TUMORILE__CEREBRALE

  • View
    10.554

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of TUMORILE__CEREBRALE

TUMORILE CEREBRALEProcesele inlocuitoare de spatiu de la nivel cerebral pot fi impartite astfel : Tumori cerebrale primare Tumori cerebrale secundare ( metastaze ) Procese infectioase cerebrale si spinale Hematoame cerebrale si spinale Leziuni ischemice cerebrale si spinale Malformatii vasculare cerebrale si spinale

CLASIFICAREA HISTOLOGIC A TUMORILOR SISTEMULUI NERVOS CENTRAL:1. Tumori neuroepiteliale: a. Tumori gliale: i. Tumori astrocitice 1. Astrocitomul pilocitic 2. Astrocitomul difuz 3. Astrocitomul anaplastic 4. Glioblastomul 5. Xantoastrocitomul pleomorfic 6. Astrocitomul cu celule gigante subependimal ii. Tumori oligodendrogliale 1. Oligodendrogliomul 2. Oligodendroglomul anaplastic iii. Glioame mixte 1. Oligoastrocitomul 2. Oligoastrocitomul anaplastic iv. Tumori ependimale 1. Ependimomul mixopapilar 2. Subependimomul 3. Ependimomul 4. Ependimomul anaplastic v. Tumori neuroepiteliale cu origine nesigur

1. Astroblastomul 2. Gliomul cordoid al ventriculului III 3. Gliomatosis cerebri b. Tumori neuronale i neuronal-gliale mixte (pot fi prezente unele componente gliale): i. Gangliocitomul ii. Gangliogliomul iii. Astrocitomul/gangliogliomul infantil desmoplastic iv. Tumor neuroepitelial disembrioplastic v. Neurocitomul central vi. Liponeurocitomul cerebelos vii. Paragangliomul c. Tumori nongliale: i. Tumori embrionare 1. Ependimoblastomul 2. Meduloblastomul 3. Tumor neuroectodermal primitiv supratentorial (PNET) ii. Tumori de plex coroid 1. Papilomul plexului coroid 2. Carcinomul plexului coroid iii. Tumori parenchimatoase pineale 1. Pineoblastome 2. Pineocitoame 3. Tumori ale parenchimuli pineal cu difereniere intermediar 2. Tumori meningeale: a. Meningioame

b. Hemangiopericitoame c. Leziuni melanocitice 3. Tumori ale celulelor germinale: a. Germinoame b. Carcinoame embrionare c. Tumori ale sinusului endodermal d. Coriocarcinoame e. Teratoame f. Tumori mixte ale celulelor germinale 4. Tumori ale regiunii selare: a. Adenoame pituitoare b. Carcinoame pituitare c. Craniofaringioame 5. Tumori cu histogenez nesigur: a. Hemangioblastomul capilar 6. Limfomul primar al SNC 7. Tumori ale nervilor periferici ce afecteaz SNC: a. Schwanoame 8. Tumorile metastatice Dezvoltarea oricarui proces expansiv intracranian poate conduce la aparitia a 2 grupe de simptome : - de hipertensiune intracraniana - de suferinta focala

Sindromul de hipertensiune intracraniana ( HIC )Este determinat de multiple cauze , cele mai importante fiind reprezentate de : - volumul procesului expansiv intracranian - tulburarile circulatorii sanguine si lichidiene - edemul cerebral ( perifocal, inflamator, hemodinamic, traumatic, toxic ) - acumularea in exces a LCR ( hidrocefalie ) Presiunea intracerebrala normala este de 5-10 cmc de apa. Tabloul clinic al sindromului de HIC este dominat de : - cefalee

- varsaturi - staza papilara - tulburari psihice Cefaleea este prezenta la majoritatea bolnavilor . Este continua si intensa. Pe un fond dureros continuu pot sa apara crize dureroase violente ce alterneaza cu scurte perioade de remisiune. Este exacerbata de : stranut , tuse sau comprimarea jugularei. Diminua dupa varsatura sau administrarea de solutii hipertone si nu cedeaza la antialgicele obisnuite. Varsaturile au caracter spontan , sunt expozive , in jet nefiind precedate de greturi, nefiind legate de alimentatie. Apar precoce in tumorile de fosa posterioara. Staza papilara este caracterizata prin stergerea conturului si proeminenta papilei cu ingustarea arterelor , dilatarea venelor si uneori hemoragii in flacara . Tulburarile de vedere se manifesta prin : modificarea campului vizual , cu largirea petei oarbe a lui Mariotte urmate de diminuarea acuitatii vizuale pana la pierderea completa a vederii. In acest moment s-a instalat atrofia optica , caracterizata prin : papila decolorata cu margini estompate. Staza papilara este rezultatul HIC , urmata de compresiunea venei centrale a retinei cu perturbarea circulatiei limfatice a nervului optic. Tulburarile psihice sunt reprezentate de : apatie , indiferenta, diminuarea atentiei , scaderea functiilor intelectuale. Alte tulburari ce apar in cadrul sindromului de HIC crize convulsive generalizate , tulburari vegetative ( bradicardie , bradipnee ) , paralizii de nervi oculomotori. Paraclinic radiografia simpla a craniului : modificarile apar dupa 4-6 sapt.; largirea suturilor; impresiuni digitale ; modificari ale regiunii selare - EEG : modificari difuze, generalizate; modificarile focalizate sunt mascate de cele generalizate ; malign- procese difuze ; benign procese focalizate ; - Gammaencefalografia focare lezionale radioactive - Arteriografia cerebrala indirect arata hidrocefalia, procesul expansiv, herniile cerebrale, lipsa de umplere in intregime a unor vase ale arborelui carotidian. COMPLICATIILE SINDROMULUI DE HIC Cea mai grava complicatie ce poate sa apara in evolutia sindromului de HIC este sindromul de angajare. Acesta consta in deplasarea unei portiuni din creier intr-un orificiu inextensibil. Cele mai frecvente conuri de presiune sunt : 1. Conul de presiune temporal angajarea temporala in fanta lui Bichat caracterizata prin : - redoare de ceafa - crize de rigiditate prin decerebrare - crize epileptice generalizate - tulburari ale starii de constienta - tulburari ale functiilor vegetative - semne piramidale bilaterale - midriaza fixa ipsilaterala, miscari pendulare ale globilor oculari , nistagmus , sindrom Parinaud, spasm de convergenta etc. Prognosticul este foarte grav. 2. Hernia cingulara se produce prin deplasare corpului calos sau a girus cinguli pe sub coasa creierului. Se intalneste mai frecvent in tumorile frontale. Clinic : tulburari

