S TAT DIN MOLDOVADE23 aprilie, 2013. Nr.9 (143).

Evenimentul anului 2013

- Înainte de toate, ţin să subliniez faptul că Primul Congres Naţional al Contabililor din Republica Moldo-va a fost convocat pentru prima dată în cei peste 22 de ani de independenţă a tânărului nostru stat, chiar în aju-nul sărbătorii noastre profesionale – Ziua Contabilului, pe care o consemnăm în acest an pentru a treia oară.

Congresul nostru şi-a ţinut lucrările la Palatul Re-publicii, având genericul „Rolul contabilului în asigu-rarea sănătăţii economiei naţionale”. Ne-a onorat cu prezenţa domnul Vlad Filat, prim-ministru în exerciţiu, domnul Veaceslav Negruţă, ministrul finanţelor în exer-ciţiu, demnitari de stat, contabili, aceştia reprezentând toate raioanele republicii. Actualmente, în economia R. Moldova activează peste 50 de mii de contabili. Ideea dominantă care s-a conturat în mesajul de felicitare al domnului Vlad Filat şi în luările de cuvânt ale delegaţilor

a fost aceea că exigenţele timpului impun în mod stringent noi viziuni, noi atitudini, inclusiv re-considerarea rolului şi locului profesiei contabile în societatea noastră, care face primii paşi spre economia de piaţă şi spre integrarea europeană.

Lucrările forului nostru au demonstrat că şi în Republica Moldova se derulează, fie şi cu paşi lenţi, dar bine conturaţi, acţiunile de racordare a acestei profesii la standardele europene şi inte-graţioniste, că şi contabilii moldoveni se orien-tează şi ţin pasul ritmic cu colegii lor de breaslă din ţările comunităţii europene, având aceleaşi scopuri, aceleaşi aspiraţii şi aceleaşi idealuri.

Ecaterina MALCOCI, contabil USM, delegat la Primul Congres

al Contabililor din R. Moldova

Una din structurile de bază care conturează o imagine inconfundabilă a Univer-sităţii de Stat din Moldova este Contabilitatea, alcătuită din 19 specialiste de o înaltă calificare, acest colectiv bine închegat fiind gestionat de doamna Liliana Cojocaru, o foarte bună profesionistă şi persoană cu mare auto-ritate în rândul breslei ce o reprezintă.

Vom specifica tangenţial că sfera de activitate a acestui mic colectiv este foarte extinsă. Iată doar câteva dintre sarcinile ce-i revin Contabilităţii USM conform regulamentului statutar: asigurarea ma-nagementului instituţiei noastre; evidenţa şi gesti-onarea eficienă şi raţională a mijloacelor financia-re; evidenţa veniturilor şi cheltuielilor; organizarea executării planurilor de finanţare; întocmirea ra-poartelor financiare privind executarea bugetelor; finanţarea şi controlul executării devizelor de chel-

tuieli pe mijloace bugetare, speciale, de investiţii capitale, granturi şi donaţii; asigura-rea în termen a calculării plăţii salariaţilor USM, a burselor studenţeşti şi a alimen-taţiei studenţilor orfani; efectuarea şi verificarea decontărilor cu agenţii economici,

cu instituţii şi cu persoane fizice; exercitarea lunară a controlului integrităţii stocurilor de produse alimentare etc.

Şi iată că recent, adică pe 2 aprilie, la Chişinău s-a produs un eveniment cu adevă-rat remarcabil – primul Congres Naţional al Contabililor din R. Moldova, la acest for fiind delegate două reprezentante ale contabilităţii USM – doamnele Ecaterina Malcoci şi Lud-mila Şendrea. I-am propus doamnei Ecateri-na Malcoci să ne facă o mică relatare despre evenimentul în cauză.

În această imagine vi se înfăţişează o parte din colectivul fruntaş al Contabilităţii Universităţii de Stat din Moldova, cu care ceva timp în urmă,

şi-a sărbătorit Ziua Contabilului.

25 de cercetători și cadre didactice și-au ridicat recent actele de con-firmare a gradelor și titlurilor științifice și științifico-didactice. Înmâna-rea acestor documente la Consiliul Național pentru Acreditare și Atestare (CNAA) constituie, de fiecare dată, un prilej de bucurie atât pentru poseso-rii lor, cât și pentru acei care le înmânează.

La această festivitate de înmânare a actelor CNAA (domeniul ştiin-ţelor umanistice) s-a prezentat frumos lectorul nostru universitar Oxa-na Creangă, care a primit Diploma de doctor în filologie, la Specialita-tea Limbi germanice (limba engleză), dânsa prezentând teza de doctorat „Conceptul de centru deictic în textul narativ (în baza materialului din limba engleză)”. Tânăra profesoară a muncit cu dăruire pe parcursul mai multor ani (cam şapte la număr), inclusiv cei doi ani de concediu academic pentru îngrijirea și creșterea fiului Gabriel.

Iar tânărul profesor Ghenadie Slobodeniuc a pus în discuţie teza de doctorat în politologie „Dimensiuni politice ale dezvoltării potențialului uman în contextul globalizării (cazul Republicii Moldova)”, specialitatea Teoria și istoria relațiilor internaționale și dezvoltării globale, drept re-zultat final al cercetărilor aprofundate a literaturii științifice de specialitate din țară și de peste hotare.

Preşedintele CNAA, academician Valeriu Canţer, le-a urat multă să-nătate, inspiraţie creatoare şi cât mai frumoase realizări în activitatea lor ştiinţifică, de cercetare şi de educaţie a noilor generaţii de specialişti şi savanţi în devenire.

Tatiana ROTARU, consultant la CNAA

Imaginea USM

Postul ne subţiază carnea şi o face mai uşor transparentă la Duhul

Sfânt. Postul reprezintă perioada respon-

sabilă şi decisivă a omului care vrea să se apropie de Dumnezeu, iar Învierea Domnului nu înseamnă altceva decât răscumpărarea omului pentru slăbi-

ciunile sale lumeşi. Sfântul Vasile cel Mare spunea: “Dacă omul a căzut prin neascultare, să fie mântuit prin ascultare. Iar mâncarea care i-a adus moartea să fie înlocuită cu sfânta împărtăşanie – cu Trupul şi Sân-gele Mântuitorului – care să îi aducă viaţa veşnică”. Este foarte important să postim. Nu degeaba Biserica ortodoxă a fixat posturile acestea. Dar degeaba posteşti de bucate, dacă nu posteşti de păcate. Sfinţii Părinţi spuneau: “Postul de bucate fără post de păcate e cea mai lină cale spre iad”.

Unii postesc pentru a se mândri, a se făli. Dar degeaba posteşti dacă bârfesti, dacă nu te rogi, dacă urăşti pe aproapele tău şi îi faci numai rău, iar apoi zici cu mândrie: «Toate acestea le fac, dar postesc şi Dum-nezeu mă mântuieşte». Greşeşti, frate! Dumnezeu nu te mântuieşte. Nu confunda postul cu dieta!

Părerea mea este: să iertăm greşelile fratelui nostru, greşelile pe care le-a făcut, cu voie sau fără de voie. Niciun rău să nu rămână între noi, să ne curăţim inimile, să ne spălăm sufletele de toata răutatea pe care am adunat-o, intrând în post cu inima curată şi umilită înaintea lui Dumnezeu.

Măcar în acest post, care este cel mai deosebit din toate posturile, să ne ferim de bârfe proaste, de critici la adresa cuiva, pentru că trăim cu adevărat în curăţia pe care Dumnezeu ne-o cere.

Să zicem din tot sufletul nostru ca fiul risipitor care se întoarce la Tatăl său şi spune: “Doamne, am greşit la Cer şi înaintea Ta şi nu sunt vrednic sa mă numesc fiul Tău, ci mă pri-meşte ca pe un slujitor al Tău”.

Este bine ca în Post să facem milostenie, pentru că numărul milosteniilor ne vor ajuta la Judecata de Apoi. Să nu păţim şi noi ca în istorioara ceea din “Fraţii Karamazov” de Dostoievski, cu firul de ceapă verde pe care o femeie l-a dat unui sărac. “Femeia chinu-indu-se în munca de veci, îngerul ei a găsit că a făcut o mică milostenie şi s-a dus la ea cu firul şi i-a zis: “Dumnezeu îngăduie să te trag afară din iad. Prinde-te de firul acesta de ceapă, dar fii atentă să nu te de zbaţi, pentru că se va rupe. E slab și foarte fragil”. Femeia chemată s-a prins de firul de ceapă. Atunci toate sufletele păcătoase s-au prins de poale-le ei. Insă ea a început să dea din picioare, să-i înjure, să le spună: “Ticăloşilor, lăsaţi-mă în pace! Eu am dat firul de ceapă! Nu e al vostru”! Şi s-a rupt firul de ceapă. La fel şi postirea care se face cu mândrie, cu fudulie e ca un fir de ceapă. Dar un post ţinut cu toată conştiinţa trează şi cu frică de Dumnezeu este ca un toiag pe care îngerul ţi-l întinde şi te trage afară din iadul pierzării.

Voi încheia cu un minunat cuvânt din Patericul Egiptean: “Nu judecati pe fraţii voştri după fapte-le lor, că poate faptele lor le vezi, dar pocăinţa lor doar Dumnezeu o vede”.

Gheorghe BORŞ, anul I, Facultatea de Jurnalism şi Ştiiţe ale

Comunicării

Se știe că Paștele este o sărbătoare creștină, de-dicată Învierii Domnului nostru Iisus Hristos.

Pentru mine este o sărbătoare de su-flet, una deosebită. E o sărbătoare şi de familie. De aceea în zilele de Paşti simt o căldură şi energie sufletească fără margini, o mare bucurie pe care o împărtăşesc cu cei dragi şi apropiaţi.

În aceste zile prepascale începe adevărata pri-măvară, cu culorile ei violete și cu parfumul dulce al florilor de cais. Pentru această sărbătoare, în Joia Mare, în toate casele mamele și bunicile vopsesc ouă și coc pască. În perioada Postului cel Mare, fiecare familie este preocupată de curățenia generală atât în casă, precum și în toată gospodăria pentru a întâm-pina Învierea Domnului într-un mediu curat, cu bu-curie şi cu conştiinţa împăcată.

Gospodinele primenesc casa pentru sărbătoare, iar bărbaților le revine misiunea de a face ordine împrejurul casei. Cu o zi înainte de Paște, se pregă-

tesc bucatele alese: răcituri, pârjoale, friptură de miel, diferite sala-te, sarmale, iar Pasca şi Cozonacul, care urmează să fie sfinţite în noaptea Învierii, se coace cu 2-3 zile înainte de Marea noastră Săr-bătoare Creştină. La fel ca şi în anii trecuţi, aştept cu multă evlavie şi clipele când se va oficia Slujba de Înviere, să văd cum se sfințesc pasca, cozonacul și ouăle.

Pentru mine, Paștele se asociază cu credința şi purificarea în toate. Sunt convinsă că acest sentiment luminos îl trăieşte din plin orice familie de creştini din Moldova.

Să întâmpinăm cu cele mai frumoase şi curate gânduri, cu sufle-tul împăcat şi curat Învierea Domnului.

Ana BORDENIUC,studentă în anul I, grupa rusă nr. 113,

Facultatea de Limbi și Literaturi Srtrăine

UNIVER ITATEACU PAŞI SIGURI SPRE COMUNITATEA EUROPEANĂ

TINERE CADRE ŞTIINŢIFICE UNIVERSITARE

CU SUFLETUL CURAT ŞI ÎMPĂCATALTARUL CREDINŢEI

CUM SĂ NE APROPIEM DE EL

UNIVERSITATEA2 23 aprilie 2013, nr.9 (1423) Meridianul culturii

În această pagină vom vorbi iarăşi despre Artă, acest cuvânt magic fi-

ind marcat (şi în cazul nostru) cu majuscu-lă! Dar iată cum definea această activitate a omului, care are drept scop produce-rea unor valori estetice şi care foloseşte mijloace de exprimare cu caracter spe-cific (rândurile subliniate sunt extrase din DEX-ul limbii române), poetul necuvinte-lor Nichita Stănescu:

„Arta este produsul cel mai specific uman, definind toate diferenţele spe-cifice dintre om şi orice altceva”. Prin urmare, „acest specific uman”, alături de natura–mamă, creează toate frumuseţile lumii care bucură ochiul şi sufletul omu-lui din clipa în care el devine creatorul tuturor splendorilor cultural-artistice şi spirituale.

Aceste reflecţii de mai sus m-au inspi-rat şi m-au emoţionat profunf, ascultând o voce solemnă şi curgătoare ce venea parcă dintr-un alt spaţiu în acea memorabilă sea-ră de Prier, când spaţioasa Sală de specta-cole a Casei de Cultură a Universităţii de Stat din Moldova a găzduit un eveniment cu totul deosebit – sărbătorirea celor 50 de ani de la fondarea Ansamblului de Muzică şi Dansuri „Struguraş”.

Iată conţinutul acelui mesaj, el anti-cipând deschiderea Cortinei: „Cerul şi pă-mântul n-a zămislit numai vânturi, ploaie, uragane, nopţi cu stele, lună plină, holde foşnitoare, vii şi livezi, câmpuri cu flori, murmur de izvor. Măria sa Pământul a fost şi va rămâne veşnic leagănul unei imense creaţii artistice, semănătură în plan spiritu-al al unui autentic act de permanenţă”.

Pe parcurs, publicul select, care a ocupat până la refuz spaţiul din parter şi balcon, s-a convins în cele aproape trei ore de spectacol inedit că această „semănătu-ră în plan spiritual”, pe care a zămislit-o acum cinci decenii „voinicul fără de vârstă Struguraş”, continuă să dea, din an în an, roade tot mai bogate şi mai surprinzătoare. Despre aceasta au consemnat în inspira-tele lor mesaje de felicitare domnul Ni-colae Sadovei, prorector pentru probleme sociale, şi domnul Dumitru Căldare, preşedintele Comitetului Sindical al anga-jaţilor USM, care au şi dat startul vibrantei sărbători.

Prologul spectacolului s-a dovedit a fi cu adevărat surprinzător, scena fiind inun-dată de „holde foşnitoare, de vii şi livezi, de câmpuri cu flori”, improvizate prin mesajul dansurilor cu coşuri pline cu stru-guri, cu ulcioraşele noastre tradiţionale şi, bineînţeles, cu butoiaşul nelipsit la gospo-dăria fiecărui moldovean.

