Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos

8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 1/81

I

VI Uniunea Europeand - instituti i s i mecanisme

§14. .Pachetul Delors". Acordul de la Bruxelles (1988) 16

§IS. Tra ta tu l de la Maastrich t (1992). Crearea Uniun ii Europene 17

§16. Al treilea impas institutional: problema minoritatii

de b loca j in Consiliul U.E. Comprornisu l de la Ioannina (1994) 19

§17.,,Europacelor IS"- adem Fin landa, Suedias iAustria (1995) 20

§18. Tratatul de la Amsterdam (1997) 21

§19.Fina1izareaprocesului de rea1izare a uniunii econornice

~i monetare (U.E.M.). Treeerea la moneda unica., 22

§20. Tratatul de la Nisa (2001) 23

§21. Extinderea spre Est . De la s tabiJirea "Criterii lo r de la

Copenhaga" (1993)la , ,Europace lor 25" ~ila , ,Europa celor 27" 24§22. Expirarea Tratatului C.E.C.O. (2002) 29

§23. Vi i to ru l Uni unii Eu ropene .Conventi a . e urop e ana

§i adoptarea Proiectului Constitutiei U .E 29

§24. Invitarea Turciei - 0decizie istorica 33

§25. Impasul creat de respingerea tratatului constitutional

in unele state membre ,.. , 34

Capitolul II. Uniunea Europeanli ~is is temul s iu Instltutional 37Sectiunea 1.Uniunea Europeans ; 37

§1. T errninologie. Natura juridica a U niunii Europene 37

§2. Obiectivele Uniunii Europene 38

§3 , Mijloacele de real izare a obiee t ive lor Uniunii Europene - ceitrei

.piloni" ai UniuniiEuropene " 38

§4. Uniunea Eu ro p ea n s - eadru complex ~iatipic

de funcj:ionare a institutiilor comunitare , 40

§5 . Aderarea la Uniunea Europeana, Excluderea ~iretragerea

din Uniunea Europeana .., 40

§6. Uniunea Europeanll- un proces evolutiv 42

Se ct in n e a 2 . Sistemul institutional al U niunii Europene 44

§I. Cornisia europeans 44

1.1. Structura. Numirea si derniterea din funej:ie

a cornisarilor europeni 44

1.2. Atributiile Cornisiei Europene 47

1.3. Functionarea Cornisiei europene 50

104.Rolul Comisiei Europene in ansamblul institutiilor

comunitare 52

1.5, Refonna Cornisiei europene 53

Cuprins VI I

§2. Consiliul Uniunii Europene 53

2.1., Preciziiri terrninologice 53

2.2. Structura Consiliului Uniunii Europene 54

2.3. Functionarea Consiliului Uniunii Europene 56

2.4. COREPER. 58

2.5. Atributiile Consiliului Uniunii Europene 59

§3 . Parlamentul european 61

3.1 . Pre c iz a r i terrninologice 61

3.2. Structura Parlarnentului european 61

3.3. Desemnarea parlamentarilor europeni 63

3.4. Statutul parlamentarilor europeni 643.5. Functionarea Parlamentului european 65

3.6. Atributiile Parlamentului european 65

§4. Curtea Europeana de Justitie 67

4.1. Rolul Curtii Europene de Justitie 67

4.2. Componenta Curtii Europene de Justitie 68

4.3. Func ti ona re a Cu r t ii Eu ropene de Justitie 69

404 . Cornpetenta Curj:ii de Justitie 71

4.5. Tribunalul de Prima Instanta ,. . 72

4.6. Relatia dintre Curtea Europeana de Justitie

§i Curtea Europeana a Drepturilor Omului 73

4.7. Viitoru! Curtii Europene de Justitie 74

§5 . Curtea de conturi 75

5.1. Rolul Curti i de conturi '" 75

5.2. Structura 76

§6. Consiliul european 77

6.1. Constituirea Consiliului european (1974) 77

6.2. Natura juridica a Consiliului european 77

6.3. Functionarea Consiliului european 78

6.4. Rolul Consiliului european 78

§7. Organele comunitare 79

7.1. Precizari preliminare 79

7.2. Cornitetul economic ~isocial (ECOSOC)

~iCornitetul stiintific ~i tehnic al Euratom 79

7.3. Banca Europeana de Investitii (B.E.!.) 81

704 . Cornitetul regiunilor 82

7.5. Agentiile europene speeializate 84

7 .6 . COREPER (Corni te tu l Reprez entan ti lo r Pe rmanen ti ) 84



.t~, ~..

vm UniuneaEuropeans - institutiisi mecanisme

7.7. EUROPOL. 85

7.8. EUROJUST 85

7.9. Banca Cen tra la Europeana 86

7.10. Mediatorul european 86

§8. Functionarea ins ti tu ti ilor ~iorgane lor Uniun ii Europene 87

8.1. Sediul institutiilor comunitare 87

8.2. Regimullingvistic aI institutiilor comunitare 88

8 .3 . Func t iona r i i comunitari 89

8.4. Pinantarea activitatii institutiilor comunitare 90

8. 5. Liberul acces la informat iil e publi ce comunitare 92

Capitolul m. Elemente de drept comunitar european 9S

§1. Dreptul comunitar. Concept , 95

§2. Dreptul comunitar ~idreptul international public. Distinctie 96

§3. Caracterele dreptului comunitar 98

3.1. Precizari prelirninare 98

3.2. Aplicabilitatea imediata a d reptului comunitar 98

3.3. Aplicabilitatea directa a d reptului comunitar 100

3.4. Suprematia dreptului comunitar 103

3.5. Competentele explicite ~icompetentele implicite ale

Uniunii Europene. Competentele exclusive, competentele

partajate ~icompetentele rezervate 104

3.6. Principiul subsidiaritatii in adoptarea actelor comunitare 105

§4. Sursele (izvoarele) dreptului comunitar 107

4.1. Prezentare generala 107

4.2. Sursele primare (originare) ale dreptului comunitar:

tratatele comunitare 108

4.3. SUI5elederivate aledreptului comunitar: actele comunitare 10 9

4.4. Principiile generale de drept ~idrepturile omului-

izvoare ale dreptului comunitar 120

4 .5. Su rs el e "complemen ta re" al e d reptului comuni ta r 121

§5. Contencio~ul comunitar. Categorii de actiuni ~iexceptii

c~pot? exercitate, respectiv ridicate in fata Curtii de Justitie

~la Tnbunalului de Prima Instanta 122

5.1. Actiuneain

anulare 122

5.2. Actiunea relativa la abtinerea (omisiunea) institutiilor

comunitare de a actiona ("acpunea in c arenta") 126

5.3. Exceptia de ilegalitate 127

Cuprins IX

5.4. Recursul in interpretare (decizia inchest iuni prealab ile) 128

5.5. Acti unea in daune contr a inst ituti ilor comunit ar e 128

5.6. Recursul contra actelor statelor membre ··· 129

Capitelul IV. Sintezii a Constitup.ei Uniunii Europene •...•....•••••••..••31§1. Precizari introductive. Structura ·..· 131

§2. Uniunea Europeana - persoana juridica. Obiectivele

~i valorile Uniunii Europene 131

§3. Cetatenia europeana ~i drepturile fundamentale 132

3.1. Cetatenia europeana 132

3.2. Drepturile fundamentale 133

§4. Puterile (competentele) Uniunii 133

§5. Apartenenta la Uniunea Europeana.. · ··..·..· 135

§6. Institutiile Uniunii Europene 136

§7. Simplificarea mijloacelor de actiune a Uniunii 139

§8. Intrarea in v igoare ~i revizuirea Constitutiei 143

§9. A precieri asupra textului constltutional.c. 143

nlbliografie 149

k:.



·~.'";

~.

I

vr n Uniunea Europeanii - instiuqii ~imecanisme

7.7. EUROPOL. 85

7.8. EUROJUST 85

7.9. Banca Centralll Europeanll 86

7.10. Mediatorul european 86§8 .Func tion area inst it ut ii lo r ~ iorgan elor Uniuni i Europ ene 87

8.1. Sediul i nstitutiilor comunitare 87

8.2. Regimullingvistic aI institutiilor comunitare 88

8.3. Functionarii comunitari 89

8.4. Finantarea activitatii institutiilor comunitare 90

8.5. Liber ul acces la i nformatii le publi ce comunitare 92

Capitolul III.Elemente de drept comunitar european 9S

§I. Dreptul comunitar. Concept " 95

§2. Dreptul comunitar $idreptul international public. Distinctie 96


3.1. Precizari preliminare 98

3.2. Aplicabilitatea imediata a d reptului comunitar 98

3.3. Aplicabilitatea directa a d reptului comunitar 100

3.4. Suprematia dreptului comunitar 103

3.5. Competentele explicite ~i competentele implicite aleUniunii Europene. Competentele exclusive, competentele

partajate ~icompetentele rezervate 104

3.6. Principiul subsidiaritapi in adoptarea actelor comunitare l05

§4. Sursele (izvoarele) dreptului comunitar 107

4.1. Prezentare generala 107

4.2. Sursele primare (originare) ale dreptului comunitar:

tratatele comunitare 108

4.3. Sursele derivate aledreptului comunitar: actelecomunitare 109

4.4. Principiile generale de drept ~idrepturile omului-

izvoare ale dreptului comunitar 120

4. 5. Sur sele "complement ar e" al e d reptului comunit ar 121

§5. Contenciosul comunitar. Categorii de actiuni ~iexceptii

c~pot.f i exercitate, respectiv ridicate in fata Curtii de Justitie

~I a Tnbunalului de Prima Instanta., 122

5.1. Actiunea in anulare......... 122

5.2. A~tiunea relativa la abtinerea (omisiunea) insututiilorcomurutare de a actiona ("actiunea in carenta") 126

5.3. Exceptia de ilegalitate 127

Cuprins IX

5.4. Recursul in interpretare (decizia in chestiuni prealabile) 128

5.5. Actiunea in daune contr a instit ut ii lor comunit ar e 128

5.6. Recursul contra actelor statelor membre 129

CapItolul IV. Sintezii a Constitutiei Uniunii Europene 131

§1. Precizllri introductive. Structurll.. 131

§2. Uniunea Europeana - persoana juridica. Obiectivele

~i valorile Uniunii Europene 131

§3. Cetatenia europeana ~i drepturile fundamentale 132

3.1. Cetatenia europeana 132

3.2. Drepturile fundamentale 133

§4. Puterile (cornpetentele) Uniunii 133

§5. Apartenenta la Uniunea Europeanll.. : 135

§6. Institutiile Uniunii Europene 136

§7. Simplificarea mijloacelor de actiune a U niunii 139

§8. Intrarea in vigoare ~i revizuirea Constitutiei 143

§9. Aprecieri asupra textului constitutional.; 143

IIlbllografie 149



Argument

LJniunea Europeana a fost ~i r amane una d in tr e cele ma i de succes

crcat ii din i stor ia relat ii lor intemat ionale ~i a dreptului international :

urmonizarea politicilor publice ale multor state europene in ultima juma-

lute de secol XX a f acut ca un r azboi in Vestu l Europe i sa dev ina impo-

Nihil~ia crescut standardul de viata a milioane de oameni.

in acelasi limp, Uniunea Europeana este 0 realitate greu de descris ~i

tit' inteles, atllt datorita complexiratii raporturilor juridice stabilite lntre

suuele membre si ins ti tuti il e comunitare, dtt s i dator ita «ambiguitat ii

roustructive» pe care 0 implica aceasta sintagma.

Apropi er ea momentu lu i in car e Romania va f i admis a in Uni unea

Fllropeana ca membru cu drepturi depline impune eu necesitate familia-

Izarca publicului roman cu specificul mecanismelor de decizie europene.

Lucrarea .Dniunea Europeana: ins ti tuti i ~ i mecanisme" t rateazasuccint premisele ~i evolutia integrarii europene, institutiile comunitare

curopene, modul lor de funct ionare , precum ~i vii torul Europei uni te ,

liind destinat atat studentilor ~imasteranzilor de la specializarea Adminis-

(lillie publica a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj Napoca, altor studenti

intcresati, cat ~ipubJicului larg, dornic sa cunoasca istoria, realitatile ~i

tcndintele evolutive ale Uniunii Europene.

Multumesc asistentei mele, Raluca Veliscu, pentru ajutorul oferit in

1IIIIIIea de documentare , ~ i Comisiei europene, Directoratul General

hlucalie ~iCultura, care prin granturile acordate autorului (Jean Monnet

~iMarie Curie) a facut posibila documentarea.

August 2005

East Lansing, Michigan, S.U.A.

Autorul



•Capitolul IIstorieul formiirii Comunltatilor Europene

~ia Uniunii Europene

§1. srar~ituleelui de-al doilea rizboi mondial'. PlanulMarshall ~iteama de comunism. Problema germani

Finalul celui de-al doi lea razboi mondial a gasit Europa devastata ,

divizata intre doua grupe de interese: cele ale S.U.A., care doreau impul-

s ionarea t ll ri lor din vest spre 0 revenire rapida, menita a s topa expan-

s iunea comunismului sovietic, s i interesele U.R.S.S., care dorea ext in-

derea influentei sale siin vestul Europei.

Aceste doua surse de presiune au determinat eoalizarea Europei occiden-

tale, pe de 0parte pentru a face fata dominatiei crescande a Uniunii Sovietice

manifestate cu pregnanta in estul Buropei ', i ar pe de alta par te , pentru acontracara 0intllrire prea mare a influentei americane in zona europeans.

Pe de alta parte, relatiile postbelice dintre {lirile europene nu puteau sa

nu f ie inf luentate de preocuparea, jus ti ficata de alt fe l, de a preveni orice

posibilitate ea Germania sa provoace un alt razboi.

Doua solutii erau posibile din acest punet de vedere: divizarea

Germani ei , re al iz at a dej a, sa fi e dub la ta de 0 inapoiere economics a

Germaniei de Vest, in asa fel incat potentialul sau mil itar sa f ie compro-

mis definitiv, sau, dimpotriva, dezvoltarea ei economics sa fie impulsio-

nata, pentru a rezista expansiunii comunismului.

1 "Ca ta li za to ru l" integ ra ri i europene a fos t, Int r-o abo rdare mai mul t s au mai

put in s impl is ta ~ i s imbo lica , n imen i a ltul d ed it Ado lf Hit le r, c are, i zbut ind sareuneasca prin forta armata majoritatea statelor care in prezent forrneaza Uniunea

Europeanl i, a d is trus ine rede rea in s in e a s ta te lo r n at iona le rec reate dupa 1945 -

Dick Leonard, Gui de t o t he Eur opean Uni on. The Economi st News pape r Lt d,

1998, p . I I (ve rs iunea in l imba romans a fo st pub lica ta laEd . Teo ra in 2001) .2 In 1948, U .R.S.S . s i- a impus dominat ia eu for ta In Cehos lovacia ( "Iov itura

de la Praga"), stamind ingrijorare in vestul Europei.



2 Istoriculformiirii Comunitalilor Europene si a Uniunii Europene

Evident ca ce a de-a doua solutie a fost p re fe ra ta , e a [rind de a ltfe l ~i in

concordanta cu filosofia occ identa la , Trebuia asiguratli insa 0 legaturli

foarte pute~ca,.o i n te r de p e nd e nt a e c on o m ic a ~i mil ita ra intre Germania ~i

celelaIt: ta n vesnce , astfel ca un nou r azboi safie imposibil de dec lansa t ,

Dorin ta S .U.A. de a reinanna Germanin de Ves t in vederea a la tu ra ri iacesteia la efortul comun european de rezistenta impotriva comunismului

nu convenea ins1\ Frantei , care se opunea une i reina rmari necontrolate a

C!ermaniei ~idorea sa pastreze tutela intemationala asupra regiunilor Saar~I Ruhr, .Jeaganul" siderurgiei germane.

§2.Primele organizafji europene: abordareainterguvernamen~la

Ideea reconcilierii f ranco-germane §ia unita ti i europene a avut sus ti-

natori rnarcanp i nca din p rimi i an i de dup a raz boi . Ast fel , Church il l

indemna in 1946 Franta § i Germania sa constru iasca "Statele Unite a le

Europei '" . Dupa cum se observa , e ra 0 sugestie care nu includea Marea

Britanie, f idela S.U.A si izolarii ei insulare' .

Unita tea Europei a fos t, de asemenea, sus !inu tl i de Arist ide Briand

(1929) i ar l a Confe rinj a de l a Haga, din 1948, c are a pu s b az el e Con si -

I iului Europe i, de AIc id e de Gas pe ri , Pa ul Henry Spaak, S alvador d eMadariaga y Roj03.

I W. Weidenfeld, W. Wes se ls , L'Europe de A a Z - guide de I 'i nt eg ra ti on

europeenne, Ed. Off ice de publicat ions off icielles des Cornmunautes europeennes,

Luxembourg, 1997, p. 8; G. Ferreo! (coordonator), Y.J. Beloeil-Benoist

M. .B lanquet . D : B rei ll at , N . F la geu l, Dic ti onna ir e de I 'Union europeene :

Ed. Armand Cohn, Pa n~, 2000, in Iimba romans la Ed, Polirom, 2001, p. 62;

O. ~m~a, D~Pt comumtar general, E.D.P" B ucure~ti, 1999, p. 3; N. Pdun,

A. Ciprian Pa~n, I st ona const rucl ie i eur opene, vol . I ,Ed . Funda ti ei pen tr u S tudi i

Euro~ene, Clu j-Napoca , 2000, p . 22; A. Profiroiu, M. Profiroiu, Introducere in

~ah ti i~ le eur ?pene, Ed, Economica , 1999, p , 13; O. Bibere, Uniunea Europeanlimtr e v ir tual ~I r ea l, Ed. All , 1999, p . 11.

" P. Moreau Defarges, Les Ins ti tutions europeennes, 6 ' edit ion, Armand Colin,

Pans, 2002, ver si unea t radusl i i n I imba romana - Ed. Armacord T ir ni soar a 2002~I~ , "

, 3 A se vedea , pen tr u d~t al ii , P. de Schoutheete, The cas e f or Europe. Uni ty ,

d iver si ty and democracy In t he European Union , Lynne Rienner Pub li sher s,

.~2.Primele o r ga n iu u ii e u ro p en e : a b or d ar e a i n te r gu v emamen t al d

I 'r imcle ince rca ri d e coope ra re ec onomics si m il it ar a int re st at el e

lturopc! occidentale sunt marcate insa de principiile abo~dlirii intergu~er:

1 I"IHCIIIUle,are in esenta releva dorin ta s ta te lo r de a-s i pas tra neaunsa

_lIvenmilatea in cursul proeesului de cooperare.

Ahordarea interguvemamentala este profund opusa celei comunitare,

" , I I cum vom vedea in cursu l acestei sec t iuni: in interguvemamentalitate

1 1 1 1 exislft transfer de competente, statele implicate fiind angajate doar pe

"IIII'll c ooper a r ii , c once r t ar i i eforturilor, iar deeizia este luata prin consens,

IIrllvnnd forta juridica sau obligativitate'.

2.1.()r~anizatia Europeana de Cooperare ~iDezvoltare (O.E.C.D.)

til 1948 ia nas te re Organ izat ia Europeana de Coopera re Econorn ica

II).Ii,C.E), rnenita a gestiona §i distribui intre .statele membre aj~toarele

IlrKlinalc reconstruct ie i, acordate de S.U.A. pnn planu l Marshall. Dupa

Im'hcicrea programului de ajutor in 1952, organizatia a continuat sa existe

,'II NJlu\iude promovare a unui comert Iiber intre tarile membre, a ~rimit ca

1II1'1II"l' ii aile state dezvoltate din punet de vedere economic din 1U1~ea

IIc 'l'Illllunista,si s-a transformat in 1961 in ceea ce astazi poarta den3umuea

IIr ()I 'l{rmizatia Economica de Cooperare ~iDezvoltare (O.E,C.D.) .

1I1111lo.lcrLondon, 2000, p. 5; D. Mazilu, Integrarea europeana, Drept comunitar

,II11Nli luJi ieuropene, Ed. Lumina Lex, 2001, p. 26; O. Bibere, op. cit., p . 24.

I A se vedea P. Moreau Defarges, op. c it , p . 36. Pen tr u con tr over se le l egat e de

uucrguvemali tate ~isupranationalitate, a se vedea s i J. McCormick, Understanding

III,' Eu ro pe an Uni on - a c on ci se i nt ro du ct io n, E di ti o~ P al gr a: e, N .ew Y~~~:

1'' '110.1011,999, p. 10; capitolul 6 "Guvemanla european. ~~d~ctnn~le. mtegra~1

clll l lucrarea P. Pri se caru , N . Idu (coord) , Reforma constitutionala ~I IOstltU)IO-

1 1 ,I 1 n 1 1 Uniunii Europene, Ed. Economica, 2003.

I P la nu l Ma rs ha ll d e r ec on str uc ti e a E uro pe i c u sp ri ji n m at eri al ame ric an a

IlINInumit ast fe l dupa ini ti at or ul s au , gener al s i s ec re ta r de s ta t a l S ,U .A. Gene-

1 1l 11 l1M ars ha ll a t in ut i n i un ie 1 94 7 l a Harv ard u n d ie ur s d ev em t c el eb ru , p nn

, I II I'argumenta necesi tatea s topari i expans iunii comunismului prin reconstructia

Illpid~ a E uropei Occidentale, devastata de razboi, . ,..

, A s e vedea , pen tr u det al ii , P. Melandri, Les Btats -Umts face a ~ unification

01 "I'Europe, 1945-1954, Ed. Pedone, Par is , 1980; H. Aubrey, Atlantic Economic

tuoperation. The c ase of O ECD , Ed. Prae ger, New York, 1967; R. Munteanu,

I ) 1 " 1 ' 1 european, Ed. Oscar P ri nt Bucur es ti , 1996, p . 22.

3



I1

\!

4 l storicul formari i Comunitat ilor Europene # a Uniunii Europene

. ' in ~rezent, O.E.C.D. activeaza in scopul concertarii politicilor econo-

~ce . .d in s ta~~eAme~re , p rin reuniun i min is te riale anuale, ~ia monito-

r i z a r ii evo lupe i mreg r s tr a t e de economiile in cauza' .

2.2. Uniunea Europei Occidentale (U.E.O.)

A 0altii initiati~ii de apropiere din punct de vedere economic ~imilitar

mtre. s ta te le occ l~en ta le a re loc in 1948, cand Marea Britanie, Franta,

Belgia, Olanda ~I Luxemburg semneaza la Bruxe lles un tra ta t pe50 de

aru: e~n?scut sub ~enumirea de Uniunea Europei Occidentale. Sase ani

mal t.arz~ueelo~ 5.h seAaliiturli. Gerrn:mia ~i Italia, ~i ulterior, Portugalia,

Sparua §I Grecia, msli ID p r a cn c a Un i un e a este Inlocuita t ot mai mu lt de

nou creata N.A.T.O. (1949)2.

Consideratii, mult timp, .frumoasa din padurea adormita a organizatii-

I~r europene", datoritii rolului sa u redus in arhitectura europeanli, U.E.O.

si-a . regl is lt rolul dup ii semnarea Tra ta tu lu i de la Maastrich t, conform

caruia este c he m at a s a devinli "brapd inarmat" al Uniunii Europene' ' .

' .Membrii O.E.C.D. sunt.Austria, Belgia, Danem a rc a , F r a n ta , Grecia, Elvetia,Tw:e1a. I rla.nda. Islanda: I t~l1a, Luxemburg. Pinlanda, Norvegia, Olanda, Por tu-

galla, Suedia, Marea Britanie, Germania, Mexic, Cehia, Polonia, Ungar ia, Coreea

d e Su d. S.U.A. , C an ad a, Ja po ni a, Au str al ia , Nou a Zeelanda - G. Ferreol

(coord.}, op. cit., p, 118.

• 2 ~anizapa Tratatului Atlanticului d eNord a luat fiinlll in'1949 in urma negoc ie -

nlor .dinlre S.u.A., Canada, Norvegia, lslanda, Por tugalia, Marea Britanie, F r a n t a .

Bel~a, ? I a n ~ Luxemburg, Danemarca, I talla, Germania, ulter ior aUlturfuldu-se

Turcia ~I Grec ia , recent Cehia, Polonia ~i Ungaria, ia r in 2004 au fas t rat if ieate

tratatele de aderare a statelor baltice, Sloveniei, Slovaciei, Bulgariei ~iRomaniei,

Pac tu l Nord-At lant ic i ns ti tu ti onal izeaza l egatur a de apara re I nt re S .U.A. ~ i

Ellf()pa. statuand i n a rt . 5 e~ "un atac i na rmat lmpot ri va une ia s au mai mul to r

p l\ rt i, s ur venind in Ameri ca de Nord s au Europa, va fi conside ra t un a tac tmpo-

tnva t u tu r o r pa r ti l or , i n acest caz , est e autorizata luarea tuturor masur ilor consi-

derate necesare, inclusiv utilizarea fortei armate."

In 1950. oda ta cu i zbueni rea r azbo iu lu i d in Cor eea, N .A.T .O est e dot at a cu 0

s t ruc tu r a m i l i ta r a , c om anda t a tntotdeauna de un general american.

t n u lt im ii ani . N .A.T .O a d ipat at a tr ibut ii t n imp lement ar ea Acordului de l a

Da~on asupr a Bosni ei ( 1995), ~ i s -a imp li ea t t np r ob lemele d in Kosovo (1999).A ~ vedea P. Fontaine, Construct ia europeans de la 1945 pilnil in zilele noastre,

Ed. Ins ti tutul European. Ias i, 1998, p. 7; G. Ferreol (coord.), o p. c it ., p. 2 44 ;

A. Profiroiu, M. Prof iroiu, op.cit.,p. 15 .

§2. Primele o r ga n i za { ii e u ro p e ne : a b o rd a re a i n te r gu ve l7 U 1 ln entalii 5

NINlemulU.E.O. cuprinde patru grade de asociere: membri e fect iv i

( 1 ." 1 , , 10 state membre ale U.E. si ale N.A.T.O.), membri a soci a ti ( s ta t e le

INlilhre N.A.T.O. dar nemembre a le U.E - Islanda , Norvegia § iTurcia) ,

, lI r tl '" l lr i a s oci a t i (state care nu sunt nici membre N.A.~.O. si ni~i membre. 1 . I.Ii.) ~istate ce au statut de observator (Danemarca ~llrlanda) .

1.~. Consiliul Europei

1.11propunerea Frantei, 10 t l i r i europene semneazii in 1_949Trata~ul de

I . I .ondru, pe baza carui a ia fi int li Consi liul Eur opei, cu sediul la

"lIn_I",urg2. ln prezent, organizat ia cuprinde majoritatea sta~elo~ euro-

I lI 'l Ir (prin tre care s i Romania ); toa te s ta te~e membre a le Umunu Euro-

,lI'lIr Nun!~imembre ale Consiliului Europel: .. • ."For de cooperare interparlamentarli, de dialog politic Invederea ~ream

..Mlldi Europe" federale. Consiliul EUI'~pei a : e un rol. :o~SUltatlV.;cu

IlInlr ncestea , o rgan lzat ia se poa te rnandri cu cateva reah~ deosebrt de

l lI1l 'l lf llmte, d in tre care se detqeaza adoptarea Conventie~ Europene a

Illrplnrilor Omului (1950), urmata de constituirea Curtii E~ropen~ a

I)trpturilor Omului (C.E.D.O), mecanism juridic ce garante~z~ un .~lVe~

minim de respectare a drepturilor fundamentale de clitre adIIllmstratlll~ ~I

lrihllllulele democratiilor europene. §i permite examinarea recursurilo~

IllIlividuale ale cetatenilor lmpotriva propriilor jurisdictii nationale. Mal

11'1I111rcllmemnarea in 1980 a Conventiei privind cooperarea iransfron-

tMllcrlla colectivitli\ilor locale. .' .I>intre nerealiziirile acestei organizatii pot fi enumerate: rensiunile exis-

t,,"te lncllin problema minoritlltilor din state ca Belgia, tfuile bal~ce; esecul

Nlnhililiiprin compromis a frontierelor geografice dintre Europa ~I A~la,.~la

Inl"lIllrllriifostelor state sovietice lntr-un continent sau altul, problema direct

Irl(lIllIde accesul acestor state in Consiliul Europei cu drepturi depline'',

•• 1 V . V e s e , A.L I van, Istoria integrarii e u ro pe n e , E d . Presa Universitarli C1uj eana,

ItX)1.p. 218;N. Piiun, A.c. Pilun, op. cit., p. 216. _ _ . .J W. Weidenfeld , W. Wessels, op. c it ., p . 8; N. Piiun, A.c. Paun, op. c it ., p . 25,

IIntbere, op. cit., p. 27. .'. 'Slatutul de membru al Consiliului Europel comports trei aspecte: ~e~~e ~~

,/r(l'luri depline s un t s ta te le s emnata re a le C.E .D.O ~~car e s e s upun }unsd lc !l el

1 ' 1 1 1 ' \ ; ; de la Strassbourg. membre asociate s un t s ta te d in a fa ra ~uropel , cum ar ft

S I I. A . • iar membre cu s ta tu i speci al d e i nv it at sunt s tatele candidate la s tatutul de

uu-mbru deplin.



rI

', 1

. , - , . ,;

,

:-~• '

> ~ , \

iI

6 I st or ic ul f orma ri i C omun it ati lo r Eur op en e s i a U ni un ii E ur op ene

Organele Consiliului Europei sunt Adunarea Pariamentarii, compusa

din parlamentari nationali, care v o te a z a r e zo lu ti i, aceste rezolutii fiind

transmise apoi Comitetului de ministri, organ de dec izi e f ormat d in

Minis tr ii de externe a i tarilor membre, care dec id in unanimita te '. Orga-

nului deliberativ si celui de decizie Iise adauga un purta to r de cuvin t a l

democratiei locale, Congresul puterilor regionale §i locale.

§3.Abordarea comunitara (supranationala).

Rolul "plirin!i1or fonda tori"

Situata In planul opus doctrinei integrarii interguvernamentale, inte-

grarea comunitara (supranationalitatea) are la baza principiul conform

caruia s ta te le renunta la 0 parte d in suveran itatea lor, delegand-o unui

organism international atipic, cu prerogative specifice de decizie in dome-

niul si iu d e s pec ial izare ~ ic u p er sona li ta te jur idi ca di st in ct a de cea a

s ta te lo r membre s i partial superioara acestora. Trans fe ru l unor respon-

sabilitati statale catre institutii supranationale implica, in mod necesar,

ingradirea suveranitatii nationale, instituirea unor restrictii pentru statele

membre In ceea ce priveste abili ta tea lor de a actiona independent si la

propria lor initiativa'',

In 1950, economistul f rancez Jean Monner', sesizand ineficienta

Consi li ului Europei si a O .E.C.E. in inc ercarea de a int eg ra pol it ic ~ i

IA sevedea ~iV. Vese. A. L. [van, op.cit., p. 52 ~iurm.

2 A se vedea L. Cram, D. Dinan, N. Nugent (editors), Developments in the

European Union, St.Martin's Press,New York, 1999,p. 5.

3JeanMonnet (1888-1979) a avut0 cariera remarcabila, dedicatain intregirne

cooperarii intemationale. Functionar de stat francez Insarcinat cu coordonarea

efortului comun de razboi franco- britanic, a indeplinit in perioada interbelica

functia de secretargeneraladjunct al LigiiNatiunilor; in tirnpul celui de-aldoilea

razboi mondial este din nou coordonator pentru Marea Britanie ~iFranta, duparazboi fiindnurnitmernbru in guvernul de Gaulle.

La 3 mai 1950el intocmeste un "Memorandum" ce va sta labaza Planului

Schuman de integrare europeana, in care aratacil "Irebuie abandonate formele de

cooperare din trecut, create conditii economice de bazii comune, ~i instalate

autoritatinoi, acceptatede suveranitatilenationale; Europa nu a existat niciodata,

Europa trebuie creata cu adevarat" - dupa P. M. Defarges, op. ci t, p . 3 6. A se

vedea si N. Piiun, A. c. Pdun, op. cit., p. 61~iurm.

§4. Tratatul de laParis7

- . I a'" dustriilor siderurgiceIII'IlIullllic l!'lrile europene. ~anseaza I.d~e:u~~~~:e:: unei singure organi-

" "I, 'hnn if erc a le Fran t ei ~I Germanlel I d oltarea acestorattl care sa c ont ro ez e ezv .

fI,1I IlU cur act er supras a a , . I reconcilierii franco-

1 . J M net care a netezit ca ea"I' llpuncrea Ul eanl

_ ?n : . o lut ii ul ter io are cat re un it at ea eu ro-and baze e mtregu ev ..

.. nnnll~,pun . . trul de Externe francez, Robert

",."ft. II I;nst pusa in p~tacdteic~d~:~n:~umii responsabilitatea politica a"fhllmlln , care, cucen , y

Iplkftrllncesteia. 1 d I ul Schuman de integrare europeanii""rncntatll sub nume e e ..p an .' I Germaniei al

t1~ u ma i 1950\ initiativa franceza3a captlat :aPdldlm~:eps~ocupat de ~ro-

'I K d Adenauer ,era a ran us ..Ilal1'I runcc ar, onra . d s igurarea reintegrl ir il1 1 1 ' 1 1 1 1 ' rcconcilierii f ranco-germane, precum ~I e a

,a, II "IIIetntre statele vestice dezvoltate.

§4. Tratatul de la Paris .Crearea Comunitatli Econonucea Carbunelui ~iOtelului (1951t

. . . .• i alte state europene sa Ii se aliiture inJirllll\lI ~l G~rmanla mvita \ t r s i tarile Benelux (Be lg ia , Olanda,

11I1\llItivaor; raspund prompt ala y, • .. 5

' ,IIKfmhurg), in timp ceMarea Britanie refuza saparticipe .

. ane In Lorena deci era inIR. Schuman a crescut la granitele franco-germ .j I' J Monn et _ a se

lIIa'III'A sa aprecieze la adevarata lor valoare propunen e Ul .

•••Irul'i V, Vese, A. L. Ivan, op.cit.,Pd'571,tll Ziua Europei si este sarblltoritiica

J In 1985, ziua d e9 mal a fo st e c ara

M I . , . pe i nt reg t eri tori ul comunitar . f c t ca un oponent al l ui Hitl er,

, Cuncelaml Konrad Ade~~uer~'in~t ::o~~:tUreconcilierii franco-germane aIII"d inchis pentm acest mouv; spnjim bu i • se d espa rt apentru totdeauna

. eli Gerrnama tre me sa1'"l1li,'dela convmgerea sa :' 'He orientale ale trecutului, transformand nece-. 1 1 ' viscle blestemate, de ambl\1. ilii du-se cuFran ta"- a se.lIull'" in optiune, ancorandu-se In OCCident,reconct m

vrdeu 1'. More au De f arge s, op . ci t, p . 89 '1 18 'l ie 1951 si a int rat efe ct iv inIT rat atul de la Paris a fast semnat a apn

,IV-"U rC la 10august 1952. .. d erioritate fa la denouaorganiza \ieIMareaBritanie a adoptat 0pozitie e sr~~ultiidintr-o declaratie cu caracter

,I Inl~de celelalte state europen~h~:C~~ (1952): "iubesc Franta si Belgia, darIU'llriciala premtemlm Wmston



_ .

8 Istoricul formdrii Comunitatilor Europene si a Uniunii Europene

Cele sase state europene semneaza la Paris Tratatul privind lnstituirea

Comunitdtii Economice a Cdrbunelui # Otelului (C.E.C.O.), aI carei prim

presedinte este numit chiar Jean Monnet, .arhitectul" integrarii europene'.

Tratatul a fost semnat pentru 50 de anr',

Prin Tratatul C.B.C.O. ia nastere 0 organizatie intemat iona la atipica,

inzestrata eu 0 institutie de deeizie supranationala, Inalta Autoritate', ale

care i decizii leaga cele sase state din punct de vedere juridic in domeniul

product ie i de carbune ~iotel. Sunt create, de asemenea, un Consiliu de

ministri, 0Adunare parlamentard cu rol consultativ, desemnata indirect,~i0 Curte de Justitie.

Oficial, obiectivele C.B.CO. erau expansiunea economics ~iocuparea

fortei de munca , precum ~i creste rea nivelului de trai aI celor care lucrau

In industria miniera ~isiderurgica". De asemenea, era vizata crearea unei

piete unice pentru cii rbune ~i otel s i preveni rea exploatar ii excesive amateriilor prime.

nu t rebui e sa t ngaduim sa fim cobor at i l a ace st ni vel ' - dupa A. Grosser, The

wes te rn a ll iance: european-amer ic an relat ions s in ce 1945, Ed. Macmi llan ,

London, 1980, p. 120.

Absenta Marii Britanii a facilitat insa crearea unei organizatii mai puternice

decat c ele t radi tionale, ins ti tu !i i sup ranapona te sol id e s i dotate cu puter i d ec i-zionale reale.

IG. Ferreol (coord.), op. cit., p. 36.z eIn 1997, s -a dec is c a dupa 2002 C.E.C .O . sa f ie folos it a ca ~ iun ins trumen t

de f in a n ta r e a c e rc e ta r ii ~i dezvol ta r i i in industria m i ni er a - a se vedea A. Topan,

The european integration process, a historical and comparative institutional analysis,

Edi tion LIT Ver lag, MUnster - Hambu rg - Ber lin - London, 2001, p .33 .

3 Pentru detaJii privind foalta Autoritate a C.E.C.O., a se vedea D. Spierenburg,

R. Poidevin, Hi st oi re de l a Ha ut e Aut or it e de l a Cornmunaut e Eur opeene du

cha rbon e t d e rac ie r. Une exper ience sup rana tionale, Ed. Bruylant , Bruxelles,

1993. Necesitatea ca noua organizatie sa aiba 0 ins ti tu ti e eu putere de dec iz ie in

ceea ce p rive ste s tr ateg ia apl ic ab ila celor doua indus tr ii a fos t r el ie fa ta inca de la

inceput d e Jean Monne t, c are spunea: " nimic nu e ste pos ib il f li ra o amen i; n irnic

nu ~ureazii l a r a i n s ti t u ti i " - A. Grosser, op . cit., p . 102; D. Leonard, op , cit., p . 14.A. Topan, op. c it ., p . 34.

9S . T m ta ru l d e fa Roma

§5.Tratatul de la RomaCrearea Comnnltatii Economicc Europene §ia('omunititii Europene a Energiei Atomice (1957)

IA I acurt limp dupa instituirea C.B.C.O.,in 1952 , s-a incercat s i c on s ti -

lull.. unci for te europene comune de aparare (Comunitatea Europeans

1I'"lru Arllrare)!, care sa impiedice formarea unei armate vest-genn~e

... . Inr HIIIIlItoare,insa Tratatul privind instituirea C.E.A. nu a fost ratifi-

till dr Illllnta, proiectul fiind abandonat in 1954 2•

til u nn a e se cu lu i C o mu n it at ii E u ro p en e pentru Apara re , Jean Monnet a

~'III 'IIc on cl uz ia e li nu domeniul militar este eel prioritar in vederea r ea l i-

dlUullci uniuni mai s t ranse Int re statele europene, ci sectorul economic.

Ilupft cxpirarea mandatului sa u de presedinte al Inaltei Autoritati a

, 'I t. ( ' ,( ). , Monnet a refuzat reinvestirea in functie, dedicandu-si intreaga

....IIII~ac tiv it at ii de lobby. Din fr un tea unu i gr up de p re si une foart e

I,,"urlll, Comitetul de actiune pentru Statele Unite ale Europei, el a reusit

II1IIIIllIIVCZC ideea crearii unei piete economice comune intre cei ~ase3.

Ilr uscrnenea, ratiunile pentru care s-a justificat intemeierea CE.C.O.

IlIh/I.IIIU s i in cazul domeniului energiei a tomice, 0 industrie esentiala

Iial I 'r l imp depace, eli t s i pe t imp de razboi,

Rr zu lta tu l lobby-ulu i s e face simti t in 1957 , cand aceleas i s ta te ,

'~""111, Germania, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg, semneaza la Rorna

. 1 1 . t ! uuf t Ira tate: Tratatul de instituire a Comunitatii Economice Europene

I A He vedea W . Weidenfeld, W. Wessels, op. cit., p. 8; D. Mazilu, op. cit.,

~ IH ; 1'. Fontaine, op. c it ., p . 12; N. P du n, A .C . P ii un , op. c it ., p .83 .

, I )r rp ! con secinta, Germania ves tica s -a reina rrna t p rin p ropr ii le for te , ade -

I lt il l I II 1954 la N.A.T.O.

, A He vedea D. Leonard, op. c it ., p. 14. ln 1955, 1aMessina, ministrii de

. . . , . , m r n i celor sase s ta te au dec is forma rea unu i comitet , c are, sub conduce rea

,...IKlllnlllui Paul Henri Spaak, sa analizeze posibilitatea formarii unei Cornunitati

I~ " "t ,, "i ce europene - W. Weidenfeld, W. Wessels, op. c it ., p. 10; N. Deaconu,

_ 1 0 1 " 1 1 1 1 1 1 ins ti tu tional a lUn iuni i Europene, Ed. Lumina Lex . 2001, p . 8 ; O. Tinea,

1,,,,,1 comunita r general, op . c it ., p . 7; N. Piiun , A.c. Paun, op . ci t. , p. 84;

" Mlllwltlche , Drept comun itar , edi ti a a i ll -a revazuta, Ed. ALL BECK, 2001,

I ' ' ,, /. Rideau, Droit institu tionnel de l 'Union et des Communau t e s e u r ope enne s ,

I ' Mllioll, Librairie Generale de Droit et de Jurisprudence, 1999, p. 23.

' 1 . \

---~~.:..:.;...:~.~~---~.-... -. _ --



10 Istoricul jarmarii Comunitatilor Europene si a Uniunii Europene

(C.E.E.), respectiv Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Energiei

Atomice (C.E.E.A. sau EURA TOM{

Tratatul C.E .E . consacra, la randul sau, un set de ins ti tuti i menite sa

duca la indeplinire obiectivelor sale: Comisia, Consiliul 'de ministri,

Parlamentul, Curtea de Justitie.

Diferenta fata de institutiile C.E.C.O. statea in puterea redusa pe care

o avea Comi si a C.E.E. in rapor t cu ech ivalenta s a, I na lta Au to rita te a

C.E.C.O., si, proportional, in rolul preeminent al Consiliului de ministri al

C.E.E. in raport cu eel rezervat Consiliului de ministri alC.E.C.O.

De asemenea, 0 al ta deosebi re in tr e Tra ta tu l de l a Paris s i ee l de la

Roma consta in faptul ca primul a fost incheiat pe 0durata initiala de 50

de ani, iar aldoilea pe durata nelimitata.

Tra tat ul C.E.E. a re ca scop realiz area une i uni uni ma i st ranse d in

punct de vedere economic int re s ta te le membre, realizarea unei uniuni

vamale si a unei piete interne unice europene. Tratatul EURATOM, pe de

alta parte, se asearnana cu Tratatul C.E.C.O., reglementand crearea unei

piete comune pentru mater ia le le nucleare de baza, produsele ~imij loa-

cele de producti e l egate de dezvolt ar ea pa sni ca a energ ie i nucl ear e s icontrolul acesteia.

§6. Evolutla Comunltatilnr Europene

Reactia Marii Britanii: crearea A.E.L.S. (1960)

Comunitatile europene au inregistrat un succes fulminant in primii ani

dupa 1958: cornert ul i ntr e cel e s ase s ta te membre a cr escut anua l cu

aproape 30%; programul de eliminare a taxelor vamale intre tarile membre

(uniunea vamala) , proiectat sa f ie f inal izat la sfars itul anuiui 1969, s-a

I Semna rea t ra ta te lo r a avu t loc la 25 mar tie 1957. Dupa rat if ic area de cat re

parlarnentele statelor semnatare, tratatele au intrat in vigoare 1a1 ianuarie 1958.

Marea Britanie a refuzat din nou semnarea tratatelor; astfel, reprezentantul

britanic la Conferinta interguvernamentaja inceputa in 1955 afirma: " tratatul cu

elaborarea caruia sunteti insarcinati n u a re nici 0 sansa sa fie incheiat, sa fie

r at if ic at , s a f ie apl ic at ; s ich ia r d aca va f i ap1 ic at , e l e ste total inaccep tabi l p en tru

Marea Bri tanie: in e l vorbi ti d e agr icul tu ra , c eea cenoua nu nep lace, d e d reptur i

vamal e, c ee a c e n oi r es pin gem, d e institutii, ceea ce ne p rovoaca o roare" _0. Bibere, op. c it ., p .40.

§6. Evolu ti a Comuni t dt i lor Europene 11

L ~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~ J

realizat cu un an si jumatate mai repede, la fel procesul de int roducere a

tarifului vamal extern comun'.

Maianevoioasa a fost realizarea unui alt obiectiv economic al Tratatului

d~ la Roma, ~ianume politica agricola comurui (PAC). Politica din agri-

cultura se baza mai mult pe protectionism decat pe comertul liber, datoritainfluentei pregnante a Frantei, care dorea sa-si protejeze fe~erii . De ~t~el:

problema PAC va deterrnina disensiuni permanente in sanul Comunitatii

europene, pe toata perioada evolut ie i acesteia, pana in zilele noastre . .

Problema de la care a pornit dificultatea realizarii PAC a fost cresterea

spectaculoasa, in anii 60'-70' a productiei agricole in Comunitatea euro:

peana, depasindu-se cu mul t nevoi le de consum ale s tate lor membre, ~I

scaderea drast ica a numarului celor care lucrau in agr icul tura . Stoparea

acestei evolutii a constituit una din preocuparile institutiilor comunitare,

care adopts un plan de acordare a unor stimulente financiare ~ubstan\iale

pentru cresterea dimensiunilor fermelor, mecamzarea agr icul turi i ~I

renuntarea la cultivarea unor terenuri mai putin fertile2.

~gresul economic inregistrat de .Cei Sase" a provocat invidia Marii Bri-

tanii, care, de tearnade a nufi lasara pe din afara din s f er a c om er t ul u i european,

a initiat crearea Asociatiei Europene a Liberului Schimb, alaturi de Austria,

Danemarca, Elve t ia , Norvegia, Portugalia si Suedia (Stockholm, I960i.

A.E.L .S. nu a asigurat insa 0 l egatura la fel de s transa int re s ta te lemembre in comparatie cu Comunitatile europene.

IP. Moreau Defarges, op. c it , p . 24; P. Fontaine, op. c it ., p . 19

2 Planul apartinea comisarului responsabil cu prob1emele agricu1turii, o lan-

dezul Sico Mansho lt , u lt er io r numit p re sedinte a1Comisiei europene - a sevedea

G. Ferreo1 (coord), op. cit., p . 139.

3 N. Deaconu, op. ci t. , p. 10; P. Fontaine. op. ci t. , p. 24; V. Marcu, Drept

institu tional coniunitar, editia a IT-a,Ed. Lumina Lex, 2001, p. 31;. F. Pop, Comu-

nitatile europene si realizarea Spatiului Economic European, Revista Transilvana

de Sti in te Admin is tr at iv e, n r.2(8) /2002, p . 115 s i u rm; O. Bibere, op. CIt., p . 41;

O. Manolache, op. c it ., p . 6 .



§7. Tratatul de la Bruxelles privind fuziuneaexeeutivelor (1965)

12 I st or ic u l f o r m ar ii C om un it a ti lo r E u ro p en e s i a U n iu n ii E u ro p en e

Cele tre i comunitat i - C.E.C.O., C.E.E. s i EURATOM, au functiona t

separat din 1958 pana in 1967, cand a intrat in vigoare Tratatul de fuziune

a executivelor, semnat la 8 aprilie 1965.

De la acest moment, comunitat ile, des i raman dis tinc te d in punct de

vedere juridic (fiecare avand propria personalitate juridica), vor.avea ca ~i

institutii comune Comisia europeand (fermata din fuziunea Inaltei Auto-

ritati eu Comis ia C.E.E.) , Consiliul Comunitdtilor Europene, Curtea

Europeand de Justitie si Adunarea parlamentara',

Datorita fap tu lu i c ll numai s is temul ins ti tu tional a l celor tre i comu-

n itat i a deven it eomun, fara ca acestea ,sa fu; ioneze integra l, in docu-

mentele ofieiale s-a pastrat denumirea de Comunitdtile europene, insa in

mod uzu al pa na l a crearea Uniuni i eu rop en e a fo st u ti li zat a sint agma

Comunitatea europearui, si abrevierile C.E.E., respectiv C.E.

§8.Primul impasinstitutional: politica ,,scaunutui got"(1965)Compromisul de la Luxemburg (1966)

Conform Tra ta tu lu i de la Roma, in perioada de tranz it ie , care e ra pro-

gramata sa se incheie in 1965, Consiliul Comunitatilor europene, format

din mini st ri i d e exteme a i st at elor membre, t rebuia sa i a major it at ea

deciziilor cu unanimitate de voturi. Exact atunci cand aceasta perioada de

tranz it ie urrna sa se inche ie , iar dec iz ii le sa inceapa sa f ie lua te cu majo-

ritate calificata de voturi", izbucneste 0 criza majora intre Franta condusa

de presedintele de Gaulle si ceilalti membri ai Comunitatilor europene.

De Gaul le nu era di spus s a a cce pte ca votul Frant ei sa f ie ignorat in

ehestiunile majore; in 1965, propunerile presedintelui Comisiei europene,

IAdunarea parlamentara a inceput sa foloseasca, treptat, denumireade Parla-

ment european, insa consacrarea express a acestei denurniri este facuta doar in

1986,prin ActulUnic European.2 Sistemul de decizie era mult ingreunat de cerinta votului unanim, prin

urmare se dorea eficientizarea activitatii decizionale - a se vedea pentru detalii

P . de Schout hee t e, op. cit., p.9.

§9."Europa celor 9":adera Mar ea Br i ta n ie , I r la n d a s i Danemarca (1973) 13

Wal ter Hal ls tein, d e finan tare a PAC , de c rea te a p rop ri il or r esur se

financiare ale Comunitatilor europene si de extindere a puterilor bugetare

ale Parlamentului european se lovesc de opozitia Frantei, care boicoteaza

in urmatoarele 6 luni lucrarile Consiliului Comunitatilor europene, adop-

tand asa-numita politica a "scaunului gol",Deoarece prezenta Frantei e ra conside ra ta esentia la in angrena ju l

Comunitat ilor europene, celelal te s ta te cedeaza s i se inche ie Compro-

misul de la Luxemburg , care, .cons te tand un dezacord"l, s ta tueaza , in

ese nta, c a or ic are din "Ce i S as e" a u drept d e ve to a tun ci c and le sun t

a fectate interesele lor cele mai importante. Aceas ta va f i regula pana la

Actul Unic European din 1986.Criza a produs perturbarea activitatii Consiliului Comunitatilor Euro-

pene, intarind interguvemamentalismul in detrimentul adancirii proce-

sului integrarii si a abordarii comunitare''.

§9. "Europa eelor 9": adera Marea Britanie,Irlanda ~iDanemarea (1973)

a) Incerca ri le de adera re a le celor tre i ta n au debutat in 1961. Marea

Britanie s i-a reconside ra t poz it ia f al ii de Comunitatea europeana , con-

vinsa fiind si de faptul ell A.E.L.S. este 0organizatie prea slaba pentru a-i

satisface interesele economice4•

Cererea de adera re s -a lov it insa de opozitia f erma a Frantei , a l carei

prese dint e, Char les d e Gau ll e, n u ved ea cu och i buni a propierea prea

stransa intre Marea Britanie si S.U.A., precum si incercarile acesteia de a

obtine facilitati vamale ~ieconomice pentru celelalte state din A.E.L.S.

IW. We i de n fe l d , W . We s se l s, op.cit.,p. 10;P . More au De f arge s, op.cit,p. 25.2 Ca urmare a solutiei care da castig de cauza Prantei, Walter Hallstein,

concluzionand in mod just ca acest compromis subrnineaza arributiile si rolul

Comisiei europene de initiator al politicilorcomunitare, tsi da demisia din fruntea

institutiei comunitare - D. Leonard, op. cit., p. 18.J W. Cairns, Introducere in Iegislatia Uniunii Europene, traducerea in limba

rornana la Ed. Universal Dalsi,2001, p. 34;N. Deaconu , op. cit., p.28; V . V e se ,A. L. Ivan, op.cit.,p. 109.

4 De altfel, dupa aderare, Marea Britanie si Danemarca au padisit A.E.L.S.,

mratnsa a roperelatiile economiceeu statele membre aleacesteiorganizatii.



14 Istoricul formarii Comunitdtilor Europene $ia Uniunii Europene

Din nou , celelal te s ta te membre a le Comunitat ilor europene au cedat

in fata punctului de vedere f rancez , cu toa te a rgumente le care existau in

favoarea admiterii Marii Britanii. In consecinta, Irlanda si Danemarca si-

au retras si ele cererile de aderare.b ) 0 a doua incerca re de adera re a celor tre i candida te a re loc in 1967,

insa finalul negocierilor este acelasi,

c ) in f ine, demis ia s i u lterio r decesul presedintelui de Gaulle desch id

ca le a a derar ii c elor t re i st at e eu ropene , ac ce ptat a d e noul p re se dint e

f rancez , Georges Pompidou. Semnate la Bruxe lles , in 1972, tra ta te le de

adera re intra in v igoare la 1 ianuarle 19731•

§10. Conferinta de la Paris·(1974). CreareaConsiliului european ~ia F.E.D.R.

Sef ii s ta te lo r membre dec id la aceas ta intrunire inf iintarea Fondulu i

european pentru Dezvoltare Regionala, ce are ca scop reducerea decalajelor

intre regiunile mai favorizate ~icele mai dezavantajate ale Cornunitatii.

Cu acelasi prilej s-a hotarat crearea unui forum de discutii si consultari

i nt re se fi i de st at e s i d e guv erne, Consilfui european, cu intalniri t ri -

anuale. Ulterior, intalnirile s-au redus la doua pe an.

§11. AIdoilea impas comunitar: renegocierea

conditiilor de aderare a Marii Britanii (1975).

Compromisul de la Fontainebleau (1984)

Diferen te le de opinie existen te intre Marea Britanie s i res tu l s ta te lo r

membre nu inceteza oda ta cu adera rea acesteia. Chest iunile bugetare au

fo st ee l mai g re u d e s urmon ta t, d eo arec e Marea B ri ta ni e c on tr ib ui a c u

sume foarte marl la bugetul comunitar , in t imp ce che ltuiel ile bugetare

e rau a loca te in mare masura sprij in ir ii agricultu ri i, a spec t d in care bri ta -

nicii nu castigau prea multe, ei f iind marl importatori de produse agricole.

IDanemarca ~iIrlanda au aprobat chiar in acel an, prin referendum, aderarea, Insa

Ma re a B ri ta ni e a o rg an iz at r ef ere nd um d e a pr ob ar e r et ro ac tiv e n umai I n 1 975 .

Ratificarea aderarii s-afacut, asadar, In 1973 numai de catre Parlamentul britanic.

