TRIBOTEHNICA notite curs

8/12/2019 TRIBOTEHNICA notite curs

1/19

TRIBOTEHNICA

CURS 1

Triobologia este stiinta care se ocupa de studiul proceselor de frecare ,ungere ,uare,ocupandu!se de ase"enea de

consecintele proceselor#$artea aplicati%a a tribologiei se nu"este tribote&nica#

NOTIUNI 'ENERA(E )E TRIBO(O'IE

CU$(E )E *RECARE

Ansa"blul for"at din cel putin + corpuri in contact si "iscare relti%a de alunecare ,rostogolire,pi%otare sau o co"binati%e

a acestora#Cpla participa ne"ilocit la trans"isia incarcarii-forte sau "o"ente.#

E/ista "ai "ulte citerii de clasificare a cuplelor#cel "ai frec%ent este el al suprafetei de contact si nu"arul de contacte

respecti%e#

C(ASA I!cuple cu contact punctifor"

C(ASA II!cuple cu contact liniar

C(ASA III!cuple cu contacte sferice,cilindrice,elicoidale

C(ASA I0!cuple cu contact plan

Nu"arul grupei ne arata nu"arul contactelor definit de grupa respecti%a #Cuplele din clasa I si II sunt cupl superioare iar

cuplele III si I0 sunt cuple inferioare#Cuplele tribologice superioare "aterialiate sub for"a unor ele"ente "ecanice

si"ple,sunt utiliate frec%ent in instalatii speciale utiliat pt studiul teoretic si practic al frecarii si uarii#Aceste cuple sunt

e/presia "odelarii contactelor reale ale cuplelor te&nologice#

SU$RA*ETE )E CONTACT

1.ARIA NOINA(A!este aria geo"etrica ideala a corpului cu di"ensiuni "ai "ici#corespondenta a%e" prresiunea

no"inala fort ape aceasta arie-An,$n.

+.ARIA A$ARENTA!aria reultata in ur"a contactului pe ondulatii gasindu!se in peri"etrul lui An#se "ai nu"este a"prenta

sau pata de contact2corespunde presiunii aparente#-Aa,$a.

3.ARIA REA(A!aria reultata din insu"area dintre suprafetele de contact a rugoitatilor in interactiune aflate in peri"etrul

lui Ar#-Ar,$r.

$ORTANTA SU$RA*ETE(OR RU'OASE

$ortanta!capacitatea suprafetelor cu rugoitate de a prelua incarcari e/terioare#

$ortanta suprafetelor rugoase se deter"ina pe baa trasarii curbei de portanta,deter"inarea para"etrilor caracteristici

rugoitatii si portantei si calcularea ariei reale#

RE'I )E )E*ORARE A AS$ERITATI(OR

Considerand asperitatile in contact,acestea se defor"eaa elastic sau plastic#In caul unui contact real unele asperitati

sunt defor"ate elastic,altele plastic ,altele intr!o ona de defor"are elasto!plastica#

Considera" + asperitati in contact cu rugoitate corespunatoare proceselor de suprafinisare#Asupra acestor asperitati

actioneaa o forta N la ni%elul contactului realieaa o presiune "edie p"#

$entru un otel E4

R14R+4156"icro"etri


2/19

$entru ca acel contact sa se gaseasca in do"eniul plastic 47p"4HB438e#

Cea "ai "ica incarcare pro%oaca la contactul asperitatilor "etalice o defor"atie plastica respecti% prin ecruisare onele

defor"ate au duritati "ai "ari#$entru a aprecia regi"ul de defor"are utilia" o relatie 9illia"son sau relatia indicelui de

plasticitate#

SU$RA*ATA )E *RECARE

:ona de "aterial adiacenta a"prentei de contact,ona dispusa in adanci"ea "aterialului2aceasta participa efeti% in

procesul de frecare ;uare a%and o structura diferentiata pe straturi2configuratia acestora fiind influentata de frecare si

uare,procese care la randul lor sunt deter"inate de structura acestei one#

1!profilul de rugoitate al suprafetei

+!strat absorbit-for"at din "olecule polare de apa,o/


3/19

TRIBOTEHNICA

CURSU( +

TEORIA ICRO?ONCTIUNI(OR SU)ATE

Este o teorie "oderna ,funda"entata de BO9)EN!TABOR IN 1@6,aceasta e/plica forta de frecare prin considerarea

co"portarii suprafetei rugoase in procesele de prelucrare a incarcarilor si a realiarii "iscarii relati%e#Asperitatile

suprafetei de contact in interactiune se defor"eaa elastic sau plastic#Acele asperitati defor"ate plastic se sudeaa

