8
ŞTIINŢELE NATURII DATE ASUPRA DESCOPERIRII DE MAMMUTHUS TROGONTHERII (POHLIG, 1885) (PROBOSCIDEA, MAMMALIA) DE LA ROŞIEŞTI (VASLUI) Laurenţiu URSACHI Vlad A. CODREA ∗∗ Key words: The Plateau of Bârlad, Roşieşti (Vaslui), Proboscidea, Mammoth by steppe, Pleistocen. Introducere Localitatea Roşieşti se găseşte amplasată la 37 km NE de Bârlad, aproximativ în aria centrală a judeţului Vaslui. Teritoriul arondat acestei comune se află dispus în partea de vest a zonei geomorfologice a Dealurilor Fălciului, subunitate geografică aparţinătoare Podişului Bârladului. Reţeaua hidrografică ce drenează teritoriul acestei comune este alcătuită în principal, din pâraiele Idrici şi Dobrota, tributare văii Bârladului. Aceste ape curgătoare au sculptat deschideri naturale în depozitele sedimentare deltaice şi salmastre acumulate în Sarmaţianul superior, precum şi în următoarea secvenţă de sedimentare, alcătuită din arenite cineritice, peste care s-au depus succesiuni de arenite şi argile ce au fost atribuite Meoţianului şi Ponţian-Dacianului, în faciesuri fluvio-lacustre. Depozitele cuaternare constituite în general din löess-uri, pietrişuri şi nisipuri sunt expuse în albiile păraielor care le secţionează, la baza versanţilor, uneori alunecate, sau la nivelul vechilor terase actualmente puternic erodate de pe versantul stâng al văii Bârladului. În perioada anilor 1946–1950, cu prilejul lucrărilor de ameliorare a drumului din localitate, s-a excavat nisip din aflorimentul aflat la baza versantului numit „Deal”, punctul Nisipăria, loc ce se află în hotarele satului Roşieşti, pe valea Pârâului Dobrota. Fig. 1. Roşieşti; aspectul actual al punctul Nisipăria, versantul vestic al Dealului „Deal”, locul de descoperire al mandibulei de mamut. Muzeul “Vasile Pârvan”, Bârlad. ∗∗ Universitatea „Babeş-Bolyai”, Catedra de Geologie-Paleontologie, Cluj-Napoca. 180 www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro

ù TIIN ELE NATURII - biblioteca-digitala.ro fileù tiin ele naturii date asupra descoperirii de mammuthus trogontherii (pohlig, 1885) (proboscidea, mammalia) de la ro ù ie ù ti

  • Upload
    ngohanh

  • View
    223

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: ù TIIN ELE NATURII - biblioteca-digitala.ro fileù tiin ele naturii date asupra descoperirii de mammuthus trogontherii (pohlig, 1885) (proboscidea, mammalia) de la ro ù ie ù ti

ŞTIINŢELE NATURII

DATE ASUPRA DESCOPERIRII DE MAMMUTHUS TROGONTHERII

(POHLIG, 1885) (PROBOSCIDEA, MAMMALIA)

DE LA ROŞIEŞTI (VASLUI)

Laurenţiu URSACHI∗ Vlad A. CODREA∗∗

Key words: The Plateau of Bârlad, Roşieşti (Vaslui), Proboscidea, Mammoth by steppe, Pleistocen.

Introducere Localitatea Roşieşti se găseşte amplasată la 37 km NE de Bârlad, aproximativ în aria centrală

a judeţului Vaslui. Teritoriul arondat acestei comune se află dispus în partea de vest a zonei geomorfologice a Dealurilor Fălciului, subunitate geografică aparţinătoare Podişului Bârladului.

Reţeaua hidrografică ce drenează teritoriul acestei comune este alcătuită în principal, din pâraiele Idrici şi Dobrota, tributare văii Bârladului. Aceste ape curgătoare au sculptat deschideri naturale în depozitele sedimentare deltaice şi salmastre acumulate în Sarmaţianul superior, precum şi în următoarea secvenţă de sedimentare, alcătuită din arenite cineritice, peste care s-au depus succesiuni de arenite şi argile ce au fost atribuite Meoţianului şi Ponţian-Dacianului, în faciesuri fluvio-lacustre.

