39
Cuprins CAPITOLUL I Turismul-caracterizare generala ………………………………………… 3 CAPITOLUL II MARAMURES- REPERE GEOGRAFICE...................6 1.1 Poziție geografica.....................................6 1.2 Hidrografie............................................ 6 1.3 Clima..................................................6 1.3 Flora.................................................. 7 1.4 Fauna.................................................. 7 1.5 Relief................................................. 9 CAPITOLUL III OBIECTIVE TURISTICE IN MARAMURES..............10 3.1 Valea Izei - Barsana, Maramures........................10 3.2 Mocanita din Viseu de Sus..............................10 3.3 Cascada Cailor.........................................11 3.4 Cimitirul Vesel de la Sapanta..........................11 3.5 Padurea Craiasa - Ocna Sugatag.........................12 3.6Manastirea Botiza.......................................12 3.7 Rezervatia Pietrosu Rodne..............................13 3.8 Biserica de lemn din Poienile Izei.....................13 3.9 Casa memoriala Stan Ioan Patras........................14 CAPITOLUL IV TRADIȚII SI OBICEIURI IN MARAMURES.............16 4.1 Obiceiuri de nuntă.....................................16 4.2 Obiceiuri de iarnă.....................................18 4.3 Obiceiuri de Bobotează.................................19 1

Turismul in Maramures

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Acest proiect prezinta Maramuresul, turismul in maramures,obiective turistice etc

Citation preview

Page 1: Turismul in Maramures

CuprinsCAPITOLUL I Turismul-caracterizare generala …………………………………………

3

CAPITOLUL II MARAMURES- REPERE GEOGRAFICE...................................................6

1.1 Poziție geografica.........................................................................................................6

1.2 Hidrografie...................................................................................................................6

1.3 Clima................................................................................................................................6

1.3 Flora.............................................................................................................................7

1.4 Fauna............................................................................................................................7

1.5 Relief............................................................................................................................9

CAPITOLUL III OBIECTIVE TURISTICE IN MARAMURES............................................10

3.1 Valea Izei - Barsana, Maramures....................................................................................10

3.2 Mocanita din Viseu de Sus.............................................................................................10

3.3 Cascada Cailor................................................................................................................11

3.4 Cimitirul Vesel de la Sapanta.........................................................................................11

3.5 Padurea Craiasa - Ocna Sugatag.....................................................................................12

3.6Manastirea Botiza............................................................................................................12

3.7 Rezervatia Pietrosu Rodne..............................................................................................13

3.8 Biserica de lemn din Poienile Izei..................................................................................13

3.9 Casa memoriala Stan Ioan Patras....................................................................................14

CAPITOLUL IV TRADIȚII SI OBICEIURI IN MARAMURES...........................................16

4.1 Obiceiuri de nuntă...........................................................................................................16

4.2 Obiceiuri de iarnă............................................................................................................18

4.3 Obiceiuri de Bobotează...................................................................................................19

1

Page 2: Turismul in Maramures

Argument

Maramureşul te aşteaptă să descoperi tradiţiile comunităţilor umane armonios întregite

de spectaculozitatea naturii. Vârfuri montane alb-înzăpezite, păduri întinse, cascade şi cursuri

naturale de apă, diversitatea plantelor şi animalelor demult dispărute în alte zone ale Europei,

oameni având port popular viu colorat şi trăind o viaţă ce păstrează multe elemente ale

trecutului, aratul cu bivoli, căruţe trase de boi, cergi vopsite cu extracte de plante, ceramica

ancestrală, case de lemn, porţi sculptate şi biserici patrimoniu UNESCO, dansuri şi obiceiuri

străvechi, toate aşteaptă să le descoperi pentru tine. Petrecerea câtorva zile în lumea aparte a

"Ţării Maramureşului" va fi o experienţă de neuitat care probabil că te va face dornic să revii

şi altădată.

Peste tot, prin munţi, păduri, fâneţe şi păşuni sau pe lângă ape, poţi descoperi

fascinanta lume vie, ecosisteme compuse din numeroase fiinţe mărunte sau mari care pot trăi

doar împreuna. ştiinţa a constatat că supravieţuirea civilizaţiei umane pe termen lung depinde

de capacitatea noastră de a nu distruge echilibrul acestor ecosisteme la nivel global. în multe

privinţe Maramureşul poate fi un exemplu.

De-a lungul cursurilor de ape, se înşiră satele maramureşene care ne atrag prin valorile

culturale autentice. Putem vizita meşteri cioplitori sau pălărieri, femei care fac zgărdane şi alte

podoabe, cergi de lână, ţesături de cânepă crescută lângă casă, ori haine tradiţionale

caracteristice fiecărei comunităţi, fiecărui anotimp şi fiecărei vârste. Avem ocazia să vedem

oameni la munca câmpului, purtând ie, opinci, straiţă, cojoc, pălărie de paie şi alte obiecte de

vestimentaţie demult dispărute din ceea ce este caracteristic pentru lumea noastră globalizată.

Satele sunt locuite de oameni aparţinând diferitelor naţionalităţi, români, ucraineni, maghiari,

germani, evrei, ţigani si altele. Această diversitate de comunităţi care se întrepătrund, a dus la

o mare varietate în privinţa arhitecturii, a portului şi tradiţiilor pe care le putem vedea în

Maramureş.

În sate, găsim pensiuni agroturistice în care putem savura liniştea şi înţelege realitatea

Maramureşului, putem să alegem să gustăm mâncăruri tradiţionale "eco" şi să bem pălincă

împreună cu gazdele ospitaliere. Putem auzi seara tălăngile, putem privi vacile cum coboară

de la păşune şi se îndreaptă pe uliţele satului spre case. De-a lungul Vaserului, trenul forestier

2

Page 3: Turismul in Maramures

este o altă atracţie turistică, dând ocazia întâlnirii cu trecutul şi prezentul exploatărilor de lemn

din Munţii Maramureşului.

CAPITOLUL I

TURISMUL IN ROMÂNIA- ASPECTE GENERALE

Turismul în România se concentrează asupra peisajelor naturale și a istoriei sale

bogate. Traversată de apele Dunării, România are un scenariu sensibil, incluzând frumoșii și

împăduriții Munți Carpați, Coasta Mării Negre și Delta Dunării, care este cea mai mare deltă

europeană atât de bine păstrată. Cu rolul de a puncta peisajele naturale sunt satele rustice,

unde oamenii de acolo trăiesc și mențin pentru sute de ani tradițiile. În România este o

abundență a arhitecturii religioase și a orașelor medievale și a castelelor. În ultimii ani,

România a devenit o destinație preferată pentru mulți europeni (mai mult de 60% dintre

turiștii străini provin din țările membre UE), rivalizând și fiind la concurență cu țări precum

Bulgaria. Grecia , Italia sau Spania . Stațiuni precum Mangalia, Saturn, Venus, Neptun,

Olimp și Mamaia (numite uneori și Riviera Română) sunt printre principale atracții turistice

pe timp de vară. În timpul iernii, stațiunile de schi de pe Valea Prahovei și din Poiana Brașov

sunt destinațiile preferate ale turiștilor străini. Pentru atmosfera lor medievală și pentru

castelele aflate acolo, numeroase orașe transilvănene precum Sibiu, Brașov, Sighișoara, Cluj-

Napoca sau Târgu Mureș au devenit niște importante puncte de atracție pentru turiști. De

curând s-a dezvoltat și turismul rural ce se concentrează asupra promovării folclorului și

tradițiilor. Principalele puncte de atracție le reprezintă Castelul Bran, mânăstirile pictate din

nordul Moldovei, bisericile de lemn din Transilvania ori Cimitirul Vesel din Săpânța.[ Alte

atracții turistice importante din România sunt cele naturale precum Delta Dunării, Porțile de

Fier, Peștera Scărișoara și încă alte câteva peșteri din Munții Apuseni.