§12... Europa celor 10" si ..Europa celor Ti" 15

Solutia provizorie este gasita in 1975, printr-un "mecanism corector"

des tu l de complex , care reaseza sarcini le comunitare datorate de Marea

Brit~nie, insa care e ra in ace lasi t imp 0 incalcare a principiului sotida-

r it at ii comun it are' : i n c el e d in u rma, in 1984 , 1 aFon ta in eb le au , su bpre~dintia francez~ a Consiliului C.E., problema bugetara este rezolata,

p rin reducerea contributii lo r f inanciare a le Marii Bri tanii, reducerea

fondurilor pentru agricultura si sporirea resurselor proprii ale Comunitatii

europene/.

§12. "Europa celor 10" ~i"Europa celor 12"

- adera Grecia (1981), Spania ~iPortugalia (1986)

Grecia s i-a depus candida tura in 1975 ~inegoc ie ri le au durat des tu l de

putin, datorita concesiilor facute de guvernul elen, dornic sa intreca membru

cu drepturi dep line cat mai rap id . In consecinta, la 1 ianuarie 1981 Grecia

devine efectiv membra cu drepturi depline a Cornunitatilor europene.

Candida turi le Spaniei s i a Portuga liei , \ar i abia ies ite de sub reg imuri

dictatoriale, depuse in 1977, au starnit reactia fermierilor francezi, care se

temeau de concurenta fermierilor d in aceste tari3; de aceas ta data, insa,

Franta se rezuma la intarzierea negocierilor, ilira a folosi dreptul de veto",

ader~rea celor doua candidate avand loc in 1986.

§13. Actul Unic European (1986)

Semnat la Luxembur g, Actul Uni c Eur opean a avut menir ea de a

amenda t rat at el e ins ti tut iv e al Comun it at il or e uropene , d e a da un nou

IG. Ferreol (coord.), op. c it ., p . 30.

2 P. Moreau Defarges, op. cit, p. 32; W. Weidenfeld, W. Wessels, op. ci t. ,

p . 1 4; G . Ferreol (coord.), o p. c it ., p . 1 7.

J P. Fontaine, op. c it ., p . 27

4 Ade ra re a S pa ni ei s i P ort ug al ie i a fo st i nt arz ia ta s i de p ie di ci le p use d e

g uv er nu l gr ec , c are a c on di ti on al s emna re a t ra ta te lo r d e a de ra re a c el or d ou a d ep ri rn ir ea unor s ume subst an ti al e d in par tea Comun it at ii eur opene. Cer er il e g re -

c il or au fos t accep ta te , f ii nd creat e P rogr amele med it er aneene Int eg ra te , d in car e

a u b ene fi ci at i nsa s i z on el e d e s ud a le I ta li ei s i a Frante i ,



16 Istorieul formdrii Comunitatilor Europene si a Uniunii Europene

imbold constructiei europene aflata intr-un impasto .Euroscepticismul"

ins tal at i n st at el e membre f us es e a limentat de st agna re a ec onomics a

Cornunitatii in comparatie cu S.U.A. siJaponia' .

S unt vi za te as pec te c um ar f i d es av ar si rea p ie tei u ni ce , p ol it ica d e

cerce ta re ~i dezvoltare, s is temul monetar european (SME), extinderea

votului majoritar in cadru l Consiliului C.E., intarirea rolului Pariamen-

tului european etc.

Programul de rea liza re a p ie te i interne unice , ce urma sa f ie f inal izat

pana In decembrie 1992, cuprindea un set de 300 de rnasuri , v izand lnla-

turarea barierelor ce Inca existau In calea comertului intracomunitar.

De asemenea, programul de cercetare tehnologica viza aducerea Comu-

nitatii europene laegalitate cu Japonia si S.U.A., state avansate in domeniul

tehnologic si beneficiare ale "celei de-a ~eia revolutii industriale".

§14. "Pachetul Delors". Acordul de la Bruxelles (1988)

Criza bugetara dec lansata dupa intra rea Spaniei s i Portuga liei In

Comunitate a determinat Comisia sa adopte 0 serie de masuri, la initiativa

presedintelui acesteia, Jacques Delors ...Pachetul Delors", menit sa asezefonduri le comunitare pe baze mai solide, a fos t adoptat dupa mai multe

discutii contradictorii intre Marea Britanie si partenerii europeni; in cele

din u rma, s- a semna t Aco rdul de l a B rux el le s, c are prev ed ea dublarea

fondurilor structurale destinate zonelor dezavantajate din punct de vedere

economic, dar si controlul rnai strict al cheltuielilor destinate agriculturii.

De asemenea, tot in 1988 serepune pe tapet ideea Uniun ii Economice

si Monetare, U.E.M., presedintele Comisiei Jacques Delors fiind insarci-

nat cu coordonarea unui comitet de pregatire a realizarii acesteia.

I A se vedea G. Isaac. Dro it gener al communaut ai re , Ed. Armand Col in ,

Par is , 1998, p . 23; O. Tinea, Drept comun it ar gener al , op. c it ., p . 14; 1. Rideau,

o p. c it ., p . 3 9. A cum i nc ep e e ta pa n um it a " Eu ro pa c e1 ei d e-a d oua g en era ti i" ,

dupa cum apr ec iaza autor ii V. Vese si AL Ivan, op. cit., p. 145. Actul Unic

European a fos t p re fi gu ra t de Rapor tu l Comit et ului Dooge (dupa numele p rese -

dintelui saul, insarcinat cu identif icarea modalitat ilor de reformare a ansamblului

ins ti tutional s ifunctional comunitar - V. Marcu, op. c it ., p . 37.

2 G. Ferreol (coord.), op. c it ., p . 13; P. Moreau Defarges, op. c it , p . 48 .

§ 5. Tratatul de faMaastricht (1992). Crearea Uniunii Europene

§15. Tratatul de la Maastricht (1992). Crearea

Uniunii Europene

Guvernu l f rancez s iee l german au colaborat in mod eficien t in scopulconvingerii celorlalti parteneri europeni de necesitatea organizarii a doua

Conferinte interguvernamentale, una dedicata uniunii economice si mone-

tare, si a doua vizand realizarea uniunii politice, astfe l ind it p rocesu l de

adancire a integrarii europene sa fie impulsionat.

Cele doua Confe rinte interguvernamenta le au avut ca rezulta t redac-

tarea unui proiect de modificare a tratatelor institutive, care a fost analizat

de Consiliul european in 1991.

Adoptat in 1992, la Maastrich t, Tra ta tu l p rivind Uniunea Europeana

este considerat "cea mai importanta reusita din istoria Comunitatilor euro-

pene de la sernnarea Tratatului de la Roma"'. El reprezinta, alaturi de Actul

Unic European, a doua revizuire fundamentala a tratatelor constitutive',

Structura tratatului poate fi cornparata cu un .remplu", format dintr-un

.frontispiciu'' (care enumera obiectivele sale: cetatenia europeans, piata

unica, integrarea economica si politica extema comuna), si trei "piloni" -

se face pen tru prima data referire lace i tre i .piloni'' pe care se intemeiaza

Uniunea Europeana':a) primul, cu caracter comunitar, releva in esenta "Comunitatea euro-

peand (sau, mai exact , "Comuniti ll ile europene"), pun ilnd accen tu l pe

principiul subsidiaritatii, recunoscu t in relat ii le d in tre Uniune ~is tatele

membre, pe c rearea une i cetiitenii europene", pe uniunea economicd $i

1 D. Leonard, op. cit., p. 30; W. Weidenfeld. W. Wes se ls , op. c it., p. 16;

D. Mazilu, op. c it ., p . 49 .

2 Tra ta tu l de l aMaas tr icht nu a inlocui t cel e t re i t ra ta te i ni ti al e, a sa cum sus ti n

unii autor i ( I. P . F il ipes cu , A . Fue rea, Drept ins ti tutional comunitar european,

Ed. Act ami, Bucur es ti , 2000, p . 167 ), c i l e- a mod if icat - a s evedea O. Manolache,

o p. c it ., p . 1 1.

3 A se vede a Anexa nr.1; V. Vese, A. L. Ivan. o p. rc it ., p . 1 69 ; N. Paun,

A. C. Piiun, op. c it ., p . 146 ; V. Marcu, op. c it ., p . 40; C. Leicu, Drept comunitar,

Ed. Lumina Lex , 1998, p . 21.

4 Orice cet at ean a l unu i s ta t membru dobandest e de d rept cet at en ia european.

- C. Leicu, 1. Leicu, I ns ti tu ti il e comun it ar e, Ed. Lumina Lex , 1996, p . 20. Cet a-t en ia europeana da d reptul per soanei r es pect ive s ii c ir cu le t iber s i s a munceas ca

pe ter itor iul Uniunii , sa voteze s i sa candideze la alegeri1e municipale s i europene,

17



18 Istoricul formdrii Comunitii ti lor Europene si a Uniunii Europene

monetarii'; pe une le domenii specializate (cultura, protectia consume

torului), si pe intarirea controlului exercitat de ParLamentuL European.

b) a l doilea "pilon" a re un carac te r interguvernamenta l, s i se refers III

politica externd si de seeuritate comuna';c) in s fa rs it , a l t re ilea "pilon", de asemenea cu carac te r interguverna

mental", contribuie la consolidarea politicilor dinjustitie si politie, pent!"!'

a permite libera circulatie a persoanelor.

Merita mentionate, in acest con text , s i principiile Uniunii Europenc,

inserate in a rt . 6 d in tra ta t: "Uniunea este intemeiata pe princ ip ii le l ibcr

tatii, dernocratiei, respectului faliide drepturile omului si a libertatilor sal

fundarnen ta le , p recum s i pe s ta tu i de drept , p rinc ip ii care sun t cornunv-

tuturor statelor membre,,4.

sa fie proteja t de autoritatile diplornatice ale orica rui stat membru, etc. -

J .P . F il ipes cu , A . Fue rea, op. cit ., p . 168; I . Muraru, E. Simina Tdndsescu,

G. Iancu, $. Deaconu, M. Har ia Cue , Cetat en ia europeans , Ed. All Beck, 2003.

, A se v ed ea M. 1. Baun, An Imper fect Union : The Maast ri ch t T reaty and the

New Polit ics of European Integration, Westview Press , Colorado-Oxford, 1996.2 React ia deosebi t de e te rogena a s ta te lo r eur opene l a p rimu l r azbo i d in Gol f'

(au fost adoptate 12 raspunsuri diferite la comunica te le de declansare II

ra zb oi ul ui ), l a c ri za d in Bal ca ni si l a c e a p ri le ju it a d e e el d e-a l d oi le a r az bo i d in

Golf, arata eficacitatea l imitata a proceduri lor interguvernamentale ~ineces itatcn

i nc lu de ri i a ce st ei p ol it ic i i n p il on ul p rima r, e el c omuni ta r - a se v ede a in a ce st

sens, A. Topan, op. c it ., p . 53.3 Procedurile comunitare sunt caracterizate prin decizii luate ell majoritatc

cal if icat a, cu imp li ca rea accen tuat a a ins ti tu ti il or cor nuni ta re , i n t imp ce proce-

durile interguvernamentale p re su pu n l ua re a d ec iz ii lo r c u u na nim it at e, p ri n

imp li ca re a d epl in a a g uv er ne lo r n at ion ale ~ i imp li ca re a mai r ed usa a i ns ti tu -

tiilor comunitare.

4 Val ori le c omune p ro cl ama te In a rt . 6 d in t ra ta t a u fo st p us e l a l n ce rc ar e i n

cazul .Af acer ii aus tr iece" d in 2000. Formarea guvernu lu i d in Aus tr ia de cat re 0

c oa lit ie fe rm at a d in e xt rema dr ea pt a si c ons er va to ri (f or te c on si de ra te o st il e

va lo ri lo r d emoc ra ti ce si d re pt uri lo r omu iu i) a d et ermin at re ac tia c elo rl al te

pai sp rezece s ta te membre, car e au dec i s , i ndependent de 0 react ie oficiala cornu-

n it ar a, s a puna In p ract ica s anct iuni cum ar f i s us pendar ea con tact el or b il at er al e

c u Aus tr ia sa u r ef uz ul d e a su st in e c an di da tu ri le a ust ri ec e p en tru p os tu ri le

comun it ar e ~ i i nt er na ti onal e - a s e vedea C. Brice-Delajoux, 1. P. Brouant, Droit

i ns ti tu ti onne l de l 'Union Europeene , Ed. Hache tt e L iv re , Par is , 2000, p .41 .

/ " 1 1 1 , • • /1,'" hnpas institutional: problema minoritdtii de bloeaj inConsiliul U.E. 19

I " ' 1 1 1 1 1 1 1 Ii,) III Maastrich t a intra t in v igoare la 1 noiembrie 1 993, d u p a

.I1II1)11'lI II Ii, '~lre toate statele membre'.

I ' 1 1 1 1 1 1 1 ' " '1 1 II fosr facila in cazul majoritatii statelor, insa a intampinat

1 1 1 1 . IIII II II I)lIllcmarca, care, dupa 0 tentativa nereusita de ratif icare inI • I ~"III' In ~iobtine anurnite derogari si c1auze exceptionale, referen-

1 1 1 1 1 1 1 1 1 ii, nulflcure fiind reluat cu succes in 1993 2. Marea Britanie a obti-

tltli , I' , I. II~IIi 'rogllri, privind adoptareamonedei unice europene.

* 16. AI treilea impas institutional: problema

minoritatii de blocaj in Consiliul V.E.

Compromisul de la Ioannina (1994)

1 1 1 ' 1 1 1 1 1 1 tlc aderarea Austriei, Finlandei si Suediei, Consiliul Comuni-

I II"" ""IOP'ill: lua deciziile cu majoritate calif icata de S4 de voturi d in

" I ' " h hllo, Minoritatea de blocaj era, prin urmare, de 23 de voturi.

I', 1~I'I'l'llvfl rnodifica ri i numarului de voturi pen tru obtinerea mino-

,II III tI " i ll o ' uj d e l a 23 la 2S ( tot alul vo tu ri lo r fi in d ac um 87) oda ta cu

1 1 1 1 1 1 1 1 , II "' Cornun it at e a c elor t re i st at e, d et ermina Marea B ri tan ie s i

1 "1 11 11 1 N II.clanseze 0 criza ins ti tu tionala pen tru a obtine mentine rea

Illlllll,lInlll Ii . blocaj la 23 de voturi.

II.liI\III III are s -a a juns in urma Compromisului de Laloannina (1994)

II ,I, 1 ' 1 " , ell minor it at ea de bloc aj s a po at a fi i ii d e 23 d e votur i, d ac a

1 1 1 1 1 , I I 1 1 1 1 i l r i ai Consiliului U.E., reprezentand 23 de voturi, isi manifesta

I J' Moreau Defarges, op. c it , p. 39; O. Tinea, Drept cornunitar general,

. 1 1 . p , 2.I h -u ' II nr i Ie v izau cea de- a t re ia e tapa a UEM s ipo li ti ca de apara re comuna,

" . " , 1 , ru! "ompetenlelor in mater ie de jus ti tie ~iafaceri interne. - W. Weidenfeld,

1\ II. t ,1/,', op. c it ., p . 247 .

lilli, IIl,nli all existat s i In Franta. des i nef inal izate cu 0 respingere a ratificarii tra-

' , 1 1 , 1 1 1 1 Alrgn iOli i f rancez i, adept i de a lt fe l a i une i uniun i mai s tr anse int re s ta te le

' " " I " uo, 1 1 1 1 votat In proport ie de 43% contra rat if icari i, profi tand de ocazie pentru a

1 ,1 1 1" V II ' lie b l a m guvemului socialist care solicitase referendumul. Din f e r i c i r e ,

I " • • • 1 1 1 1 1 r c l o r .suparati" pe guvern nu a fost suficient pentru respingerea ratificarii.

I" liN 'mellea, In Germania a fos t necesara interven[ ia Curti i const itut ionale,

I 1 11 11 1I'd" lara tratatul conform cu C o n s t i t u t i a g e rm an a - a s evedea D. Leonard,

tllj lit 11', .1 .



20 I storicul formdri i Comunitdt ilor Europene si a Uniunii Europene

int ent ia de a se opune la adopt area actului comunit ar. In acest caz,

Consiliul va face tot pos ib ilul pen tru a a junge in tennen rezonabil s ira ra a

prejudicia interesele comunitare, la 0 solut ie sat is faca toare, ce poa te f i

adoptata cu 64 de voturi" (nu cu 62, c ii t a r f i fos t regula) . Compromisulnu a fost insa pus in practica niciodata pana in prezent'.

§17. "Europa celor IS" - adera Finlanda, Suedia

si Austria (1995)

Stat el e memb re a le A.E.L.S. , manate d e do rint a de a nu ramane in

afara relatiilor economice stabilite intre tarile membre ale V.E., accepta,

la ini tiat iva lui Jacques Delors, sa participe impreuna cu s ta te le V.E. la

crearea unui Spatiu Economic European, in care sa f ie implementata

politica de infaptuire a pietei unice europene".

Treptat insa, patru dintre ele incep negocierile cu Uniunea Europeana,

i ar t rei dint re el e (Au st ri a, F inl and a, Suedia) sernne az a t ra tat el e d e

aderare in 1995.

Norvegia, desi semneaza tratatul de ' ade ra re , nu reuseste sa-l ratificeprin referendum (52% voturi irnpotrivaj'' . Celelalte state din A.E.L.S. fie

fac parte d in Spa tiul Economic European insa nu doresc adera rea la V.E.

- Islanda , Lichtenstein, f ie au respins prin referendum Tra ta tu l p rivind

Spatiul Economic European (1992) - Elvetia".

IA sevedea P. Moreau Defarges, op.cit.,p. 52.

2 P. Fontaine, op.cit.,p. 29;F. Pop, art .cit., p. 115si unn.3 Norvegia este tnsa un stat asupracaruia legislatia comunitara areun impact

deosebit; astfel, intre 1997 ~i2003, Norvegia a transpus In dreptul intern peste

18% din legislatia Uniunii Europene. In parte, aceasta activitate normativa este

determinata de participarea larii la Spatiul Economic European si de accesulliber

pe care-l arela piatainternacomunitara.

4 Elvetia reuseste sa se tina In continuare In afara Uniunii Europene, desi

legaturile economice cu Uniunea sunt tot mai stranse; atuul elvetienilor este

traseul marfurilor din Uniune, care trece prin zona Alpilor; mai mult, prin

Acordurile bilaterale semnate In 2002 ~i2004, Elvetia a reusit sa-si reinnoiasca

privilegiile, fiira a contribui eu nimic la suportarea cheltuielilor extinderii spreEst, asacum a fost obligatiiNorvegia, si,pe deasupra, fiiraa renunta la pastrarea

secretuluibancar,chestiune asupra careia UE a facut presiuni.

§J8. Tratatulde laAmsterdam (l997j

Noua extindere este benef ica pen tru Comunitate, deoarece cele tre i

s~ate sunt dezvoltate economic, nu sunt 0 povara pentru bugetul comu-

mtar. Inconvenien te le nu intarzie insa sa apara : s is temul ins ti tu tional

neces ita reforma , f iind amenintat de paral iz ie , iar noile rnembre sun tdes tu l de ref ractare la ideea adanc irii integra ri i europene s i la cea a dez-

voltarii unei politici de aparare comune.

§18. Tratatul de laAmsterdam (1997)

Conferinta interguvernamentala inceputa la Torino (1996) ~ifinalizata la

Amsterdam (1997), convocate pentru a analiza rezultatele implementarii tra-

tatului de_Ia Maastricht, s-a transfonnat intr-un forum de dezbatere asupra

transfonnanlor pe care trebuie sa Iesufere Uniunea Europeana siinstitutiile

acesteia in vederea functionarii eu 15membri, respectiv 27sau 28 in viitor.

Se incerca obtinerea unor solutii la probleme cum ar fi:

. - elir ninarea. ultimelor obstaeole in calea liberei circulatii a bunurilor

~I serviciilor, pnntr-o mai buna colaborare statala in cadrul Europol-ului.

- neces itatea u ti liza ri i mai f recven te a votului majoritar in Consiliul

C.E., deoarece unanimitatea era tot mai greu de obtinut:- ponderarea voturilor in Consiliul C.E., astfel incat' aliante ale statelor

r nai mici sa nu depaseasca voturile statelor mai mari;

- a l~area locurilor in Comis ia europeans - f ieca re s ta t a re dreptul la

un cormsar, sau numarul acestora trebuie limitat?

- politicile in justitie si afaceri interne trebuie rezervate in continuare

procedurilor interguvernamentale, sau sa revina spre decizie institutiilorcomunitare?

Marea Britanie s -a opus vehement sch imbari i modalitat ilor de vot in

cadrul Consiliului V.E., adoptand chiar 0 politica apropiata de politica

"scaunulu.i .g~I" franc~za; astfel, in mod bizar, ministrii britanici s-au opus

tuturor initiativelor ajunse pe masa Consiliului, incIusiv a celor avansate

d e Marea Br it an ie. In c el e din urma, ve ni rea l a putere a lui Tony Blai r a

rezolvat criza, britanicii acceptand cIauzele tratatului.

Menit sa completeze dispozitiile Tratatului de la Maastricht, Tratatul

de la Amsterdam reglementeaza asadar unele aspecte particulare, cum ar

Tratatul de la Amsterdam a intrat In vigoare la I ianuarie 1999. Pentru

detalii, a sevedea V. Duculescu, Tratatul dela Amsterdam- instrumentjuridic de

3.

21



22 lstoriculformiirii Comunitdtilor Europene si a Uniunii Europene

f i e liminarea u lt imelor obs taco le in calea l iberei c ircu la ti i a persoaneku

(statele sun t impulsionate sa colaboreze mai st rans in cadrul Europol

u lu i) , cr ea rea uno r ins ti tu ti i comuni ta re ca re s a f ac a fa ta un ei Uniunl

Europene largite, cuprinzand ta n d in Europ a c en tr al a s i d e e st (dec iz iI

luate cu majotitate calificata, numirea presedintelui Comisiei cu aprobn

rea Parlamentului european, etc.) I.

Tra ta tu l introduce de asemenea un concept nou , cooperarea fntarilll ,

menit a incuraja s ta te le membre d ispuse sa faca e forturi mai mati pe calcn

i nt eg rar ii eu ropen e. Act ion and in domeni i c are nu ap ar ti n e xclus iv

Uniunii Europ en e, u ne le s ta te po t merge mai de par te in ce ea ce pr ivesn-

r eali zar ea obiect ivel or Uniuni i, insa numai dad acest l ucru nu esir

pos ib il a f if acu t deUniune , caun tot unita r.

§19. Finalizarea procesului de realizare a uniunii economice

~imone ta re (U.E.M.) . Trece rea la moneda unica

Procesul realizarii Uniunii Economice si Monetare a fost gandit in 1 1 " 1

etape: armonizarea prealabila (liberalizarea totala a circulatiei capitalutil or i n Vniune , dezvoltarea fonduri lo r s truc tura le , pen tru r educercu

dezechilibrelor reg iona le ), convergen ta rea la s i rodajul noilo r ins ti tu li l

( in te rz icerea def ic itelor bugetare exces ive s i inf iintarea Ins ti tu tu lu i

Monetar European, format din guvematotii bancilor centrale nationale).

respectiv introducerea progresiva a monedei unice europene, euro.

Ce-a de -a t re ia e ta pa a p ro ces ului d e crea re a uniun ii ec onomic e ~i

monetare a reprezentat -0 asadar introducerea monedei unice europenc,

bazata pe ECV - unita tea monetara europeana folos ita pana la acea datlt

pentru ca1culul platilor din cadrul bugetului V.E.

Reuniune a l a va rf d e l a B ruxe ll es , d in 1998, a ap robat p ropuner il ·

Comis ie i europene s i a le Ins ti tu tu lu i Monetar European' ca II d in tre celc

15 \a ri membre sa intre in aceas ta a tre ia e tapa s isa adopte moneda unic

inc epand cu I i anuar ie 1999. Gre ci a a f os t e xc lu sa deoarec e nu ind e-

r ef er in ta I n p rocesu l i nt eg ra ri i eur opene, .Revi st a de d rept comer ci al " n r. 2/1999,

pp. 63-69; J. Rideau, op. c it ., p . 43.IA s evedea G. Ferreol (coord), op. c it ., p . 240.

2 Institutul Monetar European a fos t inlocuit In 1998 cu Banca Centrals Euro-

peana ,

§20. Tratatul de laNisa (2001) 23

1 1 1I 11 , I ll Ud ll il 1 de convergenta' prevazute in Tratatul de la Maastricht,

1 . 1 1 1 1 1 I I Illilllnie, Danemarca si Suedia au refuzat sa participe.

I i i I ! 1 1 i 1 " ,,2001, Gr ecia a i nt rat la r andul ei in zo na eu ro , i ar la

I 1 "1 1 11 1 11 1 1 J ()02 , s ta te le membre, cu excep tia Danemarce i, Suediei2 s i

lilll 1 11 11 ", ,1 \ uu [recut la utilizarea efectiva a monedei unice europene".

§20. Tra ta tu l de la Nisa (2001)

II Ii 1 1 1 1 1 .ontinent Europa a fost mart or ul unor eveniment e l ar a

I' I III Iii III ultirnele doua decenii: caderea comunismului si destramarea

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 nllvl 'l i .e, care au bulversat o rd inea geopoli tica existen ta pe p lan

" , , , 0 1 1 1 1 1 P,O ' csul integra ri i europene a inreg is trat , ca urmare a acestor

I,"I 1111111I, pa$i repezi inainte.

1 1 1 1 I l I d l ' '' ' '' tOrilor din Europa centrals s i de est , p recum s i a Cipru lu i,

Iill! I ,I ' I'urciei In ca1culele de extindere, constituie 0 actiune de 0

" 1 ' " 1 1 ' 1 1 1 1 IHloriclipentru Uniunea Europeana.

1 1 1 , 1 1 , I lv III p ropus neces ita sch imbari des tu l de importante In meca-

,I 1111, i li l Iunc tionare a le Uniun ii , acesta f iind argumentu l pen tru care a• I 1111111'Wn Conferinta interguvernamentala de la Nisa, din anu12000.

I "I II "d ll lo avea ca scop discu ta rea amendamente lo r la Tra ta tu l de la

1.·1 lilt iii C ' su nt necesare a f i facute in vederea functionarii Uniunii cu

'I I, V , , , ' , , " despre s tabil itatea preturi lor ( rata inf latiei), rata dobanzilor , def i-

11,11,111'11,,0'ir at el e de s ch imb - P. Fontaine, op. c it ., p . 71.

III•• prcmbrie 2003, Suedi a a r es pins d in nou , p ri n r ef er endum, adopt ar ea

It.dlllllll 'c curopene,

, ,I I 1 ,,1 st at e a u f ac ut u z d e c la uz a opting out, c l a u z a d e sc ut ir e c e Ie per-

I I ' '' ' nA In a fa ra s ist emul ui mon ed ei u ni ce . P ra ct ic a opting out (ut il izata s i

, I " '" t I " " " ilc d in tr e acest e s ta te , eu p ri vi re l a pol it ica s oc ia la a T ra ta tu lu i de l a

I , I II ,101~1111a cetatenia europeana) este cri ticata de adeptii adancir ii integrari i

It ' I" HI. t h: lwrcce creeaza 0 "Europa ell doua vite ze": pe de 0 parte nucleul

1 ,, , O il" "1 '101 ' ce dor es c int eg ra rea europeans avans at a, s i pe de a lt a par te g ru -

I ,I 1,,1,II" prcocupat e de pas tr ar ea ident it at ii nat iona le s i de int ar zi er ea p roce-

,1111il 1111ware europeans - C. Ferreol (coord.), op. c it ., p . 184; J . P. Jacque,

I , ,1I11I.II II Il ionnel de l 'Union Europeenne, Dalloz, 2001, p. 132., / AI, /I f l1I. I Defarges, o p. c it , p . 39; C. N. Chabot, o p. c it ., p . 53; A. Szdsz;

I " "" I " ' European Monet ar y Union , MacMi ll an P ress L td ., London, 1999,,Ilv J!tI, Pandora M., Targoviste, 2002, pentru traducerea in l imba romans.



I II

I

24 l storicul formari i Comuni td t ilor Europene $i a Uniun ii Europene

m a i m u lt d e 15 memb ri . L u cr a ri le s a le a u f os t i n ch e ia r e d e Cons il iu l e u ro -

p e a n, i n tr un i t t ot l a N i s a, s i c a re a r e a fi rma t impo r ta n ta i st or ic a a l a rg i ri i,

p r inc ipiu l in teg ra ri i d i fe r en ti a t e , in func t ie d e pe r fo rman te l e f i eca r e i t a r i,i ns a s i p e a c el a a l p os ib il it at ii p e c a re 0a u s ta t el e c a nd id a te d e a r e cu pe r a

t e r enu l p i e rdu t in p rocesu l in teg ra ri i1•

T ra ta tu l d e l a N i sa 2 cont ine p revede r i men i te s a adanceas ca in teg ra r ea

e u ro p ean s, p r in p e rf e ct io n ar e a mecan is mul ui d e ci z io na l , i n p e rs pe c ti va

l a rg ir ii Un iu ni i l a 2 7 d e s ta t e. M a jo r it at e a i ns ti tu ti il or Un iu n ii Eu ro pen e

a u s uf er it m od if ic ar i, a ta t i n p ri vi nt a o rg an iz a ri i l or , c at ~ i a c or np et en -

t e lo r : a c r es cu t n uma r ul p a rl amen ta r il or e u ro pen i, s -a s ch imb a t p o nd e re a

v ot ur il or i n Cons il iu l U .E . , n uma r ul c om i sa r il or e u ro p en i p oa t e f i s ch im -

ba t p r in dec iz i a Consi l iu lui U .E . e t c' .

o a lt a r ea li za re i mp or ta nt a a C on fe ri nt ei i nt er gu ve m am e nta le d e l a

N i sa , d in 2 00 0, e ste a do pta re a C ar te i D re ptu ri lo r F un da me nta le d in

U ni un ea E ur op ea na , i ns pi ra ta d in C on ve nt ia E ur op ea na a D re pt ur il orO mu lu i, d a r a v an d un c on ti nu t ma i e x ti ns d e ca t a c ea s ta .

§ 21 . E x tin de re a s pr e E st

D e l a s ta bi li re a "Cri te rii lo r d e l a Co penh ag a" ( 19 9 3)

la " E ur op a c elo r 2 5" ~ i l a " E ur op a c elo r 2 7"

E xt in de re a U ni un ii E ur op en e a j uc at u n r ol i m po rt an t i n d ez vo lta r ea

sa istorica, De l a c e le s as e s ta te i ni ti a l impl ic a te i n p r oc e su l d e i nt e gr a re ,

s- a a ju ns i n p re ze nt la 2 5, si se p re fi gu re az a c hi ar 0 U niun e cu 2 9 de

m e mb ri . L a 0 a na liz a m ai a te nta , se p oa te con sta ta ca , de pa rte de a

Incetini r it mu l d e a da nc ir e a i nt eg ra ri i, e xt in de re a c on ti nu a a U n iu ni i a

f a vo r iz a t a c es t p r oc e s, e x ti nd e re a ~ i a d anc ir e a i nt e gr a ri i f ii nd p r in u rma r e

complementare, nu contradic tori{

IA s e v ed ea V . V es e. A. L. Ivan . op . c it ., p . 2 2 4.

2 T ra ta tu l d e la N i sa a f os t s em na t la 2 6 fe br ua ri e 2 00 I , ~ i a i ntr at i n v ig oa re

l a I f eb ru ar ie 2 00 3; r ati fi ca re a s a a i nta mp in at d if ic ult ati i n I rla nd a, c ar e a

r es pi ns p ri n r efe re nd um t ra ta tu l i n 2 00 1. ~ i l -a a cc ep ta t c u 6 2% v otu ri d oa r i n

o c tombr i e 2 0 02 .

3 A s e v e d ea O. T in ea , T r at at ul d e l a N i s a, .Dreptul" n r .9 /2 0 01 , p . 1 4 .

4 A s e v ed ea , i n a ce st se ns , M. 1. Baun, A W i de r E ur op e: T he P ro ce ss a nd

P ol it ic s o f E ur op ea n U ni on E nl ar ge m en t, R o w ma n & L it tl ef ie ld P ub li sh er s,

§2I. ExtindereaspreEst 25

D e si t oa te s ta te le c an di da te a u p or ni t l a d ru m c u s an se e ga le , a cc e-

d er ea l or i n s tr uc tu ri le c om u ni ta re s e v a f ac e g ra du al , d e o ar e ce n u p ot f i

i gn o ra te d i fe r e nt e le s en si bi le d e p r og r es e c on om i c s pr e 0 e c on om i e d ep i a ta v i ab il a in r egi s tr a t e d e ac es tea 1.

a) Acordur ile de asociere . Majo r it at e a s ta t el or c a re a u f a cu t p a rt e d in

b locu l co rnun is t au s e rnna t cu Comun it a ti l e eu ropene as a numi te l e .acor-

du r id e asoci e r e", d evenind as tf e l {ariasociate l a Un iunea Eu ropeana .

A co rd ur il e d e a so ci er e a u m e ni re a d e a a pr op ia p ol it ic ~ i e c on om i c

s ta te le c an di da te d e U ni un e, d e a s ta bi li u n c ad ru a de cv at p en tr u i nt e-

g ra r ea g radua l a a ac esto ra in Comuni t a te .

A c or d ur i d e a s oc ie r e a u f os t s e rn na t e c u T u rc ia (1987)2, Cip ru , Mal ta

(1990), Ungari a , Po lon ia (1994), Bulga r i a, Roman ia , S iovac i a , Es ton ia ,

Letonia,Lituania, (1995), Ceh ia , S loven i a (1996).

b) Consi l iul european de LaCopenhaga, di n 1993, a r e i te r a t p r in c ip iu l

c on ti nu a ri i l a rg i ri i Un iu ni i c a tr e E s t, s ta b il in d s i c ri te r ii le p e c a re s ta t el ec an di da te t re bu ie s a I e i nd ep li ne a sc a p en tr u a f in al iz a p er io ad a d e t ra n-

z i ti e s i a d even i memb re c u d r ep tu ri d e pl in e a l e C omun it a ti i' :

- c ri te ri ul p ol it ic : s ta bi li ta te a i ns ti tu ti il or , c ar e s a g ar an te z e d em o -

c ra ti a, s ta tu i d e d re pt , d re pt ur il e f un da m en ta le a le o rn ul ui s i p ro te ct ia

minoritatilor;

L an ha m - B ould er - N ew Y or k - O xfor d, 2 00 0, p . 5 ~iurm.; M. Emerson. Th e

w i de r E ur op e a s t he E ur op ea n U ni on 's F ri en dl y M o nr oe D oc tr in e, C E PS P ol ic y

Brief no.2712002, http: //www.ceps.be.

I I nt eg ra re a s ta te lo r a so ci at e a re a va nt aj e s i d ez a va nt aj e p en tr u U ni un ea

Eu rop ea n s: a s tf el , d e si p opu la ti a Un iu n ii E u ro p en e c r es te o d at a e u p r imu l v a l d e

a de ra re c u 2 5% , p ro du su l i nt er n b ru t v a c re st e c u d oa r 5 % ; r eg iu ni 1e m a i p ut in

d ez vo lt at e d in G re ci a, P or tu ga li a, S pa ni a, e ar e b en ef ic ia u p an a a cu m d e m a jo -

r i ta te a f on d ur i lo r s tr u ct ur a le d e st in a te d e zvo lt a ri i r e gi o na le , n u vo r ma i f i e li g ib i le

p e nt ru a e es te f on d ur i , l oc u l l o r f i i nd l ua t d e r e gi u ni le d i n s t a te le n ou i n t ra te i n U .E.

2 I nt ra re a T ur ci ei I n U ni un e, I n c iu da a li ni er ii e eo no mi ee a a ce st ei a la

c er in te le U .E ., a f os t s to pa ta p an a I n p re z en t d in m o ti ve p ol it ie e ( co nf li et uJ e u

popo r ul ku rd , s i s p ri ji n ul a c or d at t ur c il or d i n C ipr u ).

3 Aces te e r it e ri i s un t c u no s cu te ~ i s u b n ume J e d e .criteriile de LaCopenhaga"

- 1. Painter, N e w G eo gr ap hi es o f D em oc ra cy i n C on te mp or ar y E ur op e, i n

R . Hu ds on . A . M . W il li am s. Divi d ed Eu rop e: So ci e ty a n d Te rr i to r y, S a ge Publ ic a -

ti on s, L on do n - T ho us an d O a ks - N e w D el hi , 1 99 9, p . 1 22 ; G . Ferreol (coord.) .

o p. c it ., p . 1 3; P. Fon ta ine , op . c i t. , p . 3 1 .

http://www.ceps.be./

http://www.ceps.be./



26 Istoricul formarii Comunitdtilor Europene $i a Uniunii Europene

- c ri te riul economic: existen ta une i eeonomii de p la ta functiona le s i a

capacitatii de a face fata presiunii ~iconcurentei economice din Uniunea

Europeana,- c ri te riul referitor la capac itatea de a adopta acquis-ul comunitar -

legislatia primara si derivata care guvemeaza functionarea Uniunii. Statui

ca ndida t t rebuie sa se al in ie ze ce lo rl al te s ta te membre In p ro ces ul de

desavarsire a uniunii politice, economice si monetare.

c) Consiliul european de la Essen (1994) a stabilit strategia de preade-

rare a s ta te lo r asociate, bazata pe programul Phare I,ca principal instru-

ment financiar.

d) Agenda 2000, document a l Comis ie i europene publica t In 1997,

care trateaza problema finantarii Uniunii In perioada 2000-2006, perioada

marii extinderi spre est , p ro iecteaza anumite princ ip ii de actiune pen tru

v ii to r, p rintre care se numara s i largirea Uniun ii2 Se conside ra ca nego-

ci er il e d e ad erare pot f i i ni ti at e mai int ai cu Cehia, Polonia, Ungar ia ,

Estonia si Slovenia.

Ata t aceste lari, cat s i celelal te s ta te candida te , au primit 0 . foaie de

parcurs" care traseaza drumul de unnat In vederea adoptarii acquis-ului

comunitar.e) Consi liul european de la Luxemburg (1997) aproba concIuziile

Comis ie i p rezentate In Agenda 2000, s i dec ide ca negoc ie ri le vor incepe

c u 6 s ta te (ce le enumerat e In Agenda 2000, p lus C ip ru ) - cunos cu te de

acum ina in te ca s i "Grupul de la Luxemburg".

f) La propunerea Frantei, In 1997 Consiliul U.E. accepta organizarea

unor Conferinte europene, care sa insoteasca procesu l de largire ; la Con-

ferin te vor participa , pe langa membrii U.E., reprezentan ti i la n ivel ina lt

ai statelor asociate U.E.

Confe rintele sun t anuale, p rima f iind organ izata la Londra, In 1998, s i

const ituie un forum de discu ti i cu privire la polit ic ile d in jus ti tie, reg io-

nale, de aparare comuna etc.

IAcronimul "PHARE" provine de la initialele Polonia si Ungaria (Hungary),

Asistentd pentru Restructurarea Economiilor , program lansat In 1989. Ulterior.

programula fost extinsla toate statelecentralsi esteuropene.2 L. Dubois, L'Union europecne, Ed. Documentation francaise, Paris, 1999,

p . 54; L. Mathieu, Quelle Union pour l'Europe?, Ed. Documentation francaise,Paris, 1999,p. IS;P. Moreau Defarges, op. cit,p. 77; N. Deaconu, op. cit.,p. 13;

O. Manolache, op. cit.,p. 13.

§21. Extinderea spre Est 27

g ) Negocier il e d e ad erare ince p In 1998 cu tar il e din Grupul de la

Luxemburg. Accentul este pus pe adoptarea acquis-ului comunitar', desi

se admite ca aderarea este posibila chiar daca sunt aspecte ale acquis-uluineadoptate, u rmand ca aceste l ipsuri sa f ie acoperi te Inee l mai scurt t imp

de la a de ra re . De as emene a, e st e a dmisa posibi li tat ea uno r pe rioa de

tranzitorii, In domenii limitate ca numar ,

Negoc ie ri le au Ioc prin Confe rinte interguvemamentale b ilaterale In

care ministrii seintftlnesc la 6 luni, iar ambasadorii lunar.

h) Comisia europearui W a suma rolul d e a intocmi , anual , u n raport

de evaluare a progresului inreg is trar de f ieca re lara candida ta In ceea ce

priveste indep linirea c ri te ri ilor de la Copenhaga , pe care sa-l p rezinte

Consiliului european.

In unna raportului intocmit, Comisia poate propune Consiliului euro-

pe an Inc ep erea n ego cier il or eu un al d oi le a v al d e l ar i c andidat e, s au ,

dimpotriva, reducerea sau sistarea ajutorului financiar de preaderare".

i) Consiliul european de la Berlin (1999) hotaraste crearea a doua noi

instrumente financiare de preaderare: ISPA - instrument structural desti-

nat inves ti ti ilor d in domeniu l transporturilor s i mediu lu i, s i SAPARD -

instrument pentru agricultura, care sa completeze programul PHARE.

j) Consiliul european de la Helsinki (1999) decide sa initieze Confe-

r int e int erguvemamen tal e b il at er al e c u t ar il e din e el d e-al d oi le a v al

(Romania, S iovacia, Leton ia , Lituania, Bulgaria s i Malta ), cunoscu te de

acum sub denumirea de "Grupul de la Helsink i" , In vederea desch iderii

negocierilor pentru aderare.

k) Consi liul european de la Laeken (2001) a luat act de rapor tul

Comisiei europene, conform caruia .vdaca p ro ce su l d e n egocier i s i de

refonne continua in acelasi ritm, tarile candidate (cu exceptia Romaniei,

Bulga ri ei s i Turci ei ) v or f i p re ga ti te pe nt ru a de ra re l a sf ar si tu l a nu lu i

2002. lata ca, In acest moment, une le s ta te d in eel de-al doilea val sede ta -

seaza de "colegele de grup", trecand in primul val de aderare.

IAcquis-ul comunitar reprezinta ansamblulreglementarilor din dreptul cornu-

nitar, care confera drepturi si impun obligatii statelor membreale Uniunii Euro-

pene,cetatenilor europeni ~icompaniiloreuropene.

2 Primele rapoarteau fostintocmiteIn 1998,eeldin 2004fiindal saselearaport.



I

I

28 Is to ri cu l f orma ri i Comunit at il or Eu ropen e si a Un iuni i E urope ne

Cat despre Bulgaria s i Romania, se spera deschiderea tuturor capito-

lelor de negociere pana la sfarsitul anului 20021.

I) Consiliul european de la Copenhaga (2002) anunta Incheierea

negoeieri lor de aderare eu 10 state : Cipru", Cehia , Siovacia, Estonia ,

Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, Malta, Slovenia; tratatele de aderareau fost sernnate in apr il ie 2003, la Atena, iar s ta te le candidate au devenit

membre cu drepturi depline din mai 2004.

Noile membre ale U.E. au participat, astfel, la alegerile pentru Parla-

mentul european din 2004: in acelasi timp, au intrat in vigoare dispozitiile

privind noua modal itate de vot din Consi liul U.E . s i noua componenta a

Comisiei europene, prevazute in Tratatul de la Nisa.

In f ine, noi le s ta te membre au par ticipat la Conferinta interguvema-

mentala, programata sa aiba loc dupa aderare, si alcarei scop a fost amen-

darea tratatelor institutive in vederea functionarii Uniunii Europene cu 25

de membri (si, in viitorul apropiat, eu 27 sau 28 de membri).

Documentul oficial adoptat la Copenhaga arata ca lncheierea nego-

cierilor eu eele 10 state confera un nou dinamism negocierilor de aderare

pur tate eu Romania s i Bulgaria, ea par te a aceluiasi proees i revers ibil de

largire a Uniunii Europene. in consecinta, se stabileste ea data probabila

pentru aderarea eelor doua state anul 2007.La 25 apr il ie 2005, la Luxembourg, Romania s i Bulgaria au sernnat

Tratatul de aderare la Uniunea Europeana, care contine lnsa si0clauza de

salvgardare , ce poate f i act ivata in cazul in care eele doua state nu inde-

INegocierile cu Turcia, datorita problemelor politice relative la respectarea

d reptur ilor omu lu i s i l a p ro te ct ia minor it at ilor n at iona le , s -au a flat in impas ;

r ecen t insa, r efuzul d e a colabora dep lin cu S.U .A. in razbo iu l con tra I raku lu i a

decl an sat un va l de s impat ie di n par tea st at el or eur opene pent ru Tur ci a, car e

redevine un candidat preferat pentru accederea in U.E.

2 Prin documen tu l adoptat l a Copenhaga , Cip ru a fos t inv itat s a-~i rezolve

problemele interne existente tntre comunitatile greaca si turca pana in februarie

2003, i n a sa fe l t nca t l a dat a ader ar ii uni tat ea st at ul ui ci pr iot s a nu f ie de ni ci 0

man ie ra pusa in per icol . Se a ra ta ca, d ad nu e ra pos ib ila inche ie re a une i intele-

geri intre cele doua cornunitati , aplicarea acquis-ului comunitar va fi suspendata

i n par tea de nor d a Ci pr ul ui , pana l a noi de ci zi i. Di n pac at e, i n urma unui re fe -

rendum desfasurat in 2004, reunificarea insulei a esuat, datorita votului negativ alc ip riot ilor g reci (75%) . Prin u rmare, doa r par te a ocupa ta de comun itatea g reaca a

devenit membra cu drepturi depline a U.E. sub denumirea de "cipru" .

§22. Expirarea Tratatului C .E .C .O . ( 2002) 29

plinesc in 2007 condi ti il e de aderare , s icare se t ranspune in amanarea cu

un an a integrarii efective in Uniune.

§22.Expirarea Tratatului C.E.C.O. (2002)

In 23 iulie 2002 a expirat termenul de 50 de ani pentm care a fost

instituita Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului; toate activele

s i sursele f inanciare ale acesteia au t recut, incepand cu aceasta data, in

proprietatea celorlate doua Comunitati rarnase, reunite sub denumirea de

Comunitatea europeana, iar juridic domeniul carbunelui si otelului va fi

guvemat de dispozitiile Tratatului C.E.E.

§23.Viitorul Uniunii Europene.Conventia europeanii ~iadoptarea Proiectului

Constltutiel Uniunii Europene

a) Propunerea Fischer1• La 12mai 2000, cu ocazia unui discurs ros ti t

laBerlin, Ministrul de externe al Germaniei, Joschka Fischer, a dezvoltat

o teorie propr ie refer itoare la Federat ia europeans . Propunerea sa fede-

ralista este considerata una dintre cele mai elaborate si avand un caracter

profund "integrationist".

Dupa Fischer, proiectul integrarii europene gandit de Monnet ~iSchuman

si -a a ti ns fi nal it at ea pr in Tra tat el e de la Maas tr icht s i Amst er dam; i n

pr ezent , pe rspec ti va exti nderi i Un iunii l a 27 sau chia r 30 de membri

impune reformarea ins ti tutionala a Uniunii , pentru a nu se ajunge la 0

disolutie a acesteia.

Solutia preconizata era formarea unei federatii europene, bazata pe un

tratat constitutional, care sa fie condusa de un Parlament cu rol legislativ'

I A se vedea G. Ferreol (coord.), op. cit., p. 276, C. Brice-Delajoux,

J.P. Brouant, op. cit., p. 63. .

2 Par lament ul ar urma s a fi e a lcat ui t di n doua camer e: una compus a di n

deputati alesi, care apartin in acelasi timp ~iparlamentelor nationale , si cealalta, 0

cor nbi nat ie in tr e s enat or i a lesi pr in v ot di rect di n st at el e membre (model ul

Senatului american) si 0 camera a statelor (similara Camerei superioare germane,

cu reprczentanti ai land-urilor).

." ,.... --! . J ~ ~~. . ;, I '. • .- ~



30 lstoriculformiirii Comunitatilor Europene si a Uniunii Europene

s i un Guvem cu sar ci ni execut ive'. 0 sol utie a lte rna ti va pen tru la tur a

executiva ar f i Prcsedintele U.E. , a les direct s i investi t cu pleni tudinea

puterilor executive.

Constructia europeans ar fi cladita pe ideea partajului de suveranitate

intre statele natiuni si Europa federala si pe principiul subsidiaritatii . De

asemenea, F is che r incur aj eaza c rea rea "nuel eu lui dur " al st at el or

europene, care au capacitatea s i vointa de a inainta lnt r-un r itm mai rapid

pe calea integrarii, siin jurul carora sagraviteze celelalte state membre.

Propunerea ministrului german a fost primita diferit de statele membre

ale U.E.: cele sase state fondatoare ale Comunitatilor europene s-au pro-

nuntat favorabil, statele mai mici, cum ar fi Portugalia, Austria, Irlanda,

Gre~ia, au react ionat negat iv, avand temerea ca vor f i , ,inghi \i te" int r-o

federatie dominata de .uriasi"; scepticilor li se adauga si statele care tradi-

tional s-au opus integrarii europene accentuate, si anume Marea Britanie si

tarile nordice. Dintre statele nou intrate, Ungaria este favorabila federali-

~arii , in timp ce Polonia se aliaza custatele nordice, respingand ideea.

b) Dezbaterea privind viitorul Uniunii Europene. Declartuia privind

viitorul Europei (2001). Istoria Uniunii Europene a fost marcata, in timp,

asa cum am ararat, de revizuiri succesive ale tratatelor comunitare (Actul

Unic European, Tratatul de la Maast richt, Tratatul de la Amsterdam,Tratatul de la Nisa) . Unele mcununate de succes, cum este Tratatul de la

Maast richt, a ltele mai put in relevante in ceea ce priveste adancirea inte-

grarii si rezolvarea problemelor politice ale Uniunii (Amsterdam siNisa),

toate revizuirile au lasat nerezolvate doua aspecte esentiale pentru evita-

rea disolut ie i in vii tor a Uniunii Europene: asigurarea funct ionali ta ti i

unei Uniu~i cu peste 25 de state membre, respect iv conferi rea de legit i-

mit at e i ns ti tu tiil or comunita re car e tr ebuie s a r ep rezin te s ta te le si

popoarele europene.

Propunerea Fischer, precum si alte luari de pozitie ale personalitatilor

marcante din viata politica europeana, au relevat necesitatea deschiderii

unei discutii mai ample asupra viitorului Uniunii Europene si asupra unei

noi revizuiri a tratatelor comunitare, considerata necesara si inevitabila.

In dezvoltarea acestor initiative, Consiliul european de la Laeken din

decembrie 200 I, convins dej~ de timiditatea reformelor institutionale pre-

vazute in Tratatul de la Nisa, a adoptat Declaratia asupra viitorului

1 Guvernul european ar urrnasa fieurmasul actualului Consiliu alU.E., fiind

format prinurmare din reprezentanti ai guvernelornationale,

§23 . Viitorul Uniunii Europene. 31

Europei, prin care s-a afirmat angajamentul Uniunii Europene de a deveni

mai democratica , mai t ransparenta s i mai eficienta , De asemenea, este

afirmata pentru prima data intentia de a se adopta 0 Constitutie

europeanaI,

in confonnitate cu dorinta exprimata de popoarele europene.c) Convent ia europeand (2002-2003) . Este evident ca integrarea

europeans este si 0 problema a popoarelor europene si prezenta acestora

la dezbaterea privind vii torul Uniunii este indispensabila. Deoarece

metoda revizuirii tratatelor comunitare in cadrul unor Conferinte intergu-

vemament ale , cu pa rtic iparea doar a s efil or de s ta t s i de guveme si cu

excluderea cetatenilor europeni, a dat loc multor critici, Consiliul euro-

pean a gandit pentru prima data 0alta forma de revizuire a tratatelor.

Astfel, in vederea realizarii unei Conferinte interguvemamentale cat

mai t ransparente s i mai deschise, a fos t const itui ta 0 Conventie euro-

peana, ca re a r eunit p rincipal ii a ct ori a i dezba te rii pr iv ind v ii to ru l

Uniunii : reprezentanti i Guvemelor celor 15 state membre si ale celor 13

candidate (primele 10 cu drepturi depine, iar ultimele 3 - Turcia,

Romania §i Bulgaria, cu statut de observator); reprezentantii pariamen-

telor nationale din cele 15state, precum si din statele candidate; reprezen-

tanti ai Parlamentului european si ai Comisiei europene; 13 observatori

din par tea Comitetului regiuni lor s i a Comitetului Economic si Social;Mediatorul european, reprezentanti ai partenerilor sociali europeni.

Conven tia avea men ir ea de a aduce impr euna, pent ru pr ima oa ra in

istoria constructiei europene, toate punctele de vedere nationale si euro-

pene, intr-o dezbatere deschisa. Cei 105 de membri trebuiau sa identifice

si sa analizeze principalele problerne institutionale ridicate de viitoarea

dezvoltare a Uniunii2

s i s a r edact eze un documen t cu so lut ii pen tr u

aceste probleme, document care sa s tea la baza negocieri lor din cadrul

Conferintei interguvernamentale de revizuire a tratatelor, unde se va lua

decizia finala.

1 Pentru discutii in legatura cu necesitatea unei Constitutii europene, a se

vedea D. Grimm, Does Europe neeed a Constitution?, si 1. Habernas, Reply to

Grimm, in P. Gowan, P . Ander son (ed itor s) , The Question of Europe, Verso,London-New York, 1997,p. 239 ~iurm.

2 Unele dintre aceste problemeau fost identificate chiar de Consiliul european

de la Laeken: distribuirea cornpetentelor Uniunii intre institutiile comunitare,

simplificarea tratatelor, simplificarea modalitatilor de actiune a Uniunii, asigu-rarea unei transparente decizionale s po ri te , a eficacitatii activitatii comunitare.



32 Istoricul formarii Comunitdtilor Europene si a Uniunii Europene

,I

I I / I I

Convent ia e urop ean a a f os t c ondusa d e un Presedinte, fo stul s ef d e

s ta t f ra nc ez Valery G is ca rd d 'E st aing, si u n Prezidiu, format d in II

membri: doi v icepresedint i, cate un reprezentan t a l f ieca ru ia d in tre cele

tre i s ta te membre care au detinut presedint ia Consiliului U.E. pe timpul

Conventiei, doi reprezentanti ai parlamentelor nationale, doi reprezentantiai Parlamentului european si doi din partea Comisiei europene. Reprezen-

tan tu l Parlamentului s loven a fos t inv itat sa ia parte la reuniun ile acestui

organism, ca exponent al statelor candidate.

P rima se siun e a Conven ti ei a a vu t loc in fe bruar ie 2002 ~ i s -a cont i-

nuat cu altele, organizate c at e d o ua sau tre i z ile, de doua ori pe luna, t imp

de 15 luni . In p aral el cu s es iu ni le de sf as urat e l a B ruxe ll es , grupu ri d e

luc ru conduse de un membru a l Prezidiului Conventie i au dezba tu t pro-

bleme specifice si determinate.

Una din tre ses iunile p lenare a le Conventie i a fos t a loca ta soc ie ta ti i

c iv ile, care s i-a putut f ace auz ite opini ile prin vocea reprezentan ti lo r sai .

