Upload
others
View
7
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
1
Investeşte în oameni!
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară 1 „Educaţie şi formare profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie 1.5. „Programe doctorale şi post-doctorale în sprijinul cercetării”
Titlul proiectului: „Burse doctorale pentru dezvoltare durabila” BD-DD
Numărul de identificare al contractului: POSDRU/107/1.5/S/76945
Beneficiar: Universitatea Transilvania din Braşov
Universitatea Transilvania din Brasov
Scoala Doctorala Interdisciplinara
Departament: Literatură Și Studii Culturale
Daniel I. PUIA DUMITRESCU
ISTORIA CENACLULUI DE LUNI
THE HISTORY OF THE MONDAY
LITERARY CLUB
Conducător ştiinţific
Prof. Univ. Dr. Andrei BODIU
BRASOV, 2013
2
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV
BRAŞOV, B-DUL EROILOR NR. 29, 500036, TEL. 0040-268-413000, FAX 0040-268-410525
RECTORAT
D-lui (D-nei) ..............................................................................................................
COMPONENŢA
Comisiei de doctorat
Numită prin ordinul Rectorului Universităţii „Transilvania” din Braşov
Nr. 5940 din 22.07.2013
PREŞEDINTE
- Conf. univ. dr. Rodica ILIE
Director al Departamentului didactic
„Literatura si Studii Culturale”
Universitatea „Transilvania” din Brașov
CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC
- Prof. univ. dr. Andrei BODIU
Universitatea „Transilvania” din Brașov
REFERENŢI
- Prof. univ. dr. Alexandru CISTELECAN
Universitatea „Petru Maior” din Târgu Mureș
- Prof. univ. dr. Ion Bogdan LEFTER
Universitatea din București
- Conf. univ. dr. Adrian LĂCĂTUȘ
Universitatea „Transilvania” din Brașov
Data, ora şi locul susţinerii publice a tezei de doctorat: 29.11.2013, ora
12:00, sala U II 3, Aula Universitatii TRANSILVANIA, Str. Iuliu Maniu nr. 41.
Eventualele aprecieri sau observaţii asupra conţinutului lucrării vă rugăm să
le transmiteţi în timp util, pe adresa [email protected].
Totodată vă invităm să luaţi parte la şedinţa publică de susţinere a tezei de
doctorat.
Vă mulţumim.
3
CUPRINS (limba romana)
INTRODUCERE Pg. Pg.
teza rez.
De ce am realizat un studiu de istorie literară folosind tehnici sociologice ..… 7 9 CAPITOLUL 1 Membrii Cenaclului de luni în Arhivele Securității ………………………..…. 45 12 Arhiva Fond Documentar ………………………………………………………. 47 12 Arhiva Fond Informativ ………………………………………………….….….. 71 12 Adrian Păunescu……………………………………………………………….…... 72 12
Angela Nache………………………………………………………………....…..... 72 12
Marian Popa……………………………………………………………………..…. 73 12
Dorin Tudoran…………………………………………………………................….73 12
Eugen Simion ……………………………………………………………..…..….... 74 12
Ovidiu S. Crohmălniceanu …………………………………………………………. 75 12
Eugen Suciu ………………………………………………………………….…..… 75 12
Radu Săplăcanu ……………………………………………………………..….….. 76 12
Ioan Groșan ……………………………………………………………………….... 77 12
Nicolae Breban ………………………………………………………………..….... 79 12
Gheorghe Iova……………………………………………………………………..... 82 12
Mircea Nedelciu …………………………………………………………………..... 82 12
Gheorghe Crăciun ……………………………………………………………...…… 84 12 Dosarele membrilor Cenaclului de Luni ………………………….………...…..... 85 12 Nicolae Manolescu…………………………………………………...…………........ 85 12
Călin Vlasie …………………………………………………………….…………..... 87 12
Ioan Buduca ……………………………………………………….........................…. 88 12
Doru Mareș …………………………………………………………………………... 88 12
Viorel Padina …………………………………………………………………..….… 90 12
Alexandru Mușina ……………………………………………………...………...….. 99 12
Ion Bogdan Lefter ……………………………………………………………….….. 105 12
Ioan Nino Stratan ………………………………………………………………....... 108 12
Mariana Marin ………………………………………………………………..……. 109 12
4
CAPITOLUL 2 Istoria Cenaclului de luni refăcută din interviuri cu membrii săi ………….… 116 13 1. Perioada de preistorie a cenaclului, tatonări pentru înființare …………………. 120 13 2. Ideea de cenaclu în perioada comunistă ………………………………….…...... 137 13 3. Începuturi, prima ședință de cenaclu, locație………………………………........ 154 14 4. Număr de participanți, frecvența întâlnirilor, citiri mai importante…………….. 166 14 5. Comentarii și comentatori în cenaclu, cercuri de influență/ cercuri de participare.187 14 6. Președinții studenți ai cenaclului ………………………………….……….……. 206 14 7. Cum se scria poezie în Cenaclul de luni; influențe ale membrilor……………..... 217 14 8. Perioada debuturilor. Antologiile……………………………...…………...……. 236 14 9. Coordonatorul Cenaclului de luni, Nicolae Manolescu………...………………... 271 14 10. Participarea Securității la întâlnirile de cenaclu. Rolul ei în epocă. Cenzura..… 302 14 11. Viața în comunism…………………………………………………………..…. 327 15 12. Închiderea Cenaclului de luni………………………………………………….. 353 15 13. Alte cenacluri după închiderea Cenaclului de luni…………………………..… 365 15 14. Analiza discuțiilor de grup din 1990 și 2008…………………………………… 385 15
CAPITOLUL 3 Membrii Cenaclului de luni în presa studențească a vremii (1977 – 1983) …. 399 15 1. Revista Amfiteatru……………………………………………………..…........ 401 16 2. Convingeri comuniste ………………………………………………..….……. 422 16 3. Revista Echinox ……………………………………………………..…..……. 439 16 4. Forum studențesc …………………………………………………….…...…… 448 16 5. Opinia studențească ………………………………………………………….… 455 16 6. România literară ……………………………………………………………....... 461 16
5
7. Săptămâna culturală a capitalei …………………………………………..….. 485 17 CAPITOLUL 4 O istorie a Cenaclului de luni ………………………………………………... 492 17 BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………….… 523 24 ANEXE …………………………………………………………………………… 531 Capitolul 1. Anexa 1 (Mircea Cărtărescu) ……...……………………………….… 531 Capitolul 1 Anexa 2 (Traian T. Coșovei) ……………………………………….… 534 Capitolul 1 Anexa 3 (Gheorghe Iova) ………………………………………….…. 535 Capitolul 1 Anexa 4 (Gheorghe Iova) ………………………………………….…. 538 Capitolul 1 Anexa 5 (Călin Vlasie) …………………………………….……….… 539 Capitolul 1 Anexa 6 (Caius Dobrescu) …………………………………………… 540 Capitolul 1 Anexa 7 (Doru Mareș) …………………………………………….….. 545 Capitolul 1 Anexa 8 (Viorel Abălaru/ Padina) ………………………………….… 547 Capitolul 2 Interviuri ……………………………………………………………… 552 Rezumat limba română/ limba engleză Curriculum Vitae (limba romana/ limba engleza)
6
CONTENTS
INTRODUCTION Pg. Pg.
teza rez.
