Tribuna Afacerilor

www.apm.ro

editată de Asociația Patronilor și Meseriașilor Cluj

Revista oamenilor de afaceri din Transilvaniai t vista oa RRe i d eri d il d f amenilor de afac ianiailansilvTrT di din w p o.apm.rwww

tă edita onilor și Mtrația Pciasoă de A lujeseriașilor C i M

nr.

91

/ o

cto

mb

rie

2009

TOP APM CLUJ Evenimentul anului pentru comunitatea clujeană de afaceri

Vineri - 30 octombrie 2009 / Hotel PREMIER – Cluj-Napoca

1.260 de companii cLUJene nominaLiZaTe În cLaSamenTUL naŢionaL

aL peRFoRmanŢei În aFaceRi

GaLa eXceLenŢei În aFaceRi

250 de companii clasificate în 5 categorii

Advertorial

2 | nr. 91 octombrie 2009 | TRIBUNA AFACERILOR

BUSINESS SUPPORT - T.I.M.M. reuneşte firme şi instituţii careprezintă produse/aplicaţii personalizate, adresate IMM-urilor, precum şiservicii destinate stimulării şi dezvoltării afacerilor din domeniul privat.Potenţialilor întreprinzători - tineri absolvenţi, şomeri, alte categorii de per-soane care doresc să pună bazele unei afaceri - li se asigură acces la infor-maţii legate de mediul de afaceri, din punct de vedere juridic, precum şisub aspect practic.

În cadrul târgului se va desfăşura "FORUMUL REGIONAL ALOPORTUNITĂŢILOR EUROPENE" în organizarea Agenţiei de Dez-voltare Regională Nord-Vest în parteneriat cu Camera de Comerţ şi Indus-trie Cluj şi EXPO TRANSILVANIA. Aflat la cea de-a III-a ediţie, forumulva cuprinde două evenimente distincte:

(I) Sesiunea în plen, cuprinzând comunicări şi dezbateri pe tema opor-tunităţilor europene de dezvoltare regională a afacerilor, cu prezentări deproiecte de succes şi oportunităţi de investiţii în regiune;

(II) Bursa de Contacte, găzduită în standul special amenajat alAgenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest.

Tematica târgului BUSINESS SUPORT - T.I.M.M. 2009 cuprindeurmătoarele grupe de servicii şi produse: n Servicii de informare, consultanţă şi asistenţă pentru afaceri, n Servicii de consultanţă contabilă şi asistenţă juridică, asigurarea calităţii;n Servicii financiare, bancare;n Servicii de evaluare şi audit;n Servicii de intermediere în afaceri, burse de afaceri;n Sisteme de franciză; n Recrutare personal, servicii de training;n Promovare economica, cooperare internaţională;n Programe de finanţare, programe de dezvoltare economică;n eBusiness;n Stocare, transmisii şi prelucrări de date, protecţia datelor;n Proiectare asistată de calculator, sisteme/soluţii integrate, birotică.

BUSINESS SUPPORTUN TÂRG DEDICAT IMM-URILOR

În perioada 18-20 noiembrie 2009, EXPO TRANSILVANIA găzduieşte cea de-a VI-a ediţie a târgului BUSINESS SUPPORT. Inaugurat in anul 2002, manifestarea se adresează segmentului de business şi continuă, cu fiecare nouă editie, să contribuie

la promovarea spiritului antreprenorial şi la dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii.

EXPO Transilvania vă aşteaptă la BUSINESS SUPPORT !!!

DISTRIBUŢIE & PRACTICI DE AFACERI ÎN JAPONIACinci zile de formare managerială pentru marketing în Japonia

Centrul UE-Japonia pentru Cooperare In-dustrială a lansat apelul pentru cererile de aplicarela programul DISTRIBUŢIE ŞI PRACTICI DEAFACERI ÎN JAPONIA, un curs intensiv de in-struire practică în Japonia. Derulat pe durata acinci zile, acesta este special conceput pentrumanagerii care doresc să aibă o mai bunăînţelegere şi intuiţii profunde asupra nevoilor di-versificate ale consumatorilor şi a pieţei japoneze.

Pentru societăţile comerciale potenţial intere-sate în începerea sau extinderea afacerilor lor înJaponia, misiunea DBP va oferi participanţilorposibilitatea de a identifica şi a aplica cel mai bunmod de a defini o strategie de succes în marketing.

Pentru a facilita participarea la curs a între-prinderilor mici şi mijlocii, reprezentanţii IMM-u rilor pot aplica pentru o bursă de studiu pentrua obţine 10.000 de yeni japonezi pe zi pentruacoperirea cheltuielilor lor de trai.

Firmele interesate pot obţine mai multe infor-maţii accesând site-ul Centrului UE-Japonia pen-tru Cooperare Industrială:

http://www.eu-japan.eu/global/business-t ra i n i n g / d i s t r i b u t i o n - a n d - b u s i n e s s -practices.html.

Persoană de contact:Jessica Michelson (Mrs.)

Marketing & Communication Manager j.michelson @ eu-japan.eu

Tel: +32 2 282 0043, Fax: +32 2 282 0048

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Clujderulează în perioada decembrie 2008 - noiembrie2009 proiectul Manager de producţie - Instruire inLean Manufacturing, finanţat de Uniunea Euro-peană prin programul Phare 2006 - Promovarea în-văţării pe parcursul întregii vieţi pentru calificare şirecalificarea forţei de muncă. Proiectul s-a derulatîn parteneriat cu Consiliul Local al IMM-urilorOradea, fiind organizate 3 grupe de instruire, 2 laCluj şi 1 la Oradea.

Au fost primite aproape 200 solicitări de în-scrieri din care au fost selectate peste 100 de per-soane eligibile. Instruirea s-a adresat personaluluimanagerial direct responsabil cu managementul ac-tivităţilor de producţie, în vederea creşterii eficienţeişi competenţei acestora la locul de muncă şi dez-voltarea lor ca factori de creştere a productivităţiicompaniei. În contextul crizei economi ce, aplicareatehnicilor de Lean Manufacturing a răspuns nece-sităţii stringente a firmelor, de reducere a costurilorde producţie şi creştere a eficienţei, proiectul trans-ferând competenţe pentru un număr de peste 80 demanageri de întreprinderi din judetele Bihor si Cluj.

Majoritatea tehnicilor ce au făcut obiectul in-struirii, au fost dezvoltate în industria japoneză în-cepând cu anii ce au urmat celui de-al doilea RăzboiMondial. Aceste tehnici reprezintă realmente o rev-oluţie în domeniul fabricaţiei, fiind consacrate cabune practici în industria prelucrătoare. Adiţionalcursul a inclus module complementare de comuni-care, rezolvarea conflictelor la locul de muncă şi pro-

tecţia muncii. Proiectul şi-a propus totodată popu-larizarea metodelor Lean în întreprinderi şi faci -litarea adoptării acestora prin realizarea de proiecteindividuale de către cursanţi. Nu în ultimul rând aufost susţinute acţiuni de promovare a tehnicilorLEAN (conferinţe de presă, evenimente de pro-movare), campanii de informare în rândul firmelorşi au fost publicate şi distribuite suplimente de in-formare în Lean Manufacturing, în cadrul revisteiTribuna Afacerilor. Totodată capacitatea organiza-ţională a asociaţiei a fost sprijinită prin dotarea cuechipament ce va susţine continuarea activităţilorîn cadrul centrului de formare profesională şi exce-lenţă în management.

În finalul proiectului mai mult de 70 de mana -geri cu responsabilităţi de producţie din domeniidiverse (industria mobilei, cosmetice, echipamentesportive, confecţii-îmbrăcăminte, suban sambleelectrice, accesorii decorative, mo rărit-panificaţie,radiatoare, etc) vor obţine diplome de specializarerecunoscute de Ministerul Muncii, Familiei şi Ega -lităţii de Şanse şi de Ministerul Educaţiei, Cercetăriişi Tineretului.

După finalizarea proiectului APM Cluj va con-tinua derularea cursurilor. Pentru înscrieri, vă stamla dispoziţie la sediul APM Cluj, str. Avram Iancunr. 52, Cluj Napoca, tel/fax: 0264-430148, 595793,email: [email protected] sau [email protected] .

Cluj Napoca, 30 octombrie 2009nOana RUJAN,

manager de proiect

comunicat de presăÎmbunătăţirea productivităţii şi creşterea calităţii

prin aplicarea metodelor LEAN Manufacturing- Instruire pentru manageri de linie / manageri de producţie -

TRIBUNA AFACERILOR | nr. 91 octombrie 2009 | 3

Editorial

TRIBUNA AFACERILORpublicaţie de afaceri editată deASOCIAŢIA PATRONILOR ŞI MESERIAŞILOR CLUJ

în cooperare cuFEDERAŢIA PATRONATELOR IMM

NORD-VEST

Editor coordonator:Mircea Olaru-Zăinescu

Servicii editoriale:ARCADIA MEDIA S.R.L.

Art Director: Mihai ArmancaMarketing Manager: Marcelina ArmancaDistribuţie şi abonamente: Olivian Olaru

Tipar:TIPOLITERA S.R.L.

Print Manager: Dumitru Sabău

Adresa redacţiei:Str. Avram Iancu nr. 52 CLUJ-NAPOCA – 400083Tel/fax: 0264-430148

e-mail: [email protected]: www.apm.ro/tribuna.afacerilor

Networking pag. 4-6

Efectul de criză pag. 7-9

LEAN MANuFActuriNginterviu pag. 10-11

Strategii pag. 12-13

LEAN MANuFActuriNgAnalize şi Sinteze pag. 14

comunicate DgFP pag. 15

Patronate pag. 16

retrospective pag. 17

turism pag. 18

cercetare pag. 19

Cea de-a XI-a ediţie a Topului APM Cluj sedesfăşoară într-un context marcat de criza eco-nomico-financiară mondială, declanşată la fineleanului 2008, cu vizibile repercursiuni şi asupramediului românesc de afaceri. În ciuda greu -tăţilor cu care ne-am confruntat în acest an, amdecis să nu abandonăm tradiţionala sărbătorire arezulatele economice înregistrate de cele maicompetitive societăţi comerciale din judeţul Clujîn exerciţiul financiar precedent. Trecând în re-vistă, cu acest prilej, clasamentele întocmite deConsiliul Naţional al Întreprinderilor PrivateMici şi Mijlocii din România, am constatat cu bu-curie că mulţi dintre performerii afacerilor augăsit soluţii viabile de a trece peste obstacolele

generate de criză, onorând şi în acest an, prinprezenţa şi “rezistenţa” lor, cel mai importanteveniment monden al anului pentru comunitateaclujeană de afaceri - Gala Excelenţei în Afaceri.

Pe baza clasamentelor elaborate de CNIP-MMR, relevate în Topul Naţional al Firmelor, amîncercat să evidenţiem şi noi, la nivelul judeţuluiCluj, rezultatele mai mult decât meritorii alecelor 1260 de companii laureate.

Astfel, Gala Laureaţilor Topului APM Clujdin acest an ne oferă fericita ocazie de a înmânapremianţilor binemeritatele distincţii în aplau -zele comunităţii clujene de afaceri.

Ec. Augustin FENEŞANPreşedinte

TOP APM CLUJ 2009CELEBRAREA PERFORMANŢEI ÎN AFACERI

S U M A R

Networking


NETIMMCrearea de reţele de IMM-uri – modalitate inovativă de creştere

a competitivităţii şi adaptabilităţii IMM-urilor din Româniawww.netimm.net

Proiectul NETIMM a intrat într-o nouăfază de implementare: constituirea şi o pe -raţionalizarea reţelelor regionale deIMM-uri pe cele trei domenii de activi-tate: turism, construcţii, consultanţă pre-cum şi a reţelei tematice având ca temăprin cipală „angajarea, pregătirea şi men -ţi nerea personalului”. Conform calen-darului proiectului, în cursul luniioc tombrie s-au desfăşurat primele întâl-niri ale potenţialilor membri ai reţelelormen ţionate. Astfel, IMM-urile din Re giu -nea Nord-Vest beneficiază de patru noistructuri de sprijin identificarea şi re zol -varea problemelor cu care se confruntă.

Echipa de management a proiectului NETIMM este coordonată cu competenţă de prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu, preşedintele CNIPMMR

Reţea de consultanţă Regiunea Nord-Vest

În data de 8 octombrie 2009, la Cluj-Na -poca, Hotel Premier a avut loc prima întâl-nire în cadrul reţelei de consultanta dinre giunea N-V.Întâlnirea s-a desfăşurat în cadrul proiectului

NETIMM - „Crearea de reţele de IMM-uri - mo -dalitate inovativă de creştere a competitivităţii şiadaptabilităţii IMM-urilor din România”, cofi-nanţat din Fondul Social European prin progra-mul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Re sur selorUmane 2007 – 2013.

La eveniment au participat 22 membri aireţelei, invitati: TRAITER CONSULT, LeahuAnton - director programe, CALITOP SER-VICII CONSULTANŢĂ, Prica Cristina - con-sultant şi Motet Andra - asistent manager, IDSCONSULT, Dambeanu Marius - director,SIFAL, Pop Catalina - consultant, T SMARTSERVICII, Selescu Letitia - administrator, ATUCONSULTING, Bano Nicoleta - directorvânzări, TEST INVEST, Magyarosi Alexandru -director, ADD ACCES BIHOR, Chinde Radu -director, SPES INVEST, Mester Codruta -director, INTERNATIONAL CONSULTING,Deac Sebastian - director, CONSARDPROIECTARE, Bobinet Gheorghe - directortehnic, MDM CONSULTING, Ciupe Ionut-

economist, COMPANIA DE CONSULTANŢĂŞI AUDIT, Lucaci Cristina - consultant,MONDO RECRUITMENT, Koncz Livia -direc tor, ARTEMISIA INC, Sucala Diana - di-rector general, ARGENTUS INVEST, FaludiDorin - administrator, EXTEND INT, RujanOana - director, RALIANT, Rujan Radu - direc-tor, BECK ET AL SERVICES, Pasca Maria - P.R.marketing, CLARITY CONSULTING, FarkasLevente - administrator, CONSSTELA, SbarceaIoana - director, A&RA CONSULT, Cocian Ioan- administrator precum şi reprezentanţi ai CNIP-MMR dl. ANGHEL FLORIN- facilitator reţeleconsultanţă NETIMM şi D-ra Dâsca Oana - co-ordonator reţea consultanţă, regiunea Bucureşti-Ilfov.

Principalele subiecte abordate au vizat avan-tajele şi oportunităţile ale reţelelor de firme, be -ne ficiile apartenenţei la o reţea de consultanţă,modalităţi de colaborare cu reţelele similare deIMM-uri din străinatate.