Depozitele cuaternare constituite în general din löess-uri, pietrişuri şi nisipuri sunt expuse în albiile păraielor care le secţionează, la baza versanţilor, uneori alunecate, sau la nivelul vechilor terase actualmente puternic erodate de pe versantul stâng al văii Bârladului.

În perioada anilor 1946–1950, cu prilejul lucrărilor de ameliorare a drumului din localitate, s-a excavat nisip din aflorimentul aflat la baza versantului numit „Deal”, punctul Nisipăria, loc ce se află în hotarele satului Roşieşti, pe valea Pârâului Dobrota.

Fig. 1. Roşieşti; aspectul actual al punctul Nisipăria, versantul vestic al Dealului „Deal”, locul de descoperire al mandibulei de mamut.

∗ Muzeul “Vasile Pârvan”, Bârlad. ∗∗ Universitatea „Babeş-Bolyai”, Catedra de Geologie-Paleontologie, Cluj-Napoca.

180

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro

Page 2: ù TIIN ELE NATURII - biblioteca-digitala.ro fileù tiin ele naturii date asupra descoperirii de mammuthus trogontherii (pohlig, 1885) (proboscidea, mammalia) de la ro ù ie ù ti

În timpul lucrărilor de extragere a nisipului, s-a descoperit un maxilar inferior de proboscidian, ce a fost donat Secţiei de Ştiinţele Naturii a muzeului bârlădean de către membrii familiei Chicu, locuitori ai comunei Roşieşti (comunicare personală a profesorului de fizică Chicu Gheorghe, astăzi pensionar, către unul dintre noi – L.U.). După restaurare şi conservare, piesa a fost expusă în expoziţia permanentă a secţiei muzeului.

Paleontologie sistematică Ordinul Proboscidea Familia Elephantidae GRAY, 1821 Subfamilia Mammuthinae SIMPSON, 1945 Genul Mammuthus BURNETT, 1830 Mammuthus trogontherii (POHLIG, 1885)

Pl. I, Fig. 1 - 2 Planşa I : Mammuthus trogontherii, Roşieşti (Vaslui). Fig. 1: vedere ocluzală ;

Fig.2: hemimandibula dreaptă, vedere labială. Scara: 100 mm. Mammuthus trogontherii, Roşieşti (Vaslui). Fig. 1: occlusal view;

Fig. 2: right half-mandible, labial view. Scale bar: 100 mm.

Pl. I, Fig. 1 - 2

181

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro

Page 3: ù TIIN ELE NATURII - biblioteca-digitala.ro fileù tiin ele naturii date asupra descoperirii de mammuthus trogontherii (pohlig, 1885) (proboscidea, mammalia) de la ro ù ie ù ti

Pl. II, Fig. 1 – 3

Planşa II: Mammuthus trogontherii, Roşieşti (Vaslui). Fig. 1: hemimandibula dreaptă, vedere linguală; Fig. 2: m3 stâng, vedere ocluzală; Fig.3: m3 drept, vedere ocluzală. Scara: 100 mm

Mammuthus trogontherii, Roşieşti (Vaslui). Fig. 1: right hemi-mandible, lingual view; Fig. 2: left m3, occlusal view; Fig.3: right m3, occlusal view. Scale bar: 100 mm

Material: mandibulă, cu m3 drept şi stâng păstraţi în alveole. Colecţia: MVPSN, inventar nr. 758. Descriere şi comparaţii. Mandibula, cu o morfologie tipică pentru genul în discuţie, se

remarcă prin dimensiunile considerabile şi masivitate (Tab. 1). Ea a suferit intervenţii de restaurare,

182

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro

Page 4: ù TIIN ELE NATURII - biblioteca-digitala.ro fileù tiin ele naturii date asupra descoperirii de mammuthus trogontherii (pohlig, 1885) (proboscidea, mammalia) de la ro ù ie ù ti

rezultatul unora dintre ele conducând uneori la rezultate mai puţin conforme cu realitatea iniţială. O serie de elemente mandibulare au fost întregite prin adaugare de ghips, cum ar fi: ramurile ascendente (în special cea stângă), condilul de articulare drept, porţiuni din sectorul simfizar (în special cel stâng) şi din ramurile orizontale, precum şi părţi constituente ale molarilor (îndeosebi porţiunea mesială a m3 stâng). Acest material adăugat mandibulei falsifică o serie de detalii, însă restaurarea efectuată de o asemenea manieră a fost cu siguranţă motivată în epocă de unele necesităţi legate de expunerea piesei.