for"and asa nu"itele pungi de sudura sau ICRO?ONCTIUNI SU)ATE-"s.#iscarea relati%a este posibila da "s sunt

forfecate#?S se poate realie in + "oduri

1.ona A corespunde situatiei in care puntile de sudura se realieaa da este o defor"atie puternica a "aterialului in

conditiile unei te"perature scaute-"s la rece.duce la gripa ater"ic#aterialul sufera transfor"ari "etalurgice

se"nificati%e la "s la rece,adeiuni foarte puternice si ,in consecinta ,ruperea se face cu effort "are cuantificat cu un

coefficient

+.ona B corespunde for"arii "s la cald,presiunea fiind redusa,te"p foarte "ari,gripa ter"ic,forfecare foarteredusa,coeficient

Se e/pri"a coeficientul de frecare in teoria "s

)ar ariile reale nu sunt egale si i"pune un coefficient D6D1#)a apare si "iscare aria reala creste ,iar ariile nu sunt

egale deci nu se pot si"plifica#

Relatia coef#de frecare ne arata ca *f este proportionala cu sarcina si independenta de aria suprafetei,in concordanta cu

legile de baa ale frecarii#)in relatie47%aloarea lui F aproape constanta in functie de "aterial#$rin aceasta lege a ?S se

e%identiaa natura "etalurgica a frecarii fata de natura "ecanica a acesteia,e%identiind legile clasica alefrecarii#*or"ularile anterioare postuleaa in%arianta coeficientului de frecare ceea ce este fals#

In acest conte/t trebuie sa a%e" in %edere ur"atoarele

a.nu se poate si"plifica Ar din relatie pt Arp e care se "anifesta frecarea este "ai "are det Ar care participa la

preluarea incarcarii#E/plicatia este aceea toate asperitatile in contact si care defines Ar participa la trans"iterea lui

N,acestea putand fi defor"ate fie elastic fie plastic,pe cand frecarea se "anifesta nu"ai pe acele asperitati care sunt

defor"ate plastic si sudate#

b.)iferenta ariilor reale este deter"inate si de cresterea ariei reale pe ona asperitatilor defor"ate plastic prin efectul

fortelor tangential#-a se %edea Gero/!adeiunea si"pla si e/tinsa.

*RECAREA (IITA

Este frecarea prin inter"ediul unor straturi subtiri care i"piedica contactul direct "etal pe "etal#$elicula de lubrifiant

lic&id,grosi"ea acestora fiind foarte "ica,de ordinal "ono"olecular2strat de lubrifiant solid -strat de grafit,clorit de

inconiu,disuflura de "olibden.,straturi subtiri pot fi straturi depuse de "aterialele antifrictiune-aliae staniu,plu"b.#

Straturile li"ita de lubrifianti lic&ii sunt straturi cu grosi"e "ono sau pluri "oleculara,acestea fiind reultatul

feno"enelor de absorbtie-legaturi intre lubrifiant si suprafata "etalica. sunt legaturi de adeiune e/pri"ata prin fortele

0an )er 9alls,si straturi c&e"isorbite straturi care reulta in ur"a reactiunii c&i"ice a lubrifiantului cu suprafata

"etalica#


4/19

(u brifiantul care realieaa stratul li"ita se caracterieaa prin "olecule polare care au structura si orientare

caracteristica#

0ariaa Fa intre 6#6@!6#1#! otel pentru constructii ulei "ineral neaditi%at !Fa46#1J#6#1

!lubrifiant acii grasi!Fa46#@J6#1+

!otel pe CU!acid stearic !Fa46#6

!otel pe :N!acid stearic!Fa 46#6@

Straturile li"ita prin grosi"ea relati%e redusa nu asigura o portanta in corespondenta cu incarcarile uuale ale cuplelor de

frecare#'rosi"ea stratului ,co"parabila sau "ai "ica det inalti"ea rugoitatii conduce la spargeea acestuia de catrerugoitate c&iar si la incarcari "odeste#Rugoitatea si sarcina controleaa durabilitatea fil"ului li"ita#

In functie de "ari"ea rugoitatii stratul li"ita suporta anu"ite incarcari specific

