35
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA ŞCOALA DOCTORALĂ FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ Ing. FORGACIU DOREL REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT CERCETĂRI PRIVIND INFLUENŢA UNOR FACTORI DE ZOOIGIENĂ ASUPRA INDICILOR DE REPRODUCŢIE LA SUINE ÎN DIFERITE SISTEME DE CREŞTERE ŞI EXPLOATARE Conducător ştiinţific Prof.univ.dr. CORNEL MAN Cluj-Napoca 2010

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLEdespre fiziologia reproducerii, materialul genetic aflat în exploatare şi nivelul tehnologic existent, se pot obţine 2,51 fătări pe scroafă

  • Upload
    others

  • View
    0

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLEdespre fiziologia reproducerii, materialul genetic aflat în exploatare şi nivelul tehnologic existent, se pot obţine 2,51 fătări pe scroafă

UUNNIIVVEERRSSIITTAATTEEAA DDEE ŞŞTTIIIINNŢŢEE AAGGRRIICCOOLLEE ŞŞII MMEEDDIICCIINNĂĂ VVEETTEERRIINNAARRĂĂ CCLLUUJJ--NNAAPPOOCCAA

ŞŞCCOOAALLAA DDOOCCTTOORRAALLĂĂ FFAACCUULLTTAATTEEAA DDEE MMEEDDIICCIINNĂĂ VVEETTEERRIINNAARRĂĂ

IInngg.. FFOORRGGAACCIIUU DDOORREELL

RREEZZUUMMAATTUULL TTEEZZEEII DDEE DDOOCCTTOORRAATT

CCEERRCCEETTĂĂRRII PPRRIIVVIINNDD IINNFFLLUUEENNŢŢAA UUNNOORR FFAACCTTOORRII DDEE ZZOOOOIIGGIIEENNĂĂ AASSUUPPRRAA IINNDDIICCIILLOORR

DDEE RREEPPRROODDUUCCŢŢIIEE LLAA SSUUIINNEE ÎÎNN DDIIFFEERRIITTEE SSIISSTTEEMMEE DDEE CCRREEŞŞTTEERREE ŞŞII EEXXPPLLOOAATTAARREE

CCoonndduuccăăttoorr şşttiiiinnţţiiffiicc PPrrooff..uunniivv..ddrr.. CCOORRNNEELL MMAANN

CClluujj--NNaappooccaa 22001100

Page 2: UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLEdespre fiziologia reproducerii, materialul genetic aflat în exploatare şi nivelul tehnologic existent, se pot obţine 2,51 fătări pe scroafă

CUPRINS

PARTEA I-a: STADIUL CUNOAŞTERII CAP.1. BAZELE BIOLOGICE ALE REPRODUCŢIEI LA SUINE 1.1. Reproducţia la vieri 1.1.1. Rememorări anatomo-fiziologice

1.1.2. Spermatogeneza, sperma şi însuşirile ei 1.1.3. Reglarea neuroendocrină a funcţiei sexuale la vier 1.2. Reproducţia la scroafe

1.2.1. Rememorări anatomo-fiziologice 1.2.2. Vârsta apariţiei maturităţii sexuale şi vârsta optimă pentru reproducţie 1.2.3. Ciclul sexual la scroafă 1.2.4. Copulaţia; comportamentul sexual al vierului şi al scroafei 1.2.5. Gestaţia 1.2.6. Semnele apropierii fătării şi fătarea la scroafe 1.2.7. Reglarea neuroendocrina a ciclului sexual la scroafă

CAP. 2. ÎNSĂMÂNŢĂRILE ARTIFICIALE LA SUINE – PREZENT ŞI PERSPECTIVE, IMPORTANŢĂ ŞI AVANTAJE 2.1. Scurt istoric 2.2. Însămânţarea artificială la suine – importanţă şi avantaje 2.3. Metodologie şi timpi operatori 2.4. Perspective în România 2.4. Situaţia actuală şi limitele biologice în reproducerea suinelor CAP. 3. PRINCIPALII INDICI DE REPRODUCŢIE LA SUINE 3.1. Indici de reproducţie la vieri 3.2. Indici de reproducţie la scroafe CAP.4. FACTORII DE INFLUENŢĂ AI PERFORMANTELOR DE REPRODUCŢIE LA SUINE ŞI MANAGEMENTUL ACESTORA 4.1. Factori genetici 4.2. Factori fiziologici

4.2.1. Maturitatea sexuală 4.2.2. Vârsta optimă de folosire la reproducţie 4.2.3. Masa medie la atingerea pubertăţii 4.2.4. Durata ciclului sexual la scroafă

4.3. Factori de igienă 4.3.1. Temperatura aerului şi efectele asupra reproducţiei la suine 4.3.2. Umiditatea aerului şi efectele asupra reproducţiei la suine

1

Page 3: UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLEdespre fiziologia reproducerii, materialul genetic aflat în exploatare şi nivelul tehnologic existent, se pot obţine 2,51 fătări pe scroafă

4.3.3. Indicele temperatură-umiditate şi semnificaţia lui în creşterea suinelor 4.3.4. Influenţa mişcării aerului în creşterea suinelor 4.3.5. Influenţa luminii în creşterea suinelor 4.3.6. Gazele nocive şi efectele lor în creşterea suinelor 4.3.7. Influenţa pulberilor şi microorganismelor din adăposturi în creşterea suinelor 4.3.8. Influenţa zgomotelor în creşterea suinelor

4.4. Factori tehnologici 4.4.1. Elemente tehnologice pentru vieri

4.4.1.1. Alegerea materialului de reproducţie 4.4.1.2. Igiena alimentaţiei 4.4.1.3. Întreţinerea animalelor 4.4.1.4. Îngrijirea, igiena corporală, mişcarea

4.4.2. Elemente tehnologice pentru scroafe şi scrofiţe de reproducţie CAP.5. SITUAŢIA ACTUALĂ ŞI LIMITELE BIOLOGICE ÎN REPRODUCEREA SUINELOR 5.1. Limitele biologice ale performanţelor de reproducţie la suine 5.2. Tendinţe actuale în suinicultura europeană 5.3. Ţinte pentru scroafa de reproducţie modernă în Uniunea Europeană PARTEA a II-a CERCETĂRI PROPRII CAP.6. OBIECTIVELE ŞI MOTIVAŢIA TEZEI 6.1. Schema experimentală generală 6.2. Locul de desfăşurare a cercetărilor proprii şi materialul biologic utilizat în variantele experimentale CAP.7. DELIMITAREA ZONELOR, STUDIUL CONDIŢIILOR TEHNOLOGICE, DE IGIENĂ ŞI DE MEZOCLIMAT DIN FERMELE LUATE ÎN CERCETARE 7.1. Delimitarea zonelor în care au fost efectuate cercetările proprii 7.2. Condiţiile tehnologice şi de igienă din fermele luate în cercetare 7.3. Concluzii parţiale 7.4. Evoluţia factorilor de mezoclimat din zonele în care s-au desfăşurat cercetările proprii

7.4.1. Evoluţia temperaturii exterioare a aerului 7.4.2. Evoluţia umidităţii relative a aerului 7.4.3. Evoluţia indicelui temperatură-umiditate (I.T.U.) 7.4.4. Evoluţia presiunii atmosferice 7.4.5. Concluzii parţiale

CAP.8. CERCETĂRI PRIVIND INFLUENŢA UNOR FACTORI NATURALI ŞI ARTIFICIALI DE MEDIU ASUPRA PRINCIPALILOR INDICI DE REPRODUCŢIE LA SCROAFE ŞI SCROFIŢE ÎNSĂMÂNŢATE ARTIFICIAL 8.1. Influenţa sistemului de creştere şi exploatare asupra principalilor indici de reproducţie

2

Page 4: UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLEdespre fiziologia reproducerii, materialul genetic aflat în exploatare şi nivelul tehnologic existent, se pot obţine 2,51 fătări pe scroafă

8.1.1. Rezultate privind influenţa sistemului de creştere şi exploatare asupra fecundităţii 8.1.2. Rezultate privind influenţa sistemului de creştere şi exploatare asupra prolificităţii 8.1.3. Influenţa sistemului de creştere asupra intervalului înţărcare-însămânţarea fecundă 8.1.4. Concluzii parţiale

8.2. Influenţa sezonului asupra performanţelor de reproducţie la suine 8.2.1. Rezultate privind influenţa sezonului asupra fecundităţii scroafelor şi scrofiţelor 8.2.2. Influenţa sezonului asupra prolificităţii 8.2.3. Influenţa sezonului asupra intervalului înţărcare-însămânţare fecundă 8.2.4.Concluzii parţiale

8.3. Cercetări privind influenţa temperaturii excesive asupra rezultatelor de reproducţie la scroafe şi scrofiţe însămânţate artificial

8.3.1. Influenţa temperaturii ridicate asupra consumului voluntar de furaje

8.3.2. Influenţa temperaturii excesive asupra unor indici de reproduţie 8.3.2.1. Influenţa asupra fecundităţii şi prolificităţii 8.3.2.2. Influenţa asupra intervalului înţărcare-monta fecundă 8.3.3. Influenţa temperaturii excesive asupra efortului

fiziologico-metabolic al scroafelor lactante 8.3.4.Concluzii parţiale

CAP.9. CERCETĂRI PRIVIND IGIENA ALIMENTAŢIEI ŞI INFLUENŢA DIFERITELOR TIPURI DE RAŢII ASUPRA UNOR INDICI DE REPRODUCŢIE LA SCROAFE ŞI SCROFIŢE DIN FERME ŞI GOSPODĂRII ALE POPUALŢIEI 9.1. Material şi metode 9.2. Rezultate şi discuţii

9.2.1. Sortimentele de nutreţuri şi frecvenţa utilizării lor în gospodăriile populaţiei

9.2.2. Identificarea şi aprecierea diverselor tipuri de raţii furajere utilizate în hrana suinelor 9.2.3. Impactul diferitelor variante de alimentaţie asupra principalilor indicatori de reproducţie 9.3. Concluzii parţiale CAP.10. STUDIUL MICROCLIMATULUI DIN ADĂPOSTURI ŞI INFLUENŢA LUI ASUPRA UNOR INDICI DE REPRODUCŢIE ŞI ASUPRA PURCEILOR SUGARI 10.1. Material şi metodă 10.2. Rezultate şi discuţii

10.2.1. Evoluţia microclimatului şi impactul acestuia asupra vierilor de reproducţie

3

Page 5: UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLEdespre fiziologia reproducerii, materialul genetic aflat în exploatare şi nivelul tehnologic existent, se pot obţine 2,51 fătări pe scroafă

10.2.2. Evoluţia microclimatului din sectorul de montă şi gestaţie şi impactul acestuia asupra scroafelor şi scrofiţelor de reproducţie 10.2.3. Evoluţia microclimatului din sectorul de maternitate şi impactul acestuia asupra purceilor sugari 10.2.4. Incidenţa şi dinamica pierderilor prin mortalitate la purceii sugari. Cauzele principale ale acestora