Turismul în România se concentrează asupra peisajelor naturale și a istoriei sale

bogate, având de asemenea o contribuție importantă la economia țării. În 2006, turismul intern

și internațional a asigurat 4,8% din PIB și aproximativ jumătate de milion de locuri de muncă

(5,8% din totalul locurilor de muncă). După comerț, turismul este cea de-a doua ramură

importantă din sectorul de servicii. Dintre sectoarele economice ale României, turismul este

unul dinamic și în curs rapid de dezvoltare, fiind de asemenea caracterizat de un mare

potențial de extindere. După estimările World Travel and Tourism Counci România ocupă

locul 4 în topul țărilor care cunosc o dezvoltare rapidă a turismului, cu o creștere anuală a

3

Page 4: Turismul in Maramures

potențialului turistic de 8% din 2007 până în 2016. Numărul turiștilor a crescut de la 4,8

milioane în 2002, la 6,6 milioane în 2004. De asemenea, în 2005, turismul românesc a atras

investiții de 400 milioane de euro. În anul 2010, litoralul românesc a atras aproximativ 1,8

milioane de turiști, cu 15% mai puțini decât în 2009 Sunt numeroase agenții de turism din

România și din alte țări care aduc turiști străini. Deasemenea turiști români și străini își pot

face rezervări la hoteluri, moteluri, pensiuni și alte spații de cazare din țară și din alte țări

direct pe siteurile specializate. În anul 2009, România a avut 1,27 milioane turiști străini iar în

2010 - 1,34 milioane[. În anul 2004, numărul de turiști străini a fost de 3,6 milioane.

Potențialul turistic constituie o componentă esențială a ofertei turistice și o condiție

indispensabilă a dezvoltării turismului. Prin dimensiunile și diversitatea elementelor sale, prin

valoarea și originalitatea acestora, el reprezintă motivația principală a circulației turistice.

Evaluarea corectă a componentelor sale, analiza posibilităților de valorificare eficientă a

acestora presupune elaborarea unui sistem național și categorial adecvat care să permită

conturarea unei strategii coerente a dezvoltării activității turistice. Atracția turistică este

motivul fundamental și imboldul inițial al deplasării către o anumită destinație turistică. O

zonă sau un teritoriu prezintă interes în măsura în care dispune de elemente de atracție a căror

amenajare poate determina o activitate de turism. Din această perspectivă, potențialul turistic

al unui teritoriu poate fi definit la modul general, prin ansamblul elementelor ce se constituie

ca atracții turistice și care se pretează unei amenajări pentru vizitarea și primirea călătorilor.

Scopul lucrării este de a prezenta potențialul turistic al României respectând următoarele

criterii: - identificarea componentelor patrimoniului natural; - identificarea componentelor

patrimoniului antropic; - descrierea formelor de turism; - prezentarea itinerarilor specifice

Maramureșului istoric.

Componentele patrimoniului natural

a) Relieful – este cel mai variat și important element de potențial turistic atât prin

valoarea peisagistică cât și prin posibilitățile largi de practicare a turismului pe

care le oferă. Principalele atracții ale reliefului sunt generate de: - treptele și

formele de relief (relieful glaciar, carstic, vulcanic); - stâncile cu formă bizară; -

fenomenele geologice. Relieful se constituie atât ca atracție turistică de sine

stătătoare, stimulând practicarea drumeției, alpinismului, odihnei și recreerii,

speoturismului cât și în suport pentru alte elemente de potențial (hidrografic, floră,

faună).

4

Page 5: Turismul in Maramures

b) Clima – contribuie la crearea ambianței favorabile călătoriei prin: - regimul

precipitaților; - temperatura și umiditatea aerului; - nebulozitatea atmosferei; -

brizele montane și marine; Clima constituie o condiție de bază pentru practicarea

unor forme de turism: • sporturile de iarnă prin prezența, consistența și menținerea

stratului de zăpadă; • cura heliomarină; • climatoterapia.

c) Hidrografia – contribuie la sporirea atractivității unei zone turistice prin prezența

următoarelor elemente de potențial turistic: - râuri, fluvii, lacuri naturale și

antropice; mări, delte și estuare; ape minerale și termominerale și favorizează

practicarea turismului de sfârșit de săptămână, de pescuit, de cură heliomarină, de

practicarea a sporturilor nautice, de tratament balnear.

d) Vegetația – reprezentată prin păduri, pajiște, arborete prezintă: - o atracție turistică

în sine: parcuri naturale ca destinații de vacantă, parcuri dendrologice, rezervații

științifice; - un element care sporește atractivitatea celorlalte componente ale

potențialului turistic. Ea prezintă un interes deosebit pentru turismul de odihnă,

recreere, agrement.

e) Fauna - prezintă din punct de vedere turistic o importanță: - cinegetică și piscicolă

- datorită bogăției și variații speciilor; - estetică – contribuind astfel la creșterea

atractivității zonelor vizitate; - științifică – datorită existenței unor specii rare sau

pe cale de dispariție protejate în rezervații ți parcuri zoologice și constituie o

motivație pentru practicarea turismului de vânătoare și pescuit sportiv, științific, de

cunoaștere

f) Rezervațiile naturale – prezintă importanță: - sub aspect estetic – ca element de

atractivitate; - cognitiv – științific ca bază a turismului profesional și de cunoaștere.

Caracterizarea generală a Maramureșului istoric

Situat în partea de Nord a Carpaților Orientali, care sunt marcați de masivul Rodna,

Carpații Vulcani de Nord și respectiv munții Maramureșului. Limita de nord a zonei se

suprapune pe granița cu Ucraina, granița marcată cu răul Tisa începând de la satul Piatra până

la vărsarea Vișeului în Tisa. Granița se continuă pe cumpăna apelor din Munții

Maramureșului până dincolo de Izvorul Cățelu. Spre vest Maramureșul se învecinează cu

Bucovina, la sud cu județul Bistrița Năsăud pe Bistrița Aurie, urcă în Pasul Prislop și în

continuare pe cumpăna apelor, peste Rodna urmează lanțul munților Țibleșului, Lăpușului,

Gutăiului, Ignișului și Oașului. La sud – vest se învecinează cu Depresiunea Baia Mare.

5

Page 6: Turismul in Maramures

CAPITOLUL II MARAMURES- REPERE GEOGRAFICE

1.1 Poziție geografica

Țara Maramureșului este una dintre cele mai întinse depresiuni ale lanțului Carpatic,

acoperind o suprafață de circa 10000 km², în nord Carpații Orientali, între munții Oaș,

Gutâi, Țibleș, Rodnei, Maramureșului și Carpații Păduroși. Este situată în partea de nord-

est a munților Carpați și este împărțită în două zone de o ramificație muntoasă în bazinul

superior al râului Tisa, numită culmea Pop-Ivanu (Vârful Pop-Ivan, 1937 m): partea

sudică aparține României, iar cea nordică Ucrainei. Maramuresul se bucura de un peisaj

unic. Munti inalti, dealuri inverzite, rauri mai largi sau mai inguste, lacuri, paduri, pasuni,

toate alcatuiesc una din cele mai frumoase regiuni ale Romaniei. Situat in nordul tarii,

Judetul Maramures se intinde pe o suprafata de 6304 km patrati invecinandu-se cu

Ucraina si cu judetele Suceava, Bistrita-Nasaud, Cluj, Salaj si Satu Mare.

Aproape 50% din regiune este muntoasa, aici gasindu-se cel mai inalt varf muntos din

Carpatii Orientali: Pietrosu (2303m). Patru lanturi muntoase distincte separa Moldova (a

nu se confunda cu Republica Moldova, tara de peste Prut) de Transilvania. De la NV la

Est, Muntii Gutai, Tibles si Rodna separa Maramuresul istoric de restul regiunii, iar

muntii Maramuresului formeaza o legatura naturala si politica cu Ucraina in NE.

1.2 Hidrografie

În partea de sud, principalele râuri care alimentează Tisa sunt: Vișeu,

Ronișoara, Iza, râul Cosău Mara și Valea Săpânței. Dinspre nord, după unirea Tisei

Albe cu Tisa Neagră, Tisa primește râurile Cosăuț (Kosivska), Săpurcea (Râul

Șopurka|Șopurka), Apșița, Taras (Teresva), Talabârjaba (Talaborul, Tereblia), Valea

Neagului (Rika) și Bârjaba (Borzava).