!prin lepuire47R46#6=F" pa433#$a

!prin rectificare fina47R46#1F" pa415# $a

!prin rectificare nor"al47R46#3@ pa41@#+$a

!prin strunire foarte fina47R41F" pa41+#$a

A%and in %edere %aloarea presiunii-+66!=66 $a.care solicita in "od nor"al "icrosuprafetele in contact ale

asperitatilor,este aproape cert fil"ul li"ita nu este portant,iar integritate este incerta#)urabilitatea fil"ului li"ita e

deter"inata si de nu"arul straturilor care il co"pun#

$entru = pelicule 1.strat "ono"olecular

+.strat din 3 "ono"olecule

3.strat din "ono"olecule

=.strat din 6 "ono"olecule

0aloarea se refera la acidul stearic#)e regula,pe suprafatele de contact aflata in regi" li"ita %or e/ista si"ultan suprafete

in contact direct ne"ilocit si restul contacte prin inter"ediul peliculei de lubrifiant li"ita#ATUNCI

F4DKArKLfM-1!D.KArKLl

*RECAREA *(UI)A

Caracteriata prin e/istenta suprafetelor "etalice a unui fil" de lubrifiant sufficient de gros astfel incat sa se e%ite

contactul direct "etal pe "etal# H"in4+#@-R"a/1MR"a/+.

$elicula de lubrifiant este portanta,preluand incarcarea in conditiile "entinerii integritatii stratului de lubrifiant#E/ista 3

%ariante de asigurare a acesteia

1.H)!ungere &idrodina"ica


5/19

+.HS!ungere &idrostatica

3.EH)!ungere elasto&idrodina"ica

1.(a H) fil"ul de lubrifiant este autoportant,adi acesta este capabil sa preia incarcarile da sunt indeplinite si"ultan

ur"atoarele conditii! A.for"a suprafetei "etalice in contact este de pana geo"etrica-un interstitiu cu di"ensiuni %ariabile

,intrarea lubrifiantului realiandu!se intr!o ona cu inalti"e "a/i"a si iesirea in ona cu inalti"e "ini"a#

$ri"a pana geo"etrica e pana in trepte2a doua e pana geo"etrica plana con%ergenta2a treia e pana geo"etrica curba

con%ergenta2a patra e pana curba con%ergenta!di%ergenta#

B.0itea relati%a a suprafetei sa fie sufficient de "are

C.(ubrifiantul sa aiba o %ascoitate corespunatoare incarcarii la care este supus si sa se gaseasca in cantitate suficienta

in ona portanta#

+.(a HS este ungere cu lubrifiant introdus sub presiune cu autorul unei instalatii special care asigura o presiune cel putin

egala cu presiunea care se "anifesta la contact deter"inate de sarcina e/terioara#

3.EH)!regi"ul este unul de ungere c&aracteristic cuplelor cu contacte punctifor"e si liniare puternic

solicitate-rul"enti,angrenae,%ariatoareEH).

*il"ul EH) este autoportant &idrodina"ic,suprafetele "etalice a%and configuratia de pana geo"etrica reultata in ur"a

defor"atiilor elastice a supraetei "etalice#:ona de contact are o configuratie speciala#


6/19

TRIBOTEHNICA

CURS 3

RE'IU( EH)

)istributia de presiuni in contactele EH) e%identiaa un %arf de presiune situate in ona strangulara la iesiea lubrifiantului

din ona de contact#0arful de preiune de%ine din ce in ce "ai "are odata cu crestera %iteei si se deplaseaa in acelasi

ti"p din ona de intrare a lubrifiantului#

Consecintacresterea onei strangularii2descarcarea onei de iesire a lubrifiantului si e/tinderea onei cu grosi"e "ini"a

a fil"ului de lubrifiant & "in46#5K& intrare#

Capacitatea portanta a fil"ului EH) este deter"inate de

a.autoportanta H) a fil"ului-%ei ungerea fluida &idrodina"ica.

b.%ascoitatea este puternic influentata de presiune,cu cate%a ordine de "ari"e aceasta creste fata de %ascoitatea

pesiunii at"osferice-15!+166$a.

c.%asco!elasticitatea lubifiantilor

0ascoitatea lurifiantilor este influentata de te"perature si de presiune#Relatia %ascoitate!te"peratura este descrisa cu

autorul "ai "ultor relatii intre care ur"atoarea are %alente practice-relatia grafica atasata acestei relatii e/pri"a

dependenta %ascoitate!te"peratura printr!o linie dreapta care da posibilitatea deter"inarii %ascoitatii la orice

te"peratura. logKlog-Mc.4aKlogTMb -relatie dublu logarit"ica. a,b,c constante ale lubrifiantului

Relatia presiune!%ascoitate,creste presiunea deter"inata,creste %ascoitatea ca ur"are a "icsorarii "obilitatii

"oleculelor uleiului#Relatia este e/ponentiala 46KepKp -BARRUS. 64%ascoitatea dina"ica la presiunea

at"osferica2p4coefficient presiune %ascoitate,e/pri"at ori de cate ori creste %ascoitatea la presiuni inalte#