Prezenţa la această întâlnire a stârnit interesulparticipanţilor şi le-a permis acestora să-şi aratedisponibilitatea faţă de reţeaua creeată, în ve -derea elaborării de strategii şi planuri de acţiunecomune pentru IMM-uri şi promovării co-laborării dintre IMM-urile din domeniul con-strucţiilor, turismului şi consultanţă, dinre giunile Bucureşti-Ilfov, Nord-Est şi Nord-Vest.

Feneşan AndreeaCoordonator reţea consultanţă

Regiunea Nord-Vest


Networking

NETIMMCrearea de reţele de IMM-uri – modalitate inovativă de creştere a competitivităţii şi adaptabilităţii IMM-urilor din România

www.netimm.net

NETIMM TOURISMNORD - VEST

În data de 20.10.2009 la ClujNapoca a avut loc prima întâl-nire din cadrul reţelei NE-TIMM TOURISM NORD -VEST.Întâlnirea s-a desfăşurat în ca -

drul proiectului NETIMM -„Crearea de reţele de IMM-uri –modalitate inovativă de creştere acompetitivităţii şi adaptabilităţiiIMM-urilor din România”, cofi-nanţat din Fondul Social Europeanprin programul Operaţional Secto-rial Dezvoltarea Resurselor Umane2007 – 2013, întâlnire în cadrulcăreia s-a constituit şi operaţiona -lizat: Reţeaua NETIMMTOURISM NORD VEST, dinregiunea de Nord – Vest.

La eveniment au participat un

număr de 26 de operatori în turism,din 5 judeţe ale Regiunii Nord Vest,precum şi reprezentanţi ai CNIP-MMR constituind echipa de pro -iect: coordonator de proiect - ing.Valer Simihaian, facilitator retea -Tala Madalina Lavinia, asistentreţea - Muresan Livia.

Principalele subiecte abordate încadrul întâlnirii au fost :

- Proiectarea unor circuite turis-tice la nivelul regiunii de nord vestcare să includă cele mai importantepuncte de interes turistic din zonamontană, oraşe istorice, tradiţii şicultură în nordul Transilvaniei,toate cuprinse într-o hartă turisticăa regiunii de Nord-Vest, care să fieamplasată la intrările în fiecare judeţal regiunii.

- Activitate de marketing şi par-ticipare la târguri interne şi inter-naţionale, la nivel de regiune.

- Armonizarea şi coordonareaactivităţilor între agenţiile de tu -rism, hoteluri şi pensiunile turisticedin regiunea de Nord Vest.

Concluzia primei întâlniri amembrilor reţelei NETIMMTOURISM NORD VEST, a fost căiniţiativa creeării acestei reţele estefoarte binevenită, deschizând căilede comunicare între operatorii deturism din regiune, pentru a pro -iecta, construi ţi exploata împreunăpachete de servicii turistice la nivelde regiune, care pot fi integrate cucele din regiunea de nord est,mărind atractivitatea turistică înspecial pe piaţa externă.

Ing. Valer Simihaian, Coordonator reţea

Reţeaua de Construcţii Nord - Vest

În data de 15 Octombrie, la Oradea, a avutloc prima întâlnire a Reţelei de ConstrucţiiNord - Vest.Întâlnirea s-a desfăşurat în cadrul proiectului

NETIMM - „Crearea de reţele de IMM-uri –modalitate inovativă de creştere a competitivităţiişi adaptabilităţii IMM-urilor din România”, cofi-nanţat din Fondul Social European prin progra-mul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Re surselorUmane 2007 - 2013 şi implementat în Româniade către Consiliul Naţional al IMM-urilor(CNIPMMR).

La eveniment au participat 18 firme de profil,membre ale reţelei, din judeţele Bihor, Cluj şiMaramureş, precum şi reprezentanţi ai CNIP-MMR, în persoana doamnei Carmen Marinescu,manager de proiect în cadrul organizaţiei, şi adomnului Nicolae Postăvaru, profesor al Fac-ultăţii de Construcţii - Universitatea din Bu-cureşti, care are rolul de a modera discuţiile şiactivităţile Reţelei nou create.

Reţeaua de Constructori din Regiunea Nord-

Vest se dezvoltă în paralel cu alte două reţele, dinRegiunile Nord-Est şi Bucureşti – Ilfov, şi îşipropune să consolideze, prin întâlniri lunare,timp de doi ani, legăturile de afaceri şi de în-credere între firmele din acest domeniu.

Ideea Proiectului a fost foarte bine primită deconstructorii prezenţi, urmând ca de luna vii -toare noi firme de profil să se alăture acestei ini -ţiative.

Modelul aplicat în implementarea acestuiProiect este rezultatul colaborării între CNIP-MMR şi o organizaţie parteneră din Munchen,Germania, care pune la dispoziţia IMM-urilorromânesti experienţa germană în crearea dereţele de firme şi a cooperării în cadrul acestora,obiectivul urmărit fiind acela de a încurajafirmele să se cunoască, să lucreze şi să se dezvolteîmpreună.

Piaţa construcţiilor fiind una foarte con-curenţială, mai ales în condiţiile în care volumulde muncă s-a redus, concluzia comună a partici-panţilor la prima întâlnire, de la Oradea, a fostaceea că prin deschidere, disponibilitate şi impli-care, colaborarea în cadrul unei reţele de firme şiextinderea ei către celelalte Regiuni în care

CNIPMMR implementează acest Proiect poatereprezenta o şansă reală şi o bună oportunitatede a depăşi, împreună, conjunctura nefavorabilădar, mai ales, de a întări, pe viitor, firmeleromâneşti în faţa celor străine, active în ţara noas-tră şi care, în opinia participanţilor, beneficiază şide mult mai mult sprijin din partea guvernelorlor.

Prof. Dr. Ing. Ioan MintasPrim Vicepreşedinte CNIPMMR

Coordonator reţea

Networking


NETIMMCrearea de reţele de IMM-uri – modalitate inovativă de creştere

a competitivităţii şi adaptabilităţii IMM-urilor din Româniawww.netimm.net

CNIPMMR a înfiinţat, prin proiectul NETIMM, prima reţea tematică de IMM-uriîn Regiunea Nord-Vest

La Cluj-Napoca a fost constituită prima reţeatematică de întreprinderi mici şi mijlocii încadrul proiectului NETIMM „Crearea de reţelede IMM-uri – modalitate inovativă de creştere acompetitivităţii şi adaptabilităţii IMM-urilor dinRomânia”, cofinanţat din Fondul Social Euro-pean prin Programul Operaţional Sectorial Dez-voltarea Resurselor Umane 2007 – 2013.

Promotorul proiectul este Consiliul Naţionalal Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii dinRomânia (CNIPMMR), având ca partener Aso-ciaţia de Cercetare şi Dezvoltare în domeniulFormării Profesionale şi al Ocupării „GAB Mu-nich”, care va pune la dispoziţia IMM-urilorromâneşti experienţa germană în creareareţelelor de societăţi comerciale şi cooperareaacestora pentru rezolvarea problemelor specificecu care se confruntă.

În România proiectul NETIMM este imple-mentat la nivelul a trei regiuni de dezvoltare(Nord-Vest, Nord-Est şi Bucureşti-Ilfov) şivizează constituirea a patru tipuri de reţele: treireţele sectoriale (turism, construcţii şi consul-tanţă) şi o reţea tematică axată pe angajarea,pregătirea şi menţinerea personalului. Princrearea reţelelor de IMM-uri sectoriale şi tema -tice proiectul urmăreşte promovarea şi dez-voltarea culturii antreprenoriale pentru creştereacompetitivităţii şi adaptabilităţii IMM-urilorromâneşti la noile cerinţe ale pieţei europeneunice şi la economia bazată pe cunoaştere.

Firmele Reţelei Tematice Nord-Vest vor be -ne ficia de o analiză diagnostic a activităţii, reali -zată de o firmă de consultanţă, prin intermediulcăreia vor putea identifica punctele forte şipunctele slabe ale companiei, oportunităţile şiameninţările existente pe piaţa regională,crescând astfel gradul de înţelegere şi rezolvare aproblemelor cu care se confruntă IMM-urile.

Membrii reţelei vor fi sprijiniţi în conceperea şiaplicarea de strategii comune de dezvoltare şi înconstituirea de alianţe strategice pentru valorifi-carea potenţialului competitiv al firmelor.

De asemenea, reţeaua va facilita transferul deknow-how oferit de partenerul german, precumşi valorificarea informaţiilor şi soluţiilor oferitede experţii ce vor fi invitaţi la întâlnirile lunareale membrilor reţelei. Vor fi create astfel pre -misele întăririi capacităţii firmelor membre încontracararea problemelor generate de criza eco-nomică. Primul invitat la această întâlnire a fostIoana Pavel, expert tehnic în cadrul Agenţiei deDezvoltare Regională Nord-Vest, care a prezentattipurile de reţele funcţionale la nivelul regiunii şibeneficiile oferite de acestea celor care aderă laele sau accesează serviciile oferite prin inter-mediul lor.

La constituirea Reţelei Tematice din Regiu -nea Nord-Vest au participat reprezentanţii a 20de companii având diverse obiecte de activitateeconomică (turism, construcţii, consultanţă, co -merţ, servicii, producţie etc.), dar interesate dere zolvarea în comun a problemelor cu care seconfruntă în domeniul resurselor umane. Lu-crările au fost moderate de facilitatorul reţelelortematice din cele trei regiuni, lector univ. dr. Ci -prian Nicolescu şi coordonatorul Reţelei Tema -tice Nord-Vest, Mircea Olaru-Zăinescu. A fostprezentă, de asemenea, Simona Căruntu, coor-donatorul reţelei tematice constituite la nivelulregiunii Bucureşti-Ilfov.

Mircea Olaru-ZăinescuCoordonator regional

Reţeaua Tematică Nord-Vest

TRIBUNA AFACERILOR | nr. 90 iunie-iulie 2009 | 7

Efectul de criză

Conform concluziilor întâl-nirii dintre Consiliul de Admin-istraţie al ARB şi re pre zentanţiiunor importante asociaţii pa-tronale din Ro mânia, din datade 8.09.2009, precum şi a pre-cizărilor făcute în Comuni-catul de presă ce a urmata cestei întâlniri, comunitateabancară pune la dispoziţiamediului de afaceri un set ne-limitativ cu cele mai utilizatescheme şi soluţii de restruc-turare a creditelor acordateIMM-urilor.

Aplicarea schemelor de restruc-turare se face de către fiecare bancăîn concordanţă cu normele interneale acesteia şi în funcţie de condiţiileşi particularităţile clientului solicita-tor şi a facilităţii acordate.

Comunitatea bancară reitereazădisponibilitatea de a analiza cererilede restructurare a facilităţilor acor-date ce vor fi adresate de clienţi in-stituţiilor de credit.

În actuala conjunctură econo -mică, restructurarea unui credit lacare împrumutaţii întâmpină pro -

ble me în rambursare este o alterna-tivă demnă de luat în seamă pentrua evita executarea silită a garanţiilor.Soluţia este acceptată de bănci şiprin prisma evoluţiilor pieţei imo-biliare, pentru că preţurile bunuriloraduse în garanţie s-au redus simţi-tor, iar garanţiile nu pot fi valorifi-cate la un preţ care să asigurere cuperarea creanţelor băncilor.

Restructurarea unor credite alea genţilor economici, care în prezentîntâmpină greutăţi la rambursareacreditelor sau care nu mai pot su-porta nivelul obligaţiei lunare deplată, reprezintă modul de a veni însprijinul a cât mai mulţi clienţi dindiverse ramuri de activitate.

Acest proces de restructurarepermite împrumutaţilor care în-tâmpină probleme legate de fluxulde numerar, să modifice de comunacord cu banca creditoare caracte -risticile creditului/creditelor: do -bânzi, durata, scadenţe, perioade degraţie. Prin procesul de restruc-turare băncile îşi asumă un nou risc,de aceea acest proces nu trebuieînţeles de clienţi ca o măsură de a -mânare a unei stări de insolvenţă in-

evitabilă şi presupune evaluareacomportamentului şi a activităţiiclientului până la momentul în caresolicită restructurarea creditului, ca-pacitatea de plată de care dispune(analiza contractelor în derulare şiraportarea fluxului de numerar laevoluţia pieţei şi a domeniului deac tivitate), analiza economico-finan ciară a acestuia, precum şi ca -pa citatea clientului de a achitarestanţele deja acumulate.

Pentru a apela la soluţia de re-structurare, agenţii economici îm-prumutaţi trebuie să demonstrezecă întâmpină probleme financiare.Schemele de relaxare a rambur -sărilor pot fi aplicate atât la solici -tarea clientului cât şi la sugestiabăn cilor. În orice situaţie în careapare o solicitare a restructurăriiunei facilităţi de credit acordateacestor clienţi, trebuie să existe o co-laborare transparentă şi onestă întrebancă şi client. Băncile vor efectuao nouă analiză şi vor verifica capac-itatea de rambursare viitoare con-comitent cu acţiunea de consolidarea poziţiei lor faţă de debitor şi oevaluare atentă a riscului suplimen-

tar indus de restructurarea facili tă -ţilor de credit. Planul de re -structurare agreat cu debitorulbăncii trebuie să se bazeze pe ele-mente şi documente care să prezin -te clar modalităţile de depăşire adi ficultăţilor temporare, cum ar fi:identificarea unor noi pieţe de des-facere, reducerea costurilor, maxi-mizarea vânzărilor, diversificareaactivităţilor sau concentrarea peacti vităţile cu profit ridicat, impli-carea mai mare a asocia ţilor/ac ţio -narilor, un management al afaceriimai performant, etc.

Restructurarea creditelor - modalitate de depăşire a crizei

În continuare vom prezenta cele mai întâlnite scheme de restruc-turare utilizate de băncile din România.

SCHEMA 1 (RESCADENTARE)Modificarea scadenţei şi/sau a sumei de plată a uneia/mai multor rate de credit în

sold fără a se depăşi durata iniţială de acordare a creditului.Această metodă se caracterizează, de regulă, prin următoarele elemente prin-

cipale:- încheierea unui act adiţional la contractul de credit cu inserarea unor clauze speci-

fice şi generarea unui nou grafic de rambursare;- menţinerea duratei de creditare iniţiale;- modificarea datelor de rambursare a ratelor de credit din scadenţarul iniţial;- în cazul existenţei unor sume restante (rate credit şi dobânzi), acestea pot fi in-

cluse în soldul creditului, conducând la majorarea acestuia;- posibilitatea acordării unei perioade de graţie de până la 12 luni, în care clientul

va achita numai dobânzile;- perceperea, eventual, a unui comision de restructurare flat (fix) la data semnării

actului adiţional.

SCHEMA 2 (REEŞALONARE)Modificarea scadenţei şi/sau a sumei de plată a uneia/mai multor rate de credit în

sold cu depaşirea duratei iniţiale de acordare a creditului şi/sau încadrarea credituluiîn altă categorie, după caz (termen mediu, termen lung), dar fără a depăşi durata max-imă de creditare pentru produsul în cauză.