Datorita reliefului muntos-deluros, Maramuresul beneficieaza de un bazin

hidrografic bine dezvoltat, cu numeroase rauri, cele mai importante fiind Somes, Tisa,

Lapus, Iza, Mara si Viseu.

6

Page 7: Turismul in Maramures

1.3 Clima

Climatul localităţii este dat de fundalul general topo-climatic de adăpost dar relativ rece şi

umed al Depresiunii Maramureş. Valorile medii anuale variază încadrându-se în jur de

8,50 °C şi 90 °C, mediile lunilor de iarnă fiind între 2 °C – 2,5 °C (ianuarie şi februarie),

iar în timpul verii mediile lunare fiind în jurul a 18 °C.

Stratul de zăpadă în zonele mai înalte poate depăşi 1 m destul de frecvent. Numarul zilelor

cu îngheţ însumează în medie 135 zile (≈ 43% din an). Precipitaţiile medii anuale sunt în

jur de 850 mm. Vânturile se formează sub influenţa circulaţiei generale din NV şi N

precum şi a rolului culoarului Iza în orientarea maselor de aer. Nu întâlnim vânturi

puternice decât în cazuri foarte rare.

1.3 Flora

Conditiile fito-istorice ale Parcului Natural Muntilor Maramuresului, sunt determinate

de pozitia geografica, structura geologica, clima temperata, complexitatea geomorfologica

zonala, expozitiile diferite, marea amplitudine a inclinatiei versantilor, de evolutia

diferitelor tipuri de sol a favorizat dezvoltarea unei flore bogate si diversificate, precum si

instalarea unui covor vegetal variat.

Primele investigatii botanice au fost efectuate in secolul al XIX, perioada in care s-au

inceput primele intinerare botanice in acesti munti, facandu-se si primul conspect al florei

Maramuresului cuprinzand 967 plante. Cercetarile botanice intreprinse pana in prezent

evidentiaza incadrarea acestui teritoriu in complexul general al florei Carpatilor, avand o

flora caracteristica Carpatilor Orientali, cu o biodiversitate ridicata.

In urma centralizarii informatiilor din diferite studii s-a ajuns la concluzia ca flora

investigata in PNMM prezinta 1521 taxoni. Stiind ca flora Romaniei cuprinde un numar

de 3759 de specii de cormofite, dintre care 3136 sunt specii spontane (Ciocarlan, 2000),

cormofitele identificate in Parcul Natural Muntii Maramuresului reprezinta aproximativ

un sfert (24%) din flora de cormofite spontane aflate la nivel national, rezultind astfel

importanta conservarii speciilor din Parcl Natural Muntii Maramuresului, ca esantion

reprezentativ pentru regiunea biogeografica alpina.

1.4 Fauna

7

Page 8: Turismul in Maramures

Fauna Muntilor Maramuresului este o fauna caracteristica Carpatilor Orientali, cu o

biodiversitate ridicata datorita factorilor ecologici existenti. Aceasta biodiversitate variarta

este imbogatita de o serie de specii endemice, rare in Romania sau in Europa.

      Din punct de vedere biogeografic teritoriul parcului apartine cu toate speciile

caracteristice zonei de Provincia Dacica, tinutul Carpatilor Orientali (Calinescu,1968).

Lepidopterele au fost studiate in zona, rezultatele fiind urmatoarele : s-au identificat

136 specii din 29 de familii. Au fost preluate si date din monografia rezervatiilor

invecinate - Pop Ivan si Cuzii din Ucraina. in rezervatia Pop Ivan au fost identificati 65 de

taxoni, iar in rezervatia Kuzii 86, cifre care dovedesc diversitatea lepidopterelor din zona.

      Ihtiofauna in cursurile superioare ale raurilor si paraielor este saraca in specii dar

datorita conditiilor ecologice sunt specifice, foarte valoroase calitativ, specii reofile

pretentioase la cantitatea de oxigen si foarte sensibile la gradul de poluare: pastrav indigen

(Salmo trntta fario), lipan (Thymallus thymallus), boistean (PhoxiriLis phoxinus), babete

(partea inferioara a raurilor de munte: Ruscova, Frumusaua, Bistra, numarul speciilor de

pesti este mai mare datorita speciilor de pesti care intra din raul principal pentru

depunerea icrelor ca: moioaga (Barbus peloponnensius petenyi), scobar (Chondrostoma

nasus) si chiar specia monnment al naturii- lostrita (Hucho hucho) sau cleanul dungat

(Leuciscus souffia agassizi) specie endemica pentrn Maramures.

      Dintre amfibieni 8 specii sunt identitlcate cu siguranta: salamandra (Salamandra

salamandra), salamizdra de munte (Triturus alpestris), salamazdra carpatica (Triturus

montandoni) - specie endemica pentru Carpatii Orientali si Sudeti, buhai de balta

(Bombina variegata), broasca raioasa (Bufo bufo), broasca raioasa verde (Bufo viridis),

broasca rosie de padure (Rana dalmatina), broasca rosie de munte (Rana temporaria).

      Reptilele sunt reprezentate pana in prezent prin 6 specii care sunt: soparla de camp

(Lacerta agilis), soparla de munte (Lacerta vivipara), naparca (Anguis fragilis), sarpele lui

Esculap (Elaphe longissima), sarpe de casa (Natrix natrix), vipera(Vipera berus), dintre

care, doua specii sunt trecute in lista losie (Anguis fragilis) si (Elaphe longissima).).

      Clasa pasarilor este reprezentata prin specii caracteristice de munte, raritati faunistice

pentru Romania - cocosul de mesteacan (Lyrurus tetrix), cocosul de munte(Tetrao

urogallus), ierunca(Tetrastes bonasia) – cat si prin ornitofauna tipica din zona montana a

fagetelor si padurilor de amestec de rasinoase, precum si a golurilor de munte.

      in fagete speciile caracteristice sunt : ciocanitoarea spate alb (Dendrocopos leucotos),

muscar gulerat (Ficedula albicollis), etc. in padurile de amestec apar si speciile specifice

8

Page 9: Turismul in Maramures

paduirilor de rasinoase ca : alunarul (Nucifraga caryocatactes), pitigoiul de bradet (Parus

ater).

1.5 Relief

Zona Maramureşului este cea mai nordică regiune din România, la sud de

graniţa ucraineană. Ţinutul administrativ modern este alcătuit din trei ţări şi două

zone: Ţara Maramureşului, Ţara Lăpuşului, Ţara Chioarului, Zona Codrului şi

Zona Baia Mare – Baia Sprie. În afara acestor cinci, ţara Maramureşului este cea mai

mare, acoperind aproape jumătate din suprafaţa totală a ţinutului administrativ. La

nord se află Ucraina, după graniţa naturală formată de râul Tisa. La est se află judeţul

Suceava, la sud – sud-vest judeţul Bistriţa-Năsăud, iar la sud – Cluj.

Multe poteci strabat muntii dar majoritatea sunt nemarcate si sunt folosite doar

de localnici, in special de ciobanii cu oile lor.

În 2003, erau 509,534 de locuitori, dintre care 52.5% trăiau în mediul urban şi 46.5%

în zone rurale. Capitala ţinutului este Baia Mare, având 137,318 de locuitori, iar alte

municipii sunt: Sighetu Marmaţiei, Târgu Lăpuş şi Cavnic, iar alte oraşe sunt Seini,

Baia Sprie, Borşa şi Vişeul de Sus.

Pasul Prislop leaga Maramuresul de Bucovina si de Moldova.

Iernile sunt foarte lungi şi, cum Maramureşul este înconjurat de munţi, este destul de

greu de ajuns acolo în timpul sezonului rece: drumurile care merg prin trecători sunt

închise în majoritatea timpului între noiembrie şi aprilie. În Maramureş plouă mult,

mai ales pe valea râului Iza, datorită vântului de sud-vest, aflat între vârfurile înalte.