CAP.11. CERCETĂRI PRIVIND CALITATEA MATERIALULUI SPERMATIC OBŢINUT, VALORIFICAREA ACESTUIA LA ÎNSĂMÂNŢAREA ARTIFICIALĂ A SCROAFELOR ŞI UNII FACTORI DE INFLUENŢĂ 11.1. Material şi metodă 11.2. Rezultate şi discuţii

11.2.1. Calitatea spermei utilizată de la vierii PIC 11.2.1.1. Cantitatea (volumul ejaculatului) 11.2.1.2. Evoluţia sezonieră a volumului ejaculatului 11.2.1.3. Concentraţia spermei în spermatozoizi 11.2.1.4. Mobilitatea spermatozoizilor şi numărul de spermatozoizi pe ejaculat 11.2.1.5. Numărul de ejaculate 11.2.1.6. Valorificarea spermei recoltate de la vierii PIC 11.2.2. Calitatea spermei obţinută şi utilizată de la vierii de rasă Bazna 11.2.2.1. Volumul ejaculatului 11.2.2.2. Evoluţia sezonieră a volumului ejaculatului 11.2.2.3. Concentraţia spermei în spermatozoizi 11.2.2.4. Mobilitatea spermatozoizilor şi numărul de spermatozoizi pe ejaculat 11.2.2.5. Numărul de ejaculate 11.2.2.6. Valorificarea spermei recoltate de la vierii Bazna

11.3. Concluzii parţiale CAP.12. IMPACTUL LUCRĂRII DE DOCTORAT ASUPRA CREŞTERII SUINELOR DIN ZONA TURDA, JUDEŢUL CLUJ 12.1. Impactul lucrării asupra materialului biologic 12.2. Impactul lucrării asupra tehnologiei de creştere şi exploatare a suinelor 12.3. Impactul lucrării asupra condiţiilor de igienă în fermele de suine din zonă 12.4. Impactul economic al lucrării de doctorat 12.5. Impactul social al tezei de doctorat CAP.13. CONCLUZII GENERALE BIBLIOGRAFIE REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

4

Page 6: UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLEdespre fiziologia reproducerii, materialul genetic aflat în exploatare şi nivelul tehnologic existent, se pot obţine 2,51 fătări pe scroafă

IINNTTRROODDUUCCEERREE

Specialiştii în suinicultură, analizând evoluţia şi progresele indicatorilor de reproducţie şi de producţie din ultimii 25 de ani, afirmă că la cunoştinţele actuale despre fiziologia reproducerii, materialul genetic aflat în exploatare şi nivelul tehnologic existent, se pot obţine 2,51 fătări pe scroafă şi an, şi se pot înţărca 41 purcei perfect sănătoşi pe an, de la o scroafă.

Condiţia reuşitei acestei performanţe excepţionale de reproducţie, este ca toate etapele tehnologice, începând cu rasa, vârsta şi greutatea corporală la prima montă, depistarea căldurilor, calitatea spermei, tehnica însămânţării, nutriţia, igiena, bunăstarea, igiena creşterii purceilor, tehnica înţărcării, să fie realizate după toate regulile ştiinţei.

În acest context, se înscrie şi prezenta teză de doctorat, care vizează studiul unor factori naturali şi artificiali de mediu, influenţa lor asupra performanţelor de reproducţie la suine crescute în diferite sisteme şi condiţii.

S-a dorit depistarea factorilor ostili procesului de reproducţie în ferme, corijarea sau înlăturarea lor, precum şi depistarea factorilor favorabili şi a metodelor de promovare a acestora în ferme. Nutrim speranţa că principalele obiective ale tezei au fost atinse şi datele obţinute aduc o contribuţie reală la ridicarea tehnicităţii şi a beneficiilor în sectorul creşterii suinelor din zona cercetată.

CCAAPP..66.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE ŞŞII MMOOTTIIVVAAŢŢIIAA TTEEZZEEII

Teza îşi propune studiul unor factori de zooigienă (naturali şi artificiali), influenţa lor asupra perfomanţelor de reproducţie a suinelor, crescute şi exploatate în diferite sisteme şi condiţii de adăpostire.

Scopul principal a fost promovarea însămânţărilor artificiale la scroafe şi scrofiţe din fermele familiale şi gospodăriile populaţiei, depistarea şi monitorizarea factorilor de influenţă asupra rezultatelor de reproducţie, optimizarea condiţiilor pentru creşterea eficienţei economice a acestui sector.

5

Page 7: UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLEdespre fiziologia reproducerii, materialul genetic aflat în exploatare şi nivelul tehnologic existent, se pot obţine 2,51 fătări pe scroafă

Tabelul 6

Schema experimentală generală

Perioada Obiective Locul

2002

2004

Faza premergătoare

Delimitarea zonei; studiul condiţiilor tehnologice, de igienă şi de mezoclimat din fermele luate în cercetare

∗ Complexul de creştere a suinelor Iernut, Mureş (sistem intensiv)

∗ SCDA Turda, Cluj (sistem semintensiv)

∗ Ferma Bogata, Cluj (sistem semintensiv)

∗ Gospodăriile populaţiei, Cluj (sistem tradiţional – extensiv)

2005

2009

Cercetări privind influenţa unor factori naturali şi artificiali de mediu asupra principalilor indici de reproducţie la scroafe şi scrofiţe însămânţate artificial: ∗ Influenţa sistemului de

creştere şi exploatare ∗ Influenţa sezonului ∗ Influenţa temperaturii

excesive ∗ Influenţa alimentaţiei

Studiul microclimatului şi impactul lui asupra performanţelor de reproducţie şi a purceilor sugari

Cercetări privind calitatea spermei utilizate şi factorii de influenţă

Impactul tezei asupra creşterii suinelor din gospodăriile populaţiei, zona Turda

∗ Complexul de creştere a suinelor Iernut, Mureş (sistem intensiv)

∗ SCDA Turda, Cluj (sistem semintensiv)

∗ Ferma Bogata, Cluj (sistem semintensiv)

∗ Gospodăriile populaţiei, Cluj (sistem tradiţional – extensiv)

6

Page 8: UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLEdespre fiziologia reproducerii, materialul genetic aflat în exploatare şi nivelul tehnologic existent, se pot obţine 2,51 fătări pe scroafă

Tabelul 7

Materialul biologic femel utilizat în cercetările proprii

Produşi P.I.C. Rasa Bazna Exploataţia Sistemul de

creştere Scroafe (cap)

Scrofiţe (cap)

Scroafe (cap)

Scrofiţe (cap)

Complexul de creştere a suinelor Iernut, Mureş intensiv 200 120 - -

Ferma Bogata, Cluj semiintensiv 120 60 - - SCDA Turda, Cluj semiintensiv - - 60 24 Gospodăriile populaţiei, zona Turda, Cluj

extensiv -tradiţional 80 40 60 28

T o t a l 400 220 120 52

Vierii utilizaţi la reproducţie prin practicarea însămânţărilor artificiale au aparţinut Complexului de creştere a suinelor Iernut (judeţul Mureş), pentru PIC, iar cei din rasa Bazna au aparţinut la SCDA Turda.

CCAAPP..77.. DDEELLIIMMIITTAARREEAA ZZOONNEELLOORR,, SSTTUUDDIIUULL CCOONNDDIIŢŢIIIILLOORR TTEEHHNNOOLLOOGGIICCEE,, DDEE IIGGIIEENNĂĂ ŞŞII DDEE MMEEZZOOCCLLIIMMAATT

DDIINN FFEERRMMEELLEE LLUUAATTEE ÎÎNN CCEERRCCEETTAARREE

7.1. DELIMITAREA ZONELOR ÎN CARE AU FOST EFECTUATE CERCETĂRILE PROPRII

Aşa cum menţionam, cele două zone în care s-au derulat cercetările proprii

sunt situate in centrul Podişului Transilvaniei, pe raza judeţelor Cluj şi Mureş, într-un relief de trecere deal-câmpie, cu climat temperat-continental.

Cu excepţia Complexului de suine Iernut, judeţul Mureş, toate celelalte unităţi studiate şi în special gospodăriile populaţiei deţinătoare de suine se află în patru zone ale judeţului Cluj, după cum urmează:

Zona Turda ce cuprinde localităţile Turda, Ceanu Mare, Boian, Bolduţ, Iacobeni, Frata, Bercheşu, Soporu de Câmpie, Ploscoş, Valea Florilor, Triteni, Pădureni, Viişoara şi Urca. Zona are soluri cu nota de bonitare 28, recomandată pentru creşterea suinelor.

Zona Câmpia Turzii cuprinde localităţile Câmpia Turzii, Poiana, Călăraşi, Luna, Luncani.

7

Page 9: UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLEdespre fiziologia reproducerii, materialul genetic aflat în exploatare şi nivelul tehnologic existent, se pot obţine 2,51 fătări pe scroafă

Nota de bonitare a solurilor este 48 (media pe judeţul Cluj este 29), zonă excelentă pentru cultura cerealelor şi creşterea suinelor.

Zona Mihai Viteazu cu localităţile Mihai Viteazu, Sănduleşti, Moldoveneşti, Plăieşti are soluri bune pentru legumicultură şi cereale, fermierii producând lapte şi carne.

Zona Rediu cu localităţile Rediu, Felecu, Aiton, Vâlcele, Tureni, Deleni, Miceşti.

Nota de bonitare a solului este 38, recomandată pentru creşterea suinelor.

7.2. CONDIŢIILE TEHNOLOGICE ŞI DE IGIENĂ DIN FERMELE LUATE ÎN CERCETARE

Din studiul condiţiilor tehnologice şi de igienă corelate cu rezultatele de reproducţie obţinute în unităţile şi gospodăriile studiate se desprind următoarele:

În perioada 2002-2003, perioadă premergătoare celei de cercetări experimentale, condiţiile tehnologice au fost următoarele: • Compexul de creştere a suinelor Iernut, judeţul Mureş s-a bazat pe circuit

închis, în sectoare bine amenajate şi dotate cu microclimat dirijat, material biologic valoros, însămânţări artificiale cu material semnial provenit de la vieri testaţi. Tehnologia aplicată prezintă caracteristicile sistemului intensiv de creştere şi exploatare a suinelor.

• În ferma Bogata şi ferma SCDA Turda, judeţul Cluj, se aplică un sistem de creştere şi exploatare cu caracterisitici semiintensive, practicându-se însămânţările artificiale cu spermă brută şi spermă brută diluată. Amenajările şi dotările unităţilor permit realizarea unui flux tehnologic raţional, dar materialul biologic este neuniform şi insuficient lucrat genetic.