Why did I write a literary history study using sociological techniques …. ..… 7 9 CHAPTER 1 Members of The Monday Literary Club in the Secret Police Files.………..….. 45 12 Documentary Fund Archive ……………………………………………………. 47 12 Informational Fund Archive …………………………………………….….….. 71 12 Adrian Păunescu……………………………………………………………….…... 72 12
Angela Nache………………………………………………………………....…..... 72 12
Marian Popa……………………………………………………………………..…. 73 12
Dorin Tudoran…………………………………………………………................….73 12
Eugen Simion ……………………………………………………………..…..….... 74 12
Ovidiu S. Crohmălniceanu …………………………………………………………. 75 12
Eugen Suciu ………………………………………………………………….…..… 75 12
Radu Săplăcanu ……………………………………………………………..….….. 76 12
Ioan Groșan ……………………………………………………………………….... 77 12
Nicolae Breban ………………………………………………………………..….... 79 12
Gheorghe Iova……………………………………………………………………..... 82 12
Mircea Nedelciu …………………………………………………………………..... 82 12
Gheorghe Crăciun ……………………………………………………………...…… 84 12 Files of the Monday Literary Club’s members…..……………….………...…..... 85 12 Nicolae Manolescu…………………………………………………...…………........ 85 12
Călin Vlasie …………………………………………………………….…………..... 87 12
Ioan Buduca ……………………………………………………….........................…. 88 12
Doru Mareș …………………………………………………………………………... 88 12
Viorel Padina …………………………………………………………………..….… 90 12
Alexandru Mușina ……………………………………………………...………...….. 99 12
Ion Bogdan Lefter ……………………………………………………………….….. 105 12
Ioan Nino Stratan ………………………………………………………………....... 108 12
Mariana Marin ………………………………………………………………..……. 109 12
7
CHAPTER 2 A history of The Monday Literary Club based upon interviews with its members 116 13 1. The prehistoric period of the literary club, before the opening…………………. 120 13 2. The idea of a literary club during the communism……………………….…...... 137 13 3. Beginnings, first meeting, location ………..………………………………........ 154 14 4. Number of participants, meeting frequency, more important readings………….. 166 14 5. Comments and commentators at the literary club, circles of participants ………..187 14 6. Student presidents of the literary club …………………………….……….……. 206 14 7. The way poetry was written at The Monday Literary Club; member’s influences. 217 14 8. The debuts period. Anthologies. ……..………………………...…………...……. 236 14 9. The Monday Literary Club’s coordinator, Nicolae Manolescu…………………... 271 14 10. Participation of the Security Police at meetings. Its role back then. Censorship..302 14 11. Life in the communism ……….……………………………………………..…. 327 15 12. The Monday Literary Club prohibited ..……………………………………….. 353 15 13. Other literary clubs after the prohibition of The Monday Literary Club……..… 365 15 14. Short analysis of the group discussions, 1990 and 2008 ..……………………… 385 15
CHAPTER 3 Members of The Monday literary club in the student press of the age (1977-1983) 399 15 1. Amphitheatre Magazine ..…………………………………………………..…........ 401 16 2. Communist beliefs ……… ………………………………………………..….……. 422 16 3. Equinox Magazine ………………………………………………………..…..……. 439 16 4. Student Forum …………………………………………………………….…...…… 448 16 5. Student Opinion ………………………………………………………………….… 455 16 6. Literary Romania ………………………………………………………………....... 461 16
8
7. Cultural weekly of the Capital …………………………………………..….. 485 17 CHAPTER 4 A History of The Monday Literary Club .…………………………………... 492 17 BIBLIOGRAPHY ..………………………………………………………….… 523 24 APPENDICES ………………………………………………………………… 531 Chapter 1. Appendice 1 (Mircea Cărtărescu) ……...………………….…….… 531 Chapter 1. Appendice 2 (Traian T. Coșovei) ……………………………….… 534 Chapter 1. Appendice 3 (Gheorghe Iova) ………………………………….…. 535 Chapter 1. Appendice 4 (Gheorghe Iova) ………………………………….…. 538 Chapter 1. Appendice 5 (Călin Vlasie) ………………………………….….… 539 Chapter 1. Appendice 6 (Caius Dobrescu) ……………………………….…… 540 Chapter 1. Appendice 7 (Doru Mareș) ………………………………….….….. 545 Chapter 1. Appendice 8 (Viorel Abălaru/ Padina) ………………….……….… 547 Chapter 2 Interviews …..………………………………………….…………… 552 Romanian/ English Abstract Curriculum Vitae (Romanian/ English)
9
INTRODUCERE
Realizarea unui capitol de istorie literară este un demers destul de complicat în condițiile unor
cerințe care nu vin neapărat din domeniul literaturii. Istoria în sine este considerată un câmp
de cercetare riguros, bazându-se pe date precise și verificabile. Literatura, însă, vine cu
propriile principii, cu un domeniu care se supune unor alte reguli. De aici și o anume dilemă
care ar apărea atunci când pornești la realizarea unui studiu de istorie literară. De unde începi
și unde termini, ce urmărești, cum verifici și validezi datele?
Istoria Cenaclului de luni ar părea, la prima vedere, o temă, deși atractivă, destul de facilă și
ușor de abordat. S-ar putea spune că avem un subiect clar de istoria literaturii, după cum arată
chiar și titlul studiului, o analiză a unuia dintre episoadele istoriei literaturii române. Pentru
unii cercetători, tema ar constitui un prilej de trecere în revistă a numelor și datelor importante
ce leagă acest cenaclu sau club literar de ceea ce este deja cunoscut și definit drept Generația
80. Aceasta ar fi una dintre interpretările noțiunii de istorie literară. Pentru alții, subiectul ar
constitui o monografie simplă, fără prea mari veleități culturale, aproape lipsită de noutate ori
imaginație creatoare, novatoare, pe alocuri chiar plictisitoare. Ținând mai mult de estetic, de
analiza legăturii dintre subiecți și operele lor, aceasta ar constitui o altă interpretare a unei
istorii literare. Ce rămâne de demonstrat este că această cercetare este nu numai una
novatoare și originală, ci și faptul că depășește cu mult sfera restrânsă la care ne-am referit în
rândurile de mai sus.
Voi porni, în această mică demonstrație, de la câmpul literar de care aparține lucrarea mea.
Pentru a clarifica din start noțiunile, aș dori să subliniez că studiul de față face parte, într-
adevăr, din istoria literară. Totuși, aceasta nu se referă nici doar la o simplă arhivare și
realizare a unei cronologii, ceea ce ar ține mai degrabă de o practică istorică rigidă, nici la o
analiză monografică a scriitorilor din Cenaclul de luni și a operelor lor (cu obișnuitele
conexiuni între biografie și bibliografie ale unor monografii literare). Voi pleca, în cercetarea
mea, de la o definiție călinesciană a istoriei literare, care sună astfel: „Istoria literară este o
istorie de valori și ca atare cercetătorul trebuie să fie în stare întâi de toate să stabilească
valori, adică să fie un critic... O istorie literară fără scară de valori este un non-sens, o istorie
10
socială arbitrară"1. Prin urmare, cercetarea de față are în vedere această „istorie de valori”, în
sensul că toate datele obținute vor fi trecute prin analiza critică a autorului. În scopul realizării
unei istorii literare care să îmbine cât mai armonios partea de culegere a datelor cu cea de
analiză, am apelat și la alte metode, nu numai la cele literare. Și acestea fac parte din – după
cum vom vedea – științele umaniste, însă sunt folosite cu precădere în sociologie. Țin să
precizez că – în ciuda faptului că metodele și tehnicile vor aparține ambelor domenii, cel
literar și cel sociologic – rezultatul acestei cercetări va fi un studiu de istorie literară.
Avem, așadar, o cercetare care pleacă de la principiile unui studiu istoric și va ajunge la
rezultatele unui asemenea tip de cercetare. Plecăm de la premisele analizei unui grup literar
care s-a format într-un cadru, într-un mediu și o atmosferă specifice, dar mai ales a evoluat
într-un interval temporal. Studiile deja existente în domeniu2
prezintă, ca interval temporal
pentru existența Cenaclului de luni, anii 1977 – 1983. Capitolul final al acestei lucrări se va
concentra asupra realizării unei evoluții cronologice, deci – iată – plecăm de la unele ipoteze
istorice și ajungem la concluzii de același gen. Frumusețea studiului de față și originalitatea sa
constau în mijloacele sau metodele folosite pentru analiză. Lipsa aproape totală materialului
documentar (de tip istoric și chiar literar) a făcut ca această cercetare să se bazeze – în mare
parte, dacă nu aproape în totalitate – pe surse primare. De aici și dificultatea de a culege și a
trata izvoarele menționate cu instrumentele istoriei literare, care nu prea existau, iar dacă
unele existau, acestea erau insuficiente. Prin urmare, pentru a îmbina istoricul cu esteticul, cu
o analiză adecvată, am apelat la metodele de cercetare calitativă. Despre acestea vom vorbi în
cadrul metodologiei cercetării.
1 George Călinescu, „Tehnica criticii și a istoriei literare”, în Principii de estetică, Editura Fundației pentru Literatură și Artă, 1939, p. 144. 2 Despre care vom vorbi în paginile următoare.
11
După cum precizam mai sus, în ceea ce privește acest capitol specific de istorie literară,
studiile sunt foarte puține și dispersate. Există, bineînțeles, foarte multe referiri – mai ales în
presă – la Cenaclul de luni, dar acesta – după cum o afirm în teză – devine un brand, ceea ce,
din punct de vedere terminologic, este cu totul altceva decât fenomenul istoric în sine. De
aceea, nu putem afirma că sursele referitoare strict la evoluția temporală a Cenaclului de luni
sunt unele bogate, ci dimpotrivă.
Unele mărturii le aflăm la criticul Nicolae Manolescu, coordonatorul cenaclului, în Istoria
critică a literaturii române. 5 secole de literatură3. Cu toate acestea, introducerea pe care o
face profesorul Manolescu în cartea sa nu este nici pe departe o istorie a cenaclului. Doru
Mareș, unul dintre membrii Cenaclului de luni, pune grupul din cadrul acestui club literar în
contextul mai larg al generației 80, în teza sa de licență din 19824. Mai apoi, Radu G. Țeposu
5
tratează și el problema, dar tot la nivel de generație mai degrabă decât de grup. Cu o întârziere
de douăzeci de ani de la scrierea cărții, Ion Bogdan Lefter6
publică ceva ce ar putea fi socotit
cel mai aproape de o istorie, însă – la fel ca în cazurile prezentate – inserează detalii despre
cenaclu într-un ansamblu mai complex. Bineînțeles că mulți dintre membrii Cenaclului de
luni vorbesc despre însemnătatea mișcării, dintre ei, mai programatic scriind pe această temă,
Alexandru Mușina și Mircea Cărtărescu.7
Alte scrieri legate în special de Generația 80 mai
sunt cele ale lui Augustin Doman8
sau, mai recent, Mihail Vakulovski9, însă nici una dintre
aceste cărți nu acordă un spațiu mai larg, nu se oprește asupra momentului pe care eu îl
consider definitoriu pentru nașterea și formarea poeților Generației 80, și anume, Cenaclul de
luni. Lista de mai sus nu este, desigur, una ce pretinde a fi una completă, se poate să fi omis unele
studii care amintesc de Cenaclul de luni sau care vorbesc despre unii dintre membri. Însă
trebuie să precizăm clar că nu aceasta a fost miza cercetării de față. Aici am dorit a ne referi
strict la evenimentul care dă și titlul studiului. Bineînțeles că nu ne-am bazat doar pe surse
3 Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură, Editura Paralela 45, Pitești, 2008. 4 Doru Mareș vorbește despre aceasta în interviul pe care mi l-a acordat, Anexa 10 a acestei lucrări. 5
Radu G. Țeposu, Istoria tragică și grotescă a întunecatului deceniu literar nouă, Editura Cartea Românească, 2006. 6 Ion Bogdan Lefter, Flashback 1985: Începuturile „noii poezii”, Ed. Paralela 45, Pitești, 2005. 7 Alexandru Mușina, Sinapse, Editura Aula, Brașov, 2001; Mircea Cărtărescu, Postmodernismul românesc, Editura Humanitas, București, 1999. 8 Dumitru Augustin Doman, Generația 80 văzută din interior, Editura Tracus Arte, București, 2010. 9 Mihail Vakulovski, Portret de grup cu Generația 80 – Poezia, Editura Tracus Arte, București, 2011.
