1

REVISTA ŞCOLII DE ARTE ŞI MESERII JURILOVCA – NUM ĂRUL 7 – MAI, IUNIE 2007

DIN CUPRINS:

• EDITORIAL – VIOLENTA IN SCOALA

• INTERVIU CU D-NA PROFESOARA DE LIMBA FRANCEZA

• IN VIZOR – EVENIMENTE SCOLARE

• CREEZ, DECI EXIST !

• SUBIECTUL NUMARULUI – CUM VA PETRECETI VACANTA ?

• SA NE CUNOASTEM MELEAGURILE NATALE – EXCURSII IN DOBROGEA

• MULTICULTURALITATE

• TIMP DE PAUZA

• POVESTEA DE FINAL – CUPA „NICOLAE TURCU” 2007

Sirenele – Iştoan Mioara – VI B Desene pe asfalt – Grădini ţa Jurilovca – 1 iunie

2

„ 60 % dintre copii urm ăresc emisiunile TV de peste 3 ori pe zi. Lor li se pare interesant ce văd acolo şi vor să facă şi ei la fel. Alţi şcolari sunt agresaţi acasă de părin ţii lor şi, deoarece nu pot a-şi bate părin ţii, se răzbună pe copiii de la şcoală. Unii copii încep cursuri de lupte pentru a putea face faţă abuzurilor şi luptelor din şcoli. Toate aceste întâmplări se produc de la o palmă, o glumă de prost gust, o vorbă urâtă, certuri, ori pentru că unii se cred şmecheri sau vor să-şi facă singuri dreptate. După aceste cauze se poate ajunge la careu în faţa şcolii, la poliţie sau chiar la o bătaie din partea părin ţilor copilului care a fost abuzat.” CHIRIŢĂ CARMEN – V

„ Violenţa este o formă de manifestare a unor indivizi ale căror comportamente şi limbaj suferă din cauza lipsei de educaţie şi control. În ultima vreme întâlnim cazuri tot mai frecvente de violenţă în şcoli. În locul în care principiile de funcţionare le reprezintă educaţia şi disciplina au apărut, mai nou, starea de nesiguranţă, limbajul necivilizat şi comportamentele desprinse parcă dintr-un meci de box. Bătăile între elevi au loc aproape zilnic şi, mai nou, bătăile sunt modalitatea de exprimare şi a fetelor. Până şi atitudinea şi limbajul fa ţă de profesori sunt necivilizate şi lipsite de respect. Toate acestea se întâmplă din cauza lipsei de educaţie, a unor exemple negative preluate de la televizor sau de la calculator. Violenţa poate duce de la certuri şi accidente până la cazuri extreme, crimă, şi la formarea unor indivizi certaţi cu regulile bunului simţ şi chiar cu legea.” PERIŢ ANCA – VI A

„ Cel mai des întâlnite agresiuni în şcoală sunt înjurăturile, vulgarit ăţile, ameninţările, intimid ările şi gesturile agresive moderate cum ar fi îmbrâncelile sau loviturile uşoare. Bătăile între elevi au un caracter ocazional, cele mai multe dintre ele apărând în timpul pauzelor şi se sfârşesc după ore, adică în afara şcolii. Majoritatea conflictelor apar de la simple copilării. Fetele sunt mai uşor de provocat şi au o agresivitate a limbajului sporită, pe când băieţii intr ă mai greu în conflict, dar se poate ajunge la incidente mai grave. O problemă sunt şi „taxele de protecţie”. Cei care cer aceste taxe sunt persoane, de regulă, din afara şcolii, cu vârste cuprinse între 17-20 de ani, care cer bani, ţigări, mâncare. Unii copii afirmă ca sunt abuzaţi de unii profesori, dar nu prea se iau măsuri şi comportamentul lor este tolerat. Sunt cazuri când profesorii mai lovesc elevii sau sunt cazuri de comportament tendenţios faţă de fete. Pentru cazurile de violenţă de foarte multe ori este vina părin ţilor sau a profesorilor că nu iau unele măsuri necesare. Violenţa nu este bună pentru că, din cauza ei, se poate ajunge la lucruri grave: crime, abandon şcolar, consum de tutun, alcool şi chiar droguri. F ăcând alte activităţi precum cititul, practicarea unui sport sau a unui hobby poate să nu apară violenţa.” EFTEI IULIA – VI B

EDITORIAL – VIOLENŢA ÎN ŞCOALĂ

3

Vă place meseria de profesor ?

