Ulcer Gastric

LUCRARE DE DIPLOMA

COORDONATOR:

ABSOLVENT:

-2012-

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU ULCER

GASTRIC

2012

Motto: ,,Viata nu valoreaza nimic,

dar nimic nu valoreaza cat viata !!! "

Ambrose Bierce

CUPRINS

INTRODUCERE

Ulcerul gastric este o boala care se manifesta diferit de la un bolnav la altul insa

odata cu aparitia complicatiilor (hemoragia digestiva superioara,stenoza perforata,devine o

boala complexa cu simptomatologie si un tratament aparte.

Ulcerul gastric este mai fregvent in decada a 5-a si in mediul rural.

Ulcerul gastric continua sa fie o problema medicala majora. El provoaca dureri, tulburari

digestive la aproximativ 10% din oameni in anumite perioade ale vietii lor

Pacientii cu ulcer considera adeseori boala lor drept o afectiune minora. Cand incep sa

simta arsuri iau cateva comprimate antiacide sau beau un pahar cu lapte. Nu isi dau seama

ca ulcerul poate deveni o boala foarte periculoasa .

Lucrarea de fata am intocmit-o pe baza cunostintelor acumulate in timpul stagiilor

si din literatura de specialitate.

Pe perioada celor trei ani de studiu am reusit sa-mi acumulez cunostintele necesare despre

aceasta afectiune astfel incat pusa in situatia de a acorda ingrijirile necesare unui pacient cu

simptomatologia si manifestarile bolii ulceroase gastrice sa nu intalnesc piedici in scopul

redarii acestuia in cel mai scurt timp, familiei si societatii.

Astfel, sper ca aceasta lucrare sa imi fie de mare ajutor in viitoarea mea meserie de

asistenta medicala pentru a fi apta in orice situatie de a preveni o recidiva a bolii si daca

este posibil, chiar sa ii dezvolt capacitatile fiziologice si psihologice, pentru ca riscul de

recidiva a bolii sa fie cat mai scazut.

Am ales acest subiect deoarece boala este tot mai frecventa, datorita conditiilor sociale,

factorilor de stres, factorilor favorizanti, etc. si pune probleme destul de grave asupra

sanatatii individului.

CAPITOLUL I

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA STOMACULUI

1.1Anatomia stomacului

Aparatul digestiv cuprinde un grup de organe a caror functie principala este digestia.

Acestea sunt: cavitatea bucala, faringele, esofagul, stomacul, intestinul subtire si intestinul

gros. Pe langa aceste segmente, aparatul digestiv cuprinde si o serie de glande anexe, ale

caror secretii ajuta la digestia si absorbtia alimentelor: glandele salivare, ficatul si

pancreasul.

Stomacul este un organ abdominal al tubului digestiv, situat intre esofag si duoden.

Este asezat in etajul cavitatii abdominale, intre diafragm, ficat, colon transvers si peretele

abdominal, ocupand loja gastrica.Are forma literei J. Comunica in sus cu esofagul prin

cardia iar in jos cu duodenul prin orificiul piloric.

Configuratia externa - are forma de cimpoi, masurând când este plin moderat 25 cm

lungime, 10 cm latime si 8 cm grosime; capacitatea mijlocie atinge 1.300 ml.

Stomacul are 2 fete, 2 margini si 2 extremitati:

fetele stomacului sunt una anterioara si una posterioara, orientate in plan frontal.

marginile stomacului - dreapta sau mica curbura, cu concavitatea spre dreapta si

superior,curbura, cu convexitatea spre stanga si inferior.

extremitatile stomacului - superioara, orificiul cardia si inferioara, orificiul piloric

Structura stomacului cuprinde cele 4 tunici intalnite la tubul digestiv:

seroasa - reprezentata de peritoneul visceral

musculara - formata din fibre musculare netede dispuse in 3 straturi: longitudinal,

circular, si oblic

submucoasa - care contine reteaua vasculonervoasa a stomacului si plexul nervos

vegetativ Meissner.

mucoasa - care captuseste fata interna a stomacului, avand o grosime de aproximativ

2 mm.

1.2Fiziologia stomacului

Stomacul constituie un rezervor in care au loc fenomene biologice importante. El primeste

alimentele, le lichefiaza si le transmite duodenului, fractionat si succesiv, sarcina sa fiind

sa protejeze duodenul impotriva introducerii intempensive a unui bol iritant, mecanic, fizic,

chimic.

Din punct de vedere fiziologic stomacul are 3 functii majore:

-secretorie (sucul gastric este un amestec format din produsul de secretie a glandelor

gastrice si a celulelor epiteliale din mucoasa gastrica. Sucul gastric este un lichid incolor,

limpede sau usor opalescent, cu un pH acid cuprins intre 0,8-l,5, ce contine apa, electroliti,

HCI, fermenti, mucus, factor intrinsec. Cantitatea secretanta in 24 h este intre 1,5 si 3 litri.

- motorie (amesteca alimentele solide cu sucul gastric si eliminarea intermitenta in

duoden a chimului gastric format)

-endocrina (glandele din mucoasa antro pilorica si cele din mucoasa duodenala

sintetizeaza peptide reglatorii cu rol de hormoni locali.

CAPITOLUL II

ULCERUL GASTRI ASPECTE GENERALE

2.1DEFINITIE:

Ulcerul este definit ca un defect al mucoasei gastrice care depaseste musculature

mucoasei,zona respective fiind inconjurata de un infiltrate inflamator.

Ulcerul gastric este o boala foarte des intilnita,datorita cunoasterii insuficiente a

metodelor de profilaxie si a unui stil sanatos de viata.Din cauza disconfortului pe care il

creaza si regimul ce-l necesita boala are un impact semnificativ asupra pacientilor.Acestia

au nevoie de sprijinul si intelegerea echipei de ingrijire care-l va ajuta sa depaseasca

problemele cu care se confrunta.

2.2 ETIOLOGIE :

Greutatile pe care le intampina oamenii de stiinta in descoperirea tuturor cauzelor de

imbolnavire, elaborarea de noi substante care sa distruga aceste cauze au dus la dezvoltarea

unor mijloace de prevenire Ne putem feri de boala ulceroasa numai daca sunt cunoscute

cauzele care o pot determina.Acestea se impart determinante, favorizante si predispozante.

