„VAI VOUĂ CĂRTURARILOR ŞI FARISEILOR FĂŢARNICI !” O
22
0 UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ ANDREI ŞAGUNA „VAI VOUĂ CĂRTURARILOR ŞI FARISEILOR FĂŢARNICI !” O PERSPECTIVĂ ISTORICĂ, LITERARĂ ȘI EXEGETIC-TEOLOGICĂ ASUPRA TEXTULUI DIN MATEI 23 (rezumatul tezei de doctorat) CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC PR. PROF. UNIV. DR. VASILE MIHOC DOCTORAND PR. PIȚ GEORGE COSMIN Sibiu 2015
„VAI VOUĂ CĂRTURARILOR ŞI FARISEILOR FĂŢARNICI !” O
„VAI VOU CRTURARILOR I FARISEILOR
FARNICI !” O PERSPECTIV ISTORIC, LITERAR
I EXEGETIC-TEOLOGIC ASUPRA TEXTULUI DIN
MATEI 23
DOCTORAND
ISTORIC, LITERAR I EXEGETIC-TEOLOGIC ASUPRA TEXTULUI DIN
MATEI 23
conflictul Iisus Hristos-farisei, vaiurile ca
exorcisme.
În aceast lucrare prezint, bazându-m pe diverse alte teorii, un
punct de vedere ortodox asupra
temei: „Vai vou crturarilor i fariseilor farnici! O perspectiv
istoric, literar i
exegetic-teologic asupra textului din Matei 23. Despre cercetarea
biblic noutestamentar se
poate spune c a acoperit toate ariile posibile, c s-a fcut exegez
la toate crile canonice, mai
ales asupra Evangheliei de la Matei, la care s-a oprit studiul meu.
E mereu un risc i este un lucru
temerar gsirea unor bree explorabile exegetic. Ortodoxia are o
multitudine de exegeze la o
mare înime teologic, elaborate de Sfinii Prini. Dac ne oprim îns
asupra literaturii
exegetice din modernitate, observm c majoritatea studiilor la
Evanghelia de la Matei vin din
tradiia catolic i cea protestant. Este o certitudine absena
studiilor dedicate Evangheliei dup
Matei care vin din tradiia ortodox, i, mai mult, din coala biblic
ortodox româneasc. Acesta
a fost motivul pentru care m-am oprit la Evanghelia de la Matei,
mai exact asupra capitolului 23,
care prezint punctul final al conflictului dintre Domnul Iisus
Hristos i farisei, vârful acestei
scale a disputei. Capitolul 23 al Evangheliei dup Matei nu a fost
explorat în studii biblice
româneti, decât extrem de rar i tangenial. În orice caz cele 7
vaiuri din 23, 13-33 sunt absente
în studiile biblice româneti ortodoxe, aceast tem nefiind abordat
în studiile româneti la nivel
academic. De aceea, observând aceast lacun pe baza introspeciei
selective a acestor puine
studii, relevana abordrii într-o tez de doctorat a capitolului
mateian 23 este binevenit pentru a
plini acest gol. Noutatea const mai ale s în faptul c lucrarea de
fa evideniaz în partea a doua
2
un aspect deloc tratat, anume evaluarea celor spte vaiuri din Matei
23 ca exorcisme ale
Mântuitorului împotriva duhului demonic al frniciei.
Studierea sistematic a capitolului mateian 23 i a vaiurilor
adresate fariseilor i crturarilor a
fost destul de ignorat sau evitat în cercetarea biblic, în ultima
perioad ajungându-se la
numeroase controverse. Fariseii sunt privii ca fiind de dou ori
victime, odat victimele lui Iisus,
iar apoi ale lui Matei. Acesta este un nivel al exagerrii. Un alt
palier al controversei este faptul
c sunt evaluai ca grup, unilateral i considerai ri i ru intenionai.
Fariseii nu sunt atacai în
bloc(Vai vou crturari i farisei, care suntei farnici), cci cunoatem
din Noul Testament
exemple pozitive ale fariseilor: Nicodim-partenerul dialogului de
tain al lui Iisus-Ioan cap, 3,
Gamaliel-avocatul grupului de Apostoli în faa Sinedriului-Fapte 5,
34-40, fariseul Saul devenit
apostolul Pavel i alii care au îmbriat credina în Hristos(Fapte
15,5 - unii din eresul
fariseilor, care trecuser la credin). Excepiile acestea (i probabil
c nu sunt doar ei din
grupul de 6000 de farisei) fac s se confirme c nu e îndreptit nici
acest punct de vedere.
În ceea ce privete semnificaia lucrrii „Vai vou crturarilor i
fariseilor farnici! O
perspectiv istoric, literar i exegetic-teologic asupra textului din
Matei 23, ea este
important pentru c aduce în prim plan o tem care va îmbogi peisajul
exegetic ortodox
românesc, anume motivaia Mântuitorului care a fcut s pronune
vaiurile contra ipocriziei
fariseilor i crturarilor, dar i pentru consecinele unei corecte
evaluri asupra situaiei de azi din
Biseric: insistena pentru o exegez corect, în duhul Evangheliei,
care va avea efecte pozitive
pentru finalitatea propovduirii, trirea unei viei autentice în
Hristos. Importana lucrrii rezid
în utilitatea ei pentru o categorie extins din Biseric, pentru
studenii interesai de viaa
Bisericii, studeni la teologie, teologi absolveni i viitori preoi,
dar mai ales pentru experii
Noului Testament, diaconii, preoii i episcopii Bisericii. Lucrarea
este o oglind bun pentru
categoriile enumerate, ce poate arta greelile care trebuie ocolite:
ipocrizia, abuzul de imagine i
falsa exegez.
Poziia teoretic. Punctul central al capitolului 23 este faptul c
exegeza antimesianic la Tora
lui Moise i la profei, precum i ipocrizia comportamentului lor îi
descalific pe farisei i
crturari, ca descendeni ai celor ce au ucis pe profei, fcând
ilegitim calitatea de lideri i
experi ai Legii Vechi pe care i-o arogau, în special dup anul 70,
când, dup drâmarea
Ierusalimului i a Templului, Sinedriul, compus în special din
saduchei îi pierduse controlul în
3
fariseismul post-Iabne i comunitatea lui Matei, conflict ascuns în
capitolul 23. Faptul c
Evanghelia e veche, se probeaz prin exprimarea multor aspecte ce in
de începuturi înc
nedefinite în totalitate pentru comunitatea lui Matei, concentrate
în întrebarea: lum distan fa
de iudei sau nu? Iudeii devenii cretini puteau fi sensibili la
aceast distanare fa de Templu,
fa de Moise, de Tora i de cei care citeau din ea i o interpretau cu
o semnificaie exclusiv
iudaic.