În văi precipitaţiile anuare sunt de aproximativ 790-820 mm, iar în munţi – aproape

1000-1390 mm.

Relieful judetului este preponderent muntos (43%), Maramuresul fiind

traversat de 3 lanturi muntoase: Ignis-Gutai-Tibles, Muntii Maramuresului si Muntii

Rodnei. Dealurile si colinele ocupa 30% din suprafata iar depresiunile, campiile si

luncile 27% din judet. Altitudinea minima este in lunca Somesului, 120 m, langa Seini

iar cea maxima 2303, pe varful Pietrosul Rodnei.

9

Page 10: Turismul in Maramures

CAPITOLUL III OBIECTIVE TURISTICE IN MARAMURES

3.1 Valea Izei - Barsana, Maramures

In inima Maramuresului, pe Valea Izei, te asteapta un tinut de poveste, locuit de oameni ce sfideaza timpul neostenind niciodata.Valea Izei este una dintre axele principale folosite de turistii dornici sa viziteze Maramureşul istoric. Râul Iza izvoreste pe versantul nord-vestic al Munţilor Rodnei, la aproximativ 1200 m altitudine si are un bazin de peste 1300 kmp. In drumul sau spre Tisa strabate Depresiunea Maramureşului pe directie sud-est - nord-vest avand si un sector de defileu (Surduc). Pe Valea Izei pe langa peisajele pitoresti puteti admira salba de localitati de pe firul vaii, fiecare cu un specific maramureşean autentic, cu porti sculptate, biserici de lemn si nelipsitul port popular. De asemenea pe Valea Izei sunt si cateva manastiri, intre acestea se remarca Mănăstirea Bârsana.

3.2 Mocanita din Viseu de Sus

Numită adesea „Mocăniţa de pe Valea Vaserului“, Calea Ferată Forestieră din Vişeu

de Sus se află chiar în nordul României, la graniţa cu Ucraina şi reprezintă o bogăţie atât din

punct de vedere tehnic, cât şi cultural. Pe o rută de aproape 60 kilometri distanţă circulă – pe

lângă locomotive Diesel - până astăzi locomotive cu abur înfocate cu lemn, lucru prin care

CFF Vişeu de Sus (prescurtare de la Calea Ferată Forestieră) devine cunoscută în întreaga

lume ca fiind ultima cale ferată forestieră adevărată, care funcţionează cu abur. Linia care a

fost construită dupa ecartamentul austro-ungar de 760mm, duce într-o vale de o sălbăticie

fermecătoare, de-a lungul râului Vaser, peste poduri şi prin tunele. Calea ferată trasează o

zonă împădurită enormă, unde nu există drumuri sau sate, ci este locuită doar de urşi şi lupi.

În 1932 s-a început construcţia la Calea Ferată Forestieră,

Căile ferate forestiere s-au răspândit în acea vreme în toată Europa, în special în zona

carpatică. Principiul lor de funcţionare era simplu: urmând cursul râului, a fost necesară o rază

îngustă a curbelor (de aceea calea ferată are ecartament îngust); era în aşa fel organizat încât

trucurile goale pentru lemn erau trase de locomotivele mici în sus, pe când trenurile cu mare

încărcătură coborau la vale, înspre gater, doar din când în când ajutate de locomotive şi

înfrânate.

Din anul 2000 calea ferată forestieră este sprijinită şi din străinatate prin asociatia

10

Page 11: Turismul in Maramures

„Hilfe für die Wassertalbahn“ Cu ajutorul elveţienilor s-au repus în funcţiune locomotive care

fuseseră retrase din funcţiune, s-au procurat noi vagoane de persoane şi s-au resturat depoul şi

cladirea istorică a gării. Din anul 2005 circulă pentru vizitatori vagoane de persoane conform

unui program şi tractate de locomotive cu abur, iar din 2007 Valea Vaserului face parte din

Parcul Natural „Munţii Maramureşului“ fiind sub protecţie europeană.

3.3 Cascada Cailor

Cascada Cailor este situată în apropiere de stațiunea turistică Borșa, în partea de NE a

Munților Rodnei. Apa adunată într-un circ glaciar se scurge peste un abrupt calcaros numit

˝Podul Cailor˝, în mai multe trepte, rezultând cea mai mare cascadă din România. Se află la

altitudinea de 1300 m iar căderea de apă este de 90 metri.

Accesul spre cascada este facil, fie pe jos de la Borşa pe o poteca, fie cu telescaunul din

statiunea Borşa. De la capatul superior al telescaunului se poate ajunge la Cascada Cailor in

circa 15 minute.

3.4 Cimitirul Vesel de la Sapanta

Faima localitatii Sapanta se trage de la renumitul sau Cimitir Vesel care a devenit o

importanta atractie turistica. Numele cimitirului vine de la multitudinea de cruci multicolore si

de la poeziile satirice si epitafele care sint inscriptate pe cruci Legenda spune ca atitudinea

vesela in fata mortii este un obicei al Dacilor care credeau in viata vesnica iar moartea pentru

ei era doar trecerea spre o alta lume. Ei nu vedeau moartea ca pe un sfirsit tragic ci ca pe o

sansa de a intilni zeul suprem Zamolxe.

Cimitirul dateaza de la mijlocul anilor 1930 si este creatia artistului popular Stan Ion

Pătraş, sculptor, pictor si poet in acelasi timp. Creativitatea lui Pătraş a scos la iveala aceasta

monumentala si renumita opera de arta. Mai bine de 50 de ani artistul a creat sute de cruci din

lemn inscriptate in stilul sau caracteristic. Dupa moartea lui in 1977 opera lui a fost continuata

de ucenicul sau Dumitru Pop Tincu.

În 1934 Patras a inceput sa scrie epitafuri pe cruci. De obicei acestea cuprindeau un

scurt poem scris la persoana intai, intesat cu arhaisme, fraze caracteristice regiunii respective,

nelipsind insa...erorile de scriere. Se remarca de asemenea caracterul filozofic al creatiei sale

unde se observa o antiteza intre relativitatea mortii si caracterul dinamic al vietii, argumentul

principal sugerat fiind evadarea din neant prin arta. Intreaga viata a satului este in stransa

legatura cu acest cimitir. Intreaga populatie a Sapantei, de la pastori, fermieri si padurari la

11

Page 12: Turismul in Maramures

doctori si muzicieni a pastrat de-a lungul timpului vii traditiile si obiceiurile sacre ale

comunitatii avand o contributie majora la dezvoltarea culturii si a constiintei nationale, a

memoriei colective, creandu-se astfel o atmosfera vesela si nu in ultimul rand o noua

conceptie asupra existentei pe fondul melodios al imnului vietii.

Povestea cimitirului a inceput in momentul in care o femeie sarmana l-a rugat pe Stan

Patras sa faca o cruce pentru sotul ei, care se stinsese. Mesterul a luat o scandura lunga si

groasa, a cioplit-o in forma de troita si pentru a mai alina amaraciunea vaduvei, a cioplit pe

lemn chipul decedatului si a adaugat si o mica poveste despre el. Textul era scris la persoana

intai, ca si cum disparutul si-ar fi povestit viata.

Materialul folosit pentru cruci este lemn de stejar care este inscriptat manual dupa ce a

fost taiat si uscat. In partea de sus a fiecarei cruci exista un basorelief cu o scena din viata

celui decedat. Scenele sint simple si am putea spune chiar naive in stil dar aduc din trecut

viata locuitorilor satului, prezentind un aspect relevant din viata fiecaruia. Ele prezinta femei

torcand lana, tesand covoare sau facand paine, barbati care taie lemne sau ara pamantul,

pastori cu turmele, lucratori in lemn, lautari si multe alte ocupatii.

Dupa ce crucea este sculptata ea este pictata de obicei cu un fundal albastru asa

numitul “Albastru de Săpânţa“. Scenele sint pictate folosind culori vibrante: galben, rosu, alb

si verde.

Cronica scrisa, uneori foarte hazlie, a facut ca cimitirul, loc trist, sa devina "vesel",

fiind unicat in lume: "Cimitirul Vesel" de la Sapanta.