Cauzele determinante constau in:- traumatism psihic grav si de lunga durata- emotii

puternice, viata agiata- suprasolicitari fizice si psihice

Cauzele favorizante sunt reprezentate de:- alimentatie neigienica, nesatisfacatoare calitativ

si cantitativ- medicatie iritanta- focare de infectii in organism- ingestia de substante

caustice- boli ale SN si ale arterelor

Ulcerul apare, deci, prin insuficienta capacitatii de refacere a mucoasei gastrice.Studiile

cele mai fregvente au evidentiat faptul ca cele mai frecvente cauze de ulcer sunt infectia cu

Helicobacter pylori, consumul de AINS si stresul.

Infectia cu Helicobacter pylori Este cea mai raspandita infectie de pe glob, insa doar

10-20% dintre cei infectati fac ulcer.

Consumul de AINS Este cea de-a doua cauza frecventa a aparitiei bolii ulceroase. Aceste

medicamente pot afecta mucoasa contact direct, pe cale sistemica sau prin circuit

enterohepatic.

O viata ordonata, lipsita de incordare nervoasa, de suprasolicitare fizica si psihica

reprezinta importante pentru inlaturarea cauzelor mentionate.

2.3DIAGNOSTICUL CLINIC

Diagnosticul clinic se bazeaza pe particularitatile sindromului clinic ulceros.boala

interesand intreg organismul.

Aproape intotdeauna ulcerul gastric este insotit de leziuni de gastrita antrala.

Ritmicitatea si periodicitatea durerilor este mai putin neta,ingestia de alimente nu usureaza

intotdeauna durerile(foamea dureroasa nu este deci caracteristica),uneori alimentele chiar

agraveaza durerile.durerile in ulcerul gastric sunt mai difuze,mai putin localizate(de obicei

mediogastric si in hipocondrul drept).Tulburarile dispeptice (inapetenta, greturi, varsaturi)

sunt relative fregvente.

Radiologic,alaturi de nisa predomina semnele indirecte (convergenta pliurilor pana in

apropierea nise,incizura marei curburi in dreptul unei nise a micii curburi,retractia micii

curburi).

Endoscopia confirma diagnosticul.

Investigatiile paraclinice

Examenele paraclinice imagistice si de laborator completeaza obligatoriu examenul clinic.

Exista teste sau investigatii pentru diagnosticul de ulcer: radiografia dupa administrarea de

bariu si endoscopia.

Examen radiologic - este fundamental pentru diagnostic. Examenul radiologic este cea

mai veche si utilizata explorare imagistica. Aparatele moderne de radiologie efectueaza

atat radiografii cat si radioscopii si sunt prevazute cu intensificator electronic de imagine si

un sistem de televizare a acestora. Avantajele principale imaginile anatomice foarte bune,

costul relativ moderat (comparativ cu alte explorari imagistice), montarea in mici si

posibilitatea realizarii sub forme utilizabile: la patul bolnavului, in sali de operatie, camera

de garda unui numar suficient de specialisti care sa le poata folosi in diferite tipuri de

localitati si aglomerari urbane.

Principalul dezavantaj este reprezentat de radiatia ionozanta la care este expus bolnavul si

personalul medical. Radiografia precizeaza forma anatomopatologica, etiologia si este un

mijloc de prognostic prin imaginilor in perspectiva. Este, de asemenea, indispensabila

pentru formularea indicatiilor terapeutice verificarea eficientei acestora, mai ales in ceea ce

priveste tratamentul chirurgical. Permite inregistrarea structurale de finete, oferind o mare

cantitate de informatii, iar obiectivarea pe filmul radiologic a imaginii

urmarirea evolutiei unui proces patologic. Imaginile obtinute vor fi citite fie direct pe

cliseu, fie indirect prin unor parametrii (axe, unghiuri, distante) cu ajutorul unui

goniometru sau a unei rigle.

Semnele pentru ulcer apar la nivelul micii curburi si in regiunea cardiei si bulbul duodenal.

Semnul este nisa, o umbra in plus data de bariul ingerat. In absenta nisei se cauta semne

radiologice indirecte: pliuri ale mucoasei spre nisa, spasme persistente, tranzit bulbar

accelerat.

Daca durerea este semnul clinic cardinal, nisa ca semn direct are aceeasi importanta in

diagnosticul Expresie a substantei baritate la nivelul ulceratiei, nisa poate imbraca aspecte

diferite in functie de localizare fete), dimensiuni si profunzime. Localizata cel mai ades pe

mica curbura este vazuta din profil "gastric", ceea ce o diferentiaza de nisa maligna

(incastrata, dispusa in conturul gastric).

In timpul examinarii asistenta medicala va purta echipament de protectie. Filmele vor fi

pastrate in conditii protejeze de zgarieturi sau deteriorari si atasate la FO a bolnavului.

Cu toate ca examenul cu bariu este mai ieftin decat endoscopia si mai putin agresiv, el

prezinta unele importante, ca instrument de diagnostic. In primul rand, examenul cu bariu

nu furnizeaza date atat endoscopia. Nu este eficace mai ales in evidentierea unor ulceratii

foarte mici, nici pentru precizarea dimensiunii profunzimii unui ulcer. Durata iradierii

depinde de tipul de ulcer suspectat de radiolog, totusi intreaga procedura depasi 10-15

minute. Deoarece sulfatul de bariu poate produce constipatie, se recomanda de catre medic

administrarea laxative, sau se recomanda consumarea de alimente bogate in tesut fibros

pentru a evita constipatia si cantitati mai mari de lichide.

Endoscopia digestiva superioara - introducerea si extinderea endoscopiei au vizat in

primul rand ulcerului. Endoscopia este o metoda care permite vizionarea directa a

diferitelor zone interioare ale corpului. pentru diagnostic si, uneori, in scop terapeutic.

