UNIVERSITATEA SPIRU HARET ăŃă · literatura englez ă/francez ă şi a f ăcut progrese rapide în ceea ce prive şte calitatea pred ării şi num ărul studen Ńilor. Astfel,

1

UNIVERSITATEA SPIRU HARET în anul de învăŃământ 2007-2008

FACULTATEA DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂN Ă

Specializarea LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂN Ă

LIMBA ŞI LITERATURA STR ĂINĂ B – engleză / franceză

2

PREZENTAREA FACULT ĂłII

ISTORIC, ROL ŞI PARTICULARITĂłI Facultatea de Limba şi Literatura Română funcŃionează, în cadrul UniversităŃii Spiru

Haret, sub semnul celor trei solide repere ale FundaŃiei România de Mâine: învăŃământ, ştiinŃă, cultură. Facultatea a fost înfiinŃată în anul 2002 şi îşi desfăşoară activitatea în baza mai multor Hotărâri de Guvern, cea mai recentă fiind H.G. nr. 676 din 28 iunie 2007.

Facultatea pregăteşte studenŃii în dublă specializare: limba şi literatura română – limba şi literatura engleză/franceză şi a făcut progrese rapide în ceea ce priveşte calitatea predării şi numărul studenŃilor. Astfel, în anul universitar 2006-2007, au fost înscrişi peste 4000 de studenŃi, număr record ce confirmă pe deplin nu numai prestigiul, recunoaşterea şi audienŃa de care se bucură Facultatea de Limba şi Literatura Română, dar şi faptul că instituŃia noastră este pregătită, prin condiŃiile create şi prin facilităŃile oferite studenŃilor, să satisfacă exigenŃele manifestate pentru realizarea unui învăŃământ de înaltă calitate, la nivelul standardelor interne şi internaŃionale.

Începând cu anul universitar 2005-2006, răspunzând necesităŃilor de reformare a învăŃământului superior românesc, dar şi cerinŃelor izvorâte din apropiata integrare a României în Uniunea Europeană, studiile de licenŃă, la Facultatea de Limba şi Literatura Română, au durata de 3 ani, pentru toate formele de învăŃământ prevăzute de legislaŃia în vigoare: cursuri de zi, cursuri cu frecvenŃă redusă şi învăŃământ la distanŃă. Fiecare formă desfăşoară modalităŃi de instruire specifice, asigurând studenŃilor şanse egale de pregătire teoretică şi practică.

Planurile de învăŃământ, centrate mai mult pe student şi racordate la nevoile pieŃei muncii, concentrează, într-o formulă echilibrată, cursurile de limbă contemporană şi de literatură, acordând o atenŃie sporită studiului limbilor străine. Viziunea noastră este mai pragmatică, în sensul echilibrării raportului dintre teoretic şi aplicativ. Astfel, profesiile în care pot lucra absolvenŃii noştri sunt diverse şi pot avea la bază, în mod prioritar, una dintre componentele dublei specializări sau se pot situa la interferenŃa acestora. Domeniile preferate sunt învăŃământul, ştiinŃa, cultura, dar nu sunt excluse nici domenii precum presa, comunicarea, relaŃiile publice, studiile culturale, relaŃiile europene. Modulul psihopedagogic reprezintă o oportunitate pentru studenŃii care se pregătesc pentru cariera didactică, iar parcurgerea disciplinelor pe care acesta le cuprinde permite obŃinerea Certificatului de Profesor.

Corpul profesoral al facultăŃii este alcătuit din prestigioase cadre didactice, titularizate cu normă de bază la Universitatea Spiru Haret. Două treimi dintre dascălii noştri au gradele de profesor universitar şi conferenŃiar universitar, fiind cunoscuŃi în Ńară şi în străinătate pentru valoroasele lor contribuŃii la dezvoltarea domeniilor filologice în care s-au specializat. Ei au elaborat şi au publicat excepŃionale tratate şi cursuri universitare, monografii, articole şi studii de specialitate, participând activ la o serie de manifestări ştiinŃifice din Ńară şi din străinătate.

În cadrul facultăŃii se desfăşoară o intensă activitate ştiinŃifică, sesiunile anuale ale cadrelor didactice bucurându-se şi de participarea unor profesori de la alte centre universitare din Ńară şi din străinătate. Activitatea ştiinŃifică a studenŃilor se desfăşoară în corelaŃie cu activitatea lor didactică, prin referate de seminar, prin cercuri ştiinŃifice, prin lucrări publicate în „Analele UniversităŃii Spiru Haret”. Seria Filologie. Limba şi Literatura Română sau în periodicul Opinia naŃională.

3

Pentru toate formele de învăŃământ sunt concepute modalităŃi de studiu diversificate şi moderne. La baza studiului stau cursurile şi manualele pentru disciplinele prevăzute în planul de învăŃământ, precum şi bibliografia recomandată. Manualele publicate la Editura FundaŃiei România de Mâine se pot procura de la punctele de difuzare carte din incinta UniversităŃii, cu o reducere de 30%.

Facultatea de Limba şi Literatura Română asigură tuturor studenŃilor bune condiŃii de documentare prin biblioteca proprie, aflată în aceeaşi clădire şi dotată cu o sală de lectură spaŃioasă (peste 100 de locuri) şi cu o reŃea performantă de calculatoare conectate la Internet. Biblioteca are peste 17.000 de volume la care se adaugă peste 800 exemplare de reviste. Acestea dau studenŃilor posibilitatea să aibă la îndemână, pe lângă toate cursurile publicate de Editura FundaŃiei România de Mâine, şi o bogată bibliografie suplimentară. Una dintre preocupările cadrelor didactice ale FacultăŃii a fost şi îmbogăŃirea Bibliotecii prin donarea propriilor lucrări tipărite. Au fost achiziŃionate, totodată, câteva biblioteci ale unor specialişti care conŃin cărŃi de o deosebită valoare ştiinŃifică. Orarul de funcŃionare a sălii de lectură permite studenŃilor să folosească pe parcursul întregii zile.

StudenŃii au acces în egală măsură la alte biblioteci prestigioase din apropierea sediului facultăŃii şi anume: Biblioteca NaŃională şi Biblioteca Centrală Universitară.

Conducerea FacultăŃii de Limba şi Literatura Română acordă o importanŃă deosebită învăŃământului la distanŃă, considerându-l învăŃământul viitorului, întrucât oferă o flexibilitate mai mare formelor şi modalităŃilor de pregătire şi se adaptează perfect nevoilor studenŃilor. StudenŃilor de la ÎnvăŃământ la distanŃă (I.D.) li se pun la dispoziŃie Sinteze ale principalelor cursuri pe Internet, în Biblioteca virtuală. Aici studenŃii găsesc rezumatul materiei pentru fiecare disciplină pe care o studiază şi la care susŃin examen, tematica şi bibliografia suplimentară.

Universitatea Spiru Haret este singura universitate din România şi printre puŃinele din lume proprietară a unui post de televiziune – naŃional, universitar şi cultural – Televiziunea România de Mâine – TVRM –, unde se transmit cursuri şi consultaŃii, fie înregistrate, fie în direct din amfiteatru. Dezideratul „Prin televiziune, învăŃământul la tine acasă” a devenit astfel realitate. Facultatea de Limba şi Literatura Română programează fiecare materie riguros, după o grilă bine definită.

Facultatea de Limba şi Literatura Română dispune de o bază materială de invidiat: amfiteatre ultramoderne, săli de seminar adecvate, laboratoare audio-video (destinate studierii limbilor străine şi evaluării computerizate) dotate cu computere de ultimă generaŃie, racordate la Internet.

La Facultatea de Limba şi Literatura Română, se promovează spiritul de competitivitate, inclusiv prin acordarea de burse de merit celor mai buni studenŃi de la cursurile de zi, care obŃin medii de peste 9 la sesiunile de examene.

TradiŃia oportunităŃilor de angajare ca bibliotecari, cercetători ştiinŃifici, cadre didactice, documentarişti, editori, redactori la reviste de cultură se menŃine, în condiŃiile unor noi exigenŃe şi standarde. În acelaşi timp, însă, absolvenŃii facultăŃii pot fi angajaŃi ca purtători de cuvânt, ziarişti, referenŃi de specialitate, consilieri culturali, creatori de publicitate, funcŃionari în domeniul resurselor umane etc. O parte dintre studenŃii facultăŃii îşi desfăşoară deja activitatea în firme din domeniul editorial, media, cultural-educativ, traduceri etc.

Considerăm, prin urmare, că putem ajuta efectiv un număr important de studenŃi să se realizeze profesional şi social, că suntem pregătiŃi să răspundem eficient provocărilor începutului de secol şi de mileniu în sfera educaŃiei, că suntem o facultate pentru România de mâine!

4

DESCRIEREA SCHEMATIC Ă A FIECĂREI DISCIPLINE CUPRINSE ÎN PLANUL DE ÎNV ĂłĂMÂNT

Anul I

5

STRUCTURA ANULUI UNIVERSITAR 2007 – 2008

Semestrul I

1 octombrie 2007 – 14 decembrie 2007: activitate didactică 17 decembrie 2007 – 6 ianuarie 2008: vacanŃă 8 ianuarie 2008 – 26 ianuarie 2008: activitate didactică 28 ianuarie 2008 – 17 februarie 2008: sesiunea de examene de iarnă 18 februarie 2008 – 24 februarie 2008: vacanŃă

Semestrul II

25 februarie 2008 – 31 mai 2008: activitate didactică 2 iunie 2008 - 29 iunie 2008: sesiunea de examene de vară 30 iunie 2008 - 31 august 2008: vacanŃă de vară

*** o septembrie 2008 – 14 septembrie 2008: sesiunea de examene de toamnă 22 septembrie 2008-28 septembrie 2008: reexaminări

Precizări:

� programarea sesiunilor de examene este valabilă pentru toate formele de învăŃământ (Zi, I.D., F.R.);

� pregătirea studenŃilor de la F.R. (lecŃiile de sinteză) se desfăşoară conform calendarelor stabilite pe discipline şi ani de studiu (de regulă, în perioadele de vacanŃă a studenŃilor de la învăŃământul de zi).

6

UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea Limba şi Literatura Român ă Domeniul de studii universitare de licenŃă: Limbi şi Literaturi Specializarea: Limba şi Literatura Român ă-O Limbă şi Literatur ă Străină Forma de învăŃământ: zi , ID , FR Durata studiilor (nr.credite): 3 ani (180 credite)

PLAN DE ÎNVĂłĂMÂNT se aplică începând cu anul universitar 2007/2008

Anul I

Semestrul I Semestrul II Credite Ore săptămână

14 SĂPTĂMÂNI Ore săptămână

14 SĂPTĂMÂNI

Forma de evaluare (E,Cv,Vp)

Nr. crt.

Denumirea disciplinei

C S

Lp/L

Total

C

S

Lp/L

Tota

l

Sem

I

sem II

sem

I

sem II

A. DISCIPLINE OBLIGATORII COMUNE 1. Lingvistică generală 2 1 - 3 - - - - E1 - 4 - 2. Teoria literaturii - - - - 2 1 - 3 - E2 - 4 B DISCIPLINE OBLIGATORII DE SPECIALIZARE „A” 3. Limba română contemporană

(1) 2 1 - 3 - - - - E1 - 4 -

4. Limba română contemporană (2)

- - - - 2 1 - 3 - E2 - 4

5. Limba latină (1) - - 1 1 - - - - V1 - 2 - 6. Limba latină (2) - - - - - - 1 1 - V2 - 2 7. Istoria literaturii române (1) 2 1 - 3 - - - - E1 - 4 -

8. Istoria literaturii române (2) - - - - 2 1 - 3 - E2 - 4 9. Etnologie şi folclor 2 1 - 3 - - - - Cv1 - 4 - 10. Istoria limbii române (2) - - - - 2 1 - 3 - E2 - 4

C. DISCIPLINE OBLIGATORII DE SPECIALIZARE „B” 11. Limbă străină contemporană (1) 2 - - 2 - - - - Cv1 - 4 - 12. Limbă străină contemporană (2) - - - - 2 - - 2 - E2 - 4 13. Limba străină curs practic (1) - - 4 4 - - - - V1 - 4 - 14. Limba străină curs practic (2) - - - - - - 4 4 - E2 - 4 15. Istoria literaturii străine (1) 2 - - 2 - - - - V1 - 4 - 16. Istoria literaturii străine (2) - - - - 2 - - 2 - E2 - 4

Total ore obligatorii 12 4 5 21 12 4 5 21 - - Total credite 30 30 Total evaluări semestriale (E, Cv, Vp) 3E;

2Cv; 3V

7E 1V;

Legendă: C = curs; S = seminar; E = examen; Cv = colocvii; Vp = verificare pe parcurs; Lp = lucrări practice; L = laborator

7

DISCIPLINE OBLIGATORII COMUNE

LINGVISTIC Ă GENERALĂ Disciplină obligatorie; sem. 1; ore săptămânal – învăŃământ de zi:

2 curs, 1 seminar; total ore semestru 42; 4 credite; examen.

Anul I, sem.I

ConŃinutul tematic al cursului:

1. Obiectul şi importanŃa lingvisticii generale. Perspectiva istorică asupra teoriilor

lingvistice

2. Metodele de cercetare ale lingvisticii generale

3. FuncŃiile limbii

4. Dihotomiile saussuriene

5. Semnul lingvistic

6. Schimbările în limbă în perspectivă diacronică.Contactul între limbi

7. Lingvistica spaŃială. Geografia lingvistică

8. Limba în cadrul social. Factorii de evoluŃie a limbii

9. Fonetica şi fonologia

10. Morfologia. Structura cuvântului. Morfem şi alomorfe

11. Lexematica.

12. Sintaxa tradiŃională şi sintaxa modernă

13. Semantica

Bibliografie minim ă obligatorie:

Zamfira Mihail, Maria Osiac, Lingvistică generală şi aplicată, Editura FundaŃiei România de Mâine,Bucureşti, 2006.

Ion Coteanu, CrestomaŃie de lingvistică generală, Editura FundaŃiei România de Mâine,Bucureşti, 1998.

TLG = Tratat de lingvistică generală, sub redacŃia Al. Graur, Sorin Stati, Lucia Wald, Editura Academiei, Bucureşti, 1971.

Bibliografie facultativ ă:

Saussure = Ferdinand de Saussure, Curs de lingvistică generală (ediŃie critică de Tulio de

Mauro), Editura Polirom, Iaşi, 1998. Coşeriu = Eugenio Coşeriu, Introducere în lingvistică, traducere de Elena Ardeleanu şi Eugenia

Bojoga, cuvânt înainte de Mircea Borcilă, ediŃia a II-a, Editura Echinox, Cluj-Napoca,1999.

DŞL = DicŃionar al ştiinŃelor limbii (autori: Angela Bidu-Vrânceanu, Cristina Călăraşu, Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Mihaela Mancaş, Gabriela Pană Dindelegan), Bucureşti, Editura Nemira, 2001.

8

TEORIA LITERATURII

Disciplină obligatorie; sem. 2; ore săptămânal – învăŃământ de zi:

2 curs, 1 seminar; total ore semestru 42; 4 credite; examen.

1. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI: I. Teoria literară, istoria literară, critica literară II. Obiectivul teoriei literare III. Textul literar. Discursul literar IV. Genuri şi specii literare V. Stilul. Figurile de stil VI. VersificaŃia VII. VersificaŃia românească VIII. Istoria versului liber IX. Curentele literare X. Receptarea operei literare

2. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE: 1. R.Wellek, A.Warren, Teoria literaturii, Bucureşti, 1967 2. B.Tomaşevski, Teoria literaturii, Bucureşti, 1973 3. Marian Vasile, Teoria literaturii, Bucureşti, 1995, 1996 4. Marian Vasile, NoŃiuni de teoria literaturii, Editura FundaŃiei „România de Mâine”, Bucureşti, 2000.

9

ISTORIA LITERATURII ROMÂNE – EPOCA VECHE, PREMODERNĂ ŞI CEA A MARILOR CLASICI

Disciplină obligatorie; sem. 1, 2; ore săptămânal – învăŃământ de zi:

2 curs, 1 seminar; total ore semestru 42; 4 credite / sem.; examen 1, examen 2.

1. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI: Semestrul I

1. Istorie şi cultură românească: tipuri de istorii literare; principalele istorii literare româneşti; Trăsături specifice ale literaturii române în evoluŃia ei istorică, în contextul culturii europene: periodizarea literaturii române: perioade şi epoci; împrejurările în care a avut loc formarea poporului român şi a limbii române.

2. Creştinismul la români: ipoteze privind posibilitatea integrării culturii şi literaturii „străromâne” în contextul culturii române;

3. CărŃile populare în limba română. 4. Zorii Umanismul românesc şi apariŃia tiparului (Macarie - 1508); tipăriturile lui Coresi;

primele cărŃi populare traduse în româneşte; Palia de la Orăştie (1582); Umanismul în Moldova şi Transilvania; Şcoala latină de la Cotnari; Nicholaus Olahus primul umanist român de talie internaŃională. Marile momente şi monumente ale culturii religioase şi ale limbii literare.

5. Istoriografia din Moldova: istoriografia în limba slavonă LetopiseŃul lu Ştefan cel Mare, cronicile lui Macarie, Eftimie şi Azarie; istoriografia în limba română (LetopiseŃul łării Moldovei) Grigore Ureche, Miron Costin şi Ion Neculce; cronici paralele la LetopiseŃul lui Neculce: Nicolae Costin, IoniŃă Canta, Enache Kogălniceanu etc. Istoriografia din Transilvania: Cronica lui Popa Vasile din Şcheii Braşovului, Gheorghe Brancovici, Radu Tempea II, Plângerea Silvaşului. Istoriografia în łara Românească: LetopiseŃul Cantacuzinesc, LetopiseŃul Bălenilor, Radu Popescu, Radu Greceanu, Anonimul Brâncovenesc.

6. Şcoala Ardeleană şi Iluminismul românesc; 7. Literatura română în perioada de tranziŃie (1780-1830) poeŃii V ăcăreşti; Literatura

paşoptistă: Începuturile romantismului românesc: Ion Heliade Rădulescu, Gheorghe Asachi, George BariŃiu, Vasile Cârlova, Grigore Alexandrescu; Anton Pann; Momentul 1840 şi Dacia literară: Mihail Kogălniceanu Costache Negruzzi, Nicolae Bălcescu, Alecu Russo, Cezar Bolliac, Dimitrie Bolintineanu, Andrei Mureşanu, Ioan Catina, C.A. Rosetti, C.D. Aricescu, Al. Pelimon, Costache Boerescu, Costache Negri, Dimitrie Ralet, Constandin Sion, George Sion, Gr. Lăcusteanu, Ion Codru-Drăguşanu Prozatori, pionieri ai romanului românesc şi primii dramaturgi; Profesori şi filologi ardeleni: Simion BărnuŃiu, August Treboniu Laurian, Aron Pumnul, Alexandru Papiu-Ilarian, Timotei Cipariu, Vasile Alecsandri, Nicolae Filimon, Alexandru Odobescu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Ion Ghica Scriitori minori prejunimişti şi preeminescieni. Semestrul II

8. Epoca marilor clasici: a. Sensul etimologic al noŃiunii de clasic; b. Scurt demers comparativ asupra semnificaŃiilor cuvântului clasic şi a familiei sale lexicale în limbile de circulaŃie europeană la sfârşitul celui de al doilea mileniu; c.Ce este un scriitor clasic? d. Originalitatea unui concept literar: Epoca marilor clasici români e. PublicaŃii de seamă ale epocii: Românul, Familia, Convorbiri literare, Traian, Columna lui Traian, TranzacŃiuni literare şi ştiinŃifice, Revista contimporană, FederaŃiunea, România liberă, Tribuna etc.

9. Titu Maiorescu 10. „Junimea” constituirea grupării. 11. Ion Creangă 12. Mihai Eminescu

10

13. Ion Luca Caragiale 14. Ioan Slavici 2. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE: • Bălan, Ion Dodu –Luiza Marinescu Istoria literaturii române de la începuturi

până la perioada marilor clasici Edtura FundaŃiei România de Mâine, Buicureşti, 2002

• Marinescu, Luiza Sinteze de istoria literaturii române Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2001.

• Bibliografia de referinŃă a cărŃii vechi (manuscrisă şi tipărită) Bucureşti, CIMEC Institutul de memorie culturală, 1999

• Cartojan, N. Istoria literaturii române vechi Editura Minerva, Bucureşti, 1980. • Ciobanu, Ştefan Istoria literaturii române vechi I, Bucureşti, 1947 • GhiŃă Florea, Simona Iacob – Literatura română în a doua jumătate a secolului al

XIX-lea, Ed. FundaŃiei “România de Mâine”, 2002 • Luiza Marinescu – Republica lui Caragiale, Ed. FundaŃiei România de Mâine,

Bucureşti, 2005 • Luiza Marinescu – Mihai Eminescu – J.L. Borges. InterferenŃele lecturii

postmoderne, Ed. FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2004. • Luiza Marinescu – Caragealii, o familie de scriitori, Ed. Muzeului NaŃional al

Literaturii Române, Bucureşti, 2005.

