Turismul de Litoral_1

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Aspecte privind turismul romanesc pe litoral

INTRODUCERE

Turismul reprezintă astăzi unul dintre fenomenele care domină lumea contemporană,

unul dintre segmentele cele mai profitabile din economia mondială remarcabil prin dinamică,

motivaţii multiple şi o mare divesitate a formelor de manifestare. Având în vedere

dezvoltarea sa în ultimii ani atât turismul intern cât şi cel internaţional deţin o pondere

importantă în economia mondială.

Fiind o activitate “in mişcare”, turismul este purtătorul unor schimbări şi transformări

de bunuri şi valori individualae şi nu în ultimul rând de modele culturale. Modelarea acestora

reprezintă un fenomen dificil, iar pentru a obţine beneficii maxime şi a reduce dezavantajele

societatea trebuie să adopte pachete distincte de măsuri pe care să fundamenteze cercetarea

ştiinţifică de profil din perspectiva promovării unui turism ştiinţific.

Fiind numit şi “industria oamenilor” turismul antrenează prin amploarea şi conţinutul

său un vast potenţial natural,material si uman având implicaţii profunde asupra dinamicii

economiei si societăţii,asupra relatiilor internationale.

Turismul, ca activitate economică poate cauza pagube mari ariilor protejate, în special

dacă nu sunt administrate adecvat, dar poate aduce şi mari beneficii. Presiunile din partea

turismului cresc rapid. Presiunile asupra locurilor turistice mai cunoscute cresc, astfel încât

ariile naturale frumoase devin din ce in ce mai mult locuri pentru turismul de lunga durată,

vizite de o zi şi chiar sport. În ultimul timp se încearcă o controlare cât mai bună a resurselor

turistice , pentru ca acestea sa fie cât mai bine conservate dar pentru acest lucru este necesară

o amenajare turistică cât mai potrivită care să ţină cont atât de avantajele materiale ale zonei

turistice în cauză cât şi de păstrarea în cele mai bune condiţii ale resurselor turistice în cauză..

CAPITOLUL 1 TURISMUL ÎN ROMÂNIA

Varietatea si bogăţia atracţiilor turistice, naturale dar si culturale si istorice aduce

România pe unul din primele locuri in Europa. Localizarea României la intretăierea mai

Pagina 1 din 33


multor drumuri europene facilitează accesul aici pe toate căăle - cu avionul,masina,trenul sau

vaporul. Natura a fost generoasă cu poporul român, dându-i pe întreg spaţiul etnogenezei sale

un peisaj cu trăsături estetice indiscutabile. Peisaj rezultat dintr-o armonioasă îmbinare a

părţilor constitutive, în care diversitatea coabitează strâns cu ineditul şi expresivitatea. Practic

nu există element al cadrului natural care într-o formă sau alta, cu o pondere mai mare sau

mai mică, să nu participe la alcătuirea unei zestre atractive de excepţie. Structura geologică,

relieful, hidrografia, climatul, vegetatia sau fauna îşi aduc fiecare o contribuţie notabilă în

acest sens.

1.1 FORME DE TURISM ÎN ROMÂNIA

O posibilă clasificare a principalelor forme de turism practicate din România poate fi :

turismul balneoclimateric (de exemplu apele termominerale, sulfuroase, clorurate, sodice,

calcice, oligominerale si sulfuroase oligominerale sunt prezente în staţiunea Băile

Herculane;în prezent, in imprejurimile statiunii Baile Herculane sunt cunoscute 16 izvoare cu

apa termominerală, înşirate de-a lungul Cernei pe o lungime de aproape 4 km;izvoarele de la

Baile Herculane au radioactivitatea ridicata si sunt comparabile prin valoare cu cele de la

Vichy si Mont Dore),turismul montan (predominant in Carpati),turismul urban (urban se

refera la petrecerea timpului liber, a vacantelor in orase, pentru vizitarea acestora si pentru

desfasurarea unor activitati diverse:Bucuresti,Brasov, Timisoara etc.), turism rural si

ecoturism, turismul cultural (turismul cultural in România este în general de natură religioasă,

practicat în cea mai mare masura de turistii straini, atrasi de frumusetea si de încarcatura

cultural-istorica a obiectivelor turistice :manastiri, biserici, muzee, etc.),turismul de afaceri

(cu o dezvoltare crescândă în ultimii ani fără a se confunda cu turismul urban), turism de

litoral (litoralul Mării Negre), etc.

De asemenea principalele repere turistice din România sunt: capitala ţării (Bucureşti),

litoralul Mării Negre cu staţiunile sale (Mamaia, Eforie Nord, Neptun etc.), Delta Dunării,

Munţii Carpaţi, în special Valea Prahovei şi Poiana Braşov (zonele montane cele mai

frecventate), Bucovina (situata in nordul Moldovei) cu vestitele mănăstiri si biserici, ale căror

picturi exterioare (datând din sec.XVI) au fost declarate patrimoniu UNESCO, Maramureş,

sudul Transilvaniei, incluzând şi ţinutul Haţeg şi zonele înconjurătoare (leagănul civilizaţiei

dacice) şi Nordul Olteniei.

Pe lângă aceste zone turistice in România sunt multe alte centre turistice, oraşe şi

staţiuni. Ele includ oraşele cu vestigii medievale: Iaşi (vechea capitală a Moldovei), Cluj -

Pagina 2 din 33


Napoca (cel mai important oraş al Transilvaniei medievale), Timişoara (oraş multietnic şi

multicultural din Banat), Braşov, Târgovişte (capitala Munteniei, înainte de Bucureşti), Sibiu,

Sighişoara ,Fluviul Dunărea la Porţile de Fier, masivul Făgăraş (cu cel mai spectaculos relief

alpin din România) sau Parcul Naţional Retezat din Carpaţii Meridionali încântă vizitatorul

cu frumuseţea lor .

Locurile istorice şi mediul lor natural sunt puncte de atracţie pentru turiştii străini, şi nu

numai, datorită legendelor populare locale (de ex. legenda lui Dracula).

În activitatea turistică internă se practică o gamă largă de forme şi aranjamente

turistice,determinate de modalităţile de satisfacere a nevoii de turism, de condiţiile de

realizare a echilibrului ofertă-cerere, de paticularităţile organizării călătoriei. În general,

formele de turism pot fi definite prin aspectul concret pe care îl imbracă combinarea

serviciilor (transport,cazare,alimentaţie,agrement) ce alcătuiesc produsul turistic , precum şi

prin modalitatea de comercializare a acestuia.

1.2 DESTINAŢII TURISTICE ÎN ROMÂNIA

Pe lângă litoralul Mării Negre există numeroase zone turistice care contribuie la

redresarea turismului românesc. Astfel, un exemplu de activitate turistică intensă o reprezintă

zona Maramureşului .În ultimii ani Maramureşul a devenit o destinţtie importantă a turiştilor

străini datorită resurselor turistice naturale (Rezervaţia naturală Pietrosul Mare - e inclusă in

rândul Rezervaţiilor Biosferei alături de Delta Dunării si Parcul Naţional Retezat., rezervaţia

Cheile Tătarului, rezervaţia naturală Creasta Cocoşului, Rezervaţia Peştera cu oase -

rezervatie speologica, etc) cât şi celor antropice: vestigii istorice ( ruinele cetaţii Bogdan-

Vodă, clădirea Monetăriei Baia Mare, etc.), edificii religioase (traseul bisericilor de lemn:

Dudeşti - Ieud - Bogdan Vodă - Bîrsana - Giuleşti - Budeşti - Fereşti - Vadu Izei – Rogaz, cea

mai mare atracţie turistică a Maramureşului o reprezintă bisericile din lemn, 8 dintre acestea

fiind incluse in patrimoniul UNESCO: Biserica "Intrarea Maicii Domnului în Biserică" -

1720 din satul Bârsana, Biserica "Sfântul Nicolae" - 1643 din satul Budeşti, Biserica

"Cuvioasa Paraschiva" - 1770 din satul Deseşti, Biserica "Naşterea Maicii Domnului" -

mijlocul sec.XVIII din satul Ieud, Biserica "Sfinţii Arhangheli" - 1796 din satul Plopiş,

Biserica "Cuvioasa Paraschiva" - 1604 din satul Poienile Izei, Biserica "Sfinţii Arhangheli" -

1663 din satul Rogoz, Biserica "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril" - 1767 din satul

Surdesti), “Cimitirul Vesel”-Săpânţa este unic în lume, coloritul crucilor şi textele pline de

Pagina 3 din 33


umor eternizând ipostazele esenţiale ale vieţii şi evidenţiază vigoarea spiritului românesc care

nu se teme de moarte. De altfel tot atracţie turistică o reprezintă Vestitele porţi

maramureşene- sunt adevărate 'cărţi de vizită' ale sculpturii în lemn. Măiestrit lucrate, ele au

ca ornament elementul traditional pentru 'Ţara Maramureşului': semnul soarelui, simbolul

vieţii. Cele mai frumoase astfel de porţi se întâlnesc în satele: Sapânta, Vadul Izei, Desesti,

Giulesti.Regiunea Maramureş ete axata pe trei tipuri de turism si anume: turism de tratament

si recuperare - bazat pe ape termale si existenta minelor de sare dezafectate. Apele din aceste

locaţii pot fi folosite în scopuri curative şi de agrement. Minele de sare inchise si lacurile

sarate de la Ocna Sugatag si Cojocna prezinta un potenţial excelent de atragere a turiştilor din

regiune şi din regiunile invecinate, turism montan - în special pentru sporturile de iarnă şi

cele extreme. Munţii Maramureşului, Rodna şi Ţibleşului (staţiunile Borşa, Izvoarele,

Mogoşa), turism cultural - inclusiv turism rural, turism bazat pe evenimente şi turism în

centre istorice.Tradiţiile populare bogate şi diversificate, dezvoltarea artelor moderne şi

existenţa vechilor capodopere arhitecturale sunt toate potenţiale atracţii turistice.

Un alt exemplu de destinaţie turistică este Delta Dunării ce oferă posibilitatea de a

efectua o gamă mai largă de activităţi de relaxare şi agrement decât în orice zonă turistică fie

montană fie litorală. Exemplificăm : se poate face plajă , (la Sfântul Gheorghe şi Sulina se

pot face şi băi in mare ) , se poate pescui, se pot observa pasarile , fauna si flora, se pot

organiza expediţii şi excursii în pădurile din Delta , se pot vizita dunele de nisip, se pot face

plimbări cu barca cu vâsle sau cu şalupa pe canalele şi lacurile din Deltă , se pot petrece seri

în sălbaticie pe insule izolate la lumina focului de tabără , sau se pot practica sporturi

nautice , şi nu în ultimul rand se poate vâna.