Actualizarea textului din Matei 23 i implicaiile pozitive ale
acestei lucrri. Teza de fa se
constituie într-un îndemn la o autoevaluare critic a clerului
ortodox, cruia îi este repus în
atenie un text dens i în acelai timp actual în severitatea
exprimrii în ce privete abaterile
liderului spiritual. Un lait-motiv al tezei, regsit în toate
seciunile capitolelor, este cel referitor la
gravitatea fariseismului din Biseric astzi. În aceste actualizri
inserate în text accentuez c
dac atitudinea teologilor sau a clericilor este identic cu cea a
fariseilor, Hristos îi va certa prin
vaiuri i pe acetia. Aceasta e una din leciile capitolului 23, o
road a Evangheliei lui Matei
pentru Biserica secolului XXI. Adugm aici un îndemn al printelui
Grigorie Marcu, aprut în
Revista Teologic, Atitudini-i feele bisericeti trebuie s se
spovedeasc, RT 1938, nr 11-12, p.
507. în care face apel la Matei 23: „S ne gândim, prin contrast, la
cuvintele grele pe care le-a
avut Mântuitorul la adresa fariseilor, bine tiind c acetia sunt
tipul slujitorilor lui Dumnezeu
care zic dar nu fac i s ne ferim de-a cdea sub aceeai osând. În
acest scop, nu zbovii s
citii înc odat, cu toat ateniunea, cap. 23 al sf. Evanghelii de la
Matei”. Fariseismul, îneles
ca ipocrizie a vieii de credin nu a disprut din istorie, n-a rmas
doar în descrierea din paginile
Sfintei Evanghelii, acesta nu a fost doar atunci cu asprime
criticat de Hristos, ci întâlnim vaiul ca
gen literar i admonestarea frniciei cu mult timp înainte, în
scrierile profetice din Vechiul
Testament, în literatura intertestamentar i chiar în textele
rabinilor i fariseilor contemporani cu
Iisus Hristos. Dar vaiurile au acopeire i în realitatea prezent.
Pericolul fariseismului este imens,
mai ales la cei ce propovduiesc Cuvântul, la experii Scripturii, la
profesionitii credinei. Acest
studiu va fi o alarm c semnalele anticlericaliste ale societii nu
trebuie ignorate când se
pronun cu privire la abuzurile oamenilor Bisericii, mai ales ale
clerului. Cercetarea acestei
teme se va altura studiilor aprute despre Evanghelia de la Matei,
cu o contribuie ce relev
importana capitolului 23 pentru viaa Bisericii.
4
Lucrarea, alctuit din 26 capitole, se împarte în 3 pri. În prima
parte, introductiv, sunt
prezente câteva capitole care fac semnificativ studiul temelor din
Matei 23. În partea a doua am
inserat o analiz exegetic a capitolului 23, respectând metoda
istorico-critic, dar nedându-i
ultimul cuvânt în toate situaiile, ci doar acolo unde a fost cazul.
În partea a treia am procedat la
selectarea câtorva teme care se desprind din acest discurs, care
ajut la contextualizarea
teologiei vaiurilor, privite ca exorcisme.
PARTEA ÎNTÂI: INTRODUCERE
Un capitol special al tezei a avut în vedere revistele de teologie
din România, capitol divizat în
dou categorii de studii asupra fariseilor i fariseismului: cele
aprute la Sibiu, întrucât aportul
contribuiilor exegetice din acest vechi centru teologic este
relevant în cele dou producii
sibiene, Revista Teologic i Mitropolia Ardealului; iar partea ultim
a capitolului vizeaz
studiile aprute în alte centre teologice din România. Constatarea
la care am ajuns la finalul
acestui capitol face clar faptul c despre farisei i crturari mai
apar articole, mai ales acelea care
abordeaz iudaismul sectar al epocii Noului Testament sau în predici
la pida vameului i
fariseului, dar cele 7 vaiuri sunt absente în studiile biblice
româneti ortodoxe. Ultimul capitol al
acestei pri este o prezentare a celor patru termeni repetai în
diatriba Mântuitorului: vaiul,
fariseii, crturarii i frnicia. Ultimul capitol al primei pri aduce
o prezentare a fariseilor la
nivelul anului 2015 E vorba despre dou monografii recent aprute,
scrise de Mary Marshall i
Roger Amos.
Aceast parte are trei mari capitole:
1.Matei 23, 1-12. Exegez i teologie
Acest capitol cuprinde exegeza i interpretarea teologic a primei
pri a capitolului mateian 23,
versetele 1 pân la 12. Capitolul este divizat în cinci subcapitole
care analizeaz toate cele 12
versete, care au primit o aranjare logic, teologic i tematic, aa
cum a fost gândit de
evanghelistul Matei.
5
Primul subcapitol are în prim plan audiena, accentuându-se faptul c
publicul e un un grup cu
colorit divers, mulimi(inclusiv pelerini venii la Ierusalim) i
ucenici. Mulimea poporului evreu
e prezentat în Matei la jumtatea distanei între dou grupuri:
biserica i fariseismul emergent.
Observm îns o progresie a mulimii înspre postura de ucenici: de la
uimirea pentru
miracole(9,33), la un interes mesianic observat în împlinirea
minunilor lui Hristos (12,23), la o
declaraie pozitiv (21,9) a statutului lui Iisus ca Fiul lui
David.
Al doilea subcapitol trateaz viciile celor care se folosesc de
numele lui Moise ca acoperire
pentru pcatele ascunse de evlavie, adic fariseii i crturarii, numii
aici urmai nevrednici ai
catedrei lui Moise. Am reinut ca plauzibil nota lui Cecil Roth i
conotaia negativ pe care o d
acestei metafore: a sta în scaunul lui Moise a fost „un simbol de
arogan intelectual” Dup ce
liderii au fost portretizai sumar, studiul meu s-a oprit asupra
unei interogaii: Domnul Iisus
afirm autoritatea fariseilor i crturarilor? Rspunsul pe care l-am
identificat la aceast
interogaie este c nu trebuie s rsturnm sau s distrugem scaunul lui
Moise, pentru c fariseii
i crturarii au ajuns în posesia acestuia, Mântuitorul cere
respectarea Legii chiar când cei ce o
proclam sunt nevrednici. „Dup faptele lor s nu facei” a generat îns
o fug, o repulsie fa
de farisei, o fariseofobie a cretinilor din Biserica lui Matei.
Versetul 4 aduce în discuie un alt
cuvânt-cheie din Matei 23: sarcini grele(comp. cu i Lc 11,46), care
demonstreaz eecul
propovduitorilor i îndreptete continuarea discursului. Aceste
sarcini sunt cerinele stricte
ale tradiiilor cu privire la ritualurile ceremoniale i detaliile
datoriilor morale. Vaiurile ce vor
urma de la v. 13 sunt prefigurate de v. 4, unde e accentuat
diferena dintre umerii oamenilor
împovorai i degetul fariseilor care nu ajut cu nimic.
Al treilea subcapitol, dezbate seciunea Matei 23, 5-7, unde gsim
trei cuplete mateiene în ase
exemplificri pentru spectacolul religios: a. toate faptele lor le
fac ca s fie privii de oameni;
b.îi lesc filacteriile i îi mresc ciucurii de pe poale; c.le place
s stea în capul mesei la
ospee; d.(le place s stea) în bncile dintâi în sinagogi; e.(le
place) s li se plece lumea în piee ;
f.(le place) s fie numii de oameni: Rabi.
Am evideniat în acest al treilea capitol absena sinceritii.
Definiia caracterului liderilor, aa
cum este ea rezumat de v. 5, ar putea fi: fariseii i crturari sunt
oameni ce caut reflectoarele i
publicitatea. De aici începe portretizarea grafic a liderilor:
poart însemne speciale, vor poziii
privilegiate i mai ales onoare public. Dilatarea filacteriilor era
din nou o exagerare fariseic,
6
întrucât dup mrtura lui Fillion, dimensiunile fiecrei pri care
compunea Tephilin, aveau o
precizie matematic. Fariseii nu sunt satisfcui c sunt onorai cu
întâietatea la mese, ci o caut
mai departe în sinagog i în agora. Dou aspecte pe care le-am
subliniat, cutând s le fac
relevante în iconomia exegezei acestui capitol sunt: sensul
culpabilizant al dublei prezene a
cuvântului πρωτο i prezentarea sinagogii ca spaiu sacru devenit loc
de etalare a întâietii i,
mai târziu, loc de persecuie a cretinilor. În dezbaterea despre
Sinagog i Biseric am precizat
c originea conflictului din Matei 23 rezid în faptul c îi disputau
o legitimitate, revendica,
fiecare de partea sa, prerogativele Israelului autentic. În Matei
23 persecuia prin intermediul
sinagogilor este evident în vaiurile lui Iisus împotriva
crturarilor i fariseilor, dar în special în
finalul capitolului. Unul din cele mai interesante aspecte din
acest subcapitol vizeaz pasiunea
fariseilor i crturarilor pentru prezena în agora unde plecciunea i
vocalizarea salutului ce-l
primeau era o motivaie a zelului religios.
Subcapitolul al patrulea se axeaz pe Matei 23, 8-10 i pe interdicia
utilizrii titlurilor rabbi,
învtor, tat. Ei i voi sunt în aceast parte dou tabere distincte.
Evitarea titlurilor am pus-o în
conexiune cu schimbarea liderilor ce exercitau conducerea comunitii
mateiene, care nu mai
sunt fotii lideri ce pretind un mod aparte de adresare. Dac Unul
singur este Învtor, dar în
acelai timp în Biserica primar au existat persoane în funcii de
conducere, reiese c ierarhii,
prinii i învtorii Bisericii sunt cu voia lui Dumnezeu pui în
slujirile lor i mereu atenionai
s fug de titluri trufae. Termenul care primete libertarea de a fi
utilizat este δελφο. Acesta
încurajeaz o imagistic familial, dar conine i o dorin de
universalizare. Fraternitatea inhib
raporturile subalterne, convenionale, dar nu anuleaz ierarhia, cci
Hristos rmâne Învtorul,
adic καθηγητς. Probabil c Matei a menionat acest cuvânt pentru a-l
conecta cu alte cuvinte
cheie din aceast seciune: καθδρας-scaun i κθισαν-s-au aezat din
v.2, utilizând astfel
dispozitivul retoric al omofoniei.
Al cincilea subcapitol prezint versetele 11 i 12. Aici am pus
accent pe întâietatea care slujete
pe toi i mai ales pe idea c Iisus Hristos este model de smerire i
înlare. Am fcut o trimitere
la Robul Domnului, expresie ce a fcut obiectul multor profeii la
Isaia(Ebed Yahve-cap. 53).
Versetul 11 nu insist pe gustul pentru propria obscuritate, nici
pentru un eroism al negaiei
personale, nici pentru o umilin paralizant, ci este o nou
subliniere a mândriei fariseului(pild
întâlnit doar la Luca) a crui prezen la templu a fost finalmente
sortit eecului, i o laud
pentru vame(aici Matei), care i-a încununat de succes prezena în
spaiul sacru.
2.Matei 23, 13-33. Exegez i teologie.
Aceast parte din lucrare încearc s investigheze dac discursul
vaiurilor poate fi acceptat în
maniera în care Matei îl red în Matei 23. Evanghelistul Matei îi
organizeaz teologic materialul
de care dispune sau pe acela pe care îl cunoate din experiena
proximitii lui Iisus Hristos.
Evanghelistul Matei, punând accent pe acest discurs al
Mântuitorului red importana acestui
mesaj adresat mulimilor i ucenicilor dar cu trimitere la crturari i
farisei. Ca vame, obligat s
fie atent la detalii, putem afirma c Matei pune în faa cititorului
textul din capitolul 23 într-o
manier foarte fidel, dar adugând i unele elemente interpretative,
cu intenia de a sublinia
aplicarea discursului la situaia Bisericii de atunci. Contextul
original în care a fost rostit acest
capitol e un aspect esenial, aa încât au fost interogate
circumstanele teologice, istorice i
culturale ale iudaismului secolului I d.Hr. pentru a avea o
perspectiv corect asupra subiectului.
La prioritatea textului lui Marcu fa de Matei i Luca, teoria pe
care mi-am întemeiat teza, se
adaug un material comun doar lui Matei i Luca, care ar fi putut
transmite o alt form a
vaiurilor de care s fi inut seama Matei.
Textele cu vaiuri în diferitele variante sinoptice au adus un aport
relevant al lucrrii de fa.
Faptul c apar vaiuri la toi sinopticii demonstreaz c acestea
reprezint un segment esenial a
mesajului lui Iisus Hristos, fiind o dovad c putem da credit maxim
integritii în care sunt
prezentate de ctre Matei Marcu i Luca. Vaiurile n-au fost prima dat
rostite de Mântuitorul
Iisus Hristos, nici inventate de Biserica lui Matei, ci ele au
locul lor bine definit, începând cu
profeii i continuând cu limbajul literaturii intertestamentare i a
celei apocaliptice. Mântuitorul
continu o tradiie, iar evanghelistul Matei o red în scrierea sa,
aplicând vaiurile rostite de
Mântuitorul la situaia Bisericii sale. Predica de pe munte, cu
fericirile cu care debuteaz, a
reprezentat o paralel constant a vaiurilor, cci dac programul unei
noi viei e coninut în
fericiri, în vaiurile din capitolul 23 e criticat de Iisus calea
alternativ pe care fariseii o
propuneau poporului prin autoritatea de care se bucurau. Dincolo de
celelalte mrturii despre
fariseismul secolului I, cea a evanghelistului Matei are la temelie
aprofundarea temei vaiurilor
din perspectiva dumnezeiesc-uman a lui Iisus Hristos. Tradiia
ortodox nu contest vaiurile aa
cum sunt extins relatate de fostul vame, comparativ cu ceilali
sinoptici, ci vede în severitatea
8
lor un semn al milostivirii Mântuitorului fa de liderii care erau
posedai de duhul frniciei
care paraliza posibilitatea de a vedea în El pe Mesia. Mântuitorul
ne pred una din cele mai
actuale lecii în Matei 23. Este lecia despre pericolul atitudinii
ipocrite a specialistului în religie,
a profesionistului Scripturilor.
3.Matei 23, 34-39. Exegez i teologie
Capitolul 23 însumeaz conflictul dintre Hristos i oponenii Si i
pregtete terenul pentru
arestarea i moartea Sa ce urmeaz în capitolul 26 al Evangheliei.
S-au identificat câteva puncte
ale intensificrii anti-fariseismului: 1)adugarea epitetelor
peiorative, 2)dou versete(32 i 33) au
determinat prezentarea persecuiei farisaice asupra misionarilor
cretini într-o relaie strâns cu
persecuia profeilor de ctre generaiile iudaice anterioare, 3)
plusarea versetului 34 a fcut mai
specific persecuia contemporan(biciuirea în sinagog, urmrirea din
cetate în cetate), 4)
expresia asupra voastr suprapus peste neamul acesta; 5) locaia
Ierusalimului, prezentat ca
un vârf al discursului împotriva fariseilor d o for anti-farisaic
pe care originalul nu o posed.
Matei indic faptul c ostilitatea fa de farisei este proporional cu
regimul persecuiei
fariseilor asupra misionarilor cretini. Matei 10,17 i 23,34
sinagogile sunt, în aceste contexte,
sinagogile unde se adunau fariseii sau sinagogile publice unde
fariseii erau influeni i puteau
schimba hotrârile adunrilor publice. Cronologia persecuiei descrise
la Matei e greu de stabilit.
E vorba de persecuii anterioare anului 70 sau de cele derulate dup
cderea Ierusalimului?
Dirijarea misionarismului în afara comunitii este deja un lucru
primordial. „Casa Mea”(Mt
21,13) devine în finalul capitolului 23 „casa voastr”(Mt 23,38),
care semnific abandonarea
Templului în care e evident mimarea relaiei cu Dumnezeu, de ctre
generaia care Îl rstignete
pe Fiul. Programul anticretin din secolul I poate fi rezumat
astfel: 1.cretinismul iudaic a fost o
micare mai semnificativ în comunitile din Palestina decât s-ar
prea. Cretinii evrei au fost
adversari ideologici ai rabinilor; 2) cretinii evrei au fost
împrtiai prin oraele i satele
evreieti din Galileea. Probabil au observat o mare parte din Tora
aa cum fceau i evreii; (3)
Strategia împotriva cretinilor a fost de a-i exclude de la toate
domeniile vieii evreieti, atât
religioase i sociale. Principalul câmp de lupt a fost sinagoga, dei
se pare c o vreme cei ce
credeau în Hristos au continuat s participe la sinagogi în zile de
Sabat. Persecuia profeilor
Vechiului Testament i a misionarilor cretini a avut, în mintea
autorului, drept pedeaps
9
distrugerea Ierusalimului în anul 70. Martirii Vechiului Testament
sunt într-o solidarite cu
Hristos. Sângele drepilor Vechiului Testament, de la Abel la
Zaharia este concentrat în aceast
generaie, cci a respinge un profet este identic cu a respinge pe un
trimis. Iisus este Trimisul
prin excelen, este Trimisul Tatlui. Cei ce ucideau un profet în
trecutul istoric al lui Israel de
fapt îl ucideau pe Iisus Hristos în avans. Profeii i drepii lui
Israel erau aadar, conform acestei
idei, delegaii sau împuterniciii, mandatarii, solii, locotenenii
lui Hristos în diverse generaii
istorice. Generaia care respinge pe Iisus va avea tot sângele
nevinovat luat în considerare.
Sperana este c Dumnezeu respinge pe Israel sau numai pe liderii
lui, dar accept pe alii în
locul lor.
Vaiurile ca exorcisme.
S-au adus argumente c acest conflict dintre Iisus i farisei are ca
pornire exegeza asupra Torei
lui Moise, mai ales faptul c inadvertenele exegezei cu viaa
cotidian a fariseilor nu puteau fi
aprobate de Hristos. Motivele prin care îi dezaprob Hristos pe
farisei i crturari, sunt dezvluite
în cele cele opt scandaluri, exprimate în capitolul 23 prin apte
vai-uri: scandalul soteriologic
(v.13), scandalul misionar (v.15), scandalul teologic(v.16-22),
scandalul disciplinar (v.23-24),
scandalul asupra purificrii (v.25-26), scandalul de imagine
(v.27-28), scandalul criminal (v 29-
32).
Problema cea mai acut cu acest capitol pe care toi exegeii o
resimt, e aceea a clasificrii
fariseilor, a portretizrii lor exacte. O mare parte a exegezelor,
în special cele tradiionale, dar
având susinere puternic i în modernitate spun c fariseii erau
persoane cu totul rele, fr avea
nimic bun, iar Mântuitorul fcându-i farnici se dezice total i
iremediabil de ei. A doua
extrem, vizibil din ce în ce mai mult, se axeaz pe reabilitarea
fariseilor, care erau, spun
acetia, oameni cu totul sinceri, dedicai îndrumrii poporului în
detaliile complicate ale
împlinirii Legii, numai c au avut parte de o prezentare
unidirecional negativ din partea lui
10
Iisus i din partea evanghelitilor, în special Matei. Cu alte
cuvinte, erau biei buni dar cu o
pres(media) rutcioas .
Dificultatea în faa creia m-am aflat, abordând Matei 23 la nivel
exegetic i teologic, a constat
în aceea c nu puteau fi valabile cele dou poziii extreme.
Prima poziie mi se prezenta incorect fa de Mântuitorul Hristos. Pe
toi pctoii I-a primit, le-
a promis iertarea, de ce tocmai fariseii s fie în acest fel nedrept
respini. Doar i ei erau
pctoi, aveau pcatele lor, pcatele profesiei, ca tâlharii, ca
vameii, ca desfrânaii. De ce s-a
dezis i detaat Hristos de ei? A doua poziie fcea irelevant un
întreg capitol din Matei. Putea s
mint Mântuitorul? A rostit El gratuit cele scrise în prima
evanghelie în capitolul 23? Dac acest
lucru nu e posibil, am concluzionat c exista o problem real, o
piedic imens care le bloca
accesul liderilor iudei la Mesia, mai mult decât erau obstrucionai
de patimi celelalte categorii
de pctoi.
SOLUIA la care am ajuns în urma cercetrii, care rezolv, credem,
aceast dilem i o prezint
în aceast tez este aceea conform creia Mântuitorul nu putea s îi
urasc sau s-i blesteme pe
farisei, ci ca pe oricare dintre pctoi, îi iubea, îns sftuindu-i,
mustrându-i, înfricoându-i,
plângându-i, certându-i mai ales prin vaiuri ca pe unii ce puteau s
nu se lase condui de cel
ru. Aa am ajuns la concluzia c vaiurile din Matei 23, 13-33 sunt
exorcisme i reprezint o
certare a duhului demonic al frniciei care îi subjuga pe crturari i
farisei.
M-am bazat în acest demers pe patru argumente. i doresc s le
prezint în ordinea în care le-am
descoperit. Mai întâi, Pr. Prof. Dr. Vasile Mihoc, în studiul
Aspecte ale spiritualitii comunitii
mateiene în lumina textelor i a trsturilor specifice primei
Evanghelii, în Teologie, Slujire,
Ecumenism - Omagiu Î.P.S. Dr. Antonie Plmdeal, Sibiu, 1996, p. 325,
folosete expresia
„cearta, termen tehnic pentru exorcisme”. Argumentarea ce a pornit
de la aceast scurt expresie
are câteva puncte:
a. Aa cum Hristos poruncete demonului pe care îl ceart, tot astfel
se comport cu fariseii,
care I-au fost potrivnici, încercând s se opun misiunii Lui.
b. În textul mateian Mântuitorul îi ceart pe farisei, dorind s
alunge rul, duhul ipocriziei,
care paralizeaz mintea i inima lor, precum i posibilitatea
apropierii lor de Mesia.
11
c. Asemenea cum demonii au fost alungai când aduceau dezordinea în
viaa celor posedai,
sunt certai i fariseii care aduceau dezordinea spiritual în
comunitatea mateian.
d. Comportamentul fariseic este identic cu situaia duhurilor rele:
nici ele nu intr în
comuniune cu Dumnezeu, nici pe alii nu las s intre (Mt 23,13).
Duhul ru al frniciei
era aadar cel care instiga pe farisei s blocheze accesul
credincioilor în Împria
cerurilor.
e. Sensul certrii duhurilor rele care dominau pe farisei i crturari
e acelai cu cel exprimat
în cunoscutul dicton paulin: „Cci pe cine îl iubete Domnul îl
ceart, i biciuiete pe tot
fiul pe care îl primete” (Evrei 12,6).
2.Acest prim pas avea nevoie de o articulare mai concret aplicabil
la farisei. Aa a aprut al
doilea pilon. Patrologul Cristian Bdili în studiul su, susine ideea
promovat în aceast tez
când spune: „Iisus svârete minuni, vindecând orbi, mui, ologi,
posedai. Negând prezena i
lucrarea efectiv a Duhului Sfânt în aceste vindecri, fariseii iau
locul orbilor, muilor,
ologilor, posedailor, devenind, ei, cei care îl acuz pe Iisus de
complicitate cu Beelzebul,
adevratele progenituri ale lui Beelzebul”.(Cristian BDILI, Pcatul
împotriva Duhului
Sfânt: incursiune biblic i patristic, în Glafire(nou studii biblice
i patristice), Polirom, Iai
2008, p. 111-112.) Apoi continu argumentaia: „Fariseii sunt
protoeretici reprezentativi, ei îl
reduc pe Iisus la uman, iar când trebuie s acorde un verdict asupra
lucrrilor Lui dumnezeieti,
le pun pe seama lui Beelzebul. Prin urmare Îl coboar pân la diavol,
negând lucrrile
Duhului”. (ibid, p. 115)Vaiurile din Matei 23 capt în acest fel o
not cu totul distinct i
valene de exorcisme, iar Matei 12(demonizarea fariseilor) e o
anticamer a capitolului 23.
Fariseii sunt posedai de Beelzebul tocmai în acest punct, al
calomnierii aduse lui Hristos c
scoate demonii i face minunile cu ajutorul satanei.
3.Printele Academician Dumitru Stniloae în volumul Chipul
evanghelic al lui Iisus Hristos,
arat c în Matei 12, dar i la toi sinopticii, este reliefat
finalitatea acestui crescendo al
conflictului cu o durat de mai multe zile: „dialogul polemic de dou
sau mai multe zile între El
i iudei culmina în reciproca acuzare de slujitori ai demonilor. Dar
demon nu putea avea Iisus,
care propovduia un Dumnezeu al iubirii. Svârim toi adeseori rul.
Dar pstrm totui
credina în Dumnezeu, dac nu justificm rul cu credina în Dumnezeu,
ci cu neputina
noastr”.( Pr. Prof. Dr. Dumitru STNILOAE, Chipul evanghelic al lui
Iisus Hristos, Editura
12
Centrului Mitropolitan, Sibiu, 1991, p. 161-162). Când spune „demon
nu putea avea Iisus”,
printele Stniloae las de îneles c demon aveau fariseii, care îl
acuzau pe Domnul de
colaborare cu Beelzebul.
4.Ieromonahul Arsenie Boca, în Crarea Împriei, oprindu-se asupra
acestui episod din Matei
23, subliniaz c Iisus i-a certat ca nimeni altul, dar nu i-a urât
nicidecum: „dar Domnul, ca un
Dumnezeu, cunoscând gândurile potrivnicului, n-a urât pe fariseii
pui la lucru de el (cci cum
ar fi fcut-o fiind din fire bun?) ci, prin iubirea fa de ei, btea
pe cel ce lucra prin ei, iar pe cei
purtai de el, nu înceta s-i sftuiasc, s-i mustre, s-i înfricoeze,
s-i plâng, ca pe unii ce
puteau s nu se lase condui de el. Blestemat de ei, se purta cu
îndelung rbdare. Mântuitorul,
e drept, i-a mustrat i i-a certat ca nimeni altul, îns nu i-a urât
nici o clip, de vreme ce pe
diavolul din ei îl certa i-l umilea dându-l la iveal i arzându-l cu
adevrat, iar pe ei îi iubea i
îi înva înainte”. (Ieromonah Arsenie Boca, Crarea Împriei, Ediia a
IV-a, Arad, 2003, p.
10-11). Atunci când fariseii nu se credeau posedai de cel ru au
aruncat asupra Domnului acuza
demonizrii: „Satana i-a rsculat împotriva Mântuitorului pe oamenii
puternici de atunci,
viclenii vremii, crturarii i fariseii lumii vechi, unelte ale sale,
oameni slabi dar cu putere mare,
ca doar-doar Iisus îi va blestema sau îi va urî, i aa va grei mcar
împotriva celei de-a doua
porunci, porunca iubirii de oameni”(ibid. p 30).
Istoria efectelor textului din Matei 23
Un larg capitol reflect prezena vaiurilor din Matei 23 în Imnul 58
al Sfântului Simeon Noul
Teolog(sec. XI). Unul din motivul apropierii celor dou texte este
cuvântul vai, o expresie
întâlnit doar în contexte specifice unde predomin ideea iminenei
judecii pe care Dumnezeu
o face oamenilor. Vai-ul, asemntor unei tânguiri pentru starea
jalnic în care au ajuns oamenii
prin propriile aciuni, anun anticiparea unei hotrâri nefavorabile.
În Matei 23 Cel care
pronun vai-urile este Hristos(Vai vou), iar cei crora le sunt
adresate sunt crturarii i fariseii.
O alt ipostaz a vai-urilor gsim îns la sfântul Simeon Noul Teolog,
unde expresia capt o
nuan de integrare a autorului în categoria celor acuzai, fapt pe
care nu-l puteam întâlni în
evanghelie. Vai nou, spune sfântul Simeon, evaluându-i cu smerenie
propria nevrednicie în
faa înaltei chemri a preoiei. Un alt capitol exploreaz preocuparea
în domeniul biblic a doi
preoi, personaliti de real anvergur spiritual, fr a fi bibliti i
exegei prin formare - cel
13
mai mare teolog român i cel mai cunocut duhovnic i ieromonah român,
Dumitru Stniloae i
Arsenie Boca. În operele lor au vizat aspecte pe care Mântuitorul
le condamn în Matei 23:
fariseismul ca ameninare pentru profesionitii Scripturii i ai
credinei i frnicia ca starea care
paralizeaz relaia iubitoare a omului fa de Dumnezeu i inhib cel mai
mult relaiile dintre
persoane. Ideile lor teologice, asemenea unor însemnri pe marginea
capitolului 23 mateian, sunt
uor deosebite de exegezele clasice ale biblitilor. Tocmai acest
aspect l-am urmrit în aceast
seciune, anume viziunea aparte a celor doi teologi, gravitatea
pericolului cu care încarc
concepte din Matei 23: frnicia, neglijena purificrii interioare.
Amândoi au reinut, în texte
remarcabile, notele polemice ale conflictului Mântuitorului cu
fariseii: demascarea formalismului
i replica fariseic ce a constat în reprouri false i întrebri cu
intenii acuzatoare adresate
Domnului Hristos.
Argumentul tezei-Vaiurile ca exorcisme sau opoziia fa de Iisus ca
demonizare..............................................13
Poziia teoretic i scopul
lucrrii.............................................................................................................................16
1.1 Despre vaiuri
.................................................................................................................
.......................................19
1.1.2 Vaiurile în context
mediteranean.........................................................................................................................21
1.1.5 Ghid de utilizare corect a vaiurilor acestei
pericope..........................................................................................25
Concluzii....................................................................................................................
...................................................25
1.2.2 Ipocrizia: sursa greac i ebraic a termenului
...................................................................................................28
1.2.3 Sensul ipocriziei în Matei
23.............................................................................................................................
..29
1.2.4 Catalogarea ca
farnic.........................................................................................................................................30
Concluzii....................................................................................................................
...................................................32
1.3.3 Momente importante în istoria fariseilor i
crturarilor.......................................................................................36
1.3.4 Iisus i fariseii în Evanghelia de la Matei: simpatie i
antipatie..........................................................................37
15
Concluzii..............................................................................................................
.........................................................40
1.4 Fariseii cei buni i doctrinele cele bune ale fariseilor
......................................................................................
41
1.4.1 Problema descrierii negative a fariseilor în Noul Testament,
............................................................................41
1.4.2 Natura sociologic a perspectivei lui Matei.
.......................................................................................................42
1.4.3 Flavius Josephus despre farisei.
...........................................................................................
...............................43
1.4.4 Comparaia dintre sectele
iudaice........................................................................................................................43
1.4.5 Teologia fariseic. .......
........................................................................................
...............................................45
1.4.6 Credina în învierea
morilor................................................................................................................................45
1.4.7 Credina în existena
îngerilor..............................................................................................................................46
1.4.9 Au fost toi fariseii ipocrii?
................................................................................................................................49
Concluzii....................................................................................................................
...................................................52
2. Lacuna abordrii capitolului Matei 23 în literatura biblic
româneasc
........................................................54
2.1 Matei 23. Fariseii i aspecte ale fariseismului în studii aprute
la Sibiu(selectiv)
...............................................54
2.2 Fariseii i aspecte ale fariseismului în literatura biblic
româneasc (selectiv)
.....................................................61
Concluzii.......................................................................................................................................................................72
1. Matei 23,1: Audiena: mulimile-τος χλοις i ucenicii-τος μαθητας
...........................................................79
Concluzii.......................................................................................................................................................................83
2. Matei 23, 2-4: Catedra lui Moise i urmaii nevrednici care au
ocupat-o.........................................................84
2.1. Crturarii i fariseii: ierarhia doctrinar a lui
Israel...............................................................................................84
2.2. A sta în scaunul lui Moise-un simbol de arogan
intelectual..............................................................................85
2.4. Neimitarea liderilor evrei: κατ δ τ ργα ατν μ
ποιετε.........................................................................90
2.5. Leag sarcini grele-δεσμεουσιν δ φορτα
βαρα.............................................................................................93
2.6. Degetul i
umrul...................................................................................................................................................95
Concluzii.......................................................................................................................................................................97
3. Matei 23, 5-7: raportul Evangheliei cu stima i efortul excesiv
pentru întâietate i ranguri ........................100
3.1 toate faptele lor le fac ca s fie privii de
oameni.................................................................................................100
3.2 îi mresc ciucurii de pe poale i îi lesc
filacteriile.........................................................................................102
3.2.1 Portretizarea grafic a liderilor-poart însemne speciale.
.................................................................................102
3.2.2 Demonstraia arogant a evlaviei: exagerea detaliilor
garderobei.
...................................................................105
3.3 le place s stea în capul mesei la
ospee................................................................................................................106
3.4 (le place s stea) în scaunele dintâi, în
sinagogi....................................................................................................108
3.4.1 Matei 23, 6 i sensul culpabilizant al lui πρωτο: „πρωτοκλισαν
ν τος δεπνοις κα τς πρωτοκαθεδρας”...109
3.4.2 Sinagoga, un spaiu sacru devenit loc de etalare a întâietii,
apoi loc de persecuie a cretinilor....................110
3.5. (le place) s li se plece lumea în
piee..................................................................................................................113
3.5.1 Plecciunea i vocalizarea salutului ca motivaie pentru zelul
religios.
...........................................................113
3.5.2 Agora, loc de afirmare a întâietii.
...................................................................................................................114
3.6. (le place) s fie numii de oameni
Rabi................................................................................................................115
Concluzii.....................................................................................................................................................................118
4.1 Ei i voi.
.............................................................................................................................
..................................120
4.2 Matei
23,8.............................................................................................................................................................121
4.2.1 αββ.
................................................................................................................................................................122
4.2.2
διδσκαλος.........................................................................................................................................................123
4.2.3
.δελφο..............................................................................................................................................................124
4.3 Matei 23,9: Învtura Domnului Hristos despre „tat” ca titlu
exclusiv pentru Dumnezeu.............................125
4.4 Matei 23,
10.............................................................................................................................
.............................127
Concluzii............................................................................................................................................
.........................133
5.1 Matei 23,11: întâietatea care slujete pe
toi.........................................................................................................134
5.2 Matei 23,12: Iisus Hristos, model de smerire i
înlare.......................................................................................136
Introducere....................................................................................................................................................
..............139
1. Primul vai(23,13)-efectul legalismului fariseic asupra intrrii
în împria cerurilor..................................140
1.1 „Împria cerurilor” la Matei i atitudinea contrar ei din primul
vai..............................................................141
1.2 Prezena Împratului i a
Împriei.....................................................................................................................143
1.3 Dou împrii
concurente....................................................................................................................................145
1.4 Pocina este cheia uii
Împriei...........................................................................................................
.............147
1.5 Împria cerurilor, planul lui Dumnezeu i liderii care îl
zdrnicesc................................................................148
Concluzii.
...................................................................................................................................................................151
2. Al doilea vai(23,15)- eecul total al efortului prozelitismului
fariseilor...........................................................153
2.1 Micarea misionar a lui Israel: convertiri forate i orizonturi
favorabile în
Diaspora.......................................153
2.2 Evanghelia dup Matei, o surs
misionar............................................................................................................156
2.3 Metoda lui Hristos de a face ucenici i cea a fariseilor de a
face prozelii
..........................................................159
2.4 Competiia misionar între Matei i
farisei...........................................................................................................161
2.5 Strategia misionar a lui Matei i a Bisericii: cuvântul dublat
de
fapt................................................................162
2.6 A împrumutat cretinismul paradigma misionar iudaic?
..................................................................................164
Concluzii.
..................................................................................................................................................................165
3. Al treilea vai(23,16-22)-jurmintele, teren fertil pentru farisei
de a se pierde în detalii................................166
3.1 Teologia jurmântului nu are evlavie fa de
Dumnezeu................................................
.....................................166
3.2 Cecitatea fariseilor: vaiul al treilea cu trei acuze de
orbire............................................
......................................170
3.3 Contextualizarea nebuniei(23, 17 i 19) ca lips a
discernmântului la farisei.............
.....................................172
Concluzii.
...................................................................................................................................................
................175
4. Al patrulea vai(23,23-24) -acrivie la plantele pmântului i
nepsare la poruncile cerului..........................176
4.1 Ultrastricteea în amnunte ca abuz de
Tora.................................................................................................
........176
Concluzii.
...................................................................................................................................................................182
5. Al cincilea vai (23,25-26)- eecul fariseilor de a vedea
importana
interiorului.............................................183
5.1 Polemica pe tema curat-necurat,
interior-exterior................................................................................................183
5.2 Atenia la inim i atenia la mîini
.......................................................................................................................186
5.3 Matei 23, 25- ρπαγς κα κρασας- expresii ale arghirofiliei
fariseice...........................................................188
5.4 Agravarea lcomiei fariseilor-profitul din banul vduvei
....................................................................................191
18
6. Al aselea vai(23,27-28)- ambivalena mormântului i a fariseului,
atractiv la exterior i respingtor în
interior........................................................................................................................................................................194
6.2 Varul de pe mormânt i masca fariseului
.............................................................................................................196
6.3 Anomia (νομα) fariseilor ca pzitori ai
Legii.....................................................................................................198
6.4 Ipocrizia, dubl prezen în vaiul al
aselea..........................................................................................................199
Concluzii.
...................................................................................................................................................................200
7.1 Acuza fariseilor de crim-μες πληρσατε τ μτρον τν πατρων
μν....................................................202
7.2 Ornamentarea mormintelor profeilor este perceput negativ de
Hristos
............................................................206
7.3 erpii i viperele ca etichete polemice pentru farisei
...........................................................................................208
Concluzii.
...................................................................................................................................................................210
Introducere..................................................................................................................................................................212
1. Amplificarea antifariseismului în Matei
23,34-39..............................................................................................214
1.1 Proroci, înelepi i crturari- o alt ierarhie instituit de
Hristos prin trimitere(γ ποστλλω)......................214
1.2 Sângele drepilor de la A (Abel) la Z (Zaharia)
...................................................................................................219
1.3. Generaia
aceasta..........................................................................................................
........................................221
1.6 Binecuvântat este Cel ce vine...
...........................................................................................................................226
Concluzii.............................................................................................................
........................................................229
«Vai vou, farnicilor!»: evaluarea vaiurilor din Matei 23,13-33 ca
exorcisme contra demonului frniciei.
Opoziia fa de Iisus ca demonizare
1. Exorcismul în epoca Noului
Testament..............................................................................................................230
1.1 Concepia despre demoni la evrei i definiii ale unor
termeni.............................................................................230
1.2 Abundena exorcismelor în epoc:o
explicaie.....................................................................................................232
19
1.4 Posedarea demonic i tensiunile sociale în
Israel................................................................................................235
Concluzii.....................................................................................................................................................................236
2.1 Pcatul împotriva Duhului Sfânt-nuane care îi vizeaz pe farisei.
Calomnierea.................................................237
2.2 Casa „golit, mturat i împodobit” (Mt 12,45) i aplicarea
expresiei la
farisei.............................................240
2.3 Efectul posesiei demonice la farisei ia forma unui protest
antihristic în Matei
12...............................................241
2.4 Fariseii exorciti (12,27) i filacteriile(23,5) ca amulet contra
rului.................................................................243
Concluzii.....................................................................................................................................................................245
3. Certarea fariseilor în Matei 23. «Certarea», termen tehnic
pentru
exorcisme..............................................246
3.1 O teologie a certrii duhurilor i anti-teologia certurilor
dintre
oameni...............................................................246
3.2 Certuri între dou grupuri: mateienii i
fariseii................................................................
......................... ...........248
3.3 Sunt certai de Iisus: ucenicii, demonii, frigurile, vânturile,
marea i fariseii.
....................................................249
3.4 Matei 23 i Evrei 12,5-13: redactarea vaiurilor ca o certare i
ca o biciuire a
Domnului....................................251
Concluzii.....................................................................................................................................................................253
4.1 Ipocrizia din text, demonismul din subtext i violena limbajului
exorcizator...............
.....................................255
4.2 Exorcismele lui Hristos pericliteaz profitul fariseilor
arghirofili ..................................
....................................257
4.3 Exorcismul din Matei 23: excluderea din scen a fariseilor sau
intenia restaurrii lor?
....................................258
4.4 Opiunea Mântuitorului pentru
exorcism.........................................................................
....................................260
4.7 Cuvântul „gheena”, un argument al perspectivei exorciste în
Matei 23..........................
....................................263
Concluzii.....................................................................................................................................................................264
5.1 Exorcizarea are cuprins în ea dragostea dumnezeiasc
......................................................................................267
5.2 Premisa abundenei exorcismelor: diavolul, ipocrit i tat al
minciunii de la
început..........................................268
5.3 Matei 23 - „litania” vaiurilor împotriva duhului
frniciei.................................................................................269
5.4 Exorcizarea, o confruntare între divin i
demonic................................................................................................270
5.5 „Vai vou!”- o formul exorcist, de respingere a rului?
..........................................................................
.......271
5.6 Ironia lui Iisus la adresa fariseilor ca exorcizare a
ipocriziei................................................................................273
Concluzii.....................................................................................................................................................................274
20
6.1 Sorgintea demonic a
ipocriziei............................................................................................................................276
6.4 Ipocrizia este admonestat cu asprime i în sursele
rabinice................................................................................280
6.5 Comunitatea lui Matei este ferm avertizat împotriva
ipocriziei..........................................................................281
Concluzii.....................................................................................................................................................................282
7. Matei 23, 33: imaginea reptilian a fariseilor ca argument pentru
sorgintea demonic a frniciei.........283
7.1 Aportul important al traducerii: φεις, γεννματα χιδνν, πς φγητε
π τς κρσεως τς γεννης .............284
7.2 erpii, viperele i simbolurile lor
...................................................................................................................
......286
7.3 erpi, vipere, crturari, farisei: exist o sinonimitate total?
...............................................................................288
7.4 Matei 23, 33: „osânda gheenei”, alternativa eshatologic a
Împriei
cerurilor................................................290
Concluzii.....................................................................................................................................................................291
8. Deformarea Torei prin exegez i practic, o consecin a posesiei
demonice la farisei..............................292
8.1.Demnitatea Scripturii la
evrei...............................................................................................................................293
8.2 Diavolul biblist din Matei 4 i exegeza fariseilor compromis de
ipocrizie.........................................................296
8.3 Moise i Tora în tâlcuirea Domnului Iisus i a fariseilor
.....................................................................................299
8.4 Fariseii, protoereticii Scripturilor
.........................................................................................................................302
Istoria efectelor textului din Matei
23.....................................................................................................................306
1. „Vai vou!/ Vai nou!”: liderul spiritual în Matei 23 i Imnul 58
al Sfântului Simeon Noul Teolog...........307
1.1 Asemnarea Imnului 58 cu Matei 23: critica decadenei liderilor
religioi..........................................................307
1.2 Motivaia comun a scrierii celor dou documente: datoria de a
îndrepta...........................................................308
1.3 Sfinii Matei i Simeon practic o atitudine cu temei
biblic.................................................................................310
1.4 Iisus Hristos(i Matei) în conflict cu
fariseii................................................................
........................................310
1.6 Prezena vaiurilor: Matei 23 i Imnul
58................................................................
.............................................314
1.7 Ruptura între theoria i praxis la fariseii lui Israel i la
clericii
nevrednici.........................................................316
1.8 Curai pe dinafar, murdari
înuntru................................................................
...................................................317
1.10 Gheena(în Evanghelie)i închisoarea(în Imn), pedepsele pcatelor
osândite.....................................................318
1.11 Pot fi cele dou texte suspectate de anticlericalism?
....................................
....................................................319
ANEXA 1: Neputinele i vinoviile categoriilor enumerate în Imnul
58................
...............................................321
ANEXA 2: O punere în paralel a textelor din Matei 23 i din Imnul
58...................................................................325
21
Concluzii.....................................................................................................................................................................332
2. Printele Dumitru Stniloae i printele Arsenie Boca despre farisei
i frnicie........................................333
2.1 Exegeza printelui Stniloae, instrument hermeneutic pentru Matei
23...............................................................334
2.2 Gravitatea justificrii rului cu credina în
Dumnezeu....................................
....................................................335
2.7 Matei 23: o exegez pentru monahi i preoi
..............................................
........................................................338
Excurs
1.1 Introducere: formatul euharistic al interpretrii biblice sau
Euharistia ca surs a teologiei
biblice.....................340
1.2 Matei 23, 4: „leag sarcini grele i cu anevoie de purtat i le
pun pe umerii oamenilor”: sarcinile grele i
penitena eclezial astzi. Ipocrizia dublului standard în abordarea
Spovedaniei i Euharistiei................................343
1.2.1.Fariseii, experi în evitarea
poverilor..........................................................................................
.......................343
1.2.2 Matei 23, 4: sarcini grele i epitimii
exagerate..................................................................................................344
1.3. Matei 23, 5: „îi lesc filacteriile i îi mresc ciucurii de la
poale”. Asemnri i deosebiri între teologia
filacteriilor i teologia vemântului
liturgic...............................................................................................................346
1.3.2 Teologia vemântului
liturgic............................................................................................................................348
1.3.3 Tendine de
evitat...............................................................................................................................................349
1.3.4 Accentul pe inuta vestimentar-liturgic în detrimentul unei
pregtiri euharistice adecvate. ...........................350
1.4.Matei 23, 26: „curii mai întâi partea dinuntru a paharului” -
(gr. το ποτηρου) : corectitudine exterioar i
impuritate interioar. Prioritatea purificrii morale i dovada
neglijenei
euharistice................................................351
1.4.1 Accentul pe exterior al fariseilor i neglijena euharistic a
clerului.................................................................352
1.4.2 Delicateea i Împrtirea cu Trupul lui
Hristos...............................................................................................353
1.4.3 Dialectica curat-necurat i interior-exterior în cadrul
conflictului lui Hristos cu
fariseii..................................354
Concluzii
finale..........................................................................................................................................................356