Tumori benigne

Neoplazia

• Neoplazia – “crestere noua”• Un neoplasm- o masa anormala de tesut• In contrast cu celulele normale cel

neoplazice:– Autonome- cresterea este indep de fact de

crestere si de mecanism din tes normal– Excesive – – Dezorganizate

Neoplazia

• Tumora – “umflatura”, tumefactie = neoplasm– Benigne– Maligne– Cancer = tumora maligna– Oncologia – stiinta care studiaza tumorile

(oncos – gr. = tumor – lat = umflatura)

Tumori benigne Tumori maligne

Crestere lenta; Crestere rapida

Expansive Invazive

Supraf ext neteda, incapsulate Supraf ext neregulata Nu sunt incapsulate

Omogene pe sectiune Pe sectiune – variabile

Culoare uniforma Culoare – variabila

Nu metastazeaza Metastazeaza

Seamana cu tes de origine Anaplazice – nu seamana cu tes de orig

Nuclei normali ca forma si marime

Nc- atipici, pleomorfi,hipercromatipici

Rare mitoze Numeroase mitoze, in gen atipice

Prognostic favorabil Pronostic rezervat

Neoplazia

• Metastaze prin 3 cai:– Limfatic- – Hematogen– Implantare in cav corpului

Carcinoamele metast prin limfatice, sarcoamele prin vasele de sange

Neoplazia

• Stadiul – determina extinderea si diseminarea tumorii. Se utilizeaza TNM; T – marimea tumorii ( 1-4), N – afectare ganglionara(0-3), M – metastaze (0 negativ, 1 pozitiv)

• Gradul – exam micro; pe o scara de la I la III, bine dif, moderat dif, slab dif

Neoplazia

• Cea mai frecventa forma de cancer la sexul F si M- cancerul de piele

• Cea mai frecventa cauza de moarte

Barbati Femei

Prostata (31%) San (31%)

Plamani (14%) Plamani (13%)

Intestin gros (10%) Intestin gros (11%)

Barbati Femei

Plamani (31%) Plamani (25%)

Prostata (11%) San (15%)

Intestin gros (11%) Intestin gros (11%)

Variatii geografice ale diferitelor tipuri de carcinoame

Organ Tip de cancer Tari

Sistemul degestiv

EsofagStomacFicat Colon

Iran, China, AfricaJaponia, Chile, IslandaAfrica sub Saha, Asia de SESUA, Europa V

Piele Melanom Scuamos

Australia, SUA S

San Ductal/lobular SUA, Europa V

Tumori benigne• Note: o tumora care apare într-o locaţie

nefavorabila anatomic care cauzează compresiune si distrugerea structurilor vitale. De exemplu, tumori hipofizare benigne care cauzeaza atrofie de compresie petesut glandular.

•  O tumora cu producţie de hormon excesivă, care poate provoca deranjamente fatale metabolice.De exemplu, un adenom de insule de pancreas- cauzelor hiperinsulinism.

Tumori maligne• Termeni care se folosesc cand vorbim de tumori

maligne:– Cancer – termen frecvent utilizat pentru tumori

maligne– Carcinom – utilizat pentru tumori epiteliale maligne– Sarcom- pt tumori nonepiteliale

• –– Solid tumors are circumscribed tumors such as carcinomas and sarcomas.

• – Non-solid tumors are systemic autonomous proliferations of noncohesive individual cells, such asoccur in leukemias

metastazarea

• Definitie: diseminarea celulelor tumorale dintr-o parte a organismului in alta parte, unde se stabilesc si cresc - tumora secundara

• Nota: Metastazarea - într-un sens mai larg se referă la răspândirea unui proces de boală dintr-o parte inalta a organismului

• Tumorile de prostata, rinichi, tiroida si san metastazeaza frecvent la nivelul oaselor

• Celule tumorale latente:celule tumorale izolate pot coloniza un organ sau tesut sim pot ramane latente pentru 10-20 ani. O crestere agresiva poate apare din motive necunoscute ducand la metastate tardive ( cancer de san)

Papilomul • Este o tumoră benignă a epiteliului pavimentos

(keratinizat sau nu), a uroteliilor sau a epiteliilor metaplaziate pavimentos.

• Macroscopic, papilomul apare ca o creştere exofitică papilară, “în fire de iarbă”, rugoasă sau netedă, cu un diametru de ~ 1-2 cm.

• Exista si papiloame cu model de crestere endofitic (papilom inversat)

• Papilomul poate fi: – sesil (bază de implantare largă, axul tumorii fiind paralel

cu suprafaţa unde s-a format) sau – pediculat (bază de implantare îngustă, axul tumorii fiind

perpendicular pe suprafata unde s-a format)– unic sau multiplu.