ale starii de constienta si rare deficite motorii( prevalent crurale ). Simptomatologia apare tardiv. 3. Conurile de presiune transtentoriale sunt produse prin: deplasarea de sus in jos a structurilor temporale profunde sau a trunchiului cerebral herniat pe sub marginea libera a tentoriului torsionat deplasarea de jos in sus a cerebelului Clinic sunt caracterizate prin : tulburari de vedere , midriaza , paralizii de nervi oculomotori, sindrom Parinaud, tulburari vestibulare, hipoacuzie, redoare de ceafa , sindrom piramidal, miscari involuntare, tulbuari ale starii de constienta pana la coma , crize de rigiditate prin decerebrare, tulburari vegetative . 4. Hernia amigdalelor cerebeloase anagajarea amigdalelor cerebeloase in gaura occipitala poate fi unilaterala sau bilaterala . Este caracterizata din punct de vedere clinic prin accentuarea simptomelor de HIC , crize tonice cu contractura in extensie , tulburari bulbare si moarte rapida. ALTE COMPLICATII CIRCULATORII efectele HIC asupra debitului sanguin cerebral incep sa apara cand presiunea intracraniana depaseste 45 fenomenul Kocher-Cushing presiunea se mareste reactional ptr mentinerea debitului sanguin. SINDROAME PARTICULARE 1. SINDROMUL Foster-Kennedy atrofie optica primitiva cu scotom central prin compresiunea directa a n. Optic staza papilara de partea opusa apare in meningiomul intern a aripii mici a sfenoidului 2. SINDROMUL Ectors - forma particulara a herniilor transtentoriale - apare in tumorile circumvolutiei frontale a III-a - hemiplegie contralaterala prin comprimarea piciorului peduncular contralateral - tulb. Psihice de tip frontal - crize convulsive cu debut adversiv

-

-

SINDROAME DE LOCALIZARE1. TUMORILE DE LOB FRONTAL Procesele tumorale localizate la nivelul lobului frontal determina un complex simtomatic in care pe langa simptomele caracteristice sindromului de HIC se asociaza : Hemiplegia corticala ca urmare a lezarii ariilor 4 si 6 Crizele epileptice de tip jacksonian ca urmare a iritarii ariei 4 Brodmann Crize adversive oculo-cefalogire devierea conjugata a capului si globilor oculari de partea opusa tumorii in cazul leziunilor iritative , si de aceeasi parte cu tumora in cazul leziunilor distructive

Bolnavul se uita la membrele sale cu convulsii , in caz de excitatie si priveste leziunea corticala ,in caz de paralizie Ataxia frontala : elemente cerebeloase ( ataxie , lateropulsie, dismetrie , adiadocokinezie ), vestibulare ( deviatii in timpul mersului , inclinarea anormala a capului si corpului ) , gnostice ( impresii de falsa deplasare a corpului , tulburari ale imaginii posturale , dezorientare spatiala ) , apraxia mersului. Tulburari psihice : de afectivitate ( moria ) , de activitate ( pierderea initiativei , lipsa de interes pentru ceea ce se petrece in jur ), intelectuale ( atentie si memorie cu amnezie de fixare uitarea datelor recente , pierderea simtului autocritic , tulburarea starii de constienta ; Tulburari afazice ( anartrie , agrafie ) si apraxice (apraxia mersului ) Tulburari de reflexe prin lezarea ariei 6 ; sunt frecvent localizate contralateral tumorii si sunt reprezentate de : fenomenul de apucare ( daca punem un obiect in palma pacientului acesta inchide pumnul ) si fenomenul de agatare ( prin excitarea fetei palmare a ultimelor falange ale degetelor mainii bolnavului se constata flexia puternica a degetelor) Tulburari vegetative : vasomotorii, digestive, pilomotorii, sudorale.

2. TUMORILE DE LOB PARIETAL Simptomatologia tumorilor parietale cuprinde pe langa sindromul de HIC urmatoarele : Tulburari de sensibilitate : hemihipoestezie contralaterala egal distribuita, uneori astereognozie Crize senzitive jacksoniene Tulburari de limbaj Apraxia Tulburari ale schemei corporale in cazul tumorilor localizate la nivelul emisferului drept : hemiasomatognozia ( uitarea hemicorpului stang ), anosognozia ( negarea hemiplegiei stangi ) , halucinatiile kinestezice ( impresia executarii de miscari normale cu membrele paralizate ) ; - in cazul tumorilor localizate la nivelul emisferului stang : sindromul Gerstmann ( agnozie digitala, acalculie , agrafie ) , autotopognozia ( incapacitatea bolnavului de a localiza o excitatie ) Tulburari trofice : atrof