei fabricii. Grevaa fost condusä de Uniunea de lima pentru eliberarea clasei munci-toare" din Petersburg. Inainte de inceperea grevei, Uniunea deluptr a scos o foaie volanea, scris6 de G. M. Krjijanovski, in careerau formulate revendicdrile teatorilor. PinA in prezent aceastà foaievolantá nu a fost gasita.

Foaia volanta scrisa de Lenin a fost multiplicata citeva zile maitirziu i difuzata in fabricä dupà terminarea grevei. Faptele dinviata muncitorilor descrise in aceastà foaie volantà au fost culese cugrijA chiar de Lenin.

Foaia volanta a fost multiplicatà la mimeograf, iar in primAvaraanului 1896 a fost retipAriti. in strainatate in nr. 1-2 al culegeriiRabotnik". 70.

30 No Iles fire scurte de lina care se torc mai greu deck lina ; ele seobtin in liana prelucrarii linii la masinile de pieptanat.

Knop fire scurte provenitc din tunsul postavului §i inutilizabilepentru tors. 71.

31 .5nrit mAsurà de lungime egald cu cinci arlini (circa 3,5 metri) ;se folosea la stabilirea tarifului de salarizare pentru tesatori. 71.

32 13iber" i Ural" denurnirile unor sorturi de postav. 73.

33 La ce se gindesc mini1rii noftri ?" unul din articolele scrise deLenin spre a fi publicate in ziarul Rabocee Delo", pe care il pre-gItea pe vremea aceea Uniunea de luptà pentru eliberarea clasei

81

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 669

muncitoare" din Petersburg in intelegere cu Grupul narodovoltilor".Primul numAr al ziarului Rabocee Delo" a fost intocmit si redactatde Lenin. Tot el a scris principalele articole : articolul de fondatre muncitorii rusi", articolele La ce se gindesc ministrii nostri ?",Friedrich Engels", Greva din 1896 de la Iaroslavl". In afarà deaceasta, primul nun:Car al ziarului cuprindea g articole scrise de altimembri ai Uniunii de lupta" din Petersburg G. M. Krjijanovski,A. A. Vaneev, P. K. Zaporojet, L. Martov (I. 0. Tederbaum),M. A. Silvin. Despre cuprinsul primului numar al ziarului RaboceeDelo", Lenin scria in Ce-i de facut ?" urmatoarele : Acest numar,pe deplin gata de tipar, a fost confiscat de jandarmi in timpul perche-zitiei acute in noaptea de 8 spre 9 decembrie 1895 la unul dintrernembrii grupului, Anat. Aleks. Vaneev, si publicatiei «Rabocee Delo*in prima sa formä nu i-a fost dat sa vada lumina zilei. Articolul defond al acestui ziar (pe care, poate, peste vreo 30 de ani vreo «Russ-kaia Starina* il va dezgropa din arhivele departamentului politiei)expunea sarcinile istorice ale clasei muncitoare din Rusia, punind infruntea acestor sarcini cucerirea libertAtii politice. Ziarul mai con-tinea articolul «La ce se gindesc ministrii nostri ?s, scris in legAturlicu actiunile intreprinse de politie in vederea distrugerii Comitetelorpentru rAspindirea stiintei de carte, si un sir de corespondente nunumai din Petersburg, dar si din alte pkti ale Rusiei (de pilaasupra macelkirii muncitorilor din gubernia Iaroslavl)" (Opere,vol. 5, Editura politick 1958, pag. 362). Manuscrisele acestor arti-cole n-au fost gasite nici pinà in ziva de azi. In ianuarie 1924, inarhiva departamentului politiei, la dosarul Uniunii de lupea", a fostgasita doar o copie a articolului La ce se gindesc ministrii nostri ?".

75.

34 Proiectul de program al partidului social-democrat §i explicareaprogramului" au fost scrise de Lenin la Petersburg, in inchisoare :Proiectul de program" in decembrie, mai tirziu de 9 (21), 1895,iar Explicarea programului" in iunie-iulie 1896. In arnintirileläsate de N. K. Krupskaia si de A. L Ulianova-Elizarova se spune6 textul a fost scris cu lapte intre rindurile unei carti. Acest textscris de mina lui V. I. Lenin mai intii se developa, probabil, iardupd aceea se copia.

In Arhiva Institutului de marxism-leninism de pe ling6 C.C. alP.C.U.S. se pastreaza trei copii ale Proiectului de program". Primacopie, gasia in arhiva personala a lui Lenin din perioada anilor1900-1904, este scrisa de o midi necunoscutá, cu cernealá simpatickprintre rindurile articolului lui S. Ciugunov Coasta cervicala la omdin punctul de vedere al teoriei evolutioniste", aparut in revistaNaucinoe Obozrenie" nr. 5 din 1900. Aceasta copie n-are titlu.Paginile copiei sint numerotate cu creionul de mina lui Lenin si puseintr-un plic pe care este scris tot de mina lui Lenin : Vechiulproiect de program (1895)".

A doua copie, gásita si ea in arhiva personalà a lui Lenin dinperioada 1900-1904, este dactilografiata pe hirtie subtire si poartà

www.dacoromanica.ro

670 ADNOTARI

titlul : Vechiul proiect de program al partidului social-dcmocrat(1895)".

A treia copie, gasita in arhiva de la Geneva a P.M.S.D,R., cu-prinde 39 de foi de text hectografiat. Spre deosebire de primeledoui, aceasta din urma copie contine nu numai Proiectul de pro-gram", ci i Explicarea programului", amindoua reprezentlnd olucrare unitara. 81.

35 Naucinoe Obozrenie" (Revista stiintificir) a apArut la Peters-burg din 1894 pina in 1903, mai intii saptaminal, apoi lunar. Revistan-a avut o orientare precisä, dar pentru a se conf orma modei", dupicum a spus Lenin, publica i scrieri marxiste. In Naucinoe Obozre-nie" au fost publicate uncle scrisori i articole ale lui K. Marx siP. Engels si trei articole ale lui V. I. Lenin : Nota cu privire lateoria pietelor", Inca o data cu privire la problema teoriei realizarii",O critica necritica" (vezi Opere, vol. 4, Editura pentru literaturäpolitica, 1953, pag. 43-52, 62-79 ; vol. 3, Editura politica, 1958,pag. 575-598). 81.

36 Ratele de rdscumpdrare au fost statornicite prin Legea CU privirela rascumpararea pamintului de catre taranii iesiti din starea deiobagie...", sanctionata la 19 februarie 1861. Guvernul tarist i-aobligat pe Omni sä plateasca mosierilor pentru loturile repartizatein pret de citeva od mai mare decit cel real. La incheierea actuluide rascumparare, guvernul achita mosierilor pretul de rascumparare,care era considerat ca o datorie contractata de Oran i urma O. fieachitat statului in decurs de 49 de ani. Sumele pe care tfiranii levarsau in contul acestei datorii se numeau rate de rascumparare. Im-poviratoare si prea mad in raport cu puterea de plata a taranilor,ratele de rascumparare au dus la ruinarea i pauperizarea in masa ataranimii. Numai taranii care apartinusera mosierilor au platit guver-nului tarist circa 2 miliarde de ruble, in timp ce pretul de 020' alpamintului rascurnparat de Otani nu trecea de 544.000.000 de ruble.Deoarece rascumpararea putea fi facuta pina in 1883, plata rateiorde rascumparare urma sa se termine abia in 1932. Dar miscareataraneasca din perioada primei revolutii ruse din 1905-1907 a silitguvernul tarist sa anuleze ratele de rascumparare cu incepere dinianuarie 1907. 86.

37 Rdspundere solidard ra'spunderea colectivá fortata a taranilor incadrul fiecarei obsd satesti pentru achitarea integrala, in termen, atuturor sumelor de plata si pentru indeplinirea diferitelor prestatii infolosul statului si al mosierilor (dad, rate de rascumparare, recru-tad etc.). Aceasta forma de inrobire a ta'ranilor, care s-a pastratdupa desfiintarea iobagiei in Rusia, a f ost suprimata abia in 1906.

86.

38 Este vorba de circulara pe care ministrul de finance S. I. Witte aadresat-o inspectorilor de fabrici ca aspuns la grevele din vara

1,

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 571

toamna anului 1895. In ceea ce priveste caracterizarea ei, vezi vo-lumul de fay% pag. 111. 104.

39 Foaia volantA Guvernului Wig a fost scrisl de Lenin in inchi-soare, inainte de 25 noiembrie (7 decembrie) 1896, gi tipAria lamimeograf de Uniunea de luptà pentru eliberarea dasei muncitoare"din Petersburg.

Aceastii foaie volantA a fost un aspuns la circulara lui S. I. WittecAtre inspectorii de fabrici si la comunicatul despre grevele din varaanului 1896 din Petersburg, publicat in Pravitelstvennii Vestnik"nr. 158 din 19 (31) iulie 1896. 110.

40 Greve le din mai-iunie 1896 au fost denumite de Lenin vestitulrfizboi industrial din Petersburg. Ceea ce a determinat izbucnireaacestor greve a fost refuzul fabricantilor de a pad in intregimemuncitorilor salariul pentru zilele declarate nelucrfitoare cu ocaziaincoronArii lui Nikolai al II-lea. Greva a inceput la filatura de bum-bac Rossiia" (a fabricantului Ka links) si a cuprins repede PrinciPa-lele filaturi gi tesAtorii de bumbac din Petersburg. Proletariatul dinPetersburg s-a ridicat pentru prima oarA in front larg la luptfi im-potriva exploatatorilor. Erau in grevii peste 30.000 de muncitori.Greva s-a desfAsurat sub conducerea Uniunii de luptA pentru elibe-rarea clasei muncitoare" din Petersburg, care scotea foi volante §iproclamatii in care muncitorii erau chemati sä-gi apere cu fermitatedrepturile. Uniunea de luptA" a tipArit si difuzat principalele reven-dicAri ale grevistilor : reducerea zilei de mundi la 10 ore gi jumfitate,mArirea tarifelor de salarizare, achitarea la timp a salariilor etc. Gre-vele din Petersburg au contribuit la dezvoltarea migcArii muncitoregtila Moscova gi in the orase din Rusia, au silit guvernul ea* accelerezerevizuirea legislatiei pentru reglementarea muncii in fabrici si sfipublice legea din 2 (14) iunie 1897 cu privire la reducerea durateizilei de muncA in fabrici gi uzine la 11 ore gi jumAtate. Greve le,dupà cum a scris mai tirziu V. I. Lenin, au deschis era migthriimuncitoresti cel mai puternic factor al intregii noastre revolutii ,miscare care a crescut apoi continuu" (Opere, vol. 13, E.S.P.L.P.1957, pag. 82). 111.

41 Pravitelstvennii Vestnik" cotidian, organ oficial al guvernuluitarist ; a apArut la Petersburg in perioada 1869-1917. 112.

42 Uniunea de lupta pentru eliberarea clasei muncitoare" a fost orga-nizatA de Lenin in toamna anului 1895. In cadrul ei s-au unit vreo20 de cercuri muncitoresti marxiste din Petersburg. Intreaga minaa Uniunii de luptA" avea la bazA principiile centralismului g aleunei discipline severe. In fruntea Uniunii de luptA" se afla Grupulcentral, format din V. I. Lenin, A. A. Vaneev, P. K. Zaporojet,G. M. Krjijanovski, N. K. Krupskaia, L. Martov (I. 0. Tederbaum),M. A. Si lvin, V. V. Starkov si altii. Dar conducerea nemlilocitA aintregii munci o aveau dad membri din acest grup, in frunte cu

www.dacoromanica.ro

672 ADNOTARI

Lenin. Organizatia era impartita in grupuri raionale. Muncitori con-Itienti i inaintati (I. V. Babutkin, V. A. Selgunov etc.) tineau legA-tura intre aceste grupuri i intreprinderile industriale. In uzine existauorganizatori pentru stringerea informatillor i raspindirea publicatiilor,in marile intreprinderi au fost create cercuri muncitoretti.

In activitatea ei, Uniunea de lupta" a inceput sa infAptuiasca,pentru prima oara in Rusia, unirea socialismului cu mitcarea munci-toreascA, trecerea de la propaganda marxismului in cadrul unor micigrupuri de muncitori inaintati, organizati in cercuri, la agitatie poli-tica in rindurile maselor largi ale proletariatului. Uniunea de lupta"a condus mitcarea muncitoreasca, legind lupta muncitorilor pentrurevendicari economice cu lupta politica impotriva tarismului. Innoiembrie 1895 Uniunea" a organizat greva de la fabrica de postavThornton". Sub conducerea Uniunii" s-a desfaturat in vara anului1896 vestita grevA a textilittilor din Petersburg, la care au luat partepeste 30.000 de oameni. Uniunea de luptA" a scos foi volantebroturi pentru muncitori ti a facut pregatirile necesare pentru aparitiaziarului Rabocee Delo". Redactorul publicatiilor Uniunii de lupta"a fost V. I. Lenin. Uniunea de lupte ti-a extins influenta multdincolo de cadrul oratului Petersburg. Exemplul ei a fost urmat decercurile muncitoretti din Moscova, Kiev, Ekaterinoslav ti din alteorate g regiuni ale Rusiei, care s-au unit ti au format uniuni ase-manItoare.

In decembrie 1895 guvernul tarist a dat Uniunii de lupta" olovitura grea : in noaptea de 8 spre 9 (de 20 spre 21) a fost ares-tata o mare parte din activittii ei, in frunte cu Lenin. A fost con-fiscat i primul numar al ziarului Rabocee Delo", care fusese pre-gatit pentru tipar. Ca raspuns la arestarea lui V. I. Lenin g a altormembri ai Uniunii", a fost lansata o foaie volantA care cuprindcarevendicari politice ti in care se vorbea pentru prima oara de exis-tenta Uniunii de lupta".

Aflindu-se in inchisoare, V. I. Lenin a continuat sà conducAUniunea", ajutind-o cu sfaturi, trimitind din inchisoare scrisori i foivolante cif rate ; tot acolo a scris el brotura Despre greve" (careInca n-a fost &lea), Proiectul de program al partidului social-de-mocrat ti explicarea programului".

Importanta Uniunii de luptA pentru eliberarea clasei muncitoare"din Petersburg consta in aceea ca ea, dupa cum a spus Lenin, aconstituit primul germene efectiv al unui partid revolutionar care sesprijina pc mitcarea muncitoreasca ti conduce lupta de clasa a pro-letariatului. 115.

43 Ingiintarea atre membrii tUniunii de luptei pentru eliberarea claseimuncitoarev din Petersburg, trimisii in numele (theitrinilore a fostscrisi de Lenin in 1896, in inchisoare, pentru a preveni pe inembriiUniunii de lupta" ramati in libertate asupra activitatii provocatoruluiN. Mihailov i a-i pune in garda impotriva lui. Initiintarea" a fostscrisA, intre rinduri, la pag. 240 a cartii lui N. I. Tezeakov Mun-citorii agricoli i organizarea controlului lor sanitar in gubernia Her-

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 573

son" (1896), pe care Lenin a consultat-o pentru lucrarea sa Dez-voltarea capitalismului in Rusia".

Din motive conspirative, probabil, textul a fost scris cu mariprescurtari, cu litere foarte mArunte, scrise cu creionul negru, pe alocurifoarte sters, si de aceea el a rdmas in parte nedescifrat. 116.

44 Organizatia studenteascA denumitä corporafie" a fost creatA la Uni-versitatea din Petersburg la sfirsitul anului 1891, prin contopireaunor cercuri de studii studentesti. Ea grupa tineretul cu stare despirit revolutionark dar nu a avut un program politic bine precizat

dupA citeva luni s-a destramat. N. Mihailov, care se manifestaseca unul din organizatorii ei, avind legAturi cu ohrana a dat pe minapolitiei pe membrii acestei organizatii. 116.

45 Greva de la fabrica Voronin (tesatoria de bumbac Rezvoostrovskaia"a negustorului I. A. Voronin) a avut loc la sfirsitul lunii ianuarie1894. Greva a fost provocatA de reduccrea tarifelor de salarizare,carc atrAsese dupA sine scAderea salariului tesitorilor. Greva a durattrei zile i s-a incheiat cu victoria muncitorilor : tarifele au fost ma-jorate. Citiva muncitori din rindurile instigatorilor" au fost arestati

expulzati din Petersburg. 116.

46 Lucrarea Cu privire la caracterizarea romantismului economic" a fostscrisA de Lenin in primAvara anului 1897, pe cind se afla in depor-tare in Siberia. A fost publicatA in patru numere (7-10) ale revisteimarxistilor legali" Novoe Slovo" (aprilieiulie 1897) sub semnAturaK. Tn, iar mai tirziu a intrat in culegerea : Vladimir Bin. Studii

articole economice", editatä in octombrie 1898 (pe coperta exte-rioarà i pe cea interioarà a culegerii figureazA anul 1899). Lainceputul anului 1908 a fost publicatà, cu unele rectificAri si pre-scurtAri, in culegerea : VI. Ilin. Problema agrare. In aceastA editiea fost omisa subdiviziunea a treia a capitolului II, intitulatà Pro-blema cresterii populatiei industriale pe seama celei agricole", sisfirsitul subdiviziunii a cincea a accstui capitol, intitulatà Caracterulreactionar al romantismului", iar in capitolul I a fost adaugat unPostscriptum".

Pregatind editiile legale din 1897 si 1898, Lenin, din considerentede cenzurA, a fost nevoit sa scrie, in loc de teoria lui Marx" siteoria marxistA", teoria moderne ; in loc de Marx" cunoscutuleconomist german" ; in loc de marxist" realist" ; in loc deCapitalul" ,;tratatul" etc. In editia din 1908, o buna parte dinexpresiile mentionate au fost rectificate de Lenin in text sau expli-cate in note de subsol. In editiile a doua si a treia a Operelor, rec-tificArile lui Lenin au fost date sub formA de note de subsol. Ineditia a patra si in editia de favk au fost introduse in text. 119.

47 Supravaloare plusvaloare (la Marx Mehrwert). In lucrArile saledin ultimul deceniu al secolului trecut, V. I. Lenin a folosit termenulsupravaloare" paralel cu termenul plusvaloare". Mai tirziu a folositnumai termenul plusvaloare". 130.

si

si

www.dacoromanica.ro

674 ADNOTARI

48 Este vorba de articolul polemic al lui MacCulloch Mr. Owen'sPlans for Relieving the National Distress" (Planurile d-lui Owencu privire la atenuarea calamitatii nationale"). Acest articol, la carea raspuns Sismondi, a fost publicat fara semnAtura in EdinburghReview", vol. XXXII, 1819.

Tbe Edinburgh Review or Critical Journal" revista stiintificaliterar-politica ; a aparut din 1802 pinA in 1829. 138.

49 Vezi K. Marx. Capitalul", vol. II, E.S.P.L.P. 1958, editia a II-a,pag. 353 ; vol. III, partea a II-a, Editura pentru literaturfi politica,1953, pag. 793. 141.

50 Vezi K. Marx. Capitalul", vol. II, E.S.P.L.P. 1958, editia a II-a,pag. 331-497. 141.

51 In editiile din 1897 si 1898 Lenin s-a referit in acest pasaj la lucra-rea lui M. I. Tugan-Baranovski Crizele industriale", partea a II-a.In editia din 1908 Lenin a inlocuit aceasta ref erire printr-o trimiterela cartea sa Dezvoltarea capitalismului in Rusia", care a aparut in1899. 141.

52

53

54

55

56

Vezi K. Marx. Capitalul", vol. II,pag. 369. 144.

Vezi K. Marx. Capitalul", vol. III,146.tura politick 1953, pag. 250.

Vezi K. Marx si F. Engels. Operc,pag. 447-460. 154.

Vezi K. Marx. Capitalul", vol. II,pag. 298. 158.

E.S.P.L.P. 1958, editia a II-a,

partea I, Editura pentru litera-

vol. 4, Editura politica, 1958,

E.S.P.L.P. 1958, editia a II-a,

Socialiitii de catedrd reprezentantii unuia dintre curentele dineconomia politica burghezA din penultimele cloud decenii ale seco-lului al XIX-lea, care, sub eticheta socialismului, propagau de la cate-drele univcrsitare ref ormismul burghezo-liberal. Aparitia socialismuluide catedra a fost determinata de teama pe care o inspirau claselorexploatatoare raspindirea marxismului i cresterea miscarii muncito-resti, de tendinta ideologilor burgheziei de a gasi noi mijloace pentrua tine in subordonare pc oamenii muncii.

Reprezentantii socialismului de catedra (A. Wagner, G. Schmoller,L. Brentano, W. Sombart etc.) sustineau ca statul burghez este unstat situat deasupra claselor, capabil sa impace clasele potrivnice si saintroduca treptat socialismul", fSrS sá lezeze interescle capitalistilor,

sa tina seama, pe cit posihil, de revendicarile oamenilor muncii. Eipropuneau legiferarea reglementarii politiste a muncii salariate sireinvierea breslelor medievale. Marx si Engels au demascat esentareactionara a socialismului de catedra. Lenin ii denumea pe socialistii

8

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 676

de catedra plosnite ale stiintei universitare burghezo-poliriste", careurasc doctrina revolutionara a lui Marx. In Rusia, concepriile socia-listilor de catedra erau propagate de marxistii legali". 163.

57 Vezi K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 2, E.S.P.L.P. 1958, pag. 332.168.

58 Vezi K. Marx. Capitalul", vol. I, Editura politica, 1960, editia aIV-a, pag. 664. 168.

59 Vezi K. Marx. Capitalul", vol. I, Editura politica, 1960, ediria aIV-a, pag. 664. 169.

60 Protectionism sistem de mkuri economice prin care se urmarestedezvoltarea industriei capitaliste sau a agriculturii din rara respectivasi ocrotirea lor impotriva concurenrei straine. Cele mai importantcdintre aceste masuri sint : stabilirea de taxe vamale ridicate la mar-futile striine in vcderea reducerii importului lor, limitarea cantita-tiva a importului, instituirea de interdic0i valutare, stimularea expor-tului de marfuri indigene prin reducerea taxelor de export, acorda-rea de subvenlii bánesti diferitor capitalisti etc.

Protecrionismul a apkut in perioada acumulkii primitive in Angliasi a capatat o largi taspindire in epoca capitalismului industrial simai ales in imperialism. In condi0ile imperialisrnului, politica pro-tecrionistä urmkeste sa asigure monopolurilor capitaliste posibilitateade a-si vinde marfurile pe piara interna la preturi ridicate si de aobtine supraprofit monopolist prin jefuirea maselor populare. 131.

61 Liber-schimbism politica economica preconizath de burghezie &i.

care cerea libertatea comertului si neamestecul statului in activitateaeconomica privata. Liber-schimbismul a aparut in Anglia la sfirsitulsecolului al XVIII-lea. In perioada 1830-1850 industriasii din Man-chester erau bastionul liber-schimbisrnului in Anglia, si de aceealiber-schimbistii erau denumiri si manchesterieni". In fruntea scoliimanchesteriene" se aflau Cobden g Bright. Tendinre de liber-schim-bism s-au manifestat in politica Frantei, Germaniei, Rusiei si aaltor state. Fundamentarea teoretica a liber-schimbismului a fost fa-cuta in lucrkile lui A. Smith g D. Ricardo.

K. Marx si F. Engels au demascat incercarea burgheziei de afolosi lozinca libertkii comertului in scopuri de demagogic in pro-blemele sociale. 186.

62 Este vorba de aprecierea socialismului mic-burghez a lui Sismondifacuta in Manifestul Partidului Comunist" (vezi K. Marx §i

F. Engels. Manifestul Partidului Comunist", Editura politick 1960,ediria a VII-a, pag. 491) si citata de N. F. Danielson in articolulUnele considerarii asupra conditiilor dezvoltkii noastre economice",apirut in revista Russkoe Bogatstvo" nr. 6 din 1894. 188.

-

-

-

--

--

-

-

www.dacoromanica.ro

576 ADNOTART

63 Zur Kritik" primele cuvinte ale titlului cartii lui K. Marx ZurKritik der politischen Okonomie" (Contributii la critica economidpolitice"). Lenin citeaza unele pasaje din traducerea rusa a acesteicarti, intocmità de P. P. Rumeantev i editata in 1896 (vezi K. Marx.Contributii la critica economiei politice", Editura politica, 1960,editia a II-a, pag. 56, 49). 188.

64 Vezi K. Marx. Critica programului de la Gotha" (K. Marx. Criticaprogramului de la Gotha", Editura politica, 1959, editia a II-a,pag. 19-20).

In editiile din 1897 6 1898, Lenin, din considerente de cenzura,nu s-a referit aici direct la Marx, ci la Struve. In editia din 1908Lenin se refera direct la Critica programului de la Gotha" a luiMarx. Aceasta rectificare a fost introdusä in textul editiei a patrasi al celei de feta. 192.

65 Vezi K. Marx. Capitalul", vol. III, partea a II-a, E.S.P.L.P. 1955,pag. 824, 827, 828-829. 193.

66 Este vorba de urmatoarele lucrari polemice ale narodnicilor indrep-tate impotriva marxistilor : articolul lui N. F. Danielson Apologiaputerii banului ca semn al timpului", publicat sub pseudonimulNikolaion in revista Russkoe Bogatstvo" nr. 1-2 din 1895, siarticolul lui V. P. Vorontov Social-democratismul german si bur-ghezismul rus", publicat sub pseudonimul V. V. in gazeta Nedelea"nr. 47-49 din 1894. 193.

67 K. Marx. Mizcria filozofiei" (vezi K. Marx si F. Engels. Opere,vol. 4, Editura politica, 1958, pag. 86). 193.

68 Vezi K. Marx. Capitalul", vol. III, partea a II-a, E.S.P.L.P. 1955,pag. 791. 194.

69 Vezi K. Marx. Teorii asupra plusvalorii (Volumul al IV-lea al«Capitalului»)", partea a II-a, Editura politica, 1960, pag. 93 i 94.

196.

70 Prin cuyintele publicistul progresist" de la sf frsitul secolului alXIX-lea, Lenin vizeaza, in ironic, pe narodnicul liberal S. N, Iujakov.P. B. Struve a citat un fragment din articolul acestuia Problemelehegemoniei la sfirsitul secolului al XIX-lea", publicat in revistaRusskaia Misl" nr. 3-4 din 1885. 200.

71 Vezi K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 4, Editura politicá, 1958,pag. 159.

Din considerente de cenzura, Lenin a inlocuit aici cuvintul so-cialisti" (in originalul german Sozialisten") prin cuvintul autori".

202.

-

-

-

-

-

-

-

-

-

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 577

72 Vezi K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 4, Editura politica, 1958,pag. 99-100. 204.

73 Vezi K. Marx. Contributii la critica economiei politice", Editurapolitica, 1960, editia a II-a, pag. 95. 207.

74 Ob,ctea (taraneasca) in Rusia forma de folosinsa in comun a pa-mintului de ckre sarani, care se caracterizeaza prin obligativitateaasolamentului i prin faptul cã padurile i pasunile erau indivizibile.Principalele traskuri ale obstii taranesti din Rusia erau raspunde-rea solidark reimparsirea regulata a paminturilor i faptul cä mem-brii ei nu aveau dreptul sa renunte la pamint, interzicerea vinzàrii

cumpararii pamintului.In Rusia obstea este cunoscuta din vremuri stravechi. In cursul

evoludei istorice, ea devine treptat una dintre temeliile feudalismuluiin Rusia. Mosierii i cirmuirea tarista se serveau de obste pentru aintensifica asuprirea iobagista i pentru a stoarce de la popor plkilede rascumparare i &rile. V. I. Lenin a arkat ca obstea, Fara aferi pe tarani de procesul de prolctarizare, are, in practica, rolulunei bariere medievale, care-i desparte pe sarani, tintuindu4 parch' demid uniuni si de categorii care si-au pierdut orice rat iune de a fie(Opere, vol. 15, E.S.P.L.P. 1957, pag. 65).

Problema obstii a stirnit discutii aprinse si a dat nastere unei vasteliteraturi economice. 0 atende deosebita acordau obsdi narodnicii,care vedeau in ea o chezasie a dezvoltarii Rusiei spre socialism peo cale deosebita. Selectionind in mod tendendos i falsificincl faptele,operind cu asa-numitele cifre medii", narodnicii incercau sa de-monstreze ca in Rusia taranimea, care posecla pamintul in obste, areo situatie deosebit de trainica" i ca obstea ar pune pe tarani laadapost de pkrunderea relatiilor capitaliste in viata lor, cà i-arferi" de ruinare d de diferentierea de clasa. Inca in penultimul de-ceniu al secolului trecut, G. V. Plehanov a arkat inconsistentailuziilor narodniciste cu privire la socialismul de obste", iar in de-ceniul urmator V. I. Lenin a zdrobit definitiv teoriile narodnicilor.Pe baza unui urias material faptic si statistic, Lenin a arkat cum s-audezvoltat relatiile capitaliste in satul rus si cum, patrunzind in obsteasateasca' patriarhala, capitalul a scindat saranimea in clasc antago-niste : chiaburi 6 skaci.

In 1906 ministrul tarist Stolipin a emis o lege in interesul chia-burimii prin care se permitea taranilor sa iasa din obste i sa-sivincia lotul. In timp de 9 ani dupà emiterea acestei legi, care ainiiat lichidarea oficiali a sistemului obstilor la sate si a intensificatprocesul de diferendere a skanimii, au iesit din obsti peste2.000.000 de gospodari. 208.

75 Vezi K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 8, Editura politica, 1960,pag. 148.

In edidile din 1897 g 1898, din considerente de cenzura, Leninnu se refera la K. Marx si citeaza acest pasaj din lucrarea lui Marx

www.dacoromanica.ro

678 ADNOTARI

Optsprezece brumar al lui Ludovic Bonaparte" dupa lucrarea luiN. Beltov (G. V. Plehanov) Contributii la dezvoltarea conceptieitnoniste asupra istoriei". In editia din 1908 Lenin se refera directla Marx g la lucrarea lui, citind dupi culegerea : K. Marx. Cu le-gere de lucrari istorice". Petersburg, 1906. 210.

76 Russkaia Misr (Gindirea rusi") revistä lunara de orientatenarodnicista-liberalà ; a apArut la Moscova incepind din 1880. Inultimul deceniu al secolului trecut, in timpul polemicii dintre marxistig narodnicii liberali, redactia revistei, deli raminea pe pozitii narod-niciste, isi punea uneori coloanele la dispozitia marxistilor pentru a-sipublica articolele. La rubrica literara a revistei se publicau scrieriale scriitorilor progresisti : A. M. Gorki, V. G. Korolenko, D. N. Ma-min-Sibireak, G. I. Uspenski, A. P. Cehov etc.

Dupi revolutia din 1905, revista a devenit organul aripii dedreapta a partidului cadet si a aparut sub ingrijirea lui P. B. Struve.La mijlocul anului 1918 a f ost interzisa. 211.

77 Novoe Slovo" (Cuvintul nou") revistä lunara stiintifica, literatisi politica ; a fost editata la Petersburg, incepind din 1894, de catrenarodnicii liberali, iar de la inceputul anului 1897 de dare mar-xistii legali" (P. B. Struve, M. I. Tugan-Baranovski etc.). Pe cindse afla in deportare in Siberia, Lenin a publicat in revista NovoeSlovo" doua articole : Cu privire la caracterizarea romantismultdeconomic" fi In legatura cu o nota de ziar". In aceasta revisti sepublicau si scrieri ale lui G. V. Plehanov, V. I. Zasulici, L. Martov,A. M. Gorki etc. In decembrie 1897 revista a fost interzisa de gu-vernul tarist. 211.

78 Lenin citeaza aceste cuvinte din piesa lui A. N. Ostrovski Chicplateste oalele sparte" (vezi A. N. Ostrovski. Opere complete,vol. II, 1950, pag. 31). 213.

79 K. Marx si F. Engels. Manifestul Partidului Comunist" (vezi K. Marxsi F. Engels. Manifestul Partidului Comunist", Editura politica,1960, editia a VII-a, pag. 59). 216.




88 Vezi F. Engels. Anti-Dühring", E.S.P.L.P. 1955, editia a III-a,pag. 322-331. 217.

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 679

84 Sozialpolitisches Centralblatt" organ al aripii de dreapta a social-democratiei germane. A inceput sa apara In 1892. 218.


86 Vezi K. Marx. Capitalul", vol. I, Editura polidck 1960, editia aIV-a, pag. 512.

In editiile din 1897 si 1898, Lenin, din considerente de cenzura,a Inlocuit cuvintele : al revolutiei sociale" (der sozialen Revolu-tion") prin cuvintele : al transformarii sociale". In editia din 1908a tradus aceste cuvinte astf el : al rasturnarii sociale". AceastA mo-dificare a f ost introdusa In textul editiei a patra si al editiei de fatä.

233.

87 K. Marx §i F. Engels. Manifestul Partidului Comunist" (vezi K. Marxf i F. Engels. Manifestul Partidului Comunist", Editura politica, 1960,editia a VU-a, pag. 58). 236.

88 Legile cerealelor au fost introduse in Anglia in 1815. Prin acestelegi au fost stabilite taxe vamale ridicate la cerealele importate. Le-gile cerealelor &dean marilor proprietari funciari posibilitatea de aurea preturile la cereale pe piata internfi si de a obtine o tenthenorma. Totodata ele intareau pozitiile politice ale aristocratieiagrare. In jurul legilor cerealelor s-a dat o luptA acerbi si indelun-gad: Intre marii proprietari funciari si burghezie, lupta care s-a in-cheiat prin abrogarea acestor legi In 1846. 240.

89 Pe de o parte nu pot M. nu recunosc, pe de alai parte trebuie aadmit" expresie ironica din scrierile lui M. E. Saltikov-$cedrinJurnalul unui provincial la Petersburg" fi Inmormintarea" (veziM. E. Saltikov-Scedrin. Opere complete, vol. X, 1936, pag. 477 ;vol. XIII, 1936, pag. 410). 245.

90 Vezi K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 4, Editura politick 1958,pag. 447-460. 245.

91 Anti-Corn-Law-League (Liga impotriva legilor cerealelor) a fost fon-data in 1838 de catre fabricantii de textile Cobden si Bright dinManchester. Industriasii din Manchester erau bastionul liber-schimbis-mului In Anglia.

Liga lupta pentru abrogarea legilor cerealelor ; ea sustinea nece-sitatea liber-schimbismului, afirmind in mod demagogic ca aceastamasura va duce la ridicarea nivelului de trai al clasei muncitoare,pe cind in realitate reducerea preturilor la cereale contribuia la redu-cerea salariilor muncitorilor si la sporirea profiturilor capitalistilor.Lupta dintre burghezia industrialA si aristocratia agrara s-a incheiatin 1846 prin adoptarea legii cu privire la abrogarea legilor cerea-lelor. Aprecierea miscarii pentru abrogarea legilor cerealelor a fost

38

www.dacoromanica.ro

580 ADNOTARI

fAcutA de Marx in Discurs asupra liber-schimbismului" (vezi K. Marssi F. Engels. Opere, vol. 4, Editura politick 1958, pag. 447-460).