• În gospodăriile populaţiei din judeţul Cluj, creşterea suinelor se face în sistem gospodăresc scăpat de sub control ştiinţific cu material biologic heterogen în condiţii de exploatare precare. În marea majoritate a gospodăriilor populaţiei se practică monta naturală cu vieri, de multe ori fără origine cunoscută, iar condiţiile de hrănire sunt precare în peste 60% din gospodării.

În ceea ce privesc condiţiile de igienă, incluzând adăpostirea, microclimatul, bunăstarea animalelor, biosecuritatea fermelor s-au prezentat după cum urmează: • În Compexul Iernut, judeţul Mureş, condiţiile generale de igienă au fost

bune la toţi parametrii. • În fermele Bogata si SCDA Turda, judeţul Cluj, condiţiile au fost

satisfăcătoare, alteori bune. • În gospodăriile populaţiei, peste 80% din scroafele şi scrofiţele luate în studiu, nu au

beneficiat de condiţii bune pe tot parcursul anului, abesnţa surselor artificiale de încălzire, alimentaţia precară, greşeli în alegerea scrofiţelor pentru montă sub

8

Page 10: UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLEdespre fiziologia reproducerii, materialul genetic aflat în exploatare şi nivelul tehnologic existent, se pot obţine 2,51 fătări pe scroafă

Performanţele de reproducţie obţinute în cele trei sisteme de creştere şi exploatare au fost diferite, în concordanţă cu condiţiile tehnologice şi de igienă oferite animalelor.

7.4. EVOLUŢIA FACTORILOR DE MEZOCLIMAT DIN ZONELE ÎN CARE S-AU DESFĂŞURAT CERCETĂRILE PROPRII

În vederea caracterizării mezoclimatului aferent zonelor în care s-au derulat

experimentele, precum şi a influenţei acestuia asupra formelor parentale (vieri, scroafe şi scrofiţe) s-au luat în studiu: temperatura exterioară a aerului, umiditatea relativă exterioară a aerului, indicele temperatură-umiditate (I.T.U.) şi presiunea atmosferică. Datele primare au fost obţinute de la Staţiile Meteorologice din Târgu-Mureş şi Turda.

Din studiul principalilor parametrii ce carcaterizează mezoclimatul zonei de amplasare a exploataţiilor de suine luate în cercetare se desprind următoarele concluzii: • În toate zonele studiate, condiţiile agroecologice sunt favorabile creşterii suinelor, dar

având în vedere valorile minima şi maxime ale temperaturii şi umidităţii relative, amplitudinea zilnică şi lunară, se impun adăposturi bine izolate termic, iar pentru purceii sugari sunt necesare surse suplimentare de încălzire.

• Suinele crescute în adăposturi improvizate cu lungi perioade de influenţă a mezoclimatului sunt supuse la valori de ITU de disconfort atât la temperaturi inferioare (ITU = 9-30,8) cât şi la temperaturi excesive (ITU peste 73, chiar de 87), cu efecte negative asupra reproducţiei şi producţiei.

CCAAPP..88.. CCEERRCCEETTĂĂRRII PPRRIIVVIINNDD IINNFFLLUUEENNŢŢAA UUNNOORR FFAACCTTOORRII

NNAATTUURRAALLII ŞŞII AARRTTIIFFIICCIIAALLII DDEE MMEEDDIIUU AASSUUPPRRAA PPRRIINNCCIIPPAALLIILLOORR IINNDDIICCII DDEE RREEPPRROODDUUCCŢŢIIEE

LLAA SSCCRROOAAFFEE ŞŞII SSCCRROOFFIIŢŢEE ÎÎNNSSĂĂMMÂÂNNŢŢAATTEE AARRTTIIFFIICCIIAALL

Principalele obiective ale cercetării au fost: • Influenţa sistemului de exploatare; • Influenţa sezonului; • Influenţa temperaturii excesive.

Principalii indicatori de reproducţie s-au referit la: • Fecunditate; • Prolificitate; • Intervalul dintre înţărcare şi inseminarea fecundă.

9

Page 11: UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLEdespre fiziologia reproducerii, materialul genetic aflat în exploatare şi nivelul tehnologic existent, se pot obţine 2,51 fătări pe scroafă

8.1. INFLUENŢA SISTEMULUI DE CREŞTERE ŞI EXPLOATARE ASUPRA

PRINCIPALILOR INDICI DE REPRODUCŢIE

Pe parcursul celor 5 ani (2005-2009) au fost însămânţate artificial şi studiate următoarele categorii: • 200 capete scroafe şi 120 capete scrofiţe, produse P.I.C., crescute şi întreţinute în

sistem intensiv, în cadrul Complexului de creştere a suinelor Iernut, judeţul Mureş;

• 120 capete scroafe şi 60 capete scrofiţe, produse P.I.C., crescute în sistem semiintensiv în cadrul fermei Bogata, judeţul Cluj;

• 80 capete scroafe şi 40 capete scrofiţe PIC crescute în sistem gospodăresc în gospodăriile populaţiei din zona Turda, judeţul Cluj.

De asemena s-au studiat rezultatele de reproducţie la scroafe şi scrofiţe din rasa Bazna, crescute şi exploatate după cum urmează: • 60 scroafe şi 24 de scrofiţe crescute în sistem semiintensiv la SCDA Turda, judeţul Cluj; • 60 de scroafe şi 28 de scrofiţe în gospodăriile populaţiei din zona Turda, judeţul Cluj.

Depistarea scroafelor în călduri, recoltarea, pregătirea, controlul, dozarea şi inocularea materialului seminal, controlul gestaţiei, analiza rezlutatelor fătărilor şi aprecierea intervalului dintre înţărcare şi inseminarea fecundă s-a efectuat după procedeele şi tehnicile consacrate în bibliografia de specialitate (A.T. Bogdan şi colab., 1999, I. Groza 2005, V. Miclea 2006).

8.1.1. Rezultate privind influenţa sistemului de creştere şi exploatare

asupra fecundităţii Datele cu privire la fecunditatea scroafelor şi scrofiţelor din hibridul

PIC sunt prezentate în tabelul 25. Tabelul 25

Evoluţia fecundităţii scroafelor şi scrofiţelor PIC în funcţie de sistemul de creştere şi exploatare (%)

2005-2009 Scroafe Scrofiţe

Sezonul

X ± sx s V% X ± sx s V% Complexul de creştere a suinelor Iernut, judeţul Mureş (sistem intensiv)

88,940±1,483 20,970 3,441 88,598±1,618 17,723 4,428

Ferma Bogata, judeţul Cluj (sistem semiintensiv) 87,098±1,848 20,244 3,251 86,259±1,577 12,215 4,227

Gospodăriile populaţiei (sistem gospodăresc-tradiţional)

78,535±3,339 29,864 4,718 77,247±2,686 16,988 5,438

10

Page 12: UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLEdespre fiziologia reproducerii, materialul genetic aflat în exploatare şi nivelul tehnologic existent, se pot obţine 2,51 fătări pe scroafă

11

Tabelul 25 (continuare) Scroafe

Varianta Diferenţa (x1 – x2) t Semnificaţia Complex Iernut – Ferma Bogata 1,842 0,777 NS (p > 0,05)

Complex Iernut – Gosp. populaţiei 10,405 2,848 *** (p ≤ 0,001)

Ferma Bogata – Gosp. populaţiei 8,563 2,244 * (p ≤ 0,01)

Scrofiţe Varianta Diferenţa (x1 – x2) t Semnificaţia

Complex Iernut – Ferma Bogata 2,339 1,035 NS (p > 0,05)

Complex Iernut – Gosp. populaţiei 11,351 3,621 *** (p ≤ 0,01)

Ferma Bogata – Gosp. populaţiei

9,012 2,893 ** (p ≤ 0,001)

În cazul scroafelor şi scrofiţelor din rasa Bazna, rezultatele obţinute sunt

prezentate în tabelul 26. Tabelul 26

Evoluţia fecundităţii scroafelor şi scrofiţelor de rasă Bazna

în funcţie de sistemul de creştere şi exploatare (%)

2005-2009 Scroafe Scrofiţe

Sezonul

X ± sx s V% X ± sx s V% SCDA Turda, judeţul Cluj (sistem semiintensiv) 79,908±2,139 16,568 3,409 79,329±1,568 7,681 3,736

Gospodăriile populaţiei (sistem tradiţional-extensiv)

77,161±2,768 21,440 5,616 75,500±1,908 10,096 5,317

Scroafe Varianta Diferenta (x1 – x2) t Semnificaţia

SCDA Turda – Gosp.populaţiei 2,747 0,286 NS (p > 0,05)

Scrofiţe Varianta Diferenta (x1 – x2) t Semnificaţia

SCDA Turda – Gosp.populaţiei 3,829 1,550 NS (p > 0,05)

Page 13: UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLEdespre fiziologia reproducerii, materialul genetic aflat în exploatare şi nivelul tehnologic existent, se pot obţine 2,51 fătări pe scroafă

8.1.2. Rezultate privind influenţa sistemului de creştere şi exploatare asupra prolificităţii

Tabelul 27 Prolificitatea medie realizată de scroafele şi scrofiţele PIC în cele 3 sisteme de creştere

Scroafe Scrofiţe Sistemul de creştere

Parametrii statistici

n

Purcei fătaţi/ scroafă (cap)

Născuţi morţi (cap)

Născuţi vii

(cap)

Înţărcaţi (cap)

n Purcei fătaţi/ scroafă (cap)

Născuţi morţi (cap)

Născuţi vii

(cap)

Înţărcaţi (cap)

X ± sx

13,84 ± 1,097

1,78 ± 0,104

12,07 ± 1,142

10,83 ± 1,014

12,13 ± 1,211

1,91 ± 0,851

10,21 ± 1,211

8,98 ± 1,075

s 15,513 3,011 2,311 2,651 13,266 2,719 2,972 2,990

Complexul Iernut, jud. Mureş (intensiv)

V%

200

3,092 2,571 2,433 3,027

120

2,716 3,793 3,137 2,619

X ± sx 11,79 ± 1,187

2,66 ± 0,081

9,13 ± 0,973

8,24 ± 0,933

10,97 ± 1,073

2,16 ± 0,541

8,76 ± 1,195

8,31 ± 1,091

s 13,002 1,972 2,071 2,832 8,311 2,079 2,887 3,077

Ferma Bogata, jud. Cluj (semiintensiv)

V%

120

2,990 3,116 2,443 3,021

60

3,756 3,084 2,975 2,845

X ± sx 11,24 ± 1,167

2,85 ± 0,177

8,38 ± 1,081

7,01 ± 0,899

10,12 ± 1,169

2,72 ± 0,679

7,91 ± 1,078

6,37 ± 1,022

s 10,437 2,119 2,571 3,099 7,393 2,006 2,965 2,811

Gospodăriile populaţiei din zona Turda, jud. Cluj (gospodăresc-tradiţional)