Noua generatie de endoscoape nu mai utilizeaza fibre optice, in locul acestora, endoscopul

este prevazut, lui, cu un minuscul video-cip. Endoscopia utilizata astazi si la noi mai

frecvent este practic explorarea indispensabila in ulcerul urmatoarele ratiuni:

ingaduie examinarea directa (vizualizarea) leziunii, oferind pretioase informatii asupra

morfologiei leziunii, a peretelui si a pliurilor din vecinatate;

permite prelevarea biopsiilor multiple dirijate din marginile si fundul ulceratiei ;

face posibila explorarea in intregime a stomacului chiar si a pilorului cu bulbul duodenal,

relevand astfel o serie de leziuni concomitente.

2.4DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL

Diagnosticul diferentiat se poate face cu toate durerile epigastrice din afectiunile organelor

abdominale sau extraabdominale.

Singurul diagnostic diferential important este intre ulcerul si cancerul gastric (nisa benigna

si nisa maligna).

2.5TRATAMENT

Tratamentul vizeaza atat distrugerea bacteriilor Helicobacter pylori cat si scaderea

aciditatii.

Tratamentul are ca obiective: -disparitia simptomelor clinice; -vindecarea ulcerului;

-prevenirea recidivelor; -prevenirea complicatiilor; -tratamentul complicatiilor.

In cazul ulcerului gastric pot fi aplicate urmatoarele tipuri de tratament:-regim de viata si

igieno-dietetic -tratament medical -tratament chirurgical

1.Regim de viata si igieno-dietetic :

- renuntarea la fumat

- reducerea consumului de alcool

- interzicerea utilizarii de AIND sau asocierea acestora cu administrarea de prostaglandine

- dieta va exclude alimentele care produc dureri: sosuri, tocaturi, carnati, mezeluri,

conserve, muraturi. Regimul alimentar trebuie individualizat si adaptat stadiului in care se

afla boala. Dieta trebuie sa protejeze mucoasa gastrica din toate punctele de

vedere:protectie mecanica termica,chimica

2.Tratamentul medical :

Se utilizeaza o gama larga de droguri, pansamente gastrice si antiacide.

Tratamentul medicamentos include :

-antiacide (dicarbocalm, ulcerat)

-medicamente antisecretorii (anticolinergice:gastrozepin R, antagonistii receptorilor

H2:cimetidina si ranitidina,inhibitorii pompei de protoni: omeprazol)

-medicamente protectoare

-medicatie antibacteriana-are ca scop eradicarea bacteriei Helicobacter pylori.

Ulcerul gastric este indicat sa fie operat, pentru a scoate leziunea si a o cerceta histologic.

Obiectivele operatiei pentru ulcerul gastric sunt:

-ablatia leziunii in vederea cercetarii histologice.

-intreruperea lantului patogenic pentru a preveni recidiva.

-refacerea circuitului digestive.

3.Tratamentul complicatiilor :

Hemoragia ulceroasa este cea mai fregventa complicatie.Aceasta va fi tratata

medical la bolnavii pana in 40 ani.Va fi tratata chirurgical cand hemoragia este mare, cand

nu se opreste si exista pericol de colaps,la bolnavii de 45-50 ani si in cazul in care s-a

repetat. Hemoragia ulceroasa se manifesta prin hematemeza si melena. Vorbim de melena

cand cantitatea de sangerare depaseste 60 gr.

Dupa cum cantitatea de sange pierduta este mai mica sau mai mare constatam semne

generale de diferite grade :

In hemoragia mica avem :-stare de slabiciune-ameteli-paloare-transpiratii-tahicardie

In hemoragiile mari avem :Stare generala foarte alterata-lipotimii-transpiratii reci si

abundente-extremitati reci-paloare accentuata-puls rapid-scaderea tensiunii arteriale

Perforatia Este o complicatie de temut a boli ulceroase.Se intalneste la persoanele intre

30-40 ani mai ales la barbati. Apare de 4-8 ori mai frecvent la barbati decat la femei.

Perforatia consta in perforarea peretelui gastric de catre craterul ulceros, patrunderea

acestuia in cavitatea peritoneala si eliminarea continutului gastric la acest nivel.

Perforatia se manifesta clinic extrem de brutal.

Bolnavul acuza durere violenta in umar, iar mai tarziu se extind in tot abdomenul.

La examenul obiectiv avem :-facies anxios-paloare-extremitati reci-puls rapid si slab

Clinic se prezinta de cele mai multe ori ca o urgenta chirurgicala. Pacientul sta nemiscat in

pat, cu respiratii superficiale. Abdomenul este intens dureros, predominant in epigastru.

Paraclinic analizele de sange indica leucocitoza, uneori amilazemie. Radiografia

evidentiaza pneumoperitoneul. Tratamentul este chirurgical, de obicei cu sutura simpla a

perforatiei

StenozaUlcerele cronice se vindeca tardiv prin procese cicatriciale care pot provoca

stenozari la nivelul stomacului,pilorului sau al duodenului.

Se manifesta prin -senzatie de plenitudine-varsaturi-balonari-eructatii

Tratamentul este unul chirurgical.

Malignizarea ulcerului

Unii autori considera ca un ulcer benign se poate maligniza mai ales in localizarile

portiunii orizontale a micii curburi.

Tratamentul este chirurgical(se scoate leziunea si se cerceteaza histologic).

CAPITOLUL III

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU ULCER

GASTRIC

3.1Rolul AM in profilaxia ulcerului gastric

Greutatile pe care le intampina oamenii de stiinta in descoperirea tuturor cauzelor de

imbolnavire, elaborarea de noi substante care sa distruga aceste cauze au dus la dezvoltarea

unor mijloace de prevenire Ne putem feri de boala ulceroasa numai daca sunt cunoscute

cauzele care o pot determina. O viata ordonata, lipsita de incordare nervoasa, de

suprasolicitare fizica si psihica reprezinta importante pentru inlaturarea cauzelor

mentionate.

