8
Fondator: Marian Măchiţescu ZIARUL ORAŞULUI DINTRE VII SE DISTRIBUIE GRATUIT! de Urlaţi Gazeta Publicaţie lunară de informare cetăţenească Aprilie 2013 Hristos a Înviat! Sănătate şi împliniri vă urează Primarul Marian Măchiţescu şi Consiliul Local al oraşului Urlaţi Sărbătorile de Paşti să fie momentul când speranţele tainice să iasă la lumină şi să devină împliniri. Să avem puterea să câştigăm respectul oamenilor şi iubirea celor dragi. Să ne bucurăm de ceea ce este frumos şi să facem lumea un pic mai bună! Marian Măchiţescu, primarul oraşului Urlaţi: „În 2013, continuă modernizarea localităţii” pag. 3 FUNDAŢIA BUCURIA AJUTORULUI pag. 4 SFINTELE PAŞTI, SĂRBĂTOAREA ÎNVIERII LUI HRISTOS pag. 8

urlari ring:Layout 1 - urlati-ph.rourlati-ph.ro/userfiles/file/Gazeta_de_Urlati/Gazeta-de-Urlati-aprilie-2013.pdf · o hotărâre de Guvern în vederea deblocării posturilor în

  • Upload
    others

  • View
    26

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Fondator: Marian Măchiţescu

ZIARUL ORAŞULUI DINTRE VII SE DISTRIBUIE GRATUIT!

de UrlaţiGazeta

Publicaţie lunară de informare cetăţenească Aprilie 2013

Hristos a Înviat!

Sănătate şi împliniri vă urează Primarul Marian Măchiţescu şi

Consiliul Local al oraşului Urlaţi

SSăărrbbăăttoorriillee ddee PPaaşşttii ssăă ff iiee mmoommeennttuull ccâânndd ssppeerraannţţeellee ttaaiinniicceessăă iiaassăă llaa lluummiinnăă şşii ssăă ddeevviinnăă îîmmpplliinniirrii.. SSăă aavveemm ppuutteerreeaa ssăă ccââşşttiiggăămm rreessppeeccttuull ooaammeenniilloorr şşii iiuubbiirreeaacceelloorr ddrraaggii.. SSăă nnee bbuuccuurrăămm ddee cceeeeaa ccee eessttee ffrruummooss şşii ssăă ffaacceemm lluummeeaa uunnppiicc mmaaii bbuunnăă!!

Marian Măchiţescu, primarul oraşului Urlaţi:

„În 2013, continuă modernizarealocalităţii”

pag. 3

FUNDAŢIA BUCURIA AJUTORULUI

pag. 4

SFINTELE PAŞTI, SĂRBĂTOAREA ÎNVIERII LUI HRISTOS pag. 8

Aprilie 201322

S-a scris şi credem că,din păcate, se va mai scriedespre acest subiect:ÎNŞELĂ CIUNILE. Victimeşi autori trăiesc dacă nu înaceeaşi comunitate mică,măcar în acelaşi judeţ, însăsituaţia generală este destulde propice săvârşirii infracţi-unii: sărăcia, creştereapreţurilor, scăderea niveluluide trai şi dorinţa de a câştigaMULT şi RAPID, adică de „ada lovitura”. Se folosesc mij loace moder ne de plată,tranzacţiile financiare se facmult mai organizat, avempoştă electronică, avem tele-fonie mobilă care permiteco mu nicarea instantanee dedate şi informaţii şi de toateacestea ne folosim toţi.

Autorii de înşelăciuni nu auîn vocabular cuvinte de genul„scrupule, moralitate, milă,binele aproapelui”. Ei vor doarsă câştige! Ei nu îşi permit să pi-ardă, pentru că infracţiunea deînşelăciune, odată dovedită înelementele sale, se pedepseştecu ani grei de închisoare.

Ei, escrocii, îşi asumă:Riscuri mari, Câştig MAXIM

POSIBIL într-un timp foartescurt. Aceste trei elementeadunate într-un tot constituiegândirea lor. De la aceste treielemente escrocii se diferenţi-ază astfel:

Cei care preferă utilizareatelefonului mobil şi a mij -loacelor de comunicare elec-tronică:

- Solicită sume mari saufoarte mari de bani.

- Determină viitoarea vic-timă să facă o serie de demer-suri în diferite locuri sau înaceleaşi locuri, dar în modrepetat, generând stres şi, d o -rinţa acesteia de a scăpa CÂTMAI REPEDE de stres. Drepturmare SE CONFORMEAZĂ!

- Solicitările escrocilor suntSCURTE în exprimare (cu l e -

gendă scurtă CREDIBILĂ), darcererile sunt aproape imposi-bile sume mari sau foarte maride bani livrate într-un timpfoarte scurt.

- Utilizarea telefonului şi amijloacelor de comunicareelectronică elimină posibilitateaca escrocul să fie recunoscut decătre partea vătămată, acesteapermit escrocului să MINTĂCREDIBIL.

- O noutate este modul deacţiune prin care escrocii sefolosesc de emoţiile, afectele şivulnerabilităţile victimelor prinsimpla auzire a vocii şi princâteva afirmaţii prin care „vic-timele sunt luate la descusut”.Folosind puternice imaginiemoţionante, de genul: „copiluldumneavoastră a avut un acci-dent grav”, ele frâng vigilenţa şi

„dizolvă” orice raţionamentlogic al victimelor. Confor-marea este gata! Victimelemerg şi depun bani sauefectuează plăţi în contul es-crocului.

- Scenariile pe care le fo lo -sesc sunt foarte plastice, suges-tive şi prescriu moduri„nor male” de acţiune. Ele suntincredibile privite prin „morali-tatea” celor care le gândesc.

Cei care preferă contactul„faţă în faţă” cu victimele:

- Sunt maeştrii ai disi -mulării, ai ascunderii şi trans-formării emoţiilor, secon trolează foarte bineemoţional.

- Vorbesc mult şi despremulte, după caz.

- Îşi planifică în cele maimici detalii acţiunile şi nupleacă la drum fără un plan deurgenţă.

- Nu cer mult, dar o facFOARTE CREDIBIL submasca inocenţei şi a buneicredinţe, folosind din plin com-portamentul non-verbal (aspec-tul vestimentar, privirea şigesturile) pentru a trece credi-bili.

- Ei sunt preocupaţi dedouă lucruri: să intre în vorbă

cu viitoarea victimă şi să vor-bească mult cu aceasta. Timpuleste folosit pentru a identifica„veriga slabă” a sufletului vi-itoarei victime, a gândi şi aregândi scenariul pentru a opăcăli. Se foloseşte orice: or-goliul, dorinţa de lux, deficienţafizică, vârsta, îngrijorarea,oboseala, stresul, neatenţia,graba, timpul, adică „ceea ce sevede”. Naivitatea şi păcălealase văd mai târziu. Folosindacestea, „victima îi mănâncădin palmă”.

- Însă atunci când circum-stanţele nu le sunt favorabile, seretrag „fără zgomot”.

Atenţie!

- Vigilenţa dezarmeazăorice infractor.

- Cel mai uşor se minte printelefon. Să nu uitaţi acest lucru!

- Gândiţi-vă înainte de aface vreun gest.

- Nu câştigaţi nimic dacănu jucaţi! Deci pentru ce să văaşteptaţi la un premiu?

- Chiar şi dacă jucaţi sauparticipaţi la vreo tombolă aunei firme, asiguraţi-vă că văridicaţi premiul de la sediul ofi-cial al firmei respective.