V%

80

3,981 2,061 3,018 2,751

40

2,877 3,153 3,262 2,917 Purcei fătaţi/scroafă Purcei fătaţi/scrofiţă

Varianta Diferenţa (x1 – x2) t Semnificaţia Varianta Diferenţa (x1 – x2) t Semnificaţia Complex Iernut – Ferma Bogata 2,05 2,63 ** (p < 0,01) Complex Iernut –

Ferma Bogata 1,16 1,98 * (p < 0,05)

Complex Iernut – Gosp. populaţiei 2,60 3,42 *** (p < 0,001) Complex Iernut –

Gosp. populaţiei 2,01 3,31 *** (p < 0,001)

Ferma Bogata – Gosp. populaţiei 0,55 0,330 NS (p > 0,05) Ferma Bogata – Gosp.

populaţiei 0,85 0,535 NS (p > 0,05)

12

Page 14: UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLEdespre fiziologia reproducerii, materialul genetic aflat în exploatare şi nivelul tehnologic existent, se pot obţine 2,51 fătări pe scroafă

13

Tabelul 30

Prolificitatea medie realizată la rasa Bazna

Scroafe Scrofiţe

Sistemul de creştere

Parametrii statistici

n

Purcei fătaţi/ scroafă (cap)

Născuţi morţi (cap)

Născuţi vii

(cap)

Înţărcaţi (cap)

n Purcei fătaţi/ scroafă (cap)

Născuţi morţi (cap)

Născuţi vii (cap

Înţărcaţi (cap)

X ± sx

9,764 ± 1,013

0,954 ± 0,121

8,94 ± 1,142

7,81 ± 1,303

9,221 ± 1,732

1,167 ± 0,736

8,053 ± 1,811

7,40 ± 1,075

s 7,846 3,361 2,517 2,977 9,164 3,674 2,302 2,990

SCDA Turda, judeţul Cluj

(semiintensiv) V%

60

2,131 2,920 3,631 3,151

24

2,391 2,671 2,574 2,619

X ± sx 9,801 ± 1,971

2,542 ± 0,793

7,282 ± 1,899

7,018 ± 1,096

9,023 ± 1,677

2,834 ± 0,907

6,191 ± 1,439

6,114 ± 1,041

s 15,267 3,007 2,981 2,675 8,215 3,004 2,861 2,773

Gospodăriile populaţiei din zona Turda, jud.Cluj (gospodăresc-tradiţional)

V%

60

2,822 2,981 2,732 2,805

28 3,221 2,766 2,109 3,002

Purcei fătaţi/scroafă Purcei fătaţi/scrofiţă Varianta Diferenta

(x1 – x2) t Semnificaţia Varianta Diferenta

(x1 – x2) t Semnificaţia

SCDA Turda – Gosp. populaţiei -0,037 -0,016 NS (p > 0,05) SCDA Turda –

Gosp. populaţiei 0,189 0,078 NS (p > 0,05)

Page 15: UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLEdespre fiziologia reproducerii, materialul genetic aflat în exploatare şi nivelul tehnologic existent, se pot obţine 2,51 fătări pe scroafă

8.1.3. Influenţa sistemului de creştere asupra intervalului înţărcare-însămânţarea fecundă

Studiile întreprinse în această direcţie ne-au condus la rezultatele prezentate în tabelul 34.

Tabelul 34 Evoluţia intervalului între înţărcare şi monta fecundă

Sistemul de creştere şi exploatare Durata (zile) Sistemul intensiv PIC 8-12 Sistemul semiintensiv PIC 10-14 Sistemul gospodăresc PIC 10-24 Sistemul semiintensiv Bazna 12-14 Sistemul gospodăresc Bazna 10-20

Se constată că sistemul de creştere (intensiv industrial, semiintensiv şi extensiv-gospodăresc), prin condiţiile tehnologice şi de igienă practicate, nivelul alimentaţiei, factorii de microclimat, condiţiile generale de bunăstare a animalelor, influenţează evident, de cele mai multe ori de o manieră semnificativă statistic, performanţele de reproducţie a suinelor.

8.2. INFLUENŢA SEZONULUI ASUPRA PERFORMANŢELOR DE REPRODUCŢIE LA SUINE

8.2.1. Rezultate privind influenţa sezonului asupra fecundităţii scroafelor şi scrofiţelor

Tabelul 35 Evoluţia sezonieră a fecundităţii la scroafe şi scofiţe P.I.C. în cadrul Complexului

de creştere a suinelor Iernut, judeţul Mureş (%) 2005-2008

Scroafe (200 cap) Scrofiţe (120 cap)

Sezonul X ± sx s V% X ± sx s V%

Iarnă 90,743±1,201 16,984 3,201 89,452±1,416 15,511 4,561 Primăvară 89,043±1,762 24,918 3,098 88,462±1,996 21,865 4,322 Vară 85,392±1,093 15,457 3,762 86,302±1,628 17,833 4,859 Toamnă 90,571±1,875 26,516 3,711 90,191±1,441 15,785 3,988 Media pe perioadă

88,940±1,483 20,972 3,441 88,598±1,618 17,724 4,428

Scroafe Varianta Diferenta (x1 – x2) t Semnificaţia

Vară – Iarnă - 5,351 - 3,297 *** (p ≤ 0,001) Vară – Primăvară - 3,651 - 1,761 NS (p > 0,05) Vară – Toamnă - 5,179 - 2,596 ** (p ≤ 0,01)

14

Page 16: UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLEdespre fiziologia reproducerii, materialul genetic aflat în exploatare şi nivelul tehnologic existent, se pot obţine 2,51 fătări pe scroafă

Tabelul 35 (continuare) Scrofiţe

Varianta Diferenta (x1 – x2) t Semnificaţia Vară – Iarnă - 3,150 - 1,997 * (p ≤ 0,05) Vară – Primăvară - 2,160 - 0,838 NS (p > 0,05) Vară – Toamnă - 3,889 - 2,040 * (p ≤ 0,05)

Tabelul 37

Evoluţia sezonieră a fecundităţii la scroafe şi scofiţe P.I.C. în cadrul fermei Bogata, judeţul Cluj (%)

2005-2008 Scroafe (120 cap) Scrofiţe (60 cap)

Sezonul

X ± sx s V% X ± sx s V% Iarnă 87,485±2,007 21,985 3,201 85,327±1,603 12,416 4,561 Primăvară 85,002±2,411 26,411 3,098 83,219±1,652 12,796 4,322 Vară 81,500±1,093 11,973 3,762 79,750±1,628 12,610 4,659 Toamnă 90,571±1,875 20,539 3,711 90,191±1,441 11,161 3,988 Media pe perioadă

87,098±1,848 20,242 3,441 86,259±1,577 12,215 4,227

Scroafe Varianta Diferenta (x1 – x2) t Semnificaţia

Vară – Iarnă - 5,985 - 2,619 ** (p ≤ 0,01) Vară – Primăvară - 3,502 - 1,323 NS (p > 0,05) Vară – Toamnă - 9,071 - 4,180 *** (p ≤ 0,001)

Scrofiţe Varianta Diferenta (x1 – x2) t Semnificaţia

Vară – Iarnă - 5,577 - 2,442 * (p ≤ 0,05) Vară – Primăvară - 3,469 - 1,506 NS (p > 0,05) Vară – Toamnă - 10,441 - 4,805 *** (p ≤ 0,001)

Tabelul 39

Evoluţia sezonieră a fecundităţii la scroafe şi scofiţe P.I.C. în cadrul gospodăriilor populaţiei din zona Turda, judeţul Cluj (%)

2005-2008 Scroafe (80 cap) Scrofiţe (40 cap)

Sezonul

X ± sx s V% X ± sx s V% Iarnă 80,595±2,102 18,800 4,912 79,487±2,875 18,183 5,398 Primăvară 83,124±2,677 23,943 4,776 81,561±2,931 18,537 5,275 Vară 69,691±2,197 19,650 4,652 68,698±2,317 14,653 5,859 Toamnă 80,711±2,391 21,385 4,531 79,247±2,613 16,526 5,235 Media pe perioadă

78,535±3,339 29,864 4,718 77,247±2,686 16,987 5,438

15

Page 17: UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLEdespre fiziologia reproducerii, materialul genetic aflat în exploatare şi nivelul tehnologic existent, se pot obţine 2,51 fătări pe scroafă

Tabelul 39 (continuare) Scroafe

Varianta Diferenta (x1 – x2) t Semnificaţia Vară – Iarnă - 10,904 - 3,586 *** (p ≤ 0,001) Vară – Primăvară - 13,433 - 3,879 *** (p ≤ 0,001) Vară – Toamnă - 11,020 - 3,392 *** (p ≤ 0,001)

Scrofiţe Varianta Diferenta (x1 – x2) t Semnificaţia

Vară – Iarnă - 10,789 - 2,923 ** (p ≤ 0,01) Vară – Primăvară - 12,863 - 3,443 *** (p ≤ 0,001) Vară – Toamnă - 10,549 - 3,020 ** (p ≤ 0,01)

Tabelul 43 Evoluţia sezonieră a fecundităţii la scroafe şi scofiţe de rasă Bazna, în cadrul gospodăriilor populaţiei din zona Turda, judeţul Cluj (%)

2005-2008 Scroafe (60 cap) Scrofiţe (28 cap)

Sezonul

X ± sx s V% X ± sx s V% Iarnă 77,637±2,971 23,010 5,121 75,213±2,133 11,286 4,932 Primăvară 79,282±2,796 21,655 5,816 77,435±1,722 9,111 5,114 Vară 73,481±2,832 21,933 5,737 72,831±1,981 10,482 5,827 Toamnă 78,236±2,477 19,184 5,819 76,527±1,811 9,582 5,391 Media pe perioadă

77,161±2,768 21,438 5,616 75,500±1,908 10,096 5,317

Scroafe Varianta Diferenţa (x1 – x2) t Semnificaţia

Vară – Iarnă - 4,156 - 2,013 * (p ≤ 0,05) Vară – Primăvară - 5,801 - 2,957 ** (p ≤ 0,01) Vară – Toamnă - 4,755 - 2,265 * (p ≤ 0,05) Scrofiţe

Varianta Diferenţa (x1 – x2) t Semnificaţia Vară – Iarnă - 2,382 - 0,818 NS (p > 0,05) Vară – Primăvară - 4,604 - 2,136 * (p ≤ 0,05) Vară – Toamnă - 3,696 - 1,377 NS (p > 0,05)

8.2.2. Influenţa sezonului asupra prolificităţii

Tabelul 45 Influenţa sezonului asupra prolificităţii la PIC

Specificare Media pe perioadă

Vara Diferenţa Semnificaţia

Prolificitate 12,29 11,24 1,05 ** (p ≤ 0,01) Purcei născuţi vii 9,86 8,34 1,52 *** (p ≤ 0,001) Purcei născuţi morţi 2,43 2,85 0,42 NS (p > 0,05)

16

Page 18: UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLEdespre fiziologia reproducerii, materialul genetic aflat în exploatare şi nivelul tehnologic existent, se pot obţine 2,51 fătări pe scroafă

Tabelul 46

Influenţa sezonului asupra prolificităţii la rasa Bazna

Specificare Media pe perioadă

Vara Diferenţa Semnificaţia

Prolificitate 10,20±0,22 9,02±0,23 1,18 ** (p ≤ 0,01) Purcei născuţi vii 9,20±0,26 8,70±0,37 0,50 NS (p > 0,05) Purcei născuţi morţi 1,00±0,06 0,32±0,02 0,68 NS (p > 0,05)

8.2.3. Influenţa sezonului asupra intervalului

înţărcare-însămânţare fecundă Tabelul 47

Distribuţia scroafelor şi scrofiţelor I.A. după durata intervalului dintre înţărcare şi inseminarea fecundă (%)

Specificare Media pe 4 ani În sezonul de vară Sub 8 zile 29 13 9 – 15 zile 55 38 16 – 21 zile 12 32 Peste 21 zile 4 17

Există aşadar, o adevărată „infertilitate sezonieră”, mai pregnant de vară,

prin influenţele complexe ale temperaturii şi luminii, precum şi a unor stresori ce perturbă statusul hormonal al animalelor de reproducţie.