7/19

Uleiurile %ascoase sunt "ai sensibile la "arirea presiuni decat cele cu %ascoitate "ica si de ase"enea ,natura

lubrifiantului are o influenta i"portanta -uleiurile parafinice sunt "ai putin sensibile fata de cele naftenicesi

naftenoparafinice.#Efectul de crestere a %ascoitatii se "anifesta in special in caul unor sarcini "ari,aplicate cu %itee

ridicate si scurt ti"p pe pelicule foarte subtiri#Acelasi efect apare si ca ur"are a propritatilor %ascoelastice a lubrifiantilor#

)a un lic&id este tensionat foarte repede el %a preenta "ai intai o reactie elastica necesitand o cantitate finite de tinp

inainte de aparitia curgerii %ascoase#Acest ti"p este denu"it ti"p de rela/are iar perioada de tranactie de la reactia

elastic la cea %ascoasa este denu"ita feno"en de rela/are#Asadar fluidele au prop#%asco!elastice care depind de %itea dedefor"are#Ti"pul la care prop elastice de%in se"nificati%e poarta nu"ele de ti"p critic de rela/are si are %alorile

!intre 16!!16!1+ s ptr uleiuri "inerale

!intre 16!=!16! s ptr uleiuri "ultigrade-se folosesc si iarna si %ara fara sa se "odifice din caua te"p.

!intre 16!1!16 s ptr unsori consistente

S!a constatat ca ti"pii de incarcare "a/i"i in caul unor cuple de frecare sunt cuprinsi in inter%alul 16!!16!

1secunde,do"eniu in care uleiurile "ultigradesi unsorile au o co"portare elastic#In acest conte/t lubrifiantul se %a

co"porta elastic det %ascos ,fil"ul de lubrifiant putand prelua incarcari cu "ult "ai "ari det cele pre%aute de teoria

H)#

CA(CU(U( CU$(E(OR )E *RECARE IN RE'I )E *RECARE

OBIECTI0E!deter"inarea grosi"ii "ini"e a fil"ului EH)2stabilirea onei de e/istenta a fil"ului EH) in raport cu

suprafata totala de contact2stabilirea "asurilor tribote&nice necesare asigurarii unui fil" EH) acceptat#

Calculul presupune + etape!asi"ilarea contactului real cu un caracter ec&i%alent

!calculu propiu!is al grosi"ii "ini"e a fil"ului de lubrifiant

1.odelare contact prin e/e"plificare pe un cintact liniar

In aceasta etapa se calculee raa cilindrului ec&i%alent cu care se opereaa in continuare#

+.calculul grosi"ii "ini"e a fil"ului de lubrifiant

!pri"a cale de contact in reol%are este siste"ul ecuatiei caracteristica ungerii tinand cont de particularitatile ungerii EH)#

!este o "etoda precisa,se poate reol%a doar cu autorul progra"elor de calcul 2are o aplicabilitate redusa

! a doua cale utiliarea unor para"etri adi"ensionali definite in functie de factorii care influenteaa portanta fil"ului EH)#

!"etoda practica cu o preciie suficienta reol%arii proble"ei ingineresti

a.para"etrul adi"ensional al incarcarii

b.para"etrul %iteei

c.para"etrul adi"ensional al "aterialelor


8/19

d.para"etrul adi"ensional al fil"ului de lubrifiant

G& se alege cel putin + si se recalculeaa fie &"in fie Ra#$lecand de la acestea se trece la etapa 3 de stabilire a "asurilor

care sa realiee pe suprafetele de contact un regi" cel putin EH) partial#)aca Solutia rugoitatii nu da satisfacatoare

atunci recalcula" 6 si alege" in "od corespunator lubrifiantul#

A(UNECAREA CU INTERITENTE

Este o "iscare caracteristica cuplelor aflate in "iscare relati%e de aluncare caractriata prin alernanta perioadelor de lipire

cu perioadele d deplasare nor"ale#Alunecarea cu inte"itente se e/plica ca o consecinta a eno"enului de aderenta

respecti%e de for"are a ?S si forfecarea acestora in "iscare#Aparitia si ruperea puntilor de sudura e/plica %ariatia fortei

de frecare si i"plicit a coeficientului de frecare#Cele + perioade se caracterieaa prin %alori diferite ale coeficientului de

frecare2la lipire coeficientul de frecare are %aloare "are#

Alunecarea cu inter"itente este caracteristica cuplelor,de regula cu contact plan aflate n regi" de frecare uscata sau "i/t