Nu încape îndoială că seara de 18 apri-lie a fost o reuşită incontestabilă a celor care, cu mult har, inspiraţie şi dăruire, au împlinit-o cu atâta lumină, cu atâta zâm-bet primăvăratic, cu atâta zbor şi energie a muzicii, a dansului şi a cântecului nostru popular! Şi această atmosferă, cu adevărat sărbătorească, au creat-o minunaţii noştri artişti într-o perfectă armonie şi conlucrare creativă cu oaspeţii invitaţi la serata ju-biliară a „Struguraşului”. Vom menţiona că scenariul, regia şi conceptul perfect închegat al spectacolului în forma în care a derulat îi aparţine talentatei profesoare a Facultăţii de Arte Frumoase, cunoscutei personalităţi în domeniul artei dramatice şi al teatrului de revistă Adriana Dervici,

acesta fiind moderat cu mult gust artistic şi prestanţă profesională de către universi-tarii noştri Nadia Trofim şi Adrian Graur. Publicul a rămas plăcut surprins de traseul cu adevărat remarcabil pe care l-a parcurs „Struguraşul” nostru studenţesc în cei 50 de ani de ascendență spre culmile perfecţiunii artistice, aflând etapele cele mai importan-te prin care a trecut acest colectiv minu-nat, dar şi numele coregrafilor şi dirijorilor care s-au perpetuat pe parcursul timpului. Un moment deosebit de emoţionant a fost atunci când moderatorii au anunţat pre-zenţa în sală a primului dirijor al orchestrei de muzică populară „Struguraş”, Maestrul cu majusculă Vasile Roşcovan.

Bineînţeles, momentul culminant al memorabilei sărbători l-au circumscris in-vitatele speciale – Maria Sarabaş, artistă a poporului, şi Larisa Arseni, artisă eme-rită, ambele absolvente ale USM, care şi-au anticipat splendidul recital muzical cu nişte amintiri răscolitoare din anii lor de studenţie, când ambele au făcut parte din acea minunată colectivitate „Struguraş”, care a rămas la vârsta lui fără de vârstă, cu soliştii de altă dată: Constantin Ciobanu (Dragomir), Margareta Crăciun, Valentina Dub, excepţionalul dansator Ion Guţu, ac-tualmente şef de Catedră la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine ş.a.

Ultimul acord al acesui miraculos maraton muzical-artistic jubiliar l-a dat Ansamblul Etnofolcloric „Crenguţa de ie-deră” prin „ambasadoarea” lui fidelă Ma-ria Iliuţ, care (vorba moderatoarei Nadia Trofim): „când a plecat de acasă, a luat cu ea un soare, zvonul de pădure, semeţia

munţilor, jocul de lumini şi umbre, dar şi glumele, durerile, speranţele şi dragostea pentru neasemuita noastră avuţie spiritua-lă cântecul, dansul şi portul popular”.

Iată că aceste trei elemente ale cul-turii şi spiritualităţii neamului nostru – cântecul, dansul şi portul popular ni le-a readus în actualitate, drept blazon al dem-nităţii şi perpetuării noastre în timp şi spa-ţiu, splendidul nostru „Struguraş”, care a ajuns la vârsta de tinereţe fără bătrâneţe.

***Notă: Facultatea de Arte Frumoa-

se (decan domnul Valentin Tomuleţ) şi Casa de Cultură USM (director dom-nul Gheorghe Ciorchină) aduc sincere mulţumiri următorilor sponsori-parte-neri care au contribuit financiar la or-ganizarea şi desfăşurarea excemplară a Spectacolului jubiliar, consacrat celor 50 de ani de la întemeierea Ansamblu-lui de muzică şi dansuri „Struguraş”: Pretura Sectorului Buiucani (pretor Valeriu Nemerenco, vicepretor Victor Anton); Comitetul Sindical al anga-jaţilor USM (preşedinte dl Dumitru Căldare); Comitetul Sindical al Stu-denţilor (preşedinte dl Victor Gârlea). O alură originală şi sclipitoare a im-primat Spectacolului nostru jubiliar prestanţa cunoscuţilor şi apreciaţilor interpreţi de muzică populară Arsenie Botnaru şi Doina Arsene, a minunate-lor ansambluri coregrafice de la Acade-mia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice; de la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” şi de la Universitatea Agrară de Stat din Chişinău.

Mihai MORĂRAŞ

PRIMĂVARA INSPIRAŢIEI COPLEŞITOARE

„STRUGURAŞUL” USM – LA O VÂRSTĂ FĂRĂ DE VÂRSTĂ

Domnul Nicolae Sadovei, asistat de moderatorii Adrian Graur şi Nadia Trofim,

rosteşte mesajul de felicitare.

Orchestra de muzică populară „Struguraş”, avându-l ca prim-dirijor şi conducător artistic

pe talentatul lăutar Iurie Tătaru.

Maria Iliuţ Arsenie Botnaru Maria Sarabaş Larisa Arsene Maria Boldurat

Imagini: Karim GRAID,fotoreporter „Universitatea”

UNIVERSITATEA 323 aprilie 2013, nr.9 (143)Cotidianul studenţesc

JURNALISM POLITIC PE TEREN. LA DUBĂSARI. ÎN ZONA DE SECURITATE

Au trecut două decenii de când a îngheţat conflictul transnistrean. Aşa scrie presa. Două maluri ale Nistrului, două lumi, iar între ele o zonă de securitate. Din când în când, aşa- zişii ,,pacificatori” provoacă scântei de război.

Ne-am deplasat în zona de securitate graţie amabilităţii Preşedintelui raionului Dubăsari, Grigore Policinschi. Împreună cu colegii şi cu profesorul nostru de Jurnalism Politic, domnul Andrei Dumbrăveanu, am avut o oră practică în teritoriu.

Dubăsari – Rădăcini ale RASSMRaionul Dubăsari a fost fondat la 12 octombrie 1924 ca parte com-

ponentă a Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti, în componenţa Republicii Sovietice Socialiste Ucrainiene. În 1940, după ocuparea Basarabiei şi Bucovinei de Nord de către Uniunea Sovietică, a fost formată RSS Moldovenească, în care au intrat şi unele părţi din desfiinţata RASS Moldovenească, inclusiv raionul Dubăsari. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial teritoriul raionului a intrat pentru o perioadă sub administraţia românească, devenind parte a judeţului Du-băsari. După 1945 raionul a intrat în componenţa Republicii Socialiste Sovietice Moldoveneşti. În urma războiului din 1992 din Transnistria, raionul este împărţit în două: o parte controlată de Republica Moldova şi altă parte controlată de autorităţile separatiste din Tiraspol, care include şi oraşul Dubăsari.

Astăzi centrul de reşedinţă oficial al raionului este localizat în co-muna Coşniţa, situaţie fără precedent în Republica Moldova. Existenţa centrului raional nu presupune însă şi existenţa tuturor structurilor cu res-ponsabilităţi de administrare raională. Până la formarea raionului, în 2003, aici nu erau organizate serviciile corespunzătoare cum ar fi Inspectoratul fiscal de stat, Serviciul notarial, Oficiul stării civile etc. Toate aceste servicii erau acordate de către raionul Criuleni. În prezent aceste servicii sunt prestate de instituţii amplasate în Coşniţa, Cocieri şi Criuleni.

Posturile de pacificatoriRaionul Dubăsari poate fi considerat un adevărat pilon de rezistenţă într-o zonă cu regim

special, acolo unde satele sunt păzite de așa-zișii ,,pacificatori” care, pe lângă misiunea lor pa-cifistă, au menirea de a restricţiona circulaţia rutieră în zonă.

Vizita de lucru pe care am efectuat-o împreună cu colegii ne-a dat posibilitatea să ne apro-piem de specificul inedit al acestui raion, un raion unde oamenii așteaptă să fie auziți, să li se respecte dreptul la libera circulație și la un trai decent.

Dacă revenim la tragicul an 1992, găsim acel act de încetare a focului la Nistru, semnat de Mircea Snegur, Igor Smirnov și Boris Elițin, unde era scris negru pe alb că de a lungul celor 225 de km de linie ce ,,desparte sau unește” Republica Moldova de Transnitria, să fie dislocate trupe de menținere a păcii, adică posturi de pacificatori, înarmați până-n dinți cu automate Kalașnikov

și alte echipamente militare. De asemnea în teritoriu se află 16 blindate ale Federației Ruse.Batalionul nr. 3, unul din trei

Armata Naţională are detaşate, în Zona de Securitate, două batalioane şi o companie de infanterie, dislocate la Cocieri, Coşniţa şi, respectiv, la Varniţa.

Batalionul nr. 3 din Coșnița, dislocat în teritoriu pe data de 27 iulie 1992, pregătește militari în termen, pe o perioada de 6 luni, și militari pe bază de contract, cu un termen nelimitat. Anume aici se învață cum trebuie să fie un adevărat pacifist, iar cei care vin sunt instruiți preventiv des-

pre specificul acestui Batalion. Mai multe am aflat de la Ion Cazac, Șef Stat-Major care activează în Batalion de 6 luni. El ne-a spus că cei care vin în unitatea militară ,, Batalionul numărul 3” sunt obligați să treacă cursurile de instruire în ceea ce privește zona de securitate.

Actualmente, Consiliul Raional Dubăsari caută finanțe pentru a putea reabilita și celălalt bloc care se află în stare deplorabilă și nece-sită investiții generoase. Acest proiect are drept scop susţinerea tine-rilor specialiști. Anume prin această modalitate, conducerea raională speră ca îi va putea convinge pe tineri să nu plece peste hotare.

Tatiana Tincul a activat în cadrul Consiliului Raional Dubăsari timp de 5 ani; acum este mămică și este în concediu de materni-tate. Ea este foarte mulțumită de apartamentul cu 2 camere pe care l-a obținut aproape gratis ,,Viața aici este foarte liniștită; nu departe este râul Nistru; ne aflăm la intersecția dintre satele Pârâta și Coșnița, așa că putem alege unde să ne dăm copiii la grădiniță

sau școală. Ne-au fost create toate condițiile și sunt gata să-mi ono-rez cuvântul dat Administrației raionale, întorcându-mă în 2 ani la

serviciu”, a mai spus Tatiana Tincul.,,Toate-s vechi şi noi îs toate”

În ciuda tuturor problemelor cu care se confruntă cei din satele aflate în zona de securitate, viața merge mai departe. ,,Toate-s vechi și noi îs toate” se potrivește perfect la situația care s-a stabilit acolo de mai bine de 20 de ani. Dacă ar fi să facem o socoteală, atunci aflăm că, conform datelor recensământului din 2004, în această zonă de securitate, adică în satele Pohrebea, Pârâ-ta, Doroțcaia și Coșnița locuiesc în jur de 12 320 de locuitori.

Fiecare din ei speră la o viață liberă în țara lor Republica Moldova, chiar dacă aproape jumă-tate din ei dețin pașapoarte transnistrene, dar aceasta este deja o altă chestiune.

Lucrările de primăvară deja au început, lumea și-a plantat ridichea de primavară și așteaptă momentul în care va putea fi comercializată în piețele din Chișinău și Dubăsari.

Viaţa merge mai departe, noi vom mai reveni, așteptaţi-ne…Corina ŢURCAN,anul II, Jurnalism

Timp de 21 de ani Republica Moldova se împarte în “al nostru” şi “al lor”, iar Rusia se mai află pe teritoriul nostru. Pentru a întelege mai bine ce a fost în 1992 în partea stângă

a Nistrului, i-am solicitat un interviu lui Iurie Cazac, fost combatant al Războiului din 1992, şef de secţie în administrarea serviciilor publice ale Consiliului Raional Dubăsari.

- Ce sentiment vă încearcă astăzi, când, după 21 de ani, pă-mântul pe care l-aţi apărat se împarte în „al nostru” şi „al lor ”?

Durere, pentru că nu s-a rezolvat nimic şi pentru că acel război - putea fi evitat. În acest caz nu mureau oameni şi nu se distrugeau vieţi. Mă cuprinde şi un sentiment de ruşine, pentru că ni s-a luat din terito-riul Republicii Moldova, fără nicio explicaţie. Nimeni din conducerea de atunci nu a făcut ceva pentru ca pământul nostru să ramână întreg.

Cum anume putea fi evitat acel război?Prin acte legislative. Chiar şi prin informarea corectă a popula--

ţiei din stânga Nistrului, fiindcă oamenii credeau că luptă cu armata română, care a făcut dezordine în Republica Moldova.

Ce a generat acel război?- Spre exemplu, la Coşniţa oamenii au fost nevoiţi să lupte pentru -

că separatiştii ne-au luat pamânturile; intrau în casele noastre şi luau fără voie chiar şi mâncarea de pe plită. Cel mai grav a fost faptul că la începutul lunii martie 1992 a fost instalat postul de pacificatori la Va-dul-lui-Vodă. Noi eram izolaţi de Chişinău. Oamenii nu puteau merge la serviciu pentru că li se interzicea să treacă aşa-zisa „graniţă”.

Contactaţi sau vă întâlniţi astăzi cu participanţii la război din stânga Nistrului?- De 2 ani ne întâlnim la Coşniţa cu un grup de combatanţi din oraşul Dubăsari. A de--

venit deja o tradiţie pentru noi ca, la 2 mai, să-i comemorăm pe cei care au murit pe câmpul de luptă. A fost război ... dar, au trecut 21 de ani şi nu trebuie să purtăm pică unii pe alţii, ci

trebuie să luptăm pentru adevăr şi reunificarea teritorială a Republicii Moldova. Depuneţi flori la mormintele combatanţilor transnistreni?- La etapa actuală, noi depunem flori la mormintele combatanţilor noştri, iar ei – la ale -

lor. Însă pe viitor sper că vom pleca şi în autoproclamata republică transnistreană.

Anul acesta Ucraina a preluat preşedenţia OSCE, anunţând - prioritatea numărul 1 soluţionarea conflictului transnistrean. Are şanse?

Nu o să rezolve nimic, deoarece Rusia nu o să cedeze.- În cazul în care ne integrăm în Uniunea Europeană, trebuie -

să renunţăm la autoproclamata republică transnistreană?Nu! ... dacă renunţăm, atunci, noi pentru ce am luptat? Pentru -

ce au murit oameni? Pentru ca să ne dăm bătuţi aşa de uşor? Noi am luptat pentru reintegrarea teritorială a Republicii Moldova şi nu putem intra în Uniunea Europeană pe jumătate.

În calitate de fost combatant ce subvenţii primiţi de la - stat?

Din 2012 primim doar câte 100 de lei. Însă din 2009 ne-au fost - stopate şi creditele preferenţiale şi înlesnirile de deplasare în transpor-

tul public.Cum vedeţi soluţionarea acestui conflict?- Crearea condiţiilor favorabile pentru cei din stânga Nistrului -

pentru a-i atrage în Republica Moldova: locuri de muncă, pensii şi sala-rii mai mari, dar şi drumuri mai bune. Trebuie să fim mai buni decât „ei”.

