Unele aspecte privind silvicultura i exploatarea forestieră · produse agricole (ex.: miere de albine) vândute, si alte valoriﬁ cări. Cercetarea statistică – Masa lemnoasă

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 2 / 2018178

Unele aspecte privind silvicultura şi exploatarea forestieră

Ec. Ioan B. GÂLCEAVĂSocietatea Română de Statistică

Ing. Olivian NUŢESCU ([email protected])

Societatea Română de Statistică

Ing. Ec. Grigorie GRAMASocietatea Română de Statistică

Motto: „Pădurea a fost leagăn

al formarii poporului român,

loc de refugiu şi scut de apărare”(Document istoric)

Abstract În acest articol, autorii se axează pe prezentarea unor aspecte semnifi cative privind apariția, consolidarea și dezvoltarea statisticii ofi ciale românești. Se trec în revistă contextul în care s-au stabilit, pentru prima dată, ofi ciile de statistică în Moldova și Țara Românească și, apoi evoluția, etapă cu etapă, a instituției ofi ciale de statistică, sub cele mai diverse denumiri, până în zilele noastre. În continuare, se efectuează o analiză a domeniului silvicultură și exploatare forestieră. Se prezintă serii de date și grafi ce care dau sugestivitate și confi rmă opiniile exprimate. Cuvinte cheie: statistică ofi cială, silvicultură, fond forestier, exploatare silvică, împădurire Clasifi carea JEL: Q23, Q24

Introducere Statistica românească are o îndelungată tradiţie în Europa şi în lume.

De-a lungul timpului au fost realizate importante lucrări de specialitate.

Prin crearea statisticii ofi ciale a fost posibilă culegerea de date şi

informaţii relevante necesare actului de guvernare.

Statistica ofi cială a fost consfi inţită în România după înfi inţarea

Instituţiei Centrale de Statistică în Bucureşti, prin unifi carea instituţiilor de

statistică existente în Ţara Românească şi Moldova.

Funcţionând în cadrul unei instituţii publice a statului, statistica ofi cială

din România s-a afi rmat tot mai mult în decursul timpului. Au fost înfăptuite

reforme importante în întreaga societate, inclusiv pentru modernizarea activităţii

în multe domenii.

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 2 / 2018 179

La Instituţia Centrală de Statistica (D.C.S), în prezent Institutul Naţional de Statistică (I.N.S.), într-o perioadă de peste un secol şi jumătate s-au desfăşurat numeroase înregistrări de interes naţional, acţiuni de culegere a datelor şi anchete statistice din toate domeniile economice naţionale, inclusiv din agricultură, silvicultură şi exploatare forestieră. Legea organizării şi funcţionării statisticii ofi ciale în Romania Nr. 226/2009 prevede: „Institutul Naţional de Statistică este organizat şi funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale cu personalitate juridică [...]”; „Institutul Naţional de Statistică, direcţiile teritoriale din subordinea acestuia şi ceilalţi producători de statistici ofi ciale sunt autorizaţi să colecteze date statistice din orice sursă disponibilă, în conformitate cu activităţile prevăzute în Programul Statistic Naţional [...]”; „Institutul Naţional de Statistică şi ceilalţi producători de statistici ofi ciale colectează date din surse statistice prin [...] observări statistice exhaustive [...], observări statistice prin sondaj [...], observări statistice parţiale de tipul anchetelor pilot [...]. În statistica ofi cială din România s-au efectuat investigaţii cu caracter economic şi social. Au fost elaborate lucrări privind numărul şi starea materială a populaţiei, s-au organizat recensăminte generale, monografi i zonale, s-au întocmit acte de stare civilă, cercetări statistice asupra clădirilor şi locuinţelor inclusiv în mediul rural, în industrie, agricultură şi silvicultură. Au fost elaborate publicaţii: Anuare statistice, Breviare, serii de Buletine informative etc. România deţine o suprafaţă totală de 238397 km². Suprafaţa totală a ţării s-a actualizat de către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară – în conformitate cu prevederile Legii nr. 7/1996, cu modifi cările şi completările ulterioare. Este deosebit faptul că relieful României este armonios, repartizat proporţional în trepte: câmpii, lunci şi Delta Dunării (zona joasă, 33%), dealurile şi podişurile (zona medie – Subcarpaţii, 36%) şi Munţii Carpaţi (zona înaltă, 31%). În toate zonele ţării se afl ă, după caz, suprafeţe întinse ocupate cu vegetaţie naturală. În zona de munte şi a dealurilor înalte există cea mai extinsă suprafaţă cu vegetaţie naturală. Pe teritoriul României, pădurea – principala formaţiune vegetală – deţine 25-27% din suprafaţă (6,0 – 6,4 mil. hectare). În decursul anilor, vegetaţia din ţara noastră a înregistrat o serie de transformări prin defrişarea fondului forestier. Suprafeţe cu defi cit de umiditate afl ate în Câmpia Română şi Câmpia Banatului, a Crişanei, cât şi din Podişul Dobrogei şi Moldovei au fost – în mare parte, înlocuite prin extinderea diferitelor culturi agricole. „Silvicultura are ca obiectiv principal elaborarea metodelor şi proceselor tehnice de sporire a producţiei forestiere şi tehnica plantării


