UNIVERSITEA “OVIDIUS”, CONSTANTA

FACULTATEA DE STIINTE ALE NATURII SI STIINTE AGRICOLE

SPECIALIZAREA: GEOGRAFIE

EVALUAREA POTENTIALULUIEVALUAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL JUDETULUI IASITURISTIC AL JUDETULUI IASI

LECT. UNIV. DRD.: POPESCU MARIUS STUDENTA: PREP.: CRAGU GEOARGE ANUL: III GRUPA: 3

DECEMBIE 2007

I. POZITIONAREA SI LOCALIZAREA GEOGRAFICA A JUDETULUI IASI

Judetul Iasi este situat in partea de nord- estica a Romaniei si cuprinde un teritoriu uniform, cu un refief de podis, situate intre vaile raurilor Moldova la vest si Prut la est ( care contituie si granita cu Republica Moldava). Raurile principale se insriu intr-un sistem hidrologic unitar, cu vai aproximativ paralele, cu directia NV-SE, ce sectioneaza teritoriul judetului in trepte etajate de la vest la est. Judetul Iasi are o suprafata de 5476 Kmp, fiind un judet mediu ca intindere, reprezentand 2,3% din suprafata tarii ( ocupand locul 23 intre celelalte judete ale Romaniei).

II. RESURSE NATURALE TURISTICE

Turismul a devenit in judetul Iasi un fenomen de masa cu profunde implicatii economice, sociale, politice si educative formative. Cresterea continua a veniturilor oamenilor muncii, extinderea timpului liber, accesul la mijloacele de transport si servicii turistice, amplificarea gradului de cultura au stimulat si dinamizat activitatea turistica.Atractivitarea peisajului turistic este determinata, in primul rand, de componentele culturale ale acestuia si intr-o masura mai modesta de componentele naturale

1. RELIEFUL Relieful judeţului Iasi este deluros sub foarma de interfluvii largi, cu platori intinse si cu versanti cu diferite grade de inclinare, pante cuprinse intre 50 si 250 si de cele mai multe ori sunt afectate de eroziune. Partea centrală şi nord-estică este dominată de dealuri şi podişuri interfluviale joase, având versanţi afectaţi de alunecări de teren şi lunci inundabile.  Partea  de  vest  cuprinde culmi deluroase şi platouri înalte (de peste 400 m), având şi zone reprezentate de luncile râurilor Siret şi Moldova. Partea de sud are un relief înalt şi masiv (350 – 450 m). Relieful judetului prezinta elemente de atractie in Podisul Central Moldovenesc, respectiv Coasta Iasilor, sau la contactul Podisului Sucevei, din vestul judetului cu, Campia Moldovei. De o deosebita atractivitate sunt punctele de belvedere Dealul Repedea, asemanator Feleacului de la Cluj, Dealul Motca si Coasta structurala de la Ruginoasa, care deschide o priveliste deosebita asupra vaii Siretului.

2. RETEAUA HIDROGRAFICA Reteaua hidrografica ce strabate teritoriul judetului Iasi cuprinde artere destul de variate ca marime, cum sunt portiunile corespunzatoare din sectorul mijlociu al Prutului si Siretului, un sector restrans din cursul inferior al Jijiei si al Miletinului si alte rauri mici, autohtone. Desi densitatea totala a raurilor oscileaza in jurul valorii de 1,5 km/km², numai 30% dintre ele au o scurgere permanenta, restul fiind semipermanente si intermitente. Datorita acestui fapt s-a simtit nevoia costruirii unui mare numar de iazuri, care contribuie la regularizarea regimurilor scurgeriisi la revolvarea unor necesitati de ordin practice, gospodaresc. Raurile reprezinta cea mai importanta sursa hidrografica a regiunii, caracterizandu-se printr-un regim cu frecvente si accentuate variatii de nivel si debit, care dau nastere la viituri si inundatii cu efecte negative asupra economiei. Lacurile reprezentate in special prin iazuri, au o mare raspandire mai ales in partea nord-estica a judetului. Apele subterane si namolurile balneare de la Baile Nicolina, de valoare nationala, precum si cele de la Strunga sau de la Raducaneni, Breazu si Baiceni au contribuit la dezvolvarea in cadrul judetului a unui puternic turism balnear.