Victoria GROZA,anul II, Jurnalism

La inițiativa președintelui raionului Dubăsari, domnul Grigore Policin-

schi, din 2006, Consiliul Raional Dubăsari finanțează organizarea unor întruniri ale celor mai activi tineri, care poartă numele de „Școala Tânărului Conducător”. În acest context, i-am solicitat un interviu doamnei director al Direcției Cultură și Turism, VA-LENTINA SEMIONOV.

-Ținând cont de faptul că dvs. sunteți responsabilă de cultură și tineret, care este gradul de implicare a tinerilor în proble-mele raionului Dubăsari?

- Din fericire, tinerii noștri sunt foarte ac-tivi. Într-un raion atât de mic, activează 26 de colective artistice în care sunt implicați foarte mulți tineri. Suntem un raion cu 15 localități şi cu 12 Case de Cultură. Tinerii noștri mereu doresc să fie implicați în ceva nou, pentru că ei sunt cei care trebuie să facă schimbarea.

- Cunoaștem că la inițiativa domnului Policinschi, în urmă cu 6 ani, în Dubăsari, a fost implementat proiectul „Școala Tână-rului Conducător”, care are menirea de a implica cât mai mulți tineri și de a-i promo-va pe cei mai activi. Întrebarea mea este de ce ați considerat că acest proiect este bine-venit în raionul dvs.?

- Vreau să menționez că acest proiect este

remarcat și la Ministerul Culturii. Specialiștii de acolo nu încetează să ne laude pentru fap-tul că reușim să implicăm tinerii și cu proprii-le forțe întreținem un proiect atât de costisitor. Pentru că cine dacă nu tinerii ne vor ajuta să facem o schimbare. Deoarece s-a dovedit a fi un proiect destul de solicitat de către tineri, se menține până în pre-zent pe poziții. Temele care sunt abordate în cadrul acestor întru-niri semestriale ne pri-vesc pe toți locuitorii raionului. Dar fiind abordate de tineri, ele, capătă altă valoare.

- Așa se face că raionul Dubăsari este divizat. Reușiți să implicați în cadrul acestui proiect și tineri din Griporiopol, de exemplu?

- Cu toate că acolo este promovată altă politică, chiar și în rândul tinerilor, aceștia se implică avtiv în activitățile propuse de „Școala Tânărului Conducător”. Pentru că este o activitate care-i ajută să se dezvolte multiaspectual, să se integreze în societate.

De aceea tinerii nu refuză să participe în dife-rite activități utile.

- Ar putea „Școala Tânărului Condu-cător” şi activitățile în care sunt implicați tinerii să devină o punte care să unească

cele două părți ale raionului?

- Bineînțeles. Anume din aceste considerente în-cercăm să oferim tinerilor mai multe oportunități pentru implicare, ca aceștia să aibă inițiativa în mâinile lor și împre-ună să soluționăm divergențele apăru-te. Pentru că tinerii au aceleași proble-

me, dorințe, indife-rent că sunt din Grigoriopol sau Coșnița.

- Am avut ocazia să vorbesc cu tinerii care au trecut prin această școală și ei spun că proiectul este unul foarte bun, dar durea-ză prea puțin, dat fiind faptul că sunt doar trei zile în care este imposibil să promovezi niște idei sau să rezolvi unele probleme. Re-ieşind din aceste considerente, nu credeți că

ar fi bine să schimbați formatul?- Trebuie să vă spun că mi-ați sugerat o

idee foarte bună, pentru că noi nu suntem gata să abandonăm acest proiect pe care l-am crescut mai bine de 6 ani și pe care l-au în-drăgit tinerii. Acest aspect trebuie discutat la un alt nivel. Pentru că doar implicându-se, participînd, noi putem vedea în copiii de azi președinții de mâine. Acesta și este scopul proiectului: tinerii să dezvolte capacitățile manageriale, să gasească soluții în rezolva-rea multor probleme.

- Doamnă Valentina Semionov, raionul Dubăsari mai are insituții care oferă tineri-lor posibilitatea de a se afirma?

- Da, pe lângă „Școala Tânărului Condu-cător”, în raionul nostru activează un Cen-tru multifuncțional pentru copii și tineret. Acolo activează tineri specialiști care sunt repartizați pe platouri: platoul Coșnița, Co-cieri și platoul Partea Dreaptă a Nistrului cu satele din zonă. Acei specialiști monitorizează activitățile tinerilor și copiilor din fiecare sat.

- Vă mulţumesc pentru interviu şi vă dorim realizarea tuturor năzuinţelor şi proiectelor împreună cu echipa pe care o gestionaţi.

Interviul a fost realizat de Olga COBÂLAŞ, anul II, Jurnalism

PILON DE REZISTENŢĂ ÎN ZONA DE SECURITATE

„A FOST RĂZBOI...”

ŞCOALA TÂNĂRULUI CONDUCĂTOR – ÎN PLINĂ ACTIVITATE

Grupul de studenţi de la Jurnalism în satul Pohrebea, fotografiaţi pe fundalul uneia din

cele mai veci biserici din partea locului cu Hramul Sf. Alexei.

La colegii ziarului raional „Noutăţi nistrene”.

În biroul de lucru al preşedintelui raionului Dubăsari, dl Gr. Policinschi.

Această pagină a fost elaborată în Laboratorul de Jurnalism Politic al Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării sub îndrumarea domnului Andrei DUMBRĂVEANU, doctor, conferenţiar universitar.

UNIVERSITATEA4 23 aprilie 2013, nr.9 (1423)

inţa şi munca depusă şi au ştiut să transforme sărbătoarea într-o serată de neuitat”.

În final, după clipe încordate de aşteptări, decizia juriu-lui a fost definitivă: câştigătoare e prietenia, pentru că fieca-re echipă, chiar dacă au fost plasate pe locurile 1, 2 şi 3, s-a ales cu premii băneşti. Astfel, 220 V (39,4 puncte) – 1000 de lei; IP (39,00 puncte) – 700 de lei, iar echipa Karandash, cu 35,3 puncte acumulate, a fost premiată cu 500 de lei.

Finalul concursului a fost unul fastuos; aplauzele din sală nu încetau, iar membrii juriului, fiind încântaţi de această manifestaţie, s-au ridicat în picioare şi aplaudau împreună cu cei din sală. Studenţii erau într-atât de fericiţi, încât pu-teai citi şi vedea pe faţa lor emoţii de nedescris. Chiar dacă unii plângeau, iar alţii zâmbeau – toţi emanau fericire şi mul-ţumire pentru munca depusă şi apreciată la justa valoare.

Noi aducem sincere mulţumiri organizatorilor şi tuturor participanţilor pentru acea seară încântătoare şi, bineînţeles, decanului şi prodecanului facultăţii noastre, dlui Florentin Paladi şi dnei Valentina Nicorici, care știu întotdeauna să coordoneze toate activităţile, pentru ca finalul să fie unul excelent. De asemenea mulţumim mult preşedintelui Sin-

dicatului Angajaţilor USM, dlui Dumitru Căldare, şi pre-şedintelui Sindicatului Studenţilor de la USM, dlui Victor Gârlea, pentru ajutorul financiar oferit. Dorim sincer să mulţumim şi decanului Facultăţii de Arte Frumoase, dlui Valentin Tomuleţ, şi dlui Gheorghe Ciorchină, directorul Casei de Cultură, pentru tot sprijinul acordat atât în peri-oada de pregătire pentru TVC, cât şi în ziua desfăşurării concursului.

Vă dorim tuturor să trăiţi fiecare clipă asemenea unei zile a umorului, iar fiecare zi să o începeţi cu un zâmbet, căci el “nu costă nimic, dar oferă atât de mult”! Iar celor care au lipsit le mai dorim o vizionare plăcută a imaginilor foto şi video de la acest eveniment frumos pe site-ul facultăţii: http://phys.usm.md/.

Daniela BULHAC, studentă, anul II, Specialitatea Inginerie şi

Managementul CalităţiiMihaela MOGOREAN,

studentă, anul III, Specialitatea Inginerie şi Managementul Calităţii

Ana CIUBARA, metodist, lector universitar la Facultatea de Fizică şi

Inginerie

Serata a început cu un dans fascinant al discipolilor Facul-tăţii de Arte Frumoase, urmat de un recital superb de cântece interpretate de către studenta Luciana Spînu, care a exaltat sala şi a încurajat concurenţii.

Cotidianul zilei

A devenit deja o tradiţie frumoasă ca, pe 1 aprilie, la Facultatea de Fizică şi Inginerie să se sărbăto-

rească „Ziua fizicianului”. Această zi mai este proclama-tă şi ziua umorului.

Dacă privim dincolo de empirismul multor definiţii, umorul este acel simţ care conferă luminozitate caracterului nostru, dând în acelaşi timp gust şi apetit vieţii. Este acea trăire care ne detaşează de zilele monotone, de griji şi preo-cupări, făcându-ne, astfel, să ne simţim viaţa ca o adevărată poveste... Astfel, ziua de vineri, 29 martie, a devenit moti-vaţia perfectă de a profita de câteva ore pentru a ne încărca cu energia zimbetelor şi glumelor hazlii la Concursul TVC organizat în ajun de 1 aprilie de către studenţii noştri la Casa de Cultură a USM. În acest an a fost celebrată cea de-a XI-a ediţie a concursului, la care au participat 3 echipe: Karandash (specialitatea Fizica), IP (specialitatea Tehnolo-gii Informaţionale) şi 220 V (specialitatea Ingineria şi Ma-nagementul Calităţii).

În componenţa echipei Karandash au intrat studenţii Ştefan Sacaliuc– căpitanul echipei, Mihaela Popa, Violeta Frătescu, Mihai Ursan, Maria Sibova, Olga Ţaran şi Ana

Cazac; echipa IP a fost constituită din Veronica Ceban– căpitanul echipei, Vasile Danu, Vladimir Primac, Nicolae Griţco, Victoria Moşneaga, Veaceslav Cotelea, Dumitru Celpan, Vasile Griţarovschii, Dumitru Glavan; iar 220 V, cea mai experimentată echipă TVC-istă de la facultate, a fost formată din studenţii Victor Comorschi – căpitanul echipei, Alexandru Burlacu, Mihail Botnari, Tatiana Şcolnic, Va-dim Buznea, Igor Chiriacov, Eugen Sava, Hariton Lopo-tenco, Mihail Albu şi Nicolae Maican.

Moderatorul concursului a fost dl Roman Guţu, docto-rand la USM, un mare pasionat şi cunoscător de TVC. Partea organizatorică a seratei a fost asigurată de către Ana Ciuba-ra, metodist şi lector universitar, Ghenadie Gubceac, doc-torand, Alexandru Guţu, student an. IV, Mihaela Mogo-rean, studentă an. III, şi Daria Sîrbu, studentă an.II. Tinerii ingenioşi de la cele trei specialităţi au depus toată iscusinţa şi simţul umorului pentru ca cei prezenţi la eveniment să râdă cu poftă, iar lupta pentru punctajul maxim să fie una acerbă. Mai ales că în sală era prezentă majoritatea profesorilor noş-tri, în frunte cu dl Nicolae Sadovei, prorector pe probleme sociale şi studenţeşti. Ambianţa în sală a creat o adevărată atmosferă de spectacol, iar aplauzele şi buna dispoziţie erau la ordinea zilei.

UMORUL ŞI FIZICIENII(SAU CÂTEVA SECVENŢE DE LA O FRUMOASĂ SĂRBĂTOARE A TINERETULUI NOSTRU STUDIOS)

Mie-mi place “Fizica” Este totu-n viaţa mea

Mă lovesc mereu de ea !

Recent renumita Revistă austria-că OeAD, în paginile căreia sunt

inserate materiale ce tratează diverse aspecte legate de cercetare, de învăţă-mânt, de cultură şi de relaţii internaţiona-le, publică un articol substanţial, semnat de domnul Mihail Guzun, doctor, con-ferenţiar universitar, şeful Catedrei Jurnalism, articol care scoate în evi-denţă cele mai importante repere pe care se sprijină activitatea Facultăţii de Jur-nalism şi Ştiinţe ale Comunicării a Uni-versităţii de Stat din Moldova. Este bine, vom menţiona noi, că suntem cunoscuţi şi apreciaţi departe de campusurile uni-versitare şi de hotarele ţării noastre.

Constatăm cu satisfacţie faptul că, după obţinerea unei autonomii mai largi, Universitatea de Stat din Moldova între-

prinde tot mai multe acţiuni în vederea optimizării procesului de studii, a implementării unor standar-de educaţionale avansate, probate deja în instituţii-le de învăţământ din ţările Europei de Vest, inclu-siv în Austria. Sunt apreciabile eforturile depuse în această direcţie de rectorat, în primul rând, apoi de facultăţi şi de celelalte subdiviziuni universita-re. Fără această conjugare a acţiunilor în comun, inclusiv a angajaţilor de toate nivelele, realizarea obiectivelor propuse ar fi mult mai dificilă, poate chiar imposibilă.

Din acest punct de vedere Facultatea de Jur-nalism şi Ştiinţe ale Comunicării s-a angajat ple-nar în procesul de modernizare a Universităţii de Stat din Moldova. Aceasta este ideea dominantă ce transpare din articolul vizat mai sus, pe care Re-vista OeAD a pus-o la dispoziţia zecilor de mii de beneficiari din spaţiul comunitar european.

Reporter „Universitatea”

DESPRE NOI -ÎNTR-O CELEBRĂ REVISTĂ, EDITATĂ LA VIENA

Integrarea în spaţiul comunitar

Pentru a ridica premiile la concurs, studenţii au avut de trecut următoarele probe: Salutul, Înviorarea şi Tema pentru acasă. Toate echipele s-au prezentat extraordinar, fapt pentru care juriului îi revenise o muncă grea: de a deci-de care echipă s-a manifestat cel mai bine. Anul acesta juriul a fost constituit din următorii membri: invitatul de onoare dl Leonid Culiuc, dr. hab, prof.univ., academician-coordonator al Secţiei Ştiinţe Naturale şi Exacte a Academiei de Ştiinţe a Moldovei; dl Victor Ciobu, lector superior, USM; dl Boris Constantinov, dr., grad didactic superior, Colegiul Tehnic şi Liceul „V. Alecsandri” din Chişinău; dra Liliana Dmitroglo, lector superior, USM; dl Dumitru Popa, preşedintele Alianţei studenţilor de la USM (ASUSM); dl Veaceslav Sprincean, lector superior, USM. Vorbind despre importantul eveniment ce-l sărbătorim în fiecare an cu veselie, academicianul Leonid Culiuc şi-a exprimat mulţumirea faţă de cele văzute: ,,Ţin să aduc un mare mulţumesc celor ce depun efort în fiecare an ca să organizeze acest eveniment pentru tinerii fizicieni. Iar stu-denţilor le zic un mare, Bravo”, pentru că au dat dovadă încă o dată că se descurcă nu doar la formule. Cu siguranţă putem afirma că toţi participanţii sunt demni de laudă pentru strădu-

UNIVERSITATEA 523 aprilie 2013, nr.9 (143)Cotidianul zilei

Urcuşul celor care cu timpul devin oameni de vază, renumiţi în domeniul lor de activitate, este o tre-

cere asiduă prin ecuaţia ireversibilă de încercare: Individ, Persoană, Individualitate, Personalitate. Această trans-formare este condiţionată de mai mulţi factori ce ţin de orientarea profesională, de formarea profesională iniţială şi de cea continuă. Factorul stimulator este aprecierea com-petenţelor, stabilirea nivelului comparativ de dezvoltare în cadrul unor anumite concursuri. Pentru elevii dotaţi a de-

venit o frumoasă tradiţie participarea la olimpiade pe disci-plinele fundamentale.