Principalele forme de turism ce se pot desfăşura în Delta Dunării sunt: sejururi pentru

odihnă şi pentru practicarea sporturilor nautice şi a pescuitului sportiv; turism specializat

pentru ornitologi, botanişti si ihtiologi; cure heliomarine pe plajele de la Sulina, Sf. Gheorghe

şi Portiţa şi foto vânătoarea. Pe teritoriul Rezervaţiei au fost stabilite mai multe zone turistice,

delimitate în funcţie de accesibilitatea în zonă, resursele turistice, baza tehnico-materială şi

cadrul natural nedegradat. Acestea sunt: Mila 23 - Mila 36; Matiţa - Bogdaproste; C.A.

Rosetti; Gorgova - Uzlina; Roşu - Puiu; Sulina - Sf. Gheorghe; Dranov - Razim; Sinoie;

Chilia - Pardina.

Transportul în Delta Dunării se poate efectua cu bărci sau şalupe, în funcţie de distanţe şi de

preferinţele turiştilor. Specialităţile culinare tradiţionale sunt, evident, preparatele din peşte

proaspăt dar meniul este întregit de carne de pui, văcuţă, vânat, icre, legume, fructe, lactate.

Pagina 4 din 33


Printre alte destinaţii turistice preferate de turişti se mai număra şi Carpatii

Meridionali. Sunt cei mai înalţi şi mai masivi din întregul lanţ al Carpaţilor româneşti.

Datorită trăsăturilor reliefului, ei mai sunt numiţi Alpii Transilvaniei şi se intind de la Valea

Prahovei, în est, până la culoarul Timiş-Cerna, în vest. Lungimea totala a acestora este de

circa 300 km, iar lăţimea oscilează între 22/-5 km. Faţă de celelalte două ramuri ale

Carpaţilor româneşti, care au o orientare generală nord-sud, Carpaţii Meridionali sunt

orientaţi pe direcţia est-vest. Aici se pot practica mai multe tipuri de turism cum ar fi:

turismul de afaceri (turismul de afaceri priveşte în sens larg, călătoriile oameniilor pentru

scopuri legate de munca lor. Acest tip de turism nu constituie o prioritate in aceasta zonă.

Hotelurile din aceasta zona au un grad de confort scăzut, majoritatea fiind încadrate la o stea

sau două. Acestea ar putea sa ofere condiţii mai bune pentru turismul de afaceri în special

prin creşterea nivelului de confort, prin crearea de săli de conferinţe, organizarea de

evenimente), turismul cultural (potenţialul turistic cultural-istoric cuprinde importante

monumente istorice, vestigii arheologice, muzee, elemente de etnografie şi folclor, între cele

mai importante sunt: vestigiile cetăţilor, fortificaţiilor şi construcţiilor religioase dacice de la

Grădiştea de Munte, Costeşti, Blidaru, Piatra Roşie etc. din Munţii Şureanu, vechi de peste

2060 ani,vestigiile capitalei Daciei - Sarmizegetusa Ulpia Traiana din Depresiunea

Hateg,ruine ale castrelor si băilor romane de la Călan, Tibiscum, Băile Herculane, Lainici şi

Bumbeşti -Jiu etc.).De altfel se mai practică turismul urban, turismul ruaral si ecoturism,

turismul montan (cel mai predominant în aceaastă zonă putându-se practica diverse sporturi

de iarnă: schiul pe pârtii amenajate si neamenajate, alpinismul etc.),turismul balneoclimateric.

In Carpatii Meridionali există un numar relativ mare de Parcuri nationale si rezervatii

naturale: Parcul National Retezat inclus pe lista Natiunilor Unite de parcuri si rezervatii

naturale omoloage; alte zone protejate de interes national în Muntii Bucegi, Piatra Craiului,

Cozia, Gradistea de Munte - Cioclovina (Munţii Şureanu), Domogled - Valea Cernei;

rezervatii naturale: floristice si peisagistice în Muntii Cozia, Bucegi, Domogled - Muntii

Mehedinţi, Piatra Craiului etc.; rezervatii speologice: pesterile Closani (Muntii Mehedinti),

Muierilor (Munţii Parâng), Şura Mare şi Tecuri (Muntii Şureanu) etc; rezervaţii forestiere:

Pădurea de castan de la Tismana (Muntii Vâlcan) etc. Aceste parcuri ofera peisaje variate şi

atractive ce permit practicarea turismului de odihnă.

Toate aceste zone turistice contribuie la atragerea unui număr cât mai mare de turişti

în România,dar litoralul se află printre primele locaţii turistice mai ales în materie de număr

de locuri de cazare .

Pagina 5 din 33


CAPITOLUL 2 LITORALUL ROMÂNESC- RESURSE TURISTICE

România dispune de un mare potenţial turistic pus în valoare mai mult sau mai puţin

în funcţie de posibilităţile de amenajare turistică ale diferitelor zone. Astfel şi litoralul

românesc oferă destule resurse turistice dar nu toate sunt valorificate corespunzător.

2.1 POTENŢIALUL TURISTIC NATURAL AL LITORALULUI ROMÂNESC

Litoralul românesc al Mării Negre se întinde pe o lungime de 245 km (din care 82 km

sunt în judeţul Constanţa), între Capul Midia la nord şi Vama Veche la sud. Plaja, cu o lăţime

de circa 150 - 200 m, are nisip fin în cea mai mare parte şi o pantă lină, uşor accesibilă.

Marea Neagră prezintă o serie de caracteristici care o deosebesc de alte mări şi îi măresc

funcţia turistică:

prin salinitatea redusă a apelor sale favorizează practicarea spoturilor nautice şi a

scufundărilor subacvatice;

în sezonul estival, nu prezintă curenţi de mare intensitate si valurile nu ating înălţimi

mari;

este lipsită, practic, de maree si staţiunile oferă turiştilor plaje uscate, în mod

permanent;

ţărmul coboară lin, fără adâncimi bruşte şi nu prezintă stâncării şi pietriş care,în cazul

altor riviere, stânjenesc accesul la mare;la baza falezei, valurile au format o plajă acoperită cu

nisipuri fine,curate,adânci şi moi,oferind condiţii excelente pentru helioterapie;

fauna mării este lipsita de elemete periculoase,permiţând astfel,fără resticţii, băile de

mare;

aerul marin este caracterizat printr-o mare puritate,aerosolii naturali provenind din

sfărâmarea valurilor şi care plutesc în aer,conţin microelemente care intră în compoziţia apei

de mare,iar inhalarea acestora ajută la mineralizarea organismului.

Relieful

Relieful litoralului românesc este determinat de interacţiunea dintre Podişul Dobrogei

şi Marea Neagră - de-a lungul coastei, trecerea între podiş şi platforma mării se face lin, pe o

pantă uşoară, cu numeroase plaje. În plus, dat fiind ca Marea Neagră este lipsită de curenţi

puternici de litoral, de plante sau de peşti periculoşi, iar mareea este ca şi inexistentă (10 - 20

cm), litoralul românesc este locul ideal pentru băi de mare şi sporturi nautice.

Pagina 6 din 33


Clima

Clima este temperat cu o medie de temperatură de 24˚C în lunile iunie-august .Acest

climat marin liniştit şi plăcut conferî în plus litoralului românesc calităţi remarcabile.

Hidrografia

Apa Mării Negre are o salinitate mai redusă şi fara maree. Întreaga zonă dispune de

plaje întinse şi insorite aproximativ 9-12 ore/zi, nisipuri cu calitati deosebite, lacuri cu ape

dulci sau sărate şi nămoluri terapeutice, izvoare minerale şi pe alocuri faleze înalte. Litoralul

românesc dispune de diverse resurse balneare (ape minerale şi mineralizate, nămoluri

terapeutice), oferite de lacurile aşezate de-a lungul litoralului: Techirghiol, Tatlageac,

Neptun, Belona, Siutghiol, Corbu, Sinoe, Năvodari, Tasăul.

Flora si fauna

Deşi nu prezintă o faună si floră foarte variate, trebuie menţionat că în Marea Neagră

există o specie de rechin, total inofensiv pentru oameni şi care nu se apropie niciodată de

ţărm. Plajele de pe litoral au o lăţime generoasă - 150 - 200 m, şi sunt armonios îmbinate cu

porţiuni verzi alcătuite atât din arbori autohtoni, cât şi din palmieri şi plante exotice precum şi

porţiuni cu gazon si flori.

Ariile naturale protejate conservă diverse specii floristice, faunistice, formaţiuni

geologice vechi, multe având caracter de unicat.Printre acestea se numără: Peştera “Gura

Dobrogei” (Târguşor) , Pădurea Canaraua Fetii (Baneasa), Pădurea Comorova (Mangalia) ..

Pădurea Hagieni – în apropiere de Mangalia, la 12 km vest de ţărmul mării. Ocupă

cca 400 ha şi este o pădure de tip submediteranean.

Peştera de la Limanu – importantă rezervaţie speologică;nu este inclusă in circuitul

turistic.

Reciful jurasic de la Topalu – între Cernavoda si Hârşova, pe malul Dunării, la 3 km

de comuna Topalu. Ocupă o suprafaţă de 8 ha şi cuprinde un complex de calcare de vârstă

jurasică, corali, resturi de viermi, spongieni calcaroşi, etc

Punctul fosilifer Cernavodă – În sudul Văii Carasu, langă Cernavodă. Ocupă o

suprafaţă de 3 ha şi cuprinde o bogata fauna fosilă (72 specii). A fost declarat monument al

naturii.

Peştera “La Adam” (Târguşor) – cuprinde o fauna bogata de fosile din era cuaternara

(39 specii).

Masivul geologic Cheia (Târguşor) – pe malul stâng al Văii Casimcea, în dreptul

satului Cheia. Rezervaţia ocupă o suprafaţă de 285 ha şi adăposteşte 565 specii rare de floră.

Rezervaţia Fântaniţa Murfatlar – langă podgoria Murfatlar, pe partea stanga a şoselei

Pagina 7 din 33


Constanţa-Ostrov. Rezervaţia este ocrotită de lege şi adăposteşte specii rare, precum:

usturoiul, inul dobrogean, colilia, spinul de Murfatlar, zambila, migdalul pitic, bujorul de

stepă. În această zonă trăieşte broasca ţestoasă dobrogeana. Canaralele din portul Hârşova –

pe malul Dunării, lângă ruinele vechiului castru roman Carsium. Ocupă o suprafaţă de 5 ha şi

a fost declarat monument al naturii. Cuprinde diverse specii de corali, spongieri, etc.

Lacul Techirghiol – are proprietăţi curative, fiind bogat în cloruri de sodiu şi de

magneziu, iodură de sodiu şi namol sapropelic, indicat în afecţiunile reumatice cronice,

ortopedice, tulburări endocrine, boli de piele.