Tab. 1. Dimensiunile mandibulei de Mammuthus trogontherii de la Roşieşti (măsurători efectuate conform metodologiei precizate de Beden, 1979; în mm):

Nr. Reper măsurat Dimensiune 1. Lungimea crestei inter-alveolare 279 2. Lungimea dintre terminaţia anterioară a simfizei şi proiecţia în plan

orizontal a terminaţiei alveolare anterioare a primei alveole dentare 116 +

3. Lungimea ramurii orizontale, între terminaţia anterioară a marginii alveolare şi baza anterioară a ramurii ascendente

292,5

4. Înălţimea ramurii orizontale, la nivelul marginii anterioare alveolare 233 5. Înălţimea ramurii orizontale măsurată la nivelul bazei anterioare a ramurii

ascendente 160

6. Laţimea maximă, între marginile externe ai condilior de articulare 720 + 1 7. Lăţimea intercondiliană internă 520 1 8. Diametrul antero-posterior al condilului 65 9. Lăţimea mandibulei între apofizele coronoide 575 1 10. Spaţiul de separaţie dintre marginile alveolare interne ale ramurii

orizontale, la baza anterioară a ramurii ascendente 350 1

11. Diametrul transversal al ramurii orizontale, la acelaşi nivel 183 12. Spaţiul de separaţie dintre marginile alveolare interne, la nivelul

terminaţiei anterioare a alveolei 140 1

13. Diametrul transversal al ramurii orizontale, la acelaşi nivel 75 + 14. Diametrul transversal al gutierei simfizei aprox. 55 15. Lăţimea între marginile superioare ale crestelor inter-alveolare 125

1 Dimensiuni alterate de ruptura în plan medial a simfizei. Simfiza este ruptă în plan medial şi în consecinţă cele două hemimandibule nu pot fi

conexate extrem de exact la acest nivel. Din acest considerent, unghiul de convergenţă dintre cele două ramuri orizontale nu poate fi măsurat cu precizie. Totuşi, valoarea pe care o estimăm depăşea 900, ceea ce apropie piesa de genul Mammuthus, şi nu de Paleoxodon (Dubrovo, 1960).

Reperele dimensionale şi uzura molarilor păstraţi în alveole (Tab. 2) indică un specimen matur, de talie mare (stadiu de uzură B4 a m3, sensu Beden, 1979). Talia nu oferă însă neapărat indicii privind sexul animalului. Este posibil ca mandibula să fi aparţinut unui mascul, însă putea reveni şi unei femele mature.

La cei doi m3 păstraţi în alveole, numărul de lamele este relativ ridicat (x20-). Prin aceasta specimenul de la Roşieşti se deosebeşte de unele semnalări ale altor exemplare de M. trogontherii dintr-o serie de localităţi din Europa centrală şi răsăriteană (Borsuk-Białynicka&Wysoczański-Minkowicz, 1969; Holec, 1993). De altfel, Dubrovo, (1960) semnala deja că numărul de lame la m3 poate fi destul de variabil, fiind cuprins în funcţie de caz între 14-24, acesta nefiind aşadar un caracter întotdeauna discriminant nici între M. trogontherii şi M. primigenius, nici între M. trogontherii şi M. intermedius (JOURDAN, 1861) (= M. chosaricus (DUBROVO, 1966)). Intervalele de variaţie pentru valorile speciilor amintite pot să se suprapună, în anumite cazuri existând plăci componente ale m3 la fel de numeroase pentru toate aceste specii (Borsuk-Białynicka &Wysoczański-Minkowicz, 1969; Labe& Guérin, 2005). Această situaţie este de altfel firească, fiindcă toate aceste specii revin aceleiaşi linii filogenetice, în care M. trogontherii este ancestor pentru cele subsecvente (Aguirre, 1969; Labe&Guérin, 2005). Pe parcursul evoluţiei pleistocene,

