Universitatea “Babes Bolyai” Cluj-Napoca

Turismul rural in

Bucovina

2012

CUPRINS

1. Definirea notiunii turism rural………………………………………………….. 3

2. Turismul rural in Romania……………………………………………………... 4

3. Potentialul turistic din Bucovina…………………………………...…………... 5

3.1. Potentialul cultural-istoric.………………………………………………… 5

3.1.1. Gospodaria…………………………………………………………….. 6

3.1.2. Traditiile, obiceiurile si portul popular………………………………... 7

3.1.3. Muzee din Bucovina…………………………………………………. 10

3.2. Potentialul turistic natural………………………………………………… 12

3.2.1. Obiective geologice………………………………………………….. 12

3.2.2. Obiective floristice…………………………………………………… 13

3.2.3.Obiective faunistice…………………………………………………... 14

3.3. Tipuri de turism practicate in Bucovina………………………………….. 14

4. Infrastructura………………………………………………………………….. 19

4.1. Cai de acces………………………………………………………………. 19

4.2. Baza de cazare……………………………………………………………. 20

Bibliografie……………………………………………………………………. 23

2

Turismul rural in Bucovina

1. Definirea notunii de turism rural

Turismul rural este un fenomen nou si vechi in acelasi timp. Interesul pentru deplasarea

inn mediul rural a inceput sa creasca incepand cu secolul al XIX-lea, ca o reactie la stressul

datorat urbanismului si industrializarii tot mai mari. Ceea ce este in desavarsire nou se refera la

dimensiunea fenomenului in spatiuel rural. Aceasta expansiune este determinata de existenta a

doua motivatii pentru turismul rural: pe e o parte este vorba despre relansarea si dezvoltarea

someniului rural, iar pe de alta parte, de o forma de turism alternativa la turismul de masa

traditional (clasic). Iata motivul pentru care regiunile rurale ale Europei isi inscriu pentru viitor,

rand pe rand , turismul in oliticile de dezvoltare locala (Erwin, 1992).

Conform unei definitii mai largi “turismul rural include o serie de activitati,, servicii,

amenajari oferite de fermieri, tarani si locuitori din mediul rural pentru a atrage turisti in zona

lor, fapt ce genereaza venituri suplimentare pentru afacerile lor.”

Termenul de turism rural are intelesuri diferite in tari diferite. In Finlanda, de exemplu,

inseamna inchirierea unor cabane sau oferirea de servicii in mediul rural, tip hrana sau transport.

In Ungaria este utilizat termenul de “turism ila sat”. in Slovenia, cea mai importantaforma de

turism este turismul la ferme al diferitelor familii, unde oaspetii locuiesc fie cu familia fermei, fie

in case de oaspeti. In Olanda, inseamna in special camparea la ferme, unde majoritatea serviciilor

oferite sunt legate de rute cum ar fi: ciclismul, plimbari cu caii. In Grecia, inseamna cazare in

camere mobilate in stil traditional, cu mic dejun traditional – de multe ori preparat din produse

realizate in casa.

In marea majoritate a tarilor, activitatile complementare – constand in restaurante,

facilitati de recreere, organizarea de activitati culturale si de divertisment – sunt la inceput.

Privit in ansamblu, turismul rural include o paleta larga de modalitati de cazare, de

activitati, evenimente, festivitati, sporturi si distractii, toate desfasurandu-se intr-un mediu tipic

rural. Cu toate acestea, o definitie cat mai exacta a termenului turism rural, care sa fie utilizata in

mod unitar pe tot continentul european, nu a fost elaborata.

Turismul rural este un concept care include toate activitatile turistice care se desfasoara in

mediul rural.

3

2. Turismul rural in Romania

In tara noastra, se practica turismul rural de multa vreme, in mod sporadic si neoficial,

cazarea la localnici a vizitatorilor ocazional ai unei asezari rurale. Incepand din 1967-1968, in

mod organizat s-au realizat primele actiuni turistice in mediul rural petru grupuri de turisti aflati

pe litorarul romanesc al Marii Negre.

Din 1972 Centrul de Cercetari pt Promovarea Turismului International, printr-un ordin al

Ministerului Turismului, a trecut la identificarea unor localitati rurale reprezentative pentru satul

romanesc cu scopul de a fi promovate in turism. In urma acestor studii s-a stabilit ca pot fi

introduse in turismul intern si international cca. 118 localitati rurale.

In decembrie 1989, Romania a redevenit o natiune libera. Tara noatra este gata sa

primeasca acum turisti din intreaga lume care sa se bucure de minunata si diversificata ei traditie

culturala, de pitorescul peisajelor si de posibilitatile de petrecerea timpului liber. Un nou val de

entuziasmsi daruire au redat stralucire obiectivelor turistice petru a transforma Romania intr-o

destinatie de vacanta unica.

3. Potentielul turistic din Bucovina

4

3.1. Potentialul turistic cultural-istoric

Regiunea istorica Bucovina, al carei teritoriu se intinde astazi peste zona din apropierea

oraselor Suceava, Campulung Moldovenesc si Radauti din Romania si zona Cernauti din

Republica Ucraina, imreuna cu nordul Moldovei a fost denumita “Tara de Sus”. Aceasta zona

ofera privelisti de o rara frumusete, la care se adauga un sirag de manastiri ctitorite de fostii mari

domnitori si boieri moldoveni (Musatinii, Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare, Petru Rares,

Stefan Tomsa, Alexandru Lapusneanu, Familia Movilestilor s.a.) fiecare cu culoarea sa specifica,

Voronet (albastru), Humor (rosu), Sucevita (verde), Moldovita (galben) si Arbore (combinatii de

culori). Toate prin picturile exterioare (fresce) au intrat in evidenta UNESCO si au primit, in anul

1976, premiul “Pomme d’Or” al Organizatiei Internationale FIJET pentru valoarea lor cultural-

turistica.