Căi de acces pe litoral:

1. Rutier - sunt 4 şosele care ajung la Constanţa:

1) Drumul Naţional: Bucureşti - Feteşti - Constanţa

2) E 60 Urziceni - Slobozia - Constanţa

3) E 87 Tulcea - Constanţa (cu derivaţie pentru Brăila si Galaţi)

4) Drumul Naţional Călăraşi - Ostrov - Constanţa

2. Feroviar - Ruta Constanţa - Mangalia are urmatoarele gări şi halte:Gara Constanţa - pentru

Constanţa, Mamaia şi Năvodari;Gara Agigea; Gara Eforie Nord, Gara Eforie Sud, Halta

Tuzla, Gara Costineşti (pentru zona Epava -nordul staţiunii);Halta Costineşti (pentru

staţiunea Costineşti-), Halta Neptun (pentru Neptun, Olimp, Jupiter);Gara Mangalia (pentru

Mangalia, Saturn, Venus, Jupiter, Cap Aurora, Neptun, Olimp, 2 Mai, Vama Veche).

3. Aerian - la 20 km de Constanţa se află Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu, care

face legătura atat cu aeroporturi naţionale, dar şi internaţionale.Transportul local între

Constanţa şi celelalte localităţi de pe litoral se poate face, pe lânga ruta CFR, şi cu microbuze

(cu plecare din 10 in 10 minute, care parcurg distanţa Constanţa - Mangalia în circa 45 de

minute) sau cu autobuze şi autocare private, cu plecare la fiecare 20 de minute. Între

Constanţa şi Mamaia există mai multe trasee: 40, 41, 101, 23 (linii ale companiei de transport

în comun), 301, 302, 305 (maxi-taxi). În sudul litoralului, între Mangalia şi Neptun - Olimp,

şi între 2 Mai, Limanu şi Vama Veche, distanţa este parcursă de microbuze.

2.2 POTENŢIALUL TURISTIC ANTROPIC AL LITORALULUI ROMÂNESC

Ţărmul românesc al Mării Negre oferă condiţii extrem de favorabile practicării

turismului estival. Numărul mare de staţiuni care au apărut şi s-au dezvoltat de-a lungul

timpului, incepând cu vechile băi Movila (Eforie Sud), continuând cu Mamaia, inaugurată in

Pagina 8 din 33


1906 şi până la staţiunile aparute în ultimii 30 - 40 de ani (Neptun, Olimp, Jupiter, Venus,

Cap Aurora, Saturn) confirma acestea.Obiectivul arheologic cel mai important al zonei este

Cetatea Histria, aflată pe malul Lacului Sinoe. Colonie grecească, vestitul oraş a fost ridicat

în urmă cu peste 2.600 de ani, însă a fost scoasa la lumina începând cu anul 1914, de către

marele istoric şi arheolog Vasile Pârvan. Alte vestigii istorice se găsesc la Tomis (actualul

oraş Constanţa), cel mai important port la Marea Neagră. La Tomis şi-a petrecut ultimii ani ai

vieţii marele poet latin Ovidiu, a cărui statuie, creată de sculptorul Ettore Ferrari în 1887, mai

poate fi admirată şi astăzi. Rămăşiţele vechii civilizaţii se întâlnesc în oraşul de azi la tot

pasul - mai pot fi văzute resturile zidului roman care închideau cetatea Tomisului sau

edificiul roman cu mozaic, cel mai preţios complex arhitectural descoperit. Prin concepţia

artistică şi dimensiunile sale, mozaicul de la Constanţa se numără printre primele de acest fel

din lume. La sud se afla Callatis , Mangalia de astăzi (Callatis înseamna în limba greacă "cea

mai frumoasa"). Obiectele descoperite dovedesc activitatea artistică care se desfăşura în

această cetate. Aici se găseşte cel mai vechi document latin din toată Europa de sud - est.

La aproape 100 km vest de litoral se află un complex arheologic de o însemnătate

deosebită, fiind unul dintre cele mai valoroase monumente antice romane de pe teritoriul ţării

noastre. Este vorba de ruinele Monumentului triumfal Tropaem Traiani şi vestigiile cetatii

Tropaem Traiani, aflate in comuna Adamclisi din Dobrogea. Este un monument circular

impresionant, construit pentru a comemora victoria împăratului Traian asupra dacilor.

Ruinele sunt mărturii ale vieţii înfloritoare de pe aceste meleaguri, iar scenele de pe metope

sunt un adevărat izvor de informaţii în piatră privind evenimentele petrecute pe teritoriul

Daciei, viaţa şi infăţişarea strămosilor romanilor.

Pe lângă acestea, sunt de menţionat şi Muzeul Arheologic din Mangalia, Muzeul de Istorie

din Constanţa, Moscheia din Constanţa şi din Mangalia, Biserica Sf. Petru şi Pavel din zona

istorică a oraşului Constanţa, Muzeul Folcloric etc.(anexa1)

Obiective turistice de pe litoral

Cazino Paris Constanţa -Construit in 1909, a fost inaugurat în august 1910; designul a

fost realizat de architectul Daniel Renard (primul proiect a fost realizat in 1903; in 1905,

architectul Petre Antonescu a facut un al 2 - lea proiect, însă primul proiect a fost selectat).

Cazinoul a fost, decenii la rand, construcţia reprezentativă a oraşului , un adevărat simbol

pentru Constanţa; totodată construcţia a reprezentant singurul element al stilului "art

nouveau" în România.În perioada 1985-1987 clădirea a fost renovată, iar mobila a fost

complet schimbată.

Pagina 9 din 33


Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa a fost infiinţat în anul 1878 însă nu a

avut un sediu stabil decât începând cu anul 1914.

În 1977, cu ocazia aniversarii unui centenar de la revenirea Dobrogei la statul român, muzeul

a fost reamenajat în forma actuală.Muzeul este găzduit într-o clădire monumentala ( fostul

sediu al primăriei din Constanţa ), construită între anii 1911-1921 de către arhitectul Vasile

Ştefănescu. Muzeul de Istorie Naţionala şi Arheologie din Constanţa este a doa instituţie de

acest fel din România (după cea din Bucureşti), având un patrimoniu impresionant şi o bună

reprezentare a istoriei Dobrogene din paleolitic şi până în prezent.

Dintre exponatele celebre enumerăm: şarpele Glycon, divinitate a casei şi familiei, sec. 2-3

d.H.,Fortuna cu Pontos, doi protectori ai oraşului şi portului, sec. 2-3 d.H.Gânditorul de la

Hamangiasi şi femeia sa - arta neolitica descoperită la Cernavoda, osala dedicată poetului

Publius Ovidius Naso şi un amplu lepidarium, în curtea muzeului.

Acvariul din Constanţa a fost inaugurat la 1 Mai 1958 şi de atunci s-a remarcat printr-

o activitate ştiinţifică complexă, dedicată nevoii umane de a se apropia de natură. Situat chiar

în faţa cazinoului din Constanţa, acvariul invită vizitatorii să facă o incursiune fascinantă in

minunata lume subacvatică. Aici se poate admira fauna acvatică formata din peşti exotici şi

autohtoni, atât de apă dulce cât şi de apă sarată. Totodată la acvariul din Constanţa se pot

vedea specii de nevertebrate de apă dulce.Se pot admira aici, specii de peşti din lacurile de pe

coasta Mării Negre din Delta Dunării, din Marea Neagră, din zonele tropicale şi subtropicale.

Aici se află o importantă colecţie de sturioni, cu toate speciile care populează Marea Neagră.

Reprezentativi sunt peştii mari ( 1.5 - 2 m) care trăiesc în captivitate de peste 15 ani. Tot la

acvariul constanţean se pot admira specii interesante de pe coasta Mării Negre (vulpe de

Pagina 10 din 33


mare, pisica de mare, căluţul de mare, peştele dragon, pestele scorpion) precum şi specii

migratoare din Mediterană( hering/macrou...)

Farul Genovez este situat pe faleza din Constanţa. A fost construit între anii 1858-

1860, în amintirea negustorilor genovezi care au frecventat Pontus Euxin în secolul 13. Farul

octogonal are o înălţime de 8 metri iar în vârf are o cupolă metalică.(anexa1)

Moscheea Mahmud al II - lea-Moscheea Carol 1 din Constanţa este un monument de

arhitectură construit in stil arabo - bizantin combinat cu elemente arhitecturale româneşti.

Monumentul a fost construit în anul 1910 de către arhitectul V. Ştefănescu. Moscheea a fost

construita pe o veche Geamie datind din anul 1822.In moschee se afla cel mai mare covor

oriental din România , vechi de 200 de ani, având o suprafaţă de 144 mp şi cântărind 500 de

kg. Acest covor a aparţinut sultanului Abdul Hamid. Turiştii au posibilitatea de a urca în

minaretul înalt de 47 m, de unde poate admira o superbă panoramă asupra zonei vechi a

oraşului. Moscheea a reprezentat un cadou făcut de regele Carol I către comunitatea

musulmană din Dobrogea şi a fost inaugurată chiar în prezenta regelui.

Ansamblurile şi lăcaşurile de cult din judeţul Constanţa se individualizează prin

valoarea arhitecturală, artistică şi ca elemente spirituale păstrătoare ale tradiţiilor religioase

din această zonă: catedrala ortodoxă Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, biserica ortodoxă

Adormirea Maicii Domnului (una din cele mai vechi biserici din oraş), biserica ortodoxă

Sfinţii Arhangheli Mihail si Gavril, mănăstirea Sfânta Maria (în Techirghiol), mănăstirea

Dervenţ, mănăstirea Peştera Sfântul Apostol Andrei ( considerată primul lăcaş de cult din ţară

şi poarta de patrundere a creştinismului in România), Geamia Hunchiar, etc.

Monumentele şi siturile arheologice sunt în număr foarte mare, atestând vechimea

culturii şi civilizatiei romanesti. Constanţa – ruinele orasului antic Tomis, zidul de incinta,

apeductele, galeriile subterane, bazilica, cripta pictată şi amfiteatrul roman. Mangalia –

ruinele oraşului antic grecesc Callatis, zidul de apărare, bazilica creştină, aşezarea medievală

timpurie. Cernavodă– aşezarea neolitică a bronzului, cultura Cernavodă, ruinele cetatii

Axiopolis, cetatea daco-romană cu urme ale valului lui Traian şi ruinele de cetate feudală.

Hârşova – ruinele cetăţii Carsium, ruinele cetăţii prebizantine şi ale cetăţii feudale. Basarabi –

complexul rupestru în calcar, biserica din cretă. Albeşti – aşezarea greacă indigenă,

fortificaţia elenistica, pietrele de sanctuar getic, aşezarea romano-getică. Istria – aşezarea

neolitică, ruinele cetăţii şi aşezarii civile greceşti Histria, necropola tumulara greaca, asezarea

rurala romana. Ostrov – insula "Pacuiul lui Soare", aşezarea şi necropola Hallstadt, cetatea

Pagina 11 din 33


bizantină şi feudală timpurie. Capidava – aşezarea civilă dacică, fortificaţia romană, castrul

roman, instalaţiile portuare, castrul roman militar, ruinele unei cetăţi romano-bizantine.

