68
 urop în Europa în  12 lecții  de Pascal Fontaine

Uniunea Europeana in 12 Lectii

Embed Size (px)

Citation preview

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 1/68

 

Europa înEuropa în12 lecții

 

de Pascal Fontaine

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 2/68

 

Această broșură, precum și alte explicații succinte și clare despre UE pot f găsite on-line la adresa

de internet ec.europa.eu/publications/ 

Comisia Europeană

Direcția Generală Comunicare

Publicații

B-1049 Bruxelles

Manuscris fnalizat în octombrie 2006

Ilustrația copertei/otografi: Reporters

O fșă bibliografcă fgurează la sârșitul prezentei publicații

Luxemburg: Ofciul pentru Publicații Ofciale ale Comunităților Europene, 2007

ISBN 92-79-02877-4

© Comunitățile Europene, 2007

Reproducerea este autorizată.

Printed in Belgium

 IMPRIMAT PE HÂRTIE ALBĂ FĂRĂ CLOR

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 3/68

 

de Pascal Fontaine,ost colaborator al lui Jean Monnetși proesor la Institutul de Studii Politice, Paris

 

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 4/68

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 5/68

 

3

    E   u   r   o   p

   a

    î   n     1

    2

    l   e   c    ț    i    i

        C      u      p      r        i      n      s

1. La ce servește Uniunea Europeană? 4

2. Cele zece etape istorice 8

3. Extinderea și politica de vecinătate 12

4. Cum uncționează UE? 16

5. Care sunt rolurile UE? 22

6. Piața unică 28

7.

8. Spre o societate bazată pe cunoaștere 36

9. Europa cetățenilor 40

10. Libertate, securitate și justiție 44

11. Rolul Uniunii Europene pe scena mondială 48

12. Care este viitorul Europei? 54

Cronologia construcției europene 58

Uniunea economică și monetară (UEM) 32și moneda euro

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 6/68

 

1. La ce servește UniuneaEuropeană?

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 7/68

 

5

    E   u   r   o   p

   a

    î   n     1

    2

    l   e   c    ț    i    i

I. Pacea și stabilitatea

 Înainte de a deveni un adevărat obiectiv po-litic, ideea unifcării Europei nu era decât unvis al flozoflor și vizionarilor. Victor Hugo, deexemplu, a avansat ideea „Statelor Unite aleEuropei”, find inspirat de idealurile umaniste.Visul acesta a ost însă spulberat de groazni-cele războaie care au devastat continentul înprima jumătate a secolului XX.

O nouă ormă de speranță a luat însă nașteredin ruinele celui de-al doilea război mondial.Cei care au opus rezistență totalitarismului în timpul celui de-al doilea război mondialerau hotărâți să pună capăt antagonismuluiinternațional și rivalităților în Europa și astelsă creeze condițiile necesare unei păci dura-bile. Între 1945 și 1950, câțiva oameni de stat,precum Robert Schuman, Konrad Adenauer,

Alcide de Gasperi și Winston Churchill și-aupus în gând să convingă cetățenii de necesi-tatea intrării într-o eră nouă, cea a unei organi-zări structurate a Europei Occidentale, bazatepe interese comune și ondate pe tratate, carear garanta statul de drept și egalitatea întretoate țările membre.

Preluând o idee mai veche a lui Jean Mon-net, Robert Schuman (ministru de Externe

al Franței) propune, la 9 mai 1950, instituireaComunității Europene a Cărbunelui și Oțelului(CECO). Astel, țările care odinioară se con-runtau pe câmpul de luptă decid să plasezeproducția de cărbune și oțel sub responsabi-

litatea unei autorități supreme comune. Dinpunct de vedere practic, dar și simbolic, spec-trul conictelor a ost transormat în instru-ment al păcii și reconcilierii.

II. Reunifcarea continentuluieuropean

După căderea Zidului Berlinului în 1989, Uniu-nea Europeană a ost cea care încurajat reunif-carea Germaniei. În 1991, odată cu prăbușireaImperiului Sovietic, ostele țări comuniste dinEuropa Centrală și de Est decid, la rândul lor,după ce timp de decenii s-au aat sub tutelaPactului de la Varșovia, că viitorul lor este legatde cel al marii amilii a națiunilor democraticedin Europa.

Procesul de extindere continuă și astăzi. Astel,

 în timp ce Turcia și Croația au început nego-cierile de aderare în octombrie 2005, o seriede țări din Balcani și-au depus și ele candida-tura, ceea ce ar putea duce, într-o bună zi, laaderarea eectivă a acestora la marea amilieeuropeană.

III. Siguranța și securitatea

 În secolul XXI, Europa încă se mai conruntă cuprobleme de siguranță și securitate. De aceea,UE trebuie să ia măsuri efciente pentru agaranta siguranța și securitatea statelor salemembre. În acest scop, UE trebuie să colabo-

Misiunea Europei pentru secolul XXI este:

• garantarea păcii, a prosperității și a stabilității pentru cetățenii Europei;

• consolidarea reunifcării continentului;

• asigurarea securității pentru cetățenii săi;

•  promovarea unei dezvoltări economice și sociale echilibrate;

• soluționarea provocărilor globalizării și prezervarea identității popoarelor europene;

• avorizarea valorilor europene, precum dezvoltarea durabilă și protecțiamediului, respectarea drepturilor omului și a economiei sociale de piață.

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 8/68

 

6

reze constructiv cu regiunile aate dincolo degranițele sale, respectiv țările din Balcani, dinArica de Nord, din Caucaz și din Orientul Mijlo-ciu. UE trebuie, de asemenea, să își apere inte-resele militare și strategice, prin colaborarea cualiații săi, în special cu NATO, și prin dezvoltareaunei veritabile politici europene comune de

securitate și de apărare.

Securitatea internă și externă sunt două ețeale aceleiași monede. Combaterea terorismu-lui și a crimei organizate necesită o colaborarestrânsă între orțele polițienești din toate țărileUE. Crearea unui „spațiu de libertate, securitateși justiție” în sânul UE, unde fecare cetățeanare acces egal la justiție și este protejat delege, constituie o nouă provocare la nivel eu-

ropean, necesitând o coordonare sporită aacțiunilor întreprinse de autoritățile naționale.Organisme precum Europol, Ofciul Europeande Poliție, și Eurojust, care promovează coo-perarea între procurori, judecători și ofțeri depoliție din țările membre ale UE, sunt chematesă joace un rol mai activ și mai efcient.

IV. Solidaritatea economică și socială

Cu toate că, la origine, Uniunea Europeană aost creată pentru a realiza un obiectiv politicpacifcator, aspectul economic a ost totuși celcare a reușit să dinamizeze și să încununeze cusucces această construcție europeană.

La ora actuală, tendințele demografce în UEnu sunt oarte avorabile, în comparație cu ce-lelalte state ale lumii. De aceea, statele mem-bre trebuie să se apropie tot mai mult, pentru

a asigura creșterea economică și pentru a semenține competitive la nivel mondial. Nici unstat membru nu este pregătit să acă ață, sin-gur, concurenței pe plan mondial în domeniulcomerțului. Astel, piața unică oeră întreprin-derilor europene o platormă vitală, asigurân-du-le competitivitatea pe piețele mondiale.

Cu toate acestea, acest spațiu de liberăconcurență la nivel european trebuie să aibă

drept corolar solidaritatea națiunilor europe-ne. Aceasta are consecințe pozitive asupracetățenilor europeni: prin urmare, atunci cândcetățenii din unele regiuni ale Europei sunt vic-time ale inundațiilor sau ale altor calamități na-

turale, bugetul UE prevede onduri de asistență în acest sens. Fondurile structurale, gestionatede Comisia Europeană, încurajează și sporesceorturile depuse de autoritățile naționaleși locale ale țărilor membre pentru a reduceinegalitățile între diversele regiuni ale UE. Mij-loacele fnanciare de la bugetul UE și creditele

oerite de Banca Europeană de Investiții (BEI)sunt alocate pentru a îmbunătăți inrastruc-tura de transporturi (de exemplu, extinderearețelei de autostrăzi și a inrastructurii eroviarede mare viteză), contribuind astel la promova-rea unor regiuni și la stimularea schimburilorcomerciale transeuropene. Astel, succesuleconomic al UE se va maniesta, în parte, princapacitatea pieței sale unice, de 500 de mili-oane de consumatori, de a satisace interesele

unui număr cât mai mare de consumatori și întreprinderi.

V. Identitatea și diversitatea încontextul globalizării

Societățile postindustriale ale Europei devintot mai complexe. Astel, deși nivelul de trai alcetățenilor europeni nu a încetat să crească,dierențe semnifcative între bogați și săracipersistă. La rândul ei, extinderea a accentuat șimai mult aceste dierențe, întrucât noile statemembre au intrat în UE având un nivel de traisub media europeană. De aceea, colaborareastatelor membre este crucială pentru a se reușireducerea acestor dierențe.

Totuși, toate aceste eorturi nu au ost realizate în detrimentul identității culturale și lingvisticea statelor europene. Dimpotrivă, activitățile în-

treprinse de instituțiile europene au contribuitla realizarea creșterii economice, având în ve-dere particularitățile regionale și bogata diver-sitate culturală și tradițională a țărilor membre.

După jumătate de secol de construcție euro-peană, UE în ansamblul său este mai impună-toare decât fecare stat membru luat separat:ea exercită o inuență economică, socială, teh-nologică, comercială și politică mult mai mare

decât dacă acestea ar f trebuit să acționezeindividual. Faptul că UE întreprinde acțiunicomune și se exprimă printr-o singură voceconstituie o valoare adăugată incontestabilăpentru Europa.

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 9/68

 

7

    E   u   r   o   p

   a

    î   n     1

    2

    l   e   c    ț    i    i

De ce?

• find prima putere comercială înlume, UE joacă un rol decisiv în negocieri-le internaționale, respectiv cele din cadrulOrganizației Mondiale a Comerțului (OMC),compuse din 149 de țări, precum și în punerea în aplicare a Protocolului de la Kyoto privindschimbările climatice și poluarea atmoserică;

• deoarece adoptă poziții clare în ceea ceprivește unele teme sensibile, importantepentru cetățeanul de rând, precum protecțiamediului, resursele de energie regenerabilă,„principiul precauției” în materie de securitatealimentară, aspectele etice ale biotehnologii-

lor și necesitatea protejării speciilor pe cale dedispariție;

• deoarece a lansat o serie de inițiative im-portante pentru o dezvoltare durabilă a între-gii planete, în legătură cu „Summitul pentruPământ” de la Johannesburg, în 2002.Vechiul adagiu „unirea ace puterea” este maipertinent ca niciodată pentru europenii de azi.Totuși, procesul de integrare europeană nu a

șablonat diversele moduri de viață, tradițiile șiculturile popoarelor sale. Într-adevăr, diversi-tatea reprezintă o valoare majoră pentru Uni-unea Europeană.

VI. Valorile Uniunii Europene

UE își dorește să promoveze valorile umanisteși progresiste și să garanteze că fința uma-nă este stăpânul și nu victima schimbărilormajore care au loc la nivel global. Nevoilecetățenilor nu pot f satisăcute doar prin in-termediul mecanismelor de piață și nici nu potf impuse în mod unilateral.

De aceea, UE pledează pentru acea viziune aomenirii sau acel model de societate care estesusținut de majoritatea cetățenilor săi. Euro-penii se mândresc cu patrimoniul bogat de va-lori, printre care se numără drepturile omului,solidaritatea socială, libertatea întreprinderii,

distribuirea echitabilă a roadelor creșteriieconomice, dreptul la un mediu protejat, res-pectarea diversității culturale, lingvistice și re-ligioase și o sinteză armonioasă a tradiției și aprogresului.

Carta Drepturilor Fundamentale ale UniuniiEuropene, proclamată în decembrie 2000 laNisa, cuprinde toate drepturile recunoscute laora actuală de statele membre și de cetățenii

UE. Aceste valori creează un sentiment deapartenență la aceeași amilie europeană. Unexemplu bun în acest sens îl constituie aboli-rea pedepsei cu moartea în toate statele UE.

    ©     S   y     l   v   a

    i   n     G   r   a   n     d   a     d   a   m     /    V   a   n    P   a   r   y   s    M   e     d    i   a

Uniți în diversitate – în Malta, o plăcuță bilingvă cu numele străzii.

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 10/68

 

2. Cele zece etape istorice

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 11/68

 

9

    E   u   r   o   p

   a

    î   n     1

    2

    l   e   c    ț    i    i

1. La 9 mai 1950, Declarația Schuman pro-punea instituirea Comunității Europene aCărbunelui și Oțelului (CECO), care a devenitrealitate prin Tratatul de la Paris din 18 aprilie1951. Acesta a creat o piață comună a cărbune-lui și a oțelului între cele șase state ondatoare(Belgia, Republica Federală Germania, Franța,Italia, Luxemburg și Țările de Jos). Scopul, în

urma celui de-al doilea război mondial, erade a asigura pacea între popoarele europene învingătoare și cele învinse și de a le apropia,acilitându-le colaborarea de pe poziții egale în cadrul unor instituții comune.

1951: Instituirea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului de către cei șase membri ondatori 

1957: Tratatul de la Roma instituie o piață comună

1973: Comunitatea se extinde la nouă membri și dezvoltă politici comune

1979: Primele alegeri prin vot direct pentru Parlamentul European

1981: Prima extindere în spațiul mediteraneean

1993: Realizarea pieței unice

1993: Tratatul de la Maastricht instituie Uniunea Europeană

1995 : UE se extinde la 15 membri 

 2002: Se introduc bancnotele și monedele euro

 2004: 10 țări noi aderă la Uniune

    ©    E     C

La 9 mai 1950, ministrul rancez al aacerilor externe, Robert Schuman, propune pentru prima dată ideile carevor sta la baza construcției europene. 9 Mai devine astel ziua de naștere a Uniunii Europene.

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 12/68

 

10

2. La data de 25 martie 1957, prin Tratatulde la Roma, cei șase au hotărât să instituieComunitatea Economică Europeană (CEE),bazată pe o piață comună mai extinsă, inclu-zând o gamă largă de bunuri și servicii. Taxelevamale între cele șase state au ost eliminate în totalitate la data de 1 iulie 1968, iar în de-

cursul anilor ’60 au ost create politici comune, în special în domeniul comerțului și al agricul-turii.

3. Acest proiect a avut un succes atât demare, încât Danemarca, Irlanda și Regatul Unitau decis să se alăture Comunității. Prima ex-tindere, de la șase la nouă membri, a avut loc în 1973. În același timp s-au aplicat noi politicisociale și de mediu, iar în 1975 s-a înfințat

Fondul European de Dezvoltare Regională(FEDR).

4. În iunie 1979, s-a realizat un pas decisivpentru Comunitatea Europeană, prin orga-nizarea primelor alegeri prin suragiu direct

pentru Parlamentul European. Aceste alegerise organizează o dată la cinci ani.

5. În 1981, Grecia s-a alăturat Comunității,urmată de Spania și Portugalia în 1986. Astela ost consolidată prezența Comunității în Eu-ropa de Sud, urgentând nevoia de extindere a

programelor de ajutor regional.

6. Recesiunea economică mondială de la începutul anilor ’80 a adus cu sine un val de„europesimism”. Cu toate acestea, speranțaa renăscut în 1985, când Comisia Europeană,sub președinția lui Jacques Delors, a prezentatCartea albă privind calendarul pentru reali-zarea pieței unice europene până la data de1 ianuarie 1993. Acest țel ambițios a ost inclus

 în Actul Unic European semnat în ebruarie1986 și intrat în vigoare la data de 1 iulie 1987.

7. Structura politică a Europei s-a schimbatdramatic odată cu căderea Zidului Berlinului în 1989. Aceasta a condus la unifcarea Germa-

    ©    R   e   u    t

   e   r   s

 Zidul Berlinului a ost dărâmat în 1989 și vechile diviziuni de pe continentul european au dispărut treptat.

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 13/68

 

11

    E   u   r   o   p

   a

    î   n     1

    2

    l   e   c    ț    i    i

niei în octombrie 1990 și la democratizareațărilor Europei Centrale și de Est prin elibera-rea de sub controlul sovietic. Uniunea Sovie-tică a încetat să existe în decembrie 1991.

 În același timp, statele membre negociau noulTratat privind Uniunea Europeană, adoptat

 în decembrie 1991 de către Consiliul Europeanormat din șefi de state și/sau de guverne, laMaastricht. Acesta a intrat în vigoare la 1 no-iembrie 1993. Tratatul a creat Uniunea Euro-peană (UE), adăugând domenii de cooperareinterguvernamentală structurilor comunitareintegrate existente.