3.5 Padurea Craiasa - Ocna Sugatag

Rezervaţia PĂDUREA CRĂIASA s-a constituit ca arie protejată in anul 2000. Aceasta

este situata in comuna Ocna Sugatag, avand suprafata de 44,00 hectare .

Padurea este amplasata in partea de nord a localitatii Ocna Sugatag la 1 km (DJ 109 F)

din centrul localitatii pe partea stanga. Ea se dezvolta pe versantul vestic al unui deal terasat,

substratul fiind reprezentat de roci sedimentare badeniene (marne, gresii, tufuri). Vegetatia

caracteristica acestei padurii este reprezentata prin arborete de gorun si larice - o specie de

conifer cu frunze cazatoare. Alaturi de acesta se mai regaseste si stejarul (Quercus robur).

Aceste paduri au fost plantate de catre administratia minelor in secolele trecute.

Scopul principal al ariei naturale "Padurea Craiasa" este cel de conservare a diversitatii

biologice. De asemenea, se urmareste excluderea si prevenirea activitatiilor de exploatare sau

12

Page 13: Turismul in Maramures

utilizare a resurselor naturale care contravin obiectivului de conservare, precum si asigurarea

conditiilor pentru activitati educative, recreative si de cercetare stiintifica.

3.6Manastirea Botiza

Mănăstire de maici, mănăstirea Botiza (schitul Bals Botiza) cu hramul “Schimbarea la

Faţă” este o sfanta ctitorie in comuna Botiza care gazduieste o icoana facatoare de minuni.

Constructia manastirii a inceput in 1991, lucrarile fiind coordonate de mesterul din Botiza,

Vasile Petrehus, la dorinta credinciosilor si a parintelui.

Manastirea este construita din lemn masiv de brad, cu pridvorul impodobit cu arcade

maramuresene, sculptat in stil maramuresean. Initial a fost acoperita cu tabla, iar din 2001,

dupa ce a venit aici maica Rafaela, a primit binecuvantarea Prea Sfintitului Justin sa fie

inlocuita tabla, pentru a respecta traditia maramureseana, acoperind-o cu sindrila.

Pictura este lucrata in fresca, in stil neobizantin de catre pictorul Ion Botis din Viseu

de Sus impreuna cu familia. In biserca sunt pictate scene biblice. Sculptura din biserica a fost

executata de catre un grup de sculptori de la Humulesti”.

Biserica din complexul monahal a fost sfintita in 2007 de catre Prea Sfintitul Justin. De atunci

s-a continuat extinderea complexului. Maica Rafaela spunand ca, in prezent, se lucreaza la

constructia unei case cu paraclis.

3.7 Rezervatia Pietrosu Rodne

Rezervația naturală ˝Pietrosu Mare˝ se află în imediata vecinătate a orașului Borșa;

este cea mai mare rezervație naturală complexă (geomorfologică, floristică și faunistică) din

nordul țării. Din 1979 ea a fost inclusă in rețeaua mondială de rezervații ale biosferei.

In perimetrul de protecție a fost inclus golul de munte cu vegetație alpină și subalpină, precum

și bradul de pădure din regiune. Culmea principală – între vârful Pietrosu Mare (2303 m) și

vârful Piatra Albă (2061 m) – adăpostește pe versantul nordic trei căldări glaciare, care prin

peisajul lor sălbatic, sunt unice în Carpații Orientali.

Versantul sudic al vârfului Pietrosu Mare adapostește Căldarea Buhăescu – Rebra, in

care sunt cantonate Tăurile Buhăescului. In rezervație se găsește o vegetație diversă, de la cea

de deal până la cea alpină, incluzând un număr de specii rare, endemisme rodneene. De

asemenea, aici pot fi intâlnite numeroase specii de mamifere si păsări periclitate de dispariție.

13

Page 14: Turismul in Maramures

3.8 Biserica de lemn din Poienile Izei

Biserica a fost construită din grinzi de brad. Altarul pătrat este mai strâmt decât planul

dreptunghic al corpului principal al bisericii, aşa cum este tipic pentru bisericile mai vechi. S-

a dedus din detalii arhitecturale că biserica originală era mult mai scundă şi că a fost înălţată

mai mult în secolul al XVIII-lea. Edificiul este unul dintre cele opt biserici incluse în Lista

Internaţională a Moştenirilor a UNESCO.

Biserica are un acoperiş cu două rânduri de streşini, deşi altarul are acoperişul propriu,

un pic mai coborât, ca de obicei. Portalul, care a fost adăugat ulterior, are acoperişul ieşit în

afară. O turlă cu acoperământul conic încoronează edificiul. Gheorghe din Dragomireşti a

pictat biserica într-un stil post-bizantin în 1794. Picturile sunt foarte bine conservate şi includ

scene mari în chenare simple. Culorile sunt mai importante pentru unitatea picturilor decât

compoziţia propriu-zisă a scenelor. Inscripţiile pictate sunt pline de informaţii din perioada

când domniei împăratului habsburg Francisc. Intrarea în biserică se face printr-o uşă dublă

pictată frumos, a cărei parte superioară înfăţişează figurile Sfinţilor Petru şi Pavel, iar partea

de mai jos – viţa de vie agăţătoare. De asemenea, tocul foarte larg al uşii este decorat cu

plante agăţătoare şi cu un înger pe fiecare parte.

Principala temă din pronaos este Judecata de Apoi, una din cele mai complexe fresce

din Maramureş. Diferite grupuri sunt înfăţişate pentru a înfrunta Judecata, de obicei mulţi

străini printre cei condamnaţi, precum turcii, tătarii, arabii şi ţiganii, sau oameni imorali,

precum mincinoşii, escrocii şi invidioşii. Scena acoperă nu doar peretele vestic, ci şi cei

nordic şi sudic. La un moment dat, s-au făcut deschideri în peretele dintre pronaos şi naos

pentru a permite tuturor să asiste la slujbe. Naosul este foarte înalt. Bolta a fost îngustată prin

folosirea grinzilor pe fiecare parte. Pe ea se află reprezentarea Sfintei Treimi. Pe pereţi se află

scene din Noul Testament, înfăţişând Viaţa şi Patimile lui Iisus. De asemenea, sunt numeroase

scene din Vechiul Testament. Una din scene, unică în zonă, îl arată pe Iisus în chip de pelican

care îşi hrăneşte puii cu sângele inimii Sale.

3.9 Casa memoriala Stan Ioan Patras

Casa memoriala a lui Stan Ioan Patras este o cladire situata la aproximativ 200 m de

Cimitirul Vesel din Sapanta, pe o straduta laterala.

Este formata dintr-o casa cu doua camere si curte in care este atelierul de sculptura si pictuae

14

Page 15: Turismul in Maramures

al mesterului dar si cruci realizate de acesta.

In incinta muzeului puteti admira costume populare specifice zonei Sapanta, obiecte de

artizanat (cergi, covoare, oale de lut, icoane, tabouri pe lemn realizate de Ioan Stan Patras)

precum si poze ale familiei acestuia.

Urmasul sau, Dumitru Pop, a ales sa locuiasca in casa maestrului sau, el fiind cel care o

intretine atat ca atelier cat si ca muzeu.

Stan Ioan Patras s-a nascut in anul 1908, in comuna Sapanta din judetul Maramures,

intr-o familie obisnuita cu prelucrarea artistica a lemnului. Patras a fost atras inca din tinerete

de sculptura in lemn, de pictura si de poezie, faurite dupa canoanele creatiei populare. A

inceput sa sculpteze cruci din stejar de la varsta de 14 ani.

In anul 1935, Stan Ioan Patras, pe atunci un anonim sculptor in lemn, a inceput sa

aseze pe cruci si niste inscrisuri sub forma unor scurte poeme scrise la persoana intai: epitafuri

ironice, naive, de multe ori cu greseli gramaticale si foarte apropiate de graiul arhaic. La

inceput, sculpta in jur de 10 cruci pe an, materialul folosit fiind lemnul de stejar.