246.

92 Vezi K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 4, Editura politick 1958,pag. 447-452. 246.

93 Vezi K. Marx a F. Engels. Opere, vol. 4, Editura politica, 1958,pag. 447. 247.


95 Die Neue Zeit" (Timpuri noi") revista teoretic6 a social-demo-cratiei germane ; a apArut la Stuttgart din 1883 pinA in 1923. Piain octombrie 1917 a aparut sub ingrijirea lui K. Kautsky, iar dupaaceea sub ingrijirea lui H. Cunow. In anii 1885-1895 au fost publi-cate in Die Neue Zeit" uncle articole ale lui K. Marx si F. En-gels. Engels a dat adesea indicatii redactiei revistei si a criticat-ocu asprime pentru abaterile ei de la marxism. Revista a publicatarticole ale lui F. Mehring, P. Lafargue, G. V. Plehanov si ale altormilitanti ai miscArii muncitoresti internationale. Incepind din a douajumatate a ultimului deceniu al secolului trecut, revista a publicat re-gulat articole ale revizionistilor. In timpul primului rAzboi mondial(1914-1918) s-a situat pe o pozitie centristk kautskistk susdnind Infapt pe social-sovinisti. 247.

96 Articolele mentionate de V. I. Lenin, si anume lucrarea lui K. Marxsi F. Engels Circulara impotriva lui Kriege" si cap. IV din vo-lumul al II-lea al Ideologiei germane", au fost publicate in revistaDas Westphälische Dampfboot" din iulie 1846 si august-septembrie1847 si redpArite sub forma' dc fragmente in revista Die NeueZeit" nr. 27 i 28 din 1895-1896 (vezi K. Marx si F. Engels. Opere,vol. 4, Editura politick 1958, pag. 7-9 ; vol. 3, Editura politica,1958, pag. 544-545, 547-548.

Das Westpbaliscbe Dampfboot" revised' lunara, organul unuiadintre curentele existente in socialismul mic-burghez german, sau

adevAratul" socialism ; a aparut sub ingrijirea lui 0. Luning la Bie-lefeld si Paderborn (Germania) din ianuarie 1845 pita in martie1848. 247.

97 Vezi K. Marx. Prefata la editia intii a volumului I al Capita lului"(Capitalul", vol. I, Editura politica, 1960, editia a IV-a, pag. 44).

247.

98 Vezi K. Marx. Capitalul", vol. I, Editura politicS., 1960, editia aIV-a, pag. 677-678. 249.

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 581


100 Vezi K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 4, Editura politick 1958,pag. 454. 251.

101 Vezi K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 4, Editura politick 1958,pag. 460. 252.


103 Vezi K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 4, Editura politica, 1958,pag. 460.

Din considerente de cenzurk Lenin a schimbat (mu a omis) unelecuvinte din pasajul citat din Discurs asupra liber-schimbismului". Depildk cuvintele graibeste revolutia socialA" le-a tradus prin grA-beste aceastà tcsfdrimare»", iar cuvintele numai in acest sens revo-lutionar" prin numai in acest sens". 252.

104 Brosura Noua lege pentru reglementarea muncii in fabrici" a fostscrisd de Lenin pe vremea cind se afla deportat in Siberia, invara anului 1897, iar adaosul la brosurd in toamna aceluiasi an.Manuscrisul brosurii, dui:a cum reiese din prefata lui P. B. Akselrodla prima editie a brosurii lui Lenin Sarcinile social-democratilorrug", a ajuns in strAindtate abia in toamna anului 1898. A fasttipArità in 1899, la Geneva, de grupul Eliberarea muncii", la tipo-grafia Uniunii social-democratilor rusi". 253.

105 Lenin se ref era la instiintArile apArute la inceputul lunii ianuarie1897 in toate filaturile si tesAtoriile de bumbac din Petersburg inlegaturA cu introducerea zilei de muncA de 11 ore si jumdtate cuincepere de la 16 (28) aprilie, adicA in preajma zilei de 19 aprilie(1 mai) ziva solidaritatii internationale a oamenilor muncii dintoate Ogle. 257.

106 Buletinul finantelor, industriei fi comertului" revised saptaminatheditatA de ministerul de finance al Rusiei tariste ; a apArut la Pe-tersburg din 1883 pinA in 1917 (pinA in ianuarie 1885 sub titlul :Curierul finantelor"). In aceastä revistA se publicau decizii ministe-riale, articole si cronici economice. 262.

107 Lenin se referA la fabula lui I. A. Krilov Leul la vinAtoare"(1808). 303.

108 Articolul Recenstimintul meitefuguraor din 1894195 in guberniaPerm ,si problemele generale ale industriei «meftefugdreftie a fostscris de Lenin in august-septembrie, nu mai tirziu de 7 (19) septem-brie 1897, in timp ce se afla deportat in Siberia. Materialele acestui

38*

www.dacoromanica.ro

582 ADNOTARI

articol au fost folosite de Lenin in cartea Dezvoltarea capitalismuluiin Rusia".

Articolul a aparut pentru prima oara in 1898 in culegcrea Arti-cole si studii economice" si a f ost retiparit in 1908 in culegereaProblema agrara". 309.



111 Truck-system sistem in cadrul caruia salariile muncitorilor se pla-tesc in marfuri i produse alimentare livrate din pravalii care apar-tin fabricantilor. In Rusia tarista, acest sistem, care reprezenta unmijloc suplimentar de exploatare a muncitorilor, era deosebit de ras-pindit in regiunile cu productie mestesugareasca. 386.

112 Vezi K. Marx. Capitalul", vol. I, Editura politica, 1960, editia aIV-a, pag. 358-360. 390.

113 Vezi K. Marx. Capitalul", vol. I, Editura politica, 1960, edi-tia a IV-a, pag. 355-386. 393.

114 luridiceskii Vestnik" (Curierul judiciar") revista lunara de orien-tare burgheza-liberala ; a aparut la Moscova intre 1867 g 1892.

395.

115 Pidavrdgeala manilovistd" exprcsie legata de figura sentimenta-lului i romantiosului mosier Manilov, unul dintre personajele poe-mului lui N. V. Gogol Suflete moarte" (1842), flecar inactivvisator steril, al carui nume a devenit sinonimul palavragelii goale,al visarii desarte si al atitudinii pasiv-blajine fata de realitate. 399.

116 V. I. Lenin citeaza din poezia lui H. Heine Du haat Diamantenund Perlen..." (Tu ai diamante si perle...") (vezi Heine. Versuri,E.S.P.L.A. 1956, pag. 90). 399.

117 Delovoi Korrespondent" ziar comercial ; a aparut la Ekaterin-burg (astazi Sverdlovsk) din 1886 pia in 1898. In coloanele lui sepublicau informatii, anunturi, articole i cronici economice. 400.

118 Este vorba de Codul de legi al Imperiului rus", vol. 10, partea I.401.

1r9 Permskie Gubernskie Vedomosti" (Buletinul guberniei Perm") or-gan oficial ; a aparut la Perm din 1838 Oda in 1917, mai intiisaptaminal, apoi zilnic. 411.

120 Este vorba de fabula Metafizicianul" de I. I. Hemniter, in caremetafizicianul reprezinta intruchiparea teoretizarii goale. 412.

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 683

121 Russkie Vedomosti" (Analele Rusiei") cotidian ; a apArut laMoscova incepind din 1863 ; exprima concepgile intelectualilor libc-rali moderati. In ultimele douA decenii ale secolului trecut au colabo-rat la acest ziar o seamA de scriitori din lagArul democrat(V. G. Korolenko, M. E. Saltikov-Scedrin, G. I. Uspenski etc.) ; inpaginile lui au fost publicate lucrAri ale narodnicilor liberali. Ince-pind din 1905 a devenit organul aripii drepte a partidului burghezal cadetilor. Lenin a arátat cA Russkie Vedomosti" a imbinat infelul ski cadetismul de dreapta cu o oarecare cloth' de narodni-cism" (Opere, vol. 19, E.S.P.L.P. 1957, pag. 119). In 1918 Rus-skie Vedomosti", ca g celelalte ziare contrarevolutionare, a fostinterzis. 419.

122 Sisoika" unul dintre eroii principali ai povestirii Podlipovg" deF. M. Resetnikov (1864), tipul faranului sarac g ignorant, lipsitde drepturi, strivit de fru& g de mizerie. 422.

123 Acest citat e luat de V. I. Lenin din poczia CAtre A. 0. Smirnova"de M. I. Lermontov (vezi M. I. Lermontov. Opere in sase volume,vol. 2, 1954, pag. 163). 426.

124 Brosura Sarcinile social-democrafilor rusi" a fost scrisa de Leninpe cind se afla deportat in Siberia la sfirsitul anului 1897 si a fostpublicatA pentru intiia oarà in 1898, la Geneva, de cAtre grupulEliberarea muncii". Ea a fost larg faspinditã in rindurile tnuncirao-rilor inaintati din Rusia. Dupl cum reiese din datele departamen-tului de politie, in 1898-1905 brosura a fost gAsitä cu prilejul per-chezigilor l arestArilor facute la Petersburg, Moscova, Smolensk,Kazan, Orel, Kiev, Vilno, Feodosia, Irkutsk, Arhanghelsk, Sormovo,Kovno g in alte orase.

Manuscrisul brosurii n-a fost gdsit ; existA numai o copie fAcutide o mina necunoscuti. In 1902 a aparut la Geneva editia a douaa brosurii, iar in 1905 editia a treia, ambele prefatate de V. I. Lenin.Brosura a fost inclusA g in culegerea : Vl. Ilin In 12 ani", apArutAin noiembrie 1907 (pe coperta exterioarA si pa cea interioarA figu-reazA anul 1908). Din edigile 1902, 1905 g 1907 lipseste procla-maga Catre muncitorii g socialistii din Petersburg din partea ra(Uni-unii de luptele, care se afla intr-o copie a manuscrisului g subforma' de anexA in prima editie a brosurii. AceastA proclamatie, carea fost publicatà in toate editiile precedente ale Operelor, a fostincluth si in ediga de fata. Copia manuscrisului tontine uncle gre-sell de copiere. S-au strecurat unele inexactifati g in prima editie abrosurii, care a fost publicata in strAinAtate de came grupul Ebbe-rarea muncii". In edigile urmAtoare de au fost indreptate deLenin. 427.

125 Pre lafa la editia a doua" a fost scrisA in august 1902 si publicatàin decembrie al aceluiasi an, in brosura Sarcinile social-democratilorrug", editatà de Liga din strainatate a social-democratiei revolu-tionare ruse.

www.dacoromanica.ro

584 ALINOTARI

Liga din strdiatate a social-democratiei revolutionare ruse a fostintemeiata in octombrie 1901, din initiativa lui V. I. Lenin. Din eafaceau parte sectia din strAinAtate a organizatiei Iskra"-Zarea"organizatia Sotial-Demokrat" (care cuprindea i grupul Eliberateamuncii"). Liga si-a pus ca sarcinA sA rAspindeascA ideile social-demo-cratiei revolutionare i sA sprijine formarea unei organizatii de luptasocial-democrate. Ea era de fapt reprezentantul organizatiei Iskra"din strainAtate. Ea recruta partizani pentru Iskra" din rindurile so-cial-democratilor rusi din strAinatate, sprijinca ziarul din punct devedere material, organiza transportul lui in Rusia i edita literaturamarxistã de popularizare. Liga a editat citeva Buletine" i bro-suri. Ea a fost confirmatA de Congresul al II-lea al P.M.S.D.R. casingura organizatie de partid din strAinatate cu drepturi statutare decomitet §i a fost obligatA sa activeze sub conducerea i controlulC.C. al P.M.S.D.R.

DupA Congresul al II-lea, in Liga din strAinatate" s-au cuibaritmensevicii, care au folosit-o ca mijloc de luptA impotriva lui Lenin,impotriva bolsevicilor. La cel de-al doilea Congrcs al Ligii dinstrAinatate", care s-a tinut in octombrie 1903, ei s-au dedat lacalomnii impotriva bolsevicilor, ceea ce a facut pe Lenin si pe parti-zanii lui sl pArAseascA sedinta. Mensevicii au aprobat noul statut alLigii, care era indreptat impotriva statutului partidului adoptat laCongresul al II-lea al P.M.S.D.R. Din acel moment Liga a devenitun bastion al mensevismului ; ea a dainuit pina in 1905. 431.

126 Curentul economist", sau economismul" curent oportunist in so-cial-democratia rusA de la sfirsitul secolului al XIX-lea inceputulsecolului al XX-lea, o varietate rusA a oportunismului international.Organele de presa ale economistilor" au fost ziarul RaboceaiaMisl" (1897-1902) in Rusia i revista Rabocee Delo" (1899-1902)in strAinAtate.

In 1899 a aparut Credo", manifestul economistilor, intocmit deE. D. Kuskova. Prin3ind acest manifest pe cind se afla in deportarc,Lenin a scris Protestul social-democratilor din Rusia", in care asupus unei critici aspre programul economistilor". Protestul a fostdiscutat i adoptat in unanimitate in cadrul unei consfAtuiri convocatein satul Ermakovskoe, districtul Minusinsk, la care au participat 17deportati politici marxisti. Economistii" limitau sarcinile clasei mun-citoare la lupta economicA pentru mArirea salariilor, imbunatAtircaconditiilor de muncA etc., sustinind cA de lupta politica trebuie sase ocupe burghezia liberalA. Ei negau rolul conducAtor at partiduluiclasei muncitoare, considerind ca partidul nu are altceva de fAcutdecit sa contemple procesul spontan al miscarii, sa. inregistreze eve-nimentele. Ploconindu-se in fata caracterului spontan al miscArii mun-citoresti, economiltii" subapreciau importanta teoriei revolutionare,a constlintei, sustineau cA ideologia socialistA poate lua nastere diemiscarea spontanA ; ei negau necesitatea introduccrii constiintei so-

cialiste in miscarea muncitoreascA i netezeau astfel calea ideologie;burgheze. Ei nu recunosteau necesitatea de a crea un partid cen-

Ii

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 586

tralizat al clasei muncitoare si apArau rAzletirea si metodele primitivede activitate ale diferitelor cercuri, intretineau disensiunile si osci-ladle in sinul miscArii social-democrate. Economismul" amenintasal abatil clasa muncitoare de la calea luptei revolutionare de claslsi sa facA din ea o anexA polida a burgheziei.

Un rol important in lupta impotriva economismului a avut Iskra"leninistà. Zdrobirea ideologica definitivA a economismului" a fostsavirsitA de V. I. Lenin in cartea sa Ce-i de f Acut ?", apArutI inmartie 1902. 432.

127 Este vorba de primul Congres al P.M.S.D.R., care a avut loc laMinsk la 1-3 (13-15) martie 1898. La acest congres au participat9 delegati din partea a 6 organizatii, si anume din partea Uniuniforde luptà pentru eliberarea clasei muncitoare" din Petersburg, Mos-cova, Ekaterinoslav si Kiev, din partea grupului de la RaboceaiaGazeta" din Kiev si din partea Bundului. Congresul a ales Comite-tul Central, a confirmat ca organ oficial al partidului ziarul Rabo-ceaia Gazeta", a publicat un Manifest" si a declarat Uniuneasocial-democratilor rusi din strAinAtate" drept reprezentant al parti-dului in strAinkate (vezi Rezolutiile si hotaririle congreselor, con-f erintelor Partidului Comunist al Uniunii Sovietice si ale plenarelorC.C.", partea I, Editura pentru literaturA politica', 1954, pag. 11-15).

Insemnitatea primului Congres al P.M.S.D.R. constA in aceea cAin hotAririle sale si in Manifest" a proclamat intemeierea Partiduluimuncitoresc social-democrat din Rusia si a avut prin aceasta un marerol propagandistic revolutionar. Totusi, congresul n-a adoptat tinprogram, n-a elaborat un statut al partidului ; Comitetul Central alesde el a fost arestat, tipografia Raboceaia Gazeta" a fost confiscatA,si de aceea congresul n-a reusit sA inmAnuncheze si sA uneascA intreele diferitele cercuri si organizatii marxiste. N-a existat o conducereexercitatá dintr-un centru unic si nici o linie unicA in activitatea or-ganizatillor locale. 432.

128 Este vorba de membrii Grupului narodovoltilor", care a apArut in1891 la Petersburg. La inceput au fAcut parte din acest grup M. S.Olminski (Aleksandrov), N. L. Mescereakov, E. M. Aleksandrova,A. A. Fedulov, A. A. Erghin etc. Acest grup se cAlAuzea dupá pro-gramul narodovoltilor. El a tiparit in tipografia sa o serie de bro-suri si proclamatii ilegale, Rabocii Sbornik", doul numere dinLetucii Listok" (Foaie volantA"). In aprilie 1894 grupul a fossnimicit de politic, dar in curInd si-a reluat activitatea. In aceast5perioadA s-a produs trecerea lui de la narodovoltism la social-demo-cratism. Ultimul numAr, 4, al publicatiei Letucii Listok", care aapkut in decembrie 1895, purta deja uric vAdite de influentAsocial-democratà. Grupul a stabilit legatura cu Uniunea de luptApentru eliberarea clasei muncitoare" din Petersburg, a tipArit in tipo-grafia sa o serie de publicatii ale Uniunii", de pilda brosura luiLenin Explicarea legii amenzilor aplicabile muncitorilor din fabricisi uzine" (vezi volumul de fate:, pag. 15-61), a dus tratative cu

-

-

www.dacoromanica.ro

686 ADNOTARI

Uniunea" in legatura cu scoaterea in comun a ziarului RaboceeDelo". In aceeali tipografie urma sit fie scoasa si brosura lui LeninDespre greve", trimisa din inchisoare in mai 1896 (manuscrisul n-afost Inca gasit). Brolura n-a putut fi big tiparitä, pentru a in iunie1896 tipografia a fost devastata, iar membrii grupului arestati. Dupaaceea grupul si-a incetat existenta. Ulterior, unii din membrii lui(P. F. Kudelli, N. L. Mescereakov, M. S. Olminski etc.) au devenitmilitanti activi ai P.M.S.D.R., in timp ce majoritatea au aderat lapartidul socialiitilor-revolutionari. 432.

129 Narodopravti membrii partidului Narodnoe pravo", organizatieilegala a intelectualitatii democrate ruse, intemeiatii in vara anului1893 cu participarea fostilor narodovolti 0. V. Aptekman, A. I. Bog-danovici, A. V. Ghedeonovski, M. A. Natanson, N. S. Tiutcev si altii.Narodopravtii isi propuneau sa uneasca toate fortele de opozitie invederea luptei pentru ref orme politice. Aceasta organizatie a scosdou'l documente programatice : Manifest" si 0 problema vitala".In primavara anului 1894 grupul a fost zdrobit de guvernul tarist. 0apreciere asupra narodopravtilor ca partid politic a fost data deV. I. Lenin in lucrarea sa Ce sint tprietenii poporuluit si cum luptaei impotriva social-democratilor ?" (Opere complete, vol. 1, Editurapolitica, 1960, editia a doua, pag. 331-334) si in volumul de fata,pag. 456-458. Majoritatea narodopravtilor au aderat ulterior lapartidul socialistilor-revolutionari. 432.

130 Socialigii-revolutionarr (eserii) partid mic-burghez din Rusia ;a luat fiinta pe la sfirsitul anului 1901 inceputul anului 1902, princontopirea diferitelor grupuri si cercuri narodnice. Ziarele Revo-liutionnaia Rossia" (1900-1905) si revista Vestnik Russkoi Revo-liutii" (1901-1905) au devenit organele lui oficiale. Conceptiilesocialistilor-revolutionari, exprimate in programul adoptat la primullor congres (decembrie 1905 ianuarie 1906), reprezentau un amestecde idei ale narodnicismului si ale oportunismului din Europa occi-dentalä. Eserii, dupà cum s-a exprimat Lenin, cirpeau gaurile na-rodnicismului cu peticile «criticiit oportuniste la moda a marxismului"(Opere, vol. 9, E.S.P.L.P. 1955, pag. 301). Ei nu vedeau deosebirilede clasä dintre proletar si micul proprietar si, estompind contradictiilede clasi din sinul taranimii, negau rolul conducator al proletariatuluiin revolutie, negau ideea dictaturii proletariatului. Tactica lot deteroare individuala aducea prejudicii mad miscarii revolutionare.

In programul lor agrar, eserii cereau trecerea parnintului in pro-prietatea intregii societati, impardrea lui la tarani si dezvoltarea dif e-ritelor forme de asociatii obstesti si de cooperatii. Lenin a aratat cAprogramul lor de socializare" a pamintului nu are nimic comun cusocialismul, ca desfiintarea proprietatii private numai asupra pämln-tului nu va lichida nici dominatia capitalului, nici mizeria maselor"(Opere, vol. 10, E.S.P.L.P. 1956, pag. 26).

In timpul primei revoludi ruse din 1905-1907, eserii si-au dat Pefata esenta lor mic-burgheza, promovind o politica impaciuitoristä

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 687

fatä de burghezia liberalà. In partidul lor au apArut don's.' aripi : ceadreaptl, care a renuntat la lupta pentru republicA si a incheiat unbloc cu cadedi, si cea stingA, care a format Uniunea socialistilor-re-volutionari maximalisti", pentru care teroarea individualà era prin-cipalul mijloc de lupth. In anii primului rAzboi mondial (1914-1918),eserii s-au situat pe pozitiile social-sovinismului. DupA victoria Re-volutiei burghezo-democratice din februarie 1917, in partidul eserilorau luat nastere trei grupAri : cei de dreapta (in frunte cu E. Bresko-Breskovskaia si Kerenski), centristii (in frunte cu V. Cernov) si ceide stinga (in frunte cu M. Spiridonova). Liderii celor de dreapta siai centristilor au fAcut parte din Guvernul provizoriu burghez. GrupulSpiridonova a format aripa stingA, care, la sfirsitul lunii noiembrie1917 s-a constituit in partidul de sine stAtAtor al eserilor de stinga".Dui:A victoria Marii Revolutii Socialiste din Octombrie, eserii au duso activitate contrarevolutionarA, de subminare, au sprijinit pe generaliialbgardisti si pe interventionisti, au luat parte la comploturi contra-revolutionare, au organizat actiuni teroriste impotriva oamenilot destat sovietici. Eserii de stinga" cAutau &Ali mentinA influenta lor inrindul maselor tArAnesti si in mod formal recunosteau Puterea sovie-ticA, big, pe milsurA co s-a dezvoltat lupta de clash la tara, au pi1itpe calea luptei impotriva Puterii sovietice §i au fost zdrobid. Dupiiterminarea razboiului civil si a interventiei strAine, eserii si-au coati-nuat activitatea lor dusmAnoasà, indreptatA impotriva Statului sovie-tic, atit inAuntrul Orli cit si in tabara emigrandlor albgardisti. 433.

131 Iskra" (Scinteia") primul ziar marxist ilegal pe intreaga Rusie, afost infiintat de Lenin in anul 1900. Crearea acestui organ de luptàal marxistilor revolutionari a constituit veriga principall si sarcinaprincipalA din lantul de verigi si din lantul de sarcini care stAteauatunci in fata social-democratilor rusi. Intrucit, datoritA persecutiilorpolitienesti, in Rusia era imposibilA scoaterea unui ziar revolutionar,Lenin, incA de pe cind se afla deportat in Siberia, a elaborat in toateamAnuntele planul ediehrii unui asemenea ziar in strAinAtate.

La expirarea termenului de deportare (ianuarie 1900), Lenin atrecut imediat la infAptuirea acestui plan. In februarie 1900, laPetersburg, el a dus tratadve cu V. I. Zasulici, care venise clandestindin strAinAtate, in legiiturA cu participarea grupului Eliberarea mundi"la scoaterea unui ziar marxist pe intreaga Rusie. In aprilie 1900 aavut loc asa-zi:m ConsfAtuire de la Pskov", la care au participatV. I. Lenin, L. Martov (I. 0. Tederbaum), A. N. Potresov, S. I. Rad-cenko §i marxistii legali" (P. B. Struve, M. I. Tugan-Baranovski).La aceasta consfAtuire a fost ascultat si discutat proiectul de declaratieal redactiei, intocmit de Lenin, cu privire la programul si sarcinileunui ziar pe intreaga Rusie (Iskra") si ale unei reviste politice-stiin-tifice (Zarea"). Lenin a cutreierat o serie de orase din Rusia : Pe-tersburg, Riga, Pskov, Samara, Nijni-Novgorod, Ufa, wide a stabilitlegaturi at grupuri social-democrate si cu social-democrati izolati, cucare s-a inteles tiA sprijine viitoarea IskrA". DupA sosirea lui Leninin Elvetia, in august 1900, a avut loc o consfAtuire a lui V. I. Lenin§i A. N. Potresov cu membrii grupului Eliberarea muncii", in cadrul

www.dacoromanica.ro

688 ADNOTARI

ciireia s-a discutat despre programul i sarcinile ziarului si ale revistei,despre eventualii colaboratori i despre componenta i sediul redac-tlei. In legatura cu istoricul aparitiei Iskrei", vezi articolul luiV. I. Lenin Cum era cit pe-aci sa se stinga «Iskrae (Opere, vol. 4,Editura pentru literatura politick 1953, pag. 311-326).

Primul numar al Iskrei" leniniste a aparut in decembrie 1900, laLeipzig ; numerele urmatoare au apárut la Munchen ; incepind dinaprilie 1902 se organizeaza tiparirea Iskrei" la Londra, iar din Pri-mavara anului 1903 la Geneva. Din redactia ziarului faceau parteV. I. Lenin, G. V. Plehanov, L. Martov, P. B. Akselrod, A. N. Po-tresov si V. I. Zasulici. Secretar de redactie a fost la inceputI. G. Smidovici-Leman, iar mai tirziu, din prirnavara anului 1901,N. K. Krupskaia, care raspundea si de intreaga corespondenta aIskrei" cu organizatiile social-democrate din Rusia. Redactorulresponsabil g conducatorul de fapt al Iskrei" a fost Lenin. El apublicat in Iskra" articole in legatura cu toate problemele funda-mentale ale constructiei de partid si ale luptei de clasa a proletaria-tului din Rusia, s-a ocupat de evenimentele cele mai importante dinviata internationala.

Potrivit planului schiot de Lenin, Iskra" a devcnit un centru degrupare a fortelor partidului, de adunare i educare a cadrelor parti-dului. Intr-o aerie de orase din Rusia (Petersburg, Moscova, Samaraetc.) au fost create grupuri i comitete ale P.M.S.D.R. de orientareiskristá-leninistii. Organizatiile iskriste luau nastere i actionau subconducerea directa a discipolilor i tovarasilor de lupti ai luiV. I. Lenin : N. E. Baurnan, I. V. Babuskin, S. I. Gusev, M. I. Kali-nin, G. M. Krjijanovski s.a. Iskra" a avut un rol hotaritor in luptapentru faurirea unui partid marxist, in zdrobirea economistilor", inunificarea cercurilor social-democrate razlete.

Din initiativa lui Lenin si cu participarea lui directl, redactiaIskrei" a elaborat un proiect de program al partidului (care a fostpublicat in nr. 21 al Iskrei") si a pregatit Congresul al II-lea alP.M.S.D.R., care a avut loc in iulie-august 1903. Pica la convocareacongresului, majoritatea organizatiilor social-democrate locale din Rusias-au alaturat Iskrei", aprobind tactica, programul i planul ei orga-ni2atoric i recunoscind-o drept organul lor de conducere. Intr-o rezo-lutie speciala, congresul a subliniat rolul exceptional al Iskrei" inlupta pentru crearea partidului si a declarat-o Organ Central alP.M.S.D.R. La Congresul al II-lea a fost aprobata componenta redac-tiei, din care Wean parte Lenin, Plehanov i Martov. In pofida ho-taririi adoptate de congresul partidului, Martov a refuzat si fretparte din redactie, i numerele 46-51 ale Iskrei" au aparut subingrijirea lui Lenin g Plehanov. Ulterior Plehanov a trecut pe pozitiilemensevismului i a cerut sa fie inclusi in redactia Iskrei" toti vechiiredactori mensevici, care fusesera respinsi de congres. Lenin n-a pututfi de acord cu o asemenea pretentie, si la 19 octombrie (1 noiembrie)1903 s-a retras din redactia Iskrei", pentru a se intari in C.C. alpartidului fi a lupta, de pe aceasta pozitie, impotriva oportunistilormensevici. Nr. 52 al ziarului a aparut sub ingrijirea numai a lui Ple-

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 689

hanov. La 13 (26) noiembrie 1903, Plehanov, cu de la sine putere,incalcind voinvt congresului, a cooptat in redactia Iskrei" pe fostiici redactori mensevici. Incepind cu nr. 52, mensevicii au transformatIskra" intr-un organ al lor.

In locul Iskrei" vechi, leniniste, bolsevice, a inceput sa aparaIskra" noua, oportunista, mensevica. 433.

132 Revoliutionnaia Rossiia" (Rusia revolutionara") ziar ilcgal alsocialistilor-revolutionari, a fost editat, de la sfirsitul anului 1900,in Rusia de catre Uniunea socialistilor-revolutionari" ; din ianuarie1902 pina in decembrie 1905 a aparut in strainatate (la Geneva),ca organ oficial al partidului socialistilor-revolutionari. 433.

133 Osvobojdenie" (Eliberarea") revista bilunara, organ Regal alburgheziei monarhiste liberate ; a aparut in strainatate (Stuttgart-Paris) din iunie 1902 pina in octombrie 1905, sub conducerea redac-tionala a lui P. B. Struve. Fiind cea mai influenta revista a inte-lectualilor liberali si a zemtilor, Osvobojdenie" a pregatit prinactivitatea sa terenul pentru formarea, in octombrie 1905, a partidu-lui constitutional-democrat (partidul cadetilor). 433.

134 Sozialistische Monatshefte" (Revista socialista lunare) princi-palul organ al oportunistilor germani si unul din organele oportunis-mului international. A aparut la Berlin din 1897 ping' in 1933. Intimpul primului razboi mondial (1914-1918) a avut o pozitie social-sovina. 433.

135 Este vorba de incercarile intelectualilor liberali, zemtilor i mosieri-lor de a crea un partid in al carui program sa se prevada mentinereatarismului in Rusia sub forma de monarhie constitutionala. In acestscop, in cursul anului 1902 au avut loc la Moscova, Petersburg siin alte orase o serie de congrese i consfatuiri particulare ale con-ducatorilor zemstvelor si ale intelectualilor liberali, la care s-a discu-tat platforma viitorului partid. Cu toate acestea nu s-a ajuns laconstituirea unui asemenea partid. In octombrie 1905 zemtii consti-tutionalisti au intrat in partidul constitutional-democrat (partidul ca-detilor), care s-a format in aceasta perioada. 434.

136 Congresul al Ill-lea al P.M.S.D.R. a avut loc la Londra intre 12 si27 aprilie (25 aprilie si 10 mai) 1905. La acest congres au participat24 de delegati cu vot deliberativ si 14 cu vot consultativ. El a fostpregatit si convocat de bolsevici. A fost primul congres bolsevic.

Ordinea de zi a Congresului al III-lea al P.M.S.D.R., care a fostelaborata de Lenin si adoptata de congres, a fost urmatoareaI. Raportul Comitetului de organizare. II. Probleme tactice : 1) insu-rectia armata ; 2) atitudinea fata de politica guvernului in ajunulin momentul revolutiei (acest punct era consacrat urmatoarelor dougprobleme : a) atitudinea fata de politica guvernului in ajnnul revo-lutici ; despre guvernul revolutionar provizoriu) ; 3) atitudinea

qi

Is)

www.dacoromanica.ro

590 ADNOTARI

fata de miscarea taraneasca. III. Probleme organizatorke : 4) rela-tiile dintre muncitori i intelectuali in cadrul organizatiilor de partid ;5) statutul partidului. IV. Atitudinea MO de celelalte partide flcurente : 6) atitudinea fata de partea care s-a rupt de P.M.S.D.R. ;7) atitudinea fata de organizatiile social-democrate nationale ; 8) ad-tudinea fata de liberali ; 9) acordurile practice cu socialistii-revolutio-nari. V. Probleme interne ale vie(ii de partid : 10) propaganda siagitatia. VI. Ddrile de seamd ale delega(ilor : 11) darea de searna.a C.C. ; 12) (ladle de seama ale delegatilor comitetelor locale.VII. Alegerile : 13) alegerile ; 14) modul de publicare a rezolutiilor

proceselor-verbale ale congresului i modul de intrare in functie aactivistilor.

Toate lucrarile congresului s-au desfasurat sub conducerea luiV. I. Lenin. El a scris proiectele principalelor rezolutii adoptate lacongres, a luat cuvintul in problema insurectiei armate, a participariisocial-democratilor la guvernul revolutionar provizoriu, a atitudiniifata de miscarea taraneasca, a statutului partidului i intr-o serie dealte probleme. In procesele-verbale ale congresului sint consemnatepeste o suta de cuvintari i propuneri ale lui Lenin.

Congresul a stabilit linia tactica a bolsevicilor, care era indreptataspre victoria deplina a revolutiei burghezo-democratice i transf or-marea ei in revolutie socialista. In hotaririle congresului au fostindicate sarcinile proletariatului in calitate de conducAtor al revolutieisi a fost trasat planul strategic al partidului in revolutia burghezo-democraticA : proletariatul, incheind aliançI cu intreaga taranimeizolind burghezia liberala, trebuie sl duca lupta pentru victoriarevolutiei.

Congresul a modificat statutul partidului : a) a adoptat § 1 al statu-tului in formularea data de Lenin ; b) a stabilit in mod precis drep-turile Comitetului Central si relatiile lui cu comitetele locale ; c) amodificat structura organizatorica a organelor centrale ale partidu-lui : in loc de trei centre (Comitetul Central, Organul Central si Con-siliul partidului), a fost creat un singur centru de partid cu drepturidepline Comitetul Central.

In legatura cu lucrarile i importanta Congresului al III-lea veziarticolul Congresul al III-lea" si cartea Doua tactici ale social-democratiei in revolutia democratica" (Opere, vol. 8, E.S.P.L.P.1955, pag. 436-443 ; vol. 9, E.S.P.L.P. 1955, pag. 1-123), precum

Rezolutiile i hotAririle congreselor, conferintelor Partidului Co-munist al Uniunii Sovietice si ale plenarelor C.C.", partea I, Edi-tura pentru literatura politica, 1934, pag. 68-92. 437.

137 Este vorba de articolul Sciziunea in social-democratia rusa", publi-cat la 21 (8) iunie 1905, sub semnatura Nci, in nr. 72 al revisteiOsvobojdenie" de sub conducerea lui P. Struve. 437.