Agent şef adjunctde poliţie, Sorin Duţă

ÎNTOTDEAUNA ALĂTURI DE COMUNITATE: Poliţia de proximitate

Taxa pe naivitate: ÎNŞELĂCIUNEA

Un număr de 10 (zece)hotărâri, adoptate de cătreConsiliul Local al oraşuluiUrlaţi în şedinţa ordinară

din 28 februarie 2013:

1. Hotărârea nr.16/28.02.2013 privind asocierea Consiliu-lui Local Urlaţi cu Fundaţia Bu-curia Ajutorului filiala Urlaţi, învederea susţinerii serviciilor so-ciale pentru copii care provin dinfamilii aflate în dificultate.

2. Hotărârea nr.17/28.02.2013 privind aprobarea cuantu-mului şi numărului de burse acor-date elevilor din ŞcoalaGimnazială „Cănuţă Ionescu”Oraşul Urlaţi pe semestrul II al an-ului şcolar 2012-2013.

3. Hotărâreanr.18/28.02.2013 privind apro-barea plăţii cheltuielilor cu navetacadrelor didactice din ŞcoalaGimnazială „Cănuţă Ionescu”,Oraşul Urlaţi, pentru luna ian-uarie 2013.

4. Hotărârea nr.19/28.02.2013 privind acordarea unui aju-tor de urgenţă în situaţii deosebited-nei Mazâlu Cornelia.

5. Hotărârea nr.20/28.02.2013 privind aprobarea Regula-mentelor de Organizare şiFuncţionare pentru Casa de Cul-tură şi Biblioteca OrăşeneascăUrlaţi.

6. Hotărârea nr.21/28.02.2013 privind aprobarea plăţiicheltuielilor cu naveta cadrelor di-dactice din Liceul Teoretic „Brân-coveanu Vodă” Oraşul Urlaţi,pentru lunile decembrie 2012 şiianuarie 2013.

7. Hotărârea nr.22/28.02.2013 privind inventarierea îndomeniul privat al oraşului Urlaţia terenului în suprafaţă de 7945m.p. situat în strada Libertăţiinr.29, Tarla 17 Parcela Cc 471.

8. Hotărârea nr.23/28.02.2013 privind repartizarea unuispaţiu de locuit d-lui Matei Florin-Daniel.

9. Hotărârea nr.24/28.02.2013 privind inventarierea îndomeniul public al oraşului Urlaţia bunurilor ce alcătuiesc sistemul„Extindere reţea apă în oraşulUrlaţi” şi darea în administrarecătre S.C. Hidro Prahova S.A.Ploieşti.

10. Hotărârea nr.25/28.02.2013 privind alegerea d-nei Anas-tase Maria preşedinte de şedinţăpe perioada martie-mai 2013.

Un număr de 10 (zece)hotărâri, adoptate de cătreConsiliul Local al oraşuluiUrlaţi în şedinţa ordinară

din 28 martie 2013:

1. Hotărârea nr.26/28.03.2013 privind aprobarea cuantu-mului şi numărului de burse acor-date elevilor din Liceul Teoretic„Brâncoveanu Vodă” OraşulUrlaţi pe semestrul II al anuluişcolar 2012-2013.

2. Hotărârea nr.27/28.03.2013 pentru modificarea H.C.L.

Urlaţi nr.17/28.02.2013 privindaprobarea cuantumului şinumărului de burse acordateelevilor din Şcoala Gimnazială„Cănuţă Ionescu” Oraşul Urlaţipe semestrul II al anului şcolar2012-2013.

3. Hotărârea nr.28/28.03.2013 privind aprobarea plăţiicheltuielilor cu naveta cadrelor di-dactice din Şcoala Gimnazială„Cănuţă Ionescu”, Oraşul Urlaţi,pentru luna februarie 2013.

4. Hotărârea nr.29/28.03.2013 privind aprobarea plăţiicheltuielilor cu naveta cadrelor di-dactice din Grădiniţa cu ProgramPrelungit „Clopoţica”, OraşulUrlaţi, pentru lunile ianuarie şifebruarie 2013.

5. Hotărârea nr.30/28.03.2013 privind inventarierea îndomeniul privat al oraşului Urlaţia unor suprafeţe de teren aferentestaţiilor de pompare - sistem ali-mentare cu apă.

6. Hotărârea nr.31/28.03.

2013 privind aprobarea contin-uării editării ziarului local „Gazetade Urlaţi” şi alocarea fondurilornecesare.

7. Hotărârea nr.32/28.03.2013 privind aprobarea Pla-nurilor Urbanistice Zonale pentruintroducerea a 2 terenuri în in-travilanul oraşului Urlaţi.

8. Hotărârea nr.33/28.03.2013 privind modificarea Anexei1 la H.C.L. Urlaţinr.78/27.02.2012 – Inventarulbunurilor care aparţin domeniuluiprivat al oraşului Urlaţi, judeţulPrahova.

9. Hotărârea nr.34/28.03.2013 privind aprobarea utilizăriistaţiilor de transport în comunjudeţean de către transportatoriirutieri autorizaţi.

10. Hotărârea nr.35/28.03.2013 privind aprobarea plăţiicheltuielilor cu naveta cadrelor di-dactice din Liceul Teoretic „Brân-coveanu Vodă” Oraşul Urlaţi,pentru luna februarie 2013.

Hotărâri adoptate de Consiliul Local al oraşului Urlaţi în perioada decembrie 2012 – martie 2013:

33Aprilie 2013

Anul acesta, Primăria Oraşului Urlaţi vacontinua proiectele mari, începute deja. Dela modernizarea cartierelor până la amena-jarea spaţiului public pentru un aspect cutotul special, autorităţile locale intenţioneazăsă îmbunăţească viaţa oamenilor.

În 2013, autorităţile locale se concen-trează pe concretizarea proiectelor mari aleoraşului. „În această perioadă, se realizeazălicitaţia pentru canalizarea oraşului şi staţiade epurare. Staţia de epurarea a fost, deja,adjudecată de constructor, iar la sistemul decanalizare, s-au deschis ofertele. În aceastăperioadă, ne aflăm în evaluarea ofertelor.Cele două proiecte se desfăşoară cu fondurieuropene, iar din partea Primăriei avem ocofinanţare minimă, de 2%”, ne-a declaratprimarul oraşului Urlaţi, Marian Măchiţescu.

„Refacerea şi extinderea canalizării cufonduri europene vor începe din cartierulTineretului: străzile Mihai Viteazul şi Socului,după care lucrările vor avansa în toată zona,începând de la intrarea în oraş: strada 1 Mai,strada Aireştii Noi, strada Crizantemelor,strada Lalelelor, Liliacului, Lămâiţei, Macu-lui, apoi strada Stadionului, strada 30 De-cembrie, strada Viitor şi alte drumuri dinzona de vest a oraşului. Eu sper ca, cel maitâriu, în luna iulie, să înceapă lucrarea con-cretă la canalizare, apoi, după finalizare, săvenim că modernizarea străzilor respective”,ne-a mai detaliat edilul.

Un alt proiect mare este realizarea ram-pei de transfer din Urlaţi. „Şi acest proiect seaflă în etapa de evaluare. Realizarea acestuipas se face la nivel de Consiliu Judeţean, totcu fonduri europene, cu o cofinanţare de2%”, ne-a mai precizat primarul.

Fonduri locale pentru comunitate

Primul şi cel mai important proiect pecare Primăria îl va continua în acest an, cu

fonduri locale, este modernizarea cartierelororaşului Urlaţi. „Vom continua cu proiectulde anul trecut, cu modernizarea cartierelorşi asfaltarea în cartiere. Anul acesta, am alo-cat în jur de 500.000 de euro din bugetullocal pentru acest scop, ne-a mai declarat pri-marul Marian Măchiţescu.

Înfrumuseţarea oraşului este o altă pri-oritate a autorităţilor locale, având în vederefaptul că Urlaţiul devine, pe zi ce trece, ozonă tot mai frecventată de turişti. „Înaceastă perioadă, sunt realizate lucrări deplantare a arbuştilor şi a plantelor ornamen-tale pe care le producem în sera proprie alocalităţii”, ne-a mai spus edilul.