Această metodă se caracterizează, de regulă, prin următoarele elemente prin-cipale:- depăşirea duratei iniţiale de acordare a creditului se poate face cu încadrarea în

perioada maximă de cre di tare pentru produsul respectiv;- modificarea datelor de rambursare a ratelor de credit din scadenţarul iniţial;- în cazul existenţei unor sume restante, acestea pot fi incluse în soldul creditului,

conducând la majorarea acestuia;- posibilitatea acordării unei perioade de graţie, de regulă, de până la 12 luni, în

care clientul va achita numai dobânzile;- perceperea, eventual, a unui comision de restructurare flat (fix) la data semnării

actului adiţional.- încheierea unui act adiţional la contractul de credit cu inserarea unor clauze speci-

fice şi generarea unui nou grafic de rambursare;

SCHEMA 3 (REFINANŢARE)Acordarea unui nou credit pentru rambursarea credi tului/creditelor în derulare şi

care înregistrează sume neachitate la scadenţă (indiferent daca s-a solicitat sau nu ex-ecutarea silită).

Această metodă se caracterizează, de regulă, prin următoarele elemente prin-cipale:- încheierea unui nou contract de credit, în funcţie de produsul ales, cu inserarea

unor clauze specifice, după caz, privind creditul de restructurare;- posibilitatea consolidării a două sau mai multe credite într-unul singur, creditul

nou acordat având caracteristicile unuia din cele restructurate;- durata de creditare nu va depăşi durata maximă de creditare a produsului ales

pentru noul credit;- în cazul existenţei unor sume restante (rate credit şi dobânzi), acestea pot fi in-

cluse în soldul creditului, conducând la majorarea acestuia;- posibilitatea acordării unei perioade de graţie în care clientul va achita numai

dobânzile;

SCHEMA 4Acordarea unei facilităţi de credit pe termen scurt, firmelor dar şi primăriilor, şcol-

ilor, consiliilor locale, etc., care datorită neîncasării creanţelor de la bugetul de stat în-registrează sume neachitate la scadenţă din credite acordate de bănci (principal,dobânzi), precum şi datorii la bugetele de stat sau datorii către furnizori.

Această metodă se caracterizează, de regulă, prin următoarele elemente prin-cipale:- încheierea unui nou contract de credit cu inserarea unor clauze specifice şi gene -

rarea unui nou grafic de rambursare;- stabilirea unei durate de creditare de până la 12 luni;- clientul trebuie să prezinte documentele eliberate de autorităţi care să confirme

valoarea creanţelor pe care acesta le are de încasat;- clientul trebuie să prezinte cu regularitate extrasul contului deschis la Trezorerie

în care încasează aceste creanţe;- clientul, pe măsura încasării creanţelor, va rambursa facilitatea acordată de bancă

precum şi plata eventualelor datorii către buget, acumulate ulterior;- în cazul acordării unei linii de credit, aceasta nu se prelungeşte după data încasării

creanţelor;- perceperea, eventual, a unui comision de restructurare flat (fix) la data semnării

contractului de credit.

ASOCIAŢIA ROMÂNĂ ABĂNCILOR

Aleea Negru Vodă nr. 4-6,bloc C3, sector 3, Bucureşti Tel:

(004) 021 3212078, 021 3212080;

Fax: (004) 021 3212095 e-mail: [email protected],

[email protected]

Efectul de criză


Consiliul Naţional al Întreprinderilor PrivateMici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a în-treprins în cursul lunii octombrie un sondaj deopinie privind măsurile pe care guvernanţii, ori-care ar fi ei, ar trebui să le aplice de urgenţă pen-tru contracararea efectelor crizei economice. Laacest sondaj au participat şi membri ai AsociaţieiPatronilor şi Meseriaşilor Cluj.

1. Reglementarea, în regim de urgenţă, a ex-tinderii măsurilor adoptate prin Legea privindcomercializarea produselor alimentare, privindprotecţia împotriva întelegerilor şi practiciloranticoncurenţiale şi accelerarea plăţilor com-ercianţilor către toate IMM-urile furnizoare -din industria uşoară, mobilă, produse chimiceetc., care ar stimula industria autohtonă şi reduceimporturile.

2. Prelungirea impozitarii speciale a IMM-urilor cu 3% şi după 2010.

3. Suplimentarea bugetului programelordestinate IMM-urilor (total insuficient înprezent, de sub 10 Euro pe un IMM raportat lanumărul lor total de 550.000) şi alocarea înfiecare an de fonduri de minim 1% din PIB cuaceastă destinaţie.

4. Calculul şi plata anuală a impozitului peprofit, pentru IMM-uri, la închiderea exerciţi-ului finaciar şi nu trimestrial, cum este în prezent.

5. Reducerea fiscalităţii cu 3-4% a con-tribuţiilor sociale şi cu minim 50% a impozituluipe clădiri şi teren (raportat la scăderea valorii depiaţă a acestora).

6. Stabilirea şi respectarea unui termen deplată de maxim 30 de zile în contracte deachiziţie publică, cu valorificarea bunelor prac-tici europene (Marea Britanie a stabilit şi res -pectă un termen de plată maxim de 10 de zile încontractele de achiziţie publică), precum şi asig-urarea unei proceduri eficace de combatere aplăţilor întârziate.

7. Adoptarea în regim de urgenţă a Legii privindstimularea înfiinţării şi dezvoltării microintre-prinderilor aparţinând intreprinzătorilor tineri,debutanţi în afaceri (micro în treprinderi de tipSTARTER SRL).

8. Eliminarea abuzurilor şi planurilor deamenzi ale organismelor cu atribuţii de controlîn relaţia cu IMM-urile: controale unice, anuale,asigurarea funcţiei preventive prin informarea şiconsilierea adecvată a IMM-urilor anterioară a -plicării de amenzi, eliminarea stimulentelor func -ţionarilor stabilite ca procent din amenzile aplicateşi reglementarea unui regim special de control areprezentanţilor organizaţiilor patronale, cu asigu-rarea unei reale imunităţi a acestora pentru opiniileexprimate în exercitarea mandatului patronal.

9. Creşterea accesului IMM-urilor la achi -ziţiile publice prin reducerea pentru IMM-uricu 50% a condiţiilor stabilite pentru experienţasimilară, generalizarea obligaţiei publicării înSEAP a anunţurilor privind organizarea proce-durii cumpărării directe, etc..

10. Susţinerea creditării societăţilor co -merciale bune platnice, care după 1 octombrie2008 au început să aibă datorii la bugetul statuluişi nu mai pot primi credite, adesea datorită neo -no rării contractelor realizate cu instituţiile statu-lui.

11. Extinderea programului START la unprogram de tip “fond de investiţii”, adresattinerilor întreprinzatori şi asigurarea apariţiei aminim 500 de firme în fiecare an, pe termenmediu statul beneficiind de pe urma retrageriiacţiunilor din firmele start-up.

12. Dezvoltarea reală a parteneriatelorpublic-private între patronate şi guvern pentrudiversele programe adresate IMM-urilor, în vede -rea scăderii costurilor bugetare şi un manage-ment mai eficient al resurselor (de exemplu,preluarea de către PTIR a programului adresattinerilor întreprinzători - START).

13. Realizarea unor forme alternative de fi-nanţare prin încurajarea schemelor de microcre-ditare, scheme de care vor beneficia în specialtinerii întreprinzatori, microîntreprinderile, în-treprinderile familiale.

14. Compensarea legală a creanţelor au-torităţilor şi instituţiilor publice către IMM-uri cu obligaţiile acestora către bugetul de statşi bugetele speciale, cu regularizarea ulterioarăîntre instituţii a plăţii sumelor respective.

15. Reducerea dobânzilor şi penalităţilorde întârziere pentru impozite şi contribuţii lafondurile de asigurări sociale de la 1%/zi la0,05%/zi.

16. Introducerea unui sistem de convertiretemporară a datoriilor firmelor către bugetulde stat în participaţii ale statului la capitalulacestora, cu plata datoriilor şi implicit răs-cumpărarea participaţiilor de la stat la depăşireade către societăţile comerciale a perioadei dificile.

17. Modificarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 92din 30 iunie 2009 pentru amânarea la plată aobliga ţiilor fiscale neachitate la termen ca urmare a

efectelor crizei economico-financiare, în sensul eli -mi nării garanţiilor impuse pentru amânareaplăţii obligaţiilor fiscale pentru sumele re-spective şi diminuării cu 50% a penalităţilorpe perioada amânării aprobate, astfel încât mă-surile să fie aplicabile şi eficace.

18. Eliminarea controalelor abuzive, multi-ple, a planurilor de amenzi, a stimulentelorfunc ţionarilor cu atribuţii de control, care suntsta bilite ca procent din valoarea sancţiunilor apli-cate.

19. Constituirea la nivel naţional a unei Co -misii tripartite – guvern, patronate, sindicate -care să supervizeze operaţionalizarea progra-mului de implementare a împrumuturilor ex-terne de la UE, Banca Mondială şi FMI.

20. Reducerea substanţială a cheltuielilor bu - getare de personal similar majorităţii ţărilor UE.

21. Îmbunătăţirea în continuare a accesu-lui la fonduri structurale prin simplificareaprocedurilor şi susţinerea cofinanţărilor nece-sare derulării programelor de către IMM-uri şiorganizaţiile lor.

22. Reducerea birocraţiei, prin dimin-uarea şi simplificarea procedurilor, autoriza-ţiilor, avizelor, ghişeu unic, plată unică (existăun număr de 545 de autorizaţii, avize, licenţe şipermise necesare desfăşurării activităţii agenţiloreconomici şi un număr de 8 obligaţii lunare de-clarative pentru angajatorii cu un salariat).

23. Reducerea semnificativă şi în regim deurgenţă a parafiscalităţii - peste 500 de taxe ne-fiscale, fără taxele nefiscale stabilite de au-torităţile publice locale.

24. Elaborarea unui „Plan naţional de acţiunicu privire la implementarea „Small BusinessAct” - adoptat de U.E. în decembrie 2008, în strânsparteneriat cu părţile implicate din sectorul e -conomic şi social (în special organizaţiile patro naleşi organizaţiile reprezentative pentru IMM-uri).

25.Adoptarea unei legi pentru asigurareaobligativităţii aplicării principiului „Gândiţimai întâi la scară mică: prioritate pentruIMM-uri”.

26. Stabilirea, potrivit practicii europene, aunui reprezentant pentru IMM-uri (SMEEnvoy) la nivel naţional, pentru gestionarea pro-cesului de aplicare a SBAE, pentru monitorizareaaplicării principiului SBAE şi a măsurilor anti-criză specifice pentru IMM-uri.

27. Realizarea sistematică de evaluări de im-pact pentru fiecare proiect de nou act norma-tiv, cu implicarea partenerilor sociali, precumşi a analizelor cost-beneficiu asupra IMM-urilor, pentru proiectele de legi şi actele norma-tive care produc efecte asupra acestora, inclusivrealizarea de evaluări de impact ex-post a dispozi -ţiilor legale, realizate de organizaţiile patronalereprezentative.

MĂSURI PRIORITAREpentru contracararea efectelor crizei economice

Prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu, preşedintele CNIPMMR


Efectul de criză

Actualul context economic a favorizatapariţia si generalizarea unor fenomenecum ar fi neplata la termen a creanţelorcomerciale scadente, combinată cu în-mulţirea cazurilor de insolvenţă în rândulsocietătilor comerciale.

În multe cazuri agenţii economici s-au văzutîn imposibilitate de a-şi recupera propriile cre-anţe si implicit in situaţia extrem de neplăcuta dea nu-şi putea onora, pe cale de consecinţă, obliga -ţiile pe care le au, la rândul lor, faţă de furnizoriide mărfuri, de materii prime, materiale şi nu înultimul rând de servicii. Ba mai mult, unii agenţieconomici s-au vazut nevoiţi să-şi suspende sausă-şi înceteze activitatea ca urmare a imposibili -tăţii de a onora ratele împrumuturilor bancarecontractate sau ca urmare a pierderii bunurilorutilizate în regim de leasing de care au fost de-posedaţi pe temeiul neplăţii la scadenţă a ratelorde leasing, în condiţiile unei fiscalităţi bugetareexcesive.

Pe fondul acestor realităţi, “Colector Consul -ting” s-a specializat în recuperarea profesionalade creanţe, ajutând societăţile creditoare să-şisatis facă creanţele pe care le deţin împotrivapartenerilor contractuali şi reducând implicitpentru acestea riscul de a fi afectate de incapaci-tatea de plată.

“Colector Consulting” uzează în acest sens detoate pârghiile prevăzute de lege în scopul satis-facerii creanţelor societăţilor creditoare, costurilepe care le implică aceasta activitate fiind minime,

sub rezerva suportării de către creditoare a tax-elor de timbru pe care le implică această activi-tate. Onorariile practicate de către societatediferă în funcţie de cuantumul debitului care tre-buie recuperat, precum şi de complexitatea de-mersurilor necesare şi impuse de fiecare cazconcret în parte.

Astfel, după angajarea unui anumit dosar,munca şi demersurile efective continuă până larecuperarea efectivă a debitului sau în variantacea mai pesimistă până la obţinerea procesului-verbal de insolvabilitate întocmit de către execu-torul judecătoresc care permite recuperareaulterioară a TVA-ului.

“Colector Consulting” parcurge toate stadiileşi etapele necesare pentru recuperarea debitului,respectiv etapa amiabilă, etapa contencioasă(judecătorească), precum şi etapa de executaresilită în cadrul căreia ţine legătura cu executoruljudecătoresc competent, onorariile prestate in-cluzând într-un procent extrem de rezonabiltoate aceste servicii.

De asemenea, societatea pune accentul şi pepartea de prevenţie, respectiv a evitării neplăţii lascadenţă, oferind sub forma unui abonamentlunar date si informaţii cu privire la noi saupotenţiali clienţi din punctul de vedere al situaţieijuridice a acestora sau a bonităţii lor financiare.

Menţionăm, de asemenea, faptul că echipa“Colector Consulting” recomandă tuturor socie -tăţilor creditoare să înceapă de îndată demer-surile în vederea recuperării debitelor restante,întrucât în actualul context economic riscul in-

solvenţei debitorilor este extrem de ridicat. Une -ori, societăţile debitoare intră în procedura colec-tivă de insolventă de la o zi la alta, situaţie în caresocietăţile creditoare trebuie să procedeze la în-scrierea la masa credală, şansele de recuperare adebitelor reducându-se in mod simţitor.

Insolvenţa, asa cum este definită de Legea nr.85/2006 reprezintă acea stare a patrimoniuluidebitorului care se caracterizează prin insufi-cienţa fondurilor băneşti disponibile pentru platadatoriilor exigibile.