şi regenerării arboretului. Elaborează metodele de selecţie forestieră, de silvoamelioraţii, de protecţie a pădurilor şi de cultivare a speciilor forestiere. Studiază creşterea şi dezvoltarea speciilor forestiere, adaptate diferitelor condiţii pedoclimatice”. „Silvicultura, considerată ramură a economiei forestiere, cuprinde crearea, îngrijirea, regenerarea şi amenajarea patrimoniului forestier, tehnica plantaţiilor forestiere, a pepinierelor silvice şi a protecţiei pădurilor. Asigură materia primă pentru industria forestieră şi pentru alte ramuri industriale”. Silvicultura şi exploatarea foretieră – domenii importante în economia naţională a României au îndeplinit şi au funcţii multiple şi complexe: economice şi ecologice, cât şi funcţie sanitar – terapeutică. În activitatea desfăşurată pentru asigurarea veridicităţii datelor şi informaţiilor la toate categoriile de indicatori specifi ci din chestionarele aprobate de I.N.S au fost analizate o serie de reglementări: Prevederile din Legea nr. 46/2008 privind adoptarea Codului Silvic, Rezoluţia Consiliului din 1996 privind Strategia forestieră a Uniunii Europene şi Programul Statistic European 2011 (Statistici forestiere) – documente utile pentru proiectarea întregului Sistem de indicatori cuprins în structura cercetărilor statistice elaborate. Au fost reţinute prevederile cu modifi cările ulterioare (Legea nr. 133/2015 şi Legea nr. 175/2017) şi din alte acte normative. Au fost avute în vedere Reglementările specifi ce privind exploatarea forestieră (tehnologia exploatării), procesul de producţie, standardele aprobate, sistemul de indicatori şi ghidul de calitate, importante prevederi din legislaţia europeană din Sistemul economie – mediu.

Cercetarea statistică – Fondul forestier naţional

(Chestionarul SILV. 1)

Prin cercetarea statistică s-a asigurat obţinerea de date şi informaţii privind suprafaţa fondului forestier pe categorii de folosinţă, specii şi forme de proprietate (Proprietate publică: a statului, şi separat a unităţilor administrativ-teritoriale, cât şi pentru Proprietatea privată: a persoanelor fi zice şi juridice, şi separat a unităţilor administrativ-teritoriale). Totodată, au fost obţinute date şi informaţii privind repartizarea pe judeţe a suprafeţei fondului forestier. Datele şi informaţiile au fost furnizate de Ocoalele Silvice de stat din cadrul Direcţiilor Silvice ale Regiei Naţionale a Pădurilor (Romsilva), Bazele experimentale din cadrul Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Silvicultură, Ocolul silvic propriu al Regiei Autonome a Administraţiei Patrimoniului Protocolului de Stat, Administratia Domeniului Public şi Privat, Ocoalele silvice de regim şi Garda Forestieră.


Precizările metodologice şi instrucţiunile de completare a chestionarelor cercetării statistice se referă – în detaliu – la denumirea unităţii de raportare, adresa şi alte informaţii inclusiv codul din Clasifi carea Activităţilor Economice Naţionale (C.A.E.N – Rev. 2).