12
primare obținute personal, ci am apelat și la interviuri sau documente prezentate de terți. Cu
toate acestea, în ceea ce privește istoria Cenaclului de luni, putem afirma cu tărie că am
realizat un prim studiu de istorie literară despre clubul literar menționat.
STRUCTURA ȘI ORGANIZAREA TEZEI
Studiul nostru este împărțit în patru capitole, precedate de o introducere teoretică și urmate de
anexe, care cuprind mai multe mărturii pe baza cărora ne-am desfășurat cercetarea.
În introducerea teoretică am încercat să prezentăm metodele și tehnicile de cercetare
calitativă folosite, dar și felul în care acestea au fost îmbinate în cadrul lucrării cu tehnicile de
istorie literară. Am încercat să subliniem faptul că o cercetare calitativă, cu toate etapele sale,
nu este neapărat o unealtă sociologică, ci poate fi folosită foarte bine în diferite științe
umaniste, printre care și în literatură. În orice caz, demonstrația a avut ca rezultat un capitol de
istorie literară.
În primul capitol, intitulat, Membrii Cenaclului de luni în Arhivele Securității, ne-am propus
să realizăm o analiză a prezenței membrilor Cenaclului de Luni în dosarele aflate la arhivele
CNSAS, atât în dosare personale, cât și ale altor persoane, apropiate lor, sau în dosare de
grup. Scopul nostru a fost acela de a cerceta îndeosebi legăturile acestor scriitori cu Cenaclul
de Luni privite prin ochii Securității. Chiar dacă nu există în arhive un dosar special al
Cenaclului (ceea ce este considerat ciudat de către mai mulți foști membri și de către alți
cercetători cu care am discutat, unii chiar angajați ai CNSAS, dar se mai speră la deschiderea
dosarelor de universități, care nu le-au parvenit încă), Cenaclul de Luni este menționat destul
de des atât în dosare de Fond Documentar, cât și în dosare personale.
Din acest capitol reiese clar faptul că dosarele existente ale membrilor Cenaclului de Luni
constituie surse foarte valoroase de informații nu numai pentru cercetarea de față. Ele dau o
notă oficială istoriei pe care am conturat-o aici, istorie care a fost construită în special pe baza
mărturiilor participanților și a membrilor intervievați. Mai mult decât atât, credem că există
elemente de noutate care nu pot fi trecute cu vederea – după cum sunt informațiile din
declarațiile unui Viorel Abălaru/ Padina, după cum sunt fișele întocmite de Inspectoratele
Județene și de către Serviciul de Securitate al Municipiului București – elemente care vor
ajuta la o mai bună înțelegere nu numai a fenomenului, ci și a epocii în care acesta a avut loc.
13
În ceea ce privește întreaga lucrare, credem că am reușit să schițăm un fundal pentru existența
Cenaclului de Luni, aducând dovezi din epocă despre viața cultural – artistică în perioada
comunistă și creionând cadrul în care acesta și-a desfășurat activitatea. Am realizat și o
argumentație pentru ce însemnau atunci un organ de conducere a vieții literare, precum era
Uniunea Scriitorilor, ce erau cenaclurile și după ce reguli trebuia să funcționeze. Chiar mai
mult, am arătat în ce condiții a apărut Cenaclul de Luni și ce dificultăți a întâmpinat în nevoia
de a se manifesta. Fără pretenția ca această cercetare să fie considerată una exhaustivă, cred că
am epuizat sursele de informare care există la momentul actual în arhivele CNSAS.
În cel de-al doilea capitol, intitulat, Istoria Cenaclului de luni refăcută din interviuri cu
membrii săi, am folosit un alt tip de analiză – una tematică – ce s-a concentrat pe datele
obținute în urma mărturiilor a douăzeci de participanți la Cenaclul de luni, plus cea a lui
Mircea Martin, profesorul coordonator al cenaclului Universitas. Această analiză tematică a
unor interviuri sau mărturii individuale va fi completată de analiza a două discuții de grup,
care au avut loc în anii 1990 și 2008. Am folosit cincisprezece interviuri realizate personal10
,
paisprezece dintre ele cu membri ai Cenaclului de luni, unul – cu Mircea Martin, informații
din arhiva personală de interviuri a lui Matei Vișniec11
, mărturii din interviuri realizate de
Mihail Vakulovski12
, dar și din diverse cărți ale membrilor sau alte cărți de interviuri13
. Am împărțit cercetarea din cadrul acestui capitol în paisprezece teme, pe care le-am analizat
separat, fiecare dintre acestea începând printr-o introducere – în care am enunțat scopurile – și
încheindu-se cu acele concluzii pe care le-am considerat utile pentru fiecare temă. În cadrul
analizei, am încercat să prezint opiniile membrilor, pe parcurs am emis anumite ipoteze, iar în
final am ajuns la concluzii personale, pornind de la aceste ipoteze. Concluziile fiecărei teme
în parte alcătuiesc un corp solid de informații, care au ajutat la verificarea datelor obținute din
mărturii. Am început cu preliminariile, perioada de tatonări pentru debutul cenaclului – anii
1975 – 1976 – începutul lui 1977 – și am ajuns la anii de după închiderea Cenaclului de luni,
la perioada migrării către alte cenacluri. Printre teme, pot aminti: cele legate de prima ședință,
locație, frecvența întâlnirilor, numărul de participanți, o teorie personală a cercurilor de
influență din cenaclu, perioada debuturilor, antologiile, publicarea în presa vremii, moda sau
10 Am realizat interviuri (care vor fi anexate acestei lucrări) cu – în ordinea citării: Radu Călin Cristea, Călin Vlasie, Traian T. Coșovei, Ion Bogdan Lefter, Florin Iaru, Romulus Bucur, Alexandru Mușina, Bogdan Ghiu, Magda Cârneci, Doru Mareș, Romulus Brâncoveanu, Ioan Buduca, Mircea Martin, Eugen Suciu și Daniel Pișcu. 11 Pe care am obținut-o prin bunăvoința acestuia, în format de fișiere Word, prin intermediul poștei electronice. 12 Mihail Vakulovski, Portret cu Generația 80 (interviuri), Ed. Tracus Arte, București, 2011. 13 Cum este cazul cărții lui Dumitru Augustin Doman, Generația 80 văzută din interior, Editura Tracus Arte, București, 2010.
14
trendul în care se scria poezie, influențe asupra acesteia, președinții studenți ai cenaclului,
coordonatorul, participarea Securității și rolul ei în viața cenaclului, rolul comunismului în
viețile membrilor, închiderea cenaclului și diversele încercări de continuare, dar și analiza
celor două discuții de grup.
Dincolo de metodele folosite, merită să vorbim și despre istoria propriu – zisă ce se
conturează, începând cu primul capitol. Astfel, am încercat să prezint situația de ansamblu, să
schițez un fundal pentru ceea ce se întâmplă în epocă, atât în ce privește the big picture –
regimul și coordonatele sale –, cât și imaginea mai concentrată, a Cenaclului de luni. Am
vorbit despre felul în care trebuia să fie organizate principalele instituții cu care ne întâlnim în
această lucrare – Uniunea Scriitorilor, dar și cenaclurile – pentru ca apoi să mă opresc asupra
felului în care erau descrise persoanele ce aveau legătură cu Cenaclul de luni în Arhiva de
Fond Documentar. În continuare, am restrâns aria de căutare la persoane care aveau legături –
într-un fel sau altul – cu membrii Cenaclului de luni, printre scriitorii care – în marea lor
majoritate – erau deja membri ai Uniunii. O următoare fază a însemnat cercetarea dosarelor
personale (cele care există momentan) ale membrilor Cenaclului de luni – dintre care am avut
acces la nouă mape în care erau incluse mai multe volume sau chiar și dosare de colaborator
alături de cele de urmărire informativă.
Istoria Cenaclului de luni începe – în acest fel – cu destul de mult timp înainte de prima
ședință a acestuia, din 3 martie 1977. Ea este legată și de faptul că numai un singur membru și
coordonatorul vor fi – până la închiderea cenaclului – membri ai Uniunii Scriitorilor. Acest
aspect este unul foarte important, după cum am subliniat și în capitolul anterior, deoarece
neapartenența la Uniune le-a oferit posibilitatea de a evita contactele multiple cu Securitatea.
Dacă am privi lucrurile din perspectiva discursului legat de avantajele din anii 1960 – 1970 de
a fi membru al U.S.R., atunci ar putea fi considerată drept paradoxală afirmația de mai sus.
Însă pentru poeții anilor 1980 – în opinia noastră – a fost un avantaj faptul că nu au evoluat ca
membri ai Uniunii mai sus amintite. Mai departe, un alt avantaj a fost acela că – indiferent de
regulile și regulamentele care veneau de la centru – Nicolae Manolescu a păstrat Cenaclul de
luni în afara limitelor impuse cenaclurilor obișnuite în epocă. Regulamentele prezentate în
capitolul anterior ne fac să înțelegem de ce lumea era foarte circumspectă când venea vorba
despre așa ceva (și avem exemplul, pe care îl voi prezenta în acest capitol, al lui Călin Vlasie,
ce a refuzat, după cum mărturisește, cererea de a alcătui și a se supune unui regulament).