Dispunând de personal specializat si experi-mentat în activitatea de recuperare a creanţelorcomerciale, societatea “Colector Consultingpoate oferi un sprijin real societăţilor creditoareinteresate în recuperarea drepturilor lor de cre-anţă în cel mai scurt timp posibil.

RECUPERAREA CREANŢELOR COMERCIALE

LEAN MANUFACTURING / Interviu


- În scurta istorie, de aproapedouă decenii, a capitalismului post-decembrist în România, aniver-sarea a 15 ani de existenţă se poateconstitui deja într-o „po veste desucces”, confirmată şi de laurii ul-timului premiu acordat de CNIP-MMR. Care este „cheia succesului”în cazul firmei dumneavoastră?

- După 15 ani de experiență ofirmă poate afirma că, într-adevăr,există, şi că istoria şi experiența nu-ipot fi negate. Firma „CALITOPSERVICII CONSULTANŢĂ MA -NA GEMENT S.R.L.” are deja o is-torie. Totuşi, mai mult decât atât,experiența mea anterioară dar şi aaltor persoane din CALITOP, poatefi mult mai relevantă: experiența dindomeniul nuclear (cu AECL Ca -nada, cu Ansaldo Impianti şi Gene -ral Electric), au fost pietrele detemelie pentru crearea încrederii înforțele noastre. La aceasta se adaugăexperiența în domeniul medical, oaltă ramură de risc. Aceste expe-riențe datează din anii ‘80 (în-cepând cu 1984). Fapt este căaceastă exeriență precede aparițiaprimelor standarde de tip ISO9000, valabile din 1987 şi traduc-erea acestora în România. Utilizareapractică a standardelor canadiene,dar şi a Normelor RepublicaneNRAQ, este, în cazul nostru, multanterioară apariției unor referințeinternaționale. Sub influența instru-irilor efectuate de AECL Canada îndomeniul managementului calității,am primit un start şi o foaie de par-curs pentru toată viața. Totuşi, cutot acest bagaj de cunoştințe teoret-ice şi practice, nu am decis de-mararea activității private decât în1994, după ce am absolvit Masterulîn Managementul Calității laE.N.S.A.M. Paris1. Această Insti-tuție de înalt prestigiu, membru alConferinței celor mai înalte insti-tuții de învățământ superior dinFranța, este o şcoală de elită carebeneficiază de un suport fenomenaldin partea mediului de afaceri. Re-nault, Peugeot, Citroen, Fram-atome, Aerospatiale sunt numaicâțiva dintre susținători.

Abia după absolvirea acestuiMaster, am simțit că pot să dezvolto activitate în domeniul consul-tanței manageriale; sunt aplicații de-prinse la acel Master care nu serealizează nici acum în România,

deci pot afirma că este în continuaredeosebit de competitiv. Am realizatîn acel moment că misiunea noastrăva fi aceea de a promova CALITOPca pol de referință în aplicarea celormai noi şi inovative metode de man-agement puse în slujba dezvoltării şieficientizării agenților economici.

- Spre deosebire de companiileoccidentale, care au deprins pe par-cursul mai multor decenii culturastandardizării produselor şi ser-viciilor, întreprinzătorii români aufost luaţi prin surprindere în aceas -tă privinţă, trebuind să se adaptezedin mers cerinţelor unei acerbe con-curenţe. Care au fost, în aceastăconjunctură, „paşi”parcurşi în apli-carea experienţelor menţionate?

- Am abordat în primă fazăagenţii economici din România, cumai mult sau mai puţin succes, datfiind că cerințele nu erau (şi nu suntîncă) deosebit de bine conturate înabordările manageriale şi înproiectele companiilor. Am fostparțial traşi înapoi de cerinţelepieței, care nu voia decât abordareaISO 9000. Acest aspect nu ne-a de-scurajat ci ne-a reorientat, în sensulcăutării mai pregnante a colaborăriiinternaționale. Într-un asemeneacontext am efectuat acreditarea

unui laborator în Belgia, partici-parea în Comitetul Științific al Con-gresului de Calitate-Fiabilitate laParis, etc. Pomenesc despre acestCongres deoarece aici au fost puseşi bazele cooperării cu Renault, carene-a contractat pentru instruireapersonalului din Dacia. Timp deaproape patru ani am realizat celmai mare proiect de ingineria for-mării din România (1999-2003). Afost o primă abordare de acest fel,pentru un numar imens de cursanţi,cu un mare număr de instruiri careporneau de la zero, de la cerințeleclienților şi se materializau prinabordări pe client surogat, validăripe grupuri ţintă şi desfăşurate penivelul ierarhic selectat, dezvoltateşi adaptate în toate departamentele.Este o experienţă ce părea de nee-galat, un „botez al focului” la care s-au forjat şi echipa şi competenţelenoastre.

- Remarcăm, cu plăcutăsurprin dere, că brandul „CALI-TOP” s-a clădit pe multe co-laborări cu par teneri externi ...

Am fost şi vom fi implicaţi înmulte proiecte internaţionale. Nebucurăm de recunoaştere şi suntemîn parteneriate importante. Am des-făşurat proiecte mari pe metode şi

metodologii de eficientizare cu Re-nault şi cu Rath & Strong. Metodelede eficientizare pot fi puse în prac-tică pe orice nivel ierarhic, cu obiec-tive şi realizări în domeniulreducerii de costuri, pornind de la5-10.000 Euro la nivel de manage-ment de echipe, ajungând la 30-40.000 de Euro la nivel demanagement de linie (Green Belt)şi chiar la 100.000 de Euro la nivelde leaderi proiecte de îmbunătăţire(Black Belt).

Am participat la audituri la nivelinternaţional, în Franţa, Cehia şiBulgaria. Am implementat sistemede management sau am instruit per-sonalul de la Pirelli, Takata, Yazaki,Johnson Controls, Lear Corpora-tion, Schieffer, Leoni, Tenaris-Silco-tub, Continental, Thyssen-Krupp,Styria, Phoenix, Woco-Michelin,Voestalpine, Timken, Siemens,Bosch, Faurecia, dar şi la firmeromâneşti precum Autonova, Elba,Romcam, Romradiatoare, Rombat,UAMT, Fermit, Plastor etc. Dupăcum se vede, nu ne-a interesat can-titatea ci în primul rând calitateaclienţilor noştri, opţiune care neobligă moral în privinţa calităţiiprestaţiei noastre.

Este de subliniat şi faptul căavem puţini clienţi în raport cu an-

CALITOP, o firmă de TOPPredestinare sau intuiţie? Aceasta a fost „dilema” pe care am încercat s-o desluşim cu

ajutorul dlui Marius DAN, directorul general al companiei care în aceast an aniversează15 ani de existenţă şi se bucură de o nominalizare în Topul Naţional al Firmelor Privatedin România.


LEAN MANUFACTURING / Interviu

umiţi competitori de-ai noştri. Suntunii care au peste o mie de clienţi,noi abia avem 10-15% din numărulde clienţi recenzaţi de alte firme.Pentru un segment în care nu mergeun ”pret-a-porter”, abordarea noas-tră pare a fi una adecvată.

- Pregătirea companiilor româ -neşti, şi nu numai, pentru imple-mentarea de noi standarde şiformarea personalului în vedereacreşterii performanţelor economice,este un proces în continuă dez-voltare. Care este tendinţa actualăîn aceste domenii?

Când credeam că nu vor mai fimari proiecte de ingineria formării,a apărut o nouă mare provocare:venirea companiei Ford în Româniane-a pus în competiţie cu furnizoriide instruire şi formare. Câştigareaîncrederii celor de la Ford şi impli-carea noastră în acest proiectreprezintă nu doar consacrarea şivalidarea experienţei noastre înacest domeniu ci şi o nouă provo-care de anvergură: cu peste 30 denoi programe de instruire, de ceamai strictă actualitate, echipa noas-tră se situează într-adevăr în top, înraport cu numărul de formări adap-tate/concepute şi realizate respectivvalidate, cu numărul de persoaneformate (peste 4000 într-un an şijumătate), instruite „in-house” (înintern) şi cu perspectiva de a com-pleta piaţa, pe segmentul de nişăconsiderat, prin abordarea furnizo-rilor de prim rang ai companieiFord.

Şi, dacă tot vorbim de topuri,vreau să subliniez un aspect impor-tant: CALITOP se va regăsi oricândîntr-un top al calităţii, în primulrând prin echipa noastră, o echipăde top şi un suport uman deosebit.Lectorii noştri, evaluaţi de către au-ditorii Ford, sunt consideraţi a fideasupra standardului Ford.

- Apropo de top, în acest anfirma dvs. este nominalizată pen-tru prima dată în Topul Naţionalal Firmelor Private din România,după 15 ani de activitate prodi-gioasă. De ce aşa târziu?

- Sincer vorbind, o clasare în top,din punct de vedere financiar, nu eraun deziderat pentru noi. Aceastăclasare este o consecinţă, nu o dor-inţă. Dezideratul nostru ar fi oclasare pe baza altor criterii, dar înRomânia până şi premiul calităţii s-a devalorizat şi a fost deturnat şiprăbuşit în ridicol. Am dori totuşi oclasare pe criterii calitative şi nu perezultate financiare datorate unor

modalităţi fiscale de raportare, încare firmele facturează clienţilornişte servicii sau produse iar aceştiase fac că le plătesc. În această situ-aţie, noi ne scădem cheltuielile câtputem pentru a nu intra în incapac-itate de plată. Este, aşadar, un modfals de abordare, în care o firmăpoate fi, în scripte, zimbru, dar privi -tă din profil e subţire ca un timbru...

- Faceţi haz de necaz? - Mai şi glumesc, încercând să

deturnez atenţia de la nişte rezultaterelative pentru a ne concentra peceea ce este important, anume cali-tatea produselor. Rezultatele finan-ciare sunt de conjunctură, dar potspune că, în cazul echipei noastre,

ele rulează pe un trend ascendent,cu o singură excepţie şi anume anul2007. Chiar şi acum, în 2009, avemo creştere faţă de 2008, dar nuputem garanta că trendul se vamenţine pentru 2010. Cred că ostagnare este mai mult decât con-venabilă: lumea îşi adună forţelepentru o revenire.

Aş insista mai mult pe scădereadin 2007. Mi se pare mai relevantpentru oricine doreşte să înţeleagă„elementul uman” al unei firme.Ştiam, în 2006, că vom fi membri aiUniunii Europene. Anul 2006 fus-ese un an încărcat, dar şi plin con-troverse. Noi am început pregătirilepunând pe primul plan revizia pro-duselor şi serviciilor noastre,trecând la conceperea de noi pro-duse şi servicii. În plus, am reactivato bună parte din relaţiile noastre ex-terne pentru a obţine câteva licenţede noi instruiri la nivel inter-naţional. Am trecut astfel la acţiunepentru QC Story şi Lean6Sigma,metodologii de îmbunătăţire şi efi-cientizare a activităţilor. De aseme-nea, ne-am pregătit prin instruiripentru integrare. A fost perioada ceamai plină de instruiri. Este uşor deînţeles faptul că în perioada în care

personalul este instruit şi implicat înmunca de concepţie, este indisponi-bil pentru prestaţii, deci dublă„pierdere”. Consider însă că actualatendinţă ascendentă are la bază pe-rioada de instruire şi, mai ales, deconcepţie a noilor produse. Tot dinacest motiv consider că nu vomintra în „recesiune” ci vom avea ouşoară creştere sau, în cel mai răucaz, doar o stagnare în cursul anuluiviitor. Această tendinţă creativă şiinovativă se găseşte, şi se va regăsiconstant, în produsele şi serviciilenoastre, fiind „cheia de boltă” a ar-cului peste un timp care înglobează,în acest an, 15 ani de activitate.

Oricum, noi nu ne-am dorit săfim o firmă de tip „făt-frumos”, care

să crească într-o zi cât alţii într-unan, iar după 80-90 de zile să moarăde bătrâneţe.

- Apropo de produsele şi servicii -le CALITOP. Care este oferta com-paniei dvs. pentru firmelero mâ neşti?

- În acest moment, CALITOPîşi poate demonstra competenţa şi,ca atare, poate oferi produse şi ser-vicii de top în următoarele domenii:

Instruiri, consultanţă şi audit peorice segment definit de standardeleinternaţionale: ISO 9001, 14.001,17.025, 22.001, OHSAS 18.001.

Instruiri şi consultanţă pentrumetodele de tip Problem Solving: 7Metode (Brainstorming, Dia-gramele Ishikawa, Pareto, de Core-laţii, Matriceală-L, Gaficul deControl, Graficul GANTT), dar şi 5Why-6 Warrum, 5W2H), 7 MetodeNoi (Diagramele: Afinităţi, Relaţii,Matriaceală-L-Y-X, Sagitală, De-cizională, Analiza Factorială aDatelor)

Instruiri, consultanţă şi auditpentru referinţele industriei auto:ISO-TS 16.949, VDA 6.3, VDA 6.5şi FIEV.

Instruiri şi consultanţă pentru

Metodele CORE TOOLS, aplica-bile managementului de proiectpentru domeniul automotive:APQP, Control Plan, PPAP, FMEA,SPC, MSA. Precizez că pentru man-agementul de proiect Renault-Nis-san, ANPQP suntem singuriifurnizori agreaţi din Europa de Est.

Instruiri şi consultanţă pentrumetodele de eficientizare a proce-selor companiilor, cum ar fi:Metodologia QC Story (pentrunivelul şefilor de echipe, cu scop dereducere costuri cu aprox 5-10.000Euro), Metoda PULMAN (din in-dustria germană, aplicabilă man-agerilor de linie, cu scop deeficientizare cu 10-15% a proce-selor), Metodologia Lean Manufac-turing şi/sau Lean 6 Sigma.CALITOP este abilitată să acordecertificate recunoscute inter-naţional: Lean 6 Sigma Green Belt(Centura Verde), pentru proiectecare conduc la reduceri de costuride minim 30.000 de Euro;

Lean 6 Sigma Black Belt (Cen-tura Neagră), pentru şefii deproiecte, demonstrând reduceri de80-100.000 de Euro).

Instruiri şi consultanţă pentrumetodologiile separate sau integratede tip 8D şi QRQC, (adecvate pen-tru răspuns rapid la reclamaţiileclienţilor), 5S, SMED (schimbarearapidă a matriţei), TPM (mente-nanţa productivă totală).

În multe privinţe realizăm in-gineria formării în scopul adaptăriiformărilor la cerinţele clienţilor.Astfel, am mai dezvoltat şi produseprecum: suporturi de curs pentruînvătământ la distanţă (PrezentareISO 9001, 14.001, OHSAS 18.001,7 Metode şi 7 Metode Noi, FMEAetc.); postere pentru managementulvizual; fişe de management pentrusintetizarea instrumentelor de man-agement; soft specializat pentru im-plementarea sistemului demanagement al calităţii. Avem înpregătire şi un soft specializat pen-tru implementarea sistemului demanagement al laboratoarelor (ISO17.025).