TRIBOTEHNICA

CURSU( =

*ACTORII )E IN*(UENTA (A A(UNECAREA CU INTERITENTE

Alunecarea cu inter"itente este influentata de %itea,rugoitate,sarcina,natura si prop lubrifiantilor#A"plitudinea "iscarii

creste odata cu reducerea %iteei relati%e de alunecare,a %ascoitatii,a incarcarilor specific si a rugoitatii#ari"ea fortei

de frecare deter"ina perioadele de alunecare,in acest sens s!a constatat e/peri"ental ca reducerea fortei de frecaredeter"ina cresterea nu"arului perioadelor de lipire#Acelasi efect se obtine si da sarcina este redusa,rugoitate

"ica,%ascoitate ridicata#Cele + perioade de lipire!alunecare se desfasoara cu %itee diferite,raportul "ediu al acestora

cuprins intre 1;+6J1;@6#Coeficientul de frecare al alunecarii cu inter"itente s!a do%edit ca creste odata cu cresterea

te"peraturii si scaderea %ascoitatii lubrifiantului#Aceasta %ariatie a coeficientuli de frecare este insotita si de %ariatia

a"plitudinii "iscarii sacadate#

Regi"ul de ungere stabiliat la ni%elul contactului influenteaa &otarator a"plitudinea si perioada feno"enului#In siste"ul

ungerii H) feno"enul este co"plet a"ortiat,"iscarea de alunecare fiind acti%e si diferentiata in caul regi"urilor de

frecare uscata,"i/ta sau li"ita#S!a do%edit rugoitatea oaca un rol i"portant in a"ortiarea feno"enului,astfel pentru

g&idae din fonta ,prelucrarea de freare fina si tusarea in += de puncte "icsoreaa a"plitudinea feno"enului ,datorita

faptului ca pe suprafata se creeaa o configurare care per"ite depoitarea lubrifiantului in "icro%olu"ele realiate prin

prelucrare si care constituie o i"portanta reer%a de ungere#

Ur"ele de prelucrare "ecanica orientate perpendicular pe diectia frecarii a"ortieaa "iscarea de alunecare#Se

reco"anda ca procedee de prelucrare "ecanica rectificarea cu piatra,oala,frearea fina,se%aluirea cu 1!+6 depuncte#$reenta in lubifiant a aditi%ilor de onctoitate acid oleic de 1!+P#O alta solutie pentru a"ortiarea feno"enului

este alegerea cuplurilor de "aterial,se reco"anda cele absorbante de %ibratii si cele care au o rigiditate "ai "are#Se

reco"anda ca feno"enul sa fie controlat prin utiliarea unui lubrifiant special anti stic!slip-lubrifiant ' 6.#

(UBRI*IANTI

(ubrifiantul intr!o cupla de frecare este considerat al treilea corp si este utiliat pentru reducerea frecarii2controlul uurii si

eli"inarea produselor de uura2e%acuarea caldurii2"onitoriarea regi"ului ter"ic2asigurarea etansarii anu"itor one

caracteristice "ecanis"elor#


9/19

Se clasifica dupa starea de agregare!gaosi-aer,abur,co+,He,N+.

!lic&ii-uleiuri "inerale,lubrifianti necon%entionali,feon.

!"ateriale %asco!plastice-unsori consistente.

!solii!"ateriale plastic $T*E

!"ateriale cu structure cristaline la"elare-grafit,disulfura de "olipden,clorit

de inconiu.

(URI*IANTI (ICHI:I

Uleiurile "inerale se obtin prin prelucrarea c&i"ica adec%ate din titeiuri petrol brut#Aceste titeiuri sunt un a"estec de

&idrocarburi si alte co"ponente c&i"ice,&idrocarburi sunt co"ponentele cele "ai i"portante si suntparafinice,naftenice

sau aro"ate#)e regula intr!un ulei ,una din aceste co"ponente se gasesc in co"ponenta cea "ai "are,aceasta definind si

tendinta,co"portarea,caracteristica lubrifiantului#

$RO$RIETATI(E *I:ICO!CHIICE A(E (UBRI*IANTI(OR (ICHI:I

A!0ascoitatea!repreinta "asura a reistentei la curgere a straturilor successi%e de lubrifiant#

Relatia intre %ascoitate si te"peratura ,relatia intre %ascoitate si presiune #Cresterea te"peraturii conduce la scaderea

%ascoitatii2cresterea presiunii duce la cresterea %ascoitatii#Este foarte i"portanta %ariatia %ascoitatii cu te"peratura#

Aprecierea %ariatiei %ascoitatii cu te"peratura se face utiliand indicele de %ascoitate -I0. si este definit prin graficul