3.2 Rolul AM in asigurarea conditiilor de ingrijire

Asistenta medicala asigura dieta de protectie gastrica individualizata in functie de fazele

evolutive alimentatia fiind repartizata in 5 mese pe zi, precum si repausul fizic si psihic al

pacientului, mai ales postprandial perioada dureroasa. Inaintea fiecarei mese intreaba

pacientul daca a prezentat dureri epigastrice si se asigura ca acestea au disparut dupa

consumul de alimente. Va cantari bolnavul o data pe saptamana, pentru a observa din timp

modificarile de greutate

3.3 Rolul AM si interventii in semiologia bolii

Cel mai important semn al ulcerului gastro-duodenal este durerea sau epigastralgia

este intensa si insotita de arsuri, uneori poate iradia in spate. Intensitatea este mai mare in

ulcerele vechi care seroasa. Caracterul cel mai pretios este periodicitatea(durerile apar in

perioade de 1-3 saptamani, separate prin liniste, in care bolnavul nu se plange de dureri,

chiar daca nu respecta regimul alimentar. Cel mai adesea apar primavara, dar pot apare si

in alte sezoane pe masura ce se cronicizeaza si, devin mai lungi si mai dese).

Aparitia durerii are un orar relativ fix, in legatura cu masa:

Durerea precoce - imediat dupa masa, la 1-1,5 ore, in ulcerul gastric si se calmeaza inainte

de masa este numita durere in 4 timpi: masa - calm - durere - calm.

Durerea semitardiva - la 1-2 ore dupa masa

Durerea tardiva - la 2-3 ore dupa masa si dureaza, in mod obisnuit pana la-masa urmatoare;

durerea-masa - calm - durere.

Durerea hipertardiva - foamea dureroasa, la 4-5 ore dupa masa.

In perioada dureroasa, asistenta medicala asigura repausul fizic si psihic al pacientului mai

ales postprandial, pacientul si asigura dieta de protectie gastric, administrand 5 mese pe zi.

Dietoterapia in faza acuta a ulcerului :

In criza dureroasa de ulcer (2-3 zile) :

-lapte dulce fiert, consumat caldut in cantitati mici dar repetate frecvent, la 2-4 ore intervel.

-frisca

-suc de grape-fruit

2.Urmeaza timp de 7-10 zile :

-supa de orez strecurata, supa de legume, supe mucilaginoase, preparate cul apte si unt,

gris, fulgi de ovaz, piure de cartofi, oua fierte moi.

3.Apoi se trece la o dieta de tranzitie. Alimentele se consuma in cantitati mici dar repetate

5-6 pe zi. La produsele deja enumerate se adauga perisoare dietetice din carne sau peste,

supa de cereale pasate, supa de zarzavat imbogatita, paine alba veche, fainoase fierte,

branza de vaci, telemea desarata, carne rasol. Regimul va fi desodat.

Dietoterapia in faza cronica a ulcerului :

Alimentatia zilnica va fi repartizata in 5-6 mese, fiecare masa cuprinzand cantitati

moderate si echilibrate de alimente. Orele de masa vor fi respectate cu strictete. Este

recomandat ca ultima masa sa nu fie dupa ora 20. Mesele se vor lua in liniste, fara graba,

fara a fi in stare de nervozitate sau tensiune psihica. NU este bine sa se manance dupa o

activitate obositoare. Toate alimentele trebuie bine mestecate. Timp de 2 ore dupa masa

organismul trebuie sa fie relaxat :vor fi evitate eforturile fizice si starile de tensiune

nervoasa. Bolnavul NU trebuie sa faca aplecari dupa ce a mancat.

Somnul de noapte trebuie sa fie de 7-8 ore si este necesar si somnul dupa amiaza de 1/2 -1

ora.

Preparatele alimentare trebuie sa tina seama de anumite conditii : sa nu impuna un efort

digestiv prea intens, sa nu stimuleze secretia acida din sucul gastric, sa nu favorizeze o

stationare prea indelungata in stomac. Carnea va fi preparata prin fierbere. Alimentele vor

fi alese cu grija corespunzand restrictiilor impuse de boala.

Alimente permise :-Carne slaba proaspata de pasare sau vita bine fiarta-lapte dulce fiert-

branza de vaci,cas urda-oua proaspete de gaina fierte moi sau ochiuri -unt proaspat,

smantana proaspata-paine alba veche, biscuiti, fulgi de ovaz,gris, orez,paste fainoase.

-legume si zarzavaturi cu celuloza moalefierte sau piureuri-fructe dulci bine coapte fara

coji sau samburi-prajituri de casa -marar, leustean, patrunjel-apa plata, sucuri naturale,

ceaiuri de musetel, tei sunatoare, galbenele.

Alimente interzise :-carne foarte grasa, mezeluri, carnati, mititei, vanat.-peste gras,peste

conservat,icre.-lapte batut, iaurt, chefir, branzeturi fermentate, sarate.-oua fierte tari,

maioneza.-untura de porc sau gasca, slanina,jumari de porc.-aluaturi dospite, cozonac

-leguminoase uscate-fructe oleaginoase-dulciuri concentrate, prajituri de cofetarie

-exces de sare, muraturi, otet, condimente iuti.-preparate la tigaie,prajeli, rantasuri, sosuri

picante.-toate bauturile alcoolice, cafea neagra, apa minerala carbogazoasa, sucuri acide,

ceai negru concentrat.

In functie de caracterul si evolutia durerii , putem observa unele situatii deosebite:

cand durerea devine constanta si nu se mai calmeaza la ingestia alimentara sau la

administrarea insotita de iradiere posterioara, ne putem gandi la un ulcer

penetrant in pancreas (a erodat peretele nivelul subseroasei, determinand reatia

inflamatorie a pancreasului);

cand durerea este accentuata de alimente si este insotita de varsaturi, sugereaza o

stenoza pilorica;

o durere extrem de severa, cuprinzand intregul abdomen, cu contractura

abdomenului, sugereaza ulcer marea cavitate peritoneala

Varsaturile - sunt de obicei postprandiale, precoce sau tardive, in functie de localizarea

ulcerului, fiind de mese copioase, de abateri de la dieta, alcool. Ele contin alimente, sunt

abundente, au miros acid sau contin gastric.

In functie de starea pacientului, asistenta medicala il aseaza in pozitie semisezand, sezand

sau in decubit capul intr-o parte, aproape de marginea patului. Il linisteste din punct de

vedere psihic, il ajuta in timpul pastreaza produsul eliminat, ii ofera un pahar de apa sa-si

clateasca gura dupa varsatura.