2.3 STAŢIUNI TURISTICE PE LITORAL

Staţiunea Mamaia este cea mai renumită staţiune de pe litoralul românesc. Situată la

N de Constanţa între Marea Neagră şi Lacul Siutghiol este staţiunea de pe litoral cu cea mai

mare capacitate de cazare, aproximativ 31 000 de locuri. Staţiunea Mamaia a fost inaugurată

în 1906 şi a devenit în scurt timp cea mai importanta destinatie turistica pentru turiştii din

România. Mamaia este unică prin lăţimea foarte mare a plajei (peste 100 m)şi lungimea de

peste 8 km În ultimii ani în statiunea Mamaia s-au facut investiţii majore în renovarea şi

dotarea unitatilor hoteliere şi in infrastructura staţiunii. Staţiunea Mamaia a fost imbogaţita cu

un mare număr de fântani arteziene, palmieri, locuri de promenadă, locuri de joacă pentru

copii, terenuri sportive, locuri de distracţie... Una dintre principalele atracţii ale staţiunii este

parcul acvatic AquaMagic .În anul 2004 a fost inaugurată Telegondola - o instalaţie de

transport pe cablu, care permite traversarea aeriana a statiunii oferind o panoramă superbă

asupra staţiunii Mamaia, Mării Negre şi Lacului Sutghiol. Acest proiect este unic în România

şi unul din putinele proiecte de acest fel din lume. Traseul Telegondolei începe în dreptul

parcului acvatic Aqua Magic, se deplasează deasupra hotelurilor ( la o înălţime maximă de 50

m) şi se termină după cazinoul din Mamaia.În ultimii ani Mamaia a devenit staţiunea cu cel

mai înalt standard turistic din Romania. Turiştii sosiţi în staţiune se pot caza atât în hoteluri

de 1 stea cât şi în unităţi de cazare luxoase cotate cu 5 stele.

Eforie Nord a fost înfiinţată în 1894, când Eforia Spitalelor Civile din Bucureşti a

construit aici un sanatoriu balneoclimateric. Eforie Nord este a doua statiune ca mărime şi

este situată la 14 km de Constanţa. În partea de sud-vest se află lacul Techirghiol cunoscut

pentru propietatile curative ale namolului astfel că turismul recreativ se îmbină cu cel balnear.

Staţiunea are o largă deschidere spre mare şi o faleză de peste 30 m înălţime. Plaja de peste 3

km lungime are si portiuni ce ating 100 m in latime. Un aer de prospetime este dat de cele

peste 30 ha de spaţii împădurite din staţiune. Hotelurile, vilele, casele de odihna pot primi

pana la 19000 de turişti . Baza de tratament funcţionează pe tot timpul anului spaţiile de

cazare fiind încălzite în perioada sezonului rece. În bazele de tratament din Eforie Nord se

tratează afecţiuni reumatismale inflamatorii şi degenerative, bolile sistemului nervos

periferic, tulburări de circulaţie, afecţiuni dermatologice, obezitate, afecţiuni respiratorii,

Pagina 12 din 33


sterilitate, rahitism, neurastenie. Tot aici se fac tratamente de întreţinere şi înfrumuseţare

folosind produse renumite cum ar fi: Gerovital, Pell Amar, Boicil... Din anul 2003

funcţionează în cadrul Complexului Europa, un modern centru de sănătate şi întreţinere " Dr.

Ana Aslan". O infrastructură diversificată, bazele de agrement ( terenuri de sport, piscine cu

accesorii pentru activitati nautice, etc. ) şi farmecul ambientului local sunt garanţia petrecerii

unui concediu agreabil pe litoralul Mării Negre.

Eforie Sud este o staţiune estivală integrată oraşului Eforie (9.461 locuitori la 1 iulie

1991), aflată în extremitatea sud-estică a României, în Judeţul Constanţa, pe fâşia de litoral

cuprinsă între Marea Neagră şi Lacul Techirghiol, 6-20 m peste nivelul mării, la 5 km

distanţă de Eforie Nord şi la 19 km distanţă de Constanţa.

Clima marină cu veri fierbinţi (temperatura medie în luna iulie depăşeşte 22°C), şi ierni

blânde, cu strat subtire de zapada (temperatura medie in ianuarie este de 0°C),

precipitaţii scăzute (cca 400 mm anual). Vara, nebulozitatea fiind minimă, soarele străluceşte

10-12 ore pe zi. Factorii de cură naturală sunt clima marina excitanta, apa marii care este

clorată, sulfatată, sodică, magnesiană, hipotonică (mineralizare medie: 15,5 gr).

Ţărmul Mării Negre beneficiază de plaje intinse cu nisip fin, ideale pentru aerohelioterapie şi

talasoterapie, în vreme ce pe malul Lacului Techirghiol funcţionează o bază de tratament în

aer liber unde se pot face impachetari cu namol rece, provenit din lac, si bai in lac.

Staţiunea Eforie Sud este indicată atât pentru petrecerea vacanţei cât şi pentru tratamentul

unor afecţiuni cum ar fi dureri reumatismale, anumite forme de dermatoza, hipotiroidie,

limfatism, anemie secundară, rahitism, decalcifiere, slăbiciune fizica, stari de dupa fracturi

ale oaselor membrelor inferioare, hipoovarism pubertal etc. Aici există un sanatoriu pentru

copii cu afecţiuni reumatologice, cu regim permanent, care tratează îndeosebi slăbiciunea

fizică şi rahitismul. În 1992, statiunea şi-a recăpătat vechiul nume - Carmen Sylva. Staţiunea

Eforie Sud este situată între lacul Techirghiol şi Marea Neagră. Acest lucru face posibilă atât

cura heliomarina cât şi cea cu nămol.Plaja este în lungime 2.5 Km, cu lăţimi variind intre 50-

150 m.Baile cu namol sunt recomandate in afectiuni reumatologice ale sistemului

osos,dermatologice. Statiunea Eforie Sud dispune de numeroase unitati de cazare si recreere.

Costineşti este o staţiune balneoclimaterică estivală situata la 31 km sud de Constanţa,

în apropierea satelor Costineşti şi Schitu, pe ţărmul Mării Negre, 10 m deasupra nivelului

mării. Clima marina cu veri fierbinti (temperatura medie in iulie depaseste 22°C) si ierni

blânde (temperatura medie in ianuarie este in jur de 0°C).Vara soarele straluceste 10-12 ore

pe zi. Factorii de cură naturală sunt clima marină excitanta, aerosolii puternic salinizati,

radiaţia solară şi apa mării care este clorata, sulfatata, sodica, magnesiana, hipertonica

Pagina 13 din 33


(mineralizare: 15,5 gr). Plaje intinse cu nisip fin, ideale pentru helioterapie si talasoterapie.

Staţiunea este recomandată atât pentru petrecerea vacantei- hoteluri, vile, campinguri,

restaurante, baruri, cluburi de noapte, cinematografe etc.cât şi pentru persoanele suferinde.

Aici se pot trata boli reumatismale degenerative, în stare latentă stari de slăbiciune, anemie

secundară, rahitism, decalcifiere, hipertiroidie, dermatoze (psoriazis) etc. Staţiunea

găzduieşte un modern complex de vacanţă pentru tineret, şi o tabara studenteasca

internatională, căeia i se datoreaza renumele statiunii.

.Staţiune estivală mondena (aparuta in deceniul al 7-lea) aflată în extremitatea sud-estica a

României, pe ţărmul Marii Negre, la 5-20 m deasupra nivelului marii, intr-o zona relativ

verde (paduri cu specii de arbori meridionali), Staţiunea Neptun se găseşte la 6 km nord de

oraşul Mangalia (caruia ii apartine din punct de vedere administrativ) şi la 38 km sud de

Municipiul Constanţa (resedinta Judetului Constanţa). Clima marină excitanta cu veri foarte

fierbinti (temperatura medie in luna iulie depăşeşte 22°C), când soarele străluceste 10-12 ore

pe zi, si ierni blande cu ninsori slabe (temperatura medie in luna ianuarie este de 0°C).

Temperatura medie anuala este de 11,2°C. Precipitaţii reduse (sub 400 mm anual). Factorii de

cura naturali sunt clima marina bogată în aerosoli salini si radiatia solara, apa marii clorata,

sulfatata, sodica, magneziana, hipotonică (grad de mineralizare 15.5 gr), izvoarele de ape

sulfuroase mezotermale (22-27°C), şi nămolul sapropelic extras din Lacul Techirghiol si adus

aici. Plajele intinse, presărate cu nisip fin, sunt propice pentru aerohelioterapie, talasoterapie

si impachetari cu nămol rece. Staţiunea este atât un loc de petrecere a vacantei cat si un loc de

tratament pentru cei bolnavi. Aici se pot trata boli reumatismale degenerative (spondiloza

cervicala, dorsală şi lombara), boli reumatismale inflamatorii (stari dureroase de dupa un

reumatism articular acut sau anumite infectii, spondiloza reumatoida, poliartrita reumatoida

cu inflamari moderate), boli diartritice (tendinita, tendomiozita, tendoperiostozita, periartrita

scapulohumerala), stari postraumatismale (dupa operatii efectuate pe muschi, articulatii si

oase, după scrantiri, luxatii si fracturi), boli ale sistemului nervos periferic (paralizie si

pareza, polineuropatie dupa o perioada acuta, sechele ale poliomelitei), boli ginecologice

(insuficienţă ovariana, cervicita cronica, metrosalpingita cronica), dereglari endocrine

(hipotiroidie benigna, mixedema), boli dermatologice (psoriazis, ihtioza incipienta, eczema

cronică, urticare cronică, prurit etc.), tulburări respiratorii şi de altă natură.

Posibilităţi variate de petrecere a timpului liber oferite de teatrul de vară,

cinematograf, terenurile de sport (tenis, volei, baschet, minigolf), bazine, sporturi nautice

(yole, schi nautic, hidrobiciclete, surfing), parc de distracţii pentru copii, baruri si cluburi de

noapte, restaurante etc.Punct de plecare pentru a vizita diferite zone de interes turistic (turul

Pagina 14 din 33


litoralului românesc, excursii în Delta Dunării, excursii la ruinele vechii cetăţi Histria, secolul

VII i.e.n., podgoriile Murfatlar, monumentul Tropaeum Trajani de la Adamclisi etc.). De

asemenea, se organizează excursii pe litoralul bulgăresc al Mării Negre (Balcic, Albena,

Nisipurile de Aur, Varna).parc dendrologic (cedrii, chiparosi, pini, stejari, tei, mesteceni etc.).