Da. De aceea mi-am ales această meserie.

Vă place să lucraţi cu copii ?

Da, îmi place să lucrez cu copiii.

De câţi ani predaţi în această şcoală ?

De 20 de ani.

Dacă-ar fi ca Dumnezeu să vă ia trei lucruri din via ţă, care-ar fi acelea ?

Niciodată nu ne gândim să ne fie luat ceva. De obicei ne gândim ca Dumnezeu să ne dea sănătate, putere de muncă …

Să zicem că ar trebui să daţi o sumă de bani. Cui aţi da aceşti bani ?

Dacă-ar fi să am aceşti bani i-aş da unui spital pentru ca oamenii să beneficieze de o îngrijire mai bună.

Când vă pregăti ţi să mergeţi la muncă, la ce vă gândiţi ?

Să-mi ţin ora cât mai bine pentru a fi înţeleasă de copii.

Care-ar fi primele trei lucruri pe care le-aţi schimba la şcoala noastră ?

Aş schimba uşile, şi acum vorbind serios, ar trebui să îmbunătăţim disciplina şi să-i determinăm pe elevi să ţină mai mult la curăţenie.

INTERVIU CU DOAMNA PROFESOARA DEINTERVIU CU DOAMNA PROFESOARA DEINTERVIU CU DOAMNA PROFESOARA DEINTERVIU CU DOAMNA PROFESOARA DE

LIMBA FRANCEZA, ONOFREI MARIANALIMBA FRANCEZA, ONOFREI MARIANALIMBA FRANCEZA, ONOFREI MARIANALIMBA FRANCEZA, ONOFREI MARIANA REPORTERUL

D-na ONOFREI

REPORTERUL

D-na ONOFREI

REPORTERUL

D-na ONOFREI

REPORTERUL

D-na ONOFREI

REPORTERUL

D-na ONOFREI

REPORTERUL

D-na ONOFREI

REPORTERUL

D-na ONOFREI

REPORTER: TITOV EMILY-DENISA – VIII

4

� Excursia de documentare realizat ă de membrii colectivului redac ţional al

revistei, în cadrul proiectului P.I.R. , „Vedem, sc riem şi to ţi citim”, la mănăstirile nord-dobrogene, Celic-Dere şi Coco ş, pe data de 31.03.2007;

� Locul II ocupat de elevul Mihailov Florian în cadru l competi ţiei de cros, „Cupa Prim ăverii”, desf ăşurat ă la Tulcea pe 5.04.2007

� Vizita domnului Paul Vale, din Manchester, Marea Br itanie, şi a reprezentantului Oracle România, Pop Liviana, în ca drul proiectului Think.com şi lucrul cu elevii implica ţi în proiect, al ături de prof. Stoenic ă Vasile, în data de 17.04.2007;

� Excursia de documentare realizat ă de membrii colectivului redac ţional al revistei, în cadrul proiectului P.I.R. , „Vedem, sc riem şi to ţi citim”, la Monumentul Tropaeum Traiani, de la Adamclisi, pe da ta de 21.04.2007;

� Concursul cu tema „Înc ălzirea global ă”, organizat cu elevii claselor a VI-a în data de 11.05.2007 şi câştigat de elevii clasei a VI-a B;

� Cupa „Neculai Turcu”, aflat ă la a II-a edi ţie, şi desf ăşurat ă în data de 19.05.2007, în amintirea profesorului de educa ţie fizic ă, Turcu Neculai. Au fost 5 şcoli participante. Ambele concursuri, fotbal-b ăieţi şi handbal-fete, au fost câ ştigate de elevii SAM Topolog. Şcoala noastr ă a ocupat locul V la fotbal-b ăieţi şi locul II la handbal-fete;

� Locul II ocupat la faza zonal ă şi men ţiune la faza jude ţeană a concursului „Educa ţia rutier ă-educa ţie pentru via ţă”, de c ătre echipajul şcolii noastre, coordonat de domnul maistru C ălin Tudor;

� În cadrul concursului de reviste şcolare, Tulcea – 19.05.2007, revista noastr ă a ob ţinut o bine meritat ă men ţiune;

� Activitatea „Desene pe asfalt” desf ăşurat ă cu ocazia zilei de 1 Iunie, de către gr ădinarii de la Gr ădini ţa Jurilovca;