In con tinuare, a fos t desch is un Forum de dezba te ri cu un s ite de Interne t

dedicat in intregime societatii civile (organizatii neguvernamentale, parte-

neri sociali europeni, oameni de afaceri, mediul universitar si academic)' .

d ) Consil iu l eu ropean de fa Thesalonik (2003). Proiectul Consti-

tutiei Uniunii Europene. Finalizat dupa mai mul t de un an de l a dema-

rarea dezbaterii, Proiectul de Tratat privind Const i tut ia Uniunii Europene '

a fos t p rezentat de Presedintele Conventie i europene, Valery Gisca rd

D'Estaing, Consiliului european intrunit la 20 iunie 2003 in Grecia pentru

semna re a t ra ta te lo r de a de ra re a c elor 10 s ta te candida te d in Europa

Centrale si de Est.

T ex tu l p re ze ntat d e Conven ti e es te un proi ec t d e t ra ta t comuni ta r,

care, dupa regulile ins ti tu ite la Maastrich t, a s ta t la baza d iscu ti ilor d in

cadru l Confe rintei interguvernamenta le ce a inceput in octombrie 2003

avand ca obiect 0 noua revizuire a tratatelor comunitare constitutive.

Confe rinta interguvemamentala aducea impreuna cele IS guverne a le

s ta te lo r membre U.E., cele 10guverne a le s ta te lo r candida te cu care s -au

semnat tratatele de aderare, Comisia ~iParlamentul european, si, cu statut

de observator, reprezentantii Romaniei, Bulgariei si Turciei.

Termenul de f inal izare a luc ra ri lo r Confe rintei a fos t astfe l s tabili t

incat sa preceada alegerile parlamentare europene din 2004, iar Constitutia

Ihttp:!europa.eu.intlfuturumlforum_convention

2 Proiectul este discutat pe scurt intr-un capitol distinct.

§24 . lnvitarea Turciei _ 0deciiie istorica 33

se do re a a fi s emnata ca t d e rap id pos ib il d up a d ata d e I mai 2004 , da ta

accederii noilor 10membri.

Marcand importanta primului tratat comunitar, semnat la Roma in anii

'50 , cele 25 de s ta te membre s ice le 3 s ta te candida te au a les ace lasi o ras

pentru semnarea tratatului constitutional, la 29 octombrie 2004.

e) Adesea criticata, inca de la inccputurile proiectului, motiv de nego-

cieri si dezbateri interguvernamentale intense, intentia guvernelor statelor

membre d e a o fe ri Uniuni i, s tat elor membre si ce ta te ni lo r a ces to ra 0

Constitut ie a trebu it sa depaseasca numeroase impasuri, culminand cu

es ec ul din d ecembr ie 2003 a Summit-ului de la Bruxe lles , cand liderii

eu ropeni nu au putut a ju ng e la un acord as up ra ca drului g en eral a l

Constitutiei pentru Uniunea Europeana,

La sase lun i dupa acest esec, l iderii europen i au reusi t sa-si reconci-

l ieze punctele de vedere d if erite asupra pro iectului de Constitut ie . Un

impuls in acest sens a fos t dat de a tacuri le teroris te de la Madrid, care au

a liniat s ta te le membre in jurul unui obiec tiv comun, cel a l lup te i impo-

triva terorismului, si a facut ca statele sa accepte mai usor compromisurile

necesare pentru ca proiectul sa fie adoptat.

In acest context, dupa semnarea tratatului constitutional in octombrie

2004 , r at if ic area lui u rmea za s a durez e mai mul ti a ni , imp li cand f ie

referendumuri nationale, f ie ratif icarea prin lege adoptata de parlamentul

national, fie 0 combina tie intre cele doua, in functie de optiunea f ieca ru i

stat membru.

§24. Invitarea Turciei - 0decizie istorica

In octombrie 2004, printr-o dec iz ie conside ra ta .Js to rica", Turcia a

fost invitata sa adere la Uniune.

Acceptand s a negoc ie ze cu Turci a, l ar a ce are 97% d in ter it or iu in

Asia si 66 de milioane de locuito ri de rel ig ie musulmana , Uniunea Euro-

peana si-a schimbat directia irevocabil. Semnificatia acestui moment este

una deosebita : Uniunea dec la ra pen tru prima data ca nu este n ic i un c lub

crest in s i n ic i 0 reg iune geograf ica, c i un ambit ios pro iect polit ic , ce nu

refuza aderarea unor state pe temeiuri religioase si culturale.

Procesu l inceput in 2004 va dura, p robabil, eel putin 10an i, ~inu va fi

unul u so r, s ti ut a fiind opoz it ia unor state europene (Franta, Germania,



[I

II34 lstoricul formarii Comunitii ti lor Europene si a Uniunii Europene

Cipru') si a majoritatii cetatenilor europeni la aderarea Turciei (metoda

eea mai simpla de blocare a aderarii este referendumul national in statele

membre, aceasta masura fiind anuntata deja de Franta).

Mai mult, imediat dupa aceasta decizie, s-a conturat posibilitatea ca

efectele ei adverse sa se faca simti te ehiar eu pri le jul votului referendar

asupra proiectului de Constitutie, preconizat a fi organizat in unele state

europene, in sensul ca cetatenii europeni ar putea vota contra Constitutiei

pentru a transmite un mesaj in privinta deciziei vizand Turcia.

§25. Impasul creat de respingerea tratatului

constitutional in unele state membre

Confirmand, din pacate, previziunile analistilor, referendumurile orga-

nizate in unele state europene pentru aprobarea proiectului constitutional

au seos la lumina nemultumiri mai vechi ale cetatenilor europeni fa\a de

"birocra\ii de la Bruxelles" si fa\a de decizia de a accepta Turcia la

negocierile de aderare. La aceste nemultumiri s-au adaugat altele, legate

de politica interna a unor state membre, motiv suficient, in opinia electo-ratului , pentru a da un vot negat iv oricarei propuneri sus tinute de guver-

nele nationale, indiferent de obiectul acesteia'.

Astfel, referendumurile constitutionale organizate in Franta si Olanda

in mai-iunie 2005, au ararat 0 ruptura semnificativa intre politieienii euro-

peni s i cetatenii europeni. Franta a respins eu aproape 55% rat if iearea

tratatului constitutional, in timp ee in Olanda proeentul a fost si mai mare,

de 62%.In eiuda faptului ea alte state au aprobat prin procedura parlamentara

sau referendara proiectul constitutional (Spania, Italia, Germania, Austria,

Slovenia, Siovaeia, Ungaria, Letonia, Lituania, Belgia, Grecia, Cipru,

Luxemburg, Malta), situatia Constitutiei U.E. este incerta, Parlamentul

polonez nu a r eusit r at if ic ar ea in iu li e 2005, sa rc ina r evenind noulu i

ICipru ameninta chiar cu folosirea dreptului de veto in cazul aderarii Turciei

_ nu t rebui e ui tat f apt ul ca Tu rc ia r ecu noast e numa i par tea nor di ca a i ns ul ei ,

locuita de ciprioti turci, ca fiind statuI Cipru.

2 L ipsa d e popul ar it at e a pr imul ui mi ni st ru f rancez si pol it ica na ti onal a a

guvernu lu i condu s de ace sta a con tr ibui t, a st fe l, l a r ezul ta tu l r eferendumu lu i

din Franta.

-~

§25. Impasul creat de respingerea tratatului constitutional in uneie state membre 35

par lament ales, in t imp ce Cehia urmeaza sa organizeze referendum doar

la sfars itul lui 2006 - inceputul lui 2007. Marea Bri tanie, Por tugalia,

·'uedia, Irlanda si Danemarca si-au amanat referendumurile sau ratificarea

parlamanetara pe termen nedeterminat, iar Estonia siFinlanda vor ratificaprin procedura parlamentara proiectulla sfarsitul anului 2005.

Explicatia comportamentului electoral francez si olandez, a scorului

redus obt inut la referendumul din Luxemburg, dar s i probabi li ta tea

respingerii textului in Marea Britanie, are in vedere mai multe aspecte.

In primul rand, Uniunea Europeana continua sa se ext inda, invitand

tot mai mul te s ta te europene si cvasi -europene sa adere . Cetatenii euro-

peni vor sa s tie paua unde va merge aceasta ext indere s i cand se va opr i,

pentru a face loc intaririi contructiei comunitare. Populatia Uniunii, mai

ales din vechile state membre, nu-si poate inchipui cum va a ra ta Europa

pest e 30 de an i, i ar po liti ci eni i eu ropeni nu sunt d ispusi sa tr at eze cu

seriozitate aceasta problema si sa ofere un raspuns credibil. Nimeni nu ~i-

arfi inchipuit in 1990 dimensiunile si complexitatea actuala a constructiei

europene, de aceea cetatenii europeni au senzatia ca nu au fost consultati

suf ic ient in acest proces de ext indere , iar Const itut ia acorda un "cec in

alb" institutiilor europene si politicienilor europeni pentru extinderea

nedefinita a Uniunii. Perspectiva viitorului european aduce cu ea teamadestramarii modelului social european, pierderea locurilor de munca bine

platite in favoarea est-europenilor, disolutia valorilor U.E.

In acest context , invitarea Turciei la negocieri a dat 0 lovitura dura

euro-optimistilor, iar ulterior, apropierea constanta de Uniune a Ucrainei,

un alt stat urias, a avut un efect asernanator, datorita perspectivei ca rapor-

tul de for te int re s ta te le membre sa se schimbe fundamental In favoarea

noi lor venit i. Situatia este ingreunata s i de faptul ca Turcia refuza, eel

putin in acest moment, sa discute varianta "parteneriatului privilegiat" cu

Uniunea, In schimbul aderari i, Mai mul t, l a usa Uniunii ar putea bate, in

viitor, si alte state, care deja i~i exprima intentii in acest sens: Norvegia,

Elvetia, Croatia, Bosnia, Serbia, Macedonia, Moldova, Albania, Ucraina.

Aderarea acestor s ta te ar duce la 0 Uniune cu 37 de membri ; o ric at de

bine ar suna acest lucru in teorie, pract ic funct ionarea Uniuni i in aranja-

mentele institutionale existente acum ar fipericlitata. Federalismul ar fi 0

solutie, insa ideea sperie multe state europene, si nu constituie 0 varianta

de discutie in prezent.In al doi lea rand, s ta te le vest europene au dif icul ta ti in mentinerea

modelului social ce a functionat pana acum cu succes, confruntandu-se cu



36 lstoriculformarii Comunitatilor Europenesi a UniuniiEuropene

o populat ie i rnbatranita s i cu colapsul s is temului de asigurari sociale .

Amenintarea fortei de munca est si central europeans este considerata un

alt factor de nemul tumire a populapei din s tate le din vestul Europei , des i

s lujbele vizate de est europeni sunt cele s lab plati te , care oricum n-ar f i

acceptate de cetatenii statului vestic.

In acest moment, cand textul constitutional a fost respins de doua state

fondatoare ale Comunitatii europene, si cand alte state, confruntandu-se

cu aceeasi perspectiva sumbra, incearca sa gaseasca solut ii disperate ,

opinia publica europeana este divizata lntre doua puncte de vedere: unul,

oficial , care recunoaste ca procesul de rat if icare al Const itut ie i este in

impas , insa sustine continuarea lui s i reluarea referendumuri lor dupa 0

perioada de reflectie ~ide explicare a continutului proiectului cetatenilor

europeni1, respect iv al doi lea, apart inand presei europene si societa ti i

civile, care constata "decesul" proiectului constitutional in aceasta forma

si propune 0noua dezbatere europeana asupra viitorului Uniunii.

, Problema este eli p ro ie ctul a fos t inteles des tu l d e corec t d e cetaten ii euro-

pen i, s i nu neces ita exp lica ti i sup limentare; pur s i s implu p revede ri le sale sun t

con side ra te inaccep tabi le d e ace st ia : ideea une i Uniun i tot mai ext in se s i mai

adanc ite int re s ta te le membre nu mai corespunde idealur ilor d e bunas ta re a leeuropenilor.

Capitolul IIUniunea Europeans ~i sistemul sau institutional

Sectiunea 1. Uniunea Europeans

§1. Terminologie. Natura juridica a Uniunii Europene

Termenul de .Uniune Europeana" este utilizat incepand cu 1992, cand

Tratatul de la Maast richt a denumit ast fe l ansamblul hibrid format din

Comunitatile europene si formele de cooperare interguvemamentala intre

statele membre ale Comunitatilor europene.

Este imposibil de dat 0 definitie Uniunii Europene, tocmai datorita

"ambiguiHiJii constructive" pe care 0 sugereaza aceasta sintagma 1.

Spre deosebire deComunitatile europene, Uniunea Europeans nu dis-pune, deocamdata, de personalitate juridica', Ea este mai degraba un con-

cept politic decat unul juridic, deoarece nu substituie Comunitatile euro-

pene, ci Ieinglobeaza intr-un ansamblu mai larg".

Statele membre ale Uniunii Europene I~ipot transfera cornpetentele, la

ader ar e, doar unei per soane ju ri di ce af la te l a un n ivel supe rio r' , pr in

urmare doar Comunitatilor Europene sau unui organ comunitar, cum este

Banca Centrala Europeana, nu si Uniunii Europene".

Din acest motiv, este acceptata explicatia conform careia, pentru a-si

realiza obiectivele, Uniunea Europeana utilizeaza Comunitatile Euro-

pene, completate cu formele de cooperare interguvernamentala preva-

zute In tratate.

, W.Weidenfeld, W Wessels, op. cit., p . 229.

2 f.Rideau. op. cit., p .242 ; O . Tinea,Drept comunitar general, op. cit., p . 47.3 R. Munteanu, op. cit., p. 101.

4 A se vedeaL. Cram,D. Dinan, N. Nugent (editors), op. c it ., p .5 .5 P. Moreau Defarges, op. cit., p. 37.

4.



~l

I [I

!

38 Uniunea Europeand si sistemul sou institutional

De asemenea, tot in randul mij loacelor de realizare a obiectivelor

Uniunii Europene se inscrie si sistemul institutional unic, format din cele

cinci institutii comunitare I.

§2. Obiectivele Uniunii Europene

Obiectivele Uniunii Europene sunt prevazute in Tratatul de la Maastricht

privind Uniunea Europeana':

- promovarea progresului economic si social, scopul final fiind reali-

zarea pietei unice, a uniunii economice si monetare si introducerea mone-

dei unice.

- afi rmarea ident itat ii Uniunii in plan international , prin pol it ica de

secur itate s i externa cornuna; in vii tor, se preconizeaza realizarea unei

politici de aparare comune.

- apararea dreptur ilor s i intereselor cetatenilor europeni, prin ins ti -

tuirea cetateniei europene;

- dezvoltarea Uniunii ca spatiu de libertate, securitate sijustitie, prin

cooperarea in domeniul justitiei si afacerilor interne;

- dezvoltarea acquis-ului comunitar.

§3. Mijloacele de realizare a obiectivelor Uniunii Europene

. - cei trei "piloni" ai Uniunii Europene

Cei trei "piloni" pe care se sprijina organizarea sifunctionarea Uniunii

Europene sunt, asa cum am mai aratat. .

1.pilonul comunitar - Comunitatile europene;

2. pilonul interguvernamental de politica externa si de securitate comuna

(PESC);

3. pilonul interguvernamental de cooperare injustitie si afaceri interne

(JAI).

IC. Brice-Delajoux, 1. P. Brouant, op. c it ., p . 37.

2 A se vede a Documente de baz ii a le Comunit ii ti i s ! Uniunii Europene, Ed.

Polirom, 1999.

§3.Mijloacele de realizare a obiectivelor Uniunii Europene 39

Deosebirea dintre cei trei piloni consta nu numai in scopurile distincte

pe ca re le i nt ruchi peaza - pi at a in te rna uni ca s i uni unea econorn ica s i

rnonetara (1), salvgardarea valorilor comune, a independentei Uniunii (2),

respectiv protejarea cetatenilor europeni printr-o colaborare intarita a sta-

telor membre in materie penala, lupta impotriva criminalitatii, a teroris-

mului , t raficului de droguri , de arme, a coruptiei s i f raudei (3), ci si in

mecanismele de decizie distincte existente, in functie de "pilonul" vizat.

Astfel, sistemul institutional este unic pentru cei trei piloni, insa com-

petentele ins ti tutionale sunt difer ite in funct ie de pilonul pe teritoriul

caruia se actioneaza. De exemplu, Curtea Europeana de Justitie este com-

petenta pentru pilonul comunitar, nu insa sipentu pilonul nr. 2, iar fata de

pilonul nr. 3 este partial competcnta 1. De asemenea, daca i n cazul p ri -

mului pilon functioneaza procedurile de integrare, in cazul celorlalte doua

functioneaza proceduri interguvernamentale'.

Motorul comun al celor t re i piloni este Consiliul european, organism

ce reuneste sefii de state si de guverne din larile membre, si care da

Uniunii impul su l nece sar dezvol ta ri i s al e, defin ind or ienta ri le s i

politicile generale.

In f ine, t rebuie precizat ca Tratatul de la Maast richt impune indepli -

nirea obiectivelor Uniunii cu respectarea principiului subsidlaritatii.In conformitate cu acest principiu, i n domenii le ca re nu l in de com-

peterua sa exclusiva, Uniunea Europeana nu intervine dedit daca s i in

mdsura in care obiectivele activitatii proiectate nu pot fi realizate de statele

membre intr-o manierii satisfacatoare, insa pot fi realizate mai bine la nivel

comunitar, datoritd dimensiunilor sau efectelor actiunii proiectate.

1 C. Brice-Delajoux, J.P. Brouant, op. c it ., p .41.

2 Cooperarea interguvernamentala presupune acordul unaniin al tuturor state-

lor membre pentru adoptarea unei decizii, in timp ce procedura cornunitara poate

duce la decizie ~ifolosind procedurile de vot cu majoritate calificata,

Astfel, in cadrul celui de-al treilea pilon, spre exemplu, Consiliul D.E. poate

doar s a red act ez e t ext ul unei conv ent ii pe car e st at el e membr e sa 0 adopte

u lter io r, nu sae rni ta un act comun itar obl ig ator iu cuacelas i con tinu t - G . Ferreol

(coord.), op. c it ., p . 19.



I I

III

I . I I

I I

I

40 Uniunea Europeana si s is temul sau institutional

§4. Uniunea Europeans - cadru complex ~iatipic

de functionare a lnstitutillor comunitare

Sis temul ins ti tutional al Uniunii Europene este const ruit in jurul acinci institutii fundamentale: .

- COmi.siaeuropeans, care initiaza politici siIe pune in aplicare,

- Consiliul U.E. - organullegislativ, de decizie comunitara, care actio-

neaza pe baza propunerilor Comisiei, ,

- Parlamentul european, cu rol initial consultativ, insa in ultimul timp

tot mai important in procesul de luare a deciziilor comunitare

- Cur tea Europeana de Justi ti e, care are sarcina de a interpreta actele

comunitare ~itratatele institutive, in caz de conflict juridic.

- Cur tea de conturi , ins ti tutie cu rol de control f inanciar , a l adminis-

trarii bugetului comunitar.

Acestea sunt institutiile comunitare care au functionar in temeiul trata-

telor ins ti tutive (C.E.C.O. , C.E .E . s i EURATOM); ele au continuat sa

functioneze si dupa crearea Uniunii Europene, iar in plus Uniunea Euro-

~~ana a dob~dit c~mpetenle noi, care nu intra in sfera de atributii a institu-

tiilor co~uIlltare, ~I sunt rezolvate pe baze interguvernamentale - politica

externa ~I de secuntate, respectiv cooperarea injustitie ~iafaceri interne.De asemenea, sistemul institutional comunitar este compJetat cu alte

organe comunitare, cum ar fi Comitetul Regiunilor, Comitetul Economic

~iSocial etc.

§5. Aderarea la Uniunea Europeanii.

Excluderea ~iretragerea din Uniunea Europeanii

La Uniunea Europeana pot adera "statele Europei care practica demo-

cratia pluralista sieconomia de piata" I.

'. in cazul Turciei, criteriul geografic a fost interpretat constructiv, ea avand 0parte

a tentonul~1 pe continental european, insa nu acelasi lucru s-a putut realiza in cazul

candidatum Marocului, 0 alta chestiune discutabila este aceea a statelor minuscule

aflate sub protectorat, cum sunt Andorra, Liechtenstein , Monaco, San Marino sau

Vat ic anul - a ce stea nu sun t " state" in dep linu l sen s a l cuvan tu lu i, ~ id e aceea n ic i

membre ale Uniunii Europene; ele beneficiaza insa (cu excepna Vaticanului, evident)

de anumite dispozitii specifice comunitare, cum arfi reglementiirile vamale.

_.

§5. Aderarea fa Un iunea Europeana . 41

Aderarea la Uniunea Europeana presupune, de fapt, aderarea la cele

trei Comunita t i europene, acceptarea pilonilor interguvemamentali ai Uniu-

nii, prevazuti in Tratatul de la Maastricht, si implica maimulte etape:

- Ader area propr iu -zi sa e ste pr ecedat a de semna rea unui Acord deasociere, intre statui candidat si Comunitatile europene, care se deruleaza

o anumita perioada de timp, diferita de la stat la stat' .

- AI doi lea pas este ser rmarea t rata tului de aderare , de cat re repre-

zentantii tuturor statelor membre, pe de 0parte, ~ide catre reprezentantul

statului candidat, pe de alta parte. In prealabil, Consiliul U.E. voteaza in

unanimi tate aderarea, cu consultarea Comisiei europene si cu avizul

favorabil, dat printr-un vot majoritar, al Parlamentului european.

- In f ine, t ra ta tul de adera re e ste supus ra tifi car ii in pa rl amen te le

na t iona le ale tuturor statelor membre, si, in unele cazuri, referendumului.

Strans legata de problema aderari i l a Uniunea Europeana este ches-

r iunea indelung discutata a excluderii respectiv retragerii din Uniune.

Intr-adevar, tratatele constitutive ~itratatele de aderare nu prevad posi-

bilitatea excluderii din Uniune, si nici nu exista dispozitii care sajustifice,

In mod indirect, aceasta masura; prin urmare, se poate spune ca aceasta

posibilitate nu exista'.

Cat priveste retragerea din Uniune, este acceptata posibilitatea oricaruistat de a se retrage, chiar daca nu sunt prevazute forme procedurale speci-

fice pentru aceasta'.

Groenlanda a obtinut ,,retragerea" din Comunitate, tnsa aceasta retragere

nu este una tipica, neputand constitui un precedent. Astfel, Groenlanda a

facut par te din Comunitate ca provincie daneza, incepand cu anul 1973;

autonomi a in te rna doband ita i n 1980 a f acut ca in 1984 , Danemarca sa

incheie un tratat cu celelalte state membre avand ca efect incetarea aplicarii

dreptului comunitar pe teritoriul provinciei autonome. Prin aceasta opera-

tiune a fost modificat campul teritorial de aplicare a tratatelor comunitare,

deci nu este yorba propriu-zis de 0 retragere a unui stat membru4•

, De exemp lu , Roman ia a semna t Aco rdul d e a sociere in 1993, iar ace sta a

intrat ln vigoare in 1995.2 A se vedea N. Deaconu, op. c it ., p . 9 .

3 A s e ve dea pe nt ru di scut ii le pe ace ast a t er na, G . Isaac, op. cit., p. 34;

P. Manin, Les Communautes Europeenne. L 'Union Europeene , Ed. Pedone,

Paris, 1997, p. 71; V. Marcu, op. c it ., p . 139.

4 J. Boulois,op. cit., p . 50; R. Muntean", op. c it ., p .42; O . Bibere, op. cit., p . 63.




Chiar daca t rata te le nu prevad mij loace jur idice de ret ragere a unui

s ta t, e st e ev iden t ca daca aces ta dor est e re tr agerea n imi c nu ar fi rnai

simplu decat sa practice 0perioada nedefinita politica "seaunului gol", care,

de facto, semnifica acelasi lucru. In fata unui ast fe l de comportament,

celelel te s ta te ar f i for ta te sa modif ice t ra ta te le in asa fel indlt Uniunea sa

functioneze eu mai putini membri, luand astfel act de retragere.

In 2004, problema retragerii a fost ridicata de parlamentari europeni

d in I rl anda de Nord si Scoti a, ca re p ropuneau cet at eni lo r lo r solu ti a

declararii independentei fala de Marea Britanie cu pastrarea statutului de

membru al Uniunii Europene; reactia Uniunii nu s-a lasat insa asteptata,

Presedintele Comisiei Europene Romano Prodi aratand clar ca 0 regiune

care-si declara independenta fata de un stat membru UE devine stat ter t

fala de UE si t rebuie sa parcurga toate etapele pentru a adera la aceasta

organizatie 1.

Suspendarea unui s ta t din Uniune este insa posibila, pe baza dispo-

zit ii lor Tratatului de la Amsterdam, daca acel s ta t a incalcat in mod gray

si persistent prineipiile lnscrise In tratate (art. F par. 1). Suspendarea are

loc prin decizia unanima a Consi liului U.E . (evident rara par ticiparea

reprezentantului statului In cauza), la propunerea Comisiei europene sau a

unui s ta t membru, s i eu avizul favorabil (majori ta te de2/3)

a Parlamen-tului european',

§6. Uniunea Europeana '.-un proces evolutiv

Inca de la inceputurile sale, Cornunitatile europene si Uniunea Euro-

peana au suscita t di scuti i aprin se I n r andul pol it ic ieni lo r, mediu lu i

academic sau cetatenilor europeni.Confruntarea are loc intre mai multe curente de opinie: curentul fede-

ralist, care priveste Uniunea ca un "supra-stat", curentul confederalist, care

imbina suveranitatea nationala eu integrarea europeana intr-un sistem politic

sui generis, si curentul nationalist , al , ,Europei natiunilor", care intelege

integrarea europeana ca un proces de cooperare intre guvernele nationale'.

IEU Observer, 16/04.2004.

2 O. Tinea, Orept eomunitar general, op. cit., p . 52.

3 W. Weidenfeld, W. Wessels, op. c it ., p . 143 .

§6. Uniunea Europeona - unproces evolutiv43

Viziunea "parinlilor fondatori" ai Uniunii Europene a fost 0 federalie

'uropeana, suprana\ionala, eu competente largi de decizie. Acest obiectiv

rciese din Declaratia Schuman din 9 mai 1950.Pre~edintele fr~ncez Charles de Gaulle a fost eel mai mare sustinator

(II Europei confederate, fermata din state independente, care singure audreptul de deeizie: .stetele natiuni sunt singurele entitati care dispun, spre

dcosebire de organiza\iile suprana\ionale, de legitimitate. Care sunt reali-

tn\ile Europei? Care sunt bazele pe care se poate construi? De fapt statele

sunt cele care, fiind, e adevarat, foarte diferite unele de alte1e, au fiecare

lin suflet, 0 i stor ie" - spunea de Gaulle. In opinia aceluiasi om pol it ic ,

l~uropa trebuie sa fie independenta fala de Statele Unite, fiind criticabile

lncercarile unor state europene de a 0piasa sub influenta americana'.

In fine, cea de-a treia optiune, 0Europa interguvernamentala, este sus-

(inuta Iati~ sau disimulat de Marea Britanie, tributara inca In plan ideolo-

gic ~ipol it ic relat ie i sale cu S.U.A., izolari i e i insulare, precum si nive-

lului de dezvoltare super ior. De asemenea, s ta te le nordice s i In special

Danemarca profi ta eel rnai mul t de pe urma intarzier ilor in procesul de

integrare adancita. preferand formele de cooperare interguvernamentala.

Ext inderea Uniunii Europene la peste 25 de membri pune probleme

cleosebite din punetul de vedere al adancir ii [ntegrari i europene, mai

multe scenarii fiind prefigurate:a) Europa " a la carte", care presupune alegerea politicilor comunitare

in functie de interesul imediat al statelor membre; aceasta solutie implica

reducerea rolului pe care-l joaca institutiile comunitare, in favoarea unei

cooperari interguvernamentale.b ) Europa "cu ma i multe v ite ze ", i n ca re exi st a n ive lu ri d if er it e de

integrare a statelor membre,c) Europa "cu nucleu tare" , presupune formarea unui nucleu federal

de state care sunt dispuse (si capabile) sa continue integrarea, in t imp ce

relatiile lor cu celelalte state raman flexibile.

IA. Profiroiu, M. Profiroiu, op. cit., p. 23.

2 P. Fontaine, op. c it ., p . 23.



44 Uniunea Europeand si s is temul sau institutional

Sectiunea 2 . S i st emu l institutional al Unlunii Europene

§1. Comis ia europeana

1.1. Structure. Numirea ~idemiterea dinfunctie a comisarilor

europeni

Comisia europeana l, ee a mai originala dintre institutiile comunitare',

este fermata in prezent din 25 de comisari desemnati de guvernele

st at el or memb re, "a carer independents e ste in a fa ra oricarui dubiu'", pe

baza competentei lor generale, profesionale.

Tratatul de la Nisa4, ul timu l t ra tat c omuni tar ce amende a z a tratatele

institu tive din anii '50, reglementeaza desemna rea Comis ie i europene a st fe l:

a ) Consi liul europeans hotaraste desemna rea une i personalitati ee

urmeaza a fi numita presedinte a l Comis ie i, Par lamentul european apro-

band aceasta desemnare;

b ) Consi liul U .E. (eu major it ate calificata) impreuna CII viitorul prese-

dinte aI Comisiei, desemneaza comi sa ri i pe baz a pr opune ri lor veni te di n

partea guvernelor nationale,

c) comisarii, impreuna cu presedintele aeestora, sunt supusi, In ealitate

de organ eolegial, aprobarii Parlamentului European",

1 Denumirea de "Co rn is ie europeana" a fos t adoptata numai dupa Tra ta tu l d e

la Maastricht privind Uniunea Europeans, anterior fiind folosita sintagma "Comi-

s ia Comun itat ilor Europene" . Cu toa te ca denumirea s -a sch imba t, in documen -

tele oficiale se intalne~te in eontinuare si veehea denumire.

2 O. Bibere, op. cit., p . 135.

J Art. 10al Tratatului de fuziune a executivelor.

4 Pentru modalitatile de desemnare anterioare Tratatului de la Nisa si evolutia

l or, a se ve dea D. Leonard, op. cit., p. 41; G. Ferreol (coord), op. cit., p. 37;

W. Weidenfeld, W. Wessels , op. c it ., p .41; N. Deaconu, op. c it ., p .70.

S V. Duculescu, Tra ta tu l d e la Nisa s i r eforma ins ti tu tionala a Uniun ii Euro-

pene, in Rev is ta de d rept comercial , n r. 3/2001, p . 50. In sen su 1ca nu este vorba

de 0 int runi re a Consi liului european, c i d e 0 reu ni une Ia ee l mai i nat ni vel a

Consi liului U .E., a se vedea O. Manolache, op. c it. , p. 93. In ce ne p ri ves te, ne

ral iem p rime i opini i, d eoarece Consi liul U .E. nu se poa te reuni d ed it I a n iv elul

min is tr ilor d e externe ( sau in Consi li i special iz ate) , nu s i la n iv elul s ef ilor d e s ta t

side guvern, in caz contrar diferentierea intre cele doua organisme fiind inutila .6 In doc tr in a se sub liniaza ca aceas ta p rocedu ra nu ech iv aleaza cu 0 inves-

titura a Cornisiei de catre Parlament - deoarece guvernele nationale desemneaza

§1. Comisia europeand 45

d) Comi si a e urop eana i n i nt re gime es te numi ta i n f unct ie de Cons il iul

U .E., eu majoritate calificata.

• Comi sar ii sunt cetateni a i s ta te lo r membre, si In prezent pot fi eel

mult doi di n aceeasi tara'. Numarul lor este stabilit de Consiliul VE, eu

unanimitate de voturi.

Ma ndat ul comi sar il or e ur openi e st e de 5 ani, si sunt reeligibili. Desi

sunt desemnati de guvemele nationale, nu pot fi demisi de acestea.

Sinzura institutie care are dreptul de a demite un comisar este Curtea

13urop:anade Justltie2, in timp ce Comisia in intregime, ea organ eolegial,

poate fi demisa de Parlamentul european, prin motiune de cenzura,

adoptata cu votul a doua tre imi din voturile exprimate, si in acelasi timp a

majoritatii membrilor (majoritate destul de greu de obtinut, Insa care

putea f i realizata in 1999, daca demis ia Comis ie i San te r nu a r f i interveni t

tn timp utiJ).

• E st e de l a s ine i nl el es ca ext inde rea Uni uni i l a 27 de state presupune

modifiearea strueturii institutiilor eomunitare si a modalitatilor de desern-

nare a acestora.

.Ast fe l, in 2004, a fost fermata prima Comisie dupa largirea Uni uni i e u

.primul val", ea fiind compusa dintr-un r epr ezent ant al fiecarui stat

membru, numarul comisarilor putand f i modi fi eat de Cons il iul U.E. pr in

vot unanim (Tratatul d e la Nisa) .

membr ii Comi si ei - c i doa r ampl ifi ca r ol ul P ar lament ul ui s i a l vot ul ui sa u de

tnc rede re in p roce su l d e numire a corni sa ri lo r - C . Lefter, op. c it ., p. 111. I n c e ne

priveste, nu vedem deosebiri esentiale intre aceasta procedura ~icea nationals de

I nves tir e a Gu vemul ui de ca tre Par lamen t; pe de a lt a pa rt e, nu i nt el egem de c e

votul aprobator al Parlam~ntului european nu poate fi considerat 0 tnvestitura a

omi si ei i n func ti e. In s ens ul ca s ist emul de des emnar e a Comi si e se apr opi e

de eel dintr-un r egim par lament ar c Ia si c, a se vedea s i G. Ferreol (coord.),

op. c it ., p . 37.

J acques San te r a fos t p rimu l p re sedinte desemna t care a avu t p robleme in ce

p rive ste obt in erea aprobar ii Par lamentului european, c andida tu ra sa t re cand la

limita in 1994. .

I De obicei, comisarii europeni sunt politic ieni din statele membre, de regula

di n pa rt idul af lat I a guvema re ; exce pt ie fa ce Mar ea Br it ani e, c are numes te

constant comisarii d in opozitie - D. Leonard, op. c it ., p .40 .

2 In ace st c az , p en tru numirea unu i nou comisar se parcu rge d in nou int re agapr ocedur a de numi re ; comi sar ul a st fel nur ni t va a vea tn sa un mandat r edus , el

Incheind mandatul celui demis.




Imedi at i nsa dupa ce Uniunea se va ex ti nde la 27 de s ta te , numarul

membrilor Comisiei va f imodi ficat in asa fel incat saf ie eel mul t egal cu

27, deci va putea f i chiar mai mic decat numarul s ta te lor membre1. Prin

urmare, ii va reveni Consi liului U.E. sarcina de a respecta egali ta teadintre state, desemnand in asa fel cornisarii lncat diferenta dintre numarul

total al mandatelor detinute de reprezentantii diferitelor state sa nu fie mai

mar e de un mandat , i ar Corn is ia s a re fl ec te permanent s i de 0 maniera

satisfacatoare evantaiul demografic si geografic al statelor membre/.

Conducerea Comisiei este fermata din:

a) Presedintele Comisiei. Desemnat cu 6 luni inainte ca mandatul sau

sa lnceapa, acesta este consultat in legatura cu desemnarea celor la lt i

comisari. Numirea sa se face pentru un mandat egal cu eel al Comisiei.

Presedintele Comisiei europene este f igura cea mai proeminenta a

Uniunii Europene, cea mai mediatizata persoana din angrenajul institutio-

nal comunitar . Nu este de mirare, asadar, ca toate comisii le care au func-

t ionat pana i n pr ezen t au purt at nume le p re sedin ti lo r l or - de exemplu

Comi si a Jenki ns , Comis ia Thorn, Comi si a De lo rs, Comis ia San te r,

Comisia Prodi, Comisia Baroso3.

Presedintele Comisiei are, teoretic, rol administrativ si protocolar, el

reprezentand Comisia in fata celorlalte institutii eomunitare, preeum si inrelatiile cu tertii. Influenta presedintelui poate fi insa, in practica, destul

de mare, fapt demonst rat de per ioada Delors, s i confi rmat prin modif i-

carea Regulamentului intern al Comisiei, prin care sunt recunoscute largi

puter i discret ionare presedintelui in atr ibui rea sareini lor in inter iorul

institutiei (comisarilor), siin revizuirea acestora',

Continuand pe linia acestei orientari, Tratatul de la Nisa a intarit rolul

presedintelui Comisiei europene in raport cu ceilalti comisari: el defineste

IConcept ia dupa care t rebu ie numit c are un comisar d in f ie ca re s ta t membru

e ste c ri ti ca ta in doc tr in a, d eoarece in ace st f el Comis ia e ste indepar ta ta de rolul

sau prezumat, acela de institutie ce apara interesul comunitar dincolo de orice

interese nationale - P. Moreau Defarges, op. c it ., p .51 .

2 A se vedea O. Manolache, op. cit., p. 94; O. Tinea, Tra ta tu l d e la Nisa,

op. c it ., p . 16.

l Actua la Comis ie europeana , condu sa de Jose Manue l Baroso, d in Por tu -

galia, W vaincheia mandatul in 2009.

4 A s e ve dea art. 219 d in Tra ta tu l U .E.; O. Ferreol (coord), op. c it ., p. 37.

Inainte . presedintele propunea repartizarea responsabilitatilor,' s i comisarii votau

in plen aprobarea propunerilor. .

§1. Comisia europeana 47

uricntarile politiee si organizarea interna a Comisiei, asigurand coerenta,

,\ilcacitatea si colegialitatea actiunilor acesteia, numeste vicepresedintii

Comisiei, si poate cere demisia unui comisarl.

b) Yicepresedlntii, in numa r de doi, sunt d e se rn na ti , a sa cum am a ra ra t ,do catre presedinte", dintre comisari. Vicepresedintii au ca rol suplinirea

presedmtelui atunci cand imprejurarile 0cer.

1.2.Atributille Comisiei Europene

a) atributii Inprocedura legislative. Comisia europeans detine mono-

polul ini ti at ivei legis la tive in sfera primului "pi lon" , eel comunitar ',

lnitiativa care este t r ansmisa spre decizie Consiliului U.E. In cazul celui

de-al doilea "pilon", Comisia este doar asociata initiativei Consiliului

U.E. , i ar i n cazul celu i de-a l tr ei le a ea impa rt e acea sta a tr ibutie cu

statele membre4•

Consiliul U.E. singur sau impreurui cu Parlamentul european adopta

nc te norma tiv e i n p ri nci pi u numai pe baza propuneri lo r inain ta te de

omisie - aeeasta este regula ins ti tuita prin t ra ta te . lata de ce Comisia

este considerata .organul motrice al integrarii europene'".

Consili ul poa te i nsa sol ic it a Comis ie i sa f aca anumite propuneri,

pcnt ru realizarea unui obiectiv comunitar. Decizia va respecta propunerea

7naintata de Comisie , nu- i va putea f i contrara; daca se dores te modi-

ficarea propunerii, singura in masura sa 0 faca este Comisia, la solicitarea

institutiilor comunitare interesate - Consiliul U.E. sau Parlamentul. Prin

cxceptie de la acest principiu, Consi liul va putea adopta, insa doar eu vot

una n im , 0decizie in care propunerea venita de laComisie se r egaseste eu

modif ica r i .

Ini ti at ivele Comisieisunt publicate in Jurnalul Oficial a l Uniunii

Europene , seria "C", fiind numite "documente COM".

Dis tinct de dreptul de a ini tia acte normative, Comisia dispune side 0

putere normativd proprie:

IArt . 217 nou a lTratatului d e laMaastricht.

2 Ina in te de Nisa, v ic ep re sedint ii e rau descmna ti d e Comis ie ea o rgan cole-

gial, dintre cornisari.

lC.J.C.E. 26 februarie 1976, cauza SAD AM; P. Fontaine, op. c it ., p .52 .

4 A s e v edea C . Brice-Delajoux, J.P. Brouant, op. c it . .p . 56.

sA s e v edea C . Lefter, op. c it ., p . 113 .



II III ' I 1 1 1 1 1

1 I I I I I I i lI I ! I ' I I I I I

1 1 1 1

l i ' l

1 ' 1 ' 1 '

' I : : ~

1 , , 1

I l i l :

1

1 1 1 11 1 , , 1

I ! l l l l l i l l ' l l

1

1 , 1 1 1 1 1 1 ' 1 1 1

1 1 1 1 1 1

II

I I I I

1 1 1 ,

'I I

I'

l l 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

' 1 1 1

48 Uniunea Europeand si s is temul sau institutional §J. Comisia europeand 49

- Inprimul rand, ca succesoare a Ina lrei Autoritat i a C.E.C.O., Comi-

s ia a re , teore tic, d rept de dec iz ie absoluta In domeniu l C.E.C.O., insa In

pract ica ea I~iexerc ita acest d rept a la tu ri de Consiliul U.E. , care emite un

aviz conform', procedura apropiindu-se astfel de cea obisnuita, din C.E.E.sau Euratom.

- In al doil ea rand, chiar si In tratatele C.E.E. si Euratom, Comisia

dobandeste putere normativa proprie , Insa numai in anumite domenii ,

strict delimitate prin textele tratatelor: uniunea vamala, concurenta,

- Comisi a are si 0 putere normativa subordonata celei a Consiliului

U.E., care-i permite executarea actelor adoptate de Consiliu.

- Comis ia poa te emite dec iz ii ind iv idua le (precum si recomandari sau

avize), adresate statelor sau intreprinderilor comunitare, prin care inter-

vine In anumite domenii, cum ar fi concentrarile economice.

b) atribtuia de "gardian al tratatelor", Tratatele institutive imputer-

n icesc Comis ia europeana sa urmareasca ~isa asigure respectarea drep-

tului comunitar origina r sau derivat , a ta t de catre s ta te le membre, d lt s ide

catre celelalte institutii comunitare.

Procedura u ti liza ta de Comis ie In cazul in care un s ta t membru omite

sau refuza sa-si indeplineasca 0 obligat ie ce decurge d in tra ta te a re mai

multe etape:- i ni ti al , Comisi a reamintest e s ta tului o bl ig at ii le pe c are Ie a re si I I

invita sa-si prezinte observatiile intr-un anumit interval de timp;

- In s itua tia in care s ta tu i nu seconformeaza, Comis ia emite 0 "opinie

motivate", prin care stabileste 0 per ioada de timp I n care st atui est e

obligat sa-si lndeplineasca indatoririle;

- daca n ic i acest termen nu este respectat , Comis ia ses izeaza Curtea

Europeana de Justitie, care constata nerespectarea obligatiilor din tratate, si

solicita, la randul ei, statului membru, sa se conformeze cerintelor Comisiei;

- ultima etapa 0constiuie actionarea de catre Comisie a statului membru

in fata Curtii Europene de Justitie, pentru incalcarea obligatiilor prevazute

Intratat, finalizata cu 0hotarare judecatoreasca de obligare a acestuia.

Pentru a-si indeplini atributia de "gardian al tratatelor", Comisia poate

cere informati i s ta te lo r, intreprinderi lo r sau persoanelor f iz ice, in scop

preventiv sau de informare/.

til f ine, mai trebu ie sub liniat f ap tu l e ll . f ieca re comisar a re a tr ibutii

pecifice, intr-un domeniu de activitate determinat', din aceasta perspec-

I l v n Comisia asemanandu-se cu un guvern national.

Dec iz ii le lua te de un comisar in domeniu l sa u de activ itate nu suntcons id erat e d eci zi il e Comis iei d ec at a tu nc i ca nd exi st a 0 delegare

I xpresa In acest sens d in partea Comis ie i, iar aceas ta delegare poa te f i

icorda ta doar in chestiuni de gestiune si adrninistrare2.

c) atributia de organ executiv al Uniunii Europene. Comisia este

nrganul executiv al Uniunii , eel care pune In executare actele normative

emise de Consiliul U.E. sau de acesta in codec iz ie cu Parlamentul euro-

pean3. ' in exerc itarea acestei a tr ibutii , de a pune in execu ta re dec iz ii le

'onsiliului V.E., Comisia dispune, asa cum am mai precizat, de 0 putere

normat ive proprie, putand adopta regulamente, di re ct ive ~ i dec iz i i ,

p r ec u m s i r e co m a nd a ri sau avize .

Domeniile In ca re Comisi a a re pu te re normat iva subo rdona ta , de

executare, sunt, conform tratatelor':

- implementarea (executia ) bugetului comunitar , a l carui pro iect este

lotde competenta Comisier':

- uniunea vamala;

- concurenta;- functionarea pietei comune (cu exceptia agriculturii);

- gestiunea fondurilor comunitare.

, D in tr e domen ii le des peci al izar e amint im: pol it ica comer ci al a comun it ar a,

probleme indus tr iale, tehnologii informationale s i de telecomunicati i, concurenta,

p l it ica ext er na s i de s ecur it at e comuna, cul tu ra ~ i audiov izua l, s ti in ta , cer ce ta re

~idezvo lt ar e, med iu l i ncon ju ra to r, pol it ic i r eg iona le , t rans po rt , p ia ta i nt er na ,

p ro tect ia consumato ru lu i, t ur ismu l, i nt repr inderi mic i ~ i mij loci i, agr icul tu ra ~ i

dezvoltarea rurala etc.

2 C.J.C.E., cauza Akzo-Chemie, 5/85 si c au za Basf AG, 137/92, in C. Brice-

Oelajoux, J. P. Brouant, op. cit ., p. 68, respectiv O. Manolache, op. c it ., p . 96.

3 J. McCormick, op. c it ., p . 97 .

4 Art. 1 24 , 1 30 b , 1 0 (2), 13 (2), 22, 89, 90, 93, 97 d in T ra ta tu l C.E .E .

s I n anu ! urmator anu lu i buget ar , Par lamentul , l a p ropunerea Consi li u! ui de

m in ist ri s i p e b az a ra por tu lu i Curt ii d e c on tu ri , d esc ar ca de g est iu ne Com isi a

europeana, cu privire la implementarea bugetului comunitar ., P.Moreau Defarges, op. c it ., p . 40 .

2 P. Fontaine, o p. c it ., p . 5 3

,



, I

I I

50 Uniunea Europeand si s is temul siiu institutional

In celelal te cazur i, puterea normativa der ivata decurge din vointa

Consi liului de minis tr i, care deleaga in mod expres Comisia sa execute

actele normative pe care le-a adoptat'.

d) atributia de reprezentare. Comisia reprezinta Uniunea Europeanain relatiile cu statele nemembre siin organismele internationale; in interiorul

Uniunii ea reprezinta interesul comunitar, in raport cu persoanele fizice sau

juridice, cu celelalte institutii comunitare sau cu statele membre.

Comis ia europeana tr ebuie sa acti oneze i n a sa f el inca t in ter esul

comunitar sa primeze in fata intereselor statelor membre. Rolul ei este cu

atat mai dificil , cu cat el necesita negocieri prealabile adoptarii oricarei

initiative legislative cu statele membre, cat si medierea negocierilor dintre

statele membre. A~a cum s-a subliniat in doctr ina, Comisia apare ca un

intermediar neutru intre statele membre, pe de 0 par te , s i int re acestea ~i

Uniune, pe de alta parte",

Ca reprezentant pe plan extern al Uniunii, Comisia este cea care nego-

ciaza tratatele intemationale incheiate de Uniune, fiind imputernicita de

f iecare data de cat re Consi liul U.E . print r-o .xlecizic de ncgociere": '.

Ulterior, Consiliul U.E. va ratifica acordul international, votand de regula

cu majoritate calificata, cu exceptia acordurilor de asociere sau aderare,

care trebuie votate cu unanimitate.

1.3. Functionarea Comisiei europene

Fiecare comisar este asistat in activitatea sa de un Cabinet, format din

functionari administrativi.

Sefii de cabinet se inalnesc saptamanal pentru discutarea problemelor

ce necesita int runi rea Comisiei s i pentru a pregati lucrari le acesteia.

Acestia analizeaza problemele de discutat si Ie includ in doua categorii:

categoria "A" si categoria "B". Problemele de categoria "A" sunt aspecte

asupra carora comisarii cad de acord prin intermediul sefilor de cabinet, si

I Este vorba de a sa numita " comi to logie" , c are desernneaza modal it at il e d e

apl ic are a regulamen te lo r emise de Consi liu, ~ i c are cad in sarcina Comis ie i -

W. Weidenfeld, W. Wessels , op. cit., p . 242.

2 C. Lefter, op. cit., p. 119.

3 .Decizia de negoc ie re " e ste supusa Par lamentu1ui s i Cur ti i Europene de

Justitie spre avizare prealabila conforma. Curtea Europeana de Justitie avizeaza

p ro ie ctul d e aco rd interna tional d in punctul d e vedere a l con fo rmitat ii s ale cu

tratatele comunitare.

§J. Comisia europeanii 51

1 1 1 1 rnai trebuie sa discute in plen, adoptarea lor in Comisie fiind asadar 0

Hll llpla formali ta te de vot . Aspectele din categor ia "B" necesita insa

tl ls cu tii in Comis ie si r ea liz ar ea unu i acord in tre comisar i pen tru a fi

irunspuse in acte comunitare. Asupra acestora din urma se vor concentraIII 'l'1irileComisiei.

Comisia are sediulla Bruxelles, si seintruneste saptamanal (de regula

miercurea), prezenta comisarilor la sedinta fiind obligatorie'. Hotararile

N' iau in prezenta majoritatii membrilor, cu majoritate simpla, si implica

Inspunderea colectiva a comisarilor europeni.

Evident ca in cazul in care considera necesar , comisar ii europeni se

pot intalni in afara cadrului del iberat iv din Comisie pentru discutarea

dlrecta a problemelor urgente sau cu caracter deosebit.

Activitatea permanents cu caracter administrativ este asigurata de cele

16 de directi i generale (D.G. ), dintre care mentionam secretariatul

11meral ', serviciul jur idic , biroul de stati st ica etc . .

Personalul administrativ al Comisiei (aproximativ 21.000 persoane),

oncentrat in majoritate laBruxelles, dar ~ilaLuxemburg, este recrutat de

entre Comisie, pe criterii geografice, si i se aplica aceleasi cerinte privind

lndependenta fala de statui de origine. 0mare parte a personalului admi-

nistrativ este angrenata in activitatea de traducere a documentelor oficialen cele Illimbi oficiale ale Uniunii Europene",

Ca racte ru l tehni c a l Comis ie i nece sit a emite rea a nu ma i puti n de

6.000 de acte comunitare pe an, dintre care aproximativ 4.000 sunt emise

de un comisar sau altul , pe baza de abi li tare . La luarea decizii lor un rol

important it joaca asociatiile de lobby, reprezentand diferite categorii

socio-profesionale sau.economice, ce incearca sa-si impuna propria ver-

siune in textul viitorului act comunitar'.

IDiscu ti il e int re comisar i au loc de regu la in eng leza sau f ranceza, cu toa te ca

doe ument el e of ici ale sunt t radus e i n t oat e ee le II l imbi of ici al e al e Uni un ii

Europene .

2 TiC, Hartley. op. cit., p. 15; O. Tinea, Drept comun itar g eneral , op. c it .,

)1. 70; V. Mareu, op. c it ., p .69 ; I. Jinga, Uniunea europeana - realita ti si perspec-

live, Ed. Lumina Lex, 1999, p. 131.

3

Sec re ta ru l g eneral s e bucura de s tabi li ta te 1n funct ie , d in 1958 s i p an a inprezent doar 4 persoane ocupand aceasta functie .

4 D. Leonard. op. c it ., p .42 .

5 P. Moreau Defarges, op. c it ., p . 51



52 Uniunea Europeand si sistemul sau insti tutional

1.4. Rolul Comisiei Europene in ansamblul institutiilor comunitare

Comisia europeana este organul executiv al Uniunii Europene, fiind

perceputa ca un "guvern" comunitar. Ea intruchipeaza "ideea europeana",

i nt ruc at membr ii sa i, d esi numi ti de guve rne le na tional e, n u au n ici 0

obligatie fala de acestea, f iind loiali doar intereselor Uniunii Europene.

Comisia urmares te, prin unnare, realizarea interesului comunitar, aflat

adesea in contradictie cu interesul national al statelor rnembre I.

Independenta comisarilor europeni este 0 problema de 0 importanta

d eos eb it a, de oarece e i t rebuie sa i a poz it ie ad es ea in fa ta t endint ei de

influentare din partea statului care i-a desemnar.

Pen tru a asigura independenta comisarilor , t ra ta te le impun anumite

obligatii atat In sarcina acestora, cat si a statelor membre.

Astfel, membrii Comisiei nu pot cere sau primi, In exercitarea atribu-

l ii lo r lor , n ic i un fel de ins truc tiun i d in partea guverne lor nationa le sau a

a ltor ins ti tu ti i nat iona le sau comunitare s i trebu ie sa se abtina de la orice

activitate incompatibila cu natura atributiilor lor.

Dupa incetarea activitatii de comisar european, persoana respectiva

are indatorirea de a secomporta cu discretie si integritate. Incaicarea obli-

gatiilor asumate de comisar atrage raspunderea juridica a acestuia, in fata

Curtii Europene de Justitie, care 11poate demite; de asemenea, comisarul

poa te p ie rde drepturile de pensie, tot p rintr-o dec iz ie a Curti i Europene

de Justitie '.

In contrapartida, comisarul european beneficiaza de numeroase privi-

legii siimunitati", pentru a-si putea realiza activitatea In bune conditii",

, L. Cram, D. Dinan, N. Nugent (editors) , op. c it ., p . 7 .

2 S ingura pos ib il it at e a s ta tu lu i membru de a s anct iona comis ar ul p ropus de

acest a ~ i car e a act iona t impot ri va int er es elor s ta tu lu i r es pect iv est e r ef uzul de a-l

propune din nou.

3 Est e cazul l ui Mar ti n Bangemann , car e, d in poz it ia s a de comis ar a l t el eco-

mun icat ii lo r, a f os t r ec ru ta t de 0 s oc ie ta te d in domen iu , Tel ef on ica, ~ i a demi-

s iona t, Cur tea Europeans de J us ti ti e p ronunt and u lt er io r decader ea s a d in d reptu-

r ile de pensie, I.olici tarea Consiliului U.E.

• Imunitatea diplomatica de care benef iciaza comisar ii europeni poate fi ridicata

chiar de Comis ie - asa s-a intampla t in 2000 cu comisarul francez Edith Cresson.

5 A se vedea art . 12- 15 d in P ro toco lu l p ri vind p ri vi legi il e si imunitatile

Comunitat ilor europene s i ale functionari lor s l agentilor comunitar i, anexat Trata-

tului de fuziune.


I,!,!.Reforma Comisiei europene

YnceputaIn 1995, la initiativa a doi comisari nordici, reforma Comisiei

Vl/,clIza adaptarea acesteia la necesitatile In c ont inu a sc himbare a le

I lnlunii Europene, si are ca tinte managementul financiar si al resurselor

umnue, precum ~iprocedura legislativa,

In cazul primelor doua, au fost derulate proiecte de modernizare care

IIv au menirea sa introduca princ ip ii le cotro lu lu i f inanciar , aud itului

hucrn, achizitiei publice transparente, a descentralizarii deciziei in dome-

I1 lu l r esur selor umane de la Direc to ra tu l General IX la celelalte direc-

uua t e , specializate.