Statiunea Jupiter-este o staţiune estivala aflată în extremitatea sud-estica a României,

pe ţărmul Mării Negre, la 5 km nord de orasul Mangalia (Judetul Constanta), caruia ii este

integrată din punct de vedere administrativ. Statiune relativ noua (a fost inaugurata in iulie

1968), aceasta dispune de numeroase hoteluri moderne, de restaurante, baruri si cluburi de

noapte, camping, cinematograf, terenuri de tenis si minigolf, bazine de inot, popicarie etc. În

lunile de vară cerul rămâne în mare parte senin, iar soarele straluceste în medie 10-12 ore pe

zi. Temperatura medie anuală este de 11°C (temperatura medie în luna iulie depăşeşte 22°C,

iar cea medie din luna ianuarie este de 0°C). Volumul precipitatiilor este redus (în jur de 400

mm anual). Factorii de cură naturală sunt apa marii care este clorata, sulfatata, sodica,

magneziana, biotonica (gradul de mineralizare este de 15,5 g), şi clima marină bogată în

aerosoli salini şi radiaţia solara. Plajele intinse cu nisip fin permit helioterapia si talasoterapia.

Soarele si marea fac ca statiunea Jupiter sa fie un loc de vacanţă preferat şi un loc pentru

tratamentul diferitelor afectiuni (hipotiroidie, limfatism, anemie secundara, decalcifiere,

anumite dermatoze si boli reumatismale). Posibilităţi multiple de distracţie, practicare a

sporturilor nautice, excursii în interiorul ţrii şi în străinătate etc.

Staţiunea Venus este situată între Saturn şi Cap Aurora si are o capacitate de cazare de

peste 10000 de locuri în hoteluri de 1-5 stele . Hotelurile au un stil arhitectural original si

ocupă în totalitate o acoladă largă a golfului Aurora pe care îl inchid în partea

sudică.Staţiunea dispune de baze de tratament ( bazine cu apa mezotermala sulfuroasa, bai de

namol, sali de masaj ), terenuri de sport, lacul Razlem pentru practicarea canotajului.

Staţiunea Venus oferă turiştilor săi un cadru perfect pentru petrecerea vacantelor de vara in

spatii de cazare comfortabile, cu dotari moderne. Statiunea Venus este aflata in extremitatea

sud-estica a României (Judetul Constanta), pe tarmul Marii Negre, la 3-20 m deasupra

nivelului marii, la 3 km distanta de orasul Mangalia, caruia ii este integrat din punct de

vedere administrativ, si la 41km sud de Municipiul Constanta (resedinta Judetului Constanta).

Clima marina cu veri fierbinti (temperatura medie in iulie depaseste 22°C), cand 25-28 de

zile dintr-o luna sunt zile insorite (soarele straluceste 10-12 ore pe zi), si cu ierni blande, cu

ninsori rare (temperatura medie in ianuarie este de 0°C). Temperatura medie anuala este de

11,2°C, iar volumul anual al precipitatiilor este de 400 mm. Vara , briza este prezenta in tot

cursul zilei. Factorii de cura naturala sunt clima marina excitanta, bogata in aerosoli salini si

Pagina 15 din 33


radiatie solara, cu efect stimulator asupra organismului uman, apa de mare clorata, sulfatata,

sodica, magneziana si hipotonica (grad de mineralizare: 15,5 gr). Aici se pot trata boli

reumatismale degenerative (spondiloza cervicala, dorsala si lombara), stari posttraumatismale

(dupa entorse, luxatii si fracturi), anemie secundara, slabiciune, decalcifiere, rahitism, boli ale

pielii (psoriazis), dereglari endocrine (hipotiroidie si mixedema), boli ginecologice

(hipoovarianism pubertal , sterilitate ovariana). Statiunea dispune de o plaja naturala larga

( care se intinde pe o lungime de 1,2 km intre statiunile Venus si Saturn, si are o latime de

200m). Plaja are un nisip fin si acolo izvorasc ape minerale sulfuroase hipotermale, captate si

utilizate pentru dusuri amenajate intr-un spatiu anume. Venus este o statiune relativ noua

(1972), eleganta si primitoare, care se remarca prin varietatea si frumusetea arhitecturii

hotelurilor si vilelor sale, cat si prin gradul de confort al acestora. Hotelurile de aici au in

majoritate cinci etaje si poarta nume feminine (Anca, Brandusa, Corina, Dana, Felicia, Irina,

Raluca, Rodica, Sanda, Silvia etc.). Alte patru hoteluri ("Vulturul", "Cocorul", "Pajura",

"Egreta" ) impun prin inaltimea lor. Statiunea dispune de un camping, mai multe restaurante,

magazine de dulciuri, cafenele,

baruri si cluburi de noapte, un cinematograf in aer liber, terenuri de volei, handbal si

minigolf, discoteci, un parc de distractii etc. In partea de sud a statiunii exista un pavilion

special amenajat pentru cei care urmeaza impachetari cu namol sapropelic si fac bai

sulfuroase; tot in partea de sud a statiunii se afla si o importanta crescatorie de cai de rasa.

Posibilitatile de petrecere a timpului liber sunt numeroase: practicarea sporturilor nautice

(yahting, wind-surfing,, hidrobiciclete), excursii pentru vizitarea statiunilor de pe litoralul

romanesc al Marii Negre, excursii cu vaporul pe Marea Neagra sau pe Canalul Dunare-Marea

Neagră, excursii in Delta Dunării, la vechea cetate a Histriei (secolul VII i.e.n.), la statiunea

viticola Murfatlar, la statiunile de pe litoralul bulgaresc al Marii Negre, partide de calarie etc.

Saturn este staţiunea aflată în imediata vecinatate a oraşului Mangalia. Pe langa

posibilităţile de agrement staţiunea dispune de 21 de izvoare termale sulfuroase recomanate

în tratarea bolilor digestive şi reumatice. Statiunea are un climat bland cu precipitatii izolate

tot timpul anului ( media anuala a temperaturilor este intre 11.5 si 25 grade C in perioada

verii, in timp ce iarna rareori temperatura scade sub 0 grade C ).

Hotelurile cu o capacitate de peste 13000 de locuri de cazare ofera turistilor in sezonul estival

o panorama superba asupra marii. Restaurante, baruri, terenuri de sport, teatru doar o parte

din oferta de agrement a statiunii. Din Saturn se pot face traseele turistice vor in vechiul

Calatis dar si in regiunile mai apropiate ale podisului dobrogean unde sunt intalnite frecvent

fenomenele carstice.

Pagina 16 din 33


Mangalia -vechea cetate antică "Calatis" , orasul cel mai sudic de pe litoralul

Romanesc al Marii Negre( la 45 Km de Constanta ) este o statiune care se bucura de un

interes major din partea turistilor veniţi din intreaga lume, armonizand perfect elementele

arhitecturale traditionale cu constructile realizate dupa o arhitectura noua , moderna si

confortabila.Clima in statiune este blanda cu precipitatii izolate tot timpul anului ( media

anuala a temperaturilor este intre 11.5 si 25 grade C in perioada verii si ). Mangalia ofera

turistilor sai posibilitatea efectuarii unor cure cu namolul sapropelic din lacul Techirghiol,

apa marii şi apele mezotermale sulfuroase unice in Europa.

Constanţa este un oraş efervescent, ce imbina istoria milenara cu modernismul.

Grecii, bizantinii si turcii şi-au pus amprenta asupra istoriei acestui oras.. Ramasitele vechii

civilizatii se intalnesc in orasul de azi la tot pasul. La Tomis si-a petrecut ultimii ani ai vietii

marele poet latin Ovidiu ce a consemnat in operele sale ("Tristele" si

"Ponticele") pretioase informatii despre viata si obiceiurile getilor bastinasi. Mai pot fi vazute

in Constanta de azi resturile zidului roman care inchidea la nord vest cetatea Tomisului si

ruinele portilor de vest si nord, prin care se facea iesirea din cetate. Edificiul

roman cu mozaic, cel mai pretios complex arhitectural descoperit, dateaza din secolele III-IV;

pardoseala acestui edificiu cu ziduri groase si inalte este formata din bucatele colorate de

mozaic, desenele reprezentand figuri geometrice si florale. Prin conceptia artistica si

dimensiunile sale, mozaicul de la Constanta se numara printre primele de acest fel din lume.

Se pare ca edificiul, avand la nivelul mijlociu si subsol magazii pentru marfuri si o piateta,

servea negotului, fiind in acelasi timp loc de desfacere a marfurilor si de depozitare a lor. Alte

numeroase vestigii ale cetatii Tomis se gasesc in, printre ele figurand piese deosebite precum:

statuia de marmura a zeitei Fortuna, protectoarea cetatii Tomis, impreuna cu Pontos, zeul

Marii Negre; statuia, tot de marmura a sarpelui Glycon (o divinitate asiatica).(anexa2)

Pagina 17 din 33


Localitatea 2 Mai, acum câţiva ani doar o simplă comuna, a devenit in ultimul timp un

loc foarte cautat de turisti, in ciuda conditiilor modeste din zona. Cazarea se face in mare

parte in casele satenilor, dar exista si un camping bine utilat pe plaja. In ultima vreme au

aparut si vile specializate in turism in care gradul de confort este mai ridicat. Statiunea se

gaseste la doar 5 km de Mangalia. Plaja de la 2 Mai nu este amenajata in mod special si nici

foarte lata, insa foarte placuta. Intrarea in mare este lina, iar fundul nisipos pe toata lungimea

plajei.2 Mai se caracterizeaza printr-un climat temperat continental, cu o nuanta maritima, cu

veri calduroase (media termica a lunii iulie 22,4 C) si ierni blinde (in ianuarie temperatura

medie 0 - 1 C).Pentru a ajunge in statiune, sunt mai multe variante:

Pe sosea: Pe DN 39 (E 87), de la Mangalia se continua drumul spre Bulgaria. Satul

transformat acum in statiune se gaseste in lungul drumului.

Pe calea ferata: Gara Mangalia, pe linia ferata Bucuresti-Constanta-Mangalia, dupa care se

continua pe sosea cu microbuze care circula pe directia 2 Mai - Vama Veche.

Localitatea Limanu este o zonă necunoscuta marii majoritati a turistilor. Aflata la

circa 4 km de 2 Mai, pe malul lacului Mangalia, este un loc foarte linistit si discret, cu

posibilitati de cazare in vile si casele localnicilor, la cele mai mici preturi de pe litoral. Chiar

daca localitatea Limanu nu dispune de plaja, distanta mica (4 km) pana la plaja din 2 Mai

poate fi usor parcursa cu numeroasele microbuze care circula vara foarte des sau chiar pe jos.

Oraşul Năvodari este situat in sud-estul României, în apropierea oraşului Constanţa,

cel mai mare port maritim al tarii si al patrulea ca marime din Europa. In imediata vecinatate

a orasului se afla Midia, un alt port la Marea Neagra. De asemenea, Navodari este destinatia

finala a Canalului Poarta Alba - Midia Navodari, care reprezinta o parte a Canalului Dunare -

Marea Neagra, cu o lungime de 64.2 km. Canalul leaga Cernavoda de Agigea - Constanta si

permite accesul navelor fluviale si maritime cu un deplasament de pana la 5.000

tdw.Regiunea dispune de o retea de drumuri bine dezvoltata care asigura o legatura optima cu

celelalte judete si regiuni ale tarii si cu statele invecinate. La Navodari se poate ajunge din

vest pe relatia E60-DN3-Constanta sau din sud pe relatia E87-DJ226-Constanta.