Cercetările noastre scot în evidenţă că sezonul influenţează direct şi indirect toţi indicatorii de reproducţie, atât la scroafă cât şi la vier: vârsta pubertăţii scrofiţelor, calitatea materialului seminal şi comportamentul vierilor, fecunditatea, prolificitatea, intervalul dintre înţărcare şi inseminarea fecundă, numărul de purcei înţărcaţi, indicele de utilizare a scroafelor la reproducţie.

8.3. CERCETĂRI PRIVIND INFLUENŢA TEMPERATURII EXCESIVE ASUPRA REZULTATELOR DE REPRODUCŢIE

LA SCROAFE ŞI SCROFIŢE ÎNSĂMÂNŢATE ARTIFICIAL Material şi metodă Cercetările noastre au fost efectuate pe trei loturi de scroafe şi scrofiţe

însămânţate artificial şi fătate în perioade cu temperaturi ale aerului diferite: lotul martor (L1) a fost întreţinut la temperaturi de 15-20oC; lotul 2 (L2) la 25-30oC şi lotul 3 (L3) la 30-35oC.

Durata cercetării a fost suprapusă peste perioada de alăptare a purceilor, mai precis 35 de zile la loturile 1 şi 2 şi 32 de zile la lotul 3.

17

Page 19: UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLEdespre fiziologia reproducerii, materialul genetic aflat în exploatare şi nivelul tehnologic existent, se pot obţine 2,51 fătări pe scroafă

Indicele temperatură-umiditate (ITU) a avut valori medii de 60-70 pentru lotul L1 (martor),72-84 pentru lotul 2 şi 82-92 pentru lotul 3.

În condiţii de furajare aproape identice, dar adăpostire şi microclimat diferenţiate, s-au studiat următorii indicatori: • Greutatea medie a scroafelor imediat după fătare; • Greutatea scroafelor la înţărcare; • Pierderi în greutate a scroafelor pe perioada de lactaţie; • Consumul zilnic de furaje; • Durata lactaţiei; • Numărul de purcei fătaţi; • Numărul de purcei înţărcaţi; • Intervalul înţărcare-monta fecundă; • Efortul metabolic reflectat în frecvenţa respiraţiei, temperatura corporală şi

cutanată, capacitatea de alăptare.

Rezultate şi discuţii Tabelul 50

Influenţa temperaturii excesive asupra scroafelor în lactaţie

Lotul 1 (martor)

Lotul 2 Lotul 3 Specificare

T = 15-20oC ITU = 60-67

T=25-30oC ITU=72-

84

T=30-35oC ITU=82-94

Număr scroafe şi scrofiţe (cap) Greutate după fătare (kg) Greutate la înţărcare (kg)

20 180 160

20 190 151

12 170 124

Pierderi în greutate pe perioada de lactaţie

kg %

20 13

39***

25,10

46*** 38

Consum voluntar de furaje pe zi (kg) Durata lactaţiei (zile) Număr de purcei fătaţi pe lot (cap) Purcei înţărcaţi (%) Intervalul dintre înţărcare şi monta fecundă (zile)

5 35

244 90,2

6,25

4,12** 35

230 79,10***

13,50***

3,80*** 32 116

71,1***

18,20*** Efort metabolic

- frecvenţa respiraţiei (pe min) - temperatura rectală (oC)

- capacitatea de alăptare (kg/zi)

20-40

38-38,5 2,5

80-120***

38,5-39,4 2,3

120-150***

39-40,6**

1,95 ** p ≤ 0,01 *** p ≤ 0,001

18

Page 20: UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLEdespre fiziologia reproducerii, materialul genetic aflat în exploatare şi nivelul tehnologic existent, se pot obţine 2,51 fătări pe scroafă

Tabelul 52 Evoluţia fecundităţii şi prolificităţii în funcţie de temperatură

Lotul 1 Lotul 2 Lotul 3 Specificare -5 ... + 20oC 25-30oC peste 30oC

Număr scroafe şi scrofiţe însămânţate (cap) Număr scroafe şi scrofiţe gestante (cap) Fecunditate (%)

60 53 89

20 12

60 ***

12 6

50 *** Număr de purcei fătaţi pe scroafă (cap) 10,6 6,4 *** 5,8 *** Intervalul dintre înţărcare - monta fecundă (zile)

4-12 14-21 14-28

*** p < 0,001

Cercetările arată că scroafele lactante sunt cele mai vulnerabile în condiţii de temperatură excesivă, dintre toate categoriile de suine. Loturile expuse la temperaturi de peste 25oC, acuză disconfort, scăderea consumului de furaje (cu 160 g/zi/oC în domeniul 25-30oC şi cu 460 g/zi/oC între 30-35oC; p<0,001), scăderea masei corporale şi a capacităţii de alăptare, reducerea fecundităţii (p<0,001), a prolificităţii (p<0,001) şi creşterea intervalului între înţărcare şi însămânţarea fecundă, efort fiziologico-metabolic de adaptare, incluzând creşterea temperaturii corporale, creşterea termolizei prin evaporare pulmonară, realizată de un ritm respirator epuizant.

CCAAPP..99.. CCEERRCCEETTĂĂRRII PPRRIIVVIINNDD IIGGIIEENNAA AALLIIMMEENNTTAAŢŢIIEEII ŞŞII IINNFFLLUUEENNŢŢAA DDIIFFEERRIITTEELLOORR TTIIPPUURRII DDEE RRAAŢŢIIII AASSUUPPRRAA UUNNOORR

IINNDDIICCII DDEE RREEPPRROODDUUCCŢŢIIEE LLAA SSCCRROOAAFFEE ŞŞII SSCCRROOFFIIŢŢEE DDIINN FFEERRMMEE ŞŞII GGOOSSPPOODDĂĂRRIIII AALLEE PPOOPPUUAALLŢŢIIEEII

9.1. Obiectivele cercetării au fost următoarele:

• Identificarea principalelor sortimente de nutreţuri utilizate în alimentaţia suinelor din gospodăriile populaţiei şi frecvenţa acestora;

• Aprecierea principalelor tipuri de raţii furajere utilizate în hrana suinelor; • Impactul diferitelor tipuri (variante) de alimentaţie asupra unor indici de

producţie şi reproducţie obţinuţi în fermele gospodăreşti. Studiile au fost efectuate pe baza a 600 chestionare completate de către

crescători, precum şi prin observaţii şi măsurători în 66 gospodării selectate.

19

Page 21: UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLEdespre fiziologia reproducerii, materialul genetic aflat în exploatare şi nivelul tehnologic existent, se pot obţine 2,51 fătări pe scroafă

9.2. Rezultate obţinute 9.2.1. Sortimentele de nutreţuri şi frecvenţa utilizării lor

în gospodăriile populaţiei

Porumb; 100

Orz; 81 Grâu; 80Tărâţe; 76

Şrot fl.soarelui + turte; 21

PVM; 16

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

%

Fig. 9. Frecvenţa utilizării unor nutreţuri concentrate în hrana porcilor

Păşunat; 61

Buruieni diverse; 76

Iarbă cosită; 45

Bostănoase; 38

Cartofi, sfeclă, varză; 63

Resturi culinare; 38

0

10

20

30

40

50

60

70

80%

Fig.10. Frecvenţa utilizării unor suculente în hrana porcilor

20

Page 22: UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLEdespre fiziologia reproducerii, materialul genetic aflat în exploatare şi nivelul tehnologic existent, se pot obţine 2,51 fătări pe scroafă

9.2.2. Identificarea şi aprecierea diverselor tipuri de raţii furajere utilizate în hrana suinelor

Studiile efectuate au permis identificarea a cel puţin 5 tipuri de raţii furajere ce se utilizează în fermele crescătoare de suine din zona cercetată (V1, V2, V3, V4 şi V5 în experiment), după cum urmează: • Varianta 1: nutreţ combinat, reţete adecvate după starea fiziologică: în repaus,

gestante, lactante – 14% din gospodăriile studiate. • Varianta 2: amestec de cereale uruite în fermă + premix vitamino-mineral –

16% din gospodăriile studiate. • Varianta 3: amestec de cereale uruite în fermă + cartofi, bostănoase, varză –

21% din gospodăriile analizate. • Varianta 4: amestec de cereale uruite în fermă + păşunat + masă verde – 30%

din gospodăriile studiate. • Varianta 5: amestec de cereale uruite în fermă + buruieni, varză, sfeclă,

reziduri alimentare – 19% din gospodăriile studiate.

9.2.3. Impactul diferitelor variante de alimentaţie asupra principalilor indicatori de reproducţie

Tabelul 57

Influenţa tipurilor de alimentaţie asupra indicilor de reproducţie

Tipul de

furajare

Numărul de gospodării

Numărul de scroafe şi scrofiţe

Fecunditate %

Purcei vii

fătaţi/an

Purcei înţărcaţi/

an

Indicele de folosire a scroafelor

V1 2 46 86 22,2 19,5 2,20 V2 4 36 81 18,0 16,0 2,00 V3,4 30 46 69*** 16,0** 12,0*** 1,80 V5 30 32 62*** 12,4*** 11,0*** 1,54***

** p < 0,01; *** p < 0,001 V1 vs. V3,4,5

Explicaţia rezultatelor de reproducţie obţinute în diferite nivele de furajare, se regăseşte în principal în sporurile realizate în perioada de gestaţie, pierderile în greutate în perioada de alăptare, în efortul fiziologico-metabolic de compensare din rezervele proprii. Între variantele 1 şi 2 şi variantele 3, 4, 5, diferenţele sunt semnificative statistic la toţi indicatorii studiaţi.

