8
Turism rural ... pe Valea Crăiesei la Chişcău În practica economică, socială sau geografică un loc aparte este ocupat de ceea ce se numeşte turism rural, agro – turism, turism verde (green touring) sau turism în zonele rurale, semnificaţii ce rezultă din modul de abordare a problemelor. Turismul rural este o parte a bazei economice a aşezărilor rurale, o modalitate de conservare a calităţilor naturale şi umane ale unui spaţiu geografic, un mod de educaţie şi de creştere a calităţii vieţii pentru cei care practică această activitate. Fie că sunt sate turistice etno-folclorice, sate de creaţie artistică şi artizanală, sate climaterice şi peisagistice, sate pastorale, pescăreşti sau vânătoreşti, acestea satisfac motivaţia fundamentală a turiştilor „reîntoarcerea la natură”. Potenţialul turistic rural în România este de neimaginat. Astfel, nord- vestul munţilor Apuseni, datorită potenţialului său natural este un ţinut intens căutat şi vizitat de turişti. De pe DN-76 (Oradea-Deva), cu derivaţie la km 86 în comuna Sudrigiu, drumul continuă pe DJ-763, 14 km (sosea asfaltată) pâna în satul Chiscău. Acest sat este situat la aproximativ 15 km de oraşului Ştei şi la circa 21 km de municipiul Beiuş în Depresiune Beiuş-Vaşcău, care se întinde între Munţii Bihorului, Pădurea Craiului şi Codru Moma, străbătut de râul Crăiasa. Toponimia numelui vine din maghiară, însemnând micul cuptor (kiss=mic, koh=cuptor), fiind atestat documentar cu acest nume încă de pe la 1588, sau cu numele de Alsokoh (cuptorul de jos), în acea perioadă funcţionând aici o topitorie de fier. Dimpreună cu satele Gurani, Cociuba Mică, Giuleşti, Măgura şi Moţeşti, satul Chişcău face parte din comuna Pietroasa. Fierarii din Chişcău erau cunoscuţi în Evul

Turism Rural_Uruc Marilena

Embed Size (px)

DESCRIPTION

turism rural

Citation preview

Page 1: Turism Rural_Uruc Marilena

Turism rural... pe Valea Crăiesei la Chişcău

În practica economică, socială sau geografică un loc aparte este ocupat de ceea ce se numeşte turism rural, agro – turism, turism verde (green touring) sau turism în zonele rurale, semnificaţii ce rezultă din modul de abordare a problemelor.

Turismul rural este o parte a bazei economice a aşezărilor rurale, o modalitate de conservare a calităţilor naturale şi umane ale unui spaţiu geografic, un mod de educaţie şi de creştere a calităţii vieţii pentru cei care practică această activitate.

Fie că sunt sate turistice etno-folclorice, sate de creaţie artistică şi artizanală, sate climaterice şi peisagistice, sate pastorale, pescăreşti sau vânătoreşti, acestea satisfac motivaţia fundamentală a turiştilor „reîntoarcerea la natură”.

Potenţialul turistic rural în România este de neimaginat. Astfel, nord- vestul munţilor Apuseni, datorită potenţialului său natural este un ţinut intens căutat şi vizitat de turişti.

De pe DN-76 (Oradea-Deva), cu derivaţie la km 86 în comuna Sudrigiu, drumul continuă pe DJ-763, 14 km (sosea asfaltată) pâna în satul Chiscău.

Acest sat este situat la aproximativ 15 km de oraşului Ştei şi la circa 21 km demunicipiul Beiuş în Depresiune Beiuş-Vaşcău, care se întinde între Munţii Bihorului, Pădurea Craiului şi Codru Moma, străbătut de râul Crăiasa. Toponimia numelui vine din maghiară, însemnând micul cuptor (kiss=mic, koh=cuptor), fiind atestat documentar cu acest nume încă de pe la 1588, sau cu numele de Alsokoh (cuptorul de jos), în acea perioadă funcționând aici o topitorie de fier.

Dimpreună cu satele Gurani, Cociuba Mică, Giuleşti, Măgura şi Moţeşti, satul Chişcău face parte din comuna Pietroasa. Fierarii din Chişcău erau cunoscuţi în Evul Mediu pentru lăncile şi suliţele lor, iar din secolul al XIX-lea, după uneltele agricole. Biserica de lemn „Sf. Gheorghe” din Cociuba Mică, datând din 1715, morile de apă din Gurani şi Pietroasa sunt importante monumente de cultură şi civilizaţie, mărturii ale vremilor trecute.

Situată la granița de vest a Parcului Național Apuseni, într-un încântător decor natural, localitatea oferă un acces facil la frumusețile acestuia:Valea Sighiştelului, Muntele Tapu, Cheile Galbenei, Platoul Padiş, Cetăţile Ponorului, Săritoarea Bohodei, Depresiunea Bălileasa, platoul carstic „Lumea pierdută”, Pietrele Boghii, rezervaţia geologică Piatra Bulzului şi rezervaţiile geocarstice Focul Viu, Micula, Borţigului.