� Menţiune la concursul „Copiii Deltei şi Uniunea European ă”, organizat pe 5.06.2007 de către ARBDD Tulcea şi ISJ Tulcea. Echipa a fost format ă din elevele Feodot Otilia-VI B, Vasile Emilia-VI B şi Ghincu M ădălina-VI A şi coordonat ă de prof. de biologie, Avram Lumini ţa;

� Locul II ocupat la concursul „Suntem fii ai acestui pământ”, Tulcea – 9.06.2007, de către grupul „Cibis”, condus de educ. Zai ţ Paula şi înv. Nicanov Glafira;

� Locul I, sec ţiunea „Fantezii coregrafice”, ocupat de grupul de d ansuri moderne al şcolii Jurilovca şi locul II, aceea şi sec ţiune, ocupat de grupul şcolii S ălcioara, ambele conduse de prof. de educa ţie fizic ă, Ivanov Victori ţa, în cadrul concursului „Nuferii Deltei”, Tulcea – 10.06.2007.

IN VIZOR IN VIZOR IN VIZOR IN VIZOR –––– INFO SCOLAR INFO SCOLAR INFO SCOLAR INFO SCOLAR

5

IMAGINILE VORBESCIMAGINILE VORBESCIMAGINILE VORBESCIMAGINILE VORBESC

La Mănăstirea Celic-Dere La Mănăstirea Cocoş Think.com - Vizita domnului Paul Vale, din Marea Britanie, şi repr. Oracle, Liviana Pop

6

Locul II ocupat de Mihailov Florian la cros Concursul „Încălzirea globală” Adamclisi – Monumentul Tropaeum Traiani Fotbal-băieţi – Cupa „Neculai Turcu” – Handbal-fete 1 iunie la Grădini ţa Jurilovca

7

Locul II la concursul de educaţie rutieră, faza zonală Menţiune la concursul de reviste şcolare

Locul I la concursul „Nuferii Deltei”

Bazilica martirică de la Niculiţel Moaştele martirilor de la Niculi ţel

8 La mare – Meahcai Paula - III La picnic – Petrică Mădălina - III

CREEZ, DECI EXIST !CREEZ, DECI EXIST !CREEZ, DECI EXIST !CREEZ, DECI EXIST ! SECTIUSECTIUSECTIUSECTIUNEA DESENNEA DESENNEA DESENNEA DESEN &&&& COLAJCOLAJCOLAJCOLAJ La pescuit - Feodot Alina – I La plajă – Halca Ana – III Soarele – Procop Mădălina – II E vară ! – Petro Cristina – III

9

Vara – Panait Andreea – II Pe mare – Popovici Cristi – III Desene şi colaje realizate de copiii grădini ţei Jurilovca

10

VARA Iarăşi soarele-a evadat Din închisoarea iernii. Iarăşi ceru-i luminat De bucuria verii. Soarele s-a bucurat Că-i lăudat, Iar norii negrii, plumburii, Sunt prizonierii verii. LUCACI DIANA- VI B

VINE VARA ! Soarele a-nceput să strălucească, El pe noi să ne-ncălzească, Căci vara a sosit Şi pe noi ne-a înveselit. Cu flori multe şi cu drag Ea ne vine azi în prag, Ca să mergem noi la mare Că pe cer este mult soare. MACAR PAULINA - IV

BUN SOSIT, VARĂ ! Bine-ai venit dorită vară ! Tu ne-ai adus căldur ă-n ţară, Ai adus fructe, ai adus flori Şi bucurie pentru noi. Vară, bine-ai venit ! Soarele-i de neoprit Iar păsările călătoare Îşi învaţă puii să zboare. HALCA ANA - III

MAREA Vine vara, bine-mi pare, Cu soarele cel mai mare. Are raze cât mai mari Şi căldur ă ca de rai. Noi plec ăm la Marea Neagr ă, Frumoas ă şi nou ă drag ă. Are valuri foarte mari Spuma lor s ă o tot sari. VARONA DANIELA - IV