Cercetarea acestor aspecte atrage atenţia asupra unor deficienţe majore în alcătuirea raţiilor pentru scroafele de reproducţie într-un foarte mare număr de gospodării deţinătoare de suine şi explică realizările sub aşteptări ale acestora.

21

Page 23: UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLEdespre fiziologia reproducerii, materialul genetic aflat în exploatare şi nivelul tehnologic existent, se pot obţine 2,51 fătări pe scroafă

CCAAPP..1100.. SSTTUUDDIIUULL MMIICCRROOCCLLIIMMAATTUULLUUII DDIINN AADDĂĂPPOOSSTTUURRII

ŞŞII IINNFFLLUUEENNŢŢAA LLUUII AASSUUPPRRAA UUNNOORR IINNDDIICCII DDEE RREEPPRROODDUUCCŢŢIIEE ŞŞII AASSUUPPRRAA PPUURRCCEEIILLOORR SSUUGGAARRII

10.1. MATERIAL ŞI METODĂ

În perioada 2004-2008, s-au studiat factorii de microclimat din adăposturile sau compartimentele pentru vieri, scroafe şi scrofiţe în aşteptare, scroafe şi scrofiţe montate şi gestante în diferite perioade şi în sectorul de maternitate ori adăposturile pentru scroafe şi purcei sugari, de la naştere la înţărcare. Locaţiile în care s-au efectuat studii de microclimat au fost următoarele: • Complexul de creştere a suinelor Iernut: sectorul de montă şi gestaţie (vieri,

scroafe, scrofiţe) şi în maternitate; • Ferma Bogata – Turda: sectorul de montă şi gestaţie, compartimentul de

maternitate; • SCDA Turda: sectorul de montă şi gestaţie, sectorul de maternitate; • Gospodăriile populaţiei: adăposturi pentru scroafe şi scrofiţe în aşteptare şi

montate – gestante, adăposturi pentru scroafe şi purcei sugari (cu şi fără sursă suplimentară de încălzire), în variate tipuri constructive şi amenajări interioare.

S-au luat în studiu toţi factorii ce intră obişnuit în sfera microclimatului şi care au o importantă acţiune asupra bunăstării animalelor şi indicatorilor de reproducţie şi producţie, după cum urmează:

− Temperatura aerului − Umiditarea aerului − Indicele Temperatură – Umiditate (ITU) − Viteza curenţilor de aer − Luminozitatea adăposturilor − Concentraţia gazelor nocive CO2, NH3, H2S − Aeromicroflora adăposturilor determinată cantitativ prin UFC/m3

(NTG/m3) şi sub aspect calitativ, prin grupele de germeni cu semnificaţie igienică din NTG: stafilococi, streptococi, Gramm-negativi şi ciuperci.

22

Page 24: UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLEdespre fiziologia reproducerii, materialul genetic aflat în exploatare şi nivelul tehnologic existent, se pot obţine 2,51 fătări pe scroafă

10.2. REZULTATE ŞI DISCUŢII Tabelul 59

Evoluţia microclimatului în compartimente pentru vieri de reproducţie

Valori Factorii de microclimat Primăvara Vara Toamna Iarna

Temperatura (oC) 10,4 – 18,0 15,8

19,6 – 30,1 25,1

11,2 – 20,1 16,2

7,2 – 16,1 14,8

Umiditatea (%) 60 – 88 72

46 – 75 68

68 – 90 82

70 – 92 85

ITU − min − max − mediu − confort

53 64 61 60

67 83 75 60

54 68 61 60

48 61 59 60

Curenţi de aer (m/s) 0,2 – 0,6 0,3 – 1,2 0,3 – 0,7 0,3 – 0,7 Luminozitatea (Lx) 30 - 100 40 - 180 30 - 120 28 - 70 CO2 (%) 0,12 – 0,31 0,12 – 0,28 0,12 – 0,31 0,12 – 0,34 NH3 (ppm) 2 - 26 2 - 28 2 - 24 2 - 30 H2S (ppm) sub 5 sub 10 sub 5 sub 8 NTG/m3 40000-306000

207 500 34000-220000

189 000 42000-380000

290 000 40000-300000

132 000 Germeni cu semnificaţie igienică (N/m3) − Stafilococi − Streptococi − Gramm-negativi − Ciuperci

10 000 – 40 000 (5-30% din NTG) 5 000 – 30 000 (2-10% din NTG) 1 000 – 22 000 (1-8% din NTG)

10 000 – 50 000 (5-22% din NTG) Notă: Apreciat prin metoda punctelor după Cheia Petkov (1975), adaptată de Man C. (1986), acest microclimat realizează în medie 90-92 puncte primăvara, toamna şi iarna (microclimat bun) şi 85 – 88 puncte vara (microclimat satisfăcător).

23

Page 25: UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLEdespre fiziologia reproducerii, materialul genetic aflat în exploatare şi nivelul tehnologic existent, se pot obţine 2,51 fătări pe scroafă

Tabelul 60 Evoluţia microclimatului în sectorul de montă şi gestaţie (PIC), Complexul Iernut

Valori Factorii de microclimat Primăvara Vara Toamna Iarna

Temperatura (oC)

14 – 26 19,1

20 – 32 25,2

10 – 20 15

10 – 19 14,9

Umiditatea (%) 55 – 88 72

45 – 75 65

55 – 88 79

60 – 93 85

ITU − min − max − mediu − confort

59 77 66

60 - 64

67 86 74

60 - 64

54 67 59

60 - 64

53 66 59

60 - 64 Curenţi de aer (m/s) 0,2 – 0,56 0,3 – 1,2 0,2 – 0,8 0,1 – 0,6 Luminozitatea (Lx) 30 - 120 40 - 180 40 - 160 25 - 110 CO2 (%) 0,12 – 0,32 0,12 – 0,30 0,12 – 0,32 0,12 – 0,34 NH3 (ppm) 2 - 26 2 - 32 2 - 26 2 - 30 H2S (ppm) sub 5 sub 8 sub 5 sub 6 NTG/m3 80000-320000 60000-220000 62000-230000 42000-212000 Germeni cu semnificaţie igienică (N/m3) − Stafilococi − Streptococi − Gramm-negativi − Ciuperci

20 000 – 80 000 (10-40% din NTG) 1 000 – 40 000 (2,5-15% din NTG) 10 000 – 22 000 (16-22% din NTG) 1 000 – 26 000 (2,5-8,5% din NTG)

Tabelul 64

Evoluţia microclimatului din maternitatea Complexului de suine Iernut (PIC) Valori Factorii de

microclimat General pentru scroafe

Local pentru purcei

Temperatura (oC) 16 - 32

1-10 zile 11-20 zile 21-30 zile

33 – 30 30 – 26 26 - 20

Umiditatea (%) 40 - 78 30 - 68 Curenţi de aer (m/s) 0,1 – 0,6 0,1 – 0,3 Luminozitatea (Lx) 60 – 180 60 - 200 CO2 (%) 0,06 – 0,32 NH3 (ppm) 2 – 24 H2S (ppm) 0 - 4 NTG/m3 32 000 – 186 000 30 000 – 150 000

24

Page 26: UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLEdespre fiziologia reproducerii, materialul genetic aflat în exploatare şi nivelul tehnologic existent, se pot obţine 2,51 fătări pe scroafă

Tabelul 64 (continuare) Germeni cu semnificaţie igienică (N/m3) − Stafilococi − Streptococi − Gramm-negativi − Ciuperci

2 000 – 20 000 (6,25 – 10,75% din NTG)

100 – 5 000 (0,3 – 5% din NTG) 120 – 6 000 (0,4 – 5% din NTG) 80 – 7 000 (0,3 – 4% din NTG)

Notă: Microclimatul realizează în medie 90-92 puncte în Cheia Petkov (1975), adaptată de Man C. (1986) şi se încadrează la „microclimat bun”

Tabelul 65 Evoluţia microclimatului din maternitatea SCDA Turda

Valori Factorii de

microclimat General pentru scroafe

Local pentru purcei

Temperatura (oC) 15 – 33,5

1-10 zile 11-20 zile 21-30 zile

30 – 28 28 – 24 24 - 20

Umiditatea (%) 50 - 82 35 - 75 Curenţi de aer (m/s) 0,1 – 0,8 0,1 – 0,32 Luminozitatea (Lx) 40 – 120 45 - 130 CO2 (%) 0,06 – 0,32 0,06 – 0,34 NH3 (ppm) 2 – 24 4 - 26 H2S (ppm) 0 - 4 0 - 4 NTG/m3 32 000 – 186 000 30 000 – 150 000 Germeni cu semnificaţie igienică (N/m3) − Stafilococi − Streptococi − Gramm-negativi − Ciuperci

2 500 – 26 000 (7 – 15% din NTG)

200 – 6 000 (1 – 7% din NTG) 200 – 10 000 (0,8 – 10% din NTG)

120 –10 000 (1 – 6% din NTG) Notă: Microclimatul realizează în medie 86-90 puncte în Cheia Petkov (1975), adaptată de Man C. (1986) şi se încadrează la „microclimat mediocru”

25

Page 27: UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLEdespre fiziologia reproducerii, materialul genetic aflat în exploatare şi nivelul tehnologic existent, se pot obţine 2,51 fătări pe scroafă

26

Tabelul 67

Evoluţia microclimatului din adăposturi pentru scroafe şi purcei sugari din gospodăriile populaţiei

Adăposturi închise cu: Factorii de

microclimat

Adăposturi închise fără sursă de

încălzire Becuri

infraroşii Eleveuză adaptată

Temperatura (oC) (cu excepţia verii) • General pentru scroafe • Local pentru purcei:

− 1-10 zile − 11-20 zile − 21-30 zile

12 – 16

14 – 18 14 – 18 16 - 20

12 – 20

28 – 20 26 – 20 20 - 16

12 – 20

28 – 20 25 – 20 22 - 20

Umiditatea (%) 66 - 90 55 - 85 Curenţi de aer (m/s) 0,1 – 0,4 0,1 – 0,4 Luminozitatea (Lx) 40 – 80 50 - 100 CO2 (%) 0,06 – 0,24 0,06 – 0,28 0,06 – 0,30 NH3 (ppm) 1 – 10 2 - 15 2 - 18 H2S (ppm) sub 2 sub 4 sub 6

Notă: Vara condiţiile de microclimat se ameliorează în toate cele 3 categorii de adăposturi, în special pentru purceii sugari. Pentru scroafele lactante, lungi perioade de timp, temperatura aerului are valori peste cele normale, ridicându-se la 25-30oC, chiar 33-35oC în lunile iulie şi august. Ceilalţi factori de microclimat sunt la nivelul cerinţelor igienice.

