-
7/25/2019 Universala II
1/3
1.Trasaturile romantismului:Romantism curent literar si
artistic,aparut in prima jumatate a secXIX-lea,in Europa,ca reactie
impotriva stictetii principiilor clasicismului.Romantismul
prezintaurmatoare trasaturi:-imaginatia este principiul fundamental
de crea tie;- primatul sentimentului si alfanteziei creatoare-
subiectivitatea; expansiunea eului individual- respingerea
regulilor impuse declasicism; libertatea de creatie- fascinatia
misterului si a exceptionalului; antiteza; locala; interesul
pentru mituri, folclor, simboluri, trecutul istoric, natura si
spatii exotice- cultivarea emotiei si asentimentului; intensitatea
trairilor pasiunea!; antiteza- afirmarea individualitatii, a
originalitatii, aspontaneitatii;- amestecul genurilor si al
stilurilor.2.Reperele valorice ale romantismului:Romantismul se
naste in "ermania la sfirsitul secolului alX#III-lea ca o reactive
la rationalismul classic si illuminist si ca o intoarcere la
spiritualitateamedieval.$umele curentului vine de la roman,specie
epica medieval cu c%aracter exotic sifantastic.Romantismul
propriu-zis ia fiinta la jena in &'() in jurul revistei
*t%enaeum avindca+intemietori pe *ugust il%elm si r.c%legel,pe
filosofii c%elling si c%leiermac%er,pe scriitorii
$ovalis,/ud0ig 1iec2 si 3lemens 4rentano.*ctul de nastere al
romantismului englez il reprezintapublicarea volumului 4alade
lirice de catre illiam ords0ot% si amuel 3oleridge tot
in&'(),ultimul popularizind ulterior ideile romantismului
german in *nglia.In ranta 5ugo,nu e doar
cel mai ilustru reprezentat al romantismului ci si teoreticianul
noului current prin prefata la drama3rom0ell&)6'!.Romantismul
aut%entic,adica cel gindit de fratii c%legel si de $ovalis,avea
unc%aracter profund religios,care se pastreaza partial in *nglia si
aproape deloc in ranta.3.Galeria personajelor din romanul
Dotre-Dame de Parisde #.5ugo:3artea 7i are ca personaje
principale pe 8uasimodo, clopotarul de la $otre-9ame, un cocoat
slut, de asemenea o legend acatedralei, i pe Esmeralda, o
dansatoare n 7n ultimele sale clipe, 7n timp ce fetele sale prefer
strlucirea maculat a aristocrand grani a dintre versurile sale a
anumite clasice, scrise p>n spre jumtatea anului &)'&, i
poemele sale esoterice, 7n sti%uri libere sau 7n proz, dinHltimele
versuri, Hn rstimp 7n infern i Iluminrile, opere de la care vor
porni multe din drumurileliricii secolului XX.3u acestea din urm se
7nc%eie crea ia poetic a lui *rt%ur Rimbaud, manifestatfulgertor i
curmat cu totul nea teptat, 7n &)'C, c>nd autorul
Iluminrilor, care abia 7mplinise &( ani, %otr te s arunce vlul
unei tceri depline asupra poeziei i s se dedice altor ocupa ii cu
totul strine de literatur.3orabia e obiectul simbol 7n care se
7ntruc%ipeaz subiectul poetic.9espre ea sevorbe te 7n 7ntregul poem
i tot ea spune ce a AvzutA i ce a Asim itA dup ce s-a desprins de
maluri, s-a av>ntat impetuos singur 7n necunoscut i s-a rtcit
7ntr-o lume aflat dincolo de marginilefirescului.9ou motive poetice
sunt relevate cu pregnan 7n textul 3orbiei bete: motivul
rtcirii,
pe care-l re7nt>lnim 7n Hn rstimp 7n infern, i al apei,
ilustrat 7nc de una din primele crea ii ale lui *rt%ur Rimbaud,
poemul felia.Jotivul rtcirii, adic al desprinderii de rmuri, al
evadrii, aldesc%iderii spa iilor largi, nelimitate i al afundrii 7n
lumi neexplorate reflect setea de cuprindere vizionar a
necunoscutului.Jotivul apei, al mrilor 7ntinse i ne tiute care
poart sunete i culori mirifice sau 7 i rostogole te valurile
b>ntuite de nepotolite furtuni p>n 7n deprtrile unde diferen