8. Acest nou dinamism european, precum șischimbarea situației geopolitice a continentu-

lui au determinat alte trei noi state – Austria,Finlanda și Suedia – să adere la UE la 1 ianua-rie 1995.

9. Pe atunci, UE era pe calea spre cea maispectaculoasă realizare a sa, crearea monedeiunice. Moneda euro pentru tranzacții fnan-ciare (sub altă ormă decât numerar) a ostintrodusă în 1999, în timp ce bancnotele șimonedele au ost emise trei ani mai târziu încele 12 state ale spațiului euro (cunoscut subnumele de zona euro). În prezent, euro este omonedă importantă pentru plăți și depozite lanivel mondial, alături de dolarul SUA.

Europenii trebuie să acă ață globalizării.Noile tehnologii și utilizarea tot mai extinsăa internetului transormă economiile. Acestetransormări implică însă provocări și pe plansocial și cultural.

 În martie 2000, UE a adoptat „strategia de laLisabona” în vederea modernizării economieieuropene, astel încât aceasta să devină com-petitivă pe piața mondială alături de alți mariactori, precum Statele Unite și statele nou in-dustrializate. Strategia de la Lisabona include încurajarea inovației și a investițiilor în aaceri,precum și adaptarea sistemelor educaționaleeuropene, astel încât acestea să corespundăcerințelor societății inormaționale.

 În același timp, șomajul și creșterea costurilorprivind pensiile exercită o presiune asupraeconomiilor naționale, ăcând reorma cu atâtmai mult necesară. Alegătorii cer tot mai mult

guvernelor lor să găsească soluții practice laaceste probleme.

10. Abia ajunsă la 15 membri, Uniunea Euro-peană a și început pregătirile pentru o nouăextindere la un nivel ără precedent. La mijlo-cul anilor ’90, ostele state ale blocului sovietic

(Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Polonia,România și Slovacia), cele trei state baltice careau ăcut parte din Uniunea Sovietică (Estonia,Letonia și Lituania), una dintre republicile os-tei Iugoslavii (Slovenia), precum și două statemediteraneene (Cipru și Malta) au început săbată la ușa UE.

UE a salutat șansa de a contribui la stabiliza-rea continentului european și de a extinde

benefciile integrării europene asupra acestordemocrații tinere. Negocierile privind statutulde viitor membru au ost deschise în decem-brie 1997. Extinderea UE la 25 de state a avutloc la 1 mai 2004, când 10 dintre cele 12 candi-date au aderat la Uniune. Bulgaria și Româniaau urmat la 1 ianuarie 2007.

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 14/68

 

3. Extinderea și politica

de vecinătate

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 15/68

 

13

    E   u   r   o   p

   a

    î   n     1

    2

    l   e   c    ț    i    i

I. Unifcarea unui continent

a. Uniunea celor 25Cu ocazia reuniunii de la Copenhaga din de-cembrie 2002, Consiliul European a ăcut unpas însemnat în istoria integrării europene.Prin invitația adresată către 10 noi state de aadera la UE la 1 mai 2004, Uniunea Europeanănu a crescut doar din punct de vedere geo-grafc și ca număr al populației, ci a pus capătscindării pe continentul nostru, care, începânddin 1945, separase lumea liberă de bloculcomunist.

Cea de-a cincea extindere a UE a avut o di-mensiune politică și una morală. A permisunor țări precum Cipru, Republica Cehă, Esto-nia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia,Slovacia și Slovenia, europene nu doar prinpoziția geografcă, ci și din punct de vedere

cultural, istoric și al aspirațiilor, să se alătureamiliei europene. Ele ac parte acum din pro-iectul monumental conceput de cei ce au pustemeliile UE.

b. Următoarea extindereBulgaria și România au devenit candidate în1995. Pentru aceste două state procesul a du-rat mai mult decât pentru celelalte 10, însă încele din urmă ele au aderat la UE la 1 ianua-

rie 2007, crescând numărul statelor UE la 27.

c. Candidați la statutul de membruTurcia, membră NATO, semnatară a unuiacord de asociere cu UE, a solicitat statutul demembru în 1987. Poziția geografcă și istoriapolitică ale acesteia au condus la o ezitare în-delungată a UE înainte de a răspunde pozitivcererii. Totuși, în octombrie 2005, ConsiliulEuropean a început negocierile de aderare cuTurcia. În același timp a început negocierile șicu Croația, un alt stat candidat. În cazul aces-tor două state nu s-a fxat încă o dată pentruintrarea în vigoare a unui eventual tratat deaderare la sârșitul negocierilor.

d. Balcanii de VestAceste state, dintre care majoritatea au ăcutparte din osta Iugoslavie, se îndreaptă că-tre Uniunea Europeană pentru a-și accelerareconstrucția economică, pentru a îmbunătățirelațiile reciproce lezate de războaie etnice

și religioase, precum și pentru a-și consolidainstituțiile democratice. UE a acordat statutulde „țară candidată” Fostei Republici Iugoslavea Macedoniei în noiembrie 2005. Alți potențialicandidați sunt Albania, Bosnia și Herțegovina,Muntenegru și Serbia.

• Uniunea Europeană este deschisă oricărui stat european care îndeplineștecriteriile democratice, politice și economice pentru dobândirea calității demembru.

• În urma mai multor extinderi, UE a crescut de la șase la 27 de membri. Alte statecandidează la aderare.

• Fiecare tratat ce admite un nou membru necesită aprobarea în unanimitate atuturor statelor membre. De asemenea, înaintea fecărei extinderi, UE va evalua propria capacitate de absorbție a noilor membri, precum și abilitatea propriilor instituții de a uncționa corespunzător în continuare.

• Extinderile succesive au întărit democrația, au securizat Europa și au sporit  potențialul comercial și de creștere economică.

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 16/68

 

14

II. Condițiile pentru statutul demembru

a. Condiții legaleIntegrarea europeană a ost dintotdeaunaun proces politic și economic deschis tuturorțărilor europene pregătite să adere la tratatele

ondatoare și să preia în întregime legislațiaUE. În conormitate cu articolul 237 din Trata-tul de la Roma, „orice stat european poate apli-ca pentru a deveni membru al Comunității”.

Articolul F din Tratatul de la Maastricht adau-gă aptul că statele membre trebuie să aibă„sisteme de guvernare […] bazate pe princi-piile democrației.”

b. „Criteriile de la Copenhaga” În 1993, în urma cererilor ormulate de cătreostele țări comuniste de a adera la Uniune,Consiliul European a stabilit trei criterii caretrebuie îndeplinite pentru a deveni membru.La momentul aderării, noii membri trebuie săaibă:

• instituții stabile ce garantează democrația,statul de drept, drepturile omului și respecta-rea și protecția minorităților;

• o economie de piață uncțională și capa-citatea de a ace ață presiunii concurențiale șiorțelor pieței din cadrul Uniunii;

• capacitatea de a prelua obligațiile demembru, inclusiv sprijinirea obiectivelor Uni-unii. Trebuie să aibă o administrație publicăcapabilă să aplice și să administreze în prac-tică legislația UE.

c. Procesul de aderareNegocierile de aderare se poartă între fecarestat candidat și Comisia Europeană, care re-prezintă UE. După încheierea acestora, deciziade a permite unui nou stat să adere la UE seia unanim de către statele membre în cadrulConsiliului. Parlamentul European trebuie sădea avizul conorm printr-un vot pozitiv cumajoritatea absolută a membrilor. Toate tra-

tatele de aderare trebuie ulterior ratifcate decătre statele membre și țările candidate con-orm procedurilor constituționale ale fecăreițări.

Pe parcursul perioadei de negociere, țărilecandidate primesc ajutor din partea UE pentruacilitarea creșterii economice. În cazul aderă-rii celor 10 țări în 2004, acesta a constat într-unpachet de 41 de miliarde de euro, având caprincipal scop fnanțarea proiectelor structu-rale, astel încât nou-veniții să-și poată îndepli-

ni obligațiile de membru.

III. Cât de mare poate deveni UE?

a. Granițe geografceDezbaterile reeritoare la ratifcarea Trata-tului privind Uniunea Europeană, care auavut loc în majoritatea țărilor membre, auarătat că mulți europeni își ac griji cu pri-

vire la granițele fnale ale Uniunii Europe-ne și chiar cu privire la identitatea acesteia.Nu există răspunsuri simple la aceste în-trebări, mai ales având în vedere aptul căfecare stat privește în mod dierit proprii-

le interese geopolitice și economice. Țărilebaltice și Polonia susțin obținerea calității

de membru de către Ucraina. O posibilăaderare a Turciei ar aduce în discuție statu-tul unor țări din Caucaz, precum Georgia șiArmenia.

    ©    I   n   g   e   r    H   o   g   s    t   r   o   m     /    V   a

   n    P   a   r   y   s    M   e     d    i   a

 „Perla Adriaticii”, Dubrovnik, Croația.

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 17/68

 

15

    E   u   r   o   p

   a

    î   n     1

    2

    l   e   c    ț    i    i

 În ciuda aptului că Islanda, Norve-gia, Elveția și Liechtenstein îndeplinesccondițiile pentru a deveni membre, elenu sunt membre ale Uniunii Europene de-oarece, la ora actuală, opinia publică dinaceste țări se opune aderării.

Situația politică din Belarus și pozițiastrategică a Moldovei încă reprezintă oproblemă. Este evident aptul că Rusia nupoate obține statutul de membru, întrucâtactualmente s-ar crea dezechilibre inac-ceptabile în Uniunea Europeană, atât dinpunct de vedere politic, cât și geografc.

b. Condiții administrativeDe altel, regulile privind calitatea de

membru în prezent, așa cum sunt defnite în Tratatul de la Nisa din 2003, prevăd ca-drul instituțional pentru o Uniune cu ma-ximum 27 de membri. Depășirea acesteicire ar presupune un nou acord intergu-vernamental privind relațiile între statelemembre în cadrul instituțiilor.

Capacitatea Uniunii de a uncționa con-orm principiilor undamentale prevăzu-te în Tratate (a se vedea capitolul 4 „Cumuncționează UE?”) va f mai redusă avândpeste 30 de țări membre. Procedurile dedecizie vor trebui reexaminate în proun-zime pentru a evita blocajul și pentru apermite UE să își păstreze capacitatea deacțiune.

 În plus, mai sunt probleme sensibile cumar f olosirea limbilor ofciale. Prin adera-rea Bulgariei și a României, numărul lim-

bilor ofciale a ajuns la 23. Extinderea UEnu trebuie să dea impresia cetățenilor derând că identitatea lor națională și regiona-lă dispare în cadrul unei UE standardizate.

IV. Candidați și non-candidați

Uniunea Europeană duce două politici parale-le pentru tratarea relațiilor sale cu țările vecine, în uncție de prezența sau absența acestora pelista potențialilor candidați.

• Acordurile de stabilizare și asociere des-chid posibilitatea ca un stat să devină candi-dat la statutul de membru al UE la sârșitulprocesului de negociere. Astel de acorduri auost încheiate pentru prima dată cu Croația șicu Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.Acestea au ost urmate de Albania. Alțipotențiali candidați în acest context sunt Bos-nia și Herțegovina, Muntenegru și Serbia.

 În cadrul politicii de vecinătate, UE a încheiat acorduri de cooperare cu țări terțedin spațiul sud-mediteraneean și din Caucazulde Sud, precum și cu țări din Europa de Est, acăror relație cu Uniunea Europeană în viitorrămâne neclară.

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 18/68

 

4. Cum funcționează UE?4. Cum uncționează UE?

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 19/68

 

17

    E   u   r   o   p

   a

    î   n     1

    2

    l   e   c    ț    i    i

I. „Triunghiul decizional”

Mai mult decât o conederație de state, maipuțin decât un stat ederal, Uniunea Europea-nă este o construcție nouă care nu intră în nicio categorie juridică tradițională. Se ondea-ză pe un sistem politic original, în continuăevoluție de peste cincizeci de ani.

Tratatele (ce constituie legislația primară) suntla baza a numeroase acte juridice (numite„secundare”) care au incidență directă asupravieții cotidiene a cetățenilor Uniunii. Este, în

special, cazul regulamentelor, directivelor și

recomandărilor adoptate de instituțiile UE.

Aceste legi, precum și politicile Uniunii în ge-neral, sunt rezultatul deciziilor luate de triun-ghiul instituțional ormat din Consiliu (carereprezintă guvernele naționale), ParlamentulEuropean (care reprezintă cetățenii) și ComisiaEuropeană (instituție independentă de guver-nele statelor membre, garantă a interesuluicolectiv al europenilor).

a. Consiliul Uniunii Europene șiConsiliul EuropeanConsiliul Uniunii Europene (Consiliul deMiniștri) este principala instituție de decizie aUniunii. Președinția Consiliului este deținutăprin rotație de câte un stat membru, pe o pe-rioadă de șase luni. Consiliul reunește câte unministru din fecare stat membru, în uncție dedomeniul înscris pe ordinea de zi: aaceri ex-terne, agricultură, industrie, transport, mediu

etc.

Consiliul are putere legislativă, pe care o îm-parte cu Parlamentul European prin „proce-dura de codecizie”. În plus, Consiliul și Parla-mentul sunt responsabile în egală măsură deadoptarea bugetului Uniunii. Consiliul încheie,de asemenea, acordurile internaționale nego-ciate în prealabil de către Comisie.

• Consiliul de Miniștri al Uniunii Europene, care reprezintă statele membre,este principalul organ de decizie al Uniunii. Când se reunește la nivel deșef de stat sau de guvern, acesta devine Consiliul European și are rolul de adefni și impulsiona orientările politice generale ale Uniunii.

• Parlamentul European reprezintă cetățenii și împarte puterea legislativă și 

bugetară cu Consiliul Uniunii Europene.

• Comisia Europeană, principalul organ executiv, reprezintă interesul comunal Uniunii. Are drept de inițiativă legislativă și controlează aplicarea corectăa politicilor comunitare.

Parlamentul European: votul lui este vocea ta.

    ©    E     C

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 20/68

 

18

 În conormitate cu tratatele, deciziile Consiliu-lui sunt adoptate cu majoritate simplă, majori-tate califcată sau în unanimitate, în uncție dedomeniul abordat.

 În domenii esențiale, ca modifcarea tratatelor,lansarea unei noi politici comune sau adera-rea unui nou stat, Consiliul trebuie să decidă în unanimitate.

 În celelalte cazuri, se olosește majoritatea ca-lifcată, ceea ce înseamnă că o decizie a Con-siliului este adoptată numai în cazul în careobține un număr minim de voturi avorabile.Numărul voturilor atribuite fecărui stat mem-

bru reectă aproximativ mărimea populațieiacestuia.

Consiliul European se reunește, în principiu,de patru ori pe an, și este prezidat de șeul sta-tului sau guvernului care deține președințiaConsiliului Uniunii Europene la momentul res-pectiv. Președintele Comisiei Europene parti-cipă ca membru de drept.

Prin Tratatul de la Maastricht, Consiliul Euro-pean a devenit ofcial inițiatorul principalelorpolitici ale Uniunii și arbitru în problemeledifcile care nu au ost soluționate în cadrulConsiliului Uniunii Europene.

Consiliul European abordează, de asemenea,probleme de actualitate internațională, prinintermediul politicii externe și de securitatecomune (PESC), expresie a unei diplomații co-mune a statelor membre.

b. Parlamentul EuropeanParlamentul European este ales prin vot și re-prezintă cetățenii Uniunii. El controlează dinpunct de vedere politic activitățile Uniuniiși participă la procesul legislativ. Începândcu 1979, membrii săi sunt aleși direct, prin votuniversal, la fecare cinci ani.

Sesiunile plenare ale Parlamentului European

se țin, în principiu, la Strasburg, iar celesuplimentare, la Bruxelles. Cele duăzeci decomitete ale Parlamentului, care pregătescsesiunile plenare, precum și grupurile salepolitice, se reunesc de obicei la Bruxelles.Secretariatul General are sediul la Luxemburgși la Bruxelles.

Numărul de voturi în Consiliu atribuite fecărei țări

Germania, Franța, Italia și Regatul Unit 29Spania și Polonia 27România 14Ţările de Jos 13Belgia, Republica Cehă, Grecia, Ungaria și Portugalia 12Austria, Bulgaria și Suedia 10Danemarca, Irlanda, Lituania, Slovacia și Finlanda 7Estonia, Cipru, Letonia, Luxemburg și Slovenia 4Malta 3

Total: 345

Un minim de 255 de voturi din 345 (73,9 %) sunt necesare pentru constituirea unei majorități califcate. În aară de aceasta:

• orice decizie trebuie să fe aprobată de către o majoritate a statelor membre (în anumite cazuri omajoritate de două treimi) și

• orice stat membru poate solicita să se verifce dacă voturile avorabile reprezintă cel puțin 62 % dinpopulația totală a UE.