138 Proletarii" (Proletarul") saptaminal bolsevic Regal. OrganulCentral al P.M.S.D.R., infiintat pe baza hotaririi Congresului alIII-lea al partidului. Printr-o hotArire a sa, plenara din 27 aprilie

pi

II

gi

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 691

(10 mai) 1905 a Comitetului Central al partidului I-a numit peV. I. Lenin redactor responsabil al Organului Central.

Proletarii" a apArut la Geneva, de la 14 (27) mai si pina la12 (25) noiembrie 1905 ; au vazut lumina zilei 26 de numere. Laactivitatca redactiei au participat in permanentd V. V. Vorovski,A. V. Lunacearski 0 M. S. Olminski (Aleksandrov). 0 munca asiduAin cadrul redactiei au desasurat N. K. Krupskaia, V. M. Velicikinasi V. A. Karpinski. A. I. Ulianova-Elizarova, S. I. GusevV. D. Bonci-Bruevici au reuOt ea* organizeze trimiterea sistematicide corespondente din Rusia la Geneva. N. K. Krupskaia siL. A. Fotieva au intretinut corespondentà cu organizatiile locale §icu cititorii ziarului Proletarii".

Proletarii" a urmat linia vechii Iskre", a Iskrei" leniniste, si apastrat o perfecta continuitate cu ziarul bolsevic Vpered", /n pe-rioada primei revolutii ruse (1905-1907), el a desfkurat o intensAmuncA de explicare a tacticii revolutionare a partidului si a jucat unrol important in f Aurirea unitAtii organizatorice i ideologice a bolsevi-cilor in vederea infAptuirii acestei tactici.

In acest ziar au aparut peste 60 de articole si note scrise de Lenin.Aceste articole erau reproduse in organele locale ale presei belie-vice sau erau tipArite in foi volante. Curind dupa plecarea lui Leninin Rusia, in noiembrie 1905, ziarul Proletarii" si-a incetat aparitia.Ultimele douA numere (25 si 26) au apArut sub conducerea redac-tionalà a lui V. V. Vorovski. 437.

139 Osvoboidenri" intelectualii, zerritii si mosierii liberali grupati injurul revistei Osvobojdenie". In ianuarie 1904 ei au format Uniu-nea organizatie monarhista liberalà care a fiintat pinA inoctotnbrie 1905. TrAdarea revolutiei si a intereselor poporului eracamuflatA de ei sub paravanul unui fals democratism. Impreuna cuzemtii constitutionalisti, osvobojdentii" au constituit nucleul prin-cipalului partid burghez din Rusia, partidul cadetilor, care s-a formatin octombrie 1905. 438.

140 Uniunea social-democrafilor rufi din striliniitate" a fost intemeiatAin 1894, la Geneva, din initiativa grupului Eliberarea muncii". Eaavea o tipografie proprie, in care tiparea literaturà revolutionari.La inceput grupul Eliberarea muncii" a condus aceastä ,,Uniune"§i a redactat publicatiile ei. Uniunea" a scos culegerea neperiodicaRabotnik", Listok oRabotnikas" (Foaia culegerii laabotniks"), aeditat lucrarea lui V. I. Lenin Explicarea legii amenzilor" (1897),lucrarea lui G. V. Plehanov noua campanie impotriva social-demo-cratiei ruse" (1897) etc. In martie 1898, primul congres al P.M.S.D.R.a recunoscut Uniunea" ca reprezentant al partidului in strAinatate.Mai tirziu, in Uniune" au inceput sa precumpineascá elementeleoportuniste economistii", sau ala-zilii tined". In noiembrie 1898,la primul congres al Uniunii" (congresul de la Zurich), grupulEliberarea muncii" a declarat cA nu va accepta sa redacteze publi-catiile ei, afarA de Rabotnik" in. 5-6 si brosurile lui V. I. Lenin

gi

eliberArii",

0

www.dacoromanica.ro

592 ADNOTARI

Sarcinile social-democratilor rusi" i Noua lege pentru reglemen-tarea muncii in fabrici", a caror editare asumase. 1De atunciUniunea" a Inceput editarea revistei economistilor Rabocee Delo".Ruptura definitivi i retragerea grupului Eliberarea muncii" dinUniune" s-a produs in aprilie 1900, la congresul al doilea alUniunii", care s-a tinut la Geneva, cind grupul Eliberarea muncii"si adeptii lui s-au retras de la congres si au intemeiat organizatiade sine statatoare Sotial-Demokrat". In 1903 Congresul al II-leaal P.M.S.D.R. a adoptat hotarirea de a dizolva Uniunea" (veziRezolutiile i hotaririle congreselor, conferintelor Partidului Comu-fist al Uniunii Sovietice si ale plenarelor C.C.", partea I, Editurapentru literatura politica, 1954, pag. 57). 439.

141 In manuscrisul brosurii Sarcinile social-democratilor rusi", in acestpasaj nu era scris obscestva" societatii", ci "Pr-va" (proiz-vodstva" = productiei"). In prima editie a brosurii (1898), acestcuvint a fost descifrat in mod gresit si a apfirut pravitelstva"(guvernului"). In editia a doua (1902), scoasd de Lenin, aceastagreseala evidenta a fost indreptata. Cuvintul pravitelstva" (guver-nului") a fost inlocuit prin obscestva" (societatii"). Cu aceastaindreptare facuta de Lenin a fost publicata lucrarea in 1905 inbrosura si in 1907 in culegerea In 12 ani". 440.

142 Vezi K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 4, Editura politicá, 1958,pag. 499-500. 446.

143 Este vorba de politica dug de ministrul de interne N. P. Ignatiev(1881-1882), care, dupa cum s-a exprimat V. I. Lenin, cauta säprosteasca" pe liberali si, prin jocul de-a democratismul, sa camu-fleze trecerea guvernului lui Aleksandr al III-lea la reac0une directa.In acest scop au fast convocate consfatuiri ale unor persoane corn-petente" (maresali ai nobilirnii i presedinti ai zemstvelor etc.) pentrua discuta o serie de probleme, ca micsorarea platilor de rascumpa-rare, imbunatatirea sistemului de stramutare a populatiei, reformaadministratiei locale, se proiectase chiar convocarea unei adunkide 3.000 de persoane lipsita de drepturi i purtind denumirea dezemski sobor". Toate aceste incercari s-au soldat cu demisia luiIgnatiev, dupl care a inceput o perioada de reactiune dezmatata,neinchipuit de crincena si de bestiala" (V. I. Lenin. Opere complete,vol. 1, Editura politica, 1960, editia a doua, pag. 286). 448.

144 Grupul Eliberarea muncii" prirnul grup marxist rus, intemeiat deG. V. Plehanov la Geneva (Elveda) in 1883. Din el faceau parte,in afara de Plehanov, si P. B. Akselrod, L. G. Deutsch, V. I. Zasu-lici, V. N. Ignatov.

Grupul Eliberarea muncii" a desfasurat o ampla activitate indirectia raspindirii marxismului in Rusia. A tradus in limba rush', aeditat in strainatate si a difuzat in Rusia o serie de lucrari aleinterneietorilor marxismului : Manifestul Partidului Comunist" de

0-0

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 593

Marx si Engels, Munch' salariatä si capital" de Marx, Dezvoltareasocialismului de la utopie la stiinte de Engels etc. Plehanovgrupul eau au dat o lovitura serioasa narodnicismului. Cele douäproiecte ale programului social-democratilor rug scrise de Plehanovin 1883 si 1885 si editate de grupul Eliberarea muncii" au consti-tuit un pas important in directia pregatirii i crearii unui partid so-cial-democrat in Rusia. Lucrarile lui Plehanov Socialismul i luptapolitica" (1883), Divergensele noastre" (1885) si Contributii ladezvoltarea conceptiei moniste asupra istoriei" (1895) au avut unrol important in raspindirea conceptiilor marxiste. Grupul Eliberareamuncii" a avut insa i greseli serioase : ramasite ale conceptiilornarodniciste, subaprecierea capacitatii revolutionare a taranimii, supra-aprecierea rolului burgheziei liberale. Aceste greseli au constituitgermenii conceptiilor mensevice de mai tirziu ale lui Plehanov si alealtor membri ai acestui grup. Activitatea grupului Eliberarea muncii"a avut un rol important in formarea constiintei revolutionare a claseimuncitoare din Rusia, desi n-a fost legata in mod practic de mis-carea muncitoreasca. V. I. Lenin a aratat ca grupul Eliberareamuncii" a fondat doar teoreticeste social-democratia si a facut pri-mul pas in intimpinarea miscarii muncitoresti" (Opere, vol. 20, Edi-tura politica, 1959, pag. 275). Grupul Eliberarea muncii" a sta-bilit legaturi cu miscarea muncitoreasca internationala i, cu inceperede la primul Congres, din 1889, al Internationalei a II-a (Paris), areprezentat social-democratia rusa la toate congresele ei.

In august 1903, la Congresul al II-lea al P.M.S.D.R., grupulberarea muncii" a declarat ca-si Inceteaza existenta. 450.

145 Lenin se refera la culegerile de articole Materiale pentru o istoriea mifccirii social-revolutionare ruse", editate in anii 1893-1896, laGeneva, de Un grup de vechi narodovolti" (P. L. Lavrov, N. S. Ru-sanov etc.). Au aparut in total patru volume de Materiale" in cincicarti din cele saptesprezece proiectate. 451.

146 Blanquismul curent din miscarea socialista franceza, in frunteaantis, se afla Louis-Auguste Blanqui (1805-1881), eminent revo-lutionar, reprezentant de vaza al comunismului utopic francez.

Blanquistii negau lupta de clasa i asteptau salvarea omenirii dinrobia salariata nu prin lupta de clasa a proletariatului, ci prin corn-plotul unei mici minoritati de intelectuali" (V. I. Lenin. Opere,vol. 10, E.S.P.L.P. 1956, pag. 383). Substituind activitatii unui partidrevolutionar actiunile unui grup secret de complotisti, ei nu ineauseama de situatia concreta, necesara pentru victoria revolutiei,subapreciau legatura cu masele. 452.

1 47 Articolul Citeva perle din Proiectele utopice ale narodnicilor" afost scris de Lenin in deportare, in Siberia, la sfirsitul anului 1897,pcntru revista Novoe Slovo", despre care nu aflase el fusese supri-mata de guvern in luna decembrie a aceluiasi an.

In 1898, acest articol a fost inclus de Lenin in culegerea Studiiarticole economice". 465.

,,Eli-

si

www.dacoromanica.ro

594 ADNOTARI

148 Discipolii" adeptii lui Marx si Engels. Acest termen era folositin anii 1890-1900 ca denumire legala a marxistilor. 468.

149 Este vorba de scoala etich-istorich in economia politick care a apa-rut in deceniul al 8-lea al secolului al XIX-lea in Germania si careacorda o mare importanth principiilor etice (morale) in viata eco-nomic& Reprezentantii ei au fast G. Schmoller, L. Brentano si altisocialisti de catedrk 473.

150 Vezi K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 2, E.S.P.L.P. 1958, pag.504. 475.

151 A ajunge pia la coloanele lui Hercule", adich a ajunge la limith,a exagera peste mAsura. In mitologia greach se spune c..5 acestecoloane au fost inhltate de Hercule g vechii greci credeau ch elemarcheazi caphtul lumii, dincolo de care nu se poste merge. 479.

152 Korobocika personaj din poemul Suflete moarte" (1842) deN. V. Gogol ; mica mosiereash zgircith, meschinh si proastk tarede cap", duph expresia lui Gogol. Cuvintul Korobocika a devenitnume comun cu sensul de chrpinosie meschinh si stupiditate. 483.

153 Este vorba de perioada de activitate a lui A. A. Arakceev, atot-puternicul favorit al lui Pavel I si al lui Aleksandr I, de numelechruia este legath o intreagh epoch de despotism politienesc fárimargini si de samavolnicie a militarismului grosolan (arakceevism").TrAsStura caracteristich a regimului arakceevist au format-o cruntelemdsuri indreptate impotriva mischrii revolutionare a maselor asupritesi impotriva orichrei liberati de gindire.

Arakceev a ajuns celebru indeosebi in urma introducerii sisternu-lui coloniilor militare, prin care se urmärea ieftinirea intretineriiarmatei ; populatia acestor colonii era obligata ca, paralel cu in-deplinirea obligatiilor militare, sh se ocupe cu munca agricolg, pentrua se putea intretine. In coloniile militare domnea un regim nemai-pomenit de aspru, disciplina era bazath pe bAtaie si viata era regle-mentath Orli in cele mai mid amAnunte. 486.

154 Mercantilism sistem de conceptii economice si politica economicha o serie de state europene din secolele XVXVIII, care a contri-tribuit la acumularea de capitaluri si la dezvoltarea comertului.Adeptii mercantilismului identificau boghtia natiunii cu banii, con-siderind ca avutia sociall consta numai In bani sub forma' de metalenobile. Statele care aplicau acest sistem chutau sh ajungh la o re-glementare a comertului exterior care sh asigure preponderenoexportului de marfuri asupra importului. In acest scop ele duceauo politica de protejare a industriei nationale, care consta In regle-mentarea importului de mhrfuri strhine prin insdtuirea de taxevamale, acordarea de subventii intreprinderilor de rnanufacturh etc.Politica economich a mercantilismului a contribuit la intensificareaexploathrii oamenilor muncii. 487.

www.dacoromanica.ro

AUNOTAR1 695

155 Asa a caracterizat P. B. Struve, in articolul sau Probleme curentcale vietii interne", publicat sub semnatura P. B. (vezi Novoe Slovo",1897, nr. 7 din aprilie, pag. 238), proiectul lui Guriev, membru alcomitetului stiintific al ministerului de finance. 487.

156 Mare le utopist rus N. G. Cernisevski. 488.

157 Vezi K. Marx. Capitalul", vol. III, partea a If-a, E.S.P.L.P. 1955,pag. 744. 489.

158 Sever" revista saptaminala de arta si literatura ; a aparut la Pe-tersburg din 1888 pina 1914. 490.

159 &tea de mdritat din comedia lui Gogol Agafia Tihonovna, perso-naj din comedia Casatoria" (1883) de Gogol. 493.

160 K. Marx si F. Engels. Manifestul Partidului Comunist", Editurapolitica, 1960, edicia a pag. 37. Mai departe Lenin citeaza maipc larg acest pasaj (vezi a doua adnotare de la subsolul pag. 496a volumului de fata). 494.

161 Lenin se refera aici la pag. 39 a revistei Novoe Slovo" tin 9 diniunie 1897, in care se &este sus-mencionatul pasaj din articolul sSuCu privire la caracterizarea romantismului economic" (vezi volumulde faca, pag. 217). 495.


163 Vezi K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 2, E.S.P.L.P. 1958,pag, 498-499. 495.

164 Vezi K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 8, Editura politica, 1960,pag. 208. 496.

165 Otecestvennie Zapiski" revista politica si literarl ; a aparut laPetersburg cu incepere din 1820 ; din 1839 devine o revista progre-

una dintre cele mai bune din acea vreme. A avut printre colabo-ratorii ei pe V. G. Belinski, A. I. Herten, T. N. Granovski,N. P. Ogarev i alii. Incepind din 1846, dupS retragerea lui Be lin-ski din redactie, imp ortanta acestei reviste a inceput sa scada. Din1868, cind a trecut in miinile lui N. A. Nekrasov si M. F. Saltikov-Scedrin, ea a cunoscut o nouS perioada de inflorire ; in acest timpa grupat in jurul ski intelectualitatea democrat-revolutionara. Dupe'.moartea lui Nekrasov (1877), au capatat o influenta predominantanarodnicii.- Revista era supusa unor persecucii permanente din partea cenzurii.In aprilie 1884 a fost intervisa de guvernul tarist. 502.


VII-a,

sista,

.-

www.dacoromanica.ro

596 ADNOTARI

166 In Arhiva Institutului de marxism-leninism de pe linga C.C. alP.C.U.S. se afla un conspect al arta lui Skaldin In fundul pro-vinciei si in capitalà", facut de K. Marx (vezi Arhiva Marx-Engels, vol. XI, 1948, pag. 119-138), si un exemplar al acesteicarti editia 1870 cu adnotarile i sublinierile lui Marx. 0 con-fruntare a conspectului liii Marx cu lucrarea lui Lenin La cemostenire renuntam ?" ne arata identitatea lor de pareri in privintamaterialului faptic prezentat de Skaldin si a concluziilor trase deel. 502.

167 Reforma Mnineasctl" prin care se desfiinta iobagia in Rusia a fostefectuata de guvernul orist in 1861, in interesul mosierilor

Necesitatea ei a fost dictata de intregul mers al dezvoltariieconomice a tarii si de cresterea miscarii taranesti de masa impo-triva exploatarii iobagiste. Prin forma ei, reforrna taraneasca" erao reforrna feudala. Dar forta dezvoltarii economice, care a atrasRusia pe calea capitalismului, a dat formei feudale un COfliflUtcapitalist, si acest continut iesea la iveala cu atit mai pronunot,cu cit se railuiau mai putin paminturile taranesti, cu cit erau des-partite mai complet de cele mosierelti, cu cit era mai mic tributulplatit iobagistilor..." (V. I. Lenin. Opere, vol. 17, E.S.P.L.P. 1957,pag. 102). Reforma taraneasca" a insemnat un pas inainte indirectia transformarii Rusiei intr-o monarhie burgheza. La 19 fe-bruarie 1861, Aleksandr al II-lea a semnat Manifestul i Regulatnen-tul" cu privire la taranii eliberati din iobagie. Au fost eliberati" intotal 22.500.000 de tarani care apartineau mosierilor. Dar proprie-tatea funciara mosiereasca a fost mentinuta. Pamintul taranesc eradeclarat proprietate a mosierului. Tiiranul putea sa capete un lotde parnint numai potrivit normei stabilite prin lege (si numai cu con-simtamintul mosieridui), prin rascumparare. Rascumpararea era platitade tarani guvernului orist, care, la rindul sail, a platit mosieriloro alma fixS. Potrivit unor calcule aproximative, dupa reforma no-bilii aveau in stapinirea lor 71.500.000 de deseatine, iar taranii33.700.000 de deseatine. Datorita reformei, mosierii au rasluitpeste 1/5 i chiar 2/5 din paminturile taranesti.

Vechiul sistem de gospodarie, bazat pe claca, a fost doar sub-minat de reforma, clar nu desfiinot. In miinile mosierilor a ramaspartea cea mai burta din loturile taranesti (otrezki", pSduri, pasuni,locuri de adapat vitele, izlazuri i altele), fara de care taranii nuputeau duce o gospodarie de sine statatoare. Pita la incheiereatranzactiei de rascumparare, taranii erau socotiti temporar obligati"

prestau servituti mosierilor sub forma de dijma si de claca.Democratii-revolutionari rusi, in frunte cu N. G. Cernisevski, au

criticat reforma taraneasca" pentru caracterul ei lobagist. V. I. Lenina apreciat aceasta reforma ca prima violenta in proportii de masasavirsita impotriva taranimii, in interesul capitalismului in agricul-tura, care tocmai se nastea, ca o curatire a paminturilor" pentrucapitalism efectuata de catre mosieti.

ioba-gisd.

;i

www.dacoromanica.ro

AbNOTARI 697

In legatura cu reforma din 1861, vezi ardcolul lui F. EngelsSocialismul in Germania" (K. Marx si F. Engels. Opere, vol. XVI,partea a II-a, 1936, pag. 252-254) si lucrarile lui V. I. Lenin :Cincizeci de ani de la desfiintarea iobagiei", In legatura cu oaniversare", oReforma taraneasca» i revolutia tarfineascd-proletara"(Opere, vol. 17, E.S.P.L.P. 1957, pag. 69-72, 91-99, 100-109).

503.

168 Skaldin a fost caracterizat de Engels ca un conservator moderat(Liberalkonservativ) in ardcolul Soziales aus Russ land" (Desprc

sociale in Rusia") (vezi K. Marx si F. Engels. Opere alesein doui volume, vol. II, E.S.P.L.P. 1955, editia a II-a, pag. 54).

513.

169 Vorbind despre mostenirea" ideologica din anii 1860-1870, Lenina fost nevoit, din cauza restrictiilor impuse de cenzura, sa se referela Skaldin. In realitate insa el considera cS principalul reprezentantal mostenirii" mentionate este N. G. Cernisevski. Intr-o scrisoaretrimisa din deportare, din Siberia, la 26 ianuarie 1899, Lenin iiscria lui A. N. Potresov : ...Nicaieri nu propun ca mostenireasa fie preluata tocmai de la Skaldin. Este indiscutabil ca alii sintoamenii a caror mostenire trebuie s-o preluam. Mi se pare ca inapararea mea (impotriva unor eventuale atacuri ale adversarilor) potinvoca textul notei din pag. 237 (pag. 513 din volumul de fata.Note red.), in care 1-am avut in vedere tocmai pe Cernisevskiam aratat motivele pentru care nu este indicat sa-1 iau pe el catermen de comparatie" (Opere, vol. 34, E.S.P.L.P. 1958, pag. 1011). 513.

170 Zernledelceskaia Gazeta" (Gazeta agricola") organ al rninisteru-lui domeniilor statului (din 1894 al ministerului domeniilor sta-tului si al agriculturii) ; a aparut la Petersburg din 1834 pina in1917. 519.

171 V estnik Evropi" (Buletinul Europei") revised istorica-politicaliterara lunara, de orientare burghezo-liberala, a aparut la Petersburgdin 1866 pina in 1918. Revista publica articole indreptate impo-triva marxistilor revolutionari. Pina in 1908 a avut ca redactor §i

editor pe M. M. Stasiulevici. 523.

172 Lenin se refera la Skaldin, din a carui carte citeaza aceste cuvinte(vezi Skaldin. In fundul provinciei si in capitalä". Petersburg,1870, pag. 285). 528.

173 Vezi K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 2, E.S.P.L.P. 1958, pag.91. 533.

174 Este vorba de articolul lui G. V. Plehanov Conceptia rnaterialistàa istoriei", publicat in 1897, sub semnatura N. Kamenski, in revista

39*

lKiiln

www.dacoromanica.ro

608 ADINIOTAR1

Novoe Slovo" nr. 12 (septembrie) (vezi G. V. Plehanov. Opere filo-zofice alese in cinci volume, vol. II, 1956, pag. 236-266). 540.

175 Scbmollers Jahrbucb", denumirea completa : Jahrbuch fur Gesetz-gebund, Verwaltung und Volkswirtschaft in Deutschen Reich" re-vista de economic politica ; a fost editata, cu incepere din 1877,de economistii burghezi germani, reprezentanti ai socialismului decatedra, F. liolzendorf §i L. Brentano, iar incepind din 1881 deG. Schmoller. 543.

176 Nedelea" (Saptamina") gazeta politica si literara de orientarenarodnicista-liberala ; a aparut la Petersburg din 1866 pina in 1901.Aceastl publicatie era impotriva luptei contra absolutismuluipropaga asa-zisa teorie a actiunilor moderate", adica indemna peintelectuali sa renunte la lupta revolutionara i sa se indeletniceascacu munca de culturalizare". 543.

177 Schita unei prefefe la editia a doua a bropaii eSarcinile social-democratilor rufie a fost scrisii de Lenin in 1902, cel mai tirziuin august ; ideile principale din aceasta schita au fost dezvoltate deel in prefata (vezi volumul de fata, pag. 431-435). 547.

www.dacoromanica.ro

699

INDICEDE LUCRAR.I $1 IZVOARE

CITATE SAU MENTIONATE DEV. I. LENIN

* Anuarul ministerului de finante. Partea I. 1869. Intocmit sub ingrijirealui A. B. Bu§en. Petersburg, 1869. VIII, 618 pag. 339, 383.

[Babuskin, P. D. Scrisoarea din 19 februarie 1887 atre comisia pentrucercetarea industriei mestefugdreiti din Rusia]. In cartea : Lucea-rile comisiei pentru cercetarea industriei me§tepgkesti din Rusia.Vol. XVI. Petersburg, 1887, pag. 594-595. 410-411.

Below, V. D. Industrie me,stesugdreascd in legatura cu industria siderur-gia din Ural. In cartea : Lucearile comisiei pentru cercetareaindustriei mqtesugare§ti din Rusia. Vol. XVI. Petersburg, 1887,pag. 1-35. 411.

Beltov, N. vezi [Plehanov, G. V.].

* Blagovefcenski, N. A. Culegere de date statistice economice extraserecensernintele pe gospoddrii dectuate de zemstve. Vol. I. Gos-

poaria faraneasea. Moscova, 1893. XVI, 266 pag. 208.

Boborikin, P. D. .In alt chip. Roman in doua pArti. Vestnik Evropi",Petersburg, 1897, nr. 1, pag. 119-187 ; nr. 2, pag. 567-639 ; nr.pag. 5-74. 531.

[Bogdanovki, A. 13 0 chestiune actualii. [Smolensk], editat de partidulNarodnoc pravo", 1894. 41 pag. (Partea 1). 439, 457.

Buletinul finantelor, industriei ,si comertului". Petersburg, 1897, nr. 26,pag. 850-853. 262, 266-268, 270, 271, 289-290, 293-295,301-302.

* Cu asterisc sint notate cArtile In paginile cArora existA InsemnArtfricute de mina lui V. I. Lenin. Aceste cArti se pAstreazA la Aril lva Institu-tului de marxism-leninism de p. lingA C.0 al P.C.U.S.

din

3,

-

--

--

-

--

-

-

-

www.dacoromanica.ro

600 iNDICE DE LUC1AR1 SI 12VOARE

Buneakovski, V. 1. Studiu in legriturzi cu legile mortalithtii in Rusiacu repartizarea populatiei ortodoxe pe categoril de virstri. Suplimentla vol. VIII al publicatiei Zapiski Akademii nauk" (AnaleleAcademiei de Stiince") nr. 6. Petersburg, [1865]. VIII, 196 pag.

477.

Codul de legi al Imperiului rus, editiacu privire la monedd, mine si sare.410, 414, 416-417.

Codul da legi al 1mperiului rus. Vol.488 pag. 401.

Codul de legi al Imperhdui rus. Vol. 11. Partea a II-a. Petersburg, 1887,825 pag. 27-33, 34-41, 43, 48-50, 51, 52-54, 55-58, 60, 61,73-74.

Colectia de boteiriri dispozifii ale guvernului, editia oficialii a Sena-tului ocirmuitor". Petersburg, 1886, nr. 68 din 15 iulie, pag. 1.3901.405. 20, 21, 25, 26, 31-32, 43, 47, 56, 60, 61, 106, 259-260,276-277, 283-284.

1891, nr. 2 din 4 ianuaric, pag. 23-24. 43-44, 46, 53, 54, 56-57,60, 61.

1891, nr. 75 din 23 iulie, pag. 1.911-1.913. 56.1892, nr. 40 din 24 aprilie, pag. 757-763. 56.1892, nr. 114 din 15 octombrie, pag. 2.756. 56.1893, nr. 130 din 31 august, pag. 2.983. 56-57.1894, nr. 45 din 31 martie, pag. 971-980. 56.1894, nr. 104 din 27 iunie, pag. 2.189-2.212. 38-39, 40-42.1897, nr. 62 din 13 iunie, pag. 2.135-2.139. 257-292, 293, 294,296-298, 299, 300-302, 303, 304-305, 453.1897, nr. 63 din 17 iunie, pag. 2.190-2.194. 284,

1Comunicatul guvernului cu privire la grevele din varã de la intreprinde-rile textile din Petersburg]. Pravitelstvennii Vestnik", Petersburg,1896, nr. 158 din 19 (31) iulie, pag. 1-2. 110, 112-115.

Culegere de date cu privire la industria de fabricd din Rusia pe anii1885-1889. Petersburg, publicatie a departamentului comertului sial manufacturilor, 1889-1891. (Materiale pentru statistica industrieisi a comertului). 333.

Culegere de date cu privire la industria de fabrial din Rusia pe anii1890-1891. Petersburg, 1893-1894. (Ministerul de finante. Dcparta-mentul comertului i al manufacturilor. Materiale pentru statisticaindustriei si a comertului). 333.

* Culegere de date statistice cu privire la gubernia Moscova. Sectiunea destatistia economicii. Vol. VII. Partea a III-a. Moscova, publicatiea zemstvei guberniale Moscova, 1883. 204 pag. 177.

din 1857. Vol. 7. RegulamentulPetersburg, 1857. 814, II pag.

10. Partea I. Petersburg, 1887,

-

-

-

8r

-

-

- -- -- -- -- -- -- -

- -

--

-

-

-

www.dacoromanica.ro

IN/510E DB LUCRARI 51 1ZVOARt 601

Cu privire la reorganizarea inspectiei de fabricd si a fwictillor mecani-cilor guberniali si la extinderea actiunii dispozitillor cu privire lasupravegberea bunei organizari si a ordinii in intreprinderile indus-triale si la relatiile dintre fabricanti muncitori [14 martie 1894].- Colectia de hotkiri i dispozitii ale guvernului, editia oficialAa Senatului ocirmuitor", Petersburg, 1894, nr. 45 din 31 martie,publicat sub nr. 358, pag. 971-980. - .56.

Cu privire la supravegherea bunei organizari si a ordinii in uzinele me-talurgice fi exploatarile miniere private, precum cu privire laangajarea muncitorilor hi aceste uzine si exploatdri [9 martie 18923.- Colectia de hotAriri i dispozitii ale guvernului, editia oficialãa Senatului ocirmuitor", Petersburg, 1892, nr. 40 din 24 aprilie,publicat sub nr. 410, pag. 757-763. - 56.

(Danielson, N. P.] Nikolai-on. Apologia puterii banului ca semn al timpu-lui. - Russkoe Bogatstvo", Petersburg, 1895, nr. 1, pag. 155-185 ;nr. 2, pag. 1-34. - 193.

- Unele consideratii asupra conditillor dezvoltdrii noastre economice.- Russkoe Bogatstvo", Petersburg, 1894, nr. 4, pag. 1-34 ; nr. 6,pag. 86-130. - 187, 235, 236.

- Studii despre economies noastrd sociald de dupd ref ormri. Petersburg,1893. XVI, 353, XVI pag. - 146, 149-150, 152, 157-158, 170,176-180, 187, 199, 201, 203, 205-206, 207, 216, 221, 223, 226,233, 234.

Darea de seanui Cu privire la capitaluri, volumul open:fluor i activitateape anul 1895 a biincii mestesugliresti-industriale a zemstvei guber-niale din Perm. ktocmied de consiliul de conducere al bancii. Perm,1896. 144 pag. - 411.

Delovoi Korrespondent". Ekaterinburg, 1887, nr. 148 din 22 septum-brie, pag. 1-2. - 400.

Despre aplicarea dispozitillor cu privire la supravegherea bunei organizari,ri a ordinii in uzinele metalurgice exploatdrile miniere private,precum fi cu privire la angajarea muncitorilor la aceste uzine fiexploatdri [9 martie 1892]. - Colectia de hotkiri i dispozitii aleguvernului, editia oficialfi a Senatului ocirmuitor". Petersburg, 1892,nr. 114 din 15 octombrie, publicat sub nr. 1.099, pag. 2.756. - 56.

Despre durata repartizarea timpului de muncci in intreprinderile indus-triale [2 iunie 18971. - Colectia de hotkiri i dispozitii ale gu-vernului, editia oficialà a Senatului ocirmuitor", Petersburg, 1897,nr. 62 din 13 iunie, publicat sub nr. 778, pag. 2.135-2.139. -257-292, 293, 294, 296, 297, 298, 299-303, 304-305, 453,

fi

,ri

92

www.dacoromanica.ro

MACE DE LucRARt si rivoAkE

Despre extinderea asupra guberniilor Regatului Poloniei a legii cu pri-vire la angajarea muncitorilor la fabrici, uzine si manufacturiprivire la supravegherea intreprinderilor industriale [11 iunie 1891].- Colectia de hotilriri i dispozitii ale guvernului, editia oficialà aSenatului ocirmuitor", Petersburg, 1891, nr. 75 din 23 iulie, publicatsub nr. 799, pag. 1.911-1.913. - 56, 57.

Despre extinderea asupra judefului Egorievsk din gubernia Reazan adispozifiilor cu privire la supravegberea intreprinderilor industriale,si la relafiile dintre fabricanfi i muncitori, explicate in regulamentulprivitor la industrie [30 iulie 1893]. - Colectia de hotariri i dispo-zitii ale guvernului, editia oficiall a Senatului ocirmuitor", Petersburg, i893, nr. 130 din 31 august, publicat sub nr. 1.064, pag. 2.983.- 56.

Despre extinderea asupra unor gubernii a regulamentului ref eritor lasupravegberea intreprinderilor industriale /a relafide dintre fabri-canti muncitori, precum gi despre noua organizare a inspecfiei defabricd [2 iunie 1897]. - Colectia de hotáriri i dispozitii aleguvernului, editia oficialä a Senatului ocirmuitor", Petersburg, 1897,nr. 63 din 17 iunie, publicat sub nr. 792, pag. 2.190-2.194. - 284.

Durata ,fi repartizarea timpului de muncd in fabrici ci uzine. - VestnikFinansov, Promislennosti i Torgovli", Petersburg, 1897, nr. 26,pag. 850-853. - 262, 266-268, 269-271, 289-290, 293-294,301-302.

Durnovo, I. N. Adresd trimisd lui PobedonosSev. Strict confidential. -77-80.

(Efrusi, B. 0. Necrolog]. - Russkoe Bogatstvo", Petersburg, 1897, nr. 3,pag. 196, in art. : Annenski, N. Cronicd interna. Revizuirea regula-mentului privitor la tArani. - A. N. Maikov. - B. 0. Efrusi. - 123.

Concepfiile social-economice ale lui Simonde de Sismondi. RusskoeBogatstvo", Petersburg, 1896, nr. 7, pag. 138-168 ; nr. 8, pag.38-58. - 123-124, 130, 158-159, 160, 162-163, 166, 173-174,175, 181, 183, 189-190, 191, 194, 211, 220, 224, 229-232, 235,236-237.

Egunov, A. N. Mestesugurile in gubernia Perm in legdturd cu industriaextractivd. (Extras din raportul pe anul 1892, intocmit de A. N. Egu-nov). - In cartea : Rapoarte i studii asupra industriei mestesugArestidin Rusia. Vol. III. Petersburg, 1895, pag. 128-173. (Ministerulagriculturii si al dorneniilor statului. Sectia economic ruralä si sta-tistid agricora). - 349, 411, 416.

Engelhardt. A. N. De la re:rd. - Otecestvennie Zapiski", Petersburg,1872 , nr. 5, pag. 30-50 ; nr. 6, pag. 161-182. - 515.

fi cu

fifi

go9;

-

www.dacoromanica.ro

iNbiCE 1DE LUCkARI SI IZVOARE

De la (era. 11 scrisori (1872-1882). Petersburg, Suvorin, 1882.493 pag. 515.