Olimpiada este o întrecere a minţilor, un duel din care iese biruitor doar acel participant competent care se poate concentra, acel pe care adrenalina nu îl blochează, ci, dim-potrivă, îl mobilizează să privească la lucruri într-un mod deosebit şi să găsească soluţii unice.

Or, Olimpiada Republicană de Chimie a marcat anul acesta jubileul de 50 de ani. La ea au participat cei mai buni 173 de elevi (din clasele IX-XII), veniţi din 36 de ra-ioane şi municipalităţi ale Republicii Moldova, inclusiv elevii de la liceele din Tiraspol şi Bender, liceul academic al AŞM, Liceul Republican cu Profil Real, precum şi din colegii. Tradiţionala gazdă a olimpiadei a fost Facultatea de Chimie şi Tehnologie Chimică. Acest eveniment impor-tant se organizează de comun acord cu Ministerul Educaţi-ei şi se desfăşoară anual în sălile şi laboratoarele facultăţii, ceea ce contribuie esenţial la orientarea profesională a ele-vilor şi la promovarea imaginii facultăţii şi a universităţii în ansamblu.

Olimpiada de Chimie, ediţia a 50-a, s-a desfăşurat în pe-

Şansa afirmării

UN DUEL ŞI O ÎNTRECERE A MINŢILOR(OLIMPIADA REPUBLICANĂ JUBILIARĂ DE CHIMIE -2013, EDIŢIA A 50-A)

La 15-16 martie, în orașul Chișinău, s-a desfășurat Olimpiada Republicană la Limba și Literatura Română, sesiunea 2013,

cu genericul: „AURELIU BUSUIOC. ÎN MEMORIAM”. La acest concurs au participat 420 de elevi din școlile cu predare în limba ro-mână și în limba rusă. Printre învingători a fost și eleva clasei a XI-a a Liceului Teoretic „Matei Basarab” Delic Dorina.

În continuare vom afla care sunt impresiile de la eveniment ale aces-tei tinere talentate și inspirate de tărâmul creației și care sunt perspec-tivele sale.

- Dragă Dorina, permite-mi, mai întâi de toate, să te felicit cu prilejul acestei performanțe importante din viața ta! Cu ce impresii ai rămas de la acest concurs?

- Mulțumesc pentru felicitări! Într-adevăr, acest premiu constituie pentru mine o realizare importantă, o trecere la o nouă etapă de dezvoltare și, desigur, o motivație de a merge înainte, căci tot timpul există loc pentru mai bine. Aș putea spune că am rămas plăcut impresionată de faptul cum s-a desfășurat evenimentul dat. Am avut parte de subiecte interesante și am făcut cunoștință cu multe persoane noi.

- Știu că ai fost supusă mai multor probe. Ce a cuprins fiecare dintre ele?- Am trecut prin două probe: cea scrisă și cea orală. La proba scrisă am avut de realizat

un comentariu literar al poeziei lui Aureliu Busuioc, subiect ce mi s-a părut foarte original și neașteptat, iar la proba orală trebuia să realizez un discurs de trei minute, pornind de la o afirmație a poetului. La sfârșit juriul mi-a adresat câteva întrebări.

- Care probă ți s-a părut mai dificilă?- Nu aș putea face o mare diferențiere în ceea ce ține de dificultatea etapelor acestui con-

curs, dar aș putea afirma că proba orală a fost puțin mai dificilă, poate din cauza emoțiilor.- Munca și perseverența ta în domeniul Limbii și al Literaturii Române trădează

o mare pasiune pentru Cuvânt. Ce rol are studiul limbii în viața ta și cine sau ce te-a marcat în alegerea acestei direcții?

- Disciplina Limba și Literatura Română este una dintre preferatele mele. Îmi dau sea-ma că am nevoie de acest obiect, că tot ce învățăm este necesar. Fără îndoială, acest lucru ar trebui să-l conștientizeze fiecare elev. Întotdeauna m-am lăsat călăuzită de dorința de a

cunoaște, de a pătrunde în tainele cuvântului. În plus, am fost și sunt susținută mereu de profesoara mea de Limba și Li-teratura Română, dna Aliona Țăranu. Cred că măiestria pro-fesorului și curiozitatea mea m-au făcut să mă îndrăgostesc de această disciplină.

- Obținearea Diplomei la Olimpiada Republicană se da-torează, fără îndoială, unui bogat bagaj de lecturi. Ai putea să numești câteva cărți, din cele citite de tine, care ar trebui să existe în biblioteca fiecărui tânăr?

- Nu există o rețetă ideală! Fiecare își alege ceea ce îl intere-sează și i se potrivește. Dacă e să vorbesc despre cărțile pe care aș putea să le recomand altora, atunci aș menționa: Faust de Go-ethe, Foamea de Knut Hamsun, În căutarea pierderii de timp și Hronicul Găinarilor de Aureliu Busuioc, opere care necesită o lectură profundă și care te fac să meditezi asupra condiției noastre de existență.

- Care sunt planurile tale profesionale? Va influența cumva succesul obținut la olim-piadă alegerea viitoarei tale profesii?

- Încă nu am ales drumul pe care vreau să merg. Sper să iau o decizie corectă în timpul care mi-a mai rămas. Probabil, opţiunea mea va înclina spre Universitatea de Stat din Mol-dova, despre care am auzit atâtea lucruri frumoase... Dar știu cu siguranță că viitoarea mea profesie va fi legată, înt-o anumită măsură, de activitatea mea actuală. Rezultatele pe care le obțin cred că îmi servesc drept confirmare.

- Dragă Dorina, aș dori să te întreb la final ce ai putea să le spui și ce sfaturi ai putea să le dai tinerilor de vârsta ta, care merg pe calea formării propriei personalități?

- Ceea ce aș putea să le spun e să citească mai mult. Lectura ne salvează de influențe negative și de mediocritate! Nu trebuie să ne lăsăm modelați de alții, noi putem să ne formăm singuri! Iar cel care merge pe o cale nebătătorită și originală mereu va fi mai puternic, mai inteligent, adică învingător!

A intervievat Dorina LIVIŢCHI,

studentă în anul III, Facultatea de Litere

Generaţia sec. XXI

O MOTIVAŢIE DE A CREDE ÎN PROPRIILE FORŢEINTERVIU CU DORINA DELIC, ELEVĂ ÎN CLASA A XI-A, LICEUL TEORETIC „MATEI BASARAB”, OR. BASARABEASCA

Turul teoretic al Olimpiadei Republicane de Chimie Cei mai buni olimpici la turul practic

rioada 21-24 martie 2013 şi a inclus două etape de competiţii – turul teoretic şi turul practic.

La deschiderea oficială a olimpiadei au participat aca-demicianul coordonator al Secţiei de Ştiinţe Naturale şi Exacte AŞM dl Leonid Culiuc, prorectorul pentru ştiinţă al USM, profesor, membru corespondent AŞM Mihail Re-venco, directorul adjunct al Institutului de Chimie AŞM, dr. hab. Aculina Arîcu, membrii Consiliului Olimpic la Chimie, profesorii şi studenţii de la facultatea-gazdă.

La elaborarea subiectelor pentru turul teoretic şi cel prac-tic au contribuit cadrele ştiinţifico-didactice experimentate de la facultate, care au asigurat conţinutul academic şi olim-pic al acestora. Pentru desfăşurarea organizată a concursuri-lor responsabilii de clase dr., conf. Aliona Cotovaia (clasa a 9-a), dr., conf. Victor. Ţapcov (clasa a 10-a), dr., conf. Galina Dragalina (clasa a 11-a), dr. Elena Stratulat (clasa a 12-a) au lucrat conştiincios cu echipele de profesori de la facultate şi au asigurat condiţiile optime de desfăşurare a tururilor, pre-cum şi controlul obiectiv al răspunsurilor concursanţilor.

În urma examinării rezultatelor participanţilor la Olimpi-ada Republicană de Chimie, ediţia a 50-a, la fiecare clasă au fost nominalizaţi învingătorii şi au fost decernate Diplome şi premii din partea Ministerului Educaţiei, a Academiei de Şti-inţe a Moldovei şi a USM. Cei mai buni elevi au participat şi la proba de baraj, care reprezintă o preselecţie pentru participare la Olimpiadele Internaţionale din anul 2013. Datele statistice din ultimii 10 ani demonstrează o dinamică în ascensiune a reuşitei elevilor din Republica Moldova la Olimpiadele Inter-naţionale de Chimie.

Deja al doilea an, celor mai buni participanţi la Olimpiada

Republicană (elevilor clasei a XII-a) li s-au înmânat Diplomele USM. Deţinătorii diplomelor vor avea dreptul de a-şi continua studiile la Facultatea de Chimie şi Tehnologie Chimică a Uni-versităţii de Stat din Moldova, specialitatea Chimie, fără taxa de şcolarizare, cu finanţarea studiilor de la bugetul de stat.

La buna desfăşurare a olimpiadei au contribuit mai multe structuri ale Universităţii de Stat din Moldova care au de-monstrat un interes deosebit faţă de acest eveniment educa-ţional de nivel republican.

Comitetul Olimpic aduce sincere mulţumiri tuturor celor implicaţi în organizarea Olimpiadei Republicane de Chi-mie – conducerii USM pentru susţinerea şi asigurarea ne-cesară cu spaţii, personalului tehnic şi serviciilor, cadrelor didactice care au elaborat subiectele şi au asigurat evalua-rea corectă al acestora, celor care au organizat deservirea turului practic, inclusiv studenţilor-chimişti.

Cu alte cuvinte, facultatea noastră invită pe toţi partici-panţii Olimpiadei Republicane de Chimie să-şi facă anume la noi studiile universitare şi pe toţi cei care sunt pasionaţi de miracolul acestei ştiinţe unice, atât de necesare econo-miei ţării noastre!

Viorica GLADCHI, preşedintele Comitetului Olimpic,

decanul Facultăţii de Chimie şi Tehnologie Chimică,dr., conf. univ.

Galina DRAGALINA,responsabil pentru clasa a XI-a,

dr., conf. univ.şef Catedră Chimie Analitică şi Organică

UNIVERSITATEA6 23 aprilie 2013, nr.9 (1423) Lumină din Lumină

LOGOSPagina de gândire şi sPiritualitate a asociaţiei

studenţilor creştini ortodocşiIcoana

Sfântului Apostolşi EvanghelistIoan Teologul

Noi venim dintr-o lume unde valorile eterne au fost decenii de-a rândul marginalizate şi chiar negate.

Suntem generaţia rătăcită, care se zbuciumă în căutarea ade-vărului şi care necesită să fie adusă în albia firescului. Avem nevoie de înţelegere şi de ajutor pentru a putea alege grâul de neghină, valoarea reală de pseudo-valoare, iar viaţa spirituală de realitatea consumatoristă. Pentru că totul e trecător, totul! Doar sufletul e veşnic! Acest adevăr, odată conştientizat şi acceptat, ar putea să schimbe felul de a gândi şi de a acţiona al fiecărui cetăţean, iar pentru ca deschiderea să se producă e nevoie de multă muncă şi consec-venţă. Schimbarea de mentalitate se poate produce prin implicarea în acest proces a tuturor instituţiilor sociale, între care mass media, care actualmente se manifestă nu doar ca un simplu instrument de di-seminare a informaţiilor de ultimă oră, ci şi ca unul foarte eficient de formare şi convingere.

Conştientizarea faptului respectiv a generat un important proces de colaborare, pe principii noi, în-tre Mitropolia Chişinăului şi a Întregii Moldove şi Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării a Universităţii de Stat din Moldova, al cărui eve-niment de start l-a constituit atelierul de instruire a tinerilor jurnalişti în vederea mediatizării eveni-mentelor religioase. Organizatorii şi-au propus să familiarizeze studenţii cu semnificaţia diverselor sărbători creştin-ortodoxe şi cu terminologia de specialitate, să promoveze toleranţa şi valorile creştin-ortodoxe, normele deontologice şi jurnalismul de calitate. Evenimentul a fost binecuvântat de Înalt Prea Sfinţia Sa, Mitropolitul Chişi-năului şi al Întregii Moldove Vladimir.

Timp de o săptămână studenţii Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării a Universităţii de Stat din Moldova, specializaţi în jurnalismul social şi în art-jurnalism, s-au fa-miliarizat cu dogmele bisericeşti, cu problematica creştin-ortodoxă, cu ierarhia bisericească şi cu normele creştin-or-todoxe. Călăuziţi de o seamă de clerici, între care: Proto-iereul-mitrofor Octavian Moşin, conferenţiar universitar,

doctor, preot-paroh al Bisericii „Întâmpinarea Domnului”; Protoiereul-mitrofor Nicolae Ciobanu, Consilier Cultural, Mitropolia Moldovei; Nicolae Cârlig, reprezentantul Servi-ciului de Presă al Mitropoliei Moldovei, etc., participanţii la atelier au pătruns în miraculoasa lume a ortodoxiei. Ei au studiat semnificaţia ritualurilor bisericeşti şi principiile de bază ale bisericii creştin-ortodoxe, între care bunătatea, tole-ranţa, smerenia, cumsecădenia şi milostivenia. Dimensiunea

„ziditoare de suflet”, în care s-au încadrat discursurile ţinute de clerici, a fost necesară nu doar pentru extinderea culturii profesionale, ci şi pentru perfecţiunea sufletească a tinerilor jurnalişti.

