Embed Size (px)
Citation preview
Arhitectura în România în secolele 11-18
– arhitectura bisericilor -
Transilvania. Perioada medievală: sec. 11-15Orientări stilistice.
Căi de consolidare a unui stil local:
• Romanic – Gotic de sursă central europeană pentru arhitectura maghiarilor şi a saşilor; construcţiile acestora din urma au un caracter defensiv pronunţat, ce le conferă o identitate specifică
• Influenţă asupra arhitecturii bisericilor româneşti (Bizantin-ortodoxe) de zid şi de lemn
Bisericile romanice din Cisnădioara si Herina, sec.13
Catedrala din Cluj
• Catedrala din Sebeş
Catedrala din Sibiu
• Biserici / capele de zid românesti (bizantin-ortodoxe)
Capelă catolică transformată in capelă ortodoxă, Santămărie-Orlea, Haţeg
Bisericile parohiale / capelele catolice (maghiare si sasesti) / si influentele lor asupra:
Biserica parohiala catolica lângă ClujBiserica ortodoxa de curte la Strei Sangeorz, Hateg
Bisericile parohiale / capelele catolice (maghiare si sasesti) / si influentele lor asupra:
• Bisericile romanesti (bizantin-ortodoxe) de lemn din Transilvania
Moldova
Peisajul arhitectural moldovenesc - bisericile
Peisajul arhitectural moldovenesc - bisericile
Peisajul arhitectural moldovenesc - bisericile sistemul de boltire cunoscut ca susţinut de “arce diagonale”
Peisajul arhitectural moldovenesc – bisericile sistemul de boltire cunoscut ca susţinut de “arce diagonale” spaţiul interior înalt si îngust
Peisajul arhitectural moldovenesc - bisericile
“arcele diagonale intersectate”
Peisajul arhitectural moldovenesc - bisericile sistemul de boltire realizat din arce etajate”
Peisajul arhitectural moldovenesc - bisericile
pictura exterioara (sec.16) exacerbarea dimensiunii verticale
biserica mănăstirii Golia – Iaşi (1650-1660)
Biserica Sfinţii Teodori, Iaşi (1761)
Biserica Sf. Gheorghe, Iaşi, 1761
Biserica Sf. Gheorghe, Iaşi, 1761
Biserica din Leţcani (biserica rotundă), jud. Iaşi, 1795
Bisericile din Trifeşti şi Roman (cca. 1800)
Biserica din Roman (cca. 1800)
Biserica mănăstirii Frumoasa, Iaşi, 1833-1836
Biserica din Ocea, Neamţ, 1838
Biserica mănăstirii Dobrovăţ, jud. Iaşi, transformată în sec. XIX
Fortificarea bisericilorMoldova
Biserica Sfinţii Teodori, Iaşi (1761)
Biserica mănăstirii Horecea, azi Ucraina, (1766)
Ţara Românească (Valahia)
Peisajul arhitectural in Tara Romaneasca – bisericile: planul in cruce greaca înscrisa & planul trilobat tratarea faţadelor
Peisajul arhitectural in Tara Romaneasca – bisericile: tratarea faţadelor
Peisajul arhitectural in Tara Romaneasca – bisericile: influente post-bizantine (chiar si otomane) tratarea faţadelor; ancadramentele uşilor; coloanele
Peisajul arhitectural in Tara Romaneasca – bisericile
tratamentul faţadelor silueta masiva pridvorul exterior
Biserica Curţii domneşti din Târgovişte
Biserici ale comunităţilor meşteşugăreşti şi comerciale orăşeneşti asimilarea – pe fondul spaţial şi decorativ existent – a unor elemente decorative provenite din Balcani (tipuri de arcaturi, stucatură şi stucatură pictată, decorând tipul de biserică trilobată sau de plan drept)
Biserica hanului Stavropoleos,Bucureşti (1724-1730)
Biserica hanului Stavropoleos Bucureşti (1724-1730)
Biserici ale comunităţilor meşteşugăreşti şi comerciale orăşeneşti asimilarea unor elemente decorative provenite din Balcani (tipuri de arcaturi, stucatură şi stucatură pictată, decorând tipul de biserică trilobată sau de plan drept)
Biserici ale comunităţilor săteşti din nordul Olteniei asimilarea unor elemente decorative provenite din Balcani prin intermediul refugiaţilor de religie ortodoxă de pe teritoriul Imperiului otoman
Biserica din Câinenii Mici, Vâlcea, înc. sec. XIX
Biserica din cimitir, Câinenii Mici, Vâlcea, mijlocul sec. XVIII
Biserica din Câinenii Mici, Vâlcea, înc. sec. XIX
Palatul episcopal (1762-1770), Franz Anton Hillebrand
şi Catedrala romano-catolică din Oradea, 1750-1779, arhitecţi Franz Anton Hillebrand şi Giovanni Battista Ricca
Timişoara, Piaţa Unirii, Catedrala romano-catolică (1736-1774), arhitect Emmanuel Fischer von Erlach
• Biserica armenească din Dumbrăveni, jud. Sibiu
Bisericile unite (greco-catolice) şi împrumuturile formal-spaţiale din arhitectura bisericilor catolice contemporane