Modernizarea Casei de Cultură Urlaţi

Reabilitarea Casei de Cultură a oraşuluieste un alt proiet pe care primăria se stră-duieşte să îl concretizeze în acest an. „Proiec-tul pentru reabilitarea şi modernizarea Caseide Cultură este întocmit de câţiva ani, însă,până acum, nu s-au găsit fonduri. Noi amdepus documentaţia la Compania Naţionalăde Investiţii, astfel încât să obţinem finanţarecu fonduri guvernamenale pentru lucrărilecare au devenit, deja, prioritare. De trei anisuntem eligibili, aşa că sperăm ca, în aceastăvară, să putem trece la treabă”, a mai sub-liniat primarul.

Anul acesta, autorităţilor locale se vorocupa şi de modernizarea reţelei de apă, încartierul 11 iunie. „Lucrările vor fi demarateimediat după sărbătorile Pascale, cu fondurilocale”, ne-a mai spus Marian Măchiţescu.

Spitalul va funcţiona în acest an

Deşi redeschis în toamna anului trecut,Spitalul Orăşenesc Urlaţi încă mai aşteaptădecizia autorităţilor naţionale pentru în-ceperea activităţii. „Ultima noutate este căreprezentanţii celor două ministere implicate

în activitatea unităţii medicale, MinisterulSănătăţii şi cel al Finanţelor, au ajuns la oconcluzie comună şi vor emite, cât de urând,o hotărâre de Guvern în vederea deblocăriiposturilor în spital. Noi sperăm ca luna vi-itoare să fie deblocată organigrama, astfelîncât să poată fi realizate angajările perso -nalului, după care să obţinem aprobărilepentru contractările cu Casa de Asigurări deSănătate. Intenţia noastră, pentru binelelocuitorilor oraşului,, este ca, în iunie, săputem face deja internări în spital”, ne-a maispus edilul. În timp ce, la nivel naţional, m i -nis terele aşteaptau alocările de fonduri,Primăria Urlaţi a fost nevoită să investeascăîn unitatea sanitară. „De când s-a redeschisspitalul, au fost investiţii din partea Primăriei,mai ales pentru utilităţi pe care, automat, le-am asigurat, obligatoriu, în sezonul rece.A fost necesară căldura în tot spitalul, pen-tru conservarea aparaturii, căreia, dacă nu îiasigurăm un confort, se degradează şi numai este funcţională. Pentru acest an, asigu-rarea utilităţilor a fost realizată cu 100.000de lei”, ne-a mai precizat Marian Măchiţescu.

Proiecte pentru viitor

Reabilitatea blocurilor este o intenţie aautorităţilor locale de mai multă vreme. Dacăpână acum nu au existat fonduri pentruaceste lucrări, reprezentanţii Primăriei ur-măresc atent apariţia oricărui programnaţional care le-ar permite îmbunătăţireablocurilor. „Urmează, din 2014, un programde reabilitare şi la nivel de oraşe mici şi mij -locii. Până acum, au fost numai la nivel demunicipii. Deocamdată nu a fost lansată mă-sura respectivă, cu fonduri guvernamentale,dar, de anul viitor, sperăm că se va puteaaccesa şi această sursă”, ne-a mai precizatprimarul.

Un alt proiect care a fost amânat estereparaţia primăriei. „Este posibil ca, anul vi-

itor, să apară o măsură de regenerare ur-bană pentru oraşele mici şi mijlocii şisperăm, totuşi, să putem accesa fonduri carevor fi direcţionate către modernizarea dru-murilor, a parcurilor, dar şi a clădirilor ad-minis traţiei locale. Încercăm să identificămfonduri europene pentru reparaţia clădirii,dar, până atunci, nu putem aloca resurse şipentru acest obiectiv, pentru că sunt mai im-portante alte lucrări de investiţie în oraş,chiar dacă şi sediul nostru are bulina roşie peclădire de câţiva ani”, ne-a mai spus edilul.

Încurajareainvestitorilor

Deşi, până acum, situaţia economicănaţională nu a permit apropierea prea marea investitorilor în zonă, anul acesta se parecă unele firme sunt foarte interesate spre adezvolta activităţi în Urlaţi. „Sunt tatonări înzonă, au venit trei firme mari pentru a con-strui pe o suprafaţă de 12 hectare panourifotovoltaice. Cred că anul acesta vor demaraproiectele respective”, ne-a mai precizat Ma -rian Măchiţescu.

Marian Măchiţescu, primarul oraşului Urlaţi:

„În 2013, continuă modernizarea localităţii”

„În cadrul Grupului de Acţi-une Locală, avem în jur de 80de proiecte pentru cele 11 loca -lităţi care fac parte din GAL.Noi, Primăria Urlaţi, vrem să ac-cesăm, în cadrul proiectului, undrum de legătură între cartierulValea Pietrii şi Scheau, douăcartiere ale oraşului. Este vorbadespre o cale de acces ajunsă laun stadiu avansat de deterio-rare, pe care vrem să o reabi -lităm astfel încât zona turisticăScheau să devină uşor accesi-bilă tuturor celor care doresc săviziteze împrejurimile deose -bite”, ne-a declarat MarianMăchi ţescu.

Nici acţiunile ONG-urilor nusunt de neglijat, atât timp câtprin ele este promovată locali-tatea. „Recent, în oraş, a avut loc

o acţiune a organizaţiei CyclingRomania. O echipă de iniţiativădin partea ONG-ului respectiv avenit în Urlaţi pentru a dezvolta,în zona Văii Cricovului, un cir-cuit de turism pe bicicletă. Estevorba despre un circuit perma-nent de 10-12 kilometri în zonanoastră, prin care organizaţiadoreşte să promoveze, în zonanoastră, turismul pe bicicletăprin organizarea de grupuri caresă viziteze oraşul şi împrejuri -mile lui şi să realizeze aici di-verse activităţi de recreere. Esteo iniţiativă pozitivă, având învedere promovarea localităţii şia zonei. Organizaţia inten ţio -nează să acceseze un proiectpentru informare turistică re fe -ritor la activitatea ei, în acelaşitimp, noi intenţionăm să intrămîntr-un parteneriat cu acestONG şi cu unele primării din

jur, pe Grupul de Acţiune Lo-cală, în cadrul căruia avem unproiect referitor la informareaturistică pentru zona VăiiCricovului”, ne-a mai detaliatedilul.

Traseul pentru turismul pebicicletă va fi marcat şi promo-vat. Ruta începe din pădurea dinapropierea Mănăstirii Vărbila şiva avea un grad de dificultateredus, pentru a fi accesibil unuinumăr cât mai larg larg deturişti.

Cicloturismul este foartedezvoltat şi profitabil la nivel eu-ropean şi, având în vederereacţia pozitivă a turiştilor străinicare au ajuns în zonă, vor puteafi realizate proiecte valoroase.Acest tip de turism va fi inclus,de către Camera de Comerţ şiIndustrie Prahova, în pachetulde promovare a regiunii Urlaţi

TURISM: Promovarea zonei, prioritate pentru Primăria Urlaţi

Preşedinte al Grupului de Acţiune Locală, MarianMăchiţescu, primarul oraşului Urlaţi, promovează, cuorice ocazie, zona şi frumuseţile ei. Anul acesta, deja,unele proiecte ale GAL vor prinde contur în vedereadezvoltării turistice a localităţii şi a Văii Cricovului.