10.2.4. Incidenţa şi dinamica pierderilor prin mortalitate la purceii sugari. Cauzele principale ale acestora

Sistem intensiv PIC = 10,5% pierderi la purcei Sistem semiintensiv PIC = 8,4% pierderi la purcei Sistem gospodăresc PIC = 17,1% pierderi la purcei SCDA Turda rasa Bazna = 6,7% pierderi la purcei Gospodăriile populaţiei rasa Bazna = 6,5% pierderi la purcei

Page 28: UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLEdespre fiziologia reproducerii, materialul genetic aflat în exploatare şi nivelul tehnologic existent, se pot obţine 2,51 fătări pe scroafă

Tabelul 69

Prolificitatea, mortalitatea la purcei şi numărul de purcei înţărcaţi pe fătare şi pe scroafă pe an

Purcei pe fătare Purcei fătaţi/scroafă/an Mortalitate purcei sugari Purcei înţărcaţi Unitatea Unit vii morţi

total vii

morţi total pe fătare

pe an

pe

fătare pe scroafă şi an

Complexul Iernut

11,18 1,79 12,97 24,59 3,94 28,53 1,19 2,61 10,0 22,0

Ferma Bogata

9,02 2,48 11,50 18,08 4,97 23,01 0,76 1,52 8,62 16,53

Gospodăriile populaţiei

8,22 2,80 11,02 13,98 4,76 18,74 1,43 2,43 6,79 11,55

SCDA Turda (Bazna) 7,45 2,12 9,57 14,89 4,25 19,14 0,51 1,02 6,94 13,88 Gospodăriile populaţiei

6,47 2,21 8,68 12,54 3,76 16,30 0,61 1,03 5,86 11,73

27

Page 29: UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLEdespre fiziologia reproducerii, materialul genetic aflat în exploatare şi nivelul tehnologic existent, se pot obţine 2,51 fătări pe scroafă

Tabelul 70 Pierderile la purcei în gospodăriile populaţiei

Tipul de adăpost Pierderi totale (%) Vara (%) Iarna (%) Maternitate (adăpost) fără sursă de încălzire

25,2 8,4 34,2

Adăpost cu sursă de încălzire pentru purcei

16,2 7,0 22,1

Tabelul 71

Cauzele principale ale pierderilor şi ponderea lor în total mortalităţi la purceii sugari (%)

Ferma studiată Cauzele morţii Complex

Iernut Ferma Bogata

SCDA Turda

Gospodăriile populaţiei

Hipotermie – hipoglicemie 8 22 20 42

Hipotrepsie 18 20 18 5 Striviri, accidente 12 15 18 30 Hipo- şi agalaxia scroafelor (foame) 17 10 8 10

Sindrom diareic 36 24 24 4 Sindrom respirator 5 5 6 4 Anemie, distrofii 1 1 1 0 Anomalii congenitale 1 0 2 2

Foetofagie 1 2 2 2 Alte cauze 1 1 1 1

Practic, toate cauzele pierderilor la purcei sunt nespecifice, ele rezultând din neconcordanţa dintre cerinţele fiziologice ale scroafelor şi purceilor sugari şi nivelul de realizare a factorilor tehnologici şi de igienă în unităţile crescătoare de suine.

28

Page 30: UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLEdespre fiziologia reproducerii, materialul genetic aflat în exploatare şi nivelul tehnologic existent, se pot obţine 2,51 fătări pe scroafă

CCAAPP..1111.. CCEERRCCEETTĂĂRRII PPRRIIVVIINNDD CCAALLIITTAATTEEAA MMAATTEERRIIAALLUULLUUII SSPPEERRMMAATTIICC OOBBŢŢIINNUUTT,, VVAALLOORRIIFFIICCAARREEAA AACCEESSTTUUIIAA LLAA

ÎÎNNSSĂĂMMÂÂNNŢŢAARREEAA AARRTTIIFFIICCIIAALLĂĂ AA SSCCRROOAAFFEELLOORR ŞŞII UUNNIIII FFAACCTTOORRII DDEE IINNFFLLUUEENNŢŢĂĂ

Studiile întreprinse cu privire la bunăstarea vierilor utilizaţi la recoltarea

materialului seminal, spermogramele uzuale cercetate, calitatea materialului spermatic obţinut, valorificarea acestuia la însămânţarea artificială a scroafelor şi scrofiţelor rezultatele obţinute la materialul biologic PIC şi rasa Bazna, precum şi unii factori de influenţă, au condus la următoarele concluzii:

În perioada 2004 – 2008, s-au utilizat 3 vieri PIC 402, în vârstă de 1-5 ani, de la care s-au obţinut 787 ejaculate utilizabile, care s-au examinat şi folosit la însămânţări artificiale şi 3 vieri de rasă Bazna, de la care s-au obţinut 760 ejaculate utilizabile la însămânţări artificiale. Cei 6 vieri au fost menţinuţi în perfectă stare de sănătate şi bunăstare şi într-o excelentă condiţie de reproducţie, fiind utilizaţi în mod raţional la recoltări.

În baza celor 787 spermograme uzuale analizate de la vierii Pic 402, se desprind următoarele: • Volumul ejaculatului: 299,1 ml, cu limite minime de 95-120 ml şi maxime de

504-635 ml. Vierul 2 are media volumului cea mai mare (311,3 ± 8,6 ml), vierul 1 cea mai mică (288,4 ± 7,4 ml), diferenţele între vieri fiind semnificative statistic (p < 0,05).

• Concentraţia spermei în spermatozoizi este foarte bună, valoarea medie fiind de 372,3 x 106 spermatozoizi/ml spermă, cu variaţii extreme între 198 şi 560 x 106 spermatozoizi/ml spermă. Cea mai bună concentraţie a spermei s-a depistat la vierul 3 (377,1 ± 8,5 x 106 spermatozoizi/ml) şi cea mai mică la vierul 1 (368,5 ± 8,2 x 106 spermatozoizi/ml). Între valorile medii obţinute la vierii 1 şi 2, respectiv 1 şi 3, diferenţele sunt semnificative statistic, iar între vierul 2 şi 3, diferenţele sunt nesemnificative.

• Mobilitatea spermatozoizilor, a fost excelentă pe toată durata cercetărilor: media 80,12%, la vierul 3 cea mai mare (80,5 ± 5,97%), la vierul 2 cea mai mică (79,6 ± 6,11%), dar diferenţele dintre vieri sunt nesemnificative statistic.

• Numărul de spermatozoizi/ejaculat, a fost excelent, în medie de 124,83 x 109, cu variaţii între 123,71 ± 9,06 x 109 la vierul 3 şi 126,62 ± 8,97 x 109 la vierul 2, dar diferenţele între vierii 1 şi 3 nu sunt semnificative statistic.

• Din totalul ejaculatelor obţinute de la vierii PIC 402, au fost eliminate pe baza aspectului, culorii şi mirosului, 8 ejaculate, adică cca 10%. Cu privire la rezultatele obţinute în urma valorificării materialului spermatic

obţinut de la vierii Pic 402, concluzionăm următoarele: • Având în vedere volumul ridicat şi destul de constant al ejaculatelor, densitatea

excelentă şi mobilitatea bună a spermatozoizilor, din cele 787 ejaculate utilizabile obţinute, s-au realizat 12012 doze cu peste 3-5 miliarde spermatozoizi mobili/doză de însămânţare artificială, cu o medie de 15,26 doze de însămânţări artificiale/ejaculat.

29

Page 31: UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLEdespre fiziologia reproducerii, materialul genetic aflat în exploatare şi nivelul tehnologic existent, se pot obţine 2,51 fătări pe scroafă

Tabelul 79 Valorificarea spermei recoltate de la vierii PIC

Anotimp Nr.ejaculate obţinute

Nr. doze I.A.

Doze IA/ ejaculat

Nr.IA la scroafe şi

scofiţe

Fecunditate (%)

Toamna 208,2 3331,2 16,0 720 86,92 Iarna 233,8 3964,4 17,0 784 85,50 Primăvara 217,9 3421,0 15,7 832 85,60 Vara 127,1 1296,4 10,2 464 69,55 Total/media 787 12012,6 15,26 2800 82,00

De la cei 3 vieri de rasă Bazna, s-au obţinut în perioada cercetărilor, 760

ejaculate admise pentru prelucrare şi însămânţări artificiale. Sin studiul spermogramelor uzuale, se desprind următoarele: • Volumul ejaculatului a fost bun: 195,4 ml, cu variaţii între 187,2 ± 6,8 ml la

vierul 2 şi 201,2 ± 6,1 ml la vierul 1 (V% = 21,5 – 23,5). Diferenţele între mediile celor 3 vieri sunt semnificative statistic.

• Concentraţia spermei în spermatozoizi: media 334,3 x 106 spermatozoizi/ml, cu variaţii de la 329,4 ± 8,6 x 106/ml la vierul 2 şi 337,4 ± 7,1 x 106/ml la vierul 1 (V% = 21,3 – 22,6). Diferenţele între vierii 1 şi 2, respectiv 2 şi 3 sunt semnificative statistic, iar între vierul 1 şi vierul 3 sunt nesemnificative.

• Mobilitatea spermatozoizilor a fost de asemenea la valori bune: media 80,07%, cu variaţii între 78,3 ± 5,38% la vierul 3 şi 81,3 ± 5,05% la vierul 1.

• Numărul de spermatozoizi pe ejaculat, excelent, cu o medie de 123,7 x 109 spermatozoizi pe ejaculat (123,4 – 124,09 x 109 spermatozoizi pe ejaculat).

Cu privire la rezultatele obţinute în urma valorificării materialului seminal obţinut de la vierii din rasa Bazna, concretizăm următoarele: • Din cele 760 ejaculate utilizabile obţinute pe perioada cercetărilor, s-au realizat

10099 doze cu peste 3-5 miliarde spermatozoizi mobili pe doză de însămânţare artificială, cu o medie de 13,28 doze de însămânţări artificiale pe ejaculat.

Tabelul 86

Valorificarea spermei de la vierii Bazna Anotimp Nr.ejaculate

obţinute Nr. doze

I.A. Doze IA/ ejaculat

Nr.IA la scroafe şi

scofiţe

Fecunditate (%)

Toamna 207 2729,76 13,2 160 78,80 Iarna 232 3340,84 14,4 165 77,90 Primăvara 208 2936,56 14,2 208 79,30 Vara 113 1091,68 9,6 155 75,80 Total/media 760 10099 13,28 688 78,00

30

Page 32: UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLEdespre fiziologia reproducerii, materialul genetic aflat în exploatare şi nivelul tehnologic existent, se pot obţine 2,51 fătări pe scroafă

Dintre factorii care influenţează performanţele de reproducţie ale vierilor, noi am studiat efectul sezonului. Din rezultatele obţinute rezultă că sezonul de vară, prin temperatură, lumină, comportament, influenţează negativ producţia spermatică. Astfel, vara, toţi parametrii spermogramelor uzuale (volum, concentraţie, mobilitate, număr de spermatozoizi/ejaculat) sunt inferiori celor obţinuţi în alte sezoane. Diferenţele între valorile medii sunt foarte semnificative statistic (p < 0,001), atât la vierii PIC, cât şi la cei de rasă Bazna.