ele dintre albastrul lor i cel al cerului nu mai sunt sesizabile,
astfel 7nc>t corabia 7nainteaz, la unmoment dat, pe drumurile
azurului fr margini, este cel al acumulrii i descrcrii unor
energiinebnuite, oglindind, 7n acela i plan simbolic, frm>ntrile
sufletului lui *rt%ur Rimbaud.*m>ndouaceste motive poetice, al
cror element de rela ie - la nivelul detaliilor vizibile - devine
corabia,sus in imaginile motrice dominante ale poemului.*ceste
imagini, produse ale unei fantezii care nucunoa te opreli ti, se
integreaz, toate, unei mari metafore care semnific destinul
spiritual al
poetului.12.Poe(ia releiva si poe(ia tran(itiva: 3ele doua
intentionalitati dominante tranzitivareflexive nuse afla neaparat
intr-o relatie de contradictie.9imensiunea tranzitiva si reflexive
creste sau scade infunctie de continutul comunicarii.$icaieri nu a
fost exprimat mai bine orizontul de existent al poezieireflexive
decat intr-un studio al lui =aul #alerGG,intitulat =oezia pura,din
&(6'.3onsiderarea poezieireflexive drept singura forma
autentica si profunda de poezie isi are deci ratiunile ei,si
limpezi siobscure si idealiste si intemeiate pe realitatea faptelor
aproape imposibil de surmontat.=oeziareflexiva este o poezie
sustinuta de o ideatica omogena si coerenta.=oezia e un fapt de
limbaj si
puritatea intiutilor si actelor contemplative care-I constituie
substanta nu poate fi vu adevarat pusa intermini decit prin apel la
un limbaj el insusi purificat de toata zgura utilizarilor sale
perisabile,contingente.In viziunea lui =aul #alerG poezia pura
este o poezie absoluta Ssi ar trebuie saintelegem aceasta in sensul
unei cautari a efectelor rezultate din relatiile cuvintelor sau mai
degrabadin relatiile rezonantelor cuvintelor intre ele,ceea ce
sugereaza,in fond,o explorare a intreguluidomeniu al sensibilitatii
care este guvernat de limbajA. =oezia reflexive este un spatiu al
unei duble
oglindiri:a individualitatii in propria sa subiectivitate si a
limbajului in sinele sau poetic.Eul poeticpur,individualitatea in
propria subiectiva ireductibila devine astfel o oglinda a
constiintei in care esteproiectata realitatea limbajului.=oezia
reflexive intilneste in drumul eitacerea,neantul,indicibilul,limite
pe care nu se multumeste doar sa le identifice,ci pe care se simte
demulte ori obligate sa le faca palpabile,integrandu-le c%iar in
substanta sa.=oezia reflexive marc%eazasi un refuz indirjit al
tuturor aspectelor vietii practice.Ea
dispretuiesterealismul,socialitatea,biografia,material
lucrurilor,sentimentele si senzatiilie.=oezia reflexiva
esteobsedata de muzica. =oezia tranzitiva e o poezie a desc%iderii
si a apropierii.Eul poetic imbracaformele unei individualitatii
obiective si isi constituie demersul poetic in functie de niste
valori fieale comunitatii sociale,fie ale individului
comun.ntologia poetului tranzitiv se intemeiaza cu
precadere pe valori personale,intime,existentia2le,etalate insa
in limbajul public,in aspectele lorvalabile pentru toata
lumea.*cestea sint valorile vietii de fiecare zi,ale existentei
cotidiene,sintvalorile clipei sau ale istoriei,datele semnificative
ale unui contingent asumat.In poezia tranzitivarealitatea are o
singura dimensiune certa:-=ropria ei suprafata.*ceasta dimensiune
poate insemnadupa caz,diversitate sau stereotip,diferenta sau
repetitive sau una si alta in acelasi timp.=oeziatranzitiva se afla
in cautarea formelor e sentiale ale comunicarii directe.=roblema ei
nu este aceea de adepasi structurile impure si prea usor
recognoscibile ale vorbirii uzuale,ci de a mari,prin te%nici