Cercetarea statistică - Activitatea economică a unităţilor silvice


Prin sistemul de indicatori specifi ci sunt obţinute date şi informaţii privind cifra de afaceri a unităţilor silvice, produsele valorifi cate şi masa lemnoasă – afl ată în diferite stadii în cadrul procesului de exploatare forestieră. În cifra de afaceri sunt cuprinse veniturile realizate din valorifi carea produselor specifi ce fondului forestier inclusiv din autorizaţii, despăgubiri şi tarife. În chestionar sunt o serie de precizări metodologice inclusiv cu privire la coefi cienţii de echivalenţă (în cazul în care masa lemnoasă vândută a fost în alte unităţi de măsură decât metri cubi). În capitolele separate se urmăresc cheltuielile şi veniturile din domeniul silviculturii – pe diferite categorii de indicatori, cât şi alte categorii de indicatori: echipamente şi animale de tracţiune folosite în activităţile de silvicultură (în inventar şi achiziţii), clădirile/birourile folosite în activităţile din silvicultură şi drumurile folosite (afl ate în proprietatea publică a statului, şi separat a administraţiei publice locale, ale altor categorii de proprietăţi –

inclusiv biserica şi persoane fi zice). Sunt prevăzute şi date cu privire la forma juridică de organizare a unităţii. Dintre produsele fondului forestier vândute sunt avute în vedere: masa lemnoasă, puieţii forestieri şi ornamentali din pepiniere silvice, alte produse lemnoase, seminţe forestiere, fructe de pădure, ciuperci comestibile din fl ora spontană, alte produse nelemnoase, produse vânătoreşti, produse piscicole, produse agricole (ex.: miere de albine) vândute, si alte valorifi cări.

Cercetarea statistică – Masa lemnoasă recoltată şi suprafaţa parcursă

cu tăieri (Chestionarul SILV. 3)

Sunt furnizate date şi informaţii cu privire la masa lemnoasă recoltată de către persoane juridice atestate. Sistemul de indicatori deosebit de variat se referă la masa lemnoasa recoltată din câteva categorii de păduri: proprietate publică a statului, proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale, din cele proprietate privată şi vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier naţional, fi ind asigurată obţinerea de date şi informaţii în structură. Se urmăresc distinct: produsele principale, cele din tăieri de conservare, produse accidentale din arborete peste 60 de ani, produse secundare, produse


accidentale din arborete sub 60 de ani, produse de igienă (tăieri efectuate pentru îngrijire şi curăţire – inclusiv în pădurile tinere).

Cercetarea statistică – Lucrări de regenerare a pădurilor, executate în

fondul forestier şi în terenuri din afara fondului forestier


Sunt obţinute date şi informaţii privind suprafeţele regenerate pe categorii de terenuri, regenerări în terenuri preluate în fond forestier şi în terenuri din afara fondului forestier (în raport cu folosinţa anterioară a terenului); suprafeţe regenerate (pe specii), culturi speciale şi semănături directe în cadrul lucrărilor de regenerare, completări curente şi refacerea culturilor forestiere calamitate; puieţi, seminţe şi butaşi folosiţi la lucrări de regenerare; lucrări de pregătire a terenului şi a solului, îngrijirea culturilor tinere, ajutorarea regenerării naturale; valoarea lucrărilor executate (cheltuieli repartizate pe categorii de lucrări şi surse de fi nanţare); repartizarea pe judeţe a lucrărilor de regenerare a pădurilor (suprafeţele cu lucrări de regenerare).

• Clasifi cări utilizate pentru încadrarea corectă a datelor

stastistice – Activităţi componente (CAEN)

Clasifi carea Activităţilor din Economia Naţională (CAEN) – aprobată prin Ordinul nr. 337/2007 publicat în Monitorul Ofi cial nr. 293 (revizuit şi publicat ulterior: M.O. nr. 403/2008) – cuprinde Activitatea de silvicultură şi exploatare forestieră (Diviziunea 02, Sectiunea A – Agricultură, Silvicultură). Silvicultura şi exploatarea forestieră fac parte de asemenea din Sistemul Conturilor Naţionale – lucrare elaborată pe baza principiilor metodologice ale Sistemului European de Conturi 2010 (SEC 2010). Clasifi carea CAEN cuprinde inclusiv precizări privind Activitatea de prelucrare a lemnului şi fabricarea produselor din lemn (Diviziunea 16) şi la Activitatea de fabricare de mobila (Diviziunea 31) prevăzute la Secţiunea C (Industria prelucrătoare). Din statistica ofi cială, seriile de date cu privire la structura fondului forestier din România (suprafaţa în mii hectare) au făcut posibilă analiza evoluţiei din două perioade de timp (2005 – 2010 şi 2011 – 2016) – analiză prezentată în continuare. Este de subliniat că fondul forestier din România a fost şi este caracterizat prin diversitate având condiţii naturale bune pentru numeroase specii de arbori şi arbuşti – cu un ciclu lung de reproducere. Suprafaţa fondului forestier cuprinde suprafaţa ocupată de

păduri şi suprafaţa altor terenuri.