In functie de %aloarea lui I0 a%e" lubrifianti!cu I0 scaut!I0Q3@

!cu I0 "ediu!I043@J56

!cu I0 ridicat I0456J166

!cu I0 foarte ridicat!I07116

B!Onctoitatea!este proprietatea lubrifiantului de a adera pe suprafetele "etalice si de a for"a straturi adsorbite sau

c&e"isorbite,puternic ancorate la suprafata cuplei,realiandu!se un regi" de frecare li"ita#Este o proprietate naturala a

uleiurilor nafteno!aro"atice sau se dobandeste prin aditi%are#Nu este o caracteristica intrinseca a

lubrifiantului,onctoitatea depinde de natura "aterialului cu care %ine in contact#

C!)ensitate cuprinsa intre 566 si 1666 g;"3 scade la cresterea te"peraturii#

)!Caldura specifica!creste odata cu cresterea te"peraturii

E!Conducti%itate ter"ica!putin influentata de te"peratura


10/19

*!Continutul de sulf2in cantitate de 6#1 este fa%oriat procesul de for"are a straturilor li"ita si se controleaa procesele de

o/idare ale lubrifiantului

'!$unctul de infla"abilitate!repreinta te"peratura %aporilor uleiurilor respecti% obtinerea prin incalirea unui aparat

standard,se aprind instantaneu,caracteristici care dau indicatii asupra gradului de conta"inare a uleiului#

H!$unct de congelare!isi pierde capacitatea de curgere libera2te"perature li"ita de utiliare a uleiului#

I!Culoare!o carateristica de identificare 2nu ofera date asupra conta"inarii sau degradarii#

?!Spu"are

In "od obisnuit ,la te"peraturi si presiuni "ediu a"biant ,in caul lurifiantul se gaseste aer diol%at in proportie de

5P#Cresterea acestui procent,cu scaderea presiunii poate sa conduca la + situatii

!da faa aer!ulei e discontinua se produce ca%itatia

!da faa e constanta bulele de aer se separa la suprafata uleiului,for"and spu"a care are proaste proprietati lubrifiante si

se co"porta ca un ecran ter"ic#

C(ASI*ICAREA SI NOTAREA (UBRI*IANTI(OR

Nu e/ista o "odalitate unica de clasificare si notare a uleiurilor "inerale#*iecare fir"a producatoare are propia clasa#In

anu"ite do"enii e/ista o standardiare si o notare uni

!pentru uleiuri de u general clasa ISO -ISO 3==5!5.!cuprinde 15 clase,si"bolul nu"eric atasat indica %ascoitatea

cin"atica "edie la te"peratura de =6 grade Celsius#

!pentru uleiuri de autoturis"e -"otor cu ardere interna.!se utilieaa clasa SAE,cuprinde + categorii!pentru "otoare si

pentru trans"isii#

Aceste uleiuri SAE se i"part in uleiuri "onograd si "ultigrad#Uleiurile "ultigrade au %ariatii foarte "ici cu te"perature,ptr

contin ca aditi%i a"elioratori ai I0#$entru a fi deosebite in si"boliare apare sufi/ul 9-inter.SAE@9;36-la te"perature

de iarna @,la %ara 36.#

Clasificare STAS 51!51!do"eniu de utiliare 16 clase!uleiuri pentru "otoare ter"ice


11/19

!uleiuri pentru trans"isii auto%e&icule

!uleiuri ptr utilae industrial

!uleiuri &idraulice

!uleiuri electroiolante

!uleiuri ptr prelucrare "etale

!uleiuri ptr transfer ter"ic

uleiuri ptr trata"ente ter"ice

!uleiuri ptr prelucrarea cauciucului

!uleiuri ptr alte utiliari


12/19

TRIBOTEHNICA

CURS @

UNSORI CONSISTENTE

Sunt un a"estec de uleiuri lubrifiante "inerale,sapunuri "etalice unul sau "ai "ulte,apa cu rol de stabiliatorsi aditi%i

care confera proprietati specific#

Co"portare!neologica,substanta fiind considerate "edii plastic sau c%asiplastice#

Sapunurile de baaNa,Ca,$l,Ba,(i,$b substante de baa#$roprietatile sapunurilor confera unsorii proprietatilor specific

#Sapun de sodiu ofera aspect fibros2(iMCa un aspect untos,Na sunt sensibile la apa si nu se foloseste in "edii cu

at"osfera u"eda ,celelalte au reistente la apa "are#Unsorile consistente au ca aditi%igrafit,sulf,inc,disulfura de