Desi in alt stil, dar nu si mai putin valoroase, sunt si manastirile Dragomirna (capodopera

a fastului si exotismului arhitecturii moldovenesti, cu jocuri de culoaresi lumina ca la Sfanta

Sofia din Bizant) si Putna (cu unele dintre cele mai bogate tezaure artistice din Romania si din

lume, in stil gotic, luate in evidenta UNSECO) sau biserica Bogdana din Radauti (cea mai veche

din Moldova). In aceasta zona se gasesc localitatile Dorohoi si Botosani, cunoscute prin casele si

muzeele memoriale ale marelui mizician George Enescu, si poetul national Mihai Eminescu

(nascut in satul Ipotesti de langa Botosani).

5

Centrul administrativ al zonei, orasul Suceava, poate constitui punctul de plecare pentru

vizitarea mai multor obiective turistice, cum ar fi casa memoriala de la Stupca a compozitorului

romanCiprian Porumbescu, statiunea balneo-climatica vatra Dornei, Muntii Rarau (cu rezervatia

insolita de calcare Pietrele Doamnei) si padurea seculara de la Slatioara.

La sud de “Tara de Sus”, in preajma orasului Targu Neamt se gasesc cateva obiective

turistice deosebite: Cetatea Neamtului, casa scriitorului national Ion Creanga de la Humulesti si

manastirile Neamt, Sihastria, Varatec si Agapia (cu unele picturi originale ale cunoscutului pictor

Nicolae Grigorescu).

Arhitectura, mestesugurile si bucataria

populare din traditia romaneasca reprezinta o cultura

vie cu o valoare unica, care se gaseste in Bucovina in

totalitate.

Obiectelor din ceramica, covoarelor tesute la

razboi, icoanelor si sculpturilor in lemn li se adauga

specialitatile culinare locale si vinurile. Gastronomia

este si ea o arta, iar romanii stiu sa o foloseasca cu

pricepere ciupercile si legumele, carnea de porc, de pui sau de vita, uneori pentru a realiza

mancaruri condimentate cu o savoare orientala.

Turismul rural (agroturismul) detine o pondere considerabila in Bucovina. Aceasta este

concentrat in jurul zonelor Vatra Dornei, Campulung Moldovenesc, Putna, Gura Humorului si in

general in localitatile invecinate manastirilor.

Turismul rural din judetul Suceava se caracterizeaza prin mai multe factori determinanti,

dintre cei mai importanti factori am putea aminti: calitatea peisajului natural si numeroase

obiective turistice de factura religioase. La acestea se adauga calitatea aerului si a apelor, mai

ales a vestitelor izvoare cu apa minerala.

3.1.1 Gospodaria

Un element cheie este ospitalitatea oamenilor, aceasta trasatura fiind definitorie pentru

bucovineni. Datorita unui exces de spatiu in gospodariile taranesti (mai ales in zona de munte)

exista posiilitatea gazduirii turistilor in gospoarie, acestora oferindu-se camere aranjate si

mobilate in stil bucovinean traditional, cu elemente folclorice de o valoare deosebita.

6

Demn de retinut este faptul ca in cadrul gospodariilor agroturistice sucevene, turistii au

ocazia sa serveasca produse alimentare 100% naturale, fara adezivi, conservanti sau compusi

chimici sintetici.

O caracteristica a agroturismului din Bucovina este faptul ca valorifica in intregime

produsele realizare in gospodarie. Ceea ce este, insa, specific, este reprezentat de faptul ca

turistul are posibilitatea sa serveasca din preparatele culinare si bauturile specifice zonei, unele

dintre ele fiind unice. Multi turisti se reintorc pe aceste meleaguri tocmai pentru a se reintalni cu

aceste produse.

Au devenit, de asemenea, foarte cunoscute si apreciate, curele de produse alimentare

naturale, curele de plante medicinale.

Cum am mai amintit Bucovina este vestita pentru ospitalitatea oamenilor sai si te

intampina cu o serie de buatati si delicatese culinare, precum:

Specialitatile bucatariei sale traditionale: rulouri de carne tocata infasurate in foi de varza

murata sau in frunze de vita de vie (denumite sarmale), musaca si pastrav asezonat cu smantana

si vanat, ciuperci prajite sau la gratar cu capsuni, mamaliga de cartofi, branza afumata, scrijele

(felii de cartof fripte), ciorba radauteana etc.

Bauturile de casa cum ar fi: siropul de muguri de brad, afinata, zmeurata si fragata,

visinata, ciresata, precum si tuica traditionala din prune, mere si pere.

Dintre produsele gastronomice specifice sarbatorilor de iarna, cele mai reprezentative

sunt: afumaturile din carne de porc (carnati, kaizer, muschi), chisca, toba, asezonate cu branza de

oi, raciturile, sarmalele, friptura, colacii si cozonacii, dar si diverse prajituri care reflecta

multiculturalitatea din zona.

Cateva dintre retetele culinare practicate in zona: Sarmalute in trei miresme, Tochitura,

Pastravi cu smantana, Rulada cu ciuperci, Placinta cu branza (Poale-n brau), Varza murata.

3.1.2. Traditiile, obiceiurile si portul popular

Un alt element atractie pentru turismul rural este artizanatul, traditiile si obiceiurile

locale. Totusi, pentru turismul rural se manifesta inca o cerere relativ scazuta, aceasta situatie

fiind determinata de lipsa mijloacelor financiare (in randul turistilor romani) si de infrasuficienta

promovare (in randul turistilor straini).