3. CLIMA Datorita pozitiei geografice a judetului Iasi, clima sa are un caracter continental destul de pronuntal, integrandu-se tinutului climatic al podisului deluros al Moldovei. Ea este influentata in mare masura de prezenta maselor anticiclonilor atlantic si continental. In timpul verii predomina timpul secetos , cu temperaturi ridicate, a caror valoare maxima absoluta, la Iasi, a fost de 40ºC. Iarna, cea mai mare parte a Moldovei este acoperita de mase de aer venite dinspre nord-est si nord, fiind adesea expusa viscolului. Minima absoluta, inregistrata la Iasi, a fost de – 30,6ºC. Rezulta deci o amplitudine maxima absoluta de 70,9ºC.

4. VEGETATIE SI FAUNA

A. Vegetatia. Prezenta pe teritoriul judetului Iasi a unor unitati geomorfologice si climatice bine individualizate a determinat si o diferentiere a covorului vegetal, in sensul ca in partea de sud a Campiei Moldovei intalnim o vegetatie de silvostepa, iar in sectoarele inalte de podis o vegetatie dominanta de prezenta padurilor de foiase. Padurile iesene prezinta o deosebita importanta pentru organizarea ariilor turismului periurban: Paun, Repedea, Birnova, la sud de Iasi, plantatiile si in partea palcurilor naturale de la Ciric, Breazu, Cetatuia, in preajma Iasilor, padurile din preajma localitatilor Tomesti, Voinesti si Strunga, ariile forestiere din perimetrul Dealului Mare- Cirjoaia, din zona Motca si Mircesti, Lunca Siretului si din zona Strunga – Miclauseni – Trei Iazuri. B. Fauna. Existenta faunei este strans legata de specificul invelisului vegetal si de aceea se poate vorbi de fauna padurilor de foiase, fauna de silvostepa , de lunca si acvatica. Cea mai mare parte a faunei terestre o intalnim in cuprinsul padurilor. Dintre mamiferele caracteristice se intalnesc: veverita, caprioara, mistretul, lupul, vulpea si iepurele, fiind specii euritope. Dintre pasari de padure mentionam: sturzul, cucul, mierla, uliul, fazanul.Reptilele sunt prezente prin sarpele de padure si gusterul.Fondul piscicol al judetului se intovaraseste cu elementele de mare interes cinegetic ( rata salbatica, lisita) intalnite in Lunca Jijiei, a Prutului si a Siretului, cat si in aria luciilor de apa de acumulare de la Tansa – Belcesti, Podul Iloaiei, Cucuteni, Ciric si altele. Zona este însemnată şi din punct de vedere arheologic pentru că aici s-au descoperit resturi de mamifere: măsea de mamut (elephas primigenins), o specie de bou fosil (bos primigenins), coarnele unui cerb fosil (megaccros hibernicus) şi o scoică(corbicula lassyensis), care se aseamănă foarte mult cu o specie existentă în Asia si Africa.

5. SOLURILE Din punct de vedere pedogeografice, teritoriul judetului Iasi apartine provinciei moldo-sarmatice, care se caracterizeaza prin intreferenta influentelor est- europene cu cele central-europene. Cernoziomurile reprezinta unul dintre cele mai raspandite tipuri de sol zonal din judet, caracterizandu- se pintr o fertilitate ridicata si o folosire intense in agricultura.Ele se intalnesc pe platourile interfluviale joase, cu altitudini sub 200m pe terasele din lungul vailor principale si chiar pe unii versanti mai slab inclinati.