In ce priveste procedura leg is la tiva , refonna s -a concentra t pe ideea

III,·i legiferari mai responsabile, realizata prin reducerea numarului pro-

puncrilor legislative In paralel cu imbunatatirea mecanismelor de consul-

I,ll" anterioare ~iconcomitente conceperii propunerii legislative',

§2.Consiliul Uniunii Europene

l,l.Precizari terminologice

Consiliul Uniunii Europene (inainte de Maastricht, al Comunitatilor

Europenei este cunoscut sisub numele de Consiliul de ministrt.

in ce ne priveste, vom opta in aceasta lucrare pentru denumirea oficiala,

II' Consiliul U.E.3" pentru a familiariza cititorul cu notiunile folosite in

iIocumentele oficiale ale Uniunii Europene, desi consideram CR denu-

nrirea informala Consiliu de ministri este mai adecvata, in primul rand

pentru a-I deosebi de Consiliul european, organism paracomunitar cu care

Cons il iu l Uniuni i Eu rop en e se c on funda fo ar te us or , si apo i, pe nt ru a

, A s e vedea Laura Cram, The Commission, in L. Cram, D. Dinan, N. Nugent

(nditors), Development s i n the European Union . S t. Mar ti n' s P~ess . New York,

1999, p. 55; I. Jinga, op. c it ., p . 143 .

2 C. Brice-Delajoux, J.P. Brouant , op. c it ., p . 62; W. Weidenf el d, W Wesse ls ,

lip. cit ., p. 57.3 Denumir ea s uger eaza f ap tu l ca aceas ta i ns ti tu ti e act ioneaza in tot i cei t re i

"piloni"ai V.E. , eel comunitar respectiv cei doi interguvemamentali.

b.



54 Uniunea Europeand si s is temul siiu insti tutional §2. Consiliul Uniunii Europene 55

sugera cornponenta sal. De altfel, chiar in documentele oficiale, Consiliul

Uniunii Europene este deseori amint it sub t itulatura s impla de "Con-

siliul", inclinarn sa credem c a din aceleasi ratiuni. Proiectul de Consti-

tutie europeans consacra din nou termenul de "Consiliu de ministri".

2.2. Structura Consiliului Uniunii Europene

Consiliul Uniunii Europene este format din reprezentantii guvernelor

s ta te lor membre. Ins ti tutia poate lua forma unui "Consiliu general",

atunci cand este compus din minis tr ii de externe ais tatelor membre, sau a

unor "Consilii speciale"; .specialirate" sau .sectoriale", cand es te

compus din ministrii specializati intr-un domeniu sau altul (agricultura,

industrie, comer], etc.l

Conduce rea institutiei este fermata dintr-un presedinte, desemnat prin

rotat ie , la f iecare 6 luni" , dintre reprezentanti i s ta te lor membre, int r-o

ordine prestabilita". Astfel, in prima jumatate a anului 2003, presedintia

Consi liu lui a apa rt inut Gr eci ei , in ce-a de -a doua par te a anu lu i a fost

preluata de Italia, in 2004 au fost Irlanda si Olanda, in 2005 sunt

, In lucrarilede specialitate, se folosestefie denumireade "Consiliul Uniunii

E ur op en e" - J. Rideau,op. cit ., p.

319;G.

Ferreol,op. cit ., p.

51; C. Lefter,

op. cit ., p. 98, W. Weidenfeld, W Wessels, op.cit.,p. 57, O. Tinea, Drept comu-nitar general, op.cit.,p. 57, A. Profiroiu, M . Profiroiu, op. cit., p. 74, fie cea de

"Consiliu de ministri" - C. Brice-Delajoux, J. P. Brouant, op. cit ., p . 55;

D. Leonard, op.cit.,p. 44, P. Moreau Defarges, op.cit.,p. 45, P. Fontaine, op.cit.,p. 47; 1 . McCormick, op.cit., p. 97; V. Marcu, op. cit., p. 59, C. Leicu, op. cit.,

p. 65, fi e cea de "Cons il iu a l Comunitdt ilor Europene" - D. Mazilu, op. cit.,p. 113;N. Paun, A. C. Paun, op. cit ., p. 171, fie, in fine, denumirea simpla de

"Cons il iu" - O. Bibere, op.cit., p. 130.2 Germaniaa cerut inserareain Tratatulde laMaastricht a unei formularispe-

ciale,in sensulca "din Consiliu facparte cite unreprezentant la nivelministerial

al fiecarui statmembru, reprezentant abilitat sa angajeze acel stat membru". Prin

aceasta precizare, s-a considerat ca se asigura reprezentarea statelorfederate(cumsunt Land-urile germane) la lucrarile Consiliului, atunci cand interesele acestora

o impun.

3 Schimbareaprescdintelui areloc la 1 ianuarie,respectiv I iulie a fiecarui an.

4 La inceput, rotatia se realiza in ordine alfabetic ii , insa ulterior s-a decis

amendarea acestui sistem si distantarea statelor mai mariin graficul presedintiei,

deoarece acestea urmau imediat unele dupa celelalte, si exista temerea statelormarifata de deciziile luate in timpul presedintiilor succesiveale statelor mici.

I uxcmburg si Mar ea Br itanie , in 2006 Aust ri a si F in landa , in 2007

r "'lIlania ~iPortugalia.

I II funct ie de tara care det ine, 6 luni, fotol iul de presedinte al Consi -

Ih!llliU.E., se vorbeste despre .presedintia daneza", "pre~edinlia greaca",

"I" scdintia italiana" a Uniunii Europene.

Dupa unele opinii, termenul de 6 luni este prea scurt, deoarece nu per-

1 11 11 • statului care detine presedintia sa-si finalizeze proiectele inceputc, si,

tuconsecinta, se propune marirea lui; aceasta propunere se loveste insa de

IIl'tlzi(ia statelor mici, care se tern ca, aplicandu-se 0 formula de caleul a

I""llenului care sa (ina serna de ponderea voturilor in Consiliu, ar putea fi

IIIIII(eprea mult timp departe de presedintia Uniuniil.

a lta propunere de reformare a acestei ins ti tuti i vizeaza alegerea

ill ,' 'ctll, prin sufragiu universal, a unui Presedinte al Uniunii (propunerea

II INehe r) , s au desemnarea p re sed in tel ui de catre s efi i de st at sau de

I',IIV()rn,in randul lor, caz in care eel desemnat demisioneaza din functia

11 I1I ioaias i se dedica in tm tot ul Uni un ii Eu ropene. Aceast a a doua

piopunere nu este acceptata de statele care sunt adversare federalizarii

I uropene sicare nu arpr ivesc cu ochi buni 0 eventuala legitimitate demo-

,,' lIlica europeana mai mare a presedintelui vizavi de Consiliul U.E. si de

('ousiliul european.

Pre sed in tii Consil iu lu i I si asuma de obicei mi si unea de a real iz a

•xuupromisur i dif ic ile int re s ta te le membre, in asa fel tncat sa-si lase

nmprenta asupra functionarii si evolutiei Uniunii Europene. De asemenea,

I" . sedintele Consi liului U.E este eel care reprezinta efect iv Uniunea in

•"It~iile externe, exprimand opinia acesteia la conferintele intemationale".

IIIdomeniul politicii externe si de securitate comuna, presedintele are

ntributia de a duce la indeplinire deciziile comunitare luate de Consiliul

I I .E. , devenind prin urmare organ executiv. De alt fe l, in acest domeniu

lINt\! instituta 0 conducere tripartita, asa numita "troica", cuprinzand fostul

prcsedinte, presedintele in exercitiu si viitorul presedinte, structura avand

ui cni re a de a a sigura cont inuit at ea i n ceea ce pr ivest e ge stiona rea

nfucerilor externe ale Uniunii Europene '.

,A sevedea C. Brice-Delajoux, J.P. Brouant, op.cit., p. 63.2 T.C. Hartley, op.cit., p. 17.J C. Brice-Delajoux, J .P. Brouant, op. cit ., p. 62; F. Hayes Renshaw, Euro-

I0UI1 Council and the Council of Ministers, in L. Cram, D . Dinan, N. Nugent,op.cit.,p. 35.




Cons ili ul d ispune s i de un Secre ta ri at gener al, condus di n 1999 de

Javier Solana Madariaga (fost Secretar general al NATO).

2.3. Functionarea Consiliului Uniunii Europene

Consiliul general se intruneste lunar, pentru a asigura continuitateaactivitatii , necesara functionarii Uniunii in bune conditii, Consiliile spe-

cializate insa, se reunesc atunci cand se impune discutarea unor aspecte

concrete din domeniul de activitate respeetiv, fie odata eu Consiliul gene-

ral, fieintre intalnirile aeestuia 1•

Membrii Consi liului act ioneaza la ins tructiunile s ta te lor membre.

Guvemele nationale pot imputernici mai multi membri sa participe la dez-

bater ile Consi liului , insa numai unul va avea drept de vot - dispozi ti il e

tratatelor fiind clare in acest sens'',

Consideram uti l sa subliniem faptul ca, spre deosebi re de Consiliul

european, care lucreaza pe baze interguvemamentale, Consiliul Uniunii

Europene este 0 institutie comunitarii' (alaturi de Comisie, Parlament si

Cur tea de Justi ti e) , care i~i desfasoara act ivitatea in mod permanent , pe

principii comunitare.

In inter iorul Consi liului Uniunii Europene se realizeaza echil ibrul

intre interesul comunitar (pe care trebuie sa-l apere ca organ colegial sica

institutie comunitara), si interesul national al statelor membre, eare dau

instructiuni ministrilor ee-l compun. Tendinta de a pune interesul national

mai presus de interesul comunitar, care totusi exista, este contracarata prin

plasarea monopolului initiativei legislative in miinile Comisiei europene.

Presedintele Consi liului V.E . are indator irea de a organiza, in tara sa

de origine, una din cele doua lntalniri anuale ale sefilor de stat si de

guvem, cunoscute sub denumirea de Consiliul european. In t imp ce COn-

siliul european discuta problemele de strategie viitoare ale Uniunii, Con-

silii/e U.E. specializate se inalnesc in localitati de provincie, intr-un cadru

informal si relaxat, pentru a schimba opinii despre probleme concrete.

IJ . Rideau, op. ci t. , p. 32 4; P . Fon ta in e, o p. c it. , p. 12-47; N. Deaconu,

op. c it ., p .59 ; O. Mano/ache, op. c it ., p . 87.

, Daca min is trul nu poa te f ip rezen t la sed in ta , e l poa te imputernici un delegat

sa voteze in locul sau, prin procura speciala, .

3 A se vedea a rt . 7 d in Tra ta tu l C .E .C .O ., a rt . 4 d in Tra ta tu l C .E .E ., r espect iv

art. 3 din Tratatul Euratom.


Lucrarile Consiliului V.E. sunt convocate de presedintele acestuia, de

1 1 1 1 1 1 1 dintre membri sau de Cornisia europeans, si la ele participa

iii ~cdintele Comisiei europene si/sau comisarul lnsarcinat cu problema

hi t llscutie; sedintele se desfasoara in principiu cu usile inchise, insa cu

uunuimitate de voturi se poate decide ca sedinta sa fie transmisa in direct

I" ' posturile de televiziune.

Adoptarea hotararilor se face cu respectarea urmatoarelor reguli de vot:

II) cand Consi liul V.E . decide pe baza propuneri i Cornisiei (adica in

IIIIIlo6tatea cazurilor), actul normativ va putea fi adoptat numai cu majo-

iltnt« calificatii ponderata',

tn prezent, fiecare stat are un anurnit numar de voturi, stabilit propor-

I innol eu numarul populat ie i, Ast fel, cele pat ru s tate mar i - Germania,

ilnmla, Italia, Marea Britanie, au 29 de voturi In Consiliul V.E., Spania si

l 'olonia 27, OIanda 13, Ungar ia , Por tugalia, Grecia s i Belgia cate 12,

AUHt(ia ~iSuedia cate 10, Lituania, Slovacia, Irlanda, Finlanda si Dane-

umrca cate 7 votur i, Cipru, Letonia , Estonia , Slovenia, Luxemburg 4

VI)I uri, Malta 3 voturi.

Din 2004, cand au intrat In vigoare dispozitiile Tratatului de la Nisa ~i

"I' Protocolului atasat aeestuia referitor la ponderile din Consiliu, majo-

ihurea cal if icata ponderata este int runi ta cu 232 de voturi favorabile,

primite de la majoritatea membrilor Uniunii.Din momentu l in eare Un iunea va avea 27 de membri, ma jo ri ta te a

I l lificata ponderata va fi reprezentata de 258 de votur i din 345 posibile,

~'Iacestea trebuie sii provina de la majoritatea membrilo/. De asemenea,

iiiice stat va putea cere verificarea conditiei ca voturile sa reprezinte 62%

dill populat ia Uniunii.

b) cand decizia Consi liului V.E . nu se bazeaza pe propunerea Comi-

Hlei,actul trebuie adoptat cu majoritate calificatii, adica vor fi necesare

"32 de voturi favorabile, exprimate de 2/3 din membri.

.I Uti li za re a major it at ii c al if ic ate ponde ra te ca p rinc ip iu de vot in cad ru l

Consi liului U .E. a fos t amana ta d in 1966, d ata la care Tra ta tu l t .E .E . p revedea

xtinderea ei (a se vedea sectiunea referitoare la politica scaunului gol practicata

de F rant a si Compr omi sul de l a Luxembur g) , pa na i n 1986, cand Ac tul Uni c

"' ur opea n r euse st e impuner ea sa - P. Moreau Defarges, op. CIt., p. 48;

I'. Fontaine, op. c it ., p . 49.2 Roman ia vaavea 14votur i, i ar Bulga ria 10.



58 Uniunea Europeand si s is temul SQU institutional

Cand vor f i 27 de s ta te membre, majoritatea cal if icata va f i obtinuta

cu 258 de voturi din 345 posibile, exprimate de 213din membri. Sia ici se

vor aplica d ispoziti ile referitoa re la intrunirea conditiei ca voturile sa

reprezinte 62% din populatia Uniunii,

c) votul unanim se cere pen tru adoptarea dec iz ii lo r d in domenii poli-t ice "sens ib ile" , cum ar f i f isca li ta tea, indus tr ia , fonduri soc ia le s i reg io-

nale, lansa rea une i noi polit ic i comunitare comune, adera rea de noi s ta te ,

amendarea tratatelor etc. Procesul de renuntare, treptata, la votul unanim

a fo st int rerup ta s i " sa botat a" in 1966 pr in Compromisu l d e l a Luxem-

burg, c on form ca re ia fi ec are st at a re drep t de v eto 1np rob leme impor -

tante, ce aduc atingere intereselor sale nationale majore I.

Relua t In 1986, acest p roces continua s i in prezent , cand tot mai multe

domenii sun t scoase de sub inc iden ta votului unanim s i trecu te la votul cu

majoritate calif icata ponderata '. Ultima modificare de acest fel s-a realizat

la Nisa, in 2000, a jungandu-se ca doar 20% din dec iz ii le Consiliului sa

mai neces ite vot unaninr '. De a ltfe l, aceas ta este s ingura solut ie compa-

tibila cu extinderea Uniunii la 27 de state.

2.4. COREPER

Sub denumirea de COREPER este cunoscu t Comitetul reprezentan-

tilor permanenti de pe langa Consiliul V.E.

Intruca t Consiliul V.E. a re 0 activ itate periodica , intermitenta - de

altfel singura compatibila cu calitatea de ministri in guvemele nationale a

membr ilor a ce stui a - i ar int egrarea comuni ta ra n ec es it a tot mai mul t

e xi st en ta unor o rg ane cu a ct iv it at e c on tinu a, z il ni ca, pr in T ra ta tu l d e

fuziune a fost creat COREPER.

Acest organ comunitar rcuneste inalti functionari si experti din fiecare

s ta t mernb ru , condu si d e un Representant permanent al acel ui st at pe

liinga Uniune, cu rang de ambasador. EI este subordonat Consiliului V.E.

s i a re rolul d e a ajut a Con si li ul i n a ct iv it at ea s a, d e a p re gat i l uc ra ri le

acestuia, s i, u lterio r, de a -i execu ta dec iz ii le . In ace lasi t imp, COREPER

IC. Brice-Delajoux, J .P. Brouant, op. c it ., p . 95; O. Manolache, op. cit.,

p.89

2 N. Deaconu, op. cit.,p. 63

3 P. Moreau Dejarges, op.cit., p. 46.


IIullzeaza 0 dubla legatura: intre reprezentantii statelor membre, si apoi

illl" fiecare reprezentant si guvernul SaUl.

1n ca drul COREPER exi st a dou a un it at i d is ti nc te , COREPER I si

('OREPER II, primul dedicandu-si activitatea chestiunilor tehnice, iar al

ilollca problemelor mai importante.Pu tine s ubiec te a ju ng p e ag end a d e luc ru a Cons il iu lu i V .E. l ar a a fi

! < ) N I discutate in prealabil in COREPER, sub toate aspectele.

Dupa primirea propunerii din partea Comisiei europene, Presedintele

( 'OREPER (care este desemnat in ace lasi mod ca s i p resedintele Consi-

l lu lu i V.E.) hotaras te dad! trimite ini tiat iva spre d iscu ti i Grupuri lo r de

1 \1 Ill, sau 0 retine in COREPER.

Problemele asupra carora in COREPER se rea lizeaza un acord , vor f i

naintate Consiliului V.E. ca probleme de categoria "A", ce nu neces ita

d lscu ti i, c i doar votarea lor; d impotriva, p roblemele delicate, a supra

l' rora acordul nu este realizat, sunt aspecte de categoria "B", si el e vor f i

d lscu ta te de experti i nat iona li de la n ivel inferio r, p il la la rea liza rea unui

neord ; daca numai cateva s ta te se opun dec iz ie i, p roblema este ina in ta ta

('onsiliului, in speranta unei negocieri desfasurate la acest nivel si care sa

tillca la decizie.

Functionari i ~i experti i care asista reprezentan ti i permanenti in act i-

v ita tea lor sun t const itui ti in Grupuri de lucru, pe domenii specializate,' 1 1 lTI ar fi agricultura (Comitetul Special pentru Agriculture"), afacerile

Interne, justitia, politica externa etc.

2 .5 . Atrlbutii le Consiliului Uniun ii Europene

a) tuributii legislative. Spre deosebire de un s ta t nat iona l, unde leg is -

luj ia este adoptata de Pariament, rolul leg is la tiv in Uniunea Europeana

npa rt in e in p rimul rand Cons il iu lu i V .E . In ul timu l t imp ins a, ac eas ta

a tr ibutie este parta ja ta cu Parlamentul european, caruia i se da 0 tot mai

mare importanta In ansamblul institutional al Uniunii.

In e xerci ta re a at ri bu ti il or l eg is la ti ve , Con si li ul V .E. a dop ta ac te

normative cu forta jurid ica obligatorie (regu lamente, d irec tive ), care se

IJ. Boulois, op.cit.,p. 90.2 Se poatespune ca existenta acestor comitete specializate submineazatot mai

mult activitatea COREPER ca organ tehniccu caracter general, ministrii agricul-

tur ii s i cei de finante folosind tot mai mult acestegrupuri de lucru in mod auto-

110m fala deCOREPER.



,I


impun statelor membre, celorIalte institutii comunitare ~i insu~i Consi-

liuluiU.E.

Actele normative adoptate de Consiliu fac parte d in dreptul derivat a l

Uniunii Europene, si trebuie sa fie conforme cu tratatele comunitare. Este

motivul pen tru care In l iteratura de special itate se sub liniaza ca organul

leg is la tiv a l Uniun ii nu are competente leg is la tive absolute, c i numai pe

acelea care sunt explicit prevdzute in tra ta te '. In cazurile in care tra ta te le

statueaza doar obieetivul eomunitar si neeesitatea ludrii unei decizii, fara

a preciza ins ti tu tia competenta sa faca acest luc ru (art. 235 C.E.E. s i 236

Euratom), competenta apartine Consiliului, cu unanimitate, la propunerea

Comisiei ~icu avizul Parlamentului. Actiunea Consiliului este justificata,

asadar, numai daca urmareste realizarea obiectivului comunitar prevazut

expres in tratat.

De asemenea, Consiliul poa te revizui tratatele comunitare si sa ia

decizii de natura constitutionald, c um a f ost d ec izi a p rivind a Jeg erea

parlamentarilor europeni prin sufragiu universal (sub rezerva ratificarii

acestei decizii de catre parIamentele nationale, evident).

b) politica externa 5i de securitate comund, potitica in justitie $i

afaceriinterne. Cei doi "piloni" interguvernamentali ai Uniunii Europene

sun t in sarcina Consiliului U.E., ins ti tu tia care reprezinta interesele

statelor membre in Uniune ,

Consiliul este eel care autorizeaza deschiderea negocierilor eu statele

asociate, in vederea adera ri i, s au cu a lte s ta te sau organ izat ii interna -

t iona le , in scopul inche ie ri i unor acorduri interna tionale/ , iar u lterio r

aproba acordurile internationale incheiate de Comisie.

c) atribu(ia de coordonare a politicilor economice ale Uniunii Europene,

in special pentru asigurarea functionarii uniunii economice simonetare.

Exista doua tipuri de polit ic i comunitare: cele conduse de ins ti tu ti ile

comunitare (politicile comune), respectiv cele organizate de statele rnembre,

insa care trebuie armonizate la nivel comunitar (politicile de armonizare).

1 P. Moreau Defarges, op.cit.,p. 46; e. Lefter, op.cit., p. 106.

2 lnainte de a autoriza deschiderea negocierilor, Consiliul trebuie sa ceara

avizulconform al Curtii Europenede Justitie, care se pronunta asupracompatibi-

litatii acordului cu dreptul comunitar, in lipsa avizului sauin cazulin care acestaeste negativsingura modalitate de incheiere a acordului international fiind revi-zuirea in prealabil a tratatelor comunitare. . .

§3. Parlamentul european 61

'oordonarea se realizeaza printr-o diversitate de acte comunitare, de

II I dec la ra ti i paua la programe de luc ru , deoarece tra ta te le nu prevad

'i1ljloacele de realizare a acestei atributii (temeiul juridic aI acestei solutii

'~I art . 235 C.E.E.) '. L ipsa unor ins trumente precise pen tru rea liza rea

IIIcs tui o biec tiv comun it ar nu fa ce d ed it sa duca l a c re st erea rolului

t'nnsiliului european, c a orga ni sm de coope ra re pol it ica int re s tat el e

Itl mbre, singurul in masura sa realizeze consensul necesar realizarii poli-

t cllor cornunitare, tendinta nu tocmai favorabila abordarii comunitare in

lunotionarea Uniunii Europene.

d) atribu(ia de aprobare a bugetului comunitar, aI carui proiect este

tlrpus decatre Comisie, atributie pe care 0imparte cu Parlamentul european.

II) atribusia depropunere a membrilor unor organe comunitare, cum

II~fi Comitetul Economic si Social, Curtea de conturi.

§3.Parlamentul european

1.1.Preciziiri terminologice

Interesant de stiut este faptul ea denumirea oficiala a acestei institutii

romunitare, prevazutain tratatele institutive a fost .Adunarea generala";dOH!" in 1962, ins ti tu tia a dec is sa senumeasca .Parlament" , cu toa ta opo-

lilia Consiliului U.E., care-si vedea amenintate atributiile de legislator

ou rope au . De atunc i, n ou a d enumire a f os t folos it a si i n a ct el e comu -

nltare, in final fiind legiferata prin Actul Unic European.

Prin adoptarea denumirii de .Parlament european" s -a dorit sporirea

Importan te i acestei ins ti tu ti i, s i aprop ie rea e i de un parlament nationa l,

dc~irolul conferit prin tratatele institutive era doar unul consultativ'.

.1.2,Structura Parlarnentului european

Parlamentul european este format d in reprezentan ti a i popoarelor

s ra te lo r mernbre '' . Paua in 2004 a avut 626 demembri , iar d in 2004, oda ta

, G. Ferreol (coord.), op. cit.,p. 54; C.Lefter, op. cit.,p. 108.2 J. McCormick, op.cit.,p. 102.

3 J. Rideau, op. cit.,p. 299; T.e. Hartley, op. cit.,.p. 27; e. Brice-Delajoux,J.P. Brouant, op. c it ., p . 56; N. Deaconu, op. cit.,p. 99; R. Munteanu, op. cit.,

p. 224;D. Mazilu, op. cit.,p. 99; A. Profiroiu, M. Profiroiu, op.cit.,p. 66.



II

62 Uniunea Europeand $1sistemul sau institutional

cu intrarea In vigoare a dispozitiilor Tratatului de la Nisa si a Protocolului

an ex at ac es tu ia , a re 732 de membr i' . D in momen tu l ln ca re Uniune a v a

avea 27 de s ta te membre, numarul locurilor a loca te f ieca ru i s ta t va f i d in

nou schimbat, suma fiind 7862

Intruca t aceas ta modif icare v ine pe fondul largiri i Uniun ii Europenecu 10 state, rnasura va fi insotita de reducerea numarului de reprezentanti

a i f ieca ru i s ta t de d imensiun i mari. Astfe l, s ta te le mic i vor f i avantajate,

norma de r eprezentare pent ru un par lamentar di n st at el e mari fi ind

stabilita la 800.000 locuitori ' .

Parlamentarii europeni sunt grupati In grupuri politice, cu caracter mixt,

adica multinational, nu In delegatii nationale; cele mai importante grupuri

parlamentare sunt Grupul Socialistilor Europeni" , Grupul Partidului Popoa-

relor Europene (sau Popular European' ), Grupul Uniun ii pen tru Europa,

Grupul Partidu lu i l iberal , democra tic s i reforrnator european, Grupul

Verzilor, existand ~iparlamentari neinscrisi In nici un grup parlamentar.

Numarul min im necesar pen tru formarea unui grup parlamentar este

de 19de membri, daca provin d in eel putin 11 5 din statele membre".

Conducerea ins ti tu tiei este asigura ta de un presedinte ' , 14 v icepre -

sed in ti - care irnpreuna cu cei 5 chestori formeaza Biroul Parlamentului

1 I ncepand cu anu l 2004, Germani a a re 99 de par lament ar i, Mar ea Bri tani e,

F ra nt a, It al ia , c at e 7 8, S pa ni a, P ol on ia 5 4, O la nd a 2 7, Ung ari a, P or tu ga li a,

Greci a, Ceh ia s iBe lg ia 24, Suedi a 19, Aus tr ia 18, F in landa, Oanemar ca , S lovaci a

1 4, I rla nd a si Li tu an ia 1 3, Le to nia 9 , S lo ve ni a 7 , Lu xembur g, C ip ru , E st on ia 6 ,

Malta5.

2 S ta te le c an di da te d in e el d e- al d oi le a v al a u a lo ca te u rm at oa re le l oc ur i d e

par lament ar i: Roman ia va avea 36 de par lament ar i, Bulgari a 18.

3 W. Weidenfeld, W. Wessels , o p. c it ., p . 1 48 . Cel e 5 s ta te m ar i, a c ar er p op u-

l at ie r ep re zi nt a 7 0% d in p op ul at ia Uni un ii , v or d is pu ne d e 5 7% d in mand at e, i ar

c ele 1 0 s ta te ma i m ic i, re pre ze nt an d 5% d in p op ul at ia Uniu ni i, v or d isp un e d e

12% din tot al ul manda te lo r - O. Tinea, art . c it ., p . 22 .

4 Par ti du l s oc ia li st il or eur open i g rupeaza in p ri nc ip iu par ti de le l abur is te ,

s oc ia li st e s au s oc ia l- democr at e d in s ta te le membre - a s e vedea , pen tr u det al ii ,

N. Paun, A.c . Paun, op. c it ., p . 192

5 P. Moreau Defarges, o p. c it ., p . 5 5; O .Manolache, op. c it ., p . 79 . .

6 Desi p ar lament ar ii s un t g ru pa ti p e id eo lo gi i, n u p e n at io na lit ati , a u f ost

cazur i cand acest ia au dat u vot pur "na ti onal ", i nd if er en t de g rupu l par lament ar

d in c ar e fa ce au p art e - a se v ed ea 1. L. Burban, op. c it ., p . 63.

7 I n p rezent , p rescdint el e Par lamentului eur opean est e J os ep Bor el l Fon te ll es

(Spania).


, 1IIIIIJI'{I1/', organ execu tiv - s i de un secre ta riat general . Presedintele s i

II I'W.sedintii sunt alesi de membrii Parlamentului, pe 0 per ioada de 2

"III ~Iurnatate''.

I- i c ca re membru al Parlamentului european este membru de drept intr-

""11 din cele 17 Comisii parlamentare, si membru supleant Intr-altuI

3

.t'II1t,ilctele parlamentare sunt formatiuni specializate de lucru ale institu-

1 1 i , 1 , 'lifepregatesc decizia l u a t a de plenul Parlamentului european.

1..\, Desemnarea parlamentarilor curopeni

I)csemnarea membrilor Parlamentului european se face prin sufragiu

uulversal d irec t, pen tru un manda t de 5 ani (nu exista c lauze de d izolva re

uurlnte de termen) , u rmatoa re le a le ge ri f ii nd p rogramate In 2004 , c u

1,,"liciparea a 25 de state membre.

Siste rnul electoral nu a fost, pana acum, unitar In toate statele membre,

MIIJ"ca Britanie pas trand un s is tem bazat pe reprezentarea majoritara, In

1 1 1 1 ' 1 ' ce restul statelor au aplicat sistemul de reprezentare proportionala,

I l in 2004 Insa, Marea Britanie va accep ta la randul e i un s is tem propor-

1 1 1 1 1 1 , , 1 . Chiar si intre sistemele proportionale utilizate exista diferente: unele

Nlltl!aplicate la circumscriptii nationale (de ex. In Austria, Danemarca,

I,'mnla, Grecia, Suedia, Spania) sau la circumscriptii regionale (Belgia,

h landa, I ta lia s i, d in 2004, Marea Britanie) , existand s i s is teme mix te

(ic rmania , F in landa). Candida turi le pot f i depuse f ie independent , f ie

po l ist el e un o r part ide, In conformit at e cu l egislatia national a a

II'carui stat.

Alegeri le au loc timp de 3-4 z ile, s i participa orice persoana pes te 18

IIIli ;s ta te le au avut, pana la Tra ta tu l de la Maastrich t, puterea d iscre-

[ionara de a limita votul .exe rc itat pe teritoriu l lor la proprii cetaten i, sau ,

d impotriva, de a -I extinde s i la rez iden ti . Dupa 1992 Insa, s -a e limina t

I Ex ist a si u n Birou largit al Parlamentului european, din care fac pa rte si

presedintii grupurilor parlamentare. .

2 Alegerea p resedint el ui s e f ace cu votul s ec re t a l major it at ii abs olut e, i n t re i

t ur ur i de s cr ut in , l a p ropunerea unu i g rup par i amen t a r s au a 32 de par lament ar i.

3 J.L. Burban, Le Par lement europeen, Ed. P .U.F ., Par is , 1998, t raducere in

l imb a ro rn an a E d. Me ri di an e, Buc ur es ti, 1 99 9, p . 6 3; C . Lefter, o p. c it ., p . 8 6;

P. Moreau Defarges, op. c it ., p . 55.



64 Uniunea Europeanii s i s is temul sau institutional

cri te riul nat iona li ta ti i, o rice rez iden t putand vota sau candida in s ta tu i in

care traieste I.

3.4.Statutul parlamentarilor europenfMembrii Parlamentului european pot cumula mandatul de parlamentar

european cu eel de parlamentar nationa l. insa nu pot f i membri in guver-

nele nationale sau in alte institutii comunitare ' .

Parlamentarii beneficiaza de imunitate in ceea ce priveste exprimarea

opiniilor ~ivoturilor in exercitiul functiei, ~inu pot fi arestati sau urmariti

j ud ic ia r p e t er it or iul a lt ui s ta t; p e t er it or iu l p ropr iu lu i s ta t se a pl ic a

leg is la tia nationa ls , dec i e i pot f i a restat i daca nu sunt s i parlamentari

n at io na li , Imuni tat ea e urop ean a durea za pe toat a durat a manda tu lu i

parlamentar, aceasta fiind interpretarea care se degaja din deciziile Curtii

Europene de Justitie.

In ceea ce priveste salariu l unu i parlamentar european, interesan t de

remarcat este ca f iecare dintre acestia primesc salariul parlamentarilor din

tara de origine, drept urmare exista 0 diferentiere destul de serioasa intre

sumele cuvenite a lesi lo r europen i, parlamentarii germani s i f rancez i

avand cea mai buna remunerat ie , pe cand cei est europen i - cea mai mica.

Se incearca uniformizarea indemnizatiilor parlamentarilor europeni, prin

s tabili rea unui s is tem unie, la n ivel comunitar , lnsa in prezent ega li ta tea

de tra tament se l imiteaza la indemniza ti ile de dep lasa re , asisten ta medi-

cala, cheltuielile de secretariat si de cercetare 4•

1 Alegerile europene sunt considerate de obicei "plictisitoare", dezbaterile

concent randu-se asupra problemelor na t iona le , interne, acestea inf luentand ~i

votu!' De aiei, absenteismul impresionant din 1999- 50%din populatia Uniunii

Europ en e - a se vede a P. Moreau Defarges, op. c it ., p . 55 ; J. McCormick,

op. cit., p. 105.In 2004. din 342 milioane de alegatori dincele 25 state membre,

s-au prezenta t la vot doar 44,6% , fiind cea mai s l a ba p r e z e nt a la vot din istoria

alegerilor parlarnentare europene

2 Art.l90 al tratarului de la Amsterdam confera parlamentului european drep-

tul de a stabili statutul propriilor membri, insa acesta trebuie aprobat cu unani-

mitatede catre Consiliul U.E.

, J.P. Jacque, Parlement europeen, Dalloz, Paris, 1993,p. 34;J.L. Burban, Le

Parlement europeen e t son e lect ion, Ed. Bruyllant , Bruxe lles , 1979. p . IS;

J. Rideau, op. cit., p. 302.4 D. Leonard, op. ei t. , p. 5I;O. Tinea, Drept comunitar general, op. cit.,

p.78.


3,5. Functionarea Parlamentului european

Parlamentul se tntalneste In sensiun i ord inare lunare de cate 0 sapta-

mana (cu exceptia lunii august), si In sesiuni extraordinare I.De aseme-

nea, 0mare parte a activitatii sedesfasoara in Comitete parlamentare, catedoua saptamani pe luna.

S ta te le membre nu s i-an indep lini t inca obligat ia prevazu ta in tra ta te

de a stabili un singur sediu pentru Parlament, eficienta acestuia fiind dimi-

nuata de fragmentarea geografica a activitatii sale: sesiunile plenare au loe

la Strassbourg , comitetele parlamentare se intalnesc la Bruxe lles , iar

Seeretariatul general este la Luxemburg". Lucrarile se desfasoara in cele

11limbi oficiale, cu traducere simultana, si documentele oficiale trebuie

traduse, de asemenea, in toate aceste 11limbi, fapt ce ingreuneaza destul

de mult activitatea curenta ~icreste eosturile de functionare ale institutiei.

Sed in te le sun t publice , la e le pot participa membrii Comis ie i euro-

pene, in t imp ce prezenta membrilor Consiliului V.E. este obligatorie la

sesiunile plenare.

Dec iz ii le sun t adoptate, in princ ip iu , eu majoritatea absoluta a mem-

brilor, ~iiau forma unor rezolutii. De regula, Consiliul V.E. solicita opinii

Parlamentului european; opinia este redactata de catre Comitetul parlamen-

tar specializat in problema ce face obiectul solicitarii, ~ieste inaintata spreadoptare plenului Parlamentului, in urma dezbaterilor devenind rezolutie.

3.6. Atrlbutiile Parlamentului european

a) atribtuia de supraveghere si control. In conformitate cu dreptul de

supraveghere asupra activitatii comunitare si a institutiilor comunitare,

Parlamentul:

- poate adresa interpelari Comisiei europene sau Consiliului V.E.,

- dezbate raportul anual general al Comisiei europene,

IPentru a seasigura protectia parlamentariloreuropeni prin imunitate, se con-

sidera Insa ea ses iunea parlamentara dureaza tot anul, fiind divizata In 12etape,

de cate 0saptamana.

2 Membrii Parlamentului ar putea ajunge la un compromis, In favoarea

stabilirii sediului la Bruxelles,Insa aceasta solutie nu convine guvernelor Frantei

~i Luxemburgului, care tergiverseaza luarea unei hotarari. Votul eelor douaguvemeIn Consiliul U.E. este esential, deoarece deeizia trebuie luata eu unani-

mitatede voturi.



I

66 Uniunea Europearui ~isistemul sau institutional §4. Curtea Europearui de Justitie 67

- dezbate orice problema de politica generala,

- poate const itui Comisii de ancheta pentru investigarea unor cazur i

de nerespectare a dreptului comunitar,

- poate sesiza Curtea Europeana de Justitie si pentru alte aspecte dedit

apararea propr ii lor prerogative (at ributie int rodusa prin t ra ta tul de la

Nisal ), cum ar f i i legali ta tea unor acte comunitare sau a unor omisiuni de

a actiona din partea institutiilor comunitare;

- poate adopta 0motiune de cenzura care sa duca lademi terea in bloc

a Comisiei europene". Pentru aceasta, este necesar votul a 2/3 din voturile

exprimate de membrii Parlamentului, voturi care sa reprezinte, In acelasi

timp, majoritatea membrilor Parlamentului, conditie destul de restrictiva,

greu de int runi t, s i care, din acest mot iv, ramane mai mul t 0 amenintare

teoretica la adresa Comisiei. Cu toate acestea, presiunea exercitata cu

ajutorul proceduri i mot iuni i de cenzura a dat roade, in 1999, cand Comi-

s ia Santer a demisionat pentru a evi ta supunerea ei la vot a doua oara',b) atributii legislative. Rolul legislativ al Parlamentului european se

prezinta sub doua aspecte:

• Parlamentul european emite avize, care, dupa caz, pot fi facultative,

consultative sau conforrne.

Ast fel, proceduri le de adoptare a decizii lor comunitare presupun, de

regula, propunerea Comisiei, avizul parlamentului si hotariirea Consi-

liuluiV.E.

In cazul procedurii. .coopcrarii institutionale", In care Consiliul V.E.

foloses te major itatea ceruta de t rata te pentru adoptarea unei decizii ,

avizul Par lamentului este obl igator iu a f i cerut , s i continutul sau obl iga

Consi liul V.E . - este vorba, deci, de un avi; conform.

A vizul devine consultativ - t rebuie sol ic itat dar se poate t rece peste

pozitia cuprinsa in el - dad decizia este luata in Consiliul V.E. cu

unanimitate.

lAse vedea O. Manolache, op. c it ., p . 86; O. Tinea, art. c it ., p . 23.

2 Nu poa te f i d emis p rin rno tiune de cenzu ra un s ingu r corni sa r, f ap t d es tu l d e

frustrant atunci cand Comisia in majoritate este eficienta, insa activitatea unui

comi sar l asa de dori t. P e de al ta pa rt e, demi ter ea une i i nt regi Comis ii pe nt ru

g re se li le unu i s ingu r comisar e ste imp lici t un vot d e b lam pen tru p re sedintele

acesteia, chemat sa armonizeze activitatea institu tiei si sa 0 coordoneze invederea functionarii e i la parametrii normali.

3 C. Brice-Delajoux, J. P. Brouant, op. c it ., p .66 .

in f ine, daca t rata te le nu prevad obl igat ivitatea consultar ii Par la-

mcntului european, Consiliul V.E. poate totusi sa ceara opinia acestuia,

"llZ Incare ne aflam in prezenta unui aviz facultativ.

• Procedura codeciziei pune pe aceasi plan al adoptar ii l egis la tiei

I'nrlamentul european si Consiliul V.El. In acest caz, 0decizie nu poate fi

Illuta decat prinacordul celor doua institutii comunitare.

c) atribtuii bugetare. Bugetul comunitar este adoptat de Consiliul

U.E. , l a propunerea Comisiei europene, cu avizul Par lamentului euro-

pean. In f inal Insa, Par lamentul european este eel care aprobd bugetul,

1 • fuzul unei astfel de aprobari insemnand reluarea procedurii bugetare. In

l ine, tot Par lamentul european este eel care aprobd descarcarea de ges-

tiune a Comisiei, dupa Incheierea exercitiului bugetar'.

§4. Curtea Europeana de Justitie"

4.1. Rolul Curtii Europene de Justltie

A patra institutie comunitara, Curtea Europeana de Justitie, cu sediul

lu Luxembourg, a re men ir ea de a garanta aplicarea, interpretarea si

respectarea dreptului comunitar pe intreg teritoriul Uniunii Europene".

J udecatorii europeni nu poat fiinfluentati in deciziile lor de apartcnenta la

lin stat rnembru, c i t rebui e sa urmareasca interesul comunitar. Litigiile

nduse In fata sa sunt f ie int re ins ti tuti il e comunitare, f ie int re Comisia

.uropeana ( in numele Uniunii Europene) ~i s ta te le mernbre, f ie int re

satele membre, f ie , in f ine, int re persoane f iz ice sau jur idice s i Uniunea

Europcana. Toate l it igii le au natura adminis trat iva sau civila, Cur tea

neavand cornpetente de instanta penala.

J Codecizia constituie realizarea fundamentala a Parlamentului european In

lupta pe care 0 duce pen tru impunerea sa ca o rgan leg is la tiv a l Uniun ii , I a fel c a

un 'parlament national. .

2 P. Moreau Defarges, op. ci t. , p. 56; J.L. Burban, Le Parlement europeen,

Presses Universitaire de France, Paris , 1998. p . 56.

3 Pentru 0 p rezentare detal ia ta a ace stei ins ti tu ti i, a s e vedea Fabian Gyula,

Cur te a Europeana de Jus ti ti e, Ed. Roset ti , 2001; V. Duculescu, G. Duculescu,

Justitia european a - mecanisme, deziderate si perspective, Ed. Lumina Lex. 2002,p .87 s iu rm .

4 Art. 220 din Tratatul Uniunii Europene.



68 Uniunea Europeana ~i sistemul sdu institutional

Nu trebu ie confundate Curtea Europeans de Jus ti tie s i Curtea Euro-

p ea na a Drep tu ri lor Omu lu i, cu s ed iu l l a St ras bou rg - orga n crea t de

Consiliul Europei in baza Conventie i Europene a Drepturilor Omulu i.

Jurisdictia C.E.D.O. in domeniul drepturilor omului este recunoscuta de

toate statele membre ale Vniunii Europene.

4.2. Componenta Curtii Europene de Justltle

In prez en t, Cur tea es te f erma ta din 25 jude ca to ri , c at e unul p en tru

fiecare stat membru, si este asistata de 9 avocati generali.

Incep iind cu 2007, Curtea va avea 27 de judeca tori , p rin Tra ta tu l de la

Nisa s tabilindu-se ca princ ip iu desernnarea a cate unui judecator pen tru

f ieca re s ta t membru. Numarul avoca ti lo r general i se va reduce la 8 ,Con-

s il iu l V.E. avand dreptul sa c reasca numarul acestora, votand cu unani-

mitate la propunerea Curtii europene de Justitie.

Judecatorii sun t desemnati de Consiliul V.E., la propunerea s ta te lo r

membre, dintre persoanele "a caror independenta este mai presus de orice

indoiala s i care au prega tirea necesara numirii in cele mai Ina lte functii

judecatores ti in tarile lor , o ri sun t unive rs itari de competenta recunos -

cuta" . Manda tu l judecatorilor este de 6 ani ~ipoa te f i reinnoit; jumatate

d in judecatori sun t sch imba ti d in 3 in 3 ani , pen tru a se asigura 0 anurnita

continuitate in activitatea Curtii I.

Avoca ti i general i sun t numiti (si reinnoiti) pe ace leas i p rinc ip ii ca s i

judecatorii si au rolul 'de a prezenta public, cu toata impartialitatea ~itotal

independent , conciuz ii motivate asupra cauze i in care este obligatorie

prezenta lor, asistand astfel Curtea in activitatea sa. Avocatii generali sunt

o prezenta originala in mecanismul judiciar comunitar, ei apropiindu-se

prin atributii mai degraba de c1asicul procuror dedit de avocatii pledanti

din sistemele nationale,

Judecatorii s i avoca ti i general i pot f i demis i cu votul unanim al celor-

lalti colegi ai l or , ca nd se a ju ng e la c on cluz ia ca nu mai s un t c al ifi ca ti

p en tru a- si e xe rc it a at ri but ii le - i n i stor ia Cur ti i nu a u fo st , pa na ac um,

cazuri de demitere a vreunui judecator sau avocat general.

IIn prezent, sunt schirnbati fie 7, fie 8 judecatori, alternativ; acceasi solutie

.Jnegala" seva aplicasi in viitor, cand Uniunea vaavea25 sau27 demembri.

§4. C u rt ea E u ro p ea n a d e J u st it ie 69

4.3. Functionarea Curtii Europene de Justipe

Jude ca tor ii al eg d in tr e e i, pr in vo t se cret , u n p re se dint e, al ca ru i

manda t e st e de 3 an i si p oa te f i r eal es. P re se dint el e Cur ti i a re rolul d e a

prezida audierile ~ideliberarile din Camera de consiliu si de a dirija acti-

vitatea Curtii.

Judecatorii sunt ajutati in indeplinirea atributiilor jurisdictionale de

'Ml'e grefieri si referenti.

Gref ie ri i s un t a le si de c at re jude ca to ri ~ i a u a tr ibu ti i de as ist ar e a

ucestora in functia judiciara - asista la audieri, consernneaza dezbaterile,

l in a rh ivele Curti i s i raspund de publica rea hotararilor judecatores ti in

.Colect ia de jurispruden ta a Curti i" , p recum s i in a tr ibutii le adminis-

trative - asigura administrarea bugetului Curtii, sub autoritatea presedin-

tclui acesteia'.

Referentii functioneaza pe liinga fiecare judecator sau avocat general

(elite doi la numar), f iind juristi conationali ai acestuia, de regula doctori

in drept , Referen ti i a lcatuiesc un fel de "cabine t" a l judecatorului sau

uvocatului general, subordonat exclusiv acestuia.

Formatiunile de lucru aleCutii suntplenul, Marea camera si camerele.

Camerele sun t compuse d in 3 pana la 5 judeca tori , iar Marea Camera

cste cornpusa d in II judecatori (art. 221 C.E.E., dupa Nisa). In princ ip iu ,

Camerele doar instrumenteaza cauzele, insa treptat, prin decizii ale Curtii

sau prin tra ta te le comunitare, acestea au primit s i a tr ibutii de judecata.

Deciziile lor au aceeasi forta juridica cu a deciziilor Curtii, De regula, sunt

de cornpetenta Camerelor litigiile declansate intre persoanele fizice sau

juridice, care nu prezinta dificultate. Daca actiunea vizeaza un stat membru

sau 0 institutie comunitara, cornpetenta va apartine insa plenului Curtii,

Marea Camera se intruneste atunci cand statuI membru sau institutia

comunitara parte in litigiu 0 solicits in mod expres.

Dimpotriva, Curtea judeca Inplenul sau in cazurile in care cornplexi-

tatea cazului dedus judecatii 0 ce re , p re cum ~i in al te pa tru si tua ti i:

a) cand judeca cererea Parlamentului european de demitere a Mediatorului

european (Ombudsman); b ) cand se pronunta asupra ses izarii Comis ie i

sau Consiliului V.E. in legatura eu nerespectarea obligatiei de onestitate

IA se vedea P. Moreau Defarges, op. cit.,p. 57; C. Lefter, op. cit., p. 123;

D. Mazilu, op. c it ., p . 129 ; O. Tinea, Drept comunitar general, op. cit., p. 85;V. Marcu, op. cit., p.87;O. Manolache, op.cit.,p. 103.

6.




s i prudenta dupa incetarea funct ie i de cat re un fost comisar european;

c) cand se pronunta asupra sesizarii de catre Comisie sau Consiliu privind

comiterea de cat re un comisar european a unor greseli grave sau privind

neindeplinirea conditiilor necesare exercitarii functiei sale; d) cand ia act

de demisia unui membru al Cur ti i de conturi , care nu mai indeplinesteconditiile de exercitare a functiei,

Procedura de judecatd este contradictorie (fiecare parte i~i sustine si

argumenteaza pretent ii le), publica , mixta (cupr inde doua etape: una

scr isa' s i una orala '' ) s i inchizi torie (deoarece presupune act ivitat i de

instrumentare a cauzei, cum ar fiexpertiza siaudierea martorilor).

o condi tie destul de bizara de procedura pretinde ca par tea sa aiba

domiciliul in Luxemburg. Statele rezolva aceasta problema prin reprezen-

tantele lor diplomatice existente in Ducatul de Luxemburg, insa persoa-

nele f iz ice sau jur idice t rebuie sa apeleze la un rezident luxemburghez,

folosit ca si "cutie postala", doar pentru introducerea actiunii ' .

Del iberar ile au loc in "Camera de consi liu" , adica int r-o incapere

d ist inct a de sa la de j udecat a, la e le pa rtic ipa judecato ri i ca re au fos t

prezenti la procedura "orala", iar avocatii generali nu participa, Numarul

judecatorilor trebuie sa fie impar4

Hotararea se ia cu majoritate", Intrudl.t Statutul Curtii nu precizeaza ce

fel de majoritate, se aplica regula generala, a majoritatii simple. Indiferentde numarul de votur i favorabile unei decizii , aceasta angajeaza in mod

colectiv Curtea, opiniile contrare neputand fi facute publice sau publicate,

asa cum se i(ltampla in sistemele de drept nationale.

I

I

1 I n f az a scrisa, s e in tr od uc e c er er ea d e chernare in judecata, d ir ec t s au p ri n

posta, la primire fiind inscrisa In registrul Curtii; presedintele desernneazajude-

catorul raportor al cauzei, care urrnareste desfasurarea cauzei ~i investigheazaanumite aspecte; se notifies paratului cererea, acesta avand tennen pentru depu-

n er ea u ne i m em or iu In aparare; in f in e, f ie ca re p ar te p oa te d ep un e u n m em or iu

suplimentar, caresa precizezepretentiilerespectiv apararilelor.2 Faza orals cuprinde citirea raportului preliminar al judecatorului-raportor,

pledoariile partilor si concluziile avocatului general.J C. Lefter, op.cit., p. 127.4 Presedintele Curtii nu aredrept de veto, ci doar un votegal cu al celorlalti

judecatori

5 Hotararile sunt motivate In fapt siIn drept,si, pentru a fi aplicabile, trebuie

investite cu formula executorie dupa expirarea termenelor de contestare sau dupa

solutionarea cailor de atac. .

I

II I

I

§4. Curtea Europeand de Justitie 71

Partile sunt reprezentate in mod obligatoriu in fata Curtii, in orice faza

II procedurii. Institutiile comunitare si statele membre sunt reprezentate

prin agerui - juristii institutiilor comunitare, respectiv a Ministerului

afaceri lor exteme din guvemul s tatului membru - iar persoanele f iz ice

saujuridice, prin avocati I.Limba in care se desfasoara procesul este, de regula, limba paratului '' ;

in cazul in care parat este 0 institutie comunitara, reclamantul poate

decide .Jimba de procedura'". Odata stabilit regimullingvistic, acesta va

fi respectat pana la sfarsit , in limba respectiva fiind redactate actele proce-

durale, sustinute pledoariile si redactata hotararea. Orice versiune tradusa

it hotararii are valoare ca atare, nu ca document original.

Cuantumul cheltuiel ilor de judecata nu este s tabi li t prin hotarare,

acesta f iind lasat int r-o prima faza la acordul par ti lor; daca acestea nu se

inleleg, va decide instanta, printr-o ordonanta.

4.4. Competenta Curtli de Justitie

Curtea indeplineste doua functii , manifestandu-se in diferite moda-

lita\i, in functie de ipostaza in eare se afla:

a) 0 functie jurisdictionala: I ) a tunci cand ac ti oneaza ca 0 curte

constitutionala, judecand recursurile contra unei institutii comunitare sau

fI unui s ta t membru care nu-si respecta obl igat ii le din t rata te sau cand

interpreteaza tratatele comunitare; 2) atunci cand se comporta ca 0 curte

administrativa, controland legal itatea actelor eomunitare s i judecand

recursurile functionarilor comunitari"; 3) atunei cand exercita atributiile

lIneijurisdictii civile, solutionand cauzele ce au ca obiect acordarea dau-

nelor -interese; 4) atunci cand act ioneaza ca 0 cur te de apel, judecand

recursurile impotriva hotararilor date de Tribunalul de Prima Instanta,

b) 0functie consultativd, Int rucat emi te avize in cazul in care sepune

problema revizuirii tratatelor comunitare sau a incheierii unor acorduri

internationale.

!Nu exista un .barou comunitar", p ri n u nn ar e o ri ce a vo ca t c ar e a re d re pt ul d e

a pleda In fata unei instante nationale poate pleda siIn fata Curtii europene de

justitie.

2 Acest lucru se stabileste prinacordulpartilor.

31npractice,eel mai desutilizata estelimba franceza.4 N. Deaconu, op.cit., p. 140; O.Manolache, op.cit., p. 107.



1 1 1 1 i ~

, . . '1 1 ' 1

, t i l l

I I

I I

72 Uniunea Europeana si s is temul sdu institutional §4. Cunea Europearui de Justitie 73

4.5 . Tribunalul de Prima Instants

Actul Unic European a prevazut infiintarea unui tribunal, atasat Curtii

dejustitie, care sajudece in prima instants litigiile in care reclamanti sunt

persoanele fizice ~ifunctionarii comunitari. Tratatul de la Nisa aminteste,a la tu ri de Cur te , si Tri buna lu l de Prima Ins tanta ca o rgan comunit ar

chemat sa "asigure respectul dreptului in interpretarea si aplicarea prezen-

tului tratat".

Structura si functionarea Tribunalului de Prima Instanta sunt similare

celor ale Cur ti i de Justine '. Tribunalul de Prima Instants are dreptul de a-

s i s tabi li s ingur regul ile de conduita ~ide funct ionare , cu aeordul Cur ti i

de jus ti ti e s i cu aprobarea unanima a Consi liului V .E.; intrucat aceste

regul i nu au fost inca stabi li te , Statutul Cur ti i de jus ti ti e se apl ica s i In

cazul Tribunalului de Prima Instanta,

Odata eu int rarea in vigoare a 'Tratatului de la Nisa, Tribunalul va f i

format din cate un judecator din f iecare s ta t membru, iar prin Statutul

Curtii europene de Justitie poate fi prevazuta existenta avocatilor gene-

rali. Pana cand vor fi instituiti avocatii generali, atributiile aeestora sunt

indeplini te de judecator i. Judecatorul care exercita atr ibut ia de avocat

gen~ral nu poate participa la pronuntarea hotararii in cauza r~spectiva.

In competenta Tribunalului intra:- actiunile in anulare contra actelor adoptate prin codecizie de Consi-

l iul V.E . s i Par lament , a actelor emise de Consi liul V.E ., Comisia euro-

peana siBanca Central Europeana

- actiunea in carenta impotriva institutiilor comuuitare

- contenciosul functiei publice comunitare

- recursul impotriva hotararilor camerei jurisdiction ale

- chestiunile prejudiciale de interpretare si de apreciere a validitatii ,

responsabilitatea extracontractuala a Comunitatilor, precum ~i cea con-

tractuala cand s-a stabilit clauza compromisorie.