In anul 1936, el si-a perfectionat stilul; crucile au devenit mai inguste si au aparut

figurile sculptate in relief, in culori vii, obtinute din pigmenti naturali.

Stan Ioan Patras a fost un mester popular complex, realizand o serie de obiecte lucrate artistic:

cuiere, coltare, scaune, dulapuri, blidare, lingurare si lucrari monumentale, cum ar fi troite si

porti. El si-a impodobit si propria casa cu sculpturi in lemn, viu colorate. A incetat din viata in

anul 1977.

15

Page 16: Turismul in Maramures

CAPITOLUL IV TRADIȚII SI OBICEIURI IN MARAMURES

4.1 Obiceiuri de nuntă

Nunta este cel mai important moment din viaţa omului, devenind „o manifestare a

satului întreg, care intereseaza deosebite categorii sociale de oameni, categorii de neam, de

stare materiala, de sex” şi „se realizează printr-o seamă de deprinderi sociale, de tradiţii.”

           Căsătoria, prin întregul proces al ceremonialului tradiţional, reprezintă „o schimbare a

statutului relaţiilor sociale ale individului, trecerea de la un sistem de relaţii de familie şi de

grup, cu implicaţii în comportamentul protagoniştilor, care suportă, ei înşişi, schimbări

fundamentale.” Este o „etapă existentială încărcată cu multe semnificaţii”, suita de obiceiuri

fiind menită „să asigure trecerea celor doi tineri de la starea de fată şi flăcău la categoria

oamenilor maturi, a celor însuraţi.”

            Nunta este o adevarată sarbatoare, ea implică întreaga comunitate, aproape tot satul ia

parte la acest eveniment, pentru că este important atât pentru miri , cât şi pentru obştea

satească. „Căsătoria înseamnă trecerea de la societatea copilăriei sau adolescenţei la societatea

adultă, de la un anumit clan la altul, de la o familie la alta; adesea de la un sat la altul.”Această

trecere a tinerilor de la o stare la alta este marcată de anumite niveluri, care sunt numite de

unii specialişti  „rituri de trecere”. Ceremonialul nunţii poate fi şi el schiţat  dupa aceste rituri.

Astfel vom avea:

1. riturile pre-liminare, care cuprind logodna si peţitul;

2. riturile liminare, care cuprind nunta propriu-zisa;

3. riturile post-liminare, care fac încadrarea noii familii în viaţa satului, reprezintă

începutul unui nou drum pentru cei căsătoriţi.

16

Page 17: Turismul in Maramures

           Aşa cum ştim, există trei momente esenţiale cu privire la nunta – peţitul, logodna şi

căsătoria -, dar mai sunt o serie de lucruri premergătoare, semnificative din punct de vedere

etnologic: portul tinerilor, întalnirile acestora, anumite practici pe care fetele sau feciorii le fac

pentru a se căsători.   Portul este foarte important în tradiţia populară, căci marchează trecerea

de la o vârstă la alta, trecerea de la copilărie la adolescenţă, în cazul nostru, sau de la

adolescenţă la maturitate, după cum vom vedea în momentul în care cununa miresei va fi

înlocuită cu o năframă, iar clopul înstruţat al mirelui cu unul vechi şi găurit.

Aşadar, fetele(„cocoanele”)şi băieţii(„coconii”) mai mici sunt îmbrăcati foarte simplu. Dar

fetele de măritat se îmbracăcu zadii de lână, cu „vârste” negre si roşii, ori cu „sumne” roşii,

verzi sau albastre „de păr”(caşmir) sau de „travilă”(mătase). Se încalţă cu „optinci de oargă”,

cu „obdele de pănură”, iar pe cap poartă „pânzături de păr” roşii şi verzi, înflorate, legate

„înapoi”(la ceafă) sau umblă descoperite, „în capul gol”, cu o floare la ureche.

           Feciorii se încaltă tot cu „optinci de oargă” şi „obdiele de pănură”, se îmbracă iarna cu

„cioarici de lână albă” şi cu „lecric postăzit”(tivit cu catifea neagră), pe cap cu „cujmă”

neagră. Vara poartă, peste „cămeşa” de pânză, „teptari”(cojoc) înflorit, cusut cu

„carmăjie”(piele prelucrată, folosită pentru impodobit), cu „gatii” de pânză, cusute jos în

„roituri”(broderie), cu puţin trecând peste genunchi, iar pe cap poartă clop de paie cu

„cipcă”(panglică) colorată.

           Această îmbrăcăminte, descrisă mai sus, puteă fi purtată numai de fetele de măritat şi

de feciorii de însurat. Bineînţles că există o vârstă la care tinerii erau consideraţi ca fiind

pregătiţi pentru căsătorie. Simion Florea Marian consideră vârsta potrivită căsătoriei: pentru

fete 15-20 de ani, iar pentru baieţi 18-30 de ani. În satul Budeşti fetele de măritat aveau între

15-20 de ani, iar feciorii de însurat între 17-25 de ani. Fetele trecute de această vârstă erau

considerate fete bătrâne şi, deşi sătenii le compătimeau, acestora li se strigau versuri pline de

ironie. Deşi feciorii erau consideraţi feciori de toamnă abia dupa 30-35 de ani, nici ei nu

scăpau de acelaşi tratament care li se aplica fetelor bătrâne.

Un alt moment important care trebuie amintit este reprezentat de ocaziile de

cunoaştere ale tinerilor. De fapt, în comunităţile tradiţionale româneşti, care nu erau prea

mari, precum este şi Budeştiul, toata lumea se cunoştea. De mici se puteau întâlni cu vitele, la

biserică, duminică de duminică şi sărbătoare de sărbătoare, apoi la şcoală. Când deveneau

feciori de însurat şi fete de măritat, se întâlneau la jocul duminical, la vergel, la sârbi, în

şezători şi clăci, la sărbătorile de iarnă etc.

           Din moşi-strămoşi se ţine obiceiul ca în fiecare duminică sau sărbătoare, în

17

Page 18: Turismul in Maramures

„câşlegi”(perioadă în care nu este post), să se facă joc. Jocul se ţinea în centrul satului, într-un

„şopru” amenajat special, iar mai nou în căminul cultural. Doi, trei feciori aduceau muzicanţi

– „ceteraş, dobaş si zongoraş” – şi se juca toata după-masa. La joc participă feciori si fete, iar

cei însuraţi, dar mai ales nevestele, stau pe margine şi se uită. Fata care merge pentru prima

dată la joc, stăpe margine şi aşteaptă ca un fecior „s-o bage-n joc.” Tot cu această ocazie,

fetele bătrâne sunt luate în râs de feciorii sau de fetele tinere.

4.2 Obiceiuri de iarnă

Obiceiurile calendaristice si cele legate de viata de familie sunt o componenta perena a

culturii noastre traditionale. Cele mai raspandite si mai fastuoase s-au dovedit a fi cele legate

de marele Praznic al Craciunului si de sarbatorirea Anului Nou. Repertoriul traditional al

obiceiurilor si traditiilor romanesti cuprinde pe langa colindele propriu-zise - cantece de stea,

vicleimul, plugusorul, sorcova, vasilica, jocuri cu masti (turca, cerbul, brezaia), teatrul

popular, dansuri (calutii, caluserii) - si o seama de datini, practici, superstitii, ziceri, sfaturi cu

originea in credinte si mituri stravechi sau crestine. Dintre acestea, care exprima intelepciunea

populara, realul sau fantasticul, esente ale bogatiei naostre spirituale, redam cateva specifice

diferitelor zone ale tarii.