11

LIMBA ROMANA CONTEMPORANA Disciplină obligatorie; sem. 1, 2; ore săptămânal – învăŃământ de zi:

2 curs, 1 seminar; total ore semestru 42; 4 credite / sem.1 examen; sem.2 examen.

1. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI: Semestrul I

A. Fonetica şi fonologia 1. Fonologia şi celelalte componente ale limbii: lexicologia, semantica, morfologia,

sintaxa şi stilistica; obiectivul fonologiei; fonemul-unitatea de bază a fonologiei, trăsături distinctive; principii de segmentare şi identificare la nivel fonologic; unităŃi segmentale şi unităŃi suprasegmentale.

2. Sistemul fonologic al limbii române: vocalele, trăsături distinctive; semivocalele; distribuŃia vocalelor şi a semivocalelor; diftongi şi triftongi; consoanele, trăsături distinctive, distribuŃia consoanelor, nivelul silabic, norme de silabaŃie.

3. Modificări condiŃionate ale vocalelor şi consoanelor; alternanŃele vocalice şi consonantice; accidentele fonetice; asimilaŃia; disimilaŃia; metateza; epenteza; afereza; haplologia etc.

4. UnităŃile suprasegmentale: accentul de intensitate şi intonaŃia, contururi intonaŃionale, variante; rolul accentului şi al intonaŃiei în exprimarea opoziŃiilor semantice şi gramaticale.

B. Ortografia şi ortoepia 1. Ortografia: scurt istoric asupra scrisului în limba română; principiile ortografiei

româneşti: fonetic, tradiŃional, morfologic, sintactic şi simbolic; semne ortografice. 2. Ortoepia; norme ortoepice, implicarea ortoepiei în fonetică, lexicologie şi gramatică. 3. PunctuaŃia; rolul semnelor de punctuaŃie.

Semestrul al II-lea C. Lexicologia 1. Lexicologia şi celelalte componente ale limbii: fonologia, semantica, morfologia,

sintaxa şi stilistica; obiectul lexicologiei: unităŃile lexicale şi unităŃile gramaticale; structura lexicală a cuvântului; lexeme autonome şi lexeme dependente; opoziŃii lexicale.

2. Factori de organizare şi de structurare a vocabularului: structură, frecvenŃă, morfologic, sintactic, stilistic, etimologic, socio-cultural, geografic, psihologic.

3. Structura etimologică a vocabularului limbii române: elemente de substrat, de strat, de adstrat şi de superstrat; caracterul romanic al vocabularului românesc.

4. Mijloace de îmbogăŃire a vocabularului: mijloace interne-derivarea cu sufixe şi prefixe, compunerea prin juxtapunere, prin joncŃiune şi prin flexiune; compunerea prin abreviere; schimbarea valorii lexico-gramaticale; mijloace externe - împrumutul; adaptarea neologismelor la sistemul fonologic, morfologic şi sintactic; mijloace mixte: calcul lingvistic.

5. Lexicografia: scurt istoric al lexicografiei româneşti; tipuri de dicŃionare monolingve, explicative, enciclopedice, etimologice, tehnice.

D. Semantica 1. RelaŃia dintre semantică şi celelalte componente ale limbii: fonologia, lexicologia,

morfologia, sintaxa şi stilistica; obiectul semanticii; unităŃile semantice (semantemul); sensul cuvintelor, monosemia şi polisemia.

2. RelaŃiile semantice: omonimia, sinonimia, antonimia, paronimia, hiponimia şi hiperonimia; modalităŃi de descriere şi de organizare.

3. Câmpurile semantice: factori de organizare şi de structurare semantică; stabilitate şi dinamism; evoluŃie semantică.

Principii şi metode de analiză semică. 2. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE:

1. Mioara Avram, Grigore Brâncuş, Gh. Bulgăr, Georgeta Ciompec, Ion Diaconescu, Theodor Hristea, Rodica Bogza-Irimie, Flora Şuteu - Sinteze de limba română, ediŃia a III-a, Ed. Albatros, Bucureşti, 1984, p. 7-86

12

2. xxx- Îndreptar ortografic, ortoepic şi de punctuaŃie, ediŃia a IV-a, Editura Academiei R.S.R. Bucureşti, 1983. 3. Ion Toma- Limba română contemporană, Editura FundaŃiei „România de Mâine”, Bucureşti, 2000

13

LIMBA LATIN Ă – curs practic


1 lucrare practică; total ore semestru 14; 2 credite / sem.; verificare 1, verificare 2.

1. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI: SEMESTRUL I G R U P U L N O M I N A L NoŃiuni de fonetică şi fonologie. Scrierea şi pronunŃarea. Alfabetul latin şi particularităŃile lui. Accentul. Morfologia numelui 1. Substantivul. Categoriile fundamentale 2. Adjectivul 3. Numeralul G R U P U L P R O N O M I N A L Ş I V E R B A L 1. Morfologia pronumelui. Tipologie, particularităŃi. 2. Morfologia verbului M O R F O L O G I A N E F L E X I B I L E L O R

1. Adverbul 2. PrepoziŃia 3. ConjuncŃia 4. InterjecŃia

SEMESTRUL II SINTAXA PROPOZIłIEI

1. definiŃie şi conŃinut 2. clasificare

SINTAXA PĂRłILOR DE PROPOZIłIE 1. subiectul 2. predicatul 3. atributul 4. complementul

SINTAXA CAZURILOR 1. nominativul 2. vocativul 3. genitivul 4. dativul 5. acuzativul 6. ablativul; urme ale cazului locativ

SINTAXA FRAZEI 1. propoziŃia relativă 2. propoziŃiile completive 3. propoziŃiile circumstanŃiale 4. propoziŃiile specific latineşti: participialele

CONCORDANłA TIMPURILOR STILUL INDIRECT

2. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE:

14

1. Mariana Franga, Liviu Franga, Compendiu de limba latină I. Morfologia. EdiŃia a II-a, revăzută şi adăugită. Bucureşti, Editura FundaŃiei România de Mâine, 2003.

2. Mariana FRANGA, Liviu FRANGA, Elemente de sintaxă latină. Note de curs. Bucureşti, Editura FundaŃiei România de Mâine, 2004.

15

ETNOLOGIE ŞI FOLCLOR


2 curs, 1 seminar; total ore semestru 42; 4 credite; colocviu.

1. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI:

1. Structurarea şi reprezentarea timpului. Sacrul şi profanul. Sărbătorescul şi sărbătoarea. Calendarul: calendarul popular (natural, cosmic) şi calendarul oficial (creştin, ortodox, administrativ). Sincretisme, suprapuneri, resemantizări. 2. Obiceiurile populare. Teoria obiceiurilor. Obiceiurile – între cultura populară materială şi cultura populară spirituală. Delimitări, interferenŃe. Rit, ceremonial, spectacol în evoluŃia obiceiurilor. 3. OcupaŃiile de bază ale poporului român. A) Agricultura de la culegător la cultivator. ModalităŃi de obŃinere a suprafeŃelor arabile în trecut. Sisteme tradiŃionale de lucrare a pământului. EvoluŃia uneltelor şi a instalaŃiilor agricole. Plante sălbatice şi plante de cultură. CredinŃe, practici rituale, obiceiuri agrare. Poezia muncilor agricole de la Pluguşor la Cântecele de seceriş. 4. OcupaŃiile de bază ale poporului român. B) Păstoritul: de la vânătoare la creşterea animalelor. Tipuri tradiŃionale de păstori la români. Specificul transhumanŃei carpatice. Structura socială a stânei. CredinŃe, practici rituale, obiceiuri păstorale. Poezia păstorească. 5. Industria casnică. Unelte şi instalaŃii pentru prelucrarea fibrelor naturale. Textilele. Portul popular – constante structurale şi diferenŃieri locale (zonale). Ornamentica populară. 6. SpaŃiul comunitar: aşezările (sate, târguri, oraşe) şi adăposturi (locuinŃa, gospodăria, acareturile). DistribuŃia spaŃiului în mentalitatea tradiŃională. Tipologia satelor vechi româneşti. Tipologia gospodăriilor în satul tradiŃional. Tipologia caselor vechi româneşti. ConstrucŃii de utilitate publică (civile) şi de cult. CredinŃe şi practici în legătură cu fondarea unei noi aşezări sau a unei noi locuinŃe. reflexe literare ale riturilor de construcŃie. 7. Structura socială a satului tradiŃional. RelaŃiile de rutină. Familia, neamul, vecinătăŃile, obştea. Coeziunea şi ierarhie. Riturile de trecere. Unitatea de neam. 8. Conceptul de folclor şi evoluŃia lui. Folclorul ca realitate dinamică (dimensiuni diacronice şi sincronice). Folclor, literatură orală, literatură tradiŃională – sensuri comune şi nuanŃe de semnificaŃie. 9. Caractere specifice ale literaturii populare şi consecinŃe asupra textului folcloric: - oralitatea şi mobilitatea textului folcloric; creaŃia prin variante; relaŃia dintre cod şi discurs; - raportul tradiŃie-inovaŃie; structura diacronică a faptelor de folclor; procesele de continuitate şi evoluŃie în cultură; integrarea progresivă a inovaŃiei în folclor; - caracterul colectiv, rezultat al interacŃiunii individ-grup (colectivitate); creaŃia folclorică expresie a conştiinŃei de grup; dinamica grupului creator de folclor; unitatea structural-semantică a folclorului românesc; - caracterul formalizat ca rezultantă a tradiŃiei colective şi efect al oralităŃii; raportul dintre prototip şi variantă; nivelele formalizării; - sincretismul de limbaj, sincretismul cultural şi sincretismul funcŃional; relaŃiile textului cu contextele integratoare. 10. Sistemul dinamic al categoriilor folclorului literar. Principii şi criterii de delimitare; evoluŃia codului cultural şi a convenŃiilor estetice, statutul categoriilor tradiŃionale în folclorul contemporan. 11. Poezia de ritual şi ceremonial: prezentare generală. Contextul cultural şi cadrul funcŃional, rit-ceremonial-spectacol; mutaŃii funcŃionale şi resemnatizări. 12. Poezia obiceiurilor calendaristice (de peste an). Zile şi munci. Caracterul ciclic al obiceiurilor de peste an. Poezia obiceiurilor de Crăciun şi Anul Nou. Colinde: tipuri funcŃionale; varietatea tematică şi structural-compoziŃională; structuri narative şi descriptive – evoluŃia lor. ParticularităŃi ale limbajului artistic – versurile de invocare, refrenul, formulele de urare. Fondul

16

creştin al poeziei colindelor. Poezia de urare: Pluguşorul, „sinteza folclorică românească”. Alte poezii ale muncilor agrare: poezia riturilor de protejare a recoltei (Caloianul, Paparuda); cântecele de seceriş. 13. Poezia riturilor de trecere. Cadrul ceremonial şi condiŃionarea lui mitică; structura secvenŃială a riturilor de trecere. Spectacolul nunŃii şi poezia lui: oraŃiile de nuntă – structura alegorică, elemente simbolice şi descriptive; cântecele lirice de despărŃire. Poezia ceremonialului funebru: cântecele ceremoniale (cântecul zorilor, cântecul bradului, cântecul de despărŃire etc.) şi bocetele: delimitări, interferenŃe. 14. Poezia ritmurilor de vindecare (descântecele): tipuri funcŃional-structurale; sistemul imagistic; limba descântecelor. 15. Literatura aforistică (proverbe, zicători) şi enigmatică (ghicitori). Natura lor contextuală. FuncŃii. Statutul specific al metaforei. 16. Epica populară în proză. Caracterizare generală; povestitul (ca act) şi povestirea (ca text). Speciile prozei populare: basmul, legenda, snoava, povestirea despre întâmplări contemporane. 17. Epica populară în versuri: cântecul epic propriu-zis şi balada nuvelistică – particularităŃi structural-funcŃionale, distribuŃie zonală, mod de interpretare (zicere). Sub-categoriile cântecului epic propriu-zis (fantastico-mitologic, eroic, istoric, haiducesc). Marile teme. Balada nuvelistică (familială). Teme universale în spaŃiul cultural românesc. 18. Lirica populară. Speciile liricii populare – criterii de delimitare. Orizontul tematic al cântecului liric românesc. Imagini, metafore, simboluri specifice liricii populare româneşti. 19. Folclorul şi viziunea românească a lumii.

2. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE: 1. Ovidiu Bârlea, Folclorul românesc, Bucureşti, Editura Minerva, 1981, vol. I 2. Pierre Bonte, Michel Izard, DicŃionar de etnologie şi antropologie, Editura Polirom, Iaşi,

1999 3. Nicolae Constantinescu, Alexandru Dobre, Etnografie şi folclor românesc (note de curs – partea I), Bucureşti, Editura FundaŃiei România de Mâine, 2001 4. Mircea Eliade, Sacrul şi profanul, Bucureşti, Editura Humanitas, 1992 5. Arnold Van Gennep, Riturile de trecere (1909), Iaşi, Editura Polirom, 1996 6. Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1991

17

ISTORIA LIMBII ROMÂNE I

Disciplină obligatorie; sem. 2; ore săptămânal – învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore semestru 42; 4 credite; examen


Limba română din punct de vedere genealogic Romanizarea Daciei Latina dunăreană Româna comună Fonetica istorică (evoluŃia sunetelor) Morfosintaxa istorică (flexiunea nominală, flexiunea pronominală, flexiunea verbală, părŃile de vorbire neflexibile). 2. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE: Al. Rosetti, Istoria limbii române, Ed. ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986 I. Coteanu, Structura şi evoluŃia limbii române, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1978 Florica Dimitrescu (coord.), Istoria limbii române, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1978 Gr. Brâncuş, Istoria limbii române, Editura FundaŃiei „România de Mâine”, Bucureşti, 2003. Forma de evaluare: examen

18

ANUL I

DISCIPLINE DE SPECIALITATE – B

LIMBA ŞI LITERATURA ENGLEZ Ă – B

LIMBA ENGLEZ Ă CONTEMPORANĂ – FONETICĂ ŞI FONOLOGIE

CONTEMPORARY ENGLISH LANGUAGE – PHONETICS AND PHONOLOGY

Disciplină obligatorie, sem. 1; ore săptămânal – învăŃământ de zi: 2 curs, total ore semestru

28; 4 credite; colocviu.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

1. Introducere. Nivele de descriere şi analiză lingvistică – unităŃi şi relaŃii la fiecare nivel. Locul Foneticii şi Fonologiei în teoria lingvistică. Trăsături fundamentale ale limbajului.

2. Fonetica: Fonetica articulatorie. Fonetica auditivă. Fonetica acustică. Articulatori activi şi pasivi. Criterii de clasificare a sunetelor.

3. Consoane. 4. Vocale. 5. Fonologie: Reprezentare fonologică. Trăsături şi clase de sunete. Reguli fonologice. Procese

fonologice fundamentale. 6. Analiza suprasegmentala: silaba, silabificarea, intonaŃia.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE

1. Rădulescu Mara-Van Schaik, A Short Introduction to Phonetics and Phonology, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

2. ChiŃoran, Dumitru, English Phonetics and Phonology, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1978.

3. Pârlog, Hortensia, English Phonetics and Phonology, Editura ALL, Bucureşti, 1997. 4. Roach, Peter, English Phonetics and Phonology, 2nd edn. Cambridge: Cambridge University Press,

1993.

19

LIMBA ENGLEZ Ă CONTEMPORANĂ – MORFOLOGIE

CONTEMPORARY ENGLISH LANGUAGE – MORPHOLOGY


28; 4 credite; examen.


Categoriile FuncŃionale de Timp, Aspect şi Mod – Sortal vs. non-sortal Number opposition; the countable-uncountable opposition; countable and

uncountable nouns: formal and semantic properties; distributive and collective readings; number irregularities in English; number recategorizations.

– Elements generally included in the Category of Determiners; proper names, definite descriptions, indefinite descriptions; deictic expressions; the functions/uses of the definite article and definite descriptions; the functions/uses of the indefinite article.

– The category of Tense as the grammaticalized form of Time; the classification of temporal adverbs; values/uses of the present tense, the past tense, the present perfect, the past tense; means of expressing futurity.

– The perfective-imperfective Aspectual opposition; the ontology of situations (states, activities, events); aspectual recategorization.

– The Category of Mood and the notion of Modality; morpho-syntactic properties of modal verbs; root and epistemic meanings of primary and secondary modals (can, could, may, might, must, will, would, shall, should, might, ought to, dare, need).

– The Indicative vs. the Subjunctive.

II . BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE

1, DuŃescu-Coliban Taina, Aspects of English Morphology, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.

2. Ştefănescu Ioana, English Morphology, vol. 2, TUB, 1988.

20

LIMBA ENGLEZ Ă – CURS PRACTIC ENGLISH LANGUAGE – PRACTICAL COURSE

Disciplină obligatorie, sem. 1; ore săptămânal – învăŃământ de zi: 4 lucrări practice, total ore

semestru 56; 4 credite; verificare.


Pentru ambele semestre sunt prevăzute următoarele module: modulul texte, modulul gramatică, modulul vocabular, modulul traduceri şi modulul compoziŃie.

Modulul Texte: în primul semestru vor fi parcurse primele şapte unităŃi din manualul English Practical Course for Intermediate Students (autor Janeta Lupu, Editura FundaŃiei România de Mâine); fiecare text va fi urmat de exerciŃii de fixare a vocabularului, cu accent pe sinonimie, polisemie, expresii idiomatice.

Modulul Gramatic ă: vor fi aprofundate prin aplicaŃii practice de nivel mediu-avansat următoarele aspecte legate de categoriile verbale: timpurile verbale, aspectul, concordanŃa timpurilor, diateza pasivă.

Modulul Vocabular: vor fi acoperite ariile lexicale corespunzătoare tematicii textelor discutate şi se recomandă parcurgerea a jumătate din unităŃile de vocabular specificate în bibliografia facultativă.

Modulul Traduceri: se vor efectua traduceri din şi în engleză din proza modernă şi contemporană. Modulul CompoziŃie: studenŃii vor redacta un eseu pe tematica cuprinsa în unul din textele discutate.


Lupu Janeta, English Practical Course for Intermediate Students, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

Vince Michael, Advanced Language Practice, Heinemann, 1994, (units 1-7) Graver B. D. , Advanced English Practice, OUP, 1986, p. 15-87 LeviŃchi, L., English Romanian Dictionary , Ed. Gramar. 2003, p.14-38. LeviŃchi, L., Romanian English Dictionary , Ed. Gramar. 2003, p.10-78.

LeviŃchi, L., Bantaş A., English Romanian Dictionary , Ed. Teora, 1999.

21





Modulul Texte: vor fi parcurse ultimele şapte unităŃi din manualul English Practical Course for Intermediate Students (autor Janeta Lupu).

Modulul Gramatic ă: vor fi aprofundate prin aplicaŃii practice de nivel mediu-avansat verbele modale şi modurile personale.

Modulul Vocabular: vor fi acoperite ariile lexicale corespunzătoare tematicii textelor discutate şi se recomandă parcurgerea celei de-a doua jumătăŃi din unităŃile de vocabular specificate în bibliografie.

Modulul Traduceri: se vor efectua traduceri din şi în engleză din proza modernă şi contemporană. Modulul CompoziŃie: studenŃii vor redacta un eseu pe tematica cuprinsa în unul din textele discutate.


Lupu Janeta, English Practical Course for Intermediate Students, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

Vince Michael, Advanced Language Practice, Heinemann, 1994, (units 1-7). Graver B. D. , Advanced English Practice, OUP, 1986, p. 15-87 LeviŃchi, L., English Romanian Dictionary , Ed. Gramar. 2003, p.14-38. LeviŃchi, L., Romanian English Dictionary , Ed. Gramar. 2003, p.10-78. LeviŃchi, L., Bantaş A., English Romanian Dictionary , Ed. Teora, 1999.

22

ISTORIA LITERATURII ENGLEZE THE HISTORY OF ENGLISH LITERATURE


28; 4 credite; verificare.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Drama as literary genre and performance. Dramatic species. Tragedy, comedy, etc. Types of characters. Aristotle’s view on tragedy and character. Theatrical conventions. Medieval drama. Shakespeare’s predecessors. Types of approach to drama. Shakespeare’s plays as narratives and poems. Types of Shakespearian characters. Bradley’s and Bloom’s views on Shakespeare’s characters. Masculinity and femininity in Shakespeare’s plays. Shakespeare’s comedies and the question of identity. Reality versus imagination in comedies and romances. Public person versus private person in the historical plays. The parent-child relationship and the theme of the rival brothers in the tragedies.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE William Shakespeare, Hamlet, King Lear, Macbeth, Othello, Henry V, As You Like It, Twelfth Night, The Tempest, A Midsummer Night’s Dream; George Volceanov, A Survey of English Literature, Editura F.R.M., 2006; George Volceanov, ‘Methinks You’re Better Spoken’: A Study in the Language of Shakespeare’s Characters, Editura Institutul European, 2004; George Volceanov, The Shakespeare Canon Revisited, Niculescu, 2005; Andrew Sanders, Scurtă istorie Oxford a literaturii engleze, Editura Univers, Bucureşti, 1997; Leon LeviŃchi, Istoria literaturii engleze şi americane, Editura ALL, Bucureşti, 1999; Harold Bloom, Canonul occidental, Editura Univers, Bucureşti, 2000.