6. REZERVATII NATURALE Rezervatiile floristice prezinta un deoserbit interes pentru turismul stiintific si o atractie pentru masele largi de oameni ai muncii.a. Dealul Repedea. Reprezinta un punct fosilifer cunoscut inca din secolul al XIX-lea, declarat monument al naturii datorita faunei bogate din fosile de moluste si a vegetatiei existente in acest loc.b. Rezervatia de fanete de pe Valea lui David. Aflata la 5 km de Iasi, prezinta o pajiste multiseculara, cu raritati floristice pentru tara noastra ce se intinde pe o suprafata de 100 ha si cuprinde peste 400 de specii dominante. c. Padurea Uricani. Reprezinta o rezervatie forestiera situata la circa 1 km sud de comuna Uricani si cam la 8 km de orasul Iasi, la o altitudine de 140 m. Aceasta rezervatie naturala este formata dintr-o padure de gorun si stejar pedunculat (din care 68 ha sunt protejate) care constituie si o frecventa zona de agrement a orasului Iasi.d. Padurea Dealu Mare. Situata langa localitatea, Deleni, adaposteste cel mai estetic codru secular de fag de pe teritoriul tarii, numarandu-se printre cele mai importante

III. RESURSE TURISTICE DE PROVENIENTA ANTROPICA

1. OBIECTIVE ISTORICE

Statuia lui Alexandru Ioan Cuza Reprezinta unul dinte cele mai importante monumente ridicat in cinstea marelui domnitor (opera a sculptorului Romanelli). Orasul Iasi adaposteste numeroase statui dedicate unor personalitati precum Mihai Eminescu (parcul Copou), A.D.Xenopol, Gheorghe Asachi, Miron Costin, Mihail Kogalniceanu, Stefan cel Mare.Curtea Domneasca de la Harlau Dateaza din secolul al XV-lea si este ctitoria lui Petru Musat, reconstruita de Stefan cel Mare-in prezent in ruine;Curtea Domneasca de la Cotnari A reprezentat resedinta temporara a unor domnitori, inclusiv a lui Stefan cel Mare (astazi in ruine);Cucuteni Adaposteste o asezare din Neolitic (secolele al III-lea - al II-lea i.Hr);Palatul "Al.I.Cuza" de la Ruginoasa Situat la 62 km de Iasi, a fost construit in 1811, in stil neoclasic, pe locul vechilor curti (secolul al XVII-lea) ale vistierului Sandu Sturdza. Domnitorul Cuza a cumparat palatul in anul 1862, l-a refacut si l-a amenajat in stil neogotic;

Vestigiile Curtii Domnesti Cu prilejul lucrarilor de edificare a Teatrului de Vara, au fost dezvelite urmele vechii curti domnesti. Aceste vestigii sunt cele mai vechi de acest gen din Moldova, existand de pe vremea lui Alexandru cel Bun (1431);Palatul Culturii Este o cladire impunatoare (365 de incaperi), construita intre anii 1905 si 1927 pe ruinele fostei curti domnesti din timpul lui Alexandru cel Bun (1431), chiar in inima vechiului centru al orasului medieval. Edificiul a fost realizat dupa planurile arhitectului I.D. Berindei in stil neogotic flamboyant prezentand la exterior, elemente heraldice ca detalii ornamentale.

2. OBIECTIVE CULTURALE

Universitatea "Al.I.Cuza" A fost ridicata in anul 1860 dupa planurile arhitectului Louis le Blanc. Renumita este "Sala pasilor pierduti" un loc pictat de Sabin Balasa. O adevarata pepiniera culturala, universitatea a avut un rol decisiv in formarea principalilor oameni de cultura a tarii;Teatrul national "Vasile Alecsandri" Reprezinta un model architectural, construit in stil baroc (1894-1896) de numele caruia se leaga mari nume ale vietii culturale romanesti;Casa "Vasile Pogor” Se leaga de cenaclul literar "Junimea", locul unde s-au nascut valori literare romanesti;Casa Dosoftei A fost prima tiparnita unde s-au tiparit cele dintai carti in limba romana pe teritoriul Moldovei, in anul 1643. Sunt expuse aici manuscrise si tiparituri dintre cele mai importante, documente stravechi, icoane, pocaluri, crucifixuri si alte obiecte de cult deosebit de valoroase;Biblioteca centrala "Mihai Eminescu" Se leaga de nume ilustre precum Mihai Eminescu sau B.P.Hasdeu care au condus acest edificiu cultural;Conacul Cantacuzino (Cepelnita) Construit in stil neoclasic dateaza din secolele al XVIII-lea -al XIX-lea; Muzeul Unirii din Iasi Construit in stilul arhitectural empire, a reprezentat resedinta domnitorului Alexandru Ioan Cuza si gazduieste numeroase obiecte care i-au apartinut;Muzeul etnografic al Moldovei Descrie portul popular din Moldova, cu stravechile obiceiuri si indeletniciri populare;