Notele informative din diferitele dosare personale sau de obiectiv, de grup, ne ajută să
creionăm istoria destul de zbuciumată a membrilor cenaclului. Avem la îndemână exemplul
15
lui Alexandru Mușina și a navetei care l-a afectat foarte mult, navetă și condiții despre care
vorbește cu mai mulți prieteni și apropiați din țară (iar notele reproduc aceste discuții). Avem
și cazurile extreme, cum este cel al lui Viorel Padina (Abălaru), care reprezintă și el un anumit
nivel de paradoxal. Aceasta pentru că tânărul Padina încearcă o existență în care să nu
negocieze cu sistemul, ci dimpotrivă, este un exemplu de teaser, de persoană care testează,
cumva, limitele până la care îi este permis să acționeze împotriva regimului. Pe lângă aceste
exemple, mai avem și cel al pelerinei de ploaie Nicolae Manolescu, despre care ajungi la un
punct în care nu mai știi ce să afirmi. Dosarul de colaborator nu este unul concludent, însă
poate justifica o anumită poziție de inaccesibilitate pe care o ocupă în epocă. El este foarte
contestat, însă – în același timp – nu are dosar de urmărire informativă datând din anii 1980 și
nici nu este pedepsit mai drastic când ia atitudine împotriva sistemului. La fel, îi apără cât de
mult poate (atât ad intra cât și ad extra cenaclu) pe tinerii săi colegi, îl scapă pe Viorel Padina
din închisoare, nu pățește nimic, însă nici nu are foarte mari beneficii de pe urma sistemului.
De aceea, credem că i se potrivește foarte bine descrierea de pelerină de ploaie, nefiind scopul
acestei cercetări descoperirea altor detalii în ceea ce-l privește. În continuare, avem și alte
posibilități de colaboratori chiar din mijlocul cenacliștilor, avem destul de mulți urmăriți
informativ, chiar și unii care nu au dosar deloc.
Toate aceste date contribuie la o istorie destul de detaliată a Cenaclului de luni. Până aici nu
am stabilit numai fundalul – cum ar putea părea că am afirmat mai sus – ci am mers mai
departe, oferind date importante – și, deopotrivă, interesante – despre anii de existență ai
Cenaclului de luni. A urmat, în acest capitol, o și mai mare detaliere, o încercare de a
surprinde nu numai evoluția cronologică a acestui club literar, ci și relațiile dintre membri,
atmosfera din cadrul cenaclului, relația dintre realitatea din interior și cea din exteriorul
acestei mișcări, dar și multe alte aspecte – în opinia noastră – foarte interesante. Și această
analiză tematică se vrea una circulară, în sensul că am pornit de la mărturiile personale,
pentru a ajunge la unele acceptate aproape unanim în cadrul grupului. Informațiile ce s-au
verificat prin compararea unora cu celelalte, oferite de alți membri în interviuri, au putut fi din
nou măsurate prin suprapunerea cu opinia colectivă din cadrul discuțiilor de grup. În felul
acesta – credem noi – reconstrucția evenimentului este una validă, verificabilă și chiar solidă.
În capitolul al treilea, intitulat, Membrii Cenaclului de luni în presa studențească a vremii
(1977 – 1983), am încercat să realizez o arhivă cu evoluția membrilor cenaclului în presa
studențească a vremii pe perioada cât acesta a existat ca eveniment per se. Se poate argumenta
faptul că și după 1983 sau 1984, numele membrilor au rămas sub acest brand. Totuși, aici ne
16
referim strict la o evoluție și pe plan publicistic atâta timp cât a existat Cenaclul de luni. Ni se
pare foarte important să urmărim participarea lor activă și la viața publicistică, cu toate că –
de mai multe ori – ei preferă să fie legați mai degrabă de Cenaclul de luni, decât de un alt fel
de reviste. Preferă acea revistă vorbită, unora pe hârtie, datorită, poate, și feedbackului
imediat pe care îl primeau în cadrul cenaclului. Considerăm că apariția lor în presa
studențească a vremii, dar nu numai, este la fel de importantă.
După cum am spus, în acest capitol am realizat o arhivă cu articolele publicate de ei în presa
studențească a epocii. Avem aici în vedere atât revistele bucureștene, cât și cele din țară.
Considerăm că – indiferent de numele său – revista Convingeri comuniste a constituit un
atelier destul de valoros pentru – după cum vom vedea – foarte mulți dintre membri. Urmează
revistele Amfiteatru și Viața Studențească. În ce privește aceste două publicații, am dori să
precizăm faptul că – în urma cercetării în Biblioteca Academiei – am decis să ne concentrăm
doar asupra revistei Amfiteatru. Principalul motiv a fost acela că în Viața studențească nu prea
au fost publicate articole ale tinerilor din Cenaclul de luni. Un al doilea motiv ar fi deosebirea
dintre cele două reviste afiliate, cumva, una celeilalte, Amfiteatru fiind un fel de supliment
cultural lunar al Vieții studențești. Din această cauză, în cea de-a doua – un săptămânal – nu
găsim foarte multe articole de interes, pe când, în prima avem un cu totul alt profil. Ne oprim
aici cu această comparație/ justificare. Am ales, apoi, să întocmim o arhivă a articolelor
publicate de și despre membrii Cenaclului de luni în revista clujeană Echinox. O altă
publicație importantă pe care am ales să o studiem a fost Opinia studențească, de la Iași (din
nou, aici am decis între Dialog și Opinia). De la Timișoara, am ales revista Forum studențesc,
drept una dintre cele mai importante publicații studențești ale vremii.
Pentru a nu ne opri aici și pentru a lua în considerare și două publicații cu o răspândire mult
mai largă, dar opuse ca tendințe, din presa – de data aceasta – adultă, am alcătuit o arhivă a
articolelor de și despre membrii Cenaclului de luni din Săptămâna culturală a capitalei și
România literară. Prin acestea, cred că am reușit să întregim tabloul Cenaclului de luni și al
membrilor săi în presa (un pic mai mult decât) studențească a perioadei. Este – sperăm –
evident faptul că am ales cele două publicații adulte și datorită implicațiilor pe care le-au avut
în realizarea unei publicități a Cenaclului de luni. Fie că a fost una pozitivă – cum s-a
întâmplat de cele mai multe ori în România literară, fie că a fost una negativă – iar aici este
bine cunoscut rolul Săptămânii, cu ai săi crainici, Eugen Barbu, Corneliu Vadim Tudor, dar și
Dan Ciachir și Adrian Păunescu, publicitatea a contat.
17
Trebuie să menționăm un alt lucru important, și anume acela că am încercat realizarea unei
arhive inedite, în sensul că nu am semnalat numai articolele și autorii lor, ci – acolo unde am
considerat necesar – am prezentat și părți din acestea, dar și comentarii personale legate de
subiectele lor. Din nou, am dori să subliniem faptul că nici această parte a cercetării nu s-a
dorit a fi una exhaustivă, ci doar un mijloc spre reconstrucția unei istorii a cenaclului.
De aceea, capitolul al patrulea, intitulat O istorie a Cenaclului de luni, reprezintă nu numai
cronologia existenței cenaclului, ci și concluziile acestei lucrări. Unul dintre scopurile
cercetării noastre a fost acela de a realiza o reconstrucție a evoluției cronologice a Cenaclului
de luni. Ne referim aici la stricta povestire a istoriei Cenaclului de luni sub forma unei
cronologii. Această întreprindere este una total originală și a avut ca scop realizarea unui
demers coerent bazat pe cercetarea din cele trei capitole anterioare. Am încercat să refacem
existența Cenaclului de luni din perioada preliminariilor până în faza de închidere, dar și în
etapa ascunderii de Securitate sub masca cenaclului Rapid. Trebuie să precizăm faptul că
această reconstrucție a noastră se va baza pe datele oferite anterior în lucrare, de aceea nu am
mai citat, ci efectiv am făcut o povestire care credem că are o mare coerență internă.
Ținând cont de premisele de la care a pornit cercetarea noastră, considerăm scopul său
îndeplinit. Prin metode de comparare a datelor, pe care le vom prezenta mai jos, am realizat o
istorie a Cenaclului de luni.
OBIECTIVELE CERCETĂRII. IMPORTANŢA PREZENTULUI STUDIU
Principalul obiectiv al cercetării noastre a fost realizarea unui prim studiu de istorie literară –
echivalentul unei monografii – legat de Cenaclul de luni. O asemenea cercetare nu a mai fost
realizată, în ciuda eforturilor unora dintre membrii cenaclului de a aduna cât mai multe date
despre existența acestui club literar. Împărțită în trei capitole de analiză a datelor și unul de
sinteză și concluzii, cercetarea și-a atins – în opinia noastră – acest obiectiv.
Printre obiectivele secundare pe care am dori să le menționăm aici sunt toate cele enunțate în
titlurile temelor alese spre analiză în cadrul capitolului al doilea (ce pot fi observate în
Cuprinsul înfățișat mai sus). Ar fi necesar să subliniem importanța realizării unei teorii a
cercurilor de influență/ de participare în cenaclu, ce poate fi găsită tot în acest capitol al
doilea. Un alt obiectiv important a fost acela al analizei documentelor aflate în Arhivele
18
Securității. Considerăm utilă și avenită și îndeplinirea unui alt obiectiv, și anume, arhiva
inedită ce se află în capitolul al treilea.
Îndeplinirea obiectivelor prezentate aici face ca această lucrare să își demonstreze nu numai
utilitatea în cadrul istoriei literaturii române, ci și importanța în sine. Pe lângă faptul că
reprezintă un prim studiu concentrat doar pe existența Cenaclului de luni, cercetarea aceasta
are încă o serie de puncte forte. Ea folosește aproape în exclusivitate surse primare, realizându-
se aici analiza, atât a unor documente sociale primare (note informative, rapoarte, transcrieri
ale unor scrisori și convorbiri telefonice, dar și articole din presa vremii), cât și a unor mărturii
personale ale membrilor Cenaclului de luni. Prin compararea acestor informații obținute, am
realizat un capitol de istorie, de reconstrucție cronologică a existenței unui eveniment foarte
important pentru literatura (cel puțin română) contemporană.