Prin exceptie de la aceste reguli de competenta, actiunile introduse de

ins ti tuti il e comunitare, de s tate le membre sau de Banea Central Euro-

peana sunt de cornpetenta Curtii Europene de Justitie.

I D. Mazilu, op. cit., p. 132; A. Profiroiu, M. Profiroiu, op. cit., p. 86;O. Manolache, Compe tenta s i r egu li le d e p rocedu ra a le Cur ti i d ep rima ins tanta a

Comunitatilor europene, in .Dreptul" nr.121l992, p . 74.

Rclat ia dintre Tribunalul de prima instants s i Cur tea europeans de

III l il ie este similara relatiei dintre un tribunal si 0 curte de apel dintr-un

_Im de drept national. Astfel, hotararile Tribunalului de prima Instanta

1 ' 1 1 1 Iiatacate cu recurs, motivat numai pe probleme de drept ', in fata Curtii

II. Justitie. Dad recursul este fondat, cauza se r e judeca de catre Curte sau

I lile trimisa spre rejudecare Tribunalului de prima instants, care trebuie sa

I li n seama de modul in care Curtea a rezolvat problemele de drept.

Tribunalul judeca in Camere de cate 3 sau 5 judecator i, l ara a exista

, .'dinle ale plenului. Procedura de judecata este aceeasi, eu deosebirea ca

l'rlbunalul poate renunta la faza scrisa.

Prin Tratatul de la Nisa s-a prevazut posibilitatea infiintarii , pe langa

'I'ribunalul de Prima Instants, a unor Camere jurisdictionale, specializate

1 " anumi te domenii , s i a le caror hotarar i sa f ie supuse recursului pentru

Ihcstiuni de drept sau apelului pentru ehest iuni de fapt, in fata Tribu-

nulului de Prima Instanta'',

4,6,Relatia dintre Curtea Europeans de Justltte ~iCurtea

I':uropeana a Drepturilor Omului

Comunitatile europene nu sunt parte la Conventia Europeana a Drep-

tur ilor Omului, insa s tate le membre ale acestor Comunitat i au semnat(.onventia. Datorita acestei realitati , Curtea Europeana de Justitie a susti-

1I1 i t in deciziile sale necesitatea incadrarii drepturilor fundamentale indivi-

duale aparate de Conventie Intrc principiile generale ale dreptului comu-

uitar, idee reluatasi inserata in Tratatul de la Maastricht.

in consecinta, Conventia constituie 0 sursa importanta de inspiratie

pcntru Cur tea Europeans de Justi ti e, in privinta int inderi i dreptur ilor

individuale fundamentale aparate prin ea. Instanta comunitara nu este insa

!Inutade interpretarile date Conventiei de catre organele jurisdictionale de

la Strassbourg, Cornuni ta ti le europene nef iind par te , asa cum am mai

nratat, la Conventie.

IMotive!e pot fi incompetenta tribunalului, v iolarea dreptului comunitar de

catre tribunal, iregularita ti de procedura vatamatoare pentru parte .

2 I nt 1i nl ar ea uno r a st fel de Camer e j uri sdi ct ional e se fa ce pr in dec izi a

unanima a Consiliu!ui V.E., la propunerea Comisiei si ell avizu! Parlamentu!ui si

a Cur ti i d e Ju st it ie , s au lap ropunerea Cur ti i d e Jus ti ti e cu avizu l Par !amentului s i

a Comisiei europene.



74 Uniunea Europeana si s is temul SQU institutional

Cu toa te ten ta ti vele de a rea liza 0 c1arificare a raporturi!or dintre cele

doua curti de jus ti tie intemationa le , s itua tia este Inca des tu l de confuza :

pr in T ra tatul d e l a Amsterdam, Cu rt ea Eu rope an s de Ju st it ie a p rimi t

anumite competente In materia drepturilor fundamentale individuale, cumar f i d reptul de azil sau libera c ircu la tie a persoanelor, insa este Inconti-

nuare doar de competenta C.E.D.O. de a se pronunta asupra drepturilor

inc al cat e d e o rg an el e d e pol it ic , In ac tivi tat ea de ment in ere a o rd in ii

publiee. De aceea, putem conc1uziona ca raporturile dintre cele doua curti

judiciare nu sunt Inca ierarhizate pe baze solide, urmand ca, In momentul

In care se vor produce confl ic te de jurisdict ie Intre eele doua, s itua tia sa

fie discutata cu mai mult interes.

o incerca re de reg la re a s itua tiei s -a rea liza t la Nisa, In 2000, cand a

fos t adoptata Carta drepturilor fundamentale d in Uniunea Europeana 1;

elaoorata de 0 conventie compusa d in 30 de reprezentan ti a i parIamen-

telor nationale, 16reprezentanti ai Parlarnentului european, 15 reprezen-

t ant i p er sona I i a i s ef il or d e s ta t s au d e guve rn si u n comisa r eu ropea n,

prin Carta s-a dorit oferirea Curtii Europene de Justitie a unui instrument

pentru analiza compatibilitatii actelor comunitare sau statale cu drepturile

fundamentale. Dintre drepturile fundamentale, amintim inviolabilitatea

domic il iu lu i, d reptul de a forma s indiea te , d reptul la respectarea v ie ti ip riva te , d reptul de a a lege s ide a f ia les e tc2

II

4.7. Viitorul Curtii Europene de Justltle

Conferinta interguvernamentala de la Nisa, din 2000, a luat In diseutie

problema reformarii Curtii Europene de Justitie, confruntata cu cresterea

eauze lor aduse In fata saspre solut ionare , de la5 In 1986, la 899 In 1999.

Reforma preconizata vizeaza deblocarea Curtii prin reducerea ches-

t iunilo r pre judiciale solut iona te la acest n ivel s i responsab il izarea

treptata a judecatorilor nationa li In procesu l de interpretare a dreptului

eomunitar; de asemenea, se dores te ses izarea d irec ta a Curti i numai eu

IV. Vese, A.L. Ivan, op. c it , p . 225 ; A.C. Pdun, o p. c it ., p . 1 2; 0. Manolache,

op. c it ., p . 23.

2 i n cazul I nc ii lc ii ri i de cat re un s ta t membru a unu ia d in tr e d reptur il e f unda-

men ta le , Consi li ul U .E . poa te a junge, I n unna une i p rocedu ri de anche ta s i r eco -

m an da ri, s a su sp en de d re pt ur il e d e v ot a le a ce lu i s ta t m embru In c ad ru l Con si -

l iu lui - a se v ed ea 0. Manolache, op. c it ., p . 22.

§5. Curtea de conturi 75

acele recursuri considerate esentiale pentru buna functionare a Uniunii

Guropene1•

§S.Curtea de conturi

5.1.Rolul Curtii de conturi

Inf iintata In 1975, Curtea de conturi , eu sed iu l la Luxembourg, este

cca mai putin cunoscuta dintre institutiile Uniunii Europene", Statutul de

..institutie comunitara" i-a fost atribuit prin Tratatul de la Maastriche.

Rolul e i este ace la de ins ti tu tie special izata In controlul f inanciar ,

cxe rc itat asupra ins ti tu ti ilor comunitare, asupra modului de incasare a

vcn iturilor comunitare s i de rea liza re a che ltuiel ilor d in bugetul comu-

nitar. De asemenea, Curtea controleaza managementul financiar alcondu-

icrilor institutiilor ~iorganismelor comunitare.

Rapoartele redactate de institutie sunt cu caracter general, anuale, pri-

vcsc modul de administrare a conturilor eomunitare si determina descar-

'urea de gestiune a Comisiei europene In privinta administrarii bugetului

omunitar, sau pot interveni pentru anumite probleme specifice, la cerereaultor institutii comunitare sau din oficiu. In activitatea de control, Curtea

po ate ce re documen te, s au s a fa ca prop ri il e inve st iga ti i; a tu nc i ca nd

Ii tioneaza pe teritoriul statelor membre, organele fiscale nationale sunt

[lnute sa-i acorde sprijinul neeesar.

Tra ta tu l de la Amste rdam a largit a ria con trolului f inanciar s i la orga-

uisrnele publice sau private beneficiare a unor fonduri comunitare".

IP. Moreau Defarges, op. c it ., p . 65 .

2 Sar cini le con tabi le s i de con tr ol f inanci ar au fos t r ea li za te , i ni ti al , s epar at i n

cnd ru l f ieca re i Comun it at i eur opene; u lt er io r, p ri n T ra ta tu l de f uz iune , s -a c reat

III) organ uni c de con tr ol f inanci ar , a sa numitul "Comi te t de r ev iz ie", t rans fonnat

II u rma Tr at at ul ui d e l a B ru xe ll es d in 1 97 5 in Curt ea de c ont ur i (s au Curt ea

( ' nzo ri lo r, cum mai est e i nt al ni ta i n une le t ex te comun it ar e s i l uc ra ri de s peci a-

lluue) - a s e vedea D. Leonard, op. c it ., p . 62.

3 D. Mazilu, op. c it ., p . 133 ; O. Tinea, Drept comunitar general , op. cit ., p. 93;

II. Munteanu, o p. c it ., p . 2 56 ; O .Manolache, o p. c it ., p . 1 17 . in se nsu I c a n u e st elustitutie comunitara se exprima I .P. Filipescu, A. Fuerea, op. c it ., p . 99 .

4 A s e v ed ea W. Weidenfeld, W. Wessels , o p. c it ., p . 6 7, 1. Rideau, op. cit .,

p. 426; c. Lefter, op. c it ., p . 138 ; A. Profiroiu, M. Profiroiu, o p. c it. , p . 9 0 .



76 Uniunea Europeana si s is temul sau institutional §6. Consiliul european 77

In ciuda asemanari lor pe care Ie gasim int re Cur tea de conturi euro-

peana si institutiile similare acesteia din statele membre, primei ii lipseste

o componenta speci fica oricarei Cur ti de conturi moderne, ~i anume

atributia jurisdictionalo': Jurisdictia financiara apartine doar Curtii Euro-

pene de Justitie, rara ca in prima instanta solutionarea litigiilor fiscale saf ie incredintata unui corp special izat de judecator i f inanciar i; pc de alta

par te , t rebuie remarcat ca, in conformitate cu dispozi ti il e comunitare

adoptate la Nisa, exista posibilitatea Infiintarii unor Camere specializate

pe langii Tribunalul de Prima Instants, prin urmare putem sa presupunem

ca, mai mult ca sigur, una dintre aceste carnere specializate va avea speci . .

fic financiar si fiscal.

5.2. Structura

Curtea de conturi este compusa din cate un reprezentant alfiecarui stat

membru, numit pe 0perioada de 6 ani, al carui mandat poate fi reinnoit.

Numirea se face de catre Consiliul V.E., cu majoritate calificata, dupa

obtinerea avizului cu caracter consultativ al Parlarnentului european si pe

baza propunerilor lnaintate de statele membre.

Curte a a re un pres edi nt e al es di nt re membrii acest ei a, pent ru un

mandat reinnoibil de 3 ani.

Pentru adoptarea unor anumi te categor ii speci fice de rapoarte sau

avize, institutia I§i poate organiza, ca structuri de lucru, Camere interne

specializate.

Membrii Cur ti i de conturi , l a fel ca s i cei ai Comisiei sau ai Cur ti i de

Justitie, trebuie sa fie independenti In execitarea sarcinilor comunitare,

numai Inacest fel ins ti tutia putand funct iona in mod eficient ca organ de

control comunitar. Ei trebuie sa aiba pregatire de specialitate, corespon-

denta unui expert national dintr-un corp de control contabil extern, sau sa

fi fost membri ai Curtilor de conturi nationale/.

IA sevedeain aces! senssi V..Marcu, op,cit., p. 97.2 G. Ferreol, op. c it ., p . 57.

§6. Consiliul european

6.1. Constituirea Consiliului european (1974)

Dec iz ii le ce s e iau la n ivelu l Un iun ii Eu ropene sunt i n pr imu l rand

decizii pol it ice, Consultar ile s i negocieri le lnt re s ta te le membre, in

vederea adoptarii strategiilor privind viitorul Uniunii sau pentru surmon-

tarea dificultatilor inerente procesului de integrare, sunt necesare si intot-

deauna utile.

In acest context , s ta te le membre au insti tuit conferinte per iodiee ale

~efilor de state si guverne (summit-uri), care sa constituie cadrul organiza-

toric propice unor astfel de discutii.

IntaJni ri le la eel mai Inalt nivel au inceput sa se desfasoare din 1961,

pentru ca In 1974. la Surnmit-ul de la Paris, In urma propunerii presedin-

telui francez Valery Giscard d'Estaing, sa fie institutionalizate sub forma

Consiliului european, organism de cooperare politicd Laeel mai inalt nivel.

6,2.Natura juridici a Consiliului european

Trebu ie p reciz at de l a bun inceput ca acest fo r eu ropean de d ial og

pol it ic nu este niei ins ti tutie comunitara, cum sunt Comisia , Consi liul

U.E ., Par lamentul , Cur tea de Justutie s i Cur tea de conturi , s i nici organeomunitar cu aetivitate permanenta sau deliberativa cum sunt COREPER,

Comitetul regiunilor ere'.Consiliul european nu detine putere publica la nivelul V.E. Influenta

sa semanifests cu pregnanta insa la nivel informal, deoarece sefii de state

si de guverne sunt eei care stabilese directiile de urmat in politiea Uniunii,

U11IIiInda institutiile comunitare, In frunte eu Consiliul V.E. si Comisia, sli.

puna In aplicare, prin acre cornunitare, hotararile luate la nivelul Consiliului

european. Prin urmare, compromisurile negociate la acest nivel sunt puse in

aplicare,in concret, de ministrii de externe din statele membre, care formeaza

Consiliul V.E., forta legislativa principala a Uniunii. Numai actele cornu-

nitare adoptate de Consiliul U.E. au forta juridica pe teritoriul comunitar.

Din aceste ratiuni, natura juridica a Consiliului european este greu de

precizat.

i s. Tanleghe, Le Conseil europeen, PUF, Paris . 1993. p . 15; W. Weidenfeld.

W. Wessels, op. c it ., p .54 ; J. Rideau. op. cit., p . 291; N. Deaconu, op. cit., p. 43.



78 Uniunea Europeana si s is temul sou institutional

lnrr-o opinie. ', la care ne raliem, el este considerat organ paracomu-

nitar, denumire ce vrea sa sugereze puterea sporita (chiar daca informala)

pe care 0 are acest organism in spatiul comunitar, el fiind catalizatorul

integrarii europene lanivel de conceppe si decizie politica.

In alte opini i/ , e l este caracterizat f ie ca organ interguvernamental de

cooperare, f ie ca 0forma institutionala noua de prezentare a Consiliului

U.E., fie ca organ sui generis.

6.3. Funct ionarea Consi liului european

Consiliul european reuneste, asadar, de doua ori pe an sau ori de cate

ori este nevoie, sef ii de s tate sau de guverne ai s ta te lor membre, asi stat i

de ministrii de externe, precum si Presedintele Comisiei europene".

Intlilnirea este organizata cu ajutorullogistic al Secretariatului General

al Consiliului V.E. s i a l celui ce deserveste Comisia europeana, s i este

condusa de seful de stat sau de guvern din lara care det ine s i presedint iaConsiliului V.E.

In prezent , reuniunile se desfasoara in s tatui care det ine presedint ia

Consiliului V.E., i nsa la Ni sa s- a deci s ca 0 intalnire pe presedintie sa se

t ina la Bruxelles , iar cand Vniunea va avea 28 de membri, toate reuniu-

nile sa fie organizate in principiu la Bruxelles",

6.4. Rolul Consiliului european

Consiliul european da Vniunii Europene impulsurile necesare dezvol-

tarii sale si Iidefineste orientarile politice generale.

Rolul Consi liului european in viata Comunitat ilor t rebuie privi t din

mai mul te puncte de vedere pentru a-i surpr inde esenta: ast fe l, pe de 0

par te , chiar daca oficial e l nu are drept de decizie jur idica la nivel cornu-

n it ar , in mod uzual deci zi il e l ua te l a ni ve lul Consi liu lui eu ropean se

impun Consiliului V.E., care Ie transforma in norme juridice obligatorii;

acesta este mot ivul pentru care uni i autor i t ra teaza Consi liul european si

Consiliul V.E. sub denumirea generica si integratoare de "Consiliu", care

IC. Lefter, op. c it ., p . 145 .

2 A se vedea, pentru aceste teorii, V. Marcu, op. c it. , p. 58; O . Bibere, op. cit.,

p.75.3 Actul Unic European, art. 2 .

4 P. Moreau DeJarges, op. c it , p .48.

§7. Organele comunitare 79

include s i Secr eta ria tul Consi li ul ui \ pe de a lt a par te , uneor i chi ar

Consiliul V.E. este tentat sa lase problemele mai dificile spre rezolvare

Summit-urilor Consiliului european".

In doctrina se apreciaza, de asemenea, ca existenta Consiliului euro-pean modifica intregul echilibru institutional al Vniunii Europene: in fata

structurilor comunitare cu legitimitate nesigura, Consiliul european se

poate considera si el ca un "guvern" al Europei unite. In practica, reuniu-

nile sale constituie .momenre forte ale unificarii europene'".

§7. Organele comunitare

7.1. Precizarl preliminare

Indoctrina de specialitate europe ana. se face distinctie intre institutiile

comunitare - cele cinci prezentate mai sus, denumite .astfel in tratatele

comunitare s i avand un rol primordial in asigurarea reusi te i abordar ii

comunitare in procesul de integrare europeana - organele comunitare _

entitati institutionale cu rol secundar, de regula cu cornpetente de avizare,

tehn ice - si organismele 'paracomunitare - cum este Consiliul european,

cadru atipic de decizie comunitara",

In cont inuar e vom tr at a pe s cu rt o rganel e comunita re, adi ca acel e

entitati institutionale care nu au fost ridicate, prin tratatele comunitare, la

rangul de institutie comunitara.

7.2. Comitetul economic ~isocial (ECOSOC) si Comitetul

~tiinfific ~itehnic al Euratom

a) Corespondent la nivel comunitar al s tructuri lor organizat ionale

nationale menite sa reprezinte categoriile socio-economico-profesionale,

Comitetul economic ~isocial, eu sediulla Bruxelles, este format din 317

IF. H. Renshaw, European Council and the Council of Ministers, in L. Cram,

D. Dinan, N. Nugent, op. c it ., p .25.

2 C. Lefter, op. c it ., p . 146 .

3 P. Moreau Defarges, op. c it , p .48.

4 A se vedea , p en tru detal ii , D. Leonard, op. cit., p. 62 si unn., C. Lefter,

op, c it ., p . 139 s i unn . Alt i autor i nu fac tnsa d is tinc tie iut re ins ti tu ti i, o rg ane s i

structuri speciale - N. Deaconu, op. cit., p . 42.



II I

I

\,!

80 Uniunea Europeand si s is temul salt institutional §7. Organele comun ita re 81

de membri, numiti de Consiliul V.E. eu unanimitate, penttu un mandat rein-

noibi l de 4 ani , pe baza l is te lor propuse de state le membre1• Presedintele

Comitetului este ales din randul membrilor, penttu un mandat de 2 ani.

Di n momentu l I n ca re Un iunea va avea 27 de state membre, votulneeesar In Consi liul U.E. pentru numirea membrilor ECOSOC va f i eel

eu majoritate calificata, iar numarul membrilor organului eonsultativ va

creste la 3442.

Membrii ECOSOC sunt l inul i sa reprezinte interesele categor ii lor

socio-profesionale s i economice din care provin, nu pe eele ale s ta tului

mernbru de origine''.

Astfel, sunt reprezentate la acest nivel cliferitele industrii producatoare

de bunuri, comerciantii, consumatorii, fermierii , midi producatori, profe-

siile liberale (avocatii , doctorii, arhitectii), membrii fiind implir\il i In trei

mari grupuri: a) patroni, b) angajati, si c) alte categorii.

Comitetul are un rol consultativ la nivelul V.E., el putand fi eonsultat

de Consiliul V.E. sau de Comisia europeana inainte de luarea unei deeizii ,

atunci cand aeeste institutii considera necesar sau cand tratatele 0 impun.

La inceput excIusiv facultativa, consultarea ECOSOC a devenit in

ultimul timp obligatorie, mai ales in domeniul piete i unice comunitare, a

armonizar ii f iscale s i a noi lor pol it ic i comunitare care sunt Iansate incadrul spatiului european comunitar, cum au fost, In timp, politiea trans-

por turi lor, pol it iea sociala , pol it ica educationala, protect ia eonsuma-

tor ilor , protect ia mediului, pol it iea industr ia ls etc . In l ipsa avizului

consultat iv al acestui organ comunitar , aetul adoptat de Consi liul V.E.

poate fi anulat de catre Curtea Europeana de Justitie,

De asemenea, ECOSOC poate emit e d in o fi ci u avize in legat ura eu

acte cornunitare aflate in diferite stadii de adoptare sau de aplieare.

IA se vedea, pentru detalii in legaturaeu functionarea ECOSOC,N. Bernard

(coord), Le Comite econcmique et social, Editions de Universite Libre de

Bruxelles, Bruxelles, 1976;A. Rigaux , Cornite econornique et social, Editions

Dalloz, Paris, 1993.2 Germania, Franta, Italia siMareaBritanie au cate 24 delocuri, Spania- 21,

Austria, Belgia, Grecia, Olanda, Portugalia si Suedia - care 12, Danemarca,

Finlanda si l rlanda - care9, Luxemburg - 6; noi i membri au : Polonia - 21,

Cehia,Ungaria- cate 12,Siovacia,Lituania- cate 9,Letonia,Sloveniasi Estonia

- cate7, Cipru- 6,Malta- 5.voravea: Romania - IS, Bulgaria- 12.3 W. Weidenfeld, W. Wessels , op.cit., p. 35.

Ca ~i aspect negat iv ce poate f i obsevat in act ivitatea Comitetului ,

remarcam lipsa de omogenitate a aeestuia, datorata intereselor de multe

ori contrare ce sunt reprezentate la nivelul lui , ~ i de aici dif icul ta tea

adoptarii unei pozitii comune cu celeritate. Faptul eli se cere intrunireadoar a unei majoritati absolute de voturi pentru emiterea unui aviz face ca

adoptarea lui sa fie usurata, §i compromisul sa f ie de cele mai mul te ori

realizabil, Totusi, in mod frecvent membrii ECOSOC prefera sa recurga

la l obby pe l anga Comis ie , a tunci cand dores c sa susti na opin ii le s i

interesele categoriei din care fac parte.

b) Comitetul stilntiflc al Euratom este similar eeluilalt comitet con-

sultativ, cu diferenta ca i~i desfasoara activitatea In dorneniul specific al

energiei atomice.

Numit pe 5 ani de Consi liul V.E . cu eonsultarea Comisiei europene,

acest eomitet t rebuie consultat obl igator iu de cat re organele de decizie

comunitara, atunci cand se intentioneaza adoptarea unui act comunitar in

domeniul sau de competenta,

7.3.Banca Europeans de Investitii (B.E.I.)

Instituita initial (1958), cu scopul sprijinirii pietei comune europene',

prin f inantarea unor proiecte de reducere a decalajelor economice int re

regiunile din spatiul comunitar, B.E.L a primit prin Tratatul de la

Maast richt s i a lte competente, legate de sustinerea s tate lor candidate la

aderare, in scopul unei mai usoare tranzitii inspre economia comunitara,

B.E.L este 0 institutie financiara independenta/, dotata cu personalitate

ju ri dic a p ropri e, cu s ed iu l l a Luxembourg, s i a re ca membri st at ele

membre ale U.E., care au subscris $icapitalul social albancir' .

Conduce rea bancii es te a si gur at a de : a ) Consiliul Guvernatorilor,

format din Ministrii de finante ai statelor membre, cu intillniri anuale,

b) Consiliul de administratie alcatuit din 24 de membri propusi de statele

membre siunul propus de Comisia europeana, ce lucreaza cujumatate de

norma ~ i c ) un Comitet de conducere cu norma int reaga, din care face

I D. Mazilu, op. cit ., p . 137; N. Deaconu, op. cit ., p . 175;A. Profiroiu,

M. Profiroiu, op. cit ., p. 95; N. Pdun, A.c. Paun, op.cit., p. 209; O. Mano/ache,

op.cit.,p. 119.

2 In sensul ca B.E.!. este institutie comunitara se pronunta, izolat, J. Rideau,op.cit.,p. 344,

3G.Ferreol (coord.), op.cit., p.22.



82 Uniunea Europeand si s is temul sdu institutional §7 . Organele comunitare 83

par te Presedintele banci i s i cei 7 vicepresedint i, numit i de Consi liul

Guvernatorilor pentru un mandai reinnoibil de 6 ani.

Majoritatea resurselor financiare sunt obtinute de pe pietele internatio-

nale de capital, unde este cotata cu rangul maxim (AAA); castigurile obti-

nute sunt alocate , pe baze non-profi t, act iuni lor de spr ij inire a s ta te lormembre si a celor candidate (statele din Europa Centrala si de Est

primesc imprumuturi prin programele PHARE si TACIS, actiunile B.E.!.

comple tandu- se In aces ta zona cu cele a le B.E.RD.) , p recum s i a a lto r

state mediteraneene, asiatice, sud-americane ~isud-africane.

Banca Europearui de lnvestitii (B.E.!.) nu t rebu ie con fundat a cu

Banca Europeand pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.E.R.D.). Aceasta

d in u rma a fost cr eat a i n 1991 s i cu con tributi a B.E.I . (3%)', In scopul

acordarii de imprumuturi statelor din Europa Centrala side Est in vederea

realizarii tranzitiei spre 0 economie de piata functionala. La Infiintarea

B.E.R.D. au participat peste 40 de t ar i, in sa ma i mul t de juma ta te d in

capitalul social I-aconstituit contributia Uniunii Europene.

7.4. Comitetul regiunilor

Structura specifica a unor state europene, cum ar fi Germania, Belgia,

I ta lia, Spania, dorninata de regionalizare s i descent ralizare , precum si

dorinta entitatilor federate sau regionale de a fi implicate activ In procesul

de luare a decizii lor In cadrul Uniunii Europene, a dus la const itui rea,

prin Tratatul de la Maastricht, a Comitetului regiunilor".

Creat ca organ consultativ format din reprezentanti ai diferitelor enti-

ta ti l ocale sau regi ona le d in st at el e membre, autonome f at a de ace ste

state", Comitetul este organizat pe grupuri politice, la fel ca si Parlamen-

tul european, distingandu-se patru astfel de grupuri: popularii , socialistii ,

liberalii si radicalii.

1 W. Weidenfeld, W. Wessels, op. c it ., p . 24.

2 A se vedea, pentru detalii , 1. Bourrinet (coord), Le Cornite des Reg ions de

l'Union europecnc, Editions Economica, Paris, 1997; C. Brice-Delajoux,

J.P. Brouant, op. c it ., p .75 ; R. Munteanu, op. cit., p . 264.

3 V. Marcu, op. c it ., p. 100. I n conf onni tat e cu T rat at ul de l aN i sa, poat e f i

membru a l Comitetului r eg iuni lo r t itularul unu i manda t e le ctoral d in tr -o colec -

t iv it ate reg iona la sau locala, s au care a re 0 responsabilitate in fata unei adunari

al es e - a se vede a O. Tinea, art. cit., in Dreptul nr.9/2001, p.20.

Compozitia Comitetului regiunilor este asemanatoare celei a Comite-

tului economic si social:

- I n pr ezent sun t 317 de membri numit i cu unanimitate de Consiliul

U.E. pe baza propunerilor statelor membre, autonomi in activitatea lor,

desfasurata pe parcursul unui mandat de 4 ani '.- din momentul in care vor fi 27 de state membre, membrii Comite-

tu lu i vor f i i n numar de 344 (numar ce poate fi mod ifi ca t, in sa nu poat e

depasi 350), s ivor f inumi ti cu majoritate calificatd de Consiliul U.E2.

Membrii Comitetului nu pot cumula aceasta calitate cu aceea de parla-

mentar european'. Sediul Comitetului se afla la Bruxelles, iar activitatea

sapermanenta este dirijata de un Secretar general"

Repar ti za rea l ocuri lo r care r ev in fie car ei ta ri s e f ace In func tie de

structura ei administrativa, destul de diversificata: landuri, departamente,

unit at i adminis tra tive cu r eg im li ngvis ti c spec if ic e tc . Ast fe l, s pr e

exernplu, Belgia trebuie sa asigure prezenta In organismul comunitar a 6

vorb it or i de fl amanda, 5 vorb it ori de f ranceza si unul de ge rmans, ia r

Spania atr ibuie 18 locur i reprezentanti lor comunitat ilor autonome si 4

celor ai comunelor.

In cazurile specificate expres In tratatele comunitare", consultarea

Comitetului regiunilor este obligatorie, Jipsa avizului putand fi sanctio-

nata de Curtea Europeans de Justitie prin anularea actului comunitar",Comitetul regiunilor are menirea de a apara principiul subsidiaritatii ,

e l f iind consultat totodata In probleme cum ar f i fonduri le s tructurale ,

cultura, sanatate publica, tineret si formare profesionala, cooperarea trans-

f rontal iera . De asemenea, Comitetul poate emi te avize din oficiu, ori de

cate ori considera necesar, avizul fiind consultativ.

1 Dupa unii autori, Comitetul regiunilor este caracterizat ca fiind 0 . cl ona" a

Comitetului e conomic ~ i soc ia l, inf iintat dupa chipu l s i a semana rea ace stuia

dat or ita unui c ompromis , da r ~i a . Jene i i nt el ect ua le " a fa ct ori lor de deci zi e

comunitari, care au preferat sa nu se gandeasca prea mult la problema legitimitatii

si a reprezentativitatii acestui organ ism. V ii toru l acestui organ este incert,

exi stand s i amb it ia membr ilor sai d e a -l t rans fo rma int r-un .Sena t" a l Uniun ii -

G. Ferreol (coord}, op. cit., p .45.

2 Componenta e ste s iv a fi aceeasi eu a ECOSOC.

3 Aceastii interdictie a fost introdusa prin Tratatul de la Amsterdam.

4 W. Weidenfeld, W. Wessels, op. c it ., p .40 .

5 Este vorba despre art. 265, Idin Tratatul C.E.E.

6 Jurisprudenta /soglucose, 1980.




7.5. Agentiile europene specializate

Pe langa prineipalele i n st it u ti i s i organe eomunitare, In anii 1994-1995

au fost infiintate 0 ser ie de agent ii europene speeial izate pe anumi te

domenii. In continuare amintim cateva dintre ele:a) Agentia Europeanii pentru Protectia Mediului (E.E.A.), cu sediulla

Copenhaga, In Danemarea, are rolul de a fumiza informatii despre mediul

inconjurator atat statelor membre ale U.E., cat si publicului larg, In vede-

rea dimensionarii politicilor de mediu ale U.E'.

b) Agentia Europearui pentru Evaluarea Produselor Farmaceutice

(E.M.E.A.), eu sediulla Londra, evalueaza independent produsele farma-

eeutice care circula liber pe piata unica europeana, in vederea protejarii

consumatorilor, dar si a industriei farmaceutice.

c) Centrul European pentru [mbunatatirea Pregdtirii Profesionale

(C.E.D.E.F.O.P.), eu centrulla Salonic, In Grecia, contribuie la imbuna-

tatirea pregatirii profesionale in Uniune, prin programele sale academice

~itehnice'.d) Biroul pentru Armonizarea Pietei Interne (O.H.LM.) r aspunde de

mregistrarea siutilizarea ulterioara a marcilor de comer] ale Uniunii euro-

pene, asadar rolul sau este centrat pe probleme de proprietate intelectuala.

e) Ageruia Europearui pentru Siguranta si Protecta Muncii, cu sediulla Bilbao, are ca scop crearea unei retele de informatii lntre bazele de date

nationale, in domeniul sau de actiune,f) Centrul de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene, situat

in Luxemburg, realizeaza cea mal mare parte a traducerilor pentru institu-

t ii le comunitare s l celelal te organisme comunitare, mis iune destul de

impor tanta daca avem in vedere complexitatea act ivitatat ii normative a

Uniunii s i neeesitatea t raduceri i tuturor doeumentelor in toate l imbi le

oficiale ale Uniunii.

7.6. COREPER (Comitetul Reprezentanlilor Permanenti)

Despre COREPER am discutat la sectiunea refer itoare la Consi liul

U.E., prin urmare nu mal reluam analiza in aceasta sectiune,

Vrem sa precizam doar ca el este un organ eomunitar ~i ca a fost

inf i inta t prin Tratatul de fuziune a executivelor, avand rolul de a seconda

IA se vedeahttp:// www.eea.eu.int si D. Maziiu, op.cit., p. 139.

2 W . Weidenfeld, W. Wessels, op.cit., p. 240.

§7. Organele comunisare 85

membrii Consiliului U.E.In exercitarea sarcinilor ce Ierevin, prin asigu-

rarea legatur ii necesare s i uti le int re guvemele nat ionale s i ins ti tuti il e

cornunita re .

7.7.EUROPOLAmint it in Tratatul de la Maast richt, Europol are un caraeter supra-

nat~onal, fiind ereat lntr-un cadru interguvernamental'.

Infiintata pe baza Conventiei Europol din 1995, care a intrat In

vigoare la 1oetombrie 1998, organizat ia cu sediulla Haga are drept scop

Iupta impot riva criminali ta ti i internationale, care include t raficul de

droguri, imigratia clandestina, terorismul sau spalarea de bani2•

Europol se plaseaza intre mijloaeele institutionale de realizare a celui

de-al treilea "pilon" alU niunii Europene, cooperarea In domeniul justitiei

si afaeerilor interne, printre scopurile sale n u m ar a nd u -s e i n ta r ir e a coope-

ra ri i interstatale In domeniul traficului de droguri, de masini , de persoane,

a falsificarii banilor si a a1tormijloace de plata, a terorismului.

Dotat cu personalitate juridica, Europol este condus de un Consiliu de

adminis trat ie format din cate un reprezentant al s ta te lor membre, care

voteaza eu major itate cal if icata de doua t reimi, ~ iun Director, numit de

Consiliul U.E. dupa consultarea Consiliului de administratie, pentru 0

perioada de 4 ani, reinnoibila 0 singura data. .Alaturi de aceste organe de

conducere se mal afla 0 A u to ri ta te c or nu na de cont ro l a granite lor , un

Controlor financiar ~iun Comitet begetar'.

7.8. EUROJUST

Creat In 2002 si avand. sediul tot la Haga, Eurojust are rolul de a

spr ij ini ~ i imbunatat i cooperarea judiciara dintre s ta te le membre, prin

adoptarea de masur i structurale in acest sens,

Ideea cent ra la este c a u r m ar i re a ~iinstrumentarea unor cauze judiciare

care necesita act iuni pe ter itor iul mal mul tor s ta te membre sa se desfa-

soarein condi ti i mal bune de coordonare. De asemenea, este vizat dome-

niul extradarii ~ial executarii intelegerilcr mutuale interstatale.

INu trebuie confundat Europol cu Interpol, organizatie cu sediul la Lyonce

grupeaza 177 de politii nationale $ii~idesfasoara activitatea la nivel mondiaL

: G. Ferreol (coord.), op. c it ., p .20 ; V. Marcu, op. cit., p . 174.

W. Weldenfeld, W . Wessels, op. c it ., p . 114 .

7.

http://www.eea.eu.int/

http://www.eea.eu.int/



86 Uniunea Europeand si sistemul SQU institutional §8. Functionarea in s ti t ut i i lo r ~io r ga n el o r Un iu n ii E u ro p en e 87

7.9. Banca Centrala Europeans

Banca Centrala Europeana a luat f iinta la 1iulie 1998pent ru a inlocui

Institutul Monetar European '.

Const itui ta cu capital subscri s de state le membre, dupa un cri teriu ce

are in vedere atat populatia, cat si PID-ul national, ea formeaza impreuna

cu banci le centrale din s tate le membre, Sis temul European al Banci lor

Centrale.

Conducerea Bancii este asigurata de un Consiliu at guvernatorilor, ce

st abi le st e o ri en tar il e gene ra le si pol it ic il e moneta re , s i un Consiliu

director, compus din presedinte ~ivicepresedinte, insarcinati cu aplicarea

masurilor decise de Consiliul guvematorilor.

Pract ic , Banca a int rat in funct iune in 1999, odatl l cu int roducerea

monedei unice europeue, EURO, in 11 dintre cele 15 state membre (au

dimas in exteriorul zonei Euro Marea Britanie si Danemarca, datorita pro-

priului refuz, Suedia, care nuintrase in Mecanismul de Schimb European, si

Grecia, care nu indeplinea conditiile cerute prin Tratatul de la Maastricht).

Din 2001, Banca a gestionat folosirea in paralel a monedelor nationale

si a euro, iar din 2002 disparitia treptata a monedelor nationale in

favoarea generalizarii euro",

7.10. Mediatorul european

Institutia Mediatorului este 0 inovatie a Tratatului de la Maastricht.

Astfel. . Parlamentul european numeste, pe toata durata legislaturii

sale, un Mediator european, dupa modelul Ombudsman-ului nordic,

care are ca si atr ibut ii primirea s i solut ionarea planger ilor cetatenilor

ICreat in 1994, Ins ti tu tu l Mone ta r European e ra condu s de un p re sedinte, d e

guver nat or ii banci lor c ent ral e di n s tat el e membr e, ca re f ormau Cons il iul

Ins ti tu tu lu i, s i d e d irec to ru l g eneral , avand ca s truc tu ri Sec re ta riatul g eneral ~ i

p at ru depar tamente. Sed iu l Ins ti tu tu lu i a fos t s tabi li t l a Frank fu rt , o rg an ismu l

avand ca rol pregatirea si definitivarea Uniunii Economice si Monetare, urrnand

ca la int rarea in cea de-a t re ia faza a realizarii UEM, e l sa cedeze locul unui

Sistem European de Banci Centrale si, u lterior, Bancii Centrale Europene.

2 Pentru detalii privind evolutia istorica a monedei unice europcne, a s e vedea

CiN. Chabot, Understanding the Euro, Edition McGraw-Hill, rcpcctiv Ed. Teora

pentru traducerea in limba romana.

europeni vizand ilegalitatile savarsite de institutiile ~iorganele comuni-

tare in activitatea lor[.

In urma sesizar ilor primi te , Mediatorul (cu sediul la Strassbourg, in

sediul Parlamentului european), intreprinde 0 ancheta administrativa ~i

redacteaza un raport, pe eare il prezinta Parlamentului european si institu-t ie i in cauza". Mediatorul nu poate impune insa nici un fel de sanct iuni

ju ri dic e in sti tu ti ei in culpa, e l f ii nd doar un organ de eonci le re si de

rezolvare amiabila a litigiilor administrative.

In fata Parlamentului Mediatorul prezinta anual un raportgeneral, in

care arata modul de solutionare a plangerilor primite.

Mediatorul poate f i demis de cat re Cur tea Europeana de Justitie, la

cererea Parlamentului, daca nu mai indeplinestc conditiile necesare exer-

citarii functiei, sau in eaz de culpa grava.

§8.Functionarea instltutillor ~i organelor

Uniunii Europene

S.l. Sediul institutiilor comunitare

Des i t ra ta te le p revad obligati a s ta te lo r membre de a se s tabi li , decomun acord, un sediu pentru Uniunea Europeana (pentru Comunitatile

Europene la acea data) , acest aeord nu a fost inca realizar' . Expl icat ia

rezida in faptul ca odata stabilit un sediu unic, acesta ar fi devenit eapitala

Uniunii Europene, statut invidiat de ceilalti parteneri europeni.

Din acest motiv, sediile institutiilor comunitare sunt impartite intre trei

orase: Bruxelles, Strassbourg si Luxembourg. Costurile mari implicate de

functionarea in acest fel a Uniunii Europene, precum si dificultatea prac-

tica de conectare a eelor trei centre comunitare au fost critieate in repetate

randuri de catre oficialii europeni, de catre Curtea de conturi sau de catre

Parlamentul european, dar rara a putea schimba ceva in mod coneret.

I1. Rideau, op. cit., p . 435.

2 W. Weidenfeld, W. Wessels, op. c it ., p . 263 ; N. Deaconu, op. ci t. , p. 130;

V. Marcu, op. c it ., p .80 ; O .Manolache, op. c it ., p . 83.

3 1. Rideau, op. c it ., p . 458 ; 1.L. Burban, op. ci t. , p. 96; V. Marcu, op. cit.,

p .51 ; O . Bibere, op. c it ., p . 119 .



88Uniunea Europeanii §i sistemul siiu institutional

§8. Functionarea institutiilor si organelor Uniunii Europene 89

Astfel: a) Consiliul U.E. se reuneste de regula la Bruxelles, eu excep-

ti a a tr ei luni pe an, cand se r eunest e la Luxembourg ; b) Comi si a euro -

peana i~i are sediul la Bruxelles; c) Parlamentul european i~i desIa~oara

sedintele in plen la Strassbourg, sedintele comisii lor de special it ate se

desfasoara la Bruxelles , in t imp ee secretariatul general este la Luxem-bourg; d) i n fi ne , Curt ea Europeana de Justi tie s i Curte a de contu ri au

sediulla Luxembourg.Cat despre celelal te organe comunitare, ECOSOC funct ioneaza la

Bruxelles, iar Banca Europeans de Investiti i i~i are sediulla Luxembourg.

8.2. Regimullingvistic al institutiilor comunitare

inmod elar ~irna echivoc, regimullingvistic al Uniunii Europene este

stabilit prin tratatele comunitare in asa fel incat fiecare stat membru sa aiba

posibilitatea sa participe la activitatea comunitara in propria limba.

Prin urrnare, in prezent exista 21 limbi oficiale ale Uniunii Europene:

franceza, gerrnana, engleza, italiana, spaniola, portugheza, olandeza, fin-

landeza, suedeza, daneza, greaca, malteza, maghiara, ceha, slovaca, litua-

niana, letona, estoniana, poloneza, slovena, irlandeza. Explicatia dife-

rentei dintre nurnarul statelor ~i numarul limbilor oficiale stll in impre-

jurarea ca in Belgia se vorbeste franceza si germana, in Austria gerrnana,

in Luxemburg franceza, in Cipru greaca'.Asigurarea egalitatii intre statele membre ~ia transparentei activitalii

institutiilor comunitare au stat la baza deciziei de a considera toate limbile

nationale ca\imbi oficiale2•

Existenta eelor 21 l imbi oficiale are ca si consecinta necesitatea ca

orice aet comunitar sa f ie redactat in l imba statului caruia i se adreseaza

sau in cea a persoanei destinatare.Daca este yorba despre un act norrnativ cu aplicabilitate generala, el va

firedactat in toate cele 21 de limbi oficiale. Regula se aplica actelor oficiale

eare emana de la mstitutiile comunitare sau se adreseaza acestora'.

1 I rI anda a reu si t, in iun ie 2005, dupa ani d e ins is tente, s a impuna ca l irnb ii

oficialii limba irlandeza clasica. Urmand exernplul Irlandei, Spania solicita acurn

ace la si s ta tu t p en tru l irnba catalana, b asca s i g al ic iana , c are nu sun t inca l irnb i

o ficiale europene, d ar pot fi fol os it e I n r el at ii le c u i nst it ut ii le e ur opene de

cetatenii care le vorbesc.2 A sevedea, in ace st s en s, C . Lefter, op. c it ., p . ISS.

3 J. Rideau, op. cit., p . 455.

Fieeare dintre aceste 21 de variante are valoare de original: daca exists

diferente de sens intre variantele actului, se va lua sensul eel mai apropiat

al celor doua exprimari.

Actele individuale vor fi redactate in limba destinatarului, tnsa vor fi

traduse si in celelalte limbi oficiale.

In pract ica, l imba engleza si cea franceza s-au impus ca ins trumente

de lucru si de comunicare informala intre funtionarii eomunitari sau ofi-

cialii Uniunii Europene. Engleza predomina (70%), insa la Curtea Euro-

peana de Justitie se utilizeaza in special franeeza.

8.3. Functionarii comunitari 1

Prin functionari comunitari mtelegem personalul cu activitate perrna-

nenta care ajuta oficialii europeni (comisari, parlamentari etc.) in indeplini-

reaatributiilor lor, subiecte aleunor raporturi juridice de functie publica.

Reglementarea functiei publice comunitare este continuta in Regula-

mentul privind Statutul funct ionari lor publici comunitar i adoptat de

Consi liul U.E . in 1968, cu modif icar ile ulter ioare. Recent, s -a readus in

discutie statutul acestor functionari, care este unul privilegiat, deoarece nu

P?t.fi urmariti judiciar pentru faptele si actele efeetuate in timpul functiei

ruc i dupa ce nu mai ocupa funct ia comunitara, aspect considerat int r-o

opinie ca fiind excesiv, deoarece exeede pana si statutul parlamentariloreuropeni sau a eomisarilor europeni".

Funct ionari i publici eomunitar i sunt s tabi li in funct ie s i au drept la

car iera in ins ti tutia comunitara, Recrutarea funct ionari lor se face prin

con::urs, iar numirea in functie prin act comunitar individual - decizie.

In practica, se incearca repartitia echilibrata a resortisantilor statelor

membre in functiile publice, desi nici 0dispozitie legala nu impune acest

lucru". La nivel inferior insa, se constata 0 preponderenta a functionarilor

de origine belgiana".

Alaturi de functionarii publici comunitari, personalul Uniunii Euro-

pene este format sidin agenti comunitari, care pot fi:

1 Pentru 0 t ra ta re Indetal iu a ace stei t erne , a se vedea C. Ciilinoi~, V. Yedinos,

Teoria functiei pub lice cornunitare , Ed. Lumina Lex. 1999.

2 F. Biancheri, Time to change EU civil servants legal immunity, ,,EU Observer",

24.03.2004.

3 G. Ferreol (coord. I, op. c it ., p .24 ; G . Isaac, op. c it ., p .94 .4 V Marcu, op. c it ., p .72



90 Uniunea Europeana si sistemul siiu institutional §8. Functionarea institutiilor si organelor Uniunii Europene 91

- agenti auxiliari, care inlocuiesc titularii posturilor 0 anumita perioada

de timp sau indeplinesc atributii provizorii, de scurta durata;

- agenti temporari, angajati pentru proiecte precise, pentru 0 perioada

determinate de timp, cum ar fi cercetatorii.

Agentii comunitari se d if eren tiaza de functionari i comunitari p rinab sen ta dreptului l a c ar ie ra s i a s ta bi li ta ti i i n f un ct ie , p rec um s i p rin

durata determinata a angajarii,

Litigiile dintre functionarii publici comunitari sau agentii comunitari si

ins ti tu ti ile sau organele comunitare sun t de cornpeten ta Tribuna lu lu i de

Prima Instanta de pe HingaCurtea Europeana de Justitie.

In f ine, exista ~iagenti loeali, pentru sarcini ce trebuie indeplinite intr-

u n s ta t membru sa u int r-un s ta t d in af ara Uniuni i Europ en e, si c are se

supun dispozitiilor din drepul intern al statului de origine I.

8.4. Flnantarea activitatii institutiilor comunitare

Inca d in anii '60 , f inan ta rea Comunitat ilor europene a constitui t 0

tema de larga dezba te re intre actorii polit ic i europen i, confrun tandu-se

doua conceptii : una federal is ta , care pune pe primul p lan existen ta unui

buget comunitar autonom, format din resurse si cheltuieli proprii, comu-

n itare, s i0

a doua, clasica, ce sustine proportionalitatea contributiilorf in anc ia re a le s ta te lo r cu benef ic ii le d e ca re p ro fi ta ac es t ea (cu al te

cuvinte, f iecarui stat i se cuvin sume proportionale cu contributiile pe care

le-a avut la bugetul comunitarr'.

Negocierile permanente intre statele membre pentru dimensionarea

bugetului comunitar ref lecta modul in care se da cas tig de cauza , partial ,

uneia sau alteia dintre cele doua abordari, Bugetul comunitar reprezinta,

in cele d in urma, expresia une i solidaritat i intre s ta te le membre, une le

con tribuind mai mult s i p rimind mai putin , a llele, d impotriva, p rimind

mai mull decat contribuie.

Buge tu l comunitar este e labora t, admin is trat s i execu ta t unifo rm in

cadrul comunitatilor europene, eu exceptia eheltuielilor operationale si a

act iv itat ii B.E.L, in baza celor doua Tra ta te bugetare adoptate in 1970,

respectiv in 19773.

IC. Lefter, op. c it ., p . 158

2 P. Moreau Defarges, op. c it , p . 65.

] O. Manolache, op. c it ., p . 124 .

Activitatea Uniunii Europene presupune dona categorii de cheltuieli:

cheltuieli institutionale, menite a sustine functionarea institutiilor si orga-

nelor comunitare, respectiv cheltuieli operationale, pri n care se pun in

aplicare politicile comunitare stabilite ca obiective in tratatele comunitare.

Spre deosebire de alte organizatii internationale, Uniunea Europeanal~iobtine bugetul rnai putin din contributii statale, si mai mult din resurse

proprii . Evident ca nu a fos t de la inceput asa , inf iintarea Comunitat ilor s i

functionarea lor fiind suportata initial de statele membre, abia dupa 1970

raportul inversandu-se in favoarea resurselor proprii.

In prezent , con tributii le s ta ta le sun t des tina te in princ ipal f inan ta ri i

Fondului Europe an d e Dezvol ta re, el e nu s unt c on siderat e c a p ar te a

bugetului comunitar, ci fonduri extrabugetare.

Bugetul propriu a l Uniun ii a fos t c reat p rin Tra ta tu l de fuz iune a exe-

cutivelor din 1965'.

Resurse le proprii al e Uniun ii , c are nu pot d epa si 1,27% d in PNB a l

statelor membre, sunt formate din:

a) venituri colectate din drepturile de varna (taxe vamale), percepute la

f rontie re le exterioare a le Uniun ii pen tru marfuri le irnportan te d in s ta te

nemembre.

Intre s ta te le membre nu exista taxe vamale, e le f iind des fi in ta te oda ta

cu realizarea uniunii vamale, singurul tarif vamal aplicabil f iind eel exte-rior, pentru state din afara Uniunii2• Tariful este aplicat de statui membru

pe teritoriul caruia intra marfurile in Uniune.

b) tarif ele exteme agricole sun t aplicate la importu l p roduse lor agri-

cole din afara Uniunii, f iind asernanatoare tarifului vamal extern comun,

cu singura diferenta ca serefera strict la produse agricole.

c ) Taxa pe Valoarea Adaugata a fos t la inceput 1%, s i este, inccpand

cu 2002, de 0,75%, preconizandu-se scaderea ei la 0,50% in 2004.

IW. Weidenfeld, W. Wes se ls , op. cit., p. 26; Nc-J. Brehon, Le budget de

l 'Europe, L .G.D.J , Par is , 1997, p .45 ; A. Projiroiu, M. Projiroiu, op. c it ., p . 58 .

2 In prac tic a, ac est tarif vama l exterior unic a a juns sa fie a plicat doar in

r el at ia cu S .U.A., Afr ica de Sud , Aus tr al ia , Canada, J apon ia , Mex ic , car e denun ta

const an t . Jo rt ar ea ta p ro tect ioni st . a U.E ." r id icat a impot ri va lor . Cu cel el al te

st at e - g ru pa te i n s ta te m embr e A .E .L. S. , s ta te semn at ar e a le Con ve nt ie i d e l a

Lome, sta te in curs de dez volta re ~i state din Europa central. si estic a , sunt

s emna te Acordur i p re fe rent ia le de excep ta re de l a apl icar ea t ar if ului vamal ext er n

comun - G. Ferreol (coord.), op. c it ., p . 12.



92 Uniunea Europeanii si sistemul siiu institutional §8. Functionarea institutiilor $iorganelor Uniunii Europene 93

TVA-ul comunitar nu se ref lects msa asupra consumatori lo r, c i este

pre leva t automat d in TVA-ul colec ta t de f ieca re s ta t membru de pe pia ta

interna.

d ) resursa de ech il ib ra re este de fap t 0 taxa aplicata sumei ProduselorNationale Brute, f iind prin urmare variabila, in functie de puterea econo-

mica a statelor membre'.

Ala tu ri de surse le f inanciare comune Comunitat ilor , exista ~i surse

specifice unora d in tre e le , cum ar f i taxa speciala aplicata productie i de

carbune si otel,

Cheltuielile comunitare sunt de doua feluri:

_ cheltuieli obligatorii (e.O.), alocate in principal sustinerii preturilor

agricole, reprezentand in anul 2000 aproape jumatate d in bugetul comu-

n itar (subs tantia l mai putin tnsa decat in anii '70 , cand reprezentau 75%

din buget).

_ cheltuieli neobligatorii (C.N.O.), care cuprind creditele (fondurile) struc-

turale - sociale, de dezvoltare regionala, decercetare, pentru mediu etc.

Distinctia intre cheltuielile obligatorii ~icele neobligatorii are impor-

tanta din perspectiva institutionala, Parlamentul avand drept de ~odifi~

care a che ltuiel ilor neobligatorii , in t imp ce in privinta celor obligatorii

Consiliul U.E. are ultimul cuvanr' .

8.5. Liberul acces la Informatiile publice comunitare

Multitudinea surselor dreptului comunitar si complexitatea mecanis-

mului decizi'onal presupune, in contrapartida, existenta accesului demo-

cratic al publicului la informatiile publice comunitare.

Transparenta institutiilor comunitare are ca scop apropierea acestor~

de cetatenii europeni si eliminarea secretomaniei birocratilor europeru,

atat de criticata de populatia Uniunii Europene.

Chestiunea trebuie privita in intreaga sa complexitate, liberul acces la

informatiile publice implicand aspecte originale la nivel comunitar.

, Pentru detalii in aceasta materie, a buge tului comunitar, a se vedea

M.$. Minea, Elemente de drept f inanciar international , Ed. Accent, Cluj-Napoca,

2001, p. 70 ~iurm.

2 Y. Bernard, Economie europeene , Ed. Dal loz, Par is , 1997, p .23 ; P. Moreau

Defarges, op. cit., p. 67; G. Ferreol (coord.), op. cit., p. 25; W. 'Weidenfeld,

W. Wessels, op. c it ., p . 27 ; J. Rideau, op. c it ., p . 662.

Astfel, oficialii europeni adopta adesea 0pozitie deosebit de transanta

in discursurile lor nationale, pentru ca pozitia lor sa nu mai fie sustinuta la

fel de putemic in cadru l ins ti tu ti ilor europene in care act iveaza . Dad

publicu l a r cunoaste in detal iu toa te compromisurile pe care oficial ii sainationali Iefac la Bruxelles in cadrul procesului de adoptare a unei decizii

c omuni tare, a lt a ar f i pe rc ep ti a lor d espre ac es ti of ici al i ( as a cum s-a

vazut , de fap t, cu pri le ju l referendumurilo r de rat if icare a Constitut ie i

U.E. Pastrand secretul dezbaterilor comunitare, oficialii se pot ascunde in

s pa te le votului major it ar d in Cons il iul U .E. , a tu nc i ca nd Ie conv in e

situatia, si sa-si decline responsabilitatea deciziilor dificile.

Aceste aspec te incurajeaza b iroc ra tia, abuzu l de putere s i corup tia la

nivel comunitar.