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 21/68

 

19

    E   u   r   o   p

   a

    î   n     1

    2

    l   e   c    ț    i    i

Numărul de locuri alocat fecărei țări înParlamentul European 2007-2009

Austria 18Belgia 24Bulgaria 18Cipru 6Danemarca 14Estonia 6Finlanda 14Franța 78Germania 99Grecia 24Irlanda 13Italia 78Letonia 9

Lituania 13Luxemburg 6Malta 5Polonia 54Portugalia 24Regatul Unit 78Republica Cehă 24România 35Slovacia 14Slovenia 7Spania 54Suedia 19Ţările de Jos 27Ungaria 24

Total 785

Parlamentul își exercită puterea legislativă latrei niveluri.

• Prin intermediul procedurii „de coopera-re”, introdusă în 1987 prin Actul Unic European,Parlamentul European participă la elaborareadirectivelor și a regulamentelor, pronunțân-

du-se asupra propunerilor Comisiei Europene,care pot f modifcate în uncție de poziția Par-lamentului.

• Tot din 1987, prin procedura de „aviz con-orm” sunt supuse ratifcării de către Parlamentacordurile internaționale, negociate de Comi-sie, precum și orice nouă extindere a Uniunii.

• Tratatul de la Maastricht, semnat în 1992,

a introdus procedura de „codecizie”, care pla-sează Parlamentul pe picior de egalitate cuConsiliul în ceea ce privește legierarea în do-menii importante, inclusiv libera circulație alucrătorilor, piața internă, educație, cercetare,mediu, rețele transeuropene, sănătate, cultură,protecția consumatorului etc. Tratatul prevedetotuși o procedură de conciliere.

Grupurile politice din Parlamentul European

Total : 785Situația din octombrie 2006.

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 22/68

 

20

De asemenea, Parlamentul European împartecu Consiliul responsabilitatea privind adop-tarea bugetului Uniunii. Parlamentul poaterespinge propunerea de buget, lucru care s-a întâmplat deja de mai multe ori. În acest caz, întreaga procedură bugetară trebuie reînce-pută. Comisia Europeană propune proiectul

de buget, care este apoi dezbătut de Consiliuși Parlament. Parlamentul și-a olosit din plinputerile bugetare pentru a inuența politicileUniunii.

De asemenea, trebuie menționat aptul căParlamentul European este instituția de con-trol democratic al Uniunii. Acesta dispune deputerea de a demite Comisia prin adoptareaunei moțiuni de cenzură cu o majoritate de

două treimi. De asemenea, supravegheazăgestionarea politicilor UE prin întrebări ora-le și scrise adresate Comisiei și Consiliului. Înfnal, președintele în exercițiu al ConsiliuluiEuropean inormează Parlamentul cu privirela deciziile luate de Consiliu.

c. Comisia EuropeanăComisia este al treilea element al triunghiuluiinstituțional care administrează și conduceUniunea Europeană. Membrii acesteia suntnumiți pe o perioadă de cinci ani, de comunacord de către statele membre și aprobați deParlamentul European. Comisia este respon-sabilă în ața Parlamentului, care îi poate cere,printr-o moțiune de cenzură, să demisionezecolectiv.

Din 2004, Comisia este ormată din câte un co-misar din fecare stat membru.

Comisia se bucură de o independență consi-derabilă în exercitarea atribuțiilor. Ea reprezin-tă interesul comun și nu trebuie să primeascăinstrucțiuni de la nici un guvern național. „Gar-dian al tratatelor”, Comisia veghează la aplica-rea regulamentelor și a directivelor adoptatede Consiliu și Parlament și poate recurge lacalea contencioasă în ața Curții de Justiție încaz de neaplicare a dreptului comunitar.

 În calitate de braț executiv al Uniunii, Comisiapune în aplicare deciziile luate de Consiliu îndomenii ca politica agricolă comună. Ea dis-pune de o mare putere în gestionarea politi-cilor comune, al căror buget îi este încredințat:

cercetare și tehnologie, ajutor pentru dezvol-tare, dezvoltare regională etc.

Comisia este asistată de o administrație or-mată din 36 de direcții generale (DG-uri) șiservicii, care sunt repartizate în principal laBruxelles și Luxemburg.

II. Alte instituții și organisme

a. Curtea de JustițieCurtea de Justiție a Comunităților Europene,cu sediul la Luxemburg, este ormată din câteun judecător din fecare stat membru, asistațide opt avocați generali. Aceștia sunt numiți decomun acord de către guvernele statelor mem-

bre, pe o perioadă de șase ani, care poate f re- înnoită. Independența le este garantată. RolulCurții de Justiție este de a asigura respectarealegislației europene, precum și interpretareacorectă și aplicarea tratatelor.

b. Curtea de ConturiCurtea de Conturi, cu sediul la Luxemburg, aost creată în 1975 și este compusă din câte unmembru din fecare stat al Uniunii, numit pen-tru o perioadă de șase ani de comun acord decătre statele membre după consultarea Parla-mentului European. Rolul său este de a verifca încasarea tuturor veniturilor, precum și legali-tatea și regularitatea utilizării ondurilor, urmă-rind buna gestionare a bugetului Uniunii.

c. Comitetul Economic și SocialEuropeanConsiliul și Comisia consultă Comitetul Econo-mic și Social European în luarea de decizii în

anumite domenii politice. Acesta este alcătuitdin reprezentanți ai dieritelor grupuri de intereseconomic și social ai societății civile organizate,numiți de Consiliu pe o perioadă de patru ani.

d. Comitetul RegiunilorComitetul Regiunilor (CoR) a ost creat prinTratatul privind Uniunea Europeană și este or-mat din reprezentanți ai colectivităților localeși regionale, numiți de Consiliu pe o perioadă

de patru ani la propunerea statelor membre. Întemeiul tratatului, CoR este consultat de Con-siliu și Comisie în probleme relevante privindregiunile respective, dar poate emite avize șidin proprie inițiativă.

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 23/68

 

21

    E   u   r   o   p

   a

    î   n     1

    2

    l   e   c    ț    i    i

e. Banca Europeană de InvestițiiBanca Europeană de Investiții (BEI), cu sediul laLuxemburg, acordă credite și garanții care spri- jină regiunile mai puțin dezvoltate ale Uniuniiși competitivitatea întreprinderilor.

. Banca Centrală EuropeanăBanca Centrală Europeană (BCE), situată laFrankurt, are responsabilitatea de a gestionamoneda euro și politica monetară a Uniunii (ase vedea capitolul 7, „Uniunea Economică și

Monetară (UEM) și moneda euro”).

Curtea de Justiție asigură respectarea legislației europene – spre exemplu, prin introducerea unei legi care să asigure accesul la drepturi egale pentrutinerele mame care se întorc din concediul dematernitate.

    ©    M   a   r   c

   y    M   a     l   o   y     /    P     h   o    t   o     d    i   s   c    R   e     d     /     G   e    t    t   y    I   m   a   g   e   s

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 24/68

 

5. Care sunt rolurile UE?

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 25/68

 

23

    E   u   r   o   p

   a

    î   n     1

    2

    l   e   c    ț    i    i

I. Politicile de solidaritate

Scopul principal al politicilor de solidaritateeste acela de a sprijini fnalizarea pieței unice(a se vedea capitolul 6, „Piața unică”) și de acorecta orice dezechilibre prin măsuri struc-turale, venind astel în sprijinul regiunilor de-avorizate sau al sectoarelor industriale care întâmpină difcultăți. Nevoia imperativă de so-lidaritate între statele și între regiunile UE a de-venit încă mai stringentă ca urmare a recenteiaderări a celor 12 noi țări membre cu veniturisensibil inerioare mediei UE. În același timp,UE are datoria să contribuie la restructurareaacelor sectoare economice care au ost gravaectate de creșterea rapidă a concurențeiinternaționale.

a. Ajutor regionalPolitica regională a UE se bazează pe transe-ruri de onduri dinspre țările bogate spre celesărace. Aceste onduri sunt olosite pentru în-curajarea dezvoltării în regiunile deavorizate,pentru revitalizarea zonelor industriale aate în declin, pentru sprijinirea inserției proesio-nale a tinerilor și a șomerilor de lungă dura-tă, pentru modernizarea agriculturii și pentruajutorarea zonelor rurale deavorizate.

Fondurile alocate acțiunilor regionale înperspectiva fnanciară pentru 2007-2013se concentrează asupra următoarelor treiobiective:

• Convergență. Scopul este acela de a aju-ta țările și regiunile cele mai slab dezvoltate săse alinieze mai rapid la media europeană, prin îmbunătățirea condițiilor pentru creștereaeconomică și ocuparea orței de muncă. Acestobiectiv poate f realizat doar investind încapitalul fzic și uman, în inovație, în societa-tea cunoașterii, în adaptabilitatea la nou, înprotecția mediului și în efciența administrativă.

• Competitivitate regională și ocupa-rea orței de muncă. Ținta este creștereacompetitivității, a nivelurilor ocupării orțeide muncă și a atractivității regiunilor. (Nu suntvizate aici zonele cel mai puțin dezvoltate.)Metoda de îndeplinire a acestui obiectiv esteaceea de a anticipa schimbările economice șisociale și de a promova inovația, spiritul între-

prinzător, protecția mediului, accesibilitatea,adaptabilitatea și dezvoltarea unor piețe aleorței de muncă mai avorabile incluziuniisociale.

• Cooperare teritorială europeană. Scopuleste intensifcarea cooperării transrontaliere,transnaționale și interregionale. UE urmăreșteprin aceasta promovarea unor soluții comunela problemele de aceeași natură întâlnite de

autoritățile vecine, în sectoare precum dez-voltarea urbană, rurală și costieră, cultivarearelațiilor economice și stabilirea unor rețele între întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri).

• Uniunea Europeană se implică într-o varietate de politici – economice, sociale,de reglementare și fnanciare – respectiv în toate domeniile în care activitateasa este benefcă statelor membre. Dintre aceste politici, enumerăm:

•  politicile de solidaritate (cunoscute de asemenea sub numele de politici decoeziune) privind aspecte regionale, agricole și sociale;

•  politicile de inovație, privind introducerea unor tehnologii de vâr în domenii  precum protecția mediului, cercetarea și dezvoltarea (R&D) și domeniul energetic.

• Uniunea fnanțează aceste politici printr-un buget anual de peste 120miliarde de euro, la care statele membre contribuie în mare parte. Acest buget reprezintă doar o mică parte din venitul colectiv al UE (respectiv maximum1,24 % din venitul național brut cumulat al tuturor statelor membre).

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 26/68

 

24

Aceste obiective vor f fnanțate cu ondurispecifce ale UE, care fe se vor adăuga lacontribuțiile existente ce provin din sectorulprivat și din partea administrației naționale șiregionale, fe vor stimula investițiile din aces-te direcții. Aceste onduri sunt cunoscute subnumele de onduri structurale și de coeziune.

• Fondul european de dezvoltare regio-nală (FEDR), primul dintre ondurile structu-rale, fnanțează consolidarea coeziunii eco-nomice, sociale și teritoriale, prin reducereadisparităților dintre regiuni, prin sprijinireadezvoltării structurale și a ajustării structuralea economiilor regionale, inclusiv în vedereareconversiei zonelor industriale aate în declin.

•Fondul Social European (FSE), cel de-aldoilea ond structural, fnanțează inițiative

destinate ormării proesionale și creării de lo-curi de muncă.

• Pe lângă ondurile structurale, existăondul de coeziune, olosit pentru fnanțareaproiectelor reeritoare la inrastructura detransport și la protecția mediului înconjurător în acele state membre ale UE în care indicelePIB pe cap de locuitor este mai mic decât 90 %din media UE.

b. Politica agricolă comună (PAC)Obiectivele PAC, astel cum au ost stipulate înTratatul de la Roma din 1957, au ost în mareparte îndeplinite: asigurarea unui nivel de traiechitabil pentru populația agricolă; stabiliza-rea pieței; aprovizionarea consumatorilor laprețuri rezonabile; modernizarea inrastructu-rii agricole. Și alte principii adoptate de-a lun-

gul timpului au uncționat bine. Consumatoriise bucură de siguranța oertei, iar prețurileproduselor agricole sunt menținute la un ni-vel stabil, protejate de uctuațiile de pe piațamondială. Bugetul destinat PAC este cunoscutsub numele de Fondul European de Orienta-re și Garantare Agricolă (FEOGA).

Cu toate acestea, PAC a ost o victimă a pro-priei sale reușite. Producția a crescut mult mai

rapid decât consumul, exercitând o presiuneconsiderabilă asupra bugetului UE. Pentru arezolva această problemă, politica agricolăa trebuit redefnită. Această reormă începesă dea rezultate. Producția a ost încetinită.

Agricultorii sunt în prezent încurajați să olo-sească metode agricole durabile care să ocro-tească mediul, să protejeze zonele rurale și săcontribuie la ameliorarea calității și siguranțeialimentare.

Noul rol al populației agricole este acela de aasigura un anumit nivel al activității econo-mice în fecare zonă rurală și de a proteja di-versitatea peisajului rural european. Aceastădiversitate, împreună cu relația armonioasăa oamenilor cu natura, recunoscută ca o ve-ritabilă „civilizație rurală”, constituie o parteimportantă a identității europene.

Uniunea Europeană ar dori ca OrganizațiaMondială a Comerțului (OMC) să pună maimult accent asupra calității alimentelor, săsublinieze principiul precauției și să urmă-rească bunăstarea animalelor. De asemenea,Uniunea Europeană a început reorma politi-cii sale în domeniul pescuitului. Scopul estede a reduce supraîncărcarea otelor sale depescuit, de a proteja stocurile de pește și de

a asigura sprijinul fnanciar ce ar permitecomunităților de pescari să întreprindă și alteactivități economice.

Producerea alimentelor cu care ne hrănim:calitatea este la el de importantă ca și cantitatea.

    ©     C     h   r    i   s    W    i   n     d   s   o   r     /    P     h   o    t   o     d    i   s   c    R   e     d     /     G   e    t    t   y    I   m   a   g   e   s

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 27/68

 

25

    E   u   r   o   p

   a

    î   n     1

    2

    l   e   c    ț    i    i

c. Dimensiunea socialăScopul politicii sociale a UE este de a corec-ta inegalitățile cele mai evidente din cadrulsocietății europene. Fondul Social European(FSE) a ost înfințat în 1961 pentru a încurajacrearea de locuri de muncă și pentru a ajutalucrătorii în transerul lor dinspre un gen de

ocupație și/sau dinspre o zonă geografcăspre alta.

Sprijinul fnanciar nu este singura metodăprin care UE caută să amelioreze condițiilesociale în Europa. Ajutorul fnanciar în sine nuar putea rezolva toate problemele antrenatede recesiunea economică sau de subdezvol-tarea regională. Mai presus de orice, eecteledinamice ale creșterii sunt cele care trebuie

să încurajeze progresul social. Aceste eectetrebuie încurajate printr-o legislație care săgaranteze un set minimal dar consistent dedrepturi. Unele dintre aceste drepturi sunt înscrise în tratatele undamentale, ca de pildădreptul emeilor și bărbaților la remunerațieegală pentru aceeași muncă prestată. Alte-le sunt stabilite prin directive reeritoare laprotecția lucrătorilor (normele privind sănăta-tea și siguranța la locul de muncă) și standardeesențiale de siguranță.

 În 1991, Consiliul European de la Maastricht aadoptat Carta comunitară a drepturilor soci-ale undamentale, stabilind drepturile de caretrebuie să se bucure toți lucrătorii din UE: libe-ra circulație; o compensație echitabilă; condițiimai bune de muncă; protecție socială; dreptulde asociere și de negociere colectivă; dreptulla ormare proesională; tratament egal pen-tru emei și bărbați; inormarea, consultarea și

participarea lucrătorilor; protecția sănătății șia siguranței la locul de muncă; protecția copi-ilor, a persoanelor în vârstă și a persoanelor cuhandicap. Carta a ost integrată în Tratatul dela Amsterdam în luna iunie 1997, iar acum seaplică în toate statele membre.

II. Politicile de inovație

Activitățile Uniunii Europene au un eect di-rect asupra vieții cotidiene a cetățenilor ei, întrucât abordează provocările reale cu carese conruntă societatea: protecția mediului,sănătate, inovație tehnologică, energie etc.

a. Protecția mediului și dezvoltareadurabilăActivitatea UE în domeniul protecției mediuluise bazează pe programul de acțiune intitulat„Mediu 2010: viitorul nostru, alegerea noas-tră”. Acesta cuprinde perioada 2001-2010 șisubliniază nevoia de:

• atenuare și de încetinire a schimbărilorclimaterice și a încălzirii globale;

• protejare a habitatelor naturale și a oreiși aunei sălbatice;

• tratare a problemelor legate de mediu șisănătate;

conservare a resurselor naturale și de ad-ministrare efcientă a deșeurilor.