O altă dimensiune a atelierului au fost trainingurile de mediatizare a evenimentelor creştin-ortodoxe, dirijate de profesorii Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării a Universităţii de Stat din Moldova. Ghidaţi de conferenţia-rii universitari, doctori Dumitru Ţurcanu şi Mihai Lescu, de lectorul superior Vasile Malaneţchi şi lectorii universi-tari Vlad Madan şi Antonina Sârbu, studenţii au învăţat să identifice evenimentele, să le evalueze şi să le mediatizeze

din perspectiva principiilor deontologice. Mai mult, ei au avut misiunea să realizeze materiale la temă în timp real, de la evenimente reale. Exerciţiul de implementare imediată în practică a cunoştinţele teoretice acumulate a conferit atelie-rului un impact deosebit, efectele activităţilor de instruire pe domeniul jurnalismului ortodox sporind considerabil.

La sedinţa de final, Înalt Prea Sfinţia Sa, Mitropoli-tul Chişinăului şi al Întregii Moldove Vladimir a înmânat

tuturor studenţilor diplome de participare, binecu-vântându-i la fapte cinstite şi la activităţi rodni-ce de promovare a valorilor spirituale şi a moralei creştin-ortodoxe. Atelierul a culminat cu semnarea unui acord de colaborare între Mitropolia Chişi-năului şi a Întregii Moldove şi Facultatea de Jur-nalism şi Ştiinţe ale Comunicării a Universităţii de Stat din Moldova. Acordul prevede, între altele, organizarea simpozioanelor, conferinţelor, seminare-lor şi atelierelor comune în vederea perfecţionării per-manente a studenţilor în domeniul mediatizării vieţii creştin-ortodoxe din Republica Moldova, precum şi instruirea clericilor şi a laicilor din cadrul Mitropoliei Moldovei care activează, colaborează cu diverse insti-tuţii mediatice.

P.S. Atelierul de instruire în vederea mediatizării evenimentelor religioase a fost o acţiune de perfecţi-

une spirituală, în cadrul căruia studenţii Facultăţii de Jur-nalism şi Ştiinţe ale Comunicării a Universităţii de Stat din Moldova au învăţat să facă bine prin profesia pe care şi-au ales-o şi au înţeles că sunt responsabili pentru scriitura lor de presă tocmai pentru că ei sunt modelatori de idei, opinii, atitudini şi de suflete, în ultima instanţă. Dar, ce este mult mai important, ei au înţeles că iubirea lui Dumnezeu este mereu cu noi; promisiunile Lui se împlinesc, iar daca este incredere, El are intotdeauna grijă de fiecare...

Georgeta STEPANOV, conferenţiar universitar, doctor,

decanul Facultăţii Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării

FAPTELE SE ÎMPLINESC PRIN BINECUVÂNTAREA LUI

Dragi tineri, fie ca Sărbătoarea Sfin-

tei Învieri a Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos să însemne-ze un moment de bucurie, linişte sufletească şi armo-nie. Învierea Domnului să ne aducă aminte că ni s-a dat Şansa Mântuirii.

Sărbatoarea Sfântă să reverse asupra tuturor să-natate, belşug şi bucurii, iar Lumina din Noaptea

Învierii să vă ridice sufle-tele spre noi trepte duhov-niceşti şi să vă însoțească paşii pe drumul vieţii.

Dumnezeu să vă bine-cuvânteze şi să vă îndrume calea.

Hristos a Înviat!

Cu dragoste întru Hristos Domnul nostru cel

Înviat,Părintele

Octavian MOŞIN

ÎNVIEREA DOMNULUISĂ NE ADUCĂ AMINTE CĂ NI S-A DAT ŞANSA MÂNTUIRII

În fiecare zi de joi a Postului Mare, Asocia-ţia Studenţilor Creştini Ortodocşi organi-

zează pelerinaje la sfintele aşezăminte din R. Moldova.

Astfel, la 11 aprilie, circa 40 de elevi ai Liceu-lui Republican cu profil real şi de la câteva facultăţi ale Universităţii de Stat din Moldova au mers în peleri-naj la mănăstirea Curchi.

A fost o zi li-niştită şi prilenică pentru un popas duhovnicesc, fiind un bun prilej de rugăciune şi de hrănire a su-

fletului. Tinerii au aflat mai multe din viaţa ne-voitorilor, au vizitat complexul monahal şi s-au

rugat pentru reuşită la învăţătură.

Arhimandritul Iov, nevoitor al sfin-tei mănăstiri, le-a povestit pelerinilor din istoria seculară a acestui sfânt aşe-zământ din inima republicii, răspun-zând la întrebările ce-i frământă pe ti-neri.

Cu bucurie în suflet pelerinii au revenit spre casă, în speranţa că vor de-veni mai luminaţi şi

mai dornici pentru o viaţă cu adevărat creştină.

ÎMPROSPĂTARE DUHOVNICEASCĂ

Cu acceptul decanatului studenții care urmează cursurile opționale

de spiritualitate creștină, au avut posibili-tatea să se familiarizeze cu viața nevoito-rilor și să cunoască mai multe din istoria monahismului autohton.

Tinerii au fost însoțiți de părintele Oc-

tavian Moșin, lector în cadrul facultății și paroh al bisericii universitare, care le-a vorbit despre sensul pelerinajului, despre post și rugăciune, precum și din istoria creștinismului.

La Mănăstirea Căpriana pelerinii au fost întâmpinați de către părintele stareț, Arhimandritul Filaret, care s-a referit la viața mănăstirii și la specificul vieții în

locurile ”rupte de lume”. Poposind la Mă-năstirea Condrița pelerinii au vizitat noua fabrică de confecționare a lumânărilor, primind în dar seturi de lumânări spre ru-găciune.

La Suruceni toți s-au închinat la părti-celele din moaștele Sf. Mc. Epictet și Asti-

on, Sf. Cuv. Antipa de la Calapodești, pre-cum și a Sf. Stelian, ocrotitorul copiilor.

”Una este când le vorbești studenților la orele de curs, altă când au posibilitatea să se atingă de cele sfinte. Credem că pe-lerinajele îi ajută pe tinerii , dornici de a gusta din cele sfinte, să se întărească lăun-tric și să-și ghideze viața după învățătura creștină” – a menționat preotul Octavian.

PELERINAJ PREPASCALCIRCA PATRUZECI DE PROFESORI ȘI STUDENȚI AI

FACULTĂȚII DE LITERE AU MERS ÎNTR-UN PELERINAJ LA MĂNĂSTIRILE CĂPRIANA, CONDRIȚA ȘI SURUCENI

Responsabil de pagină Protoiereu Octavian MOŞIN

UNIVERSITATEA 723 aprilie 2013, nr.9 (143)Cotidianul studențesc

Ne aflăm cu toţii, din punct de vedere geografic şi lingvistic, în spaţiul franco-fon şi, prin urmare, facem parte din numeroasa familie europeană a latinităţii. Faptul acesta ne motivează să cunoaştem şi să pătrundem în esenţa culturii şi a patrimoniului inestimabil pe care ni l-au lăsat drept moştenire stră-străbunii noştri latini.

În această ordine de idei, Zilele Francofoniei, care se desfăşoară în mod siste-matic la facultăţile Universităţii de Stat din Moldova, sunt o dovadă a dragostei şi ataşamentului tineretului nostru studios faţă de marea cultură a ţării cu celebrele sale plantaţii de Champagni, căreia i se mai spune ţara dragostei şi a libertăţii.

ZILELE FRANCOFONIEI LA UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

„Republica Moldova pe calea europenizării”. Acesta a fost genericul Mesei rotunde ce a avut loc pe data de 26 martie 2013, la Centrul de Studii Europene a Universităţii de Stat din Moldova. Evenimentul a fost organizat de Catedra Limbi Străine Aplicate din cadrul Facultății Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative (FRIȘPA), parte a acțiunilor Zilele Francofoniei (25-29 martie 2013).

La această manifestare au participat studenți ai anului I și II de la FRIȘPA și de la Faculta-tea de Sociologie și Asistență Socială. Printre invitații de onoare s-au aflat dl Vladimir Borş, Prodecanul FRIȘPA, conferenţiar universitar, droctor, dna Ma-ria Cotlău, conferenţiar universitar, doctor, şefa Catedrei Limbi Străine Aplicate, dl Grigore Vasilescu, profesor universitar, doctor habilitat, directorul Centrului de Studii Europene al USM.

La lucrările Mesei rotunde, moderate de studenta anului II, FRIȘPA, Violina Mardari, de asemenea au luat parte activă pro-fesoarele Silvia Șcerbacov, Violeta Cotilevici şi Alina Sloboda-niuc.

În comunicările lor studenţii şi-au expus viziunea privind pro-blematica europenizării Republicii Moldova. A urmat sesiunea de dezbateri în cadrul căreia s-au discutat aspectele definitorii ale acestui proces. În special s-a discutat despre europenizarea și integrarea în spaţiul comunitar ca aspecte distincte ale cursului de adaptare și racordare a Republicii Moldova la valorile și principiile democratice occidentale.

În cadrul Mesei rotunde au fost reactualizate o serie de proble-me acute cu care se confruntă Republica Moldova și care frânează mersul ei pe calea europe-nizării, dar și a integrării în ansamblu: carențe la capitolul drepturile omului; nivelul economic scăzut; corupția; rata ridicată a șomajului ; exodul masiv peste hotare; sistemul juridic inadecvat cerințelor impuse pentru un stat de drept; conflictul transnistrean. Drept consecinţă a acestei stări de lucruri, Republica Moldova devine ”ținta” stereotipurilor și se confruntă cu consecințele nefaste ale unui proces de tranziție nu doar la nivel economic, dar și la nivel de mentalitate. În acest sens, devine inevitabilă aplicarea reformelor, iar obiectivul nostru național ar trebui să fie depășirea cât mai rapidă a situației de criză, asigurarea echilibrului funcțional al instituțiilor de

stat. Cu alte cuvinte, guvernanţii trebuie să ia învăţăminte din greșelile anterioare.Iată de ce întrebarea la care și-au propus să răspundă participanții în dezbateri a fost

următoarea: „Este oare posibilă europenizarea Republicii Moldova?”. Unii studenți s-au arătat optimiști, alții - eurosceptici, invocând o entitate politică slabă și instabilitatea internă, a R.Moldova, fapt la care fac trimitere şi liderii din Occident. O idee interesantă, lansată de către unul dintre studenți a fost propunerea lui de a aborda europenizarea ca o artă, ceea ce presupune promovarea adevăratelor valori morale la nivel de socium. Astfel, devine reală apli-

carea politicilor sociale, menite să ridice nivelul de trai al populației, acestea accelerând și îmbunătățind gradul de percepție a cetăţenilor, inclusiv prin prisma reprezentanților societății civile. În mod firesc, acest aspect al problemei europenizării a generat polemici, fiind pus în dependență directă de voința membrilor societăţii, care reprezintă ”motorul” tuturor fenomenelor și proceselor sociale ce au loc în stat.

Dialogul a fost unul constructiv, dinamic şi util, intervenindu-se cu obiecții, sugestii şi recomandări foarte judicioase, pentru ca, în final, să se ajungă la formularea unor concluzii logice și adecvate. Concluzia s-a impus de la sine: până la începerea primei faze de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, țara noas-tră este obligată să se integreze (în sensul de europenizare) prin democratizare, modernizare, aducere acasă a standardelor, a valorilor europene, adică a raționalității, a normalității, a or-dinii, a culturii, a conștiinței, toate acestea fiind indispensabile

de mentalitatea europeană.Importanța evenimentului în cauză pentru studenți s-a manifestat, înainte de toate, prin

schimbul de informații și experiență, îndeosebi la nivel de comunicare, şi, desigur, prin conștientizarea necesității implicării lor active în calitate de cetățeni cointeresaţi - viitori specialiști în domeniu.

Violina MARDARI, studentă, anul II, Facultatea de Relații Internaționale,

Științe Politice și Administrative

PERSPECTIVA INTEGRĂRII ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ(MASA ROTUNDĂ LA CENTRUL UNIVERSITAR DE STUDII EUROPENE: CUM VĂD STUDENŢII EUROPENIZAREA R. MOLDOVA)

Noi, studenţii Facultăţii de Ralaţii In-ternaţionale, Ştiinţe Politice şi Admi-

nistrative (FRIŞPA), găsim mereu ceva prin care să ne remarcăm. Ştim foarte bine cum să facem ceea ce ne dorim, pentru ca în final să avem satisfacţia lucrului împlinit.

Aşa am pro-cedat şi de data aceasta (mă refer la zilele franco-foniei) care a fost un adevărat prilej de a ne cunoaşte între noi mult mai bine, creând o at-mosferă de voie bună în facultate şi demonstrându-ne nouă înşine că la FRIŞPA TOT CE SE ÎNTÂMPLĂ E FRUMOS! Aşa este, frumosul îl creăm chiar noi. Iar dovada acestui fapt ne pot servi activităţile dedicate zilelor francofoniei, pe care noi, studenţii, le-au or-ganizat cu suportul bunilor noştri profesori la finele lui Mărţişor.

Prin aceste acţiuni am dorit să demonstrăm ataşamentul faţă de tot ce înseamnă franco-fonie, ce ţine de ţara care e un vis al nostru (Franţa). În debutul manifestărilor am decis să organizăm un flashmob, la care au partici-

pat o parte din colegii noştri, în cadrul căruia s-au contopit culorile drapelelor ţării noastre şi cel al Franţei. Finalul a fost foarte emoţio-nant, flashmob-ul sugerând unitatea de spirit şi coeziune între cele două ţări latine.

Dar studenţii noştri s-au mai implicat şi în alte lucruri frumoase şi uti-le - concursuri, dezbateri, mese rotunde tema-tice. Iar finala evenimentului a fost de-a dreptul fascinantă, cre-dem noi. Conco-mitent cu călăto-ria imaginară în patria celor trei muşchetari, am

intonat melodii franţuzeşti, ni s-au înmânat di-plome şi premii, l-am cunoscut pe personajul literar Obelix şi căţeluşul lui, astfel ataşându-ne şi mai mult de mediul francofon.

Într-un cuvânt, îi asigurăm pe toţi cei care vor citi aceste rânduri că la FRIŞPA TOTUL E FRUMOS!!!

Adriana ROŞCA,studentă în anul II,

Facultatea de Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative

UN MOTIV DE SOLIDARITATE LATINĂ Fiecare dintre noi are o anumită dată

din calendar, căreia îi atribuie o valoa-re aparte, o însemnătate personală, poate chiar intimă. Pentru cei care vorbesc şi studiază limba franceză, această data este marcată cu ziua de 20 martie. Această zi, pe lângă faptul că este sărbătorită în toate țările franco-fone, ea unește prin sine un număr impre-sionant de oameni, de culturi, de viziuni și mentalități diferite. 20 martie marchea-ză începutul Săptă-mânii Francofoniei, care se celebrează în circa 53 de state ale lumii, printre care se regăsește și Republica Moldova.

Astfel, în cadrul Săptămânii Francofone, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității de Stat din Moldova a organi-zat o Conferință tematică sub forma unui Târg de ONG-uri, cu tematica: Obiective pentru a face viaţa mai bună.