sectiunea literarasectiunea literarasectiunea literarasectiunea literara

11

EXCURSIE LA MARE Este o zi frumoasă de vară. Florile viu colorate se bucură de razele soarelui. Acesta parcă aruncă îngeraşi strălucitori. Eu împreună cu părin ţii mei am hotărât să mergem la mare. Aşa am şi făcut. După un drum lung ne-am cazat la un hotel din Mamaia. Apa mării era lini ştit ă. Soarele se privea în oglinda apei, iar noi am intrat în apă spărgând oglinda cristalină. Înotam liniştit ă în apă când, deodată, prietena mea m-a apucat de picioare. M-am speriat foarte tare. Când am văzut-o am început să râdem amândouă cu glas copilăresc. Ochii îmi străluceau de veselie şi se luau la întrecere cu razele soarelui. Am început s-o stropesc cu apă. Deodată am observat ceva. Soarele se vedea-n apă din ce în ce mai slab şi nu după mult timp s-a ascuns în cenuşiul serii. Atunci am plecat cu gândul la acea frumoasă zi de vară. Doresc oricui să petreacă clipe ca acelea, chiar dacă au durat puţin. A fost fantastic ! VOINEA ELIZA - IV

CHEMAREA PĂDURII Un mănunchi de raze străpungea bolta verde care se legăna deasupra-mi. Aerul proaspăt al dimineţii de vară îmi mângâia obrajii. Soarele cu razele ca nişte suliţi străpungea inima întunecoasă a pădurii. În negură zăresc o siluetă necunoscută, iar un glas mă cheamă-n întuneric. Cu paşi săltaţi m-afund în desimea pădurii. O potecă plină de frunze, precum petalele de trandafiri, îmi gâdilă tălpile goale. Zăresc un copac ce părea om, iar în mâna lui ţinea un cuib de păsări ce glăsuiau vesele. Sentimentul pe care l-am trăit la zărirea cuibului nu-l voi uita niciodată ! USTINOV AUGUSTINA - VIII

12

„ Cred că mare parte din vacanţă o voi petrece acasă, la Doloşman, la baltă. În rest voi merge la Tulcea şi la Constanţa. Oricum în vacanţă nu numai mă voi distra, ci voi şi învăţa, mai ales pentru tezele unice din a VII-a. „ – Vasile Emilia – VI B „ Cred că acasă, deoarece mulţi prieteni se întorc de la oraş şi o să mergem în diverse locuri. Cred că distracţia va fi pe primul loc în această vacanţă.” – Leonte Marcel - VIII

„ Nu mi-am făcut nici un plan, dar mi-ar plăcea să merg în deltă. Doresc vacanţă plăcută tuturor elevilor şi cadrelor didactice.”- prof. Avram Lumini ţa „ Nu mi-am făcut planuri de vacanţă, dar cred că voi sta acasă, mă voi juca pe calculator, îmi voi vizita bunicii şi rudele, îmi voi ajuta, cât de bine voi putea, părin ţii.” – Ivanov Robert – VII A

„ În vacanţă mă duc la mine acasă, pentru că eu stau la bunici. Mă duc acolo ca să mă distrez cu prietenii, dar mai întâi am de dat examenul şi sper să-l iau. Să-mi ţineţi pumnii ! – Titov Emily – VIII

„ În această vacanţă m-am gândit să merg la mare, la munte, şi cel mai probabil, cu prietenele mele, în excursii sau să ne petrecem timpul împreună. Pe viitor îmi va mai veni o idee.” – Vlad Georgiana – VII A

„ Acasă, poate şi la pescuit, poate şi la Tulcea sau Constanţa, poate la Doloşman, poate mă plimb cu barca, poate rămân în sat. Asta o să fac eu în vacanţă.” – Popov Cristian – VI B

SUBIECTUL NUMARULUISUBIECTUL NUMARULUISUBIECTUL NUMARULUISUBIECTUL NUMARULUI

CUM NE PETRECEM VACANTA DE VARA ?CUM NE PETRECEM VACANTA DE VARA ?CUM NE PETRECEM VACANTA DE VARA ?CUM NE PETRECEM VACANTA DE VARA ?