De la tetra'. 11 scrisori. 1872-1882. Petersburg, 1885. 563 pag.515-522, 528, 529.

Engels, P. Anti-Diihring. Domnul Eugen Dithring revolutioneaza stiinta.1876-1878. 11, 217.

Creitre J. Ph. Becker. 15 octombrie 1884. r 12.

Contributii la problema locuintelor. A doua jumAtate a lunii mai1872ianuarie 1873. 11.

Dezvoltarea socialismului Traducere din linaba gerrnank deV. Zasulici. Ed. a 2-a. Cu douà anexe : 1. Friedrich Engels (schitAbiograficA). 2. Teoria violentei (din Anti-Daring). Geneva, tipo-grafia revistei Sotial-Demokrat", 1892. XV, 84 pag. (Bibliotecasocialisrnului contemporan. Seria I. Partea a II-a). 11.

Friedrich Engels despre Rusia. 1. Raspuns lui P. N. Tkacev (1875).2. Postfatà la acest rAspuns (1894). Traducere din limba germaradc V. Zasulici. Geneva, tipografia revistei Sotial-Demokrat", 1894.VII, 38 pag. (Biblioteca socialismului contemporan. Seria a II-a.Partea a III-a). 11.

Ludwig Feuerbach. Traducere din limba germanA de G. Plehanov.Cu douA anexe i cu note explicative din partea traducAtorului.Geneva, tipografia revistei Sotial-Demokrat", 1892. IV, 105 pag.(Biblioteca socialismului contemporan. Seria a II-a. Partea I). 11.

Originea a proprietdfii private ,ri a statului. (Trod. dupieditia a 4-a germana). Editia a 3-a, iinbunatatiti. Petersburg, tipo-grafia Treu", 1895. XVI, 172 pag. 11.

Politica externd a tarismului rus. Sotial-Demokrat", Londra, 1890,nr. 1, februarie, pag. 176-185 ; Geneva, nr. 2, august, pag. 42-61.Tit lul : Politica externA a imperiului rus. II.

Prefata la edifia germand din 1890 [a Manifestului Partidului Co-munisd. 1 mai 1890. 13.

Pre lafd la Rdzboiul tardnesc german". 1 iulie 1874. 7.

Foaia volantd a reGrupului narodovoltilor»". [Petersburg], 1892-1895,nr. 1-4. 439.

Nr. 4, 1895, 9 decembrie, pag. 19-22, pag. III. 104, 106, 110,111, 112-113, 257, 451-452, 455-457,

6ob

familial,

--

- -

--

--

- --

--

-

- --

-- -

-

- -

-- -

www.dacoromanica.ro

404 INDIDE DE LDCPARI sl I2VOARE

Forte le de producfie ale Rusiei. Scurtà caracterizare a diferitelor sec-toare de munca, in conformitate cu clasificarea expoziciei. Intocmitasub ingrijirea lui V. I. Kovalevski. Petersburg (18961. XI, 1.249 pag.(Ministerul de finance. Comisia de organizare a Expoziciei industriale

artistice pe intreaga Rusie din 1896, de la Nijni-Novgorod).473-474, 488.

Gogol, N. V. Cdsdtoria. 493.

Suf lete moarte. 336-339, 398-399, 403, 412, 419, 423, 425, 483.

Harizomenov, S. A. Insemndtatea industriei mestesuaresti. IuridiceskiiVestnik", Moscova, 1863, nr. 11, pag. 414-441 ; nr, 12, pag. 543597. 395.

* Meste,sugurile in gubernia Vladimir. Partea IIIII, V. Moscova,Baranov, 1882, 1884. 314.

Hemnifer, I. I. Metafizicianul. 411.

lndicatorul fabricilor uzinelor din Rusia europeand vezi Or lov, P. A.Budagov, S. G.

lndicatorul fabricilor uzinelor din Rusia europeand, inclusiv RegatulPoloniei marele ducat al Finlandei vezi Or lov, P. A.

Industrie. Articole din Handworterbuch der Staatswissenschaften. Tra-ducete din limba germana. Moscova, socii Vodovozov, 1896. VIII,328 pag. 192.

Industrie de fabricel comerful din Rusia. Petersburg, publicacia depar-tamentului comercului i manufacturilor din rninisterul de finance,1893. 747 pag. (Expozicia universal:à Columb" din 1893 de laChicago). 37, 47.

lngram, D. Istoria economiei politice. Traducere din limba engleza subingrijirea lui I. I. Ianjul. Moscova, Soldatenkov, 1891. XI, 322,IV pag. 192.

lnstructiuni cdtre functionarii inspectiei de fabrica in leaturd cu apli-carea... avizului Consiliului de stat cu privire la durata gi reparti-zarea timpului de lucru in fabrici i uzine. Pravitelstvennii Vest-nik", Petersburg, 1897, nr. 242 din 5 (17) noiembrie, pag. 1-2 ;nr. 243 din 6 (18) noiembrie, pag. 1-2. 293-294, 298, 299, 301,302-303, 304-305.

Instructiuni pentru funcrionarii inspecfiei de labricd. Coleccia de hotà-riri i dispozicii ale guvernului, edicia oficiala a Senatului ocirtnui-

;i

si -

-- -

--

--

-

si -

d4 -

--

-

-

--

www.dacoromanica.ro

1NDICE DE LUCRARI $1 IZVOARE 606

tor", Pctersburg, 1894, nr. 104 din 27 iunie, publicate sub nr. 704,pag. 2.189-2.212. 38-39, 40-41, 42.

Iskra" [Londra], 1902, nr. 23 din 1 august, pag. 2-4 ; nr. 24 din1 septembrie, pag. 2-4. 433.

lujakov, S. N. Din cronica contemporand. Femeia §i invatSmintul.Russkoe Bogatstvo", Petersburg, 1895, nr. 5, pag. 171-197. 467.

Jurnalul unui ziarist. Russkoe Bogatstvo", Petersburg, 1896,nr. 12, pag. 93-114. 518, 519.

Jurnalul unui ziarist. In legAturà cu recentele discutii cu privire lainvltArnintul secundar. Despre sarcinile i sistemele invAtamintuluisuperior. Problema universitara In presa rusà. Examenele de sfirgtde an. Manualele de liceu. Despre manualele de liceu. Istorie.Bilaut. Russkoe Bogatstvo", Petersburg, 1896, nr. 6, pag. 19-42 ;nr. 7, pag. 24-53 ; 1897, nr. 2, pag. 162-169 ; nr. 4, pag. 130-158 ;nr. 6, pag. 127-153 ; nr. 7, pag. 130-157, 467.

0 utopie culturald. Plan pentru introducerea invatamintului secun-dar general si obligatoriu. Russkoe Bogatstvo", Petersburg, 1895,nr. 5, pag. 52-77. 62-69, 425, 467, 485, 530.

Probleme ale inviirdmintului. Eseuri. Ref orma colji secundare.Sistemele i sarcinile invatamintului superior. Manualele de liceu.

Problema invatAmintului general. Femeia i invAt'amintul. Peters-burg, 1897. VIII, 284 pag. 417, 465, 467-490, 492-493, 494.

Problemele begemoniei la sfirfitul secolului al X1X-lea. RusskaiaMisl", Moscova, 1885, nr. 3, pag. 123-150 ; nr. 4, pag. 36-54.

200.

luridiceskii Vetsnik". Moscova, 1883, nr. 11, pag. 414-441 ; nr. 12,pag. 543-597. 395.

lvanov, V. vezi [Zasulici, V. I.].

Kamenski, N. vezi [Plehanov, G. V.].

Karifev, N. A. Studii economice. XXXIII. Cheltuielile zemstvelor guber-niale pentru scopuri economice". XXIV. Cu privire la datoriileproprietarilor funciari particulari. Russkoe Bogatstvo", Petersburg,1896, nr. 5, pag. 1-26. 519.

Natkov, M. N.] Moscova, 28 mai. [Editorial]. Moskovskie Vedo-mosti", 1886, nr. 146 din 29 mai, pag. 2. 25, 42.

-- -

--

-- -

- --

--

--

--

- --

- --

-

-

-

- --

--

-

www.dacoromanica.ro

do6 INDICE DE LUCRARI 51 IZVOARE

Korolenko, S. A. Munca salariatd in gospoddrille proprietarilor particularifi migratiunile muncitorilor in legdturd cu studiul statistic-economicasupra Rusiei europene din punct de vedere agricol fi industrial.Petersburg, 1892. XX, 844 pag. (Departamentul agriculturii 0 alindustriilor agricole. Date cu privire la agricultura 0 date statisticepe baza materialclor furnizate de proprietari. Partea a V-a.).219, 375.

Korsak, A. K. Despre formele industriei in general fi despre insemnd-tatea productiei la domiciliu (industria mefiefugdreascd fi cea cas-nicci) in Europa occidentald fi in Rusia. Moscova, 1861. 310pag. 177.

* Krasnoperov, E. I. Industria mefiefugdreascei din gubernia Perm laexpozitia ,stiinfificd-industriald a finuturilor Siberiei fi Uralului, orga-nizatii la Ekaterinburg in 1887. Vol. IIII. Perm, editat de zemstvaguberniala Perm, 1888-1889. (Lucrarile biroului de statistica de pelingfi zemstva guberniala Perm). 315, 328, 343, 364, 382, 384,386-387, 388, 389, 391, 400, 410, 411.

Krilov, I. A. Leul la vindtoare. 303.

Lavrov, P. L. In leaturd cu nifte cbestiuni de program. Foaia vo-lanta a eGrupului narodovoltilors", [Petersburg], 1895, nr. 4 din9 decernbrie, pag. 19-22. 451-452, 4557457.

(Lege) cu privire la supravegherea intreprinderilor industriale fi la rela-tide dintre labricanti fi muncitori [3 iunie 18861. Colectia dehotariri 0 dispozitii ale guvernului, editia oficiala a Senatului ocir-muitor". Petersburg, 1886, nr. 68 din 15 iulie, publicata subnr. 639, pag. 1.390-1.405. 20, 21, 25, 26, 31-33, 42-43, 46,48-49, 55-56, 60, 61, 106, 259-260, 275-277, 283-284.

Lenin, V. I. Aventurism revolutionar. Iskra", [Londra], 1902, nr. 23din 1 august, pag. 2-4 ; nr. 24 din 1 septembrie, pag. 2-4. 433.

Lenin, N. Ce-i de Matt 1 Problemele actuale ale m4carii noastaStuttgart, Dietz, 1902. VII, 144 pag. 431-432, 437-438, 548,550-551.

Citeva perle din proiectele utopice ale narodnicilor. In cartea :[Lenin, V. I.] Ilin, V. Studii 0 articolc economice. Petersburg, tip.Leifert, 1899, pag. 201-225. 416.

Tna, K. Cu privire la caracterizarea romantismului economic. Sis-mondi 0 sismondi0ii no0ri autohtoni. Novoe Vremea", Petersburg,1897, nr. 7, aprilie, pag. 25-50 ; nr. 8, mai, pag. 25-60 ; nr. 9.iunie, pag. 26-53 ; nr. 10, iulie, pag. 18-32. 495.

-

-

-

-

--

-

-

--

- --

--

-

www.dacoromanica.ro

114DIGE DE LUCIVII2I $1 IZVOARE (36

Cu privire la caracterizarea romantismului economic. Sismondi sisismondistii nostri autohtoni. tn cartes : [Lenin, V. I.] Ilin, V.Studii i articole econornice. Petersburg, tip. Leifert, 1899, pag. 1-112.

496-497, .525.

Ilin, V. Dezvoltarea capitalismului in Rusia. Procesul de formarea pietei interne pentru marea industrie. Petersburg, Vodovozova,1899. XIII, 480 pag. ; 2 file diagr., VIII file tabele. 141, 160, 180.

Lenin, N. Dottii tactici ale social-democratieial P.M.S.D.R.,

in revolutiaIV, 129

democraticci.pag. 437.[Geneva], editafa de C.C. 1905.

Explicarea legii amenzilor aplicabile muncitorilor din fabrici uzine.[Petersburg, tip. Grupului narodovoltilorl, 1895. 56 pag. Pecoperta interioarà figureazA : Herson, tip. Subbotin. 259.

Revolutia ne invatti, Proletarii", Geneva, 1905, nr. 9 din 26 (13)iulie, pag. 1. 437-438.

Lenin, N. Sarcinile social-democratilor rusi. Cu o prefatl deP. Akselrod. Geneva, editath de P.M.S.D.R., 1898. 32 pag. 431,435, 437-438, 548, 550.

Lenin, N. Sarcinile social-democratilor ruti. Ed. a 2-a. Cu o prefafaa autorului si a lui P. B. Akselrod. Geneva, editata' de Liga dinstrlinatate a social-democratilor revolutionari rusi, 1902. XI, 24 pag.

431, 432, 434, 437-438, 547, 550.

Lenin, N. Sarcinile social-democratilor rufi. Ed. a 3-a. Geneva,editatá de C.C. al P.M.S.D.R., 1905. [1], 37 pag. 437.

Ilin, V. Studii fi articole economice. Petersburg, tip. Leifert, 1899.290 pag. 417, 496-497, 525.

Lermontov, M. I. Cdtre A. 0. Smirnove. 426.

Levitski, N. V. Despre unele probleme ale vietii poporului. RusskieVedomosti", Moscova, 1897, nr. 239 din 30 august, pag. 3.419-426.

Lucthrile comisiei instituite din Malt ordin pentru revizuirea sistemuluide taxe fi &Ili. Vol. IXXIII. Petersburg, 1863-1877. 505-506.

Lucrdrile comisiei pentru cercetarea industriei mettetugarefti din Rlisia.Vol. IXVI. Petersburg, 1879-1887. 315, 386, 394, 410-411.

Malthus, T.R. Eseu asupra principiului populatiei sau expunerea actiuniitrecute fi prezente a acestei legi asupra prosperit4ii neamului ome-nese, cu un adaos de citeva cercetdri in legliturti cu speranta cã rdul

--

--

-

- gi

-- -

--

-

-

--

--

--

-

-

-

www.dacoromanica.ro

INDICE DE LUDRARI i iZVOAkt

prkbmit de el poate fi inldturat sate atenuat. Traduccre de P. A. Bi-bikov. Vol. 2. Petersburg, 1868. 468 pag. 173.

Manifestul partidului social-revolutionar Narodnoe pravo". [Foaie vo-lanta]. 19 februarie 1894. [Smolensk], 1894. 1 fill. 439, 456.

Manuilov, A. A. 0 idila capitalista. [Recenzie la cartea :] Gerhardt vonSchulze-Gfivernitz. Marea productie, importanta ei pentru progresulsocial g economic. Studiu in domeniul industriei bumbacului. Subingrijirea lui P. B. Struve si cu o prefava de el. Ca suplirnent, pre-legerea lui Filippovici : Progresul economic o succesele culturii".1897. Russkoe Bogatstvo", Petersburg, 1897, nr. 11, pag. 78-93.

474-475, 493.

Marx, K. fi Engels, F. Manifestul Partidului Comunist. Decembrie 1847ianuarie 1848. 188, 190, 216, 234-237, 446, 494, 495-496.

Marx, K. Capitalul. Critica economiei politice. Vol. I. 1867. 168, 217,233, 248-249.

Capitalul. Critica economiei politice. Vol. IIII. 1867-1894. 11,135, 177, 540.

* Capitalul. Critica economiei politice. Sub ingrijirea lui F. Engels.Traducere din limba germana. Vol. 2. Cartea a II-a. Procesul decirculatie a capitalului. Petersburg [tip. ministerului clilor de comu-nicatie (Benke)], 1885. XXI, 403 pag. 157-158.

Critica programului de la Gotba. Note marginale la programul pPrti-dului muncitoresc german adoptat la 5 mai 1875. 192.

Critica unor teze ale econorniei politice. Traducere din limba ger-mana de P. P. Rumeantev sub ingrijirea lui A. A. Manuilov. Mos-cova, Bonci-Bruevici, 1896. XII, 160 pag. 188-189, 206-207, 209.

* Culegere de lucrari istorice. I. Luptele de clash' in Franca. 18481850. II. Optsprezece Brumar al lui Ludovic Bonaparte. III. Revo-lutie i contrarevolutie in Germania. Anexe : I. F. Engels. Introdu-cere la Luptele de clash' in Franta". II. K. Kautsky. Prefata laRevolutie i contrarevolutie". Traducere completá din limba ger-mana sub ingrijirea 1 cu adnotkile lui V. Bazarov si L. Stepanov.[Petersburg], Skirmunt, [1906]. 456 pag. 210.

* Optsprezece Brumar al lui Ludovic Bonaparte. In cartea : Marx, K.Culegere de lucthri istorice. Traducere completä din limba german5sub ingrijirea i adnotárile lui V. Bazarov si I. Stepanov. [Peters-burg], Skirmunt, [1906], pag. 137-268. 210.

Prefala la edifia intii La primului volum al Capitaluluil. 25 iulie1867. 247.

ROB

-

-

-

--

- --

- -

-

--

-

--

-

-

- -

--

-

www.dacoromanica.ro

INDICE DE LUCRARI $1 IZVOARE 609

Marx, K. Statutul general al Asociatiei Internationale a Muncitorilor. Injurul datei de 24 octombrie 1871. 12-13.

Statutul provizoriu al Asociatiei. 21-27 octombrie 1864. 13-14.

Teorii asupra plusvalorii (vol. IV al Capitalului"). Ianuarie 1862iulie 1863. 12.

Materiale pentru evaluarea pdminturilor din gubernia Nijni-Novgorod.Partea economicA. *Vol. XI. Jud. Semenov. Nijni-Novgorod, editatede zernstva guberniala Nijni-Novgorod, 1893. X, 675 pag. (Sectiade statisticA a consiliului zemstvei guberniale Nijni-Novgorod). 386.

Materiale pentru o istorie a miscdrii social-revolutionare din Rusia. Vol.I, X [1-2], XI, XVI. Supliment. Din patrie si in patrie", nr. 1,3-7. Geneva, editate de Un grup de vechi narodovolti", 18931896. 452.

Materiale statistice pentru gubernia Perm, judetul Krasnoulimsk. Vol. V.Partea I (raionul Zavod). Kazan, editatA de zemstva jud. Krasnou-fimsk, 1894. 420 pag. 376.

Mestesugurile in gubernia Moscova. Partea IV *. Moscova, editat dezemstva guberniala Moscova, 1879-1883. (In publ. : Culegere dedate statistice cu privire la gubernia Moscova. Sectia de statisticAeconomicA. Vol. VI, partea III ; vol. VII, partea 177, 315.

Meyer, R. Venitul. In cartea : Industria. Articole din Handwörterbudider Staatswissenschaften. Traducere din limba germanA. Moscova,sotii Vodovozov, 1896, pag. 283-328. 192.

Mihailovski, I. T. Salariul si durata timpului de muncd in labrici i uzine.In cartea Industria de fabricà i cornertul in Rusia. Petersburg,

publicatia departamentului comertului i manufacturilor din ministe-rul de finante, 1893, pag. 273-303 (Expozitia universalA Columb"din 1893 de la Chicago), cap. XXIII. 36-37, 46.

Mihailovski, N. K. Literatura viata. Russkoe Bogatstvo", Peters-burg, 1894, nr. 10, pag. 45-77. 484.

Literatura viata. Despre constiinta d-lui Minski, despre frica demoarte i setea de nemurire. Despre curentele din gindirea noastrAin decurs de o jumatate de secol. Despre cuvintele noi i despreNovoe Slovo" (Cuvintul nou"). Despre discursul prof. Svetlov.

Despre d-1 Volinski i despre scandalagii in general. RusskoeBogatstvo", Petersburg, 1897, nr. 10, pag. 161-195. 501, 502,524, 536-544.

Literatura viata. Despre narodnicism, materialism dialectic, subiec-tivism etc. Despre teribila forth' a d-lui Novus, despre timidita-

si

fi

,ri

-- -

-

-

-

-

-

-

-

--

--

---

- --

-

www.dacoromanica.ro

610 1NDICE DE LUCRARI $1 IZVOARE

tea mea i despre uncle neintelegeri. N. N. Zlatovratski.Russkoe Bogatstvo", Petersburg, 1897, nr. 11, pag. 115-139.494-496, 498.

Mikulin, A. A. Schite din istoria aplicdrii legii din 3 iunie 1886 cu pri-vire la angajarea muncitorilor la fabricile uzinele din guberniaVladimir. (Editie neoficial0. Vladimir, 1893. 103 pag. 35, 48,49, 50, 51.

Minski, V. M. La lumina constiintei. Ginduri i visuri in leg6turl curostul vietii. Ed. a 2-a. Petersburg, 1897. XVI, 228 pag. 501.

Mollesson, I. I. Conditiile sanitare din industria mestesugdreasca' deZdorovie", Petersburg, 1879, nr. 122, pag. 382-384 ;

nr. 123, pag. 403-405. 387.

Moscova, 18 ianuarie. Moskovskie Vedomosti", 1885, nr. 19 din19 ianuarie, pag. 3. 23-24.

Moskovskie Vedomosti".1885, nr. 19 din 19 ianuarie, pag. 3. 23-24.1886, nr. 146 din 29 mai, pag. 2. 24, 42.1891, nr. 185 din 7 iulie, pag. 3-5 ; nr. 192 din 14 iulie, pag. 3-5.

501, 536-537, 544.

Sciziunea din social-democratia rush*. Osvobojdenie", Paris, 1905,nr. 72 din 21 (8) iunie, pag. 356-357. 437.

N.on, Nikolaion vezi [Danielson, N. F.].

Nede lea". Petersburg, 1894, nr. 47 din 20 noiembrie, pag. 1.504-1.508 ;nr. 48 din 27 noiembrie, pag. 1.543-1.547 ; nr. 49 din 4 decembrie,pag. 1.587-1.593. 193, 543.

Nekrasov, N. A. In amintirea lui Dobroliubov. 5.

Novoe Slovo". Petersburg. 211.1897, nr. 7, aprilie, pag. 25-50, pag. 229-243. 487-488, 495.1897, nr. 8, mai, pag. 25-60 ; nr. 9, iunie, pag. 26-53 ; nr. 10, iulie,pag. 18-32. 495.1897, nr. 12, septembrie, pag. 1-19, pag. 70-98. 531, 539-540.1897, nr. 1, octombrie, pag. 55-84. 494, 495, 496.

Novae Vremea". Petersburg, 1886, nr. 3.686 din 5 (17) iunie, pag. 3.23.

o chestiune actuard vezi [Bogdanovici, A. I.].

o noud manifestare a liberalilor rusi. RevoliOonnaia Russia", [Ge-neva], 1902, nr. 9, iulie, pag. 3-5. 433,

fi

pirld.

Nci.

- --

-

-

--

--

- ---

---

--

-- --

-- -- -

---

www.dacoromanica.ro

INDICE DE LUCRARI $1 IZVOARE 611

Orehovo-Zuevo. (Corespondentä aparuta in ziarul Novoe Vremea").Novoe Vremea", Petersburg, 1886, nr. 3.686 din 5 (17) iunie,pag. 3, la rubrica : Stiri interne". 22.

* Or lov, P. A. lnclicatorul fabricilor fi uzinelor din Rusia europeand,inclusiv Regatul Poloniei ,ri marele ducat al Finlandei. Materiale pen-tru statistica fabricilor i uzinelor. [Pe baza datelor pe anul 18791.Petersburg, 1881. IX, 753 pag. 383, 387.

Or lov, P. A. 01 Budagov, S. G. Indicatorul fabricilor uzinelor dinRusia europeand. Materiale pentru statistica fabricilor j uzinelor.[Pe baza datelor pe 1890, compirtate cu cele pe 1893 si 18941.Ed. a 3-a, imbundtátiti. i completatl. Petersburg, 1894, XVIII, 827pag. 330, 383.

Ostrovski, A. N. Cine plateste oalele sparte". 213.

Osvobojdenie". StuttgartParis. 433, 434, 435.

Paris, 1905, nr. 72 din 21 (8) iunie, pag. 356-357. 437.

Otecestvennie Zapiski". Petersburg, 1867, nr. 9, cartea a 2-a, pag. 319381 ; nr. 10, vol. 2, pag. 620-680 ; 1868, nr. 11, pag. 255-287 ;nr. 12, pag. 503-620 ; 1869, nr. 11, pag. 141-186 ; nr. 12, pag.427-468. 502.

1872, nr. 5, pag. 30-50 ; nr. 6, pag. 161-182. 515.

P. B. vezi Struve, P. B.

Permskie Gubernskie Vedomosti". 1896, nr. 183 din 27 august, pag. 3.411.

Peskov, P. A. Report pe anul 1885 al unui inspector de fabric; dindistrictul Vladimir. Petersburg, 1886. 73 pag. ; 68 file dc tabele(III. Districtul industrial Vladimir). 36.

Petersburg, 3 martie 1873. [Editorial]. Zemledelceskaia Gazeta", Pe-tersburg, 1873, nr. 9 din 3 martie, pag. 129-133. 519.

[Plehanov, G. V.] Beltov, N. Contributii la dezvoltarea conceptiei mo-niste asupra istoriei. Ráspuns d-lor Mihailovski, Kareev & Co. Pe-tersburg, 1895. 288 pag. 195, 533, 538.

Kamenski, N. Conceptia materialista a istoriei. (Essais sur laconception matérialiste de Phistoire par Antonio Labriola, prof e-sseur a l'universit6 de Rome, avec une preface de G. Sorel. Paris.1897). Novoe Slovo", Petersburg, 1897, nr. 12, sec:ten:LI:de,pag. 70-98. 540.

40

i

--

-

-

-- -

--

-

-

--

-

--

--

www.dacoromanica.ro

612 INDICE DE LUCRARI 1 IZVOARE

Volghin, A. Fundamentarea narodnicismului in lucrdrile d-lui Vo-rontov (V. V.). Studiu critic. Petersburg, 1896. VI, 283 pag. 179,218, 227, 343.

0 noug campanie impotriva social-democratiei ruse. Geneva, editatde Uniunea social-democratilor ru§i", 1897. 55 pag. 452.

Pravitelstvennti Vestnik" (Buletinul oficial al guvernului tarist"). Pe-tersburg, 1896, nr. 158 din 19 (31) iulie, pag. 1-2. 110, 112-115.

1897, nr. 221 din 9 (21) octombrie, pag. 1. 293, 294-297, 298299, 301, 302, 305.

1897, nr. 242 din -5 (17) noiembrie, pag. 1-2 ; nr. 243 din 6 (18)noiembrie, pag. 1-2. 262, 266-268, 270-271, 289-290, 294,301-302.

Proletarii". Geneva, 1905, nr. 1-9 din 27 (14) mai 26 (13) iulie.438.

nr. 9 din 26 (13) iulie, pag. 1. 438.

[Proudhon, P.J.) 0 analizei criticyl a teoriei lui Malthus, fãcutii deProudbon in lucrarea Despre justitie". In cartea : Malthus,T. R. Eseu asupra principiului populatiei... Traducere de P. A. Bi-bikov. Vol. 2. Petersburg, 1868, pag. 424-442, la rubrica Anexe".

/73.

* Prugavin, V. S. Mestesugurile in gubernia Vladinür. Partca I, IV. Mos-cova, Baranov, 1882. 314.

Publicatii periodice. Russkoe Bogatstvo", martie. Russkii Vestnik",aprilie. Vestnik Evropi", aprilie. Russkoe Obozrenie", martie.[Recenzie]. Russkaia Mist", Moscova, 1896, nr. 5, pag. 225-237,rubrica bibliografica. 211-213.

Rabotnik". Geneva, 1896, nr. 1 §i 2 6, 439.

Rapoarte studii asupra industriei mestesugdresti din Rusia. Vol. III.Petersburg, 1895. 228 pag. (Ministerul agriculturii g al domeniilorstatului. Sectia de economie ruralá i statisticd agrico15). 349,411, 416.

Regulament cu privire la durata i repartizarea timpului de munafabrici uzine. Pravitelstvennii Vestnik", Petersburg, 1897, nr.221 din 9 (21) octombrie, pag. 1. 293, 294-297, 298-300, 301302, 303, 305.

Regulament cu privire la pcistrarea cheltuirea fondului special formatpe linga fiecare fabricii din sumele provenite din amenzi. [4 decem-brie 1890]. Colectia de hptiiriri i dispozitii ale guvernului,

fi

,ri

edi-

- -

- -

-- -

--

--

- -

-

-

--

-

-

in-

-

96

-

www.dacoromanica.ro

INDICE DE 1.l.R...RARI SI IZVOARE 6i8

ia oficialá a Senatului ocirmuitor", Petersburg, 1891, nr. 2 din4 ianuarie, publicat sub nr. 24, pag. 23-24. 43-45, 46-47, 5354, 57-58, 60, 61.

Regulament cu privire la populatia afectatd uzinelor siderurgice ale sta-tului, pendinte de ministerul finanfelor. Petersburg, 1861, 14 pag.

410-411.

[Regulamentul de la 19iobeigiej. 504, 5 05.

Regulamentul industriei.Vol. 11. Partea a34-42, 43, 48-50,

februarie 1861 cu privire la tdranii eliberafi din

Regulamentul rninelor.editia 1857. Vol. 7.

In cartea : Codul de legi al Imperiului rus.TI-a. Petersburg, 1887, pag. 1-125. 26-33,

51, 52-54, 55-58, 60, 61, 73-74.

In cartea : Codul de legi al Imperiului rus,Petersburg, 1857, pag. 1-495. 410, 414, 417.

Refetnikov F. M. Podlipovfi. 422.

Revendicare intoctnita cu consimfeimintul general al muncitorilor.Russkie Vedomosti", Moscova, 1886, nr. 144 din 29 mai, pag. 3,in art. : Despre dezordinile muncitoresti de la fabrica de textile dinNikolskoe. 23, 28, 31-32, 36-37, 60-61, 259.

Revoliufionnaia Rossia". [Geneva], 1902, nr. 9, iulie, pag. 3-5. 433.

Ricardo, D. Opere. Trad. de N. Sieber. Cu o anexa din partea tradu-thorului. Petersburg, Panteleev, 1882. XXVI, 659 pag. 164-165.

Rodbertus-lagetzow, J. K. Scrisori cu confinut social adresate lui vonKircbmann. 160-161, 191.

Rozanov, V. V. De ce renungdm la moltenire ? Moskovskie Vedo-mosti", 1891, nr. 185 din 7 iulie, pag. 3-5. 501, 536, 543-544.

In ce consta principala lipsd a moftenirii rdmase din anii 18601880" ? Moskovskie Vedomosti", 1891, nr. 192 din 14 iulie,pag. 3-5. 501, 536, 543-544.

Russkaia Misl". Moscova, 1885, nr. 3, pag. 123-150 ; nr. 4, pag.36-54. 200.

1896, nr. 5, pag. 225-237. 211-213.

Russkie Vedomosti". Moscova. 425.

1886, nr. 144 din 29 mai, pag. 3. 23, 28, 32, 37, 60, 259.

1896, nr. 112 din 24 aprilie, pag. 1. 104, 106, 110, 111, 112113, 257.

40*

-

-

-

-

--

-

--

-

-

-

-

-

-- -

-- -- -

www.dacoromanica.ro

614 "(NDICE DE LOCRARI $1 IZVOARE

- 1897, nr. 239 din 30 august, pag. 2-3. - 419-426.

Russkoe Bogatstvo". Petersburg. - 62, 211, 425, 467-468, 475, 479,484, 490, 523, 537, 538, 539, 543.

- 1894, nr. 4, pag. 1-34 ; nr. 6, pag. 86-130. - 188, 235, 236.

- 1894, nr. 10, pag. 45-77. - 484.

- 1895, nr. 1, pag. 155-185 ; nr. 2, pag. 1-34. - 193.

- 1895, nr. 5, pag. 52-77, pag. 171-197. - 62-69, 425, 467,485, 530.

- 1896, nr. 5, pag. 1-26. - 519.

- 1896, nr. 6, pag. 19-42. - 467.

- 1896, nr. 7, pag. 24-53, pag. 138-168. - 123-124, 158-159, 160,162, 166, 173-174, 175, 190, 211, 220, 224, 229-230, 236, 467.

- 1896, nr. 8, pag. 38-58. - 123-124, 130, 162, 181, 183, 190, 191194, 211, 231, 235, 236-237.

- 1896, nr. 12, pag. 93-114. - 518, 519.

- 1897, nr. 2, pag. 162-169. 467.

- 1897, nr. 3, pag. 196. - 123.

- 1897, nr. 4, pag. 130-158 ; nr. 6, pag. 127-153 ; nr. 7, pag. 130-157. - 467.

- 1897, nr. 10, pag. 161-195. - 501, 502, 524, 536-544.

- 1897, nr. 11, pag. 78-93, pag. 115-139. - 474-475, 493, 494-496, 498.

Russlwe Slovo". Moscova, 1896, nr. 107 din 22 aprilie, pag. 3. - 104,106, 110, 111, 112-113, 257.

Saltikov-5cedrin, M. E. Thmormintarea. - 245.

- Jurnalul unui provincial la Petersburg. - 245.

Sieber, N. 1. Studiile social-economice ale lui David Ricardo si KarlMarx. Incercare de stucliu critic-economic. Petersburg, 1885. VII,598 pag. - 153, 169, 175, 176, 177.

-

www.dacoromanica.ro

MINCE DE LUCRARI SI IZVOARE 616

Sindicatele din Franke. Russkie Vedomosti", Moscova, 1897, nr. 239din 30 august, pag. 2-3. 423-424.

Skaldin. In fundul provinciei fi in capitalti. Otecestvennie Zapiski",Petersburg, 1867, nr. 9, cartea a 2-a, pag. 319-381 ; nr. 10, carteaa 2-a, pag. 620-680 ; 1868, nr. 11, pag. 255-287 ; nr. 12, pag.503-620 ; 1869, nr. 11, pag. 141-186 ; nr. 12, pag. 427-468.

502.

Skaldin. In fundul provinciei fi in capitalei. Petersburg, 1870. 451 pag.502-515, 528.

Smith, A. Studiu asupra naturii cauzelor avufiei nafiunilor. Cu note alelui Bentham, Blanqui, Buchanan, Gamier, MacCulloch, Malthus,Mill, Ricardo, Say, Sismondi si Turgot. Traducere de P. A. Bibi-kov. Vol. 1-2. Petersburg, 1866. 130-131, 163.

Sofial-Demokrat". Londra, 1890, nr. 1, februarie, pag. 176-185 ; Ge-neva, 1890, nr. 2, august, pag. 42-61. 11.

Struve, P. B. Note critice cu privire la problema dezvoltdrii economicea Rusiei. Partea I. Petersburg, 1894. X, 291 pag. 192, 200, 218,538, 543.

Novus. Pe diferite teme. Novoe Slovo", Petersburg, 1897, nr. 1,octombrie, pag. 55-84. 494, 495, 496.