P e d e a lt a p ar te, d e mul te or i c ompromisu l est e a ta t de n ec esa r ~ id e

uti! pentru adancirea ~iextinderea integrarii europene, incat este mai bine

ca oficialii nationali sll nu fie incorsetati de transparenta adrninistrativa in

exercitarea atributiilor lor; ei trebuie de multe ori sa renunte la sustinerea

propriilor interese nationale, in favoarea integrarii europene. Daca toate

detaliile proiectelor de extindere a integrarii europene erau cunoscute de

publicu llarg, muite d in tredec iz ii le care au dus Uniunea mai departe pe

calea integrllrii ar f i fost aproape imposibil de luat.

Exi st a, i n c on cluz ie, un conf li ct i nt re impe ra tivul democ rat ic de

asigura re a accesului la informati ile publice comunitare ~i garan ta rea

eficacitatii procesului decizionalla nivel comunitar' .

Concilierea celor doua pozitii este dificila, dar nu imposibila.

Astfel, Regulamentul Consiliului U.E. statueaza ca "deliberllrile din

Consiliu se supun regulilorsecretului profesional, daca prin votul Consi-

liului nu se decide altfel".

Totodata, prin Tratatul de la Amsterdam, liberul acces la informatiile

publice comunitare ~i-a gasit consacrarea legislativa, f iind reglementat in

primul rand princ ip iu l adoptllri i leg is la tiei comunitare cu respectarea

transparentei decizionale, si, in al doi!ea rand, dreptul cetatenilor Uniunii

de a avea acces la documente le Parlamentului european, a Consiliului

U.E. si a Comisiei europene.

IC. Brice-Delajoux, J P. Brouant, op. c it ., p . 128 .



9 4 Uniunea Europeana si s is temul sdu institutional

Capitolul IIIElemente de drept comunitar european

§1. Dreptul comunitar. Concept

Drep tu l c omuni ta r' d es emne aza no rmele jur id ic e c are se ap li ca in

ord inea jurid ica a Uniunii Europene, cuprinse in tratatele institutive ale

Comunitat ilor europene - Paris s i Roma, in tra ta te le care au adus modi-

ficari t ra ta te lo r ins ti tu tive - Tra ta tu l de fuz iune , Actul Unic European,

Tra ta tu l de la Maastrich t, Tra ta tu l de la Amste rdam, Tra ta tu l de la Nisa,

pr ecum si In actele comunitare adoptate de ins ti tu ti ile comunitare -

decizii, directive, regulamente etc2

IDin tr e d if er it el e s in tagme pos ib il e - d rept comun it ar , d reptul Uniun ii Euro-

p en e, d re pt ul a pJ ic ab il Cor nu ni ta ti lo r Eu ro pe ne , d re pt e ur op ea n - n e v om opr iasupr a p rimei d in tr e e le , f ii nd vorba in def in it iv de 0 conventie de limbaj asupra

unor termeni s imilari ca inteles. Trebuie sa preci zam ins a ca, asa cum s-a obser-

vat i n doc tr ina (A.C. Pdun, Die Unionsb ri ir ge rr echt e - Dreptur il e cet at en il or

Uniu nii E ur op en e, E d. P re sa Uni ve rs it ara C lu je an a, 2 00 3, p . 8 ), si nt agma d e

"drept al Uniunii Europene" se v rea a fi mai c ompleta, deoaree e suge rea za

cup ri nder ea in ea ~i a act el or emi se in t emeiul celor la lt i doi p il on i a i U .E ., p il on ii

interguvernamenta1i, nu nurnai a actelor emise in temeiul pilonului comunitar.

Am optat pen tr u denumir ea de "dr ep t comun it ar " d in r at iuni t radi ti onal e, i ns a s i

dator it a f ap tu lu i ca, pana l a adopt ar ea Const it ut ie i UE, dear Cornuni ta ti le eur o-

pene au per sona li ta te j ur id ica, p ri n u rr na re numai e le pot emi te , p ri n ins ti tu ti il e

comunitare sau organele comunitare, acte ell forta juridica in spatiul comunitar,

or s intagma "drept comunitar" ref lecta mai bine aceasta real itate.

2 Pen tr u a lt e def in it ii a le d reptului comun it ar , a s e vedea D: Mazllu, op. cit .,

p . 54, 0. Tinea, Drept comun it ar gener al , op. c it ., p . 200 ; V. Mareu, op. c it ., p . 32.

Pen tr u det al ii p ri vind d reptul comun it ar , a s e vedea D. Vaughan, A. Robertson

(editors), Law of the European Union, Richmond, 2003; S. Weaterhill, P. Beaumont,

EU Law, Pengu in Books , 1999; J. Peterson, M . Shakleton (editors), The Institutions

o f t he European Union , Oxford Univers it y P ress , 2001; A. Amull, A. Dashwood,M . Ro ss, D. Wya tt , Eu ro pe an Uni on Law, Swe et & Maxwell, 2000; P. Craig,

G. De Burea, EU Law, 3'd edition, Oxford Universi ty Press , 2002.

I

I

i n fine , t ot confo rm Tra ta tu lui d e l a Ams te rd am, Con si li ul U .E are

obligatia, atunci cdnd actioneazii In calitate de legislator comunitar'; sa

faca publice rezultatele votului ~ideclaratiile inscrise in procesul verbal al

sedintei,

Limitarea accesului liber poate fi f acuta doar daca un interes public

sau privat 0 cere; de asemenea, un s ta t membru poa te cere ins ti tu ti ilor

comunitare sa nu divulge documente provenind de la ace l s ta t, mra acor-

dul sau prealabil. Orice limita impusa principiului liberului acces la infor-

matiile publice este supusa insa controlului jurisdictional al Tribunalului

de Prima Instanta.

in ciuda existentei acestor prevederi legale, cazurile practice in care se

solicits informatii de interes public arata 0 .secretomanie" accentuata la

nivelul institutiilor comunitare, putin dispuse sa devina transparente in acti-

vitatea lor si,prin aceasta, responsabile in fata opiniei publice europene'',

ISun t exc luse , p ri n u rr na re , de l a acces ul li be r documen tc le i nt er ne adopt at e

de Consiliul U.E., sau cele refer itoare la procedura bugetara.

2 A se vedea T Bunyan, S ec re cy a nd o pe nn ess i n t he E.U. , Kog an P ag e,

London, 1999.



96 E l em e nt e d e d r ep t c omu n it ar e u ro p ea n §2. Dreptulcomuni tar ~ idreptul internat ionalpubl ic . Dist inct ie 97

Dreptui comunitar reprezinta 0 ordine juridica noud, autonomd fa/a.

de ordinea juridica intemationala, si totodatd integratd fn sistemul juri-

dic al statelor membre (Jurisprudents CostaiEnel).

Dreptul comunitar primar este consider at a fi format din cele treitra ta te ins ti tu tive s i d in tra ta te le modif icatoa re .i in t imp ceprin dreptul

comunitar derivat se inteleg actele comunitare, adoptate pe baza tratatelor

comunitare. Intr-un sens larg tnsa, tn dreptul comunitar pot fiincadrate ~i

regulile nescrise aplicabile relatiilor comunitare, jurisprudenta C.E.J. si

principiile de drept comune statelor membre.

La lnceput , p rimele norme jurid ice de drept comunitar au lua t nas te re

ca urmare a vointei suverane a statelor membre, care, prin intermediul unor

tratate inrernationale clasice, au acceptate sa renunte la 0 parte din suve-

ranitatea lor si sa se supuna deciziilor unor organe supranationale, Ulterior,

aceste organe cu carac te r suprastatal au creat la randul lor norme de drept

comunitar, aplicabile la nivelul intregului spatiu comunitar. Noile state care

s -a u al aturat p rime lo r s ase a u s emna t t rat at e int ernat ion al e c la si ce de

aderare la 0organizatie internationala, din acel moment intrand in spatiul

de actiune al dreptului comunitar derivat, al "acquis-ului comunitar".

o a lta c lasifica re a dreptului comunitar d is tinge lntre dreptul comu-

nitar institutional - normele juridice aplicabile organizarii si functionariiinstitutiilor comunitare, si dreptul comunitar material - regulile aplicabile

in anumite domenii , de exemplu libera c ircu la tie a persoanelor, concu-

renta comerciala etc.

avand chiar priori tate, in caz de neconcordanta, tn fata normelor juridice

interne, nationale.

Este adevarat cii si alte tratate internationale devin legislatie interna

prin ratificarea lor de catre parlamentele nationale, tnsa tn cazul dreptuluicomuni ta r, n ormele comuni ta re d ev in p ar te a d re ptului n at io nal pr in

s impla adoptare de catre ins ti tu ti ile comunitare, fua a f i necesara recep-

tarea lor prin acte normative interne.

b ) in t imp ce dreptul interna tional public reg lementeaza doar dreptu-

r il e si ob liga ti il e s ta te lo r in rapor tu ri le d in tr e el e, d rep tu l c omun it ar

reg leaza s i raportu ri jurid ice s tabili te intre persoane jurid ice sau /s i per-

soane fizice, precum siintre acestea si statele membre.

c) instrumentele dreptului international sunt tratatele internationale,

rodul vointei suverane a state lor semnatare; dreptul comunitar confers

institutiilor comunitare puterea de a adopta norme jurid ice obligatorii , in

conformitate cn interesul comunitar , care se p laseaza asadar deasupra

intereselor nationa le , a le s ta te lo r membre. Astfe l, Curtea Europeans de

Justitie a subliniat in deciziile sale faptul ca institutiile comunitare create

prin tratatele comunitare exercita drepturi suverane provenite de la statele

membre, adoptand leg is la tie in mod autonom, insa in l imitele prevazu te

de tratatele comunitare I.

d) tratatele internationale clasice care stau la baza organizatiilor inter-

nat iona le nu se ocupa prea mult de latura jurisdict iona la a functionari i

o rgan izat ie i, in t imp ce dreptul comunitar reg lementeaza mijloace de

control jurisdict iona l s tr ic t asupra gradu lu i de respectare a normelor

cuprinse in tra ta te sau adoptate de ins ti tu ti ile comunitare, in care rolul

primordial il are Curtea de Justitie,

Argumentele expuse mai sus ne due la concluzia eli dreptul comunitar

t inde sa se aprop ie mai mult de un drept intern, nat iona l, decat de dreptul

international clasic, f iind 0 constructie atipica, originala, si, paua acum,

destul de viabila,

§2. Dreptul comunitar §idreptul

international public. Distinctie

Constituirea initiala a dreptului comunitar exclusiv din norme juridice

cupr inse in tr at at e internat ionale clasi ce, face ca acesta sa poata fi

incadrat, formal, ramurii dreptului international public.

Cu toate acestea, dreptul comunitar are anumite trasaturi caracteristice

care-I diferentiaza de dreptul international public:

a ) e les te intr-o mai mare masura un drept "in te rn" a l s ta te lo r membre,

decat un drept "extern", Intre aceste state.

Asa cum vom arata in continuare, atat tratatele comunitare, cat ~idrep-

tul comunitar derivat , f ac parte d in ord inea jurid ica a s ta te lo r membre, I Curt ea E uro pe an s d e J ust it ie , d ec iz ia 6/64 Costa/Ene! - a se vedea

P . Mo r e a u D e fa r ge s, op. c it , p . 63.



9 8 Elemente de drepl comunitar european

§3. Caracterele dreptului comunitar

3.1. Preclzari preliminare

Dreptul comunitar este format, asa cum am precizat mai sus , din nor-

mele juridice adoptate la nivel comunitar care reglementeaza organizarea

si functionarea institutiilor comunitare, precum ~iunele activitati econo-

mice, in domenii in care statele membre ale Uniunii Europene si-au limi-

tat suveranitatea nationals.

Dreptul comunitar , f iind, in mod direct ( tratatele comunitare) sau

indirect (actele comunitare) 0creatie a statelor membre, poate fi privit sub

trei aspecte:

a)este un drept supranational, .comunitar'':

b) este un drept distinct de dreptul intern al statelor membre;

c) in acelasi t imp el este un drept integrat in dreptul intern al statelor

membre, in ordinea juridica nationala.

Vazand aceste trasaturi, putem afirma eli dreptul comunitar este in

acelasi timp un drept propriu f iecarui s ta t membru, dar s i comun tuturor

statelor membre. Afirmatia este deosebit de importanta, deoarece explica

apl icarea directa s i imediata a dreptului comunitar in ordinea jur idid; a

statelor membre.

In continuare vom trata caracterele dreptului comunitar, rezultate din

natura jur idica speci fica a acestuia, s i anume apl icabil it atea imediata,

aplicabilitatea directa, efectul direct si suprernatia sa fa\a de dreptul intern

al s ta te lor membre. De asemenea, vom arata ce implicati i are principiul

subsidiaritatii asupra mecanismului de adoptare a dreptului comunitar.

3.2. Aplicabilitatea imediata a dreptului comunitar

Normele juridice de drept comunitar sunt aplicabile imediat in ordinea

juridica a statelor membrel.

Pentru intelegerea corecta a acestei caracteri st ic i propr ii dreptului

comunitar, trebuie sa facem referire la cele doua principii aplicabile rela-

tiei intre dreptul international rezultat din tratate si dreptul intern al sta-

telor semnatare aletratatului: principiul monist si principiul dualisr',

1 A se vedea Inace st s en s, Dec iz ia 106177, Simmenthal, a Cur ti i Europene de

Justitie, In e. Brice-Delajoux, J. P. Brouant, op. c it ., p . 189 .

2 A se vedea 0.Manolache, op. cit., p . 52.


Astfel, conform principiului monist, intre ordinea juridica internatio-

nala si ordinea juridica nationals exista 0 continuitate, prin urmare trata-

tele internationale se aplica imediat si direct in ordinea juridica nationala,

rara a fi necesara receptarea lor prin norme juridice interne. Norma juri-

dica internationala i~i va pastra insa acest caracter in rapor t cu normele

juridice nationale.

Principiul dualist, in schimb, presupune existenta dis tincta a celor

doua ordini juridice, internationala ~i nationala, si necesitatea preluarii

tratatului international in norme juridice interne pentru a putea fi aplicat

la nivel national. Tratatul devine astfel lege interna, avand aceeasi forta

juridica, este "na\ionalizat", si in aceasta calitate va fi aplicat de organele

statale. Consecinta fireasca este ca legile nationale posterioare vor putea

modifica actul international devenit lege interna.

La nivelul Uniunii Europene a fost preferat principiul monist'; deoa-

rece cealalta solutie ar fi afectat abordarea comunitara a integrarii euro-

pene, ajungandu-se la situatia ca dreptul comunitar sa aiba forta juridica

diferita de la 0 lara la alta, in functie de instrumentul juridic concret (lege,

act administrativ etc.) prin care a fost receptat in dreptul intern.

Consacrat implici t in t ra ta te le comunitare/ , principiul monis t a fos t

re cunoscut ju ris pr udenti al " de Curt ea Europeana de Justi tie , in deja

celebra Decizie 6/64 Costa c Enel: .Jnstiruind 0 Comunitate pe durata

nelimitata, cu atributii proprii si capacitate juridica proprie, statele si-au

l imitat , in domenii res transe, dreptur ile lor suverane si au creat ast fe l un

corp de norme juridice aplicabile lor si resortisantilor lor,,3, iar "dreptul

comunitar face parte integranta din ordinea juridic a aplicabila pe teritoriul

fiecarui stat membru".

Impunerea principiului monis t nu a fost insa facila la nivelul tuturor

s ta te lor membre ale Uniunii Europene. Daca state t radi tional monis te ,

cum ar f i Franta, au dispozi ti i const itut ionale care exc1ud rara echivoc

principiul dualist, altele, cum ar fi Italia si Germania, au inregistrat difi-

cultati de aliniere.

1 Princ ip iu l dua li st e ste apl ic at insa In con tinuare In relat ii le d in tr e s ta te le

membr e si al te s tat e, di n a fa ra Uni uni i Eur opene - a se ve dea, I n a ces t s ens ,

e. Lefter, op. CiL,p. 54; e. Brice-Delajoux, J. P. Brouant, op. CiL,p. 146.

2 Art . I77 s i 189 d in Tra ta tu l C .E .E .3 A se vedea J.A. Caporaso, The European Union: dillemas of regional inte-

gration, Wesview Press, Colorado-Oxford, 2000, p . 31.



100 El emen te de dr ep l c omun i ta r e urope an §3. Caractere ledreptuluicomuni tar 101

A stfel, C ur te a E uro pea ns d e Justitie a fost o blig ata sa p re ci ze ze in

d ec iz ii le s al e, c u r ef er ir e speciala la I ta l ia , c i i r e c ep t a re a t r at a te l o r insti-

tu ti ve i n o rd in ea juridica interna p r in n o nn e nationale nu transforms

n or me le d e drept c om un it ar i n norme d e d re pt i nt er n, c i r am a n a pl ic ab il eca atare ', si, i n a lt a cauza, ca este interzisa p r el u ar e a c o nt in u tu lu i n o rm a -

t iv a l r eg ul am en te lo r i n n or me j ur id ic e i nt er ne , m e ni te " si l. p un a i n execu -

t a r e" r e gu la r n e nt u l, lnsa c ar e, i n fap t , modif icau d at a d e i nt ra re i n v ig oa re

a aces t u ia" .I n c on c1 uz ie , d re pt ul c om u ni ta r e st e d i re ct aplicabil i n o r di n ea j ur i di ci !

a s ta te lo r m e mb re imediat c e a f os t a d o pt at , ma i p r ec is p u bl ic a t i n J u ma lu l

Of ic ia l a1 U n iu n ii E u ro p en e . El isi pastreaza i n sa c a ra c te r ul d e drept comu-

nitar fata d e n or me le j ur id ic e i nt er ne , nat ionale, ~ i v a fi a pl ic at c a a ta re d e

a dm in is tr at ie s i j u st in e. A ce as tl i observatie e st e n e ce sa ra i n v ed er ea e xp li -

c li r ii , u lt er i or , a s u pr e ma ti e i d r ep tu lu i c o rn u ni ta r f a li i d e d re p tu l i n te r n.

3.3. Aplicabilitatea directa a dreptuluicomunitar

A c ea st a t ra sa t ur a a d r e p tu l u i comuni tar impl ica doul i aspectc':

a) in p rirn ul ra nd , la fel ca si a p l ic a b il i ta t e a im ed ia t li a d r e pt u lu i c o rnu -

nitar, aceasta caracteristica t r ebuie inteleasap ri n r ap or ta re l a p ri nc ip iu l

monist d e r ec ep ta re a n or me lo r internationale i n d re ptu l i nt em . Astfel ,

odata a do pt at e l a n iv el c om u ni ta r, n or m el e c om u ni ta re s e aplica in mo d

direct si n em ij lo ci t i n o rd in ea j ur id ic li nationala, a s ta te lo r m er nb re , la ra a

f i n ec es ar li p re lu ar ea l or i n norrce j u ri d i ce i n te r n e4• D e a lt fe l, asa cum a

p re ci za t C ur te a E ur op ea na d e J us ti ti e, e st e c hi ar i nt er zi sa p re lu ar ea l or i n

n o rm e i n te r ne .

Constatlim, asadar, ca p ri nc ip iu l m on is t s m l a b az a a m be lo r caracte-

r is ti c i a l e d r ep tu l ui c o mu n it ar , a p li ca b il it a te a i rn e di a ta s i cea directa, Care

este diferenta, p r in u r ma r e, intre aceste doua concepte ?

IUlterior, pr in no rm e comuni t a re s-a p r e ci z a t in mod e xp li c it c~, in cazul in

care dreptul c omuni t a r d e v ine a p l ic a b il printr-un a c ta l P a r l am en tu l u i n a t ion a l, nu

tn se am na e li e l e ma na d e l a a ce l P ar la m en tn a ti o na l , C u a l te c uv in t e , r a t if i ca r e a

u n ui t ra ta t comunitar de catre Pa r lam en tu l n a t ion a l nu f a ce ca acest tratat S adevina lege i nt er na , ega la ca f or ta juridic;;cu celelaltelegi interne, ci constituie

doar 0 procedura necesara adez iunii s ta tuluirespec t iva tratat.

2 Deciz ia 39/72, Com is ia c i it a li a .3 A s e v ed ea ~ i O. Manolache , op . c i t . , p. 56.

4 P. More au De fa rges , op . c i t, p. 73 .

D ife re nta con sta in ace ea e a p ri ma tra sa tura a re in v ed ere ra po rtu l

temporal intre a d op ta r ea d r ep tu lu i cornunitar si nasterea obligatiei de

respectare si a pl ic ar e a a ce st ui a d e catre cei vizati, 1 :n tim p ce a d oua se

refers la continutul n or ma ti v a l actelor comunita re (in s en s l ar g) i n r ap or tc u e e l a l a c te lo r n o nn a ti v e n a ti o na l e.

J ur is pr ud en ta r el ev an tl i p en tr u a ce as tl i c ar ac te ri st ic a e st e a ce ea si D ec i-

zie Costa c/ Enel din 1964.

b ) I n al do i le a r a nd , a p l ic a b il i ta t e a directs desernneaza ejectul direct al

d r e pt u lu i c omun it a r, adica p osib ilita te a ca pr in a cesta sa fie in stitu ite

obligatii sau drepturi' pentru toti subiectii ordini i juridice c om u ni ta re , n u

numa i pe n tr u s t at e le membre,

Cateva p r e ci z l ir i s un t necesare pentru intelegerea a c e st e i s i n ta gm e .

i n p r i nc ip iu , t r at a te l e internationale n u p ot c re a d re pt ur i si obligatii in

m od d ir ec t i n b en ef ic iu l s au in s ar ci na p er so an el or fi zi ce s au ju ri di ce d in

s ta te le s em na ta re , c i d oa r a s ta te lo r, e le fi in d s in gu re le s ub ie cte a le d re p-

t u lu i i n t er n a ti on al c l as i c.

A ce asta con ce ptie a fo st stirb ita i n m od ev ide nt p rin cre are a C urtii

E ur op en e a D re ptu ri lo r O rn ulu i, i n fata careia se p ot pr ez en ta cu ce re ri

p a rt ic ul ar i i d i n s ta te le semnatare a Conventiei E ur op en e a D re pt ur il or

O rnului. .. Lo vi tu ra d e g ra ti e" d ata a ce st ui p ri nc ip iu c la si c a l d re pt ul ui i nt er na -

tional a v en it i ns a d in p ar te a d re pt ul ui c om u ni ta r, c on st it ui t p e p ri nc ip iu l

o pu s, a l a p li ca bi li ta ti i d ir ec te ( ef ec tu lu i d ir ec t) . i n a ce st c az , e xc ep ti a s -a

tra nsfo rm at In re gu la , i ar sta tele rn em bre a u a cce pta t, p ri n se mn are a

t ra t at e lo r i n st it ut iv e , c re a re a d e d r ep tu r i si obligatii i n m od d ir ect, p ri n

a c te c om u n it ar e d e ri v at e, p e nt ru resortisantii lor.

Prin urmare, n o rm e le j ur i di c e comunitare su nt d ir ect a plica bile i n

ordinea juridica a statelor m em bre (sa u a u e fe ct d ire ct), ele putdnd crea

drepturi s! obl igat ii concrete pen tru resortisaru ii s ta tu lu i respect iv ,

drepturi $i obligatiiopozabile administratiei sijustitiei statale.

O p o za b il it a te a n o nn e lo r j ur id i ce comunitare care beneficiaza d e e fe ct

d i r e ct poa te fi v er ti ca ld - in fata o rg an elo r c om un ita re s au nationale, sau

o ri zo ni au : - in fata celorlalti p articu la ri cu ca re ce l i nte re sa t i ntra in

r a po r tu r i j ur id i ce . O p o za b il it at e a s e refera asadar l a p os ib il it at ea p e e ar e 0

II n g e n e ra l, e s te v o rb a d e d r ep tu r i, si n u de obligatii, d e oa r ec e n u m ai astfel

persoanaIn cauza este interesata s a i n vo c e efectul d i re c t a l a c tu lu i c om u n it ar - a

se vedea T.C. Hartley,op . cit., p . 1 87 .

8.



102 Elemente de drept comunitar european §3. Caracterele dreptului comunitar 103

are eel interesat de a invoca dispozitiile normative In fata instantelor jude-

ca to re st i n at io nal e, i n fa ta Cur ti i Eu rop ene de J ust it ie, prec um ~i in

raporturile cu alte persoane fizice sau juridice.

Jurispruden tial , aceas ta trasa tu ra a dreptului comunitar a fos t consa -

crata prin decizia Van Gend et Loos, din 1962, In motivarea careia CurteaEuropeans de Jus ti tie a ret inut ca ins ti tu irea prin tra ta te le comunitare a

une i obligat ii de abtinere in sarcina s ta te lo r membre, c reeaza automat un

drept corelativ In beneficiul resortisantilor acestor state, care pot invoca

aceas ta obligat ie de abtinere a ta t in fata jurisdict ii lo r nationa le , cat s i a

celei comunitare. In concret , e ra yorba despre obligat ia s ta te lo r de a nu

introduce intre e le noi drepturi vamale sau de a Iemari pe cele existen te .

P ent ru a d ec id e as tf el , Cur tea a argumen ta t c u preambulul Tratatului

C .E .E. , c are se ad re se aza nu numai s ta te lo r membre, c i s i p opoa re lo r

a ces to ra , si c u natura specified a ord in ii jurid ice comunitare, a i carei

subiecte sunt si persoanele fizice sau juridice, nu numai statele membre.

De asemenea, ea a fos t relua ta InDecizia Franz Grad, care, referindu-

se la dec iz ie ca act comunitar , a ra ta ca "in cazul in care autoritat ile cornu-

nitare ar obliga un stat sau toate statele sa adopte un anumit comportament,

efectul util al acestui act ar fi diminuat daca justitiabilii din statui respectiv

ar fiimpiedicati sa se prevaleze de elin justitie sijurisdictiile nationale ar fi

impiedicate sa-l iaIn considerare ca element aldreptului comunitar ..."'.

Regula conform careia dreptul comunitar este d irec t aplicab il com-

porta si exceptii,

Astfel, efectul direct poate fi limitat sau chiar declarat inaplicabil prin

dec iz ii le Curti i Europene de Jus ti tie in cazul unor norme comunitare, s i

e ste yorba de ace le norme care se refera doar la ins ti tu ti ile comunitare ~i

la relatiile dintre ele - de exemplu obligatia instituta In sarcina Consiliului

U.E. de a actiona pe baza propuneri i Comis ie i europene. Particu la ri i nu

vor pu te a, p rin u rmare, sa d ea In jud ec at a Cons il iu l U .E. p en tru n eres -

pectarea acestei obligatii,

Exceptiile aparente nu sunt Insa de neglijat.

Une le acte comunitare apar, p rin natura lor, l ipsi te de efect d irec t, ~iIn

aceasta categorie se incadreaza directive le, acte prin excelenta atipice,

specifice dreptului comunitar , s i care presupun, asa cum vorn ara ta u lte-

rior, masuri nationale de aplicare",

'G. Ferreol ( coord. ), op. c it ., p . 93; J. Rideau, op. c it ., p . 151 .

2 A se vedea C. Brice-Delajoux, J. P. Brouant, op. c it ., p . 147 .

Aceas ta a r f i concluz ia care rezulta d in interpretarea art. 245 d in

Tratatul C.E.E., tnsa nu In a ces t f el a int erpret at t ex tul amint it Cur te a

Europeans de Jus ti tie, care a conside ra t ca, des i impun ~bligal ii ~umai

statelor membre, resortisantii acestora pot invoca efectul direct vertical al

une i d irec tive relat iv la l ipsa transpuneri i e i sau la transpunerea e i defec -tuoasa prin norme nationale' . Se da astfel prioritate imperativului aplicarii

unitare a directivelor in dreptul intern.

3.4. Suprematia dreptului comunitar

Dreptul comunitar este aplicabil cu priori tate in ordinea juridica natio-

nala a statelor membre, In raport cu dreptul intern al acestora,

.Prioritatea '", "suprema\ia" sau "superioritatea" dreptului comunitar

implica doua aspecte: .a ) p rin leg i (sau a lte acte normative , evident) nat iona le pos tenoare .nu

pot f i mod ifi ca te sa u ab rog at e d is po zi ti i n orma tive c omumtare, o nce

astfel de lege fiind nula si inaplicabila; . . .b) normele comunitare posterioare pot modifica sau.face inaplicabile

norme juridice nationale. Administratia sijudecatorii nationali vor asigura

co rel area ne ce sara s i v or l asa ina pl ic ab il e, d ac a es te c az ul , no rmele

interne contrare dreptului comunitar , lara a astep ta interventia leg iu ito-

rului national de abrogare a acestora' ,

Jurispruden ta Curti i Europene de Just it ie a juca t un rol covar~it~r s i in

conturarea a ce st ei t ra sa tu ri a d rep tu lu i comuni ta r, de refe rint a fi in d

aceeasi decizie Costa c/ Enel, dar si decizia Simmenthal, considerata a fi

,,0 p ia tr a d e hotar in d ezvol tar ea pr in cipiului p rior it at ii '" . . . _

Astfel Curtea constitutionala italiana a considerat aplicabila 0 lege

interns p~s te rioa ra Tra ta tu lu i C.E.E., care continea d ispoziti i con trare

acestuia. Ses izata In legatura cu aceas ta interpretare "dualis ta", Curtea

IIbidem, p . 140 ; P. M. Defarges, op. c it . . p . 74; M. Dause~, op: c it .: p . 58.

2 A se vede a Fabriciu Gyula, Primordial itatea dreptului Uniunii Europene

fata de d reptul nat iona l a l s ta te lo r mernbre d in per spec ti va . s ta t~ lo r car e vor sa

a de re l a a ce ast a u ni un e, i n D re pt ul n r. 3 11 99 6, p . 3 ~I urm, ~I, mal recent, s tudiul

prof. M. Dauses, Prior itatea dreptului comunitar european in rapor t cu dreptul intern

al s tatelor membre ale Uniunii Europene, in Dreptul nr. 6/2003, p .47 ~lu rm.

3 A se vedea G. Ferreol (coord.). o p. c it ., p . 4 9; C. Lefter, o p. c it ., p . 6 4;

C. Brice-Delajoux, J. P. Brouant, op. c it ., p . 6144 .

4 M. Dauses, op. c it ., p . 50.



104Elemente de drept comunitar european

Eu rope an a d e J us ti ti e a fo rmulat p rin de ci zi a ci tat a l eza comun it ara a

raporrulnj existent intre dreptul comunitar si dreptul national al statelor

membre, argumenlandu-~i pozitia cu inadmisibililatea aplicarii diferen-

tiate si discriminalorie a dreptului comunitar de la un slat membru la altul

p re cum si c u na tu ra jur idi ca sp ec if ica a d rep tu lu i comun il ar , de d rep tintegrat ordinii juridice nationale. .

Avand in vedere aceasta jurisprudenfa, doctrina comunitara considera

ca sup.remali~ dreptulul comunira- este 0 "conditie esentiala" a exisrentei

acestura, ~l ca ea poate fi mvocata alaI In fatajustitiei comunilare, cal ~iInfatajusliliei nationalel.

3.5. Competentele explicue ~icompetentele implidle ale UniuniiEuropene. Competentele exclusive, competentele parlajate§I competentele rezervate

Compelentele explicite s un t c el e p re va zU le In mod clar In t ra ta te

"conferite prin Iratate", cum se exprima art. 5 mai sus citat. In exercilare~

aceslor competente, institutiile comunilare pOI adopla acre comunitarepentru realizarea obieclivelor propuse.

Dimpotriva, compelenlele subtntelese sou implicite rezulta din inter-

p re ta rea f inal is ta a tra ta te lo -, d in fap tu l s tabili ri i de Caire Ira ta te a unor

obiective de atins, rara a se specifica in mod expres mijloacele de atingere

a acestora si instituliile care sunt responsabile cu realizarea lor2. Obiecti-

vele trebu ie a tinse prin actiunea comunitara, p rin urmare in acest f el sun t

date instituliilor" comunitare puteri discretionare In alegerea masurilor

necesare pentru ducerea la indeplinire a obiectivelor prevazuts in tratatele

comunitars ' ' ,Regula este ca decizia sa fie luata de Consiliul U.E., la propu-

nerea Comisiei europene si dupa consultarea Parlamentului european.

Competentej, exclusive sunt a ce le at ri bu ti i t ra ns ferat e d e st at el e

membre Comunitalilor europene in mod definitiv, si este yorba de politica

comercran cornuna s i de polit ica de conse rvare a resurse lo r marit ime. In

J G. Isaac, ? p. c it ., p . 1 78 ; 0 anumita rezis tenrg a CUrJ ilor const itul ionale In

f at a pnnclpiului s up re rnat ie i d reptului comun it ar s -a I nr eg is tr at ~ i I n Germani a ~i

F ra~l a - a s evedea, pen tr u det al ii , G . Ferreol (coord.), op. c it ., p . 49 ~iu rm.

T.e. Hartley, op, c it ., p . 102. .3 G. Ferreat (coord.), op. c it ., p . 72; J. Rideau, op. c it ., p . 475 .

§3. Caracterele dreptului comunitar 10 5

nceste domenii , s ta te le membre nu mai au d .rep \de leg if erare, c i doar de

uplicare a rnasurilor dispuse prin acte comumtare . .. .

Competentele partajate de Uniune cu statele membre reprezl~ta m~Jo~-

tatea competentelor, in aceste domenii fiind posibila fie ~t~rve~~~ Uniunii,

fiecea a statelor membre, cu respectarea principiului subsidiaritatii.

Competentele nationale rezervate apartin in continnare. do~ statelor

membre (de exemplu, fiscalitalea directa), insa acestea trebuie sa respecte

suprematia dreptului comunitar in exercitarea lor.

3.6. Principiul subsldiarltatli in adoptarea actelor comunitare

Legitimitatea democratica scazuta a institutiilor ~omun~tare.si dreptu-

rile tot mai extinse ale acestora in adoptarea legislatiei aplicabile statelor

membre au dus la preluarea in dreptul comunitar a principiului ~ubsidia-

ritapi2, menit sa dea un sen timenl de s iguran ta europerulor care mcepeau

sa seteama de .birocratia de la Bruxelles". A

Princ ip iu l subsidiaritat ii guverneaza reparti tia competentelor mire

Uniune si statele membre. . 3

Conform acestui p rinc ip iu , p revazu t de Tra ta tu l de la Maastncht ,

"Comunitatea actioneaza in limitele competentelor ce~isunt conf~nte pnn

tratat: in domeniile ce nu [inde competenta sa exclusiva, Comunitatea nuintervine decat daca ~iin masura In care obiec tive le aC\iu .n ii in cau~a nu

pot f i rea liza te in mod satis faca tor d~ s ta .le!e mem~re _§l pot , d~Cl, d IU

cauza dimensiunilor sau efectelor acpunu in ca uz a, s a fi e r eal iza te l a

J C. Brice-Delajoux, J.P. Brouant, op. c it ., p . 104 ; 0. Tinea, Drept comunitar

general , op. cit .,p. 107; O . Manolache, op. c it ., p . 69. .

2 Principiul are 0 i sto ri e i nd el ung at a, f iin d p romo v at d e n ume i lus tre c a

Ari st ot el , P roudhon, Toma de Aqu ino, J ohn Locke . E sent a ace~tU! pnncipiu est e

conside ra rea g rupari lo r vas te , i nchega te , ca n is te pu~c! e. de s pnJm, car e mte rvm

doar pen tr u a a ju ta esa loanel e i nf er ioar e a le o rgar uzar u s oc~a le ~l d~ar a tune l

cand activitatile acestor grupari de n ivel s uper io r s un t mal e fi ci en te decat cel e a le

nivelur ilor i~fer ioare. Pentru detal ii privind principiul subsidiar itat ii , a se vedea

O. Bibere, op. cit, p. 172;M B e la n ge r, J.e. G au tr on ; L G ra rd ; 1. Andriamsimbazovinn

Droit de la C ornmunaute et de I'Union europeenne, L.G.D.J., 2001, p. _65;

R. Suciu, Principiul subsidiar itat ii In dreptul comunitar , In Revis ta Trans ilvana de

Stiinte Administrative, nr. 112004. . .3 Princ ip iu l a f os t i nt rodus pen tr u p rima dat a in d reptul comumtar pnn Aetul

Unic European, insa numai In domeniul polit icii mediului incpnjuri ltor .



106 Elemente de drept comunitar european§4. Sursele dreptului comunitar 107

nivel comunitar . Actiunea Comunitat ii nu va depas i ceea ce este necesar

pentru atingerea obiectivelor prezentului tratat'".

. Tex tu l comunitar introduce doua concepte: subsidiaritatea ~ipropor-tionalitatea.

Subsidiaritatea vizeaza nivelul care este chemat sa actioneze In vede-

~ea realizarii anumitor obiective, In timp ce proportionalitarea se refera la

mtensitatea actiunii raportata la necesitatile obiectivului de atins. Princi-

~1~1"rop~f\ionalitalii are prin urmare ca obiectiv restrangerea .cantita-trva a actiunii comumtare , laceea ce este s tr ic t necesar.

Subsi~iaritatea intra I~ discutie numai In ceea ce priveste competentels

p ar ta ja te mtre Uniun e s i st at eI e membre, nu s i In c az ul ce lo r ex cIusiv

acordate2Uniunii , respectiv celor care au ramas In competenta s ta te lo r

membre.

.Tendin la de a reg lementa totul de la Bruxe lles a re Insa multe exp li-

calli, ~l nu poate fi sto~ata usor. Astfel, integrarea europeana presupune

reg lementarea uni forma a domen ii lo r s ens ib il e, cum a r fi c omer tu l

agricultura: in~ustria, pentru a asigura 0 concurenta echitabila pe tedto:

nul comumtar; se rerna rca dorin ta Comis ie i europene de a se trans forma

intr-un adevarat guvern european si frustrarea Parlamentului european ca

nu este un parlament veritab il ; In s fa rs it , exista ten ta tia s ta te lo r membre

de a lasa leg if erarea multo r domenii In seama ins ti tu ti ilor comunitare In

asa fel i ncat aplicarea legislatiei sa fie si ea unitara, '

Top ac es ti fa ctor i i ngreun eez a si fa c mai c omplex e t ex tel e a ct elor

comunitare, facand de multe ori inaplicabiJ principiul subsidiaritajij.

Ramane ne so tut io na ta , In ac es t c on te xt , s i Int reb area d aca Cur te a

E_ur?peana de Justitie este competenta sau nu sa se pronunte asupra incal-

cam pnn norme comunitare a principiului subsidiaritatn, deoarece Curtea

s-a dovedit destul de reticenta In a-si asuma acest rol",

, Art.G 5 din Tratatul de la Maastric ht - a se vedea D ocumente de baz a ale

C0'; lUllIt ii \i i s i Uniunii Europene, Ed. Polirom, 1999, p. 31.

T.e. Hartley, op. c it ., p . 112 .lW • d

_ _ ama n. e cornpete nta exclusiva a statelor domenii c um ar fi servic iile desan~tate publica, cultura, educatia,

P. Moreau Dejarges, op. c it ., p . 81.

§4. Sursele (izvoarele) dreptului comunitar

4.1. Prezentare generals

Prin sursa a dreptului comunitar intelegem forma juridica de transpu-

nere a normelor juridice, a regulilor ce guverneaza conduita subiectilor de

drept ce participa la raporturile juridice comunitare.

Sursele dreptului comunitar pot ficlasificate In:

a) surse primare: . ._ tra ta te le ins ti tu tive a le Comunitat ilor europene, semna te la Pans ~l

Roma, cu protocoalele siconventiile anexate lor.

_ tratatele ce au modificat tratatele institutive - Tratatul privind fuziu-

nea executiveIor, Actul Unic European, Tratatul de la Maastricht, Tratatul

de la Amsterdam, Tratatul de laNisa, de asemenea eu anexele acestora.

- tratatele de adeziune a noilor membri.

_ a lte tra ta te , cum ar f i Actul privind a legeri le d irec te In Parla rnen tu l

european, Actul de exceptare privind Groenlanda, tratatele bugetare' .

b ) surse derivate: regulamente le , d irec tive le s i dec iz ii le adoptate de

institutiile comunitare.c) sunt considerate surse ale dreptului comunitar si principiile generale

de drept aplicab ile In s is temele jud ic ia re d in s ta te le membre' , p recum s i

Conventia Europeanli a Drepturilor Omului, pentru drepturile fundamen-

tale individuale3.

d) jurispruden ta Curti i Europene de Jus ti tie se const ituie, de aseme-

nea Intr-un izvor important de drept comunitar", une le dec iz ii a le acestei

ins tante configurand modul corec t de interpret a re a unor d ispoziti i d in

tratate sau din actele comunitare. Sunt celebre deja deciziiIe Costa c/Enel,

Van Gend et Loos (principiul efectului direct al dreptului comunitar).

e ) aeordurile interna tionale inche ia te de Comunitat ile eur?pene sun~

surse ale dreptului eomunitar, In masura in care instituie anunute obligatii

sau confers drepturi institutiilor comunitare, statelor membre sau resorti-

santilor aeestora.

IO. Manolache, op. c it ., p . 18.

2 D. Mazilu, o p. c it ., p . 7 8; O . Tinea, Drept comunitar general, op. cit., p. 204;

V. Marcu, op. cit., p. 106. .

l I n unna Confe ri nt ei i nt er guvemamental e de l a Nis a, d in 2000, s -a adopt at ~l

Carta dreptur ilor fundamentale din Uniunea Europeans.

4 C. Leicu, op. c it ., p . 50.



10 8 Elemente de drept comunitar european

f) in fine, ultima categorie de izvoare ale dreptului comunitar 0consti-

tuie regulamentele de ordine interioara, actele interinstitutionale, decla-

ratiile si rezolutiile institutiilor comunitare, considerate ca fiind "surse

complementare" ale d reptului comunitar de c atre doctrina'. .

4.2. Sursele primare (originare) ale dreptului comunitar: tratatele

comunitare

Doctrina de special itate conside ra ca facand parte d in dreptul cornu-

n itar primar sau origina r tra ta te le ins ti tu tive , tra ta te le modif icatoa re s i

tra ta te le de adera re a noilo r membrr' , p recum s i a lte tra ta te importante in

ansamblul .corpue 't -u lu i const itut iona l a l Uniun ii Europene". Aceste

izvoare primare au foc ta jurid ica superioara tuturor celorla lte izvoare

comunitare, si prezumtie absoluta de legalitate.

Tra ta te le ins ti tu tive (C.E.C.O., e .E .E. s i Euratom) sunt constru ite pe

baze d iferite, pen tru a servi unor scopuri d if erite, insa totodata e le a lca-

tuiesc un ansamblu unitar si integral. Metodele de integrare preconizate

de cele trei tratate sunt, de asemenea, diferite.

Astfe l, Tra ta te le C.E.C.O. s i Euratom sunt tra ta te avand ea seop inte-

grarea sectoriala a economiei statelor membre, metoda utilizata in acestsc op f ii nd, pr in u rmare, ac eea a tratatului-lege, care reglementeaza in

detaliu ~icu caracter exhaustiv relatiile ce se stabilesc lntre diferite enti-

tal i nat iona le sau comunitare in legatura cu pia ta carbune lu i s i o te lu lu i,

respectiv a energiei atomice.

Dimpotriva, Tra ta tu l e .E .E. a s tabili t anumite obiec tive ce trebu iau

a tinse de s ta te le membre in vederea rea liza ri i p ie te i unice europene s i

uniunii vamale, lasand in sarcina acestora alegerea modalitatilor concrete

de rea liza re a obiec tive lo r; d in acest motiv , e l este conside ra t un tratat

cadru, tratat de procedurd.

EI are ca obiect intreaga economie a statel or membre, nu doar l a

segmente ale acesteia, prin aceasta deosebindu-se din nou, fundamental,

de celelalte doua tratate institutive, ce au adoptat abordarea sectoriala,

Ma i mu lt , t ot d in a cel asi mot iv , Trat atul C .E.E. s e a fl a in po zi ti e d e

lege generald fa\a de celelalte doua tratate, care reglementeaza sectoare

IA se vedea C. Lefter, op. c it ., p . 51.

2 A se vedea R. Munteanu, op. c it ., p . 274 ; C. Lefter, op. c it ., p . 51 .

, O. Manolache, op, c it ., p . 18.

§4. Sursele dreptului comunitar 10 9

determina te a le economiei , p rin urmare e l se aplica, in princ ip iu , s i sec -

toarelor carbunelui si otelului, respectiv energiei atomice.. daca ~e pune

insa problema contradictiei ' intre dispozitiile Tratatului C.E.E. ~I dispo-

zitiile C.E.e.O. sau EURATOM, cele din urma prevaleaza.Fiecare tratat are 0 structura tehnico-legislativa fermata din preambul,

clauze introductive, clauze institutionale, clauze materiale, si clauze finale.

In preambul sun t specifica te motivele de ord i~ polit ic ce. au s ta t la

baza hotararii s ta te lo r membre de a crea respectiva Comumta te euro-

peana, si scopurile, obiectivele Comunita~i (spre exemplu: pi~ta unica,

libera circulatie a persoanelor, a capitalurilor, politica agncola comuna

etc.). Nu exista 0 ierarhie a obiectivelor Comunitati!or europene, toate

f iind la fel de importante, p rin urmare ins ti tu ti ile comunitare nu s~pot

"as cunde " ' in s pat el e ne reu si tei de a duc~ la ' ind epl in! re u~ ~~:ec tI~

comunitar, pentru a intarzia adoptarea masurilor necesare mdephmru unui

alt obiectiv comunitar.Dispozitiile introductive prefigureaza actiunile ce trebuie 'i~treprinse

de s ta te le membre in vederea rea liza ri i obiec tivu lu i sau obiec tive lo r

Cornunitatii.Clauzele institutionale vizeaza organ izarea s i functionarea ansam-

blului institutional comunitar, finantarea comunitatilor ~istatutul functio-narilor publici comunitari. . . .

Clauzele materiale impun obligat ii s i confe ra dreptun diferitelor

subiecte de drept implicate ' in realizarea obiectivelor comunitare, regle-

mentand ' in ace lasi t imp actiunea sau inactiunea acestora. Asa cum am

mai preciza t, s i a ic i tra ta te le procedeaza d iferit , cele doua tra ta te sec to~

riale fiind mai explicite ' in,reglernentari, in timp ce Tratatul C.E.E. fixeaza

de regula obiectivele de atins, nu si mijloacele pentru aceasta,

In fine, clauzele finale cuprind dispozitii privind ratificarea tratatelo~

ins ti tu tive , intra rea lor ' in v igoare s i conditi ile ' in care poa te f i reahzata

revizuirea acestora. Depozitarele tratatelor institutive, adica statele care

pastreaza originalul acestor tratate, sunt Franta, respectiv Italia, statele pe

teritoriul carora s-au semnat tratatele. .

4.3_Sursele derivate ale dreptului comunitar: actele comunitare

4.3,1.Actele comunitare. Notiune

Prin act comunitar, ' in sens larg, intelegem orice manifestare de vointa

provenita de la ins ti tu ti ile comunitare. In sens res trans tnsa, in aceas ta



110Elemente de drept comunitar european

categorie..sunt incluse numai manifestarile de voinja realizate in scopul

produc~rn de efecte juridice in spatiul comunitar, in sensul conferirii unordreptun sau a impunerii unor obligatii.

Actele comunitar~ trebu ie sa f ie conforme cu izvoare le primare a le

dreptului comumtar ~I cu principiile de drept cornunitar,

. Actel e c omun it are poa rt a d if er it e d enumi ri ~ i i au d ife ri te f orme : in

sl st e~ul C .E .E . si EVRATO~, Cons il iu l V.E. ~i Comisia europeans

adopta regulamente, decizii ~I directive obligatorii, respectiv recomanda-;

~I av~z.erara carac_ter~bligat~ri_~;in sistemul C.E.C.O., pe de alta parte,

C:,~sla euro~e~na.elllite decizii (normative sau individuale) si recoman-dan obhgatom, in timp ce opiniile nu sunt obligatorii.

. Es~n\ia l in def in irea unui act comunitar nu este denumirea data aces-

tuia, ~l continu tu l sau , de aceea , in caz de Iit ig iu , cal if icarea unui act este

facuta de Curtea Europeana de Jus ti tie Mind in calcu l obiec tu l s i coa ti-nutul actului, nu forma acestuia.

4.3.2. Regulamentul

I~ ~onformitate cu Tratatul C.E.E. I, regulamentul poate fi emis de catre

_:olllisle ~au Consiliul V.E., are aplicabilitate generala, este obligatoriu in

mtregul sau, e_stedirect aplicabilin toate statele membre, si forta sajuridica

este supenoara celei de care beneficiaza actele normative interne/ .

• Apli~abilitatea generald desemneaza trasatura caracteristica a regu-

l ame~ tu lU ! d e a. fi f ormu la t in a bst ra ct , i n ve derea a pl ic ar ii s al e l a un

n~mar nedetenrunat de persoane, fiind corespondentul actului normativdin dreptul mtern al statelor membre ' .

De. ace~.a, regularnentul va fi, prin definitie, aplicabil in mod repetat,unor srtuatii descrise in mod obiectiv in continutul sau

. Este reg~lamen~, de eX~'_Ilplu,ac tu l co~unitar prin care sun t regula-

nza te ~~e \unle ~ne l categorii de produse , sau prin care se impun anumiteobligatii producatonlor de automobile din Vniune.

Curt~a Europeans de Jus ti tie a re menirea de a interpreta in mod adec-

vat con\m~tul unui regulament, ~ide a valida calificarea ca atare a acestui

act comumtar; cu a lte cuv in te , nu denumirea data unui act comunitar este

IArt . 249 d in T ra ta tu l de l a Roma2 .

P. M. Dejarges, o p. c it , p . 7 3; J. Rideau, op. c it ., p . 147 ' D. Mazitu op cit

p.74.. ' ,..,3 . .

A se vedea ~l C. Lefter, o p. c it ., p . 3 7 ; G . Ferreol (coord), op. c it ., p . 73.

§4. Sursele dreptului comunitar 111

esentiala, ci natura sa, ce rezulta din continutul sau, Prin urmare, un regu-

lament care contine dec iz ii ind iv idua le va f i conside ra t ca regulament

numai in partea sa normativa, excluzind deciziile individuale.

• Obligativitatea regulamentului in intregul siiu este 0 caracteristica a

acestuia menita sa-l diferentieze de directiva, care este obligatorie numaiin ceea ce priveste rezulta t~l de obtinut , nu s i in privinta mijloacelor de

realizare a acestuia.

S ta te le membre nu pot aplica de 0maniera selectiva ~i incompleta un

regu lamen t, c hi ar d aca ac es ta a f os t emis in c on siderarea unei s it u al ii

specifice unei anumite zone din spatiul comunitar, deoarece regulamentul

patrunde cu aceeasi forta jurid ica in toa te s is temele de drept nationa le ,

concomitent . Prin urmare, chiar daca e l a fos t emis pen tru 0 situatie exis-

ten ta la un moment dat intr-un s ta t, apl icarea sa se extinde la toa te s itua -

tiile similare ce vor aparea, in timp, in oricare din statele membre.

• Aplicabilitatea directa a regulamentu lu i, cea de-a tre ia trasa tu ra

caracteristica a acestui act comunitar, serefera la doua aspecte:

a ) aplicarea sa in dreptul intern a l s ta te lo r membre se face d irec t, f ara

a f i recep ta t p rin norme nationa le , Este interzisa pre luarea d ispoziti ilor

regulamentu lu i in norme jurid ice interne , deoarece in acest f el aplicarea

regulamentu lu i nu ar f i unifo rma in toa te s ta te le membre, actele norma-

t ive interne avand forta jurid ica d if erita de la un s is tem dedrep t laa l tu l.

b ) regulamentu l a re eject direct, adica este susceptib il de a confe ri

drepturi si de a impune obligatii celor vizati prin dispozitiile sale, drepturi

s i obligat ii ce pot f i invocate de cei interesat i in fata jurisdict ii lo r natio -

nale sau comunitare, si de care acestea vor line seama.

Prin urmare, nu numai beneficiarul actului 11poate invoca in instanta,

c i ~iun tert, care se preva leaza de e l pen tru a sus tine existen ta une i obli-

gatii in sarcina destinatarului actului.

De asemenea, in caw Iin care regulamentul instituie 0obligatie pentru

un stat membru, acestei obligatii Iicorespunde dreptul corelativ al resor-

t isan ti lo r s ta tu lu i de a se preva la de obligat ia respectiva in fata jurisdic-

Iiilor nationale sau comunitare, si de a obtine obligarea statului la respec-

tarea ei deplina.

In f ine, d in jurispruden ta comunitara se desprinde ideea ca efectul

d irec t a l unu i regulament des tina t s ta te lo r se produce s i pen tru resorti-

sa nt ii ac estui a in momen tu l in c are int ra in s fe ra lui d e a pl ic are; a st fe l,

obliga\ia de aremunera e ch it ab il munca eg al a p re st at a de f emei ~ id e

barba ti se impune nu numai angajatorilor publici , c i s i celor priva ti d in



112 Elemente de drept comunitar european

statele membre, chiar daca destinatarele regulamentului ce reglementeaza

acest aspect sunt statele membre, deci angajatorii publici ' .

• Suprematia regulamentului fata de actele normative interne: statele

membre n~ pot adopta rnasuri nat ionale care sa f ie contrare regulamen-

tului sau sa deroge de. la ace~ta, cu exceptia cazului cand chiar regula-

men~l . prevede aceasta posibiluate . Este yorba de apl icarea in concret a

?nnClplUlU! suprematiei dreptului comunitar, de care am amintit mai susm cadrul acestui capitol.

4.3.3. Directiva

Act speci fic com~nitar , e~is de regula de cat re Consi liul V.E . dar s i

de.~OIll1Slaeuropeana, directiva este obligatorie pentru statele membre in

pnvmta r~zultatului ce trebuie atins, lasand organelor statale alegerea mij-loacelor ~I eformei de realizare efectiva.

Directivele se emi t in s is temul Tratatului C.E .E ., s i sunt adresate

nU~aJ ~tatelor membre, prin urmare numai acestora le pot fi impuse obli-gain; directiva poate fi normativa sau individuala"

• Ob~igativitatea directivei. Di rectiva f ixeaza doa r cad rul , pe car e

fiecare din.state~eme,mbre trebuie sa-l aplice prin mijloace nationale (legi,

acte admml~trallve), mtr-un anumit tennen, expres prevazur in cadrul ei.

Vneon Insa , ? en tru a s e a si gu ra ca d ir ec ti va va fi imp lemenr at a i nconfo.mutate cu mteresul comunitar, institutiile comunitare aduc limitari

libertatii statel~~ de a alege forma sau mijlocul concret de implementare a

directivei, stabilind direct anumite masuri de implementare obligatorii a fi

lu~te. Alteori, este suficienta stabilirea obiectivului de atins -libera circu-

lat ie a persoanelor , de exemplu, pentru ca act iunea de executare sa f ieintr-un fel, orientata", '

Metodele si formele de implementare a directivei trebuie alese intot-

deau~a in asa fel incat sa asigure efect iva implementare a directivei s ifunctionarea acesteia.