23

ISTORIA LITERATURII ENGLEZE – TEATRUL ENGLEZ ŞI AMERICAN MODERN

THE HISTORY OF ENGLISH LITERATURE – MODERN ENGLISH AND AMERICAN THEATRE




The following streams of ideas are to be taken into consideration, bearing in mind the fact that they aim at a certain modularity, enabling the student to combine, compare, assess the various British and American productions:

- the manners versus humours; social types – human types; their embodiment in characters and language ( lectures on Congreve, Shaw, Albee);

- myth; the tragic and the comic ( lectures on Shaw, O’Neill, Shepard, Williams); - play-construction/deconstruction ( lectures on Congreve, Shaw, Shepard, Albee, Pinter); - men/people, types, heroes, antiheroes, non-heroes ( lectures on Shaw, Osborne, O’Neill, Pinter,

Albee, Williams, Shepard) -


Congreve William: The Way of The World

Shaw George Bernard: The Devil’s Disciple; Saint Joan Miller Arthur: Death of a Salesman O’Neill Eugene: Mourning Becomes Electra Williams Tennessee: A Streetcar Named Desire Shepard Sam: Buried Child Sanders, A. Scurta istorie a literaturii engleze

24

LIMBA ŞI LITERATURA FRANCEZ Ă – B

LIMBA FRANCEZ Ă CONTEMPORANĂ LANGUE FRANÇAISE CONTEMPORAINE


28; 4 credite; colocviu.


I. Éléments de phonétique française: Aspects du système phonétique du français contemporain:

• accent, intonation, groupes rythmiques • liaison, élision, enchaînement • voyelles et consonnes II. Notions de lexicologie

Le mot en français contemporain – sa structure interne et les procédés de formations lexicales: dérivation, composition, troncation, siglaison.

Identification des différentes classes d’unités lexicales: mots simples, mots dérivés, mots composés ou obtenus par des procédés d’abréviation.

Identification des principaux préfixes et suffixes.


1. Drăghicescu J., Bondrea E., Ceban T., DorobanŃu A., Éléments de phonétique française. Notions de lexicologie française, Ed. FundaŃiei România de Mâine, 2007.

2. Visan V., Phonétique française, EUB, Bucureşti, 2002. 3. Gaudin F., Guesclin L., Initiation à la lexicologie française, Duculot, Paris, 2000. 4. Lehman A., Introduction à la lexicologie, Dunod, Paris, 1998.

25

LIMBA FRANCEZ Ă CONTEMPORANĂ LANGUE FRANÇAISE CONTEMPORAINE




Notions de morphologie: classes de mots et catégories grammaticales nominales, verbales et verbo-nominales


1. Cristea T., Grammaire française. Le nom et le le groupe nominal. Le verbe et le groupe verbal, Bucureşti, Editura FundaŃiei România de Mâine, 2006.

2. Vladut A., Cristea T., Morphosyntaxe du français contemporain – les catégories grammaticales, Bucureşti, TUB, 1973.

3. Charaudeau P., Grammaire du sens et de l’expression, Paris, Hachette, 1992. 4. Riegel M., et alii, Grammaire méthodique du français, Paris, PUF, 1994.

26

LIMBA FRANCEZ Ă – CURS PRACTIC LANGUE FRANÇAISE – COURS PRATIQUE




L'expression et la compréhension orale-actes de parole/types d'exposés: – saluer, se présenter, prendre contact avec quelqu'un; – accueillir, féliciter, remercier quelqu/un; – se séparer, prendre congé; – présenter, décrire des personnes, des choses; – relater un événement en donnant des précisions sur les protagonistes et les circonstances. – exprimer ses goûts, ses préférences; – faire des appréciations sommaires; – exprimer ses sentiments, ses intentions, ses opinions; – poser un problème; – délimiter l'objet d'un débat, nuancer sa position; – formuler des arguments, donner des exemples;


1. Sabina Drăgoi-Făiniş, Emilia Bondrea, Le français en situations, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.

2. Cristea Teodora, Bondrea Emilia, Eléments de grammaire française, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2004.

3. Saraş M., Gramatica limbii franceze prin exerciŃii structurale, Bucureşti, 1972. 4. Ghidu G., Pisoschi V., Gramatica limbii franceze cu exerciŃii , Teora, Bucureşti, 1998. 5. Nistor-Borcan V., Limba franceză – 1200 de teste grilă, Braşov, 2001.

27



semestru 56; 6 credite; examen.


L'expression et la compréhension écrite: éléments de correspondance non officielle: – rédiger une lettre à un ami sur les événements divers. – rédiger une lettre de réponse à une invitation.

(acceptation/refus accompagnés de sentiments de joie, surprise, réserve, motifs et/ou excuses) Eléments de correspondance officielle: – lettre: demande de renseignements; lettre de candidature pour occuper un emploi dans

l'administration, dans l'enseignement. – Curriculum vitae – lettre de motivation; mémoire de demande, mémoire de réclamation; Contenus linguistiques: – vocabulaire spécifique des situations déterminées; – éléments de grammaire spécifiques: les présentatifs, les appellatifs; les prédéterminants, les

pronoms personnels, les formes verbales; le discours rapporté; les types de phrases. Activités et techniques d'enseignement: auditions d'enregistrement de: – dialogues didactiques, des dialogues pris sur le vif; – interview; – jeux de rôle; interventions; débats.


1. Ghidu G., Pisoschi V., Gramatica limbii franceze cu exerciŃii , Teora, Bucureşti, 1998. 2. Nistor-Borcan V., Limba franceză – 1200 de teste grilă, Braşov, 2001.

28

ISTORIA LITERATURII FRANCEZE

L’HISTOIRE DE LA LITTÉRATURE FRANÇAISE

Disciplină obligatorie, sem. 1; ore săptămânal – învăŃământ de zi: 2 curs, total ore semestru 28; 4 credite; verificare.


I. Le Moyen Âge littéraire (IXe – XIVe siècle) Définition et périodisation du Moyen Âge français. Formation et évolution de la langue française.

Premiers textes hagiographiques et historiques. Traits caractéristiques de la littérature française médiévale. Evolution des formes poétiques au Moyen Âge. Classification et spécialité des principales formes poétiques (XIIe – XIII e siècles) Tradition et

innovation poétiques au XVe siècle Evolution des formes narratives au Moyen Âge; Evolution des formes dramatiques au Moyen Âge.

II. La Renaissance (XVe – XVIe siècles) À l’aurore de la Renaissance: le XVe siècle – cadre historique et culturel; mutations dans la

mentalité de l’époque. Structures thématiques et narratives des recueils de nouvelle Tradition et innovation dans la poésie

lyrique; La littérature et la pensée au XVIe siècle; Conclusions sur l’évolution des principaux genres littéraires et sur le contenu humaniste de la

littérature française du Moyen Âge et de la Renaissance.


1. LuminiŃa Ciuchindel, Etudes sur la litterature française, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2004.

2. LuminiŃa Ciuchindel, Relais narratifs dans la littérature française du Moyen Âge et de la Renaissance, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2003.

3. Ion Pânzaru, Introduction à l’étude de la littérature française médiévale, EUB, 1999.

29



Disciplină obligatorie, sem. 2; ore săptămânal – învăŃământ de zi: 2 curs, total ore semestru 28; 4 credite; examen.


I. Le XVII e siècle Perspectives historiques et culturelles. La doctrine et la littérature classique. Le rationnalisme classique. Le Baroque. Le classicisme. La

tragédie classique. La comédie classique.L’inéfable de la poésie de La Fontaine Autres représentants de la pensée classique Société et littérature.

II. Le XVIII e siècle Perspectives historiques et culturelles. Les traditions de la littérature. La première période (de

transition): 1688-1715. La deuxième période (1715-1750). La troisième période (1750-1789). La pensée encyclopédique. Ouvertures vers le XIXe siècle. La quatrième période (1789-1799). Le XVIIIe siècle: le siècle des philosophes. La philosophie des Lumières. L’Encyclopédie. Les idées nouvelles


1. Bluche François, Dictionnaire du Grand Siècle, Fayard, 1990. 2. Maître Myriam, Les précieuses. Naissance des femmes de lettres en France au XVIIe siècle,

Paris, Champion, 2000.

30

PSIHOLOGIA EDUCA łIEI PSYCHOLOGY OF EDUCATION

Disciplină obligatorie în cadrul trunchiului comun al curricu lumului pentru formarea ini Ńială a

cadrelor didactice; sem. 1; ore săptămânal – învăŃământ de zi: 2 curs; 2 seminar; total ore semestru 56; 5 credite; examen.


• Specificul studiului psihologiei educaŃiei: statutul epistemologic al psihologiei educaŃiei; priorităŃi ale studiului psihologiei educaŃiei.

• Dezvoltarea psihică şi educaŃia: problematica educabilităŃii; dez-voltarea cognitivă, afectivă, socio-morală şi consecinŃele în plan educativ.

• Formarea şi dezvoltarea personalităŃii : structura personalităŃii; formarea caracterului; dezvoltarea aptitudinilor.

• Elemente de psihologia învăŃării : caracteristicile şi condiŃiile învăŃării; metode de învăŃare eficientă.

• Succesul şcolar şi social: factori determinanŃi; evaluarea şi prevenirea insuccesului; problematica devianŃei comportamentale.

• Dimensiuni psihologice ale activităŃii educative: rolul profesional şi personalitatea profesorului.


1. Radu N. (coord.), Psihologia educaŃiei, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005. 2. Cosmovici, A., Iacob L.(coord.), Psihologie şcolară, Editura, Polirom, Iaşi, 1998/1999. 3. CreŃu C., Psihopedagogia succesului, Editura Polirom, Iaşi, 1997.

31

INTRODUCERE ÎN PEDAGOGIE FUNDAMENTALS OF PEDAGOGY

TEORIA ŞI METODOLOGIA CURRICULUMULUI THE THEORY AND METHODOLOGY OF THE CURRICULUM


cadrelor didactice; anul I, sem. 2; ore săptămânal – învăŃământ de zi: 2 curs; 2 seminar; total ore semestru 56; 5 credite; examen.


• Pedagogia şi sistemul ştiin Ńelor educaŃiei: educaŃia – obiectul specific de studiu al pedagogiei, caracteristicile şi structura educaŃiei, perspectiva pedagogică în abordarea şi studierea educaŃiei, problematica contemporană a educaŃiei. Formele educaŃiei: educaŃia formală, nonformală şi informală; relaŃiile, notele definitorii şi continuitatea dintre formele educaŃiei. Domeniile educaŃiei: educaŃia intelectuală, moral-civică, profesională, estetică, fizică, religioasă; noile educaŃii. Sistemul instituŃional al educaŃiei: şcoala, familia, comunitatea locală, organizaŃiile cultural – educative, şi nonguvernamentale, asociaŃiile profesionale, societăŃile ştiinŃifice unităŃile economice, mass-media etc.

• Teoria şi metodologia curriculum-ului: curriculumul – concepte fundamentale: curriculum general, Curriculum NaŃional, curriculum specializat, curriculum subliminal, curriculum formal, curriculum informal, curriculum scris, curriculum predat, curriculum învăŃat, curriculum recomandat. Compo-nentele curriculare: finalit ăŃi, (ideal, scopuri, obiective), conŃinut – tendinŃe în organizarea conŃinuturilor curriculare (monodisciplinaritatea, multidisciplina-ritatea, pluridisciplinaritatea, interdisciplinaritatea, transdisciplinaritatea); timp (plaja orară), strategii de predare-învăŃare, strategii de evaluare. Produsele curriculare: documente oficiale (planul – cadru de învăŃământ; programele şcolare; manualele şcolare) şi materialele auxiliare, în sprijinul profesorilor şi elevilor (curriculumul de suport). Evaluarea curriculumului – cadru conceptual şi metodologie; calităŃile unui bun curriculum: extensia, echilibrul, relevanŃa, diferenŃierea, continuitatea şi progresia, calităŃi fundamentale ale curriculumului.


1. Radu, I., T., Pedagogie, fundamente teoretice, Editura V. & I Integral, 2002. 2. Dewey, J., Fundamente pentru o ştiinŃă a educaŃiei, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,

1992. 3. Cerghit, I., Neacşu, I., NegreŃ - Dobridor, I., Pânişoară, I.- O., Prelegeri pedagogice, Iaşi,

Polirom, 2001. 4. Cucoş, C., Pedagogie (EdiŃia a II-a revăzută şi adăugită), Editura Polirom, Iaşi, 2002. 5. CreŃu, C., Teoria curriculumului şi conŃinuturile educaŃiei, Editura UniversităŃii Al.I.Cuza,

Iaşi,1999. 6. Şerdean, I., Pedagogie – Compendiu, Bucureşti, Editura FundaŃiei România de Mâine, 2004.

32


Anul II

33


PLAN DE ÎNVĂłĂMÂNT

se aplică începând cu anul universitar 2007/2008 Anul II

Semestrul III Semestrul IV Credite Ore săptămână


14 SĂPTĂMÂNI

Forma de evaluare

(E,Cv,Vp) sem

I sem II

Nr. crt.


C

S

Lp/L

Total

C

S

Lp/L

Total

Sem

I

sem II

A. DISCIPLINE OBLIGATORII COMUNE 1. Literatură comparată (1) 2 1 - 3 - - - - E3 - 4 - 2. Literatură comparată (2) - - - - 2 1 - 3 - E4 - 4 B. DISCIPLINE OBLIGATORII DE SPECIALITAE „A” 3. Limba română contemporană

(3) 2 1 - 3 - - - - E3 - 4 -


- - - - 2 1 - 3 - E4 - 4

5. Istoria limbii române şi dialectologie (3)

2 1 - 3 - - - - E3 - 4 -

6. Istoria literaturii române (3) 2 1 - 3 - - - - E3 - 4 - 7. Istoria literaturii române (4) - - - - 2 1 - 3 - E4 - 4

C. DISCIPLINE OBLIGATORII DE SPECIALITATE „B”

8. Limbă străină contemporană (3) 2 - - 2 - - - - E3 - 4 - 9. Limbă străină contemporană (4) - - - - 2 - - 2 - E4 - 4 10. Limba străină curs practic (3) - - 4 4 - - - - V3 - 4 - 11. Limba străină curs practic (4) - - - - - - 4 4 - V4 - 4 12. Istoria literaturii străine (3) 2 - - 2 - - - - E3 - 4 - 13. Istoria literaturii străine (4) - - - - 2 - - 2 - E4 - 4 D. DISCIPLINE OPłIONALE DE SPECIALIZARE* 14. Biblioteconomie (1) sau

Comunicare si relaŃii publice (1) 2 - - 2 - - - - V3 - 2 -

15. Biblioteconomie (2) sau Comunicare si relaŃii publice (2)

- - - - 2 - - 2 - V4 - 2

17. Multilingvismul institutiilor europene(1) sau Tehnica redactionala(1)

2 - - 2 - - - - V3 - 2 -

18. Multilingvismul institutiilor europene(2) sau Tehnica redactionala(2)

- - - - 2 - - 2 - V4 - 2

Total ore obligatorii 16 4 4 24 14 3 4 21 - - - -

Total credite - - 32 28 Total evaluări semestriale (E, Cv, V) 6E;

3V 5E; 3V

* Consiliul facultăŃii poate modifica anual disciplinele opŃionale, în funcŃie de

cererea studenŃilor şi de necesităŃile instituŃiei. Legendă: C = curs; S = seminar; E = examen; Cv = colocvii; Vp = verificare pe parcurs; Lp = lucrări practice; L =

laborator

34


LITERATUR Ă COMPARATĂ

Disciplină obligatorie; sem. 1, 2; ore săptămânal – învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore

semestru 42; 4 credite / sem.; examen 1, examen 2.

CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Obiectul şi importanŃa literaturii universale. Concepte fundamentale: literatura naŃională şi literatură universală; comparatism. SEMESTRUL I

1. Antichitatea. Poemele homerice – Iliada, Odiseea, Tragedia greacă. 2. Evul Mediu. Poemele epice, Romanele cavalereşti, Divina comedie – Dante Aligheri. 3. Renaşterea. Umanismul. Marile tragedii shakespeariene, François Rabelais –

Gargantua şi Pantagruel, Cervantes – Don Quijote. 4. Clasicismul. Trăsături generale. ReprezentanŃi: Corneille, Racine, Molière, La

Fontaine. Clasicismul în literatura română. 5. Iluminismul . Montesquieu, Voltaire, Diderot, Goethe.. Iluminismul în łările Române.

SEMESTRUL II

6. Romantismul. Epoca preromantică. Prelungiri ale romantismului. Trăsături generale ale curentului. ReprezentanŃi: Novalis, Byron, V. Hugo, Lamartine, Laopardi, Puşkin, E.A. poe. Romantismul în România.

7. Realismul. Trăsături specifice. ReprezentanŃi: Stendhal, Balzac, Flaubert, Dostoievski, Tolstoi, Cehov, M. Twain, H. Ibsen. Realismul în România.

8. Naturalismul (Zola), parnasianismul şi simbolismul. Simbolismul românesc (etape, reprrezentanŃi).

9. Literatura secolului XX . Cadrul social-istoric. Poezia. Proza. Romanul. Tipuri de roman: romanul de frescă socială, romanul de analiză psihologică, romanul-jurnal, romanul parabolă, romanul – eseu. Dramaturgia.

BIBLIOGRAFIE MINIM Ă OBLIGATORIE:

1. Luiza Marinescu – Sinteze de istoria literaturii române, Ed. FundaŃiei „România de Mâine”, 2001.

2. Andreea Vlădescu – Literatura comparată. Antichitatea I. Epicul, Ed. FundaŃiei „România de Mâine”, Bucureşti, 2004.

35

ISTORIA LITERATURII ROMÂNE



1. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI :

SEMESTRUL I: 1. EvoluŃia prozei în a doua jumătate a secolului al XIX-lea (Începuturile romanului şi ale

nuvelei. Alte proze: jurnalul de călătorie, proza istorică şi politică) 2. Nicolae Filimon – prezentare monografică şi analitică 3. Activitatea literară şi specificul operei lui A. Odobescu 4. B. P. Hasdeu şi I. Ghica – activitatea literară 5. AlŃi prozatori: Duiliu Zamfirescu, B. Ştefănescu - Delavrancea, A. VlahuŃă ş.a. 6. EvoluŃia teatrului în a doua jumătate a secolului al XIX-lea: teatrul romantic „Răzvan şi

Vidra”, „Despot- Vodă”, „Apus de soare”. 7. EvoluŃia criticii literare şi a ideilor estetice moderne: Radu Ionescu, Titu Maiorescu, C.

Dobrogeanu –Gherea 8. Simbolismul românesc. Etape. ReprezentanŃi 9. A. Macedonski – activitatea literară: poezie şi proza 10. G. Coşbuc – universul liric 11. Caracteristicile literaturii secolului al XIX-lea - Sinteză a epocii literare

SEMESTRUL II

Orientarea tradiŃionalistă - Sămănătorismul Atitudini presămănătoriste George Coşbuc, Ovid Desusianu Poporanismul C. Stere, Constantin Dobrogeanu-Gherea , Garabet Ibrăileanu Mihai Ralea. Gândirismul Orientarea modernistă Simbolismul Modernismul după război - Cercul „Sburătorul”: Eugen Lovinescu Critici de formaŃie lovinesciană: Tudor Vianu, Pompiliu Constantinescu, Vladimir Streinu, Şerban Cioculescu. Modernismul extrem: Suprarealismul Principalele direcŃii ale liricii româneşti la cumpăna veacurilor: Moştenirea Eminescu Moştenirile Macedonski şi Coşbuc PoeŃi neoromantici şi sămănătorişti. Momentul Octavian Goga

Simbolişti: Ştefan Petică, Ion Minulescu, George Bacovia, Dimitrie Anghel, Nicolae Davidescu

PoeŃi de la „Gândirea” între tradiŃie ortodoxistă şi inovaŃie: Nichifor Crainic, Ion Pillat, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Vasile Voiculescu, Adrian Maniu, Radu Gyr .

Poezia Ermetică: Ion Barbu. Lirica Barbizantă În Poezia Noastră: Dan Botta, Mihai Moşandrei, Emil Gulian, Andrei Tudor, Cicerone Teodorescu, Eugen Jebeleanu, Simion Stolnicu, Gheorghe Magheru Etc.

36

PoeŃi români în exil: Aron Cotruş, Ştefan Baciu PoeŃi Cotru şieni: Mihai Beniuc PoeŃi de la „ViaŃa Românescă”: Al. Philippide, George Topârceanu, Mihai Codreanu, Otilia Cazimir Lirica feminin ă: Elena Farago, Claudia Milian-Minulescu, Otilia Cazimir, Alice Călugăru, Anişoara Odeanu, Sanda Movilă, Magda Isanos, Maria Banuş Retrospectivă asupra avangardei literare: dadaişti şi suprarealişti Tristan Tzara, Ion Vinea, B. Fundoianu, Ilarie Voronca. Imagismul Liric; TendinŃa De Înnoire În Lirica Lui Emil Botta, Virgil Gheorghiu, D. Stelaru, Gellu Naum, Virgil Teodorescu, Eugen Ionescu, Geo Bogza, Aurel Baranga La răscruce de drum: Zaharia Stancu, Eugen Jebeleanu, Emil Giugiuca, Radu Boureanu, Maria Banuş. Ipostaze inovatoare: Nicolae Labiş, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ioan Alexandru Câteva coordonate ale liricii actuale: Mihu Dragomir, Geo Dumitrescu, Nina Cassian, Ion Horea, A.E. Baconsky, Şt. Augustin Doinaş, Ion Brad, A. Păunescu, Ana Blandiana, Ileana Mălăncioiu Ş.A.