Aprilie 201344

Totul a pornit de la ideea preo-tului Manuel Radu şi a soţiei lui,Ligia Radu, de a face ceva pentrucopiii trişti pe care îi vedeau în jurullor, pentru comunitatea în care tr ă -iesc. Primul pas a fost înfiinţareaunei fundaţii prin care preotulspera să îi ajute pe micuţiiprovenind din familii cu probleme.A renovat fosta casă parohială, amodernizat-o şi a dotat-o dupătoate legile stufoase. Astfel, a reuşitsă deschidă, aici, Centrul de zi pen-tru copii Valea Crângului - Urlaţi.Nu a fost uşor, însă mulţumirea avenit odată cu primele zâmbete alemicuţilor care şi-au găsit alinareaunei vieţi despre care, până atunci,nu ştiau că poate fi mai bună.

Proiect de asistenţă socială şi spirituală

Acum, la aşezământul dinValea Crângului - Urlaţi, vin, zilnic,25 de copii care se bucură deliniştea pe care nu au găsit-o înfamiliile lor.

„Fundaţia Bucuria Ajutorului,Filiala Urlaţi, este o organizaţienonguvernamentală, înfiinţată înanul 2012, sub patronajul Arhiepis-copiei Bucureştilor, iar din luna sep-tembrie 2012, a devenit furnizoracreditat de servicii sociale. Estemembră a Federaţiei Filantropia,organizaţie care reuneşte 17 dintrecele mai active entităţi care lucreazăîn domeniul social, în PatriarhiaRomână. Viziunea organizaţiei esteo lume în care oamenii vor realiza

că a ajuta înseamnă nu doar adărui, înseamnă mai ales bucuriaîmpărtăşită între cel care oferă şi celcare primeşte. În acest context, mi-siunea Fundaţiei Bucuria Ajutoru-lui Filiala Urlaţi este să sprijinepersoanele singure, copiii şi famili-ile aflate în situaţii de mare dificul-tate. Desfăşurăm programe deasistenţă socială şi spirituală carepromovează dialogul şi solidari-tatea socială. Prin ele încercăm săîmbunătăţim viaţa acestor oamenişi să îi ajutăm să-şi păstreze demni-tatea umană”, ne-a spus protulManuel Radu.

Fundaţia se adresează, deasemenea, şi tinerilor ale cărorfamilii prezintă un risc ridicat demarginalizare socială şi care soli cităsprijin pentru a-şi termina şcoalasau a-şi găsi un loc de muncă.

Copiii, pregătiţi pentru o viaţă normală

Cu mare căldură, Ligia Radu,

coordonatorul Centrului de zi ValeaCrângului - Urlaţi, ne-a invitat săvedem toate lucrurile de care se bu-cură, acum, copiii. „Cei 25 de copiiîn risc de abandon şcolar mănâncăaici, sunt ajutaţi să-şi facă temele lamateriile de bază, învaţă cum să secomporte cu cei din jur, printre careşi valorile morale şi sociale de bază,spre care îi îndeamnă sfaturilecreştine. De asemenea, află cum săprotejeze natura, cum să acordeprimul ajutor, iar prin participare lajocuri, la acţiuni pentru dezvoltarepersonală sau sportive, învaţă săsocializeze. De la toate aceste acti -vităţi avem amintiri, poze, îi încura-jăm şi îi lăudăm”, ne-a povestit ea.

Cei mici primesc rechizite, îm-brăcăminte, iar atunci când oa-menii binevoitori din jur găsescresurse, chiar şi cadouri care îiîncântă pe toţi.

Ai carte, ai parte!

Mulţi dintre copiii care vin laaşezământul din Valea Crânguluiprovin din familii aflate în dificultatefinanciară, monoparentale saudezbinate. Unii dintre ei au şipărinţi plecaţi la muncă în străină-tate şi sunt lăsaţi în grija bunicilor.Reprezentanţii asociaţiei au învedere mai ales copiii care prezintăriscul de abandon şcolar atât dincauza situaţiei materiale precare,cât şi din cauza familiilor dezorga-nizate.

„Aici, copiii stau de vorbă şi cuun psiholog care îi ajută să treacăpeste traumele pe care le-au acu-mulat de-a lungul timpului, iarevoluţia lor s-a văzut după câteva

şedinţe de consiliere. Uneori, chiarşi părinţii au nevoie de consiliere,pentru a înţelege de ce nu trebuiesă-i determine pe cei mici să aban-doneze şcoala”, ne-a mai spus LigiaRadu. De altfel, sunt frecvente situ-aţiile în care copiilor li se spune,acasă, că şcoala nu contează, întimp ce coordonatorii centrului so-cial încearcă din răsputeri săschimbe această mentalitate apărinţilor.

Din inimă, pentru copii

Echipa care asigură bunulmers al activităţii Centrului, înfrunte cu părintele Manuel Radu,este formată din doi pedagogi, unasistent social, un psiholog, unbucătar, un îngrijitor. Prin eforturilelor zilnice, aşezământul a devenitun colţ de rai pentru copiii nevoiaşi.„Astfel, am devenit prestatori deservicii sociale private, acreditate deComisia de Acreditare a Direcţieide Asistenţă Socială şi Protecţie aCopilului Prahova, statut care nemotivează şi ne ajută să ne conti -nuăm munca”, ne-a explicat preo-tul.

„La începutul lunii martie aacestui an, am reuşit să semnămîmpreună cu Primăria Urlaţi, unContract de Asociere în bazaHotărârii Consiliului Local nr.16din 28.02.2013, privind finanţareacheltuielilor lunare cu utilităţile, aleFundaţiei Bucuria Ajutorului -FilialaUrlati-Centrul de Zi pentru Copii«Sf. Stelian». O altă colaborare cu

Primăria este şi punerea la dispoz-iţia ambelor părţi a anchetelor so-ciale ale beneficiarilor făcute decătre asistentul social GeaninaCatrinescu”, ne-a mai precizatpărintele.

Susţinerea ta contează!

Fundaţia Bucuria Ajutoruluiare, însă, nevoie, la rândul ei, desprijinul oamenilor din jur, prin ac-tivităţi de voluntariat, sprijin în or-ganizarea unor activităţieducative-recreative cu copiii dinCentrul de zi, implicarea în organi-zarea serbărilor cu şi pentru copiiibeneficiari ai proiectelor. Deasemenea, coordonatorii Centruluiîşi doresc să organizeze şi vizite lafamiliile beneficiare, împreună cuasistentul social.

Donaţiile sunt binevenite, pen-tru că aceşti copii au nevoie de aju-torul comunităţii. Cine nu ştie câteste de necesar un medicamentatunci când cel mic are nevoie, unghiozdan, o carte, un stilou, o masăcaldă, haine sau încălţăminte?

Puteţi vorbi cu părinteleManuel Radu la Centrul de Zi pen-tru Copii ,,SF.Stelian”, Str. ValeaCrângului, nr. 64, oraşul Urlaţi,judeţul Prahova. Contactaţireprezentanţii asociaţiei pe site-ulwww.fbaurlati.ro, la e-mail:[email protected] saunumerele de telefon0244.270.056/ 0727.733.044.

Contul bancar al Fundaţiei esteRO29 RNCB 0381 1262 8286

FUNDAŢIA BUCURIA AJUTORULUI: Arsenie Papacioc: „NICI INTELIGENŢA, NICI EDUCAŢIA NU AU NICIO VALOAREDACĂ NU SUNT PUSE ÎN SLUJBA DRAGOSTEI ŞI A IUBIRII”

Pe dealurile de la mar-ginea oraşului Urlaţi, preo-tul Manuel Radu şi-adeschis uşa pentru 25 decopii nevoiaşi. Din stradă,se vede o curte colorată, co-chetă, iar pe casa parohialăse se poate citi „FundaţiaBucuria Ajutorului, FilialaUrlaţi”. Dacă, în urmă cumai mulţi ani, micuţii aveaulacrimi în ochi, acum, pechipurile lor se văd zâmbetede mulţumire.