7

Judetul Suceava este un judet in care traditia populara si folclorul sunt bine pastrate si

transmise din generatie in generatie. Astfel putem enumera o sumedenie de manifestari care au

loc pe teriorului judetului: in luna februarie: Vremea sezatorilor organizata in localitatea

Paltinoasa; in martie: Hora Gospoarilor la Cornu Luncii, Festivalul de muzica religioasa “Buna

Vestire” la Fundu Moldovei, Vremea sezatorilor la Platinoasa, Flori din Bucovina la Vatra

Dornei; in mai Convietuiri la Darmanesti; in iunie: Sarbatoarea salcamului la Arbore, Baia – file

de istorie – simpozion la Baia; in iulie: Sezatoarea ;a Falticeni, Cantecul cetinii la Dorna Arini,

Targul mesterilor olari “Ochi de paun” la Radauti, Festivalul cuncurs “Umor la Gura Hmorului”

la Gura Humorului; in august: Targul mesterilor populari la Suceava, Arcanul – Festival

international de folclor la Radauti, Sarbatoarea Arcanului la Fundu Moldovei, Hram de Sfanta

Maria la Bilca, Hora la Prislor la Prislop, Dopa datina strabuna la Suceava; in septembrie:

Festival concurs “Silvestru Lungoci” la Horodnic, Festival Etnografie si Folclor la Suceava,

Comori de suflet la Volovat organizata in localitatea Volovat, Hora la Vama organizata in

localitatea Vama, Comori de suflet romanesc la Straja; in noiembrie: Cantecul Obcinii la

Moldovita, Targul copiilor mestesugari la Suceava si in decembrie Datini si obiceiuri organizata

la Falticeni.

In comuna Ostra se pastreaza inca, nealterate, cateva obiceiuri stramosesti, cu prilejiul

celor mai importante sarbatori religioase:

Colindele si Bisericuta (Viflaimul) de Craciun: in ajunul Craciunului, copiii merg pe la

casele gospodarilor si anunta Nasterea lui Iisus prin colinde traditionale si o piesa de teatru

religioasa, care infatiseaza intamplari, incarcate de mister, de la nasterea acestuia;

Jocul caprei de Anul-Nou: jocul acestui animal apare sub forma unor cete de mai multe

capre, masca costumului fiind constituita dintr-un cap de capra, sculptat in lemn, cu cornite

impodobite de oglinzi, panglici multicolore, hurmuz si flori. Persoana care joaca capra este

acoperita cu o scoarta sau laicer;

Banda Jienilor: este considerat un spectacol popular de Anul Nou, cu personaje diverse:

Iancu Jianu, doi haiduci, ciobanul, ofiterul, vanatorul, iubita lui Jianu; costumele predominate

sunt cele ce tin de portul popular si de uniforme militare;

Uratii: obicei vechi de Anul Nou la cer se poarte masti tot ce scot in evidenta ce este mai

neplacut si dizgratios in fireaumana, dar si masti de babe si mosnegi, masti sociale, masti cu

caracter etnic (tigan, turc) sau profesional (doctor, felcer, negustor);

8

Sfintirea apelor de Boboteaza;

Incondoierea oualor de Pasti: in prima zi a sarbatorilor de Pasti, copiii merg la casele

gospodarilor si primesc oua incondietate pe care le pun in casulete, frumos ornate;

Sfintirea mormintelor: la sarbatoarea Sfantului Ilie;

Sezatorile: sezonul sezatorilor incepe dupa Lasatul Secului de Craciun. Sezatorile sunt

intalniri comuntare cu caracter lucrativ, dar si distractiv. Ele pot gi ad-hoc, in zilele lucratoare, la

una sau mai multe case, unde se aduna satencele si torc sau scarmana lana, cos sau impletesc

diverse lucruri pentru casa. Fetele sunt integrate in comunitatea femeilor, incepand sa-si

insuseasca, cu aceasta ocazie, deprinderi practice si apirituale. Sezatorile sunt si un prilej de a

schimba informatii referitoare la viata cotidiana din sat, de a comenta evenimentele importante

petrecute in comunitate sau localitatile invecinate. Se canta sau se rostesc balade, se spun

ghicitori sau zicale, carora le dau intelesuri legate de situati cunoscute. Gazda serveste satencele

cu mancaruri traditionale (sarmale, placinte, gogosi, tocini, etc.), socata sau tuica.

9

Folclorul, mestesugurile, artizanatul, transmise din generatii si pastrate ci sfintenie, dar si

cu mare placere de catre bucovineni, fac ca acest tinut sa fie atat de autentic si atat de vizitat.

Fondul etnografic din Bucovina une in evidenta talentul si sensibilitatea pentru frumos a

locuitorilor acestei zone. Bogatia elementelor etnografice este evidenta si aici, se mai pastreaza si

astazi, vechile ocupatii si obiceiuri, precum si un port popular autentic, lucrat cu o neintrecuta

maiestrie artistica, expimata in alatuirea modelelor si imbinarea culorilor.

Portul femeiesc este format dintr-o camasa frumos colorata cu margele, o catrinta tesuta

cu fir auriu, care este legata in talie cu brau colorat, iar in picioare se poarta opinci. Iarna, femeile

poarta bundite, ciorapi si baticuri din lana.

Portul barbatesc format dintr-o camasa mai lunga, legata la mijloc cu o curea, sau barnet,

itari din lana, pe cap o caciula din miel, iar in picioare opinci. Peste camasa, se pune o bundita

frumoasa, din blana de oaie.

Frumusetea portului popular din Bucovina a facut inconjurul lumii cu diverse ocazii,

peste tot fiind admirat si premiat.