Se spune ca Dumnezeu a lasat Craciunul ca omul sa fie in aceasta zi satul. Cine nu are

porc gras de Craciun nu poate spune ca a fost fericit in acel an. In unele zone ale tarii, porcul

se taie de Ignat, adica in 20 decembrie. Se zice ca porcul care n-a fost taiat in aceasta zi nu se

mai ingrasa, caci si-a vazut cutitul. Sangele scurs din porc dupa ce a fost injunghiat se pune la

uscat, apoi se macina si se afuma cu el, peste an, copiii ca sa le treaca de guturai, de spaima si

de alte boli. In Bucovina, in Ajunul Craciunului se pun pe masa un colac si un pahar de apa,

deoarece se crede ca sufletele celor raposati vin in aceasta noapte pe la casele lor, gusta din

colac si-si uda gura cu apa. In Ajunul Craciunului, cei ce cresc albine, nu dau nimic din casa,

ca albinelor sa le mearga bine, si sa nu paraseasca stupul pe vremea roitului. In Ajunul

Craciunului nu e bine sa te bati, nici macar in gluma, cu cineva, caci faci buboaie peste an.

Dupa Craciun sa nu mai fie lasati copiii sa mai zica colindatul, ca fac bube. Acolo unde este

datina de a taia porcul in ziua de Craciun, gospodinele pregatesc o mancare din carne macra

de porc cu ceapa si slanina, din care sunt ospatati cei dintai dintre strainii ce le calca pragul

casei, acestei mancari i se spune "pomana porcului". In unele sate maramuresene se zice ca-i

blestemata femeia care nu pune de Craciun pe masa fata de masa cu ciucalai, pe pereti sterguri

tarcate (brodate) si pe pat perne cu fete tarcate. Cu o saptamana inainte de Craciun, in zona

18

Page 19: Turismul in Maramures

Codru din Maramures incep pregatirile pentru colindat, culminand in cele doua zile anterioare

sarbatorii, cand se pregatesc mancarurile si se impodobesc interioarele locuintelor: masa cu

fata brodata, fete de perne ornamentate, pe pereti se pun sterguri si blide ornamentate, crengi

de brad, banita, busuioc, brebenoc. Aluatul framantat in noaptea de Craciun e bun de deochi

pentru vite. Se crede ca la miezul noptii, inspre Craciun, apa se preface in vin, iar dobitoacele

vorbesc. La cele trei sarbatori mari - Craciun, Paste si Rusalii - sa te speli cu apa in care au

fost pusi bani de argint si vei fi banos. Nu e bine ca in Ajunul Craciunului sa fie pus pe masa

mai intai rachiul, pentru ca nu el are intaietate in aceasta seara, ci bucatele. Daca visezi grau

verde in postul Craciunului e semn bun ca anul care vine are sa fie manos in toate. In Ajunul

Craciunului se leaga pomii cu paie, pentru ca acesti pomi sa lege rod bogat. In Ajunul

Craciunului se ung painile pe deasupra cu muruiala de faina de grau, ca ele sa nu crape, iar cu

muruiala care a ramas, se ung pomii din gradina, ca ei sa fie in vara incarcati de roade. In

Ziua de Craciun nu se matura in casa, ci a doua zi, si dupa ce ai maturat du gunoiul acela la

pomi, ca-i ajuta sa fie roditori.

Pomul Craciunului imbraca in sate din zona Codru aspecte diferite, deosebindu-se de

bradul cu elemente ornamentale cumparate din oras. Cel mai raspandit era pomul cu cercuri

din nuiele de salcie sau din sarma, imbracate in hartie colorata, peste ele sunt trecute sfori din

ata de fuior pe care sunt insirate boabe de fasole alba.

4.3 Obiceiuri de Bobotează

Boboteaza (Iordanul) - 6 ianuarie: la Boboteaza nu se spala rufe, apa sfintita luata

acum are puteri miraculoase, ea nu se strica niciodata. La Boboteaza se sfintesc toate apele,

iar preotul se duce la o apa unde va arunca crucea. Mai multi barbati se arunca in apa ca sa o

aduca inapoi, iar cel care va scoate crucea din apa va avea noroc tot anul.

Iordanitul femeilor: in satele din nordul tarii, pe vremuri, femeile se adunau in grupuri

mari acasa la cineva si duceau alimente si bautura. Dupa ce serveau masa, ele cantau si jucau

toata noaptea. Dimineata ieseau pe strada si luau pe sus barbatii care apareau intamplator pe

drum, ii luau cu forta la rau amenintandu-i cu aruncatul in apa. Tot acum, in unele regiuni,

avea loc integrarea tinerelor neveste in comunitatea femeilor casatorite prin udarea cu apa din

fantana sau dintr-un rau. In noaptea de Boboteaza, tinerele fete isi viseaza ursitul. Ele isi leaga

pe inelar un fir rosu de matase si o bucatica de busuioc; busuioc se pune si sub perna. Fetele

care cad pe gheata in ziua de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in acel an.

19

Page 20: Turismul in Maramures

Sfantul Ioan Botezatorul - 7 ianuarie: acest obicei, numit "Udatul Ionilor", are loc in

Transilvania si Bucovina. In Bucovina, la portile tuturor care poarta acest nume se pune un

brad impodobit, iar acesta da o petrecere cu lautari. In Transilvania cei care poarta acest nume

sunt purtati cu mare alai prin sat pana la rau unde sunt botezati/ purificati.

Boboteaza

In suita celor 12 sarbatori importante crestine se numara si Boboteaza (Botezul

Domnului), tinuta in fiecare an, in ziua a sasea a lunii ianuarie. Sarbatoarea este menita sa

reaminteasca cele petrecute la apa Iordanului, inainte ca Iisus sa paseasca in viata publica, la

implinirea varstei de aproximativ 30 de ani. Intrucat in aceasta zi Iisus s-a prezentat pentru

prima data in lume, sarbatoarea se mai numeste si Epifanie, Teofanie, Aratarea Domnului.

Inca din sec. 3, poate si mai inainte, este semnalat inceputul acesteia. Cert este ca in

"Constitutiile Apostolice" Boboteaza figura deja printre sarbatorile crestine, alaturi de Craciun

si de Pasti.

In Iordan botezandu-Te Tu, Doamne...

Boboteaza mai este cunoscuta si sub numele de Epifanie, Teofanie, Aratarea

Domnului, Descoperirea Cuvantului Intrupat

Sarbatorita inca de la inceput in ziua de 6 ianuarie, multa vreme impreuna cu Craciunul (lucru

ramas pana astazi in practica Bisericii otodoxe ruse, a Bisericii Armene si a celorlalte biserici

necalcedoniene), Boboteaza mai este cunoscuta si sub numele de Epifanie, Teofanie, Aratarea

Domnului, Descoperirea Cuvantului Intrupat. Evenimentul Botezului este descris de catre toti

evanghelistii. Matei ne relateaza ca Iisus a venit din Galileea la raul Iordan unde boteza Ioan

Botezatorul, cerand sa fie si el botezat. Ioan i-a zis: "Eu am trebuinta sa fiu botezat de tine si

tu vii la mine" (Matei 3, 14), iar la raspunsul lui Iisus ca asa se cuvine, a fost botezat in cele

din urma de catre Ioan. Boboteaza (Botezul Domnului) este o manifestare a celor

trei Persoane ale Treimii: Fiul se boteaza in Iordan de catre Ioan, Spiritul Sfant se coboara

asupra lui Iisus in chip de porumbel, iar Tatal din cer Il declara ca fiind Fiul sau. Boboteaza

(6 Ianuarie) si cu Sf. Ioan (7 Ianuarie) aproape ca formeaza una si aceeasi sarbatoare. In ajun,

preotul sfinteste casele cu apa care a fost sfintita in dimineata aceea dupa Liturghie. Oamenii

tin post negru pana ce vine preotul si beau din aceasta apa sfintita. Preotul este precedat de

copii imbracati in camasi albe, sunand din clopotei si deschizand calea preotului, strigand

Kira Leisa, adica pronuntarea romaneasca a grecescului Kyrie Eleison (Doamne miluieste). Pe

langa Troparul Bobotezei, copii canta colinde speciale care descriu minunea care a avut loc la

Iordan (Botezul lui Iisus). In ziua aceasta, in afara de preot, nimeni nu se duce colindand din

20

Page 21: Turismul in Maramures

casa in casa. In ziua de Boboteaza, dupa liturghie, preotul impreuna cu enoriasii fac o

procesiune spre un lac, rau sau vreun izvor, pentru slujba Sfintirii Apelor. Cand Troparul

Bobotezei incepe, vanatorii si padurarii satului impusca peste ape ca sa alunge duhurile

necurate. Astazi, acest obicei a pastrat doar semnificatia festiva a unui foc de artificii, fiind

lipsit de simbolism. Daca este frig, se pregateste o cruce de ghiata, pentru a marca locul

slujbei si la sfarsit preotul arunca in apa o cruce de lemn, iar feciorii satului se arunca sa o

scoata, chiar daca este ger. Se crede ca in ziua aceasta toate apele pamantului sunt sfintite; de

aceea femeile nu spala rufe pentru urmatoarele opt zile pana la sfarsitul praznicului.