"Bojdeuca" lui Creanga Din Dealul Ticaului pastreaza acelasi aer de pe timpul in care a locuit povestitorul "Amintirilor din Copilarie" - Ion Creanga;Casa memoriala "Vasile Alecsandri" Din Mircesti, reprezinta locul natal al poetului unde a gasit inspiratie pentru nemuritoarele "Pasteluri";Parcul Copou A inceput sa fie amenajat pe la anii 1833-1834, insa aspectul unei gradini moderne este dat de Mihalache Sturza. Devenit celebru datorita atasamentului poetului Mihai Eminescu (aici se afla si muzeul in omagiul poetului) reprezinta un loc de relaxare pentru locuitorii ieseni;Gradina Botanica Inceputurile Gradinii Botanice din Iasi dateaza din secolul al XVII-lea. In anul 1960, gradina botanica a fost constituita in actualul amplasament cuprinzand o suprafata de 105 hectare, fiind cea mai mare gradina botanica din Romania. Cuprinde 12 sectoare cu rozariul (specii diverse de trandafiri), sectorul de recreiere si odihna, serele, sectorul ornamental etc; Alaturi de rolul ei turistic-stiintific, Gradina botanica din Iasi contituie elemental polarizator la rezervatiilor floristice.

Orasul Iasi a gazduit numerosi oameni de valoare culturala a Romaniei, dovada fiind nenumaratele case memoriale si muzee precum: Casa muzeu "Mihail Kogalniceanu", casele memoriale care au apartinut Otiliei Cazimir, lui George Toparceanu sau Mihail Sadoveanu.

3. OBIECTIVE RELIGIOASE

Biserica manastirii Trei Ierarhi Ctitoria domnitorului Vasile Lupu (1634-1653), este o adevarata capodopera. Biserica Trei Ierarhi ocupa in arta arhitecturala romana un loc aparte. Reprezinta unul din edificiile religioase cele mai frumoase si mai interesante din Europa dupa cum spunea arhitectul Lecomte de Nouy. Bogatia si armonia elementelor arhitecturale de factura diferita care alcatuiesc ornamentatia, lasa calatorul fara replica;Catedrala mitropolitana A aparut datorita Mitropolitului Veniamin Costachi care a avut ideea inaltarii unei biserici mai mari, monumentale, la Iasi. Stilul utilizat pentru constructia Catedralei reprezinta o imbinare intre doua stiluri arhitectonice: baroc si neoclasic. Pictura extinsa din interior reprezinta opera maestrului Gheorghe Tattarascu. Din anul 1889 a fost adusa, de la biserica Sf. Trei Ierarhi, racla cu moastele Cuvioasei Paraschiva, ocrotitoarea Moldovei;

Cetatuia Este o manastire fortificata, ridicata pe un deal din partea de sud a orasului Iasi, ctitoria domnitorului Gheorghe Duca, din timpul celei de-a doua domnii ale sale. Ansamblul manastiresc cuprinde biserica, palatul lui Duca Voda si o casa egumenesca;Manastirea Golia Dateaza din 1564 din timpul domniei lui Petru Rares, Ion Golia fiind atestat ca primul ei ctitor. In lista ctitorilor mai sunt mentionati Petru Schiopu, Ieremia Movila si Vasile Lupu care a rezidit-o. Biserica reprezinta o constructie masiva care da o nota aparte in arhitectura moldoveneasca a secolului al XVII-lea, datorita fatadelor sale decorate in stilul Renasterii tarzii;Manastirea Galata Construita intre 1579-1584, manastirea Galata a fost ctitoria lui Petru Schiopu. In incinta manastirii, a fost pastrat palatul edificat de Petru Schiopu, care se prezinta intr-o stare buna in urma restaurarii;Manastirea Dobrovat Amplasata in padurea Barnova, a fost una din ctioriile lui Stefan cel Mare (1503-1504). Pictura a fost executata in timpul lui Petru Rares;Manastirea Barnovschi Cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", a fost ctitoria (neterminata) a voievodului Miron Barnovschi (1626-1629; 1633);Manastirea Frumoasa Devine un ansamblu unitar, realizat in stilul clasicismului pe parcursul a circa patru decenii;Biserica "Sfantul Nicolae Domnesc" Se denumeste astfel pentru ca a fost biserica vechii curti domnesti. Biserica a fost construita de Stefan cel Mare, intre 1491-1493. Desi prezinta modeste proportii, biserica are eleganta ctitoriilor marelui domn;Biserica Aroneanu Denumire ce provine de la ctitorul sau, Aron-Voda, a fost construita in 1594, in partea estica a orasului Iasi, in arhitectura ecleziasta moldovenesca, a unor elemente muntenesti;Biserica Barboi A fost construita intre anii 1841-1844, dupa planurile arhitectului Andrei Karidis, pe fundatia unei biserici care data din 1615 si reprezenta ctitoria vornicului Barboi;Biserica "Sfantul Sava" In 1583 cu ajutorul domnitorului Petru Schiopu, a fost inaltata pe locul cumparat de la o calugarita, pe nume Macrina, o biserica pastrandu-si caracterul original al stilului bizantin al secolului al XVII-lea, unic in arhitectura moldoveneasca.