Partea a doua: critica şi istoria literar ă Titu Maiorescu şi „Junimea”.

EvoluŃia criticii şi istoriei literare în secolul XX: evoluŃia de la critica ideologică de direcŃie (N. Iorga, G. Ibrăileanu, E. Lovinescu, M. Ralea) la critica profesionistă (Ilarie Chendi, I. Trivale, Perppessicius, Pompiliu Constantinescu, Şerban Cioculescu, Vladimir Streinu). Constantin Dobrogeanu-Gherea, Garabet Ibrăileanu, Paul Zarifopol Critica profesionistă: Eugen Lovinescu, Perpessicius, Pompiliu Constantinescu, Vladimir Streinu, Şerban Cioculescu Critica de creaŃie: George Călinescu, Tudor Vianu


Semestrul I 1) GhiŃă Florea, Simona Iacob – Literatura română în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Ed. FundaŃiei “România de Mâine”, 2002 2) G. Călinescu – Istoria literaturii române…, ediŃia a II a 3) T. Vianu – Arta prozatorilor români (orice ediŃie) 4) I. Păcuraru – Clasicism şi romantism, Ed. Albatros, Buc., 1973 Semestrul II 1) Călinescu, George - „Istoria literaturii române de la origini până în prezent” - orice ediŃie 2) Lovinescu, Eugen - „ Istoria literaturii române contemporane”, Bucureşti, 1937 3) Bălan, Ion Dodu - „Momente ale liricii româneşti în secolui XX” Ed. FundaŃiei „România de Mâine”, Bucureşti, 1999 4) Critica literară de la Maiorescu la Călinescu (antologie de Eugen Simion). 5) Nicolae Manolescu, Antologia poeziei româneşti moderne

37

LIMBA ROMÂN Ă CONTEMPORANĂ



1. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI: SEMESTRUL I

1. DefiniŃia morfologiei. RelaŃii între morfologie şi sintaxă. Sistem gramatical şi structură morfologică a limbii. 2. Păr Ńile de vorbire (clase lexico-gramaticale). DefiniŃie. Clasificare. Criterii de delimitare a părŃilor de vorbire (semantice, morfologice, sintactice). 3. Categorii gramaticale (morfologice). DefiniŃie. Clasificare. Mijloacele de exprimare a categoriilor morfologice. OpoziŃiile morfologice. 4. Substantivul. Criterii de definiŃie. Clasificarea substantivului. Criteriile nominale. 5. Substantivele comune. DefiniŃie. Clasificare. ParticularităŃi. 6. Substantivele proprii. DefiniŃie. Clasificare. ParticularităŃi. 7. Categorii gramaticale nominale. 8. OpoziŃia de gen. Tipologie. Valori semantice ale genului. Mijloace de exprimare: opoziŃii de tip lexical, afixal şi sintagmatic. Indicii de gen. 9. OpoziŃia de număr. Tipologie. Valori semantice şi formale ale numărului. Procedee de formare a pluralului. Mijloace de exprimare: opoziŃii de tip afixal şi sintagmatic. Indicii de număr. 10. OpoziŃia de caz. Tipologie. Valori semantice şi formale ale cazului. Mijloace de exprimare: opoziŃii de tip afixal şi sintagmatic. Indicii de caz. 11. OpoziŃia de determinare. Tipologie. Valori semantice şi formale ale acestei categorii. Mijloace de exprimare: opoziŃii de tip afixal şi sintagmatic. Indicii de determinare. 12.Flexiunea substantivului. Tipuri de flexiune. Clase flexionare nominale. 13. Adjectivul. Criterii de definiŃie. Clasificarea adjectivului. Categoriile gramaticale ale adjectivului. Acordul în gen, număr şi caz cu substantivul determinat. Categoria gradelor de comparaŃie. 14. Flexiunea adjectivului. Tipuri de flexiune. Clase flexionare adjectivale. 15. Pronumele, clasă de substitute nominale. Criterii de definiŃie. Clasificarea pronumelui. 16. Categoriile gramaticale ale pronumelui: persoană, număr, gen, caz. Valori semantice. Tipuri de opoziŃii formale. Indici morfologici. 17. Flexiunea pronominală. Tipuri de flexiune. Clase flexionare pronominale.

SEMESTRUL II

18. Numeralul. Criterii de definiŃie. Clasificarea numeralului. Criterii morfologice de delimitare a numeralului. Controverse privind încadrarea morfologică a numeralului. 19. Categoriile gramaticale ale numeralului: număr, gen, caz. Valori semantice. Tipuri de opoziŃii formale. Indici morfologici şi sintactici. 20. Verbul. Criterii de definiŃie. Clasificarea verbului. Predicativitatea. Caracterul personal. Tranzitivitatea. Criterii morfologice de delimitare a verbului. 21. Categoriile gramaticale ale verbului: diateză, mod, timp, persoană, număr. Valori semantice. Tipuri de opoziŃii formale. Indici morfologici. 22. Flexiunea verbală. Tipuri de flexiune. Clase flexionare verbale. 23. Adverbul. Criterii de definiŃie. Clasificarea adverbului. 24. PrepoziŃia. Criterii de definiŃie. Clasificarea prepoziŃiei.

38

25. ConjuncŃia. Criterii de definiŃie. Clasificarea conjuncŃiei. 26. Interjec Ńia. Criterii de definiŃie. Clasificarea interjecŃiei.


1. DIMITRIU, C., Tratat de gramaticâ a limbii române, Morfologia, Iaşi, 1999. 2. IRIMIA, Dumitru, Gramatica limbii române, Iaşi, 1997. 3. Gramatica limbii române, ed. a II-a, revăzută şi adăugită, vol.1 (Cuvântul), Ed. Academiei, Bucurşti, 2005. 4. Mioara Avram, Gramatica pentru toŃi, Editura Humanitas, Bucureşti, 1997. 5. Ion Toma, Elena Silvestru, Lucian Chişu, Compendiu de limba română, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005, p. 103-202. 6. Gramatica limbii române, vol.I, Cuvântul, Editura Academiei, Bucureşti, 2006. 7. Elena Silvestru, Morfologia limbii române actuale, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2007.

39

ISTORIA LIMBII ROMÂNE ŞI DIALECTOLOGIE II

Disciplină obligatorie; sem. 1; ore săptămânal – învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore semestru 42; 4 credite; examen


Substratul limbii române. InfluenŃele străine asupra limbii române (slavă, maghiară, turcă, grecească) Limba română şi uniunea lingvistică balcanică. Limba română în secolele XIII – XX. Diversificarea dialectală a limbii române: formarea şi descrierea structurii dialectale a limbii române. Individualitatea limbii române. EvoluŃia vocabularului latin din limba română

2. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE: Al. Rosetti, Istoria limbii române, Ed. ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986 I. Coteanu, Structura şi evoluŃia limbii române, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1978 Florica Dimitrescu (coord.), Istoria limbii române, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1978 Gr. Brâncuş, Istoria limbii române, Editura FundaŃiei „România de Mâine”, Bucureşti, 2003. Gr. Brâncuş, Istoria limbii române, Sinteze, Editura FundaŃiei „România de Mâine”, Bucureşti, 2003. Forma de evaluare: examen

40

ANUL II


LIMBA ENGLEZ Ă CONTEMPORANĂ – SINTAXA PROPOZIłIEI SIMPLE

CONTEMPORARY ENGLISH LANGUAGE – THE SYNTAX OF THE SIMPLE SENTENCE




1.Concepte de bază. Categorii sintactice, lexicale şi funcŃionale; constituenŃi şi funcŃii sintactice. Reprezentarea grupului sintactic şi a propoziŃiei simple. PropoziŃia simplă. ProprietăŃi şi clasificari. 2. PredicaŃia în limba engleză. Subcategoriile verbale şi adjectivale cu funcŃie de predicator. 3.PredicaŃii intranzitive. DefiniŃia tranzitivităŃii. Subcategorizarea intranzitivelor: verbe de tip ’’unergative’’ şi ‚’’unaccusative’’. Recategorizarea intranzitivelor ca tranzitive. 4.PredicaŃia copulativă. Structura predicatului copulativ. Regimul verbului copulativ BE şi al verbelor „copula-like”. Numele Predicativ. 5. PredicaŃii tranzitive. Monotranzitive. Complemente Directe (instrumental, locativ, de tip Experiencer etc.). Verbe cauzative, ergative şi pseudo-pasive (middles). Recategorizarea tranzitivelor ca intranzitive. 6. Verbe ditranzitive. Tranzitive cu Complement Indirect, PrepoziŃional sau CircumstanŃial. Regimul dublu al construcŃiilor cu verbe dative. Subcategorizarea verbelor dative. 7. ConstrucŃii pasive în limba engleză. Domeniul şi mecanismele pasivizării. Tipologia structurilor pasive în limba engleză.


Şerban, D.(2006), The Syntax of English Predications, Ed. FundaŃiei România de Mâine Şerban, D., HaŃăgan R., Drăguşin D. (2004), English Syntax Workbook, Ed. FundaŃiei România de Mâine Şerban D., (2004), Sinteza cursului de limbă engleză contemporană, în Sinteze pentru anul II, Ed. FundaŃiei România de Mâine

41

LIMBA ENGLEZ Ă CONTEMPORANĂ – SINTAXA FRAZEI

CONTEMPORARY ENGLISH LANGUAGE – THE SYNTAX OF THE COMPLEX CONPOUND SENTENCE




1.Syntactic and semantic aspects of Negation – Defining the concept of Negative Sentence. Negativity Tests – Realisations of NEG and the classification of Negative Sentences 2.Syntactic relations. Coordination – Types of syntactic relations and their characteristics. Compound and Complex Sentences – Connectors (Relators): classification; behavioural and distributional features 3.Subordination by Relativisation – The co-reference condition. Classification of Relative Clauses (criteria and characteristics): Restrictive, Non Restrictive RCs, Free RCs – Introducers (classes; syntactic functions; 4.Subordination by Complementation – Types and sentencehood of Complement Clauses – THAT Clauses: (General characteristics; – Distribution; classes of verbs, adjectives, nouns subcategorising for THAT Clauses.

Complementizerless Clauses. The use of the Subjunctive in Complement Clauses – Infinitive Clauses (General characteristics)

- FOR-TO Infinitive Clauses and PRO Clauses; patterns and syntactic functions - Raising patterns (Subject-to-Subject Raising: the Nominative + Infinitive Construction;

Subject-to-Object Raising: the Accusative + Infinitive Construction; classes of triggers) – ing Complement Clauses (Classification of -ing forms). Gerunds: Acc - ing and Poss - ing Constructions. The distribution of Half and Full Gerundial Clauses. II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE - Tudosescu, A. (2003) Limba engleză contemporană. Sintaxa frazei, în: SINTEZE, anul II, ÎnvăŃământ la distanŃă, vol. II, (Coord. Prof. univ. dr. Feodor Chirilă), Bucureşti: Editura FundaŃiei România de Mâine, p. 75-109. - Tudosescu, A. (2003) Syntax 2, ms. (Suport de curs disponibil în biblioteca facultăŃii)

42





1. Modulul TEXTE şi VOCABULAR • Unit 1: Educating Man

The Flight from the Enchanter, by Iris Murdoch • Unit 2: Physical and Emotional Life (1)

A Single Man, by Cristopher Isherwood • Unit 3: Physical and Emotional Life (2)

The Betrayed Kingdom, by Richard Brautigam

2. Modulul GRAMATIC Ă • tipurile propoziŃiei (particularităŃi de ordine a cuvintelor în propoziŃie, funcŃiile comunicative ale

propoziŃiei simple); • predicaŃii copulative (utilizări ale numelui predicativ de tip adjectival şi nominal); • folosirea verbelor intranzitive (cu particulă şi/sau prepoziŃie); • folosirea verbelor tranzitive (construcŃii cauzative, locuŃiuni verbale tranzitive, verbe reflexive şi

reciproce etc.); • construcŃii dative şi pasive;


Serban, D., Dragusin, D., 2004: ‘English Practical Course’, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Sinteze, anul II, vol.I, ed. FundaŃiei România de Mâine Bantaş, A., 2003: Limba Engleză în liste şi tabele, ed. Teora, Bucureşti LeviŃchi, L., 1994: Gramatica Limbii Engleze, ed. Teora, Bucureşti GălăŃeanu-Fârnoagă, G., E. Comişel, 1995: Gramatica Limbii Engleze, ed. Omegapress, Buc.; Vianu, L., 2003: English With a Key, ed. Teora, Buc.ureşti

43





1. Modulul TEXTE şi VOCABULAR • Unit 4: Life and Technology

Computers Will Know Us Better than We Know Ourselves, by Ted Selker, National Post • Unit 5: Man as Artist

The Listener, by John Berry • Unit 6: Man in the Midst of Nature

Reflections on the Death of a Porcupine, by D. H. Lawrence

2. Modulul GRAMATIC Ă • negaŃia (reguli de acord ale construcŃiilor negative etc.); • propoziŃii relative; • „that” clauses; • construcŃii infinitivale; • construcŃii gerunziale şi participiale;


Serban, D., Dragusin, D., 2004: ‘English Practical Course’, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Sinteze, anul II, vol.I, ed. FundaŃiei România de Mâine; Bantaş, A., 2003: Limba Engleză în liste şi tabele, ed. Teora, Bucureşti LeviŃchi, L., 1994: Gramatica Limbii Engleze, ed. Teora, Bucureşti GălăŃeanu-Fârnoagă, G., E. Comişel, 1995: Gramatica Limbii Engleze, ed. Omegapress, Buc.; Vianu, L., 2003: English With a Key, ed. Teora, Bucureşti

44




I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI The objective of the course is to familiarize the students with the English prose written in the eighteenth and nineteenth centuries, in England and in the United States, with focus upon the novel.

1.Introduction to a few critical concepts: story, plot, order, frequency, persona, Bildungsroman, epistolary novel, picareque novel, satire, autobiographical novel, memoir. 2.Satire and British politics in Jonathan Swift’s Gulliver’s Travels. 3.Between Bildungsroman and paradigm of colonial relations: Daniel Defoe’s Robinson Crusoe, 4.Laurence Sterne’s Tristram Shandy or the eighteenth century metanovel (story, plot, order, frequency). 5.Victorianism in Britain: Charles Dickens’ David Copperfield and/or Great Expectations 6.Realism and the late Victorian novel: Thomas Hardy’s Tess of the D’Uberville and/or Jude the Obscure 7.The ‘Woman Question’ in Britain: George Eliot’s The Mill on the Floss. 8.American realism: Nathaniel Hawthorne (The Scarlet Letter) 9.Herman Melville’s reinvention of myth: Moby Dick.


Defoe, Daniel: Robinson Crusoe; Swift, Jonathan: Gulliver’s Travels Sterne, Laurence: Tristram Shandy Dickens, Charles: David Copperfield and/or Great Expectations Hardy, Thomas: Tess of the D’Uberville and/or Jude the Obscure Eliot, George: The Mill on the Floss. Hawthorne, Nathaniel: The Scarlet Letter Melville, Herman: Moby Dick.

45





- Modernismul şi contextul său cultural. TradiŃia literară victoriană faŃă în faŃă cu modernismul. - Analiză a tehnicilor narative (Joseph Conrad). - Dinamica raporturilor dintre intelect şi instincte la personajele lui Lawrence (David Herbert

Lawrence). - Analiză a diferitelor tehnici literare ilustrate şi parodiate în Ulysses (James Joyce). - InformaŃii despre viaŃa autoarei şi activitatea ei ca romancieră şi critic literar. Fluxul conştiinŃei şi

fraza feminină (Virginia Woolf). - „The Old Man and the Sea” şi conceptul de „grace under pressure” (Ernest Hemingway). - The Great Gatsby şi tehnica narativă a naratorului-martor (F. Scott Fitzgerald). - Trilogia U.S.A. (John Dos Passos). - Cronica Ńinutului Yoknapatawpha (William Faulkner) - Tehnica literară a povestirilor interconectate (John Steinbeck).. - Brave New World ca distopie bazată pe divertisment (Aldous Huxley). - Nineteen Eighty-four ca distopie bazată pe represiune (George Orwell).. - Lord of the Flies ca alegorie a societăŃii democratice confruntată cu sistemul totalitar (William

Golding). - Alex în ipostază de agresor şi de victimă (Anthony Burgess). - The Catcher in the Rye (Jerome David Salinger). - Asemănări între romanul picaresc şi Under the Net. Analiza reŃelei de relaŃii dintre personaje

(Iris Murdoch). - The Heart of the Matter ca studiu de caz al relaŃiilor din colonii (Graham Greene). - Postmodernismul şi contextul său cultural. ComparaŃie şi contrast între modernism şi

postmodernism. Însuşirea de clişee din diversele genuri ale literaturii populare. - De la literatura science fiction la recunoaşterea critică şi academică (Kurt Vonnegut, jr.). - The French Lieutenant's Woman ca prilej de juxtapunere a două epoci şi mentalităŃi. 1867 faŃă în

faŃă cu 1967 (John Fowles). - Trecerea de la grande histoire la petite histoire în The Remains of the Day. (Kazuo Ishiguro).

- Beloved, sau realismul magic ca pretext (Toni Morrison).


William Golding Lord of the Flies/ Jerome David Salinger The Catcher in the Rye; Joseph Conrad Heart of Darkness / Lord Jim; F. Scott Fitzgerald The Great Gatsby John Fowles The French Lieutenant's Woman Toni Morrison Beloved Iris Murdoch Under the Net Aldous Huxley Brave New World George Orwell Animal Farm; Ernest Hemingway The Old Man and the Sea James Joyce A Portrait of the Artist as a Young Man; David Herbert Lawrence Sons and Lovers / The Rainbow; Kazuo Ishiguro The Remains of the Day; Virginia Woolf Mrs Dalloway / To the Lighthouse

46


LIMBA FRANCEZ Ă CONTEMPORANĂ – SINTAXA

LANGUE FRANÇAISE CONTEMPORAINE – SYNTAXE




Définition et critères d'identification. La phrase et ses éléments, les unités de la phrase: la proposition, le syntagme; les procédés qu'on doit employer pour identifier un syntagme; le mot, le segment, etc.Les fonctions syntaxiques définies suivant différents critères: le critère positionnel, le critère morphologique, le critère transformationnel; le critère catégoriel.

La structure syntaxique de la phrase simple; la phrase de base, la phrase canonique. L'analyse en constituants immédiats. Les représentations graphiques de la structure hiérarchique de la phrase.

Structures fondamentales de la phrase simple. La fontion sujet. Le groupe prédicatif. Le complément d'objet direct. Le complément d'objet

indirect. La fonction attribut. Les types de phrase.


1. MurăreŃ Ion, Syntaxe II. De la phrase simple à la phrase complexe, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2004.

2.Drăghicescu J., Précis de syntaxe, Editura FundaŃiei România de Mâine, 2007.

47

LIMBA FRANCEZ Ă CONTEMPORANĂ – FRAZA

LANGUE FRANÇAISE CONTEMPORAINE – LA PHRASE COMPLEXE




Généralités. La juxtaposition. La coordination. L'incise. La subordination. Classification (classement) des subordonnées. Les subordonnants ou les marqueurs de subordination.

Les propositions relatives. Les propositions relatives avec antécédent. Structures, valeurs et fonctions des propositions relatives avec antécédent.

Les propositions relatives sans antécédent (les relatives substantives). Les completives essentielles. Les propositions interrogatives indirectes. Concordance des temps. Le discours rapporté. Les principaux circonstants constitués par une proposition à verbe fini. La

proposition infinitive. La proposition participe ou paticipiale.


1. MurăreŃ Ion, Syntaxe I. La phrase complexe. Les principaux circonstants et la phrase de comparaison, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

2. MurăreŃ Ion, Syntaxe. La phrase complexe (II). Les relatives, les complétives essentielles, les propositions interrogatives indirectes, le discours rapporté, la proposition infinitive, la proposition participe, Bucureşti, Editura FundaŃiei România de Mâine, 2004.

3. Drăghicescu J., Précis de syntaxe, Editura FundaŃiei România de Mâine, 2007.

48





• Unité 1: Qu’est-ce qu’un Français? • Unité 2: La famille française.

b) Uranus, de Marcel Aymé (fragment); c) Confidence pour confidence, de Paule Constant (fragment).

• Unité 3: Ainsi va la langue française. a) Présentation d’un texte de synthčse sur la francophonie; b) Le Testament français, d’Andrei Makine (fragment).

• Unité 4: Le Paris des cafés littéraires. a) De l’origine du café en Europe; b) Un café à histoire et histoires: Le Procope; c) Sous le signe de Flore.


1. Chapelan M. et Paştin I., Fenêtres sur la France, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

49



semestru 56; 4 credite; examen.