• Suprafaţa fondului forestier naţional în anii 2005 – 2010

Date statistice la sfârşitul fi ecărui an

mii hectare2005 2006 2007 2008 2009 2010

Suprafaţa pădurilor 6233 6272 6315 6309 6334 6354- Răşinoase 1873 1893 1920 1938 1935 1941- Fag 2023 2028 2041 2052 2037 2052- Stejar 1084 1084 1077 1058 1077 1074- Diverse specii 1253 1267 1277 1261 1285 1287Alte terenuri 158 155 170 161 161 161Total 6391 6427 6485 6470 6495 6515Sursa datelor: Anuarul Statistic al României / INS

Din analiza datelor privind suprafaţa fondului forestier existentă pe total ţară în intervalul 2005 – 2010 rezultă creşterea suprafeţei cu 124 mii ha la sfârşitul anului 2010 comparativ cu suprafaţa înregistrată pentru anul 2005. La suprafaţa pădurilor creşterea a fost de 121 mii ha în 2010 fată de 2005, diferenţa de 3 mii ha provine de la “Alte terenuri”. În structura suprafeţei pădurilor, cea mai mare creştere, în anul 2010, a fost la răşinoase (68 mii ha). Din totalul suprafeţei ocupate de păduri, în anul 2010 suprafaţa cu fag este cea mai întinsă (2052 mii ha). La “Diverse specii” (1287 mii ha) s-a înregistrat creşterea suprafeţei cu 37 mii ha faţă de datele de la sfârşitul anului 2005. Au fost avute în vedere suprafeţele ocupate, printre altele cu specii de frasin, paltin, nuc, salcâm, tei şi plop. La alte terenuri s-au cuprins terenuri care servesc nevoilor de cultură şi producţie silvică, terenuri care servesc nevoilor de administraţie silvică, terenuri ocupate de construcţii şi curţile aferente acestora, etc.

• Suprafaţa fondului forestier naţional în anii 2011 – 2016

Date statistice la sfârşitul fi ecărui an

mii hectare2011 2012 2012 2014 2015 2016

Suprafaţa pădurilor 6365 6373 6381 6387 6399 6404- Răşinoase 1949 1945 1937 1930 1931 1929- Fag 2076 2081 2095 2108 2125 2131- Stejar 1064 1069 1064 1062 1060 1058- Diverse specii 1276 1278 1285 1287 1283 1286Alte terenuri 157 156 158 158 156 155Total 6522 6529 6539 6545 6555 6559Sursa datelor: Anuarul Statistic al României / INS


În intervalul 2011 – 2016 rezultă, că pe total ţară, suprafaţa fondului forestier s-a mărit în anul 2016 cu 37 mii hectare comparativ cu suprafaţa din 2011. Creşterea a fost de 44 mii ha faţă de anul 2010 şi cu 168 mii ha faţă de sfârşitul anului 2005 (perioada 2005 – 2010).Este de evidenţiat faptul că în perioada 2005-2016 au crescut succesiv suprafeţele fondului forestier proprietate privată, fi ind la sfârşitul anului 2013 de 2277 mii ha comparativ cu 2097 mii ha în 2009. În anul 2013 suprafaţa fondului forestier proprietate publică afl ată, în principal în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor, deţinea o pondere de aproximativ 65% şi suprafaţa fondului forestier proprietate privata (administrată, în general, de structurile silvice private) o pondere de 35%. Suprafaţa de fond forestier proprietate privată aparţin în principal persoanelor fi zice şi juridice.

6100

6150

6200

6250

6300

6350

6400

6450

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2012 2014 2015 2016

mii

ha

Suprafaţa pădurilor

• Suprafeţe supuse lucrărilor de regenerare

Lucrări de regenerare pe cale artifi cială, în anii 2005 – 2009

hectare2005 2006 2007 2008 2009

Plantaţii 14196 15476 10680 11205 10840- Răşinoase 5382 4970 4475 4365 4667- Foioase 8814 10506 6205 6840 6473Semănături 193 57 36 39 122- Răşinoase 36 - 8 9 30- Foioase 157 57 28 30 92Total 14389 15533 10716 11244 10962