CCAAPP..1122.. IIMMPPAACCTTUULL TTEEZZEEII DDEE DDOOCCTTOORRAATT AASSUUPPRRAA CCRREEŞŞTTEERRIIII SSUUIINNEELLOORR ÎÎNN FFEERRMMEE FFAAMMIILLIIAALLEE ŞŞII GGOOSSPPOODDĂĂRRIIIILLEE PPOOPPUULLAAŢŢIIEEII DDIINN ZZOONNAA TTUURRDDAA

Introducerea însămânţărilor artificiale în zona studiată, paralel cu

implementarea rezultatelor cercetării, au condus la realizarea unui important impact al tezei de doctorat, sub următoarele aspecte:

• Schimbarea structurii de rasă; • Tehnologic; • Îmbunătăţirea condiţiilor de zooigienă; • Economic; • Social.

CAP.13. CONCLUZII GENERALE

Din cercetările întreprinse şi rezultatele obţinute în prezenta teză de

doctorat, putem concluziona următoarele: Performanţele de reproducţie ale suinelor sunt influenţate de numeroşi şi

variaţi factori naturali şi artificiali de mediu, acţiunea lor manifestându-se pe toată „filiera reproducere”. Dintre cele mai relevante rezultate, menţionăm:

1. Sistemul de creştere (intensiv industrial, intensiv gospodăresc sau semiintensiv, extensiv gospodăresc), prin condiţiile tehnologice practicate, nivelul alimentaţiei, microclimat, bunăstare, material biologic, influenţează semnificativ principalii indici de reproducţie atât la vieri cât şi la scroafele însămânţate artificial.

2. Sezonul, prin temperatură, lumină şi alţi stresori ce modifică statusul hormonal al animalelor, declanşează o adevărată „infertilitate de vară”, atât la vieri cât şi la scroafe. Acţiunea sezonului este mai pregnantă la animalele din gospodăriile populaţiei, acestea fiind expuse la factori naturali cu evoluţie în limite largi.

3. Temperatura excesivă, de peste 25oC, aduce mari prejudicii scroafelor lactante, în special concretizate în reducerea consumului voluntar de furaje, scăderea greutăţii corporale în perioada de alăptare, eforturi metabolice de compensare, reducerea fecundităţii, a capacităţii de alătare, a prolificităţii şi prelungirea perioadei neproductive.

31

Page 33: UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLEdespre fiziologia reproducerii, materialul genetic aflat în exploatare şi nivelul tehnologic existent, se pot obţine 2,51 fătări pe scroafă

4. Igiena alimentaţiei, valoarea nutritivo-fiziologică a diferitelor tipuri de raţii administrate animalelor de reproducţie, au un impact deosebit asupra performanţelor de reproducţie. Studiul scoate în evidenţă numeroase deficienţe de alimentaţie a scroafelor gestante şi în lactaţie din gospodăriile populaţiei, care explică în mare măsură rezultatele necorespunzătoare ce se obţin.

5. Microclimatul din adăposturi, participă la realizarea bunăstării animalelor şi în unităţile în care acesta este la nivel de confort pe o lungă perioadă din an, estompează efectul sezonului şi conduce la rezultate bune de reproducţie. Microclimatul deficitar are un impact semnificativ asupra pierderilor la purceii sugari.

6. Vierii utilizaţi la recoltarea spermei pentru însămânţări artificiale, atât PIC, cât şi cei din rasa Bazna, au fost în condiţie de bunăstare şi excelentă condiţie de reproducţie. Examinarea a 787 spermograme uzuale de la vierii PIC şi 760 spermograme de la vierii Bazna, arată însuşiri foarte bune ale materialului spermatic la toţi parametrii. La vierii Bazna, efectul sezonului a fost mai estompat decât în cazul vierilor PIC.

7. Unii factori tehnologici şi de igienă, în special microclimatul din maternităţi, au influenţat mult pierderile prin mortalitate la purceii sugari, care au fost de 10,5% în sistem intensiv, 6,5 – 6,8% în fermele familiale şi 17,1% în gospodăriile populaţiei. Cauzele principale ale pierderilor au fost frigul, foamea şi accidentele prin strivire în fermele familiale şi gospodăriile populaţiei, sindromul diareic, cel respirator, hipotrepsia şi accidentele în sistemul intensiv.

8. Teza de doctorat redă fidel situaţia actuală din sectorul de creştere a suinelor în zona studiată, având un impact foarte important mai ales asupra fermelor familiale şi gospodăriilor populaţiei ce deţin un număr important de scroafe şi scrofiţe de reproducţie .

Extinderea însămânţărilor artificiale în condiţiile respectării tehnologiei şi a măsurilor de igienă, a condus la importante mutaţii în gândirea crescătorilor de suine şi la mari câştiguri de ordin tehnologic, igienic, economic, social şi de mediu.

32

Page 34: UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLEdespre fiziologia reproducerii, materialul genetic aflat în exploatare şi nivelul tehnologic existent, se pot obţine 2,51 fătări pe scroafă

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. BICHARD M. (1976) – Population size and selection response aplication in pig

breeding. A XXXV-a Reuniune Anuală a FEZ, Haga 2. BOGDAN A.T., ST.MANTEA, DORINA BOGDAN (1999) – Tratat de reproducţie şi

însămânţări artificiale la suine. Editura Tehnică Agricolă, Bucureşti 3. CREŢA V., R.MORAR, C.CULEA (1995) – Zootehnie generală şi specială. Ed. Did. şi

Ped., Bucureşti 4. DINESCU S. (2002) – Creşterea porcinelor pe coordonatele secolului XXI. Ed. Ceres,

Bucureşti 5. DINU I. (2001) – Ghidul crescătorului de porci. Ed. Ceres, Bucureşti 6. DRĂGHICI C. (1991) – Microclimatul adăposturilor de animale şi mijloacele de dirijare.

Ed. „Ceres, Bucureşti 7. FORGACIU D., C.A.MAN, C.MAN (2005) – Hygienic conditions and reproduction

results in artificially inseminated sows from populations’ farms from Turda area, county of Cluj. Bull. USAMV Cluj-Napoca, vol.61, 148-152

8. FORGACIU D., C.A.MAN (2005) – Looses recorded in nursing piglets ant their main causes in population farms from Turda area, county of Cluj. Bull. USAMV Cluj-Napoca, vol.61, 389

9. FORGACIU D., C.MAN, ANCA FORGACIU (2008) - Aspects concerning some features’ knowledge in suina populations bred in the Turda zone. Bull. USAMV Cluj-Napoca, vol.65, 167-168

10. GROZA I.ŞT. (coord.) (2006) - Ginecologie, andrologie şi obstetrică veterinară: compendiu. Editura Academiei Române, Bucuresti

11. GROZA I., I.A.MORAR, I.E.POPA (2004) - Andrologie veterinară. Ed.Gryphon, Braşov

12. ISAR O. (2003) – Posibilităţi de prevenire şi combatere a sterilităţii la scroafe. Revista de Zootehnie şi Medicină Veterinară, nr.8, 22-25

13. LADOŞI I. (2008) – Trecut şi viitor în creşterea profitabilă a porcilor. Rev. „Ferma”, nr. 6 (61), 77-75

14. LĂPĂDAT BUIANU VERGINIA (2002) – Cercetări privind eficienţa tehnică şi economică a însămânţărilor artificiale la suine. Teză de Doctorat, USAMV Bucureşti

15. LICIU G., O.ROŞCA (1999) – Însămânţarea artificială la porcine. Ghid practic. Ed. Ceres, Bucureşti

16. MAN C. (1986) – Lucrări practice la Zooigienă. Tipo Afronomia, Cluj-Napoca 17. MAN A.C., I. IVAN, MARIA CIUPE (2002) – Aspects consernant l’elevage des suides

dans les menages de la populations du departamend de Cluj. Buletin USAMV, 47, 96 18. MAN A.C., C.MAN, D.FORGACIU, MARIA CIUPE (2005) – Influence of excesive

temperature on nursing sows in farming system. Bull. USAMV Cluj-Napoca, vol.61, 394 19. MAN C. (2007) – Zootehnie ecologică. Ed.Risoprint, Cluj-Napoca 20. MICLEA V., I.LADOŞI (1997) – Biologia reproducţiei animalelor de fermă. Ed. Bahai,

Cluj-Napoca 21. ORGEUR P. (2002) – La relation mere-jeune chez les porcins: de la naissance au

sevrage. INRA, Prod.Anim, 15, 185-198

33

Page 35: UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLEdespre fiziologia reproducerii, materialul genetic aflat în exploatare şi nivelul tehnologic existent, se pot obţine 2,51 fătări pe scroafă

34

22. PRUNIER A., H.QUESNEL, M.MESSIAS DE BRAGANCA, A.Y.KERMABON (1996) – Enironmental and seasonal influences on the return-to-oestrus after weaning in primiparous sows a review. Livest. Prod. Sci., 45, 103-110

23. RENAUDEAU D. (2001) – Adaptation nutritionnelle et physiologique aux temperatures ambiantes elevees chez la truie en lactation. These Universite de Rennes, 1, 160

24. RENAUDEAU D., J.NOBLET, J.Y.DOURMAND (2003) – Effect of ambient temperature on mammary gland metabolism in lactating sows. J.Anim.Sci. 81, 217-231

25. ROMAN M. (2003) – Ameliorare şi reproducţie. Broşură, 1 26. ROMAN M., L.HARGEAGA, ADRIANA OACHIŞ (2003) – Însămânţarea artificială la

animalele de fermă. Ed.Argonaut, Cluj-Napoca 27. ROŞCA O. (1994) – Biotehnica reproducţiei la porcine prin însămânţare artificială.

Ed.Ceres, Bucureşti 28. ŞARA A. (2001) – Alimentaţia animalelor de reproducţie. Ed.Risoprint, Cluj- Napoca 29. STOICA ANGELA şi colab. (1998) – Rezultate practice privind valorile unor indici de

reproducţie la scroafe, Ed. „Mirton”, Timişoara 30. STOICA ANGELA (2001) – Factorii care influenţează fertilitatea, fecunditatea

natalitatea şi prolificitatea la animale. Rev.Zoot.şi Med.Vet, 2, 1-10 31. VIZCARRA J., J.FORD (2003) – Validation of sperm mobility in boars and stallions.

Theriogenology, 66, 1091-1097 32. WENIGER J.H. (1974) – Orientation on the future of pig production. Livestock

Production Science, vol II, 3