Pe tot parcursul perioadei la care se reerăacest program, ca și cele cinci programe carel-au precedat, de-a lungul a peste 30 de ani destabilire a standardelor, UE a introdus un sis-tem cuprinzător de protecție a mediului.

Problemele abordate sunt extrem de variate:poluare onică, deșeuri, protejarea habitatelornaturale, gaze de eșapament, produse chimice,accidente industriale, calitatea apei de scăldatși crearea unei rețele europene de inormareși asistență pentru urgențe, care să acționeze în cazul declanșării unor dezastre ecologice detipul incendiilor orestiere sau resturilor de hi-drocarburi provenite din accidente navale saude exploatare petrolieră în larg.

Recent, temerile exprimate privind eectele

nocive ale poluării asupra sănătății au ost exa-minate în planul de acțiune pentru protecțiamediului și a sănătății pentru perioada 2004-2010. Acest plan stabilește legătura dintresănătate, mediu și politicile din domeniulcercetării.

Reglementările europene stabilesc același ni-vel de protecție pe întreg teritoriul UE, dar sunt îndeajuns de exibile încât să ia în considerare

circumstanțele de la nivel local. Sistemul dereglementare este de asemenea actualizat înpermanență. De exemplu, s-a hotărât revizu-irea legislației privind substanțele chimice și înlocuirea unor reglementări mai vechi, care

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 28/68

 

26

useseră dezvoltate independent, în dieriteetape, cu un sistem unic pentru înregistrarea,evaluarea și autorizarea substanțelor chimice(REACH).

Acest sistem se bazează pe o bază centra-lă de date, care va f administrată de o nouă

Agenție Europeană pentru Substanțe Chimi-ce, cu sediul la Helsinki. Scopul este acela dea evita contaminarea aerului, apei, solului sauimobilelor, de a proteja biodiversitatea și de a îmbunătăți sănătatea și siguranța cetățenilorUE, păstrând în același timp nivelul de compe-titivitate al industriei europene.

b. Inovația tehnologicăFondatorii Uniunii Europene aveau dreptatesă considere că prosperitatea viitoare a Euro-pei va depinde de capacitatea ei de a rămâneun lider mondial în domeniul tehnologic. Știauce avantaje pot apărea prin reunirea cercetăriieuropene sub o umbrelă comună. Astel, în1958, în paralel cu CEE, au înfințat Euratom– Comunitatea Europeană a Energiei Atomi-ce. Scopul acestei comunități era de a acilita

pentru statele membre ale UE exploatarea încomun, în scopuri pașnice, a energiei nuclea-re. Ca parte a acestor eorturi, a ost creat unCentru Comun de Cercetare (CCC), compusdin nouă institute aate în patru locații dis-

tincte: Ispra (Italia), Karlsruhe (Germania), Pet-ten (Țările de Jos) și Geel (Belgia).

Cu toate acestea, pe măsură ce inovația a că-pătat avânt, cercetarea europeană a trebuitsă se diversifce, adunând laolaltă oameni deștiință și cercetători din domenii cât mai va-

riate cu putință. UE a trebuit să găsească noimetode de a fnanța munca acestora și noileaplicații industriale ale descoperirilor lor.

Cercetarea comună la nivelul UE a ost conce-pută pentru a completa programele naționalede cercetare. Ea se concentrează asupra pro-iectelor care aduc laolaltă un număr de la-boratoare din mai multe țări europene. Deasemenea, sprijină cercetarea undamentală

 în domenii precum uziunea termonuclearăcontrolată (o sursă potențial inepuizabilă deenergie pentru secolul al XXI-lea). În plus, în-curajează cercetarea și dezvoltarea tehnologi-că în industrii-cheie, precum sectorul electro-nicii și calculatoarelor, care se conruntă cu oconcurență acerbă din aara Europei.

Finanțarea cercetării UE se ace în principal prinintermediul unei serii de programe-cadru. Celde-al șaptelea program-cadru pentru cerceta-re și dezvoltare tehnologică acoperă perioada2007-2013. Cea mai mare parte a bugetuluide peste 50 miliarde de euro va f dirijată spredomenii precum sănătatea, sectorul alimen-tar, cel agricol, al tehnologiilor inormației șicomunicațiilor, al nanoștiințelor, cel energe-tic, al protecției mediului, al transporturilor,al securității, cel spațial și spre științele socio-economice. Alte programe suplimentare vorpromova idei, oameni și abilitățile lor, prin

intermediul cercetării aate la granițele din-tre domeniile cunoașterii științifce, prin spri- jinirea cercetătorilor în dezvoltarea cariereilor proesionale și prin stimularea cooperăriiinternaționale.

c. EnergieCombustibilii osili – petrol, gaze naturale șicărbune – reprezintă 80 % din consumul ener-getic în UE. Un procent important din cantita-

tea necesară de combustibil osil se importădin aara UE. În prezent, 50 % din necesarul degaze naturale și petrol se importă, iar aceas-tă dependență ar putea ajunge la 70 % până în 2030. UE va deveni astel mai vulnerabilă

Cercetarea stimulează creșterea economică.

    ©    A   n     d   e   r   s   e   n    R   o   s   s     /    D    i   g    i    t   a     l    V    i   s

    i   o   n     /     G   e    t    t   y    I   m   a   g   e   s

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 29/68

 

27

    E   u   r   o   p

   a

    î   n     1

    2

    l   e   c    ț    i    i

la întreruperea alimentării sau la explozii aleprețurilor cauzate de crize internaționale. Unalt motiv pentru reducerea consumului decombustibili osili este acela de a temperaprocesul de încălzire globală.

Va trebui ca în viitor să fe luate dierite măsuri,precum economisirea energiei prin utilizareaei într-un mod mai inteligent, dezvoltareaunor surse alternative de energie (în Europaeste vorba în special despre surse regene-rabile de energie) și încurajarea cooperăriiinternaționale. Consumul de energie ar puteascădea cu o cincime până în 2020 dacă s-ar

schimba comportamentul consumatorilor șidacă tehnologiile de ameliorare a efciențeienergetice ar f întrebuințate la maximum.

III. Cine plătește pentru Europa:Bugetul UE

Pentru inanțarea politicilor sale, UniuneaEuropeană dispune de un buget anual de

peste 120 miliarde de euro. Acest bugeteste inanțat prin așa-numitele „resurse pro-prii” ale UE, care nu pot depăși echivalentula 1,24 % din venitul național brut total alstatelor membre.

Aceste venituri provin în principal din:

• taxe vamale asupra produselor impor-tate din aara UE, inclusiv din prelevări peproduse agricole;

• un procent din taxa pe valoarea adău-gată aplicată bunurilor și serviciilor pe în-treg teritoriul UE;

• contribuții din partea statelor mem-bre în uncție de bunăstarea respectivă aacestora.

Fiecare buget anual ace parte dintr-un ciclubugetar de șapte ani cunoscut sub numelede „perspectivă inanciară”. Perspectivele i-nanciare sunt stabilite de Comisia Europea-nă și necesită aprobarea în unanimitate dinpartea statelor membre și negocieri care săie urmate de acordul Parlamentului Euro-pean. În cadrul perspectivei inanciare pen-tru 2007-2013, bugetul total pentru aceastăperioadă este de 864,4 miliarde de euro.

Metodele de exploatare și prelucrare a resurselor naturale de energie ale planetei reprezintă un mod efcient dea combate schimbările climatice.

    ©    T   a   r   g   a     /    V   a   n    P   a   r   y   s    M   e     d    i   a

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 30/68

 

6. Piața unică

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 31/68

 

29

    E   u   r   o   p

   a

    î   n     1

    2

    l   e   c    ț    i    i

I. Realizarea obiectivului din 1993

a. Limitele pieței comuneTratatul din 1957, care a pus bazele ComunitățiiEconomice Europene, a ăcut posibilă eli-minarea barierelor vamale din interiorulComunității și a stabilit un tari vamal comunaplicabil mărurilor provenind din țările dinaara Comunității Economice Europene. Acestobiectiv a ost îndeplinit la data de 1 iulie1968.

Cu toate acestea, drepturile vamale nu consti-tuie decât un aspect al barierelor protecționisteridicate în calea comerțului transrontalier. În anii ’70, alte bariere comerciale au stat încalea realizării complete a pieței comune.Norme tehnice, standarde de sănătate și desiguranță, reglementări naționale în ceea ce

privește dreptul de a practica anumite proesiiși controlul schimburilor valutare restricționaulibera circulație a persoanelor, a bunurilor și acapitalurilor.

b. Obiectivul din 1993 În iunie 1985, Comisia, sub președinția luiJacques Delors, a publicat o Carte albă, alcărei scop era eliminarea, în cel mult 7 ani,a tuturor barierelor fzice, tehnice și fscale

care restricționau libera circulație în interiorulComunității. Obiectivul său era încurajareaexpansiunii industriale și comerciale în cadrulunui spațiu economic extins și unifcat, com-parabil cu piața americană.

Conceptul de piață unică a ost introdus prinActul Unic European, care a intrat în vigoare îniulie 1987. Acesta prevedea:

• extinderea competențelor Comunității înanumite domenii de politică (politica socială,de cercetare, de mediu);

• instituirea treptată a pieței unice până lasârșitul anului 1992, prin punerea în aplicare aunui vast program legislativ care presupuneaadoptarea a sute de directive și regulamente;

• olosirea mai recventă a votului cu majo-ritate califcată în Consiliul de Miniștri.

II. Bilanțul pieței unice

a. Barierele fzice În interiorul Uniunii Europene, toate controa-lele la rontieră privind bunurile, precum șicontrolul vamal al persoanelor au ost elimi-nate. Poliția (brigăzi antidrog și de luptă îm-potriva criminalității) desășoară activități decontrol ori de câte ori este necesar.

Acordul Schengen, semnat în iunie 1985 decătre nouă dintre cele 12 state membre la acea

vreme (Regatul Unit, Danemarca și Irlanda nuau ost părți semnatare ale acestui acord),vizează cooperarea polițienească și o poli-tică comună de azil și de imigrație, în scopuleliminării totale a controalelor persoanelor

• Piața unică reprezintă una dintre cele mai importante realizări ale Uniunii Europene. Între statele membre au ost eliminate, în mod treptat, restricțiile privitoare la comerț și libera concurență, rezultatul tuturor acestor măsuri find creșterea standardelor de viață.

• Piața unică nu a devenit încă un spațiu economic unic. Anumite sectoare ale

economiei (servicii publice) rămân încă sub incidența legilor naționale.

• Statele Uniunii Europene rămân încă independente în ceea ce priveștefscalitatea și bunăstarea socială.

• Piața unică este susținută de anumite politici conexe puse în aplicare de cătreUniunea Europeană de-a lungul anilor. Scopul acestor politici este de a ajuta cât mai multe frme și cât mai mulți consumatori să se bucure de avantajele pieței unice.

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 32/68

 

30

la rontierele interne ale Uniunii Europene (ase vedea capitolul 10 „Libertate, securitate și justiție”). Noile state membre, care au aderatla Uniunea Europeană în anul 2004, se aliniazăprogresiv normelor spațiului Schengen.

b. Barierele tehnice

Pentru majoritatea produselor, statele mem-bre ale Uniunii Europene au adoptat princi-piul recunoașterii reciproce a reglementărilornaționale. Oricărui produs abricat și comer-cializat legal într-un stat membru trebuie să ise permită plasarea pe piața oricăruia dintrecelelalte state membre.

Liberalizarea sectorului serviciilor a ost do-bândită grație recunoașterii reciproce sau

coordonării reglementărilor naționale în ceeace privește accesul la anumite proesii (avo-catură, medicină, meserii din domeniul turis-mului, sectorului bancar, asigurărilor etc.) saupracticarea acestora. Cu toate acestea, liberacirculație a persoanelor este un obiectiv încădeparte de a f atins. Încă există obstacolepentru persoanele care doresc să se stabileas-că sau să proeseze în alt stat membru.

Au ost întreprinse acțiuni în vederea avoriză-rii mobilității lucrătorilor, în special în ceea ceprivește asigurarea recunoașterii în toate sta-tele membre a diplomelor sau a califcărilor îndierite meserii (instalator, tâmplar etc.).

Datorită deschiderii piețelor naționale de ser-vicii din interiorul Uniunii Europene, prețulapelurilor teleonice naționale a scăzut semni-fcativ ață de acum 10 ani. Folosirea interne-tului pentru teleonia vocală, susținută de noi-

le tehnologii, este tot mai recventă. Presiuneaconcurenței a avut drept consecință scădereatarielor companiilor aeriene din Europa.

c. Barierele fscaleBarierele fscale au ost reduse datorită armo-nizării parțiale a cotelor naționale de TVA. Im-pozitele pe veniturile obținute din investiții auăcut obiectul unui acord încheiat între statelemembre ale Uniunii Europene și alte țări terțe

(printre care și Elveția). Acest acord a intrat învigoare în iulie 2005.

d. Contractele publiceFie că sunt sau nu încheiate de cătreadministrații naționale, regionale sau locale,contractele publice constituie de acum îna-inte obiectul unei concurențe pe tot teritoriulUniunii Europene, datorită directivelor reeri-toare la servicii, echipamente și lucrări, inclu-

siv în sectoare cum ar f apa potabilă, energiași telecomunicațiile.

III. Lucrările în curs

a. Servicii fnanciarePlanul de acțiune al Uniunii Europene de acrea, până în anul 2005, o piață integrată pen-tru servicii fnanciare a ost fnalizat. Acest plan

va permite reducerea costurilor de împrumutacordate frmelor și consumatorilor și va oe-ri depunătorilor o gamă largă de produse deinvestiții – planuri de economii și de pensii– pe care le vor putea obține de la urnizoriieuropeni aleși. Taxele bancare pentru plățiletransrontaliere au ost reduse.

b. Barierele administrative și tehnice încalea liberei circulații a bunurilor și ser-viciilorStatele membre ale Uniunii Europene rămân încă reticente în a accepta standardele și nor-mele altor state sau, câteodată, în a recunoaștecalifcările proesionale. Fragmentarea siste-melor fscale naționale dăunează, de aseme-nea, integrității și efcacității pieței.

c. Pirateria și alsifcareaEste nevoie de o protecție sporită pentru apreveni piratarea și alsifcarea produselor

provenind din Uniunea Europeană. ComisiaEuropeană apreciază că aceste practici ilegalecauzează Uniunii Europene dispariția anuală amai multor mii de locuri de muncă. Din acestmotiv, Comisia Europeană, împreună cu gu-vernele naționale, lucrează la un proiect carevizează extinderea protecției drepturilor deautor și a brevetelor.

IV. Politici de susținere a pieței unicea. TransportulActivitatea Uniunii Europene a vizat mai aleslibertatea de a presta servicii în domeniul

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 33/68

 

31

    E   u   r   o   p

   a

    î   n     1

    2

    l   e   c    ț    i    i

transporturilor terestre, în special accesul li-ber pe piața transporturilor internaționale șiactivitățile de cabotaj, care constau în a per-mite accesul transportatorilor nerezidenți pepiața națională de transport a statelor membreale Uniunii Europene. Au ost luate decizii învederea armonizării condițiilor de concurență

 în domeniul transporturilor rutiere, în special acondițiilor privind accesul la proesie și la piațamuncii, libertatea de stabilire și de a prestaservicii, timpul de conducere și siguranțarutieră.

Politica comună în ceea ce privește trans-portul aerian trebuie să acă ață eectelorconcurenței mondiale. Liberalizarea spațiiloraeriene europene este realizată în etape, rezul-

tatul acestui apt find o mai mare exibilitatea modului în care marile companii aeriene își împart între ele aceste spații, accesul reciprocpe piețe și libertatea fxării tarielor. La aceastase adaugă clauzele de protecție reeritoare laresponsabilitățile serviciului public aerian și laimperativele amenajării teritoriului.

Transporturile maritime sunt supuse regulilor

concurenței care se aplică atât armatoriloreuropeni, cât și celor care navighează sub pa-vilionul unor state terțe. Aceste reguli vizeazăcombaterea politicilor tariare neloiale (pa-vilioane de complezență), dar, de asemenea,

urmăresc să acă ață gravelor difcultăți cucare se conruntă industria șantierelor navaledin Europa.

b. ConcurențaPrezentă în Tratatul de la Roma, politica comu-nă a concurenței este corolarul indispensabil

al aplicării regulilor libertății comerciale încadrul pieței unice europene. Această politicăeste pusă în aplicare de către Comisia Euro-peană, care, alături de Curtea de Justiție, ve-ghează la respectarea ei.