proprii,autenticitatea acestora,capacitatea lor de a transmite
cit mai multa semnificatie,cat mai multaSiluzie de realitateA
.=oezia tranzitiva are in vedere o sensibilitate umana
reala.Exprimarea cliptica eo obisnuinta a vorbirii de zi cu zi./a
nivel semantic,textul il pune pe cititor in contact cu o lume
de
perceptii si senzatii pe care memoria trupului sau nu face decit
sa le reactualizeze.=oezia tranzitiva seadreseaza acuitatii
sensibilitatii noastre,memoriei noastre reflexive,acelei zone de
tacere corporala incare relatiile noastre cu concretul lumii sint
tot timpul nuantate,reformulate si regasite in propria
lorstereotipie.=oezia tranzitiva ii ofera cititorului accesul la un
cod comun cu cel ca re scrie.=lus la astaEugen $egrici considera ca
procesul de producer a poeziei transitive se materializeaza in
operatii de
prelucrare,transfigurare si substituire.
-
7/25/2019 Universala II
2/3
13:Pre(entati la aleere un maniest literat
avanardist:Futurismuleste un curent artistic cat siliterar aparut
in Italia ca reac tie fata de conservatorismul artei traditionale.
Evoluand in paralel si instransa legatura cu cubismul, care-si
propune sa inregistreze diferete fatete ale aceluiasi
obiect,futurismul vrea sa inglobeze in acelasi spatiu, diferitele
aspecte ale momentelor miscarii unui obiect.@n manifestul su,
Jarinetti 7ndeamn la respingerea artei tradi ionale i la lic%idarea
muzeelor i
bibliotecilor, glorific>nd curajul, revolta i rzboiul,
preamre te viteza, c>nt Bmul imile excitate de muncB, precum i
realizrile te%nice ale erei industriale. 9e i manifestul este
publicat la =aris - cel mai important centru al avangardei timpului
- el este destinat cu precdere mediilor intelectualeitaliene.pre
deosebire de modul de reprezentare cubista, futurismul introduce
factorul timp, tabloulcuprinzand traiectoria spatiala a obiectului
sau a fiintei dinamice. 9escompunerea miscarii se traducein imagine
printr-o translatie a formelor care se imprima in lucrare. e ajunge
la multiplicareavolumelor astfel incat fiecare indica sc%imbarea in
timp si spatiu a volumului concret. inS9inamismul unui catel in
lesaA &(&6! de "iacomo 4alla, miscarea este sugerata prin
intermediulmultiplicarii labelor cainelui, a picioarelor femeii si
a lesei.=rincipalii futuristi italieni au fost4occioni, Russolo,
4alla, 3arra, everini, offici. 9upa turneul de conferinte facut in
&(&O deJarinetii la Joscova si =etersburg, la futurism au
aderat si cativa artisti rusi, asa cum unele
influiente ale curentului s-au exercitat si asupra unor pictori
din ranta si din "ermania.3ubismul reprezinta unul dintre cele mai
controversate curente artistice din intreaga istorie a a rtei cea
aparut la inceput de secol XX. 3aracteristicile cubismului si modul
de manifestare al artistilor afacut ca acest curent artistic sa fie
considerat curentul cu cea mai mare influenta asupra
artelorvizuale.13:Pre(entati la aleere un maniest literat
avanardist:CubismulF aparitie siascensiune.3ubismul este considerat
prima manifestare artistica de avangarda, ce a luat nastere
lainceputul secolului XX pe teritoriul european, pionierii
cubismului fiind =ablo =icasso si "eorge4raKue. *parut initial in
pictura, cubismul a acaparat treptat toate ramurile artei, in
special sculptura,ar%itectura, muzica si c%iar si literatura.9e la
o simpla idee de a diseca obiectele si de a le studia inamanunt,
cubismul s-a transformat intr-un adevarat curent artistic ce avea
sa influenteze intreagaevolutie ulterioara a artei. 3riticii de
arta au caracterizat cubismul drept prima manifestare arealismului.