13

„ Deoarece pentru mine închinarea la Dumnezeu este pe primul plan, folosesc timpul liber din perioada vacanţei pentru a-mi spori activităţile spirituale, studiez mai mult Biblia şi publicaţiile creştine, frecventez întrunirile, predic altora. În mod special aştept Congresul de district din vară, unde mă întâlnesc cu alte mii de închinători ai adevăratului Dumnezeu. Îmi place mult să petrec o parte din timp cu familia, vizitându-ne prietenii sau mergând în mijlocul naturii.” – prof. Crasovski Simion „ Înc ă nu mi-am făcut planuri, dar cu siguranţă 77,5 % voi avea parte de plictiseală şi restul de 22,5 %, de distracţie.” – Arhip Cristina – VII A

Rubrică realizată de: Condrat Andrei-V, Camineţchi Bianca-VI A, Vasile Emilia-VI B, Arhip Cristina-VII A, Mariniuc George-VII B şi Ustinov Augustina-VIII

MĂNĂSTIRILE CELIC-DERE ŞI COCOŞ Sunt situate în judeţul Tulcea, în apropierea localităţii Niculi ţel. Deşi sunt cunoscute şi le-am mai vizitat, noi toţi cei ce am participat, ne-am dat seama că nu ştim foarte multe despre ele. La Mănăstirea CELIC-DERE, Maica stareţă ne-a povestit despre lucrurile importante ce se găsesc aici şi ne-a oferit informaţiile necesare: - denumirea mănăstirii este de origine turcă, Celic-Dere însemnând „pârâu de oţel”; - este o mănăstire de maici cu hramul Adormirea Maicii Domnului, ce se serbează

SA NE CUNOASTEMSA NE CUNOASTEMSA NE CUNOASTEMSA NE CUNOASTEM MELEAGURILE NATALE MELEAGURILE NATALE MELEAGURILE NATALE MELEAGURILE NATALE

EXCURSIA LA MANASTIRILE NORDEXCURSIA LA MANASTIRILE NORDEXCURSIA LA MANASTIRILE NORDEXCURSIA LA MANASTIRILE NORD----DOBROGENEDOBROGENEDOBROGENEDOBROGENE

Mănăstirea Celic-Dere – martie 2007

14

pe 15 august; - în trecut au existat 2 mănăstiri, una dintre ele aflată pe locul actualului cimitir, ce au fost distruse de un incendiu respectiv de inundaţii; - biserica actuală datează din 1880 şi este cea mai mare. Tot aici se păstrează ceea ce a fost salvat din catapeteasma celei de-a doua biserici; - pictura este realizată în stil bizantin, se găsesc icoane vechi, din care două aduse de la Kiev, Heleusa – icoana Maicii Domnului grabnic ascultătoare, pictura Sf. Drosida, fiica împăratului Traian, ce se găseşte doar în această mănăstire, pictura Sf. Stelian, ocrotitorul copiilor. Tot cu importan ţă deosebită sunt scrierile vechi şi veşmintele bisericeşti păstrate în muzeul mănăstirii; - în mănăstire trăiesc 65 de maici, 3 preoţi şi zilnic se fac 3 slujbe. Printre alte activităţi desfăşurate se numără apicultura, culturi de grâu şi legume, creşterea struţilor. Vizitarea Mănăstirii COCO Ş s-a făcut sub îndrumarea Stareţului, care ne-a prezentat date despre mănăstire: - este o mănăstire de călugări (20-25) şi preoţi; - cea mai veche construcţie din mănăstire este din 1833 şi este reprezentată de clădirea din faţa bisericii, unde se află chiliile. Tot din trecut s-a păstrat şi clopotniţa ce este închinată Maicii Domnului; - numele acestui locaş de cult vine de la dealul Cocoşului şi de la cocoşul ce a cântat şi a arătat călugărilor unde să construiască biserica, aşa cum spune legenda; - prima biserică era situată pe deal, în prezent locul fiind marcat prin nişte cruci; - în cadrul mănăstirii mai poate fi remarcat paraclisul închinat Sf. Nicolae şi inaugurat în 1911, muzeul ce adăposteşte icoane şi vase vechi, sicriaşele cu moaştele celor patru martiri; - pictura bisericii a fost distrusă de cutremurele produse în trecut, de aceea se realizează o nouă pictură în stil bizantin cu fond aurit. Fiecare biserică este unică prin aşezare, peisaj, icoanele ce se găsesc, arhitectură; ele reprezintă importante centre de păstrare a credinţei ortodoxe, dar şi importante obiective turistice. COLECTIVUL REDACŢIONAL AL REVISTEI

15

IMPRESII ALE COPIILOR

• „ În excursia la mănăstirile Celic-Dere şi Cocoş a fost foarte impresionant ce am văzut: icoanele, crucile, locurile sfinţite. Totul a fost minunat, ca o amintire de neuitat. Icoana cu Isus Cristos, de la Celic-Dere, este foarte frumoasă fiindcă se curăţă singură, dar când am fost noi era pe jumătate luminată. Am mai văzut şi alte icoane, dar aceea era cea mai frumoasă.” – Cameneţchi Bianca – VI A