Această politică a apărut pentru a împiedicaorice înțelegere între companii, orice ajutorpublic sau monopol abuziv susceptibile sădenatureze libera concurență în cadrul pieței

unice.

Orice înțelegere care cade sub incidența re-gulilor Tratatului trebuie notifcată ComisieiEuropene de către companiile sau organis-mele implicate. Comisia poate aplica în moddirect o amendă companiilor care nu respectăregulile concurenței sau care omit să adresezenotifcarea cerută.

 În cazul unui ajutor public ilegal sau în absențanotifcării acordării unui astel de ajutor, Co-misia Europeană poate solicita rambursareaacestuia de către benefciar. Orice uziune saupreluare care ar putea genera o situație depoziție dominantă într-un sector anume tre-buie notifcată Comisiei.

c. Protecția consumatoruluiPolitica privind protecția consumatorului înUniunea Europeană permite cetățenilor euro-

peni să acă cumpărături în deplină siguranță în toate statele membre. Toți consumatorii be-nefciază de același nivel ridicat de protecție.Produsele alimentare și nealimentare suntsupuse unor teste eectuate în scopul verifcă-rii aptului că sunt de cea mai înaltă calitate.Uniunea Europeană întreprinde măsuri pen-tru a preveni riscul înșelării consumatoruluide către comercianți lipsiți de scrupule sau decătre o publicitate mincinoasă sau înșelătoare.

Drepturile consumatorului sunt protejate,acesta putând cere despăgubiri oriunde peteritoriul Uniunii Europene, fe că și-a ăcutcumpărăturile într-un magazin, prin poștaelectronică, prin teleon sau pe internet.

Concurența sporită a determinat o scădere a prețurilor la biletele de avion, acilitând astel transportul aerian.

    ©     S    t   r   a   u   s   s     /     C   u   r    t    i   s     /    V   a   n    P   a   r   y   s    M   e     d    i   a

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 34/68

 

7. Uniunea economică și

monetară (UEM) și moneda euro

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 35/68

 

33

    E   u   r   o   p

   a

    î   n     1

    2

    l   e   c    ț    i    i

I. Istoria cooperării monetarea. Sistemul monetar european (SME) În anul 1971, Statele Unite decid să eliminelegătura strânsă dintre dolar și prețul ofcial alaurului, care asigurase stabilitatea monetarăglobală după al doilea război mondial. Acestlucru pune capăt cursurilor de schimb valu-tar fxe. În vederea instituirii propriei uniunimonetare, țările UE decid să reducă la 2,25 %marjele de uctuație între monedele europe-ne prin intervenție concertată la nivelul piețeivalutare.

Acest lucru duce la instituirea Sistemului mo-netar european (SME), care devine operațional în martie 1979. Acesta prezintă 3 caracteristiciprincipale:

• o monedă de reerință denumită ECU: un„coș monetar” ormat din monedele tuturor

statelor membre;

• un mecanism al ratei de schimb: fecaremonedă are o rată de schimb legată de ECU;marje de uctuație de 2,25 % sunt autorizate în jurul cursurilor de schimb bilaterale;

• mecanism de credit: fecare stat transeră20 % din rezervele sale în devize și aur într-unond comun.

b. De la SME la UEMSistemul monetar european a cunoscut o is-torie contrastată. În 1992, după reunifcareaGermaniei și ca urmare a tensiunilor mone-

tare accentuate în Europa, lira italiană și lirasterlină părăsesc SME. În august 1993, țărileaparținând SME decid să mărească tempo-rar șarpele monetar european (marjele deuctuație ale cursului de schimb) la 15 %. Întretimp, pentru a împiedica uctuații importantede schimb valutar între monedele europeneși în vederea eliminării devalorizărilor com-petitive, guvernele Uniunii Europene decid sărelanseze proiectul de uniune monetară veri-tabil și să introducă o monedă unică.

 În cadrul Consiliului European de la Madriddin iunie 1989, conducătorii Uniunii Europeneadoptă un plan în trei aze în avoarea uneiuniuni economice și monetare. Acest plandevine parte componentă a Tratatului de laMaastricht privind Uniunea Europeană, adop-tat de către Consiliul European în decembrie1991.

II. Uniunea economică și monetară(UEM)

a. Cele trei azePrima ază, care debutează la 1 iulie 1990, im-plică:

• libertate totală de circulație a capitaluri-lor în cadrul Uniunii (anularea controlului de

schimburi valutare);

• sporirea mijloacelor destinate înlăturăriidezechilibrelor între regiunile europene (on-duri structurale);

• Euro este moneda unică a Uniunii Europene. Douăsprezece dintre cele 15 statemembre o introduc în anul 1999 pentru tranzacțiile încheiate ără plată înnumerar și în anul 2002 pentru toate plățile, moment în care se emit bancnoteleși monedele euro.

• Trei țări (Danemarca, Suedia și Regatul Unit) nu participă la această uniune

monetară.

• Noile state membre se pregătesc să se alăture zonei euro imediat ce vor îndeplini criteriile necesare.

• În paralel cu obiectivul stabilității monetare, care revine Băncii CentraleEuropene, statele membre vor avoriza creșterea accentuată și convergențaeconomică.

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 36/68

 

34

• convergență economică, prin intermediulsupravegherii multilaterale a politicilor econo-mice ale statelor membre.

A doua ază debutează la 1 ianuarie 1994.Aceasta prevede:

•  înfințarea Institutului Monetar European(IME) la Frankurt; IME este compus din guver-natorii băncilor centrale ale țărilor membre UE;

• independența băncilor centrale naționale;

• reglementarea privind reducerea defci-telor bugetare.

A treia ază reprezintă nașterea monedei euro.La 1 ianuarie 1999, 11 țări adoptă moneda euro,care devine astel moneda comună a Austriei,Belgiei, Finlandei, Franței, Germaniei, Irlandei,Italiei, Luxemburgului, Țărilor de Jos, Portuga-liei și Spaniei. (Grecia li se alătură la 1 ianuarie

2001). Începând din acest moment, BancaCentrală Europeană înlocuiește IME, devenindresponsabilă de politica monetară, care estedefnită și pusă în aplicare în euro.

La 1 ianuarie 2002, bancnotele și monedeleeuro sunt puse în circulație în aceste 12 țăridin zona euro. Două luni mai târziu, mone-dele naționale sunt retrase din circulație. Dinacest moment, euro este singura monedă carepoate f utilizată în toate tranzacțiile bancareși operațiunile cu numerar în cadrul țărilor ă-când parte din zona euro, care reprezintă maimult de două treimi din populația UE.

b. Criteriile de convergențăFiecare stat membru trebuie să întrunească un

număr de cinci criterii de convergență pentrua ajunge în aza a treia. Acestea sunt:

• stabilitatea prețurilor: rata inației nupoate depăși cu mai mult de 1,5 % ratele me-dii de inație ale celor trei state membre cucea mai scăzută rată a inației;

• rata dobânzilor: rata dobânzilor pe ter-men lung nu poate varia cu mai mult de 2 %

 în raport cu ratele dobânzilor medii ale celortrei state membre cu cea mai scăzută rată adobânzilor;

Comercianții piețelor din Ljubljana au schimbat tolarul sloven cu moneda euro la 1 ianuarie 2007.

    ©    J   a   n   e   z     S     k   o     k     /     C   o   r     b    i   s

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 37/68

 

35

    E   u   r   o   p

   a

    î   n     1

    2

    l   e   c    ț    i    i

• defcitele: defcitele bugetare naționaletrebuie să fe sub 3 % din PNB;

• datoria publică: nu poate depăși 60 %din PNB;

• stabilitatea cursului de schimb: ratele de

schimb trebuie să rămână în limitele marjei deuctuație autorizate pentru cei doi ani anteriori.

c. Pactul de stabilitate și creștereConsiliul European a adoptat Pactul de sta-bilitate și creștere în iunie 1997. Acesta areprezentat un angajament permanent destabilitate bugetară, permițând sancționareafnanciară a unui stat membru din zona eurocare se expunea unui defcit bugetar mai mare

de 3 %. Fiind considerat ulterior prea strict,Pactul a ost revizuit în martie 2005.

d. EurogrupulEurogrupul reprezintă reuniunea inormală aminiștrilor de fnanțe ai statelor membre dinzona euro. Aceste întâlniri au ca scop o maibună coordonare a politicilor economice, mo-nitorizarea politicilor bugetare și fnanciareale statelor din zona euro, precum și reprezen-

tarea monedei euro în orumurile monetareinternaționale.

e. Noile state membre și UEMNoile state membre urmează să adopte mo-neda euro în momentul în care vor îndeplinicriteriile necesare. Slovenia este prima dintrenoile state membre de la extinderea din 2004care a ăcut acest lucru și care s-a alăturat zo-nei euro la 1 ianuarie 2007.

Euro: moneda unică a peste 310 milioane de cetățeni ai UE.

    ©     C   r   e   a    t    i   v     S    t   u     d    i   o    H   e    i   n   e   m     /    V   a   n    P   a   r   y   s    M   e     d    i   a

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 38/68

 

8. Spre o societatebazată pe cunoaștere

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 39/68

 

37

    E   u   r   o   p

   a

    î   n     1

    2

    l   e   c    ț    i    i

La începutul anilor 1990, două enomene ma- jore au început să revoluționeze economia șiviața cotidiană peste tot în lume, inclusiv înEuropa. Pe de o parte, globalizarea economiei,economiile din toată lumea devenind din ce în

ce mai interdependente, iar, pe de altă parte,revoluția tehnologică, incluzând internetul șinoile tehnologii de inormare și comunicare.

Prioritate acordată creșterii și locurilor de muncă

• Uniunea intenționează să răspundă globalizării printr-o economie europeanămai competitivă (liberalizarea telecomunicațiilor, a serviciilor și a energiei).

• Uniunea susține programele de reormă ale statelor membre acilitând 

schimbul „celor mai bune practici”.

• Caută să concilieze necesitatea de creștere și competitivitate cu obiectivele decoeziune socială și dezvoltare durabilă care caracterizează pe deplin modelul european.

• În perspectiva fnanciară 2007-2013, Fondurile Structurale UE vor aloca unbuget mai mare activităților de instruire, inovație și cercetare.

Europenii trebuie să fe bine echipați pentru actuala piață a muncii.

    ©    I    M    A     G    E    M     O    R    E     C   o ,    L    t     d     /     G   e    t    t   y    I   m   a   g   e   s

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 40/68

 

38

I. Procesul Lisabona

a. ObiectivePână în anul 2000, responsabilii politicicunoșteau aptul că economia europeanătrebuia modernizată în prounzime, cu scopulde a-și păstra competitivitatea în ața State-lor Unite și a altor mari actori ai economieimondiale. Reunit la Lisabona în luna martie a

acelui an, Consiliul European a fxat pentru UEambițiosul obiectiv de a deveni, până în 2010,„cea mai competitivă și mai dinamică econo-mie din lume, bazată pe cunoaștere, capabilăde o creștere economică durabilă, cu locuri demuncă mai bune și mai numeroase și o coezi-une socială mai puternică”.

b. StrategiaConsiliul European a adoptat, de asemenea, o

strategie concretă în vederea realizării acestuiobiectiv. „Strategia de la Lisabona” înglobea-ză o serie întreagă de domenii: cercetareaștiințifcă, educația, ormarea proesională,accesul la internet și la tranzacțiile on-line.

Aceasta cuprinde, de asemenea, reorma sis-temelor de protecție socială europene. Aces-te sisteme reprezintă unul dintre cele maiprețioase bunuri ale Europei, deoarece permitsocietăților noastre adoptarea ără impacturiexcesive a schimbărilor sociale și structuralenecesare. Totuși, sistemele trebuie moderni-zate, cu scopul de a deveni durabile și pentruca generațiile viitoare să se poată bucura de

benefciile pe care acestea le oeră.

 În primăvara fecărui an, Consiliul European sereunește pentru a trece în revistă progresul în-registrat în punerea în aplicare a strategiei dela Lisabona.

II. Prioritate acordată creșterii șilocurilor de muncă

 În primăvara anului 2006, Consiliul Europeannu a încercat să ascundă aptul că, la șase anide la lansarea procesului Lisabona, rezultateleacestuia erau neclare. Drept urmare, acesta a

Pensionarii de mâine au nevoie de un sistem de securitate socială care trebuie pregătit din timp.

    ©    J   a   v    i   e   r    L   a   r   r   e   a     /    V   a   n    P   a   r   y   s    M   e     d    i   a

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 41/68

 

39

    E   u   r   o   p

   a

    î   n     1

    2

    l   e   c    ț    i    i

decis să prezinte problema șomajului aat încreștere continuă în multe dintre țările UE și săse concentreze din nou asupra priorităților UE,respectiv creșterea și locurile de muncă. În ve-derea creșterii productivității economiilor saleși a consolidării coeziunii sociale, Europa tre-buie să își concentreze în continuare eorturile

asupra intensifcării perormanței economice,a inovației și a valorifcării capitalului uman.

La inițiativa președintelui Comisiei Europene,José Manuel Barroso, statele membre ale UEau decis următoarele:

• să crească investițiile în domeniul cerce-tării și al inovației;

• să acorde Comisiei Europene un rol maiimportant în calitate de coordonator în vede-rea susținerii statelor membre, în special prindiuzarea „celor mai bune practici” în Europa;

• să accelereze reormele întreprinse în sectoarele piețelor fnanciare, ale siste-melor de protecție socială, în liberalizareatelecomunicațiilor și a sectoarelor energetice.

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 42/68

 

9. Europa cetățenilor

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 43/68

 

41

    E   u   r   o   p

   a

    î   n     1

    2

    l   e   c    ț    i    i

I. A călători, a locui și a munci în

EuropaPrimul drept al cetățeanului european esteacela de a putea călători, munci și locui oriun-de pe teritoriul Uniunii Europene. Tratatul dela Maastricht a consfnțit acest drept în capito-lul reeritor la cetățenie.

Statele membre au adoptat o directivă care in-stituie un sistem de recunoaștere reciprocă adiplomelor din învățământul superior. Aceas-tă directivă se aplică în cazul tuturor ormări-lor la nivel universitar cu o durată de cel puțintrei ani și se bazează pe principiul încrederiireciproce în calitatea sistemelor naționale deeducație și de ormare.

Orice persoană care are naționalitatea unuiadintre statele membre UE se bucură de dreptulde a munci în domeniul sănătății, al educațieisau în oricare alt sector al serviciilor publice,

cu excepția anumitor activități care intră subincidența autorităților publice (poliție, orțearmate, aaceri externe etc.). Într-adevăr, cepoate f mai normal decât ca un proesor bri-tanic să fe solicitat să predea engleza la Romasau ca un tânăr absolvent belgian să-și încer-ce șansele la un concurs pentru un post înadministrație publică în Franța?

 Începând din anul 2004, cetățenii europeni

care călătoresc pe teritoriul Uniunii pot obțineun card european de asigurare medicală, emisde către autoritățile naționale, care aciliteazăacoperirea costurilor medicale eventuale pedurata călătoriei.

II. Cum se pot bucura cetățenii de

drepturile lorEuropeanul nu este doar un consumator saudoar un actor al vieții economice și sociale. Eleste un cetățean al Uniunii Europene și, prinurmare, se bucură de drepturi politice specia-le. Conorm Tratatului de la Maastricht, fecarecetățean al Uniunii, indierent de naționalitate,are dreptul să voteze și să se prezinte ca și can-didat atât la alegerile locale din țara în care îșiare reședința, cât și la alegerile pentru Parla-mentul European.

Aceste drepturi sunt o dovadă a apropieriiUniunii de cetățenii săi. Cetățenia europeanăeste consfnțită prin Tratat: „Este cetățean alUniunii orice persoană care are naționalitateaunui stat membru. Cetățenia europeană com-pletează și nu înlocuiește cetățenia națională”.

III. Drepturile undamentale

Tratatul de la Amsterdam, care a intrat în vigoa-re în 1999, a contribuit la consolidarea dreptu-rilor undamentale ale cetățenilor europeni.Acesta a introdus o procedură de sancționarea statelor membre care violează drepturileundamentale ale cetățeanului. De asemenea,aria de aplicare a principiului nediscriminării,limitată până atunci la naționalitate, a ost

extinsă la sex, rasă, religie, vârstă și orientaresexuală. Acest principiu al nediscrimininăriia ost întărit și în ceea ce privește egalitatea între emei și bărbați.

• Datorită Uniunii Europene, cetățenii statelor membre pot să călătorească, sălocuiască și să muncească oriunde pe teritoriul comunitar.

• În viața de zi cu zi, UE încurajează și fnanțează programe care să-i apropie pecetățeni, în special în domeniul educației și culturii.

• Conștiința apartenenței la Uniunea Europeană se va dezvolta în timp, datoritărezultatelor concrete și succeselor acesteia.

• Există deja simboluri care reprezintă o identitate europeană comună. Cel mai cunoscut este moneda unică, euro, dar există, de asemenea, steagul și imnul UE.

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 44/68

 

42

 În concluzie, Tratatul de la Amsterdam a îmbunătățit politica de transparență a Uniuniiși le-a permis cetățenilor un acces mai larg ladocumentele ofciale ale instituțiilor europene.

Angajamentul Uniunii Europene în avoareadrepturilor cetățenilor a ost subliniat în mod

solemn în anul 2000, la Nisa, prin proclamareaCartei drepturilor undamentale ale Uniu-nii Europene. Această Cartă a ost elaboratăde către o Convenție alcătuită din membri aiparlamentelor naționale și ai ParlamentuluiEuropean, reprezentanți ai guvernelor statelormembre și un membru al Comisiei Europe-ne. Alcătuită din șase capitole – Demnitatea,Libertățile, Egalitatea, Solidaritatea, Drepturilecetățenilor, Justiția – Carta conține 54 de ar-

ticole care defnesc valorile undamentale aleUniunii, precum și drepturile civile, politice,economice și sociale ale cetățenilor europeni.

Primele articole se reeră la demnitatea uma-nă, dreptul la viață, dreptul la „integritate apersoanei”, dreptul la libertatea de exprimareși de conștiință. Capitolul Solidaritatea esteinovator prin aptul că asociază drepturile so-ciale și economice după cum urmează:

• dreptul la grevă;

• dreptul lucrătorilor la inormare și con-sultare;

• dreptul la conciliere a vieții de amilie și avieții proesionale;

• dreptul la asistență medicală, securitatesocială și asistență socială pretutindeni pe te-

ritoriul Uniunii.

Carta promovează, de asemenea, egalitatea între bărbați și emei și proclamă dreptul laprotecția datelor cu caracter personal, interzi-cerea practicilor de eugenie și de clonare uma-nă în scopul reproducerii, dreptul la protecțiamediului, drepturile copilului și ale persoane-lor în vârstă și dreptul la o bună administrare.

IV. Europa: cultură și educație

Sentimentul unui destin comun și alapartenenței la aceeași colectivitate nu poate

f creat în mod artifcial. Doar o conștiință cul-turală comună poate da naștere acestui sen-timent, de aceea Uniunea Europeană trebuiesă-și concentreze atenția nu numai asuprachestiunilor economice, ci și asupra educației,culturii și drepturilor cetățenilor.

 În această privință, programele educaționale șide ormare ale UE au un rol important. Acesteapromovează programe de schimb care le per-mit studenților să călătorească în străinătate,să participe la activități școlare transnaționale,să învețe noi limbi etc. Organizarea școlilorși a sistemului de învățământ, precum șiconținutul exact al programelor sunt încă de-cise la nivel național sau local.

 În domeniul culturii, programele europene„Cultura” și „MEDIA” stimulează cooperarea în-tre realizatorii de programe, promotorii aces-tora, organismele de radiodiuziune și artiștiidin dierite țări. Acestea contribuie la creștereaproducției de flme și programe de televiziu-ne europene și la restabilirea echilibrului întreproducțiile europene și cele americane.

V. Mediatorul European și dreptul lapetiție

Pentru a apropia Uniunea de cetățenii săi, Tra-tatul de la Maastricht a creat o nouă instituție,Mediatorul European. Acesta, denumit și Om-budsman, este desemnat de Parlamentul Eu-ropean, iar durata mandatului său este egalăcu cea a Parlamentului. Rolul Mediatoruluieste acela de a investiga plângerile privindadministrarea incorectă în instituțiile și orga-

nismele Uniunii Europene. Orice cetățean alUniunii sau orice persoană fzică sau juridicăcu domiciliul sau sediul într-un stat membrual UE poate înainta o plângere către Mediator.Acesta încearcă încheierea unui acord amiabil între reclamant și instituția sau organismul eu-ropean vizat.

Dreptul la petiție către Parlamentul Europeande care benefciază orice persoană care domi-

ciliază pe teritoriul Uniunii reprezintă un altactor important de apropiere a cetățenilor deinstituțiile europene.

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 45/68

 

43

    E   u   r   o   p

   a

    î   n     1

    2

    l   e   c    ț    i    i

VI. Implicarea cetățenilor

Ideea unei Europe a cetățenilor este oartenouă. Aceasta se va dezvolta prin populariza-rea și multiplicarea simbolurilor unei identitățieuropene comune. Există deja pașaportul eu-ropean, în uz din 1985, imnul european, „Odabucuriei” compusă de Beethoven și steaguleuropean, un cerc ormat din 12 stele aurii peond albastru. Permisul de conducere euro-pean există în toate statele Uniunii din 1996.De asemenea, a ost adoptat mottoul euro-

pean „Uniți în diversitate”, iar data de 9 Mai aost desemnată Ziua Europei.

Introducerea alegerilor directe pentru Par-lamentul European în 1979 a contribuit lasporirea legitimității democratice a integrăriieuropene prin implicarea voinței populare.Caracterul democratic al UE ar putea f conso-lidat prin sporirea rolului Parlamentului, princrearea unor adevărate partide politice euro-

pene, prin încurajarea participării cetățenilor în elaborarea politicilor europene prin inter-mediul organizațiilor neguvernamentale și aasociațiilor de voluntariat.

Punerea în circulație a monedei unice, euro, înanul 2002, a avut, de asemenea, un importantimpact psihologic. În prezent, mai mult dedouă treimi din cetățenii Uniunii își gestio-nează bugetul personal și economiile în euro.Datorită monedei unice, consumatorii au po-sibilitatea de a compara prețurile la bunuri șiservicii în dierite țări ale Uniunii. Eliminareacontroalelor vamale în statele membre aleUniunii care au semnat Acordul Schengen (lacare ar trebui să adere treptat toate statele UE)a creat cetățenilor europeni sentimentul că

aparțin unui spațiu unitar.

„Nu coalizăm state, ci unim oameni”, afrmaJean Monnet în 1952. Sensibilizarea opinieipublice cu privire la Uniunea Europeană șiimplicarea cetățenilor în activitățile acesteiareprezintă marea provocare la care trebuie săacă ață instituțiile europene în prezent.

Programele UE de ormare continuă: cire estimate pentru perioada2007 – 2013

Domeniul Numele programuluiUE

Obiective

 Învățământul școlar Comenius 5 % din elevii Uniunii Europene participăla activități educative comune.

 Învățământul superior Erasmus Trei milioane de studenți au posibilitateasă studieze la universități din străinătate.

Formarea proesională Leonardo da Vinci  În fecare an, 80 000 de persoane au posi-bilitatea să acă stagii în companii și cen-tre de ormare într-o altă țară europeană.

 Învățământulpentru adulți

Grundtvig  În fecare an, 7 000 de persoane au posibi-litatea de a benefcia de activități educati-

ve în străinătate.

Studii de integrareeuropeană

Jean Monnet Susținere pentru cercetarea academicăși învățământul în domeniul integrăriieuropene.

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 46/68

 

44

.10. Freedom, security and justice

 

10. Libertate, securitateși justiție

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 47/68

 

45

    E   u   r   o   p

   a

    î   n     1

    2

    l   e   c    ț    i    i

Cetățenii europeni au dreptul de a trăi în liber-tate, ără rica persecuției sau a violenței, pe

tot cuprinsul Uniunii Europene. Cu toate aces-tea, criminalitatea internațională și terorismulreprezintă unele dintre cele mai îngrijorătoareenomene pentru europeanul de azi.

Integrarea în domeniul justiției și aacerilor in-terne nu a ost prevăzută în Tratatul instituindComunitatea Europeană. Totuși, în timp, a de-venit clar aptul că libera circulație a persoane-lor implică necesitatea ca fecare cetățean săbenefcieze de același grad de protecție și deacces la justiție oriunde pe teritoriul Uniunii.Astel, a ost creat treptat un spațiu de liber-tate, securitate și justiție, prin modifcareasuccesivă a tratatelor ondatoare prin ActulUnic European, Tratatul instituind Uniunea Eu-ropeană (Tratatul de la Maastricht) și Tratatulde la Amsterdam.

I. Libera circulație

Libera circulație a persoanelor pe teritoriulUE creează probleme de securitate statelormembre, deoarece acestea nu mai au controlasupra granițelor interne. În compensație,este necesară adoptarea unor măsuri pentru întărirea securității la granițele externe aleUniunii. De asemenea, se impune sporireacooperării orțelor de poliție și a autorităților judiciare în vederea combaterii criminalității

transnaționale care ar putea profta de liber-tatea de circulație.

Una dintre cele mai importante acțiuni pentruacilitarea circulației pe teritoriul Uniunii s-a re-

alizat în 1985, când guvernele Belgiei, Franței,Germaniei, Luxemburgului și Țărilor de Jos ausemnat un acord la Schengen, un mic oraș derontieră din Luxemburg. Aceste state au hotă-rât să elimine controalele vamale asupra per-soanelor, indierent de naționalitate, la ronti-erele lor comune, să armonizeze controalele larontierele externe ale UE și să adopte o po-litică comună în materie de vize. Aceste stateau ormat, așadar, o zonă ără rontiere internecunoscută sub numele de spațiul Schengen.

 În prezent, acquis-ul Schengen a ost inte-grat complet în tratatele europene, iar spațiulSchengen s-a extins treptat. În anul 2006, 13state UE (Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda,Franța, Germania, Grecia, Italia, Luxemburg,Țările de Jos, Portugalia, Spania și Suedia) șidouă state care nu sunt membre ale Uniunii,Islanda și Norvegia, aplicau în integralitatedispozițiile Schengen.

Cele zece state care au devenit membre UE în anul 2004 au la dispoziție șapte ani pentrua îndeplini criteriile de aderare la spațiulSchengen.

II. Politica de azil și imigrație

Europa se mândrește cu tradiția sa umani-

tară de a primi străini și de a oeri azil pentrureugiați. În prezent, guvernele statelor UniuniiEuropene trebuie să acă ață unui număr cres-când de imigranți, atât cu statut legal, cât și ile-gal, într-un spațiu lipsit de rontiere interne.

• Deschiderea rontierelor interne dintre statele UE reprezintă un mare avantaj  pentru populația Uniunii, deoarece oamenii pot călători liber, ără a mai fsupuși controalelor vamale.

• Libera circulație pe teritoriul Uniunii trebuie însă să fe însoțită de întărireacontrolului la rontierele externe ale UE pentru a combate în mod efcient 

trafcul de droguri și de persoane, crima organizată, imigrația ilegală și terorismul.

• Statele membre UE cooperează în domeniul justiției și cel polițienesc cu scopul de a asigura o securitate sporită în Europa.

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 48/68

 

46

Guvernele UE au hotărât armonizarea regle-mentărilor în acest domeniu astel încât cere-rile de azil să fe examinate conorm unor prin-cipii de bază recunoscute în întreaga UniuneEuropeană. În 1999, statele Uniunii și-au fxatca obiectiv adoptarea unei proceduri comune în materie de azil și acordarea unui statut egal

pe tot cuprinsul Uniunii Europene persoane-lor care au obținut azilul. Au ost adoptateanumite măsuri tehnice, cum ar f stabilireaunor standarde minime pentru acceptareasolicitanților de azil și pentru acordarea statu-tului de reugiat.

A ost creat, de asemenea, Fondul Europeanpentru Reugiați, cu un buget anual de 114milioane de euro. În ciuda cooperării la scară

largă dintre guvernele naționale, crearea uneipolitici comune în materie de azil și imigrațierămâne un obiectiv de atins.

III. Combaterea criminalitățiiinternaționale și a terorismului

Pentru a crea o politică comună viabilă în ma-terie de azil și imigrație, Uniunea Europeanătrebuie să implementeze un sistem efcientde gestionare a uxurilor de migrație, de

control la rontierele externe și de preveni-re a imigrației ilegale. Este necesar un eortsusținut pentru combaterea bandelor crimi-nale care practică trafcul de persoane și careexploatează fințele vulnerabile, în special e-meile și copiii.

Crima organizată devine din ce în ce mai so-fsticată și acționează în mod curent în rețeleeuropene sau internaționale. Terorismul a do-

vedit deja că poate lovi cu brutalitate oriunde în lume.

Trafcanții de fințe umane îi exploatează pe cei vulnerabili – este nevoie de un sistem internațional de

cooperare polițienească.

    ©    I     O    M

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 49/68

 

47

    E   u   r   o   p

   a

    î   n     1

    2

    l   e   c    ț    i    i

 În acest context, a ost creat Sistemul deinormații Schengen (SIS). Este vorba des-pre o bază de date complexă care permiteorțelor polițienești și autorităților judiciaresă acă schimb de inormații despre bunuriurate, cum ar f vehicule și obiecte de artă,sau despre persoanele pe numele cărora s-a

emis un mandat de arestare sau o cerere deextrădare.

Una dintre cele mai efciente metode de cap-turare a inractorilor este urmărirea ondurilordobândite pe căi ilegale. Din acest motiv, câtși pentru eliminarea surselor de fnanțare aorganizațiilor criminale și teroriste, UE a ela-borat o legislație care urmărește combatereaspălării banilor.

Cea mai importantă realizare din ultimii ani îndomeniul cooperării dintre orțele de ordinea ost crearea Europol, un organism al UniuniiEuropene cu sediul la Haga, care este ormatdin ofțeri de poliție și uncționari vamali. Ariade acțiune a Europol cuprinde: trafcul de dro-guri și de vehicule urate, trafcul de persoane,rețelele clandestine de imigrație, exploatareasexuală a emeilor și a copiilor, pornografa,alsifcarea, trafcul de material radioactiv șinuclear, terorismul, spălarea banilor și alsif-carea monedei europene.

IV. Crearea unui spațiu judiciarcomun

 În prezent, în Uniunea Europeană coexistămai multe sisteme judiciare dierite. Dat findcă obiectivul Uniunii este acela ca cetățenii

săi să împărtășească aceeași concepție despre justiție, este necesară punerea în aplicare aunui sistem judiciar care să aciliteze viața dezi cu zi a europenilor.

Cel mai semnifcativ exemplu de cooperare îndomeniul judiciar este oerit de Eurojust, unorganism central de cooperare înfințat la Haga în anul 2003. Obiectivul său este acela de a a-cilita cooperarea între autoritățile naționale

de urmărire penală în cazul investigațiilor careimplică mai multe state membre.

Mandatul de arest european, în uz din ianua-rie 2004, este olosit pentru a înlocui procedu-rile îndelungate de extrădare.

Caracterul transnațional al criminalității și te-rorismului impune crearea unei politici pena-le comune în Uniunea Europeană, deoarece

defniții dierite ale anumitor acte criminalepot compromite cooperarea judiciară dintrestate. Obiectivul este crearea unui cadru co-mun european de luptă împotriva terorismu-lui, pentru a putea garanta cetățenilor un gradridicat de protecție și pentru a avoriza coope-rarea internațională în acest domeniu.

 În materie de drept civil, Uniunea Europeană aadoptat o legislație care să aciliteze aplicarea

deciziilor judecătorești în cazuri transrontali-ere care implică divorțuri, separare de drept,custodia copiilor și pensia alimentară, astel încât hotărârile judecătorești emise într-unuldintre statele membre să fe aplicabile în ori-care alt stat membru. Uniunea Europeană apus în aplicare proceduri comune pentru sim-plifcarea și accelerarea reglementării litigiilortransrontaliere în cazul unor acțiuni civile deamploare redusă și indubitabile cum ar f recu-perarea creanțelor și alimentul.

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 50/68

 

11. Rolul Uniunii Europenepe scena mondială

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 51/68

 

49

    E   u   r   o   p

   a

    î   n     1

    2

    l   e   c    ț    i    i

Pe plan economic, comercial și monetar,Uniunea Europeană a devenit o mare pute-re mondială. Acest gigant economic rămâne

totuși, pentru unii, un „pitic politic”. Aceastaeste, bineînțeles, o exagerare. Uniunea Eu-ropeană are o inuență considerabilă în ca-drul organizațiilor internaționale cum ar fOrganizația Mondială a Comerțului (OMC),organismele specializate ale OrganizațieiNațiunilor Unite (ONU), și în cadrul summitu-rilor mondiale pentru mediul înconjurător șidezvoltare.

Nu este mai puțin adevărat că statele membreale Uniunii Europene mai au multe progresede ăcut pe plan diplomatic și politic, înaintede a se putea exprima la unison în problemelemondiale majore cum ar f: pacea și stabilita-tea, relațiile cu Statele Unite ale Americii, te-rorismul, Orientul Mijlociu și rolul Consiliuluide Securitate al Națiunilor Unite. Mai mult,piatra de temelie a suveranităților naționale, șianume sistemele militare de apărare, rămânesub autoritatea guvernelor naționale, ale căror

legături s-au sudat în interiorul alianțelor cumar f cea a NATO.