La indicatia medicului ii administreaza medicatie simptomatica, suprima alimentatia pe

gura pacientul parenteral, prin perfuzii cu glucoza hipertona, hidrolizate proteice,

amestecuri de aminoacizi, electroliti.

Pentru ingrijirea pacientilor inapetenti, asistenta medicala trebuie sa urmareasca cateva

aspecte: apetitul pacientului urmareste descoperirea si combateea inapetentie sau anorexiei,

putand fi stabilirea diagnosticului unor afectiuni (bolnavii cu cancer gastric refuza carnea

de vaca, in hepatita epidemica preicterica, refuza grasimile, etc.). Pentru combaterea

inapetentei, se vor avea in vedere urmatoarele: se inapetenta este totala sau repulsia se

manifesta numai fata de alimentele din regim in comparatie cu cele inlocuiesc in functie de

preferintele bolnavului in cadrul limitelor permise de prescriptia medicala.

Hemoragia digestiva superioara - trebuie sa primeasca o ingrijire deosebita din partea

asistentei Echilibrarea hemodinamica se realizeaza prin:

-instalarea unei linii venoase;

-introducerea rapida de ser fiziologic 0,9%;

-transfuzie de sange pentru mentinerea Hb in jur de 10 g/dl;

TA sistolica < 100 mmHg indica o pierdere de cca 20% din volumul sangvin;

Un test Tilt pozitiv, definit prin cresterea TA sistolice cu >10 mmHg sau a pulsului cu > 20

schimbarea pozitiei din ortostatism in clinostatism indica o pierdere acuta de sange de cel

putin 1 litru. Localizarea sediului hemoragiei se realizeaza dupa stabilizarea bolnavului,

prin anamneza si endoscopie. sangerare activa, cheag aderent sau vas sangvin vizibil, se

afectueaza tratamentul endoscopic al hemoragiei de alcool, substante sclerozante ori

adrenalina sau prin electrocauterizare. Daca nu se opreste hemoragia endoscopica, atunci

este indicata interventia chirurgicala.

Dietoterapia in complicatiile ulcerului :

In hemoragia digestiva superioara asistenta medicala asigura repaus strict la pat,punga cu

gheata pe regiunea epigastrica.

Alimentatia : in primele 24 ore lichide reci in cantitati mici, apoi lapte rece, supe

mucilaginoase, gelatina sau suc de fructe. NU este recomandat ca stomacul sa fie lasat

complet gol deoarece sucul gastric acid poate actiona iritant impotriva propriei mucoase

gastrice. Regimul alimentar se va imbogati treptat, astfel incat in ziua a 8-a se ajunge la

gris cul apte,piureuri de legume, branza de vaci, carne slaba fiarta si tocata.

In stenoza pilorica larga si stenoza functionala :

-Alimentele trebuie sa fie moi si semilichide care sa poata trece prin canalul piloric

ingustat : lapte dulce, smantana, gris cul apte, taitei cul apte, oua fierte moi, peste slab

moale.

-lichidele se dau intre mese NU in timpul meselor.

-pentru a evita balonarea sunt interzise dulciurile concentrate, compoturi, fructe si legume

crude, produse bogate in celuloza (castraveti, varza, fasole boabe).

3.5 Rolul AM in aplicarea tratamentului

Daca in stabilirea diagnosticului prin etapele sale rolul major il are medical asistenta

medicala doar ajutandu-l pe acesta sau pe pacient, in aplicarea tratamentului medical

sarcina revine aproape in totalitate acesteia.

Asistenta medicala trebuie sa cunoasca mecanismul de actiune al AINS, pentru a putea

efectua educatia pacientului la care ulcerul s-a produs pe fondul consumului acestora.

AINS reprezinta un grup de substante care actioneaza asupra unor etape ale raspunsului

inflamator vizand diminuarea acestuia.

Asistenta medicala efectueaza administrarea medicamentelor in conditii de igiena, asepsie,

dezinfectie, sterilizare si mentinere a masurilor de supraveghere si control a infectiilor

nosocomiale sau intraspitalicesti.

Hemoragia digestiva superioara - trebuie sa primeasca o ingrijire deosebita din partea

asistentei.Echilibrarea hemodinamica se realizeaza prin:

-instalarea unei linii venoase;

-introducerea rapida de ser fiziologic 0,9%;

-transfuzie de sange pentru mentinerea Hb in jur de 10 g/dl;

3.6Rolul asistentei medicale in investigatiile paraclinice :

-Rolul asistentei medicale in efectuarea radiografiilor, este acela de a anunta

pacientul asupra examinarii si de a-l informa ca este o proba nedureroasa si a carei reusita

rezulta din buna colaborare a medicul radiolog.

-Este avertizat asupra necesitatii mentinerii unor pozitii speciale ale membrelor inferioare

timp limitat, fara a executa miscari in acest timp. Asistenta medicala intervine in situatii

speciale, prin asezarea pacientului in pozitia ceruta de medic, cand capacitatea de

intelegere a acestuia este afectata.

-Asistenta medicala are rol in pregatirea psihica si fizica a pacientului. Asistenta medicala

din sectie, asigura transportul si ajuta pacientul la radiologie, in raport cu posibilitatile

acestuia de deplasare si mobilizare. Daca acest lucru nu este posibil, materialul necesar si

radiografia se va executa la patul bolnavului, cu aparatele portabile, asigurand conditii

protejand ceilalti bolnavi prin folosirea paravanelor.

Transportul se face cu caruciorul / brancarda, in functie de gravitatea afectiunii sale,

trecerea din acestea pe masa de examinare facandu-se cu atentie si blandete pentru a nu

creea alte suferinte bolnavului.

-In timpul examinarii asistenta medicala va purta echipament de protectie. Filmele vor fi

pastrate in conditii optime protejate de zgarieturi sau deteriorari si atasate la FO a

bolnavului.