3.1.3. Muzee din Bucovina

Muzeul de etnografie si folclor, Radauti: in anul 1920, un grup de intelectuali patrioti au

luat initiativa infiintarii unui “Muzeu de Antichitati si Etnografie”, la Radauti, atunci incepand a

fi colectate si primele obiecte. Muzeul detine un patrimoniu de aproximativ 8000 de piese

muzeografice organizate in 13 colectii, din care 1000 sunt expuse in expozitii permanente, iar

restul se afla conservate in 4 depozite modernizate. Remarcabil sunt colectiile de carte veche si

10

manuscrise, pictura si icoane, ceramica, lemn, metal si os, piele, obiecte si instrumente muzicale,

oua incondeiate, podoabe populare, tesaturi si piese de port popular. Totodata, muzeul detineun

fond documentarsi o biblioteca cu peste 400 de volume. Expozitia constituie un punct atractiv nu

doar prin obiectele expuse, ci si prin modul in care sunt expuse, mod ce sugereaza contextual

folosirea acestora. Expozitia ilustreaza intr-un mod foarte convingator ideea de continuitate a

poporului roman pe meleagurile Bucovinei. Vizitatorii se pot convinge ca inaintasii nostrii nu au

realizat nimic util fara sa fie frumos si ca tot ce este frumos este util.

Muzeul de etnografie, Gura Humorului: De secole, in prag de an nou, bucovinenii

tranfigureaza prin masti si jocuri indeletnicirile zilnice, monumentele cele mai importante din

viata omului (nasterea, calatoria si moartea), ironizeaza prostia si uratul, critica asupritorii si

lauda gospodarii de seama si comunitatii.

La Gura Humorului s-a pastrat obiceiul ursului de paie. Cel care se mascheaza in urs este

imbracat in Ajun de Anul Nou si isi intra in drepturi. El insoteste ceata ursului in noaptea de

Ajun de Anul Nou. In dimineata de Sf. Vasile se obisnuieste ca franghiile de pare de secara sau

grau, care se coseau pe haine pentru a fi arse. Cei care joaca ursul nu au voie sa se dezbrace pana

la trecerea in anul nou.

Un element specific Bucovinei in cazul obiceiurilorde iarna, este bunghierul “frumosul”

Anului Nou. Bunghierii sunt intalniti sub forma de jandarmi in cetele de Udesti. Ei sunt o

parodie a elementului austriac. La cumpana anilor, oamenilor le era permis sa se revolte si sa

critice sub aceasta masca.

Muzeul Satului Bucovinean, Suceava: pe o suprafata de 6 ha sunt reconstruite obiective

de arhitectura populara din toata Bucovina: Ateliere de olar de la Marginea, Casa Cacica, Casa

Volovat, Casa Vicov, Casa Moldovita, Celar Campulung Moldovenesc, Casa Campulung

Moldovenesc, Gospodarie Radaseni, Gospodaria Manastirea Humorului, Casa Holohosca –

comuna Sadova, Casa Partesti de Jos, Gospodarie Bilca, Coser Sf. Ilie. Muzeul Satului

bucovinean, pune in valoare patrimoniul cultural-arhitectonic de factura populara din Tara de

Sus. Cel mai tanar dintre muzeele in aer liber ale Romaniei s-au infiripat in deceniul al VII-le al

secolului trecut cand satul bucovinean dispunea de nenumarate monumente de arhitectura

populara, dar din pacate activitatea – concretizata prin transferul mai multor obiective si

reconstituirea a trei dintre aceastea – a fost intrerupta din lipsa de fonduri.

11

Alte muzee:  Muzeul Etnografic din Vatra Dornei; Muzeul de Arta a Lemnului din

Câmpulung Moldovenesc, unicat pe plan national; Casa muzeu din Solca, cu obiecte originale în

interior;etc.

3.2. Potentialul turistic natural

Bucovina, sau Tara de Sus, se bucura de un potential turistic capabil sa satisfaca

exigentele tuturor categoriilor de turisti. Ele includ regiunea turistica a Carpatilor Orientali si

împreuna cu Complexul muntos Rarau - Giumalau si Tara Dornelor, aria turistica Obcinele

Bucovinei.

3.2.1. Obiective geologice

Obcinele Bucovinei ofera numeroase documente de piatra, din care unele au fost

declarate rezervatii paleontologice si geologice, ocrotite prin lege, iar altele se impun prin

frumusetea formelor de relief modelate in ele prin raritatea si importanta fosilelor pe care le

contin.

 Rezervatia paleotologica ''Klippa Triasica'' de pe paraul Cailor (aval de Fundul

Moldovei): obiectul ocrotirii il formeaza un bloc de calcar rosu fosilier in care s-au descoperit

numeroase fosile (circa 100 de specii) unele nemaiîntâlnite în Carpatii Romanesti.

Rezervatia geologica "Formatiunea cu Aptychus" - Pojorata; aici in marme si calcare

rosii, violacee si verzui se gasesc numeroase exemplare de aptychus de circa 140 milioane de

ani.

Rezervatia geologica "Piatra Pinului" de langa orasul Gura Humorului; aici apar descrise

in succesiune aproape completa depozite oglicocene. Tot aici a fost descoperit un exemplar de

fosila cu o lungime de 1,8 m .

In afara celor trei rezervatii, exista si alte puncte fosiliere care ar merita sa obtina statutul

de rezervatie fiind unice in Carpati, de exemplu rezervatia "Adam si Eva '' cu calcare si dolomite

triastice de langa Pojorata.

Obiectivele tectonice sunt numeroase dar ele intereseaza mai mult pe specialisti.

Obiectivele geomorfologice sunt variate, unele de vale altele de culme.

12

Intre cele de vale se impun cheile: Cheile Lucavei (langa Moldova Sulina); Cheile

Tatarcei (langa Benea); Cheile Brezei (pe valea Moldovei in aval de Breaza); Cheile Botusului

(in aval de Botus); Cheile Stramtura Rosie (in amonte de Prisaca Dornei).

Fara sa fie spectaculoase, cheile se impun destul de clar in relieful vailor.

Ca obiective de culme se regasesc fragmente pastrate din vechile niveluri de eroziune

(nivelul Mestecanis si Moldovita).