METODOLOGIA CERCETĂRII
Am afirmat mai sus că studiul nostru este unul inedit nu numai din punctul de vedere al
rezultatelor, ci și din cel al metodelor folosite. Am încercat aici îmbinarea tehnicilor de istorie
literară cu cele sociologice. Am putea spune că am folosit aceste tehnici din științele socio–
umane în scopuri literare. Aceasta are legătură în special cu întinderea și complexitatea
cercetării de față. Deoarece am dorit a face o istorie a evoluției Cenaclului de luni, dar și a
dezvoltării membrilor acestuia în interiorul său, după cum spuneam mai sus, metodele și
resursele istorice și de istorie literară s-au dovedit insuficiente. Aceasta, în primul rând, pentru
că nu există documente nici oficiale, nici personale care să descrie întâlnirile sau participanții
la cenaclu, nici din acea perioadă, nici din perioada imediat următoare. În al doilea rând, am
fost în imposibilitatea de a folosi unele măsurători istorice exacte pentru că nu s-a păstrat nici
un fel de jurnal sau vreun alt fel de arhivă a cenaclului. Nu există nici măcar un dosar oficial
de obiectiv pentru Cenaclului de luni. Din aceste cauze, am ales să folosim și un alt tip de
metode, utilizate și ele în cercetările umaniste, dar mai degrabă în sociologie și științele
sociale.
Trebuie să mai precizăm că lucrarea noastră a plecat de la general la particular, de la colectiv
la individual și de la complex la simplu, încercând să parcurgem acest traseu nu numai în
cercetarea propriu-zisă, dar și în ceea ce privește prezentarea metodelor pe care le-am folosit.
În același timp, am dori să subliniem că nu s-a dorit a fi o cercetare exhaustivă, ci dimpotrivă.
19
După cum o subliniază chiar și definițiile metodelor calitative folosite, este una care dorește
să construiască ipotezele pe parcurs și să ajungă la o teorie, în cazul nostru, la o istorie, o
cronologie. Este vorba despre o simplă analiză a unor documente, evenimente și fapte, spre
redarea cu o cât mai mare fidelitate a unor momente din viața unor indivizi, dar și mai
important, din viața unui grup.
Am realizat, astfel, o cercetare calitativă, cu tehnicile și instrumentele sale. După cum afirmă
sociologul Alex Mucchielli, „o metodă calitativă este o succesiune de operații și de
manipulări tehnice și intelectuale pe care un cercetător la aplică unui obiect sau unui fenomen
uman în scopul de a-i extrage semnificațiile pentru el și pentru ceilalți oameni. Într-o metodă
calitativă distingem în mod clasic faza de culegere și faza de tratament al datelor.”14
Faza de
culegere a datelor în cadrul cercetării noastre s-a derulat în trei etape. Prima etapă – care va
constitui și un prim capitol – a fost cea a cercetării în Arhivele CNSAS. Aceasta a fost
derulată pe un număr de peste o sută de dosare de fond documentar, dosar de obiectiv, dosare
personale de urmărire informativă, dar și dosare de colaborare cu Securitatea comunistă, ce a
privit nu numai perioada 1977 – 1983, ci și anii imediat următori, până în 1989. A doua etapă
a culegerii datelor au constituit-o interviurile cu membrii Cenaclului de luni. Unele au fost
realizate personal (în acest scop am realizat interviuri cu majoritatea membrilor fondatori și
membri ai nucleului dur al cenaclului – termen pe care l-am explicat în capitolul dedicat
acestei analize), altele, preluate din diverse documente din epocă sau contemporane. Alte
mărturii am aflat în cărți scrise chiar de unii dintre membri. În continuare, am realizat analiza
tematică a acestora (aici îmbinând cele două faze, aceea de culegere și cea de tratament
definite mai sus). O a treia etapă de culegere a datelor a constituit-o analiza în special a presei
studențești a epocii15
, dar și a unor reviste culturale în care au publicat sau s-a vorbit despre
membrii Cenaclului de luni ori despre generația lor. Am apelat la acest fel de cercetare, una calitativă, deoarece am considerat că îndeplinește nu
numai criteriile științifice necesare unei cercetări în domeniul umanist, în speță, cel de istorie
literară, dar și rigorile cerute de un subiect de o asemenea importanță și anvergură. O
cercetare cantitativă, care se bazează pe cifre, pe date clare și pe documente oficiale și are
pretenția unor rezultate cuantificabile este, în aparență, una preferabilă, deoarece rezultatele
14 Alex Mucchielli, coord., Dicționar al metodelor calitative în științele umane și sociale, trad. de Veronica Suciu, Polirom, 2002, p. 36. 15
Mă refer aici în special la revistele studențești, Convingeri comuniste, Echinox, Dialog, Opinia studențească, Amfiteatru, Forum studențesc, dar și la reviste de literatură adultă, cum ar numi-o Ion Bogdan Lefter, gen România literară, sau dintre cele aservite sistemului, cum era Săptămâna culturală a capitalei.
20
sunt unele cu o marjă mai mică de eroare. Cu toate acestea, în cazul nostru, nu este posibilă
realizarea unei astfel de cercetări. Aici, o cercetare calitativă nu numai că se dovedea mai
folositoare și mai productivă, dar era chiar necesară. Condițiile cercetării impuneau folosirea
unor metode calitative, deoarece, așa cum am subliniat mai sus, în acest caz nu am avut parte
de documente oficiale, de date sau cifre exacte. Aici a fost vorba doar despre documente
privind viețile unor oameni sau evoluțiile unor instituții, legate cumva de Cenaclul de luni,
mărturii din presa vremii și alte mărturii personale ale membrilor grupului respectiv. Cu toate
acestea, ne-am aflat în situația fericită de a face o cercetare asupra unui fenomen uman, nu a
unui obiect științific, asupra nașterii și evoluției unui grup care constituie un punct maxim de
interes în istoria literaturii române. Chiar dacă existența Cenaclului de luni a fost de multe ori
marcată și amintită, nu există până acum – din câte știm – o cercetare amănunțită și un istoric
al evoluției acestui club literar și a membrilor săi. De aceea, considerăm că punerea în lumină,
prin multiple metode de cercetare calitativă, a principalelor aspecte legate de nașterea,
dezvoltarea și închiderea cenaclului era una necesară. Pentru aceasta, am apelat la o
combinare a metodelor de culegere a datelor. „În contextul discuției despre combinarea
metodelor de culegere a datelor, vorbim despre triangulație metodologică. Astfel, în una și
aceeași cercetare putem folosi mai multe tehnici ale aceleiași metode (triangulație în cadrul
metodei) pentru culegerea aceluiași tip de date.”16
Astfel, am folosit interviurile individuale și
discuțiile de grup, plus documentele sociale tip dosare CNSAS și articole din presa vremii. De
aici, o comparație s-a realizat la nivelul interviurilor individuale, o alta la nivelul individual/
grup, iar o a treia, între interviuri și documentele sociale adunate – în cazul nostru, informații
despre prezența membrilor Cenaclului de luni în presa studențească a vremii, dar și
documentele CNSAS. În urma acestor comparații, deci în urma triangulației, am scris un
capitol conclusiv în care am realizat o cronologie a desfășurării Cenaclului de luni.
Ceea ce credem că merită subliniat legat de cercetarea calitativă, este faptul că, „în final, teza
sau raportul de cercetare se inserează într-un spațiu al dialogului descoperirii și validării
proceselor, nu într-o logică a probelor”.17
Ținem să subliniem acest ultim aspect, care ni se
pare deosebit de important și relevant, deoarece și în cazul de față considerăm că au fost
importante descoperirea informațiilor și realizarea unui dialog de idei, validarea întregului
proces și nu dovedirea prin probe care să aibă pretenția că nu pot fi tăgăduite.
16Florentina Scârneci, Îndrumar de cercetare calitativă în științele socio-umane, Editura Universității Transilvania, Brașov, 2007, p. 68. 17 Septimiu Chelcea, Metodologia cercetării sociologice – Metode cantitative și calitative, ediția a doua, Editura Economică, București, 2004, p. 79.
21
Mergând mai departe și referindu-ne strict la tehnicile de cercetare calitativă folosite, pot
spune că am utilizat atât metode de istorie orală, cât și metode tip povestea vieții, însă nu ne-
am identificat întru totul cercetarea cu nici una dintre cele două tipologii. O explicație mai pe
larg a acestor metode se află în partea introductivă a lucrării. Următoarele tehnici folosite fac
parte și din istoria literaturii, de aceea doar le vom preciza, și anume interviurile și
monografia.
Iată, așadar, că metodele folosite au fost unele aparținând ambelor domenii precizate mai sus.
Scopul de a realiza un studiu nu numai valoros, dar și valid ori verificabil din punct de vedere
documentar ne-a cerut adoptarea unor măsuri cel puțin diferite. Iar partea aceasta de cercetare
calitativă ne-a oferit mijloacele.