Proiectul Comenius „IMACO -Imagine My Country”, derulat în pe-rioada 2011- 2013, la Liceul Teoretic„Brâncoveanu Vodă” Urlaţi şi şcolidin Spania, Italia, Lituania, Germa-nia şi Turcia, a continuat cu o întâl-nire a partenerilor în perioada 28ianuarie - 3 februarie, în localitateaRatingen, Germania.

România a fost reprezentată de cătreo echipă alcătuită din cinci elevi: Alexan-dra Mihaela Moşneanu, AlexandraPleşea, Alexandra Mădălina Timaru,Ioana Cătălina Stanciu şi MariusClaudiu Roşu, şi doi profesori: RobertStan, directorul liceului şi Gabriela Radu,profesor de Limba engleză.

Gazdele, dascăli şi elevi de laColegiul de Meserii „Adam-Josef-Cüppers”, din Ratingen, au pregătit unprogram încărcat de activităţi culturale,

care au început încă din prima zi a întâl-nirii, cu vizitarea celor mai importantemonumente şi obiective turistice din lo-calitate: Turnurile care fac parte dinvechiul zid al cetăţii Ratingen, „Monu-mentul copiilor cu degete plate” şiprimele investigaţii culturale la fosta f a -brică de confecţii Cromford.

Au fost organizate „vânători de co-mori” în oraşele Köln şi Düsseldorf, întimpul cărora echipele mixte de elevi din

toate ţările s-au străduit să completezecât mai corect cerinţele din broşura ofe -rită de către organizatori. În urma inves-tigaţiilor, elevii români au obţinutrezultate deosebite, fiind premiaţi cu f i -gurine din ciocolată.

Delegaţiile au fost primite de cătreprimarul din Ratingen, au participat lapregătirea unui prânz (pizza) înbucătăria cantinei din incinta Colegiuluigerman implicat în proiect, au asistat laun moment din Carnavalul tradiţionalgerman, dar şi la prezentarea unui sitealternativ al proiectului.

Reprezentanţii ţărilor implicate aulucrat la realizarea blazonului ţării ideale,unul dintre produsele finite ale proiectu-lui IMACO. Blazonul ales a fost cel creatde către o echipă de elevi ai liceului dinUrlaţi şi a fost votat de către celelalte ţăridrept cel mai potrivit pentru proiect. Laîncheierea activităţilor, profesorul coor-donator din fiecare ţară participantă a

primit câte un blazon din metal. Astfel, elevii de la Liceul „Brânco -

veanu Vodă” au avut şansa să demon-streze încă o dată că sunt foarte bunicunoscători ai limbii engleze şi că se potdescurca şi integra foarte bine într-o ţarăeuropeană importantă cum este Ger-mania.

Ultima vizită a proiectului va avealoc în Turcia, la Gemlik, între 29 aprilieşi 5 mai.

55Aprilie 2013

Proiectul Comenius IMACO / „Imagine My Country”

A cincea vizită: Ratingen, Germania

Activitatea cadrelor didactice şi aelevilor din Liceul Teoretic „BrâncoveanuVodă” Urlaţi urmăreşte formarea perso -nalitaţilor umane capabile să se adaptezeşi să facă faţa dinamismului societaţii încare trăim. O personalitate armonioasă arenevoie de un mediu favorabil în care să sedezvolte, iar în acest context apare rolul educaţiei.

Roadele muncii la catedră se reflectăîn rezultatele obţinute de elevi la co n -cursurile şi olimpiadele şcolare. Anulacesta, copiii au obţinut premii şi menţiunila fazele judeţene ale olimpiadelor şcolarela Limba şi literatura română, Limba en-gleză, Biologie, Geografie (faza naţională),Ştiinţele pământului. După emoţiile con-cursurilor, acum, elevii se pregătesc de examenele de evaluare naţională şi ba-calaureat, care le testează rezultateleobţinute de-a lungul anului şcolar.

Activitatea extraşcolară este încurajată,iar elevii şi cadrele didactice au participatla concursuri internaţionale: Canguraşullingvist - Limba şi literatura română şi Can-gurul - Matematică.

Elevii se mai implică în Clubul de lec-tură, Revista şcolii, Cenaclul literar, dar ac-tivează şi la Trupele de teatru prin care auobţinut premii şi menţiuni la concursurijudeţene.

Campionatele de handbal şi de fotbaljudeţene, organizate şi desfăşurate în salade sport a liceului, au, de obicei finalul en-tuziasmant: „Am câştigat!”.

Elevii, de la clasele mici, până la celede liceu, sunt implicaţi şi în proiectelenaţionale de educaţie ecologică „Patrula dereciclare” şi „Umbrela verde”.

În parteneriatul cu fundaţia Leaders,copiii au urmat trainingul „Leadership Au-tentic”, în urma căruia au fost formaţiprimii „ambasadori Leadership Autentic

Junior” ai liceului.Colaborarea şi susţinerea materială

din partea „P&G” Urlaţi au dus la con-cretizarea mai multor proiecte. Prin pro-gramul „Să creştem împreună”, urmeazăsă fie construită o scenă de festivităţi încurtea liceului (clasa a VII-a A), un teatrude păpuşi (clasa a VI-a A) şi o staţie wire-less în şcoală (clasa a VI a B).

În acest an, în liceu se mai desfăşoarăproiectul de biofizică „Ştiinţa şi viaţa”, lacare participă clasele a X-a şi a XI-a, şi cursul de Microbiologie, cu clasa a XI-a.

Săptămâna „Să ştim mai multe, săfim mai buni”

Elevii, profesorii şi părinţii s-au orientatasupra activităţilor de manifestare a cre-ativităţii: ateliere de creaţie literară, de pic-tură, teatru şi muzică. Şi excursiile au fostbinevenite. Copiii au vizitat agenţii eco-nomici din localitate, iar la Braşov,Sighişoara, Bucureşti, Ploieşti şi Sinaia, eiau avut ocazia să vadă numeroase obiec-tive turistice, dar şi să participe la momentecultural artistice: concerte la Filarmonicadin Ploieşti, vizionări de filme şi teatru. Nuau fost omise nici activităţile de voluntariat,cu donaţii la Asociaţia ProVita, din ValeaScrezii. Dezbaterile despre combaterea vi-olenţei, a traficului de persoane şi a con-sumului de droguri au atras mulţi copii, maiales că s-au desfăşurat în colaborare cu In-spectoratul de Poliţie Prahova. Nu au lipsitnici ativităţile de protecţie a mediului.

La aceste reuşite liceul a fost şi estepermanent susţinut de partenerii săi locali:Primăria Urlaţi şi P&G Urlaţi, MuzeulConacul Bellu, Fundaţia Humanitas, Casade Cultură a oraşului Urlaţi, Jandarmeria şiPoliţia Urlaţi, comitetul de părinţi.

Consilier Educativ prof. Sersea Corina

O personalitate devine armonioasă prin educaţie

Aprilie 201366

Pe 9 mai, Casa de Cul-tură Urlaţi găzduieşte specta-colul „Tânăra italiancă”, deJules Cohn Botea, al Com-paniei Teatrale CişmeauaRoşie, din Bucureşti. În regialui Mircea Creţu, vor evolua,pe scena din Urlaţi, Constan-tin Diucu, Florina Luican,Candid Stoica, DanielaMoldovan şi Mircea Creţu.Spectacolul reprezintă ocomedie lirică, la care suntinvitaţi atât elevii din oraş, câtşi pasionaţii de dramaturgie.

Spectacol de teatru:Tânăra italiancă

Casa de Cultură Urlaţi aorganizat, în această lună, uneveniment de amploare laMuzeul Conacul Bellu.„Icoana sufletului meu” a fosto retrospectivă a carierei artis-tice a pictoriţei Larisa Iftodecare a împlinit, anul acesta 92de ani.

Povestea Larisei Iftode esteimpresionantă, iar reprezentanţiiCasei de Cultură Urlaţi au vrut săsublinieze profunzimea şi talentulartistei care a început să pictezeicoane din ambiţie.