• „Mi-a plăcut excursia pentru că am aflat istoria celor două mănăstiri. Cel mai mult mi-a plăcut cum a povestit stareţa de la Celic-Dere.” – Mariniuc George – VI B

• „ În această excursie, la mănăstirile Celic-Dere şi Cocoş, mi-au plăcut foarte mult picturile şi icoanele. Am aflat şi informaţii despre aceste mănăstiri.” – Ghincu Mădălina – VI A

• „ Mi-a plăcut foarte mult excursia la mănăstiri pentru că am văzut icoane dintre care una era luminată pe jumătate. Legenda icoanei spune că se luminează din ce în ce mai mult în timp, iar ochii lui Isus Cristos se deschid.” – Vidinei George – VI A

ADAMCLISI – MONUMENTUL TROPAEUM TRAIANI

Excursia la Adamclisi a fost una plină de învăţăminte pentru noi toţi. Chiar numele de Adamclisi, ce înseamnă „biserica omului” în limba turc ă, are o rezonanţă istorică. Adamclisi este o localitate situată în partea de sud-vest a judeţului Constanţa. Foarte utile ne-au fost informaţiile oferite de ghidul monumentului. Între regele dac, Decebal, şi împăratul roman, Traian, au avut loc mai multe bătălii între anii 101-102 şi 105-106, la finalul cărora romanii au învins. În cinstea acelor bătălii, Traian a pus meşteri pricepuţi să construiască, la Roma, un monument care să înfăţişeze luptele dintre daci şi romani, care poartă numele de Columna lui Traian. În Dobrogea, la Adamclisi, s-a ridicat un alt monument numit Tropaeum Traiani. De fapt este un altar militar ce cinsteşte eroii care au luptat între anii 101-102. Este o construcţie solidă, construită piatră lângă piatră. Are înălţimea de 40 de metri. Pe zidurile exterioare sunt sculptate 54 de metope, din care 7 lipsesc. Ele reprezintă momente din război, dar au şi alte simboluri cum ar fi cavalerul trac, palmierul. Partea de sus a monumentului, un fel de acoperiş, este formată din 1000 de bucăţi de piatr ă în formă de solzi. În vârful monumentului se află un trofeu, pe care de oriunde îl priveşti crezi că se uită la tine şi nu-i poţi deosebi faţa de spate. Acesta este format din: un trunchi de copac îmbrăcat în armură; la baza trunchiului un dac captiv; la picioarele dacului două femei cu mâinile legate, ce reprezintă supunere. În urma seismelor şi a oamenilor care căutau bogăţii sau pur şi simplu au cărat pietre din monument, acesta a fost în mare parte distrus, dar apoi reconstruit. Fiind în apropiere, am mai vizitat şi ruinele cetăţii de la Adamclisi şi Mănăstirea Sf. Andrei, unde ne-a impresionat peştera în care a trăit apostolul Andrei, creştinatorul românilor, cu numărul foarte mare de pelerini şi turi şti.

COLECTIVUL REDACŢIONAL AL REVISTEI

EXCURSIA LA MONUMENTUL DEEXCURSIA LA MONUMENTUL DEEXCURSIA LA MONUMENTUL DEEXCURSIA LA MONUMENTUL DE LA ADAMCLISI LA ADAMCLISI LA ADAMCLISI LA ADAMCLISI

16

LA LOIRE

1012 km de parcours, elle traverse 1/5 du territoire francais. Prend sa source dans l’ Ardeche. Se jette dans l’Atlantique, a Nantes, par un vaste esuaire. Arrose de nombreuses villes riches en hisoire: Orleans, Tours, Angers, Nantes. Du Nivernais a l’Anjou, elle traverse une superbe vallee a pentes douces. Est borde de 120 chateaux type Renaissance, construits par les rois de France mais aussi par le grands seigneurs: Chambord, Blois, Amboise, Chenonceau … Tout au long de la Loire: 2000 hotels, gites ruraux, camping – caravaning, et chateaux accuillent les touristes qui peuvent jouir de plaisirs varies: canoe-kayak, bicyclette, peche, chasse, tourisme aerien, cheval, circuits culturels et gastronomic.

Monumentul de la Adamclisi, cetatea şi peştera Sf. Andrei

MULTICULTURALITATEMULTICULTURALITATEMULTICULTURALITATEMULTICULTURALITATE

� LIMBA FRANCEZA LIMBA FRANCEZA LIMBA FRANCEZA LIMBA FRANCEZA

17

SOUVENIR Souvenirs-toi de la douceur d’une soir apres d’une fontaine de la danse de l’herbe qui plie sous le vent, de l’eau qui coule au fond de la valle. Souvenirs-toi de tes premiers jours de l’ecole de l’alphabet rebelle, de la suite des nombres, des divisions multiples dans la pouniere malleable. Souvenirs-toi de la tendresse maternelle des mains de ta mere modelant ton visage les nerfs tendus par les rayons durs du soleil canicule tresor sans prix, inegalable, mere. Jean Baptiste-Mutabaruka

WILLIAM SHAKESPEARE (1564-1616) English playwrighter and poet, recognized in much of the world as the greatest of all dramatists. Hundreds of editions of his plays have been published, including translations in all major languages. Scholars have written thousands of books and articles about his plots, characters, themes, and language. He is the most widely quoted author in history, and his plays have probably been performed more times than those of any other dramatist. There is no simple explanation for Shakespeare’s unrivaled popularity, but he remains our greatest entertainer and perhaps our most profound thinker. He had a remarkable knowledge of human behavior, which he was able to communicate through his portrayal of a wide variety of characters. Important works: The Comedy of Errors, A Midsummer Night’s Dream, Much Ado About Nothing, As You Like, Richard III, Romeo and Juliet, Julius Caesar, Hamlet, Othello, King Lear, Macbeth.

Rubrică realizată de: Arhip Cristina-VII A, Caştan Roxana-VII A, Feodot Otilia-VI B, Vasile Emilia-VI B

� LIMBA ENGLEZA LIMBA ENGLEZA LIMBA ENGLEZA LIMBA ENGLEZA

18

- Bul ă, ce aţi făcut ast ăzi la şcoal ă ? - Am avut ora de chimie şi am f ăcut material explozibil. - Şi mâine ce-o s ă face ţi ? - Unde ?

Bulă se întoarce de la şcoală cu şapca cea nouă toată plină de noroi. Mama-l întreabă: - Ce-i cu şapca ta ? Unde-ai făcut-o în aşa hal ? - Băieţii au jucat fotbal cu ea. - Dar tu unde erai ? - În poartă.

La şcoală: - Bulă, compunerea cu tema „Câinele meu” este identică cu a fratelui tău. Ai copiat de la el ? - Nu, doamna învăţătoare, este vorba despre acelaşi câine.

Ultima zi de şcoală. Acasă Bulă intr ă pe uşă şi îşi aruncă carnetul, furios, într-un colţ. Tatăl îl întreabă: - Bulă, ne arăţi şi nouă carnetul de note, să vedem cum ai încheiat anul. - Carnetul meu i l-am împrumutat lui Gigel, a vrut să-şi şocheze părin ţii.

- Bulă, care este viitorul verbului „a fura” ? - „Pârnaia”, doamna profesoară.

- Alo, Vladimir ? - Da ! - Îţi aminteşti ce ne-a dat ieri la matematică ? - Da. Câte un 3.

TIMP DE PAUZA

GLUME GLUME GLUME GLUME

19

ACTORUL PREFERAT 1. Dan Bordeianu – 19 voturi 2. Brad Pitt – 10 voturi 3. Alfonso Herrera – 6 voturi 4. Cristopher Uckermann, Sylvester Stallone – 4 voturi 5. Florin Piersic, Jim Carrey, Antonio Banderas, Eddy Murphy – 3 voturi

ACTRIŢA PREFERATĂ 1. Adela Popescu – 22 voturi 2. Dulce Maria – 10 voturi 3. Angelina Jolie – 9 voturi 4. Jessica Alba – 4 voturi 5. Julia Roberts, Stephanie Cayo – 3 voturi

FRUCTUL PREFERAT 1. Bananele – 17 voturi 2. Căpşunile – 10 voturi 3. Merele, kiwi, portocalele – 6 voturi 4. Cireşele – 5 voturi 5. Pepenii, piersicile – 4 voturi

ORAŞUL PREFERAT 1. Constanţa – 33 voturi 2. Bucureşti – 10 voturi 3. Braşov – 4 voturi 4. Paris – 3 voturi 5. Iaşi, Năvodari – 2 voturi

Aflat ă la edi ţia a II-a, SAM Jurilovca a organizat aceast ă competi ţie sportiv ă, pe care o dedic ă domnului profesor de educa ţie fizic ă şi sport, Turcu Neculai, care timp de 30 de ani şi-a desf ăşurat activitatea didactic ă şi pedagogic ă în aceast ă unitate şcolar ă şi cu rezultate deosebite. Au participat şcoli invitate din jude ţul Tulcea: SAM Topolog, SAM Mahmudia, SAM Jurilovca, Şcoala gen. D ăieni şi Şcoala gen. Baia. S-au desf ăşurat întreceri sportive la fotbal redus b ăieţi, handbal b ăieţi şi handbal fete. În urma desf ăşurării meciurilor rezultatele au fost:

� La fotbal redus b ăieţi: Locul I – SAM Topolog; Locul II – Şcoala Baia; Locul III – SAM Mahmudia; Locul IV – Şcoala Dăieni; Locul V – SAM Jurilovca

� La handbal b ăieţi: Locul I – SAM Topolog; Locul II – Şcoala Dăieni � La handbal fete: Locul I – SAM Topolog; Locul II – SAM Jurilovca

S-au acordat diplome tuturor echipelor participa nte şi cupe locului I. Mul ţumim pentru sprijinul acordat Inspectoratului Şcolar Jude ţean Tulcea, prin inspectorul de specialitate Stanciu Alexandru, Prim ăriei Comunei Jurilovca şi tuturor şcolilor participante.

TOPUL VERIITOPUL VERIITOPUL VERIITOPUL VERII

POVESTEA DE FINAL POVESTEA DE FINAL POVESTEA DE FINAL POVESTEA DE FINAL POVESTEA CUPEI „NECULAI TURCU”POVESTEA CUPEI „NECULAI TURCU”POVESTEA CUPEI „NECULAI TURCU”POVESTEA CUPEI „NECULAI TURCU”

Rubrică realizată de: Mihailov Florian-VII A, Morona ş Paul-VII A, Ţarălungă Naomi-V, Voicilă Alina-VI A, Zuda M ădălina-VI B, Romanov Cristina-VII A, Martin Emilia-VI I B, Condrat Alexandra-VIII

20

La aceast ă competi ţie am avut şi invita ţi de onoare. Din partea Federa ţiei Române de Canotaj a fost domnul antrenor, Igor Lipalit, or iginar din Jurilovca şi campion mondial, iar din partea Federa ţiei Române de Gimnastic ă, domnul profesor Popescu Alexandru. Articol realizat de prof. Ivan ov Victori ţa

CADRE DIDACTICE: Stoenică Vasile-Marcel, Avram Lumini ţa, Şapcă Valentin, Ivanov Victori ţa, Gondrea Victor, Onofrei Mariana, învăţătoarele şi educatoarele; ELEVI: Mariniuc George-VII B, Ştefan Viorel-VII A, Varona Paula-VII B, Mihailov Florian-VII A, Arhip Cristina-VII A, Mariniuc Alexa ndru-VI A, Zuda M ădălina-VI B, Ţarălungă Naomi-V, Romanov Cristina-VII A, Ustinov Augustina-VIII, Chiri ţă Carmen-V, Abaianiţ Cristian-VII A, Condrat Alexandra-VIII, Morona ş Paul-VII A, Eftei Iulia-VI B, Voicil ă Alina-VI A, Ca ştan Roxana-VII A, Periţ Anca-VI A, Cameneţchi Bianca-VI A, Feodot Otilia-VI B, Ghincu Mădălina-VI A, Titov Emily- VIII, Condrat Andrei-V, Vasile Emilia-VI B, Isacov Andreea-VI B, Ştefan Viorel-VII A, Leonte Gabriel-VIII; TEHNOREDACTARE COMPUTERIZAT Ă: prof. Stoenică Vasile-Marcel

COLECTIVUL REDACŢIONAL: VĂ URĂM „VACANŢĂ PLĂCUTĂ !” ŞI CELOR CARE TERMINĂ CLASA A VIII-A

SUCCES LA EXAMEN ! SUCCES LA EXAMEN ! SUCCES LA EXAMEN ! SUCCES LA EXAMEN !