VALIDAREA IPOTEZELOR
Afirmam mai sus, cel puțin printre rânduri, că rezultatele sunt valide doar prin verificare. De
aceea, am recurs la unele mijloace – considerăm noi – potrivite pentru aceasta. Dintre metodele de validare a ipotezelor și rezultatelor pe care le-am obținut am putea
menționa compararea datelor și coroborarea. Compararea informațiilor obținute în interviuri
și coroborarea datelor obținute sunt procese foarte importante în analiză. Și în acest fel se
asigură comunitatea științifică – și nu numai – de validitatea și caracterul puternic al
reconstrucției întreprinse pe baza acestora. Verificările periodice dau încredere în primul rând
cercetătorului. Pentru noi, coroborarea și persuasiunea au constituit un criteriu principal atât
în analiza tematică a interviurilor, cât și în reconstrucția cronologică întreprinsă pe baza
tuturor datelor colectate. Faptul că mai multe persoane spun același lucru, chiar dacă în feluri
diferite, apoi documentele sociale o confirmă, arată că respectiva afirmație este validă. Alte
două metode de care am ținut cont au fost saturația și completitudinea. A fost important
faptul că ne-am oprit din colectarea de date atunci când am ajuns la saturație (dacă
informațiile pe care le obții se repetă și nu mai prezintă relevanță, înseamnă că ai atins acest
punct). Constituie un pas important în cercetare să realizezi acest lucru și să ții cont de el.
Orice alt demers dincolo de punctul respectiv este un efort în plus, lipsit de relevanță și
consumator de timp. Completitudinea este un termen înrudit cu cel de saturație sau saturare
și se referă la sentimentul că datele obținute sunt complete în măsura în care nu se mai pot
obține informații în plus. Acest lucru pornește de la faptul că, atunci când se ajunge la punctul
22
de saturație, trebuie înțeles că datele sunt maximumul ce a putut fi obținut și nici un alt
demers nu va aduce cu sine ceva nou. Revenind la termenul de triangulare sau triangulație, pe care l-am abordat mai sus, acesta se
referă la „compararea diferitelor tipuri de date (de ex. cantitative și calitative) și diferitelor
metode (de ex. observația și interviul) pentru a vedea dacă se completează unele pe altele.
Această formă de comparare numită triangulare (triangulatio – n.tr.) provine din manevrele
de navigație cu ajutorul cărora se căuta plasarea corectă în spațiu a unui obiect.”18
Credem că
am subliniat și mai sus că și în cazul cercetării noastre s-a realizat verificarea prin această
metodă sau prin această comparare a diverselor metode folosite.
Dincolo de aceste criterii de validare a datelor, am mai dori să precizăm că, „într-un studiu
calitativ, în special într-un interviu de tip povestea vieții… ar fi cel mai bine să suspendăm
supozițiile teoretice până la finalizarea interviului și să observăm atunci dacă și ce teorie
decurge din poveste. Dacă vrem ca studiul să fie cât mai valid posibil, teoria potrivită va
decurge chiar din aceasta.”19
Vrem doar să subliniem că a fost important și pentru cercetarea
noastră să construim teoria pe parcurs și să nu ne lăsăm influențați de diferitele opinii sau
chiar teorii mai mult sau mai puțin în fașă pe care ni le-au prezentat membrii cenaclului.
Important credem că este să te implici, însă implicarea să se oprească acolo unde trebuie să
dai dovadă de obiectivitate. și anume în momentul analizei. Se vorbește foarte mult în jur
despre îndrăgostirea cercetătorului de obiectul cercetării sale, iar în cazul cercetării calitative
acest pericol este unul evident. Este, însă, foarte important să te detașezi, chiar dacă trebuie să
treci totul printr-un filtru personal, printr-o analiză care, până la urmă, este una subiectivă, și
să privești lucrurile la rece.
CONTRIBUŢII PERSONALE LA CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ
Dincolo de utilizarea unor metode de istorie literară combinate cu cele specifice sociologiei,
aparținând câmpului cercetării calitative, spre realizarea unei istorii a Cenaclului de luni,
putem spune că mai există și alte contribuții personale la această cercetare. Una dintre ele ar fi
cercetarea realizată atât pe arhivele Securității, cât și în Biblioteca Academiei, legată de presa
18 David Silverman, Interpretarea datelor calitative – Metode de analiză a comunicării, textului și interacțiunii, traducere de Adela Toplean, Iași: Polirom, 2004, p. 256. 19 Robert Atkinson, Povestea Vieții – Interviul, traducere de Sebastian Năstuță, Iași: Polirom, 2006, p. 115.
23
vremii. Acest studiu a avut ca rezultate realizarea unei arhive din documente CNSAS și
analiza acesteia, dar și a unei arhive inedite din presa – mai ales studențească – a vremii.
Teoria cercurilor de influență/ de participare din cadrul Cenaclului de luni este încă o
contribuție personală spre înțelegerea fenomenului analizat. Analiza tematică a interviurilor a
fost o altă abordare ce constituie o contribuție personală în cadrul acestei cercetări. Mai mult
decât atât, întreaga lucrare constituie o primă descriere amănunțită a acestui moment din
istoria literaturii române.
LIMITE ŞI PROPUNERI PENTRU EXTINDEREA CERCETĂRII ÎN VIITOR
Între limitele unei astfel de abordări se numără acelea că, în primul rând, deși o cercetare de
istorie literară, rezultatele sale nu pot fi cuantificate. Vor putea exista întotdeauna îndoieli cu
privire la veridicitatea și verosimilitatea informațiilor obținute (cel puțin în ceea ce privește
interviurile). Dincolo de aceste îndoieli, scopul cercetării de față nu a fost niciodată acela de a
obține Adevărul. În al doilea rând, unii cercetători ar putea considera că se putea aborda
problema și dintr-un alt unghi – acela și al unei analize a poeziei cenacliștilor de luni. Din
nou, acesta nu a constituit unul dintre scopurile noastre. Se mai poate pretinde că datele
obținute de la CNSAS nu au fost unele complete. Am menționat și mai sus faptul că acesta
este stadiul actual al informațiilor existente în arhivele Securității.
De aici pornește și planul de extindere al cercetării în viitor. În speranța că va fi găsit un dosar
de obiectiv al Cenaclului de luni, datele de la CNSAS pot oferi un prilej de realizare a unei
cercetări mai amănunțite. Un alt orizont de extindere a cercetării ar fi aflarea unor documente
personale, de tip jurnal, scrisori ori altele de genul acesta, care să dea o mai bună perspectivă
asupra evenimentului.
În concluzie, cercetarea noastră a surprins un moment din istoria literaturii române, pe care a
încercat să îl reconstituie cât de bine s-a putut la ora actuală. Analizele de mai multe feluri,
asupra datelor din Arhivele Securității, a datelor obținute din mărturiile membrilor, dar și a
celor din presa vremii, au dus la unele rezultate cel puțin interesante și utile, dacă nu
importante. Acea istorie realizată în final certifică faptul că studiul a realizat ce și-a propus,
prin compararea informațiilor din cele trei capitole precedente. O privire mai amănunțită
asupra fenomenului rămâne la latitudinea unor cercetări ulterioare.
24
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
Cărți Atkinson, Robert, Povestea Vieții – Interviul, traducere de Sebastian Năstuță, Iași,
Polirom, 2006
Blanchet, Alain, Gotman, Anne, Kaufmann, Jean-Claude, Ancheta și metodele ei:
chestionarul, interviul de producere a datelor, interviul comprehensiv, prefață de
Elisabeta Stănciulescu, Iași: Polirom, 1998.
Bodiu, Andrei, Direcția ‘80 în Literatura Română, Ed. Paralela 45, Pitești, 2000.
Călinescu, George, Principii de estetică, Editura Fundației pentru Literatură și Artă, 1939.
Chelcea, Septimiu, Metodologia cercetării sociologice – Metode cantitative și calitative,
ediția a doua, Editura Economică, București, 2004. Cărtărescu, Mircea, Postmodernismul românesc, Editura Humanitas, București, 1999.
Doman, Dumitru Augustin, Generația 80 văzută din interior, Editura Tracus Arte,
București, 2010.
Lefter, Ion Bogdan, Flashback 1985: Începuturile „noii poezii”, Ed. Paralela 45,
Pitești, 2005.
Lefter, Ion Bogdan, O Oglindă Purtată de-a Lungul unui Drum, Ed. Paralela 45,
Pitești, 2010.
Lefter, Ion Bogdan, Puzzle cu noul val, Addenda la falsul tratat de poezie Flashback 1985,
Ed. Paralela 45, Pitești, 2005.
Lefter, Ion Bogdan, Vlasie, Călin (coord.), Nicolae Manolescu 70, Ed. Paralela 45, 2009. Manolescu, Nicolae, Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură, Editura
Paralela 45, Pitești, 2008.
Mucchielli, Alex, coord., Dicționar al metodelor calitative în științele umane și sociale, trad.
de Veronica Suciu, Polirom, 2002.
25
Mușina, Alexandru, Sinapse, Editura Aula, Brașov, 2001. Mușina, Alexandru, Poezia – teze, ipoteze, explorări, Brașov, Ed. Aula, 2008.
Țeposu, Radu G., Istoria tragică și grotescă a întunecatului deceniu literar nouă, Editura
Cartea Românească, 2006.
Scârneci, Florentina, Îndrumar de cercetare calitativă în științele socio-umane, Editura
Universității Transilvania, Brașov, 2007.
Silverman, David, Interpretarea datelor calitative – Metode de analiză a comunicării,
textului și interacțiunii, traducere de Adela Toplean, Iași: Polirom, 2004.
Vakulovski, Mihail, Portret de grup cu Generația 80 – Poezia, Editura Tracus Arte,
București, 2011. Vakulovski, Mihail, Portret de grup cu Generația 80 – Interviuri, Editura Tracus Arte,
București, 2011.
Reviste Amfiteatru, anul X, 1975, numerele 1 (109) – 12 (120). Amfiteatru,
București, anul XI, 1976, 1 (121) – 12 (132). Amfiteatru, București,
anul XII, 1977, 1 (133) – 12 (144). Amfiteatru, București, anul XIII,
1978, 1 (145) – 12 (156). Amfiteatru, București, anul XIV, 1979, 1
(157) – 12 (168). Amfiteatru, București, anul XV, 1980, 1 (169) – 12
(180). Amfiteatru, București, anul XVI, ianuarie 1981, 1 (181) – 12
(192). Amfiteatru, București, anul XVII, ianuarie 1982, 1 (193) – 12
(204).