„Am dedicat acest evenimentaniversării artistului plastic LarisaIftode, din oraşul nostru, acţiunepe care am denumit-o «Icoanasufletului meu» datorită lucrărilorcu totul aparte ale pictoriţei. Ast-

fel, am realizat o retrospectivă cutoate lucrările ei, de la prima,până la cea mai recentă. LarisaIftode s-a născut în 1924, lângăcetatea Hotinului, iar, după AlDoilea Război Mondial, a fost de-portată în Oltenia. A traversattoată România împreună cu soţulşi cei trei copii ai ei. În Urlaţi,trăieşte de aproape 50 de ani, iarrealizările ei au impresionat mulţicritici de artă. A început săpicteze dintr-o ambiţie. În 1978,văzând o expoziţie de pictură laBucureşti, a spus: «Eu cred că amtalent, pot să pictez mai bine şimai frumos, ia să încerc». Iaricoanele pictate de ea au avutmare succes. Sunt 30 de ani decând Larisa Iftode a început săpicteze icoane, lucru absolut deadmirat.

La eveniment, au participatşi autorităţi, iar ConstantinManolache, directorul CentruluiJudeţean de Cultură Prahova, i-aînmânat o plachetă a judeţului.Este artista noastră pe care oiubim şi ale cărei lucări le ad-mirăm de fiecare dată când avemocazia”, ne-a spus Ficuţa Micu,directorul Casei de Cultură Urlaţi.

Chiar şi acum, la 92 de ani,Larisa Iftode aşterne pe pânză,sticlă sau lemn, icoane din sufletulsău.

Larisa Iftode, artist complet la 92 de ani

Dansul folcloric românesceste una dintre cele maipreţioase bogăţii artistice alepoporului român şi, de ce nu,chiar ale lumii. Prin aceastăformă artistică, sunt dezvăluiteaspiraţiile şi sentimentele oame-nilor, istoria ţării, dar mai alestemperamentul naţiei române,de la agerime, forţă, înţelepci-une, graţie şi umor.

Promovarea acestor valori şicultivarea lor în sufletele copiilorsunt scopurile instrutorilor dedans popular de la Casa de Cul-tură Urlaţi, iar rezultatele nu s-aulăsat aşteptate. De doi ani, eleviidin Ansamblul „Strugurelul”, dela Casa de Cultură Urlaţi, au

obţinut premiu după premiu lafestivalurile naţionale de danspopular. Cea mai recentă reuşităeste premiul I la ConsursulNaţional de Dans „Flori pentrumama”, unde cei mici au impre-sionat juriul încă o dată.

„Prin instructorul GheorghePopa şi învăţătoarele CătălinaŞtefan şi Cristina Roşu, de laLiceul „Brâncoveanu Vodă”,copiii au învăţat să reprezinte cumare succes localitatea noastră.Suntem mândri de eforturile lorşi sperăm că vom avea şi în aniiurmători rezultate cel puţin la felde performante”, ne-a declaratFicuţa Micu, directorul Casei deCultură Urlaţi.

Concursul Naţional de Dans „Flori pentru mama“ Focşani

Premiul I pentru Ansamblul „Strugurelul”din Urlaţi

Activitate intensă la Casa deCultură Urlaţi acolo unde, peste40 de elevi ai şcolilor din oraşpregătesc, coodonaţi de către directorul instituţiei, expoziţiipentru Sărbătorile Pascale.

Activităţile organizate la Casade Cultură Urlaţi includ şi anulacesta expoziţii realizate de cătreelevii din oraş. „Avem o expoziţie

cu desene şi decoraţiuni de Paşti,realizate la Casa de Cultură, cu cei40 de copiii care fac parte dinClubul Isteţilor, coordonat de pro-fesorul Florica Bucurică. Sunt copiide la şcolile din Urlaţi şi de la AfterSchool, care vin frecvent la cer-curile şi cursurile instituţiei noastre,dar şi la bibliotecă. Ei pregătesc di-verse ornamente, felicitări şitablouri de Paşti pentru a realiza o

expoziţie tematică. De asemenea,copiii mai realizează, în aceste zile,la şcoală şi ouă încondeiate pe carele vom expune de sărbători, dar şipăpuşi în costume popularetradiţionale, pe care au învăţat să lefacă din linguri de lemn”, ne-a explicat Ficuţa Micu, directorulCasei de Cultură Urlaţi.

La expoziţie sunt invitaţi toţipărinţii şi profesorii.

S-au împlinit trei ani de cândBiblioteca orăşenească Urlaţi aintrat în programul BiblioNet.Dacă, înaintea implementăriiacestui proiect, foarte puţini lo-calnici treceau să împrumute ocarte, acum, sunt peste 1000 decititori, de la elevi de claselepregătitoare până la pensionaripasionaţi de lectură.

Programul BiblioNet a fostimplementat la Biblioteca orăşe-nească Urlaţi din anul 2010. Deatunci, atrage în permanenţăcopii şi adulţi depotrivă. „Vincopii mici, începând de la claselepregătitoare, care sunt foartebine pregătiţi în a utiliza calcula-torul, bineînţeles, mai mult pen-tru jocuri, apoi pentru informaţii.Vin şi elevi de la liceu care au în-ceput să înveţe să caute infor-maţii pe internet, să sedocumenteze pentru diverse lu-crări, proiecte sau referate. Spredeosebire de anii trecuţi, mulţi

dintre ei vin la bibliotecă pentrucitit, pentru că profesoara deLimba română pune accentfoarte mare pe lectura cărţilor.Însă, în acelaşi timp, elevii se in-formează de pe internet şi pen-tru diferite ale obiecte: istorie,georgrafie, chiar matematică, f i -zică şi chimie”, ne-a declarat AidaOprescu, coordonatorul Bibli -otecii Orăşeneşti Urlaţi.

„Am avut şi vizitatori care auvenit să se informeze pentrulocurile de muncă: cei care aurămas şomeri care care vor să îşigăsească un job mai bun, sausimpli cetăţeni care vor să afleamănunte despre taxele locale:cum se plătesc, cât şi în ce fel, saupentru transport: mersultrenurilor, cum circulă mi-crobuzele şi multe altele. Nuputem să trecem de clienţii noştrifideli: cititorii pensionari caresunt pasionaţi de lectură şi vinconsecvent la bibliotecă. Bibli -

oNetul a atras foarte mulţi oa-meni către bibliotecă şi, automata crescut şi numărul de cititori decarte. Avem, acum, 24.000 devolume şi aproape 1.000 de citi-tori”, ne-a mai spus AidaOprescu.

Şi acţiunile organizate înacest context au fost numeroase.De Ziua Mondială a Cărţii, Casade Cultură Urlaţi şi BibliotecaOrăşenescă au organizat o ex-poziţie de carte dedicată poetuluiNichita Stănescu, iar de ZiuaPământului, elevi de la LiceulTeoretic „Brâncoveanu Vodă” şide la Şcoala „Cănuţă Ionescu”au venit, alături de cadrele didac-tice Liliana Stănescu, VirginiaSolzaru şi alţi profesori colabora-tori de nădejde ai culturii, să aflemai multe despre protecţia medi-ului şi grija faţă de planetă.

Biblioteca orăşenească Urlaţi: Programul BiblioNet a atras tinerii către carte

Expoziţii pentru Sărbătorile Pascale

77Aprilie 2013

Director general: Sebastian IgnatRedactor-şef: Elena CiobanuTelefon: 0732.444.712DTP: Ana Maria Iene

Supliment Actualitatea Prahoveană Editat de: Carmedia Serv SRL(ISSN:2065-9695)Tipărit la Tipografia RING Bucureşti

Stabilitate. Pe acest aspect mizează UnireaUrlaţi, acum şi în viitor, într-un proiect care sebazează, în primul rând, pe elementul local.