Sursa datelor: Anuarul Statistic al României / INS


În perioada 2005 – 2009, procesul de regenerare s-a desfăşurat în ţara noastra atât pe cale naturală cât şi pe cale artifi cială (pe terenuri forestiere şi terenuri lipsite de vegetaţie). Pe cale artifi cială, procesul de regenerare s-a realizat prin plantarea de puieţi, arbuşti şi prin însămânţarea unor suprafeţe. În perioada 2005 – 2009, cea mai mare suprafaţă de teren regenerată pe cale artifi cială a fost în anul 2006 (15533 ha), cu 1144 ha mai mare decât în anul precedent. La sfârşitul perioadei (în anul 2009) comparativ cu 2005, suprafaţa regenerată pe cale artifi cială a fost mai mică cu 3427 ha. Cele mai mari diferenţe au fost la plantaţii specia foioase (2641 ha) şi la răşinoase (715 ha). La semănuturi directe pe total în anul 2009, s-a regenerat o suprafaţă mai mică cu 71 ha decât cea realizată în anul 2005.

Lucrări de regenerare pe cale artifi cială, în anii 2010 – 2016hectare

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Plantaţii 10022 11449 10969 10315 12456 11790 11578- Răşinoase 5229 5730 5807 5209 5329 6158 6180- Foioase 4793 5719 5162 5106 7127 5632 5398Semănături 84 50 57 122 52 56 37- Răşinoase 28 11 3 13 15 25 7- Foioase 56 39 54 109 37 31 30Total 10106 11499 11026 10437 12508 11846 11615Sursa datelor: Anuarul Statistic al României / INS

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

he

cta

re

Plantatii

Procesul de regenerare a continuat în ţara noastră (perioada 2010 – 2016) pe cale naturală şi pe cale artifi cială. A fost regenerată artifi cial în anul 2016 o suprafaţă de 11615 ha, cu 1509 ha mai mult decât în 2010. Cea mai mare suprafaţă regenerată a fost în anul 2014 (pe total şi la plantaţii).


În întreaga perioadă 2010 – 2016, cele mai mari suprafeţe regenerate s-au înregistrat la plantaţiile de răşinoase şi foioase. La semănături directe, suprafeţele regenerate au fost mai mici în anul 2016 cu 47 ha, pe total, comparativ cu anul 2010. Cea mai mare suprafaţă regenerată artifi cial s-a înregistrat în anul 2014, cu 2402 ha. faţă de anul 2010.

• Diverse activităţi specifi ce desfăşurate în silvicultură

(anii 2005 – 2009)

Suprafeţe de teren forestier de pe care se recoltează în mod selectiv

lemnul brut

hectare 2005 2006 2007 2008 2009

Tăieri de regenerare – suprafata parcursă cu tăieri 83564 86167 84276 85740 92377Operaţiuni de igienă şi curăţire a pădurilor 526405 583582 538346 664448 696511Tăieri de îngrijire în păduri tinere 161818 155517 135560 131315 129939Tăieri de produse accidentale 583035 461898 587274 459859 412570Sursa datelor: Anuarul Statistic al României / INS

În anul 2009, suprafaţa parcursă cu tăieri (succesive şi progresive) a fost cu 8813 ha mai mare comparativ cu 2005. A fost avută în vedere suprafaţa din care s-a recoltat masa lemnoasă. De asemenea a fost cu 170106 ha mai mare suprafaţa de pe care s-au efectuat operaţiuni de igienă şi curăţire a pădurilor. Alte activităţi: tăieri de îngrijire în pădurile tinere şi tăierile de produse accidentale (din calamităţi naturale sau defrişări) s-au efectuat pe suprafeţe mai puţine faţă de activităţile respective desfăşurate în anul 2005. • Diverse activităti specifi ce desfăşurate în silvicultură

(anii 2010 – 2016)

Suprafeţe de teren forestier de pe care se recoltează în mod selectiv şi

programat lemnul brut

hectare2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Tăieri de regenerare – suprafaţa parcursă cu tăieri

99229 107690 109615 109738 100981 98453 137218

Operaţiuni de igienă şi curăţire a pădurilor 695894 709156 670208 789462 724760 691988 538787

Tăieri de îngrijire în păduri tinere 132303 158138 168684 168643 162541 165384 170486Tăieri de produse accidentale 471027 560341 593977 554925 456089 444825 381774Sursa datelor: Anuarul Statistic al României / INS


Tăierile de regenerare (succesive şi progresive) din anul 2016, s-au efectuat cu 37989 ha mai multe decât pe suprafaţa înregistrată în anul 2010. Au fost mai puţine hectare de suprafaţă pe care s-au efectuat operaţiuni de igienă şi curăţire, cât şi tăieri de produse accidentale. La tăieri de îngrijire în pădurile tinere, în anul 2016, activitatea s-a realizat pe o suprafaţă mai întinsă cu 38183 ha. Anul 2016 a fost cel în care s-au efectuat activităţi de regenerare şi operatiuni la tăierile de îngrijire în păduri tinere pe cele mai multe suprafeţe comparativ cu ceilalţi ani.