• Unité 5: L’école et le travail. a) expression orale: débat sur l’importance des études et le rôle de l’école dans la société; b) présentation du texte: Le diplôme n’est plus une garantie (extrait de presse). c) Témoignages: Daniel Pennac.

• Unité 6: Voyages. a) expression orale: Les Français et les voyages; b) Ecrire, c’est voyager, Michel Butor; c) exercices grammaticaux (l’expression de la condition).

• Unité 7: Le cinéma français. a) Le festival de Cannes; b) Rédaction écrite: Caractéristiques du cinéma français;

• Unité 8: La ville. a) débat: La place de la ville dans le paysage français; b) La beauté des villes, Bernard-Henry Lévy; c) Les bruits de la ville, J. M. G. Le Clézio (fragment) compréhension du texte, exercices (la

comparaison).


1. Chapelan M. et Paştin I., Fenêtres sur la France, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

2. Thiévenaz O. et Grégoire M., Exercices de grammaire française, CLE International, Paris, 1995.

50

ISTORIA LITERATURII FRANCEZE L’HISTOIRE DE LA LITTÉRATURE FRANÇAISE




I. Le romantisme, première révolution littéraire. II. Le réalisme et la création du roman moderne. III. Le poète Charles Baudelaire et le concept de la modernité. IV. Le naturalisme, doctrine littéraire et pratique romanesque.


1. RepeŃeanu Liana-Rodica, La littérature française du XIXe siècle par ses textes, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2003.

51

ISTORIA LITERATURII FRANCEZE – POEZIA FRANCEZĂ MODERNĂ

L’HISTOIRE DE LA LITTÉRATURE FRANÇAISE LA POÉSIE FRANÇAISE MODERNE




Etapele modernităŃii de la Baudelaire (exclusiv) până azi: a) Baudelaire: de la natură la cetate. CorespondenŃele senzoriale. Estetica urâtului. Muzicalitatea. b) Simbolismul: Impresia. NuanŃa, vagul. Simbol şi mit. Imaginea poetică. Simbolismul fonetic. c) Apollinaire: Cubismul. Dedublarea eului. Şocul imaginii. Caligramele. d) Dadaismul: Negarea. IncoerenŃa. Anarhia. e) Suprarealismul: Suprarealitatea. Imaginea. FrumuseŃea convulsivă. Dragostea nebună. Metafora

„filat ă”. f) Postmodernitatea: Realul brut. Cotidianul. Ironia.


1. Miclău Paul, Poètes français dans la modernité, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2004.

2. Mihalevschi Mircea, Les dysfonctionnements métaphoriques, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2002.

3. **** La littérature française du 20e siècle par ses textes, sous la direction de Constantinescu Mariela, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2003.

52

DISCIPLINE OPłIONALE DE SPECIALIZARE

BIBLIOTECONOMIE

Disciplină obligatorie; sem. 1 sau 2; ore săptămânal – învăŃământ de zi:

2 curs; total ore semestru 28; 2 credite / sem.; verificare.

1. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI: 1. Bibliologia – ştiinŃa generală despre scris, despre carte, despre bibliotecă. 2. Istoria scrisului şi a cărŃii. 3. Istoria tiparului. 4. Istoria bibliotecilor. 5. Discipline bibliologice: biblioteconomie, bibliofilie, bibliografie, bibliopepsie, bibliotaxie,

exlibristică. 6. Tehnica cercetării şi a documentării. 7. ModalităŃi şi tehnici de organizare şi de funcŃionare a bibliotecilor. 8. FuncŃia socială a bibliotecii în diverse perioade istorice. 9. Cunoaşterea cititorului şi a cerinŃelor sale. 10. LegislaŃia de bibliotecă.

2. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE: 1. BuluŃă, Gheorghe – CivilizaŃia bibliotecilor, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1998, p. 7 –

97 2. Dima-Drăgan, Corneliu – Bibliologie generală, Bucureşti, Tipografia UniversităŃii din

Bucureşti, 1976, p. 3 – 62; p. 107 – 197 3. Enache, Ionel – Biblioteconomie, Bucureşti, Editura UniversităŃii din Bucureşti, 2002, p. 11

– 59; p. 77 – 131 4. Georgescu-Tistu, Nicolae – Cartea şi bibliotecile, Bucureşti, Editura ŞtiinŃifică, 1972, p. 65

– 113; p. 183 – 194

53

COMUNICARE ŞI RELA łII PUBLICE



1. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI: I. Comunicarea şi tipurile ei II. InformaŃia şi comunicarea III. Axiomele comunicării IV. CompetenŃa comunicaŃională V. Tehnici de comunicare

1. Comunicarea rotativă. 2. Tehnica vecinătăŃii. 3. Cartoanele verzi şi galbene. 4. Brainstormingul.

VI. FuncŃia de comunicare a limbii. CompetenŃă şi performanŃă. 1. Comunicarea verbală (orală şi scrisă) 2. Comunicarea publică 3. Comunicarea instituŃională administrativă 4. Forme de comunicare publică şi instituŃională

VII. Caracteristicile formale şi semantice ale cuvintelor VIII. Stilurile funcŃionale

1. Stilul administrativ-juridic 2. Stilul ştiinŃific 3. Stilul publicistic 4. Stilul beletristic

IX. Redactarea textelor în diverse stiluri: 1. ştiinŃific 2. publicistic 3. administrativ-juridic 4. beletristic 2. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE:

Craia Sultana, Teoria comunicării. Tehnici de informare şi comunicare, Ed. FRM, 2005. Toma Ion, Stilistica funcŃională a limbii române, EUB, 2000.

54

TEHNICA REDAC łIONAL Ă



ConŃinutul tematic al cursului (programă) 1. Introducere. Scrisul – martor al istoriei omenii şi al culturii poporului român.

Consemnări epigrafice şi paleografice. Probleme de grafie – alfabetele folosite în zona carpato-danubiano-pontică.

2. Manuscrisele – instrumente de lucru în cercetarea ştiinŃifică a istoriei, limbii şi culturii. TradiŃia manuscrisă românească. Datarea şi localizarea manuscriselor.

3. Tiparul. TradiŃia tipăririi în Ńările române.

4. Instrumentarul cercetării / informaŃiei. Metodologii moderne de informare în ştiinŃele umane

5. Instrumentarul redactării.

6. Tiparul. TradiŃia tipăririi în Ńările române.

7. Probleme de metodă şi principii de editare a textelor vechi. EdiŃie diplomatică (academică), ediŃie critică.

.8. Tipuri de texte.

9. Principii de redactare a unui text de autor.

10. EdiŃie de autor.

11. Etapele redactării şi pregătirii pentru tipar a unui text.

12. AtribuŃiile unui redactor / editor.

13. Etapele muncii în redacŃie; structura unei redacŃii

14. Cartea – oglindă a culturii şi civilizaŃiei.

Bibliografie minimă obligatorie: Zamfira Mihail, Critica textelor şi tehnica ediŃiei. CivilizaŃia cărŃii , în Sinteze. Anul III

(Facultatea de limba şi literatura română), volumul I, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2004, p. 299 - 314.

I.D.Bălan, Ion Toma, Ana Maria Botnaru, Lexicon de limbă şi cultură română veche, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2000.

4. Bibliografie facultativă: Philippe Schuwer, Tratat practic de editare, Editura Amarcord, Timişoara, 1999. Peter Brielmaier, Eberhard Wolf, Ghid de tehnoredactare, Editura Polirom, Iaşi, 1999.

Dan Simonescu, Gheorghe BuluŃă, Scurtă istorie a cărŃii româneşti, Editura Demiurg,, Bucureşti, 1994.

55

TEORIA ŞI METODOLOGIA INSTRUIRII THE THEORY AND METHODOLOGY OF TRAINING

TEORIA ŞI METODOLOGIA EVALU ĂRII THE THEORY AND METHODOLOGY OF ASSESSMENT


cadrelor didactice; sem. 3; ore săptămânal – învăŃământ de zi: 2 curs, 2 seminar; total ore semestru 42; 5 credite; examen.


Teoria şi metodologia instruirii: Procesul de învăŃământ şi instruire. Procesul de învăŃământ ca sistem; concepte fundamentale; instruire, predare, învăŃare, evaluare; principiile şi organizarea procesului de învăŃământ. Metode de instruire; delimitări conceptuale: metodologie, metode, strategie didactică; modele de instruire; sistemul metodelor de instruire. EsenŃa şi conŃinutul princi-palelor metode de instruire: metode expozitive, metode active şi interactive, metode de explorare sau metode bazate pe contactul cu realitatea, metode de comunicare scrisă. Proiectarea activităŃii didactice; delimitări conceptuale: lectura programei în contextul aplicării noului currriculum naŃional; planificarea calendaristică; algoritmul proiectării didactice pentru: proiectul unităŃii de învăŃare, activităŃii de evaluare; relaŃia dintre lecŃie şi unitatea de învăŃare. Stiluri de comunicare didactică şi competenŃe educaŃionale ale personalului didactic.

Teoria şi metodologia evaluării: Concepte-cheie ale evaluării educa-Ńionale: măsurare, apreciere, judecată expertă. Tipuri de rezultate şcolare supuse acŃiunilor evaluative. CalităŃi metrologice ale instrumentelor de evaluare. Tipologia demersurilor şi instrumentelor de evaluare educaŃională. Evaluarea iniŃială; evaluarea formativă; evaluarea finală. Tehnici de evaluare a rezultatelor şcolare; metodologia şi tehnicile construirii instrumentelor de evaluare a rezultatelor şcolare. Calitatea şi eficienŃa instrumentelor de eva-luare educaŃională.


1. Cerghit, Ioan, Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri şi strategii, Editura Aramis, Bucureşti, 2004.

2. Jean Vogler (coord.), Evaluarea în învăŃământul preuniversitar, Editura Polirom, Iaşi, 2000. 3. Lisievici, P. (coord.), łăranu Mihaela, Tudorică Roxana, Pedagogie. Concepte, metode şi tehnici

esenŃiale, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005. 4. Lisievici, P., Evaluarea în învăŃământ. Teorie, practică, instrumente, Editura Aramis, Bucureşti,

2002. 5. Radu, I.T., Evaluarea în procesul didactic, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2000.

56

DIDACTICA SPECIALIT ĂłII (un semestru pentru o specialitate,

două semestre pentru două specialităŃi) DIDACTICS OF THE SUBJECT TO BE TAUGHT

(one semester for one subject, two semestres for two subjects) Disciplină obligatorie în cadrul trunchiului comun al curricu lumului pentru formarea ini Ńială a

cadrelor didactice; semestrul 4; ore săptămânal – învăŃământ de zi : 2 curs, 2 lucrări practice; total ore semestru 56; 5 credite; examen.


• Optimizarea procesului de predare-învăŃare la disciplinele de spe-cialitate prin aplicarea metodologiei noului curriculum. AplicaŃii.

• Procesul de învăŃământ: structură, funcŃionalitate şi transpunere didactică la disciplina de specialitate. Proiectarea didactică; strategii, metode şi tehnici de predare-învăŃare a disciplinei de specialitate. Lectura persona-lizată a programei, proiectarea calendaristică (anuală), proiectarea unităŃilor de învăŃare, proiectarea lecŃiei. Strategii, metode şi tehnici didactice adecvate specificului lecŃiei de specialitate. Tipuri de lecŃie şi forme de activitate în studiul disciplinei de specialitate.

• Conceperea instrumentelor de evaluare şi valorificarea rezultatelor elevilor. Elaborarea unui test de evaluare formativă. Tipuri de itemi. Pre-lucrarea şi analiza rezultatelor probelor de evaluare.

• Specificul lecŃiilor desfăşurate la cabinetul de specialitate. Domenii de activitate şi principale atribuŃii ale profesorului-diriginte.

• Demersuri creative şi inovative în Didactica de specialitate. Coor-donate teoretico-metodologice ale modernizării Didacticii de specialitate. Noi tehnologii informatice şi modernizarea Didacticii de specialitate.


1. MEC, Consiliul NaŃional pentru Curriculum, Programele şcolare pentru aria curriculară la Limbi şi Literaturi Străine.

2. Ghid metodologic de aplicare a programelor şcolare din aria curriculară la Limbi şi Literaturi Străine, 2001, Editura SC Aramis Print, Bucureşti

3. MEC, CNC, Repere privind activitatea educativă, Ghid metodologic, 2001.

57


Anul III

58


PLAN DE ÎNVĂłĂMÂNT

se aplică începând cu anul universitar 2007/2008 Anul III

Semestrul V Semestrul VI Credite Ore săptămână


12 SĂPTĂMÂNI

Forma de evaluare (E,Cv,Vp)

Nr. crt.


C

S

Lp/L

Total

C

S

Lp/L

Total

Sem

I

sem II

sem I

sem II

A. DISCIPLINE OBLIGATORII DE SPECIALITATE „A” 1. Limba română contemporană

(5) 2 1 - 3 - - - - E5 - 4 -


- - - - 2 1 - 3 - E6 - 4

3. Istoria limbii române literare (1) 2 1 - 3 - - - - E5 - 2 - 4. Istoria limbii române literare (2) - - - - 2 1 - 3 - E6 - 2 5. Istoria literaturii române (5) 2 1 - 3 - - - - E5 - 4 - 6. Istoria literaturii române (6) - - - - 2 1 - 3 - E6 - 4

B. DISCIPLINE OBLIGATORII DE SPECIALITATE „B”

7. Limba străină contemporană (5) 2 - - 2 - - - - E5 - 4 -

8. Limba străină contemporană (6) - - - - 2 - - 2 - E6 - 4 9. Limba străină curs practic (5) - - 4 4 - - - - V5 - 4 -

10. Limba străină curs practic (6) - - - - - - 4 4 - E6 - 4 11. Istoria literaturii străine (5) 2 - - 2 - - - - E5 - 4 - 12. Istoria literaturii străine (6) - - - - 2 - - 2 - E6 - 4 C. DISCIPLINE OPłIONALE DE APROFUNDARE* 13 Curs opŃional de limbă A (5) 2 - - 2 - - - - Cv5 - 2 - 14 Curs opŃional de limba A (6) - - - - 2 - - 2 - Cv6 - 2 15. Curs optional de literatura A (5) 2 - - 2 - - - - Cv5 - 2 - 16. Curs optional de literatura A (6) - - - - 2 - - 2 - Cv6 - 2 17. Curs optional B (5) 2 - - 2 - - - - Cv5 - 4 - 18. Curs optional B (6) - - - - 2 - - 2 - Cv6 - 4 Total ore obligatorii 16 3 4 23 16 3 4 23 - - - -

Total credite 30 30 Total evaluări semestriale (E, Cv, V) 5E;

3Cv; 1V

6E; 3Cv;

Legendă: C = curs; S = seminar; E = examen; Cv = colocvii; Vp = verificare pe parcurs; Lp = lucrări practice; L = laborator * Consiliul facultăŃii poate modifica anual disciplinele opŃionale, în funcŃie de cererea studenŃilor şi de necesităŃile instituŃiei.

59


ISTORIA LITERATURII ROMÂNE

Disciplină obligatorie; sem. 1, 2; ore săptămânal – învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore semestru 42 sem. 1, 36 sem. 2;

4 credite/sem.; examen 1, examen 2. 1. ConŃinutul tematic al disciplinei

SEMESTRUL I PROZA

1. EvoluŃia prozei în perioada interbelică. Epocă de efervescenŃă ideatică şi creatoare. Integrare în mişcarea artistică europeană. Sincronism şi diferenŃiere. Redescoperirea şi modernizarea tradiŃiei, reluarea disputei dintre tradiŃionalism şi modernism, clarificare conceptuală, mutaŃie a accentelor valorice. Gustul înnoirii, al experimentului artistic, conştiinŃă puternică a esteticului, a formei. Lărgirea interesului pentru lectura şi scrierea romanului, eseului, jurnalului intim, publicisticii. Prozatori cu opere de excepŃie în mai multe genuri literare sau diverse domenii (Camil Petrescu, G. Călinescu, T. Arghezi, L. Blaga, I. Barbu, M. Eliade). EvoluŃia prozei scurte. Romanul – structură epică dominantă. Configurarea unei POETICI a romanului. OpŃiunea pentru tradiŃia cea mare a romanului. Teoria prozei moderniste. E. Lovinescu : orientarea spre citadin, analiză psihologică, obiectivare. Sincronismul în relaŃie cu legile imanente ale epicului. ″Modernismul epic″ şi ″modernismul liric″. Trecerea de la subiectiv la obiectiv, opŃiune motivată în ordinea istoriei romàneşti a genului, contradictorie faŃă de mişcarea inversă din romanul european. ImportanŃa direcŃiei moderniste şi a criticii lovinesciene pentru eliminarea lirismului, a finalităŃilor moralizatoare din proza românească şi îndreptarea ei spre creaŃia epică obiectivă şi romanul analitic modern : L. Rebreanu, H. Papadat – Bengescu, Gib Mihăescu, Felix Aderca, G. Ibrăileanu, V. Papilian ş.a. Autenticitate şi experienŃă. Autori reprezentativi (cu texte teoretice şi romane) : Camil Petrescu, Mircea Eliade (fragmente din eseistică privitoare la autenticitate, romanele experienŃei şi aventurii intelectuale), Anton Holban, Mihail Sebastian. Jurnalul intim. Subiectivitatea instanŃei narative (care povesteşte şi se povesteşte). Sinceritate, spontaneitate, selectivitate. Examen de conştiinŃă, document existenŃial, document istoric, jurnal de idei, jurnal de creaŃie, jurnalul ca literatură. DiferenŃe şi asemănări cu memoriile şi corespondenŃa. Caracteristicile genului diaristic în literatura română. Modele din literatura universală. Dezvoltarea jurnalului în secolul XX. Autori români reprezentativi pentru diferite tipuri de jurnal (existenŃial, de idei, de creaŃie etc.) : M. Eliade, E. Ionesco, M. Sebastian, L. Rebreanu, O. ŞuluŃiu, Camil Petrescu, Alice Voinescu, Jeny Acterian etc. Altă viziune asupra realului şi a literaturii. FicŃiunea ca univers autonom, convenŃie, artificiu. PercepŃia lumii ca labirint, denotând o criză a fiinŃei, a sensului, a comunicării. Refugiul în estetic, simbolic, fantastic, mit, absurd. ExperienŃa (reală) încorporată în substanŃa imaginarului literar. Estetica fanteziei, tainei, misteriosului, hazardului, deformării, ludicului, parabolei etc. Autori : Matei Caragiale, M. Sadoveanu (Creanga de aur, Divanul persian), M. Eliade (proza fantastică şi mitică), V. Voiculescu,M.Blecher, Urmuz. MARI PROZATORI INTERBELICI LIVIU REBREANU , HORTENSIA PAPADAT BENGESCU, CAMIL PETRESCU, MIRCEA ELIADE , MIHAIL SADOVEANU, MATEI CARAGIALE .

SEMESTRUL II 1. Proza postbelică

Prelungiri ale perioadei interbelice. Mari prozatori (Camil Petrescu, M. Sadoveanu, V. Voiculescu, I. Agârbiceanu ş.a.). Obsedantul deceniu .

60

Momentele 60 – 75. Autori reprezentativi: Marin Preda: Nuvelistul şi romancierul : De la Întâlnirea din pământuri (1948) la MoromeŃii I şi II (1955, 1967). Particularitatea viziunii asupra lumii rurale. Ilie Moromete, personaj memorabil al literaturii române. Romanul citadin. Tema eşecului existenŃial, sensul şi mecanismele istoriei. Comportamentul special al naratorului, contemplativitatea, fascinaŃia cuvântului. Eugen Barbu: prezentare generală. Nicolae Breban: adâncirea problemelor existenŃiale în zonele subconştientului, vârstelor, naturii umane, sexualităŃii; utopia omului perfectibil, inovaŃii narative. Augustin Buzura : teme specifice: revolta de tip camusian împotriva absurdului existenŃei, a laşităŃii şi minciunii. Neliniştile şi refugiile iluzorii ale individului, complexitatea fiinŃei, eurile multiple. Al. Ivasiuc: proza de introspecŃie, eseul romanesc. D. R. Popescu: punere a existenŃei sub semnul relativului, confuziei, absurdului tragi-comic; realism şi artificialitate, modele narative noi, convenŃii, clişee, răsturnarea lor inventivă; teatralizarea realităŃii; Şt. Bănulescu : proza simbolică, parabolică, mitică; originalitatea stilistică). AlŃi autori: Ion Lăncrănjan, Dinu Săraru, Şt. Bănulescu, G. BălăiŃă, C. łoiu, Romulus Guga, E. Uricaru. Impactul asupra scriitorilor din anii 80 – 90. Ultimele decenii. Autori: tendinŃe, noi orientări.

2. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE: Semestrul I

Istorie şi critica literară (părŃile referitoare la autorii studiaŃi) 1. G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Edit. FundaŃiilor Regale, 1941, ed. A II-a, Edit. Minerva, 1976. 2. Ov. S. Crohmălniceanu, Cinci prozatori în cinci feluri de lectură, Cartea Românească,Buc., 1984. 3. E. Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane. 1900 – 1937, ilustrată, Edit. Socec, 1937, reedit. În Scrieri, vol. VI, Edit. Minerva, 1973. (EvoluŃia poeziei epice şi EvoluŃia poeziei dramatice). 4. N. Manolescu, Arca lui Noe, vol. I-III, Edit. Minerva, 1981 – 1984. 5. Valentina Marin Curticeanu, Proza şi dramaturgia în secolul XX, în Sinteze, Ed. FundaŃiei „România de Mâine”, Buc., 2005 (şi pentru sem. II). 6. Valentina Marin Curticeanu, E. Lovinescu – istoric şi critic literar , Univers, 1998 (pg. 120-145). 7. Tudor Vianu, Arta prozatorilor români, Ed. Contemporană, Buc., 1941. 8. Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, DicŃionarul esenŃial al scriitorilor români, Ed. Albatros, 2000. 9. Alte istorii literare şi volume de critică privitoare la proza românească din prima jumătate a secolului al XX-lea. .*** Poetica romanului românesc interbelic în texte reprezentative. Coordonare şi studiu introductiv Valentina Marin Curticeanu. Antologie de V.M. Curticeanu, Cristina Popa, AM Botnaru, Ed. Academiei Române, Bucureşti, 2005. Semestrul II 1. G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Edit. FundaŃiilor Regale, 1941, ed. A II-a, Edit. Minerva, 1976. 2. E. Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane. 1900 – 1937, ilustrată, Edit. Socec, 1937, reedit. În Scrieri, vol. VI, Edit. Minerva, 1973. (EvoluŃia poeziei dramatice). 3. E. Simion, Scriitori români de azi, I – IV, Edit. Cartea Românească, 1974 – 1989. 4. N. Manolescu, Arca lui Noe, vol. I-III, Edit. Minerva, 1981 – 1984. 5. Valentina Marin Curticeanu, Critica şi modelul, Eminescu, 1986. 6. M.GhiŃulescu, O panoramă a literaturii dramatice române contemporane, 1944-1984, Ed. Dacia, 1984. 7. Andreea Vlădescu, Spirit european în configurări dramaturgice autohtone, Ed. FundaŃiei România de Mâine, 2004.

61

62

LIMBA ROMÂN Ă CONTEMPORANĂ


4 credite/sem.; examen 1, examen 2.


Semestrul I 1. Conceptul de sintaxă, metode de analiză, sintaxa şi celelalte compartimente ale limbii (sintaxa şi

morfologia, sintaxa şi lexicologia, sintaxa şi semantica, sintaxa şi fonetica, sintaxa şi stilistica). 2. UnităŃile sintactice: trăsăturile unităŃilor sintactice; părŃile de propoziŃie, sintagma, propoziŃia, fraza şi textul; modalităŃi de generare a unităŃilor sintactice; expansiunea şi contragerea, corespondenŃa unităŃilor. 3. RelaŃiile sintactice: trăsături generale ale relaŃiilor; tipologia relaŃiilor sintactice, interdependenŃa; inerenŃa; coordonarea, subordonarea, mijloace de exprimare a relaŃiilor sintactice în propoziŃie şi frază. 4. FuncŃiile sintactice: inventarul funcŃiilor sintactice în limba română contemporană: subiect şi subiectivă; nume predicativ şi predicativă; element predicativ suplimentar şi predicativă suplimentară; atribut şi atributivă. Semestrul II FuncŃiile sintactice: complement direct şi completivă directă; complement indirect şi completivă indirectă; complement de agent şi completivă de agent; complement de loc şi circumstanŃială de loc; complement de mod şi circumstanŃială de mod; complement consecutiv şi circumstanŃială consecutivă; complement de cauză şi circumstanŃială de cauză; complement de scop şi circumstanŃială de scop; complement condiŃional şi circumstanŃială condiŃională; complement concesiv şi circumstanŃială concesivă; complement instrumental şi circumstanŃială instrumentală; complement sociativ şi circumstanŃială sociativă; complement de relaŃie şi circumstanŃială de relaŃie; complement opoziŃional şi circumstanŃială opoziŃională; complement cumulativ şi circumstanŃială cumulativă; complement de excepŃie şi circumstanŃială de excepŃie.

2. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE: 1. Florin Popescu, Sintaxa limbii române, Ed. FundaŃiei „România de Mâine”, 2003, 2006 2. Mioara Avram, Gramatica pentru toŃi, Ed. Academiei, 1986, p. 237 – 396. 3. Theodor Hristea (coordonator), Sinteze de limba română, Ed. Albatros, Bucureşti, 1984, p. 280 –

377. 4. Florin Popescu, Sintaxa limbii române, în Sinteze pentru anul III, vol.II, Ed. FundaŃiei „România de

Mâine”, 2005, 2006.

63

ISTORIA LIMBII ROMÂNE LITERARE


2 credite/sem.; examen 1, examen 2.

1. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI : SEMESTRUL I: LIMBA ROMÂNĂ LITERARĂ ÎN EPOCA VECHE 1) Începuturile scrisului în limba română. 2) Caracteristicile generale ale primelor texte româneşti. 3) Monumentele limbii române literare din epoca veche: Cazania lui Varlaam, Noul Testament de la Bălgrad,

Psaltirea lui Dosoftei, Biblia de la Bucureşti, Didahiile lui Antim Ivireanul. 4) ContribuŃia cronicarilor moldoveni şi munteni la dezvoltarea limbii române literare (Ureche, Costin, Neculce,

Radu Greceanu, Radu Popescu). 5) Rolul lui Dimitrie Cantemir. 6) Perioada de tranziŃie de la epoca veche la epoca modernă. 7) Şcoala Ardeleană SEMESTRUL AL II-LEA: LIMBA ROMÂNĂ LITERARĂ ÎN EPOCA MODERNĂ Ion Heliade Rădulescu, Timotei Cipariu, Aron Pumnul. Perioada 1836/1840 – 1881 în istoria limbii române literare. Limba română literară în epoca marilor clasici. ContribuŃia lui Titu Maiorescu. Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ion Luca Caragiale. 5) Cultivarea limbii române în secolul al XX-lea. Limba română literară în zilele noastre.

2. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE : 1. Valeriu Marinescu – Istoria limbii române literare. Sinteze, Bucureşti, Editura FundaŃiei “România de Mâine”,

2002 2. Valeriu Marinescu – Momente de referinŃă ale evoluŃiei limbii române literare, Bucureşti, Editura FundaŃiei

“România de Mâine”, 2005 3. Al. Rosetti, B. Cazacu, L. Onu – Istoria limbii române literare, Bucureşti, Editura Minerva, 1971 (integral) 4. ContribuŃii la istoria limbii române literare în secolul al XIX-lea, Bucureşti, Editura Academiei, vol. I, 1956

(pentru Ion Heliade Rădulescu, Ion Creangă); vol. II, 1958 (pentru Ion Luca Caragiale)

64

ANUL III


LIMBA ENGLEZ Ă CONTEMPORANĂ – SEMANTICĂ

CONTEMPORARY ENGLISH LANGUAGE – SEMANTICS

Disciplină obligatorie, sem. 5; ore săptămânal – învăŃământ de zi: 2 curs, total ore semestru 28; 4 credite;

examen.


1. Semantics – object, definition, approaches The study of ‘meaning’ (contributions, influencing factors). Principles, concepts, status of Semantics in various

approaches. Diachrony and synchrony in semantic studies.

2.Semantics and semiotics. Peirce’s theory of signs Signalling-systems: sign, signification, semiosis. Peirce’s theory of signs: overall view, connections with linguistic

models of signs; main classes of signs, their characteristics. Icon, index, symbol.

3.The concept of ‘meaning’ – some central issues The status of meaning within various models of the linguistic sign (Saussure, Hjelmslev; Frege, Ogden and

Richards, Carnap, etc). Role and nature of meaning. Arbitrariness of linguistic sign vs motivation of meaning. Symbol, sense, reference, referent. Intension vs extension. Descriptivist vs causal accounts of reference.

4.The dynamics of form and content. Lexical change and semantic change processes Sensitiveness to change. Lexical vs semantic change; inflectional rules. Semantic implications in primary and

secondary (major / minor) word-formation processes: coining, extension, borrowing; derivation, compounding, conversion; clipping, blending, acronymy, reduplication, back-formation, deflection. Semantic change processes: Quantitative (broadening, narrowing); Qualitative (elevation, degradation). Metaphor, metonymy.

5.Aspects of structural (lexical) semantics. Componential analysis, field theory, sense relations

Componential analysis: seme, sememe, classeme, (semantic) marker, distinguisher. Field Theory (Trier, Porzig, Weisgerber, Haas, etc). Conceptual field. Lexical field: term properties. Semantic field. Sense relations, field properties; classificational criteria. Markedness. Syntagmatic relations (free, stereotype, phonetic; affinity, selection, implication; qualia structures; verb – object, noun – action relations, etc). Paradigmatic relations: Incompatibility; Hyponymy, taxonomies; Meronymy (partonymy, attachment), meronomies; Oppositeness of meaning (antonymy, complementarity, converseness); Synonymy. Non-identity. Polysemy; Homonymy


1. Tudosescu A., Semantics, ms. (Suport de curs disponibil în biblioteca facultăŃii), 2005. 2. Leech G., Semantics. The Study of Meaning, second edition, Penguin Books, pp. 1-23; 89-122; 231-254,

London, 1990. 3. Lyons J., Semantics, tenth impression, vol. 1, Cambridge University Press, (c. 1977), pp. 1-31; 96-119; 230-

335, Cambridge, UK, 1993. 4. Lyons J., Semantics, tenth impression, vol. 2, Cambridge University Press, (c. 1977), pp. 534-569, Cambridge,

UK,1993.

65

LIMBA ENGLEZĂ CONTEMPORANĂ – PRAGMATICĂ

CONTEMPORARY ENGLISH LANGUAGE – PRAGMATICS


examen.


The Domain of Linguistic Pragmatics, Deixis, Conversational Implicature, Presupposition, Speech Acts. – Using and Understanding Language: checking understanding in context; properties of utterances; appropriacy,

non-literal meaning; inference; indeterminacy of meaning. – Deixis: person deixis; place deixis; time deixis. – Conversational Implicature: Implicit meaning; the Maxim of Quantity, the Maxim of Quality; the Maxim of

Relevance, the Maxim of Manner; exploitation of Maxims and the Cooperative Principle. – Presupposition: presupposition as shared assumption; shared assumptions: definite descriptions, iteratives,

questions. – Speech Acts: Language as Action; Austin’s schema of Speech Acts; Direct and indirect Speech Acts.


1. Levinson Stephen, Pragmatics, Cambridge University Press, 1983. 2. Grundy Peter, Doing Pragmatics, Edward Arnold, A member of the Hodder Headline Group, 1995.

66


Disciplină obligatorie, sem. 5; ore săptămânal – învăŃământ de zi: 4 lucrări practice, total ore semestru 56;

4 credite; verificare.


• Unit I: Early Memories. THE FIRST QUESTIONS – A Christmas Memory by Truman Capote. – A Message from the Pig-Man by John Barrington Wain. – Grammar: Word-formation processes; Existential Sentences; Uses and levels of Negation.

• Unit II: Existence and The Self. THE GREAT QUESTIONS (I) – Night-Sea Journey by John Barth (I). – The Human Drift by Jack London. – Grammar: Free Relative Clauses; Finiteness / Non-Finiteness of Clauses.

• Unit III: Existence and The Self. THE GREAT QUESTIONS (II) – Night-Sea Journey by John Barth (II). – Before Adam by Jack London. – Grammar: Comparison of adjectives; Cleft Constructions.

• Unit IV: The Eternal Duality. THE QUESTION WITH NO ANSWER – The Strange Case of Dr. Jekyll and Mr. Hyde by Robert Louis Stevenson. – Compensation by Ralph Waldo Emerson. – Grammar: Numerals.


- Tudosescu, A. (2004) Limba engleză – curs practic, în: SINTEZE – anul III – ÎnvăŃământ la distanŃă, vol. 1, (Coord. Prof. univ. dr. Feodor Chirilă), Bucureşti: Editura FundaŃiei România de Mâine, p. 102-164. - Graver, B. D. (1986) Advanced English Practice, third edition, London and Oxford: Oxford University Press. - Swan, M. (1995) Practical English Usage, second edition, Oxford: Oxford University Press. - ∗

∗ ∗ (1998) Collins Cobuild English Grammar, eighth impression, London: Harper Collins Publishers.

- ∗ ∗

∗ (2001) Collins Cobuild – English Dictionary for Advanced Learners, third edition, Birmingham: Harper Collins Publishers.

67



4 credite; examen.


• Unit V: The Supernatural. ANSWERS FROM BEYOND REALITY – The Canterville Ghost by Oscar Wilde. – The Monk by Matthew Gregory Lewis; A Night at a Cottage by Richard Hughes. – Grammar: Gender; Adverbial Clauses.

• Unit VI: Science. ANSWERS FROM REALITY – The Five Frontiers of Space by Edward C. Stone. – Earliest Fire Sheds Light on Hominids by Nadja Neumann. – Academic writing: Essays (I and II).

• Unit VII: Law, Culture, and Conventions. ANSWERS FROM THE OTHERS – How a Law-less ‘Data Haven’ Is Using Law to Protect Itself by Gary Slapper. – Crome Yellow by Aldous Huxley; Of the Effects of Custom by David Hume. – Academic writing: Scientific papers, reports, studies.


1. Jones L., Progress to Proficiency, Teacher and Student’s Books, seventh impression, Cambridge University Press, Cambridge, 2000.

2. Jordan R. R., Academic Writing Course, second edition, Thomson Publishing Company, London, 1990. 3. Swan M., Practical English Usage, second edition, Oxford University Press, Oxford, 1995. 4. Wellman G., Wordbuilder, second edition, Heinemann, Oxford, 1992. 5. *** Longman Dictionary of English Idioms, Longman Group Limited, Harlow and London, 1979. 6. *** Collins Cobuild English Grammar, eighth impression, Harper Collins Publishers, London, 1998.

68

ISTORIA LITERATURII ENGLEZE POEZIA DE LA ÎNCEPUTURI PÂN Ă LA 1830

THE HISTORY OF ENGLISH LITERATURE – POETRY UP TO 1830


examen.


Obiectivele cursului: Cursul îşi propune studiul generic (ca gen literar) şi istoric (cronologic) al poeziei engleze de la începuturi până la 1830. Primele prelegeri, în conformitate cu primele capitole ale cursului editat la Editura F.R.M. în 2007, insistă pe familiarizarea studenŃilor cu unele aspecte teoretice precum locul poeziei în teoria genurilor, sensul poeziei, specificul poeziei ca gen literar distinct, principalele forme poetice, limbajul poeziei (susŃinut de prozodie, imagini, simboluri, figuri de stil etc.). Cursul pune mare accent pe dezvoltarea aptitudinilor interpretative al studenŃilor, cărora, atât la curs cât şi la seminar, li se va cere să aplice aceste noŃiuni teoretice la interpretarea corpusului de poezii incluse în a treia secŃiune a cursului tipărit. Succint definite, obiectivele cursului sunt, aşadar, asimilarea noŃiunilor teoretice şi a datelor de istorie literară – ca etape premergătoare actului critic, interpretării textului poetic. Şi testul grilă va acorda o pondere însemnată interpretării textelor poetice antologate în cursul tipărit, care reprezintă bibliografia obligatorie de examen.

• The meaning of poetry. The language of poetry. • Epic, lyrical, and dramatic poetry. Expository and descriptive poetry. • How to analyze a poem. Approaches to poetry. • Early English poetry – Anglo-Saxon poetry; mediaeval poetry; Chaucer. • Renaissance poetry. The English sonneteers. Shakespeare. • Baroque poetry (Donne, Marvell). • Milton. • Neo-classical poets (Dryden, Pope). • The English Romanticism. The Preface to the Lyrical Ballads. • Blake, Wordsworth, Coleridge. • Byron, Shelley, Keats.


1. George Volceanov, English Poetry up to 1830, Bucureşti, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2007.

2. Andrew Sanders, The Short Oxford History of English Literature, OUP, Oxford, 1996. 3. William Shakespeare, The Sonnets (any available edition). 4. William Wordsworth, Preface to Lyrical Ballads (any available edition).

69

ISTORIA LITERATURII ENGLEZE POEZIA DE LA 1830 PÂNĂ ÎN PREZENT THE HISTORY OF ENGLISH LITERATURE

– POETRY FROM 1830 TO THE PRESENT DAY



• The language and imagery of Victorian poetry – Tennyson, Browning. • Early modern American poetry – Poe, Whitman, Dickinson. Poe’s The Philosophy of Composition. • High Modernism in Britain – T. S. Eliot, W. B. Yeats. • Seamus Heaney. • The Beat Generation: Allen Ginsberg and the perpetual movement of his work. • E.E. Cummings. • Wallace Stevens.


1. Richard J. Gray, A History of American Literature, Malden, Oxford, Blackwell, 2004. 2. Felicia Burdescu, Tracing American Literature, Scrisul Românesc, Craiova, 2004.

70


LIMBA FRANCEZ Ă CONTEMPORANĂ – SEMANTICA

LANGUE FRANÇAISE CONTEMPORAINE – SÉMANTIQUE


examen.


I. Concepts fondamentaux en sémantique lexicale. II. L'analyse componentielle. Séme, sémème. III. Champs sémio-lexicaux. Structuration du lexique français. Conceptions sur les champs. IV. Polysémie. Homonymie et polysémie. V. Synonymie. VI. Antonymie. VII. Hyponymie et méronymie. VIII. Les relations syntagmatiques. IX. Sémantique des lexies complexes. X. La paraphrase. XI. La figurativisation. XII. Isotopie, cohésion et cohérence.


1. Teodora Cristea, Structures signifiantes et relations sémantiques en français contemporain, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucuresti, 2001.

2. Bernard Pottier, Sémantique générale, PUF, Paris, 1992. 3. Mariana TuŃescu, Précis de séamntique française, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucarest, 1978.

71

LIMBA FRANCEZ Ă CONTEMPORANĂ – PRAGMATICA

LANGUE FRANÇAISE CONTEMPORAINE – PRAGMATIQUE


examen.


La théorie de l’énonciation – énoncé et énonciation – l’instance énonciative, les protagonistes, le temps-espace de l’énonciation; la deixis.

La théorie des actes de langage: les actes de langage. Les actes de langage directs (classes manifestations linguistiques); les actes de langage indirects (la dérivation illocutoire, marqueurs de la dérivation illocutoire, types d’actes).


1. Stoean C, Bondrea E, DorobanŃu A., Notions de pragmatique et applications, Ed. FundaŃiei România de Mâine, 2005.

2. Maingueneau D., L’énonciation en linguistique française, Ed. Hachette, 1991

3. Dauvois, D et alli, 1981, L’expression et la communication techniques et methodes, Ed. Nathan, Paris

72


Techniques de l’expression et de la communication.


4 credite; verificare. I.Recherche des informations

1. Demande de renseignements 2. Préparation d’un mèmoire 3. Prise de notes 4. Lecture d’une oeuvre

II. Traitement des informations

1. Fiches de documentation 2. Résumé 3. Compte rendu 4. Note de synthèse 5. Rapport

I. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1.Geoffroy Faggianelli, P&Plazolle, LR, 1990, Techniques de l’expresion et de la communication, Ed. Nathan, Paris

2. Cotentin-Rey, G, 1995, Le résumé, le compte rendu, la synthèse, Cli International, Paris


73


Techniques de l’expression et de la communication.


4 credite; examen. I.Traitement des informations 1. Dissertation 2.Commmentaire suivi et commentaire composé 3.Exposé II. Echange des informations 1. Brainstorming 2. Entretien 3.Interview de groupe 4.Réunions débots

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1.Geoffroy Faggianelli, P&Plazolle, LR, 1990, Techniques de l’expresion et de la communication, Ed. Nathan, Paris

2. Cotentin-Rey, G, 1995, Le résumé, le compte rendu, la synthèse, Cli International, Paris


74

ISTORIA LITERATURII FRANCEZE L’HISTOIRE DE LA LITTÉRATURE FRANÇAISE



- Metamorfozele discursului narativ: Proust, Gide - Romanul etic al anilor ´30. Existentialismul; A. Camus, J.P.Sartre - Noul roman. Alte cai ale discursului narativ - Discursul narativ in postmodernitate - Noua critica.Directii critice actuale

II. Bibliografie minimala obligatorie:

- Histoire de la littérature française ( ouvrage collectif, coord. A. Ion), Ed.Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982, vol.2 ( romanul si critica sec.XX)

- Mihalevschi Mircea – Le renouvellement du discours littéraire au XXe siecle, Ed. Fundatiei Romanie de Maine, Bucuresti, 2002.

- Lectura a cel putin 2 romane si a unui volum de critica - La littérature française du XXe siecle par ses textes, sous la direction de Constantinescu

Mariela, Ed.Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2003.

75





- Trasaturile distinctive ale discursului dramatic - Etapele istorice ale devenirii teatrului francez de la clasicism la teatrul poetic de la clasicism la

teatrul poetic din prima jum. a sec.XX - Noul teatru: Eugen Ionesco, Samuel Beckett - Directii actuale


1. Histoire de la littérature française (ouvrage collectif, coord. A. Ion), Editura Didactică şi Pedagogică, vol. II – de la Rimbaud, Bucureşti, 1982.