Unirea Urlaţi a încheiat turul campionatului peprimul loc în Liga A Prahova, la egalitate de punctecu CSM Câmpina.

În iarnă însă, formaţia din Urlaţi a pierdut con-tingentul de jucători aduşi de către omul de afaceriIon Mihai, cel care s-a mutat cu arme şi bagaje laCiorani, acolo unde echiap locală funcţioneazăacum într-o nouă formulă, prin colaborare cu clubulAstra.

Schimbarea de care vorbeam a diminuat, de-sigur, forţa Unirii. Vestea a fost primită cu bucurie laCSM Câmpina, din motive lesne de înţeles. Practicdin prima etapă a returului, seria s-a rupt imediatdupă primul loc şi, în acest moment, CSM Câmpinadispune de un avantaj confortabil în fruntea eşalonu-lui de elită al judeţului.

Fotbal pentru oraş

După ce colaborarea cu Ion Mihai şi jucătoriisăi a eşuat, iar aceştia au părăsit echipa, UnireaUrlaţi a regândit strategia. Despre promovare, cugreu mai putea fi vorba, însă fotbalul din Urlaţi n-apierdut. Echipa antrenată acum de Ion Catanămizează pe fotbalişti tineri, mulţi dintre ei fiind lo-calnici.

Primăria oraşului a rămas lângă echipă îiacordă tot sprijinul de care are nevoie. De altfel, ad-ministraţia locală asigura participarea în campionatşi costurile legate de organizare şi în turul campi-onatului. Acum, cu atât mai mult, cu cât fotbalul dinUrlaţi s-a întors la origini.

Implicare

De altfel, implicarea autorităţilor locale înfenomenul sportiv la acest nivel este crucială. Indis-pensabilă. Iar climatul de stabilitate din punct devedere financiar va avea rezultate pe termen mediuşi lung la Urlaţi, pentru că tinerii jucători vor puteacreşte aici în linişte.

Urlaţiul dispune de un teren care se prezintă încondiţii foarte bune, făcând parte din categoria lo-caţiilor în care chiar se poate juca fotbal. Spectatoriivin în număr mare la meciurile echipei.

Organizare de nota 10

De fapt tot ceea ce ţine de organizare este foartebine pus la punct. Unirea Urlaţi are toate cheltuielilelegate de organizarea meciurilor asigurate. Baniisunt păstraţi într-un cont al Asociaţiei Judeţene deFotbal Prahova, iar sumele aferente sunt virate pecardurile arbitrilor, de exemplu. Transportul esteasigurat şi el prin intermediului unui contract

încheiat cu o firmă de transport. Totul, transparent,rapid şi eficace.

Stadionul a fost recondiţionat şi, în scurt timp,va dispune de instalaţie de iluminare. Nici chiar noc-turnă, dar reflectoarele vor asigura lumina necesarăunui antrenament pe timp de noapte, de exemplu,atunci când temperaturile pe timpul zilei vor fi insu-portabile. Şi se anunţă, din nou, o vară călduroasă.

Bilanţ

La Unirea Urlaţi, situaţia nu este deloc încinsă.Formaţia prahoveană are asigurată prezenţa în se-zonul viitor al Ligii A Prahova. De fapt, Unirea seaflă în prima parte a clasamentului, reuşind să sta-bilizeze situaţia după ce a pierdut primele două meci-uri ale returului.

În 2013, Unirea Urlaţi a consemnat următoarelerezultate:

*Unirea Urlaţi – AFC Brebu 1-2*CSO Plopeni - Unirea Urlaţi 3-2*Unirea Urlaţi – Voinţa Vadu Părului 2-0*Progresul Drăgăneşti - Unirea Urlaţi 4-3*Unirea Urlaţi – Brădetul Ştefeşti 1-1 *Precizia Breaza - Unirea Urlaţi 1-1*Unirea Urlaţi – Petrolistul Boldeşti 0-1*CSM Câmpina - Unirea Urlaţi 3-0*Unirea Urlaţi – Chimia Brazi 3-0 (la masa

verde)*Caraimanul Buşteni - Unirea Urlaţi 3-0„După ceea ce s-a întâmplat în iarnă, eu cred că

am reuşit să ne adunăm şi să avem o participarebună în campionat. Am pierdut unele jocuri, dar, cuexcepţia celui cu Unirea Câmpina, am fost învinşi lalimită şi eu spun că nu ne-am făcut de ruşine. Fot-balul la Urlaţi continuă, avem tot sprijinul din parteaPrimăriei. Ne propunem să avem rezultate cât maibune pe finalul acestui sezon, să promovăm jucătorişi să jucăm pentru spectatorii din Urlaţi”, spune Cris-tian Pâtă, director sportiv al clubului din Urlaţi.

Pe lângă fotbal, oraşul Urlaţi va avea şi o secţiede box care va activa tot sub tutela primăriei. În acestmoment se fac demersuri pentru afilierea la Feder-aţia Română de Box. Un lot de tineri sportivi estedeja format. De fapt, la ora vizitei noastre la Urlaţi,aceştia se strânseseră deja pentru antrenament!

Ciprian RADU

Unirea Urlaţi: Întoarcerea la origini LIGA A Prahova - Etapa a XXVII-a

*CSM Câmpina - CS Păuleşti 6-2 (4-1)Au marcat: Gheorghe Bărăgan (17, 58-penalti), Ionuţ Neagu

(27), Valentin Bunea (30), Decebal Nae (33), George Bridinel(82)/Marius Mihai (39-penalti), Ciprian Neacşu (84).

Arbitri: Alin Gheorghe (Ploie?ti) - Nicolae Dobre (Colceag) şiGabriel Brăilă (Ploieşti). Observator: Ion Mihai (Ploieşti).

*Precizia Breaza - CSO Plopeni 3-1 (1-0)Au marcat: Mugurel Gogă (18), Valentin Urdea (76, 86)/Marian

Stanciu (50).Arbitri: Laurenţiu Piciu - Sorin Nistor (ambii, din Ploieşti) şi

Mircea Rusu (Bertea). Observator: Marian Deaconu (Băicoi).*Petrolistul Boldeşti - AFC Brebu 1-0 (0-0)A marcat: Mihai Ene (84)/-.Arbitri: Ovidiu Crozolo (Măneciu) - Doru Petre (Bucov) şi Alin

Ionică (Bertea). Observator: Radu Vasile (Ploieşti).*Brădetul Ştefeşti - Voinţa Vadu Părului 2-1 (0-0)Au marcat: Ovidiu Paraschiv (63, 68)/Alexandru Radu (73).Arbitri: Doralin Bîrziloiu (Vălenii de Munte) - Gabriel Enache ?i

Octavian Ciorescu (ambii, din Ploieşti). Observator: Cincinat Aure-lian (Ploieşti).

*Progresul Drăgăneşti - Avântul Măneciu 1-1 (0-1)Au marcat: Mădălin Ioniţă (78)/Cosmin Elisei (34).Arbitri: Valentin Marinică (Cornu) - Roxana Bănăseanu (Câm pi -

na) şi Andrei Dan (Ploieşti). Observator: Stelian Achimescu (Ploieşti). *Chimia Brazi - CS Blejoi 2-5 (2-2)Au marcat: Vladimir Butufei (5-penalti), Mircea Ivan (14)/Ricardo

Constantinescu (23), Claudiu Codreanu (40), Marian Ghiţă (56),Gheorghiţă Matei (75), Vlăduţ Badea (78).

Arbitri: Bogdan Zahiu (Ploieşti) - Ionu? David (Podenii Noi) şiCristinel Damian (Slănic). Observator: Constantin Safta(Iordăcheanu).