I. O politică de apărare comunăembrionară

Politica externă și de securitate comună(PESC) și politica europeană de securitate șiapărare (PESA), introduse de Tratatele de la

Maastricht (1992), Amsterdam (1997) și Nisa(2001), defnesc principalele obiective ale Uni-unii în domeniul apărării. Pe aceste premise,Uniunea Europeană și-a dezvoltat „cel de-aldoilea pilon”, aceasta însemnând ansamblul

sectoarelor politice în care se aplică meto-dele interguvernamentale și în care ComisiaEuropeană și Parlamentul European joacă un

rol marginal. Deciziile în acest domeniu suntluate prin consens, cu toate că fecare stat aredreptul de a se abține.

a. Peisajul politic și strategic în 2006Adeziunea aproape simultană la NATO și UEa ostelor țări comuniste și orientarea pacifcăadoptată de Rusia au pus capăt la mai bine deo jumătate de secol de război rece. Continen-tul european conlucrează la menținerea păcii,iar țările europene cooperează pentru a lupta împotriva criminalității internaționale, trafcu-lui de fințe umane, imigrației ilegale și spălăriide bani.

Uniunea Europeană extinsă a încheiat acor-duri de parteneriat cu vecinii săi, dintre careunii, pe termen mediu, au perspectiva de aadera la UE.

Statele Unite ale Americii au acceptat ca, pen-

tru acțiunile militare în care soldații americaninu sunt implicați, Europa să poată utiliza oparte din capacitățile logistice ale NATO, cumar f rețelele de inormații, de comunicații, dedetecție, acilitățile de comandă și transport.

Violența teroristă ce a zguduit lumea începândcu atacurile din New York și Washington din 11septembrie 2001 și continuând cu atentate-le cu bombă de la Madrid în 2004 și Londra

 în 2005 a modifcat pround peisajul strategic.Țările europene trebuie să colaboreze maistrâns în căutarea de inormații care să ajute laneutralizarea instigatorilor și teroriștilor carevor să comită atentate. Cooperarea cu Statele

• Inuența Uniunii Europene pe scena mondială crește ori de câte ori se exprimăla unison în problematica internațională. Negocierile comerciale sunt un bunexemplu în acest sens.

• În domeniul apărării, fecare stat rămâne suveran, fe că este membru NATOsau neutru. Cu toate acestea, statele membre ale Uniunii Europene dezvoltăcooperarea militară în vederea misiunilor de menținere a păcii.

• Din motive istorice și de apropiere geografcă, sudul Mediteranei și Arica sunt regiuni cărora Uniunea Europeană le acordă o atenție sporită (politici privind ajutorul pentru dezvoltare, preerințe comerciale, ajutor alimentar și drepturileomului).

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 52/68

 

50

Unite ale Americii și cu toate țările care sprijinădemocrația și drepturile omului depășește as-tăzi cadrul alianțelor deensive tradiționale.

b. Realizări concrete pentru securitate șiapărare În cadrul Tratatului de la Amsterdam, JavierSolana a ost numit în 1999 Înalt Reprezentantpentru politica externă și de securitate comu-nă (PESC).

Statele membre UE au stabilit obiective pre-cise ca parte a îndatoririlor de creare a uneipolitici de securitate și apărare europeană, înscopul desășurării unei orțe de reacție rapidăsprijinite naval și aerian și susținerii acesteiatimp de un an. Această orță de reacție rapidănu va f încă o adevărată armată europeană. În schimb, va f ormată din contingenteleorțelor armate ale fecărei națiuni.

Cu toate acestea, urmând constituirea Comi-tetului politic și de securitate (CPS), a Comi-tetului militar al Uniunii Europene (CMUE) șia Statului major militar al Uniunii Europene

(EUMS), sub autoritatea Consiliului și situat laBruxelles, Uniunea are deja instrumentele po-litice și militare pentru a eectua misiunile pecare și le-a propus: misiuni umanitare în aaraEuropei, operațiuni de menținere a păcii și altemisiuni de gestionare a crizelor.

Cum tehnologia militară devine din ce în cemai scumpă și sofsticată, guvernele UE gă-sesc imperios necesar să lucreze împreună laabricarea armelor. Mai mult decât atât, dacă

orțele lor armate trebuie să execute misiuni în comun, sistemele lor trebuie să fe intero-perative, iar echipamentele sufcient de stan-dardizate. Consiliul European de la Tesalonic adecis, în 2003, să creeze o Agenție Europeanăpentru Apărare.

Din 2003, UE a întreprins o serie de misiunide menținere a păcii și de gestionare a cri-zelor. Cea mai importantă dintre acestea a

ost în Bosnia și Herțegovina, unde misiuneade 7 000 de soldați condusă de Uniunea Euro-peană (EUFOR) a înlocuit în decembrie 2004trupele NATO de menținere a păcii.

 A întinde o mână de ajutor – soldații UE contribuie la menținerea păcii în Congo.

    ©     C    E

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 53/68

 

51

    E   u   r   o   p

   a

    î   n     1

    2

    l   e   c    ț    i    i

II. O politică comercială deschisăcătre lume

Uniunea Europeană sprijină sistemul bazat pereguli al Organizației Mondiale a Comerțului(OMC), ceea ce oeră un grad de securitate juri-dică și transparență în conducerea comerțului

mondial. OMC stabilește condițiile prin caremembrii săi pot să se apere împotriva practici-lor neloiale cum ar f dumpingul (vânzare subpreț), prin care exportatorii concurează împo-triva rivalilor lor. De asemenea, oeră o proce-dură pentru soluționarea disputelor care apar între doi sau mai mulți parteneri comerciali.

Politica comercială a UE este strâns legată depolitica sa de dezvoltare. Prin sistemul său

generalizat al preerințelor vamale (SGP), UEa garantat accesul preerențial pe piețele saleără taxe sau cu tarie reduse pentru o mareparte a importurilor provenind din țările încurs de dezvoltare și economii în tranziție. Semerge chiar mai departe pentru cele 49 dintrecele mai sărace țări din lume. Exporturile lor -

cu excepția armelor - pot benefcia integral deacces pe piețele UE, ără taxe vamale, în cadrulunui program lansat în 2001.

Uniunea Europeană nu are încheiate totușiacorduri comerciale specifce cu principaliisăi parteneri comerciali din rândul țărilor dez-

voltate, cum ar f Statele Unite ale Americii șiJaponia. În acest caz, relațiile comerciale suntgestionate prin intermediul mecanismelorOMC. Statele Unite ale Americii și UniuneaEuropeană caută să dezvolte relații bazate peegalitate și parteneriat. Cu toate acestea, țărilemembre ale UE nu sunt întotdeauna de acordasupra tipului de legături diplomatice, politiceși militare ce trebuie stabilite cu Statele Unite.

Uniunea Europeană își extinde schimburilecomerciale cu noile puteri apărute în alte părțiale lumii, cum sunt cele din America Latină șiCentrală sau China și India. Acordurile comer-ciale cu aceste țări includ și cooperări de ordintehnic și cultural.

Vinul este unul dintre principalele produse de export ale Uniunii către cel mai important partener comercial al său, Statele Unite.

    ©    R   e

   u    t   e   r   s

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 54/68

 

52

III. Relațiile dintre Uniunea Europeanăși țările mediteraneene

Dată find apropierea lor geografcă, afnitățileistorice și culturale, precum și uxurile migra-toare prezente și viitoare, țările din sudul Me-diteranei sunt parteneri de primă importanță.

Iată de ce UE a ales tradițional să urmeze opolitică de integrare regională.

 În cadrul Conerinței de la Barcelona din no-iembrie 1995, la care au participat toate țărilemembre UE și țările mediteraneene (excepțieăcând Albania, Libia și țările din osta Iugos-lavie), Uniunea Europeană a pus bazele unuinou parteneriat euro-mediteraneean. Aceastăconerință a ăcut posibilă trasarea liniilor unui

nou parteneriat care să cuprindă:

• dialog politic între țările participante șiun parteneriat de securitate bazat, în special,pe mecanismul controlului armelor și pe rezol-varea pe cale pașnică a conictelor;

• consolidarea relațiilor economice și co-merciale între cele două regiuni: cheia către

aceasta este crearea unei zone de liber schimbeuro-mediteraneene până în 2010;

• parteneriat în domeniile social și cultural.

Pentru perioada 2000-2006, Uniunea Europeanăacordă ajutoare fnanciare către țările medite-raneene, în valoare de 5,3 miliarde de euro. Pen-tru perioada bugetară 2007-2013, InstrumentulEuropean de Vecinătate și Parteneriat (ENPI)

decurge din și se contopește în programul desine stătător, menționat anterior ca program desprijin pentru întrajutorarea țărilor mediterane-ene și a țărilor învecinate, dintre statele apărutedupă destrămarea ostei Uniuni Sovietice.

Una dintre prioritățile Uniunii este să asigure accesul tuturor la o apă potabilă curată.

    ©    E     C

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 55/68

 

53

    E   u   r   o   p

   a

    î   n     1

    2

    l   e   c    ț    i    i

IV. Arica

Relațiile dintre Europa și Arica subsaharianădatează de multă vreme. În conormitate cuTratatul de la Roma din 1957, pe atunci colo-niile și teritoriile de peste mări ale unor statemembre au devenit asociate ale Comunității.

Procesul de decolonizare de la începutulanilor ’60 a schimbat această legătură într-oasociație dierită, între state suverane.

Acordul de la Cotonou, semnat în anul 2000la Cotonou, capitala statului Benin, marchea-ză o nouă etapă în politica de dezvoltare aUE. Acest acord dintre Uniunea Europeană șițările din Arica, Caraibe și Pacifc (ACP) este dedeparte cel mai ambițios și mai vast acord în-

cheiat vreodată între țările dezvoltate și țările în curs de dezvoltare. El a succedat Convențieide la Lomé, semnată în 1975 la Lomé, capitalastatului Togo, iar apoi a ost treptat adus la zi.

Obiectivul undamental al acestui vast acordde asistență și de schimb comercial a rămasacelași cu cel semnat la Convenția de la Lomé:este vorba despre „ a promova și a acceleradezvoltarea economică, culturală și socialăa țărilor ACP și de a consolida și diversifcarelațiile lor [cu Uniunea Europeană și statelesale membre] în spiritul solidarității și intere-sului reciproc”.

Noul acord merge mult mai departe încomparație cu acordurile anterioare, din mo-ment ce s-a trecut de la relațiile comercialeondate pe accesul pe piață la relații comer-ciale într-un sens mai general. De asemenea,acesta a introdus noi proceduri pentru a aceață problemelor cauzate de încălcarea drep-

turilor omului.

Uniunea Europeană a acordat concesii comer-ciale speciale pentru țările mai puțin dezvolta-te, dintre care 39 sunt semnatare ale Acorduluide la Cotonou. Din 2005, ele pot practic expor-ta liber toate tipurile de produse pe piețele UE, în regim de scutire vamală. Fondul Europeande Dezvoltare fnanțează programele de spri- jin destinate ACP, grație unui buget anual de

2-3 miliarde de euro.

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 56/68

 

12. Care este viitorul Europei?

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 57/68

 

55

    E   u   r   o   p

   a

    î   n     1

    2

    l   e   c    ț    i    i

„Va veni o zi când toate națiunile continentului,ără a pierde calitățile lor distincte sau glorioa-

sele lor individualități, vor uziona într-o uni-tate superioară, ormând astel raternitateaeuropeană. Va veni o zi când nu vor mai existaalte câmpuri de bătălie decât cele ale piețelordeschise ideilor. Va veni o zi când gloanțele șibombele vor f înlocuite de voturi.”

A trebuit să treacă mai mult de un secol pânăcând proeția lui Victor Hugo, rostită în 1849,să devină realitate. Două războaie mondiale șinumeroase alte conicte intraeuropene ce aucauzat milioane de morți au jalonat acest timpși au ăcut uneori să se piardă orice speranță.Astăzi, primul deceniu al secolului al XXI-lea sedeschide sub cele mai bune auspicii, însă adu-ce Europei noi difcultăți și provocări.

Extinderea de amploare a Uniunii Europenea continuat. Cum a subliniat un politician alunui nou stat membru: „În sârșit, Europa areușit să împace istoria sa cu geografa sa”. În

viitor, Uniunea Europeană va continua să seextindă. Între timp, liderii Uniunii, în acord cuopinia publică, vor trebui să defnească limite-le rontierelor UE, care vor f geografce, politi-ce și culturale.

Uniunea Europeană este ondată pe un pact între națiuni suverane care au decis să împar-tă un destin comun și să exercite împreună oparte a suveranității lor. Sunt abordate lucruri

care au o deosebită importanță pentru euro-peni: pace, bunăstare economică, securitate,democrație participativă, justiție și solidarita-te. Acest pact este pe cale de a f consolidatși confrmat pe întreg continentul european: o

 jumătate de miliard de persoane au ales să tră-iască în statul de drept și în armonie cu valorile

seculare în centrul cărora se situează omul șidemnitatea sa.

Actuala revoluție tehnologică transormă ra-dical viața în lumea industrializată, incluzândaici și Europa. Esențial este să se înțeleagăcă aceste noi provocări au dimensiuni cedepășesc rontierele tradiționale. Dezvoltareadurabilă, echilibrul demografc, dinamismuleconomic, solidaritatea socială și răspunsurileetice ce trebuie aduse progresului științelorvieții nu pot f tratate mai efcient la nivelnațional. Trebuie, de asemenea, să arătăm res-pect generațiilor viitoare.

Procesul integrării europene aectează acum întregul continent, care, la rândul lui, ace par-te dintr-o lume în evoluție rapidă și radicală,planeta find în căutarea punctelor sale deechilibru. Relațiile cu lumea islamică, oameteași bolile în Arica, tendințele unilaterale în Sta-

tele Unite ale Americii, dezvoltarea dinamică aeconomiei în Asia sau relocarea globală a in-dustriilor și locurilor de muncă sunt tot atâteaevenimente ce aectează Europa. Europa nunumai că trebuie să se concentreze în acelașitimp asupra propriei dezvoltări, dar trebuie săacă parte și din procesul de globalizare. Uniu-nea Europeană mai are încă un drum lung deparcurs până va putea să se exprime la unisonși până va putea f un actor credibil pe scena

diplomatică strategică și politică a lumii.

Instituțiile Uniunii Europene au mari merite,dar ele trebuie să se adapteze pentru a puteaace ață creșterii numărului de sarcini ale unei

• Integrarea europeană va continua în domeniile în care statele membreconsideră că este în interesul lor să lucreze împreună în cadrul europeantradițional (în chestiuni reeritoare la globalizarea comerțului, piața unică,dezvoltarea regională și socială, cercetarea și dezvoltarea, măsurile de promovare a creșterii economice și ocupării orței de muncă și multe altele).

• Procesul instituțional al actualizării regulilor de coordonare a relațiilor dintrețările membre și UE și între UE și cetățenii săi va continua. În anii ce vor urma,tema Tratatului Constituțional va f în centrul discuțiilor, oricare va f orma și conținutul textului care va f adoptat în fnal.

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 58/68

 

56

Uniuni în expansiune. Odată cu creșterea nu-mărului de state membre, cresc și orțele cen-triugale ce amenință cu o implozie a sistemu-lui. Perspectivele intereselor pe termen scurttrebuie să se șteargă în ața priorităților petermen lung. Iată de ce protagoniștii acesteiaventuri ără precedent trebuie să își asume

responsabilitățile, acționând în așa el încâtansamblul instituțional european să continuesă uncționeze efcient. Orice reormă decisivăa sistemului comunitar actual trebuie să ga-ranteze pluralitatea și respectul dierențelorce constituie bogăția națiunilor Europei. Reor-mele trebuie, de asemenea, să se concentrezepe procesul decizional. Căutarea sistematică aacordurilor unanime va duce în cele din urmăla paralizie. Numai un sistem politic și juridic

echilibrat și ondat pe principiul votului cumajoritate califcată va putea uncționa.

Proiectul de constituție europeană, care aost adoptat, sub rezerva ratifcării, la Roma, în octombrie 2004, de șefi de stat și de gu-vern ai celor 25 de state, încearcă să răspundăcerințelor de simplifcare a tratatelor existenteși să dea o mai mare transparență sistemuluidecizional al UE. Cetățenii trebuie să știe „cinece ace în Europa”. Cetățenii europeni trebuiesă se simtă implicați, să participe la alegerile

europene și să contribuie la ideea integrăriieuropene. Proiectul de constituție europeanăclarifcă competențele între UE, statele mem-bre și autoritățile regionale. El stabilește căintegrarea europeană este bazată pe dublalegitimitate: cea a popoarelor, de care pot săbenefcieze în mod direct cetățenii, și cea a

statelor, care constituie cadrul de dezvoltarelegitimă a societăților.