perele de arta nu mai sunt imitatii, ci toate obiectele
reprezentate sunt trecute printr-unfiltru propriu si diferit al
fiecarui artist, oferind astfel sansa catre un nou nivel de
cunoastere. In acestfel, artistii care au imbratisat aceasta noua
forma de manifestare artistica au refuzat cu ve%ementa saimite
natura si au incercat sa ii ofere o noua interpretare, o
interpretare proprie.3aracteristicilecubismuluiT 3ubismul se
caracterizeaza, inainte de toate, prin prezenta formelor abstracte,
si tocmaidin acest motiv acest curent a fost desemnat drept cea mai
abstracta forma de manifestare artistica.copul artistului a fost
acesta de a darama vec%ile valori artistice si de a le reconstrui
intr-un modinedit.T implitatea este o alta caracteristica a
cubismului. Initial, dorinta artistilor a fost aceea de aoferi o
noua interpretarea realitatii, simplificand-o si renuntand la
imitarea acesteia. In acest fel,
detaliile au inceput sa fie eliminate, accentul fiind pus pe
imaginea de ansamblu, o imagine menita sasoc%eze prin forma si
culorile inedite.T alta caracte ristica a cubismului este
prezentarea unui obiectin mai multe forme, din ung%iuri diferite si
la momente diferite, multiperspectivismul fiind o te%nicafrecvent
folosita de catre artistii adepti ai acestui curent, a tat
sculptori, cat si pictori care erau de
parere ca doar in acest fel putea fi prezentata esenta unui
obiect.T e spune ca arta trebuie satransmita emotii. $u este si
cazul operelor de arta de apartin cubismului, lipsa de
sensibilitate fiinduna dintre caracteristicile acestui curent
artistic. perele de arta care care apartin acestui curent
secaracterizeaza prin prezenta unor subiecte obisnuite, a unor
oameni obisnuiti in situatii deloc iesitedin comun. Emotia nu se
transmite nici prin forma si nici prin culoare.14:%puneti conceptul
de modernism:Jodernismul este o mi care cultural, artistic i
ideatic, care include artele vizuale, ar%itectura, muzica i
literatura progresiv care s-a conturat 7n circa treidecenii 7nainte
de anii &(&O - &(&L, c>nd arti tii s-au revoltat
7mpotriva tradi iilor academice i istorice impuse i considerate
standard ale secolelor anterioare, 7ncep>nd cu cele ale
secolului al XI#-lea i culmin>nd cu rigiditatea i BosificareaB
academismului secolului al &(-lea.1eoreticianul acestui curent
este Eugen /ovinescu, care afirm despre existen a unui Bspirit al
epociiB, care influen eaz literaturile mai pu in dezvoltate s se
raporteze la altele mai evoluate.*stfel, el preia Bteoria
formelorfr fondB a lui 1itu Jaiorescu, cu precizarea c Bformele
trebuie s- i creeze un fond propriuB.15:)onceptul de
postmodernism:=ostmodernismul este termenul de referin aplicat unei
vastegame de evolu ii 7n domeniile de teorie critic, filosofie,
ar%itectur, art, literatur i cultur. 9iversele expresii ale
postmodernismului provin, dep esc sau sunt o reac ie a
modernismului. 9ac modernismul se consider pe sine o culminare a
cutrii unei e stetici a iluminismului, o etic,
postmodernismul se ocup de modul 7n care autoritatea unor entit
i ideale numite metanara iuni!