Amfiteatru, București, anul XVIII, ianuarie 1983, 1 (205) – 12 (216).
Amfiteatru, București, anul XIX, ianuarie 1984, 1 (217) – 12 (228).
Contrapunct, nr. 3/ 1990.
Convingeri comuniste, București, 1976, 1 (10) – 5 (14).
26
Convingeri comuniste, București, 1977, 1 (15) – 3 (17).
Convingeri comuniste, București, 1978, 1 (18) – 5 (22).
Convingeri comuniste, București, 1979, 1 (23) – 6 (28).
Convingeri comuniste, București, 1980, 1 (29) – 3 (31).
Convingeri comuniste, București, 1981, 1 (32) – 5 (36).
Convingeri comuniste, București, 1982, 1 (37) – 4 (40).
Convingeri comuniste, București, 1983, 1 (41) – 6 (46).
Convingeri comuniste, București, 1984, 1 (47) – 4 (50).
Convingeri comuniste, București, 1985, 1 (51) – 6 (56).
Convingeri comuniste, București, 1986, 1 (57) – 6 (62).
Convingeri comuniste, București, 1987, 1 (63) – 8 (70).
Convingeri comuniste, București, 1988, 1 (71) – 8 (78).
Convingeri comuniste, București, 1989, 1 (79) – 6 (84).
Echinox, Cluj – Napoca, Anul IX, 1977, 1 – 12.
Echinox, Cluj – Napoca, Anul X, 1978, 1 – 12.
Echinox, Cluj – Napoca, Anul XI, 1979, 1 – 12.
Echinox, Cluj – Napoca, Anul XII, 1980, 1 – 12.
Echinox, Cluj – Napoca, Anul XIII, 1981, 1 – 12.
Echinox, Cluj – Napoca, Anul XIV, 1982, 1 – 12.
Echinox, Cluj – Napoca, Anul XV, 1983, 1 – 12.
Echinox, Cluj – Napoca, Anul XVI, 1984, 1 – 12.
Forum studențesc, revistă a u. a. s. c. din centrul universitar Timișoara, anul V, 1977, 1 – 11. Forum studențesc, revistă a u. a. s. c. din centrul universitar Timișoara, anul VI, 1978,
1 – 10.
Forum studențesc, revistă a u. a. s. c. din centrul universitar Timișoara, anul VII, 1979,
1 – 10.
27
Forum studențesc, revistă a u. a. s. c. din centrul universitar Timișoara, anul VIII, 1980,
1 – 10. Forum studențesc, revistă a u. a. s. c. din centrul universitar Timișoara, anul IX, 1981,
1 – 11.
Forum studențesc, revistă a u. a. s. c. din centrul universitar Timișoara, anul X, 1982, 1 – 10.
Forum studențesc, revistă a u. a. s. c. din centrul universitar Timișoara, anul XI, 1983, 1 – 7.
Opinia studențească, anul V, 1978,
Opinia studențească, anul VI, 1979.
Opinia studențească, anul VII, 1980.
Opinia studențească, anul VIII, 1981.
Opinia studențească, anul IX, 1982.
Opinia studențească, anul X, 1983.
România literară, anul X, 1977, 1 – 41.
România literară, anul XI, 1978, 1 – 49.
România literară, anul XII, 1979, 1 – 52.
România literară, anul XIII, 1980, 1 – 52.
România literară, anul XIV, 1981, 1 – 52.
România literară, anul XV, 1982, 1 – 53.
România literară, anul XVI, 1983, 1 – 52.
Săptămâna culturală a capitalei, 1977, 318 – 369.
Săptămâna culturală a capitalei, 1978, 370 – 422.
Săptămâna culturală a capitalei, 1979, 423 – 473.
Săptămâna culturală a capitalei, 1980, 474 – 527.
Săptămâna culturală a capitalei, 1981, 528 – 577.
Săptămâna culturală a capitalei, 1982, 578 – 629.
Săptămâna culturală a capitalei, 1983, 630 – 680.
28
Săptămâna culturală a capitalei, 1984, 681 – 730.
Dosare Arhive CNSAS Arhiva Fond Documentar Dosarele 20 și 21 în problema „Eterul”.
Arhiva Fond Documentar Dosar nr. 10960 în problema „Presa” – volum 1- 16.
Arhiva Fond Documentar Dosar nr. 10962 în problema Artă – Cultură – volum 1 – 11.
Arhiva Fond Documentar Dosar nr. 10 966 – Creație literară – volum 1 – 27.
Arhiva Fond Documentar Dosar nr. 10 784 – vol. 15 – Cenacluri literare, vol. 19, 22, 24 –
Creație literară, vol. 25 – Cenacluri literare, Case de Cultură.
Arhiva Fond Documentar Dosar nr.11 119 – Scriitori – volum 1 – 8. Arhiva Fond Informativ dosar nr. 145821 (I310366) – Angela Nache.
Arhiva Fond Informativ, Dosar de Urmărire Informativă nr. 4810 – Adrian Păunescu.
Arhiva Fond Informativ dosar nr. 239868 (I254529) – Marian Popa. Arhiva
Fond Informativ dosar nr. 233433 (I153657) – Dorin Tudoran. Arhiva Fond
Informativ Dosarul nr. 238357 (I257278) –Ioan Eugen Simion.
Arhiva Fond Informativ, Dosar de Urmărire Informativă nr. 38799 (I 000027), vol. 1 și 2,
dosar de grup nr. 252 Arhiva Fond Informativ, Dosar de Urmărire Informativă nr. 38799 privind pe
Crohmălniceanu Ovidiu.
Arhiva Fond Informativ, DUI nr. 2025 nume conspirativ „CAROL” –
Crohmălniceanu Ovidiu.
Arhiva Fond Informativ, DUI nr. 15500, nume conspirativ „CRONICARUL” –
Crohmălniceanu Ovidiu.
Arhiva Fond Informativ, DUI nr. 3793 – nume conspirativ „ENESCU SANDU” –
Eugen Suciu. Arhiva Fond Informativ, Dosar De Urmărire Informativă Nr. 5220 – nume conspirativ
29
GELU – Radu Săplăcanu. Arhiva Fond Informativ, Dosar personal nr. 18789 (R182773) al informatorului
„RADU GRECEANU” – Ioan Groșan.
Arhiva Fond Informativ, Dosar de Urmărire Informativă nr. 226892, vol. 1, privind pe
BREBAN NICOLAE – ALEXANDRU, nume conspirativ „BALTAG”.
Arhiva Fond Informativ, DOSAR DE URMĂRIRE INFORMATIVĂ NR. 792 –
nume conspirativ SCRIITORUL (I 251426) – Gheorghe Iova.
Arhiva Fond Informativ, Dosar nr. 425 – I 137592 – vol. 1. – Nicolae Manolescu Apolozan
Arhiva Fond Informativ, Dosar nr. 680. – Nicolae Manolescu Apolozan
Arhiva Fond Informativ, Anexă T.O. DUI 7348. – Nicolae Manolescu Apolozan
Arhiva Fond Informativ, Dosar privind pe IOAN BUDUCA, nr. 29915 (I 256760).
Arhiva Fond Informativ, Dosar de Urmărire Informativă nr. 1691 – nume conspirativ
DOREL (I 203825) – Doru Mareș. Arhiva Fond Informativ, Dosarul „CRONICARUL” – cota SRI: 33827/ cota CNSAS
I 4041/ 1 – Dosar de Urmărire Informativă nr. 875 – Viorel Abălaru/ Padina.
Arhiva Fond Informativ, Dosar de Urmărire Informativă nr. 1372, nume conspirativ
„Poetul” – „Eterul” – Viorel Abălaru/ Padina. Arhiva Fond Informativ, Dosar Informativ – Mapă de Verificare nr. 5909 privind
nume conspirativ „SANDU” – Mușina Alexandru – Unitatea 0879 Brașov.
Arhiva Fond Informativ, Dosar de urmărire informativă nr. 3825/ 1. 11. 1983, MI,
Unitatea SMB/ 122/ V.H. numele conspirativ „LAZĂR” – Ion Bogdan Lefter
Arhiva Fond Informativ, Dosar de urmărire informativă nr. 6591 – nume conspirativ
„Lazăr” – RSR, Dosar nr. 238081 (MI Unitatea 0800/s) – Ion Bogdan Lefter. Arhiva Fond Informativ, Dosar de urmărire informativă nr. 5799 (I 257133) –
nume conspirativ STAN – Stratan Ioan.
Arhiva Fond Informativ, Dosar de Urmărire Informativă nr. 4321 – nume conspirativ
30
MARA (238080) – Mariana Marin. Arhiva Fond Colaboratori, R 288 – Nicolae Manolescu Apolozan
Arhiva Operativă – Dosar Fond Operativ Simion Ion – Eugen, dosar nr. 169046 (I257740) –
Siguranța Națională cf. pv. 0034386/ 16. 10. 2001 – Comisia Mixtă SRI – CNSAS –
Dosar de Verificare privind pe SIMU.
Arhiva Fond Penal dosar nr. 66100 (P014449) – Marian Popa. DOSAR PERSONAL AL COLABORATORULUI „DIKENS” – MI, Unitatea 0879 Brașov
– cu specificația „dosar predat pt. distrugere” – Z-26524 (R 144404) –
Gheorghe Crăciun.
Dosar Personal al colaboratorului „NICKY” – NEDELCIU MIRCEA – nr. 4159 (R 368043). DOSAR PERSONAL AL INFORMATORULUI „MATEI” – FR 135846 – Unitatea 0610
București – deschis la data de 11. 06. 1986 (R 075594) – Mircea Nedelciu.