• Microscopic, papilomul se caracterizeaza printr-o serie de proiectii papilare, digitiforme, ce contin un ax conjunctivo-vascular tapetat de un epiteliu pavimentos cu: – akantoza (ingrosarea stratului spinos)– hiperkeratoza (ingrosarea stratului cornos) – papilomatoza (ingrosarea si inmultirea

papilelor dermice)

Papilom, HE, 4x

Papilom

Papilom cu celule scuamoase

Polipul • Polipul reprezinta o tumora benignă a epiteliului

cilindro-cubic de pe suprafaţa mucoaselor din organele cavitare, proeminând în lumenul cavităţilor (intestinale, endometriale, bronsice).

• Macroscopic, tumora poate fi unică (~ 50% din cazuri) sau multiplă, sesilă sau pediculată, de obicei aşezată pe creasta pliurilor mucoaselor (cel mai frecvent recto-sigmoidiene), cu diametru de ~ 1-2 cm. Suprafaţa tumorală este în general netedă, umedă, lucioasă.

• Microscopic, tumora este constituită din multiple lumene glandulare cu celule înalte, cu nuclei la polul bazal sau pseudo-stratificaţi, hipercromi şi cu citoplasmă bazofila in care pot persista mici picături de mucus.

• La nivelul intestinului gros se descriu polipi non-neoplastici: – hiperplastic– juvenil– hamartomatos (din polipoza Peutz Jeghers), – limfoid – regenerativ (pseudopolipul inflamator din colita ulcerativa)

• Polipi neoplastici: – Polipul adenomatos– Polipul vilos – Polipul mixt

Polip

Polip

Polip adenomatos vs polip vilos, HE, 4x

Polipoza colonica

Fibroadenomul mamar• Este o tumoră benignă cu punct de plecare la

nivelul epiteliului glandular mamar, caracterizandu-se printr-o proliferare adenomatoasă, înconjurată de o stromă conjunctivă ce comprimă epiteliul. Este o tumoră hormono-dependentă, ce apare în perioada de fertilitate a femeii, frecvent înainte de 30 de ani.

• Se prezinta macroscopic, ca un nodul sferic (1 - 5 cm), gri-albicios, de consistenţă fermă, bine delimitat, mobil la planurile supra- sau subjacente, care se dezvoltă frecvent în cadranul supero-extern al sânului.

Fibroadenom mamar• Microscopic, se constată spaţii glandulare delimitate

de un epiteliu cubic, care are la periferie stratul de celule mioepiteliale.

• Spaţiul glandular poate fi rotund, oval, regulat, fibrele conjunctive fiind dispuse concentric (fibroadenom pericanalicular).

• Uneori, lumenul canalicular este comprimat de proliferarea neuniformă a fibrelor conjunctive, cu aspect de “coarne de cerb” (fibroadenom intracanalicular).

• IHC tumora este pozitiva la ER, PgR, CK – pentru celulele epiteliale, actina, CD10 pentru celulele mioepiteliale

Fibroadenom mamar, HE, 4x

Fibroadenom mamar

Hemangiomul • Hemangiomul este o tumoră benignă vasculara ce presupune proliferarea

de vase sangvine capilare (hemangiom capilar) sau vase adulte (hemangiom cavernos, frecvent în ficat).

• Macroscopic, apare subcutanat, pe mucoase, pe buze, în cavitatea orală sau în viscere (ficat, splină, rinichi). Variază în talie de la câţiva milimetri la mai mulţi centimetri.

• La nivel cutanat are culoare roşie-albăstruie, putand fi plan sau tuberos. Epiteliul de acoperire este de obicei intact. Un aspect particular il reprezinta hemangiomul pielii la nou-născut (hemangiom juvenil), care creşte rapid în câteva luni, începe să regreseze la 1-3 ani şi dispare la 5 ani în proporţie de 80%.

• Microscopic, leziunea se caracterizeaza prin proliferarea unor vase cu pereti proprii, delimitati de endoteliu, ce formeaza mici cavităţi cu perete unistratificat, dispuse plexiform, separate unele de altele prin ţesut conjunctiv. Lumenul cavităţilor poate conţine sânge.

• Se pot evidentia vase adulte cu nucleii endoteliului turtiti asezati pe o membrană bazală, sau capilare embrionare (cu endoteliu cu nuclei proeminând în lumen).

• IHC tumora este pozitiva la CD34, CD31, FVIII

HemangiomFicat Piele

HE, 10x CD34, 10x

Tumora mixtă de parotidă (adenomul pleomorf)

• Reprezintă 65-80% din tumorile glandelor salivare majore. Apare cel mai frecvent în decada a 5-a şi a 6-a, cu o usoara predominanţă feminină. De obicei este unică, dar poate fi multiplă, uni- sau bilateral.