• Volumul de lemn recoltat în anii 2005 – 2009mii m3 (volum brut)

2005 2006 2007 2008 2009- Răşinoase 6061 5765 7491 6766 6635- Fag 4794 4997 5182 5208 5489- Stejar 1586 1632 1485 1653 1403- Diverse specii tari 1852 1915 1668 1760 1845- Diverse specii moi 1378 1375 1412 1318 1145Lemn recoltat - Total 15671 15684 17238 16705 16520Sursa datelor: Anuarul Statistic al României / INS

Volumul brut de lemn recoltat în România, în anul 2009, a fost de 16520 mii m3, cu 849 mii m3 mai mare comparativ cu volumul de lemn brut recoltat în anul 2005. În anul 2007 s-a recoltat cel mai mare volum de lemn brut (17238 mii m3) pe total ţară în perioada 2005 – 2009. Cele mai mari cantităţi de lemn brut recoltat – pe specii, s-au înregistrat la răşinoase şi la fag. La specia stejar volumul de lemn recoltat a scăzut în anul 2009 faţă de 2005 cu 183 mii m3 şi la diverse specii moi cu 233 mii m3. La diverse specii moi au fost cuprinse speciile forestiere de tei, salcie, plop. Grupa diverse specii tari (1845 mii m3 în anul 2009) cuprinde speciile de salcâm, paltin, frasin, nuc.

• Volumul de lemn recoltat în anul 2010 – 2016mii m3 (volum brut)

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016- Răşinoase 6832 7521 7615 7922 7225 6782 6268- Fag 5654 6175 6332 6226 5836 6215 5799- Stejar 1566 1747 1687 1742 1664 1769 1688- Diverse specii tari 1785 1946 2014 1969 1876 1951 2008- Diverse specii moi 1155 1316 1433 1423 1288 1416 1435Lemn recoltat-Total 16992 18705 19081 19282 17889 18133 17198Sursa datelor: Anuarul Statistic al României / INS


Volumul brut de lemn recoltat în România, în anul 2016, a fost de 17198 mii m3, cu 206 mii m3 mai mare faţă de volumul de lemn brut recoltat în anul 2010. Pe total ţară, cel mai mare volum de lemn brut recoltat în perioada 2010 – 2016 a fost în anul 2013 (19282 mii m3). Pe specii cele mai mari cantităţi de lemn brut recoltat în anul 2016 au fost înregistrate la speciile răşinoase şi fag fi ind menţinută tendinţa începând din anul 2005 aşa cum rezultă din seria de date prezentată anterior. În anul 2016 s-a înregistrat creşterea volumului de lemn recoltat la toate speciile, faţă de anul 2010 cu excepţia răşinoase, la care volumul de lemn a scăzut cu 564 mii m3. La diverse specii tari cel mai mare volum recoltat a fost în anul 2012 (2014 mii m3). Pe ansamblul ţării, în anul 2013 când s-a înregistrat cel mai mare volum brut de lemn recoltat, faţă de anul 2009 volumul de lemn recoltat a fost cu 15,4% mai mare.

• Volumul de lemn exploatat în anii 2005 – 2009mii m3

2005 2006 2007 2008 2009Volumul de lemn exploatat Total, din care: 11780 11739 14608 13977 13571Volumul de lemn rotund, total 10497 10455 13005 12472 12142 Sursa datelor: Anuarul Statistic al României / INS

Lemnul scos din pădure şi valorifi cat s-a înregistrat ca volumul de lemn exploatat de către operatorii economici cu activitate de exploatare forestieră. Rezultă că în anul 2009 volumul de lemn exploatat a fost (pe total) cu 1791 mii m3 mai mare decât în anul 2005. În anul 2007 a fost cel mai mare volum de lemn exploatat, comparativ cu ceilalţi ani iar la volumul de lemn rotund (total), în anul 2009 s-a înregistrat o creştere de 1645 mii m3.