183

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro

Page 5: ù TIIN ELE NATURII - biblioteca-digitala.ro fileù tiin ele naturii date asupra descoperirii de mammuthus trogontherii (pohlig, 1885) (proboscidea, mammalia) de la ro ù ie ù ti

numărul plăcilor a crescut gradual la fel ca şi frecvenţa lamelară (DLI), pe măsura succesiunii speciilor M. meridionalis – M. trogontherii – M. primigenius (Lister, 1996). De aceea, nu de puţine ori distincţia specifică a întâmpinat dificultăţi de interpretare ale unuia sau altuia dintre caractere, îndeosebi atunci când au fost în discuţie forme de tranziţie între specii (Palombo&Feretti, 2005). Astfel, unele caractere „trogontheroide” la formele arhaice de M. primigenius pot fi interpretate şi plesiomorfii, provenite de la speciile de mamut care au precedat mamutul lânos în glaciarele Menap (Günz), Elster (Mindel) şi Saale (Riss).

Tab. 2. Dimensiunile molarilor din alveole (conform Dubrovo, 1960; Beden, 1979; mm):

Reper măsurat m3 drept m3 stâng Lungime 291 - Lăţime maximă 91 93,5 Număr de lame +20 1 17+ 1,2 Grosimea smalţului 2,8 2,8 Frecvenţa lamelară 7 3 7 3 Lungime/Lăţime 3,20 -

1 – numărul exact al lamelor nu poate fi observat, porţiunea distală a molarului fiind încastrată în alveolă; 2– porţiunea mesială a dintelui a fost complet substituită cu ghips; 3 – măsurată pe suprafaţa oclusală.

Frecvenţa lamelară a putut fi măsurată doar pe suprafeţele oclusale ale molarilor, pe axele

mesio-distale. Este de aceea de presupus, că măsurată lateral pe molar, frecvenţa lamelară ar fi avut, valori mai scăzute. Beden (1979) a subliniat de altfel diferenţele – uneori semnificative – care apar la această măsurătoare, în funcţie de localizarea măsurătorii. Dubovo (1960) recomanda măsurarea frecvenţei lamelare la jumatatea înălţimii molarului, pe latura labială. Deşi şi în opinia noastră, această metodă este într-adevăr cea mai corectă, pentru molarii mandibulei de la Roşieşti ea nu poate fi accesată, din cauza fixării jugalilor respectivi în alveole.

Lungimile molarilor sunt relativ mari, apropiindu-se de valorile maximale ale M. intermedius din Europa occidentală (Labe& Guérin, 2005), rămânând însă departe de valoarea maximă a M. chosaricus (Dubrovo, 1966). Într-o serie de situaţii semnalate pentru M. trogontherii, dimensiunile m3 sunt chiar extrem de modeste (Borsuk-Białynicka& Wysoczański-Minkowicz, 1969; Holec, 1993), îndeosebi atunci când lungimea molarului este alterată de uzura fiziologică avansată.

Valorile lăţimilor concordă cu cele deja semnalate pentru specie (Labe&Guérin, 2005). Un element determinant pentru atribuirea mamutului de la Roşieşti la M. trogontherii este

grosimea smalţului. Acesta este considerabil mai gros decât la M. intermedius şi M. chosaricus, şi cu atât mai mult faţă de M. primigenius (Dubrovo, 1966; Labe&Guérin, 2005). La mamuţi, s-a evoluat progresiv de la grosimi iniţial mari ale smalţului, spre altele din ce în ce mai subţiri, în paralel cu creşterea frecvenţelor lamelare (Ferretti, 2003). Desigur, în anumite situaţii şi grosimea smalţului poate fi un caracter atavic, reminiscent la unele forme evoluate de mamuţi. În situaţia mamutului de la Roşieşti, grosimea smalţului, coroborată cu frecvenţa lamelară pe care am discutat-o deja, permit atribuirea specimenului la M. trogontherii.