Biserica "Sfantu Gheorghe" din Harlau  A fost ctitoria lui Stefan cel Mare, inaltata in anul 1492 in cadrul Curtii Domnesti;Vechea Catedrala "Biserica Sfantu Gheorghe" Sau vechea Catedrala Mitropolitana cu Hramul Sfintii Gheorghe si Teodora, cum a mai fost denumita, a fost construita intre 1761-1769, in timpul domniei lui Ion Theodor Calimachi; Biserica "Sfantu Spiridon" Construita in 1804-1805, prezinta o compozitie asemanatoare bisericii Manastirii Frumoasa;Biserica "Sfantul Ioan Botezatorul" A fost inceputa de voievodul Miron Barnovschi (1626-1629; 1633) si finalizata in 1635 de Vasile Lupu.

3. OBIECTIVE FOLCLORICE SI ETNOGRAFICE

Fara sa constituie o zona folclorica distincta judetul Iasi ofera amatorului de folclor si etnografie contactul cu un bogat tezaur popular. Punctele de atractie si interes deosebit ofera arhitectura traditionala cu amprente inca puternice in peisajul rural, precum si mestesugurile artistice populare ( sculpturile in lemn de la Todiresti, sculpturile in piatra de la Scheia si Tansa, ceramica neagra de la Poaiana – Deleni, ceramica pictata de la Tansa, ceramica rosie prelucrata in stil arhaic la Lespezi si Schitu, Stavnic) si costumele populare bogat ornamentate pe tesaturi de lana toarsa fin. Contactul cu acest tezaur folcloric si etnografic poate este si mai placut, in perioada manifestarilor traditionale, indeosebi a celor prilejuite de Anul Nou. Jocul cu masti( “Capra”, “Boul”, “Ursul”, “Berbecii”), teatrul folcloric, precum si un bogat repertoriu coregrafic, literar si muzicalsunt nucleele traditionale ale unei indelungate experiente spiritual-artistice conservate aproape in toate comunele judetului.

IV. INFRASTRUCTURA TURISTICA

1. BAZA DE CAZARE

Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, la 31 iulie 2005

 număr

Judeţul Iaşi

Total 68

Hoteluri şi moteluri 19

Cabane turistice 2

Campinguri şi unităţi tip căsuţă 7

Vile turistice şi bungalouri 14

Tabere de elevi şi preşcolari 6

Pensiuni turistice 16

Pensiuni agroturistice -

Hosteluri 3

Popasuri turistice 1 

Capacitatea şi activitatea de cazare turistică Anii Capacitate de cazare Sosiri

(mii)Înnoptări(mii)

Indicii de utilizarenetă a capacităţiiîn funcţiune (%)Existentă

(locuri)În funcţiune(mii locuri-zile)

Judeţul Iaşi             

1990 3375 783,7   213,5   549,5 70,1

1995 3247 779,4   173,5   342,6 43,9

2000 2917 670,6   100,7   288,8 43,1

2001 3198 699,6   104,9   258,3 36,9

2002 3406 778,3   109,6   255,5 32,8

2003 3325 756,0   122,0   261,6 34,6

2004 2996 690,8   133,5   278,7 40,3

2005 3428 717,6   138,4   289,7 40,4

2. CAI DE COMUNUCATIE SI MIJLOACE DE TRANSPORT

Transportul aerian În partea de răsărit a oraşului se află Aeroportul Internaţional Iaşi (cel mai important aeroport din zona Moldovei din punct de vedere al traficului), cu o aerogară modernizată recent şi cu un proiect de realizare a unei piste de aterizare de 2500 metri până în anul 2008.Transportul feroviar Iaşi este un nod feroviar (cu linii spre Vaslui, Ungheni, Târgu Frumos, plus ramificaţii spre Hârlău şi Dorohoi) cu o staţie de triaj la Socola. În oraş sunt trei gări: Gara Centrală Iaşi (Iaşi şi Iaşi Nord), Nicolina şi Socola. În prezent, gara Iaşi Nord se află într-un proces de renovare ce a început în 1979, cu termen de finalizare anul 2008.

Liniile de cale ferata în exploatare, la 31 decembrie 2005 km

Judeţul Iaşi 

Total 292

      din care:  

      electrificate 136

Din total:  

      Linii cu ecartament normal  

             Total 286

                  Cu o cale 146

                  Cu doua căi 140

      Linii cu ecartament larg 6

Densitatea liniilor pe 1000 kmp teritoriu 53,3 

Transportul rutier Reţeaua de străzi a oraşului o continuă pe cea din evul mediu, asigurând un trafic fluent, cu excepţia orelor de vârf, când numărul tot mai mare al maşinilor duce la producerea unor mari ambuteiaje (mai ales în intersecţiile din centru, gară, Podu Roş, Podu de Piatră, Fundaţie, Elena Doamna). Există deja planuri pentru realizarea până în 2013, a unei autostrăzi est-vest (Autostrada A4), ce va face legătura cu "Autostrada Transilvania" (Autostrada A3), la Târgu Mureş, a unei şosele de centură, care să preia traficul greu din oraş şi despre realizarea pasarelei Octav Băncilă, care să facă legătura între cartierele Alexandru şi Păcurari, cu începerea lucrărilor planificată pentru începutul anului 2008.

Drumurile publice, la 31 decembrie 2005 km

Judeţul Iaşi  

Drumuri publice - total 2353

     din care:  

           Modernizate 414

           Cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere 573

Din total drumuri publice:  

        Drumuri naţionale1) 344

             din care:  

                    Modernizate 316

                    Cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere 28

        Drumuri judeţene şi comunale 2009

             din care:  

                 Modernizate 98

                 Cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere 545

Densitatea drumurilor publice pe 100 kmp teritoriu 43,0

Transportul în comun Transportul în comun a fost asigurat prin autobuze, tramvaie, troleibuze şi maxi-taxi. Este în curs de reabilitare infrastructura rutieră a municipiului şi liniile de tramvai printr-un imprumut accesat de primăria Iaşi, de la BERD. Liniile de tramvai fac legătura între majoritatea cartierelor oraşului. La ora actuală circulaţia troleibuzelor a fost intreruptă, deşi exista aici o reţea foarte extinsă.

Transportul urban de pasageri, la 31 decembrie

Anii Numărul vehiculelor în inventar- la sfârşitul anului -

Pasageri transportaţi(mii)

Tramvaie1) Autobuze2) Troleibuze Tramvaie Autobuze Troleibuze

Judeţul Iaşi                       

1990 174   136   46   61073,0   9540,0   14111,0

1995 195   155   54   53409,0   20221,0   15279,0  

2000 143   232   39   29819,0   32689,5   10398,0  

2001 148   186   45   25745,0   31044,7   8841,0  

2002 145   152   45   20307,0   19633,6   7530,0  

2003 145   101   46   22930,0   5489,0   8736,0  

2004 141   164   46   34028,0   16149,5   12511,0  

2005 150   275   39   62701,0   25528,0   19010,0  

 1) Vagoane 

 2) Din anul 2004 sunt incluse şi microbuzele

3. DOTARI PENTRU CURA SI AGREMENT

Complexul balnear si de repuperare Baile Nicolina ofera sevicii diverse: helioterapie, speleoterapie s.a.

Zona de agrement "Ciric" Situata pe drumul spre aeroport, pe malul lacului Ciric, aceasasta este una din cele mai populare zone de agrement a iesenilor. De jur imprejurul lacului se afla numeroase locuri amenajate, cateva terase si o tabara de copii. Pe lac se pot face plimbari cu barca si hidrobicicleta. Zona de agrement "Padurea Breazu "  De la capatul Copoului, putin mai departe de casa memoriala "Mihail Sadoveanu" si Scoala Normala "V. Lupu", dupa Statiunea de Cercetari Viticole, incepe Padurea Breazu. Aici sunt amenajate gratare si locuri pentru picnic. Tot aici se afla si Terasa Breazu. Iarna pe unul din versantii dealului se pot practica sporturi de iarna: schi, sanius, insa nu este amenajata o partie.Parcul Expozitiei Tot pe dealul Copoului in vecinatatea stadionului "Emil Alexandrescu" se afla parcul "Expozitiei", care ofera locuri minunate pentru recreere. Pe aleea mare, ce se afla in apropiere de Institutul "Petru Poni" se pot practica sporturi cu mingea, badminton, volei, numerosi tineri din campusurile studentesti Targusorul Copoului si Agronomie profitand de aceasta. Tot aici este amenajat si un loc special de joaca pentru copii. Parcul "Teatrul National " Aflat in fata Teatrului National, parcul este o zona populara de promenada pentru ieseni. Desi cu dimensiuni relativ reduse, parcul adaposteste doua fantani arteziene, doua bazine si busturile unor figuri reprezentative ale culturii romanesti. Aici isi expun lucrarile numerosi artisti locali, intr-o expozitie cu vanzare.

V. EVALUAREA POTENTIALULUI TURISTIC PRIN METODA BONITARI

Legenda: A – Potentialul morfoturistic – 3 B – Potentialul climato-turistic – 7 C – Potentialul hidro-turistic – 7 D – Potentialul bio-geografic – 9 E – Potentialul cultural, istoric si religios – 10 F – Potentialul etnografic si folkloric – 9 G – Potentialul bazei tehnico-materiale – 8 H – Potentialul de comunitatii – 9

Potentialul turistic al judetului Iasi este de rang II

VI. CONCLUZII

Pe teritoriul judetului Iasi se pot practica urmatoarele tipuri de turism: Turismul balneo-medical de interes national ( Complexul balnear si de recuperare – Baile Nicolina) si turismul de interes local ( Strunga). Turismul sportive se localizeaza in cadrul ariilor cinegetice din cuprinsul judetului. Turismul cultural devzoltat atat si turismul etnografic ( serbari populare,rustice) cat si prin turismul muzeistic, mai cu seama la Iasi si in punctele Ruginoasa, Cotnari, Hirlau. Turismul stiintific si artistic(festivaluri, stagiuni, turnee, vernisaje si simpozioane, colocvii, cursuri de vara internationala.) localizat cu precadere la Iasi. Exista conditii favorabile organizarii si tipului de turism viticol, mai cu seama la Cotnari si Iasi. Promovarea turismului national si international in judet va determina sistematizarea turistica a asezarilor, organizarea turistica a teritoriului prin rationalizarea bazei tehnico-materiale a acestuia, optimizarea functiei turistice teritoriale, repsectiv prin ameliorarea modului de utilizarea turistica a teritoriului si a retelei de asezari, pastrarea conditiilor optime a compnentelor ecologiei turismului.

VII. BIBLIOGRAFIE

“Judetele Patriei, Iasi. Monografie”, Ed. Sport-Turism, Bucuresti, 1980

I.Sandru, V. Bacauanu, Al.Ungureanu – “Judetele Patriei, Judetul Iasi”, Ed. Academiei Republici Socialiste Romania, Institutul de geografie Bucuresti,1972

Internet: www.wikipedia.orgwww.romaniapitoresca.rowww.iasi.insse.rowww.priniasi.ro