2. Mihalevschi Mircea, Le renouvellement du discours littéraire au XXème siècle, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2002.

3. Mihalevschi Mircea, Tragic vs Deriziune, Editura Ex Ponto, ConstanŃa, 2003. 4. Lectura a cel puŃin: un volum în proză, 12 pagini de poezie, o piesă de teatru (la alegere), din principalii autori

studiaŃi. Evaluarea prin examen va cuprinde un punct de verificare a lecturilor.

76

DISCIPLINE OPłIONALE

TOPONIMIE - CURS OPłIONAL

Disciplină obligatorie; sem. 5; ore săptămânal – învăŃământ de zi: 2 curs; total ore semestru 28;

2 credite; colocviu


1. Definirea conceptului de nume propriu, onomastică, toponimie. Obiectul şi sarcinile toponimiei.

2. Istoricul cercetărilor de onomastică. 3. Probleme de terminologie şi clasificare toponimică. 4. ProvenienŃa numelor topice, relaŃiile care se stabilesc între apelative şi nume proprii, între

antroponimie şi toponimie, între entopice şi toponimie. 5. Principiile şi metodele de cercetare în toponimie; categorii toponimice. 6. Probleme de etimologie toponimică, inclusiv etimologie toponimică populară, tautologii şi

omonimii toponimice. 7. Structura şi stratificarea toponimiei româneşti. DicŃionarul toponimic al României (Oltenia) – operă de interes naŃional, chintesenŃa eforturilor generaŃiilor de cărturari, oameni de ştiinŃă, cercetători, profesori, studenŃi. Cursul se va Ńine în spiritul acestei monumentale lucrări, încercând să se integreze direcŃiilor actuale de cercetare toponimică.

2. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE: Gh. Bolocan (coordonator) DicŃionarul toponimic al României. Oltenia, Editura Universitaria, Craiova, vol. I – 1993, vol. II – 1995, vol. III – 2001, vol. IV – 2003, vol. V – 2006. Al. Graur, Nume de locuri, Bucureşti, 1972. Iorgu Iordan, Toponimia românească, Bucureşti, 1963. Gh. Dragu, Toponimie geografică, Bucureşti, 1973. Ion Toma, Toponimia Olteniei, Craiova, 1979. Forma de evaluare: colocviu

77

ANTROPONIMIE - CURS OPłIONAL


2 credite; colocviu

I. OBIECTIVE

Cursul urmăreşte să dezvolte interesul studenŃilor pentru studierea numelor proprii în general şi a numelor de persoană în special, din perspectiva metodelor lingvistice care stau la baza formării, originii şi evoluŃiei acestora, să înŃeleagă conexiunile dintre apelative şi antroponime, precum şi rolul important al numelui propriu ca furnizor de date pentru cercetătorii din domeniul lingvisticii istorice pentru perioadele când documentele scrise lipsesc sau sunt insuficiente.

II. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Definirea conceptului de nume propriu şi relaŃiile care se stabilesc între acesta şi apelative. Istoricul cercetărilor de onomastică. Principalele categorii de nume proprii. Sistemul de denominaŃie: popular şi oficial. Legăturile dintre antroponimie şi toponimie. Antroponimie în diacronie. SchiŃă de istorie a sistemului de denominaŃie personală românească şi străină. Clasificarea antroponimelor. Dinamica sistemului antroponimic condiŃionată social-istoric şi supusă modernizării. Formule de denominaŃie antroponimică folosite de diferite popoare. Gramatica numelor de persoană. Modernizarea sistemului onomastic românesc. Adaptarea sistemului onomastic românesc la noile realităŃi ale vieŃii sociale. Stilistica antroponimică. Nume de persoane în textul literar. De la numele de persoană la numele comun.

III. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE:

1. Al. Graur, Nume de persoane, Editura ŞtiinŃifică, Bucureşti, 1965. 2. Iorgu Iordan, DicŃionar al numelor de familie româneşti, Editura ŞtiinŃifică şi

Enciclopedică, Bucureşti, 1983. 3. N. A. Constantinescu, DicŃionar onomastic românesc, Bucureşti, 1963. 4. Christian Ionescu, Mică enciclopedie onomastică, Bucureşti, 1975. 5. DomniŃa Tomescu, Nume de persoană la români, Bucureşti, 2001. 6. Albert Dauzat, Les noms de personnes, Paris, 1946.

Forma de evaluare: colocviu

78

DIFICULT ĂłI ALE LIMBII ROMÂNE – CURS OPłIONAL


2 curs; total ore semestru 28; 2 credite; colocviu

ConŃinutul tematic al cursului: DificultăŃi legate de folosirea semnelor de punctuaŃie DificultăŃi de ortografie şi ortoepie DificultăŃi semantice DificultăŃi morfologice

Bibliografie obligatorie: DicŃionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ed. a II-a, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005. Valeria GuŃu Romalo, Corectitudine şi greşeală. Limba română azi, Ed. ŞtiinŃifică, Bucureşti, 1972. Al. Graur, „Capcanele” limbii române, Ed. ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1976. Mioara Avram, Ortografie pentru toŃi, Ed. Academiei, Bucureşti, 2000. Bibliografie facultativ ă: Dorin N. Uritescu, Greşeli de exprimare, vol. I-II, Ed. Steaua Procion, Bucureşti, 1999-2000. Forăscu, Narcisa (coord.), Popescu Mihaela, DificultăŃi gramaticale ale limbii române, Ed. UniversităŃii din Bucureşti, 2001. Rodica, Lăzărescu, DicŃionar de capcane ale limbii române, Ed. Corint, Bucureşti, 2005. Aura, Brais, DicŃionar de dificultăŃi ale limbii române, Ed. Coresi, Bucureşti, 2006.

79

JURNALUL INTIM – CURS OP łIONAL



Obiective ale disciplinei

Expunerea trăsăturilor care conferă genurilor biograficului un caracter distinct faŃă de proza ficŃională şi particularizarea jurnalului intim , îndeosebi, în relaŃie cu memorialistica. Conturarea unei poetici a diarismului. Prezentarea succintă a apariŃiei şi evoluŃiei specifice a diarismului românesc, a raporturilor sale cu modelele universale. Concentrarea asupra perioadei interbelice, epocă de efervescenŃă şi structurare poetică a genului în cultura română. Tematică

1. FORMELE CONFESIUNII SUBIECTIVE. CARACTERISTICI GENERALE: 2. PARTICULARIZAREA JURNALULUI INTIM

– Opinii asupra genului – Tematică, motivaŃii, diversitate tipologică .Tipuri de jurnale: jurnale de criză sau de existenŃă, de idei, de lectură, de creaŃie, politice, metajurnale etc. – Clauze specifice, unitate şi diversitate poetică - calendaritatea - simultaneitatea: - spontaneitatea: - confidenŃialitatea, clandestinitatea Structură narativă şi stilistică speciale 3. MOMENTE STRUCTURANTE DIN EVOLUłIA GENULUI DIN CULTURA UNIVERSALĂ Antecedente modelatoare

Confesiunile Sf. Augustin (sec. IV-V), Samuel Pepys (1633-1703), Confesiunile lui J. J. Rousseau (1712-1778) Secolul al XIX-lea şi al XX-lea. Constituire generică, apariŃia şi diversitatea modelelor, figuri emblematice ale diarismului

Maine de Biran (1792-1824) Stendhal (1783-1842) FraŃii Edmond şi Jules Goncourt (1822-1896 şi 1830-1870) H.F. Amiel (1821-1881) Jules Renard (1864-1910) Al Ńi diarişti remarcabili ai secolului al XIX-lea: Benjamin Constant, Delacroix, L. Tolstoi.

A. Gide (1869-1951) V. Woolf (1882-1941) W. Gombrowicz (1904-1969)

Al Ńi autori de jurnale memorabile din secolul al XX-lea, alte modele: Thomas Mann, Kafka, Ernst Jünger, Drien de la Rochelle, Cesare Pavese, Simone de Beauvoir, Julien Green.

4. JURNALUL INTIM ÎN CULTURA ROMÂNĂ

Prefigurări: NotaŃii sporadice, diverse, ale unor călugări sau boieri, relatări ale cronicarilor din secolul al XVII-lea şi al XVIII-lea asupra evenimentelor trăite

80

Însemnările de călătorie, cele dintâi forme independente de notaŃie a impresiilor personale (subiective) asupra lucrurilor v ăzute şi întâmplărilor tr ăite: Stolnicul Constantin Cantacuzino, Nicolae Milescu Spătarul, Jurnal de călătorie în China (1675), Dinicu Golescu, Ion Codru Drăguşanu, Epistolele peregrinului transilvan (1863-1864).

Călătoria în contextul şi urmările elanului paşoptist (patriotic şi cultural) : N. Filimon, Alecu Russo, V. Alecsandri, M. Kogălniceanu, D. Bolintineanu, T. Cipariu.

Jurnalul intim ca scriere independentă. Capi de serie, modele constituite în secolul al XIX-lea: C.A. Rosetti, Titu Maiorescu.

Al Ńi diarişti: B.P. Hasdeu, Jacob Negruzzi. Conştiin Ńa individualizării genului în secolul al XX-lea, precizări poetice explicite, efervescenŃă diaristică.

– Jurnalul ca document existenŃial, spiritual, psihologic, de epocă (social, politic): Nicolae Iorga, Octavian Goga, Gala Galaction Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, O. ŞuluŃiu – Jurnalul ca intimitate spirituală coerentă, în solitudine şi clandestinitate absolută; nevoia refugiului în adevărul eului profund. - Gloria interbelică a genului. ContribuŃia adepŃilor autenticităŃii şi experienŃei la scrierea şi impunerea jurnalului, la structurarea şi contemporaneizarea poeticii sale. Trei autori, trei modele reprezentative pentru o poetică nouă: Mircea Eliade, Eugen Ionescu – diarism şi memorialistică neconvenŃionale, caracteristică sugerată în chiar titlurile volumelor publicate de autor (Jurnal în fărâme, Prezent trecut, trecut prezent, Note şi contranote etc.); document cuprinzător al unui creator complex, fundamental nonconformist. Mihail Sebastian. BIBLIOGRAFIE DE INFORMARE GENERAL Ă - Ioan Holban, Literatura subiectivă, Editura Minerva, 1989. - Eugen Simion, FicŃiunea jurnalului intim. I (Există o poetică a jurnalului?) II (Intimismul european) III

(Diarismul românesc), Editura Univers Enciclopedic, 2001. - Eugen Simion, Genurile biograficului, Editura Univers Enciclopedic, 2002. - Valentina Marin Curticeanu, Sinteze, anul IV Ed. FundaŃiei „România de Mâine”, Buc., 2005. Bibliografie obligatorie: un jurnal, la alegere, din următoarele titluri: – Titu Maiorescu, Jurnal şi epistolar, Minerva, 1975-1979 – Liviu Rebreanu, Jurnal, I-II, Minerva, 1984 – Mircea Eliade, Jurnal, I-II, Humanitas, 1993 – Mihail Sebastian, Jurnal 1935-1944, Humanitas, 1996 – Jeny Acterian, Jurnalul unei fiinŃe greu de mulŃumit, Humanitas, 1991 – E. Ionescu, Jurnal în fărâme, Humanitas, 1992 – E. Ionescu, Prezent trecut, trecut prezent, Humanitas, 1993 – Alice Voinescu, Jurnal, Albatros, 1997 – E. Lovinescu, Agende literare

81

Teoria şi practica discursului- curs opŃional


4 credite; colocviu OBJECTIVES The course introduces the students into the multidisciplinary domain of Discourse Analysis, with a view to making them aware of discourse production and reception, as well as discourse interaction. The theoretical preliminaries resume a series of relevant concepts from pragmatics, while also integrating new notions like macrostructure and microstructure, discourse topic, staging a.s.o. The survey of approaches to discourse helps the student adopt various perspectives in the approach of a text. The corpus is made up of non-fictional discourse, which serve as basis for setting up a typology of discourse. Finally, the student will be able to tackle any such discourse sample in terms of its communicative goals, internal organization and stylistic markedness. CONTENTS AND SYLLABUS The course deals with 10 topics which are treated and illustrated by corpus samples along 12 lectures. Here is the set of major issues: Introduction into the domain of Discourse Analysis. Brief history and tentative definition. Survey of approaches to the field: a) classical analytical structuralism (Zellig Harris); b) the generative

perspective: Van Dijk’s Text Grammar Model – critical evaluation. Other perspectives: a) register analysis and the rhetorical grammatical trend; b) conversational discourse

analysis; c) approaches based on sociology and psychology. Discourse Properties: coherence and cohesion – their levels of occurrence and means of realization. The internal organization of Discourse: levels of structure – a) macrostructure; b) microstructure. The

meaning of Discourse – various approaches. Discourse Topic and Sub-topic. The topic hierarchy –major and minor topics. Shift of topic. The internal organization of Discourse in terms of move-structure. Cognitive schemata and their relevance to

the arrangement of moves. Microstructure – local effects in linearized discourse. The information structure – the distribution of old and

new information items. Theme and Rheme. Typology of Discourse. and its sub-types. Reference Discourse. Main features of structure and style. Expressive Discourse – sub-types. Main peculiarities. Persuasive Discourse with focus on advertising and

political propaganda. The interference with literary discourse and classical rhetoric. The transition from Discourse to Genre Analysis.

Bibliography Obligatory: 1. Brown, G., Yule, G. (1991), Discourse Analysis, Cambridge University Press 2. Domnica Serban, ( 2002), Lecture Notes on Discourse Analysis , xerox copies at the Faculty Library Optional: 1. Bhatia, K. V. (1993), Analysing Genre, Longman 2. Swales, J. (1991), Genre Analysis in Professional Settings, Cambridge University Press

82

Limba personajelor shakespeariene - curs opŃional



OBJECTIVES: The optional course aims at exploring some of the peculiarities of the language of Shakespeare’s

characters: their penchant for mimicking one another, their innate talent for imitation, their infinite resourcefulness in turning the use of language to their account. The course analyses from several viewpoints the notion of linguistic mimicry coined and applied to Shakespeare’s plays by the Romanian scholar Leon LeviŃchi in the 1970s. Stylistics, linguistics, philosophy, performance criticism, source criticism, close reading, and compared literature may equally contribute to the understanding of Shakespeare’s art.

The course also aims at proving that in the twenty-first century, or the third millennium, Shakespeare is still our contemporary, that his plays are still readable and enjoyable, that we can actually discover many similarities between the language of Shakespeare’s characters and our everyday speech acts. The outline of the course closely follows the contents of my study ’Methinks You’re Better Spoken’: A Study in the Language of Shakespeare’s Characters (Institutul European, 2004), which constitutes the mandatory bibliography for those willing to attend the course. CONTENTS : Types of linguistic repetition used by Shakespeare. Apply Otto Jespersen’s socio-linguistic theory of imitation to the language of Shakespeare’s characters. Give the definition of anadiplosis, anaphora, epistrophe, and other figures of repetition and illustrate them with quotes from Shakespeare’s plays. The importance (and frequency) of puns in Shakespeare’s plays. Linguistic mimicry as battle of sexes or battle of wits in Shakespeare’s comedies. Refer to Shakespearean characters that use sermo sublimis and/or sermo humilis. Discuss the meaning of upward mimcry and downward mimicry and provide examples from Shakespeare’s plays. Professional jargons mimicked by ‘outsiders’ in Shakespeare’s plays. Discuss linguistic mimicry in terms of presence/absence of the mimicked character on/from the stage. Types of modality and their corresponding types of linguistic mimicry. Linguistic contamination – a psycholinguistic phenomenon occurring with both men and women in Shakespeare’s plays. Define self-mimicry and apply it to Shakespeare’s disguised comic heroines. Communication patterns in linguistic mimicry (one-way, mutual, multiple mimicry). Real, fictional, and potential objects of imitation in Shakespeare’s plays. Explain why and how Prince Hal and Henry V (who are one and the same person that appears in three history plays) is a great mimicker and actor. Bibliography Mandatory bibliography 1. George Volceanov, Methinks You’re Better Spoken: A Study in the Language of Shakespeare’s Characters, Iaşi, Institutul European, 2004. 2. William Shakespeare, All’s Well That Ends Well; Cymbeline. Optional bibliography 1. Jonathan Bate, The Genius of Shakespeare, London, Picador, 1998. 2. Sister Miriam Joseph, Shakespeare’s Use of the Arts of Language, New York, Hafner, 1966. 3. E.A.J. Honigmann, Myriad-minded Shakespeare, London, Macmillan, Second edition, 1998. 4. Leon LeviŃchi, ‘Studiu introductiv’ (Introduction) to Shakespeare, Opere, Vol.1, Bucureşti, Univers, 1982. 5. John Sutherland; Cedric Watts, Henry V, War Criminal? And Other Shakespeare Puzzles, Oxford and New York, Oxford University Press, 2000. 6. George Volceanov, The Shakespeare Canon Revisited, Niculescu, Bucureşti, 2005.

83

ELEMENTE DE LINGVISTICA TEXTUALA – CURS OPTIONAL


4 credite; colocviu

Introduction À la l'analyse textuelle OBJECTIFS DU COURS. À la fin de ce cours, l'étudiant sera familiarisé avec la problématique des structures interprétatives du texte. Par le fait que l'étudiant sera conscient du parcours «instructionnel» construit par les divers marqueurs linguistiques intervenant dans l'interprétation d'un texte, sa réflexion interprétative sera plus conforme avec celle d'une « lecture cultivée». Thématiques du cours : 1. Perspectives interdisciplinaires sur le texte Les approches sémiotiques du texte Perspectives interdisciplinaires 2. Pluralité des définitions du texte La grammaire de texte L'objet "texte" dans la vision de la grammaire de text Textes et non textes 3. L'organisation interne des textes: Le texte comme suite de propositions La cohérence textuelle La cohésion textuelle 4. La construction du sens : L'approche structurale du texte Définition narratologique du texte Le « tissu narratif » Le « parcours » de l'élaboration du sens Les isotopies de lecture 5. La sphère sociale de la production des textes : une définition instructionnelle du texte Une définition instructionnelle du texte 6. Une définition socio-pragmatique du texte : Le texte : « produit » d'une activité humaine La surface du texte et les composantes extratextuelles de l'interprétation 7. La sémantique textuelle : L'entour local et l'entour global Le texte dans la visée de la sémantique interprétative 8. Le texte et le facteur humain: le texte comme matérialisation d'une action langagière 9. De l'action au texte et des textes aux actions : La philosophie herméneutique et sa vision sur le texte L'agir humain fixé à la surface des textes Les caractéristiques essentielles du text Les caractéristiques accessoires du texte 10. Les propriétés du texte: caractéristiques essentielles et accessoires du texte. Bibliographie essentielle

(se va alege un titlu sau două pentru o lectură mai aprofundată)

J.-M.ADAM, 1992, Les textes: types et prototypes, Nathan Université, pp.15- 142. J.-P.BRONCKART, 1996, Activité langagière, textes et discours. Pour un interactionnisme socio-discursif.,

Delachaux et Niestlé, pp. 219-307.

84

S.MOIRAND (coord.), Le discours: enjeux et perspectives, in Le français dans le monde, No. spécial, juillet 1996, pp. 8-64.

Ph.LANE (coord.), 1987, Les types de textes, in Pratiques, no. 56, 1987, pp. 3-122. RASTIER, F. et al., 1994, Sémantique pour l’analyse, Paris, Masson (III-e partie).

Bibliographie supplémentaire ADAM, J.-M. (1990) Eléments de linguistique textuelle, Bruxelles, Mardaga. DANON-BOILEAU, L. (1995), Du texte littéraire à l'acte de fiction, Eds.Ophrys. ECO, U. (1979) Lector in fabula, Milan, Bompiani. GENETTE, G. (1972), Figures, III, Eds. Seuil (p.68- 206). GENETTE, G. (1991), Fiction et diction, Seuil. LUNDQUIST, Lita (1983), Analyse textuelle (méthode, exercices), CEDIC.RASTIER, F. (1987) Sémantique

interprétative, Paris, PUF (ch. sur l'isotopie). (1989) Sens et textualité, Paris, Hachette. REVAZ, Françoise (1998), «Variétés de présent dans le discours des historiens», in Pratiques No.100,

pp.43-62. TUłESCU, Mariana (1980), Le texte: de la linguistique à la littérature, CMUB. VUILLAUME, M. (1990), Grammaire temporelle des récits, Eds. de Minuit. DUCROT, O. et TODOROV, T., Dictionnaire encyclopédique des sciences du langage, Paris, Seuil. WEINRICH, H. (1989 [1982]) Grammaire textuelle du français, Paris, Didier. Forma de evaluare : Verificare

Titular de disciplin ă: Lector univ. dr. Elisabeta Nicolescu

85

MENTALITES, TEXTE LITTERAIRE, IMAGE. ISTORIA MENTAL ITǍTILOR,LITERATUR Ǎ SI

ARTA. REPERE FRANCEZE – CURS OPTIONAL



Obiective Cursul îşi propune sǎ evidenŃieze valoarea de document a textului literar şi vizual în mǎsura în care

acestea nu sunt izolate ci alcǎtuiesc, împreunǎ cu alte texte, un corpus din care se pot extrage topos-urile imaginarului colectiv ori punctele comune în materie de reprezentare, afecte, paradigme de gândire şi de expresie ale unei comunităŃi umane de-a lungul istoriei sale.