Vama Veche este localitate de frontieră, situata la cativa kilometri sud de 2 Mai si

Mangalia, si care a devenit in ultimele sezoane de vara un loc foarte cautat datorita atmosferei

de nonconformism. Cazarea se face in mare parte in casele satenilor, dar exista si un camping

bine utilat pe plaja. In ultima vreme au aparut si vile specializate in turism in care gradul de

comfort este mai ridicat. Plaja este relativ buna si, ca si la Costinesti, un reper care da o nota

originala il reprezinta o epava aflata la cateva sute de metri de mal.

Statiunea se caractrizeaza printr-un climat temperat continental, cu o nuanta maritima, cu veri

Pagina 18 din 33


calduroase (media termica a lunii iulie 22,4 C) si ierni blinde (in ianuarie temperatura medie

0 - 1 C).În Vama Veche se poate ajunge - pe sosea: pe DN 39 (E 87), de la Mangalia se

continua drumul spre Bulgaria. Satul transformat acum si in statiune se gaseste in lungul

drumului- pe calea ferata: Gara Mangalia, pe linia ferata Bucuresti - Constanta - Mangalia,

dupa care se continua pe şosea cu microbuze care circula pe directia 2 Mai - Vama Veche.

CAPITOLUL 3.PERSPECTIVELE DEZVOLTǍRII LITORALULUI ROMÂNESC

Evoluţia activităţii turistice pe litoralul românesc a înregistrat de-a lungul anilor

suişuri şi coborâşuri.Incepand cu anul 1990 cererea turistica pentru produsul turistic „litoral”

s-a caracterizat printr-o reducere permanentă,atât pe plan intern cât şi pe plan extern.

3.1 LITORALUL ROMÂNESC ACTUAL

Una din problemele litoralului actual este starea de poluare a acestuia.Astfel calitatea

apelor marine este influenţată de două principale categorii de surse de poluare:

Dunărea şi celelalte râuri care se varsă în colţul nord-vestic al bazinului pontic.Prin

volumul mare de apă transportată anual,precum şi prin suprafaţa extinsă a bazinului

hidrografic din care se constituie,aceste râuri au o contribuţie majoră în privinta aportului de

poluanţi în Marea Neagră.

activităţile locale-surse de poluare cu importanţă locală,provenind în special din

jumătatea sudică a zonei (Năvodari-Vama Veche),puternic urbanizată,care exercită puternice

influenţe poluante asupra mediului marin (descărcâri de ape uzate menajere şi

industriale,activităţi portuare,turism,etc.),care se suprapun celor provenite din arealul nord-

vestic.

Se constată la noi în ţară o agravare generală a fenomenelor de eroziune litorală

cauzată, in special de factori ca:

lucrările hidritehnice de amenajare a râurilor şi în special indiguirea canalului Sulina

au provocat micşorarea aportului de aluviuni în secţiunea de vărsare în mare,dezechilibrând

bilanţul sedimentar al litoralului aferent;

constucţiile şi lucrările costiere (ex.portul de la Agigea),prin modificarea conturului

malului şi intervenind în regimul local al valurilor şi curenţilor din zona litorală,au interceptat

şi fluxul aluvionar morfologic preexistent.

exploatările de nisip de pe plajă pentru utilizări în industrie şi în construcţii

Pagina 19 din 33


efectuarea unor lucrări de consolidare locală, în afara unei concepţii unitare de

consolidare a întregului litoral,a contribuit la erodarea plajelor situate în aval

Astfel în ultimii ani s-a tot încercat modernizarea litoralului românesc prin rezolvarea

parţială a acestor probleme legate de poluarea apei si eroziunea litoralului dar o schimbare

majoră nu se vede încă. Deşi unele unităţi au beneficiat de investiţii de modernizare şi

ridicare a nivelului de confort,la altele însă , gradul de uzură s-a accentuat,iar calitatea

serviciilor s-a deteriorat,ducând la declasarea acestora; de asemenea s-a investit în construirea

de capacităţi da cazare noi.

Tabel 1 Litoralul românesc actual o mini-analiză SWOT

Punctele forte

-caracteristicile plajei Mării Negre şi anume:

nisipul fin în cea mai mare parte şi o pantă lină,

uşor accesibilă.

- modernizare unor staţiuni cum ar fi

Costineşti care anul acesta a cunoscut o

promovare intensă , Mamaia, Jupiter etc.

- creşterea unităţilor de cazare pe litoral;

- luarea unor măsuri necesare de primire a

turiştilor: curăţarea plajelor (mai ales în

staţiunile Mamaia, Costineşti ), angajarea de

oameni care se ocupă cu păstrarea ordinii pe plajelaje;

- o mai bună diversificare a ofertelor.

Puncte slabe

- slaba promovare a staţiunilor, a resurselor

antropice şi naturale de care dispune litoralul

românesc;

- neglijarea fenomenului de eroziune litorală

- diferenţa mare între calitatea serviciilor şi

preţul plătit de turişti pentru un sejur la mare.

- angajarea de personal necalificat pe

litoral în bazele de agrement care duce

astfel la o proastă calitate a serviciilor;

Oportunităţi

-promovarea unor noi forme de turism (cum

ar fi echitaţia, naturismul)

-promovarea intensă a turismului de croaziera

- posibilităţile multiple de petrecere a timpului

liber: dezvoltarea unor noi baze de agement.

- aderarea României la UE oferă

acesteia posibilitatea de a face cunoscută oferta

românească de litoral in Europa;

Ameninţări

- apariţia unui concurent important care

oferă servicii de mai bună calitate la

preţuri destul de buna-Bulgaria;

- imaginea României a avut de suferit deci

şi turismul de litoral din cauza gripei aviare acest

lucru ducând la scăderea numărului

de turişti faţă de anii precedenti.

Toate aceste fenomene care afecteaza litoralul românesc duc şi la scăderea numărului

de turişti care astfel se îndreaptă spre alte destinetii mai atractive din punct de vedre calitativ

Pagina 20 din 33


si cantitativ.Astfel anul acesta se observă o cerere tot mai mare pentru litoralul bulgăresc,un

concurent important pentru România pe piata turistica.. Nu sunt doar câteva sute de turişti

care trec de Vama Veche şi dupa o oră de mers ajung la Balcic. Este vorba de zeci de mii de

oameni care, plictisiţi de eterna ofertă scumpă si proastă de la marea românească, au găsit o

soluţie de concediu mai ieftină şi mai corectă. Evident, din operaţiunea "descoperirea

Bulgariei" caştigă în primul rând turistul; la fel de evident, perdantul este turismul românesc.

Ieşirea spre mare, ţinta fiecărui turist, a devenit in multe locuri un risc la sănătate. Nisip cu

capcane, in care turistul se poate taia in fiare, si sticle sparte, plaje necuratate si neamenajate

compun un tablou dezolant, care ii nemultumeste pe putinii curajosi care aleg vacanta pe

litoralul românesc..

Bulgaria, o ţară despre care s-a crezut că este mai puţin avansată decâ România a

ajuns acum sa fie dată ca exemplu. Astfel se observă că respectul pentru banul platit se

măsoara în servicii decente,că o cameră curată la mare costa la jumătate faţă de România..

Prin trecerea graniţei se intră intr-o ţara mai europeană decat România. Zecile de mii de

turişti care fug de litoralul de acasă constată că bulgarii ştiu sa faca din turism o afacere

prospera, o lecţie pe care România ar trebui să o înveţe .

În ceea ce priveşte turismul intern, pentru perioada 1 mai - 31 iunie 2006, marii touroperatori

specializaţi pe litoral au înregistrat scăderi cuprinse intre 10 si 25%, spun oficialii Asociaţiei

Naţionale a Agentiilor de Turism. Printre motive pot fi enumerate, în afara calităţii

serviciilor, panica generata de mediatizarea gripei aviare, inundatiile si scandalul

concesionarii plajelor.De aceea un segment important de turişti a preferat Bulgaria, în special

în perioada Sărbatorilor de Paşte si de 1 Mai, când au fost circa 8.000 de turisti romani pe

litoralul Marii Negre din tara vecina, dar solicitarile continua si touroperatorii specializaţi din

ANAT estimeaza cel putin 50.000 de turisti romani in Bulgaria pentru tot anul. Bulgaria a

atras în special din segmentul turistilor romani care optau pentru hoteluri de categorie

superioara de pe litoralul romanesc, adica cele de trei si patru stele, dar si dintre cei care

mergeau in nordul Greciei, in zona Paralia-Katerini.

Cererea pentru litoralul românesc a început sa crească in special dupa 15 iunie. Ca in mai toti

anii, hotelurile se aglomerează în vârf de sezon. Un rol important in aceasta stare de fapt îl

joacă afluxul de turisti care merg in vacanta cu bilete subventionate. Cum oricum plătesc

puţin, acestia aleg sa vina in virf de sezon. In iulie si august, gradul de ocupare mediu va

depasi 90%, lucru care se intâmpla în fiecare an. De altfel, operatorii consideră că la capetele

de sezon şi în luna iunie gradul de ocupare creşte doar datorită turismului de weekend si a

Pagina 21 din 33


evenimentelor organizate de firme sau corporatii. Referitor la calitatea serviciilor se poate

spune ca este satisfacatoare.

O comparaţie între Bulgaria şi România ar scoate în evidenţă şi mai mult faptul ca

bulgarii au luat in serios problema litoralului. Ei şi-ai marit numarul structurilor de cazare şi

au creat oferte foarte competitive .

Astfel se poate observa ca structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare din

România au cunoscut în perioada 2002-2004 un trend ascendant,în anul 2002 înregistrându-se

un număr total de 3338 de unităţi, iar în anul 2004, un număr de 3900 de unităţi reprezentând

o creştere de 11,34..Se constata că turismul de litoral este situat pe primul loc şi deţine o

pondere de 22,70% în anul 2002, descreşte la nivelul de 22,21% în anul 2003, pentru ca în

anul 2004 să ajungă la procentul de 21.64%. În corelaţie cu numărul structurilor de primire

turistică voi prezenta numărul de locuri deţinut de acestea. Conform Anuarului Statistic al

României, în anul 2002 la un număr de 3338 structuri de primire turistică cu funcţiuni de

cazare au fost înregistrate 272.596 locuri de cazare pentru ca în anul 2004 să se ajungă la

numărul de 3900 unităţi nivelul de 275.941 locuri de cazare, reprezentând o creştere de

1,23% faţă de anul 2002.

Fig. Nr.1

Turismul de litoral42.38%

Turismul montan11.79%

Turismul balnear14.82%

Alte forme de turism31.01%

Structura numărului de locuri de cazare turistică pe forme de turism

în anul 2004

Turismul de litoral

Turismul montan

Turismul balnear

Alte forme de turism

Turismul de litoral a avut o evoluţie crescândă pornind de la un număr de 116.419

locuri în anul 2002 ,în anul 2004 ajungând la 116.935 locuri, ceea ce reprezintă o creştere de

0,35% faţă de anul de bază. Creşterile nu au fost semnificative în anii 2003 (0,1%) şi 2004

(0,35%) faţă de anul 2002 acest lucru datorându-se unui proces investiţional scăzut, dar s-au

concretizat totuşi in apariţia numeroasă a pensiunilor turistice, care au un nivel de preţ scăzut

Pagina 22 din 33


şi un grad de comfort ridicat comparativ cu oferta hotelurilor. Capacitatea maximă în

funcţiune a avut o evoluţie oscilantă în perioada 2002-2004. În anul 2002 a fost inregistrată o

capacitate totală maximă în funcţiune de 50.752 mii locuri-zile din care turismul de litoral

deţine 10.390 mii locuri zile (21,00%), . Anul 2003, aduce creşterea cu 1,74% a capacităţii

totale maxime in funcţiune, atingând valoarea de 51.632 mii locuri-zile, din care turismul de

litoral deţine 10.516 mii (20,37) .

Fig.2 STRUCTURA INDICATORILOR UTILIZAŢI ÎN ANALIZA

ECHIPAMENTELOR DE CAZARE PE DE PE LITORALUL ROMÂNESC

Forma de turism Structuri de primire

turistică cu funcţiuni de

cazare

Capacitatea existentă Capacitatea în funcţiune

2002 2003 2004 2002 2003 2004 2002 2003 2004

Turismul de litoral 22,70 22,21 21,64 42,70 42,58 42,38 20,47 20,36 19,23

În anul 2004, capacitatea totală maximă în funcţiune a crescut cu 4,57% faţă de anul

2003, ajungând la 53.989 mii locuri-zile, dar a scăzut capacitatea maximă în funcţiune a

turismului de litoral cu 1,26% faţă de anul 2003, înregistrând valoarea de 10.383 mii locuri-

zile. În anul 2004, capacitatea totală maximă în funcţiune a crescut cu 4,57% faţă de anul

2003, ajungând la 53.989 mii locuri-zile, dar a scăzut capacitatea maximă în funcţiune a

turismului de litoral cu 1,26% faţă de anul 2003, înregistrând valoarea de 10.383 mii locuri-

zile.

Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare din Bulgaria au cunoscut o

evoluţie impresionantă în perioada 2002-2004, pornind de la un număr de 914 unitaţi în anul

2002, ajung în anul 2004 la un număr de 1306 unitaţi reprezentând o creştere de 42,89 puncte

procentuale,punctual forte al activităţii de turism desfăşurate în Bulgaria reprezintandu-l

turismul de litoral, recunoscut şi apreciat pe plan internaţional datorită bazei tehnico-

materiale moderne, a serviciilor de calitate şi a tarifelor scăzute. Structurile de primire cu

funcţiuni de cazare atingeau în anul 2002 numărul de 287 unitaţi, a crescut în anul 2003 la

nivelul de 388 unităti pentru ca în anul 2004 să fie înregistrate 561 de unităti ceea ce

înseamnă o creştere cu 95,47% faţă de anul considerat de bază 2002.

Pagina 23 din 33


FIG.3 STRUCTURA INDICATORILOR UTILIZAŢI ÎN ANALIZA

ECHIPAMENTELOR DE CAZARE DE PE LITORALUL BULGARIEI

Forma de turism Structuri de primire

turistică cu funcţiuni de

cazare (%)

Capacitatea existentă

(%)

Capacitatea în funcţiune

(%)

2002 2003 2004 2002 2003 2004 2002 2003 2004

Turismul de litoral 31,40 36,64 42,9 41,83 54,77 59,50 30,49 36,36 42,46

Faţă de anul 2003 Bulgaria în 2004 şi-a mărit considerabil numarul de locuri de

cazare în timp ce România mai mult a cunoscut doar o uşoara creştere.

3.1 POSIBILITǍŢI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ROMÂNESC DE

LITORAL

Pentru redresarea turismului românesc trebuiesc luate nişte măsuri de atragere a

potenţialilor turişti .Acest lucru este posibil dacă se ia în considerare că litoralul oferă

posibilităţi de promovare a unor noi forme de turism. Astfel în componenţa ofertei de

agrement a staţiunilor de litoral sunt incluse agrementul terestru de interior şi în aer liber şi

agrementul acvatic, în care este cuprins agrementul de plajă si cel nautic.Agrementul terestru

din staţiunile de litoral are doua componente si anume :agrementul de interior şi agrementul

în aer liber.Agrementul de interior este reprezentat prin discoteci, săli de jocuri distractive şi

de noroc,baruri de noapte.Cu unele excepţii,baza materială este in general buna,benficiind de

modernizari sau construcţii recente şi dotari de buna calitate.Amenajările destinate

agrementului în aer liber,realizate in anii construirii staţiunilor,poarta amprenta perioadei in

care au fost date in folosinta.Realizate cu investiţii minime şi fără dotări necesare funcţionării

eficiente,terenurile de sport si minigolf au avut o slaba solicitare, nu au fost întreţinute în mod

corespunzator şi ca urmare au suferit degradări permanente.De asemenea se poate aprecia că

oferta de agrement pe plajă si acvatic este săracă si dispune de instalaţii şi echipamente

depaşite,nefuncţionale,aflate intr-o avansată stare de degradare.

Pagina 24 din 33


Pentru ca turismul de litoral românesc să ajungă la fel de cerut de turisti ca şi litoralul

ţărilor mai dezvoltate din punct de vedere economic trebuiesc luate nişte măsuri.Astfel aceste

măsuri vizează următoarele aspecte:

dotarea porturilor cu nave costiere (pentru turul litoralului) şi ambarcaţiuni de

agrement (cu motor sau cu pânze);

crearea unor cluburi nautice, în cadrul cărora sa se înfiinţeze şcoli de navigaţie

(yachting,wind-surfing,schi nautic) şi pentru plonjari subacvatice

Diversificarea în oferta turistica a litoralului românesc al Mării Negre trebuie să

includă atat atracţia unor grupuri ţintă, cât şi prelungirea sezonului.

Un alt aspect referitor la litoralul românesc il reprezinta şi dotarea plajelor conform

standardelor internaţionale.Astfel se impune asigurarea unor condiţii minime de funcţionare

respectiv:

asigurarea calităţii corespunzătoare a nisipului;

curăţirea săptămânală a plajelor (în acest sens se impune dotarea staţiunilor cu utilaje

specializate în curăţirea plajelor) şi eliminarea corpurilor submerse la deschiderea sezonului;

elaborarea unei strategii de concesionare a plajelor,în vederea unei bune gospodăriri a

lor;

asigurarea serviciului de tip „salvamar” şi a punctelor de prim-ajutor in toate

sectoarele de plaja pentru realizarea unor intervenţii operative şi afişarea unui sistem de

semnalizare a condiţiilor atmosferice şi a cazurilor de urgenţă.

divesificarea amenajărilor de agrement pe plajă pentru ca ponderea ofertei sa nu fie

acaparată de cura heliomarină .

Turismul de litoral al Mării Negre se poate dezvolta dacă se ia în considerare că

litoralul oferă posibilităţi de promovare a unor noi forme de turism.

De exemplu echitaţia , ca formă a agrementelor hipice a cunoscut,în ultimii ani,pe

plan internaţional, o cerere tot mai mare.Numai în Germania,ţară tradiţională emitentă de

turişti pentru România,sunt înregistraţi cca.15 milioane de simpatizanţi,cotizanţi la diverse

cluburi hipice şi peste 9 milioane de persoane care practică echitaţia şi care cheltuiesc o sumă

importantă de bani în acest scop.Având în vedere această nouă formă a cererii,cât şi

avantajele economice care rezultă din satisfacerea acesteia,ţările posesoare de cai de rasă

(Ungaria,Polonia,Bulgaria, etc)şi-au diversificat oferta prin promovarea în turismul

internaţional a unor programe legate de practicarea călăriei.

Pagina 25 din 33


Herghelia Mangalia, amplasată în apropierea staţiunii Venus,dispune de un valoros

potenţial cabalin,compus dn cca.500 de cai din rasa arabă.Beneficiind de o zonă cu

microclimat asemănător ţării de origine,caii păstrează caracteristicile rasei,fiind recunoscuţi

de WAFO(Organizaţia Mondială de Creştere a Calului Arab).Ca baza materiala specifica,

herghelia dispune de o pista cu obstacole si tribune si, mai recent, de un hipodrom cu piste si

galop,având o tribună cu o capacitate de 1000 locuri care urmează să fie reamenjată.Existenţa

acestei bogate resurse ofera posibilitatea de diversificare a ofertei turistice,realizând în acelaşi

timp o valorificare superioara a acestor resurse.În acest sens se pot propune :

1. Diversificarea ofertei de agrement prin promovarea unor acţiuni turistice :

plimbări matinale pe malul marii la rasaritul soarelui,in zone de plaje neamenajate;

plimbări de agrement cu trăsura prin staţiuni.Herghelia dispune de docare cu

capacitatea de 6-8 locuri,care pot fi puse la dispoziţia solicitanţilor.

Facilitarea participării turiştilor străini la cursele de trap şi galop organizate pe

hipodromul Mangalia.

2. Lansarea unor aranjamente turistice noi, cu includerea în costul pachetului de

serviciii a unuia din următoarele programe:

Călăria ca metodă de tratament al unr afecţiuni psihice;

Turul Dobrogei călare,cu durata de 3-5 zile,care sa cuprinda vizitarea ruinelor cetatii

Histria,monumentul de la Adamclisi,muzeul arheologic de la Mangalia etc.

Pentru această ofertă este necesară amenajarea unor forme de cazare uşoare (câteva

căsuţe )şi a unor adăposturi pentru cai.

Şcoală de echitaţie pentru toate vârstele.Construirea unui astfel de stabiliment,care nu

necesita investitii mari,este justificata avand in vedere încasările suplimentare ce pot fi

realizate prin lansarea acestui aranjament şi prin posibilitatea prelungirii sezonului turistic.

3. Lansarea pe piaţa externă a unei oferte de sejur cu echitaţie la herghelia Mangalia,

care să se adreseze amatorilor începători sau avansaţi.Conducerea hergheliei poate asigura

învăţarea călăriei pnetru cei neiniţiaţi,într-o perioada de 10-12 zile,existând în prezent

condiţii pentru defăşurarea în bune condiţii a acestei acţiuni.