Distribuţia geografică şi extensia stratigrafică a speciei în România

În România, specia M. trogontherii nu este deosebit de frecventă, descoperirile fiind mult

mai rarefiate în comparaţie cu cele de M. primigenius (Patte, 1936; Apostol, 1968). În Moldova, Simionescu (1930) a descris şi ilustrat o mandibulă pe care a atribuit-o

mamutului de stepă, descoperită la Movila-Ruptă, pe Prut. Din cele câteva date metrice precizate de autor, se evidenţiază o frecvenţă lamelară cu valoare foarte scăzută (4,5) atipică pentru specia propusă. De aceea subsecvent, Patte (1936) sau Macarovici (1963) au pus sub semnul întrebării apartenenţa specifică propusă de Simionescu.

184

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro

Page 6: ù TIIN ELE NATURII - biblioteca-digitala.ro fileù tiin ele naturii date asupra descoperirii de mammuthus trogontherii (pohlig, 1885) (proboscidea, mammalia) de la ro ù ie ù ti

Patte (1936) mai menţionează un molar de M. trogontherii la Jevreni (Bacău), pe Trotuş. Macarovici (1963) semnalează „Elephas trogontherii” de la Holboca (punctul Izvorul

Pândarului), lângă Iaşi, dintr-un nivel în care fosilele se găseau asociate cu industrie litică şi urme de foc. Din nefericire, Macarovici nu a oferit date mai complete, lipsind în special referirile la grosimile smalţului molarilor, sau la metoda stabilirii frecvenţelor lamelare. Nu ar fi exclus ca mamutul de la Holboca să revină de fapt la M. primigenius.

Pentru Muntenia, sunt de consemnat revizuirile lui Patte (1936), care a semnalat specia îndeosebi din proximitatea Bucureştiului (din balastiere precum Colentina, Băneasa, Fundeni, Vasilaţi).

Apostol (1971) a descris un schelet parţial apărut la Codreni (Ilfov), cu un m3 cu 17 lame de smalţ şi grosimi ale smalţului de 2-3 mm, fără a preciza însă frecvenţa lamelară, însă este foarte posibil ca acel specimen să revină cu adevărat mamutului de stepă. Ceea ce intrigă este în acel caz contradicţia dintre vârsta relativ recentă a Nisipurilor de Mostiştea (baza Pleistocenului superior; Ionesi, 1994) şi caracterele arhaice ale fosilei. Subsecvent, acelaşi autor mai menţionează specia şi la Coconi sau Buciumeni (Călăraşi) (Apostol, 1976, 1981, 1982).

Specia M. intermedius nu a fost niciodată menţionată ca atare, însă sinonimul ei junior (M. chosaricus) se regăseşte semnalat în câteva localităţi din spaţiul extracarpatic, precum Stelnica, Călăraşi sau Feteşti (Apostol, 1976). În afara acestora, este de presupus ca măcar o serie de alte contribuţii să se refere la aceeaşi specie. Aici pot fi încadrate practic toate formele de „M. primigenius arhaice”, la fel ca şi cele de „M. trogontherii evoluate”.

În aria intracarpatică, cele mai frecvente semnalări provin din Depresiunea Ţării Bârsei (Kovács, 1981; Rădulescu & Samson, 1985), din depozitele corespunzătoare „Complexului Cromerian” (Rotbav – Dealul Ţiganilor, Feldioara – Carieră) sau Mindel/Elster (Zoltan). Semnalările de „Parelephas trogontherii” (Kovács, 1981), reluate subsecvent drept „forme primitive de M. primigenius” (Rădulescu & Samson, 1985) din Riss, din localităţi precum Malnaş, Sf. Ghoerghe – La Moară şi Cariere – Sud, Sânmartin, pot reveni eventual la M. intermedius (= M. chosaricus).

La Cluj-Napoca, Szentpétery (1914) a descris molari inferiori de M. trogontherii rezultaţi din săpăturile efectuate la începutul secolului trecut în zona actualei Pieţe a Gării menţionaţi şi ilustraţi subsecvent şi de către Patte (1936).