- Revenind asupra întrebării cucare am deschis acest dialog, credeţică există un „reţetar” al succesuluiîn afaceri?

- Nu cred în reţete de tip „p a -naceu universal”, cred în metode şimetodologii „sui generis”, adecvatefiecărei companii în parte, asupracărora vom reveni.

nMircea Olaru-Zăinescu

Marius DAN,Manager CALITOP,

lector în cadrul proiectului Manager de producţie

- instruire în LEAN MANUFACTURING

Strategii


În urma constituirii Zonei MetropolitaneCluj ca asociaţie de dezvoltare intercomunitară,autorităţile locale au realizat demersuri de plani -ficare strategică, inclusiv în ceea ce priveşte dez-voltarea mediului de afaceri.

În acest sens a fost pusă în discuţie elaborareaunei viziuni strategice precum şi identificareaunor sectoare economice prioritare, care aupotenţialul de a se consolida în clustere compe -titive şi de a antrena o dezvoltare economicădurabilă, atât pentru economia zonei metropoli-tane cât şi pentru arealul regional de influenţă.

Privind în urmă, economia Clujului a cunos-cut un proces de dez-industrializare şi orientarecătre sectorul de servicii, cu precădere comerţ,evoluţie de altfel asemănătoare cu cea a Românieidin ultimii ani.

În ciuda numărului mare de firme, gradul deconcentrare în economia locală este ridicat, atâtîn funcţie de CAEN cât şi în funcţie de veniturileşi profitul brut al firmelor:

- Marii contribuabili produc aprox 40-50%din veniturile totale ale zonei (este vorba de doaraprox 80 de firme!)

- Aprox 60% din venituri sunt obţinute dinactivităţi de comerţ, construcţii şi intermedierifinanciare.

În acelaşi timp, dacă se exclud respectiveleCAEN-uri, economia locală apare ca fiind relativfragmentată pe activităţi economice, fapt ce de-notă şi o slabă dezvoltare a economiei locale peclustere - „industrii motoare” (cu excepţia sec-torului IT&C).

Devine foarte evident că motorul economieiclujene sunt companiile din Top 100, relativ di-verse şi neintegrate în clustere locale.

Astfel „succesul” economiei Clujului se ex-plică printr-o orientare antreprenorială abilă şipragmatică, de a exploata cu precădere oportu-nităţile pieţei româneşti, aflată în creştere, de adefini o poziţie competitivă puternică pe piaţadin România, şi mai puţin printr-o orientare spreinovaţie şi competitivitate externp.

Exemple în acest sens sunt companii mari denotorietate, lideri pe anumite segmente de piaţă(Grupul BT, UPC-Astral, Ursus, Jolidon, Napo-lact, Terapia, Sanex, Eximtur, Farmec, GrupEner goBit) sau de firme mai puţin cunoscute (deexemplu - liderii de piaţă în distribuţia de materieprima pentru industria cărnii, distribuţia decartele pre-pay sau producţia de plicuri).

Nu trebuie neglijată importanţa investiţiilorpublice de amploare din judeţul Cluj, care auavut un puternic efect de antrenare a economieilocale - atât la nivelul cifrei de afaceri a companii -lor cât şi a forţei de muncă. Este vorba în primulrând de proiectele de infrastructură rutieră (Au-tostrada Transilvania, centura Vâlcele - Apahida,şoseaua Cluj- Dej-Bistriţa etc).

O primă concluzie ar fi că mediul de afa -ceri din Cluj este competitiv în interior, darpuţin ino vativ şi competitiv pe plan extern (deunde şi slaba prezenţă a exportatorilor îneconomia locală).

Prin prisma evoluţiilor economice recente,

rămâne de văzut dacă acest model de creştere varămâne viabil atât pe termen scurt cât ăi pe ter-men mediu ăi lung

Poate fi menţinută dinamica dezvoltării economiei locale prin orientarea predominantă spre piaţa internă?

O mare parte a mediului de afaceri se concen-trează în sectoare ne-inovative, puternic expuseschimbărilor de conjunctura economică, (imo-biliare, construcţii, instalaţii, materiale de con-strucţii, distribuţie şi comerţ) şi cu o focalizareputernică pe piaţa locală. În contextul restric -ţionării creditării şi a consumului intern (unuldin motoarele creşterii economice în anii trecuţi)reducerea performanţelor economiei locale esteprevizibilă şi firească.

Ponderea sectoarelor inovative sau emer-gente, care deţin potenţialul unei ieşiri mai rapidedin criză, este extrem de redusă. În ciuda po ten -ţialului mediului universitar, numărul iniţia -tivelor antreprenoriale în domenii inovative estefoarte scăzut, majoritatea orientându-se sprepiaţa locală, în loc să exploreze oportunităţi glo -ba le în sectoare emergente. Acest lucru repre -zintă pe termen mediu şi lung o piedicăstructurală de creştere atât pentru companiile lo-cale cât şi pentru economia zonei în ansamblu.

Cum a influentat lipsa clustere-lor dezvoltarea economiei locale?

Privind spre dinamica spectaculoasă a aface -rilor clujene din ultimii ani, nu a existat înaparenţă o influenţă notabilă. Pe termen mediuşi lung, situaţia ar părea acceptabilă, dacă nu arexista competitorii externi, care, spre deosebirede companiile locale, s-au dezvoltat în clustere cele oferă avantaje competitive superioare com-paniilor locale. Acest fapt ce până la urmă se con-cretizează fie în pierderea cotelor de piaţă decătre acestea din urmă, fie în preluarea acestorcompanii de către competitorii străini direcţi,mai bine plasaţi. Există cazuri de notorietate(Ursus, Napolact, Astral, Terapia, Ardaf, BTAsigurări) sau mai puţin notorii (Frosys-Sie -

mens, AGS-Endava), relevante pentru tendinţaaceasta şi amplitudinea fenomenului.

Există perspective reale de continuare a investiţiilorpublice în infrastructură la acelaşi nivel, în condiţiileîn care o serie de proiecte majore pentru economia locală se apropie de final?

Cel puţin pentru anul 2010, devine evidentădificultatea la nivelul bugetului de stat de asusţine investiţiile anunţate, în contextul unuideficit alarmant şi în condiţiile în care împrumu-turile realizate de statul român s-au îndreptat înmod semnificativ spre menţinerea funcţionării înstare de avarie a sectorului public, mai puţin spreinvestiţii publice. Menţinerea sprijinului politicpentru investiţii cheie precum hidrocentralaTarniţa-Lapuşeşti, sectoarele 2A Ogra-CâmpiaTurzii şi 3 Cluj-Borş ale Autostrăzii Transilvaniaeste esenţiala şi va reprezenta în mod cert un fac-tor problemă.

Efervescenţa antreprenorială a Clujului nutrebuie trecută cu vedere. Există peste 56.000firme înregistrate, faţă de cele 200.000 firme la 2mil. locuitori în Bucureşti). Poziţia Clujului cacentru regional al afacerilor şi schimburilor estesolidă şi în mod cert un punct de sprijin aleconomiei locale.

Cu toate acestea, un centru regional al aface rilor,axat pe comerţ, construcţii şi intermedieri finan-ciare va fi întotdeauna condiţionat de per for manţaafacerilor regiunii şi a pieţei principale (Ro mânia),ceea ce în condiţiile mediocrităţii ge ne rale a me -diului intern, nu este cea mai bună veste.

În speţă, dacă economia Clujului nu va de-veni un furnizor real de valoare adăugată sau desoluţii pentru creşterea valorii adăugate, cătreafacerile din regiune (de ex sub formă de inte-grare în clustere sau transfer/furnizare de com-petenţă), acesta nu îşi va îndeplini misiuneaprevazută de pol regional de competitivitate, iarla nivel regional nu se dezvoltă un ecosistem deafaceri care să îşi susţină reciproc poziţia compe -titivă. În aceste condiţii probabil contribuţia laobiectivul creşterii calităţii vieţii locuitorilor varămâne modestă.

ZONA METROPOLITANĂ CLUJ - PERSPECTIVE


Strategii

PROPUNERI DE PROIECTE STRATEGICE ÎN CADRUL ZONEI METROPOLITANE CLUJAsociaţia Patronilor şi Meseria -şilor Cluj a susţinut orientareadezvoltării economiei locale înjurul unui antreprenoriat localdinamic şi a întreprinderilormici şi mijlocii inovatoare, prinva lorificarea resurselor umanetinere, ca principal factor decompetitivitate, în cadrul urmă-toarelor sectoare strategice:

n IT&C - Servicii complexe de software engi-neering şi dezvoltare de produs, R&D însoftware development

n BPO/KPO - Servicii de afaceri externali zate(Business Process Outsourcing / Know -ledge Process -Outsourcing)

n Bio-economie - Produse farmaceutice şi cos-metice „verzi / bio”, industrie alimentarăbio;

n Servicii medicale privaten Echipamente şi servicii pentru sectorul e -

nergie-utilităţiDe asemenea, asociaţia a propus includerea

de proiecte pe agenda administraţiei în sprijinulmediului de afaceri local.

PROPUNERI DE PROIECTE STRATEGICE ÎN CADRULZONEI METROPOLITANE CLUJ

1. ADMINISTRAŢIESursă de finanţare potenţială: PODCAObiective: O administraţie prietenoasă şi

proactivă faţă de antreprenori (Creşterea efi-cienţei administrative, Simplificarea şi creşterearapidităţii procedurilor)

Propuneri de proiecte- Birou unic pentru mediu de afaceri- Informatizarea interacţiunii firme-antre-

prenori (impozite, informare, comunicare, eli -berare de acte, alte proceduri)

- Birou de monitorizare a economiei locale - Promovare economică prin reţeaua de oraşe

înfrăţite- Parteneriate cu organizaţii de afaceri

2. RESURSE UMANESursă de finanţare potenţială: POS DRUObiective: Creşterea competenţei antre-

prenoriale şi de management, Investiţii în resurseumane în sectoarele prioritare, Reducereafenomenului de braindrain, Creşterea populaţiei

Propuneri de proiecte: - Sprijinire integrată a antreprenoriatului:

promovare - educaţie- consultanţa - coachingantreprenorial - acces la finanţare prin organizaţiide afaceri

- Studii periodice de evaluare a evoluţieipieţei muncii

- Studii demografice - politică de evaluare şipreviziune pentru atragerea şi retenţia resurselorumane tinere şi a specialiştilor

- Strategii pentru imigraţie / atragerea deresurse umane competente

- Locuinţe cu regim special pentru tineri cer -cetători şi specialişti

- Facilităţi fiscale locale pentru tineri specia -lişti care îşi stabilesc reşedinţa în ZMC

3. INFRASTRUCTURA DE AFACERISursă de finanţare potenţială: POR,

POSCCE,Obiective: Creşterea accesului la infrastruc-

tura de afaceri, Reducerea barierelor de intrarepentru tineri antreprenori, Creşterea legăturiiuniversitate-mediu de afaceri prin colocare înspaţii comune, Stimularea cercetării industriale

Propuneri de proiecte:- Colocarea centrelor de cercetare din univer-

sităţi cu companii în parcuri de afaceri integrate(Campus de cercetare+Incubator de afaceri,Campus de cercetare+Parc tehnologic/indus-trial)

- Parcuri de afaceri specializate pe sectoareleprioritare /industrii motoare (ex. Biotec Parc,Mediparc, SoftVillage, KPO/BPO Parc etc)

- Integrarea universităţii cu mediu de afaceriprin dezvoltarea infrastructurii în zona TetaromII (Campus Poli + Emerson + Firme adiacente)(birouri de cercetare, re-sistematizare + îm-bunătăţirea infrastructurii de acces)

- Centru regional de conferinte şi târguri- Facilităţi de localizare pentru investitori în

sectoarele prioritare

4. MOBILITATESPAŢIALĂ / TRANSPORTSursă de finanţare potenţială: POS Trans-

port, Marco PoloObiective: Reducerea timpului şi costurilor

de deplasare în interiorul zonei metropolitane şizona adiacentă, Dezvoltarea transportului demărfuri, Facilitarea accesului spre zona metro-politană, Reducerea timpului de tranzit pentrumărfuri

Propuneri de proiecte- Linie metropolitană de transport feroviar cu

automotoare, pe infrastructura feroviară exis-tentă

- Integrarea sistemelor de transport: Terminalregional multimodal de mărfuri: aero cargo -fero viar - auto în zona aeroportului, Legătura ra -

pidă Aeroport - Gară (Transport Auto/Feroviar),Staţie feroviară aeroport,

- Sisteme integrate de transport urban /peri-urban de persoane pe axele Gilău-Cluj-Dej, Ră-daia-Baciu-Cluj-Dej, Cluj-Turda prin corelarea şicoordonarea operatorilor auto / feroviari

- Autoritate/regie de transport metropolitană

5. MEDIUSursă de finanţare potenţială: POS-MediuObiective: Reducerea impactului de mediu,

promovarea energiilor nepoluantePropuneri de proiecte: - Atragerea investitorilor în parcuri pentru

ener gii verzi: studii de fezabilitate şi amplasa-ment, facilităţi de localizare pentru investitori

- Reabilitarea siturilor industriale poluate- Studii de impact a activităţilor economice- Evidenţierea siturilor naturale protejate şi

protejarea accesului pentru reducerea impactuluide mediu şi dezvoltarea eco-turismului

6. DEZVOLTARE RURALĂSursă de finanţare potenţială: PNDRObiectiv: Dezvoltarea economiei în zone ru-

rale, reducerea decalajului urban-rural, creştereaveniturilor şi stabilizarea populaţiei în zonele rurale

Propuneri de proiecte:- Educaţie antreprenorială şi de specialitate

pentru agricultori, pentru diversificarea activ-ităţilor economice în mediul rural şi reducereadependenţei de agricultură

- Dezvoltarea de reţele de producători-proce-satori-cercetare universitară pentru bioproduse(industrie alimentară, fito-cosmetice, farmaceu-tică, nutraceutice, ingrediente industriale)

- Susţinerea dezvoltării de asociaţii de pro-ducători

- Centre de colectare regionale, co-locate înparcuri pentru bio-produse

- Proiecte în domeniul agriculturii ecologice:zootehnie, legumicultură de seră, culturi de nişă

- Proiecte în domeniul eco-turismului- Dezvoltarea infrastructurii de utilităţi- Internet de mare viteză în zona rurală me -

tropolitană

TETAROM II

LEAN MANUFACTURING / Analize şi Sinteze


STRATEGIILE actuale, nu ţin cont de CAUZELE care audeclanşat criza, în consecinţă EFECTELEsunt nebuloase în ochiicelor le analizează, iar SOLUŢIILE suntmai mult speculativedecât EFICIENTE şi FEZABILE.