Specific in fizionomia zonei este relieful de tip Hogback in Obcina Feredeului si Obcina

Mare si relieful carstic din estul Obcinei Mestecanisului.

Un rol turistic deosebit il au pasurile ca puncte obligatorii de trecere sau de belvedere.

Merita retinute: Pasul Mestecanis - 1100 m (intre valea Putnei si valea Bistritei Aurii); Pasul

Izvor -1130 m (intre izvoarele Sucevei si cele ale Moldovei); Pasul Carlibaba -1225 m (intre

izvoarele Carlibabei si ale Sucevei).

Pentru cei ce vor sa admire pitorescul Obcinelor Bucovinei si ale regiunilor limitrofe

recomandam numeroase puncte de belvedere: Varful Lucina 1588 m; Varful Barca Tatarcei 1550

m; Vaful Dadu 1523 m; Vaful Mestecanis 1291 m; Varful Feredeu 1477 m.

3.2.2. Obiective floristice

Intereseaza nu numai pe specialisti ci si pe orice turist dornic sa-si largeasca sfera

cunostintelor si care este iubitor de frumos.

Se impun trei rezervatii floristice, adevarate muzee vii ale raritatilor lumii vegetale de pe

teritoriul Obcinelor Bucovinei.

Rezervatia Lucina - cuprinde tinovul Gaina situat la 1200 m altitudine. Aici în mlastina

turboasa pe o suprafata de circa un hectar se gasesc exemplare de mesteacan pitic care

este relict din Glaciar.

Rezervatia Rachitisul Mare (la sud de satul Bena). Renumele rezervatiei este dat de

relictul glaciar "strugurele ursului", subarbust ce coabiteaza cu merisorul si afinul intr-o

padure de silvestru, secondat de molid si mesteacan.

Rezervatia Cimirna - din apropierea catunului Cimirna, comuna Vatra Moldovitei  pentu

protejarea plantei de interes stiintific "Trientales Europae" raritate europeana.

Rezervatii forestiere nu s-au delimitat inca desi intinsele si batranele paduri asteapta

legiferarea. De mentionat si existenta a doua rezervatii dendrologice :

13

Parcul Dendrologic de la Gura Humorului cu o suprafata de 22 de hectare si peste 500 de

esente lemnoase (în majoritate exotice).

Parcul Dendrologic de la Câmpulung Moldovenesc.

O atractie turistica deosebita o constituie si arborii ocrotiti, datorita fie vârstei si

dimensiunilor iesite din comun, fie raritatii si importantei lor deosebite, motive pentru care sunt

sau trebuie declarate monumente ale naturii :

Ulmii multiseculari (600 - 700 de ani) de la Câmpulung Moldovenesc probabil cele mai

batrâne exemplare din tara;

Tisa - aflata în parcul central din Câmpulung Moldovenesc;

Fagul rosu - care se gaseste în parcurile din Gura Humorului si din Câmpulung

Moldovenesc.

Alte plante rare sub incidenta legii de ocrotire sunt:

Albumita sau "Floarea de Colte" aflate în stâncile calcaroase din Cheile Lucavei;

"Caldarusa" în fânetele de la Lucina;

"Crinul de padure" în fânetele de la Lucina si de la Pojorâta;

"Curechiul de munte" la Lucina si Tatarca;

"Papucul Doamnei" de  la Câmpulung Moldovenesc si Cacica;

"Strugurele Ursului"  de la Cheile Lucavei;

3.2. 3. Obiective faunistice

Nu sunt incorsetate in rezervatii, pentru ca natura Obcinelor Bucovinei, ca mediu de viata

pentru animale este putin modificata prin interventia omului.

Obiective ocrotite de lege sunt : cocosul de mesteacan in padurile de la izvoarele

Carlibabei; cerbul carpatin; rasul; jderul; corbul;ierunca; lostrita de pe Bistrita Aurie;

3.3. Tipuri de turism practicate in Bucovina

Turismul de circulatie (itinerant) este cel mai dezvoltat si se manifesta in principal, sub

forma turismului automobilistic si in secundar, sub forma de week-end si drumetie.

Turismul automobilistic se poate desfasura pe vaile interioare: valea Humorului intre

Gura Humorului si Manastirea Humorului, pe valea Moldovitei intre Vama, Frumosu, Vatra

14

Moldovitei si Arges unde exista o cabana de vanatoare, pe valea superioara a Moldovei intre

Pojorata, Breaza, Moldova Sulita si Lucina.

Turismul la sfarsit de saptamana (week-end), inca slab practicat de locuitorii oraselor din

zona, in padurile si pajistile obcinelor, dar aceasta forma de turism a inceput sa se extinda prin

atragerea in zona si a locuitorilor din judetele invecinate (Botosani, Maramures, Bistrita Nasaud,

Iasi).

Drumetia antreneaza din ce in ce mai multi turisti, dat fiind faptul ca relieful neaccidentat

si clima sunt favorabile practicarii acestei forme de turism. In Obcinele Bucovinei sunt marcate

30 de trasee turistice deosebit de atractive, existând un numar mare de cabane, dar doritorii de

drumetie pot apela si la casele de vanatoare, la cantoanele silvice si casele particulare ale celor

care practica agroturismul.

Atunci când timpul o permite se pot organiza numeroase drumetii cu corturile pentru

amatorii acestui gen de turism.

Turismul de tranzit atinge regiunea prin partea ei sudica, pe axul Vaii Moldovei (Pasul

Mestecanis), ca parte a traseului transversal intre Moldova de Nord si Maramures si o strabate pe

traseul DN 17A intre Campulung Moldovenesc si Sucevita.

Turismul stationar (de sejur) este inca necorespunzator dezvoltat fata de potentialul

regiunii. Ca principale forme ale turismului stationar in aceasta zona se remarca: turismul in scop

terapeutic si turismul de odihna si agrement.