Fireşte, atracţia zonei este renumita Peşteră a Urşilor, declarată monument al naturii, una dintre cele mai frumoase peşteri ale Europei. Descoperită în 1975, cu ocazia unei dinamitări executate la cariera de marmură din zonă, peştera a fost amenajată din 1980, luminată feeric pe tot parcursul celui aprox. 1 km vizitabil, în care se pot vedea formaţiuni carstice (stalactite şi stalagmite) cu înfăţişări bizare ("Ursul din tavan", "Vrăjitoarea", "Racheta cosmică"," Moş Crăciun” sau „Chipul Maicii Domnului " etc.) dar şi ansambluri feerice precum Galeria Lumânărilor, Sfatul Bătrânilor, Galeria Urşilor, Galeria Emil Racoviţă, Sala Lumânărilor, Sala Spaghetelor, Sala oaselor. Toate aceste galerii găzduiesc fosile ale ursului de cavernă – Ursus spelaeus – (dispărut acum 15.000 de ani), de unde şi numele peşterii. În

Page 2: Turism Rural_Uruc Marilena

preajma peşterii localnicii te îmbie cu fel de fel de suveniruri dar şi cu produse naturale, de la dulceaţa de afine şi siropul din ace de brad la plăcinte cu brânză şi cartofi.

Chişcău se mândreşte şi cu unul dintre cele mai mari muzee etnografice particulare din ţară.

La doar 300m de Peştera Urşilor, colecţia familiei Flutur din Chişcău conţine un număr impresionant de obiecte .Cum intri în curte eşti întȃmpinat de un mesaj simplu, dar puternic, care transmite ideea esenţială a înfiinţării acestui muzeu, şi anume „Nu vă uitaţi trecutul!”. Aurel Flutur a început să colecţioneze obiecte vechi încă din tinereţe. „Am văzut cum modernismul venea ca un tăvălug peste sate. Ţăranii îşi lăsau cioarecii (pantalonii de lână) şi mergeau la biserică în şalopete” , povesteşte muzeograful. A reuşit să strângă în aproximativ 30 de ani, peste 2.500 de obiecte tradiţionale vechi şi de port popular, ceramică, sculpturi etc., ca şi inedita lui expoziţie de mijloace de transport şi utilaje agricole folosite odinioară, înşirate de-a lungul şoselei. Iar Gheorghe Flutur este nemaipomenit nu numai prin gestul său de a permite accesul gratuit oricui doreşte să vadă acest tezaur spiritual, ci şi prin faptul că ştie a povesti cu har despre pasiunile lui de-o viaţă şi despre oamenii pe care i-a întâlnit. Fiecare lucru din ograda familiei Flutur are povestea lui. Un exemplu este colecţia care a aparţinut ultimului haiduc din Munţii Bihorului, Oneaţa, care făcea schimb de mărfuri cu celebrul Lică Sămădăul, personajul lui Slavici din „Moara cu noroc”.

Prin această colecţie, familia Flutur a reuşit să salveze de la dispariţie o serie de obiecte de artă populară, vestigii istorice şi etnografice.

Dacă eşti în drum spre Peştera Urşilor de la Chiscău şi tocmai ai trecut de Rieni şi Sudrigiu, nu te grăbi, pentru că peştera nu pleacă nicăieri. Opreşte pentru câteva minute în Brădet, satul dinaite de Chişcău, pentru a vedea o “bijuterie” de lemn puţin cunoscută. Prin bogăţia şi frumuseţea detaliilor ( o adevarată dantelarie în lemn cu spirale, motive solare şi vegetale, franghia împletită ce înconjoară biserica), biserica de lemn din Brădet stă mărturie a perfecţiunii şi maiestriei la care se ajunsese în ceea ce priveste arta prelucrării lemnului, în anul 1733 , servind ca model mai multor biserici de lemn construite în zonă, cum ar fi cele din Sebiş, Rieni, şi Stănceşti. În naos, pe peretele vestic sunt prinse peste 20 de cruci de eroi, lucrate de meşteri locali.

Pe valea Crăiesei există mai multe gospodării omologate pentru turismul rural, astfel din cele 51 de gospodării din judeţul Bihor, 5 sunt în localitatea Pietroasa şi 7 sunt în localitatea Chişcău. Există şi câteva posibilităţi de cazare în pensiuni: Pensiunea Anişoara***, Pensiunea Maria**, Pensiunea Laura***, Pensiunea Soraly, şi Pensiunea Mance. Cazarea nu este o problemă nici în casa-muzeu a lui Aurel Flutur, satele de acest tip oferind turiştilor servicii de cazare şi de masă în condiţii autentice.

În casele oamenilor se mai pot găsi şi astăzi ţesături de casă, sumane, cojoace, scaune cu spătare cioplite şi alte piese de artă populară, iar dansurile populare şi teatrul nescris se mai practică încă la Chişcău

Localnicii ospitalieri, bucatele cu specific bihorean şi poveştile fără sfârşit de la „Fluturi”, cum le spun oamenii satului, te fac să îţi spui, că sigur vei reveni.

Prof. Marilena Uruc

Page 3: Turism Rural_Uruc Marilena
Page 4: Turism Rural_Uruc Marilena
Page 5: Turism Rural_Uruc Marilena
Page 6: Turism Rural_Uruc Marilena
Page 7: Turism Rural_Uruc Marilena