P. B. Probleme curente ale viefii interne. Novoe Slovo", Peters-burg, 1897, nr. 7, aprilie, pag. 229-243. 487-488.

* Studiu asupra stdrii industriei meftefugaresi din gubernia Perm. Perm,1896. IV, 365 pag. ; 232 file de tabele ; 8 pag. ; XVI pag. dia-grame ; 1 hare& (Privire asupra rinutului Perm), 311-418.

$arapov, S. Agricultorul rus. Citeva idei despre organizarea pe baze noia economiei in Rusia. In anex6,15 scrisori inedite ale lui A. N. En-gelhardt adresate lui A. N. Kulomzin. Supliment gratuit pe anul1894 la revista Sever". Petersburg, Remezova, 1894. III, 168 pag.

490-493.

TuganBaranovski, M. I. Crizele industriale in Anglia contemporand,cauzele influenfa lor asupra viefii poporului. Petersburg, 1894.IV, 513 pag. 157, 160.

Fabrica rusti in trecut fi in prezent. Studiu istoric-economic. Vol. I.Dezvoltarea istoricá a fabricii ruse in secolul al XIX-lea. Petersburg,Panteleev, 1898. XI, 496 pag. 524.

ti

--

-

-

-

-

-

-

- --

- --

-

-

pi-

-

-

www.dacoromanica.ro

618 INDICE DE LUCRARI 51 IZVOARE

V. V. vezi [Vorontov, V. Pl.

Vestnik Evropr (Buletinul Europei"). Petersburg. 523, 537.

1897, nr. 1, pag. 119-187 ; nr. 2, pag. 567-639 ; nr. 3, pag.74. 531.

Volgbin, A vezi [Plehanov, G. V.].

[Voronfov, V. P.] V. V. Curentele de la noi. Petersburg, 1893. VI, 215pag. 227, 522-523.

Social-democratismul german i burghezismul rus. (P. Struve. Notecritice cu privire la problema dezvoltlrii economice a Rusiei). Ne-delea", Petersburg, 1894, nr. 47 din 20 noiembrie, pag. 1.5041.508 ; or. 48 din 27 noiembrie, pag. 1.543-1.547 ; nr. 49 din 4 de-cembrie, pag. 1.587-1.593. 193, 543.

Studii asupra industriei meflefugdrefti din Rusia. Petersburg, 1886.III, 233 pag. 394-395.

Tendinte progresiste in gospodaria filraeascd. Petersburg, 1892. VI,261 pag. 345.

Witte, S. I. [Cireulara ministrului de finance catre inspectorii de fabrici].Foaia volantä a eGrupului narodovoltilon", [Petersburg], 1895,

nr. 4 din 9 decembrie, pag. la rubrica Anexe" ; RusskieVedomosti", Moscova, 1896, nr. 112 din 24 aprilie, pag. 1 ; RusskoeSlovo", Moscova, 1896, nr. 107 din 22 aprilie, pag. 3. 104, 106,110, 111, 112-113, 257.

Zaejii. Expozifia noastrei. Sectia meste§ugurilor. Delovoi Korrespon-dent", Ekaterinburg, 1887, nr. 148 din 22 septembrie, pag. 1-2.

400.

[Zasulici, V. I.] Ivanov, V. 0 proasta' neiscocire. (In legiltura cu romanuld-lui Boborikin In alt chip"). Novoe Slovo", Petersburg, nr. 12,septcmbrie, pag. 1-19. 531.

Zdorovie" (Sivatatea"). Petersburg, 1879, nr. 122, pag. 382-384 ;nr. 123, pag. 403-405. 387.

Zemledelceskaia Gazeta" (Gazeta agrkola"). Petersburg, 1873, or. 9din 3 martie, pag. 129-133. 519.

[Adler, W.] Das Leben von Friedrich Engels. Arbeiter-Zeitung",Wien, 1895, j \19. 214, 7. August, S. 2-6. 12.

--

- 5--

-

--

-

--

- -

-

-

--

--

-

-

--

www.dacoromanica.ro

161bIdt bt LUCRARt t t2VCIAId:

Atkinson, W. Principles of Political economy ; or, the laws of the for-mation of national wealth : developed by means of the Cristian Lawof Government ; being the substance of a case delivered to theHand-loom weavers commission. London, Whittaker, 1840. XVI,247 p. 203.

Bernstein, E. Die Voraussetzungen des Sozialismus und die Aufgaben derSozialdemokratie. Stuttgart, Dietz, 1899. X, 188 S. 161.

13oisguillebert. Dissertation sur la nature des richesses, de r argent et destributs, ou Pon decouvre la fausse idee qui regne dans le monde aregard de ces trois articles. In : Economistes-financiers du XVIIIsiècle. Précédés de notices historiques sur chaque auteur, et accom-pagnés de commentaires et de notes explicatives, par. .Eugene Daire.Paris, 1843, p. 394-424. 203.

Deutsch-Französische Jahrbucher". Paris, 1844, 1. u. 2. Lfg., S. 86-114./O.

The Edinburgh Review or Critical Journal". Edinburgh-London, 1819, v.XXXII, N LXIV, p. 453-477. 138.

Engels, F. Tbe condition of tbe working class in England in 1844. Withappendix written 1886, and pref. 1887. Transl. by K. Wischne-wetzky. New York, [1887]. VI, 200, XI p. 168, 217, 224-225,247, 252, 475, 495.

Die Lage der arbeitenden Klasse in England. Nach eigner Anschau-ung und authentischen Quellen. Leipzig, Wigand, 1845. 358 S.8-10, 168, 217, 224-225, 247, 252.

Soziales aus Russland. Leipzig, Verl. der Genossenschaftsbuchdruk-kerei, 1875. 16 S. 513.

1.1mrisse zu einer Kritik der Nationalbkonomie. Deutsch-Fran-zösische Jahrbilcher", Paris, 1844, I. u. 2. Lfg., S. 86-114. 10.

Engels, F. u. Marx, K. vezi Marx, K. u. Engels, F.

Handwarterbucb der Staatswissenscbaften. Bd. 3. Jena, Fischer, 1892.192.

Bd. 5. Jena, Fischer, 1893. 124, 247.

Heine, H. D14 bast Diamanten und Perlen, bast alles, was Menschen-begebr... 399.

fahrbuch fur Gesetzgebung, Verwaltung und Volkswirtscbaft in: Deut-schen Reich". Leipzig, 1896, 3. Hft., S. 51-100 ; 4. Mt., S. 73-136.

543,

GI

-

-

-

-

-

-

--

--

- --

-

- -

-

-

www.dacoromanica.ro

618 IiIDICE DE LUCRA121 $1 IVOARE

Labriola, A. Essais sur la conception materialiste de l'histoire. Avec unepréf. de G. Sorel. Paris, Giard et Brière, 1897. 349 p. (B queSocialiste Internationale. III). 494.

Lippert, J. Sismondi, Jean-Charles-Leonard Sitnonde de. In : Hand-worterbuch der Staatswissenschaften. Bd. 5. Jena, Fischer, 1893, S.676-680. 124, 247.

[MacCulloch, D.R. Mr. Owen's Plans for Relieving the National Dis-tress. Review of R. Owen's works]. Edinburgh Review", Edin-burgh-London, 1819, v. =CH, N LXIV, p. 453-477. 138.

Marx, K. u. Engels, F. [Die deutsche Ideologie. Kritik der neuestendeutschen Philosophic in ihren Reprasentanten, Feuerbach, B. Bauerund Stirner und des deutschen Sozialismus in seMen verschiedenenPropheten. IV. Kap. IL Bd.]. Das Westphalische Dampf boot,Padeborn, 1847, [August], S. 439-463, [September], S. 505-525.[Titel :] Karl Gran : Die soziale Bewegung in Frankreich undBelgien (Darmstadt, 1847), oder Die Geschichtschreibung des wahrenSozialismus. 247.

[Die deutsche Ideologie. Kritik der neuesten deutschen Philosophiein ihren Reprasentanten, Feuerbach, B. Bauer und Stirner und desdeutschen Sozialismus in seinen verschiedenen Propheten. FragmenteIV, Kap. II. Bd.]. Die Neue Zeit", XIV, Jg., 1895-1896,Bd. II, N 28, S. 49-52. In Art. : P. Struve. Zwei bisher unbe-kannte Aufsätze von Karl Marx aus den vierziger Jahren. 247.

Die beilige Familie, oder Kritik der kritischen Kritik. Gegen BrunoBauer und C°. Frankfurt a. M., Literarische Anstalt (I. Raten), 1845.VIII, 336 S. 9-10, 533.

Manifest der Kommunistischen Partei. London, BildungsGesellschaftfar Arbeiter", 1848. 30 S. 10.

Der Volkstribun, redigiert von Herrmann Kriege in New York.Das Westphalische Dampfboot", Bielefeld, 1846, [Juli], S. 295308. 247.

[Del Volkstribun, redigiert von Herrmann Kriege in New York].Die Neue Zeit", XIV. Jg., 1895-1896, Bd. II, N 27, S. 7-11. InArt. : P. Struve. Zwei bisher unbekannte Aufsätze von Karl Marxaus den vierziger Jahren. 247.

Marx, K. Der achtzehnte Brumaire des Louis Bonaparte. 3. Aufl. Ham-burg, MeiBner, 1885. VI, 108 S. 495-496.

Discours sur la question du libre Ocbange, prononce a l'Associationdomocratique de Bruxelles, dans la séance publique du 9 Janvier1848. 245.

--

--

--

-

--

--

--

-

- --

- -

-

--

-

www.dacoromanica.ro

INDICE DE LucRAPI st tzvciAR 619

Das Elend der Philosophic. Antwort auf Proudhons Philosophicdes Elends". Deutsch von E. Bernstein und K. Kautsky. Mit Vorw.und Noten von F. Engels. Stuttgart, Dietz, 1885. XXXVII, 209S. 193, 202, 203-208.

* Das Kapital. Kritik der politischen Okonomie. Bd. I. Buch I ; DerProduktionsprozess des Kapitals. 2-te Aufl. Hamburg, MeiBner, 1872.830 S. 337, 361, 390, 393, 495.

Das Kapital. Kritik der politischen Okonomie. Bd. II. Buch II ; DerZirkulationsprozess des Kapitals. Hrsg. von F. Engels. Hamburg,MeiBner, 1885. XXVII, 526 S. 12, 135, 141, 144, 157-158, 192.

* Das Kapital. Kritik der politischen Okonomie. Bd. III. T.1. BuchIII : Der Gesamtprozel3 der kapitalistischen Produktion. Kapitel Ibis XXVIII. Hrsg. von F. Engels. Hamburg, MeiBner, 1894.XXVIII, 448 S. 12, 146.

* Das Kapital. Kritik der politischen Okonomie. Bd III. T.2. BucbIII : Der Gesamtproza der kapitalistischen Produktion. Kapitel XXIVbis LII. Hrsg. von F. Engels. Hamburg, MeiBner, 1894, IV, 422S. 12, 141, 192-193, 194, 216-217, 249, 489.

Rede fiber die Frage des Freihandels, gehalten am 9. Januar 1848in der demokratischen Gesellschaft zu Briissel. In : Marx, K. DasElend der Philosophie. Antwort auf Proudhons Philosophie desElends". Deutsch von E. Bernstein und K. Kautsky. Mit Vorw. undNoten von F. Engels. Stuttgart, Dietz, 1885, S. 188-209. 154,245-246, 247-252,

Theorien fiber den Mehrwert. Aus dem nachgelassenen ManuskriptZur Kritik der politischen Okonomie". Hrsg. von K. Kautsky. Bd.II. T. 1. David Ricardo. Stuttgart, Dietz, 1905. XII, 344 S.196-197.

Zur Kritik der politischen ökonomie. Dezember 1875 .Januar1859. 188.

Meyer, R. Einkommen. In : Handworterbuch dcr Staatswissenschaften.Bd. 3. Jena, Fischer, 1892, S. 45-67. 192.

Neue Rheinische Zeitung". Köln. 10.

Die Neue Zeit". XIV. Jg., 1895-1896, Bd. II, N 27, S. 7-11 ; N 28,S. 49-52. 247.

Novus vezi Struve, P. B.

Pereire, I. Lecons sur rindustrie et les finances, prononcées a la sallede rathende. Suivies d'un projet de banque. Paris, 1832. [2], 105 p.(Religion Saint-Simonienne). 206-207.

-

--

-5" -

-

--

--

-

-

--

--

--

-

--

-

www.dacoromanica.ro

MICE bE LUERARI $1 IZVOARE

Scbitlowsky, Ch. Revuen. Sozialistische Monatshefte", Berlin, 1902, 2.Bd., N 9, S. 754-755. 433.

Schmollers Jabrbuch" vezi Jahrbuch fiir Gesetzgebung, Verwaltungund Volkswirtschaft im Deutschen Reich".

Schulze-Ga'vernitz, G. Die Moskau-Wladimirsthe Baumwollindustrie.Jahrbuch für Gesetzgebung, Verwaltung und Volkswirtschaft imDeutschen Reich", Leipzig, 1896, 3. Hft., S. 51-100 ; 4. Hft.,S. 73-136. 543.

Sismondi, J.-C.-L. Simonde de. Nouveaux principes d'economie politi-que, ou de la richesse dans ses rapports avec la population. 2 v.Paris, Delaunay, 1819. 124.

Nouveaux principes d'economie politique, ou de la richesse dansses rapports avec la population. 2-e éd. 2 v. Paris, Delaunay, 1827.

124-201, 214-235, 241-245, 247, 252.

Sozialistiscbe Monatsbefte". Berlin, 1902, 2. Bd., N 9, S. 754-755. 433.

Sozialpolitiscbes Centralblatt". Berlin, 1893, Bd. 3, N 1, 2. Oktober,S. 1-3. 218.

Struve, P. Zur Beurteilung der kapitalistiscben Entwicklung Rufilands.Sozialpolitisches Centralblatt", Berlin, 1893, Bd. 3, N 1, 2. Ok-tober, S. 1-3. 218.

Das Westpbalische Damplboot". Bielefeld, 1846, [Juli], S. 295-308 ;Padeborn, 1847, [August], S. 439-463 ; [September], S. 505-525.

247.

620

--

-

-

-

--

--

--

-

-

www.dacoromanica.ro

621

INDICE DE NUME

A

Abramov, 1. V . (1858-1906) publicist narodnic, a colaborat larevistele Otecestvennie Zapiski", Delo" si Ustoi", la ziarul Nede-lea" etc., a scris povestiri cu subiecte din viata poporului i numeroasearticole cu teme social-economice sau in legâturd cu sectele religioasecu inviltamintul public. A propagat teoria faptelor márunte" i a uneimunci culturale lin4tite". 524, 536, 537.

Adler, Viktor (1852-1918) unul dintrc organizatorii i liderii social-democratiei austriece ; la inceputul activitàtii sale politic; el a fast unradical burghez, iar de la mijlocul deceniului al 9-lea al secolului trecuta luat parte la miscarea muncitoreasca. In 1886 Adler a fondat ziarulGleicheit" (Egalitatea") ; cu incepere din 1889 a fost redactor al orga-nului central al social-democratiei austriece Arbeiter-Zeitung" (Ziarulmuncitorilor"). In ultimele doun.' decenii ale secolului trecut a intrednutlegSturi cu F. Engels, dar curind dupá moartea acestuia a alunecat sprereformism, iar la congresele lnternationalei a II-a s-a manifestat ca unuldintre conduentorii oportunismului. In timpul primului razboi mondial din1914-1918, Adler a adoptat o pozitie centristà, a propovácluit paceaintre clase" si a combiltut actiunile revolutionare ale clasei muncitoare.In 1918, dupà instaurarea in Austria a republicii burgheze, a fost scurttimp ministru al afacerilor straine. 12.

Alexandra al 111-lea (Romanov) (1845-1894) impkat al Rusiei(1881-1894). 448.

Atkinson, William economist englez din anii 1830-1860, protectio-nist, adversar al scolii economice burgheze clasice. Principala lucrare alui Atkinson este Bazele economiei politice" (1840). 203.

Babufkin, P. D. locuitor din plasa Nijnie-Serghi, judetul Krasnoufimsk,gubernia Perm. 410.

Bauer, Bruno (1809-1882) filozof idealist german, reprezentant citf

searna' al tinerilor hegelieni, radical burghez, a scris o serie de lucfari de

ai

www.dacoromanica.ro

82g INDIEE DE NUM

istorie a crestinismului primitiv ; dupA 1866 national-liberal, partizanal lui Bismarck. Conceptiile idealiste ale lui Bauer au fost supuse criticiiin lucrArile lui K. Marx si F. Engels Sfinta familie, sau critica criticiicritice. Impotriva lui Bruno Bauer & Co." (1844) si Ideologia ger-mane (1845-1846). 9.

Bauer, Edgar (1820-1886) publicist german, tinAr hegelian ; fratelefilozofului idealist Bruno Bauer. Conceptiile idealiste ale lui E. Bauer aufost supuse criticii in lucrarea lui K. Marx si F. Engels Sfinta familie,sau critica criticii critice. Impotriva lui Bruno Bauer & Co." (1844). 9.

Bazarov (Rudnev*), V. A. (n. 1874) economist si publicist, filozof ;a tradus unele lucrári ale lui K. Marx si F. Engels ; incepind din 1896a participat la miscarea social-democratA. In 1905-1907 a colaborat la oserie de publicatii bolsevice ; in perioada de reactiune s-a indepArtat dcbolsevism, devenind unul dintre principalii adepti ai filozofiei machiste.In 1917 a fost mensevic-internationalist i unul dintre redactorii ziaruluimensevic Novaia Jizn" ; a luat atitudine impotriva Marii Revolutii So-cialiste din Octombrie. Incepind din 1921 a lucrat la Comisia de stat aplanificArii a U.R.S.S. In 1931, fiind implicat in procesul organizatieimensevice contrarevolutionare, a fost judecat i condamnat. 210.

Becker, Johann Philipp (1809-1886) militant al miscArii muncitorestigermane si internationale, prieten i tovarAs de Iuptà al Jul K. Marx siP. Engels, in tinerete muncitor perier. Becker a participat activ la revo-lutia din 1848-1849, a comandat gArzile populare in rAscoala de laBaden-Palatinat. Dupa infringerea revolutiei, Becker, care piná atunciactionase, dupd cum spune Engels, ca un simplu democrat-republican",a aderat la socialismul proletar al lui Marx si Engels, a participat laorganizarea Internationalei I (1864), a redactat revista Vorbote" or-ganul sectiilor germane ale Internationalei in Elvetia. In cadrul Interna-tionalei, Becker a aparat linia lui Marx, cu toate ca intr-o seric de cazuri,in special in prima perioadA a luptei impotriva anarhistilor, a dat dovadAde lipsA de maturitate teoreticA si a avut uncle oscilAri. 12.

Be lov, V. D. economist, din 1885 membru al Comisiei pentru cerce-tarea industriei mestesugaresd din Rusia, autorul raportului IndustriamestesugAreascA in legatura cu industria siderurgicA din Ural", publicatin volumul a XVI-lea al Lucrárilor" comisiei (1887) ; a scris o seriede IucrAri in probleme de economic. 411.

Beltov, N. vezi Plchanov, G. V.Bernstein, Eduard (1850-1932) social-democrat german, intemeietorul

revizionismului, unul dintre liderii Internationalei a II-a. Intre 1881 ti1890 a fost redactor al organului ilegal al social-democratiei germaneDer Sozial-Demokrat" (Social-Democratul"). Dupà moartea lui Engels,Bernstein, in lucrArile sale Problemele socialismului" (1896-1898) siPremise le socialismului i sarcinile social-dernocratiei" (1899), a procedatla revizuirea bazelor filozofice, economice i politice ale marxismului revo-lutionar sub pretextul reconsiderArii" lor. El nega teoria marxistà a luptei

* in paranteze sint scrise cu cursive adevAratele nume ale persoanelormentionate.

www.dacoromanica.ro

fvpidE 623

de clasa, teoria inevitabilitatii prabusirii capitalismului, teoria revolutieisocialiste g a dictaturii proletariatului. Cit priveste revolutia proletaria-tului, oportunistul s-a dezvatat pina sa se si gindeasca la asa ceva",spunea V. I. Lenin referindu-se la Bernstein (Opere, vol. 25, E.S.P.L.P.1956, pag. 425). Renuntind la telul final al proletariatului socialistnul, Bernstein considera ca singura sarcina a milcarii muncitoresti este salupte pentru ref orme menite sa imbunatateasca" situatia economica amuncitorilor in capitalism ; el a lansat formula oportunista : miscareaeste totul, scopul final nimic".

Conceptiile teoretice ale lui Bernstein si ale adeptilor sli, precumactivitatea lor oportunista practica, au dus la tradarea directa a intereselorclasei muncitoare, tradare care s-a soldat cu falitnentul Internationaleia II-a. Bernstein a fost un dusman al Uniunii Sovietice. 161.

Bibikov, P. A. (1832-1875) traducator si publicist ; a editat 13volume continind traduceri facute de el din lucrarile lui A. Smith,T. R. Malthus, A. Blanqui etc. ; este autorul lucrarii Studii critice"(1865), in care se ocupa de Fourier, Cernisevski etc. 131, 173.

Blagove,scenski, N. A. (n. 1859) statistician al zemstvei Kursk. Aintocmit Culegerea de date statistice economice extrase din recensamin-tele pc gospodarii efectuate de zemstve. Vol. I. Gospodaria taraneasca"(1893) si alte lucrari de statistica. Dupa Revolutia Socialista din Octom-brie a lucrat la Biroul gubernial de statistica din Kursk. 208.

Boborikin, P. D. (1836-1921) scriitor rus de la sfirsitul secolului alXIX-lea i inceputul secolului al XX-lea ; intre 1863 g 1865 a editatrevista Bilalioteka dlea citeniia", apoi a colaborat la revista VestnikEvropi" ; a scris in maniera proprie cronicii-foileton numeroase romane,nuvele, schite i piese din viata burgheziei si a intelectualitatii ruse. Ro-manul sau In alt chip" (1897), care infatiseaza in mod denaturat luptadintre narodnici i marxisti, a stirnit protestele indreptatite ale opinieipublice inaintate. 531.

Boisguillebert, Pierre (1646-1714) economist francez, predecesor alfiziocratilor, autor al lucrlrii Descrierea amanuntita a Frantei" (1695)si al altor lucrari economice care au pus bazele economiei politice bur-gheze clasice in Franta. Boisguillebert nu intelegea legatura indisolubill

fireasca dintre bani i schimbul de marfuri, reducindu-i la rolul demijloc de circulatie ; el sustinea ca intreaga avutie a unei natiuni constain produse agricole ; a fost un adversar al mercantilismului. K. Marxa dat o inalta apreciere consideratiilor formulate de el impotriva asu-pririi feudale i exploatarii taranilor. 188-189, 203.

Bowring, John (1792-1872) om politic burghez englez, lingvist sipublicist, unul dintre conducatorii Ligii impotriva legilor cerealelor" ;in anii 1850-1860 a fost functionar superior in colonii (consul, iar apoiguvernator la Hong-Kong), infaptuind politica colonialista a Angliei inExtremul Orient. 246.

Bright, John (1811-1889) om politic burghez englez, industrial, unuldintre conducatorii miscarii liber-schimbiste i intemeietor al Ligii impo-

IsItimEkg

88

si

www.dacoromanica.ro

624 li1D1C,E D8 NUM8

triva legilor cerealelor". El ataca in mod demagogic aristocratia i sedadea drept aparator al intereselor maselor populare, dar in acelasi timpsprijinea alianta dintre burghezie i aristocratie si era impotriva reduceriiprin lege a duratei zilei de munch' si a altor revendicari ale muncitorilor.Pe la sfirsitul deceniului al 7-lea a devenit unul dintre liderii partiduluiliberal si a fost dupa aceea in repetate rinduri ministru in cabineteleliberale. 246.

Buneakovski, V. I. (1804-1889) remarcabil matematician rus ; a scrispeste 100 de lucrari in domeniul matematicilor, dintre care cea mai im-portanta este Principiile teoriei matematice a probabilitatilor" (1846),precum i o serie de lucrari de statisticii a populatiei (Studiu in lega-turd cu legile mortalitatii in Rusia i cu repartizarea populatiei ortodoxepe categorii de virsta" (1865), Cu privire la efectivul probabil al con-tingentelor 1883, 1884 si 1885 ale armatei ruse" (1875) etc.). Incepinddin 1858, Buneakovski a fost expert principal al guvernului in problcmelestatisticii i asigurarilor ; din 1864 pina in 1889 a fost vicepresedinte alAcademiei de Stiinte ; a fost ales membru de onoare a o serie de socie-tati stiintifice i universitati din Rusia. 477.

Butakov, Z. P. negustor, proprietar al unei fabrici de rogojini inorasul Osa, gubernia Perm. 387.

Cerni,sevski, N. G. (1828-1889) mare democrat revolutionar rus,om de stiinta, scriitor, critic literar ; unul dintre predecesorii de seamaai social-democratiei ruse. Cernisevski a fost inspiratorul i conducatorulideologic al miscarii democratice revolutionare din deceniul al 7-lea dinRusia. Fiind socialist utopist, el considera posibila trecerea la socialismprin intermediul obstii taranesti, dar in acelasi timp, fiind democrat revo-lutionar, a stiut sa exercite o influenta in spirit revolutionar asupratuturor evenimentelor politice ale epocii sale, propagind peste obstacolele

barierele cenzurii ideea revolutiei taranesti, ideea luptei maselorpentru rasturnarea tuturor vechilor autoritati" (V. I. Lenin, Opere, vol. 17,E.S.P.L.P. 1957, pag. 104). Cernisevski a demascat cu vehementa carac-terul iobagist al reformei taranesti" din 1861 si a chemat pe Omni larascoala. In 1862 a fost arestat de guvernul tarist i intemnitat in forta-reata Petropavlovskaia, unde a stat aproape doi ani, iar dupii aceea afost condamnat la 7 ani munca silnica i deportare pe viata in Siberia,de unde a fost eliberat de-abia spre sfirsitul vietii sale. Pina in ultimaclipl el a lamas un luptator inflacarat impotriva inegalitatii sociale, im-potriva tuturor forrnelor de asuprire politica si economica.

Deosebit de mari sint meritele lui Cernisevski in domeniul dezvoltariifilozofiei materialiste ruse. Conceptiile lui filozofice au reprezentat culmeaintregii filozofii materialiste premarxiste. Materialisrnul lui a avut uncaracter revolutionar, eficient. Cernisevski a criticat cu vehementa diferiteteorii idealiste si a cautat sä prelucreze dialectica lui Hegel in spirit mate-rialist. In domeniul economiei politice, al esteticii, al criticii de arta, al

--

--

-

-

--

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 625

istoriei, Cernigevski a dat example de abordare dialectica a studiuluirealitatii. K. Marx, care a studiat operele lui, le aprecia foarte multa spur despre el ca este un mare invamt rus. Lenin a scris despre Cerni-sevski ca este singurul scriitor rus cu adevarat mare care, incepind dinal 6-lea deceniu al secolului trecut i pina in 1888, a oiut sa se mentinala nivelul unui materialism filozofic integral... Cernigevski n-a stint insasail, mai bine zis, n-a putut - remarca Lenin -, datorita starii inapoiatea vietii rusegti, sa se ridice pina la materialismul dialectic al lui Marxsi Engels" (Opere, vol. 14, Editura politica, 1959, pag. 354).

Cernigevski este autorul a o serie intreaga de lucrari stralucite in do-meniul filozofiei, al economiei politic; al istoriei, eticii i esteticii.Lucrarile lui de critica literara au exercitat o imensa influenta asupradezvoltarii literatutii i artei ruse. Romanul sau Ce-i de facia ?" (1863)a contribuit la educarea multor generatii de revolutionari din Rusiadin strainatate. - 488. 513.

Danielson, N. F. (N.-on, Nikolai-on) (1844-1918) - scriitor eco-nomist rus, unul dintre ideologii narodnicismului liberal din 1880-1900 ;activitatea lui politica a oglindit evolutia narodnicilor de la actiuni revo-lutionare impotriva tarismului la concilierea cu el. In anii 1860-1880Danielson a intretinut legaturi cu cercurile tinerilor raznocinti revolutio-nari. La inceputul anului 1870 a fost arestat. El a terminat primatraducere in limba rusa a Capitalului" lui K. Marx, inceputa deG. A. Lopatin. In timp ce lucra la traducerea Capitalului", a intretinutcorespondenta cu K. Marx g F. Engels i, in scrisorile sale, a atinsproblema dezvoltarii economice a Rusiei. Dar el n-a inteles esenta mar-xismului i, mai tirziu, a luat pozitie impotriva lui. In 1893 a publicatcartea sa Studii despre economia noastra sociala de dupa reforma", careimpreuna cu lucrarile lui V. P. Vorontov a slujit drept principala fun-damentare economica a ideilor narodnicismului liberal. Intr-o serie delucrari ale sale, V. I. Lenin a criticat cu asprime pe Danielson gi ademascat in intregime esenta conceptiilor lui reactionare. - 125, 136, 137,142, 146, 149-150, 152, 157-158, 168, 170, 176-180, 187-188, 193,198, 199, 201, 203, 204, 205-206, 207, 216, 218, 221, 223, 225, 226,234, 236, 238, 320, 336, 338, 408, 491, 495, 523.

Dianov, M. I. - director administrativ al fabricii de textile a societatiiSavva Morozov fiul & Co.", din tirgul Nikolskoe, judetul Pokrovsk,gubernia Vladimir (astazi face parte din oragul Orehovo-Zuevo, regiuneaMoscova). - 24.

Dusnovo, I. N. (1830-1903) - om de stat reactionar rus, reprezentantal birocratiei tariste. Ministru de interne (1889-1895), apoi pregedinteal Comitetului de minigtri (1895-1903) ; a aplicat politica lui Alexandrual III-lea, politica de aparare a intereselor nobilimii, a creat furictia dezemski nacealnik, a reglernentat intr-un chip nou institutiile de zemstva,rapind taranilor dreptul de a-si alege reprezentanti in aceste institutii, ainasprit prigoana impotriva minoritatilor nationale din Rysia, rigorilecenzurii etc. - 77-80.

gi

gi

www.dacoromanica.ro

626 INDICE PE NUME

Daring, Eugen (1833-1921) filozof ti economist german. Concep-tiile filozofice ale lui Dahring reprezentau un amalgam eclectic de pozi-tivism, materialism metafizic ti idealism. Sistemul utopic reactionar alunei economii socialitare", conceput de el, idealiza formele de economicsemifeudale din Prusia. Conceptiile claunatoare i confuze ale lui Daringin problemele de filozofie, economie politica ti socialism erau sustinutede unii membri ai partidului social-democrat din Germania, ceea ce repre-zenta o mare primejdie pentru acest pardd, care nu era inca consolidat.De aceea Engels a luat atitudine irnpotriva lui Dahring, criticind con-ceptiile lui in cartea Anti-Dahring. Domnul Eugen Daring revolutio-neaza Wino" (1877-1878). In cartea sa Materialism ti empiriocriticism"(1909) ti intr-o serie de alte lucrari, V. I. Lenin a criticat in repetaterinduri conceptiile eclectice ale lui Daring.

Principalele lucrari ale lui Dahring sint : Curs de filozofie" (1875),Istorie critica a economiei nationale ti a socialismului" (1871), Curs deeconomic nationala i sociala" (1873). 11, 217.

Elrusi, B. 0. (1865-1897) economist ti publicist de orientate narod-nicista, colaborator al revistei Russkoe Bogatstvo" ti al revistei de orien-tare liberala Mir Bojii". Principalele lucrAri ale lui Efrusi Sint : Con-ceptiile social-economice ale lui Simonde de Sismondi" (1896), 0 nouaorientate in economia politica" (in care analizeaza o lucrare a profeso-rului Gheorghievski) (1896), Teorii asupra venitului la capital" (1897).Efrusi a tradus in limba rosa principalele capitole din cartea lui SismondiNoi principii de economie politica" (1897). 123-124, 130, 158-159,160, 162-163, 166, 170, 174-175, 181, 183, 189, 191, 211, 220, 224,229-232, 235, 236-238.

Egunov, A. N. (1824-1897) statistician ti economist ; a fost functio-nar la departamentul economic al ministerului de interne ti la ministerulagriculturii ti al domeniilor statului, vicepretedinte al sectiei de economicpolitica ti statistica agricola a Societatii de economic (1888). In 1892Egunov a fost delegat de ministerul domeniilor statului in gubernia Permpentru a studia starea in care se afla industria mettetugareasca. 349,411, 416.

Engelhardt, A. N. (1832-1893) publicist narodnic, cunoscut prinactivitatea lui pe grim social ti agronomic ti prin experienta facuta prinorganizarea unei gospodadi rationale pe motia lui, Batitcevo, din guber-nia Smolensk. In cartea sa Dezvoltarea capitalisrnului in Rusia" (cap. III,§ VI), V. I. Lenin face o caracterizare a gospodariei lui Engelhardt,demonstrind, pe baza exemplului of erit de acesta, caracterul utopic alteorillor narodniciste. Engelhardt este autorul scrisorilor De la tarà",publicate in revista Otecestvennle Zapiski" (ti aparute in editie separatain 1882), ti al unei serii de alte lucrari in legatura cu problemele agri.culturii ; a fost redactor-tef al revistei Himiceskii Jurnal" (1859-1860),prima publicatie de acest fel din Rusia. 515-521, 528, 529,

-

-

1.1

-

-

-

-

-

-

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUNIE 627

Engels, Friedrich (1796-1860) fabricant textilist, tate'. lui F. En-gels. 6-7, 8.

Engels, Friedrich (1820-1895) unul dintre intemeietorii comunismu-lui stiintific, conduckor i dascal al proletariatului international, prieten

tovaras de lupth al lui K. Marx (vezi in articolul lui V. I. Lenin Frie-drich Engels" date biografice i o scurta caracterizare a activitatii i lu-crarilor lui). 5-14, 79, 157-158, 159-160, 163, 168, 190, 217, 225,240, 241, 247, 252, 475, 494, 495, 513.

Fominski, V. E. proprietarul unei fabrici de pielkie din orasul Kun-gur, gubernia Perm ; scupscic. 383, 384.

Fourier, Charles (1772-1837) mare socialist utopist franeez. Fouriera recut o critica aspra i profunda a orinduirii burgheze si a infatisat untablou al viitoarei societati omenesti armonioase", care urma se fieconstruita pe baza cunoalterii pasiunilor omenesti. Fourier era impotrivarevohitiei violente, considerind ca trecerea la societatea viitoare, socialistä,se poate infeptui prin propagarea pasnice a ideii crearii unor falanstere(asociatii de munca) model, in care munca, devenitä o munca care seface de bunavoie i atragatoare, va fi o necesitate pentru om. Dar Fou-rier, dupa cum a arkat F. Engels, era inconsecvent : el nu urmareadesfiintarea proprietatii private, in falansterele lui urmau se existe bogatisi saraci, capitalisti i muncitori.