• Volumul de lemn exploatat în anii 2010 – 2016mii m3

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Volumul de lemn exploatat Total, din care: 14250 16204 16981 16778 16972 16773 16640Volumul de lemn rotund, total. 12760 14601 15345 15195 15330 15315 15117Sursa datelor: Anuarul Statistic al României / INS

Volumul de lemn exploatat a fost în anul 2016 cu 2390 mii m3 mai mare faţă de 2010 iar la volumul de lemn rotund diferenţa a fost de 2357 mii m3. În volumul de lemn rotund s-au cuprins cantităţile de buşteni (lemn rotund şi despicat, alte sortimente de lemn rotund) şi cantităţile de lemn pentru


foc. Pe total, în volumul de lemn exploatat s-au cuprins cantităţile de lemn rotund, coaja şi alte sortimente secundare.

Concluzii În studii, lucrările de sinteză şi publicaţiile elaborate periodic de INS au fost cuprinse datele şi informaţiile cu privire la activitatea desfăşurate, comunicate / furnizate de agenţii economici – pe domenii specifi ce inclusiv din silvicultură şi exploatare forestieră, de ministere şi diverse instituţii. A fost intensifi cată colaborarea cu ministerele, organele şi instituţiile centrale şi locale producătoare de statistici ofi ciale – pentru asigurarea fondului de date şi informaţii solicitate de utilizatorii interni şi instituţiile internaţionale. Anuarul Statistic al României – publicaţie de largă tradiţie, cuprinde serii de date privind evoluţia semnifi cativă a fenomenelor economice şi din alte domenii de activitate potrivit cerinţelor şi opiniilor numeroaselor categorii de benefi ciari. În cuprinsul Anuarului, pentru Silvicultură sunt prezentate date şi informaţii statistice specifi ce referitoare la fondul forestier, suprafaţa pădurilor, regenerările, suprafaţa parcursă cu tăieri (pe diferite categorii), volumul de lemn recoltat şi volumul de lemn exploatat, cât şi alte date şi informaţii de detaliu privind activităţile desfăşurate în cuprinsul fi ecărui an calendaristic cuprins în seria de date. În Anuarul Statistic al Romaniei – ultimele ediţii, editat de INS, seriile de date fac referire la evolutia fenomenelor pentru diferite categorii de indicatori, precizările metodologice fi ind prezentate bilingv (în română şi engleză). Publicaţia “Statistica Activităţilor din Silvicultură” cuprinde date şi informaţii pe total ţară, cât şi pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare şi judeţe – având la baza comunicările scrise transmise prin chestionarele statistice aprobate. Analizând datele şi informaţiile în profi l teritorial privind fondul forestier naţional rezultă că din punct de vedere geografi c este o repartizare neuniformă în cadrul celor opt regiuni de dezvoltare. Datele statistice ofi ciale publicate în anuarele statistice şi alte lucrări specifi ce, inclusiv în publicaţia “Statistica Activităţilor din Silvicultură” sunt edifi catoare. Cele mai mari suprafeţe de fond forestier sunt din decursul timpului în regiunile: Centru (judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu), Nord-Est (judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui) şi Vest (judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş). Regiunea Bucureşti – Ilfov (judeţul Ilfov şi Municipiul Bucureşti ) deţine cea mai mică suprafaţă de fond forestier. Dintre judeţe, cele mai mari suprafeţe de fond forestier s-au înregistrat în Suceava, Caraş-Severin, Hunedoara, Argeş, Vâlcea, Bacău, Harghita, Neamţ, Maramureş. În judeţele Suceava şi Caraş-Severin au fost cele mai mari suprafeţe regenerate (în diferite perioade).