În această activitate au fost implicați studenții din grupele de limbă franceză, care au reprezentat câteva organizații nonguver-namentale din țară: Filocalia; Casa Mărioarei; Voinicel; Tineri Pentru Dreptul la Viață etc. Prezentările făcute au cuprins date generale

despre aceste organizații, despre suportul lor financiar, programul de lucru, cine beneficiarii și care sunt succesele acestora.

Cei prezenți au rămas plăcut surprinşi de aceste rapoarte, dat fiind faptul că s-au vizu-alizat diferite studii de caz, istorii reale ale

beneficiarilor aces-tor asociații, care au confirmat necesitatea și utilitatea funcţio-nării acestora.

Conferința dată a fost organizată sub forma unui con-curs, studenții fiind împărțiți pe echi-pe şi urmând să fie evaluați de către un juriu compus din pro-

fesorii de limbă franceză: Violeta Cotilevici, președintele juriului, Silvia Șcerbacov, Alina Slobodaniuc şi prodecanul facultății, doamna Aliona Cristei. Scopul conferinței date a fost cel de informare, de socializare a studenților cu ONG-urile prezente pe teritoriul Republicii Moldova, aceştia fiind îndrumaţi şi îndemnaţi să se includă cât mai activ în rezolvarea multor probleme cu care se confrunta o bună parte din populaţia ţării noastre.

Finodora MARCU, studentă, anul I, Facultatea de Asistență

Socială și Sociologie

PE PRIM – PLAN FACTORUL SOCIAL

25 martie, ora 12:45... O linişte tulburătoare pe culoarul Fa-cultăţii de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, care prevesteşte o asiduă muncă intelectuală. Dacă te apropii de uşile sălilor de curs, rămâi convins de acest fapt prin freamătul specific de din-colo. Iată sala 401 unde se întâmplă ceva deosebit. O curgere lentă de cuvinte într-o altă limbă ce plutesc în spaţiul sălii, su-gerând prezenţa unei comunicări aparte între cei prezenţi.

Dincolo de peretele ce împiedica transformarea invizibilu-lui în vizibil şi în descifrarea acelor cuvinte ce s-au dovedit a fi spuse în limba lui Molière, se desfăşura Concursul la limba franceză, organizat în cadrul Decadei francofoniei, cu tematica Cel mai bun articol consacrat problemei ecologice din regi-unea de origine.

La acest concurs au participat studenţi din grupele anului I ai Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, sub egi-da profesorilor de limbă franceză: Larisa Căzănescu, Ana Arşer, Lidia Botnaru şi Virginia Bujor. Fiecare participant a tratat tema într-un mod specific tematicii ecologice, inves-tigând diverse domenii şi situaţii ecologice ale Terei noastre, menţionându-se faptul că toate organismele vii, inclusiv omul, s-au dezvoltat pe calea convieţuirii armonioase. Acest proces s-a finalizat cu stabilirea unui echilibru perfect, dar foarte vul-nerabil între fiinţele vii şi mediul lor de viaţă.

Dereglarea acestui echilibru nu cere multă pricepere din

partea omului care s-a dovedit a fi „un meşter” neîntrecut în distrugerea mediului vital. În schimb, menţinerea stabilită-ţii echilibrului ecologic, dimpotrivă, necesită responsabilităţi enorme şi generozitate umană fără niciun compromis. Pe lân-gă cauzele enumerate ale poluării naturii, participanţii au venit şi cu un set de soluţii ce ar ameliora situaţia acestuia.

Concursul s-a desfăşurat în două etape: prezentarea artico-

lului cu tematica propusă şi comentarea lui desfăşurată, evi-dent în limba lui Victor Hugo.

Publicul atent a rămas plăcut surprins de atmosfera deose-bit de agreabilă şi deschisă. Pe chipul celor prezenţi se putea citi o dorinţă mare de a transmite ceva nou publicului prin desfăşurarea subiectului abordat.

În final, lucru firesc, s-a făcut bilanțul concursului. Juriul a desemnat cele mai reuşite comunicări, acestea fiind clasate în trei categorii: ecologie generală – Gogu Doiniţa, Gribini-uc Maria şi Rusu Viorica (grupa C-127); articole de presă – Sandu Silvia (J-125), Marina Scripnic (E-128), Isac Lidia (J-125); afişe publicitare – Gurdiş Ana (J-125), Veringa Na-deja (J-126), (grupa C-127) şi Ciobanu Marina (J-125).

Concluzia generală a fost una: vegetaţia, solul, apa, aerul..., altfel spus, mediul, nu are deputaţii săi, de aceea, nu are cui se plânge. Nimeni nu îi va lua apărarea, în afară de noi, fiinţele umane, de care depinde viitorul Planetei noastre Albastre. Iar francofonia în sine, fapt ce a fost demonstrat şi în cadrul De-cadei Francofoniei la facultatea noastră, este, întâi de toate, o stare de spirit ce ne uneşte în diversitate, motivându-ne să gân-dim asupra identităţii noastre şi a viitorului pe care noi înşine trebuie să-l identificăm.

Maria GRIBINIUC,anul I, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării

TINERILOR JURNALIŞTI, PASIONAŢI DE CULTURA FRANCEZĂ, LE PASĂ DE NATURĂ

Mihai MORĂRAŞ

UNIVERSITATEA8 23 aprilie 2013, nr.9 (1423) Caleidoscop

- Ce trebuie să facem cu viaţa noastră? Această im-portantă întrebare şi-au pus-o doi oameni mari: Emile Zola credea că viaţa tre-buie să fie dedicată ştiinţei şi muncii. Ce este ştiinţa? Lev Tolstoi spunea: Pen-tru unii ea este filosofie, iar pentru alţii, teologie. Eu, la

rândul meu, voi adăuga că ştiinţa nu e un scop în sine, ci un câmp de pe care noi strângem tot ceea ce dorim. Dar, dacă dorim să avem roade bune pe ştiinţa-câmp, trebuie să muncim. Ast-fel şi eu, muncind pe câmpulul istoriei după absolvirea Universităţii de Stat din Moldova, în 2010 am fost admis la masterat, apoi la doctorat la Facultatea de Istorie a Universităţii din Veliko-Târnovo “Sf. Sf. Chiril şi Metodii” din Bulgaria.

Pe studentul din Basarabia ar putea să-l intereseze ce reprezintă în sine o instituţie superioară europeană. De aceea vă voi face cunoştinţă cu tradiţia studiilor superioare bul-gare. Universitatea “Sf. Sf. Chiril şi Meto-dii” se află în prima veche capitală a Bul-gariei, oraşul Veliko Târnovo, care este cunoscut ca „Oraşul Ţarilor”. Este situat pe malul râului Iantra, fiind capitala celui de-al doilea Imperiu bul-gar între anii 1185−1393 (în istoriografia română este numit Ţaratul vlaho-bulgar, pentru că a fost un stat multinaţional apărut la Dunărea de Jos, odată cu vic-toria Proto-Românilor (Vlahilor) şi bulgarilor răsculaţi din sudul Dunării împotriva Imperiului bi-zantin). Oraşul vechi se întinde pe trei dealuri: Ţareveţ, Trapeziţa şi Sveta Gora. Fostele reşedinţe ale ţarilor şi ale patriarhilor se află pe dealul Ţareveţ. Oraşul este centrul unuia din cele 28 de districte administrative ale ţării şi numără o populaţie de aproximativ 65 000 de locui-tori “permanenţi”, dar împreună cu studenţii de la Universitatea Sf. Sf. Chiril si Metodii şi de la Universitatea Militară “Vasil Levski”, cifra creşte cu aproximativ 12 000 de locui-tori. De aceea, putem numi Veliko Târnovo şi orăşel studenţesc. Acest lucru poat fi observat în zilele de sărbători, când străzile sunt pline de tineri care vorbesc în diferite limbi: rusă, portugheză, spaniolă, germană, ceea ce se ex-plică prin faptul că în cadrul Universităţii ac-tivează Centre speciale de studiere a limbilor moderne. În cadrul acestora, se efectuează o turaţie a studenţilor pe o perioadă de 3 luni la fiecare jumătate de an. Vara sau în zilele de odihnă străzile oraşului sunt pustii, ceea ce îmi aminteşte de Chişinău, când sudenţii pleacă în vacanţă. Locuitorii sărbătoresc ziua oraşului pe data de 22 martie. Buna localiza-re, clima, resursele naturale, vestigiile istorice bine conservate, păstrarea şi continuarea artei tradiţionale meşteşugăreşti conferă zonei o bună dezvoltare economică. Veliko Târnovo este un important “symbol” al Bulgariei, iar statisticile indică că oraşul şi regiunea se află printre primele 10 cele mai vizitate destinaţii turistice din Europa de Est. În 1997, Veliko Târnovo a primit Premiul “Sustainable Deve-lopment” (Dezvoltare Durabilă) pentru Euro-pa Centrală şi de Est.

Acum, dragul meu cititor, vom trece la

subiectul principal, procesul educaţional, cu care din adâncul veacurilor respiră întreg ora-şul. În epoca medievală, în perioada patri-arhului Evtimii Tărnovschii, în anul 1371 a fost creată şcoala literară. Aceasta a fost o parte componentă a culturii bulgarilor. De aici a pornit reforma de reconstituire a limbii literare bulgare, care s-a transferat apoi în Serbia, Ţările Române şi Cnezatele Ruse. Aici au activat, în afară de patriar-hul Evtimii – Grigorii Ţamblak (a fost mi-tropolitul Kievului între anii 1413−1420), Vladislav Gramatik (extinde tradiţia şco-lii în Serbia), P. R. Slaveicov (poet bulgar, publicist, folclorist şi politician. Dacă şcoa-la literară din Târnovo a moştenit tradiţiile literaturii bizantine, atunci mai târziu, aceste tradiţii le-a pre-luat Universitatea, care a fost con-struită pe exact acelaşi loc la 15 sep-tembrie 1963. Fondatorii ei au fos primul rector, profesorul Alexandăr Burmov şi profesorul Penio Rusev, adepţii ideii de a crea un cen-tru european-ştiinţific la nivel în Balcani. Au fost oameni de

ştiinţă renumiţi şi administratori responsabili, adepţi plini de râvnă şi suporterii ideilor noi, constructive şi promiţătoare. Primii profesori universitari au fost selectaţi ca „recruţi” dintre colegii lor de la Sofia pentru „cauza Târnovi-ană”. Au fost refăcute clădirile vechi, situate în regiunea Munţilor Sfinţi, au fost construi-te săli de seminar şi birouri, catedrele au fost asigurate cu materialul necesar. După o ase-menea muncă grea, noua universitate cu profil umanitar, care îi are ca patroni pe Sfinţii Chiril şi Metodii, creatorii alfabetului slav, s-a plasat pe locul doi după importanţă printre universi-tăţile din Bulgaria.

Astăzi Universitatea din Veliko Târno-vo este un centru european în cadrul căru-ia activează instituţii speciale care se ocupă de problemele ştiinţei la nivel internaţional, iar o dovadă în acest sens sunt conferinţele de prezentare a lucrărilor ştiinţifice, orga-nizate aproape în fiecare zi, cu participarea oaspeţilor din străinătate.

În cadrul universităţii activează două bi-blioteci, una separat − biblioteca facultăţii de Istorie, alta biblioteca universităţii. Baza ma-terială a bibliotecilor este atât de bogată, încât mai multe fonduri au fost transmise bibliotecii din Sofia. Tot aici, ca cercetător în domeniul bulgaristicii, am găsit mai multe manuscrise inedite, care îşi aşteaptă locul şi timpul pen-tru a fi văzute de ochiul specialistului. Intere-sant este faptul că, atunci când cititorul face

comandă pentru o carte anumită şi pleacă, a doua zi lucrarea îl aşteaptă pusă pe o masă anumită, ceea ce, în opinia mea, uşurează lu-crul cercetătorului, pentru care timpul întot-deauna „fuge”.

După cum am menţionat mai sus, eu mi-am făcut studiile de masterat la facultatea de Istorie şi nu pot să trec cu vederea acest “bas-tion” al ştiinţei istorice în Bulgaria. Aici am lucrat sub conducerea profesorului Kalcio K. Kalcev şi, pe data de 28 martie 2011, pentru meritele pe care le-am obţinut în cadrul uni-versităţii, anticipat, am susținut cu succes teza de magistru cu titlul “Emigranţii bulgari în Basarabia la sfârşitul sec. XVIII – prima jum.

a sec XIX în istoriografie”. Ulte-rior, am fost admis la doctorat în cadrul aceleiaşi universităţi.

Facultatea îşi sărbătoreşte ziua între 15 şi 27 octombrie, un fel de săptămână a uşilor deschise, în cadrul căreia se desfăşoară programe culturale,

conferinţe, mese rotunde cu participarea studenţilor, a profesorilor şi a adminis-

traţiei universităţii, unde participanţii îşi expun propunerile de îmbunătăţire a procesului de studiu. Pe parcrsul celor 7 zile, profesorii fac cunoştinţă cu studenţii noi. Venind din Basarabia, am fost primit cu căldură sufletească. În mine bulgarii vedeau un om care reprezintă Republica Moldova şi, probabil, trecutul lor, când au trăit lângă Uniunea Sovetică.

În cadrul facultăţii activează câteva centre importante la nivel naţional pentru studierea “Problemei Macedoniei” şi “Problemei Do-brogei”. Tot aici trebuie de menţionat faptul că, la lecţii, profesorii pun probleme care provoacă multe discuţii, iar noi, studenţii, trebuie să le dezbatem “înarmaţi” cu surse din arhivă. În cadrul lecţiilor sunt aplicate tehnologii noi, orele se desfăşoară cu pre-zentarea video şi power point (slaiduri). De cele mai multe ori, grupele de masteranzi sunt mici, formate din 5-10 persoane, şi asta deoa-rece pentru masterat se propun 17 specialităţi. În opinia mea, lucrul cu grupe mixte uşurează munca profesorului, pentru că acesta reuşeşte, într-o oră şi 15 minute, să transmită fiecărui student tot ce a planificat. Masteranzii sunt sârguincioși, pentru că aici nu este ca la noi, nu sunt locuri bugetare. Pentru fiecare dintre ei a obţine studii superioare este un presti-giu, dar, în acelaşi timp, suficient de greu. De aceea, mulţi masteranzi sunt dintre acei care, după absolvirea universităţii, au lucrat ca să

strângă bani pentru a-şi putea continua studii-le şi a obţine titlul de magistru.

La pauză, care este stabilită de fiecare profesor individual, studenţii merg la cantina studenţească, care seamănă mai mult cu un restaurant decât cu o cantină aşa cum m-am obişnuit să o văd eu. Aici mâncarea este mai ieftină. De exemplu, cu 10 lei moldoveneşti, în afară de ce ai comandat pe loc, poţi să iei mâncare şi acasă, într-o cutie specială.

În continuare, vreau să spun câteva cuvin-te despre studenţii bulgari. După părerea mea, aici studentul nu are naţionalitate, el rămâne cu acest grad fiind şi în Republica Moldova şi în Bulgaria. Divergenţe mari la acest capitol nu sunt. Alta e că europenizarea a influenţat şi din punct de vedere negativ cul-tura studentului bulgar. Aici poţi vedea fiecare a doua fată cu ţigara în mână (chiar dacă ţigă-rile sunt scumpe - o cutie costă 32 de lei mol-doveneşti) şi asta se consideră, în rândurile lor, la modă. În cultura studenţească s-a infiltrat tradiţia de a face Party (sărbătoare de seară), de la ora 22 noaptea până la 4 dimineaţa, mai ales pentru distracţia şi relaxarea prietenilor. Tinerilor le place să se adune în companii,

care sunt numite Kupon, cel care este la party cel mai vesel primeşte o cupă specială ca „ţar na kupon” (regele cuponului sau sufletul companiei). Interesant este faptul că, de cele mai multe ori, aşa sărbători se fac nu ca la noi, în zilele de vineri şi sâmbătă, ci luni, pentru că studenţii vin de acasă cu mâncare. Ce putem spune, nimic nu se schimbă, totul rămâne constant. Cred că trebuie să ţinem minte că aşa am fost şi noi cândva. Şi atunci când oamenii de vârsta a treia spun că în tinereţea lor a fost altfel, nu-i cred, pentru că ei au fost la fel ca şi noi, stu-denţi veniţi de la sate.

Vă amintiţi proverbul medie-val: “Aerul oraşului te face liber”?

Pentru că a fost eliberat de grija pă-rinţilor, studentul preia benevol modul de viaţă al colegilor săi mai mari, pentru a se adapta în junglele de piatră. După cum am observat, acest fenomen n-are graniţe şi vâr-stă. Când citesc “Istoria” autorului latin Am-mianus Marcellinus, care a activat în secolul al IV-lea e.n., observ că el descria în acelaşi fel modul de trai al tinerilor ca şi Nicolae Ior-ga, care a activat în perioada interbelică. Cel din urmă scria că atunci când vizita că-minele studenţeşti el “nu vedea pe nimeni şi nimic, într-un anumit timp toţi au dispărut”. Constat încă o dată faptul că totul e constant în istoria omenirii. Aşa suntem noi.

Aşa că, dragul meu coleg din Basarabia, eu îţi răspund la întrebarea: Ce trebuie să fa-cem cu viaţa noastră?: trebuie să o folosim în aşa mod, ca ea, mai târziu, să dea rezul-tate concrete, şi anume acele pe care le-am aşteptat pe parcursul anilor de studii, înce-pând chiar din liceu. Eu am dorit să mă ocup cu ştiinţa. Acum sunt în ea, am obținut titlul de magistru în istorie şi sunt mândru că, în procesul de strângere a roadelor de pe tărâmul ştiinţei, am trecut două şcoli superioare mari: cea din Chişinău şi cea din Veliko Târnovo. Şi nu regret niciun pic pentru toate prin câte am trecut, deoarece toate doar acum încep.

Ivan DUMINICA, doctorand, Universitatea

„Sf. sf. Chiril şi Metodii” din Veliko Târnovo, Facultatea de Istorie

Peste două săptămâni creş-tinii din întreaga lume vor

sărbători Sfintele Sărbători de Paşti. Este bucuria sufletească a oamenilor cu credinţa în Dum-nezeu–Tatăl, care şi-a jertfit Fiul pentru mântuirea noastră, pentru a fi împreună şi a face numai bine pe pământ.

În această luminoasă zi vom sta la masa de sărbătoa-re şi noi, membrii familiei noastre, deşi părinţii mei sunt divorţaţi. La ora patru, în Dimineaţa Învierii, vom merge cu toţii la biserică şi vom face (cu lumânările aprinse) câteva cercuri împrejurul Sfântului Locaş, apoi vom aş-tepta ca feţele bisericeşti să ne sfinţească darurile, după care va lua sfârşit Postul cel Mare.

ZIUA CARE NE PURIFICĂ ŞI NE LUMINEAZĂ Altarul credinţei

În acest an, Universitatea din Veliko Târnovo “Sf. Sf. Chiril şi Metodiu”, Bulgaria, care a încheiat cu Universitatea de Stat din Moldova un acord de colaborare, va sărbători în prima decadă a lunii mai, curent, 50 de ani de la fondare. Cu acest prilej, inserăm mai jos articolul de faţă care vine să-i familiarizeze pe studenţii basarabeni cu această instituţie de prestigiu din spaţiul balcanic.

Câteva cuvinte despre autorul nostru Ivan Duminica. A absolvit cu eminenţă Facultatea de Istorie şi Psihologie în anul 2010. În prezent este doctorand la sus-numita instituţie de

învăţământ superior din Ţara Trandafirilor. Vorbeşte fluent în câteva limbi: în cea maternă – limba romani, în bulgară, rusă, română şi engleză. Ivan Duminica este un tânăr înzestrat din categoria celor care au prins cu mult curaj taurul de coarne (vorba din popor), ştiind ce vrea de la viaţă şi cum trebuie să-şi canalizeze energiile astfel, încât să poată ajunge acolo unde îi este chemarea. Cu alte cuvinte, lui Ivan Duminica nu-i este frică să intre într-un râu cu apele furtunoase pentru a-l stăpâni şi a-l prinde în diguri.

Mihai MORĂRAŞ

Stema Universităţii „Sf. Sf. Chiril şi Metodii”

din Veliko Târnovo.

Campusul universitar din Veliko Târnovo. Сetatea regală Ţareveţ din Veliko Târnovo.

Tinereţe, vis cutezător„O VIAŢĂ AVEM...”

Ne vom întoarce acasă ţinând cu grijă în mână lumâ-nările, astfel ca Lumina Învierii să se răspândească în toate colţişoarele căminului nostru familial. Ne vom aşe-za smeriţi la masa de sărbătoare şi vom ciocni câte un ou roşu, vom gusta din vinul de pe masă şi ne vom înfrupta din bunătăţile pe care le-au pregătit părinţii.

Desigur, îl vom vizita şi pe bunelul nostru, apoi, pe la ora prânzului, vom merge la cimitir unde îşi odihnesc somnul de veci bunica şi alte rude apropiate.

Acesta este ritualul care ne purifică, ne face mai buni şi ne ajută să trecem mai uşor peste greutăţile şi încercă-rile vieţii.

Aliona CUŞNIR,studentă în anul I, gr.rusa, nr.113,

Facultatea de Limbi Şi Literaturi Străine

UNIVERSITATEA 923 aprilie 2013, nr.9 (143)Meridianul creației

Pagina Literară

LIMBA MEADe la strămoşi am moştenitO limbă dulce şi duioasă.Al nostru grai l-am îndrăgit,Şi il vorbim cu toţi acasă.

Ca mama limba mi-o iubescEa n-are preţ, mi-e scumpă foarteDe mică grai român vorbescÎn suflet are-un loc aparte.

Ce multe limbi pe lume sântPe toate nimeni nu le ştieÎn limba mea orice cuvântE cald şi plin de armonie.

Duioasă-i limba lui, şi-a taŞi au ceva a lor anumeDar mai frumoasă ca a meaNu cred să fie alta-n lume.

ALĂTURICând copleşită sunt de bucurieSau vin cu gândul în copilărie,La greutăţi, durere şi la bineTe văd alături, Mamă, lângă mine!

Când dai pânica dulce la cuptorAş vrea să-ţi fiu şi eu de ajutor Şi când m-apasă dorul după tineTe simt aproape, Mamă , eşti cu mine!

În cântece de dragoste şi jale,Îmi pare că aud şoaptele tale,În freamătul de codru, valuri lineTe - aud, Măicuţă, esti în gând la mine!

Când mă lovesc, îmi amintesc de tineŞi-ţi spun să fii pe pace, eu sunt bine!Când inima se zbate-n disperareTe strig, Măicuţă, dar nu-ţi spun că doare.

De multe ori te chem să-mi dai povaţă,Căci numai tu-mi vreai binele în viaţă,lar când mi-i greu şi dorul nu mă lasăNu te mai chem, dar mă pornesc Acasa!

O, Doamne, ține-o ani mulţi sanătoasăSă ştiu că cineva m-asteaptă Acasă,Caci n-am nimic mai sfânt decât o veste De la Măicuţa care mă iubeşte!

...A descoperit-o doamna Galina Dragalina, ca pe o fire sensibilă şi ro-mantică, la o lecţie de laborator (vezi poezia Odă păianjenului). Ambele - şi doamna profesor Galina Dragalina, şefa Catedrei de Chimie Analitică şi Organică, şi noua discipolă a domniei sale Cristina Neaga, s-au regăsit, fie-care la vremea sa, în poezie. Dar, ce miracol este Poezia! Chiar şi un chimist poate fi un romantic mai profund şi mai sensibil decât cel mai convins şi irecuperabil romantic!

Spunea genialul romantic G. Byron: „În poezie, nimic nu e mai greu decât începutul – poate , doar sfârşitul”.

Autoarea acestor versuri , fostă absolventă a Colegiului de Medicină din Bălţi, se află la inceput de drum. Îi dorim ca acest început să fie unul de bun augur!

Să-ţi fie pana mereu înmuiată în nectarul creaţiei poetice, dragă Cristina!Mihai MORĂRAŞ

MAI SUNT ROMANTICI ŞI-N ACESTE TIMPURI...

Păianjenul, din simplă curiozitateVrând să afle ce-i aceea distilareVenise într-o zi la noi la facultate,Când studiam metoda de purificare.

Fiind micuţ de tot pornise pe de-a dreptulŞi nimeri direct chiar în generatorProbabil că vroia s-o facă pe deşteptulCa să se vadă el în centrul tuturor.

Am început să încălzim generatorulIar cineva pe loc a observat cum dânsul

UN VIS - CALEIDOSCOP (După M.Eminescu)

Tăcere este totul şi nemişcare plină,O linişte profundă ca într-un vechi castelNici vântul nu mai bate, nici codrul nu suspină,Daor lacul doarme-n pace, şi bărcile la fel.

Se-aprind pe boltă stele tot una câte una,Lumini prin tot sătucul încep a se vedeaTârzie-n astă seară pe cer apare luna,Şi doar privighetoarea se-ascunde undeva.

Spre lacul plin cu nuferi privesc cu nerăbdareŞi stau în luntrea mica fixată lângă malIar clipa aşteptării atât de lungă-mi pareIar umbra ta se pierde departe-n vârf de deal.

Doar taina înserării acuma stapâneşteŞi-o linişte adâncă coboară sus din cer.Ca prinsă-n colivie inima-mi zvâcneşteŞi-o altă stare-n clipa aceasta nu mi-o cer.

E-aproape miezul nopţii, afară se răceşte,Din codrii deşi adie un miros sec de brad,Sus luna tot mai plină, de-acolo ne zâmbeşteŞi razele-i de aur de-asupra noastră cad.

CASA MEACasa mea scăldată-n soareDoar la tine mă gândescŞi-mi duc dorul tot mai mareÎnspre cuibul părintesc.

Tu eşti totul pentru mine: Mamă, tată, frate drag Clipe dulci de fericire Sub cireşul cel din prag.

Dar m-am dus în lumea mareŞi te-am părăsit, mă iartă…Azi ţi-aduc din depărtareDorul ce nu-ncape-n poartă...

Să revin nu am răbdare Pe vreo doua zile-trei Să nu simt cât sunt de mare Lângă ei, părinţii mei.

Fie soarta să mă poartePe un drum uşor sau greuDar la casa părintescăŞtiu c-am să revin mereu.

TU (După Grigore Vieru)

Nu te-am sunat asearăSă văd ce-i zice tuChiar dac-o să te doarăSă văd ce-i zice tu.

ODĂ PĂIANJENULUISe chinuia sărmanul cu încetişorul Să iasă – afară şi îl apucase plânsul.

Şi-atuncea i-am mai oferit a doua viaţă,Dar totuşi am continuat experimentulIar el, plimbându-se prin tubul lung în faţăCazuse iarăşi în strânsoare, neatentul!…

Era tirziu deja...eu indispusă foarteSimţeam pentru păianjen o durere vieŞi m-am decis să scriu neapărat o carteDespre păianjenul la ora de Chimie.

EUSunt pasărea ce se înalţăAcolo sus, cât mai departe,Şi-atâtea le-am trecut prin viaţăÎncât ar fi de-o-ntreagă carte.

Ştiu ce-mi doresc, iar când mi-i răuEu nu cedez în clipe greleCăci ştiu c-acesta-i drumul meu –Să trec prin greutăţi spre stele.

În lumea asta rece, dură,Am învăţat să fiu mai tare.Iar dintr-o zi mai grea, mai surăÎnvăţ să fac o zi cu soare.

Voi reuşi să trec prin toateChiar dacă viaţa mă loveşteFiindcă-n pieptu-mi mi se zbateO inimă care iubeşte!

PUTEAM FI…Puteam fi înger,dar nu sântC-aşi fi departe de pământ.Dacă doream puteam fi stea,Dar e prea sus de lumea ta.

Puteam sa fiu rază de soare Dar e fierbinte şi-arzătoare Puteam fi mare-ntinsă,lină Dar rece-i şi fără lumină…

Puteam fi nufăr înflorit,Dar n-aş putea să te cuprindPot fi orice ce mi-aş dori,Dar mi-i mai drag a te iubi.

De-aşi fi un înger,stea ori mare Sau nufăr înflorit sub soare O veşnicie-aşi plânge-n mine Căci prea departe-a-şi fi de tine…

Zâmbii la un străinSă văd ce-i zice tuŢi-am spus că azi nu vinSă văd ce-i zice tu

La revărsat de zori pe mal de marePictam un început de răsărit Al soarelui cu faţa-i lucitoareCe parcă din adâncuri a ţâşnit.

Pictam azurul cerului de varăC-o pasăre ce se-nalţă-n tării Cu adierea vântului uşoarăPe-aripele acelei ciocârlii.

Ti-am spus că poţi să pleciSă văd ce-i zice tuDeşi-s a ta pe veciOrice n-ai spune tu...

UN VIS CU PICTURIPictam şi- amurgul reflectat în mareŞi inimile-a doi îndrăgosţi -Era târziu dar n-am mers la culcareChiar dacă ochii erau obosiţi.

La miez de noapte sub lumina luniiPictam cu grijă bolta înstelatăApoi am stat s-ascult tăcerea lumiiDar bătu ceasul… mă trezii de-odată.

Nu-ntelegeam ce-a fost, ce s-a-ntâmplatŞi doar atunci când ochii am deschisAm înţeles că totul ce-am pictat N-a fost decât un vis cu-n Paradis...

Cristina NEAGA,anul I,

Facultatea de Chimie şi Tehnologie Chimică

Redactor-ºef: Mihai MORÃRAªDesign ºi machetare computerizatã: Maria BONDARI

Corector: Viorica MOleAOperatoare: Nata GRIGORIțĂFotoreporteri: Marina CeBOTARI ºi Karim GRAID

editor: USM. Tiraj 1000 ex.Comanda: 160

Adresa: str. A.Mateevici 60, MD 2009Blocul II (Anexa), bir.15, tel. 57-76-39Versiunea electronicã: www.usm.md/ziar

Vorbirea corectă

... Un prezentator TV, anunţând rezultatele concursului desfăşurat de respectiva televiziune, i se adresa câşti-gătorului astfel: „Iată premiul. Vi-l în-mân!”. Premiul, nici vorbă, este un lu-cru bun, numai că el nu „se înmână”, ci se înmânează.

Pentru a evita asemenea gafe, este de reţinut că există verbe la care se greşeş-te, pentru că se fac nişte false analogii cu formele mai obişnuite, mai familiare.

De exemplu, verbele care la infinitiv se termină în -a (a lucra, a urma, a dansa, a cânta, a lăuda, a aduna) se conjugă şi cu şi fără -ez (lucrez, urmez, dansez, dar cânt, laud, adun). Iar verbul a înmâna, de la care am pornit, face parte exact din

categoria celor care se conjugă cu -ez (eu înmânez, tu în-mânezi ş.a.m.d. şi nu „eu înmân, tu înmâni”). Tot cu -ez se conjugă verbele a decerna: decernez, decernezi (nu „decern, decerni”) şi a copia: copiez, copiezi, copiază, copiem, copi-aţi, copiază (nu „eu copii”, „ei copie” şi nici „copiează”).

Printre „capcanele” ortografice ale verbelor de conjugarea I sunt şi cazurile când înaintea sufixului -ez se păstrează vo-cala e din rădăcină, astfel că în cuvânt apar doi de „e”: atenţie la verbul a crea, care are la prezent formele creez, creezi, creează, creăm, creaţi, creează, iar gerunziul este creând; la fel se conjugă verbul a agrea – agreez, agreezi, agreea-ză, agreăm, agreaţi, agreează. Regula este simplă: formele de prezent constau din rădăcina cre-+ terminaţiile -ez, -ezi, -ează, -ăm, -aţi, -ează, exact aşa acestea se adaugă la rădă-cina lucr- constituind formele lucrez, lucrăm şi celelalte, la

care practic nu se greşeşte, astfel că formele verbului a lucra pot fi folosite ca repere pentru a verifica ortografia lui a crea sau a agrea.

Pe de altă parte, conform DOOM-ului, se conjugă fără -ez verbul a ignora, deci: ignor, ignori, el ignoră, ei ignoră etc. (nu „ignorez”, „ignorează”). Şi să nu uităm de verbul a continua: la prezent pers. I avem forma eu continui, şi nu „continuu”, cum se scria anterior. Chiar dacă aceasta coincide cu cea de persoana a II-a – tu continui, ea măcar se pronunţă mai uşor, căci cei doi de „u” la sfârşit de cuvânt nu prea sunau bine în română.

Să scriem corect: eu continui să nu-i agreez pe cei ce copiază la examene.

Irina CONDREA,şefa Catedrei Limba Română, profesor universitar

În primăvara acestui an, la 8 aprilie, Svetla-na Veselovschi, cunoscută dirijoare de

muzică corală, lector superior la Facultatea de Arte Frumoase (Secţia Dirijat Coral) a Univer-sităţii de Stat din Moldova, a rotunjit o frumoasă vârstă. Originară din oraşul Chişinău, este des-cendentă dintr-o familie de intelectuali - Alexei Ciocan şi Nadejda Cuşnir. Svetlana Veselovschi a parcurs toate treptele învăţământului muzical din republică: în 1971-1981 – Şcoala de muzi-că „Eugen Coca”; în 1981-1985 – Colegiul de Muzică „Ştefan Neaga”; în 1987-1992 – Acade-mia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice „Gavriil Muzicescu”, clasa Dirijat Coral. Între anii 1999 şi 2001 îşi continuă studiile în cadrul Departamentu-lui de Translatori al Cen-trului de Studii Postuni-versitare al Universităţii de Stat din Moldova.

După finalizarea stu-diilor, în perioada 1981-1989 activează în cadrul Ministerului Culturii şi Educaţiei (Departamentul cultură), la Universi-tatea de Stat din Moldova (mai întâi, în calitate de instructor pe cultură la Casa de Cultură a USM, ca lector superior la Facultatea de Arte Frumoase). Din anul 1991 se află în fruntea co-lectivului coral studenţesc „Lira”. Acum şase ani i-a fost încredinţată Corala Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

În calitate de profesoară de dirijat coral la Fa-cultatea de Arte Frumoase Svetlana Veselovschi depune eforturi susţinute pentru a educa dragos-tea de cântec, de muzica corală românească şi universală, astfel contribuind la cultivarea cali-tăţilor estetice multor generaţii de studenţi. Dar educaţia estetică în cadrul Facultăţii de Arte Frumoase nu se reduce numai la a educa tine-retul studios, astfel încât să reacţioneze adecvat la valorile artistice, ci să devină receptivi la toa-te modificările operate în plan social-cultural. Străduinţele dnei Veselovschi sunt direcţionate, în special, spre a-l face pe student să devină ex-ponentul anumitor valori, în primul rând, al ce-lor general-umane. Iar rezultatele activităţii sale nu se lasă aşteptate. Ele pot fi uşor observate la orice manifestaţie culturală desfăşurată cu par-ticiparea studenţilor Secţiei Dirijat Coral, drept mărturie servind aprecierile meritate, pe parcur-

sul anilor, ale publicului spectator nu numai din ţară, dar şi al celui de peste hotare – România, Franţa, Belgia, Germania, Polonia, Bulgaria, Estonia, Ucraina etc.

Colectivul studenţesc „Lira” este laureat al Festivalului Internaţional de muzică creştină bi-sericească „Hajnowka” (Polonia, ediţiile 2009, 2011); al Festivalurilor Internaţionale de muzi-că corală: „Prof. Georgi Dimitrov” (Varna, Bul-garia, 2005), „A ruginit frunza din vii” (ediţia a IV-a 2012); al Festivalului Naţional de inter-

pretare corală „Gavriil Muzicescu” (2011); al Festivalurilor naţionale şi internaţionale de folclor „Colinde-colinde” (edi-ţia I, 2010, ediţia a III-a, 2012), „Tradiţii de iarnă” (Braşov, România, 1991); al Concursului Naţional „La izvoare” (2010) etc.

În calitate de lector superior la Faculta-tea de Arte Frumoase, Svetlana Veselovschi s-a

încadrat activ şi în activitatea ştiinţifică. Este autoarea câtorva articole dedicate artei cora-le, acestea fiind inserate în Analele Universi-tăţii de Stat din Moldova.

Svetlana Veselovschi a negat întotdeauna principiul de a rămâne în turnul său de fildeş, muncind pentru cei mulţi, pentru cei care se interesează şi care au îndrăgit muzica corală. Prin firea sa, este un spiritus rector – un pro-fesor care ştie să coaguleze energiile şi forţele celor tineri, dornici de frumos, care împărtă-şesc doctrina maestrului.

La frumoasa vârstă, rectoratul Universităţii de Stat din Moldova, profesorii de la Faculta-tea de Arte Frumoase, administraţia Casei de Cultură a USM, discipolii săi îi urează doam-nei Svetlana Veselovschi, apreciindu-i calităţile profesionale remarcabile, bunătatea şi generozi-tatea de care a dat dovadă pe parcursul anilor, sănătate deplină, împliniri şi bucurii atât în sâ-nul familiei proprii, cât şi al colectivului în care munceşte.

Vivas, noster professore ! Crescas ! Flore-as ! Semper sitis in flore !

Valentin TOMULEŢ, decanul Facultăţii de Arte Frumoase,

doctor habilitat în ştiinţe istorice,profesor universitar

Tânărul care practică sportul în mod organizat, într-un colectiv orientat

spre performanţă, ajunge în timp să do-bândească deprinderi comportamentale şi de caracter ce-l evidenţiază colegii lui. El devine conştient de faptul că marile victorii nu se pot obţine preferând varianta (comună multor tineri din ziua de azi) în care pretind acţiuni simple şi uşoare, obţinute repede şi, de regulă, fără rost, ci pe aceea care impune o muncă temeinică, difici-lă, plină de sacrificii de tot felul, capabilă să asigure fortificarea psihologiei în-vingătorului şi personali-tăţii sportive, toate acestea constituind căile de acces către podiumul competiţi-onal naţional şi internaţi-onal.

Anume acest pream-bul vine în susţinerea unor performanţe, demne de admirat, ale Nataliei Lu-chiv, maestru internaţional al sportului la dans spor-tiv, studenta Facultăţii de Drept, an.I, gr.106.

De circa 14 ani (de 5-6 ori pe săptămână câte 2,5-3,5 ore), de la vârsta de cinci ani, această splendidă domnişoa-ră practică dansul în cadrul faimosului şi inegalabilului Club Sportiv „Codreanca”, în fruntea căruia se află dl Petru Gozun – fondatorul şi sufletul acestui club cu renu-me mondial, Artist al Poporului, Maestru în Artă şi Antrenor Emerit al R.Moldova, distins cu „Ordinul Republicii”.

Tânăra şi talentata noastră dansatoare, de circa şapte ani, este membră a echipei na-ţionale de dans sportiv, la diferite categorii de vârstă: juniori, tineret, seniori, reprezen-tând cu brio Republica Moldova la cele mai prestigioase competiţii de pe mapamond.

Din palmaresul său impresionant am pu-tea remarca titlurile de : campioană mondi-ală la 10 dansuri, tineret, 2011; vicecam-pioană a Europei, 10 dansuri, 2011; locul III şi medalia de bronz la campionatul Europei între studenţi, Moscova, 2013; posesoare a medaliilor de aur, argint sau bronz la concursurile internaţionale din

Germania, Polonia, Italia, Letonia, Fin-landa, Bulgaria, România, Ucraina, Ru-sia, Bielarus, Ungaria, Spania, Grecia şi Canada.

Dar câştigul cel mai mare al Nataliei, care rezultă din aceste performanţe şi antre-namente extenuante desfăşurate în colectiv şi în diverse concursuri, ia forma spiritu-lui sportiv dobândit de tânăra performeră. Acesta este un spirit de nobleţe, de fair-play,

pentru că are un caracter fra-tern prin sentimentele pe care le naşte şi le susţine competiţia în parteneriat cu coechiperul său Ion Sîmboteanu (licean în cl.XII, Liceul Teoretic „Onisi-for Ghibu”) şi în confruntarea loială cu adversarul. În plus, această caracteristică a perso-nalităţii sportivei se fortifică prin faptul că dânsa are posibi-litatea şi obligaţia de a-şi eva-lua capacitatea şi aptitudinile în diferite etape ale pregătirii sale, precum şi distanţa care o separă de ceilalţi colegi sau competitori.

Spiritul sportiv al viitoa-rei juriste – Natalia Luchiv – este bine ancorat în personali-tatea ei şi o va proteja de peri-

colul devierilor comportamentale cu care se confruntă sistemul de drept din R.Moldova, iar acesta, adică spiritul sportiv, îi va confi-gura şi apăra un traseu unic al său pe care să poată înainta temeinic pentru a atinge obiec-tive majore însoţite de însuşiri morale.

Îţi transmitem, dragă Natalia, since-re sentimente de admiraţie pentru acest traseu existenţial şi performanţial, ales de tine, în această etapă dificilă de accedere a R.Moldova în spaţiul european de valori. Boris BOGUŞ,

şef Catedra Cultură Fizică şi Sport „V.Plîngău”, profesor universitar ,

Antrenor Emerit al R.Moldova, OM EMERIT.

P.S. În ziua de 14 aprilie 2013, la spec-tacolul aniversar “40 de ani de la fondarea Clubului Sportiv Codreanca”, domnişoarei Natalia Luchiv i-a fost decernată Diploma Guvernului R. Moldova de Gradul I.

NATALIA LUCHIV: SPIRIT SPORTIV, GRAŢIE ŞI PERFORMANŢE

Sâmbătă, 20 aprilie 2013, a fost marcată Ziua Internațională

a Astronomiei. Acesta este un eve-niment anual, destinat să ofere un mijloc de interacțiune între publicul larg, oamenii pasionați de astrono-mie și astronomii profesioniști.

Acest eveniment a fost inițiat în 1973 de către Doug Berger, președintele Asociației Astronomi-ce din California de Nord. Intenția

lui era de a instala diverse telescoape în zonele urbane aglomerate, astfel încât trecătorii să se poată bucura de vederi ale cerului. De atunci evenimentul s-a extins în multe țări ale lumii, inclusiv în Europa, unde este spon-sorizat de un șir de organizații asociate cu astronomia.

Ziua Astronomiei este marcată într-o zi de sâmbătă, între mijlocul lunii aprilie și mijlocul lunii mai, și este

programată în așa fel încât să aibă loc la sau aproape de faza de prim pătrar a Lunii, când ea este văzută seara pe cer ca un semicerc cu convexitatea spre vest. În acest an Luna a fost la primul pătrar la 18 aprilie. Faptul că această zi este legată de faza respectivă a Lunii înseamnă că eve-nimentul se întâmplă la o dată diferită în fiecare an, nu la o dată stabilită anume în calendar.

În 2007 s-a adăugat o a doua Zi a Astronomiei, progra-mată să aibă loc toamna între jumătatea lunii septembrie și mijlocul lunii octombrie, într-o zi de sâmbătă la sau aproa-pe de primul pătrar al Lunii. În anul curent aceasta va avea loc sâmbătă, 12 octombrie.

Ziua Astronomiei face parte din Săptămâna Astrono-miei, care începe în ziua de luni a săptămânii în care se marchează Ziua Astronomiei.

Ștefan D. TIRON,şef Secție Relații Internaționale,

Universitatea Academiei de Ştiințe

Universul aproape

NU CÓPII, CI COPIEZ ŞI NICI NU ÎNMÂN, CI ÎNMÂNEZ

O VOCAŢIE ONORATĂ: PROFESOARA SVETLANA VESELOVSCHI

ZIUA INTERNAȚIONALĂ A ASTRONOMIEI

Meridianul culturii