Principalele lucreri ale lui Fourier sint Teoria celor patru miscarisi a destinelor generale" (1808), Noua lume industriale i societara..."(1829) etc. 200, 231-233.

Greg, William-Rathbone (1809-1881) mare fabricant englez, publi-cist liber-schimbist ; in 1842 Liga impotriva legilor cerealelor" i-a acor-dat un premiu pentru lucrarea Agricultura i legile cerealelor", in caresustinea ce abrogarea legilor cerealelor va fi in avantajul marilor fer-mieri. 248-249.

Grinevici, P. F. vezi Iakubovici, P. F.

Harizomenov, S. A. (1854-1917) statistician de seame al zemstvelor ;economist. In deceniul al 8-lea al secolului trecut a fecut parte din orga-nizatia narodnica Zemlea i volea" (Parnint i libertate"), iar dupe scin-darea acesteia a aderat la organizatia Cernii peredel" (Impartireapaminturilor") ; in 1880 s-a indepartat de miscarea revolutionara si a

41 Opere complete, voI. 2

:

-

-si

-

--

-

-

-

--

www.dacoromanica.ro

628 1NDICE DE NUME

inceput sa se ocupe dc statistica. El a cercetat industria mestesugareascadin gubernia Vladimir, a participat la recensamintul gospodariilor dingubernia Taurida si a condus lucrarile de statistica ale zemstvelor dinguberniile Saratov, Tula 6 Tver. A publicat in revistele Russkaia Misr

Iuridiceskii Vestnik" o serie de articole in legatura cu diferite pro-bleme economice.

Date le culese de Harizomenov au fost adesea folosite de V. I. Leninin lucrarile sale din ultimul deceniu al secolului trecut. 314, 394.

Hegel, Georg Wilhelm Friedrich (1770-1831) unul dintre cei maide seama filozofi germani ; idealist obiectiv. Filozofia lui Hegel repre-zinta punctul culminant, incununarea idealismului german de la sfirlitulsecolului al XVIII-lea 6 inceputul secolului al XIX-lea. Meritul istorical lui Hegel consta in elaborarea profunda i multilaterall a dialecticiiidealiste, care a constituit unul dintre izvoarele teoretice ale materialismu-lui dialectic, Dupg Hegel, intreaga lume naturala, istorica i spiritualáse :Ina In Mecontenita miscare, schimbare, transformare i dezvoltare ; elconsideth 1ns'a cá lumea obiectiva, realitatea, este generatä de spiritulabsolut, de ideea absoluta. V. I. Lenin a caracterizat ideea absoluta drepto nascocire teologica a idealistului Hegel. Pentru filozofia lui Hegel estecaracteristica profunda contradictie dintre metoda sa dialectic i sistemulsail conservator, metafizic, care in fond cerea Incetarea dezvoltárii. Princonceptiile sale social-politice, Hegel era reactionar. K. Marx, F. Engelssi V. I. Lenin, prelucrind in mod critic metoda dialectica a lui Hegel,au creat dialectica materialista, care reflecta legile cele mai generale aledezvoltarii lumii obiective si a gindirii omenesti.

Principalele opere ale lui Hegel slut Fenomenologia spiritului"(1806), Stiinta logicii" (1812-1816), Enciclopedia stiintelor filozofice"(1817), Filozofia dreptului" (1821). Opere postume Prelegeri de este-tica, sau filozofia artei" (1836-1838) 0 Prelegeri de istorie a filozo-fiei" (1833-1836). 7.

Hope, Georg (1811-1876) fermier englez ; in 1842 Liga impo-triva legilor cerealelor" i-a acordat un premiu pentru lucrarea ,,Agricul-tura si legile cerealelor", in care sustinea ca de pe urma abrogarii legilorcerealelor 6 a reducerii preturilor la cereale nu va avea de suferit nicifermierul, nici muncitorul agricol, ci numai proprietarul funciar, pentruca nici o tara din lume nu va putea produce cereale de o calitate atitde buna si atit de ieftine ca Anglia. 248.

lakovlev, E. A. proprietar al unei fabrici de motoare cu gaze si cupetrol din Petersburg. 51-52.

lakubovici, P. F. (Grinevici, P. F.) (1860-1911) cunoscut poet siscriitor, narodovolet, conducatorul grupului Tinarttl partid NarodnaiaVoles" ; in 1887 a fost condamnat la moarte, pedeapsa care i-a fostcomutata In munch' silnica. Mai tirziu a devenit membru al redactiei re-

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 629

vistei Russkoe Bogatstvo", in care, pe la mijlocul ultimului deceniu alsecolului trecut, a publicat sub pseudonimul Grinevici, P. F. o seriede articole publicistice ti de critica literara. 468.

11M, V1., 11M, Vladimir vezi Lenin, V. I.

Ingram, John Kells (1823-1907) economist ti filolog englez, profe-sor la Universitatea din Dublin, pretedinte al sectiei economice a Aso-ciatiei britanice de ltiinte. Este autorul lucrarii Istoria economieipolitice" (1888) i al unei serii de articole econornice publicate in Enciclo-pcdia britanica. Prin conceptiile sale teoretice, Ingram se apropie detcoala economica istorica. 192.

lujakov, S. N. (1849-1910) unul dintre ideologii narodnicismuluiliberal, sociolog ti publicist. A colaborat la revistele Otecestvennie Za-piski", Vestnik Evropi" i allele. A fost unul dintre conducatorii revisteiRusskoe Bogatstvo". A dus o lupta dirza impotriva marxismului. Con-ceptiile lui politice-ecommice au fost aspru criticate de V. I. Lenin inlucrarea sa Ce sint »prietenii poporului» ti cum lupta ei impotriva social-democratilor ?" (vezi Opere complete, vol. 1, editia a doua, Editurapolitica, 1960, pag. 125-334), in special in partea a doua (care n-a fostgasita), precum ti in articolele sale Gospodarii liceale i licee de corec-tie" i Citeva perle din proiectele utopice ale narodnicilor". 62-69,321, 408, 417, 425, 465, 467-490, 491, 492-493, 494, 518, 523,530, 538.

luzov (Kablit I. I.) (1848-1893) publicist narodnic. In deceniul al8-lea al secolului trecut a fost printre aceia care au mers in popor" ; inurmatoarele douà decenii a devenit ideolog al narodnicismului liberal ; acolaborat la Nedelea", ziar narodnic liberal. Principalele sale lucrarisint : Bazele narodnicismului" (1882), Intelectualitatea i poporul inviata sociala a Rusiei" (1885). 523, 524, 538.

lvanov, V. vezi Zasulici, V. I.

Jitlovski, H. I. (n. 1865) publicist, in tinerete narodovolet ; pe lasfirtitul deceniului al 9-lea al secolului trecut a emigrat in Elvetia ; afost unul dintre organizatorii Uniunii socialittilor-revolutionari ruti" dela Berna (1894). Ulterior, in timp ce continua sa intretina legaturi strinsecu partidul socialittilor-revolutionari, a devenit unul dintre ideologii

nationaliste mic-burgheze evreietti, a luat parte la organizarea parti-dului muncitoresc socialist evreiesc (P.M.S.E.), ti a fost unul dintreliderii i teoreticienii lui. S-a manifestat ca critic al marxismului. pupamanifestul din 17 octombrie 1905 s-a intors in Rusia, insa mai tirziu aemigrat din nou. 433.

41*

mil-cedi

--

--

--

-

-

--

-

-

www.dacoromanica.ro

630 INDICE DE NUME

K. T. vezi Lenin, V. I.

Kamenski, N. vezi Plehanov, G. V.

Kari,cev, N. A. (1855-1905) economist si statistician, a activat incadrul zemstvelor ; a colaborat la ziarul Russkie Vedomosti", la revis-tele Zemstvo", Russkoe Bogatstvo" etc. Incepind din anul 1891 a fostprofesor la Universitatea din Iuriev (Tartu), iar apoi la Institutul agro-nomic din Moscova. A scris, in legatura cu diverse probleme de econo-mie ale gospodiriei *kiwi din Rusia, numeroase cArri i articole eco-nomice i statistice, in care a apArat cancel:4We narodnicilor liberali. Afost un apArfitor al posesiunii in obste a pAmintului, al artelurilor sneste-sugfiresti 0. al celorlalte cooperative. Conceptiile reactionare ale lui Ka-risev au fost criticate cu asprime de V. I. Lenin intr-o serie de lucrki

articole ale sale. 519.

Korolenko, S. A. economist-statistician ; a lucrat in cadrul ministe-rului domeniilor statului, apoi ca functionar cu inskcinki speciale pelingà controlul de stat. Incepind din 1889 si pina in 1892, din inskci-narea ministerului domeniilor statului, a lucrat la cartea Munca sala-riatà in gospod5riile proprietarilor particulari i migratiunile munci-torilor in legkura cu studiul statistic-economic asupra Rusiei europene dinpunct de vedere agricol si industrial" (1892), editatA de departamentulagriculturii i industriei agricole. 219, 375.

Korsak, A. K. (1832-1874) economist si publicist rus, autor al lu-crArii Despre formele industriei in general si despre insemnkatea pro-ductiei la domiciliu (industria mestesugkeascA i cea casnicA) in Europaoccidentalà si in Rusia" (1861). V. I. Lenin a subliniat valoarea stiin-iificA a acestei lucrki. Korsak a arittat deosebirea dintre fabric5 i manu-facturA, considerindu-le drept forme ale marii produciii. 177.

Krasnoperov, E. I. (m. 1897) statistician al zemstvei din Perm, auto-rul cárii Industria mestesugAreascA din gubernia Perm la expoziriastiintifica-industrialA a rinuturilor Siberiei i Uralului, organizatà la Eka-terinburg in 1887" (1888-1889) si al altor lucrki de statistich referitoarela gubernia Perm. 315, 388.

Krivenko, S. N. (1847-1906) publicist, reprezentant al narodnicis-mului liberal, autorul luceArilor : Despre micii mestesugari cu ate-liere sistematice" (1893), Scrisori din cAlkorie" (1894), Cu privire lanevoile industriei populare" (1894) etc. ; a colaborat la revista Otecest-vennie Zapiski", a fost redactor al revistei narodnice-liberale RusskoeBogatstvo", iar mai tirziu al ziarului burghez liberal Sin Otecestva". Inlucrkile sale, Krivenko propovAduia ideea impackii cu arismul, cAutasä disimuleze antagonismul de clasd si exploatarea oamenilor munciicontesta dezvoltarea Rusiei pe calea capitalismului ; concepriile lui au fostaspru criticate de V. I. Lenin, iar mai tirziu de G. V. Plehanov in lu-crarea sa Contribuiii la dezvoltarea concepiiei moniste asupra istoriei"(1895). 211.

si

Ii

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 631

Labriola, Antonio (1843-1904) publicist si filozof italian ; pe lasfirsitul deceniului al 9-lea al secolului trecut s-a departat de ideologiaburgheza si a devenit marxist. In 1895 a publicat cartea In memoria«Manifestului Partidului Comuniste. Aceasta carte impreuna cu carteaDespre materialismul istoric", aparuta in 1896, au constituit primeledoul parti ale luctirii Studii asupra conceptiei materialiste a istorier.0 analiza a acestor Studii" a fost facuta de G. V. Plehanov in articolulsau Despre conceptia materialised' a istoriei" (vezi G. V. Plehanov.Despre conceptia materialista a istoriei, Editura P.C.R., 1945).

In lucrarile sale, Labriola a expus bazele conceptiei materialiste a isto-riei, a supus unei critici aspre filozofia reactionara a lui Hartmann, Nietz-sche, Croce si a combatut pe criticii burghezi ai marxismului 1 pe revi-zionisti. 494.

Lavrov, P. L. (1823-1900) ideolog de vaza al narodnicisrnului, re-prezentant al scolii subiective in sociologie ; autorul cartii Scrisori isto-rice" (1868-1869), care a excrcitat o puternica influenta asupra intelec-tualitatii narodnicistc ruse, si al unei serii de carti de istorie a gindiriisociale si a miscarii revolutionare, precum si de istorie a culturii (Pro-pagandistii narodnici din anii 1873-1878", Studii de istorie a Interna-tionaler etc.). Lavrov este parintele teoriei narodniciste reactionare aeroilor" si gloater, care neaga legile objective ale dezvoltarii sock-tatii si considera progresul omenirii drept un rezultat al activitatii per-sonalitatilor care gindesc critic".

Lavrov a facut parte din asociatia Zemlea i volea", care a devenitapoi partidul Narodnaia volea". In timpul sederii sale in emigratie,unde s-a aflat cu incepere din 1870, a scos revista Vpered" (Zurich-Londra, 1873-1876), a fost redactor al revistei Vestnik Narodnoi Voli"(1883-1886), a luat parte la redactarea culegerii narodovoliste Mate-dale pentru o istorie a miscarii social-revolutionare ruse" (1893-1896) ;a fost membru al Internationalei I, a cunoscut pe Marx si Engels, cu carea purtat corespondenta. 451-452, 455-457.

Lenin, V. I. (Ulianov, V. I., V. I., VI. Ilin, Vladimir Din, K. T.,K. Tin, K. Tn, N. Lenin) (1870-1924) date biografice. 69, 119,160, 180, 237, 307, 426, 427, 431-432, 436, 437, 438, 465, 495, 499,521, 525, 543, 550-551.

Levitski, N. V. (n. 1859) narodnic liberal, economist, a colaborar laziarul Russkie Vedomosti", a fost secrctar la un consiliu de zemstva,a practicat avocatura. In ultimul deceniu al secolului trecut a organizatin gubernia Herson o seric dc arteluri agricole in jurul carora narodniciiau facut multa zarva, considerindu-le drept un mijloc de preintimpinare acapitalismului. In realitate ele n-au facut decit sa contribuie la diferen-tierea taranimii i, curind de tot, s-au destramat. 419-426.

Lippert, Julius (1839-1909) istoric i etnograf burghez austriac,popularizator, autor al lucrarilor Religiile popoarelor civilizate din Eu-

-

--

-

-

-

-

www.dacoromanica.ro

632 INDICE DE NUME

ropa : celti, slavi, germani, greci si romani" (1881), Crestinismul, cre-dintele i obiceiurile populare" (1882), Istoria culturii" (1886-1887)etc. 124, 247.

31

MacCulloch, John Ramsay (1789-1864) economist burghez englez ;a denaturat si a vulgarizat teoria lui Ricardo, s-a afirmat ca aparatoral exploatarii capitaliste. A colaborat la revistele Scotsman" §i Edin-burgh Review".

Principala sa lucrare este Principii de economic politica" (1825).138.

Malthus, Thomas Robert (1766-1834) economist burghez reactionarenglez, unul dintre intemcietorii teoriei antiumane asupra populatiei. In lu-crarea sa Eseu asupra legii populatiei" (1798), Malthus a incercat sa de-monstreze ca nu in conditiile economice ale capitalismului trebuie cdutatacauza suprapopulatiei si a mizeriei oamenilor muncii, ci in natura, ininsuficienta absoluta a mijloacelor de existenta pe globul pamintesc. Po-trivit teoriei" (schemei) lui Malthus, productia mijloacelor de existentacreste doar in progresie aritmetica, in timp ce populatia creste in pro-gresie geometrica. Pornind de la acest considerent, Malthus incerca sädea o justificare razboaielor si epidemiilor ca mijloc de reducere apopulatiei si indemna pe oamenii muncii sã se abtina de la casatorie.Concluziile lui Malthus in problemele stiintifice scrie Marx sint fabri-cate ecu o precauta luare in consideraree a intereselor claselor dominantein general si ale elementelor reactionare ale acestor clase in special.Aceasta inseamna ca Malthus falsifica stiima pentru a servi intereseleacestor clase" (K. Marx. Teorii asupra plusvalorii", partea a doua, Edi-tura politica, 1960, pag. 95). In Rusia, conceptiiie lui Malthus crau impar-tasite de Struve, Bulgakov i altii. Burghezia imperialista contcmporanäcaut5 sa reinvie teoriile malthusiene pentru a le folosi drept arma inlupta pe care o duce impotriva oamenilor muncii si pentru a-li jusdficapolitica ei imperialista. 165, 167, 172, 173, 196.

Manuilov, A. A. (1361-1929) economist burghcz rus, fruntas deseama al parddului cadet, unul dintre redactorii ziarului Russkie Vedo-mosti". In anii 1905-1911 a fost rector al Universitatii din Moscova, in1907-1911 membru al Consiliului de stat, iar in 1917 ministru al instruc-tiunii publice in guvernul provizoriu burghez. Dupa Revolutia Socialistadin Octombrie, intorcindu-se din emigratie, a fost prof csor la diferiteinstitutii de invatamint superior sovietic. Principalele sale lucrari sint :Arenda pamintului in Irlanda" (1895), Notiunea de valoarc dup5teoria economistilor din scoala clasica" (1901), Curs de economic po-litica". Partea I (1914) etc. 474-475, 493, 497.

Marx, Karl (1818-1883) intemcietorul comunismului stiintific, gin-ditor genial, corifeu al stiintei revolutionare, conducatorul si invatiitorulproletarintului international (vezi articolul lui V. I. Lenin Karl Marx(scurta schita biografica i expunere a marxismului)", Operc, vol. 21,

-

-

--

-

--

--

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 633

Editura politica, 1959, pag. 29-77). - 5-14, 79, 135-136, 137, 141,144, 158, 161, 163, 166, 168, 175, 177, 180, 188, 189, 190, 192, 194,196-197, 202, 204-205, 206-207, 209-210, 233, 234-237, 240, 241,245-252, 474-475, 489, 494, 495-496, 498, 526-527, 533, 540.

Meyer,sitatea

Robert (1855-1914) - economist austriac, prof esor la Univer-din Viena. Principala lucrare a lui Meyer este Esenta venitului"

(1887). - 192.

Mihailov, N. N. (1870-1905) - medic dentist, provocator ; in urmadenuntului fficut de el, in decembrie 1895 a fost arestat V. I. Lenin siun grup de batrini", membri ai Uniunii de lupta pentru eliberarea cla-sei muncitoare" din Petersburg ; incepind din 1902, Mihailov a fostfunctionar al departamentului politiei ; in 1905 a fost ucis de eseri inCrimeea. - 116-117.

Mihailovski, 1. T. (n. 1834) - inspector-sef de fabrici al deoartamen-tului comertului si manufacturilor din ministerul de finante (1883-1894) ;a scris o serie de lucrari in legatura cu problemele invatamintului publicsi ale legislatiei industriale. - 37, 46.

Mihailovski, N. K. (1842-1904) - teoretician de vaza al narodnicis-tnului liberal, publicist, critic literar, filozof pozitivist, unul dintre repre-zentantii scolii subiective In sociologic. Si-a inceput activitatea publicis-tica in 1860 ; intre 1870 si 1880 a intocmit si a redactat diferite publi-catii ale narodnicilor. Mihailovski a fost unul dintre conducatorii revisteiOtecestvennie Zapiski" ; a colaborat la gazeta Russkie Vedomosti" sila revistele Severnii Vestnik" si Russkaia Misl", iar din 1892 a devenitredactor al revistei Russkoe Bogatstvo", in paginile careia a dus o luptaindirjità impotriva marxistilor.

Conceptiile lui Mihailovski au fost criticate de V. I. Lenin in lu-crarea Ce sint sprietenii poporulub) si cum lupta ei Impotriva social-democratilor ?" (1894) si in alte lucrari. - 219, 468, 484, 493, 494-496,498, 501, 516, 523, 524, 536-543.

Mikulin, A. A. - inginer-mecanic, inspector de fabrici in circumscrip-tia Vladimir, iar apoi inspector-sef de fabrici in gubernia Herson ; ascris Schite de istorie a aplicarii legii din 3 iunie 1886" (1893), In-dustria de fabrica si mestesugareasca din cuprinsul orasului Odesa, dingubernia Herson si din cuprinsul guvernamintului militar Nikolaev..."(1897) etc. - 35, 49, 50, 51.

Mill, John Stuart (1806-1873) - filozof, logician si economist but-ghez englez, unul dintre reprezentantii de vaza ai pozitivismului. Inanii 1865-1868 a fost membru al Camerei comunelor. Principalele saleliterati filozofice sint : Sistem de logica deductiva si inductiva" (1843)g Studiu asupra filozofiei lui sir William Hamilton" (1865). Principalasa lucrare economica este Principii de economie politica" (1848). Milla fost unul dinue reprezentantii economiei politice burgheze care, dupacaracterizarea lui Marx, cfiutau sä puna de acord economia politica acapitalului cu revendicarile proletariatului, care acum nu mai puteau fiignorate" (Capitalur, vol. I, Editura politica, 1960, editia a IV-a,

www.dacoromanica.ro

634 INDICE DE NUME

pag. 50). Mill a f Acut am pas inapoi in comparatie cu D. Ricardo, aabandonat teoria valorii bazate pe muncd, substituindu-i teoria vulgaed acheltuielilor de productie. El a incercat sA explice profitul capitali§tilorprin teoria pseudostiintificA a abstinentei pe care ar practica-o capitalitiiin ce priveite consumul. In problema populatiei, Mill era un adept alteoriei lui Malthus. In adnotdrile sale la traducerea cArtii lui Mill Prin-cipii de economic politicA" (1860-1861) si in lucrarea sa Schiti aeconomiei politice (dupd Mill)" (1861), N. G. Cernisevski a criticat con-ceptiile economice ale lui Mill. 135.

Millerand, Alexandre-Etienne (1859-1934) om politic francez, socialist-ref ormist. In 1899 a intrat in guvernul burghez reactionar al Frantei, incadrul cAruia a colaborat cu generalul Galliffet, cAlAul Comunei din Paris.V. I. Lenin a demascat millerandismul, calificindu-1 ca o trAdare a inte-reselor proletariatului, ca o expresie practicA a revizionismului, si a scosla iveald eddAcieile lui sociale.

Dupä excluderea lui in 1904 din partidul socialist, Millerand a f or-mat, impreunA cu o serie de fosti socialiiti (Briand, Viviani), partidulsocialistilor independenti". In anii 1909-1910, 1912-1913, 1914-1915 aocupat diferite posturi ministeriale. Dupa Marea Revolutie Socialised dinOctombrie, el a fost unul dintre organizatorii interventiei antisovietice ;in anii 1920-1924 a f ost presedinte al Republicii Franceze. In iunie 1924,dupá victoria in alegeri a partidelor burgheze de stinga care au refuzatsA colaboreze cu el, a fost nevoit dea demisia. In anii 1925 si 1927a fost ales senator. 548.

Minski, N. (Vilenkin, N. M.) (1855-1937) poet rus ; in primele salescrieri a oglindit stärile de spirit decadente ale intelectualilor din de-ceniul al 9-lea al secolului trecut ; mai tirziu decadent ; a pledat pen-tru individualismul burghez in artA. Conceptiile reactionare, mistice-re-ligioase ale lui Minski au f ost exprimate in scrierile sale La luminaconstiintei. Ginduri i visuri in legaturA cu rostul vietii" (1890) si Re-ligia viitorului. (Convorbiri filozofice)" (1905). DupA Marea RevolutieSocialised din Octombrie a trait in emigratie. 501.

Molleson, I. I. (1842-1920) medic igienist rus, unul dintre fruntasiicorpului medical al zemstvelor. A lucrat in diferite zemstve guberniale(Saratov, Perm, Kaluga, Tambov etc.). S-a ocupat de problernele ref e-ritoare la organizarea ocrotirii sinAtAtii, demografie, igienA scolaed, istoriaorganizArii asistentei medicale in cadrul zemstvelor. 387.

Morozov, T. S. (mort in 1889) industrias din Moscova, proprietardirector al fabricii de textile Nikolskoe a societatii Savva Morozov fiul& Co. din tirgul Nikolskoe, judetul Pokrovsk, gubernia Vladimir (astAziface parte din orasul OrehovoZuevo, regiunea Moscova). 22, 23, 24.28, 31-32, 36, 37, 43.

Morse, Arthur liber-schimbist englez. In 1842lucrarea

Liga impotrivailegilorlegilecerealelor" i-a acordat un premiu pentru Agricultura

--

ski-

-

--

-- ci

-

www.dacoromanica.ro

INDICE DB NUMB 085

cercalelor", in care sustinea CA in urma abrogarii legilor cerealelor vorcreste preturile la cereale, fapt care va fi in avantajul fermieruluimuncitorului. 248.

Muiron, Just (1787-1881) socialist utopist francez, discipol si adeptal lui Fourier. 200, 231-232.

N.on, Niko laion vezi Danielson, N P.

Novas vezi Struve, P. B.

0

Owen, Robert (1771-1858) mare socialist utopist englez ; el a supusunei critici aspre bazele orinduirii capitaliste, dar n-a stint s'a dezväluieadevAratele rAclAcini ale contradictiilor capitalismului. Owen considera ciprincipala cauzii a inegalitAtii sociale rezicla in insuficienta rdspindire ainstructiunii si nu in insusi modul de productie capitalist, cá ea poatefi inlAturatà prin faspindirea cunostintelor si prin ref orme sociale ; el aformulat un amplu program in acest seas. Owen a luptat pentru limitareaprin lege a duratei zilei de muncA, pentru protectia muncii, pentru edu-carea obsteascA a copiilor.

Owen isi imagina viitoarea societate rationale ca o federatie liberAde mid comune (cu cel mult 3.000 de membri) care sa se autoadminis-treze. Dar incercArile lui Owen de a-si pune ideile in practica au suferitun esec. In anii 1830-1850 a luat parte actival la miscarea sindicalA sicooperatistA si a contribuit in mare másura la luminarea muncitorilor.Vorbind despre importanta pe care a avut-o pentru miscarea muncito-masa engleza din secolul al XIX-lea activitatea desfasuratA de Owen,Engels scria : Toate mischrile sociale, toate progresele reale care s-aurealizat in Anglia in interesul muncitorilor sint legate de numele luiOwen" (Anti-Diihring", ES.P.L.P. 1955, editia a III-a, pag. 291).

Principalele lucrdri ale lui Owen sint : Despre formarea caracteruluiomenesc" (1813), Referat adresat comitatului Lanark cu privire la unplan de atenuare a calamitAtilor sociale" (1820), Carte despre noualume morale (1842-1844). 200, 231-233.

Péreire, Isaac (1806-1880) mare financiar din timpul lui Napoleonal III-lea. A condus banca Société générale du Credit mobilier" din Paris,societate pe actiuni, care se ocupa cu masinatii speculative. A scris o seriede lucrAri in legatura cu probleme de credit ; in tinerete a fost un adeptal lui Saint-Simon. 206-207.

Peskov, P. A. medic ; in ultimele doui decenii ale secolului trecuta fost inspector de fabrici al circumscripçiei industriale Vladimir 36.

www.dacoromanica.ro

638 INDICE DE NUME

Plehanov, G. V. (Beltov, N., Volghin, A., Kamenski, N.) (1856-1918)primul propagator al marxismului in Rusia, luptator intransigent pentru

conceptia materialised despre lume, eminent militant al miscarii muncito-resti ruse 0 internationale. In 1875, inca pe cind era student, Plehanova intrat in legdturi cu narodnicii, cu muncitorii din Petersburg si s-a in-cadrat in activitatea revolutionara. In 1877 a intrat in organizatia narod-nica Zemlea i volea" (Pamint si libertate"), iar in 1879, dupa scin-darea acesteia, s-a situat in fruntea organizatiei nou create a narodnicilor,Cernii peredel" (Impartirea paminturilor"). In 1880 a emigrat ; dupaaceea a rupt cu narodnicismul si in 1883 a creat la Geneva prima orga-nizatie marxista rusa : grupul Eliberarea muncii". Plehanov a scris nume-roase lucrari de filozofie, de istorie a doctrinelor social-politice, de teoriea artei i literaturii, care constituie un aport pretios la tezaurul socialis-mului idintific. In decurs de 20 de ani, 1883-1903 scria V. I. Lenin ,el a dat o multime de lucrari excelente, indreptate mai ales impotrivaoportunistilor, machistilor, narodnicilor" (Opere, vol. 20, Editura poli-tica, 1959, pag. 360). V. I. Lenin spunea ca lucrarile filozofice ale luiPlehanov sint cele mai bune din literatura marxista internationala. Ple-hanov a avut insa si greseli serioase : el subaprecia rolul revolutionar altaranimii 6 vedea in burghezia liberala un aliat al clasei muncitoare ;admitind in vorbe ideea hegemoniei proletariatului, in fapt se ridicaimpotriva esentei acestei idei.

Dupa Congresul al II-lea al P.M.S.D.R., Plehanov s-a situat pe opozitie impaciuitorista fata de oportunisti, iar mai tirziu s-a alaturat men-ievicilor. In perioada primei revolutii ruse, din 1905-1907, s-au ivitprofunde divergente intre el si bolsevici in problemele fundamentale aletacticii. Mai tirziu s-a indepartat de mai multe ori de mensevici, osci-lind intre mensevism si bolsevism ; in anii 1908-1912, cind menseviciiau pasit pe calea lichidarii organizatiilor ilegale ale partidului, Plehanovs-a ridicat impotriva lichidatorismului, situindu-se in fruntea grupului demensevici parditi". In timpul primului razboi mondial, din 1914-1918,s-a situat pe poziiile social-sovinismului. Dupa revolutia burghezo-demo-cratica din februarie 1917, Plehanov s-a intors in Rusia si a adoptat opozitie de sprijinire a guvernului provizoriu ; fata de Marea RevolutieSocialised din Octombrie a avut o atitudine negativa.

Principalele lucrari teoretice ale lui Plehanov sint : Socialismul si luptapolitica" (1883), Divergentele noastre" (1885), Contributii la dezvol-tarea conceptiei moniste asupra istoriei" (1895), Contributii la istoriamaterialismului" (1896), Fundamentarea narodnicismului in lucrariled-lui Voronov (V. V.)" (1896), Despre conceptia materialised a istoriei"(1897), Cu privire la problema rolului. personalitatii in istorie" (1898)si altele. 11, 179, 195, 218, 227, 343, 452, 533, 538, 540.

Pobedonostev, K. P. (1827-1907) om de stat reactionar din Rusiatarista, procuror general al sinodului, seful efectiv al guvernului si prin-cipalul inspirator al reactiunii iobagiste desantate din timpul domniei luiAlexandru al III-lea ; a continuat sa joace un rol important si in timpuldomniei lui Nikolai al II-lea. De-a lungul intregii sale vieti a dus o luptainversunata impotriva miscarii revolutionare. A fost un adversar hotarital reformelor burgheze din deceniul al 7-lea al secolului trecut, partizan

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 637

al monarhiei absolute, dusman al stiintei si culturii. In perioada de avinta revolutiei burghezo-democratice din octombric 1905 a fost nevoit sa-sidea demisia i s-a retras din viata politica. 77, 80.

Ponomarev, A. M. proprietarul unei fabrici de pielarie din orasulKungur, gubernia Perm, scupscic. 383.

Proudhon, Pierre-Joseph (1809-1865) publicist, economist si sociologfrancez, ideolog al micii burghezii, unul dintre intemeietorii anarhismului.In 1840 a publicat cartea Ce este proprietatea ?". El visa la eternizareamicii proprietati private si critica de pe pozitii mic-burgheze marea pro-prietate capitalista, propunea sa se organizeze o liana populara" speciala,care prin acordarea de credit gratuit" sa ajute pe muncitori sa-siprocure mijloacc de productie proprii si sa devina meseriali. Ace lasicaracter reactionar avea i proiectul lui utopic care prevedea creareaunor band de schimb" speciale, cu ajutorul carora oamenii muncii atputea sa-si asigure desfacerea echitabila" a produselor muncii lor i inacelali timp sa nu se atinga de proprietatea capitalista asupra uneltelorsi mijloacelor de productie. In 1846 a aparut cartea sa Sistemul con-tradictiilor economice, sau Filozofia mizeriei", in care sint expuse con-ceptiile sale filozofice si economice mic-burgheze. In lucrarea sa Mizeriafilozofiei", Marx a facut o critica nimicitoare a cartii lui Proudhon,clemonstrind inconsistenta ei stiintifica. Ales, in perioada revolutiei din1848, in Adunarea constituantà, Proudhon a condamnat actiunile revo-lutionare ale clasei muncitoare. El a aprobat lovitura bonapartista de la2 decembrie 1851, dupa care a urmat instaurarea in Franca a regimuluicelui de-al doilea Imperiu. 135, 138, 173, 204.

Prugavin, V. S. (1858-1896) economist rus, statistician al zemstvelor,narodnic liberal ; autorul lucrarilor Mestesugurile in gubernia Vladimir".Partea I, IV (1882), Obstea taraneasca, mestesugurile i agriculturaIn judetill Iuriev, gubernia Vladimir" (1884) etc. ; a colaborat la revis-tele Iuridiceskii Vestnik", Russkaia Misl" i la ziarul Russkie Vedo-mosti". 314.

Pugaciov, E. I. (aprox. 1742-1775) cazac de pe Don, conducatoruluneia dintre cele mai mad rascoale antifeudale a taranilor j cazacilordin Rusia, care cuprinsese in anii 1773-1775 tinuturile din vecinatateaUralului si a Katnei, Siberia de sud-vest, regiunea Volgii inferioare si acelei mijlocii.

In anii aceia apiirusera in Ora numerosi impostori care se prezentausub numele imparatului ucis Petru al III-lea. Impostura cra o forma demanifestare a iluziilor tariste" ale thranilor in lupta lor impotriva ant-pririi feudale. Pentru a ridica poporul la rascoala, Pugaciov s-a dat dreptPetru al III-lea, chipurile, salvat de la moarte. Inteligenta sa innascuta,curajul sau, energia nesecata i aptitudinile sale remarcabile de orga-nizator, imbinate cu experienta de via* cu cunoasterea psihologici si a

starii de spirit a maselor asuprite, precum i cunostintele in domeniulartei militare, in special in domeniul artilerici, dobindite in .cursul dife-ritelor campanii, au facut din Pugaciov conducatorul rascoalei taranesti,

www.dacoromanica.ro

638 INDICE DE NUME

In manifestele sale, Pugaciov, chemind pe Omni i pe cazaci la räscoala,lc promitea pamint i libertate, Ii indemna sd se rafuiascA cu nobilii, cumogierii si cu autoritAtile. La sfirgitul lunii august 1774, armata luiPugaciov a fost infrintA. Pugaciov a fugit in stepele de pe malul stingal Volgii, dar a fost trAdat gi dat pe mina autorit5tilor tariste ; inianuarie 1775 a fost executat la Moscova. Chipul lui Pugaciov s-a pAstratin cintecele i legendele populare. 78.