Turismul in scop terapeutic este practicat in special in depresiunea Dornelor si

Campulungului. Prezenta izvoarelor minerale, impun o nota specifica acestei zone. Astfel,

zacmintele de ape carbogazoase constau intr-un numar de 37 izvoare, care apar pe teritoriul

localitatilor: Poiana Cosnei, Dorna Candrenilor, Poiana Negrii, Vatra Dornei, Ortoaia, Saru

Dornei, Panaci, Glodu, Darmova, Brosteni. Se mai cunosc surse de ape minerale Poiana Stampei,

Dornisoara, Neagra Sarului si Dragoiasa.

Un factor natural care a contribuit si contribuie din plin la dezvoltarea orasului si a

tinutului inconjurator in cnstituie patrimoniul forestier, care numai in zona orasului acopera peste

10.000 ha.

Dupa al doilea razboi mondial, orasul Vatra Dornei s-a dezvoltat pe multiple planuri.

Farmecului natural al locurilor i s-a adaugat si o placuta urbanistica: pe langa vilele si

constructiile balneare din trecut s-au ridicat noi edificii balneare si cartiere de blocuri.

15

Statiunea Vatra Dornei functioneaza in regim permanent si este renumita pentru climatul

ozonat, namolul de turba si izvoarele minerale carbogazoase, sodice si biocarbonate utilizate in

tratarea unor afectiuni ale aparatului locomotor, cardiovascular si ale sistemului nervos periferic.

Izvoarele minerale din zona erau cunoscute inca din anul 1790, dar primele amenajari in

scop terapeutic au avut loc abia in anul 1845. Spre sfarsitul secolului al XIX-lea au inceput sa fie

folosite baile de namol care utilizau namolul extras din tinovul de la Poiana Stampei. “Parcul

orasului” situat la poalele Dealului Negru este principala zona de concentrare a izvoarelor

minerale precum si a institutiilor balneare si turistice. Chiar la intrarea in parc, vizitatorul

intalneste doua cladiri, im-punatoare prin dimensiuni si prin stilul baroc in care au fost

concepute; construite in 1895, ele adapostesc sanatoriul balnear si clubul statiunii, principalele

institutii utilizate de cei veniti la tratament.

Statiunea dispune de doua baze de tratament, cu

cazi pentru bai carbogazoase, pentru namol si cu sectii de

hidroterapie. In statiune se poate face si cura de teren, pe

aleile parcului. Pe langa cura externa, se poate face si cura

interna, datorita izvoarelor minerale. Statiunea dispune sde

o capacitate de 1.100 de locuri in vile si complex, urmnd

ca pe parcursul timpului acest numar sa se dubleze. O noua

baza de tratament si odihna a orasului o constituie cea a

Hotelului Intus.

Orasul Vatra Dornei, avand teritoriul foarte bogat in ape biocarbonate-feruginoase, este

considerat ca fiind unul dintre cele mai vechi si mai cunoscute statiuni balneare din Carpatii

Orientali.

Sarea de la Cacica

Existenta comunei Cacica este strans legata de muna ce se desfasoara de la 27 si pana la

chiar 48 de metrii adancime in interiorul salinei. Ascunse de lumina zilei se afla lacul sarat,

pestera piticilor si imensa sala de dans, ca si altarul Sf.

Barbara, sfanta ocrotitoare a lucratorilor in adancuri. Aici

jos domneste constant o temperatura de 4 grade C.

Cacica, localitatea cu cea mai semnificativa

comunitate poloneza din Bucovina ofera gazduire si

16

“Muzeului Minoritatilor”. 15 august este o data care trebuie retinuta, pentru ca atunci este

sarbatorita cu mare fast Sf. Maria.

Vanatoarea si pescuitul si-au gasit din totdeauna conditii, datorita varietatii formelor de

relief, desimii retelei hidrografice, gradului mare de impadurire a suprafatei judetului.

Suceava detine cel mai mare fond de vanatoare din tara: Muntii Bistritei, Raraul,

Giumalaul, Calimanul, Suhardul.

In podis, se vaneaza (pe langa unele rapitoare), iepurele si in ultima vreme fazanul

(Patrauti).

Judetul participa cu peste 18% la planul de carne de vanat pe tara.

Reteaua hidrografica este detul de densa, cu o scurgere medie specifica de circa 10

l/s.km2. Alimentarea raurilor este pluvio-nivala (60-80%) si moderat subterana, ceea ce asigura

permanenta scurgerii si variatii moderate ale debitelor, iar viiturile, atenuate de invelisul

protector al vegetatiei, sunt rareori catastrofale. Specific retelei hidrografice Obcinele Bucovinei

este caracterul ei rectangular, determinat de geneza si evolutia ei in raport cu structura geologica.

Astfel, cursurile longitudinale conflueaza in unghiuri drepte cu cele transversale, fata de liniile

structurle majore. Intreaga retea hidrografica este tributara Siretului, prin intermediul Moldovei,

principalul collector si Sucevei. Scurgerea medie solida in suspensie si turbiditatea reflecta o

activitate erozionala slaba, iar gradul redus de mineralizare, duritatea, temperatura scazuta si

continutul in oxygen confera apelor o calitate superioara.

Ca urmare, ohtiofauna are conditii naturale bune pentru dezvoltare, incadrandu-se, oe

apele mici, zonei pastravului, continuata in avale, in apele mai mari cu zona lipanului si mrenei,

la care se adauga insoritorii obisnuiti (zglavocul, boisteanul, grindelul, porcusorul etc.) situatia

actuala unor specii, ca: pastravul indigen, lipanul si mai ales lostrita, intalnita in numai cateva

rauri din tara noastra, printre care si Bistrita Aurie, reflecta caracterul abuzival pescuitului lor in

trecut, in unele cazuri, fenomenul de poluare a apelor.

De aceea unitatile de salmonicultura de la Valea Putnei, Brodina si Prisaca Dornei au ca

scop nu numai cresterea productiei de pastrav curcubeu, ci si repopularea apelor cu specii

valoroase. Desi folosirea potentialului energetic al apelor din regiune are vechi traditii, morile de

apa, instalatiile taranesti de prelucrare a lanii sau fierastraiele pentru taiatul cherestelei au

disparut aproape cu totul. Pe Bistrita Aurie se practica plutaritul si spalau nisipurile aurifere,

urmelor fostelor haituri, escavatii si halde fiind vizibile si astazi. Cu investitii minime, in perioaa

17

1982-1983 s-au realizat trei trei microhidrocentrale de derivatie, pentru ca la sfarsitul anului

1985 numarul lor sa se ridice la 24, cu o putere instalata totala de circa 10 MW.

Turismul de echitatie: Calaria se practica la herghelia din localitatea Radauti, situata pe

strada Bogdan Voda. Vizitatorii pot incerca valoarea cailor de rasa in manejul amenajat in

incinta. Pe hipodromul de langa crescatorie se organizeaza concursuri hipice.

Sporturile de iarna se practica pe tot cuprinsul zonei, dar in

special in statiunea balneo-climatica Vatra Dornei, care

fiind avantajata de pozitia sa (la o altitudine de 802 m),

dispune si de partii de schi si statiuni amenajate (pe pantele

muntilor Dealu Negru, Runc, si Barnarel). Aici se gasesc

partii atat pentru incepatori, cat si pentru avansati.

In termeni largi, climatul regiunii este temperat continental,

dar conditiile fizice au creat doua mari sub-categorii:

climatul muntelui si cel al podisului.

Temperaturile medii anuale variaza intre 00C, 60 pe partea vestica a Obcinei Mari si

aproape 70-80 in podis. Acestea sunt temperaturile joase, in comparatie cu restul Moldovei, dar

climatul Bucovinei este dominat de regiunea muntoasa. Specifice acestei zone sunt iernile lungi,

cu multa zapada, si verile reci si umede. Precipitatiile medii anuale sunt de 700 mm.

Turismul pentru tineret poate fi desfasurat în Tabara Internationala Bucsoaia de langa

Frasin, ce ofera un cadru adecvat pentru odihna si recreerea elevilor.

Turismul cu caracter stiintific suscita rezervatiile naturale (tinovul de la Lucina, ce

adaposteste un numar de relicte glaciare cu importanta floristica si geo-botanica, calcare rosii de

Hallstatt din Paraul Cailor, Rezervatia "12 Apostoli" din muntii Calimani si altele), Parcul

Dendrologic si Rezervatia "Piatra Pinului" de la Gura Humorului.

4. Infrastructura.

4.1. Cai de acces

18

Cai rutiere spre Bucovina: aflata în nordul tarii, Bucovina este legata prin reteaua de

sosele nationale si europene de toate colturile Romaniei. Municipiul Suceava se afla la 447 km

de Bucuresti si la 325 km de Cluj Napoca. 

Drumul national DN 2 - E 85, Bucuresti – Bacau – Falticeni – Suceava – Siret uneste

capitala Bucuresti de Suceava, distanta putând fi parcursa în aproximativ 6 ore.

DN 17 A face legatura intre Siret– Radauti– Sucevita– Campulung Moldovenesc iar

drumul national DN18 leaga Iacobeni – Ciocanesti – Borsa, ducând mai departe în Maramures.

Drumul national DN 17 trece prin orasul Vatra Dornei aflat la 112 km de Suceava (aproximativ 2

ore transport auto) si peste pasul Tihuta, ajungând în Transilvania.

Cai feroviare spre Bucovina:  transportul cu trenul de la Bucuresti la Suceava se

desfasoara pe magistrala Bucuresti–Bacau–Suceava-Vicsani, cu ramificatiile Suceava–Radauti-

Putna si Suceava–Gura–Humorului-Campulung Moldovenesc-Vatra Dornei-Sangeorz Bai–

Nasaud-Beclean, ramificatii care fac legatura cu zona Radauti si cu zona Humor-Campulung-

Dorna. 

Trasportul cu trenul dinspre si spre Transilvania se realizeaza pe magistrala Timisoara-

Iasi si face legatura cele mai importante orase din vestul tarii : Arad, Oradea, Cluj Napoca, Dej

trecand in Bucovina peste munti, urmand apoi traseul Vatra Dornei, Campulung Moldovenesc,

Vama, Gura Humorului, Suceava. Orarul trenurilor este convenabil, iar pentru informatii privind

mersul trenurilor puteti consulta www.cfr.ro.

Cai aeriene spre Bucovina:  Aeroportul Salcea este situat la 15 km de Suceava, 75 km de

Campulung Moldovenesc (aproximativ 50 minute transport auto si 1¼ ore transport feroviar) si

105 km de Vatra Dornei (aproximativ 2 ore transport auto si 3 ore transport feroviar) si

deserveste pentru moment doar traficul intern de persoane.

Transport public: principalele orase si statiuni balneoclimatice dispun de o importanta

retea de mijloace de transport local, care asigura accesul turistilor catre obiectivele din zona ca si

legatura cu reteaua de transporturi nationale si internationale.

In Suceava transportul public este suplimentat printr-un serviciu privat care asigura

transportul cu microbuze. Tarifele la taxi sunt de aproximativ 2 EURO pentru 5 km.

Rent-a-car : masini de inchiriat se pot procura prin intermediul agentiilor de turism din

cadrul Asociatiei pentru Turism Bucovina.

19

4.2. Baza de cazare

Regiunea Bucovina dispune de o larga gama de cazare. In total numarul bazei de cazare

ajunge la cca. 200 de hoteluri, pensiuni, vile, cabane, etc. In cea mai mare majoritate sunt de 3

stele/margarete, si sunt renovate recent. In aceasta zona predomina mai mult pensiunile, la

poalele muntilor, si in munti cabanele. Hotelurile le gasim doar in orasele mai mari cum ar fi

Suceava, Radauti, Falticeni, Campulung Moldovenesc, etc.

o Unitati de cazare de 2 stele/margarete: (exemple)

Hotel Silva, dispune de 20 camere – 42 locuri (17 duble si 2 apartamente). Mic dejun

inclus in pret (35 lei fisa cont/zi).

Tarife:

Motel Han Sucevita, dispune de 22 camere – 44 locuri (22 camere duble).

Tarife:

Vila Maria, dispune de 9 camere – 18 locuri (9 camere duble)

Tarife:

Pensiunea Casa Ancuta, dispune de 5 camere – 10 locuri (5 camere duble).

Tarife:

Cabana Brenda, dispune de 4 camere – 10 locuri (2 camere duble si 2 camere triple).

Tarife:

o Unitati de cazare de 3 stele/margarete: (exemple)

Hotel Caprioara, dispune de 12 camere – 31 locuri (1 camera single, 4 camere duble cu

pat matrimonial, 1 camera dubla cu pat matrimonial si canapea extensibila, 3 camere duble cu 2

paturi single, 1 camera triple cu 3 paturi single si 2 apartamente cu 2 dormitoare cu paturi

matrimoniale si cu 1 canapea extensibila).

Tarife:

20

Camera single 1 loc 123 leiCamera double 2 locuri 180 leiApartament 3 locuri 270 lei

Camera double 2 locuri 50 leiApartament 4 locuri 80 lei

Camera double 2 locuri 60 lei

Camera double 2 locuri 60 lei

Camera double 2 locuri 60 leiCamera triple 3 locuri -

Camera single 1 loc 60 leiCamera double 2 locuri 80 leiCamera double 2-3 locuri 100 leiCamera triple 3 locuri 120 leiApartament 4-6 locuri 120 lei

Motel Ieremia Movila, dispune de 21 camere – 42 locuri. Tariful include mic dejun.

Tarife:

Hostel Amnar, dispune de 13 camere – 26 locuri (6 camere single si 7 camere duble).

Tariful include mic dejun.

Tarife:

Hanul Voievozilor, dispune de 10 camere – 20 locuri (5 camere duble, 3 camere cu pat

matrimonial si 2 apartamente).

Tarife:

Pensiunea Monte Carlo, dispune de 29 camere – 58 locuri (7 camere single, 5 camere

duble cu pat matrimonial, 10 camere duble, 3 camere triple cu 1 pat matrimonial si 1 pat single si

4 camere family cu 2 paturi matrimoniale).

Tarife:

Vila Casa Victor, dispune de 6 camere – 12 locuri (6 camere duble).

Tarife:

Cabana Zada, dispune de 9 camere – 18 locuri (6 camere duble cu 2 paturi single si 3

camere duble cu pat matrimonial).

Tarife:

o Unitati de cazare de 4 stele/margarete: (exemple)

21

Camera double 2 locuri 120 leiCamera triple 3 locuri 180 leiApartament 4 locuri 250 lei

Camera single 1 loc 80-160 leiCamera double 2 locuri 100-180 lei

Camera double 2 locuri 120 lei

Camera single 1 loc 60 leiCamera double 2 locuri 80 leiCamera double matrimonial 2 locuri 90 leiCamera triple 3 locuri 110 leiApartament 4 locuri 130 lei

Camera double 2 locuri1 noapte cazare 100 lei

2 nopri cazare 90 lei3 nopti cazare 80 lei

Camera double 2 locuri 140 lei

Hotel Imperium, dispune de 50 camere – 100 locuri.

Tarife:

Pensiunea Poiana Bucovat, dispune de 14 camere – 36 locuri (8 camere duble cu pat

matrimonial, 4 camere triple cu pat matrimonial si 1 pat single si 2 apartamente cu 1

dormitor, 1 living, 2 balcoane si 2 bai)

Tarife:

Vila Ramona, dispune de 7 camere – 15 locuri (1 camera matrimoniala deluxe – 2-3

locuri, 2 camere twin – 2 locuri, 2 camere matrimoniale – 2 locuri, 1 apartament VIP – 2-4

locuri, si 1 apartament business 2 locuri adulti si 1-2 copii)

Tarife:

Bibliografie

1. Andrei Kelemen, Gabriel Părăuan, Turism rural – Ghid de bună practică pentru

proprietarii de pensiuni, Clubul Ecologic „Transilvania”, Cluj-Napoca, România

22

Camera single 1 loc 129 leiCamera double 2 locuri 159 leiApartament 4 locuri 259 lei

Camera double 2 locuri 100-120 leiCamera triple 3 locuri 130-160 leiApartament 4 locuri 160-200 lei

Camera double 2 locuri 100 lei

2. Conf.univ.dr.Puiu NISTOREANU; Conf.univ.dr.Gabriela TIGU; Lect.univ.dr.Delia

POPESCU; Lect.univ.drd.Mihaela PADUREAN; Prep.univ.drd.Adela TALPES;

Prep.univ.Madalina TALA; Prep.univ.Cristina CONDULESCU, Ecoturism si turism rural

3. http://www.turismrural.ro/trr.htm

4. http://www.turismrural.ro/Turism_Rural_Regional/bucovina.htm

5. http://bucovinaturism.ro/agroturism.html

6. http://www.scoala-culturala.ro/ostra/etnografia.html

7. http://carta.ro/cazare-bucovina/

8. http://www.cjsuceava.ro/cib/ro/gastronomie-locala-bucovina.php

23