Concluzie.

Maramureşul este unul din cele mai frumoase zone ale lumii . Un om se poate

considera împlinit dacă a sădit un pom , a întemeiat o familie şi a vizitat cel puţin o dată

Maramureşul. Situat acolo unde se agaţă harta-n cui acest judeţ , trăieşte din propriile tradiţii

şi frumuseţi arhitecturale şi geografice .

Zona Maramureşului Cazare in Maramures are o atât de bogată ofertă turistică, încât

singurul lucru care nu este disponibil în limitele acesteia e marea.

Dacă sunteţi un iubitor al naturii, cu siguranţă veţi iubi peisajele montane şi ale văilor,

care vă lasă fără respiraţie. Mai mult de 30 de zone naturale protejate, pajişti line, pline de

iarbă în timpul verii şi de zăpadă în timpul iernii, munţi acoperiţi de păduri veşnic înverzite,

toate se oglindesc în ape limpezi, de cristal, întinse pe toată regiunea.

Indiferent de anotimpul în care le veţi vizita, aceste locuri au magia lor şi farmecul lor

special şi vă veţi găsi astfel în mijlocul naturii pure şi a împrejmuirilor de vis.

Natura generoasă oferă posibilităţi extraordinare pentru pace şi recreere. Celor cărora le place

să exploreze, un şir lung de excursii poate fi făcut atât pe văile apelor, cât şi prin munţi.

Excursioniştii se vor bucura să afle că Maramureşul are o reţea complexă de marcaje

forestiere şi de cărări marcate, care oferă privelişti minunate ale satelor şi ale peisajelor

incredibile: lacuri mici, cascade, peşteri, rezervaţii naturale, faună rară.

Însă Maramureşul nu oferă numai o lecţie de geografie; cultura şi istoria sunt două

dintre caracteristicile principale care definesc acest teritoriu. Există în această zonă numeroase

locuri istorice, muzee şi care memoriale. Faima regiunii se datorează mai ales monumentelor

arhitecturale tradiţionale, peste 200, perfect păstrate până în prezent. Toate acestea sunt pentru

21

Page 22: Turismul in Maramures

locuitori parte din viaţa de zi cu zi: case tradiţionale încântătoare, porţi minunate din lemn,

cunoscute peste tot în lume, biserici frumoase din lemn, cu turnuri care parcă ating cerul.

Construite cu secole înainte şi decorate în interior cu fresce extraordinare, bisericile

din lemn din această regiune nu reprezintă un simplu muzeu: ele sunt deschise pentru public,

iar slujbele se fac regulat.

Unicitatea şi marea lor valoare a acestor biserici au fost recunoscute de către una

dintre cele mai importante autorităţi ale lumii, UNESCO, ce a inclus opt dintre ele în Lista

Internaţională a Moştenirilor.

Copii imbracati in port national, intr-un peisaj tipic maramuresean – Traditii

Maramures.

De asemenea, Maramureşul este tărâmul lucrurilor simple. Veţi fi uimiţi să descoperiţi

bogatele tradiţii populare şi obiceiurile care au supravieţuit de-a lungul secolelor, nefiind

alterate de către influenţele timpurilor moderne. Viaţa rurală tradiţională, folclorul şi

obiceiurile încă se păstrează aici, deoarece „moroşenii” (aşa cum sunt denumiţi locuitorii) au

ştiut cum să îşi păstreze tradiţiile intacte, astfel încât multe din evenimentele din folclor sunt

încă parte a vieţii de zi cu zi.

Veţi observa cum activităţile de la fermă pot fi făcute fără a folosi instrumentele automate,

necunoscute pentru oamenii de aici, care încă mai folosesc unelte manuale şi instalaţiile

tehnice tradiţionale

Festivaluri si obiceiuri in Maramures

Veţi vedea peste tot oameni purtând costume confecţionate manual; veţi lua parte la

festivalurile folclorice pline de viaţă; veţi asculta muzica tradiţională la „ceteră” (scripcă) şi la

„zongoră” (chitară) şi veţi dansa „hora” sau alte dansuri. Veţi admira „ştergarul” (prosopul),

„procuţele” (covoare), „cergile” (cuverturi) şi „blidele” (vase ceramice). Veţi face cunoştinţă

cu oameni ospitalieri şi cu inima mare, care vă vor invita să beţi cu ei un pahar de „horincă de

prune” (rachiu de prune). Veţi bea lapte direct de la sursă, veţi mânca ouă proaspete, culese

direct din cuibar, şi legume proaspete, luate direct din grădină

Statiunea Borsa în Muntii Rodnei

Entuziaştii sportului şi ai activităţilor in aer liber sunt bineveniţi în Maramureş.

Vânătorii vor aprecia cu siguranţă oferta bogată a vânatului, iar pescarii vor alege fie lacurile,

22

Page 23: Turismul in Maramures

iazurile sau numeroasele râuri care parcurg ţinutul. Schiorii şi fanii sporturilor de iarnă se vor

simţi bine glisând pe pârtiile aflate pe numeroasele resorturi montane. Şi alte sporturi

aventuroase pot fi practicate aici: rafting, canoe, planare etc.

Bibliografie :

Principiile operatiunilor de la receptia hotelului - Sue Baker, Pam Bradley, Jeremy Huyter,

Ed. All Beck. 344 pagini

Statistica in turism - Nicoleta Palau, Ed. Albastra.

Strategii  si  politici  regionale  de  dezvoltare  durabila  a  spatiului  dunarean - G.

Stanciulescu si colectivul, Ed. AS.E., Bucuresti, 2004, 180 pag.

Evaluarea intreprinderilor hoteliere. Oferta hoteliera mondiala - G. Stanciulescu si

colectivul, Ed. Uranus, Bucuresti, 2003, 220 pag.

Turism si servicii. Teste grila pentru examenul de licenta - R. Emilian si colectivul, Ed.

Uranus,  Bucuresti, 2004.

Strategii de dezvoltare a sectorului tertiar - M. Ioncica, Ed. Uranus, Bucuresti, 2004, 174 pag.

Productia  si  comercializarea  serviciilor  turistice - Puiu Nistoreanu, V. Dinu si Alex

Nedelea, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2004. - Comanda

Salinele integrate circuitului turistic: Praid; Tg. Ocna; Slanic Prahova, Cacica -

Conf. univ. dr. I. Armas si colectivul, vol. I, Ed. Cartea Universitara, Bucuresti,

Piata turistica - Alex Nedelea, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2003. - Comanda

Politici de marketing in turism - Al. Nedelea, Ed. Economica, Bucuresti, 2003.- Comanda

Ecoturism si turism rural - P. Nistoreanu, Ed. ASE - Bucuresti, 2003.

Ghid ecoturistic - Attila Pilbath, Ed. Blucprint International SRL, Bucuresti, 2003.

Biserici-manastiri-schituri - Ed. House of Guides, apr. 2003, (244 asezari religioase).

Management in turism - Puiu Nistoreanu, Ed. ASE, Bucuresti, 2002.

23

Page 24: Turismul in Maramures

Managementul prestatiei turistice - Puiu  Nistoreanu si N. Tudorescu, Ed. Cargo, Turnu-

Severin, 2002.

Cercetarea statistica in turism - Cristian Valentin Hapenciuc, Ed. Didactica si Pedagogica,

Bucuresti,2003, 212 pag.

.

24