Deocamdată, voi căuta sa iden-tific unele soluţii, fiecare având (înpreambul sau în post scriptum)unele aprecieri privitoare la cauzesau efecte. Dacă vor fi considerateaplicabile, sau de valoare, îmi voidezvolta sau clarifica ideile.

CAUZELE PRINCIPALEALE CRIZEI:În acest moment, cauzele cele

mai importante pe care colegii meile-au determinat, au fost:

Pe locul unu: SPECULAŢIA;au fost identificate speculaţii în do -meniul imobiliar, bancar şi bursier,dar şi în cel al consumului domestic,pe cale de consecinţă. Aceasta ten -din ţă speculativă, nu este nouă, ea s-a manifestat sever, în istoriaeco nomică, în deceniul 9 al secolu-lui trecut, când economişti caSOROS au speculat şi scufundateco nomia Portugaliei (în primulrând, fiind mai vulnerabilă) şi Spa -niei cu 20-30%; atunci multe familiiau ales calea exodului spre Franţa şiBelgia, pentru a scăpa de datorii şicreditori, acceptând muncile celemai infecte pentru a supravieţui.

1)INDICATORI DE PERFORMANȚĂPreambul: la momentul de faţă,

există mii de companii certificateISO 9001, din care sub 10% sunt cuadevărat PERFORMANTE. Întreacestea, cele mai bine situate suntcele din Industria Auto, care, pentrua fi certificate, trebuie să prezinte au-ditorului, INDICATORII de per-formanţă pentru ultimele 12 luni,evoluţii şi tendinţe, precum şi capa-bilitatea de a atinge obiectivele deperformanţă.

Este de ştiut faptul că TOŢImarii producători (FORD, RE-NAULT, dar şi DACIA sub influ-enţa celor de la Renault) auimplementat la furnizori programede reducere a costurilor cu 3-5% pe

an. În acest context, maşinile au de-venit tot mai competitive.

Mod de acţiune: Este necesarăo marjă de timp de 12-18 luni. Plan-ificarea se realizează pe bza unorJaloane, cu acțiuni concrete, Primaacțiune constând într-o ANALIZĂFUNCȚIONALĂ, cu scop de iden-tificare a (dis)funcționalităților dinCompanie, a Responsabilităților șia capabilității responsabililor de aimpune o funcționare eficace. După3 luni se demarează implementareaINDICATORILOR de perfor-manță. Aceștia sunt urmăriți pe bazăde Tablouri de Bord, responsabi-lizând managerii pe toate nivelurile.După 3 luni urmează monitorizareaactivă, prin implementarea de Pla-nuri de Acțiuni. La fiecare 3 luni,Analiza de Management trebuie săidentifice creșteri iar după 12 luni sepoate trece la etapa de eficientizare.Jalonul Eficientizării reprezintă tre-cerea de la acumulările cantitative lasaltul calitativ, prin reduceri de cos-turi și scurtări ale termenelor de re-alizare ale acțiunilor.

Costuri și beneficii: La nivelulunei IMM, costurile pot fi de 25-50.000 Euro, dar după 12-18 luni,prin reducerea de costuri (dovedită,măsurabilă) de 3-5 % aceasta esterecuparabilă integral (ex: pentru oCompanie cu CA de 2.000 Keuro,5% reprezină 100.000 de Euro).

2)PROIECTE DE PROBLEM-SOLVING și COST-REDUCTIONPreambul: în momentul crizei

post-belice din Japonia, industrianațională s-a bazat atât pe aportulde know-how American (acțiuniconduse inclusiv de românulJuran!!!), cât și pe CONȘTIINȚAjaponezilor, care au preluat, prelu-crat și implementat, METODE șiMETODOLOGII de rezolvare aproblemelor.

Mod de acțiune: Se identificăMetodele de Analiză și Rezolvare aProblemelor, adecvate IMM încauză. Se constituie grupe de acți-une, care sunt instruite pe nivele ier-arhice. Sunt stabilite micro proiecte,precum și proiecte de anvergură.Proiectele sunt monitorizate pe par-cursul celor 4-5 etape, până la re-alizarea obiectivelor.

Este bine ca Guvernul să fur ni -zeze salariul pe 12-18 luni pentru 1-3 persoane în fiecare IMM. Aceastaar conduce la raportarea directă

către finanțator a următorilor indi-catori: Număr de Soluții sauProiecte realizate / persoană înCompanie. Valoarea costurilor ce aufost reduse prin implementareaproiectelor. În acest mod, proprie -tarul este Guvernul, care poateposta pe extranet toate ideile valo -roase și le poate pune la dispozițiaoricui este interesat, contra uneisume acceptabile. Măsura poateconduce la reducerea costurilor laîncă 10-15 IMM-uri în medie.

Costuri și beneficii: Pregătireaunei persoane în domeniul Meto -dologiilor celor mai frecvent uti-lizate, cum ar fi QC Story sauPulman, costă aprox 1.000 Eu -ro/per soană, dar conduce la reduc-eri de 10-15.000 Euro. O Companiecare ar avea nevoie de 5 persoane in-struite, va cheltui 5.000 de Euro, darva economisi minim 50.000 Euronumai in primele 3 luni, dacă fiecaredin cei 5 abordează câte un proiect.

Pregătirea unei persoane în do -meniul Lean6Sigma (nivel GreenBelt), costă aproximativ 6-8.000Euro, dar conduce la reduceri decosturi prin proiecte efective, de 30-40.000 Euro.

(NOTĂ: beneficiile pot fi mai mari,dacă ne gândim că în Japonia nu existănici o întreprindere care să aibă maipuțin de o soluție de om / an !!!, adicăla IMM-ul de 50 persoane, rezultă 50 deidei aplicabile/an, adică 300-500.000Reduceri de costuri la nivelul unui an.

3) COMPLETAREASTRATEGIEI INFRA-STRUCTURII pe IDEEADRUMURILOR RAPIDEPreambul: Realizarea infra-

structurii în perioadă de criză nu eo idee nouă. Ideea a fost promovatăși de Hitler (și autobahn-ul estefoarte actual) și de Rooswelt, dar nuchiar cu același succes. În acest mo-ment, construcția unei infrastruc-turi de la zero este extrem deanevoioasă, cronofagă și dă naștereunor frustrări imense, cu afirmațiide genul: ”noi nu o să trăim să rulămcu o viteză mai mare decât vitezamelcului”.

Mod de acțiune: Stabilirea, înaceste condiții a unei noi strategiinaționale, care să vină în paralel cucea de construire autostrăzi, este ab-solut de bun simț: Soluția ”DrumuriRapide” a fost experimentată cu suc-ces și în Ungaria, în paralel cu soluțiaautostrăzilor. În plus, este mai ușor derealizat, mai rapidă și adaptată situați-

ilor specifice ( a mers în Moldova, dece nu ar merge și în Oltenia, Munte-nia, Dobrogea ?! Dar aș adăuga unamendament: cele patru benzi (2 pesens) SĂ FIE SEPARATE OBLIGA-TORIU PRIN ZID SAU PARAPET(vedem la beneficii).

Costuri și beneficii: Reducereacosturilor: în Franța, firma COLASrealizează un Km de drum rapid cu500 Keuro. După exproprieri, s-arputea realiza cu 500 Mil Euro, 1.000Km de drumuri rapide.

Creșterea vitezei: actualmentefacem 8 ore pentru distanța Cluj-București. În loc de 4,5 ore încondiții de viteză de 110 Km/oră.

Reducerea consumului: mași -nile actuale realizează consumul celmai adecvat, la 110, nu la 90Km/oră, deci un Km ar fi parcurs cu5-6 litri la suta de Km, în loc de 8-10 (verificarea s-a efectuat cu unPeugeot 308, cu motor de 1,6 litri și110 CP. La 1.000.000 Km rezultă oeconomie de 3 Mil litri combustibil,adică, 3 Mil Euro.

Reducerea întreținerii mașinii:la rulaj continuu, piesele se uzeazăcu 50% mai puțin.

Scăderea numărului de acci-dente: prin evitarea satelor și prinevitarea coliziunii frontale (monta-jul zidului de separare între sensuri,care duce la evitarea celor maicumplite accidente), se pot reducede la 3.000 de morți și peste 3.000de răniți-invalizi, la mai puțin dinacest număr pe an. SCĂDEREAACCIDENTELOR înseamnă re-duceri ale pierderilor naționale cuurmătoarele cifre:

• fiecare victimă (după apre cie -rea medicilor americani) este eval-uată la 4 Milioane Euro, deci la oreducere cu 2.000 a numărului devictime, s-ar reduce cheltuielile cu 8M iliarde de Euro

• fiecare rănit-invalid, va reduceprodusul intern brut cu peste 10.000Euro anual, grevând în plus bugetulcu costuri de peste 5.000 Euro; înconcluzie, anual se pot eco nomisi100 Mil Euro; oricum, victimele-in-valizi din anii precedenți greveazățara cu un miliard anual, ptr vic-timele-invalizi din ultimii 10 ani.

Mă opresc aici deși, în urmaunui brainstorming cu colegii aumai reieșit idei, pe care le-aș puteadezvolta în continuare. Sper camăcar cele prezentate să suscite in-teresul.

n Marius Dan

LEAN MANUFACTURING - soluţii pentru ieşirea din criză


Comunicate

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală(A.N.A.F.) înştiinţează agenţii economici carecomercializează şi/sau depozitează ori inten -ţionează să comercializeze sau să depoziteze pro-duse energetice că la data de 22 noiembrie a.c.expiră termenul până la care aceştia pot obţineatestatul de înregistrare pentru comercializareşi/sau depozitare angro, respectiv atestatul de în-registrare pentru comercializare en detail a pro-duselor energetice de la Direcţiile pentru accizeşi operaţiuni vamale teritoriale în a căror arie decompetenţă este situată unitatea de comercial i -zare sau depozitul angro pentru care se solicităîn registrarea.

Sub incidenţa procedurii de înregistrare intrăoperatorii economici care comercializează sau in-tenţionează să comercializeze angro şi en detailpro duse energetice, precum şi aceia care depo -zitează produse energetice accizabile, aşa cumsunt ele definite la art. 175 din Codul fiscal: ben-zine; motorină; petrol lampant (kerosen); gazpetrolier lichefiat (GPL). Procedura nu se aplicăpentru produsele energetice preambalate. Nu tre-buie să se înregistreze antrepozitarii autorizaţi şioperatorii înregistraţi pentru produse energetice.

Înregistrarea activităţii de comercializareşi/sau depozitare se face pe bază de cerere pen-tru fiecare depozit şi pentru fiecare unitate de

comer cia lizare. În urma aprobării cererii de com-ercializare/depozitare, agentul economic vaprimi un atestat care îi va permite desfăşurareaactivi tăţii de la data prevăzută în acest document.Mo delul de cerere şi de atestat, precum şi proce-dura de înregistrare au fost stabilite prin OrdinulPre şedintelui A.N.A.F. nr. 1378/28 iulie 2009pentru aprobarea Procedurii şi condiţiilor de în -registrare a operatorilor economici care comer -cializează în sistem angro sau en detail produseleenergetice prevăzute la art. 175 alin. (3) lit. a) -e) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.Termenul limită de depunere a cererilor de în-registrare este de 90 de zile de la data publicăriiacestui Ordin în Monitorul Oficial, Partea I.

Desfăşurarea activităţii în baza atestatului nuexonerează operatorul economic de la înde pli -nirea obligaţiei de a se înregistra fiscal.

Pentru a obţine atestatul de comercializareproduse energetice accizabile, societăţile comer-ciale trebuie să îndeplinească următoarelecon diţii: să aibă înscrisă în obiectul de activitate,potrivit Clasificării CAEN, activitatea de comer-cializare de produse energetice; să nu fie declaratăinactivă fiscal; să nu aibă datorii înscrise în certi-ficatul de atestare fiscală, să nu se afle în stare deinsolvenţă; să nu fi fost sancţionată cu oprirea ac-tivităţii de comercializare a produselor accizabile.

Potrivit art. 244^1 din Legea nr. 571/2003privind Codul Fiscal, cu modificările şi com-pletările ulterioare, agenţii economici implicaţiîn comercializarea sau depozitarea produselorenergetice accizabile, alţii decât antrepozitariiautorizaţi, sunt obligaţi să se înregistreze la au-toritatea fiscală teritorială (direcţiile de accize şioperaţiuni vamale judeţene sau a municipiuluiBucureşti aflate în subordinea Autorităţii Na ţio -nale a Vămilor), conform procedurii stabiliteprin Ordin al preşedintelui A.N.A.F.

Nerespec tarea obligaţiei de înregistrare decătre agenţii economici care intenţionează săcomercialize ze/depoziteze produse energeticeeste con sidera tă contravenţie şi se sanc -ţionează cu con fiscarea sumelor rezultate dinvânzare, precum şi cu amendă de la 20.000 lei la100.000 lei pentru comercializarea en detail aproduselor energetice, respectiv, amendă de la50.000 lei la 100.000 lei pentru comercializareaşi depo zitarea angro a produselor energetice su-puse accizării.

Acestor sancţiuni li se adaugă oprirea acti -vităţii pe o perioadă de 1 la 3 luni în cazul neîn-registrării în termenul de 90 de zile în scopulcomercializării produselor energetice a agenţiloreconomici care desfăşoară deja activitatea decomercializare produse energetice.

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICEAGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRAREFISCALĂDirecţia de Comunicare, Relaţii Publice şi Mass-Media

Str. Apolodor nr. 17,sector 5 BucureştiTel : +021/ 319.97.59, int. 1105Fax/Tel : +021/319.98.57e-mail : [email protected]

Termen limită pentru obţinerea atestatului de înregistrare pentru comercializare şi/sau depozitareangro, respectiv atestatului de înregistrare pentru comercializare en detail a produselor energetice

Persoanele fizice care au realizattranzacţii imobiliare cu terenuri con-struibile şi construcţii noi, care aucarac ter de continuitate, au obligaţia în-registrării în scopuri de TVA în condi -ţiile prevăzute la art. 152 din Codulfiscal sau înainte de începerea activităţiieconomice conform prevederilor art.153 din Codul fiscal şi să îndeplineascătoate obligaţiile ce decurg din aceastacalitate.