Oricare ar f sistemul constituțional ales destatele europene, el va trebui ratifcat de feca-re dintre ele, fe prin vot parlamentar, fe prinreerendum. Pentru a acilita dezbaterile, Co-misia Europeană a lansat o campanie care săajungă la cetățeni prin intermediul Planului Dpentru democrație, dialog și dezbatere.

Europa – o piață a ideilor.

    ©    F     l   y    i   n

   g     C   o     l   o   u   r   s     /    D    i   g    i    t   a     l    V    i   s    i   o   n     /     G   e    t    t   y    I   m   a   g   e   s

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 59/68

 

57

    E   u   r   o   p

   a

    î   n     1

    2

    l   e   c    ț    i    i

Constituția Europeană

Istoric 

 În decembrie 2001, pentru a putea ace ață noilor probleme ce vor apărea după extindereaUniunii Europene în Estul și Centrul Europei, Consiliul European alcătuiește o Convenție pen-

tru a prepara proiectul Tratatului constituțional.

Această Convenție, care și-a desășurat lucrările în 2002 și 2003 sub președinția lui Valéry Gis-card d’Estaing, a ost ormată din 105 membri, incluzând reprezentanți ai guvernelor membreși ai țărilor candidate, parlamentari naționali, parlamentari europeni și membri ai ComisieiEuropene.

 În iunie 2003, Convenția a adoptat prin consens proiectul tratatului constituțional.

Tratatul a ost semnat ormal la Roma, la 29 octombrie 2004, și transmis statelor membre

pentru ratifcare.

Deși majoritatea statelor membre au ratifcat tratatul, acesta a ost respins în mai și iunie2005 de votanții din Franța și Țările de Jos. Urmarea acestor voturi negative a ost anunțareade către Consiliul European, întrunit la sârșitul lunii iunie, a unei perioade de reecție asupraviitorului tratatului constituțional.

Dispozițiile principale ale Constituției 

• Alegerea unui președinte al Consiliului European de către majoritatea califcată, pentru operioadă de doi ani și jumătate, care poate f reînnoită o dată.

• Alegerea unui președinte al Comisiei de către majoritatea simplă a parlamentarilor eu-ropeni, ca urmare a unei propuneri a Consiliului European, și „ținând cont de alegerile Parla-mentului European”.

• Crearea unui post de ministru de externe al UE.

•  Încorporarea Cartei drepturilor undamentale în Tratatul UE.

• Creșterea numărului de domenii acoperite de voturile majorității califcate în cadrulConsiliului UE.

• O mai mare putere legislativă și bugetară acordată Parlamentului European.

• O mai clară prezentare a repartizării competențelor și responsabilităților între UniuneaEuropeană și țările membre.

• Acordarea de roluri parlamentelor naționale, pentru a se garanta că UE se conormeazăprincipiului subsidiarității.

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 60/68

 

Cronologia construcției

europene

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 61/68

 

59

    E   u   r   o   p

   a

    î   n     1

    2

    l   e   c    ț    i    i

19509 maiMinistrul rancez al aacerilor externe, RobertSchuman, propune, în cadrul unui discurs in-spirat de Jean Monnet, ca Franța și RepublicaFederală Germania să își gestioneze în comunindustriile cărbunelui și oțelului, sub autorita-

tea unei instituții noi, care să rămână deschisăși altor state europene.

Deoarece 9 Mai consfnțește practic naștereaUniunii Europene, această dată a ost aleasăpentru a sărbători Ziua Europei.

195118 aprilieCele șase state, Belgia, Republica Federală

Germania, Franța, Italia, Luxemburg și Țările deJos, semnează la Paris Tratatul de instituire aComunității Europene a Cărbunelui și Oțelului(CECO). Acesta intră în vigoare la data de 23iulie 1952, pentru o perioadă de 50 de ani.

19551-2 iunieLa întrunirea de la Messina, miniștrii de exter-ne ai statelor membre CECO decid extindereaprocesului de integrare europeană către în-treaga economie.

195725 martieCele șase state semnează la Roma Tratatele deinstituire a Comunității Economice Europene(CEE) și a Comunității Europene a EnergieiAtomice (Euratom). Acestea intră în vigoare ladata de 1 ianuarie 1958.

19604 ianuarieLa îndemnul Regatului Unit, Convenția de laStockholm instituie Asociația Europeană a Li-berului Schimb (AELS), cuprinzând o serie dețări europene care nu ac parte din CEE.

196320 iulieLa Yaoundé, CEE și 18 state aricane semnează

un acord de asociere.

19658 aprilieAre loc semnarea Tratatului de uziune a or-ganelor executive ale celor trei Comunități(CECO, CEE și Euratom) și înfințarea unui Con-siliu unic și a unei Comisii unice. Acesta intră învigoare la data de 1 iulie 1967.

196629 ianuarie„Compromisul de la Luxemburg”. Ca urmare aunei crize politice, Franța acceptă să participedin nou la reuniunile Consiliului, în schimbulunui acord conorm căruia regula unanimitățiieste menținută dacă sunt puse în joc interese-le majore ale statelor membre.

19681 iulieAre loc desfințarea, cu 18 luni înainte de ter-men, a taxelor vamale pentru bunuri industri-ale existente între statele membre și introdu-cerea unui tari extern comun.

19691-2 decembrieȘefi de stat și de guvern ai CEE reuniți la Hagaiau hotărârea de a merge mai departe pe dru-mul integrării europene, deschizând astel ca-lea primului val de extindere.

197022 aprilieEste semnat la Luxemburg un tratat care per-mite fnanțarea treptată a Comunităților prin-tr-un sistem de „resurse proprii” și totodată ex-tinderea competențelor în materie de controlale Parlamentului European.

197222 ianuarieLa Bruxelles se semnează tratatele de aderare între statele Comunităților Europene și Dane-marca, Irlanda, Norvegia și Regatul Unit.

19731 ianuarieDanemarca, Irlanda și Regatul Unit aderă la

Comunitățile Europene, care vor cuprinde dinacest moment nouă state membre. Norvegiase pronunță cu o majoritate de voturi împotri-va aderării, în urma unui reerendum organi-zat în acest scop.

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 62/68

 

60

19749-10 decembrieȘefi de stat ai celor nouă țări membre se reu-nesc la Paris, unde decid să se întâlnească detrei ori pe an în calitate de Consiliu European.Aceștia își exprimă, de asemenea, acordulpentru organizarea de alegeri directe în Parla-

mentul European și aprobă înfințarea Fondu-lui European de Dezvoltare Regională.

197528 ebruarieEste semnată, la Lomé, o convenție (Lomé I) între CEE și 46 de state din Arica, zona Cara-ibelor și Pacifc (ACP).

22 iulie

Este semnat un tratat bugetar prin caresunt extinse atribuțiile Parlamentului și este înfințată Curtea de Conturi a ComunitățilorEuropene. Acesta intră în vigoare la data de 1iunie 1977.

19797 și 10 iunieAu loc primele alegeri directe pentru cele 410locuri în Parlamentul European.

19811 ianuarieGrecia devine membru al CE. Numărul statelormembre se ridică la 10.

198414-17 iunieA doua rundă de alegeri directe pentru Parla-mentul European.

19857 ianuarieJacques Delors devine Președinte al Comisiei(1985-1995).

14 iunieEste semnat Acordul Schengen, în scopul de aelimina controalele la rontierele dintre statelemembre ale Comunităților Europene.

19861 ianuarieSpania și Portugalia devin membre ale CE. Nu-mărul statelor membre se ridică la 12.

17 și 28 ebruarieSe semnează, la Luxemburg și la Haga, ActulUnic European. Acesta intră în vigoare la datade 1 iulie 1987.

198915 și 18 iunie

A treia rundă de alegeri directe pentru Parla-mentul European.

9 noiembrieCăderea Zidului Berlinului.

19903 octombrieReunifcarea Germaniei.

19919-10 decembrieConsiliul European de la Maastricht adoptăTratatul privind Uniunea Europeană, care punebazele unei politici externe și de securitate co-mună, ale cooperării mai strânse în domeniul justiției și al aacerilor interne și ale creării uneiuniuni economice și monetare care să includămoneda unică.

19927 ebruarieSe semnează la Maastricht Tratatul privindUniunea Europeană. Acesta intră în vigoare ladata de 1 noiembrie 1993.

19931 ianuarieAre loc crearea pieței unice.

19949 și 12 iunieA patra rundă de alegeri directe pentru Parla-mentul European.

19951 ianuarieAustria, Finlanda și Suedia devin membre aleUE. Numărul statelor membre se ridică la 15.Norvegia amână din nou aderarea, ca urmarea unui reerendum în care se înregistrează o

majoritate de voturi negative.

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 63/68

 

61

    E   u   r   o   p

   a

    î   n     1

    2

    l   e   c    ț    i    i

23 ianuarie Începe să uncționeze o nouă Comisie Euro-peană, prezidată de Jacques Santer (1995-1999).

27-28 noiembrieConerința Euro-mediteraneeană de la Barce-

lona lansează un parteneriat între UE și statelesituate pe coasta sudică a Mediteranei.

19972 octombrieSe semnează Tratatul de la Amsterdam. Acestaintră în vigoare la data de 1 mai 1999.

199830 martie

 Începe procesul de aderare pentru noile țăricandidate. Cipru, Malta și alte 10 țări din Eu-ropa Centrală și de Est vor f implicate în acestproces.

19991 ianuarie Începutul celei de-a treia etape a UEM. Un-sprezece țări ale UE adoptă moneda euro, careeste lansată pe piețele fnanciare, înlocuindastel monedele naționale în desășurareatranzacțiilor care nu implică transerul fzic al

ondurilor. Banca Centrală Europeană își asu-mă rolul de a gestiona politica monetară aUniunii. Grecia se va alătura și ea celor 11 țărimembre ale zonei euro în 2001.

10 și 13 iunieA cincea rundă de alegeri directe pentru Parla-mentul European.

15 septembrie

 Începe să uncționeze o nouă Comisie Eu-ropeană, prezidată de Romano Prodi (1999-2004).

15-16 octombrieConsiliul European de la Tampere decide cre-area unui spațiu european de libertate, securi-tate și justiție.

O nouă monedă a ost introdusă în 1999, atunci când euro a început să fe utilizat în tranzacțiile fnanciare (carenu implică transerul fzic al ondurilor). A urmat intrarea în circulație a bancnotelor și monedelor în 2002.

    ©    R   e   u    t   e   r   s

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 64/68

 

62

200023-24 martieConsiliul European de la Lisabona dezvoltă onouă strategie de stimulare a procesului deocupare a orței de muncă în cadrul UE, demodernizare a economiei, precum și de întări-re a coeziunii și integrării sociale într-o Europă

bazată pe cunoaștere.

7-8 decembrieLa Nisa, Consiliul European adoptă o deciziecomună cu privire la textul unui nou tratat,care schimbă sistemul de luare a deciziilor încadrul UE, în perspectiva pregătirii pentru ex-tindere. Președinții Parlamentului European,ai Consiliului European și ai Comisiei procla-mă solemn Carta drepturilor undamentale a

Uniunii Europene.

200126 ebruarieSe semnează Tratatul de la Nisa. Acesta intră învigoare la data de 1 ebruarie 2003.

14-15 decembrieReuniunea Consiliului European de la Laeken.Este adoptată o declarație privind viitorulUE. Se deschide astel calea către o nouă re-ormă instituțională a UE și către crearea uneiConvenții în vederea elaborării unui proiect deConstituție Europeană.

20021 ianuarieIntră în circulație bancnotele și monedele europe teritoriul celor 12 state din zona euro.

13 decembrie

Consiliul European de la Copenhaga aprobăofcial aderarea la Uniune a celor 10 țări candi-date (Cipru, Republica Cehă, Estonia, Ungaria,Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia șiSlovenia) la 1 mai 2004.

200310 iulieSunt închise ofcial lucrările Convenției Euro-pene pentru Viitorul Europei prin adoptarea

unui proiect de Tratat Constituțional.

4 octombrie Începe Conerința Interguvernamentală pen-tru elaborarea Tratatului Constituțional.

20041 maiCipru, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Leto-nia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia și Slove-nia aderă la Uniunea Europeană.

10 și 13 iunie

A șasea rundă de alegeri directe pentru Parla-mentul European.

29 octombrieSe adoptă la Roma Constituția Europeană (subrezerva ratifcării de către statele membre).

22 noiembrie Își începe mandatul o nouă Comisie Europea-nă, prezidată de José Manuel Barroso.

200529 mai și 1 iunieSe înregistrează o majoritate de voturi negati-ve din partea Franței ca rezultat al reerendu-mului asupra Constituției, urmat la scurt timpși de votul negativ al Țărilor de Jos.

3 octombrieDeschiderea negocierile de aderare cu Turciași Croația.

20071 ianuarieBulgaria și România aderă la Uniunea Euro-peană.

Slovenia adoptă moneda unică.

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 65/68

 

63

Uniunea Europeană

București

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 66/68

 

Comisia Europeană

Europa în 12 lecțiide Pascal Fontaine

Luxemburg: Ofciul pentru Publicații Ofciale ale Comunităților Europene2007 — 62 p. — 16,2 x 22,9 cm

ISBN 92-79-02887-4

Ce rol îndeplinește Uniunea Europeană? De ce și cum a ost înfințată? Cum uncționează? Ce areușit să realizeze până acum în interesul cetățenilor ei și care sunt provocările cu care este nevo-ită să se conrunte în prezent? Ce poate ace pentru a-i încuraja pe cetățeni să se implice activ îndemersurile sale?

 Într-o eră a globalizării, va putea Uniunea să concureze realmente cu celelalte economii mondialeși să își mențină în același timp standardele sociale? Va reuși oare Europa să rămână un actor prin-cipal pe scena internațională și să susțină eorturile de combatere a terorismului mondial?

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările dezbătute de Pascal Fontaine – specialist în domeniulaacerilor europene și ost proesor universitar – publicate în ediția din 2007 a binecunoscutei salebroșuri „Europa în 12 lecții”.

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 67/68

 

Reprezentanța Comisiei Europene în România

Str. Jules Michelet nr.18sector 1010463 BucureștiTeleon: +40-21-203.54.00Fax: +40-21-212.88.08E-mail: [email protected]

Biroul de Informare al Parlamentului European în RomâniaStrada Boteanu, 1Sector 1010027 Bucuresti

Teleon: 0040-21-305 79 86Fax: 0040-21-315 79 29Email: [email protected]

Există reprezentanțe ale Comisiei Europene și aleParlamentului European în toate țările UE. ComisiaEuropeană are și delegații în alte părți ale lumii.

Alte informații privind Uniunea Europeană

Consultați-ne on-linePuteți găsi inormații în toate limbile ofciale ale Uniunii Europene pe site-ul Europa: europa.eu

 Vizitați-nePentru cei interesați, există numeroase centre de inormare regională ale UE. Puteți găsi adresacentrului celui mai apropiat de dumneavoastră la adresa următoare: europedirect.europa.eu

Sunați-ne sau scrieți-ne EUROPE DIRECT este un serviciu care vă oeră răspunsuri la întrebările privind UniuneaEuropeană. Puteți accesa acest serviciu apelând la numărul gratuit: 00 800 6 7 8 9 10 11[puteți apela, de asemenea, din aara granițelor UE, la numărul (32-2) 299 96 96]sau prin poșta electronică, la europedirect.europa.eu

Puteți obține inormații și broșuri în limba română despre Uniunea Europeană de la:

5/17/2018 Uniunea Europeana in 12 Lectii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-in-12-lectii 68/68

 

Ce rol îndeplinește Uniunea Europeană? De ce și cum a ost înfințată? Cum uncționează? Ce a reușit să realizeze pânăacum în interesul cetățenilor ei și care sunt provocările cu careeste nevoită să se conrunte în prezent? Ce poate ace pentrua-i încuraja pe cetățeni să se implice activ în demersurilesale?

 Într-o eră a globalizării, va putea Uniunea să concurezerealmente cu celelalte economii mondiale și să își mențină în același timp standardele sociale? Va reuși oare Europa sărămână un actor principal pe scena internațională și să susținăeorturile de combatere a terorismului mondial?

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările dezbătute dePascal Fontaine – specialist în domeniul aacerilor europene

și ost proesor universitar – publicate în ediția din 2007 abinecunoscutei sale broșuri „Europa în 12 lecții”.

Europa în 12 lecții

      N      A   -      A      K   -      0

      6   -      2      9      0   -      R      O   -      C