Razin, S. T. (m. 1671) cazac de pe Don, unul dintre reprezentantiitärAnimii rAzvrAtite, cum 1-a numit V. I. Lenin. Razin a fost conducA-torul marelui rAzboi *Allege care a izbucnit in statul rus la sfirgituldeceniului al 7-lea al secolului al XVII-lea. In tot cursul acestui razboitArAnesc, care in anii 1667-1671 se intinsese pe un teritoriu vast (Vo-ronej, Tambov, Arzamas, Nijni-Novgorod, Kostroma, Simbirsk, bazinulVolgii si al Donului), Razin s-a bucurat intotdeauna de mare dragostegi autoritate in rindurile maselor populare, care vedeau in el pe con-ducAtorul lor in lupta pentru eliberare,

Ca gi toti ceilalti conducAtori de mioAri tkänegti in epoca feuda-lismului, Razin n-a avut un program politic clar ; el impArtagea iluziileOrAnimii In ceea ce privegte persoana orului, credinta lor cã tarul ebun". Dupà Infringerea fortelor principale ale rasculatilor in apropiereaSimbirskului, Razin s-a retras in regiunea Donului, iar in aprilie 1671a fost prins de nigte trAdAtori gi predat autoritatilor oriste, care in iunie1671 1-au executat la Moscova. 78.

Ricardo, David (1772-1823) eminent economist englez, autor allucrIrilor Despre principiile economiei politice gi despre irnpozite"(1817), Despre protectia agriculturii" (1822) gi al altor lucrAri, incare gi-a gAsit incununarea economia politicà burghezA clasicA. Apárintlinteresele burgheziei In lupta pe care o duces aceasta impotriva ramá-gitelor feudalismului, Ricardo sustinea principiul liberei concurente, ce-rind inláturarea tuturor IngrAdirilor care frinau dezvoltarea productieicapitaliste. InsemnAtatea istoricA a lui Ricardo in domeniul gtiintei eco-nomice rezicIA, in primul rind, In teoria sa a valorii bazate pe muma,pe care a cautat s-o puna la baza intregii economii politice. Dezvoltindteoria valorii a lui A. Smith, Ricardo a demonstrat ca valoarea estedeterminata de munca cheltuità pentru producerea marfii, ca ea esteIzvorul atit al salariului muncitorului cit si al veniturilor neprovenitedin munca : profitul i renta. El a descoperit opozitia dintre salariulmuncitorului si profitul capitalistului, adicA a descoperit conflictul careexistä In sfera circulatiei intre intercsele proletariatului gi cele ale bur-gheziei. InsA marginirea sa de clasa 1-a impiedicat ssa facd o analiz5cu adevArat gtiintificA a capitalismului, sa' dezvAluie misterul exploatariicapitaliste. Ricardo considera productia de mArfuri i capitalismul drepto formi eternii gi fireasci a productiei sociale. El n-a dezvAluit natura

-

-

--

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 639

socialà a valorii, n-a vazut deosebirea dintre valoare i pretul deproductie i n-a putut sä inteleaga originea i esenta banilor.

K. Marx a criticat conceptiile teoretice ale lui Ricardo in Capitalul",in Teorii asupra plusvalorii" i In alte lucrari. 135, 138, 144, 149,163, 164, 165, 189, 193-194, 195, 196-197.

Rodbertus-Jagetzow, Johann Karl (1805-1875) economist vulgargerman, mare proprietar funciar In Prusia, unul dintrè teoreticienii so .cialismului de stat". Rodbertus considers cA contradictiile dintre munchsi capital pot fi rezolvate in cadrul orinduirii de stat cu ajutorul uneiserii de reforme infAptuite de statul prusac iuncherist ; el voia, a spusEngels, mentinerea clasei privilegiate cel putin Inca 500 de ani" (K. Marxsi F. Engels. Opere, vol. XVI, partea I, 1937, pag. 186). Rod-bertus n-a putut explica in mod stiintific originea plusvalorii ; el consi-dera ca cauza crizelor economice o constituie subconsumul maselor mun-citoare 0 nu contradictia fundamentalA a capitalismului.

Principalele luclari ale lui Rodbertus shit ; Contributii la cunoas-terea orinduirii noastre de stat i economice" (1842), Scrisori cu con-tinut social adresate lui von Kirchmann" (1850-1851, 1884). 135,140, 155, 160-161, 162, 163, 191.

Rozanov, V. V. (1856-1919) filozof, publicist si critic reactionar ;a propovAduit idealismul i misticismul ; in ultimul deceniu al secoluluitrecut a colaborat la ziarele Moskovskie Vedomosti" i Novoe Vre-mea" i la revista Russkii Vestnik", in care a apArat absolutismulortodoxia. 501, 536.

Ruge, Arnold (1802-1880) publicist german, fink hegelian ; radicalburghez. ImpreunA cu Marx a editat la Paris, in 1844, Deutsch-Fran-zösische Jahrbiicher" (Analele germano-franceze"). Curind Marx s-adespArtit de Ruge. In 1848 Ruge a fost deputat in Adunarea nationalade la Frankfurt, fAcind parte din aripa stinga ; in 1850-1860 unuldintre liderii emigratiei mic-burgheze germane In Anglia ; dupA 1866nationalliberal, partizan al lui Bismarck ; a militat in presA pentruunificarea Germaniei sub egida Prusiei. 10.

Saint-Simon, Claude-Henri (1760-1825) mare socialist utopist fran-cez ; criticind orinduirea capitalistà, el a formulat un program de inlo-cuire a acesteia printr-o societate bazata pe principiul asocierii. Saint-Simon considera CA in noua societate trebuie sh munceascA toatA lumea,iar rolul fiecarui om trebuie sa corespunda succeselor obtinute de el inmuncA ; el a emis ideea colaborkii intre industrie i tihrità, ideea uneiproductii centralizate i planificate. La Saint-Simon insh, scria Engels,alAturi de orientarea proletara pAstrat Inca o oarecare insemna-tate orientarea burghezr (Anti-Dahring", E.S.P.L.P. 1955, editia aIII-a, pag. 26). El nu se atingea de proprietatea privata i de dobindala capital si avea o atitudine negativl fatii de lupta politicà i fatà

§i

www.dacoromanica.ro

640 INDICE DE NUME

de revolutie, neintelegind misiunea istoricii a proletariatului ; el consi-dera ca contradictiile de clasa vor fi lichidate prin ref orme infaptuitede guverne i prin educarea morala a societatii in spiritul noii religii

punea sperantele in propovaduirea dragostei pentru popor in ea-durile calor bogati.

Principalele lucrari ale lui Saint-Simon sint Scrisorile unui locuitordin Geneva catre contemporani" (1802), Introducere la lucrarile tiin-ificc din secolul al XIX-lea" (1807-1808), Catehismul industriasilor"(1823-1824), Noul crestinism" (1825). 206.

Sartakov, L. I. proprietarul unei fabrici de pielarie din orasul Kun-gun, gubernia Perm, scupscic. 384.

Sazonov, G. P. (n. 1857) reprezentant al narodnicismului reactionar,unul dintre narodnicii politisti", cum ii numea Lenin ; autor al Inca-rilor : Inalienabilitatea paminturilor taranesti in legatura cu programuleconomic de stat" (1889), Sa fie sau sa nu fie obste ?" (1894) etc.Din 1899 pina in 1902 Sazonov a fost redactor al ziarului Rossiia",care avea o orientare liberala-modcrata si era tiparit cu banii industria-silor din Moscova. Dupa 17 octombrie 1905 a devenit membru al orga-nizatiei ultrareactionare Uniunea poporului rus" g a avut legaturi cuG. Rasputin. 523.

Schulze-Glivernitz, Gerhardt (1864-1943) economist burghez ger-man, prof esor de economic politica la Universitatea din Freiburg, so-cialist de catedra, admirator entuziast al imperialismului german"(V. I. Lenin, Opere, vol. 22, Editura P.M.R., 1952, pag. 297). Inanii 1892-1893 Schulze-Gavernitz a studiat industria textilafunciare din Rusia si a tinut cursuri la Universitatea din Moscova. Inlucrkile salc, el a incercat sa dovedeasca cá e cu putinta instaurareapacii sociale, a armoniei sociale" in societatea capitalista cu scopulde a imbunatati situatia tuturor claselor : a capitalistilor, a muncitorilorsi a taranilor.

Principalele sale lucrari din ultimul deceniu al secolului trecut skit :Mama productie, importanta ei pentru progresul economic si social"(1892), Studii asupra economiei nationale si a politicii economice aRusiei" (1899).

Un propagator al ideilor lui Schulze-Gavernitz in Rusia a fost P. B.Struve. 474, 543.

Sieber, N. I. (1844-1888) economist g publicist rus, prof esor deeconomic politica si de statistica la Universitatea din Kiev ; a colabo-rat la o serie de reviste radicale i liberale din penultimul deceniu alsecolului trecut. In 1881, aflindu-se la Londrn, unde venise in vedereaunor studii stiintifice, a cunoscut personal pe K. Marx si pe F. Engels.Sieber a f ost unul dintre primii popularizatori i propagatori ai lucrariloreconomice ale lui K. Marx in Rusia ; el nu numai ca a cautat sa expunaideile din Capitalul", dar a si sustinut doctrina economica a lui K. Marx,combatind pe criticii" lui.

Iti

--

--

--

86 relariile

--

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 6 41

Sieber intelegea insa in mod unilateral marxismul, rarninindu-i strAinalatura critica-revolutionara a doctrinal lui Marx. In 1871 a scris discr-tatia Teoria lui D. Ricardo asupra valorii si a capitalului in lega-tura cu completarile i explicarile ulterioare", lucrare apreciata pozitiv deK. Marx in postfata la editia a doua a volumului I al Capitalului". In1885 Sieber a retiparit aceasta lucrare, intr-o editie revazuta si completata,sub titlul Studiile social-economice ale lui David Ricardo si KarlMarx". De asemenea au fost foarte cunoscute lucrarile sale Teoriaeconomica a lui Marx" (publicata in 1876-1878 in revistele Zna-nie" i Slovo"), Studii asupra economiei din vremurile primitive'(1883) etc. 153, 165, 169, 175, 176, 177.

Sismondi, Jean-Charles-Leonard Simonde de (1773-1842) econo-mist si istoric elvetian. La inceputul activitatii sale, Sismondi a aderarla scoala economic& burgheza clasica, apoi a devenit tin exponent alsocialismului mic-burghez i intemeietorul romantismului economic, careexprima vederile micilor producatori. Sismondi a ardtat in mod preg-nant contradictiile capitalismului, clar n-a putut sa dezvaluie raclacinilelor. El n-a inteles tendintele progresiste ale marii productii capitalistesi a cautat modele in vechile rinduieli i traditii, in industria bazata pesistemul breslelor si in agricultura patriarhall, care nu corespundcaude loc noilor conditii economice.

Lenin a supus unei critici ample doctrina lui Sismondi in lucrarea saCu privire la caracterizarea romantismului economic". Principalelelucrari economice ale lui Sismondi sint : Noi principii de economicpolitica sau despre avutie sub aspectul raportului dintre ea si popu-latie" (1819) si Studii de economic politica" (1837-1838). 119,123-252, 495.

Skaldin (Elenev, F. P.) (1828-1902) scriitor si publicist rus ; indeceniul al 7-lea al secolului trecut, reprezentant al liberalismului bur-ghez ; a colaborat la revista Otecestvennie Zapiski". Ulterior a aderatla ultrareactionari si a facut parte din Comitetul principal de cenzura,din Directia generalà a presei si din Consiliul ministrului de interne ;a fast adept al politicii de rusificare practicate de prism in Finlanda.

502-515, 519, 520, 528.

Skvortov-Stepanov, I. I. (1870-1928) unul dintre cei mai vechiparticipanti la miscarea revolutionara din Rusia, remarcabil militant departid si om de stat sovietic, publicist marxist, autor a numeroase lu-cr At. i economice, istorice 6 antireligioase. A tradus cele trei volume aleCapitalului" si o serie de alte lucrari ale lui K. Marx si F. Engels.

Incepind din 1892 a participat la miscarea revolutionarg, iar io1896 a intrat in P.M.S.D.R. ; la sfirsitul anului 1904 a devenit bol-sevic. In perioada primei revolutii burghezo-democratice din Rusia adesfasurat o mune& intensh in grupul de publicisti si lectori de pe lingaComitetul de partid Mascova ; in 1906 a participat la Congresul alIV-lea (de unificare) al P.M.S.D.R., uncle s-a situat pe pozitia leni-nista. In 1907 g 1911 a candidat din partca bolsevicilor in alegerilepentru Duma de stat. In perioada reactiunii stolipiniste a sustinut con-

www.dacoromanica.ro

642 INDICE DE NUME

ceptii gresite in problerna agrara si a avut o atitudine impaciuitoristäfatá de grupul fractionist Vpered", dar, sub influenta lui Lenin, li-ainvins greselile. Pentru activitatea sa revolutionara a f ost de mai multeori arestat i deportat. I. I. Skvorov-Stepanov a luat parte activa laMarea Revolutie Socialista din Octombrie, a fost membru al Comi-tetului militar-revolutionar din Moscova i cel dintii comisar al poporu-lui pentru finante al Republicii Sovietice ; a fast ales in repetate rin-dud membru al C.E.C. din Rusia si al C.E.C. din U.R.S.S. ; a fostmembru al Comisiei centrale de revizie a P.0 .(b) din Rusia (in peri-oada Congreselor X-XIII), membru al C.C. al P.C. (b) al U.R.S.S.(incepind de la Congresul al XIV-lea), redactor al mai multor organede partid i sovietice, director al Institutului Lenin" de pe linga C.C.al P.C. (b) al U.R.S.S., membru al Prezidiului Academiei Comu-niste. - 210.

Smith, Adam (1723-1790) - economist englez, unul dintre reprezen-tantii cei mai de seama ai economiei politice burgheze dasice. In lucrareasa Studiu asupra naturii i cauzelor avutiei natiunilor" (1776), el aafirmat pentru prima oara ea' izvorul valorii ii constituie orice munca,indiferent de ramura de productie in care ea este cheltuit5. Pornind dela aceasta teza, el a tras o concluzie extrem de importanta, i anumecá salariul muncitorului reprezinta o parte din produsul muncii luieste determinat de valoarea mijloacelor lui de existenta, ca izvorul veni-turilor capitali$tilor $i ale proprietarilor funciari ii constituie tot muncamuncitorilor. Smith a fost primul care a aratat cä societatea capitalistase compune din trei clase : muncitori, capitalisti i proprietari funciari ;fiind insa ingradit de conceptia burgheza despre lume, el a negat exi-steno luptei de clasa in aceasta societate. Relevind meritele lui Smithin dezvoltarea economiei politice, Marx a arAtat totodata marginireaburgheza, caracterul contraclictoriu $i eronat al conceptiilor lui. Smithfaces confuzie intre determinarea justa' a valorii mArfurilor prin timpulde munca pe care il contin $i determinarea valorii marfurilor prin va-loarea muncii insag. El sustinea ca In capitalism valoarea se compunenumai din venituri - salariu, profit si renta omitind in mod grelitvaloarea capitalului constant, care se consuma in procesul de productiea marfii. Tezele gresite ale lui Smith au f ost f olosite de economi$tiiburghezi vulgari in scopul apkarii ideologice a capitalismului. V. I. Leninii caracterizeaza pe Smith drept un mare ideolog al burgheziei Main-tate, criticind totodata, intr-o serie de lucrari ale sale, unele teze aleteoriei acestuia. 130, 132, 135, 137, 140-144, 148, 151, 153, 155-156, 158, 163, 190, 192, 223, 415, 514.

Stasiulevici, M. M. (1826-1911) - publicist, profesor de istoriemilitant pe tarim social, reprezentant de vazg al liberalismului burghezmoderat, care visa o monarhie constitutionala 'de tipul celei engleze.In anii 1866-1908 a editat $i a redactat revista Vestnik Evropi", iarIn anii 1881-1882 ziarul Poreadok". - 513, 523.

Stepanov - vezi Skvorov-Stepanov, I. I.

-

51

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 643

Struve, P. B. (P. B., Novus) (1870-1944) economist si publicistburghez rus ; in ultirnul deceniu al secolului trecut a fost unul dintrecei mai de seama reprczentanti ai marxismului legal" ; colaboratorredactor al rcvistelor Novoe Slovo" (1897), Nacealo" (1899) siJizn" (1900). Mare maestru al renegarii", asa 1-a numit V. I. Lenin(Opere, vol. 13, E.S.P.L.P. 1957, pag. 488). Inca in prima sa lucrare,Note critice cu privire la problema dezvoltarii economice a Rusiei"(1894), Struve, combatind narodnicismul, a procedat la analizarea cri-tica" si la completarea" teoriei economice i filozofice a lui K. Marx,s-a solidarizat cu reprezentantii economiei politice burgheze vulgare, apropagat malthusianismul. La inceputul primului deceniu al secolului alXX-lea, el a rupt definitiv cu marxismul j cu social-democratia, treciqd intabilra liberalilor ; a fost unul dintre teoreticienii i organizatorii orga-nizatiei burghezo-liberale Uniunea eliberarii" (1904-1905) si redactoral organului ei ilegal Osvobojdenie" (1902-1905). 0 data cu infiin-tarea in 1905 a partidului cadetilor, el devine membru al C.C. alacestui partid. Dupa infringerea revolutiei din 1905-1907 il gasim PeStruve lider al aripii drepte a liberalilor ; de la inceputul primului razboimondial din 1914-1918, el este unul dintre ideologii agresivi aiimperialismului rus. Dupa Marea Revolutie Socialista din Octombrie,Struve a Lost un dusman inrait al Puterii sovietice, membru al guver-nului contrarevolutionar al lui Vranghel i, in cele din urma, emigrantalb. Z88, 200, 218, 434, 437, 474, 484, 488, 495, 496, ,538, 543.

$arapov, S. F. (1855-1911) publicist reactionar, exponent si apa-rator al intereselor nobilimii iobagiste ; a editat ziarele Russkoe Delo"(1886-1891, 1905-1907, 1909-1910), Russkii Trud" (1897-1899) si oaerie de culegeri periodice. 490-493.

$orin, A. I. maistru-lef la o sectie a fabricii de textile Nikolskoea societatii Savva Morozov fiul & Co. din tirgul Nikolskoe, jud. Po-krovsk, gubernia Vladimir (astazi face parte din orasul Orehovo-Zuevo). 22, 36.

Talalaev, V. T. (a. 1871) si-a inceput activitatea revolutionara inultimul deceniu al secolului trecut ca student la Universitatea din Pe-tersburg ; la inceputul anului 1894 a fost arestat pentru propagareaideilor revolutionare in rindurile tineretului, fixindu-i-se pe timp de2 ani domiciliu fortat, sub supravegherea politiei, la NoVgorod. Aid ela participat la organizarea unei tipografii secrete, in care s-au tiparitpublicatii ilegale si urma sa fie tiparit ziarul ilegal Tribunul" (care

*Mei mai aparut). Talalaev intretinea legaturi cu membrii Uniuniirt-a

gi

www.dacoromanica.ro

644 INDICE DE NUME

de lupta pentru eliberarea clasei muncitoare" din Petersburg. In august1897 a fost din nou arestat si in 1898 a fost deportat pe timp de 5 aniin Siberia rasariteana. 116.

Thompson, William (aprox. 1785-1833) economist irlandez, so-cialist utopist, adept al lui R. Owen, reprezentant al grupului de eco-nor:14d care, dupá corn scria F. Engels, in deceniul al 3-lea folosesteteoria lui Ricardo despre valoare i plusvaloare in interesul proleta-riatului i impotriva productiei capitaliste i combate burghezia cu pro-priile ei arme" (K. Marx, Capita fur vol. II, E.S.P.L.P. 1958, pag. 20).El a criticat capitalismul si a fost un adept al transformarii societatiiintr-o federatie de cornune cooperatiste. Principal ele lucrari ale luiThompson sint : Studiu asupra principiilor repartitiei avutiei care pot &ácontribuie cel mai mult la fericirea orneneasca" (1824), Munca recorn-pensata" (1827), Sfaturi practice cu privire la o rapicla i economi-coasa organizare de comunitati" (1830). 200, 231-232.

Thorntoni proprietarii unei fabrici de postav la Petersburg, infiin-tata in 1841 (astazi combinatul de postavuri fine si tehnice E. Thal-mann"). 70, 71, 73.

Tin, K., Tn, K. vezi Lenin, V. I.

Tugan-Baranovski, M. I. (1865-1919) economist burghez rus, inultimul deceniu al secolului trecut reprezentant de vaza al marxismuluilegal", colaborator al revistelor Novoe Slovo" (1897), Nacealo" (1899)etc. ; unul dintre criticii marxismului. In perioada prirnei revolutii bur-ghezo-democratice din Rusia a facut parte din partidul cadet ; in 19171918 a luat parte activa la contrarevolutia burgheza din Ucraina, fiindministru de finante al Radei centrale ucrainene. Principalele lucrari alelui Tugan-Baranovski din ultimul deceniu al secolului trecut sint Crizeleindustriale in Anglia contemporana, cauzele i influenta lor asupra vietiipoporului" (1894), Fabrica rusa in trecut si in prezent". Vol. I (1898)etc. 157, 160, 188, 524.

V

V. 1. vezi Lenin, V. I.

V. V. vezi Vorontov, V. P.

Verhovski, V. P. (n. 1837) amiral ; in anii 1890-1895 comandantal portului Petersburg, director al santierelor navale Novoe Admiral-teistvo", din 1896 director general al directiei generale a constructiilornavale si a aprovizionarii, mai tirziu membru al consiliului pentru pro-blemele navigatiei maritime comerciale din partea Ministerului rnarinei.

27, 57.

Volghin, A. vezi Plehanov, G. V.

--

--

--

-

--

-

--

www.dacoromanica.ro

INDICE DE Numr 645

Volinski, A. (Flekser, A. L.) (1863-1926) - critic de arta rcactionar,s-a manifestat ca adept al teoriei artei pentru arta ; a fost unul dintrcconducatorii revistei Severnii Vestnik". In articolele sale, apkute ulteriorin volumul Criticii rusi" (1896), a incercat sa discrediteze publicisticademocrat-revolutionara.

Dupa Marea Revolutie Socialistä din Octombrie, Volinski a facut pattedin consiliul Casei artelor, din colegiul editurii Literatura universala", afost presedinte al consiliului de conducere al sectici din Leningrad aljnjunij scriitorilor din Rusia (1920-1924) si director al scolii tehnice decoregrafie. - 536, 537.

Voronin, 1. A. (n. 1842) - proprietarul tesatoriei de bumbac Rezvoos-trovskaia" din Petersburg (astazi fabrica textila Rezvoostrovskaia"), pre-sedintele consiliului de administratie al societatii pe actiuni I. A. Voro-nin, Liut i Ceser" (1895-1918), director in consiliul de administratieal Asociatiei fabricilor de carbune animal (1891-1913), membru al Comi-tetului asociatiei pentru sprijinirea comerolui i industriei din Rusia. - 116.

Voronfov, V. P. (V. V.) (1847-1918) - economist si publicist rus,unul dintre ideologii narodnicismului liberal din perioada 1880-1900,autor al cartilor : Destinele capitalismului in Rusia" (1882), Studiiasupra industriei mestesugkesti din Rusia" (1886), Tendinte progresistein gospodaria taraneascd" (1892), Curentele de la noi" (1893), Studiide economie teoretice (1895) si altele, in care sustinea ca in Rusia nuexista conditii pentru dezvoltarea capitalismului, aparind pe micul produ-cator de marfuri i idealizind obstea taräneasca. Vorontov a propovaduitimpkiuirea cu cirmuirea taristä i s-a ridicat cu hotkire impotriva mar-xismului. Conceptiile lui Voronov au fost criticate de G. V. Plehanovin lucrarea Fundamentarea narodnicismului in lucrarile d-lui Voronov(V. V.)" (1896). In cuvintkile g in lucrdrile sale din ultimul deceniu alsecolului trecut, V. I. Lenin a demascat pina la capat conceptiile reac-tion= ale lui Voronov. - 125, 137, 142, 146, 157, 168, 193, 211, 227,238, 242, 320, 321, 328, 337, 338, 345, 381, 394-395, 408, 425, 516,519, 523, 528, 530, 538, 539, 543.

Wagner, Adolf (1835-1917) - economist burghez german si om poli-tic reactionar. Fiind un reprezentant al socialismului de catedra", Wag-ner a propovaduit reformismul burghezo-liberal, considerind ca exploa-tarea muncitorilor de catre capitalisti poate fi inlaturata de catre statprin legi. A colaborat in mod activ cu Bismarck si a fost until dintrefruntasii partidului social-crestin. Conceptille economice reactionare alelui Wagner au fast folosite de hitleristi in demagogia lor socialista"in proslavirea statului totalitar".

Principalele lucrari ale lui Wagner sint : Conceptia generahi sau teo-retied asupra economiei nationale" (1879) si Bazele economiei politice"(1892-1894). - 237.

www.dacoromanica.ro

646 INDICE DE NUME

Witte, S. I. (1849-1915) om de stat rus de la sfirsitul secolului alXIX-lea i inceputul sccolului al XX-lea ; exponent al intereselor impe-rialismului militar-feudal" din Rusia tarista, partizan convins al abso-lutismului ; a cautat sa mentina monarhia, facind concesii i promisiuninelnsemnate burgheziei liberale i recurgind la crunte represiuni impo-triva poporului ; unul dintre organizatorii inabusirii revolutiel din 19051907. In calitate de ministru al cailor de comunicatie (februarie-august1892), ministru de finante (1892-1903), presedinte al Consiliului deministri (sfirsitul anului 1905aprilie 1906), prin masurile luate in inte-resul marii burghezii in domeniul finantelor, al politicii vamale, al con-structiilor de cai ferate, al legislatiei pentru reglementarea muncii Infabrici etc., Witte a contribuit la dezvoltarea capitalismului in Rusiala accentuarea dependentei ei de puterile irnperialiste. Ministru-misit",asa 1-a caracterizat V. I. Lenin. 39, 42, 104, 106, 111, 113, 257258, 301.

Zasulici, V. I. (Ivanov, V.) (1851-1919) una dintre participantele celemai de seami ale miscdrii narodniciste, iar mai tirziu ale miscarii social-democrate din Rusia. Activitatea ei revolutionara a 1nceput in 1869. Af ost membru al organizatiilor narodniciste Zemlea i volea" i Cerniiperedel". Emigrind in 1880 in strainatate, in anii urmatori a rupt cunarodnicismul si a trecut pe pozitiile marxismului. In anii 1883-1884 aluat parte la crearea primei organizatii marxiste ruse : grupul Elibe-rarea muncii". In ultimele douà decenii ale secolului trecut, Zasulici atradus in limba rush' Mizeria filozofiei" de K. Marx, Dezvoltarea soda-lismului de la utopie la itiinta" de F. Engels, a sccis O schità de :Worka Asociatiei Internationale a Muncitorilor" i o lucrare despre J.J. Rous-seau ; a colaborat la publicatiile grupului Eliberarea muncii", la revis-tele Novoe Slovo" i Naucinoe Obozrenie", in care a publicat o seriede articole de critica literara. Incepind din 1900, Zasulici a facut partedin redactia ziarului leninist Iskra" si a revistei Zarea".

Dupa sciziunea partidului In 1903. Zasulici a devenit unul dintre ii-dcrii mensevismului si a facut parte din redactia ziarului mensevic Iskra".In 1905 s-a intors In Rusia, in perioada reactiunii s-a situat de partealichidatorilor, iar in timpul primului razboi mondial (1914-1918) s-asituat pe pozitiile social-sovinismului. Fata de Marea Revolutie Socialistadin Octombrie a avut o atitudine negativa. 11, 531.

-

Ii

-

z

-

-

www.dacoromanica.ro

647

DATE DIN VIATA I ACTIVITATEALUI V. I. LENIN

(1895-1897)

larna

Februarie, 18sau 19 (martie,2 sau 3)

1895

Lenin conduce, la Petersburg, cercuri de studiimuncitoresti.Lenin elaboreath un chestionar pentru studierea con-ditiilor de munth si de viata ale muncitorilor ;propagandistii se foloseau de acest chestionar lastringerea de material necesar pentru activitatea lotagitatorica.

Lenin participa la consfatuirea de la Petersburg amembrilor grupurilor social-democrate din diferiteorase ale Rusiei. La aceasta consfatuire, la care auluat parte G. M. Krjijanovski, I. M. Leahovski,E. I. Sponti si T. M. Kopelzon (Grisin), s-a discu-tat problema trecerii de la propaganda marxista incercuri restrinse la agitatia politica de masa, precum

problema editarii de literatuth de popularizarepentru muncitori.

Martie, 15 (27) Lenin primeste pasaportul pentru plecarea in strai-natate.

Aprilie, 2 (14) Lenin conduce o consfatuire a grupului social-de-mocratilor din Petersburg, in legal-nth cu apropiatasa plecare in strainatate. La aceasta consfatuire iauparte N. K. Krupskaia, M. A. Silvin etc.

Aprilie, inainte Lenin tine o consthtuire cu un grup de invatatoarede 25 (7 mai) de la scoala de duminica (N. K. Krupskaia,

L. M. Knipovici etc.) ; la aceasta consfatuire iaparte si G. M. Krjijanovski.Lenin, impreuna cu V. V. Starkov, S. I. Radcenko,P. B. Struve, A. N. Potresov g R. E. Klasson, parti-

42

6

www.dacoromanica.ro

648 DATE DIN V1ATA $1 ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN

Aprilie, 25(mai, 7)

Nu mai devremede luna mainu mai tirziu de7 (19) septembrie

Mai, 2 (14)

Mai, 8 (20)

Mai

lunii mailuna iunie

cip'a la pregatirea pentru tipar a culegerii marxisteMateriale pentru caracterizarea dezvoltarii noastreeconomice".

In culegerea Materiale pentru caracterizarea dez-voltgrii noastre economice" a fost publicata lucrarealui Lenin (sub pseudonimul K. Tulin) Continutuleconomic al narodnicismului j critica lui in cartead-lui Struve". Culegerea a fost confiscatà de cen-zura taristá i aproape toate exemplarele ei aufost arse.

Lenin pleach in stfainatate pentru a stabili legAturacu grupul Eliberarea muncii" si a cunoaste maiindeaproape miscarea muncitoreasca din Europa oc-cidentalà. Inainte de plecare el face un drum laMoscova impreund cu I. H. Lalaiant.

In timpul sederii sale in strAinkate, Lenin conspec-teaza cartea lui K. Marx si F. Engels Sfinta familie,sau critica critidi critice. Impotriva lui BrunoBauer & Co."

Din Salzburg (Austria), Lenin ii scrie mamci sale,Maria Aleksandrovna Ulianova, o scrisoare in carespune cà intimpiná greutati In insusirea limbii ger-mane vorbite.

Intr-o scrisoare trimis5 din Elvetia, Lenin impArtá-seste mamei sale, Maria Aleksandrovna Ulianova,impresiile lui de calatorie i spune cá s-a intilnit cufamilia lui A. A. $uht, care locuia la Geneva.

In Elvetia, Lenin face cunostintà cu membrii grupu-lui Eliberarea muncii" (viziteaza la Geneva peG. V. Plehanov, iar la Zurich pe P. B. Akselrod,si sea' impreuda cu acesta, timp de o sapfamina, insatul Affoltern din apropiere de Zurich), ajunge lao intelegere cu ei in ce priveste stabilirea unorlegaturi permanente i tiparirea in strainatate a cu-legerii Rabotnik".

Lenin se aflà la Paris. Face cunostintà cu P. La-fargue, militant de vaz6 al miscarii muncitorestifranceze i internationale, ulterior ginere al luiK. Marx.

Mai, 27 Intr-o scrisoare adresata mamei sale, Maria Aleksan-(iunie, 8) drovna Ulianova, Lenin ii clescrie Parisul i o in-

treabg ce mai e pe acasà.

Sfirfitul

www.dacoromanica.ro

DATE DIN VIATA SI ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN 649

lunie

Prima )unhitatea lunii iulie

A doua )uniiitatea lunii iulieinceputul luniiseptembrie

lulie, 223)(august,

lulie, 27(august, 8)

Septembrie,7 (19)

lntre 7 ,si29 septembrie(19 septembriefi 11 octombrie)

Septembrie, 29(octombrie, 11)

Septembrie, 3012)(octombrie,

Toamna

4 2*

La Paris, Lenin conspecteaza prima parte a earth luiG. Lefrangais Studiu asupra miscarii comunarzilorparizieni din 1871".

Lenin urmeaza un tratament la un sanatoriu dinElvetia.

In timpul sederii sale la Berlin, Lenin lucreaza la obiblioteca publica, studiaza literatura marxista dinstrainatate i frecventeaza intrunirile muncitoresti.

La o intrunire social-democrata dintr-o suburbiemuncitoreasca a Berlinului (circumscriptia Niederbar-nim), Lenin asculta expunerea facuta de Stadthagenin legatura cu programul agrar al social-democratieigermane.

La Berlin, Lenin se duce la Deutsches Theater"(Teatrul german"), unde vede drama Die Weber"(,,Tesatorii") de G. Hauptmann.

Lenin se intoarce din strainatate. El aduce, intr-ungeamantan cu fund dublu, literatura marxista ilegala.Supravegherea lui Lenin de catre politic se inten-sifica.

Lenin viziteaza Vilno, Moscova i Orehovo-Zuevo,stabileste legãturi cu membrii grupurilor social-de-mocrate locale, se intelege cu ei in privinta spriji-nirii culegerii Rabotnik", care se editeaza in strai-natate.

Lenin se intoarce la Petersburg.

Lenin viziteaza casa nr. 139 de pe Nevskipro-spect, locuità de muncitori.

Lenin infiinteaza la Petersburg Uniunea de luptapentru eliberarea clasei muncitoare".Sub conducerea lui Lenin, activitatea social-demo-crata capata un caracter larg i sistematic ; sedesfasoara o intensa munca de agitatie in rindurilemuncitorilor din fabrici i uzine, se editeaza foivolante ilegale.

La o adunare a membrilor Uniunii de lupta pentrueliberarea clasei muncitoare", Lenin ia cuvintul, vor-bind despre probleme organizatorice.

-

www.dacoromanica.ro

650 DATE DIN VIATA $1 ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN

Octombrie, 1 (13)

Inceputul luniinoiembrie

Noiembrie, 7 (19)

Noiembrie, maitirzitt de 7 (19)

Noiembrie, 12(24)

Mijlocul luaunoiembrie

Noiembrie,(decembrie,

257)

Sfirfitul luniinoiembrie

In toamnd fiin iarna

Lenin viziteazA casa nr. 8/86 de pe strada 7, dinVasilievski-ostrov, locuitä de muncitori.