La vest de Apuseni (Jurcsák, 1983) semnalările sunt de asemeni puţin numeroase, practic fiind în discuţie doar trei localităţi: Betfia (punctul fosilifer VII, Mindel), Oradea şi Măderat (Arad). Jurcsák&Moisi (1983) au subliniat „caractere trogontheroide” la scheletul de M. primigenius descoperit la Oradea, în aluviunile terasei „Salca”.

În concluzie, descoperirile din România documentează apariţia mamutului de stepă în Pleistocenul mediu, pentru ca in glaciarul Saale/Riss, acesta să evolueze spre mamutul lânos, probabil prin forme intermediare de tip M. intermedius.

Punctul de descoperire de la Roşieşti trebuie interpretat în acelaşi canevas stratigrafic. Este posibil ca depozitele de la „Nisipărie” să revină fie glaciarului Elster/ Mindel, fie începutului glaciarului următor (Saale/Riss), dacă este să judecăm după caracterele mamutului descoperit acolo. O încadrare stratigrafică mai exactă ar necesita însă elemente faunistice adiţionale, indicative.

DATA REGARDING THE DISCOVERY OF THE MAMMUTHUS TROGONTHERII (POHLIG, 1885) (PROBOSCIDEA, MAMMALIA)

FROM THE ROŞIEŞTI (VASLUI) In the fifth decade of the last century, during the sand extraction in a local open-pit at Roşieşti, a fossil Proboscidean mandible had been found. This discovery remained practically unknown, although the mandible had been reconstructed and exposed at “Vasile Pârvan” Museum in Bârlad. The mandible size and morphology fit for the steppe mammoth (Mammuthus trogontherii). The main arguments are the enamel thickness and the lamellar frequency of the lower last molars.

185

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro

Page 7: ù TIIN ELE NATURII - biblioteca-digitala.ro fileù tiin ele naturii date asupra descoperirii de mammuthus trogontherii (pohlig, 1885) (proboscidea, mammalia) de la ro ù ie ù ti

According to this mammoth, the sands from Roşieşti could belong either to Elster/Mindel, or early Saale/Riss glaciations. However, a better stratigraphy would need additional faunal representatives, mainly stratigraphic markers.

BIBLIOGRAFIE

1. Aguirre E., 1969. Evolutionary History of the Elephant. Science, 164: 1366-1376. 2. Apostol L., 1968. Particularité morphologiques des molaires de proboscidiens fossils quaternaries

de Roumanie, conservées dans la collection du Musée d’Histoire Naturelle «Grigore Antipa». Travaux du Muséum d’Histoire Naturelle «Grigore Antipa», 9: 581-616, Bucureşti.

3. Apostol L., 1971. Données sur le squelette de Mammuthus trogontherii (Pohlig) découvert dans la plaine roumaine. Travaux du Muséum d’Histoire Naturelle «Grigore Antipa», 11: 459-472, Bucureşti.

4. Apostol L., 1976. L’étude morphométrique des mammifères fossiles quaternaires de la Plaine Roumaine et leur distribution paléozoogéographique. Travaux du Muséum d’Histoire Naturelle «Grigore Antipa», 17: 341-375, Bucureşti.

5. Apostol L., 1981. Mammifères pléistocènes de la zone de Bucureşti et de ses alentours. Travaux du Muséum d’Histoire Naturelle «Grigore Antipa», 23: 305-312, Bucureşti.

6. Apostol L., 1982. Quelques pièces squelettiques de Mammuthus (Archidiskodon) trogontherii Pohlig découvertes à Buciumeni (département de Călăraşi, Roumanie). Travaux du Muséum d’Histoire Naturelle «Grigore Antipa», 24: 267-271, Bucureşti.

7. Beden M., 1979. Les Élephants (loxodonta et elephas) d’Afrique Orientale: systématique, phylogénie, intérêt biochronologique. Thèse doctorale, Université de Poitiers, Vol. I., 223 p. + XXXIX annexes, Poitiers.

