Valea TROTUSULUIAmbarus

  • View
    301

  • Download
    5

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Valea TrotusuluiRealizator: Andrei Ambarusclasa a VI-a Scoala Dimitrie Ghica Comanesti

Transcript

Ambru Andrei Mdlin coala Gimnazial Dimitrie Ghica Comneti Judeul Bacu Clasa a VI-aProfesor ndrumtor: Teofana Lavinia Vrreanu

Trotuul ruor de munte, cum spunea un cntecel cu vreo 40-50 de ani n urm, are o vale frumoas, deosebit, cu locuitori harnici i buni, cunoscut i sub denumirea de Valea Muntelui. Majoritatea locuitorilor au nvat c Trotuul i are izvoarele undeva la Fgeel, Lunca de Sus. Cercetri recente demonstreaz c Trotuul este "frate" cu Mureul i Oltul ( dar un frate mai mic ca lungime), avnd izvoarele din Hmaul Mare.

Valea Trotuului este in topul zonelor din tara in ceea ce privete industria de prelucrare a lemnului. In aceasta zona activeaz si prima companie privata romneasca certificata pentru transportul internaional (Divizia de Transport PA & CO). In aceasta prezentare a Vii Trotuului de ctre Platforma Europeana de Dezvoltare si enumerarea unor obiective turistice ale zonei. Astfel, la Comneti sunt menionate Palatul Ghika si Gara, la Moineti, parcul cu izvoare minerale in exploatare, la Drmneti - Palatul tirbei, barajul Valea Uzului si Lacul Boltu, la Tg. Ocna - Sanatoriul pentru tratament bronho asmatic (amenajat in Salina), Biserica Rducanu si bisericile de lemn, iar la Slnic Moldova - cele peste 20 de izvoare minerale si cascada. Onetiul figureaz cu Muzeul de Istorie, Biblioteca Municipala Radu Rosetti si edificiile sportive, Cireoaia cu prelucrarea pietrei si a lemnului, Oituzul este menionat ca centru de olrit si mpletituri din ramuri de alun, Poiana Srat cu izvoare minerale.

Pornind de la Trgu Ocna, la 8 km distanta de ora, pe valea prului cu acelai nume, se afla comuna Dofteana, aezare rzeeasc, unde ntlnim vechea exploatare de iei de la Mosoarele, ce dateaz din timpul lui Stefan cel Mare, care se spune ca si-ar fi oblojit cu iei extras de aici rana cptata la picior n timpul asediului cetii Chilia. nsi denumirea de Mosoare se trage de la dispozitivul de extracie a ieiului din puuri, care se fcea cu burdufuri trase cu un cablu ce se nfura pe un fel de mosoare, nvrtite de cai sau boi nhmai la o oite ce se nvrtea, la rndu-i, n jurul osiei verticale a acestor mosoare. nc din secolul al XV-lea, ncepuse exploatarea primitiva a petrolului in aceste pri.

Munii Trotuului scurt curriculum vitae i alte precizri..,,Prin sintagma munii Trotuului numim toimunii, dar i, printr-o licen pe care ne-o permitem, unele dintre dealurile subcarpatice adiacente, care bordeaz valea Trotuului i din care acesta i culege apele. Izvoarele principale ale Trotuului se afl n Munii Ciucului, unde i au originea i unii dintre afluenii si de dreapta, printre cei mai nsemnai, i ca dimensiuni, i ca debit, precum Ciugheul, Sula, Ciobnuul sau Uzul. Tot pe dreapta, din Munii Nemira, i poart apele spre Trotu Dofteana i Slnicul, iar din Munii Vrancei, Oituzul i Cainul. Cei mai de seam aflueni de stnga ai Trotuului i au obriile n Munii Hma (Putna ntunecoas, Valea Rece), n Munii Tarcului (Bolovniul, Trhuul, anul, Camenca, Asul, Tazlul) i n Munii Berzuni (Plopul, Larga, Vlcelele). Puinii aflueni, provenii din dealurile subcarpatice.

Sunt mentionate Biserica - ctitorie a lui Stefan cel Mare de la Borzesti, Manastirea Bogdana, Casa Rosetti de la Caiuti, Biserica munteneasca si bisericile din lemn din Casin, ctitoria voievodului Gheorghe Stefan de la Manastirea Casin. In acest capitol al turismului este evidentiat faptul ca turismul balneo - climateric este concentrat in zona Slanic Moldova - Targu Ocna, alaturi de acesta fiind si un turism de agrement sustinut de frumuseti peisagistice si defilee. In privinta agroturismului, zona Vaii Trotusului dispune de cel mai important fond cinegetic din judet, cu cateva cabane de vanatoare asezate intr-un cadru natural pitoresc. Valea Trotusului, numita, atit de frumos, si o vale a Loirei in varianta moldoveneasca. Chiar daca binecunoscuta zona a bazinului Trotus nu are chiar atit de multe palate si castele, frumusetea peisajului, traditiile si obiceiurile o situeaza printre preferintele iubitorilor de calatorie. Teritoriul ocupat de bazinul riului Trotus cuprinde o vasta regiune montana si deluroasa, ce face parte din grupa centrala a Carpatilor Orientali, partea nordica a muntilor Vrancei si jumatatea sudica a Subcarpatilor Moldovei. De la Tirgu Ocna in amonte, soseaua urmareste valea pitoreasca a Trotusului pina la Ghimes-Faget, de unde trece prin pasul Ghimes-Palanca, in Transilvania. Micul monument de la Palanca aminteste trecatorului ca aici a fost spinzurat, in seara zilei de 10 mai 1917, de catre autoritatile militare austro-ungare, Emil Rebreanu, fratele scriitorului Liviu Rebreanu cu numele Apostol Bologa, eroul romanului Padurea Spinzuratilor, pentru fapta de a fi refuzat sa lupte impotriva fratilor lui, romanii.

Biserica ,,Sfintii Voievozi"Lucacesti

Parohia Hangani

Cimitirul International al EroilorComanesti Valea Trotusului

Biserica Sfntul tefan Comanesti

Biserica din Borzesti

Palatul D.GhikaFosta resedinta de vara a familiei Ghika Comanesti a fost ridicata n 1890 si poarta semnatura arhitectului Albert Galleron (cel care a proiectat Ateneul Romn). Palatul este construit pe doua nivele apartinnd eclectismului vremii care domina spiritul Europei Occidentale la sfrsitul secolului XIX. Palatul este asezat ntr-un frumos parc si asa cum arata Ortensia Racovita n "Dictionarul geografic al judetului Bacau" din 1895 parcul avea o ntindere de "40 falci" si "era unul din cele mai mari si frumoase gradini din tara". Continea "doua orangerii si o florarie, pline cu plante exotice din cele mai rare" si se mai aflau aici "cascade, havusuri, un lac mare si mai multe canaluripe care se umbla cu barca, insule cu pavilioane si chioschiuri...

Parcul si palatul au fost resedinta familiei pna n 1946, dupa care a primit numeroase destinatii care au dus la degradarea acestuia. n 1979 au avut lucrari de restaurare si amenajare. n palat functioneaza Muzeul de Etnografie si Arta "Dimitrie N.Ghika Comanesti" cu piese etnografice din microzona Trotusului de munte ( Palanca-Dofteana ) si lucrari de pictura contemporana romneasca provenite din patrimoniul Muzeului de Arta-Bacau.