. lrr:_plementareadirectivei nu echivaleaza cu receptarea dreptului cornu-

~tar m nonne nationale, ci trebuie facuta distinctie intre directiva si masu-

nle de executare a acesteia, numai ultimele fiind cuprinse in nonne nationale

; Decizia 43n5. Drefrenne c/ Sabena, apud C. Lefter, op. cit., p. 40.

3 O. Bibere, op. ci! .,p. 165.P. Moreau Defarges, op. cit, p.74

§4. Sursele dreptului comunitar 113

• Aplicabilitatea directd a directivei constituie 0problema discutabila,

ce a statin atentia doctrinei sijurisprudentei comunitare .

Din Tratatul C.E.E., reiese, printr-o interpretare per a contrar io , ca

doar regulamentul are aplicabilitate directa, nu si directiva.

Curtea Europeana de Justitie a consacrat tnsa, prin deciziile sale, con-ceptia contrara, recunoscand aplicabilitatea directs a directive lor: fiind

texte obligatorii , particularii au dreptul sa Ie invoce in fata jurisdictiei

nationale sau comunitare. Interventia Curtii a fost determinata de intarzie-

rea cu care statele implementau directivele'.

Conditiile necesare pentru ca directiva sa aiba efect direct sunt urma-

toarele:

a) continutul directivei sa fie precis fonnulat $ineconditionat,

b) invocarea directivei se poate face numai ca modalitate de sanctio-

nare a netranspunerii ei sau a transpunerii ei defectuoase in nonne natio-

nale de catre statul membru.

Cu toata hotararea instantei judiciare comunitare de a transa problema,

paradoxurile raman:

- daca statui apl ica directiva prin nonne nat ionale , aceste nonne vor

eonstitui obieetul actiunilor in justitie exercitate de partieularii vatamati,

pe cand daca di re et iva nu est e imp lementa ta s au es te impl emen tat a

defeetuos, partieularii se vor prevala de dispozitiile aeesteia din urma;- eoneeptul de aplieabilitate directa a direetivelor nu este eompatibil

eu existenta actiunii in obligarea statelor la executarea lor2.

- argumentul folosit pentru fonnularea pozitiei jurisprudentiale este

aeela ca aplicabilitea directs se manifesta prin intennediul masurilor de

aplieare, dar apartine direetivei, nu aeestora.

Aplieabilitatea directa a'directivelor, ehiar si in conditiile impuse juris-

prudent ia l de Cur tea Europeans de Justi ti e, nu este completa, deoarece

direetivele ee sunt adresate s ta te lor nu pot avea efect direct orizontal,

adica nu pot f i invocate in rapor turi le dintre par ticulari , c i doar efect

direct vertical, in relatia eu statui membnr'.

IC. Brice-Delajoux, J .P. Brouant, op. cit., p. 140; P. Moreau Defarges,

op. cit, p.74.2 A se vedea , in ace st s en s, P. Moreau Defarges, op. cit., p. 78.

3 Dec iz ia Marsha ll , 198 !i - C. Lefter, op. cit., p. 61; C. Brice-Delajoux,

J.P. Brouant, op.cit., p. 151; O. Manolache, op.cit., p. 135.




Concluz ionsnd , dad! in cazul regulamentu lu i e fectul d irec t este use r

de demonstra t, in cazul d irec tive lo r s itua tia trebu ie ana liza ta de la caz la

caz . De asemenea, e fectul d irec t vertica l nu este insotit intotdeauna §ideefectul direct orizontal.

Ciit despre celalalr aspec t a l aplicab il irap] d irec te - Iipsa une i masuri

de receptare interna - este admis ca dir ecti va nu est e receptata pri n

dispozitii legale sau reglementare interne, ci este doar aplicata prin astfelde mijloace.

• Aplicabilitatea imediata a directive lor cornporra aceleasi discutii ca

§ i aplicab iIitatea d irec ta a acestora, in partea referitoa re la l ipsa unor

rnasur i de receptare a directivei in dreptul intern al statului mernbru, prinurmare nu mai revenim.

• Suprematia directivelor infata dreptului national a fost confmnata

prin dec iz ii le Curti i Europene de Jus ti tie, in sensu l existen te l une i obli-

gatii pentru administra(ia sijustitia statelor membre de a interpreta legis-

latia nationala in conformitate cu dispozitiile directivelor, dupa intrarealor in vigoare.

4.3.4. Decizia

Decizia este obligatorie in intregul ei pentru toti destinatarii, indiferent

daca acestia sunt state, persoane juridice sau persoane fizice I. Suntem inprezenta unui act comunitar cu carac te r individual, prin care institutiile

comunitare (ConsiIiul V.E. §i Comisia europeans) reglementeaza situatii

concrete, determinate, §icare se aplica unor subiecte, de asemenea, deter-

m ina te . P rin d eci zi e se po t impune ob liga ti i, s e pot a utor iz a a ct iu ni , s e

po at e ref uz a ini ti er ea unei a ct iu ni in jus ti ti a c omun it ara, s au se pot daexplicatii referitor la 0alta decizie.

• Decizia este obligatorie In Intregime, din acest punct de vedere ase -

manandu-se cu regulamentul, insa indepartandu-se de directiva.

• Decizia are aplicabilitate imediata si directa. Aceas ta trasa tu ra adeciziei se regaseste in toate componentele sale:

a) decizia se integreaza in dreptul intern din momentul adoptiirii ei,

b ) rara a f inecesa re masuri nat iona le de recep ta re , s i

c ) a re e fect d irec t In persoana des tina ta ri lo r e i ~ia terti lo r care se potprevala de ea.

I W. Weidenfeld, W. Wessels , op. c it ., p . 238 ; J. Rideau, o p. c it " p . 1 56 .

§4. Sursele dreptului comunitar 11 5

4.3.5. Recomandarile §iavizele

Recomandarea este un act comunitar cu caracter neobIigatoriu, si este

u ti liza ta pen tru a sugera anumite act iuni sau mac tiun i s ta te lo r membre.

Des i nu are e fecte jurid ice, ea poa te f i folos it~ de judeca toru l com~mtar

sau national pentru interpretarea unor dispozitii din actele obligatorii, sau

din legislatia nationals. . .. . _ _ .

A v i zu l este 0 simple opinie e rnisa de msntut ra comumtara, pent ru a ~l

face cunoscut punctul de vedere in legatura cu anurmte aspec.te concrete.

Avize le pot f i emise d in oficiu sau la cererea persoanelor f iz l~e sau jun-

dice interesate, a s ta tu lu i membru sau a a ltor ins ti tu ti i comumtare , ~lnu

produc efecte juridice.

4.3.6. Actele comunitare "nenumite"

Sunt considerate a fi surse ale dreptului comunitar si regulamentele de

ordine interioara adoptate de institutiile comunitare, dec~aralllle mtennsn-

tutionale prin care se precizeaza inrelesul anumitor nO(IUmsau concepte

foios ite in actele comunitare (de exemplu , che ltuiel ile obligatorii), a lte

decIaratii sau programe de actiune rara forta juridica I. .

Sur~ele de acest fel nu pot interveni in dorneniile reze:vate pnn tratate

reg lementarii p rin acte comunitare, iar Curtea Europea~a de Just it ie a redrep tul d e a int erpret a a st fe l de s ur se in a~a f el inc at s a de te rm ine a de~

varata lor natura juridica, f iind inadmisibila dlSlmula:ea unui act com~

nitar intr-o dec la ra tie sau rezolut ie prezumata a f i lara e fecte Jund~ce . In

aceas ta s itua tie Curtea va conside ra dec la ra tia sau rezolut ia ca f iind de

fap t acte comunitare, s i se va dec la ra cornpeten ta sa se pronunte asupra

legalitatii lor.

4 .3 .7 . Importanta d ls tinc tiei tntre actele comunitare, d in perspec tiva

contenciosului comunitar

a) Prin aceea ca are caracter general, impersonal, specific actului nor-

mativ, regulamentul se deosebeste esentia l de decizie, care .are caracter

individual. . I ' .tar'Aceas ta d is tinc tie a re relevan ta in p lanu l con tenc iosu U comum .'

persoanele f iz ice sau jurid ice (desemnate cu un termen generic "partI-

IC. Brice-Delajoux, J. P. Brouant, op. c it ., p . 124 ; J. Rideau, op. c it ., p . 159 .



11 6 Elemente de drepl comunitar european §4. Sursele dreptului comunitar 11 7

cularii") nu pot inten ta in fata Curti i Europene de Jus ti tie act iuni con tra

regulamentelor, ci doar contra deciziilor. Explicatia rezida in imposibi-

l it at ea jus ti fi car ii e xi st en tei u nu i int eres di re ct s i p er son al in c ad rul

acestor actiuni.

Dimpotriva, atunci cand 0 decizie este inclusa intr-un regulament, in

sensu l ca une le prevederi d in regulament privesc in mod direc t anumite

persoane determinate, decizia respectiva poate fi atacata, separat, in fata

instantei de judecata comunitare. Prin promovarea acestei jurisprudente,

Cur te a d e J ust it ie a inc erca t s a d es eu ra jez e ins ti tut ii le comuni ta re in

incercarea lor de a .rnasca" deciziile individuale in regulamente, pentru a

Ieface astfel inatacabile cu actiune directs in contenciosul comunitar.

b) recomanddrile ~i avizele sunt acte flira caracter obligatoriu, ele nu

produc ef ec te jur idi ce, p rin u rmare nu s un t su sc ep tibi le a fi a ta ca te p e

calea unei actiuni directe in fata Curtii Europene de Justitie,

c) regulamentele pot f i a taca te de catre particu la ri eu actiune d irec ta

numai daca au fost emise cu exees de putere.

d) directivele pot f i con testate d irec t de catre s ta te , insa nu s i de catre

particulari, atunci cand destinatari sunt statele.

Trebu ie preciza t ca tex te le tra ta te lo r nu fac d is tinc tie intre forta juri-

d ica a unui regulament, a une i d irec tive sau a une i dec iz ii , p rin urmare nu

exista 0 ierarhie intre actele comunitare'. Nu se poa te spune cu precizie

care regulament are caracter de "lege" sicare de "act administrativ".

Singura precizare 0 gas im in Regulamentu l de functionare a l Consi-

l iu lu i U.E. , .unde se a ra ta ca acesta act ioneaza in calitate de leg is la to r

a tunc i cand adopta norme jurid ice obligatorii pen tru s ta te le membre sau

pe teritoriul acestora, sub forma de regulamente, decizii cadru sau direc-

tive. Constructia pretoriana are, lnsa, un caracter imprecis si este suscep-

tibila de numeroase controverse.

4 .3 .8 . Forme procedura le cerute de tra ta te le comunitare pen tru

adoptarea actelor comunitare

a ) Forme procedura le anterioare adoptarii actului comunitar: avize ,

propuneri, solicitate de tratate si rara de care actul comunitar este anulabil

I In ansamblul dreptului comunitar, ierarhia normelor juridice este insaevidenta: tratatele comunitare, principiile de drept, acordurile internationale,

actelecomunitare- a sevedeaV. Marcu, op.cit.,p. 118.

de ca tr e Cur tea Eu rope an a de Ju st it ie. 0 a st fel de f orma p ro ce du ra la

anterioara este, spre exemplu, propunerea Comisiei europene, necesara

pen tru adoptarea actului comunitar de catre Consiliul U.E. sau de catre

Consiliul U.E. ~iParlamentul european, prin codecizie.

b ) Forme procedura le concomitente adoptarii actului comunitar:

motivarea faptica sijuridica a actului.

Mot iv area poa te fi c up rinsa si i nt r-un a ct a nt er ior , s i t re bu ie s a fi e

c la ra , sa nu lase loc la interpretari I. In l ipsa motivarii sau in cazul moti-

varii insuficiente, actul este anulabil. In aprecierea suficientei motivarii

trebuie avut in vedere caracterul normativ sau individual al actului, f iind

acceptat eliacte1e individuale necesita 0motivare mai detaliata2

c) Forme proceduraie posterioare adoptarii actului comunitar: publi-

carea si comunicarea actelor comunitare.

Regulamentele s e publ ica in Jumalui Of ic ial a i Un iuni i Europ en e,

f iind acte normative formula te in abs trac t s i aplicab ile in mod repetat , s i

intra in vigoare in 20 dez ile de la aceas ta data, daca prin d ispoziti ile sale

nu a fost prevazut un alt termen.Deciziile si directivele se comunica persoanelor interesate, respectiv

statelor membre, si se publica In acelasi Jurnal Oficial, producand efecte

juridice de la data notificarii. Publicarea in Jurnalul Oficial este necesara

pentru ca tertii sa ia cunostinta de actul comunitar'.

4 .3 .9 . Execu ta rea actelor comunitare care impun obligat ii pecunia re

In cazul in care actul cornunita r impune anumite obligat ii pecunia re

unor persoane f iz ice sau jurid ice, cum ar f i amenz ile, penalitat ile e tc ,

pentru executarea acestor obligatii sunt aplicabile regulile procedurale

interne ale statului membru.

Responsab ile cu emite rea "ordinu lu i" care dec lanseaza procedura

n at io na la d e ex ecu ta re sunt ins a au to ri tat i d ife ri te, de l a s tat l a st at :

Ministerul de exteme, Ministerul justitiei, Grefierul sef al Curtii de apel,

Curtea Suprema sau Primul Ministru etc",

IJ. Rideau, op. cit., p. 131; e. Lefter, op. cit.,p. 48; 0. Manolache, op.cit.,

p.145.

2 0. Tinea, Drepteomunitar general, op.eit.,p. 21131 . Rideau, op.cit.,p. 132; T.e. Hartley, op.cit.,p. 128.

4 e. Lefter, op.cit.,p. 48.

9.



ll8 Elemente de drept comunitar european §4. Sursele dreptului comunitar ll9

4.3.10. Actele comunitare in sistemul special al C.E.C.O.

In sistemul instituit prin Tratatul C.E.C.O., asa cum am mai precizat,

Comisia european a define rolul primordial, ea adoptand decizii, care pot

f i individuale sau normative. Decizii le , dar ~i recomandarile Comisiei

europene, sunt obl igator ii pentru destinatari , in t imp ce opiniile suntlipsite de efecte juridice'.

4.3.11. Proceduri aplicabile in vederea adoptiirii actelor comunitare

In principiu, actele comunitare se adopta de cat re Consi liul V.E., la

propunerea Comisiei europene ~idupa consultarea Parlamentului euro-

pean. Exista insa si unele proceduri speciale de adoptare actelor comuni-

tare, in unele domenii expres precizate de tratate.

a) Procedura avizului conform. Procedura avizului conform este uti-

lizata in relatia dintre Consiliul V.E. si Parlamentul european, atunci cand

Consi liul V.E . intentioneaza adoptarea unui act comunitar in domenii

cum ar fi: acordurile de asociere, cererile de aderare, cetatenia europeana,

coeziunea economica si sociala , acordur ile internationale, modul de

scrutin uniform pentru alegerea Parlamentului european.

Procedura consta in adoptarea actului comunitar de cat re Consi liul

V.E., insa numai dupa obtinerea avizului conform (obligatoriu a fi cerut sial carui continut conditioneaza adoptarea actului) din partea Parlamen-

tului ~iin concordanta cu acesta.

Lipsa avizului conform al Parlamentului european face ca actul comu-

nitar sa fie nul".

b) Procedura de cooperare instiuuionald. Introdusa prin Actul Unic

European, procedura cooperarii institutionale sernnifica faptul ca un act

comunitar nu poate f i adoptat de Consi liul V.E . int r-un continut difer it

fa ta de eel p ropus de Comis ie decat cu unanimi ta te de vo tur i. Un ro l

important in cadrul acestei proceduri primeste Parlamentul european.

Etapele acestei proceduri pot fisintetizate dupa cum urmeaza:

• Comisia trimite propunerea de act comunitar Consiliului U.E., care

solicita avizul Parlamentului european.

to . Manolache, op. c it ., p . 129 .2 W Weidenfeld, W Wessels, op. cit., p . 197.

• daca avizul Parlamentului aduce modificari propunerii Comisiei sau

Consiliul V.E. are 0 alta opinie decat cea a Parlamentului, Consiliul V.E.

va formula 0 "pozilie comuna",

• "pozitia comuna' ' este trimisa Parlamentului, care are un termen de 3

luni pentru a sepronunta asupra ei:

- daca aproba expres sau tacit pozit ia comuna, actul poate fi adoptat

cu majoritatea obisnuita ceruta de tratate;

- daca re spi nge pozit ia comuna t. actu l poa te fi adop ta t numa i cu

unanimitate;

- daca propune amendamente, propunerea de act comunitar se rein-

toarce la Comisie, care:

- fie preia amendamentele si inainteaza 0 noua propunere, care va

fi adoptata eu majoritate calificata inConsiliul V.E.,

- f ie emi te un aviz cu privi re la amendamentele Par lamentului ,

explicand de ce nn le-a incorporat In propunerea de act comunitar , caz in

care Consiliul V.E. poate adopta actul numai cu unanimitate.

c) Procedura codeciiiei. Procedura care face din Parlamentul european

co-legislator, codecizia a fost int rodusa prin Tratatul de la Maast richt, in

urma insis tentelor par lamentar ilor europeni de a Ii se da 0 mai mare

importanta In procesul decizional comunitar.

Acte1e comunitare adoptate prin codecizie au ca autori, prin urmare,

atat Consiliul V.E., cat si Parlamentul european.

Domenii le in care se apl ica procedura codeciziei sunt: piata interna

unica, politieile comunitare prevazute in Tratatul de la Maastricht siin eel

de la Amsterdam".

Etapele procedurii sunt urmatoarele:

• Comisia inainteaza propunerea de act comunitar Consiliului V.E., care

cere avizul Parlamentului european. Daca avizul nu arnendeaza propunerea

Com.isiei, actul este adoptat de Consiliul V.E. cu majoritate calificata.

• dad. avizul contine amendamente, Consiliul V.E. poate:

• s a adop te actu l cu amendamente le di n av iznl Par lament ul ui, cu

majoritate calificata, sau

• sa formuleze 0 "pozilie cornuna", care este trimisa Parlamentului,

Par lamentul are untennen de 3 luni, dupa care:

IPentru a respinge pozitia cornuna este necesara majoritatea absoluta,

2 Sunt astfel de politic i: politica din sanatate, politica din cultura, din invata-ma nt , pol it ic a t r ans por tu ri lor , p ol it ic a pr ot ect iei consumat or il or e tc. '



1 /

120 Elemente de drept comunitar european §4. Sursele dreptului comunitar 121

I

I

I~

- aproba .pozitia comuna" siastfel actul comunitar este implicit aprobat;

- respinge cu majoria tte absoluta poz it ia cornuna s iIn acest caz actul

comunitar nu mai poate fi adoptat.

- p ropune amendamente la "pozi\ia comuna"; In acest caz , Cornisia

t rimi te p rop ri il e o bse rva ti i l a amendamen te , i ar Con si li ul U .E . a re untermen de 3 lun i pen tru a adopta una d in urmatoare le masuri:

- aproba amendamentele si actul este adoptat;

- r es pinge amendamen tel e, e az In c are int ervine Comitetul de

conciliere. Comitetul este eompus dintr-un numar egal de reprezentanti ai

Parlamentului si Consiliului U.E., ~i a re ca seop rea liza rea concilierii

intre cele doua institutii cornunitare, doua rezultate fiind posibile:

• obtinerea acordului parti lo r asupra unui anumit con tinu t a l actului

c ornun it ar , c az In c are a ctul s e s upune aprob ar ii In fi ec are inst it ut ie ,

conform procedurii obisnuite (majoritate calificata In Consiliu, respectiv

majoritate absoluta In Parlament)

• nu seobtine acordul parti lo r, s ia tunei actul nupoate f i adoptat .

4.4. P rinc ip ii le ge neral e d e d re pt ~ id re ptur il e omu lu i - i zvoa re

a le dreptului comunitar

Jurispruden ta Curti i Europene de Jus ti tie a fos t cea care a impus une le

princ ip ii generale de drept ca izvoare a le dreptului comunitar , In coneret

f iind vorba de princ ip ii ca respeetarea dreptului la apara re , p rinc ip iu l

legalitatii, al bunei credinte, al echitatii, al dreptului la recurs, al ierarhiei

normelor juridice, principiul autoritatii de lucru judecat etc '.

Confe rinta interguvernamenta la de la Nisa, d in 2000, s -a solda t ~icu

adoptarea Cartei drepturilor fundamentale din Uniunea Europeana' ', care

a fos t e labora ta de 0 conventie cornpusa din 30 de reprezentanti ai parla-

mentelor nationale, 16 reprezentanti ai Parlamentului european, 15repre-

zen tanti persona li a i sef ilor de s ta t sau de guvern s i un comisar european.

Prin proclamarea Carte i, s -a dorit punerea la d ispozitia Curti i Europene

de Justitie a unui instrument pentru analiza cornpatibilitatii actelor comu-

nitare sau statale eu drepturile fundamentale. Dintre drepturi Iefundamen-

IA s e v ed ea , p en tr u d et al ii O . Manolache, o p. c it. , p . 2 0; .f. Boulais, op. cit .,

p. 222; T.e. Hartley, op. c it ., p . 131 ; 1. Rideau, op. c it ., p . 181 .

2 V. Vese, A.L. lvan, op. c it ., p . 225 ; A.C. Palin, o p. c it ., p . 1 2: O .Manolache,

op. c it ., p . 23.

tale, arnintim inviolabilitatea domiciliului, dreptul de a forma sindicate,

d reptul la respectarea v ie ti i p riva te , d reptul de a a lege ~ide a f i a les e tc '.

4.5. Surse le "complementare" a le dreptului comunitar

Sur se le c omplemen t a re al e d rep tu lu i c omuni ta r s unt a co rdu ri le

internationale, incheiate fie de Uniune, fie de statele membre.

In primul rand, Uniunea Europeana, prin institutiile sale, poate incheia

ac ordu ri i nt erna tion al e cu a lt e st at e, a ces te a cordur i d ev enind p ar te a

dreptului comunitar d in momentu l intra ri i lor In v igoare . Important de

ret inut In legatura cu aceste acorduri este fap tu l ca e le au forta jurid ica

supe rioa ra dreptului c omun it ar d er iva t sa u a ltor s ur se d e d rep t, Insa

inferioara dreptului comunitar primar ~iprincipii lor generale de drepr',

Acordurile interna tionale ea sursa a dreptului comunitar pot f i de mai

multe feluri:

- a co rdur i d e a soc ie re cu s ta te c are se p re ga te sc p en tru a derarea l a

Uniune,

- aeorduri de coopera re cu s ta te nemembre, inche ia te de ins ti tu ti ile

cornunitare;

- acorduri eomerciale eu grupari sau organ izat ii interna tionale (spre

exemplu , eu GAIT - Acordul General pen tru Tarif e ~iComert) .

Alaturi de acordurile internationale incheiate de institutiile comuni-

tare, exista s i acorduri intre s ta te le membre, pen tru anumite obiec tive

determinate In tratate, sau chiar In lipsa unor astfel de prevederi; la aceste

acorduri pot participa ~is tate nemembre, cum ar f i cazul Acordurilor de

la Schengen' privind trece rea l ibera a f rontie re lo r interne s i intarirea

controlului la frontierele externe.

! in cazul incalca rii de c atre un s ta t m er nb ru a u nu ia d in tr e d re pt uri le

f undament al e, Consi li ul U .E . poa te a junge, i n u rma une i p rocedu ri de anche ta s i

recornandari, sa suspende drepturile de vo t ale acelui stat membru in ca drul

Consi li ul ui - a s e vedea 0.Manolache, op. c it ., p . 22.

2 C. Brice-Delajoux, 1. P. Brouant, o p. c it ., p . 1 24

3 C. Lefter, op. c it ., p . 50.

4 Acordur il e de la Schengen ( locali tate s ituata in Luxemburg, la inrersectia

frontierei cu Franta si Germania), sunt formate dintr-o conventie de 33 de

a rt ic ole , se rn na ta i n 1 98 5 d e F ra nt a, G erman ia s i st at el e Ben el ux , si u na d e 1 42

de art icol e, s er nnat a i n 1990; s ta te lo r i ni ti at oa re I i s - a a la tu ra t i n 1990 I ta li a, i n

1991 Spani a s i Por tuga li a, I n 1992 Greci a, i n 1995 Aus tr ia , i n 1996 Danemar ca ,



I I


§S. Contenciosul comunitar

Categorii de actiuni si exceptii ce pot fi exercitate,

respectiv ridicate in fata Curtii de Justitie si

a Tribunalului de Prima Instants

5.1. Actlunea in anulare

Prin actiunea in anulare reclamantul contests legalitatea actului comunitar.

Ac tu l comuni tar , pe nt ru a fi c on tes tab il p e ac ea st a cal e, t re buie s a

iudeplineasca mai multe conditii:

- s a f ie erni s d e a institutie comunitara;

- sa se incadreze in categaria actelor susceptibile a fi atacate cu actiune

directa in anulare, acte prevazute Iimitativ in art. 173 al Tratatului C.E.E.

s i in a rt . 33, respectiv a rt . 38 a le Tra ta tu lu i C.E.C.O. Este vorba de actele

adoptate in comun de Parlamentul European s i de Consiliul U.E., actele

proprii ale Consiliului, Comisiei, Bancii Central Europene, altele decat

recornandarile si avizele, precum si actele Parlamentului European desti-

nate a produce efeete fata de terti 1;

Fi nl an da , Isl an da , No rv egi a s i S ue di a, ia r I n 2 00 5 El ve ti a, Con ve nt ii le a u c a

obiectiv armonizarea polit icilor judiciare, pol it ienest i s i administrative, ill

vederea luptei irnpotriva crirninalitatii internationale; s e in st it uie d e a se me ne a u n

sistem de libera trecere a frontierelor, r a r a controale sistematice, urmand ea

acestea sa fie declansate numai la apari tia indicii lor unei infractiuni s au ab a te r i;

i n f in e, s un t stabilite conditiile d e i nt ra re a cetatenilor d in s ta te terte, atribuirea de

v ize pen tr u acest ia l a i nt ra rea I n s pa ti ul Schengen. Dis pozi ti vu l Schengen a int ra t

10 vigoare in 1995 .

De remar ca t ca s pa ti ul Schengen con ti ne s i s ta te nemembre a le U.E ., dar car e

fa ce au pa rt e d in S pa ti ul Ec on omi c Eu ro pe an s au d in Con fe de ra ti a Nord ic a, c e

a pl ic a un s is t er n a se rn an ato r. Pe nt ru d et al ii , a se v ed ea V. Hreblay, La I ib re

circulation des personnes, Les accords de Schengen, PUF, Paris, 1994;

G. Ferreol (coord.), op. cit., p. 182; P. Moreau Defarges, op. cit, p. 136;

P. Fontaine, op. c it ., p . 39 .

I Sunt exceptate, prin unnare, actele emise de statele membre, ca subiecte ded re pt d e s ine st at at oa re - 0. Manolache, op. c it ., p . 498 ; T.C Hartley, op. cit .,

p.349.

§S. Contenciosul comunitar 123

- sa produca efeete juridice', prin elinsusr' .

Referitor la calitatea de parat a Consiliului european (compus din sefii

s ta te lo r membre a le Uniun ii Europene), s -a dec is ca nu poa te f i p romo-

vata 0 actiune v izand un act emis de acesta, dat f iind fap tu l ca e l nues te

cupr ins in enumerarea l irni tat iva a a rt .l 73 din T rat atul C.E.E. ; mai

mult, Aetul Unic European (1985) ~iTra ta tu l de la Maastrich t exc lud in

mod expres competenta jurisdictiei eomunitare de a controla legalitatea

aces tor acte'.

Rec lamant poa te f i o rice persoand fiz ica sau jurid icd din statele

membre a le Uniun ii Europene, daca actul comunitar a taea t a re carac te r

individual si 11priveste in mod direct pe reclamant, indiferent daca ii este

adresat sau nu4• In s is temul Tra ta tu lu i C.E.C.O., in p lus fa\a de aceste

conditi i, e ste necesar ca rec lamantul (dad este a asociatie sau intreprin-

dere) sa a iba un obiec t de activ itate c ircumscris domeniu lu i sec to rial a l

t rat atului - i ndu st ri a carbunelui si ot elului . Aetel e comun it are nor -

mative, sau "cu carac te r general", pen tru a f i con testate de persoanele

priva te , t rebu ie sa f i fos t emise cu exces de putere (de turnare de putere)

fata de reclamant5•

De asemenea, actiunea poate fi promovata de un stat membru sau de 0

alta institutie comunitara.'· Cel mai frecvent se gasesc i n poziti a de

1 Sunt exc1use, astfel, actele care nu exprima 0 pozitie definitiva a institutiei

cornunitare, ci sunt d o ar a c te pregatiroare, exploratorii, p ar te a u nc i p ro ce du ri c e

imp li ca mai mul te e tape , p recum s i ac te lc r evocat e de ins ti tu ti a e rn it en ta , chi ar s i

I n cur su l p rocedu ri i I n f a ta Cur ti i Europene de J us ti ti e - C Leicu, op. c it ., p . 183 ;

O. Manolache, op. cit., p. 498; S. Van Raepenbusch, Dro it i ns ti tu ti onne l de

l 'Uni on e t de s Cornmunautes europeennes, 3eedi ti on , De Boeck Universite,

Bruxelles , 2001, p. 489.

2 Sunt inadrnisibile actiunile in tr od us e p en tr u a nu la re a u ne i d ec iz ii c on -

firmative, in conditiile in care prima decizie nu a fost atacata in termen -

O. Manolache, op. c it ., p . 500 .

3 O. Manolache, op. c it . . p . 500 ; C Lefter, op..ci t. , p. 131.

4 1. Boulouis, o p, c it ., p . 3 52 ; 1 . Rideau. op. cit., p. 709; C Leicu, op. cit .,

p. 183; V. Marcu, op. c it ., p . 209. S -a dec is , a st fe l, ca 0 decizie adresata unui s tat

p oa te p ri vi d ir ec t 0 persoana f izica sau jur idica, insa nu aceeasi c on cl uz ie s e

poat e sustine 1 11 ca zu l u ne i d ec iz ii c ar e acorda s ta t ul ui m emb ru p u te ri discretio-

nare - O. Manolache, o p. c it. , p. 5 05 ; I n a ce st u lt im c az , p re ciz am noi, d oa rn on ne l e i n te r ne , nationale, p o t a f ec t a d ir ec t persoanele private.

5 S. Van Raepenbusch, op. c it ., p . 489; 1 . Boulouis, op. c it ., p . 353.



'I

124 Elemente de drept comunitar european §5. Con tenciosu l comun ita r 125

reclamant, in astfel de litigii, Comisia Europeana, Consiliul V.E. si statele

membre 1. De altfe l, e ste de remarca t ca sub iectele de drept "inst itul io -

n al e" sunt c on side rat e ca " re c1amante p rivi leg iat e" , de oarec e el e nu

trebuie sa demonstreze existenta unui interes, acesta fiind prezumar' .

Termenul de contestare a actelor comunitare in fata Curti i Europened e Ju st it ie es te de 2 lun i d e l a publ ica re a ac tu lui , no ti fi ca re a lui c at re

rec1amant, respectiv de la e fect iva lua re la cunos tinta a actului (atunci

cand beneficiar este un alt subiect de drept)",

Horararea Curti i a re ca s i f inal itate, in cazul admiterii act iunii dec la -

rarea nulitat ii de~iz ie i a taca te , cu efecte pen tru trecu t s i pen tru v ii to r4.

Exceptie fac e fectele actelor normative deja produse , f ata de care nulita-

tea se acopera . Curtea trebu ie insa saprec izeze de f ieca re data cand efec-

tele unui regulament sedefinitiveaza, care sunt aceste efecte.

Anul ar ea actului poat e fi si part iala, insa i n ni ci un caz Cur tea nu

poa te recurge la injonciiuni' la adresa institutiei comunitare emitente, la

modificarea sau inlocuirea directa a actului acesteia. Problema va reveni

spre rezolvare legal a t ot i ns ti tu ti ei c omun it are a l c arei ac t i leg al a fo st

anu la t. Nu trebu ie insa inteles ca ins ti tu tiei emitente nu-i incumba obli-

gat ia respectarii conditi ilor legale la emite rea unui a lt act , care sa-l inlo-

cuiasca pe eel anu la t, p recum ~ila emite rea unor acte u lterioare conexe.

In s itua tia pas iv itat ii ins ti tu tiei de a inlocui d ispoziti ile s imilare d in a lteacte, rarnase in v igoare , remediu l jurid ic este promovarea une i act iuni

interneiate pe art.175 din6Tratatul C.E.E. (relativa la abtinerea institutiilor

comunitare de a actiona) .

In f in e, p rec iz am ca functionarii publici comunitari (categorie care

c up rinde o fi ci al ii Cornuni ta ti lor , al ti fu nct io na ri , p re cum s i ce i ca re

reclama acest statut') au 0 legitimare procesuala activa specials, rezultand

, e. Leicu, op. c it ., p . 183

21. Boulouis, op. cit., p. 353 ; O. Manolache, op. c it ., p . 501 ; TiC. Hartley,

op. c it ., p . 349 .

3 Art . 1 73 a li n. 4 d in Tr at at ul C .E. E. A se v ed ea ~ iJ. Rideau, op. cit ., p. 733;

V. Marcu, op. cit., p. 209

4 T. < ; : . Hartley, op. c it ., p . 431

5 Injonctiunea se r ef er a l a obligarea institutici sa faca ceva, exercitarea de

p r es iu ni a s up r a a c es te ia , s au o rd o na re a realizarii unui an um i t lucru.

6 S. Van Raepenbusch, op. cit., p. 489; J. Boulouis, op. cn., p . 3 56 ;

O. Mono/ache, op. c it ., p . 510

7 O. Manolache, op. c it ., p . 550 .

nu din tratatele constitutive, ci din Statutul functionarilor comunitari 1, de

a se p lange impotriva sanctiunilo r d iscipl inare ce Ie-au fos t aplicate, sau

impotri va modul ui de r ezolvar e a unei petit ii pe care au inai ntat-o

"autorita!ii investite cu puterea de numire,,2.

. Doct rina ap re ci aza ca s un tem tot in prez en ta une i actiuni in anulare';i po te ze le p e c are fu nct io nar ii c omun it ar i t rebuie sa Ie aiba in vedere

pen tru a inten ta 0 actiune de acest f el f iind urmatoare le : a ) autoritatea

inve st it a cu pu te re a d e numire a emis 0 decizie care-I nemultumeste, in

urma exerc itarii de catre acesta a dreptului de petit ionare ; b ) autoritatea

investita cu puterea de numire emite din oficiu un act prejudiciabil pentru

functionarul public. La randul ei, ultima ipoteza presupune doua aspecte:

f ie autoritatea emite un act , f ie se abtine de la a -I emite , des i e ra obligata

prin Statut sa 0faca".

Acc esu l I a just it ia c omun it ara e st e c ondi ti ona t d e e fe ctua re a unei

proceduri prealabile administrative, in fata autoritatii investite cu puterea

de numi re , ca re po at e f i c hi ar s up er io ru l i er arhi c a1 functionarului in

cauza". Termenul de ses izare a ju risd ic tiei comunitare este de 3 lun i de la

primirea raspunsului (explicit sau implicit) la procedura prealabila admi-

nistrativl{ Daca intervine 0 decizie explicita ulterior deciziei implicite,

ac eas ta v a d et ermina c urgerea unui nou termen de 3 lun i, d es ig ur d ac a

termenul anterio r de 3 lun i nuexpirase lada ta emite ri i e i.

" A se vedea , pen tr u dezvo lt ar i p ri vi toar e l a f unct ionari i pub li ci cor nuni ta ri ,

C. Calinoiu, v. Vedinas, Teori a f unct ie i pub li ce comun it ar e, Ed. Lumina Lex ,

Bucurest i, 1999.

: e. Calinoiu, v. Yedinas, op. c it ., p . 192 ; 1. Rideau, op. c it ., p . 773.

O. Manolache, o p. c it ., p . 5 50 . i n s en su l c a a ce as ta a ct iu ne f ac e p ar te d in

r andu l p rocedu ri lo r s peci al e, a s e vedea J.P. Filipescu, A. Fuerea, Drept institu-

l IOn:1comumtar european, edi ti a a V-a , Ed. Act ami, Bucur es ti , 2000, p . ' 141 .

C. Calinoiu, V. Yedinas, op. c it ., p . 190 .

5 A se v ed ea p en tr u d eta lii si D.e. Dragos, Recursul administrativ s i conten-

ciosul adminis trat iv, Ed. All Beck, 2001.

6 Prin excep ti e, daca f unct ionaru l u rmar es te s us pendar ea execu ta ri i act ului

ataeat, act iunea poate fi f ormu la ta imedi at ce a f os t s es izat a autor it at ea inves ti ta

c u p ut er ea d e n um ir e - C . Cdlinoiu, V. Vedinas, op. c it ., p . 194 .



126 Elemente de drept comunitar european §5. Contenciosul comunitar 127

5.2. Acriunea relativa la abtinerea (omisiunea) institutiilor

comunitare de a actiona' ("acliunea in carenla,,)2

Aceas ta a re ca s cop con st at area p e c al e jur is di ct io nal a a ine rt iei

institutiilor comunitare, relativ la 0anumita problema adusa in atentia lor.

Legitimare procesuala pasiva au institutiile coinunitare expres preva-

zute in tratate: Parlamentul' ', Consiliul de Ministri si Comisia Europeana,

pe cand rec lamanti pot f i persoanele f iz ice s i jurid ice, s ta te le membre,

p re cum si o ri ce inst it ut ie comuni ta ra (cu e xc ept ia Cur ti i Europene d e

Just it ie , f iindca in a fa ra de cazul in care un functionar a l acestei ins ti tu ti i

s e p la nge c ont ra unui a ct v at arna to r, e st e g re u d e imag in at u n l it ig iu in

care Curtea este ~iparte, sijudecator 4).

in sistemul Tratatului C.E.C.O.insa, legitimare pasiva are doar Comi-

s ia europeana , iar leg it imare activa au s ta te le membre, Consiliul U.E.,

persoanele jurid ice cu activ itate special izata In domeniu l carbunc lu i s i

otelului (art. 3Si.

in caz de admitere a actiunii, Curtea Europeana de Jus ti tie dec la ra i le -

gala inactiunea institutiei comunitare, si, in consecinta, 0 obliga sa emita

ac tu l impu s de no rmele comuni ta re . Nu s e fa ce d ist in ct ie int re ac te le

obligatorii a fi emise si actele neobligatorii, prin urmare opinia dominanta

es te in se ns ul c a ac tiun ea poate a vea c a ob ie ct s i emi terea un ei r ec o-

mandan sau a unui aviz".

IO. Manolache, op. cit.,p. 49; T.C Hartley , op. CiL,p . 349 ; C Leicu, op.

cit.,p. 183;C Lefter, op,.ciL,p. 131.

2 S. Van Raepenbusch, op. c it ., p . 470 ; 1. Boulouis, op. CiL,p. 359 , sau

"recursulin carenta"- V. Marcu, op.cit.,p. 212.3 Pentru opinii diferite cu privire la calitatea procesuala pasiva a Parlamen-

tului European,inainte si dupa Tratatul de la Maastricht, a sevedea T. e. Hartley,

op. c it ., p. 349; e. Leicu, op. C iL ,p. 1 83 ; O . Manolache, op. CiL,p . 510 ;

V. Marcu, op. CiL,p.201.

4 A sevedea,in acest sens, O.Manolache, op.cit., p. 520.

51. Boulouis, op.cit.,p. 360;1. Rideau, op.cit.,p.740; V. Marcu, op.cit.,p.214

6 A se vedea, pentru aceasta opinie, O. Manolache, op. cit., p. 520. In sens

contrar, s-a considerat ca insasi econornia sistemului de contencios comunitar

exclude,de principiu,controlulde legalitateal actelor neobligatorii,fiindde aseme-

neainexplicabil de ce sa fieatacabilepe aceasta cale actelecarenu sunt atacabile

prinnici 0alta actiunecontencioasa- A. Barav, Considerationssur laspecificitedu

recours en carence,Revue trimmestriellede droit europeen,nr.1/1975,p. 59, apud

1. Boulouis, op.cit.,p.362,~iO.Manolache, op.cit.,p. 522

Dupa efectua rea proceduri i admin is trat ive prealab ile obligatorii , s i

numai in cazul in care aceasta nu sefinalizeaza cu exprimarea unei pozitii

de catre institutia comunitara - caz in care este deschisa calea unei actiuni

in a nulare - r ec laman tu l a re l a d is poz it ie un termen de 2 luni in c are sa

s es iz ez e Cur te a Europe an a de Ju st ine . Termenul inc ep e sa c urga d e l aexp irarea unui a lt termen de 2 lun i, illcare institutia cornunitara trebuia sa

raspunda la recursul administrativ prealabil.

5.3.Exceptia de ilegalitate

Exceptia de ilega li ta te este u ti la datorita l imitarii , in t imp, a pos ib i-

litatii introducerii actiunii in anulare, precum si datorita faptului ca actele

normative nu pot f i con testate decat de s ta te le membre sau de ins ti tu ti ile

comunitare. Se pune problema cese intampla cu un act normativ i lega i, in

momentul executarii lui printr-un act individual.

P er so ane le fi zi ce sa u jur idi ce vor pu te a, i n a ce st c az , sa c on te st e

de ci zi a de ex ecu ta re a regu lamentului sa u a or ic arui a lt a ct n orma tiv

rid icand in cursu l procesu lu i excep tia de ilega li ta te a actului normativ' .

Actul normativ devine inaplicabil in speta, ramanflnd insa sa-si produca

efectele jurid ice in continuare, rara a f i anu la t. Va f i anu la ta doar dec iz ia

emisa in temeiul actului normativ' .

Exceptia de ilegalitate este 0procedura accesorie cererii principale de

anula re a dec iz ie i ind iv idua te ', s inu poa te f i r id icata de particu la ri impo-

triva unui act care putea f icontes ta t pe calea une i act iuni in anula re , dar aexpirat termenul legal".

Creata in princ ip iu in favoarea persoanelor care nu au actiune d irec ta

in contra actelor normative , excep tia de ilega li ta te poa te f i u ti liza ta de

IArt. 184dinTratatul C.E.E.

2 S. Van Raepenbusch, op . c it ., p . 5 72 ; T'C. Hartley, op. c it ., p . 3401;

1. Rideau, op. cit., p. 749; V. Marcu, op. c it ., p .224; C Leicu, op. cit.,p. 185;C Lefter, op. cit., p. 134.

3 V. Marcu, op. CiL,p. 225. Ca ~iconsecinta a caracterului sAuaccesoriu,

excep tia de ilega li ta te trebu ie sa a iba ca obiec t un act normativ a flat intr-o

legatura suficienta cu actul individual contestat pe cale principala, Prin urmare,

daca sunt doua decizii individuale, constituind un totunitar, este suficientca doar

unadintreele sa comporte 0 legaturajuridica cu dispozitia normativa in cauza=-1. Boulouis, op.cit.,p. 391.

4 O. Manolache, op. cit.,p. 517



I

I


orice parte a unui l it ig iu comunitar ': ea poa te f i invocata, p rin unnare, s i

de un stat membru, care are la dispozitie si actiunea In anulare",

5.4. Recursul in interpretare (decizia in chestiuni prealabile)

Tratatele3 consacra posibilitatea formularii unei cereri de interpretare a

unu i a ct comuni ta r, ca re es te a dres at a d e c at re un orga n de jur is di ct ie

nationa l Curti i Europene de Jus ti tie, s i a re ca obiec t obtinerea une i hota-

rari p re liminare cu privire la valid itatea sau sensu l acestuia. Tribuna lu l

nat iona l poa te act iona la cererea orica re i p liqi , f ie ea persoana jurid ica,

fizica, sau institutie publica nationals".

Suntem In prezenta unei adevarate "ac\iuni prejudiciale'", ce implica

organele de jurisdictie statale ~i cele comunitare. Hotararea preliminara

obtinuta pe aceasta cale obliga organul jurisdic,p0nal national la solutio-

na re a c au zei c u resp ec ta re a int erpret ar ii d at e . P re ci zam tnsa c a e st e

yorba de 0 dezlegare a problemelor de drept a le pricini i, Curtea Euro-

peana de Justitie neavand competenta de a verifica faptele.

5.5. Actlunea in daune contra Instltutlilor comunitare

to prezenta conditiilor generale ale raspunderii extracontractuale pentru

daune (existenta prejudiciului, existenta unui actcomunitar culpabil sau a uneiomisiun i culpabile ~i legatura de cauza li ta te d in tre cele doua e lemente) ,

reclamantul poate obtine compensarea daunelor cauzate prinactul comunitar'.

IC. Leicu, op. cit., p. 185;C. Lefter, op,.cit., p. 134.

2 O.Manolache, op. cit.,p. 517

3Art. 177C.E.E.respectiv art. 150C.E.C.O.

41Rideau, op.cit.,p. 837;V.Marcu, op.cit.,p. 200;C. Lefter, op.cit.,p. 135.

5 M. Lagrange, L'action prejudicielle dans ledroitinterne des Etats membres

et en droit communautaire, in Revue trimmestriellede droit europeen, or. 211974,

p.277,si J. Couzinet, Le renvoi en apreciationde validitedevant1aCour dejustice

desCommunauteseuropeenes,in Revuettimmesttiellede droiteuropeen,or. 4/1976,

p. 651, apud O. Manolache, op.cit.,p. 518,520; J. Rideau, op.cit.,p. 837.

6 C. Leicu, op.cit.,p. 186.7 In aceasta privinta, Tratatu1 C.E.E. dispune, In art. 215 , ca in materie de

raspundere extracontractuala, Comunitatea trebuie sa repare daunele cauzate de

institutiile sale si de agentii sai In exercitiul functiilor lor; a se vedea si S. Van

Raepenbusch, op. cit., p. 531; T.C. Hartley, op. cit.,p. 448; J. Rideau, op. cit.,p.765; V. Marcu, op.cit.,p. 222; C. Lefter, op. cit.,p. 135.

§5 . Con te n ci o su l c om un i ta r 129

Actiunea In daune poa te avea s i carac te r autonom, a tunc i cand actul

cu lp abi l a f os t a nulat sa u c and , d esi e st e i leg al , el nu poa te f i a ta ca t in

mod direct de persoana interesata'.

Uneori, raspunderea pen tru daune poa te f i angajata s i daca actul a fos t

emis de 0 autoritate nationala, msa in aplicarea unor norme comunitare saua unor instructiuni cu caracter obligatoriu date de Comisia Europeana'.

5.6. Recursul contra actelor statelor membre

Distinct de contenciosul actelor comunitare, exista posibilitatea con-

testarii in fata jurisdictiei comunitare a actelor emise de statele membre cu

nerespectarea tratatelor si a dreptului comunitar in general.

Calitate procesuala act iva au in acest caz doar a lte s ta te membre sau

Comisia Europeana, nu ~ipersoanele fizice sau juridice", prin unnare sun-

tern in prezenta unui litigiu intre doua persoane juridice de drept public.

Dupa epuizarea fazei administrative" Comisia poate introduce actiu-

nea oricand, nefiind limitata de vreun tennen.

Curtea Europeans de Jus ti tie nu va putea anula actele emise de s ta tu i

membru eu incalcarea tratatelor, deoarece ar insemna ca se substituie jude-

catorului statului respectiv. Ea poate numai constata neindeplinirea obliga-

tiilor, statui fiind obligat sa ia masurile neeesare pentru inlaturarea abaterii.

Nu exists un tennen pentru execu ta rea hotararii Curti i, insa este evi-

den t ca se impune execu ta rea e i cat mai curand pos ib il", Conform Tra ta -

tului de la Maastrich t, s ta te le membre au obligat ia execu ta ri i hotaril ri i6•

Dac1i statui in cauza nu ia masurile necesare pentru executarea hotararii,

IJ. Boulouis, op. cit.,p. 365;O. Manolache, op.cit.,p. 540.2 C. Leicu, op. cit.,p. 187.

3 Persoanele fizice saujuridice pot doar sesiza Comisia europeans, printr-o

plangere redactata intr-o forma prestabilita, aceasta nefiind obligato sa actioneze

in instanta statui membru; prinurmare,in cazul unui raspuns negativ I~pliingere,

nu exista nici posibilitatea contestiirii lui in justitie pe calea unei actiuni viziind

abtinerea Comisiei de a actiona - O. Manolache, op. c it ., p . 540 ; C. Leicu,

op. cit.,p. 181; V. Marcu, op. cit., p.215; C.Lefter, op,.cit.,p. 134.

4 A se vedea, pentrudezvoltari, D.C. Dragos, op. cit.,p. 44.

5 1. Boulouis, op. c it ., p . 378 ; W Weidenfeld, W. Wes se ls , op. c it ., p . 71;

O. Manolache, op.cit.,p. 538.

6 Inacestsens,a sevedeasi P. Moreau Defarges, op. cit.,p. 64.




Comisia, dupa efectuarea unei proceduri prealabile asernanatoare celei

initiale, va sesiza din nou Curtea, precizand de aceasta data si sanctiunile

pecunia re , sub forma de daune cominatorii sau sume forfe ta re , la care

propune sa fie obligat st atui membr u. Curt ea poate li ne seama de

propunerile Comisiei sau nu, stabilind ea lnsasi daunele cominatorii sau 0

suma forfetara. Aceasta posibilitate acordata Curtii se explica prin proba-

bilitatea conformarii partiale a statului la hotararea initiala a acesteia.

In cazul act iunii ini tiate de un s ta t membru contra a ltui s ta t membru,

ulterior efectuarii procedurii prealabile in fata Comisiei europene, proce-

dura jurisdictionala, in fata instantei comunitare, este aceeasi I.

IS. Van Raepenbusch, op. cit., p. 568; O.Manolache, op. cit.vp, 540.

Capitolul IV

Siutezli a Constitutiei Uniunii Europene

§1. Precizari iotroductive. Structura

Textul Constitutiei, adoptat in 2004, presupune existenta unui singur

tratat, care sa inlocuiascd toate tratatele comunitare existente inprezent,

in asa fel incat claritatea textelor fundamentale sa creasca si acestea sa fie

mai,accesibile tuturor celor interesati,

In preambulul Constitutiei, se reafirma convingerea popoarelor euro-

pene ca, ramanand mandre de istoria proprie s i de identitatea nationa la ,

sun t determina te sa depaseasca vechile probleme ce Ie despart s i, unite

mai mult decat oricand, sa-si faureasca un destin comun.

Constitutia este construita pe patru parti:

- pa rt e a I c on ti n e d i spoz i ti i care definesc Uniunea Europeana , obiectivele

sale,puterile sale, procedura de adoptare a deciziilor si inst iruti i l e unionale.

- in partea a II-a a fos t incorporata Carta drepturilor fundamentale d inUniunea Europeans, adoptata la Nisa in 2000.

- p ar te a a I II -a s e conc en tr ea za mai mul t a supra pol it ici lor Uniun ii

Europene continand multe prevederi din actualele tratate comunitare.

- partea a IV-a contine c lauze f inale, inc lusiv procedura de adoptare s i

revizuire a Constitutiei,

In cele ce urmeaza vomincerca prezentarea, succinta, a imaginii Uniunii

Europene as a cum se pref ig urea za ea in Cons ti tut ie , i nsi st and numa i

asupra aspectelor institutionale si de drept comunitar, nu si asupra dreptu-

rilor fundamentale incluse in proiect sau asupra politicilor comunitare.

§2. Uniunea Europeana - persoana jur id ica,

Obiectivele ~ivalorile Uniunii Europene

Pe baza Constitut ie i, ia f iinta Uniunea Europeans , ca uniune a popoa-

relor si statelor europene, cu personalitate juridica: Uniunea este deschisa



132 Sinteza a Constitutie i Uniunii Europene §4. Puterile Uniunii 133

tuturor statelor europene care adera la principiile ~ivalorile sale (demni-

tatea umaria, libertatea, democratia, egalitatea, statui de drept ~idrepturile

omului, pluralismul, toleranta, justitia si solidaritatea, nediscriminarea), si

seangajeaza sa Iepromoveze impreuna cu celelalte state europene.

L iber ta tea de circulatie a persoanelor , a produselor, a servici ilor s i

capitalului sunt garantate pe teritoriul unional, iar orice discriminare pe

criterii de nationalitate este interzisa,

Telul Uniunii este de a promova pacea, valorile sale si bunastarea ceta-

tenilor sai, Ea ofera cetatenilor saiun spatiu de libertate, securitate sijustitie,

si 0piata unica in care competitia este libera, Printre scopurile sale se numara

~i realizarea unei Europe cu 0 dezvoltare durabila, bazata pe cresterea

economica echilibrata, pe 0economie de piajii.sociala si competitiva, precum

si pe cresterea preocuparii pentru imbunatii.jireamediului ineonjurii.tor.

Pentru realizarea obieetivelor sale, Uniunea beneficiaza de anumite

puteri, conferite ei de catre statele membre prin intermediul Constitutiei, ~i

foloseste metoda comunitara de integrare, intr-un sistem institutional unie.

Uniunea recunoaste identitatea nationala a statelor membre, inc1usiv

autonomia regionala si locala; de asemenea, este recunoscuta existenta in

continuare a funct ii lor esent ia le ale s ta te lor cum ar fiasigurarea inte-

gritatii teritoriale, mentinerea ordinii si a respectarii legii, salvgardarea

securitatii interne.

Conform principiului cooperarii sincere, statele membre siUniunea seasi sta reciproc in realizarea obiectivelor prevazute in Const itut ie , iar

s ta te le membre sunt t inute sa se abt ina de la orice act iuni sau inact iuni

care ar putea pune in primejdie realizarea acestor obiective.

Uni unea a re per sona lit ate ju rid ic a s i a re dr ept ul de a sust ine, i n

aceasta cal itate, valor ile propr ii s i interesele unionale in arena interna-

t ionala . Ea va mil ita pentru pacea, secur itatea s i dezvoltarea durabila a

planetei, solidaritatea si respectul reeiproe dintre popoare, comertul liber

sicoreet, eradicarea saraciei si respectul drepturilor omului, in special ale

copiilor, respeetul si consolidarea dreptului international.

§3. Cetatenia europeans ~idrepturile fundamentale

3.1. Cetatenia europeana

Cetatenia europeana este complementara cetateniei nationale si nu 0

mlocuieste.

Cetatenii europeni au urmatoarele dreptur i: dreptul de a se muta ~i

stabili l iber pe teritoriul Uniunii, dreptul de a vota si candida la alegerile

pentru Par lamentul european si in alegeri le municipale, dreptul la pro-

tectie consulara si diplomatica, dreptul de a adresa petitii Parlamentului

european, Mediatorului european sau altor institutii, intr-una din limbile

ofieiale ale Uniunii , s i de a primi raspuns in aceeasi l imba. L is ta drep-

tur ilor cetatenilor europeni nu este exhaust iva, c i se cornpleteaza eu

drepturile prevazute in capitolul dedieat activitatilor demoeratiee, .vietii

demoeratice" a Uniunii , cum ar f idreptul de a lua par te la aceasta act ivi-

tate sau de a ayea acces la documentele unionale.