Din analiza informaţiilor existenteîn bazele de date ale Agenţiei Naţionalede Administrare Fiscală, constituiteprin prelucrarea datelor din ˝Declaraţiainformativă privind impozitul pe veni-turile realizate din transferul propri-etăţilor imobiliare din patrimoniulpersonal˝ (formularul 208) depusă decătre notarii publici care au obligaţiacalculării, încasării şi virării impozituluipe veniturile din transferul proprie -tăţilor imobiliare din patrimoniul per-sonal, au rezultat următoarele:

Având în vedere numărul mare decontribuabili care au efectuat tranzacţiiimobiliare în această perioadă şi capaci -tatea limitată de acţiune a organelor de

inspecţie fiscală, s-a efectuat o primăselecţie a contribuabililor pe baza unorcriterii obiective (depăşirea plafonuluide scutire de 35.000 euro, valoareatran zacţiilor şi efectuarea a mai mult de5 tranzacţii într-un an).

Astfel, a fost selectat un prim eşan-tion care îndeplineşte aceste condiţii deselectare, rezultând că în perioada2006-2008 au îndeplinit aceste con diţii, un număr de 7.145 persoane,care au efectuat 85.442 tranzacţii, cu ovaloare totală de 14.886 mil. lei. Pre-cizăm că în acestea sunt incluse toatetranzacţiile, respectiv atât operaţiunitaxabile, cât şi scutite, departajarea ur-mând a se face prin acţiuni de verificarepe teren sau la sediul organelor fiscalecompetente a contractelor de vânzarecumpărare.

Cazurile selectate, în funcţie de va -loa rea tranzacţiilor, au fost transmise,în cursul lunii septembrie 2009, orga -nelor de inspecţie teritoriale compe-tente, în vederea investigării fiscale atu turor actelor şi faptelor rezultate dinac tivitatea contribuabilului şi a im pu -ne rii, conform prevederilor legale.

La această dată, în primele zile aleacţiunii, la nivelul tuturor direcţiilorgenerale ale finanţelor publice, au fostselectate cca.1000 de persoane fizicecare au realizat tranzacţii imobiliare cuterenuri construibile şi construcţii noi,la care s-au început controalele ino -pinate, fiind finalizate inspecţiile fiscaleîn 80 de cazuri. În aceste 80 de cazuriau fost emise decizii de impunere pen-tru suma de 94.784.779 lei, la care seadaugă şi accesorii în valoare de53.474.512 lei. De asemenea, au fostîntocmite 30 de sesizări penale pentruun prejudiciu total de cicra 15 milioanelei şi au fost dispuse măsuri asiguratoriiîn 51 de cazuri pentru o valoare de27.797.149 lei.

În cazul persoanelor fizice cu unnumăr mare de tranzacţii, inspecţiile fis-cale presupun o perioadă de timp core-spunzătoare, având în vedere ni ve lulimportant al sumelor calculate dreptobligaţii fiscale precum şi analiza com-plexă a contractelor de vânzare/ cum pă -rare. Mai mult decât atăt, în astfel desituaţii complexe, când se constată tran -zacţii cu zeci de imobile se impune inves-

tigarea condiţiilor în care acestea au fostconstruite. Astfel, numai în ca zul uneisingure persoane fizice aflată, în aceastăperioadă, în inspecţie fiscală suma esti-mată ca fiind datorată la bugetul de statse ridică la valoarea de 70.191.000 lei lacare se vor adăuga ac ce soriile aferente ceurmează a fi calculate.

Acţiunile de inspecţie fiscală la per-soanele fizice selectate şi verificărileefectuate au ca principale obiective atâtsancţionarea şi recuperarea la bugetulstatului a sumelor datorate, dar mai alesconştientizarea tuturor persoanelor cuastfel de activităţi asupra necesităţiiconformării voluntare.

În acest sens, având în vedere căsunt persoane fizice cu astfel de activi -tăţi care se sustrag de la verificări,Agenţia Naţională de Administrare Fis-cală precizează că amânarea şi prelun-girea perioadei de neînregistrare şi deplată la bugetul statului a sumelor da-torate cu titlul de TVA, atrag după sineobligaţia persoanelor în cauză de platăa unor majorări de întârziere care potdepăşi sau chiar multiplică debitele da-torate.

Persoanele fizice care au realizat tranzacţii imobiliare cu terenuri construibile şi construcţii noi, care au carac ter de continuitate, au obligaţia înregistrării în scopuri de TVA

Patronate


I. SITUAŢIA ACTUALĂ A REGLEMENTĂRII DREPTULUI

LA SEDII PENTRU ORGANIZAŢIILESINDICALE ŞI PATRONALE

1. REGLEMENTĂRI PRIVIND SEDIILEORGANIZAŢIILOR SINDICALE

Potrivit art. 22 din Legea nr. 54/2003 a sindi-catelor:

Organizaţiile sindicale pot dobândi cu titlugratuit sau cu titlu oneros, în condiţiile prevăzutede lege, orice fel de bunuri mobile şi imobilenecesare realizării scopului pentru care sunt în -fiinţate.

Pentru imobilele din fondul locativ de statfolosite de organizaţiile sindicale ca sedii se vaplăti chirie corespunzătoare sediilor partidelor.

Unităţile (societăţile comerciale şi instituţiilepublice) în care sunt constituite organizaţii sindi-cale care au dobândit reprezentativitatea, încondiţiile legii, sunt obligate să pună, cu titlu gra-tuit, la dispoziţia organizaţiilor sindicale, spaţiilecorespunzătoare funcţionării acestora şi să asi -gure dotările necesare desfăşurării activităţii pre-văzute de lege.

Pentru construirea de sedii proprii confeder-aţiile şi federaţiile sindicale reprezentative potprimi, în condiţiile prevăzute de lege, în conce-siune sau cu chirie, terenuri din proprietatea pri-vată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale. Închirierea sau concesionarea se faceprin act administrativ emis de autoritatea com-petentă.

2. REGLEMENTĂRI PRIVIND SEDIILEORGANIZAŢIILOR PATRONALE

Potrivit art. 15 alin. (2) din Legea nr.356/2001 a patronatelor:

Confederaţiile şi federaţiile patronalereprezentative pot primi în locaţie, pe baza unei

cereri motivate, imobile sau spaţii din fondullocativ de stat, pe care le vor folosi ca sedii şi pen-tru care vor plăti chirie calculată potrivit dispozi -ţiilor privitoare la locuinţe.

Pentru construirea de sedii proprii confedera -ţiile şi federaţiile patronale reprezentative potprimi în concesiune sau cu chirie terenuri dinproprietatea privată a statului sau a unităţilor ad-ministrativ-teritoriale. Închirierea sau con -cesiona rea se face prin act administrativ emis deau to ritatea competentă.

3. INIŢIATIVE LEGISLATIVE PRIVIND SEDIILE ORGANIZAŢIILORSINDICALE

Există o iniţiativă recentă de elaborare a unuiproiect de act normativ prin care să se stabileascădreptul sindicatelor de a primi sedii: „Prin dero -gare de la prevederile Legii 213/1998 privindproprietatea publică şi regimul juridic al acesteiaşi ale Legii sindicatelor, confederaţiile reprezen-tative la nivel naţional, semnatare ale contractuluicolectiv de muncă unic la nivel naţional, pe anii2007-2010, pot primi în folosinţă gratuită, pe pe-rioada existenţei confederaţiei sindicale, imobileaflate în domeniul public sau privat al statului şiîn administrarea regiilor autonome, prefecturilor,instituţiilor publice la nivel naţional, judeţean saulocal şi a autorităţilor publice centrale şi/sau lo-cale. Aceste imobile primite în folosinţă gratuităvor putea fi utilizate numai cu destinaţia de sedii”,se arată în actul normativ al Guvernului.

Potrivit proiectului, sindicatele vor mai su-porta doar costurile legate de cheltuielile curente,iar la şase luni de la data intrării în vigoare a or-donanţei de urgenţă confederaţiile sindicale potopta pentru cumpărarea imobilelor la valoareacontabilă a acestora.

II. PROPUNERILE CNIPMMR PRIVINDÎMBUNĂTĂŢIREA CADRULUI LEGAL

PRIVIND SEDIILE SINDICATELOR ŞI PATRONATELOR

Majoritatea organizaţiilor patronale, atât pa-tronate, cât şi federaţii şi confederaţii patronale,întâmpină dificultăţi importante în vederea asi -gurării unor spaţii corespunzătoare pentru sediileşi activităţile lor, având chirii ridicate sau foartemari şi neavând spaţii adecvate.

CNIPMMR susţine necesitatea îmbunătăţiriicadrului legal privind dreptul la spaţii corespun-zătoare pentru activităţile de utilitate publică des-făşurate, atât pentru organizaţiile patronale, câtşi pentru organizaţiile sindicale.

Pentru organizaţiile patronale, care sunt or-ganizaţii non-profit şi care nu primesc finanţăride la buget pentru activităţile lor de utilitate pub-lică, sunt necesare măsuri de susţinere a efor-turilor lor de organizare şi funcţionare prinasigurarea de sedii, CNIPMMR propunând re-glementarea:

Dreptului tuturor organizaţiilor patronaleafiliate la confederaţiile reprezentative de a primiîn comodat sau de a închiria spaţii pentru sediilelor la nivelul chiriei pentru sediile partidelorpolitice, cu interdicţia utilizării acestor spaţii înscopuri patrimoniale.

Dreptului tuturor organizaţiilor patronaleafiliate la confederaţii reprezentative de acumpăra spaţiile închiriate pentru sediile lor înaceleaşi condiţii ca şi cumpărarea sediilor par-tidelor politice, cu interdicţia utilizării acestorspaţii în scopuri patrimoniale.

Trebuie reglementat în mod similar şi încondiţii de egalitate dreptul la spaţii corespunză-toare pentru sediile şi activităţile desfăşurate deorganizaţiile sindicale şi de organizaţiile pa-tronale, ca parteneri sociali egali şi definitoriipentru dialogul social la nivel naţional.

POZIŢIA CNIPMMR PRIVIND SEDIILE ORGANIZAŢIILOR SINDICALE ŞI PATRONALE

În data de 16 octombrie a avutloc la Bruxelles, Adunarea Generalăa JEUNE, organizaţie reprezenta-tivă a tinerilor întreprinzători dinUniunea Europeană, numărândpeste 300.000 de membri.

Cu aceasta ocazie, dl. HoriaMintaş (foto), care a deţinut pânăîn prezent funcţia de Trezorier alJEUNE, a fost ales în funcţia de vi-cepreşedinte.

Dl. Horia Mintaş reprezintă, încadrul JEUNE, Patronatul TinerilorÎntreprinzători din România, orga-nizaţie care îşi propune să pro-

moveze şi să sprijine, prin mijloacespecifice, antreprenoriatul în rândultinerilor din ţara noastră.

Membru fondator şi vicepreşe -dinte al PTIR, Horia Mintaş - res -ponsabil pentru Regiunea Nord –Vest, se concentrează în această pe-rioadă, alături de colegii din celeşase judeţe ale Regiunii, asupraunor iniţiative care să permită o pro-movare activă şi eficientă a PTIR înrândul tinerilor care sunt implicaţiîn afaceri sau care doresc săa selanseze în acest domeniu.

„Până în prezent am reuşit săatragem alături de noi peste 30 detineri întreprinzători din judeţeleBihor, Cluj, Maramureş şi Bistriţa-Năsăud. Desigur, scopul nostru este

acela de a fi reprezentaţi în fiecarejudeţ şi de aceea participăm la câtmai multe întâlniri şi încercăm săcontactăm cât mai mulţi tineri.Avem pregătite mai multe Proiectepe care le vom depune spre fi-

nanţare în această toamna şi în celmai scurt timp vom demara o seriede activităţi, la nivelul întregiiRegiunii.

Pe plan european, sunt onoratatât de alegerea făcută de colegiinoştri din alte ţări precum şi de spri-jinul colegilor mei de la PTIR, înspecial al Preşedintelui nostru,Florin Jianu, împreună cu carene-am propus să consolidămprezenţa românească în cadrulJEUNE şi să atragem cât mai multeprograme destinate tinerilor antre-prenori, către România.’’

Lucian - Adrian UngurSecretar General

PTIR Nord - Vest

Horia Mintaş este noul vicepreşedinte al JEUNE


Retrospective

Clubul Sportiv UniversitateaCluj este un club cu tradiţieaparte în sportul românesc.Înfiinţat în anul 1919, „U” s-aimpus încă din primele luni înpeisajul sportiv din Cluj şi dinRomânia ca şi club po li -sportiv. Este primul club uni-versitar înfiinţat în ţară şi, înmomentul de faţă, cu celeşapte echipe divizionare A dincomponenţă, cel mai mare.Dea lungul timpului, la acestclub s-au format nu numaiper formeri, ci şi caractere,pro fesionişti în diferite do -menii de activitate.

Miile de titluri şi de medalii ob -ţinute de sportivii şi echipele Uni-versităţii Cluj sunt o dovadă căideea numită “U” a fost un succes şia răzbătut de-a lungul timpului.Clubul Sportiv Universitatea Clujreprezintă tradiţia sportivă, conti-nuitatea şi performanţa în sport din1919 până în prezent. Poate deaceea “U” este un simbol atât de iu -bit în întreaga Românie.

Organizare, comunicareşi promovare

În prezent, CS UniversitateaCluj-Napoca are 12 secţii sportive:atletism, baschet feminin şi mas-culin, culturism, handbal feminin şimasculin, judo, rugby, tenis, voleifeminin şi masculin, scrabble.

După 90 de ani, “U” este un clubla fel de tânăr, de frumos, de curat,care păstrează valorile tinereţii şistudenţiei din Cluj-Napoca.

Cu toate că clubul datează din1919, modernitatea acestui club is-toric este dată de activitatea curentăcare, prin modul de organizare, esteasemănătoare cu cea a unei între-prinderi mijlocii şi de modul de co-municare. Clubul are în prezent unnumăr de 30 de angajaţi, adică nu -mărul de persoane din cadrul uneiîntreprinderi mijlocii. Dacă luăm înconsiderare şi cei 140 de sportivi,clubul arată ca o întreprindere detalie mijlocie spre mare. În club exis -tă compartimente de contabilitate şiresurse umane, marketing, trans-port, organizare competiţii ceea cea rată dorinţa clubului de a se adaptala specificul zilei de astăzi.

Alte si militudini cu societăţilecomerciale sunt mijloacele de co-municare pe care le foloseşte clubul:site-ul www.u-cluj.ro, prin care suntprezentate ultimele noutăţi din ac-tivitatea clubului, revista „NumaiU” cu apariţie bilunară , comunicatede presă, conferinţe de presă, etc.

Sportivii din cadrul secţiilor clubu-lui promovează sportul şi imagineaclubului prin participarea la activi -tăţi în şcoli şi în licee.

Aşadar, mij loacele de informareşi documentare sunt moderne: re-viste, ziare, presa online, filme,prezenţa în emisiuni tv. Faţă de oîntreprindere, Clu bul SportivUniversitatea Cluj nu este un pro-ducător de plus valoa re, ci de per-formanţă spor tivă, adăugândprestigiu social etc.

Ce oferă clubul partenerilor săieconomici şi sociali? “U” Cluj oferăimagine, vizibilitate prin ataşareanumelui partenerilor de numeleclubului în evenimentele organizatede club: competiţii sportive, mani-festări aniversare etc.

Ce aşteaptă clubul de la par te -neri? Sprijin economico-financiarde la partenerii economici şi suportlo gistic de la partenerii sociali. Fărăsprijinul şi colaborarea partenerilor,ac tivitatea clubului s-ar diminua sim ţitor, cu consecinţa unei slabere prezentări în competiţiile la care

participăm şi unei modeste impli -cări în programele şi proiectele lacare luăm parte:

1. Parteneriatul cu autorităţilelocale, respectiv Primăria, Consiliullocal şi Consiliul judeţean, în ved-erea susţinerii activităţii sportive deperformanţă. Participarea la toatecompetiţiile de nivel naţional şi in-ternaţional se face cu sprijinul au-torităţilor locale. La rândul lui,clubul reprezintă municipalitatea şijudeţul în toate competiţiile majorela care participă. Obiectivul pe caredorim să îl realizăm este participa -rea, în fiecare an competiţional, la ocompetiţie europeană intercluburi.

2. Parteneriatul cu universi tă -ţile clujene. Marile universităţi dinCluj pun la dispoziţia clubului spaţiide antrenament, spaţii de cazare, deservit masa pentru sportivii clubu-lui. În acelaşi timp, studenţi de la di -ferite facultăţi fac practică în cadrulclubului şi participă activ la proble -mele legate de activitatea sportivă(Facultatea de Educaţie Fizică şiSport), de promovarea şi vânzarea

imaginii clubului (Facultatea deMarketing şi Departamentul de jur -nalism).

3. Parteneriatul cu Direcţia pen-tru sport a judeţului Cluj în vedereaexploatării în comun a Centrului deRecuperare şi Refacere pen tru Spor tivi.Centrul este destinat refacerii şi recu-perării spor ti vilor de performanţă caree fec tuează an tre namente şi jocuri laSala Sporturilor "Horia Demian", pre-cum şi pentru refacerea şi recuperareaaltor categorii de sportivi.

4. Proiectul propus de cătreClubul Sportiv Universitatea Clujîn colaborare cu Universitatea Ba -beş-Bolyai - Facultatea de EducaţieFizică şi Sport: „Prin înot spreJocurile Olimpice de la Londra2012”. Scopul general al proiectuluieste dezvoltarea înotului în rândulstudenţilor prin oferirea unui mo -del, respectiv grupa de performanţăa Clubului Sportiv Universitatea -Clubului Sportiv Municipal şi, cuobiectiv, calificarea unui sportiv dinaceastă grupă într-o finală la JocurileOlimpice de la Londra din 2012,prin punerea la dispoziţia grupei deperformanţă a materialelor şi logis-ticii necesare pentru realizarea o -biectivului propus.

Susţinere financiară -perfomanţă garantată

Pentru a demonstra legătură e -xis tentă între obţinerea perfor-manţei sportive şi susţinereafi nan ciară, dăm câteva exemple:-echipa de baschet masculin a avut

ca sponsor S.C. Fimaro SA Clujşi a câştigat titlurile naţionale înanii 1992 şi 1993. Cu SM Invest,baschetbaliştii clujeni au rede-venit campioni naţionali în se-zonul 1995-1996.

-cu societatea de asigurare şi rea -sigu rare Ardaf S.A., echipa devolei masculin a Clubului Spor -tiv Universitatea Cluj a obţinuttitlul naţional în sezonul 1995-1996 şi a câştigat Cupa Ro mâ -niei în 1996-1997.

-echipa de handbal fete „U” Jolidon,cu sponsorul S.C. Jolidon, s-acalificat în finala Challenge Cupîn anul 2007.

n Ramona-Lucia Culciar

Excelenţa în afaceri, excelenţa în sport

Pentru a putea menţine activitatea la nivelul angajamentelorasumate, se apelează la sistemul desponsorizări şi de asocieri cudiferiţi parteneri,publicitate şi acţiuni de promovare aimaginii clubului, a sportivilor săi,pentru a acoperi 65-70% din cheltuielile programate pentru selecţionarea şi pregătireasportivilor, susţineOvidiu Vasu, director executiv CS UniversitateaCluj

Turism


Cupa Presei la Gătit, ediţia 2009Primăria comunei Mărişel şi AsociaţiaPelaghia, care reuneşte operatorii turisticidin zonă, încearcă să promoveze turismulmontan. În acest scop, a fost permis acce-sul ziariştilor pentru prima dată în hidro-centrala subterană de la Mărişel, a doua caimportanţă de pe rîurile interne aleRomâniei. Primarul comunei, Traian Mariş, a prezentat

un plan de promovare turistică a zonei care,printre altele, prevede construirea unui centru deinformare prin parteneriat public-privat. Tot lasfîrşitul săptămînii trecute a fost organizată o ex-poziţie de produse agricole la Popasul Ianculuiunde au fost prezentaţi cartofii specifici Mărişelu-lui, conserve de ciuperci tradiţionale şi băuturiproduse în casă. Primăria Mărişel a precizat, într-un comunicat de presă, că zona „este pe cale sădevină noua perlă a turismului în Munţii Apu -seni. Comunitatea locală a decis să investească îndezvoltare comunitară şi în turism durabil. Drepturmare, în comună există 12 unităţi de cazare,adică pensiuni şi cabane, autorizate sau aflate în

curs de autorizare”. În acest scop, alături de pîrtiade schi deja existentă, va fi amenajată o alta de3,5 kilometri, astfel încît comuna va fi introdusăîn programul „Superschi în Carpaţi”.

Căruţe, sănii şi produse tradiţonaleDin acest an, Mărişelul va găzdui „Serbările

Zăpezii”, a căror dată urmează a fi stabilită înfuncţie de vreme, a declarat primarul TraianMariş. Reprezentantul administraţiei locale a re-cunoscut că se doreşte obţinerea statutului dearie naturală protejată pentru stîncile de la ŢâclaGavrii, de lîngă unul dintre cele mai frumoase de-filee din Munţii Apuseni. O altă atracţie a zoneio reprezintă, în opinia primarului, produseletradiţionale româneşti: cîrnaţii, brînzeturile,preparate după reţete vechi de sute de ani şifructele de pădure sau ciupercile, produse deorigine controlată.

Tot la sfîrşitul săptămînii trecute a fostprezentată Cabana Moţilor, un obiectiv turistic acărui construcţie a costat 300.000 de euro,proveniţi din fonduri SAPARD, resurse propriişi credite. Urmînd a fi clasificată la trei stele, ca-bana va fi ca un cămin pentru turişti, care vor ficonsideraţi oaspeţi ai familiei Hosu. Atmosferade la sfîrşitul săptămînii a fost considerată decătre cei prezenţi la manifestări ca fiind extremde plăcută, iar calitatea serviciilor comparabilăcu cea din staţiunile montane din Austria, stil pecare şi-l doreşte să îl imite Cabana Moţilor, dupăcum recunosc proprietarii. Invitaţii organizato-rilor au apreciat inventivitatea gazdelor în a leoferi alternative inedite de petrecere a timpuluiliber, plimbări cu căruţa, vizitarea celor mai spec-taculoase locuri din apropiere, echitaţie şi orga-nizarea unui campionat de gătit în aer liber

pentru presă. Seara s-a încheiat cu un foc detabără şi au o masă în stil haiducesc.

Perlă din apuseniSituat la intrarea în Parcul Natural Apuseni şi

declarat „Destinaţie Europeană de Excelenţă” deComisia Europeană în 2009, Mărişelul este am-plasat pe un platou situat la peste 1.200 de metrialtitudine, în apropierea lacurlor Tarniţa şi Beliş.Primarul comunei, Traian Mariş, comunitatea lo-cală şi Asociaţia „Pelaghia” caută mijloacele de aatrage în zonă un număr cît mai mare de turişti şide a consolida poziţia comunei pe unul dintreprimele locuri în topul preferinţelor amatorilorde sporturi de iarnă sau off-road.

Parteneriat Pentru Promovare


Cercetare

Desi 2009 a fost declarat AnulEuropean al Creativităţii şi Inovării,potrivit unui studiu CNIPMMR,un procent îngrijorător de 25% din-tre IMM-urile autohtone nu au de -di cat nici o investiţie, în ultimii ani,inovării în procese, produse sau or-ganizare. În acelaşi timp, firmelecare au investit în inovare au alocatresurse financiare modice acestoractivităţi, doar 20 la sută dintreIMM-uri alocând un maxim de 11-20% din investiţii inovării.

La nivelul Regiunii N-V, con-form Innobarometrului 2008, chel-tuielile de inovare ca procent dinPIB-ul regional, plasează regiuneade abia pe îngrijorătorul loc 6 înRomânia.

Programul-Cadru pentru Cerce -tare şi Dezvoltare Tehnologică(PC7), reprezintă o valoroasăpoartă de acces spre cercetarea eu-ropeană, accesibilă IMM-urilor, in-clusiv prin proiectele AsociaţieiPatronilor şi Meseriaşilor Cluj.

PASSAGE este un proiect decercetare-dezvoltare în domeniulmanagementului cunoaşterii, fi-nanţat de Uniunea Europeana prinProgramul Cadru 7.

Obiectivul proiectului îl repre -zintă sprijinirea IMM-urilor din in-dustrie, pentru identificareaknow-how-ului critic, ca factor decompetitivitate. Prin proiect se dez-voltă unelte IT pentru facilitareaidentificării, prezervării (capturării)şi achiziţionării acestui know-how.

În acest sens, va fi dezvoltată oplatformă de gestiune a capabili -tăţilor, ce va oferi asociaţiilor indus-triale din textile şi îmbrăcăminte unset de unelte IT care pot fi folositede membrii acestora pentru a ges-tiona în mod eficient know-how-ulexistent, a diagnostica nevoia de noicompetenţe ce derivă din evoluţiatehnică şi a institui acţiuni preven-tive de management al cunos -tinţelor.

Aceasta se va baza pe o me to -dologie anticipativă de manage-ment al cunoaşterii, dezvoltată încadrul proiectului, pe unelte ITfurnizate ca servicii web:

- o metodologie integrată pentruanticiparea nevoilor emergente de

know-how, determinată de evoluţiatehnică

- metode şi instrucţiuni aferente,pentru diagnosticarea know-how-ului critic deţinut de IMM-uri cureferire la o poziţie organizaţionalădată şi anticiparea posibilelor riscuride pierdere a acestui know-how-ului;

- sistem de management alcunoştinţelor pentru capturarea şistocarea know-how-ului furnizat,sub forma unui serviciu on-line.

Activităţile proiectului sunt or-ganizate, după cum urmează:

1. Descrierea şi identificareanevoilor strategice în resurseumaneObiectivul acestui pachet de

lucru este selectarea unui set deminim 10 până la 30 de ocupaţiides crise în detaliu în acord cunormele internaţionale de codifi-care ocupaţională, folosind ometodologie unitară pentru fiecareregiune parteneră, pentru câte 2 sec-toare: textile/îmbrăcăminte şi un altsector cheie selectat adiţional. Vor fiselectate, analizate şi descrise 100de ocupaţii strategice. Un ghid on-line va oferi acces ghidat către pro-filele identificate şi la statistici, date,studii şi previziuni relevante referi-toare la evoluţia acestor ocupaţii.

2. Identificarea Know-Howului critic Acest pachet de lucru are ca

obiectiv dezvoltarea unor unelteweb care vor oferi funcţionalităţipentru ca IMM-urile să identificesituaţia actuală şi cea viitoareprivind nevoile de transfer a know-howului critic, analiza referitoare laimpactul asupra companiei a uneieventuale lipse a unor astfel decunoştinte critice şi nu în ultimulrând susţinerea luării unor deciziipentru acţiuni de asumare ariscurilor.

3. Captarea cunoştintelor În cadrul acestui pachet de lucru

se vor dezvolta metode şi unelte on-line pentru a falicita procesul decapturare a cunoştinţelor expliciteşi implicite în cadrul IMM-urilor.

Livrabilele sunt: ghiduri opera -

ţionale intuitive, pentru captuareacunoştinţelor de către IMM-uri, setde unelte pentru capturarea cunoş -tinţelor, cel puţin 100 de cazuri/e -xemple vor fi colectate şi do cu mentate.

4. Dezvoltarea Platformeipentru Gestionarea CapabilităţilorSe va dezvolta o aplicaţie web

colaborativă pentru integrareafuncţională într-o arhitectură des -chisă, modulară şi scalabilă, a sis-temelor de stocare a cunoştinţelor,precum şi uneltelor şi serviciiloroferite de către Passage.

5. Dezvoltarea de unelte de invatarePachetul de lucru vizează

susţinerea diferitelor scenarii debusiness pentru transferul decunoştinte prin identificarea şiasamblarea rapidă a conţinutuluicare descrie cunoştinţele criticereferitoare la o ocupaţie dată şi ope -raţii de producţie specifice, precumşi proiectarea şi dezvoltarea deconţinut educaţional interactiv /ghiduri de expertiză referitoare laknow-how critic.

6. Instruirea asociaţiilorIMM-urilorÎn acest pachet de lucru se rea -

lizează familiarizarea asociaţiilor deafaceri şi IMM-urilor partenere curezultatele proiectului, prin acţiunide diseminare şi publicitate.

7. DemonstraţieAceastă activitate urmăreşte

demonstrarea eficacităţii rezulta -telor precum şi validarea uneltelordezvoltate în cadrul proiectului, încadrul fiecărei ţări cu utilizatori lo-cali şi factorii interesaţi (IMM-uri,consultanţi profesionişti), şi fur -nizarea de feedback conform unorscenarii reale de aplicare, în vedereaîmbunătăţirii metodelor şi unel-telor.

nRadu Rujan

Mai multe informaţii pot fiobţinute la sediul asociaţiei

sau pe pagina proiectului (www.passage-project.eu ).

MANAGEMENTUL COMPETENŢELOR ŞI CUNOSŢINTELOR CRITICE PROIECT DE CERCETARE FINANŢAT PRIN PROGRAMUL CADRU 7

Parteneri

Parteneri Cercetare

Companii

PASSAGE

Publicitate


32

Telefon: 0259 – 432400

0359 – 432400

0359 – 432500

Fax: 0259 – 432500

E-mail:[email protected]

Website:

www.hotel-maxim.ro

Hotel Maxim****Oradea, Strada Victor Babes nr 5

DEGEABA TE ZBAŢI DACĂ NU TE FACI CUNOSCUT

de potenţiali parteneri sau clienţi vor primi cu siguranţă oferta ta!

Promovează-ţi AFACEREA în TRIBUNA AFACERILORpromotorul afacerilor de succes

!

5.000

Documents

Tribuna Afacerilor