• Excizia tumorii poate fi dificilă prin învecinarea cu nervul facial şi datorită micilor proiecţii ce se pot extinde la distanţă de masa principală. Recidivele sunt frecvente şi apar uneori după zeci de ani de la prima excizie. Aproximativ 2% din adenoamele pleomorfe, de obicei recidivante, se transformă malign.

• Macroscopic, tumora este fermă, elastică, nodulară, net delimitată de o capsulă conjunctivă. Pe secţiune este albă sau gri, cu zone de aspect hialin sau mixomatos, uneori ferma, albastru translucid – zone condroide.

• Microscopic, se evidenţiază elemente epiteliale ce formează ducte, acini, tubi neregulaţi sau insule, plaje celulare; frecvent celulele mioepiteliale, mici, întunecate, fusiforme, mărginesc epiteliul cuboidal, creând două straturi distincte de celule. De asemenea, se pot evidentia arii de ţesut mixoid lax care poate include insule cu matrice condroidă şi, mai rar, matrice osoasă.

Tumora mixta de parotida, HE, 4x

Teratomul ovarian • Teratomul este o tumoră disembrioplazică (chistică în 95% din cazuri) cu

originea în celulele germinale din două sau trei foiţe embrionare. Tumora este bilaterală în 10-15% din cazuri. Celulele diferenţiază spre variate structuri somatice, producând ţesuturi ce pot fi identificate ca piele, muşchi, grăsime, epiteliu intestinal, dinţi, etc.

• O formă particulară o reprezintă chistul dermoid ovarian în care diferenţierea se face pe toate cele 3 linii embrionare, creând o tumora chistică delimitată de ţesut epidermic şi a cărui conţinut este sebum, fire de păr, dinţi.

• Chistul dermoid are un aspect chistic unilocular de dimensiuni variabile care la secţiune evidenţiază în centru o masă cu aspect de sebum, amestecată cu multiple fire de păr şi uneori dinţi. După evacuarea conţinutului chistic, peretele apare subţire, opac, gri-alb cu zone calcificate, ce contin fire de păr.

• Microscopic, peretele chistului este compus din elemente diferenţiate de origine ectodermică (epiteliu malpighian cu fire de păr şi rare glande sebacee), zone de origine endodermică (epiteliu cubic) şi structuri mezodermale (muschi neted şi insule cartilaginoase).

Teratom ovarian

Teratom ovarian

Leiomiofibromul uterin • Leiomiofibromul uterin este cea mai frecventa tumoră benignă (apare la una

din 5 femei în perioada de fertilitate) hormono-dependenta. Poate fi asimptomatic, dar poate produce meno-metroragii sau dureri prin compresia vezicii urinare.

• Macroscopic, tumorile sunt bine delimitate, rotunde, ferme, unice sau multiple cu variate dimensiuni (5 mm – 15 cm). În general se dezvoltă în miometru, în mod excepţional în colul uterin sau în ligamentele uterine.

• Tumorile pot fi localizate în miometru (intramurale), în apropierea seroasei (subseros) sau în apropierea endometrului (submucos). Pot proemina în cavitatea peritoneală sau în cavitatea endometrială.

• Pe suprafaţa de secţiune, apare un model în vârtejuri pe seama benzilor de muşchi neted. Tumorile mari prezinta arii galben-brun-roşcate, moi (degenerare chistică). La vârste avansate (când se produce o regresie în postmenopauză) masele tumorale atrofiate tind să devină colagenice, hialinizate, şi uneori prezintă o calcificare parţială sau completă.

• Microscopic se constata o proliferare leiomiomatoasa cu celule musculare netede (cu nucleu “in trabuc”) dispuse in vartejuri sau fascicule, incluse intr-o stroma conjunctiva

Leiomiofibrom uterin

HE 10x;

VG actina

Schwannoma= neurinom

• Tumora benigna a nervilor periferici• Se poate asocia cu neurofibronmatoza• Frecventa la adulti tineri, ambele sexe• Ma- masa rotund ovalara, incapsulata,

dimensiuni diferite, pe sectiune alb-galbuie, tumorile mai mari pot prezenta zone chistice

• Mi- bifazica – zone Antoni A si zone Antoni B in proportii variabile

• Antoni A – arii compacte celulare; proliferare de celule fuziforme aranjate in manunchiuri scurte sau fascicule, cu nuclei alungiti in forma de creion. Arii cu nuclei paraleli,asezati unii peste altii - corpii Verocay

• Antoni B –zone hipocelulare ce contin vase cu pereti hialinizati, pot prezenta degenerari mixoide, chistice,hemoragie stromala si calcificari