Cu toate ca examenul cu bariu este mai ieftin decat endoscopia si mai putin agresiv, el

prezinta unele importante, ca instrument de diagnostic. In primul rand, examenul cu bariu

nu furnizeaza date atat endoscopia. Nu este eficace mai ales in evidentierea unor ulceratii

foarte mici, nici pentru precizarea dimensiunii profunzimii unui ulcer. Durata iradierii

depinde de tipul de ulcer suspectat de radiolog, totusi intreaga procedura depasi 10-15

minute. Deoarece sulfatul de bariu poate produce constipatie, se recomanda de catre medic

administrarea laxative, sau se recomanda consumarea de alimente bogate in tesut fibros

pentru a evita constipatia si cantitati mai mari de lichide.

Pentru examenul endoscopic, la recomandarea medicului, asistenta medicala va administra

anestezicul, pozitiona pacientul pe masa de examinare, va pregati materialele si

instrumentele sterile, va efectua clisma seara precedenta examenului.

Interventia chirurgicala implica - pregatirea preoperatorie si ingrijirile postoperatorii.

Pregatirea preoperatorie

Se efectueaza diferentiat in functie de terenul bolnavului (varsta, tare biologice), de

gravitatea bolii si complexitatea operatiei care va trebui practicata .

Inaintea executarii interventiei chirurgicale, indiferent de varsta pacientului, de afectiunea

pentru care se interneaza si de durata actului operator, bolnavii trebuie pregatiti psihic,

biologic si chirurgical.

Pregatirea psihica a bolnavului incepe din momentul internarii si are drept scop adaptarea

bolnavului la noile conditii de viata, obtinerea increderii in personalul medical si

restabilirea echilibrului sau psihic.

Asistenta medicala are un rol foarte important in asigurarea confortului - care este unul din

factorii care ajuta bolnavul sa-si mentina un tonus psihic optim - astfel saloanele vor fi bine

aerisite si luminate, cu temperatura de 200-220C. Aceasta va cuceri increderea bolnavului

printr-un comportament corect si binevoitor, va calma teama care-l domina la gandul ca va

suferi o interventie chirurgicala cu posibile urmari nefaste, ii va explica, in termeni simpli,

in ce consta boala sa si ce posibilitati terapeutice exista, va combate anxietatea acestuia

prin administrare de tranchilizante usoare / barbiturice (Fenobarbital, Diazepam).

Ingrijiri postoperatorii

Scopul ingrijirilor in perioada postoperatorie este recuperarea rapida a pacientului,

prevenirea sau, dupa caz, recunoasterea si tratarea complicatiilor, precum si asigurarea

confortului pacientului pana la externarea sa din spital.

In perioada postoperatorie ingrijirile acordate de asistenta medicala joaca un rol foarte

important in evolutia favorabila a pacientului Un rol deosebit de important are asistenta

medicala in profilaxia complicatiilor postoperatorii.

Pe langa aceste complicatii, un rol redutabil prezinta si escarele de decubit - urmare a

imobilizarii pacientilor un timp mai indelungat.

Pentru prevenirea acestora asistenta medicala detine rolul primordial, cunoscand

rapiditatea lor de aparitie si gravitatea pe care o creaza starii bolnavului.

CAPITOLUL IV

CAZURI CLINICE

CAZ CLINIC NR. 1. - Numele si prenumele: G.A - Varsta: 36 ani - Sex: masculin- Domiciliu : urban - Ocupatie: electrician - Conditii de viata: locuieste intr-un apartament cu doua camere impreuna cu sotia si cei 3 copii - Obiceiuri: fumeaza un pachet de tigari pe zi, mese neregulate, mancaruri condimentate.-Antecedente heredo-colaterale:- mama a avut ulcer gastric-Motivele internarii- durere abdominala in epigastrul mijlociu sub forma de arsura - varsaturi postprandiale - inapetenta - scadere in greutate - calmarea durerii dupa ingestia de alimente Istoricul bolii: De aproximativ trei saptamanii pacientul prezinta durere in epigastrul mijlociu sub forma de arsura, ce este calmata de ingestia de alimente, inapetenta si o scadere in greutate. Se prezina la medicul de familie unde i se da bilet de trimitere la spital sectia boli interne. In urma controlului si a investigatiilor i s-a pus diagnosticul de: ULCER GASTRIC

PLAN DE INGRIJIRENEVOIA FUNDAMENTALA

DIAGNOSTIC DE NURSING

OBIECTIVE INTERVENTII PROPRII INTERVENTII DELEGATE

EVALUARE

1.Nevoia de a bea si a manca

-deficit nutritional legat de teama de durere la ingestia alimentelor si datorita tulburarilor digestive manifestate prin greturi, varsaturi.

-atingerea de catre pacient a unui status nutritional optim,oprirea varsaturilor.-sa nu prezinte semne de deshidratare.

-Pacientul sa consume alimente neiritante deoarece acestea reduc durerile epigastrice.-Sa aiba mese regulate.Mesele regulate duc la neutralizarea acidului gastric.-Sa nu manance inainte de culcare.Consumul de alimente inainte de culcare mareste secretia de acid gastric.-Sa serveasca masa intr-un climat destins, relaxant care diminueaza secretia de acid clorhidric.-Se asigura un climat confortabil.-Se indica pacientului in caz de greata sa inspire profund.-educa pacientul : -sa nu utilizeze medicamente fara prescriptie medicala. Medicamentele care contin salicilati sunt iritanti ai mucoasei gastrice. -sa nu consume alimente care sa irite mucoasa gastrica (cafea,alcool).Cafeaua stimuleaza secretia de HCL. -sa mestece bine alimentele. -sa manance la ore regulate. -sa nu fumeze, tabagismul creste riscul recidivei ulcerului.

La indicatiile mediculi se administreaza protectoare gastrice

-Pacientul este alimentat si hidrat corespunzator.

2.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura.

-durere legata de iritarea mucoasei gastrice si spasmul musculaturii gastrice.

-indepartarea durerii

-asistenta evalueaza pacientul.-asistenta asigura repaus la pat in perioadele de criza.-se urmareste efectul medicatiei asupra organismului.- asistenta planifica un regim de exercitii moderate.-asistenta indruma pacientul sa adopte o pozitie care sa favorizeze respiratia, circulatia sangelui. -recomanda pacientului sa respecte un aport corespunzator de lichide-as. administreaza medicatia prescrisa de medic:antiacide,inhibitori ai receptorilor O2 ai histaminei, anticolergenice.