Tematică: 1. L’Histoire des mentalités, discipline autonome de la Nouvelle Histoire ; 2. L’Histoire des mentalités comme science de l’homme ; 3. Mentalités, culture et littérature ; 4. Vie privée, vie publique. Les structures du quotidien et les pratiques courantes. 5. L’homme et ses représentations. 6. L’histoire du corps en France ; 7. Le corps comme fait culturel; 8. Le corps féminin dans l’histoire des mœurs ; 9. La femme dans l’histoire de la France ; 10. L’éducation féminine. Les intellectuelles ; 11. Masculin-féminin: une pensée de la différence. Bibliografie obligatorie : 1. Ariès (Philippe), coord., Histoire de la vie privée, Paris, Seuil, 1985. 2. DuŃu (Alexandru), Literatura comparată şi istoria mentalităŃilor , Bucureşti, Editura Univers, 1982. 3. DuŃu (Alexandru), Dimensiunea umană a istoriei. DirecŃii în istoria mentalităŃilor , Bucureşti, Editura Meridiane, 1986. 3. Toma (Dolores), Histoire des mentalités et cultures françaises, Bucureşti, E. U. B., 1996. 4. Vovelle (Michel), Idéologies et mentalités, Paris, Maspero, 1982. Bibliografie facultativa : 1. Braudel (Fernand), Grammaire des civilisations, Paris, Flammarion, 1963. 2. Faure (Elie), Histoire de l’art, 1919-1921. 3. Durand (Gilbert), Les structures anthropologiques de l’imaginaire, Paris, P.U.F., 1960 4. Goldmann (Lucien), Structures mentales et crétion culturelle, Paris, Anthrops, 1970; 5. Léonard (Albert), La crise du concept de literature en France au 20e siècle, Paris, José Corti, 1974

86

SOCIOLOGIA EDUCA łIEI SOCIOLOGY OF EDUCATION

Disciplină obligatorie în cadrul trunchiului comun al curricu lumului pentru formarea ini Ńială a cadrelor

didactice; sem. 5; ore săptămânal – învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore semestru 42; 4 credite; colocviu.


Sociologia educaŃiei ca disciplină ştiinŃifică; geneza şi evoluŃia socio-logiei educaŃiei ca ramură a sociologiei; locul sociologiei educaŃiei în sistemul ştiinŃelor sociale şi în sistemul ştiinŃelor educaŃiei; societate şi educaŃie; relaŃiile dintre idealul social, idealul uman şi educaŃie. Sistemul social instituŃional al educaŃiei; condiŃionarea socială a structurilor şi conŃinuturilor instructiv-educative; şcoala ca organizaŃie şi instituŃie socială; ştiinŃa, tehnologia şi cultura, educaŃia şi învăŃământul; cunoaşterea con-temporană, educaŃia şi exigenŃele dezvoltării sociale. Coordonate sociologice ale continuităŃii şi permanentizării educaŃiei; învăŃarea permanentă şi continuitatea educaŃiei; eficienŃa economico-socială şi umană a educaŃiei; resursele umane, educaŃia şi dezvoltarea; viitorul educaŃiei; evoluŃii şi tendinŃe în sistemele educaŃionale contemporane.


1. Bernstein E., Studii de sociologia educaŃiei, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1978. 2. Comisia Europeană, Memorandum, privind învăŃarea permanentă, tipărit şi difuzat sub îngrijirea Centrului

NaŃional „Leonardo da Vinci” (aprilie, 2001). 3. Costea Şt. (coord.), ŞtiinŃă, tehnologie, dezvoltare socială şi umană, Editura Politică, Bucureşti, 1984. 4. Costea Şt., EducaŃia şi învăŃământul în concepŃia lui Dimitrie Gusti, în vol.: Dimitrie Gusti – Studii critice,

Editura ŞtiinŃifică, Bucureşti, 1980. 5. Costea Şt., EducaŃia viitorului şi viitorul educaŃiei (în „Opinia NaŃională” nr. 353, 3 februarie 2003 şi nr. 357, 17

martie 2003). 6. Durkheim, E., EducaŃie şi sociologie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980.

87

MANAGEMENT EDUCA łIONAL EDUCATIONAL MANAGEMENT


didactice; sem. 6; ore săptămânal – învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore semestru 42; 4 credite; colocviu.


Managementul ca ştiinŃă. EsenŃa şi obiectivele managementului; funcŃii, activităŃi şi roluri manageriale; tipologia, competenŃele şi

calificările manageriale; unităŃile şi organizaŃiile educaŃionale, ca organizaŃii întemeiate pe cunoaştere. Managementul educaŃional; general şi specific în managementul educaŃional; managementul sistemului instituŃional

al învăŃământului şi educaŃiei; opŃiuni şi decizii fundamentale în managementul de sistem; managementul unităŃilor şi instituŃiilor educaŃionale; managementul forma-Ńiunilor, proceselor şi activităŃilor educaŃionale; managementul clasei de elevi; managementul calităŃii şi al calităŃii totale în domeniul educaŃiei şi învăŃă-mântului; conceptul şi sensurile conceptului de calitate; principiile, obiectivele şi sistemul calităŃii în învăŃământ şi educaŃie; criterii, indicatori, standarde, acreditarea şi certificarea calităŃii; managementul calităŃii şi al calităŃii totale la nivelul sistemului, unităŃilor, grupurilor, proceselor şi activităŃilor educaŃionale.


1. Costea Şt., General şi specific în managementul învăŃământului, în Tratat de management universitar, Editura LuxLibris, Braşov, 1998.

2. Cristea S., Managementul organizaŃiei şcolare, EDP, Bucureşti, 1996. 3. JoiŃa Elena, Management educaŃional. Profesorul manager: roluri şi metodologie, Editura Polirom, Iaşi, 2000. 4. *** Management educaŃional pentru instituŃiile de învăŃământ – MEC, ISE, Bucureşti, 2001.

5. Păun E., Şcoala ca organizaŃie. Abordare sociopedagogică, Editura Polirom, Iaşi, 1999.

88

PRACTICĂ PEDAGOGICĂ B TEACHING PRACTICE B


didactice; sem. 6; ore săptămânal – învăŃământ de zi: 3 lucrări practice/laborator; total ore semestru 42; 5 credite; colocviu.

I. CONłINUTUL PRACTICII

ActivităŃi de proiectare curriculară: Planificare anuală, Proiectul unei unităŃi de învăŃare din trunchiul comun-obligatoriu, Proiectul unei unităŃi de învăŃare din CDS, Proiecte de lecŃie.

Realizarea/conceperea unui material didactic personal, necesar în predarea unei lecŃii/sistem de lecŃii la disciplina de specialitate.

Asumarea rolului de manager al procesului educaŃional Proiectarea a diferite tipuri de probe de evaluare: comune, pentru toŃi elevii şi cu caracter diferenŃiat; Proiectarea şi realizarea unei lecŃii de probă. DiscuŃii de analiză a lecŃiei de probă. Principii în activitatea de consiliere şi de orientare. Analiza rubricilor Fişei de caracterizare psihopedagogică. Participarea la unele activităŃi extracurriculare planificate, derulate cu elevii.


1. Cerghit, I., Metode de învăŃământ, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997 sau Metodologia didactică în „Prelegeri pedagogice”, Editura Polirom, Iaşi, 2003, p.63-99.

2. Florea, Nadia; Tudorică, Roxana, Caiet de practică pedagogică, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.

89

Didactica limbii engleze SPECIALIZAREA B

Outline Syllabus: The topics covered include:

• Language learning: � approaches to learning and teaching EFL � theories of language learning � focus on the learner

• Designing and running an EFL lesson • Teaching new language: Sounds • Teaching new language: Vocabulary • Teaching new language: Grammar • Developing language skills:

� reading and writing skills � listening and speaking skills

• Using a course book • Giving feedback (correcting and assessing performance)

Bibliography Evans, Virginia, 1998. Successful Writing. Express Publishing Harmer, J. 2001. Practice of English Language Teaching (2nd ed.). London: Longman Nuttal, C. 1996. Teaching Reading Skills in a Foreign Language. London: Macmillan Heinemann Schmitt, N. 2000. Vocabulary in Language Teaching. Cambridge: CUP Thornbury, S. 1999. How to Teach Grammar. London: Longman Ur, Penny, 1991. Teaching Listening Comprehension. Cambridge: CUP

90

Didactica limbii franceze

Semestrul II – specialitatea B

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1. La méthodologie de l’enseignement du français: objet, but, tâches. Les rapports de la méthodologie avec les autres sciences: linguistique, psychologie, pedagogie, anthropologie. 2. Méthodes utilisées dans l’enseignement des langues etrangères: La méthode “grammaire et traduction”, la méthode directe, la méthode orale, le renouvellemnt methodologique, la méthode audio- visuelle, globale structurale, les directions méthodologiques adoptées dans l’enseignement des langues vivantes dans notre pays. 3. Etapes et orientation dans l’apprentissage du francais 4. L’enseignement de la pronunciation 5. L’enseignement de la grammaire 6. L’enseignement du vocabulaire 7. L’entrainement à l’expression orale 8. L’ecrit 9. L’enseignement de la civilisation 10. Méthodes et techniques spécifiques à la classe de langues vivantes: La conversation, les exercices, la simulation, la traduction didactique 11. Les moyens techniques audio-visuels 12. Le laboratoire de langues 13. La classe de francais 14. Les activités periscolaires II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE

Ioan Constantinescu, Didactique du français, langue étrangère, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2003. Nica Traian, Ilie Cătălin, Tradition et modernité dans la didactique du francais, Langue etrangère, E. D. Celina, Bucureşti, 1995.

91

PROGRAME COMPLEMENTARE ŞI

INFORMA łII GENERALE

92

PREGĂTIREA PRACTIC Ă A STUDENłILOR

Facultatea de Limba şi Literatura Română acordă o mare atenŃie formelor şi modalităŃilor de pregătire a studenŃilor, iar planurile de învăŃământ urmăresc efectiv însuşirea competenŃelor care să-i asigure viitorului licenŃiat succesul pe piaŃa muncii. În acest sens, un rol important revine pregătirii practice a studenŃilor.

În colaborare cu Editura FundaŃiei România de Mâine, studenŃii noştri se pot pregăti pentru specializarea „redactor” prin practică în editură şi în tipografie. Finalitatea practică a acestei activităŃi acoperă o paletă foarte diversă de posibile acŃiuni profesionale: redactor în edituri şi în jurnalistică, în firme ce desfăşoară activitatea publicistică, în biblioteci, secretariate ale instituŃiilor de cultură etc.

În colaborare cu postul de televiziune România de Mâine, studenŃii facultăŃii noastre dobândesc competenŃe necesare pentru o posibilă activitate desfăşurată în domeniul mass-media.

Pe de altă parte, studenŃii înscrişi la modulul de pregătire psihopedagogică şi metodică efectuează practica pedagogică în prestigioase instituŃii de învăŃământ preuniversitar din Bucureşti şi din Ńară. Modul în care se realizează pregătirea studenŃilor noştri pentru cariera didactică, precum şi conŃinutul practicii pedagogice se află prezentate în paginile ghidului de faŃă.

PREGĂTIREA PENTRU CARIERA DIDACTIC Ă

Concomitent cu studiile universitare de licenŃă de specialitate, Facultatea în colaborare cu

Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic, entitate academică distinctă a UniversităŃii, abilitată să asigure pregătirea viitorilor profesori, oferă tuturor studenŃilor interesaŃi şi Programul de pregătire pentru cariera didactică. Programul se realizează potrivit reglementărilor legale în vigoare, în conformitate cu Planul naŃional unitar de formare iniŃială a personalului didactic, care prevede studiul următoarelor discipline: Psihologia educaŃiei, Fundamentele pedagogiei, Teoria şi metodologia curriculumului, instruirii şi evaluării în învăŃământ, Didactica specialităŃii , Practica pedagogică, Sociologia educaŃiei şi Management educaŃional.

StudenŃii înscrişi au obligaŃia de a participa la cursurile, seminariile şi celelalte activităŃi didactice, de a îndeplini sarcinile specifice disciplinelor de studiu şi de a promova probele de evaluare la toate disciplinele din planul de învăŃământ, precum şi proba de evaluare finală cu care se încheie Programul.

Absolvirea Programului se finalizează cu: • obŃinerea unui număr de 30 de credite transferabile suplimentare, pe baza cărora studenŃii dobândesc o

a doua calificare, pe lângă cea de specialitate; • obŃinerea unei AdeverinŃe de absolvire însoŃită de o anexă cuprinzând situaŃia şcolară şi competenŃele

absolventului, act oficial de studii fără de care nu sunt posibile practicarea profesiei didactice şi ocuparea de posturi didactice în învăŃământ;

• şanse sporite de inserŃie şi integrare în viaŃa profesională activă, învăŃământul reprezentând un domeniu vast, care, prin natura sa, oferă permanent locuri de muncă pentru absolvenŃii studiilor universitare de licenŃă, calificaŃi pentru munca în învăŃământ;

• oportunităŃi de promovare profesională în carieră, personalul didactic având posibilitatea de a participa, pe întreaga durată a carierei, la programe de formare şi formare continuă şi la concursuri pentru ocuparea posturilor de conducere, de îndrumare şi control din întregul sistem al învăŃământului preuniversitar.

Participarea la program se face pe baza taxei stabilită de Senatul UniversităŃii. Înscrierea şi înmatricularea la Program se fac odată cu înscrierea anuală a studenŃilor la secretariatele

facultăŃilor sau la secretariatul Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic din strada Ion Ghica nr. 13, etajul 5, camerele 510 şi 511.

InformaŃii suplimentare la: D.P.P.D., strada Ion Ghica nr. 13, etaj V, camera 511, sector 3, Bucureşti; telefon 3140075/149,353, fax 3121538, e–mail: ushdppd @spiruharet.ro.

PERIOADA/PERIOADELE ÎN CARE SE OPTEAZ Ă PENTRU (PACHETE DE) DISCIPLINE

OPłIONALE ŞI FACULTATIVE cuprinse în planul de învăŃământ al semestrului/anului următor. • studenŃii admişi în anul I fac opŃiunile odată cu înscrierea în anul I sau cel mai târziu în perioada 20-

27 septembrie 2007 (pentru semestrul I) şi în perioada 15-25 ianuarie 2008 (pentru semestrul al II-lea); • studenŃii care au promovat anul I sau îndeplinesc condiŃiile pentru înscrierea în anul II optează pentru

disciplinele opŃionale/ facultative odată cu înscrierea în anul II sau cel mai târziu în perioada 20-27

93

septembrie 2007 (pentru disciplinele din semestrul I) şi în perioada 15-25 ianuarie 2008 (pentru semestrul II);

• studenŃii, care au promovat anul II sau îndeplinesc condiŃiile pentru înscrierea în anul III, optează, în raport cu structura planului de învăŃământ al anului respectiv de studii, pentru o disciplină/pachet de discipline opŃionale, odată cu înscrierea în anul III sau în perioada 20-27 septembrie 2007 (pentru disciplinele din semestrul I) şi în perioada 15-25 ianuarie 2008 (pentru disciplinele din semestrul II).

Şcolarizarea la disciplinele facultative se realizează cu perceperea unei taxe. TRANSFERUL DE CREDITE ÎN INTERIORUL UNIVERSIT ĂłII SPIRU HARET se poate

efectua la orice disciplină, dar îndeosebi, la disciplinele complementare sau de cultură generală şi la disciplinele opŃionale şi facultative.

Transferul de credite se realizează, la solicitarea studenŃilor, prin acordul facultăŃilor în condiŃiile în care:

• numărul de ore de curs la disciplina de la facultatea de la care se face transferul este identic, apropiat (mai mic cu cel mult 10%) sau mai mare în raport cu cel de la facultatea la care se face transferul;

• numărul de credite alocat disciplinelor este identic sau mai mare; • programa analitică a celor două discipline este, în conŃinutul ei, aceeaşi, apropiată sau compatibilă.

ACCESUL LA BIBLIOTECA VIRTUAL Ă A UNIVERSITĂłII ŞI LA INTERNET

StudenŃii FacultăŃii de Limba şi Literatura Română au acces gratuit la Avizierul virtual şi la Biblioteca

virtuală ale UniversităŃii Spiru Haret. Accesul la Internet se face prin pagina web: www.spiruharet.ro. StudenŃii îşi pot crea un cont la

Biblioteca virtuală şi la Avizierul virtual, prin completarea unui formular de înscriere: nume, prenume, parola (pe care o alege fiecare student), codul numeric personal, adresa de e-mail. La user name se va introduce codul numeric personal şi la password – parola aleasă la crearea contului. După selectarea formei de învăŃământ, a anului şi a facultăŃii se face clik pe butonul „Trimite ”.

Contul este creat numai dacă datele personale ale studentului: numele şi codul numeric personal sunt incluse în baza de date. Dacă aceste date nu sunt operate şi transmise de secretariatele facultăŃilor, studenŃii nu îşi vor putea crea cont la Biblioteca virtuală şi la Avizierul virtual.

CENTRE ŞI COLECTIVE DE CERCETARE LA NIVELUL FACULT ĂłII Cadrele didactice ale facultăŃii desfăşoară o bogată activitate ştiinŃifică şi de cercetare. Nivelul de

excelenŃă este ilustrat de titlurile academice ale unor cadre didactice, prof.univ.dr. Gr. Brâncuş fiind ales membru corespondent al Academiei Române. AlŃi profesori sunt membri ai unor societăŃi savante din Ńară şi străinătate. Buletinul ŞtiinŃific al facultăŃii „Analele UniversităŃii Spiru Haret – Seria Filologie – Limba şi Literatura Română” valorifică studiile inedite ale cadrelor didactice ale facultăŃii. Acestea se alătură comunicărilor prezentate de către alte cadre didactice la diverse sesiuni ştiinŃifice. Volumele de autor tipărite în ultimii ani fac cunoscută activitatea continuă de cercetare ştiinŃifică. Ea este expresia proiectelor din cadrul centrelor şi colectivelor de cercetare.

Centrul de studii de etnologie şi antropologie culturală. Şef centru: Prof.univ.dr. Al. Dobre

Colective de cercetare: 1. Limbă şi literatură veche românească. Şef colectiv: Prof.univ.dr. I.D.Bălan. 2. Probleme de toponimie românească. Şef colectiv: Prof.univ.dr. Ion Toma. 3. Studii de cultură şi civilizaŃie românească. Şef colectiv: Prof.univ.dr. Zamfira

Mihail. 4. Studii privind literatura română în secolul al XIX-lea. Şef colectiv: Conf.univ.dr.

Luiza Marinescu.

94

5. Studii privind literatura română în secolul al XX-lea. Şef colectiv: Prof.univ.dr. Valentina Curticeanu.

Teme de cercetare 1. Lexicon de limbă şi cultură veche românească. Colectiv: prof.univ.dr. I.D.Bălan,

prof.univ.dr. Ion Toma, Lect. univ. drd. Ana Maria Botnaru. 2. Probleme de toponimie românească. Colectiv: prof.univ.dr. Ion Toma,

conf.univ.dr. Elena Silvestru. 3. Spiritualitate românească în context european. Colectiv: prof. univ. dr. Zamfira

Mihail, prof. univ. dr. Ion Toma, prof. univ. dr. I.D.Bălan, conf.univ.dr. Mihail Diaconescu, conf.univ.dr. Luiza Marinescu, conf.univ. dr. Liviu Franga, lector univ. dr. Mariana Franga.

4. Literatura română între 1850-1900. Colectiv: prof.univ.dr. GhiŃă Florea, lect. univ. drd. Simona Iacob.

6. Aspecte ale prozei secolului XX. Colectiv: prof.univ.dr. Valentina Curticeanu, lector univ.dr. Cristina Popa, lect.univ.drd. Ana Maria Botnaru.

CERCURI ŞTIIN łIFICE STUDENłEŞTI

Antrenarea studenŃilor în activitatea de cercetare ştiinŃifică este urmarea firească a strategiilor de conlucrare în procesul didactic. În cadrul facultăŃii funcŃionează două cercuri studenŃeşti la care participă studenŃii din toŃi anii.

1. Cercul ştiin Ńific de antropologie culturală, condus de prof. univ. dr. Al. Dobre, îşi desfăşoară activitatea în programe de cercetare pe teren şi şedinŃe lunare de comunicări. StudenŃii participă cu comunicări şi la Sesiunea ştiinŃifică anuală a cadrelor didactice.

2. Cenaclul literar Octavian Goga, sub conducerea lector univ. Florin Pâtea şi sub patronajul prof. univ. dr. I. D. Bălan, organizează întâlniri periodice, la care studenŃii citesc propriile creaŃii, ceea ce le conferă posibilitatea publicării atât în săptămânalul „Opinia naŃională”, cât şi în volume de culegeri literare. La activitatea Cenaclului participă studenŃi filologi din toŃi anii şi sunt invitaŃi şi colegi din alte facultăŃi.

Documents

UNIVERSITATEA SPIRU HARET ăŃă · literatura englez ă/francez ă şi a f ăcut progrese rapide în ceea ce prive şte calitatea pred ării şi num ărul studen Ńilor. Astfel,