*Astra II Ploieşti - AFC Băneşti-Urleta 4-1 (2-0)Au marcat: Valeriu Aristan (36, 53), Geroge Munteanu (43), An-

drei Gavrilă (62)/Sabin Dârstaru (87).Arbitri: Radu Danielenco (Ploieşti) - Laurenţiu Dragu (Colceag)

şi Adrian Stoenoiu (Boldeşti). Observator: Tudor Negoiţă (Măgurele).*Caraimanul Buşteni - Unirea Urlaţi 3-0 (1-0)Au marcat: Ioan Drăgan (14, 79-ambele din penalti), Vasile

Plumb (59)/-.Arbitri: Marius Petre (Poienarii Apostoli) - Dragoş Pantilie şi Iosif

Nicolae (ambii, din Câmpina). Observator: Marian Puşcaş (Ploieşti).*CS Ceptura - AS Ploieşti 1-1 (1-0)Au marcat: Nicolae Popescu (16)/Aurel Stan (60).Arbitri: Andrei Moroiţă - Louis Oprescu (ambii, din Ploieşti) şi

Ionel Gheonea (Urlaţi). Observator: Traian Notaru (Ploieşti).

Clasament:1. CSM Câmpina 25 22 3 0 76-11 69 (+30)2. Petrolistul Boldeşti 26 18 4 4 80-12 58 (+19)3. Unirea Urlaţi 27 16 5 6 66-26 53 (+14)4. AFC Băneşti-Urleta 26 17 2 7 65-36 53 (+11)5. CSO Plopeni 26 16 2 8 67-36 50 (+14)6. CS Blejoi 27 14 4 9 77-46 46 (+7)7. Avântul Măneciu 25 14 3 8 71-36 45 (+9)8. CS Păuleşti 27 11 9 7 51-36 42 (+3)9. Chimia Brazi 27 12 5 10 42-36 41 (-1)10. AS Ploieşti 26 11 7 8 42-37 40 (-2)11. Progresul Drăgăneşti 27 12 4 11 57-59 40 (+1)12. AFC Brebu 26 9 1 16 41-44 28 (-11)13. Precizia Breaza 26 8 4 14 47-81 28 (-14)14. AFC Astra II 26 7 3 16 39-65 24 (-18)15. Caraimanul Buşteni 24 6 2 16 36-57 20 (-16)16. CS Ceptura 26 5 3 18 39-93 18 (-21)17. Brădetul Ştefeşti 27 2 4 21 23-107 10 (-29)18. Voinţa Vadu Părului 26 2 1 23 28-129 7 (-29)

Etapa a XXVIII-a (3 mai, ora 18.00):

Voinţa Vadu Părului- Precizia Breaza, CSOPlopeni - PetrolistulBoldeşti, AFC Brebu -CSM Câmpina, Progre-sul Drăgăneşti - BrădetulŞtefeşti, CS Păuleşti -Chimia Brazi, AvântulMăneciu - AS Ploieşti,AFC Băneşti-Urleta - CSCeptura, Unirea Urlaţi -AFC Astra II, CS Blejoi -Caraimanul Buşteni(11.00).

Aprilie 201388

Sfintele Paşti, ca sărbătoare a În-vierii lui Hristos, ne îndeamnă lapocăinţă, iertare, fapte bune şi viaţăsfântă, iar astăzi, când în jurul nostruvedem multe semne ale morţii fizice şispirituale, să ne rugăm să nu pierdemsperanţa şi bunătatea sufletului.

Sărbătoarea Învierii lui Hristos nueste numai pomenire şi mărturisire a ade-vărului Învierii lui Hristos, ci şi vedereduhovnicească sau icoană profetică a în-vierii de obşte a tuturor oamenilor dintoate timpurile şi din toate popoarele.Credinţa puternică în Învierea lui Hristoseste în Ortodoxie şi credinţă puternică înînvierea tuturor oamenilor. De aceea,Crezul pe care îl mărturisim în Biserică seîncheie cu aceste cuvinte: „Aştept înviereamorţilor şi viaţa veacului ce va să fie”.

Învierea Domnului nostru Iisus Hris-tos este binevestită în noaptea de Paşti nuînăuntrul bisericii, ci în afara bisericii, pen-tru că ea priveşte nu numai pe creştini, cipe toţi oamenii. Astfel, taina Învierii luiHristos şi a omenirii întregi este inimaEvangheliei propovăduită de Apostoli şitemelia credinţei mărturisită de Biserică.

De aceea, Sărbătoarea Sfintelor Paştieste numită „Sărbătoarea sărbătorilor”,iar icoana Învierii lui Hristos se află im-primată pe prima copertă a SfinteiEvanghelii şi se oferă credincioşilor spre afi cinstită şi sărutată. Mai mult, fiecaresăptămână din calendarul ortodox începecu ziua Învierii, cu duminica, orientândastfel timpul Bisericii şi al istoriei către în-vierea universală şi către viaţa veşnică.

Lumânările pe care le poartă înmâini clerul şi credincioşii în noaptea dePaşti, când ies din biserică şi stau în afarabisericii, sunt simbolul luminii pe care În-vierea lui Hristos o aduce în lume pentrulumea întreagă.

Lumina veşnică a Învierii lui Hristoseste acum tainic prezentă în Biserică,fiind adunată în sufletele credincioşilorprin rugăciune, ca legătură vie cu Hristos,prin binevestirea şi ascultarea Evanghe-liei lui Hristos, prin împărtăşirea cu Sfin-tele Taine, prin împlinirea poruncii iubiriifaţă de aproapele, prin dobândirea sfinţe-niei, ca unire a omului cu Dumnezeu,dobândită prin pocăinţă şi prin vieţuirecurată sau virtuoasă.

Atunci când oamenii se pregătescpentru Sărbătoarea Învierii, în timpul Pos-tului Sfintelor Paşti, mai întâi se pocăiescde faptele rele prin Taina Spovedaniei saua Mărturisirii păcatelor, judecându-se peei înşişi şi cerând iertare pentru răul pecare l-au săvârşit cu gândul, cu vorba şi cufapta.

Totodată, fiecare creştin trebuie săîncere să se înnoiască şi să-şi sfinţeascăviaţa, să iubească mai mult pe Dumnezeuîn rugăciune şi pe semenii lor în faptebune, să ierte şi să ajute. De aceea, înnoaptea Sfintelor Paşti, Biserica îi în-deamnă pe toţi să ierte toate pentru În-viere şi chiar pe cei ce îi urăsc.

Sărbătoarea Sfintelor Paşti, ca sărbă-toare a Învierii lui Hristos, îi îndeamnă pe

oameni la pocăinţă şi iertare, la faptebune şi viaţă sfântă.

Astăzi, când în jurul nostru vedemmulte semne ale morţii fizice şi spirituale:boală şi suferinţă, sărăcie şi nedreptate,violenţă şi lăcomie de bani şi de putere,lipsă de iubire şi de ajutorare, cutremureşi tulburări în natură care afectează viaţaoamenilor, a animalelor şi a plantelor, sărugăm pe Hristos Domnul Cel Înviat dinmorţi să ne dăruiască puterea de a nupierde speranţa şi bunătatea sufletului.

Să-L rugăm să ne întărească în lu-crarea noastră de ajutorare a bolnavilor,bătrânilor, orfanilor şi săracilor. Săarătăm în jurul nostru lumină din luminaÎnvierii lui Hristos. Să privim faţa fiecăruiom în lumina Învierii lui Hristos, ca pe osfântă lumânare de Paşti, aprinsă în lumede iubirea lui Hristos pentru oameni. Săvedem pe fiecare om ca pe un împreună-călător cu noi spre învierea de obşte, cândHristos Cel Înviat va veni în slavă săjudece viii şi morţii şi să dăruiască slavă şibucurie celor drepţi şi milostivi.

Preot Manuel Radu

SFINTELE PAŞTI, SĂRBĂTOAREA ÎNVIERII LUI HRISTOS