este slbit prin procesul de fragmentare, consumism i deconstruc
ie.=ostmodernismul, pe de alt parte reprezint un set de rspunsuri
de ordin intelectual, cultural, artistic, academic sau filosofic
lacondi ia postmodernit ii.* vorbi despre postmodernism 7nseamn a
declara modernismul 7nc%eiat. 3um modernitatea 7nseamn prezent,
actualitate, referirea la un postmodernism trit,
elaborat,construit, experimentat este a socoti actualitatea de
ieri, ca fiind supus eliminrii unora dintredimensiunile, trsturile
i caracteristicile sale. 9ar nu modernitatea, ca actualitate este
negat 7nconceptul de postmodernism.Ideea central a
postmodernismului F problema cunoaterii F se
bazeaz pe tot ce e exterior unui individ. =ostmodernismul care
i-a dezvoltat rapid un vocabular, cuo retoric anti-iluminist a
argumentat c rat de sigur pe c>tsus
-
7/25/2019 Universala II
3/3
labirintice se soldeaza intotdeauna cu moartea,ce marc%eaza un
esec social si ontologicrar!=arabolaeste un exemplu strlucit de
absurditate 7n opera lui Uaf2a. Ea demonstreaz, de asemenea, 7n
modclar conceptul de existen ialism, c omul de la ar poate s intre
pe poart doar pe propriul su drum.23.Relieati de(ilu(iile
locotenentului nd s-a 7mplinit sorocul acesta i pe te tot n-au
prins prin ii i-au spus biatului, fr doar i poate,
btr>nul e un salao, adic un om mai ocolit de noroc nici c se
mai afla i, la porunca lor, biatul atrecut pe alt barc ce din prima
sptm>n a prins trei pe ti mari.AIn cea de-a optzeci si cincea zi
se
prinde in undi a btr>nului un marlin, un pe te spad uria .
9ou zile si dou nop i dureaz lupta
7nd>rjit dintre om si pe te care trage barca dup el 7n larg.
@n sf>r it rpus, marlinul este prea mare ca s poat fi ridicat la
bord si antiago 7l leag de barc ls>ndu-l 7n ap, dar, pe drumul
de7ntoarcere, rec%inii 7l devoreaz cu toat 7mpotrivirea disperat a
batranului, care revine la tarmepuizat si aducand cu el doar
sc%eletul pe telui. *ceast povestire aparent simpl reprezint
inrealitate o adevarat parabol a condi iei umane, a invincibilita
ii omului. iind pescar, antiago nu exercit o profesiune oarecare,
ci 7ndepline te un destin, un dat tot at>t de inevitabil ca i
acela de a fi om : S=oate c n-ar fi trebuit s fiu pescarV Il
strfulger un g>nd. 9ar pentru asta am fostfacut.A/upta cu pe
tele simbolizeaz btlia omului cu existen a, 7ncordare surd ca
atunci c>nd
btr>nul str>nge 7n m>inile rnite fr>ng%ia de care
trage din rsputeri uria ul venit din ad>ncuri!,7nfruntarea pe fa
ca la uciderea marlinului sau la lupta cu rec%inii!, iar rarele
momente dedestindere 7nseamn mai ales efort cotidian, bucuria,
victoria si mre ia 7nfr>ngerii. Impulsul 7lconstituie c>
tigarea traiului de zi cu zi, dar lupta ajunge s semnifice, dincolo
de satisfacereanecesita ilor materiale, dorin a omului de a- i
afirma propria valoare, ca justificare a existen ei. 9ar
bucuria afirmrii, a triumfului este repede urmat de pierderea a
ceea ce a fost dob>ndit cu trud sisuferin : SEra prea frumos ca
s dinuieA F este g>ndul btr>nului la atacul rec%inilor. Iar
c>nd 7 i
pune singur intrebarea: S i ce te-a 7nfr>ntMA, rspunsul este:
S$imic. W... *m ie it prea 7n largVA, pescarul apar>ndu-ne
astfel 7nscris 7ntr-un mit al 7ndrznelii si seme iei omului, care
7ncepe cu Icar,prabu it fiindc se apropiase prea mult de soare.or a
i mre ia omului constau 7n faptul c, pierz>nd o btlie, nu se las
7nfr>nt, ci se pregate te de alta. S4atranul si mareaA se
inc%eie cu planurile deviitor pe care i le fac antiago si biatul.