Pentru satisfacerea acestui „hobby” este necesară construirea într-o primă etapă a unor

clădiri uşoare (bungalow-uri) în apropierea hergheliei.Ulterior, după pătrunderea acestei

oferte pe piaţa turistică internaţională, se poate trece la constuirea unei baze de cazare cu

confort ridicat, cu o capacitate de 100-200 locuri într-un stil arhitectonic adecvat, chiar în

incinta hergheliei. Baza de cazare va fi completată cu o bază de alimentaţie publică

Pagina 26 din 33


corespunzatoare.Oferta de acest gen, pe lângă faptul că se adresează unor segmente de

clientelă cu venituri ridicate,poate contribui la prelungirea sezonului turistic de

litoral,practicarea călăriei nefiind condiţionata de starea vremii.Folosind baza hipica

existenta,se pot organiza si licitatii internationale de cai,dupa exemplul practicilor intalnite in

alte tari vecine(Polonia,Ungaria).

Creşerea, îndeosebi după 1960, a cererii pentru naturism în Europa a determinat

întreprinederea unor masuri de încurajare a acestei frme de turism in toate ţările cu oferta de

litoral.Abandonarea termenului vechi de „nudism”,disciplina personala si colectiva impusa

naturistilor, controlul Federatiei Internationale a Turismului ,au constituit argumente majore

in favoarea dezvoltarii sale.Deoarece o problema importanta o constituie plasarea centrelor de

naturism (acestea trebuiesc plasate in locuri izolate,ferite de privirile „curioşilor”) se poate

avea in vedere construirea unui sat pentru naturisti destinat turismului international in zona

din apropierea lacului Tatlăgeac.Dotările aferente pot si construcţii uşoare (căsuţe, bungalow-

uri),terenuri pentru caravaninig,care nu necesită investiţii costisitoare.Oferta se va adesa cu

predilecţie turiştilor germani,mari amatori de naturism.

O formă specifică de turism îl constituie turismul de croazieră care ar putea fi

organizat pe trasee diferite,cum ar fi:

Mangalia-Constanţa-Odessa;

Mangalia-Constanta-Istanbul;

Mangalia-Agigea-capitalele ţărilor dunărene;

Mangalia-Constanta-Delta Dunarii.

Creşterea atractivităţii staţiunilor este una din direcţiile importante de modernizare a

acestora,în principal prin:

reamenajarea şi realizarea de noi fântâni arteziene şi oglinzi de apă in staţiuni;

reamenajarea gradinii japoneze din statiunea Venus;

crearea de parcuri si gradini,extinederea si reamenajarea spatiilor verzi cu plantatii

peisagistice specifice statiunilor de litoral si realizarea de amenajati florale;

amenajarea unor bazine in mare cu înnisiparea artificială,unde accesul in apa este

foarte dificil si poate cauza accidente;

Înlocuirea unor specii de arbori (plopi) care constituie surse de poluare a statiunilor

prin puful generat in perioadele de varf de sezon estival;

Crearea de canale colectoare pentru evitarea inundatiilor,in principal pentru protejarea

structurilor de primire situate la o cota mai mica decat nivelul strazilor.

Pagina 27 din 33


Unul din punctele slabe ale turismului românesc îl constituie lipsa unor strategii de

marketing si management,care ar putea fi rezolvat prin:

- reconsiderarea relaţiilor cu toate firmele străine pentru extinederea cifrei de afaceri;

- alcătuirea unui plan special de contractări,negocieri şi acţiuni de promovare pentru

unitatile din statiunile de litoral;

- formarea unui colectiv de coordonare a modernizării litoralului;

- sporirea exigenţei Corpului de Control al Ministerului Turismului pentru asigurarea

concordanţei între nivelul de clasificare a unităţilor,nivelul de dotare al acestora şi calitatea

serviciilor prestate în aceste unitaţi;

- adoptarea unor masuri de sanctionare a personalului responsabil,care se face vinovat

de degradarea unitatilor avute in locatie sau inchiriere si pentru recuperarea daunelor;

- reconsiderarea politicii de stabilire a preturilor si tarifelor practicate pe litoral in

diverse perioade de functionare pentru eliminarea discordantei intre acestea si calitatea

serviciiloe prestate;

- reluarea schimbului cu ţări dezvoltate din punct de vedere turistic,prin trimiterea de

manageri în ţările respective pe o perioadă de cel putin 3 luni;

- adoptarea de măsuri urgente de protejare a calităţii resurselor de nămol ale lacului

Techirghiol şi demararea unui program concret de consevare;

- analiza cazurilor de distrugere a patrimoniului prin acordarea statutului de „locatie

de gestiune” si adopatarea unor masuri corespunzatoare de recuperare a daunelor;

- realizarea de către unităţile prestatoare de servicii,în colaborare cu firme străine, a

unor cluburi pentru copii (baby sitter) şi tineri pentru agrement;

- demararea,in colaboarare cu firmele tou-operatoare partenere,in principalele orase

emitente de turisti din Europa, a unor actiuni pentru promovarea statiunilor de litoral,prin

specificul culinar, degustari de vinuri,elemente de etnografie si folclor,expozitii artizanale

etc.

- instituirea unui sistem eficient de protectie a turistilor impotriva agresiunilor

savarsite in statiuni;

-printr-o strategie de marketing si promovare eficientă să se urmăreasca:

crearea pe pieţele importante generatoare de turism,a imaginii României ca ţară de

destinaţie turistică ,care oferă o gamă largă de resurse natural,facilitaţi şi experienţe turistice

de tradiţie;

Pagina 28 din 33


diferenţierea României,din punct de vedere al atracţiilor, facilităţilor şi serviciilor

turistice,de concurenţii ei ,mai ales de staţiunile de litoral din Bulgaria;

extinderea si diversificarea turismului din pieţe occidenatale in termenul mediu si

lung,odata cu mentinerea activitatilor turistice din aceste surse,desfasurate pe perioada

termenului scurt;

refacerea creşterii fluxurilor turistice din ţările est-europene.

- concentrarea activităţilor de marketing şi promovare asupra unor priorităţi cum ar fi

staţiunile Mamaia şi Neptun;

- abordarea, ca principale strategii de promovare a staţiunilor litorale, a unor forme ca

de exemplu:

excursii de familiarizare pentru agenţii de vânzare;

asistenţă acordată tour-operatorilor pentru producerea de pliante si broşuri cu

staţiunile de litoral si asigurarea alocării de spaţii în acestea, pentru tour-operatorii străini;

difuzarea de imagini din staţiunile de litoral prin reclame şi postere cuprinse în ziare şi

reviste de largă audienţă ;

înfiinţarea unor centre de informare turistică in principalele statiuni, in scopul

distribuirii informaţiilor referitoare la celelalte staţiuni de pe ţărmul Mării Negre.

CONCLUZII

Oferta turistică a litoralului românesc în perioada actuală este nesatifăcătoare, iar cea

existentă este slab folosită,în comparaţie cu posibilităţile şi cu nivelul ţărilor vecine care au

condiţii asemănătoare,geografice şi naturale.De fapt turiştii străini nu au suficiente informatii

despre Romania,deci nici despre litoralul românesc.În general s-a creat o imagine negativă a

României peste hotare mai ales cea legată de raportul dintre preţul cerut de operatorii de

turism români si serviciile pe care le ofera, preţ care nu este unitar.Un alt factor negative este

si lipsa ofertei de agrement de pe litoral care este inca redusa.

O diferenţă majoră între România şi alte ţări cum ar fi Bulgaria este durata sezonului

estival.Astfel, dacă pe litoralul bulgăresc sezonul începe din luna aprilie şi se termină în luna

octombrie,pe litoralul românesc sezonul nu ţine decât trei luni.De aici rezultă şi o diferenţă

din punctul de vedere al numărului de turişti.

Pagina 29 din 33


Turismul litoralului românesc trebuie sa se integreze în procesul general de dezvoltare

a zonei sub aspecte multiple:social, ecologic,urbanistic,tehnico-edilitar etc.Aceasta impune o

serie de măsuri cu anumite priorităţi pe termen mediu şi lung privind in principal:

- dezvoltarea şi modernizarea structurii turistice şi a infrastructurii generale

(rutieră,feroviară, fluvio-maritimă,aeriană)şi care să înlesnească accessibilitatea şi fluidizarea

fluxurilor turistice interne şi internationale către litoral;

- amplificarea ofertei turistice,prin extinderea şi stimularea acelor forme ce provvesc

turismul de afaceri,congrese,reuniuni şi târguri,expoziţii interne şi internaţionale ,care să ducă

şi la prelungirea sezonului turistic în tot cursul anului;

-diversificarea activităţilor turistice, a ridicării gradului de confort al hotelurilor şi al

serviciilor turistice şi a altor servicii conexe,dezvoltarea activităţilor de agreement şi a

comerţului în general;

-deoarece activitatea de turism, are implicaţii importante in păstrarea calităţii mediului

şi poluării acestuia, se impun măsuri complexe şi severe care să ducă la menţinerea

echilibrelor ecologice, a calităţii potenţialului turistic, aspectului peisagistic în cadrul unei

concepţii ştiintifice de amenajare si dotare în strânsă concordanţă cu condiţiile naturale atât

de diversificate ale zonei.

Deoarece potenţialul turistic al României nu se compară nici cu cel din Bulgaria,nici

cu cel din Ungaria deoarece se stie ca resurse turistice sunt destule in Romania, există şanse

mari ca atunci cand România îşi va termina strategia de promovare a turismului sa depăşească

aceste ţări în materie de numar de turisti.

ANEXE

Anexa nr.1

Pagina 30 din 33


Anexa nr.2

Pagina 31 din 33


HARTA JUDETULUI CONSTANTA

Bibliografie

1.Bran Florina, Dinu Marin,Tamara Simon, Economia turismului şi mediului

inconjurător, Ed.Economică, Bucureşti, 1998

2. Demirbec Maifer –Remzie,Bulgaru Mircea, Perspective de dezvoltare ale

turismului dobrogean, Ed.Matrix, Bucureşti,2003

3. Glăvan Vasile, Turismul in România, Ed.Economică, Bucureşti,2000

Pagina 32 din 33


4. Pompei Cocean, Gheorghe Vlasceanu, Bebe Negoescu, Geografia generală a

turismului, Ed.Meteor Press,2003

5.. Snack Oskar,Petre Baron,Nicolae Neacşu, Economia turismului, Ed.Expert,

Bucureşti, 2003

6. B.Zotta,Geografia Municipiului Constanta,Editura Muntenia 1995

*** Anuarul statistic al României, INS, Bucureşti, 2005

*** Cum ne-au luat bulgarii turiştii de pe litoral, Capital, Nr. 34, 2004

www.infoturism.ro

www.jurnalul.ro

www.incdt.ro

www.cotidianul.ro

www.mamaia.com

www.turisminfo.ro

www.responsibletravel.com

www.damask.ro

www.anat.ro

www.litoralulromanesc.ro

www.travelworld.ro

Pagina 33 din 33

http://www.travelworld.ro/

http://www.litoralulromanesc.ro/

http://www.anat.ro/

http://www.responsibletravel.com/

http://www.mamaia.com/

http://www.cotidianul.ro/

http://www.incdt.ro/

http://www.jurnalul.ro/

http://www.infoturism.ro/

Documents

Turismul de Litoral_1