Dosar Personal al lui WALHAL HRISTODOR nr. 21. 886 I.J. Securitate Argeș
(cota R111834) – Călin Florinel Vlasie
Dosar SIE nr. 57308 (microfilmat) – anul 1986 – nume conspirativ „GAVRILĂ” –
Ioan Groșan.
MAPA ANEXĂ cuprinzând materialele informative furnizate de RADU GRECEANU
(nume conspirativ), (R182773, vol. 2) – Ioan Groșan.
Interviuri Interviu cu Radu Călin Cristea, Anexa 1.
Interviu cu Călin Vlasie, Anexa 2.
Interviu cu Traian T. Coșovei, Anexa 3
Interviu cu Ion Bogdan Lefter, p. 2, Anexa 4. Interviu cu Florin Iaru, Anexa 5.
Interviu cu Romulus Bucur, Anexa 6.
31
Interviu cu Alexandru Mușina, Anexa 7.
Interviu cu Bogdan Ghiu, Anexa 8.
Interviu cu Magda Cârneci, Anexa 9.
Interviu cu Doru Mareș, Anexa 10.
Interviu cu Romulus Brâncoveanu, Anexa 11.
Interviu cu Ioan Buduca, p. 2, Anexa 12.
Interviu cu Mircea Martin, Anexa 13.
Interviu cu Eugen Suciu, p. 1, Anexa 14. Interviu cu Daniel Pișcu, Anexa 15.
Interviu cu dramaturgul Matei Vișniec realizat de Gelu Nicolae Ionescu, pentru revista
Atitudini, Ploiești, 8 aprilie 2008 – din arhiva personală Matei Vișniec.
Furtună, Angela, Conferință Matei Vișniec la Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava,
primăvara lui 2007, din arhiva personală Matei Vișniec.
Interviurile “României Literare” cu Matei VIŞNIEC, Interviu realizat de Iulian BOLDEA,
în România literară, nr. 36, septembrie 2012.
Surse web Lefter, Ion Bogdan, „Monografia istorico literară”, în Observator cultural, nr. 133, 2002,
http://www.observatorcultural.ro/Monografia-istorico-literara*articleID_4827-
articles_details.html, consultată la 29. 06. 2013.
Manolescu, Nicolae, Cum se face o teză, în „Adevărul” din 26 aprilie 2013;
http://adevarul.ro/cultura/carti/cum-teza 1_517aa210053c7dd83f4d0b8f/index.html,
citat în 15. 06. 2013.
http://dexonline.ro, consultat la 29. 06. 2013.
32
ISTORIA CENACLULUI DE LUNI
- rezumat –
Conducător stiinţific Doctorand
Andrei Bodiu Daniel Puia Dumitrescu
Cercetarea de față a avut ca scop realizarea unei istorii a Cenaclului de luni, eveniment
important în cadrul istoriei literaturii române. Este vorba despre un club literar care și-a
desfășurat activitatea între anii 1977 și 1983/ 1984, în București. Din cauza lipsei unor alte studii
pe această temă și a unor date oficiale, s-a recurs la o împletire a unor tehnici de istorie literară
cu unele de sociologie în scopul realizării unei cronologii a evenimentului (in ultimul capitol).
Toate datele culese au fost din surse primare. Primul capitol folosește date obținute într-o
cercetare în Arhivele Securității (la CNSAS), ceea ce nu a mai fost realizat până acum în
legătură cu subiectul propus. Al doilea capitol se bazează în mare parte pe interviuri obținute
personal de la membrii Cenaclului de luni, dar și pe mărturii princeps din alte dialoguri ale
acestora. Capitolul al treilea pornește de la o cercetare în Biblioteca Academiei, desfășurată pe
șapte publicații ale perioadei, dintre care, cinci, studențești. Capitolul final se bazează pe o
comparație a datelor prezentate în cele trei părți. Aceasta îmi dă posibilitatea de a spune că
informațiile obținute sunt verificate, deci valabile și valide. Astfel, întreaga lucrare este un
episod de istorie literară, după cum am menționat și mai sus, o istorie a Cenaclului de luni, chiar
mai mult, prima de acest fel.
THE HISTORY OF THE MONDAY LITERARY CLUB
– abstract –
The purpose of this research was to build up towards a history of the Monday Literary Club, an
important event for Romanian literature. This literary club existed between 1977 and 1983/
1984, in Bucharest. Because of the lack of historical studies on this subject, and also because of
the lack of any official data, I developed a chronological theory (in the last chapter) starting
from working with both literary history and sociological techniques. All data have been selected
from primary sources. The first chapter uses information from a research at the Security
Archives (CNSAS), the first on this subject. The second chapter is primarily based on personally
acquired interviews from the Monday Literary Club’s members, but also on primary testimonies.
The third chapter starts from a research which took place at the Academy Library. I have looked
at seven publications of the period, which from, five were student newspapers. The final chapter
is based on previous chapters’ data comparison. Therefore, the information is all checked, and
valid. The entire dissertation constitutes an episode of literary history, and, as I mentioned
above, a history of the Monday Literary Club, the first one.
33
Curriculum Vitae
Daniel Puia Dumitrescu
Experienta profesionala:
2011 – 2013 redactor la revista literara “Corpul T”, a Facultatii de Litere, Universitatea
“Transilvania” din Brasov.
2006 – 2010 profesor la diferite scoli generale din Brasov.
Studii:
2010 – 2013 doctorand, Universitatea „Transilvania” Brașov, Facultatea de Litere,
Departamentul de Inovație Culturală, Comunicare și Dezvoltare Socială
2012, februarie – iunie stadiu de cercetare, Universitatea Salford, Manchester,
Marea Britanie, profesor Judy Kendall
2009 – 2012 studii de licenta, Facultatea de Litere, Universitatea „Transilvania” Brasov,
specializarea română-engleză
2006 – 2008 Masterat de „Literatură și comunicare” la Universitatea „Transilvania” Brașov,
Facultatea de Litere
2003 – 2005 Masterat de “Teologie si Studii Pastorale” la Universitatea din Leeds, Colegiul
Invierii, Mirfield, Marea Britanie
1999 – 2003 studii de licenta, Facultatea de Teologie, Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu,
specializarea Teologie Pastorala
Activitate publicistica:
1999 – 2013 diferite articole in reviste din Sibiu, Brasov, Bucuresti, Arad, Iasi, Graz, Austria,
Leeds, Marea Britanie, Manchester, Marea Britanie.
2005 Mugur de stanca, volum de versuri, Editura Marineasa, Timisoara
2007 Junii 007 – Antologia tinerilor brasoveni, Editura Aula, ingrijita de Alexandru Musina
2010 Povesti cu telecomanda, volum de versuri, Editura Tracus Arte, Bucuresti
2010 Legitimarea literaturii în secolul XX european. Studii asupra discursurilor și strategiilor
culturale, ed. Universității Transilvania din Brașov, coautor
2011 Meister Ulricus si imparatul/ Meister Ulricus und der Kaiser, carte bilingva pentru copii,
Editura Transilvania Express, Brasov
2012 Lumina de avarie – Antologie de poezie, coautor si editor, Editura Tracus Arte, Bucuresti
2013 diverse articole si studii pe teme literare in revistele Corpul T, Buletinul Universitatii
Transilvania, Revista Transilvania, Poesis International, Studia Politica, Acta
Universitatis Sapientiae – Philologica, International Journal of Literature and
Psychology, Revista Hyperion, etc.
34
Curriculum Vitae
Daniel Puia Dumitrescu
Professional experience:
2011 – 2013 editor of the literary review “Corpul T”, published by the Faculty of Letters,
“Transilvania” University
2006 – 2010 teaching positions at different schools in Brasov.
Studies:
2010 – 2013 PhD, “Transilvania” University of Brașov, Faculty of Letters,
Departament of Cultural Inovation, Communication and Social Development
2012, februarie – iunie Research fellow, Salford University, Manchester,
United Kingdom, professor Judy Kendall
2009 – 2012 BA, “Transilvania” University of Brașov, Faculty of Letters,
Romanian – English Languages and Literatures
2006 – 2008 Master of Arts in Creative Writing and Translations, “Transilvania” University of
Brașov, Faculty of Letters
2003 – 2005 Master of Arts in Theology and Pastoral Studies, Leeds University, College of the
Resurrection, Mirfield, UK
1999 – 2003 BA, “Andrei Saguna” Theological Institute, “Lucian Blaga” University of Sibiu,
Pastoral Theology
Publishing activity:
1999 – 2013 different articles in magazines from Sibiu, Brasov, Bucuresti, Arad, Iasi, Graz,
Austria, Leeds, Marea Britanie, Manchester, Marea Britanie.
2005 Cliff bud, poetry, Marineasa Publishing House, Timisoara
2007 Junii 007 – The Anthology of Young writers from Brasov, Aula Publishing House,
Edited by Alexandru Musina
2010 Remote controlled stories, poetry, Tracus Arte Publishing House, Bucuresti
2010 Literature legitimation in the 20th century in Europe. Studies on discourses and cultural
strategies, Transilvania University Publishing House, Brașov, coauthor
2011 Meister Ulricus and the Emperror/ Meister Ulricus und der Kaiser, bilingual children’s
book, Transilvania Express Publishing House, Brasov
2012 The backup light – Poetry Anthology, coauthor and editor, Tracus Arte PH, Bucuresti
2013 different articles and studies in the magazines: Corpul T, Buletinul Universitatii
Transilvania, Revista Transilvania, Poesis International, Studia Politica, Acta
Universitatis Sapientiae – Philologica, International Journal of Literature and
Psychology, Revista Hyperion, etc.