Lenin scrie o scrisoare la Zurich lui P. B. Akselrod,pc care il informeazd despre starea de lucruri dingrupurile social-democrate din Vilno, Moscova, Ore-hovo-Zuevo, ii comunich adrese, mijloace de co-respondentá conspirativA i ii magà sa-i tcimitiiliteraturà si cerneluri. Se intereseazA de mersul lu-crárilor de pregatire pentru editarea culegerii Ra-botnik". 0 data cu scrisoarea, Lenin trimite pentruculegerea Rabotnik" o serie de corespondente inlegaturà cu miscarea muncitoreaseA din Rusia.

In timpul grevei de la fabrica Thornton, Lenin, im-preuná cu V. V. Starkov, viziteazá pe muncitorulN. E. Merkulov i ii inmineazá 40 de ruble pentrufamiliile muncitorilor arestati.

Uniunea de lupt5." din Petersburg scoate manifestulCatre muncitorii 6 muncitoarele de la fabricaThornton", scris de Lcnin.

Lenin, impreuna cu V. V. Starkov, viziteazit pentrua doua oath pe muncitorul N. E. Merkulovincredinteaza manifeste pentru a fi difuzate la fa-brica Thornton.

Lenin scrie o scrisoare la Zurich lui P. B. Akselrod,cAruia Ii comunicá ea' a primit darea de scarab' aCongresului de la Breslau al Partidului social-de-mocrat german, el a trimis corespondente pentruculegerea Rabotnik", cã s-a stabilit legatura cutipografia Grupului narodovoltilor" i ca in curindurmeaza sa apará ziarul Rabocee Delo".

In ziarul Samarski Vestnik" apare articolul luiLenin Gospodarii liceale i licee de corectie".

Lenin conduce o consfItuire a membrilor Uniuniide luptà pentru eliberarea clasei muncitoare", incadrul cdreia sint discutate probleme legate de acti-vitatea viitoare i pregatirea ziarului Rabocee Delo",primul organ ilegal al acestei organizatii.

Lenin se intilnelte, acasá la I. V. Babuskin,N. E. Merkulov, V. A. $elgunov etc., cu membri aigrupului marxist din Petersburg si cu muncitoriinaintati.

www.dacoromanica.ro

DATE DIN VIATA $1 ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN 651

Noiembriedecembrie, nu maitirziu de 8 (20)

Decembrie,3 (15)

Decembrie,6 (18)

Decembrie, 6fi 8 (18 fi 20)

Decembrie, noap-tea de 8 spre 9(20 spre 21)

Decembrie,(2 ianuarie

211896)

Nu mai devremede 21 decembrie(2 ianuarie 1896)

Sfirfitul anului

Sf irfitul anului1895 annl 1896

Lenin pregateste editarea primului numar al ziaru-lui ilegal Rabocee Delo", organ al Uniunii delupta" din Petersburg ; scrie articolul de f oncl Ca-tre muncitorii rusi", articolele La ce se gindescministrii nostri ?", Greva de la Iaroslavl din 1895"

altele ; redacceaza toate materialele acestui numaral ziarului.

Incepe tiparirea brosurii lui Lenin Explicarea legiiamenzilor aplicabile muncitorilor din fabrici i uzine".

La traditionalul bal al studentilor, Lenin se intil-neste cu membrii Uniunii de lupta pentru elibera-rea clasei muncitoare" din Petersburg.

La o sedinta a grupului de conducere al Uniuniide lupta", in frunte cu Lenin, se discuta primulnumar gata de tipar al ziarului Rabocee Delo".

Arestarea lui Lenin si a tovarasilor sai din Uniuneade lupta" din Petersburg (A. A. Vaneev, P. K. Za-porojet, G. M. Krjijanovski, V. V. Starkov etc.).Cu prilejul perchezitiei si arestarii lui A. A. Vaneev,politia ridica rnaterialele, gata pentru tipar, ale pri-mului numar al ziarului Rabocee Delo". Dupaarestare, Lenin este trimis la inchisoare preventiva,unde stá mai mult de 14 luni.

Lui Lenin i se ia primul interogatoriu in inchisoare.

Lenin scrie din inchisoare o scrisoare cifrata catreN. K. Krupskaia, careia Ii comunica depozitiile fa-cute de el la interogatoriu ; totodata maga pe aisai sa-i cumpere un geamantan asemánator cu celadus din strainatate. Scrisoarea nu s-a pastrat.

Lenin incepe pregatirea cartii sale Dezvoltareacapitalismului in Rusia".Lenin scrie Proiectul de program" al partiduluisocial-democrat.

In inchisoare, Lenin poartá corespondenta cu tova-rasii arestati, stabileste legaturi cu membrii Uniuniide lupta" din Petersburg ramasi liberi, sprijinaUniunea" cu sfaturi i indicaii, trimite textele bro-surilor j foilor volante scrise de el.

si

www.dacoromanica.ro

652 DATE DIN VIATA SI ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN

lanuarie, 2 (14)

lanuarie, 14 (26)

lanuarie, 16

Martie, 3011)(aprilie,

1896

Lenin, care se aflii in inchisoare preventiva, trimitelui A. K. Cebotareva o scrisoare prin care facecunoscutA tovarA§ilor rAtnag in libertate intentia sade a scrie o lucrare : Dezvoltarea capitalismului inRusia". El trimite o listã de agile necesarefolosind un limbaj conventional, se intereseazA desoarta tovarAIilor sAi din Uniunea de luptA". Ccade-a doua parte a scrisorii nu s-a pastrat.

Intr-o scrisoare adresatá surorii sale, Ana IlinicinaUlianova-Elizarova, Lenin ii multumeite pentrucArtile trimise, li face cunoscut cA a trimis lista ear-tilor de care are nevoie i cere sA i se trimitá dic-tionarele necesare pentru traducerile din limba ger-manA.

(28) Lenin scrie surorii sale, Ana Ilinicina Ulianova-Elizarova, o scrisoare in care o roagh sA-i trimitáo serie de cacti, printre care volumul al II-lea alCapitalului" lui K. Marx, Contributii la problemadezvoltdrii conceptiei moniste asupra istorici" a luiG. V. Plehanov (1895), i ii spune Ca citete cartealui M. I. Tugan-Baranovski Crizele industriale dinAnglia moderni, cauzele i influenta lor asupra vieciipoporului" (1894) §i recitelte scrierile lui N. V. Sel-gunov.

Nu mai devremedc nzartie

lnainte de 19aprilie (1 mai)

Mai, 7 (19)

1nainte de 10(22) mai

Lui Lenin i se ia al doilca interogatoriu in inchi-soare.

Articolul Friedrich Engels", scris de Lenin in 1895,este publicat in culegerea Rabotnik" nr. 1-2.

Lenin scrie un manifest de 1 Mai. Manifestul nus-a pastrat.

Lui Lenin i se ia al treilea interogatoriu in inchi-soare.

Lenin scrie pentru muncitori o bropira popularS,Despre greve", care dupS aceea, in timpul aresta-rilor de la tipografia din Lahra a narodovoltilor,se pierde.

Mai, 27 Lui Lenin i se ia al patrulea intcrogatoriu in inchi-(izone, 8) soare.

II

www.dacoromanica.ro

DATE DIN VIATA I ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN 653

lunie-iulie Lenin scrie Explicarea programului" partidului so-cial-democrat.

Noiembrie, Uniunea de lupta" din Petersburg publica foaiainainte de 25 volanta Guvernului tarist", scrisa de Lenin in in-

decembrie) chisoare.

Decembrie, 2 Lenin scrie o petitie, adresata procurorului tribu-(14) nalului districtual Petersburg, prin care cere sa

i se dea voie sa transmita surorii sale, Ana IlinicinaUlianova-Elizarova, o scrisoare i doua manuscrise :Noi schimbari economice in viata tarineasca"Studii asupra economiei polidce de la inceputulsecolului al XIX-Iea".

1896 Lenin scrie Instiintare, in numele «batrinilon, cluemembrii «Uniunii de lupti pentru eliberarea claseimuncitoaren din Petersburg", in care comunica mem-brilor acestei Uniuni" ramasi in libertate cáN. Mihailov este un provocator.

1897lanuarie, 29 Este confirmata sentiota guvernului tarist prin care(lebruarie, 10) Lenin este condamnat la deportare in Siberia rasari-

teana pe timp de trei ani, sub supravegherea polidei.

Februarie, 12 Lenin capita permisiunea de a face drumul la locul(24) de deportare pe coat propriu, pe baza unei auto-

rizatii, si nu cu convoiul.

Februarie, 13 Lui Lenin i se aduce la cunostinta, sub luare de(25) semnatura, sentinta prin care a fost condamnat la

deportare in Siberia risariteana.

Ilebruarie, 14 Lenin este eliberat din inchisoare i capata permi-(26) siunea de a famine in Petersburg pina in seara zilel

de 17 februarie (1 martie).

1ntre 14 ,si 17 Lenin conduce, la Petersburg, consfatuiri ale mem-jebruarie (26 brilor Uniunii de lupta" din Petersburg, in cadruljebruarie i carora batrinii", adica membrii acestei Uniuni"1 martie) care fusesera arestati impreuna cu V. I. Lenin

(A. A. Vaneev, G. M. Krjijanovski, P. K. Zaporojetetc.), se intilnesc cu tined?, adici cu membrii careramasesera liberi. Intre batrini" si tined" se in-cinge o polemica inversunata in legatura cu abatereatinerilor" spre oportunism. Lenin critica cu asprimeeconomismul" tinerilor", care incepuse sii se con-tureze Inca de pe atunci.

(7

si

www.dacoromanica.ro

654 DATE DIN VIATA $1 ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN

Februarie, 17(martie, 1)

llebruarie, 18-22(marfie, 2-6)

Imre 18 41 22februarie (2 fi 6mantic)

Februarie,(mantic 6)

Lenin se fotografiag impreuni cu A. A. Vaneev,P. K. Zaporojet, G. M. Krjijanovski, A. L. Mal-cenko, L. Martov (I. 0. Tederbaum), V. V. Starkov,membri ai Uniunii de Wed pentru eliberarea claseimuncitoare" care plecau in deportare.

Plecarea lui Lenin din Petersburg la Moscova, deunde urmeazi sà porneasce spre Siberia, la locul dedeportare.

Lenin se oprelte la Moscova, la mama sa, underamine dota zile in plus peste cele permise de politic.

La Moscova, Lenin frecventeazá sale de lecture abibliotecii de pe ilnga muzeul Rumeantev" (astkibiblioteca de stat V. I. Lenin" a U.R.S.S.).

22 Lenin scrie o petitie, adresatà sectiei din Moscovaa ohranei, prin care cere se i se acorde permisiuneade a rrimine la maic5-sa pine la sosirea din Peters-burg a grupului de arestati aflati in drum spre Sibe-ria, ca sä piece impreuni cu ei.Lenin primelte permisul de plecare ia, in scris,obligatia de a pleca din Moscova la ora 11 scare.Lenin pereseste Moscova, indreptindu-se spre loculde deportare din Siberia.

Martie, 2 (14)

Mantic,

In drum spre locul de deportare, Lenin scrie (dingara Obi") o scrisoare mamei sale, Maria Aleksan-drovna Ulianova, cereia ii impertamte impresiilesale de celetorie, ii comunicel cum see cu sinkatea

spune cA s-a intilnit cu medicul V. M. Krutovski.

4 (16) Lenin soseste la Krasnoiarsk.

Martie, 4 apri-lie, 30 (movae,16 mai, 12)

Mantic, 6 (18)

Martie, 7 (19)

La Krasnoiarsk, Lenin se intilneste cu scriitorulV. I. Anucin i cu deportatii politici V. A. Bukpis,P. A. Krasikov etc.

Lenin scrie din Krasnoiarsk o cerere ckre guverna-tond general din Irkutsk, pe care-1 roagg ca, tinindseama de stares sãnàtáii lui, fixeze locul dedeportare intr-unul din districtele KrasnoiarskMinusinsk, din gubernia Ienisei.

Lenin capad de la V. M. Krutovski o scrisoare derecomandatie catre G. V. ludin, negustor-bibliofildin Krasnoiarsk, in vederea permisiunii de a studiain biblioteca lui.

si-vi

14.i

www.dacoromanica.ro

DATE DIN VIATA $1 ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN 655

Mantic, 9 apri- In timpul sederii sale la Krasnoiarsk, Lenin stu-lie, 30 (martie, diaza diferite probleme privind dezvoltarea econo-21 mai, 12) mica a Rusiei, folosind in acest scop carti din

biblioteca personala a lui Iudin.

Manic, 15 (27)

Martie, 15-16(27-28)

Martie, 26(aprilie, 7)

Aprilie, 4 (16)

Inainte de 5(17) aprilie

Aprilie, 5 (17)

Lenin conduce pe I. M. Leahovski, care a fost con-damnat in procesul Uniunii de lupta." si careplead spre locul de deportare din gubernia Irkutsk.

Intr-o scrisoare adresata marnei sale, Maria Alek-sandrovna Ulianova, Lenin isi exprima ingrijorareain legatura cu soarta tovarasilor sM deportati, carecalatoresc pe socoteala statului ; totodata ii comunicacà lucreaza la biblioteca oraseneasca si la bibliotecalui Iudin i o maga sa-i scrie mai des.

Lenin scrie o scrisoare mamei sale, Maria Aleksan-drovna Ulianova, i roaga pe sora sa Ana IlinicinaUlianova-Elizarova sa-i procure Anuarul ministeru-lui de finante". Partea I (1869), Anuarul statistical Imperiului rus". Seria a II-a. Partea a 6-a (1872)

Atlasul statistic cu privire la principalele ramuriale industriei de fabrica din Rusia europeana, culista nominala a fabricilor i uzinelor", intocmit deID. A. Timireazev. Partea a 3-a (1873) ; comunicfio adresh pe care i se poate trimite corespondenta.

Lenin intimpina in gara Krasnoiarsk pe tovaragi sagdin Uniunea de lupte (A. A. Vaneev, G. M. Krji-janovski, L. Martov (I. 0. Tederbaum)V. V. Starkov), sositi cu grupul de deportati.

Lenin trimite din Krasnoiarsk o telegrama la Peters-burg tovaraiilor sai, carora le cere sa faca demersurica sa i se fixeze lui A. A. Vancev drept loc dedeportare districtul Minusinsk, gubernia Ienisei. Te-legrama nu s-a pastrat.

Intr-o scrisoare adresata mamei sale, Maria Alek-sandrovna Ulianova, Lenin ii exprima mulmmireacà pentru el, ca §i pentru G. M. Krjijanovski §i

V. V. Starkov, s-a fixat drept loc de deportare dis-trictul Minusinsk ; totodata ii spune ca a citit re-vista Novoe Slovo".

Intre 5 fi 17 In scrisorile adresate mamei sale, Maria Aleksan-(17 ;1 29) aprilic drovna Ulianova, Lenin scrie ca i s-a fixat ca loc

de deportare satul uienskoe. Scrisorile nu s-aupastrat.

si

www.dacoromanica.ro

666 DATE DIN VIATA 51 ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN

Aprilie, 17 (29) Lenin scrie o scrisoare surorii sale Ana IlinicinaUlianova-Elizarova, pe care o roaga ca din onora-riul pentru articolul Cu privire la caracterizarearomantismului economic" sà-i cumpere Mestesugu-rile din gubernia Vladimir" nr. 3-5 (1882-1884),Indicatorul fabricilor i uzinelor din Rusia euro-peanii" (1894) si alte cacti, i sa-i fad abonamentela niste publicatii ; sa-1 instiinteze din tirnp cind seva hotari sa piece in strainatate, fiindcA vrea s-oroage sa-i fad niste comisioane ; ii face cunoscutcA intentionead sa se ocupe de traduced.

Lenin primeste, sub semnAtura, permis de calatoriepina in satul $usenskoe.

Aprilie, 24(mai, 6)

Aprilie, 29(mai, 11)

Aprilie; 30(mai, 12)

Aprilie-iulie

Mai, 6 (18)

Mai, 7 (19)

Mai, 8 (20)

Mai, 18 (30)

Lenin scrie o petitie, adresata guvernatorului dingubernia Ienisei, prin care cere sA i se fixeze alo-catia prevazuta de lege pentru hrana, imbracamintesi locuinta.

Lenin plead din Krasnoiarsk, prin Minusinsk, spresatul Susenskoe, care i-a fost fixat ca loc dedeportare.

Lucrarea lui Lenin Cu privire la caracterizarearomantismului economic" apare in nr. 7-10 alerevistci Novoe Slovo".

Lenin soseste la Minusinsk impreuna. cu G. M. Krji-janovski si V. V. Starkov.

Lenin scrie o petitie, adresata ispravnicului dinMinusinsk, prin care cere sa i se fixeze alocatiacuvenita.

Lenin plead din Minusinsk si, in aceeasi zi, ajungein satul $usenskoe din districtul Minusinsk, guberniaIenisei.

lntr-o scrisoare adresad mamei sale, Maria Alek-sandrovna Ulianova, i surorii sale Maria IlinicinaUlianova, Lenin le descrie satul Susenskoe, ridicaobiectii impotriva venirii lot la cl, motivind acestlucru prin greutatea drumului i conditiile proaste delocuit, se intercsead de divergentele dintre redactiariarului Novoe Slovo" i marxistii din Samara, iicomunicA Mariei Ilinicina cA a primit extrasele fa-cute de ea din diferite carti i cere sa i se trimitadiverse cataloage de 01.0.

8

www.dacoromanica.ro

DAtE DIN VIATA SI ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN 651

Mai, 25(iunie, 6)

lunie, 8 (20)

lunie, 15 (27)

lulie, 3 (15)

Lenin scrie o scrisoare surorii sale Ana IlinicinaUlianova-Elizarova, pc care o maga' sa-1 aboneze lao serie de reviste ; totodatà ii comunica ce carti Iisint deosebit de necesare si unde pot fi gasite.

Intr-o scrisoare trimisa surorii sale, Ana IlinicinaUlianova-Elizarova, care se afla in Elvetia, Lenino maga sa-i trimita cataloage i ziare din strainatatesi isi exprima dorinta de a-si procura, in original siintr-o editie ieftink lucrarile clasicilor din domeniuleconomiei politice si al filozofiei.

Intr-o scrisoare adresatfi lui M. T. Elizarov, Leninii cornunica ca a primit ziarele si-i spune cã pentruactivitatea sa publicistica are nevoie de carci de labibliotecile din capitala.

Lenin scrie surorii sale Maria Ilinicina Ulianova oscrisoare in care schiteaza un program de studierea marxisrnului ; in materialul bibliografic indicat deel figureaza si Vorwarts" si Neue Zeit", organede presa ale social-democratiei germane. Scrisoareanu s-a pastrat.

lulie, 19 (31) Intr-o scrisoare adresata mamei sale, Maria Aleksan-drovna Ulianova, si surorii sale Maria IlinicinaUlianova, Lenin le vorbeste despre felul cum sedesfasoara munca sa la cartea Dezvoltarea capita-lismului in Rusia".

August, 16 (28) Lenin scrie lui P. B. Akselrod, la Zurich, Ii comu-nica ea a primit scrisoarea cu aprecierile lui si alelui G. V. Plehanov cu privire la brosura Explica-rea legii amenzilor aplicabile muncitorilor din fabricisi uzine" si isi exprima dorinta de a scrie pentrumuncitori.

August, 17 (29) Intr-o scrisoare adresata mamei sale, Maria Aleksan-drovna Ulianova, Lenin ii spune cã scrie un articol(este vorba de lucrarea Recensamintul mestesugu-rilor din 1894/95 in gubernia Perm si problernelegenerale ale industriei «mestesugarestie) si isi ex-prima supararea ca n-a primit Inca cartile trimise penumele lui.

Vara Lenin scrie brosura Noua lege pentru reglementareamuncii in fabrici". Brolura a fost editatá in 1899,in strainatate, de grupul Eliberarea rnuncii",

www.dacoromanica.ro

658 DATE DIN VIATA SI ACTIVITATEA LW V. I. LENIN

August-septem-brie, nu maitirziu de 7 (19)

Septembrie, 7(19)

Septembrie, 2728 (octombrie,9-10)

Septembrie, 29octombrie, 4 (oc-tombrie, 11-16)

Septembrie

Octombrie, 12(24)

Octombrie, 19(31)

Lenin scrie articolul RecensamIntul mestesugurilordin 1894/95 in gubernia Perm si problemele gene-rale ale industriei «mestesugarestio". In acest articol,el foloseste materiale din diferite carti de statistica.El face insemnari i sublinieri in cartile Studiuasupra starii industriei mestesugaresti din guberniaPerm" (1896) ; Krasnoperov, E. I. Industria meste-sugareasca din gubernia Perm la expoziOa stiintificaindustriala a tinuturilor Siberiei i Uralului organi-zata la Ekaterinburg in 1887". Partea IIII (18881889) etc.

Lenin trimite, prin M. T. Elizarov, lui P. B. Struveo scrisoare si un articol al sau (este vorba de Re-censamintul mestesugurilor din 1894/95 In guberniaPerm si problemele generale ale industriei (meste-sugarestie).

Lenin plead la Minusinsk, uncle se intilneste cunarodovolti, narodopravti i alti deportati politici.

De la Minusinsk, Lenin se duce in satul Tesinskoe,la niste social-dernocrati deportati, unde sta cincizile.

Lenin scrie articolul In legatura cu o notá deziar".

Intr-o scrisoare adresata mamei sale, Maria Alek-sandrovna Ulianova, Lenin li spune ca a primitrevista Voprosi Filosofii i Psibologhii", ca a fostla Minusinsk i la Tesinskoe, ca se afla in corespon-de*" cu A. P. Sklearenko si I. H. Lalaiant. Tot-odata cere sa i se trimita catalogul biblioteciiPetrovskaia.

Intr-o scrisoare, Lenin maga pe mama sa, MariaAleksandrovna Ulianova, i pe sora sa Maria Ilini-cina Ulianova sa-i trimità literatura bibliograficale spune Ca spera sa primeasca in curind un raspunsdin partea redactiei in legatura cu articolul trimis(Recensamintul mestesugurilor din 1894/95 In gu-bernia Perm si problemele generale ale industriei«mestesugarestio"), i pomeneste de L. Martov(I. 0. Tederbaum) si A. A. Vaneev.

Noiembrie Lenin paraseste, flea autorizatie, satul $usenskoese duce la Minusinsk.

;

-

si

www.dacoromanica.ro

DATE DIN VIATA SI ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN 659

Nu inaintenoiembrie

de

Decembrie, 10(22)


Lenin scrie Adaos" la brolura Nona lege pentrureglementarea muncii in fabrici".

Intr-o scrisoare adresata mamei sale, Maria Alek-sandrovna Ulianova, i surorilor sale, Maria IlinicinaUlianova si Ana Ilinicina Ulianova-Elizarova, Leninface o apreciere pozitiva asupra arta lui A. La-briola Studii asupra conceptiei materialiste a isto-riei" (1897) si face cunoscut ca a primit partea adoua din Materiale cu privire la descrierea meste-sugurilor din gubernia Veatka" (1890), Codul pe-depselor penale i corectionale din 1885" (1895) siRegulamentul pedepselor aplicate de judecatorii depace" (1897). Totodata le comunica ca si-a comandatcarti de la depozitul de carti A. M. Kalmikova.

Lenin scrie o scrisoare lui P. B. Struve, caruia iipropune sa publice in revista Novoe Slovo" tradu-cerea partii a doua a cArtii lui A. Labriola Studiiasupra conceptiei materialiste a istoriei". Despreaceasa propunere el vorbeste i Intr-o scrisoare tri-misa in aceeasi zi Nadejdei Konstantinovna Krup-skaia. Scrisorile acestea nu s-au pastrat.

211898)

Intr-o scrisoare adresati mamei sale, Maria Alek-sandrovna Ulianova, i surorilor sale, Maria IlinicinaUlianova i Ana Ilinicina Ulianova-Elizarova, Leninle multumeste pentru cartile trimise, le comunica cava obtine recomandatiile necesare pentru a impru-muta carti de la biblioteca juridica din Petersburg,le scrie ca a pregatit un articol pentru revista No-voe Slovo" si le maga sa-i trimita Mizeria filo-zofiei" (1896) si Contributii la critica filozofieihegeliene a dreptului" (1895) de K. Marx silul violentei in istorie" (1897) de F. Engels, aparutein limba franceza, in editia Biblioteca socialistainternationali".

Decembrie, 24-2ianuarie 1898(ianuarie, 5-14)


271898)

Sfirfitul anului

LaG.

Lenin, In satul Susenskoe, a venit, pentru 10 vile,M. Krjijanovski.

Intr-o scrisoare adresata marnei sale, Maria Alek-sandrovna Ulianova, Lenin spune ca le trimiteun articol pentru revista Novoe Slovo".

Lenin scrie brosura Sarcinile social-democratilorrusi". Brosura a fost editata in 1898, in strainatate,de dare grupul Eliberarea muncii".

Ro-

www.dacoromanica.ro

660 DATE DIN VIATA 51 ACTIVITATEA LU1 V. I. LENIN

Lenin scrie articolele Citeva perle din proiecteleutopice ale narodnicilor" si La ce mostenire renun-tam ?", care sint apoi publicate, in 1898, In culege-rea Articole si studii economice".

1897 Aflindu-se in deportare, Lenin continua sa mentinalegatura cu centrele miscarii muncitoresti din Rusiasi cu grupul Eliberarea muncii" din strainatate ; deasemenea tine corespondenta cu social-democratiiaflati in alte locuri de deportare ; totodati continuasa lucreze la pregatirea pentru tipar a arta Dez-voltam capitalismului in Rusia".

Lenin cla consultatii juridice taranilor din satul$usenskoe si din imprejurimi.

www.dacoromanica.ro

Prefasä

CUPRINS

1 8 9 5

Pag.VII

FRIEDRICH ENGELS 1-14EXPLICAREA LEGII AMENZILOR APLICABILE MUNCI-TORILOR DIN FABRICI SI UZINE 15-61

I. Ce sint amenzile ? 19

II. Cum se aplicau amenzile inainte si ce a determinataparisia noilor legi ale amenzilor ? 21

III. In ce cazuri ii este permis fabricantului s5 apliceamenzi ? 26

IV. Cit de mad pot fi amenzile ? 34V. Care este modul de aplicare a amenzilor ? . . 38

VI. Ce destinasie trebuie sa se dea, potrivit legii, sumelorprovenite din amenzi ? 42

VII. Lcgea amenzilor se aplicA tuturor muncitorilor ? 55

VIII. Incheiere. 58

GOSPODARII LICEALE SI LICEE DE CORECTIE(Rzisskoe Bogatstvo") 62-69

* CATRE MUNCITORII SI MUNCITOARELE DE LAFABRICA THORNTON 70-74

LA CE SE GINDESC MINI$TRII NOSTRI ? 75-80

* PROIECT DE PROGRAM AL PARTIDULUI SOCIAL-DEMOCRAT SI EXPLICAREA PROGRAMULUI 81-109

Proiect de program 83

Explicarea prograrnului 86

. . .

. . . . .

. . .

. . . . ...... . . .

. . . . ....... . .

www.dacoromanica.ro

662 CUPRINS

1 8 9 6

GUVERNULUI TARIST 110-115

* INSTIINTARE CATRE MEMBRII UNIUNII DE LUPTAPENTRU ELIBERAREA CLASEI MUNCITOARE" DINPETERSBURG, TRIMISA IN NUMELE BATRINILOR" 116-117

1 8 9 7

CU PRIVIRE LA CARACTERIZAREA ROMANTISMULUIECONOMIC. Sismondi ,si sismondiftii noftri autobtoni . . . 119-252

Capitolul I. Teoriile economice ale roman-tismului . 124

I. Piga interná se restringe oare ca urmare a ruinkiimicilor produckori ? . 125

IL Conceptiile lui Sismondi despre venitul national sidespre capital 130

III. Concluziile trase de Sismondi din tcoria gresitaasupra color douli pkti ale productiei anuale in so-cietatea capitalistii 135

IV. In ce constä greseala teoriilor lui Ad. Smith siSismondi asupra venitului national ? 140

V. Acumularca in societatea capitalistà 144VI. Piata externa ca iesire din impas" in ccea ce pri-

veste realizarea supravalorii . 150

VII. Crizele 155VIII. Renta capitalista g suprapopulatia capitalistá 163

IX. Masinile in societatea capitalista 173X. Protectionismul . 181

XI. Insemnkatea genera1 5 a lui Sismondi in istoriaeconomiei politice . 188Post-scriptum . 196

Capitolul al ll-lea. Caracterul criticii capitalis-mului la romantici 197

I. Critica sentimentalá a capitalismului 197II. Caracterul mic-burghez al romantismului . . . 208

III. Problema cresterii populatiei industriale pe seamacelei agricole . 214

IV. Dezideratele practice ale romantismului . 220

* Cu asterisc sInt notate titturile date de Institutut de marxism-leni-nisrn de pe ling C.C. al P.C.U.S.

.

. . . . . .

. . . .

. . . . . .

.

. .

. . . . .

. . .

www.dacoromanica.ro

CUPRINS 663

V. Caracterul reaccionar al romantismului 226

VI. Problema taxelor vamale la cereale in Anglia privitaprin prisma romantismului i prin aceea a teorieistiintifice 240

NOUA LEGE PENTRU REGLEMENTAREA MUNCH INFABRICI . 253-305

I. Ce a determinat promulgarea noii legi pentru regle-mentarea muncii in fabrici ? 257

II. Ce trebuie sa intelegern prin timp de muncI ? 260III. Cu cit reduce noua lege timpul de munca ? . . . 263IV. Ce considerà legea timp de noapte" pentru mun-

citori ? . 265

V. Cum demonstreazg ministerul de finante cà limitareaorelor suplimentare ar fi o nedreptate" fata demuncitor ? . 268

VI. Ce drepturi acorda ministrilor noua lege ? . . . . 273

VII. Cum reduce guvernul nostru crestin" numarulzilelor de sarbatoare pentru muncitori 278

VIII. Prin ce este asiguratã respectarea noii legi ? . . 283IX. Va imburatAti oare noua lege situatia muncitorilor ? 286

X. Care este insemn6tatea noii legi ? 290

Adaos .. 293

293

II 294III 296

IV 297V 300

VI 301

VII 304

RECENSAMINTUL ME$TE$UGURILOR DIN 1894/95 INGUBERNIA PERM $1 PROBLEMELE GENERALE ALEINDUSTRIEI MESTESUGARE$TI" . 309-418

Articolul mlii . 311

I. Date generale . 312

II. Mestesugarul" qi munca salariath 324

III. Succesiunea bazatá pe munch' si pe apartenentala obste" . 336

I

. . . . . .

. . . .

. . . . .

.

www.dacoromanica.ro

664 CUPRINS

Articolul al doilea 342

IV. Agricultura mestesugarilor"V. Stabilimente mad si mid. Veniturile mestesu-

garilor . .

342

359

Articolul al treilea 379VI. Ce este scumcicul 379

VII. Penomene imbucuratoare" in industria =step-gareasca . . 397

VIII. Programul de politica industriala al narodnicilor 404

IN LEGATURA CU 0 NOTA DE ZIAR 419-426

SARCINILE SOCIAL-DEMOCRATILOR RUg 427-463Prefatà la editia a doua 431

Prefata la edida a treia 437Uniunea de biped" catre muncitorii i socialistii dinPetersburg 460

CITEVA PERLE DIN PROIECTELE UTOPICE ALE NA-RODNICILOR. S. N. Injakov. Probleme ale invamintului. Eseuri. Reforma secundare. Sistemelegi sarcinile invdtelmintului superior. Manualele de liceu.

Problema invdsdmintului general. Femeia gi invdseimintul.Petersburg, 1897. VIII + 283 pag. Preful 1 rubld si 50 decopeici 465-498

467468

III 476rv 479

483VI 487

VII 494

LA CE MOSTENIRE RENUNTAM ? 499-544

I. Unul dintre reprezentantii mostenirii" 502II. Adaugiri la mostenire" acute de narodnicism . 515

III. A dstigat ceva mostenirea" de pe urma legAtudi eicu narodnicismul ? 522

IV. Iluministii", narodnicii i discipolii" 534V. D-I Mihailovski despre renuntarea discipolilor" la

mostenire 536.

II

.

. .

;cola

. . . . ..... . . . . . . . .

V

. . . . . . . . . .

.

www.dacoromanica.ro

CUPRINS 665

MATERIALE PREGATITOARE

* SCHITA UNEI PREFETE LA EDITIA A DOUA A BRO-SURE( SARCINILE SOCIAL-DEMOCRATILOR RU$1" . . 547-549

* 0 VARIANTA NETERMINATA A PREFETEI LA EDI-TIA A DOUA A BROSURII SARCINILE SOCIAL-DEMO-CRATILOR RUSI" 550-551

Lista lucrarilor lui V. I. Lenin din perioada 1895-1897 caren-au fost Inca gAsite 555-558Lista lucrarilor la a caror redactare a luat parte V. I. Lenin 559

Lista luctArilor traduse de V. I. Lenin 560

Lista de lucrAri care s-ar putea sa fie ale lui V. I. Lenin 561

AdnotAri 562-598Indice de lucrari i izvoare citate sau mentionate de V I. Lenin 599-620Indice de nume 621-646Date din viata i activitatea lui V. I. Lenin 647-660

ILUSTRATIIPortretul lui V. I. Lenin XIV-1

Coperta interioarA a culegerii Rabotnik", in care a fost publi-cat pentru prima oath articolul-necrolog al lui V. I. LeninFriedrich Engels". 1896 3

Coperta interioarA a brosurii lui V. I. Lenin Explicarea legiiamenzilor aplicabile muncitorilor din fabrici i uzine". 1895 17

Coperta revistei Novoe Slovo" In care au fost publicate pen-tru prima oath articolele lui V. I. Lenin Cu privire la carac-terizarea romantismului economic" si In legAtura cu o notade ziar". 1897 . . 121

Coperta brosurii lui V. I. Lenin Noua lege pentru reglemen-tares muncii in fabrici". 1899 255

Coperta culegerii de articole ale lui V. I. Lenin Studii i arti-cole economice" 307

Coperta editiei a 2-a a brosurii lui V. I. Lenin Sarcinilesocial-democratilor rusi". 1902 429

Casa din satul $usenskoe in care a locuit V. I. Lenin indep or tar e 464-465

. . . . . . . . . . . . .

.

. . . . . . .

www.dacoromanica.ro

Dat la cules 08.10.60. Bun de tipar 01.12.60. Thal15.270. Hirtie velina maul de 65 gr./m'. 540X840/16.Coll ediforiole 39,20. Coll tlpar 42,5. 2 plawe DparMalt. A. 001185/60. Indice de clasIfIcare pentra

blbllotect 3C 23=R.

Tiparul executat sub cont. nr. 4776/1766 de Combi-natul Poligrafic Casa Scinteii I. V. STALIN",

Piata Scinteii nr. 1, Bucurestl R.P.R.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Documents

tria 7.:17=- - Marxists