9escurajarea de moment a btr>nului face treptat loc unuioptimism
exprimat prin proiecte concrete, aparent marunte, dar care, prin
7nsu i acest fapt, dausenza ia revenirii la via . 25:Prolematica
mitului lui !isi de ,lert )amus:?Jitul lui isifA, al filozofului
francez *lbert3amus, este un eseu al aspiraiul mamei saleQ toate i
se par ciudate, stranii, foarte departe de ceea cetrie te. =aginile
ac iunilor lui Jeursault nu reprezint altceva, dec>t un jurnal
al ne%otr>rii. *parent, trie te o via normal, cu o slujb lini
tit la birou, o iubit numit Jaria, prieteni cu care s se
7nt>lneasc, printre care i unul dintre vecinii si de bloc,
RaGmond intes. 1otul se 7ncadreaz7n tipar. 1otu i, Jeursault d
dovad de un soi de maladie netratabil: devine incapabil s aib
unsentiment, s se ata eze afectiv de ceva. =rin intermediul iubitei
sale, al prietenilor, 7ncerc s scapede o asemenea incapacitate,
totu i %azardul 7l aduce 7n situa ia 7n care nu mai are nici o cale
de 7ntoarcere: ucide.Romanul este 7mpr it 7n dou pr i,
corespunztoare condi iei lui Jeursault. =rima este prezentarea unei
vie i dezordonate, a vecinilor i a oamenilor care reac ioneaz 7n
diferite moduri la situa ia sa, unii observ>nd-o, al ii nu. *
doua parte se concentreaz numai pe g>ndurile i viziunile
protagonistului. Introspec ia realizat 7n cele && luni de
7nc%isoare, urmat de judecat, teajut se 7n elegi mai bine
personajul Jeursault, s fii Jeursault. 9e ce rm>ne neclintit la
g>ndul cs-ar 7nsura cu JariaM 9e ce nu poate spune c iube te pe
cineva, pe oricineM Rspunsul devine din ce7n ce mai evident, pe
msur ce cite ti. @n elegi atunci c>nd devii acel strin. 3amus,
spune 7ntr-un interviu de-al su, urmtoarele: +*m sintetizat trinul,
acum ceva vreme, printr-o fraz de care -miaduc aminte, deoarece e
paradoxal: Y@n societate, fiecare om ce nu pl>nge la
7nmorm>ntarea mameisale, risc s fie condamnat la moarte.ZA
=entru el, totul este c>t se poate de logic, dar imposibil:
nu-
i comptime te mama, nu reac ioneaz 7n nici un fel la g>ndul c
o va pierde pe Jaria, nici mcar crima nu treze te 7n el nici un
sentiment. Este cu at>t mai dezndjduit, c>nd 7 i aminte te i
simplul fapt c unui vecin de-al su, i-a prut nespus de ru c>nd
i-a pierdut c>inele. 9e i 3amus nu a
scris ,,trinulA ca un eseu, ci ca pur fic iune viziunea unui om
asupra unei crime!, atinge anumitepuncte ale psi%ologiei umane,
care duc sim irile personajului ceva mai departe de ideea unei
simplepovestiri.3itit 7ntr-un moment potrivit, 7 i las o amprent,
te face s te g>nde ti mai serios la unele lucruri. @n cazul meu,
,,trinulA a venit 7ntr-un asemenea moment. $u pot spune c m-am sim
it mailini tit, sau mai speriat dup ce am terminat lectura. 1otu i,
am reu it s 7n eleg acel ceva pe care nu-l