O activitate intensă pentru organizarea şi funcţionarea sistemului informaţional în domeniul silviculturii şi exploatării forestiere s-a înregistrat începând din anii ’90. Au fost luate unele măsuri pentru întocmirea setului de criterii care să stea la baza elaborării “Sistemului de indicatori pan-europeni” urmând să se adopte la “Conferinţa ministerială pentru protecţia pădurilor în Europa” – eveniment organizat în anul 1998. Pentru elaborarea lucrărilor în concordanţă cu cerinţele statisticii europene, INS din România a iniţiat proiectul “Sistemul de indicatori statistici privind silvicultura şi exploatarea forestieră” realizat în anul 2002 împreună cu Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice şi cu Biroul de Cercetări Sociale. A fost realizată, în anul 2001, “Ancheta statistică privind volumul de lemn exploatat de agenţii economici atestaţi în exploatarea lemnului”, fi ind stabiliţi indicatorii şi metodologia de determinare, inclusiv cu specialiştii Regiei Naţionale a Pădurilor, cât şi ai Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice. După cea de-a IV-a “Conferinţă ministerială pentru protecţia pădurilor în Europa” (anul 2003) s-a adoptat Declaraţia de la Viena, şi a fost realizat de către ministerul român de resort “Sistemul informaţional privind circulaţia lemnului”, prezentat la workshop-ul din anul 2005. Sistemul indicatorilor a fost corelat cu criteriile de gestionare şi dezvoltare durabilă. Indicatorii respectivi s-au defi nitivat în concordanţă cu semnifi caţia FAO pentru evaluarea resurselor forestiere din regiunile cu clima temperată şi boreală.(TBFRA) INS transmite la Eurostat, începând din anul 2007, date şi informaţii statistice cu privire la silvicultură şi exploatare forestieră – potrivit acordului din Rezoluţia Consiliului din 15 decembrie 1998.(Strategia în domeniul forestier a Uniunii Europene). Eurostat, UNECE, FAO, ITTO au devenit benefi ciari pentru datele şi informaţiile statistice cuprinse în “Chestionarul comun sectorul forestier (JFSQ)” care se referă atât la activitatea de producţie, cât şi la comerţul cu lemn şi produse din lemn, mobilier din lemn, produse din celuloză şi hârtie. De asemenea la Eurostat s-au transmis date şi informaţii privind “Conturile economice (Chestionarul – Conturi forestier europene – EFA)” pentru stabilirea aportului la PIB-ul ţării a sectorului respectiv. S-a avut în vedere “Metodologia din Proiectul PHARE RO 2006/018-47.03.09 denumit Dezvoltarea continua a sistemului statistic românesc” (Îmbunatățirea și armonizarea statisticii forestiere) şi prin Grantul “Conturi de mediu – conturi forestiere” realizat de INS cu fi nanţare Eurostat. TEMPO-Online este baza de date statistice care oferă posibilitatea de a accesa o gamă largă de informaţii oferite de Institutul Naţional de Statistică: suprafaţa fondului forestier, suprafaţa pădurilor, volumul de masă lemnoasă


recoltat, suprafaţa parcursă cu tăieri, suprafaţa terenurilor regenerate la nivel naţional, macroregiuni, regiuni de dezvoltare şi judeţe; cantităţile şi valorile produselor forestiere vândute de unităţile silvice, la nivel naţional. INS diseminează date statistice şi prin baza sa de indicatori statistici de

dezvoltare durabilă. Indicatorii prezenţi în baza de date urmăresc obiectivele ţintă şi modalităţile de acţiune la orizontul anilor: 2013, 2020, 2030, stabilite prin Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă şi sunt construiţi pe baza informaţiilor care sunt disponibile în Institutul Naţional de Statistică, Ministerul Apelor şi Pădurilor şi instituţiile în subordinea sau coordonarea acestuia şi a metodologiilor care sunt armonizate cu cele ale Uniunii Europene: masa lemnoasă recoltată; creşterea brută anuală a lemnului pe picior; suprafaţa de fond forestier pe cap de locuitor.

Abrevieri:

Eurostat – Biroul de statistică al Comunităţii europene. FAO – Organizaţia internaţională pentru agricultură şi alimentaţie ITTO – Organizatia internaţională a lemnului tropical UNECE – Comisia economică a Naţiunilor Unite pentru Europa

Bibliografi e 1. Giurescu, C. (1975). Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri, Editura

Ceres, București 2. Dicţionarul Enciclopedic Român, București

3. *** - Buletin Info INS, februarie 2018, Nr. 2 (45)

4. *** - Legea organizării şi funcţionării statisticii ofi ciale în Romania Nr. 226/2009

5. *** - Ordonanţa Domnească Nr. 276/12 iulie 1859

6. *** - baza de date a Eurostat - (http://ec.europa.eu/eurostat/data/database)

7. *** - baza de date a FAO - (http://www.unece.org/forests/areas-of-work/forest-

resources).

Documents

Unele aspecte privind silvicultura i exploatarea forestieră · produse agricole (ex.: miere de albine) vândute, si alte valoriﬁ cări. Cercetarea statistică – Masa lemnoasă