-in urma ingrijirilor acordate si a medicatiei administrate durerea cedeaza in intensitate.

NEVOI NESATISFACUTE


OBIECTIVE INTERVENTII PROPRII INTERVENTII DELEGATE

EVALUARE

3.Nevoia de a fi curat ingrijit de a proteja tegumentele si mucoasele

-incapacitatea pacientului de a -si efectua igiena personala

-pacientul sa se poata autoingriji.

-ajuta pacientul in efectuarea ingrijirilor igienice.-asigura confortul si igiena pacientului.-ajuta pacientul la spalat¸sa se imbrace, sa se pieptene.-ii explica importanta mentinerii unor tegumente curate, pastrarea regulilor de igiena astfel incat pacientul sa nu devina sursa de infectie.

-pacientul coopereaza respectand indicatiile primite.

4. Nevoia de a elimina -potential de deshidratare datorita varsaturilor si a scaunelor moi si melenice.

- pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic.

-pacientul va fi echilibrat hidroelectrolitic si acido-bazic.-asistenta cereceteaza sangerarile oculte din scaun -asistenta are in vedere interzicerea clismelor.-se indicǎ pacientului in cazul aparitiei senzatiei de greatǎ sǎ inspire profund.

- administrarea tratamentului prescris de medic

-pacientul este hidratat corespunzator..

5. Nevoia de a comunica -anxietate legata de teama aparitiei unei suferinte

-reducerea anxietatii

-incurajeaza pacientul sa-si exprime ingrijorarea, teama si sa intrebe ori de cate ori are nelamuriri.-ajuta pacientul sa identifice situatiile stresante si incearca sa-i explice necesitatea depasirii acestora.-explica pacientului motivele respectarii planului terapeutic cu toate aspectele sale: farmacologic, dietetic, stil de viata

- pacientul si familia coopereaza, respectand indicatiile primite.

CAZ CLINIC NR. 2

- Numele si prenumele: P A

-Varsta 50 ani

- Sex: feminin

- Domiciliu:urban

-Motivele internarii: - durere in epigastru preponderent nocturne - greturi, varsaturi -

inapetenta- scadere in greutate- scaune moi melenice

- Istoricul bolii:De aproximativ 3 saptamani pacienta prezinta dureri in epigastru preponderent

nocturne, greturi, varsaturi, inapetenta, scaune moi melenice si o scadere in greutate. Se interneaza in

spital pentru investigatii si tratament. In urma controlului si a investigatiilor i s-a pus diagnosticul de:

ULCER GASTRIC HEMORAGIC

PLAN DE INGRIJIRE

NEVOI NESATISFACUTE


OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME INTERVENTII DELEGATE

EVALUARE

1. Nevoia de a bea si a manca

-alimentatie insuficienta calitativ si cantitativ datorita disconfortului gastric la ingestia de alimente.

- pacientul sa prezinte o alimentatie adecvata

-asistenta are in vedere regimul dietetic cu o alimentatie fractionata in cantitati mici administrate des.-Sa aiba mese regulate.-Sa nu manance inainte de culcare. Consumul de alimente inainte de culcare mareste secretia de acid gastric.-sa nu consume alimente care sa irite mucoasa gastrica (cafea,alcool).Cafeaua stimuleaza secretia de HCL. -sa mestece bine alimentele. -sa manance la ore regulate. -sa nu fumeze, tabagismul creste riscul recidivei ulcerului.

-echilibrare nutritionala-perfuzii cu solutii glucozate si clorurate.

-Pacientul este alimentat corespunzator

2. Nevoia de a elimina -potential de deshidratare datorita hemoragiei si varsaturilor

- pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic

-pacientul va fi echilibrat hidroelectrolitic si acido-bazic.-asistenta cereceteaza sangerarile oculte din scaun -asistenta are in vedere interzicerea clismelor.-se indicǎ pacientului in cazul aparitiei senzatiei de greatǎ sǎ inspire profund.-asistenta cereceteaza sangerarile oculte din scaun



NEVOI NESATISFACUTE



EVALUARE

3.Nevoia de a dormi si a se odihni

- insomnie datorata durerilor epigastrice nocturne.

- pacientul sa aiba o stare de bine fizica si psihica sa se poata odihni.

- datorita starii de neliniste, anxietate, durere pentru calmarea starii de agitatie asistenta administreaza medicatie sedativa (diazepam, fenobarbital)-stimuleaza increderea pacientului in fortele proprii.- identifica cauza oboselii.-invata pacientul tehnici de relaxare.-observa si noteaza functiile vitale si vegetative perioada de somn-odihna, comportamentul pacientului.

-administreaza la indicatia medicului tratament sedativ.

-pacientul este mai linistit , se odihneste.

4. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentelt si mucoasele.

-alterarea tegumentelor si mucoaselor datorita dezechilibrului hidroelectrolitic

-pacientul sa nu prezinte tegumente uscate si sa se poata autoingriji

-ajuta pacientul in efectuarea ingrijirilor igienice.-asigura confortul si igiena pacientului.-ajuta pacientul la spalat¸sa se imbrace, sa se pieptene.-ii explica importanta mentinerii unor tegumente curate, pastrarea regulilor de igiena astfel incat pacientul sa nu devina sursa de infectie.

-pacientul coopereaza respectand indicatiile primite.

CAZ CLINIC NR.3

- Numele si prenumele: R T

-Varsta: 45 ani

- Sex: masculin

- Domiciliu: urban

-Motivele internarii: - durere in epigastru preponderent nocturne- greturi, varsaturi - inapetenta

- scadere in greutate - tranzit intestinal greoi - tegumente palide, uscate

-Istoricul bolii: De aproximativ 6 saptamani pacientul prezinta durere in epigastru preponderent

nocturna, greturi, varsaturi, inapetenta, astenie si o scadere in greutate. Se interneaza in spital pentru

investigatii si tratament. In urma controlului si a investigatiilor i s-a pus diagnosticul de:

ULCER GASTRIC

PLAN DE INGRIJIRE

NEVOI NESATISFACUTE



EVALUARE

1. Nevoia de a elimina -potential de deshidratare datorita hemoragiei si varsaturilor

- pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic

-pacientul va fi echilibrat hidroelectrolitic si acido-bazic.-asistenta cereceteaza sangerarile oculte din scaun -asistenta are in vedere interzicerea clismelor.-se indicǎ pacientului in cazul aparitiei senzatiei de greatǎ sǎ inspire profund.-asistenta cereceteaza sangerarile oculte din scaun - asigurarea unei stǎri de bine fizic si psihic, notarea bilantului ingestie-excretie



2. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

-durere legata de iritarea mucoasei gastrice.