3.2. Drepturile fundamentale

Dator it a faptu lu i ca , pana acum, desi ap roba ta de Conven ti a de la

Nisa, din 2000, Carta drepturilor fundamentale din Uniunea Europeana

nu a fost incorporata in t ra ta te le comunitare, s i, prin urmare, nu are for ta

juridica, nu este obligatorie, Constitutia dedica partea a II-a aeestei carte,

ingloband-o ~iconferindu-i valoare de norma juridica obligatorie.

Ineorporarea unei liste proprii de drepturi fundamentale in Constitutia

europeana nu semnifica insa ext inderea puter ilor Uniunii ; ins ti tuti il e

eu ropene ~i s ta te le membre sun t ti nut e sa re speete Car ta a tunci cand

implementeaza legis la tia Uniunii , i ar Cur tea Europeana de Justi ti e vaasigura respeetarea ei.

Continutul Car tei este mai larg dedit a l Converuiei Europene a Drep-

turilor Omului (1950), ratificata de toate statele membre ale U.E., cuprin-

ziind si drepturi sui generis, cum ar fi dreptul la 0 administrare cores-

punzatoare, drepturile sociale ale muncitorilor, protectia datelor personale

si d reptu ri b ioeti ce . Inco fpora rea Ca rt ei in Const it ut ia un iona la nu

exclude aderarea Uniunii - care a dobiindit personalitate juridica sieste in

masura sa adere la conventii internationale -la C.E.D.O., ci este doar un

pas complementar.

§4.Puterile (competentele) Uniunii

Constirutia stabileste elar domeniile in care statele membre i~itransfera

competentele in favoarea Uniunii, ~iintroduce 0 elasificare a puterilor

(competentelor) unionale:

10.



134 Sintezi: a Constitutie i Uniunii Europene §5. Apartenenta fa Uniunea Europeana 135

II

I

- competente exclusive, care apart in numai Uniunii , ~ icare includ

comertul cu state terte siconcurenta in piata interna,

- cornpetente par ta ja te de Uniune cu state le membre, care sunt exer-

c it at e de Uni une numai in cazu ril e s i in masur a i n ca re ac ti unea sa es te

mai eficienta dedit cea a statelor menbre. Domeniile in care se manifesta

acestea sunt cele mai impor tante: piata interna unica, pol it ica agr icola

comuna, pol it ica mediului, pol it ica in t ransportur i, pol it ica de azi l s i de

imigratie, cooperarea politieneasca sijudiciara,

- competentele rezervate - ele apartin in continuare statelor membre,

Vniunea putand doar sa sprijine realizarea unor actiuni in aceste domenii,

t ara a avea puterea de armonizare a legis la tiei interne. Raman in cornpe-

tenta statelor cultura, educatia, sportul, protectia civila,

In alte domenii insa, cum ar f ipoli ti ca ocupari i for te i de munca, pol i-

tica sociala sau politica economica, statele membre considera ca Vniunea

este chemata sa Ie coordoneze politicile nationale, Prin urmare, Vniunea

nu a re d rep tu l s a l eg if ereze uni ta r, c i sa coordoneze anumi te e fo rtu ri

nationale in vederea realizarii mai eficiente a scopului propus.

In fine, Vniunea dobandeste competcnte siin domeniul politicii exteme

si de securitate comuna, fiind abilitata sa urmareasca realizarea acesteia in

baza solidaritatii tuturor statelor membre, in scopul final al realizarii uneiaparari comune.

In scopul ins ti tuir ii unei anumi te f lexibi li ta ti in s is tem, proiectul

prevede ca, Consiliul V.E., votand cu unanimi tate s i dupa obt inerea

avizului conform al Parlamentului european, este abilitat sa "umple" orice

goluri ce vor aparea in ceea ce priveste cornpetentele unionale stabilite de

Constitutie, atunci cand 0 act iune la acest nivel este necesara in vederea

realizarii obiectivelor prevazute de Constitutie.

P rinci piu l subs ld iar it at il, Menit sa as igure exer cita rea corecta a

puter ilor conferi te Vniunii prin Const itut ie , principiul presupune ca

Vniunea sa act ioneze doar in masura in care act iunea sa este necesara s i,

in acelasi timp, mai eficienta decat cea a statelor membre; de asemenea, el

are ca scop rnent inerea decizie i la nivelul eel mai apropiat de cetatean,

verificand constant daca actiunea comunitara este mai eficienta decat ce

se poate intreprinde la nivel national, regional sau local.

Principiul proporponalitapi, ca parte a principiului subsidiaritatii , are

meni rea de a veghea ca act iunea cornun ita ra s a nu depaseasca, p rincontinut sau forma, ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivuluicomunitar.

Proiectul urrnareste intar irea acestor dona principii , cerand ca de

fiecare data cand Comisia europeana face 0propunere de act normativ, ea

sa explice in ce fel a luat in considerare cele doua principii . Pentru prima

data, de asemenea, parlamentele nationale primesc dreptul de a examina

orice propunere a Comisiei, din aceeasi perspectiva, si sa emita 0 opinie

motivata; daca 0 t re ime din par lamentele nat ionale au aceeasi opinie,

Comis ia va fi nevoit a sa -s i revizuia sca p ropunerea. I n fine, Cur te a

Europeana de Justitie poate fi sesizata pe motivul incalcarii principiului

subsidiaritatii,

Spre 0 Vniune legit ima ~i democratica , Proiectul de Const itut ie

def ines te pentru prima data bazele democratice ale Vniunii s i consoli -

deaza expresia lor tangibila.

Astfel, sunt prevazute noi obligatii in sarcina institutiilor europene in

ceea ce priveste consultarea societatii civile, transparenta decizionala,

accesul la documente de interes public s i protect ia datelor personale . Se

r ecunoast e ro lul important a l par tener il or soci al i si a b is eric il or, i ar

cetatenii primesc dreptul de a provoca, prin s trangerea unui mil ion de

sernnaturi, redactarea de catre Comisie a unei propuneri de act normativ.

§5.Apartenenta la Uniunea European!

Poate adera l a Vniune orice s ta t european care- i impar taseste s i res-

pecta valorile. Accederea in aceasta structura este votata cu unanimitate

de Consiliul V.E., trebuie aprobata de Pariamentul european si ratificata

de toate statele membre. .

In cazul in car e un s ta t membru v io leaza per si st ent s i i n mod ser io s

valorile Vniunii, Consiliul V.E., votand cu unanimitate (rara a considera

votul statului in cauza), cu aprobarea Parlamentului european (vot de doua

treimi), poate suspenda drepturile statului membru in cadrul Vniunii.

Orice stat membru se poate retrage din Vniune, prin utilizarea mijloa-

celor juridice consacrate de dreptul sau national; in acest caz, conditiile

de retragere si relatiile viitoare dintre acest stat si Vniune vor fi stabilite

intr-un Acord adoptat de Consiliu cu majoritate calificata dupa aprobarea

Par lamentului european. Const itut ia inceteaza sa se mai apl ice s ta tuluiret ras din momentul in care int ra in vigoare Acordul de ret ragere , sau, in



136 S i nl ez i! a C o n st it u ti ei U n iu n ii E u ro p en e §6. Institutiile Uniuni iEuropene 137

cazul in care nu sepoate incheia un ast fel de acord, la 2 ani ' de la not if i-

carea retragerii.

Daca statui ret ras va dor i sareintre in Uniune, elva t rebui saparcurga

toate etapele unei aderari,

§6. Instltutiile Uniunii Europene

Sistemul institutional al Uniunii Europene va fi format din Consiliul

eur opean, Parl amen tu l eur opean, Comis ia europeana, Consi liu l de

ministri, Curtea de Just it ie . De asemenea, un rol impor tant in pol it ica

economica si rnonetara a Uniunii va juca Banca Central Europeana, in

t imp ce Cur tea auditor ilor (Curtea de conturi ) va ver if ica venitur ile s i

cheltuielile Uniunii. Ca si organisme consultative, continua sa functio-

neze Comitetul regiunilor siComitetul economic si social.

Parlamentul european, forul de reprezentare a popoarelor europene,

are rol de co-legislator si de autoritate bugetara, alaturi de Consiliu, si exer-

cita controlul asupra Comisiei. Parlamentul va alege Presedintele Comisiei.

Domeniile in care procedua codeciziei se aplica sunt mai numeroase,

iar noua denumire sub care procedura va fi cunoscuta este aceea de

.procedura legislativa",

Numarul maxim de par lamentar i europeni alesi prin sufragiu direct

pentr u un mandai de 5 ani es te s tabili t la 732 , numaru l ef ec ti v pent ru

alegerile din 2009 urmand a fi stabilit de Consiliul european, la propunerea

Parlamentului european. Numarulde mandate pe care fiecare stat membru

din cei 25 0 vor avea in Parlament din 2004 a fost stabilita deproiect astfel2:

Germania - 99; Franta, I ta lia, Marea Bri tanie - 78; Spania, Polonia - 54;

Olanda - 27; Suedia - 19; Austr ia - 18; Belgia, Grecia, Cehia , Ungar ia ,

Portugalia -24; Danemarca, Siovacia, Finlanda - 14; Irlanda, Lituania - 13;

Letonia·- 9; Slovenia - 7; Estonia, Cipru, Luxemburg - 6;Malta - 5.

Consiliul european are rolul de a da Uniunii impulsurile politice nece-

sare continuarii dezvoltarii sale. Nu are puteri legislative, lucreaza prin

consens, reuniunile sale fiind de regula trimestriale.

1 Consiliul european, in acordeu statuicarese retrage, poate extinde aceastliperioada,

2 Cat despre Roman ia ~ iBu lgar ia , d aca adem ina in te de a lege ri le d in 2009,

el e vor ave a 33, r es pect iv 17 l ocur i i n Par lament ul eur ope an - st ipul eaza un

protocol atasat proieetului de Constitutie,

Consiliul va fi format din sefii de stat sau de guvern din statele membre,

Presedintele Consiliului si Presedintele Comisiei (ultimii doi wa drept de

vot); la lucrari va participa siMinistrul de exteme al Uniunii.

Presedintele Consi liului va f i a les de cat re Consi liu, eu major itate

calificata, pentru 0 peri oada de doi ani s i juma ta te , cu posib il ita te dereinnoire a mandatului 0 singura data. Demiterea se va face respectand

aceeasi procedura. Rolul presedintelui va fi acela de a prezida ~ia impul-

siona lucrarile Consiliului european, precum si de a reprezenta Uniunea

in domeniul pol it ic ii externe ~ide secur itate comuna, lara a prejudicia

atributiile Ministrului de externe al Uniunii.

Consiliul de ministri, format din cate un reprezentant de nivel guver-

namental (minist ru) al f iecarui s ta t membru, este organul legis la tiv s i

bugetar al Uniuni i ( impreuna cu Par lamentul ), ~ i are rolul principal in

proeesul de decizie din domeniul politicii externe si de securitate comuna.

Formatiile sale vor fi diferite:

- in fomat ie generala, va asigura , impreuna eu Comisia , pregati rea s i

desfasurarea reuniunilor Consiliului european.

- in formatie Iegis la tiva, va asigura , i rnpreuna eu Par lamentul euro-

pean, adoptarea legilor-cadru europene si a legilor europene, in confor-

mitate cu prevederi le Const itut ie i. In aceasta formatie, Consi liul va fi

fo rmat d in cate unul s au doi r ep rezen tan ti ai s ta te l or membre , a ca rorexpertiza reflecta problemele inscrise pe agenda Consiliului.

- Consi liul afaceri lor externe va asigura , in baza l inii lor directoare

precizate de Consiliul european, asigurarea politicii externe si de securi-

tate comuna, sub conducerea Ministrului de externe alUniunii Europene.

- Consiliul european, va adopta 0 "decizie europeana" prin care sa fie

prevazute alte formatii de lucru ale Consiliului de ministri.

Presedintia formatiilor de lucru ale Consiliului de ministri (cu exceptia

celei de afaeeri externe) va fi asigurata timp de eel putin un an de reprezen-

tantul unui stat membru desernnat prin rotatie, in conformitate cu regulile ce

vor fi adoptate de Consiliul european printr-o "decizie europeana".

Numarul votu ri lo r fi ecar ei \a ri in Cons il iu a fost st ab il it a st fe l' :

Ge rmania , F ranta , I ta Ii a, Mar ea Br itanie - 29 ; Spani a, Polonia - 27;

Ol anda - 13; Sued ia , Austr ia - 10; Be lg ia , Gr eci a, Cehia , Ungar ia ,

1 Daca Roman ia s i Bulga ria ade ra ina in te de a lege ri le d in 2009, e le vor avea

14, respectiv 10voturi in Consiliu - prevede acelasi protocol aditional.



138 Sinteui a Constitutiei UniuniiEuropene §7. S imp li f i ca rea mi j loace lor de a c ti un e a Un iu n ii 139

Por tugalia - 12; Danemarca, I rlanda, Slovacia, Finlanda Lituania - 7;

Letonia, Cipru, Slovenia, Estonia, Luxemburg - 4; Malta - 3.

Comisia europeana. Creat a ca organ i ndependen t ce r ep rez in ta

interesul comunitar, ea este chernata sa asigure aplicarea Constitutiei si sa

vegheze la aplicarea ei de catre celelalte institutii comunitare. Cornisia are

d rep t de in itia tiva legis la tiva, u rmand ca Parlamentu l si Consil iu l sa

adopte impreuna legislatia, Cornisia asigura formularea si implementarea

politicilor comunitare, administreaza bugetul si programele comunitare,

cu ajutorul administratiilor nationale.

Cornisia reprezinta Uniunea in negocieri le internationale din toate

domenii le , cu exceptia domeniului pol it ic ii externe 's i de secur itate

comuns, unde intervine Ministrul de externe al Uniunii.

Cornisia decide cu major itate s impla s i este responsabila colectiv in

fata Parlamentului european, care poate adopta 0motiune de cenzura,

Pen tr u 2009 , Corn is ia va fi compusa a st fe l: Co leg iu l va cupri nde

Presedintele Cornisiei, Ministrul afacerilor externe ca vicepresedinte, si

13 cornisari europeni, selectati din s tate le membre pe baza unui s is tem

echi tabi l de ro ta ti e. Din s ta te le membre care nu au corn is ar i i ntr -un

mandat, Presedintele Cornisiei va desemna cornisari rara drept de vot.

P res edi nte le Corni si ei va fi nu rni t ca s i pana acum, i ns a Consil iu l

european va t rebui sa t ina seama in propunerea pe care0

face Parlamen-tului european de rezultatul alegerilor europene. Nurnirea cornisarilor de

cat re Presedinte va f i facuta de pe l is te de cate 3 candidati ( In care sa f ie

~i0 femeie, sau, invers, siun barbat), propuse de fiecare stat membru.

Minis trul de externe al Uniunii . Una dintre cele mai spectaculoase

inovatii ale Proiectului constitutional vizeaza acest post, care se vrea a fi

unul care sa dea consistenta pol it ic ii externe si de secur itate comuna a

Uniunii, si sa promoveze 0 persoana in care statele terte sa identifice mai

usor .vocea" Uniunii pe plan international. '

Ministrul va fi nurnit de Consiliul european cu majoritate calificata, cu

aprobarea Presedintelui Cornisiei . Aceasta dubla condi tie la nurni re

reflecta dubla functie pe care persoana in cauza 0va avea: reprezentant al

Consiliului pentru politica externa, respectiv vicepresedinte al Cornisiei.

Curtea de Justitie. Curtea va cuprinde actuala Cur te Europeana de

Justitie, Tribunalul de Prima Instanta (denurnit de proiect Inalta Curte), si

tribunale sau curti specializate.

Atributiile Curtii vizeaza solutionarea litigiilor dintre statele membre,dintre Uniune si s ta te le membre, dintre ins ti tuti il e unionale s i dintre

par ticulari s i Uniune. Ea rezolva de asemenea cerer ile de interpretare a

dreptului comunitar adresate de tribunalele nationale, necesare In vederea

aplicarii unitare a dreptului comunitar pe teritoriul unional.

Impor tant de ret inut este s i faptul ca, pot rivi t proiectului de Const i-

tut ie , cetatenii europeni vor putea contesta mai usor reglementar ile

Uniunii , chiar daca nu- i privesc personal, posibil it ate care nu exista in

conforrnitate cu tratatele comunitare aplicabile In prezent. De asemenea,

statelor membre Ie vor fi impuse sanctiuni mai drastice pentru nerespec-

tarea dreptului comunitar si a deciziilor Curtii de Justitie,

Banca Centrald Europeand. Creata in vederea gestionarii procesului

de t recere la moneda unica, Banca dir ijeaza prin organele sale Sis temul

European de Banci Centrale, format din aceasta sidin bancile centrale din

s tate le membre care au adoptat euro, s i care are sarcina de a adrninist ra

dezvoltarea sistemului monetar unie, de a mentine stabilitatea preturilor,

precum si functionarea sistemului de plati intracomunitare.

Curtea auditorilor monitorizeaza veniturile si cheltuielile eomunitare,

fiind institutia de audit financiar a Uniunii.

Comitet~l regiunilor reprezinta autoritatile locale si regionale, fiind

consultat de Consi liu s i Par lament in domenii cum ar f i educatia, sana-

tatea publica, coeziunea economics si sociala.

Membrii sai sunt numit i de Consi liu pentru un mandat de 5 ani , f iindin numar de maxim 350.

Consi liul Economic s i Social, format din reprezentanti a i organi-

zatiilor econorniee si soeiale si ai societatii civile, este consultat de regula

in p rocedura legi sl at iva, f iind fo rma t to t d in maxim 350 de rnembri ,

numiti de Consiliu pentru 5 ani.

§7. Simplificarea mijloacelor de actiune a Uniunii

Majoritatea calificata. Cand Consi li ul eu ropean sau Cons il iu l de

min is tr i vor lua deeiz ii eu maj or it at e ca li fi ca ta , aeea sta va f i de 232

voturi, reprezentand 55% din nurnarul statelor membre, si totodata 65%

din populatia Uniunii.

Atunei cand Constitutia nu conditioneaza decizia Consiliului european

sau a eelui de minis tr i de propunerea Comisiei, ori de ini tiat iva Minis-trului unional de externe, majoritatea calificata de 232 voturi va trebui sa



'I

1

II

1/

I

140 Sintera a Constit iqie i Uniunii Europene§7 . Simplificarea mij/oacelor de ac ti une a Un i un i i 141

reprezinte 2/3 din numarul s ta te lor membre, s i In acelasi t imp eel put in3/5 din populatia Uniunii.

Aeeste dispozipi vor int ra In v igoare la 1 no iembrie 2009, dupaalegerile pentru Parlamentul european.

Legislatia Uniunii. Tipologia actelor eomunitare (identifieate ea fiind

aproximat iv 35 la numar I n p rezent) va fi limit ~ta la sase instrumente

legis la tive s i reglementare: legea, legea eadru, regulamentul, decizia ,

reeomandarea siopinia. Ierahia acestora este identica eu eea din sistemele

nationale de drept: preeminenja au legile, actele eomunitare trebuind sa Iise conformeze,

Legea va de te rmina a speet el e es ent ia le al e une i anumite p roble -

mat ic i, urmand ca aspeetele tehnice sa f ie delegate spre regIementare

Comisiei europene, sub supravegherea celor doi co-legislatori: Consi-liul si Parlamentul.

Procedura Iegislativa ordinarii sau obisnuita va fi considerata

eodecizia, iar procedua legislativa speciala va impliea adoptarea legilor

exc1usiv de catre Consiliu, sau, mai rar, exc1usiv de catre Parlament.

Deeizia cu major itate cal if icata in Consi liu ( in noua ei formula _ 55%

din numarul s ta te lor, s i In acelasi t imp 65% din populat ia Uniunii ) a fos t

ext insa la alte 30 de domenii , pentru care in prezent se cere vot unanim.

Statele i~i mentin Insa un drept de veto pentru anumite domenii, fapt ce va

duce probabilla blocaje in functionarea Consiliului.

Votul Inprocedura legislativa. In cazurile In care Constitutia prevede

( In par te a a I II -a ) adopt area de cat re Consi li ul de minis tri a unor l egi

cadru comunitare sau a unor legi eomunitare cu respeetarea proceduri i

legislative speciale, Consiliul european poate permite, printr-o decizie

adoptata dupa 0 per ioada de gratie de eel put in 6 luni, votand In unani -

mitate si la propria initiativa, dupa consultarea Parlamentului european si

informarea parlamentelor nationale', adoptarea acestor legi prin proce-dura legislativa obisnuita.

De asemenea, daca in aceeasi par te a I II -a , Const itut ia prevede nece-

sitatea votului unanim In Consiliul de ministri intr-un anumit domeniu,

Consiliul european poate adopta, din proprie initiativa ~icu unanimitate,

o decizie europeans prin care sa permita Consiliului de ministri sa voteze

cu majoritate calificata in acel domeniu. Parlamentele nationale trebuie

informate de initiativa Consiliului european eu eel putin 4 luni inainte de

materializarea ei in decizia europeans.

Cooperarea intarita. Venind sa eompleteze dispozitiile Tratatului de

la Amsterdam privind cooperarea intarita, proiectul de Constitutie pre-vede un numar l imi ta de s ta te ca re pot porn i pe aces t dr um, si anume 0

treime din membri, precizand de asemenea ca celelalte state sunt bineve-

nite sa Ieurmeze atunci cand sunt dispuse sicapabile sa faca acest lucru.

Bugetulcomunitar. Se in tr oduce un documen t l egal nou, "Cadrul

financiar multianual", adoptat de Consiliu si care va guverna plafonul

anual al cheltuiel ilor comunitare. Comisia va implementa bugetul , sub

supravegherea Consiliului si a Curtii auditorilor. Bugetul comunitar va fi

format din resurse propr ii , const itui te din cote din TVA-ul nat ional,

preeum si din cote din PIB-ul national, in conformitate cu decizia Consi-

liului ratificata de statele membre.

Relatii le externe ale Uniunii Europene. Prevederile din tratate referi-

toare la relat ii le externe ale Uniuni i au fost grupate sub un singur t it lu ,

dobandind astfel coerenta.

Domeniul in discutie ramane supus, in mare par te , deeizie i unanime a

Consiliului, fapt ee poate fieonsiderat ea un esec alConventiei europene,

ca re avea sa rci na de a t re ee si a ce st a spect in sf era vot ul ui maj or it arealifieat; bloeajul decizional este previzibil, asadar, intr-o Europa units eu

25 sau 30de state membre.

Inovatia ramane doar noul post de Minis tru de externe, insarcinat

printre al~eleeu eoordonarea delegatiilor unionale din peste 125 de state

terte, sieu reprezentarea Uniunii in Consiliul de Seeuritate al ONU.

Negoeierea acordurilor intemationale se face de catre Comisie sau de

catr e Min is tr ul de ext erne, s i r ezulta tu l e st e ap robat de Consi li u s i de

Parlament.

Politica de apdrare comund a Uniunii incepe, de asemenea, sa prinda

contur, respectand insa diferitele angajamente externe ale statelor membre,

cum ar fi.NATO sau relatia privilegiatii a Marii Britanii cu SUA.

Se va inf iinta 0 Agen tie a Armamen tu lui , pentr u a s e ev it a, sp re

exemplu, paralel ismele din programele mil itare a unor s ta te membre si

eheltui rea inuti la a fonduri lor nat ionale pe programe ee pot f i realizate

impreuna. Este reafirmata, In acelasi timp, solidaritatea militara a statelor

membre in eaz de atae terorist sau de dezastru natural.

I Parlamentele nationals (0 treime dinnurnarul lor) au laindemana un asazis

"cartona~ galben", prin care pot cere revizuirea proiectului legislativ ~ KirstyHughes, Europe's Constitution - onecheer fordemocracy,CEPS, 2003,p. 2.



II

I

I!I II

/Ii

I

"

142 Sinteza a Conslituliei Uniunii Europene

Comertul extern. Uniunea are dreptul de a negocia cu Organizat ia

Mondiala a Comer tului s i cu state ter te in vederea aparari i intereselor

comuni ta re i n domeniu l corner tu lu i de mii rf ur i s i s erv ic ii . I n ace st

domeniu, Const itut ia sporeste rolul Par lamentului european, care este

plasat pe picior de egali ta te eu Consi liul in proeedura de deeizie , pe cand

anterior nu avusese nici0

atributie in aceasta privinta,Uniunea Europeana - un spatiu al l iber tati i, jus ti ti ei s i secur itdt ii ,

Conceptul de "spaliu al l ibertatii, justitiei si securitatii" exista si in actua-

lele tratate comunitare, insa proiectul de Constitutie doreste intarirea lui,

prin conferi rea unor mij loaee mai efieiente de atingere a seopuri lor pro-

puse, ~ianume asigurarea liberei circulatii a persoanelor, lupta irnpotriva

criminalitatii si terorismului, gestionarea fluxurilor migralioniste, cu atiit

mai mult cu ciitaeeste probleme se accentueaza odata cu largirea Uniunii.

Se pastreaza principiullipsei controlului varnal intern si acela al stabi-

li ri i de regul i pent ru per soanel e car e tr ave rs eaza fronti er a ex te rna a

Uniunii . In vii tor, se dores te adminis trarea f ront ierelor de 0 maniera

integrata, prin infiintarea unei unitati centrale de suport si asistenta pentru

unitatile nationale de frontiera, in gestionarea problemelor pe care acesteaIeintampina in activitatea lor.

Proiectul prevede, de asemenea, instituirea unui sistem unic integrat

de rezolvare a problemelor legate de azil, ~iformularea unei politici unice

a az il ulu i, eu r espec ta rea Conven tie i de la Geneva, in ca re s ii s e rega-seasca un statut unitar pentru toti refugiatii siproceduri comune.

Uniunea va introduce 0 politica comuna a imigratiei, ale carei puncte

esent ia le sunt prefigurate in proiect . Scopul este gestionarea f luxului

imigrationisr, asigurarea tratarnentului corect pentru imigranti cu statut de

rezident legal, prevenirea traficului de persoane si a imigratiei ilegale.

Principiul sol idar itat ii este pus la loc de frunte, f ie eii este yorba desolidaritate politica sau financiarii.

Cooperarea in domeniul jus ti ti ei ~ i a afaceri lor interne, aflata pana

acum in eel de-a l tr eile a p il on unional , e el i nte rguve rnament al, e ste

trecuta alaturi de celelalte politici comunitare, prin urmare i se va aplica

metoda comunitar ii . Consi liul primeste abi li tarea de a decide in unani -

mitate, atunci cand va considera necesar, infiintarea unui birou al Procu-

ro ru lu i european , meni t sa i ns tmmen teze s i sa aduca i n fa ta j us titi eicazurile de criminalitate transfrontaliera.

De asemenea , Europo l con tinua sa f ie considera t mij locu l eel mai

eficient de cooperare politieneasca din interiorul Uniunii, orgariismul

§8. lntrarea in v igoare si rev izuirea Const itut ie i 143

I'

'I

fiind supus controlului permanent al Parlamentului european si a parla-

mentelor nationale,

§8. Intrarea in vigoare ~irevizuirea Constitutiei

Se presupune ca tratatul privind Constitutia europeana va fi r~tificat de

toate s ta te le membre; daca dupa 2 ani de la sernnarea t rata tului (octom-

brie 2006) , doar 4/5 din state le membre au rat if icat t ra ta tul, Consi liul va

lua masurile necesare pentru revizuirea situatiei 1• •

Revizui rea ulter ioara a Const itut ie i se va face prin intermediul unei

Conventii, care va propune prin consens Conferintei inte~guverna~~ntal:

modificarile necesare; nu va fi nevoie de organizarea unei Conventii daea

revizui rea priveste aspecte determinate , punctuale . Amendamentele

const itut ionale vor int ra in vigoare dupa rat if iearea lor de cat re toate

statele membre.

§9. Aprecieri asupra textului constitutional

I

Cand Conventia pentru Viitorul Europei a publicat proieetul de tratatconstitutional in'2003, a starnit numeroase critiei. Acum, insa, este mull

imbunatat it . Are 80 de setur i de arnendamente. Procesul deeizional va f i

mai usor ~ieste in mod evident 0 imbunatatire semnificativa f~ta ?e aran-

jamentele anterioare. La fel este si sistemul ~e vot ',conform canna 0 fo~-

mula simpla de 55% dintre statele membre, msumand.65% dl~ po~ulatla

Uniunii vor constitui aproape in toate situatiile 0majontate cahficata.

Sarcina de a cadea de acord asupra unui t ra ta t const itut ional pentru 0

Uniune cu 25 state membre, toate cu propr ii le interese s i seopuri , a fos t,

ISemnificatia acestei prevederi consta in aceea ca, dupa doi ~ni, se ~a discuta

situatia statelor " intarziate"; intr-o opinie, solutiile ar putea fi diferite ~nfunctie

de s ta te le a flate in aceas ti i poz it ie : d aca e ste yorba de Marea Bri tanie, s -a r putea

dec id e ret rage rea e i d in Uniune sau aco rdarea unu i s ta tu t d e me~bru a sociat s au

de observator, pe cand un esec in referendumul de aprobare m Franta sau ~

opozitie in Germania ar insemna incetinirea evolutiei Uniunii pentru foarte multa

vreme - a se vedea K. Kiljunen, Re fe re nda i n F ra nce and UK WIll a ffec t EUdifferently, EU Observer, 12.10.2004.



144 S i nt er a a C o ns ti tu t ie i U n iu n ii E u ro p en e

larli Indoiala, una dificila. Compromisul, exceptarile, irnperfectiunea erau

inevitabile. Prin urmare, textul asupra caruia guvernele europene au cazut

de acord In 18iunie 2004 este cea mai buna var ianta ce se putea obt ine Inasemenea circumstante.

Insa, dincolo de n~gocieri si interese, care sunt motivele fundamentale

care au stat la baza acestui arnbitios demers?

Un prim motiv pent ru ca re se impunea e labor ar ea une i consri tu ti i

pentru Uniune este nevoia de coerenui ~iclaritate In procesele de guver-nare de lanivelul acesteia '.

Noua const itut ie este un document mul t mai coerent dedit predece-soarele sale (tratatele institutive ~isubsecvente).

In p rezen t, Uni unea es te guvernat a de doua set ur i de t ra ta te car e s e

suprapun, care creeaza trei .piloni", mal multe modalitati de legiferare §i

un sis tem de votare caruia I i I ipseste 0 baza rat ionala (Gennania , cu 0

populatie dubla dedit a Spaniei, are cu doar 7% mai multe voturi).

Nu exista 0 declaratie clara , formala , refer itoare la natura ~i rolul

Uniunii Europene . .Pr incipi i fundamentale, precum eel al suprematiei

dreptului comunitar sau eel al competenlei sale exclusive asupra conser-varii marine nu sun! mentionars In tratate.

Acum, in partea I Constitutiei va fidesavarsit lucrul de care Uniunea

avea nevoie de atata t imp: clari ta te s i coerenta refer itor la sursa puter iisale ~ila modul de luare a deciziilor.

Avand doar 59 de art icole, aceasta par te s tabi leste cadrul general al

Un iunii . Se e limina or ic e idee ca Uni unea ar fi un super st at feder al.

Statele membre sunt cele care confera competentele/puterile lor Uniunii,

.pentru a atinge obiective pe care acestea Ie au In comun" (ar t. I ).

Principiul puter ilor conferi te , insemnand ca acestea der iva de la s ta te le

membre, este unul fundamental , cerand Uniunii sa act ioneze In l imitele

competen(elor conferi te de cat re s ta te le membre. Competentele care nu

sunt astfel conferite raman la nivel national. Tot pentru prima datil apare 0

procedura explici ra pentru orice s ta t membru care dores te sa se ret raga

d in Un iune, dovada, daca ma i e ra nevo ie, c a Un iuea Europeana es te 0

organizatie de state care coopereaza liber consirntit.

Const itut ia refonneaza, de asemenea, s is temul presedint ie i In UE.

Orice organizape complexa in care presedintia se transmite la fiecare sase

luni §irilndul fieearui stat vine la fiecare doisprezeee ani sijumatate este

IA se vedea "The Economist", to iulie2004,p. 30.

§9. Aprecieri asupra tex tuluiconst i tut ional 145

o reteta s igura a insuccesului. Automat , puterea efect iva t rece In mana

celor eu oareeare permanenta, Acest s is tem era destul de efieient cand

Comunitatea avea sase membri. Cu 25 de membri insa, era necesara 0

a st fe l de r ef orma inst it ut ional a, c are c reeaza poz it ia permanen ta de

presedinte al Consiliului european (sefi de state §iguverne) pentru a punein apl ic are deci zi il e sa le I n ceea ce p rives te d ir ec ti a s tra teg ica a UE.

Totodata, incepand cu 2014, sereduce dimensiunea Comisiei.

Un alt mot iv alaces tui demers era nevoia de eficientizare a proceselor

de luare a deciz ie i la nivel comunitar. Proiectul se concentreaza asupra

unei probleme reale: cum sa usureze procesul de luare a deeizie i int r-o

Uniune largita,

In aceasta privinta, tratatul este 0 imbunaratire clara fala de aranja-

mentele anter ioare. Noul s is tem de vot este mal corect, mal f lexibi l, mai

functional decat formula stabilita prin tratatul de la Nisa din 2000.

h t ace st s ens , e ra nece sa r acordul eu p ri vi re la p roblema care a f os t

cauza esecului din decembrie 2003: ponderea votur ilor . Sub prcsiunc

puternica din par tea celor la lte s ta te membre, Polonia s i Spania au ace p.

tat un nou sis tem de votare cu dub la m a j or i ta t e , care I e d i lu e uz a P lI !. ·1 "'II~i

i nf luent a, I ns a li n anumit g rad de confuz ie I n nOlia p revcde rc face en

schimbarea sa f ie mai usor de aeceptat. Planul ini ti al era ca 0 lege sn fit)

adoptata daca intruneste suportul a jumatate din statele membre, care s nreprezinte 60% din populat ia Uniunii . Noua intelegere r idica pragut de

vot la 55% dintre s ta te le membre, reprezentand 65% din populat ie , eu

adaugarea prevederii ca 0 minor itate de blocaj t rebuie sa provina din

patru sau mai multe state. Aceasta prevedere permite Poloniei si Spaniei

sa blocheze legi pe care nu Iedoresc, dar nu permi te celor t re i mar i s ta te

membre (Marea Britanie, Franta, Gennania) sa faca acest lucru singure.

Insistenta Marii Britanii de a mentine dreptul de veto In multe domenii

a fost un alt obstacol in calea suceesului Summit-ului de laBruxelles,

Astfel, in materie de impozite, prevederile privind armonizarea comu-

nitara prin vot major itar au fost excluse, ceea ce a reprezentat 0 usurare

pentru s tate precum Siovacia, a carer economie se bazeaza pe impozitescazute,

In rnaterie de pol it ics externa, proiectul anter ior prevedea ca, daca

noul minis tru de externe facea 0 propunere, Uniunea decidea daca sa 0

adopte sau nu prin vot majoritar. Acum, ministrul de externe poate face 0

propunere numai dad guvernele statelor membre cer acest lucru cuunanimitate.



146 Sinteza a Constitutie i Uniunii Europene§9.Aprecieri asupra textului constitutional 147

Comisia trebuie sa revizuiasca propunerea. in teorie, Comisia ar putea s aramana la propunerea ini tial s, insa, in pract ica, acest lucru este pul i~

probabil. Daca 0 treime dintre parlamentele nationale sunt impotriva up~J

propuneri , a tunci s i guvernele s ta te lor respect ive vor adopta 0 pozipe

similara ~i propunerea Comisiei nu va int runi major itatea cal if ica1i!necesara pentru a 0adopta.

Noul tratat face un pas inainte siin sensul conferirii unui sentiment de

control asupra procesului de guvernare la nivel european cetaleniJO(

uniuonali . Noi le prevederi refer itoare la subsidiar itate sunt int roduSe

pentru a fi folosite. Depinde de parlamentele nationale, cele mai eficien'' '

voci ale cetatenilor europeni, sa faca aceste prevederi s i acest pr inc ipi"

functionale.

Cea mai mare inovatie ramane Car ta Dreptur ilor Fundamentale din

VE, care are 0 arie de cuprindere foarte larga, de la dreptul la viata Ie

dreptulla greva etc.

Aceasta insa se va apJica s tate lor membre numai cand acestea impW

menteaza dreptul comunitar; se mai face referire la nevoia de a interpret"

drepturile in concordanta cu traditiile ~ipracticile nationale (lucru care U

linistit nemultumirils britanicilor).

Totodata, oficial ii bri tanici au pregati t 0 explicatie exhaust iva n

acestor drepturi, prin care incercau sa arate ca ele exista deja intr-o fonrl~sau a lt a f ie in d reptu l comun ita r, f ie in conven tii la ca re Vni unea es l. ~

par te . Ideea era de a sublinia ca nou inclusa Car ta nucreeaza dreptur i nO) '

lntr-un efort de a fixa acest lucru, Marea Britanie a obtinut 0noua clauZ~'

care dispune ca ins tanta de judecata comunitara, Cur tea Europeana d~Justitie, sa acorde atentia cuvenita acestor explicatii, De fapt, britaniC!j

doreau 0prevedere care sa arate ca introducerea Cartei nu schimba ninJI~

(daca au reusit sau nu este discutabil). Secretarul general al Congresulv'

Sindicatelor Europene arata ca britanicii au lipsit de putere Carta, la care

sindicatele britanice sperau sarecurga pentru a ataca legislatia muncii dio.

perioada thatcher-ista, adica dispozitii legale ca cele care interzic piche~

tarea, lnsa acest lucru nu ar mai fi posibil acum). .

Cu toate acestea, impactul Cartei va fi larg ~ieste imposibil de antiC'l

pat. S-a exprimat opinia ca ar trebui sa existe 0prevedere legala la mvel~

V.E. care sa constituie 0 piedica in calea recursuri lor pe baza Car tel:

Daca un r ec lamant poat e a rat a ca un s ta t membru sau Vniunea inca lCil

Alte probleme au fost rezolvate prin exceptari. Conform proiectului

initial al Constitutiei, VE avea dreptul sa armonizeze prin vot major itar

aspecte ce tin de dreptul penal; 0prevedere noua precizeaza insa ca, daca

unul d in tr e st at el e membre consi der a ca 0 lege europeans ameninta

. aspec re fundamenta le a le s is temu lu i de j ust iti e in mat er ie de d rep t

penal", poate aplica 0 "frana" de urgenta , Pentru Inceput , acest lucruintarzie adoptarea legii . Daca nu se poate ajunge la un acord asupra unei

noi versiuni, cei care se opun pot f i exceptati de la apl icarea respect ivei

masur i, permi tand unui grup mai mic de state sa mearga inainte . Aceasta

toleranta a unei integrari accentuate in cadrul unui grup de state membre

este 0 alta modal itate prin care se incearca usurarea proceselor deci-

zionale . 0 "fran a" de urgenta s i mai puternica se va apJica pentru dome-niul asistentei sociale.

o alta justificare pentru demersul ambitios asumat de statele membre

este ideea si necesitatea de a apropia Uniunea de cetateni. Declaratia de

la Laeken din decembrie 2001, care a lansat procesul elaborari i unei

const itupi pentru a inlocui t ra ta te le existente , mentiona ingnjorar ile

populare in legatura cu faptul ca prea multe puteri sunt exercitate la nivel

european ~inu la nivel nat ional, despre l ipsa unui control public demo-

cratic, despre institutii ~ipractici europene rigide si dificil de intelcs.

Acest deziderat este partial reaIizat prin coerenta superioara a tratatului

fala de documentele anterioare, insa claritatea proceselor nu este suficienta,Ccnst it ut ia c lar if ic a, daca ma i er a necesa r, c a su rs a put er ii s al e 0

reprezinta statele mernbre, ~ica Vniunea este 0 organizatie de state care

cooperaza pe baza consirntarnanrulu] Iiber al acestora si alcetatenilor lor.

Reputatia Vniunii a suferit in trecut datorita faptului ca exercitarea si

t ransferul puter ilor parea sa funct ioneze int r-un singur sens: dinspre

statele membre inspre Vniune. Acum, Constitutia contine inovatii care fac

ca acest transfer sa functioneze in arnbele sensuri. Cornpetentele partajate

(unele dintre ele) pot fi transferate inapoi statelor membre. Parlamentele

nat ionaie sunt insarcinate cu asigurarea conformitat ii cu principiulsubsidiaritatn.

In prezent nu exista nici 0 obl igape in sarcina Comisiei de a informa

parlamentele nationale despre propuneri legislative comunitare si cu atat

ma i putin se p revede vr eo i nf luent a a aces to ra i n p rocesul l egi sl at iv .

Conform noilor prevederi lnsa, toate parlamentele nationale trebuie sa fie

informate despre propunerile legislative si au la dispozitie sase saptamani

pen tru a r aspunde, Daca 0 t re ime dintre acestea obiecteaza, atunciI"The Economist", 26 iunie 2004, p . 32.

)(



148 Sinteui a Constitutie i Uniunii Europene

B i b l i o g r a f i e

1. A . Arnul l, A. Dashwood, M. Ross, D. Wyatt, European Union Law,

Sweet &Maxwell, 2000.

2. M.J. Baun, An Imperfect Union: The Maastricht Treaty and the New

Politics of European Integration, Westview Press, Colorado-Oxford,

1996.

3. M.l. Baun, A Wider Europe: The Process and Pol it ics of European

Union Enlargement, Rowman & Littlefield Publishers, Lanham -

Boulder - New York -Oxford, 2000.

4 . M Belange r, J. e. Gautr on, L. Grard, l.Andriantsimbazovina, Droit

de la Communaute et de l 'Union europeenne, L.G.DJ., Paris, 2001.

5. N. Bernard (coord), Le Comite economique et social, Edi tions de

Universite Libre de Bruxelles, 1976.

6. Y . Bernard, Economic europeene, Ed. Dalloz, Paris, 1997.

7. O. Bibere, Uniunea Europeana Int re vir tual s i real, Edi tura ALL,

1999

8. J . Bourr inet (coord) ,. Le Comite des Regions de l 'Union europeene,

Editions Economica, Paris, 1997

9 . N .- J. Brehon , Le budget de I'Europe, L.G.D.l, Paris, 1997

10. e. Brice-Delajoux, J.P. Brouant, Droit institutionnel de l 'Union

Europeene, Ed. Hachette Livre, Paris, 2000

11. J.L. Burban, Le Parlement europeen et son election, Ed. Bruyllant,

Bruxelles, 1979

12. J.L. Burban, Le Par iement europeen, Presses ' Univers itai re de

France, Paris, 1998, traducere In limba romana Editura Meridiane,

Bucuresti, 1999

13. W. Cairns, Introducere in legislatia Uniunii Europene, 'traducerea in

limba romana la Editura Universal Dalsi, 2001

14. J .A. Caporaso, The European Union: dillemas of regional integra-

tion, Wesview Press, Colorado-Oxford, 2000

15. CiN. Chabot, Understanding the Euro, Ed. McGraw-Hill, repectivEditura Teora pentru traducerea In limba roman a

~ t

prevederile Cartei In modul in care implementeaza legea, atunei trebuie sa

aiba posibilitatea unui recurs In fata Curtii de Justitie Europene. Se crede

ca aceasta va f i nevoi ta sa se implice In mul te cazur i refer itoare la drep-

turile omului dar cli acest lucru poate duce, In ciuda precizarilor adaugate

Car tei, l a devieri s i abateri in domenii sensibi le de pol it ica interna (de

exemplu i nt er zic er ea I n Franta a val ul ui musulman In sco li . Un copil

musu lman d in tr -un al t st at a l U.E. poat e, pe baza faptu lu i e ll aceas ta

prevedere violeaza .xlreptul parintilor de a-~ieduca copii in conformitate

cu propr ii le convinger i rel igioase, f ilozof ice s i pedagogice" , sa atace

prevederea, invocand Carta).

in fine, ideea de constitutie europeana era menita inca de la inceput sa

aprop ie si sa uneascd s ta te le membre i n ju ru l unu i obiectiv comun:

efieientizarea Uniunii pentru a putea face fata valului de largiri catre Est.

Tocmai de aceea s-a ararat in doctrina ca prea multe exceptari, acceptate

pentru a permi te atingerea unui compromis ~iadoptarea proiectului , ar

putea sfilr~iprin a diviza Uniunea, cand scopul era de fapt sa 0uneasca,

Trebuie recunoscute ~ilimitele demersului constitutional - textul este

prea lung, nu este atat de clar s i de accesibil cum s-a 'asteptat, i ar unele

reforme fundamentale nu au fost prevazute .' . Poate problema cea mai

mare nu este cu tratatul in sine ei cu asteptarile legate de acesta. Se

asteapta de la acest t ra ta t sa rezolve toate problemele Uniunii , or nici 0

const itut ie nu poate face acest lucru singura, Tratatul confera totus i 0

platformli mai buna pentru ca UE sa se concentreze asupra acelor angaja-

mente care 0 fac saavanseze ~isa functioneze mai bine.

Aiei se gaseste .paradoxul Uniunii si sursa ambigutatii colective refe-

r itor la aceasta const ruct ie . Daca ar f i fos t un super-s ta t, scr ierea unei

const itu tii a r fi fo st un l ucr u f ae il si re zul ta tu l comprehensi bil. A r fi

decla ra t c a pute rea rezida In Par lament , Guvern s i Curt ea Suprema ~ i

aceste i~sti tuti i ar f i fos t insarcinate cu crearea s i punerea in apl icare a

legilor . Insa, tocmai pentru ca Uniunea nu este un super-s ta t, necesita un

.zegulament" mai complicat, mai detaliat, care sa specifice, pentru fiecare

politica, intinderea competentelor sale.

1 I. Kallmer, Europe's Constiution confusion, "The American Enterprise",Issueno. 2,March2004, p.40.

It.



150 Uniunea Europeanii - institutii si mecanisme

16. P. Craig, G. De Burca, EU Law, 3'd edi tion, Oxford Univers ityPress, 2002

17. L. Cram, D. Dinan, N. Nugent (editors), Developments in the Euro-

pean Union, St. Mar tin' s Press , New York, 1999

18. M. Dause s, Prior itatea dreptului comunitar . european in rapor t cu

dreptul intern al statelor membre ale Uniunii Europene, in .Dreptul"or. 6/2003

19. N. Deaconu, Sisternul institutional al Uniunii Europene, Ed. LuminaLex,2001

20. P . Moreau De fa rge s, Les Insti tutions europeennes , 6 ' edi tion,

Armand Col in, Par is , 2002, versiunea t radusa In limba romana _Ed. Armacord, Timisoara, 2002

21. D.e . Dragos , Recursul administrativ si contenciosul administrativ,Ed. All Beck, 2001

22. L. Dubois, L'Union europeens, Ed. Documentation francaise, Paris,1999

23. V. Duculescu, Tra ta tu l de l a Amst er dam - inst rument ju rid ic de

referinta in procesul integrarii europene, in .Revista de drept comer-cial" or. 2/1999

24. V.Duculescu, Tratatul de laNisa s i refonna ins ti tu tionala a Uniunii

Europene, in .Revista de drept comercial", or. 312001

25. V.Duculescu, G. Duculescu, Justitia europeana - mecanisme, dezi-derate siperspective, Ed. Lumina Lex, 2002

26. M. Emerson, The wider Europe as the European Union's Friendly

Mooroe Doctrine, CEPS Policy Briefno.27/2002, http://www.ceps.be

27. G. Ferreol (coordonator), Y.Jean Beloeil- Benoist , M. Blanquet, D.

Breil la t, N. Flageul , Dic ti onnai re de l'Un ion eu ropeene, Ed .

Armand Colin, Paris, 2000, in limba romana laEd. Polirom, 2001

28. J.P. Filipescu, A. Fuerea, Drept institutional comunitar european,

editia a V-a, Editura Actami, Bucuresti , 2000

29. R. Folsom, European Union Law, Thomson West, 4thedition, 2004

30. A, Fuerea, Drept comunitar european. Par tea generala. , Ed. AllBeck, 2003

31. P. Fontaine, La construction europeene de 1945 it nos jours, Edition

du Seuil, 1996, in limba romana laEd. Institutul European, Iasi, 1998

32. J .e . Gautron, Droit europeen, 10' edition, Dalloz, 2002

33 . F . Gyula , Curtea Europeana de Justitie, Ed. Rosetti , 2001

Bibliografie 151

34. F. Gyula, Primordiali ta tea dreptului Uniunii Europene fata de

dreptul national al statelor membre din perspectiva statelor care vor

sa adere la aceasta uniune, in "Dreptul" nr.3/1996

35. P. Gowan, P. Anderson (editors) , The Quest ion of Europe, Verso,

London-New York, 199736. A. Grosser , The western alliance: european-american relations since

1945, Ed. Macmillan, London, 1980

37. T .e. Hart le y, The foundat ions of European Community Law - an

int roduct ion to the Const itut ional and Adminis trat ive Law of the

European Community, fourth edition, Oxford University Press, 1998

38. V . Hreb lay, La li bre c ir cu la ti on des per sonnes . Les accords de

Schengen, PUF, Paris, 1994

39. R. Hudson, A.M. Wil liams, Divided Europe: Society and Territory,

Sage Publications, London - Thousand Oaks - New Delhi , 1999

40. K. Hughes, Europe 's Const it ut ion - one chee r f or democr acy,

CEPS, 2003

41. G. Isaac, Droit general communautaire, Ed. Armand Colin, Paris,

1998

42. J.P. Jacque, Parlernent europeen, Dalloz, Paris, 1993

43. J .P. Jacque, Droit i~stitutionnel de l'Union Europeenne, Dalloz, 2001

44. J. Jinga, Uniunea european a - reali ta ti s i perspective, Ed. LuminaLex, 1999

45. J. Kallmer, Europe' s Const iu ti on confusion, "The Amer ican

Enterprise", Issue no. 2, March 2004

46. e. Lefter, Drept comunitar institutional, Ed. Economica, Bucuresti,

2001

47. Cor ina Le icu, loan Lei cu , Institutiile comunitare, Editura Lumina

Lex, 1996

48. Corina Leicu, Drept comunitar, Editura Lumina Lex, 1998.

49. Dic k Leonard, Guide to the European Union, The Economist

Newspaper Ltd, 1998, Teora 2001.

50. Phil li ppe Mani n, Les Communautes Europeenne, L'Union

Europeene, Ed. Pedone, Paris, 1997.

51. O. Manolache, Cornpetenta s i regul ile de procedura ale Cur ti i de

prima instants a Comunitatilor europene, in .Dreptul" nr. 12/1992

52. O. Manolache, Drept comunitar , ed. a I II -a revazuta, Ed. All Beck,

2001

http://www.ceps.be/

http://www.ceps.be/



152 Uniunea Europeanii ~ institutii if mecanisme

53. V. Marcu, Drept institutional comunitar, editia a II-a, Ed. LuminaLex, 2001.

54. L. Mathieu, Quell e Uni on pour l'Eu rope ? Ed . Document at ionfrancaise, Paris, 1999

55. D. Mazi lu, Integrarea europeans . Drept comunitar s i ins ti tuti i

europene, Ed. Lumina Lex, 200156. 1. McCormick, Under st and ing the European Union _ a concis e

introduction, Edition Palgrave, New York, London, 1999

57. M·S· Minea, Elemente de drept financiar international, Ed. Accent,Cluj-Napoca, 2001

58. R. Munteanu, Drept european, Ed. Oscar Print, Bucuresti , 1996.

59. 1. Muraru, E.S. Tdndsescu, G. Iancu, S. Deaconu, M.H. Cue, Ceta-

tenia europeana, Ed. All Beck, 2003

60. N. Paun, A.C. Piiun, Istoria constructiei europene, vol. I si II,

Editura Fundatiei pentru Studii Europene, Cluj-Napoca, 2000

61. A. C. Pdun, Die Unionsbriirgerrechte- Drepturile cetatenilor Uniunii

Europene, Ed. Presa Universitara Clujeana, 2003

62. 1.Peterson, M. Shakleton (editors), The Institutions of the European

Union, Oxford University Press, 2001

63. F. Pop, Cornunitatile europene si realizarea Spatiului Economic Euro-

pean, Revista Transilvana de Stiinte Administrative, nr. 2(8) /2002

64. P. Prisecaru, N. Idu (coord), Reforma constitutionala si institutio-

nala a Uniunii Europene, Editura Economics, 2003

65. A. Pro fi ro iu, M. Pro fi ro iu , Introducere in realitatile europene,Editura Economica, 1999

66. S. Van Raepenbusch, Droit institutionnel de l 'Union et des Commu-

nantes europeennes , 3 ' edi tion, De Boeck Univers ite, Bruxelles ,2001

67. 1. Rideau, Droit institutionnel de I'Union et des Comrnunautes euro-

peennes, 3eedition, Librairie Generale de Droit et de Jurisprudence,

1999

68. 1.Rifkin, The European Dream - How Europe's Vis ion of the Future

isQuietly Eclipsing the American Dream, Penguin, 2004

69. A. Rigaux, Comite economique et social, Edit ions Dal loz, Par is ,1993

70. P. de Schoutheete, The case for Europe. Uni ty, diversi ty and demo-

cracy in the European Union, Lynne Rienner Publishers, Boulder i

London,2000

Bibliografie 153

'd . His to ir e de la Hau te Au to ri te de la71 D S' nburg R POI evzn, .• . piere ". d h b et de racier. Une expenence

Communaute Europeene u caron. al Ed Bruylant Bruxelles, 1993

supran~tJo; .e, . . '1subsidi~ta\ii 1ndreptul comunitar, 1n.Revista72. R. SUCIU, nncipru .,." 1/2004

Transilvana deS ti in teAdmin ist ranve ,n r. U' MacMil lan Pr es s

73. A. Szasz;The road to Europ~an : :!o~=ora n~n'Targovi~te, 2002,Ltd., London, 1999, respect!v. ,

pentru traducerea 1n limba romana, . 93

B Tanleghe,Le Conseil europeen, PUF, Pans, I? com a-

~ ~ : A : Topan, Th~ eualropealnnt:~!~: l;~c~:~I:g~~~~~t~r ~~amb~rgr at iv e i ns ti tu ti on a na YSIS,

76. ~~~~~;a~: ;o;~l~~~tar general, Editura Didactica ~iPedagogica,

Bucuresti, 1999 . A I" nr 9/200177. 0 Tinea Tratatul de la Nisa, m .Dreptu . Union78. D: Vaughan. A. Robertson (editors). Law of the European ,

Richmond,2003 .. _ .. pene Ed Presa Universitara79. V. Vese. A.L. Ivan. lstona mtegram euro , .

Clujeana,2001 P in Books 199980. S.Weaterhill. P. Beaumont. EU Law), ~,iupe de A 1 1 Z _ guide de

W W id deld W Wessels (edlteurs , ur d81. : el ~nJe, . .c Ed Of fi ce de pub lic at ions o ff ic ie ll es e sI 'j ntegr ation eu rop"enne , .

Communautes europeennes, Luxembourg, 1997 . 0

d b a-ale C o mu ni td ti i s i U n iu n ii E u ro p en e, Ed. Polir m,82. Documente e az

1999

83. http://www.europa.eu.int.

84. http://www.EUobs.erver.com

http://www.europa.eu.int./

http://www.euobs.erver.com/

http://www.euobs.erver.com/

http://www.europa.eu.int./

Documents

Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos