vaccin antirujeolic

7/29/2019 vaccin antirujeolic

http://slidepdf.com/reader/full/vaccin-antirujeolic 1/22



Vaccinarea antirujeolică



• Previne rujeola prin inducerea unui răspuns imunumoral şi celular.

– La revaccinare, cei care după prima doză au rămas cunivele reduse a concentraţiei anticorpilor dezvoltă unrăspuns imun de tip secundar tranzitor , în care IgG

cresc în primele zile, ating un nivel maxim şi scad înurmătoarele luni sau ani.

• Preparatele vaccinale utilizate se prezintă ca

– Monovaccinul(VR)

– Vaccinuri asociate sub formă de bivaccin RR şitrivaccin RUR



Monovaccinul rujeolic (VR )

conţine tulpina Schwarz cultivată pe fibroblaşti de embrionde găină

este liofilizat, prezentat în fiole monodoză sau multidozăcu 3, 5, 8 sau 10 doze vaccinale.

aspectul este de pulbere compactă alb gălbuie.

• Se păstrează ferit de lumină , în stare congelată la -10˚C sau -20˚C,

după decongelare între +2˚C şi +8˚C timp de 14 zile.

• După reconstituire cu apă bidistilată, vaccinul are aspectlimpede, transparent, culoare roz trebuie utilizat în decurs de 30 de minute, fiind păstrat la

întuneric şi temperatură între +2˚C şi +8˚C.



• Vaccinurile asociate ca bivaccin rujeolic-rubeolic

(RR) conţin :

– tulpina rujeolică Moraten sau Schwarz

– tulpina rubeolică RA 27/3.

• Trivaccinul rujeolic-urlian-rubeolic (RUR) conţine

• vaccinul rujeolic supraatenuat• vaccinurile atenuate rubeolic (cultura MRC5 cu celule

diploide umane)

• urlian (obţinut pe ouă embrionate).



• Schema de vaccinare.

– doza vaccinală (VR sau RUR) de 0,5 ml,

conţine 1.000 DICT50

– se administrează pe cale subcutanată, în

regiunea deltoidiană. – prima doză se administrează la vârsta de 12-15

luni, utilizând RUR



Recomandări de vaccinare

• Vaccinarea de rutină

include două administrări, care au ca scop reducerea

proporţiei celor care rămân receptivi

• Campanii complementare

pentru atingerea obiectivului de eliminare a rujeolei,au drept scop întreruperea transmiterii virusului

rujeolic sau reducerea masei receptive.



Campanii complementare

• tip "catch-up" (de surprindere a celor neimuni)

– scop întreruperea transmiterii virusului rujeolic

• de tip"mopping-up" (de înlăturare a celor neimuni) – în ciuda acoperirii vaccinale înalte, fiind posibil să mai rămână copii

receptivi

• de tip "follow-up" (de urmărire a celor neimuni) – se adresează copiilor preşcolari, – se efectuează la intervale de 3-5 ani, atunci când numărul de receptivi în

această populaţie ajunge la mărimea unei cohorte după naştere în ciudaacoperirilor vaccinale înalte,

– eficacitatea vaccinului şi acoperirea vaccinală nu sunt de 100%

• de tip „keep-up” – realizarea de acoperiri vaccinale înalte de peste 95% pentru prima doză

vaccinală în fiecare cohortă succesivă după naştere evaluată la vârsta de 2ani





Reacţiile adverse

• pot să fie înregistrate după 6-12 zile de la vaccinare, cu frecvenţa cea

mai mare în ziua a VII-a şi a VIII-a când replicarea tulpinii vaccinale estemaximă.

• Pot să apară

– reacţia febrilă, erupţii cutanate, tulburări digestive, catar rino-faringian,limfadenopatie sau durere locală.

– manifestările neurologice sub formă de convulsii, poliradiculonevritesau encefalită postvaccinală sunt excepţional de rare .

– Hipersensibilitatea de tip imediat la proteinele din ou, gelatina sausorbitol poate să apară, de asemenea, rar.

• La imunosupresaţi, multiplicarea virusului vaccinal este mai pronunţatăşi prelungită, ducând la reacţii adverse mult mai frecvent, inclusivdeces(pneumonie, sindrom diareic, encefalită asociată vaccinului).

• După vaccinarea cu VR apare o supresie a imunităţii celulareevidenţiată prin suprimarea hipersensibilităţii întârziate la diferite antigene catuberculina



Eficacitatea vaccinală.

Seroconversia apare la 95-98% dintre susceptibilii vaccinaţi, la vârstade 12-15 luni, indiferent de tulpina vaccinală utilizată, cu duratapersistenţei anticorpilor de aproximativ 16-20 de ani, întreţinută decirculaţia virusului sălbatic.

Lipsa de răspuns după vaccinare poate să fie asociată cu păstrarea necorespunzătoare a vaccinului utilizarea neadecvată a diluentului expunerea vaccinului la lumină, vaccinarea copiilor în prezenţa anticorpilor de origine maternă

vaccinarea după administrarea de preparate care conţinimunglobuline,

producerea de interferoni datorită unei infecţii virale concomitente şiintervenţia unor factori genetici .



Vaccinarea antirubeolică




• Are ca si obiectiv prevenirea sindromului rubeolei congenitale

(SRC), consecinţa infecţiei rubeolice apărută pe parcursulsarcinii.

• Protecţia se corelează cu prezenţa anticorpilor sericineutralizanţi iniţial de tip M , ulterior de tip G a căror

concentraţie scade lent, dar cu persistenţa îndelungată la

nivele reduse.




• Preparatele vaccinale utilizate sunt :

– monovaccinul rubeolic (VRb)

– vaccinurile asociate sub formă de bivaccin RR şi trivaccin RUR.

– Tulpina vaccinală inclusă în preparatele vaccinale având

reactogenitatea cea mai redusă şi cea mai bună imunogenitate este

tulpina RA 27/3, cultivată pe fibroblaşti umani .

• Monovaccinul rubeolic este liofilizat, se prezintă în flacoane monodoză care

conţin 1.000 DITC50, sulfat de neomicină B, urme de albumină umană, sorbitol,acid glutamic.

– La reconstituire cu apa distilată, datorită variaţilor de pH, culoarea vaccinului sepoate schimba în portocaliu sau roz.

– Se poate păstra mai mulţi ani în stare congelată la sub -20°C sau până la

data înscrisă pe flacon prin menţinere între +2°C şi +8°C, ferit de lumină.



Vaccinarea antirubeolică • Schema de vaccinare.

– Doza vaccinală de 0,5 ml se administrează imediat după reconstituire, pe

cale subcutanată, în regiunea deltoidiană. – Prima doză se administrează la copii între 12 şi 15 luni utilizând trivaccinul RUR

• Recomandările de vaccinare sunt dependente de scopul programului deimunizare.

• Pentru limitarea circulaţiei virusului sălbatic • vaccinarea se recomandă tuturor copiilor începând cu vârsta de 12 luni• copiilor din colectivităţi de preşcolari, şcolari şi studenţilor, care sunt surse importante

pentru diseminarea infecţiei în comunitate.

• Pentru prevenirea SRC, vaccinarea este recomandată fetelor înainte de pubertate şi femeilor la vârsta procreării.

• Vaccinarea după naştere poate fi recomandată femeilor seronegative sau subformă de vaccinări “catch-up”.

• Persoanele care au status vaccinal sau imunologic necunoscut pot să fie vaccinate, revaccinările nu creează un risc crescut de reacţii adverse .



• VRb se contraindică

persoanelor cu antecedente de anafilaxie la neomicină, imunodeficienţe cunoscute de tip primar sau secundar

femeilor gravide.

• Pacienţii care urmează tratament imunosupresor (chimioterapice, steroizi etc.)

pot să fie vaccinaţi la 3 luni după întreruperea tratamentului.

• Faţă de preparatele care conţin anticorpi (imunglobuline standard, sânge, derivate

din sânge), vaccinarea poate fi efectuată cu 2 săptămâni înainte sau la 3 luni

după administrarea acestor preparate.

• Persoanele cu anafilaxie la ou pot să fie vaccinate cu preparatul monovalent, deoarece esteobţinut pe culturi celulare umane şi nu conţine proteine de ou.

• Femeile vaccinate la vârsta procreării trebuie să evite sarcina timp de cel puţin

o lună.

Contraindicaţii şi precauţii de vaccinare.



• Reacţiile adverse se pot prezenta sub formă de:

febră, limfadenopatii, erupţii cutanate, cefalee, faringită,manifestări care pot să apară concomitent semănând cutabloul clinic de rubeolă uşoară.

artralgii, artrite,trombocitopenie şi extrem de rar polineuropatiitranzitorii.

reacţiile la locul de administrare sunt minore şi de scurtă durată. tranzitor, poate să apară o deprimare nespecifică a imunităţii

mediată celular.

• Eficacitatea vaccinală.

• Seroconversia apare la 98% dintre recipienţi după primadoză şi la 100% după cea de a doua

• durată a protecţiei îndelungată, de aproximativ 10-18 ani.



Vaccinarea antiurliană



Vaccinarea antiurliană

• se justifică fiind evitate în principal costurile economice suportate de către

societate pentru îngrijirea cazurilor de infecţie urliană care evoluează cucomplicaţii

• Protecţia este corelată cu prezenţa anticorpilor serici neutralizanţi reprezentaţi de IgG faţă de hemaglutinina virusului urlian Tulpinile atenuate de virus urlian (Jeryl Lynn, Urabe ş.a.) cultivate pe ouă

embrionate sau culturi de embrion de găină, se utilizează numai sub formapreparatelor asociate cu vaccinul rujeolic şi rubeolic (RUR).

În compoziţie, pe lângă tulpinile vaccinale, preparatele RUR mai conţinproteine de ou (aviare), stabilizatori (gelatină hidrolizată şi/sau sorbitol),conservant (neomicină), o cantitate redusă de albumină umană.

• Preparatele RUR sunt liofilizate, prezentate în flacoane monodoză saudoze multiple (10 doze) cu aspect de pulbere compactă albă cu tentărozată. Se păstrează la temperaturi între +2ºC şi +8ºC, ferit de lumină şi de

congelare.



• Schema de vaccinare.Doza vaccinală este de 0,5 ml indiferent de

vârstă şi de preparat RUR, iar calea deadministrare subcutanată, în regiunea deltoidiană.

Vaccinarea cu RUR pentru protecţia antiurliană

include o singură administrare la vârsta de 12-15 luni.





• Contraindicaţii şi precauţii de vaccinare.

– Femeile însărcinate nu se vaccinează, motivaţiabazându-se pe riscul teoretic. Până la ora actualănu există dovezi că vaccinul urlian ar avea influenţe asupra fătului, dar se recomandă evitarea sarcinii operioadă de minim o lună după vaccinare.

– Anticorpii din preparate ca sânge integral, masă

eritrocitară interferează cu virusul vaccinal, făcândnecesară respectarea unui interval de 2 săptămânidupă administrarea vaccinului, respectiv de 3 luni după administrarea acestor produse şi vaccinare

Documents

vaccin antirujeolic