8. Borsuk-Białynicka M., Wysoczański-Minkowicz T., 1969. Mammuthus trogontherii from Rzochów. Bulletin de l’Académie Polonaise des Sciences, Série des sciences géologiques et géographiques, XVII, 2: 143-147, Warszawa.

9. Dubrovo I. A., 1960. Drevnie slony SSSR. Trudy Paleontologiceskogo Instituta. Akademia Nauk SSSR, LXXXV: 78 p., Moskwa.

10. Dubrovo I. A., 1966. Systematic position of an elephant from the Khozar faunal assemblage. Biulleten Komissli po izuchenizu chetvertichnogo perioda 32: 63-74/în rusă/.

11. Ferretti M. P., 2003. Functional aspects of the enamel evolution in Mammuthus (Proboscidea, Elephantidae). In: Reumer J.W.F., De Vos, J&Mol D. (eds.), Advances in Mammoth Research (Proceedings of the Second International mammoth Conference, Rotterdam, May 16-20, 1999), Deinsea 9: 111-116, Amsterdam.

12. Holec P., 1993. Mammuthus trogontherii (Pohlig, 1885) (Proboscidea, Mammalia) z dunajského štrku od Gabčikova. Mineralia slovaca, 25: 67-70, Bratislava.

13. Ionesi L., 1994. Geologia unităţilor de platformă şi a orogenului Nord-Dobrogean. Editura Tehnică, 280 p., Bucureşti.

14. Jurcsák T., 1983. Răspîndirea proboscidienilor în nord-vestul României. Nymphaea, X: 65-85, Oradea.

15. Jurcsák T., Moisi N., 1983. Conservarea şi restaurarea scheletului de mamut descoperit la Oradea. Nymphaea, X: 143-150, Oradea.

16. Kovács 1981. Catalogul colecţiei de paleontologie (mamifere pliocene şi cuaternare) a Muzeului Sf. Gheorghe. Aluta (1981): 279-297, Sf. Gheorghe.

17. Labe B., Guérin C., 2005. Réhabilitation de Mammuthus intermedius (Jourdan, 1861), un mammouth (Mammalia, Elephantidae) du Pléistocène moyen récent d’Europe. C.R. Palevol 4 (2005): 235-242, Paris.

18. Lister A. M., 1996. Evolution and taxonomy of Eurasian mammoths. In: Soshani J.&Tassy P. (eds): Evolution and palaeoecology of elephants and their relatives: 203-213, Oxford University Press, New York.

19. Macarovici N., 1963. Elephas trogontherii Pohlig de Holboca-Jassy (Roumanie). Folia Quaternaria 12: 1-10, Krakow.

20. Palombo M. R., Feretti M. P., 2005: Elephant fossil record from Italy: knowledge, problems, and perspectives. Quaternary International, 126-128: 107-136.

186

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro

Page 8: ù TIIN ELE NATURII - biblioteca-digitala.ro fileù tiin ele naturii date asupra descoperirii de mammuthus trogontherii (pohlig, 1885) (proboscidea, mammalia) de la ro ù ie ù ti

21. Patte E., 1936. Sur les elephants fossiles de Roumanie. Academia Română, Memoriile secţiunii ştiinţifice, Seria III, Tom XI, Memoriu 4: 155-179, Bucureşti.

22. Rădulescu C., Samson P., 1985. Pliocene and Pleistocene mammalian biostratigraphy in southeastern Transylvania (Romania). Travaux de l’Institut de Spéologie “Emile Racovitza”, 24: 85-95, Bucarest.

23. Simionescu I., 1930. Elephas trogontherii Pohl. în România. Academia Română, Memoriile secţiunii ştiinţifice, Seria III, Tomul VII, Memoriul 3: 25-31, Bucureşti.

24. Szentpétery v. S., 1914. Beiträge zur kenntniss der Pleistocänen Säugetiere von Kolozsvár. Muzeumi Fűzetek. Mitteilungen aus der Mineralogisch-Geologischen Sammlung des Siebenbürgischen Nationalmuseum”, II, 1: 1-21, Kolozsvár.

187

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro