INSTIT. BUTIURCA ADELAGIMN. “SERAFIM DUICU”, TG.-MURES

METODA ,,TURUL GALERIEI”

Turul galeriei este o metodă de învăţare prin cooperare ce îi încurajează pe elevi să-şi

exprime opiniile proprii. Produsele realizate de copii sunt expuse ca într-o galerie, prezentate şi

susţinute de secretarul grupului, urmând să fie evaluate şi discutate de către toţi elevii,

indiferent de grupul din care fac parte. Turul galeriei presupune evaluarea interactivă şi

profund formativă a produselor realizate de grupuri de elevi.

Paşii metodei:

Elevii sunt împărţiţi pe grupuri de câte 4-5 membri, în funcţie de numărul elevilor din

clasă;

Cadrul didactic prezintă elevilor tema şi sarcina de lucru .

Fiecare grup va realiza un produs pe tema stabilită în prealabil.

Produsele sunt expuse pe pereţii clasei.

Secretarul grupului prezintă în faţa tuturor elevilor produsul realizat;

Analizarea tuturor lucrărilor.

După turul galeriei, grupurile îşi reexaminează propriile produse prin

comparaţie cu celelalte .

,,Turul galeriei” urmăreşte exprimarea unor puncte de vedere personală referitoare la

tema pusă în discuţie. Elevii trebuie învăţaţi să asculte, să înţeleagă şi să accepte sau să

respingă ideile celorlalţi prin demonstrarea valabilităţii celor susţinute. Prin utilizarea ei se

stimulează creativitatea participanţilor, gândirea colectivă şi individuală; se dezvoltă

capacităţile sociale ale participanţilor, de intercomunicare şi toleranţă reciprocă, de respect

pentru opinia celuilalt.

Metoda prezintă numeroase avantaje , printre care:

-atrage şi stârneşte interesul elevilor, realizându-se interacţiuni între elevi ;

INSTIT. BUTIURCA ADELAGIMN. “SERAFIM DUICU”, TG.-MURES -promovează interacţiunea dintre minţile participanţilor, dintre personalităţile lor, ducând la

o învăţare mai activă şi cu rezultate evidente;

-stimulează efortul şi productivitatea individului şi este importantă pentru autodescoperirea

propriilor capacităţi şi limite, pentru autoevaluare ;

-există o dinamică intergrupală cu influenţe favorabile în planul personalităţii, iar subiecţii

care lucrează în echipă sunt capabili să aplice şi să sintetizeze cunoştinţele în moduri variate şi

complexe ;

-dezvoltă şi diversifică priceperile, capacităţile şi deprinderile sociale ale elevilor;

-se reduce la minim fenomenul blocajului emoţional al creativităţii;

Exemplu

Tema : Rezolvarea problemelor

Clasa : a IV-a

Colectivul unei clase de 20 de elevi poate fi împărţit în 4 grupe neomogene a câte 5 elevi,

asigurându-se o ambianţă stimulativă. Fiecare grupă îşi alege un secretar care va nota

raţionamentul de rezolvare al problemei, prezentându-l la sfârşitul activităţii, la evaluare.

La începutul activităţii, cadrul didactic prezintă elevilor sarcina de lucru: rezolvarea unei

probleme aritmetice utilizînd cât mai multe modalităţi de rezolvare : ,,Trei elevi rezolvă în

două luni exerciţii, astfel: primul elev rezolvă 250 de exerciţii, al doilea elev cu 50 de exerciţii

mai mult, iar al treilea elev cu 35 de exerciţii mai puţine decât al doilea elev . Câte exerciţii

rezolvă cei trei elevi în două luni ? “

Pentru relizarea acestei sarcini , elevii vor parcurge mai multe etape :

1. Cunoaşterea enunţului problemei

Elevii vor afla care sunt datele problemei, cum se leagă între ele, care este cerinţa problemei,

elementul necunoscut al acesteia.

Se va citi problema de către învăţător o dată apoi de către elevi , lecturarea făcându-se în linişte, fără a

deranja celelalte grupe. Se va repeta problema de mai multe ori, fie în grup, fie individual, până la

însuşirea ei de către toţi membrii grupului.

Textul problemei va fi citit expresiv, scoţând în evidenţă anumite date şi legăturile dintre ele,

precum şi întrebarea problemei. Se vor scrie apoi pe fişele de lucru datele problemei :

3 elevi .... 2 luni .... exerciţii

I elev .... 250 exerciţii

al II- lea elev .... cu 50 de exerciţii mai mult

INSTIT. BUTIURCA ADELAGIMN. “SERAFIM DUICU”, TG.-MURES al III- lea elev .... cu 35 de exerciţii mai puţin decât al II- lea

Câte exerciţii rezolvă elevii în 2 luni ?

2. Înţelegerea enunţului problemei

Elevii vor delimita clar datele problemei, relaţiile dintre ele şi vor depista întrebările

ajutătoare care îi vor ajuta să găsească soluţia finală a problemei. Vor fi desprinse foarte clar

cele mai importante elemente ale problemei şi e va deosebi ipoteza de concluzie prin citirea şi

recitirea textului problemei dar şi prin discuţii între toţi membrii grupului.

a. Câte exerciţii rezolvă al II- lea elev ?

b. Câte exerciţii rezolvă al III- lea elev ?

c . Câte exerciţii rezolvă elevii în 2 luni ?

3.Analiza problemei şi întocmirea planului de rezolvare

În această etapă se elimină elementele nesemnificative din punct de vedere al cerinţei

matematice şi se construieşte drumul de legătură între datele problemei şi necunoscuta ei.

Elevii transpun problema în relaţii matematice prin exerciţii de analiză a datelor, a

semnificaţiei lor, a relaţiilor dintre ele, descoperind practic soluţia problemei . Unele grupe ar

putea analiza problema sintetic, altele analitic sau în ambele modalităţi.

Analiza sintetică a problemei:

I elev .... 250 exerciţii

al II- lea elev .... cu 50 de exerciţii mai mult –se va folosi operaţia de adunare( numărul

exerciţiilor rezolvate de primul elev va fi adunat cu 50)

al III- lea elev .... cu 35 de exerciţii mai puţin decât al II- lea- se va folosi operaţia de

scădere( din numărul de exerciţii rezolvate de al doilea elev se va scădea 35)

Câte exerciţii rezolvă elevii în 2 luni ?- se va aduna numărul de exerciţii rezolvate de cei trei

elevi

INSTIT. BUTIURCA ADELAGIMN. “SERAFIM DUICU”, TG.-MURES Analiza analitică a problemei:

4.Alegerea şi efectuarea operaţiilor corespunzătoare succesiunii din planul de rezolvare

În această etapă elevii aleg şi efectuează calculele din planul de rezolvare, conştientizează

semnificaţia rezultatelor fiecărui calcul, realizează conexiunile necesare şi ajung la rezultatul

final . Datorită cerinţei iniţiale, elevii nu se vor opri la un singur mod de rezolvare, ci vor căuta

în continuare cât mai multe posibilităţi de a ajunge la rezultatul final.

Rezolvare :

Primul mod :

1. Câte exerciţii rezolvă al II- lea elev ?

250+50=300 (exerciţii)

2. Câte exerciţii rezolvă al III- lea elev ?

300-35=265 (exerciţii)

3. Câte exerciţii rezolvă elevii în 2 luni ?

250+300+265=815 (exerciţii)

Răspuns : 815 exerciţii

Al doilea mod :

-se pot utiliza scheme figurative , modul de rezolvare fiind acelaşi:

I elev 250

al II-lea elev 250 50

Numărul exerciţiilor rezolvate de cei trei elevi

Numărul exerciţiilor rezolvate de primul

elev

Numărul exerciţiilor rezolvate de al II-lea elev

Numărul exerciţiilor rezolvate de al III-lea elev

Cu 35 exerciţii mai puţin decât al II-lea elev

Cu 50 exerciţii mai mult decât primul elev

INSTIT. BUTIURCA ADELAGIMN. “SERAFIM DUICU”, TG.-MURES

al III-lea elev 35

Al treilea mod:

-problema se poate rezolva printr-un exerciţiu:

250+(250+50)+(250+50-35)=250+300+265=

=550+265=

=815(exerciţii)

5. În etapa următoare, de prezentare şi evaluare a muncii, elevii vor expune pe un perete

ceea ce au lucrat. Secretarii prezintă (într-un mod cât mai clar şi mai concis) cadrului didactic

şi colegilor din celelalte grupuri produsul final al activităţii. Fiecare grup trece apoi, pe rând, pe

la fiecare produs pentru a examina ideea colegilor. Îşi iau notiţe şi pot face comentarii pe

hârtiile expuse( corecturi, sugestii, alte idei ).

6. După turul galeriei, în etapa finală, grupurile îşi reexaminează propriile produse

prin comparaţie cu celelalte , citesc comentariile făcute pe produsul lor , corectează

eventualele greşeli sau completează lucrarea cu alte modalităţi de rezolvare a problemei.

Ca punct final, cadrul didactic poate face referiri la modul de lucru al fiecărei grupe.

Această metodă stimulează gândirea şi creativitatea elevilor . Ea îi determină pe elevi să

caute şi să dezvolte soluţii pentru diferite probleme, să facă reflecţii critice şi judecăţi de

valoare, să compare şi să analizeze situaţii date şi îi învaţă pe elevi să emită şi să-şi susţină

propriile idei. În cadrul acestei metode, conversaţia, problematizarea, explicaţia, exerciţiul,

dobândesc statutul de procedeu didactic.

Metoda “Turul galeriei”este uşor de aplicat la orice vârstă şi adaptabilă oricărui domeniu

şi obiect de învăţământ.