-diminuarea durerii

-asistenta evalueaza pacientul.-asistenta asigura repaus la pat in perioadele de criza.-se urmareste efectul medicatiei asupra organismului.- asistenta planifica un regim de exercitii moderate.-asistenta indruma pacientul sa adopte o pozitie care sa favorizeze respiratia, circulatia sangelui.

-as. administreaza medicatia prescrisa de medic:antiacide,inhibitori ai receptorilor O2 ai histaminei, anticolergenice.

- in urma ingrijirilor acordate si a medicatiei administrate durerea cedeaza in intensitate.

NEVOI NESATISFACUTE



EVALUARE

3. Nevoia de a bea si a manca

-alimentatie insuficienta calitativ si cantitativ datorita disconfortului gastric la ingestia de alimente.

- pacientul sa prezinte o alimentatie adecvata

-asistenta are in vedere regimul dietetic cu o alimentatie fractionata in cantitati mici administrate des.-Sa aiba mese regulate.-Sa nu manance inainte de culcare. Consumul de alimente inainte de culcare mareste secretia de acid gastric.-sa nu consume alimente care sa irite mucoasa gastrica (cafea,alcool).Cafeaua stimuleaza secretia de HCL. -sa mestece bine alimentele. -sa manance la ore regulate. -sa nu fumeze, tabagismul creste riscul recidivei ulcerului.

-echilibrare nutritionala-perfuzii cu solutii glucozate si clorurate.

-Pacientul este alimentat corespunzator

4. Nevoia de a se realiza -dificultate de a se realiza datorata starii depresive cauzata de boala si spitalizare.

-pacientul sa se poata realiza

- asistenta are rolul confesor, de sfatuitor care poate ajuta pacientul sa-si recapete increderea.-poarta discutii si schimba impresii cu pacientul.

-pacientul este cu moralul ridicat si comunica mai mul cu cei din jur fiind mult mai increzator in propria fiinta.

NEVOI NESATISFACUTE



EVALUARE

5. Nevoia de a dormi si a se odihni

- insomnie datorata durerilor epigastrice nocturne.

- pacientul sa aiba o stare de bine fizica si psihica sa se poata odihni.

- datorita starii de neliniste, anxietate, durere pentru calmarea starii de agitatie asistenta administreaza medicatie sedativa (diazepam, fenobarbital)-stimuleaza increderea pacientului in fortele proprii.- identifica cauza oboselii.-invata pacientul tehnici de relaxare.-observa si noteaza functiile vitale si vegetative perioada de somn-odihna, comportamentul pacientului.

-administreaza la indicatia medicului tratament sedativ.

-pacientul este mai linistit , se odihneste.

6. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea

- lipsa de cunostinte legat de manifestarile si atitudinea caracteristica suferintei ulceroase.

- acumularea de cunostinte legat de prevenirea si managementului crizei ulceroase.

- aprecierea nivelului de cunostinte al pacientului si dorinta acestuia de a invata.-furnizarea informatiilor necesare legate de terapia, evolutia si prognosticul bolii ulceroase avand grija sa foloseasca termenii adaptati nivelului de intelegere al pacientului alegand cu grija momentul discutiei cu acesta.-reasigurarea pacientului ca boala ulceroasa este de fapt o problema de sanatate ce poate fi tratata si controlata in mod eficient.

CONCLUZII

In urma observarii cazurilor de ulcer am constatat ca aplicarea planului de ingrijire, conform

conceptului Virginiei Henderson, adaptat posibilitatilor din clinicile noastre, a avut o eficienta

sporita bazata pe relatia afectiva asistenta-pacient.

Un rol important in acesta perioada este si instruirea pacientilor privind complicatiile majore ce

pot surveni in cazul nerespectarii regimului igieno-dietetic, impus la domiciliu.

Am constatat o lipsa mare de informatie si de educatie pentru sanatate la acesti pacienti ceea ce m-a

motivat in plus sa-mi aleg ingrijirea pacientilor cu ulcer gastric pentru lucrarea de diploma.

Ceea ce m-a frapat cel mai tare este lipsa de interes a indivizilor pentru propria lor sanatate. La

aparitia oricarui simptom ei in loc sa se prezinte la medic isi pun singuri diagnosticul fara a face

investigatii la medicul de specialitate, pentru a putea sa previna sau sa trateze orice afectiune din

faza acut

Tratamentul ulcerului gastric este în majoritatea cazurilor de natura medicala . Numai într-un numar

restrâns de situatii se intervine chirurgical , pentru a rezolva complicatiile acute sau cronice ale bolii

(penetratie , perforatie , hemoragie digestiva superioara , stenoza pilorica , malignizare ) .

Indiferent de progresele terapiei medicamentoase , sunt o serie de aspecte care nu pot fi ameliorate

fara a se asigura o protectie nutritiva a stomacului si a duodenului . Trebuie tinut seama ca în boala

ulceroasa exista particularitati functionale reactive specifice care nu pot fi corect influentate decât

printr-un regim alimentar adecvat .

Bolnavul ulceros trebuie sa învete ce , când , cât si cum sa manânce ! În acest fel contribuie la

reducerea riscului de reactivare a maladiei , mai ales în cazul în care sunt prezente conditii

ulcerogene ( stari de încordare psihica si fizica , abuzul de bauturi alcoolice , fumatul excesiv ,

alimentatia neregulata si presarata cu condimente , rentajuri , carnuri fibroase ) .

BIBLIOGRAFIE

Documents

Ulcer Gastric