po i reda 7n cuvinte. Jonotonia impus de un anumit stil de via ,
indiferen a fa de anumite situa ii,cum e s fii gol pe dinuntru, s
sim i c nu po i oferi absolut nimic, nu ai un scop, nu po i s
exprimi ceva pentru cineva. 9evii mai mult dec>t oric>nd, un
strin fa to i ceilal i. Romanul este o lectur destul de scurt,
povestirea se face la persoana I, 7ntocmai ca i cum ai citi
jurnalul luiJeursault.Jeursault reprezint un moment prin care cu to
ii putem s trecem, atunci c>nd devenimdup cum zicea 3amus, un om
srac i dezgolit, 7ndrgostit de soare, fr s lase
umbre.2$:Paraola@asmul@ironia din romanul n veac de sinuratate de
G.Garcia:
9estin, timp ireligie sunt temele principale pe care le
surprinde autorul cu Hn veac de singurtate. =ovestea a asegenera ii
din familia 4uendia, care locuiesc 7n Jacondo, un spa iu al izolrii
iremediabile, pare c se repet la nesf>r it pe acelea i
coordonate.9estinul personajelor este ve nic repetitiv, rela iile
de rudenie se 7nc%eie dup un veac, prin trecerea 7n nefiin a
ultimilor doi rma i care se cad prad unui
pcat capital: incestul.Hn veac de singurtate cuprinde portrete
memorabile desprinse parc dinbasme cu eroi i femei aprige, cu
neisprvi i i t>rfe, cu btr>ne care se 7ncp >neaz s rm>n
7n via i cu btr>ni care mor i se re7ntorc pentru a- i ostoi
singurtatea din lumea de apoi. @n familia 4uend]a, atins de un
doliu aproape permanent, brba ii sunt mcina i de patimi i au parte
de destine tragice, iar femeile au mruntaie de piatr i sunt mai
rele dec>t cat>rii. 9ac nu sunt consuma i de
patima rzboiului, a femeilor sau a coco ilor de lupt, brba ii
4uend]a se pierd 7n vise nebune ti i delirante, 7n experimente fr
sor i de izb>nd. =ortrete ar%etipale 7mp>nzesc povestea de o
sut deani, conferindu-i o tent imemorabil iatemporal, un statut de
legend al crei aer infailibil, lacontactul cu progresul i
modernitatea, se fr>mi eaz p>n la dispari ie - 7ns la acest
sf>r it contribuie 7ns i natura uman a acestor figuri
mitologice:slbiciunile crnii, orgoliul i credulitatea care le
rodeaz poten ialul nemuririi. 3%iar dac timpul pare a se 7nv>rti
7n cerc, Hrsula 4uend]a tie c lumea se sf>rete 7ncetul cu
7ncetul, i lucrurile nu se vor mai 7ntoarce niciodat. Iar odat
cuultimul martor al acestei epopei centenare,existen a familiei
4uend]a se re7ntoare 7n legend i irealitate.Hn veac de singurtate
este o poveste despre via i moarte,despre ciclicitatea timpului,
despre pcat, desfr>nare, incest, despre joaca de-a politica, i
despre caracterul nobil, dar i distrugtor al iubirii. #ia a i
moartea coexist, e greu s deosebe ti realul de imaginar, 7ntregul
roman e 7nvluit de un mister care fascineaz i sperie
deopotriv.2':Miticul si parodicul din romanul n veac de
sinuratate:Romanul este o alegorie a omeniriicare nu 7i poate depi
condi