"olipden,Caracteristica cea "ai i"portanta a unei unsori este consistent care se "asoara pe o a"prenta realiata in "asa

unsorii de catre un penetrator conic cu geo"etrie si prop standardiate care se lasa @ secunde pe unsoarea respecti%e

aflata la te"perature de +@ 'rade Ceelsius,pnetratia se "asoara in ""#$enetrarea se claasifica in clase 66,6,1,J#

66!se"ifluida2!e/tre" de tare

Te"peratura de picurare,alta proprietate i"portanta este te"perature la care uleiul se separa din a"estec si apare in

"asa unsorii pri"a picatura de ulei#Utiliarea unsorii nu se face la o te"peratura "ai "are det aceasta#Se prescrie ca

te"perature la care lucreaa unsoarea sa fie "ai "aica cu @6 de grade aceasta te"peratura de picurare#Stabilitatea

coroidala,altaproprietate proprietatea de a se "entine a"estecul nealterat#

Reistenta la o/idare!o propietate care e%identiaa "ecanis"ul interactiunii dintre unsoare si suprafata "etalica din punct

de %edere al coroiunii#

Clasificare in functie de do"eniul de utiliare!unsori lubrifiante-se noteaa cu U2unsori "ultifunctionale-U".2unsori ptr

rul"enti-Rul.2unsori ptr te"perature oase-T.unsori ptr lagare desc&ise-().#

!unsori ptr etansare-se noteaa cu E

!unsori ptr protectia suprafata "etalica-unsoare reistenta la sol%enti

organic-RS.2unsoare antirugina-AR.


13/19

U(EIURI SINTETICE

S!au realiat recent produse sintetice cu caracter lubrifiant care corespund unor cerinte special#$roprietatile acestora

%ieaa i"bunatatirea indicelui de %ascoitate,creste stabilitatea ter"ica,scade efectul o/idarii,creste te"perature de

infla"abilitate si scade te"peratura de picurare#Aceste fluide se "ai cunosc sub nu"ele de uleiuri sintetice,care sunt

deri%ati ai S',ai rasinilor poli"erice ori ai plastifiantilor#E/ista o "are %arietate de uleiuri sintetice,nu e/ista clasa unitara#

)in punct de %edere c&i"ic e/ista 3 "ari grupe de uleiuri sintetice

A!(ubrifianti sintetici pe baa de &idrocarburi!a.poliglicolice-cu c&aracteristic principale reistente "ari l

auura,durabilitate ridicata2au indice de %ascoitate peste +662coeficientul de pieo%ascoitate Vp are %alori "ici cu

consecinte asupra utiliarea acestuia fiind foarte bune la instalatia de franare2prin caracteristici sunt utiliate in industria

de realiare a cauciucului,ca fluide te&nologice ptr te"perature ridicate,ca lubrifiant ptr "otoare cu ardere interna#

!b.esterice!include "onosteri,diesteri,poliesteri2au stabilitate ter"ica

ridicata,!6!+66 grade isi pastreaa proprietatile,ptr te"perature oase sunt e/celente,se utilieaa la turbopropulsoare cu

et#

B!(ubrifianti pe baa de silicon,siliconice,au o foarte scauta %ariatie a te"perature %ascoitatii#I0E-+66,+@6.,au reistente

"ari la o/idare,foarte buna stabilitate ter"ica,au prop lubrifiante reduse,folosite ca fluide ptr a"ortiare,la lagare cu

te"peraturi ridicate si ptr ungerea instru"entelor de "asura

C!Organo&alogeni reistenta la o/idare,co"portare buna in caul "ediilor susceptibile de e/ploie atunci cand

lubrifiantul intra in contact cu "ediu propice#

(UBRI*IANTI SO(I:I

)e regula sunt substante cristaline cu structura cristalina la"erala-grrafit,disulfura de "olipden.#)o"eniu de utiliare!

aplicatii spatiale,aparatura %acuu",cu radiatii intense,reactoare nucleare la te"peraturi scaute-criogenie.,te"peraturi

foarte inalte prelucrare "etale.#


14/19

Ungerea cu lubrifianti presupune e/istenta unor pelicule solide care se caracterieaa prin frecari foarte "ici respecti%e

reistente la forfecare reduse#odalitati de utiliare a substantelor cu acest rol!"ateriale si aliae "oi

!"ase plastice,cu rol de lubrifiant

solid,propiretati antiuura,capacitatea de inglobare a particulelor abrasi%e si au inertie c&i"ica#

!"ateriale cu structura cristalina

la"eralara2la te"perature ridicate in %acuu" 2pot fi inglobate in "aterialul cuplelor,ca "ateriale antifritiune ,ca fil"euscate#

!o/ii de $b frec%ent,dio/id de

siliciu ,trio/ide de cro"#

Se utilieaa sub for"a de pulberi sau aditi%i ptr uleiuri consistente#Te"peratura 3@6!1666 grad calsius *ara o/


15/19

TRIBOTEHNICA

CURSU(

A)ITI0I

!substante c&i"ice care introduce in ulei "inerale si unsori consistente car e realieaa i"bunatatirea proprietatilor

respecti%elor "edii de ungere#

)upa rolul functionarii a"eliator al indicelui de %ascoitate cu rol de a "entine 84ct la te"peratura "are respecti%

scaderea 8 la te"peraturi scaute#

!aditi%u anticoroi% are rolul de a protea suprafata "etalica de efectul a/idati% al lbrifiantului#

!aditi%ul antio/idant e cel care asigura neutraliarea reactiilor de o/idare a lubrifiantilor,reactii care

constituie una din principalele cause ale degradarii uleiurilor#

!aditi%ul antirugina care i"piedica actiunea apei asupra suprafetei "etalice-acestea sunt substante

polare cu o "are capacitate de adsorbtie pe suprafata "etalica.

!aditi%ul antispu"are!i"piedica for"area spu"ei

!aditi%ul antiuura

!aditi%ul antigripant!are rolul de a inlocui gripaul cu o uura coroi%a actiunea acestora asupra

suprafetelor "etalice consta in controlul procesului de for"are a ?S#

!aditi%ul de onctoitate!care creste capacitatea lubrifiantului de a adera in pelicule subtiri pe

suprafata "etalica#

ECANISU( )E ACTIONARE A( A)ITI0I(OR consta in

1- *or"are de pelicule li"ita -poteeaa suprafata "etalica e%itand contactul direct.

2- Stratul adsorbit creste %itea de reactie realiand un strat de reacti%e care actioneaa ca infibitor de ?S si ca

fragiliator al stratului acesta de reactie efect tradus prin scaderea eforturilor necesare forfecarii ?S#

$ROCESE )E U:ARE


16/19

!pierderea de "aterial de pe suprafetele in contact ale cuplelor de frecare defines procesul de uare2produsul reultat il

nu"i" uura#Uarea este o consecinta a frecarii si desi sunt feno"ene associate nu e/ista o relatie de dependenta strict

detr"inata#

)in punct de %edere al uarii cuplele de frecare parcurg 3 etape

I!perioada de roda!procesul de uare e controlat si diriat spre realiarea unei alte rugoitati det cea obtinuta prin

prelucrare "ecanica,rugoitate care trebuie sa aiba o capacitate portanta "are#In perioada asta pot aparea procese degripa incipient care nu e%olueaa ptr ca prin actiunea aditi%ilor acest gripa e inlocuit ca un process coroi%

controlat#Rodaul se inc&eie atunci cand rugoitatea 3 a adoptat conditii de functionare-sarcina %itea te"peratura.

II!perioada de functionare nor"ala a unei cuple de lunga durata unde se "anifesta uarea cu o intensitate

"oderata#$rocesele de uare sunt uarea abrai%a,de adeiune,de oboseala si triocoroiune#

III!perioada de uura catastrofala#

$rocesele de uare pot ficuantificate prin para"etri e/tensi%e si intensi%i#

Uarea poate fi!liniara-Ul.

!gra%i"etrica-Ug.

!%olu"etrica-U%.

!plani"etrica-Up.

$ara"etrii intensi%e!%itea de uare

!intensitatea de uare#

U:AREA )E A)E:IUNE

!consecinta procesului de for"are si forfecare a ?S

*ACTORI I )E IN*(UENTA

A!natura si caracteristicile "etalografice ale corpului in contact#

!co"portarea "aterialului la adeiune e legata de afinitatea "etalurgica a "aterialului2de tendinta acestora de a for"a

alaie interstitiale;substitutionale tendinta deter"inata in principal de di"ensiunea ato"ilor

!adeiunea e se%era la sarcini "ici at cand "aterialele in contact sunt de acelasi fel#

!in functie de co"patibilitatea "aterialului intalni" =categorii de "aterial


17/19

a.cupluri de "ateriale cu solubilitate reciproca co"pleta-uura intense,transfer "asi% de "aterial respecti%e

gripa#.

b.cupluri de "aterial cu anu"ite solubilitati in faa solida si care pot for"a e%entual co"pusi inter"ediar


18/19

"are decat te"perature dintre + contacte consecuti%e atunci e%olutia ter"ica %olueaa catre atingerea te"p de topire a

"etalului#


19/19

Documents

TRIBOTEHNICA notite curs