VALEA TROTUȘULUI

Ambăruș Andrei Mădălin

Școala Gimnazială „Dimitrie Ghica” Comănești

Județul Bacău

Clasa a VI-aProfesor îndrumător: Teofana Lavinia Vărăreanu

Trotuşul „râuşor de munte”, cum spunea un cântecel cu vreo 40-50 de ani în urmă, are o vale frumoasă, deosebită, cu locuitori harnici şi buni, cunoscută şi sub denumirea de Valea Muntelui. Majoritatea locuitorilor au învăţat că Trotuşul îşi are izvoarele undeva la Făgeţel, Lunca de Sus. Cercetări recente demonstrează că Trotuşul este "frate" cu Mureşul şi Oltul ( dar un frate mai mic ca lungime), având izvoarele din Hăşmaşul Mare.

Valea Trotușului este in topul zonelor din tara in ceea ce privește industria de prelucrare a lemnului.

In aceasta zona activează si prima companie privata româneasca certificata pentru transportul internațional (Divizia de Transport PA & CO). In aceasta prezentare a Văii Trotușului de către Platforma Europeana de Dezvoltare si enumerarea unor obiective turistice ale zonei. Astfel, la Comănești sunt menționate Palatul Ghika si Gara, la Moinești, parcul cu izvoare minerale in exploatare, la Dărmănești - Palatul Știrbei, barajul Valea Uzului si Lacul Bolătău, la Tg. Ocna - Sanatoriul pentru tratament bronho - asmatic (amenajat in Salina), Biserica Răducanu si bisericile de lemn, iar la Slănic Moldova - cele peste 20 de izvoare minerale si cascada. Oneștiul figurează cu Muzeul de Istorie, Biblioteca Municipala “Radu Rosetti” si edificiile sportive, Cireșoaia cu prelucrarea pietrei si a lemnului, Oituzul este menționat ca centru de olărit si împletituri din ramuri de alun, Poiana Sărată cu izvoare minerale. 

Pornind de la Târgu Ocna, la 8 km distanta de oraș, pe valea pârâului cu același nume, se afla comuna Dofteana, așezare răzeșească, unde întâlnim vechea exploatare de țiței de la Mosoarele, ce datează din timpul lui Stefan cel Mare, care se spune ca si-ar fi oblojit cu țiței extras de aici rana căpătata la picior în timpul asediului cetății Chilia. Însăși denumirea de Mosoare se trage de la dispozitivul de extracție a țițeiului din puțuri, care se făcea cu burdufuri trase cu un cablu ce se înfășura pe un fel de mosoare, învârtite de cai sau boi înhămați la o oiște ce se învârtea, la rându-i, în jurul osiei verticale a acestor mosoare. Încă din secolul al XV-lea, începuse exploatarea primitiva a petrolului in aceste părți.

Munţii Trotuşului – scurt … „curriculum vitae” … şi alte precizări..

,,Prin sintagma „munţii Trotuşului” numim toţi munţii, dar şi, printr-o licenţă pe care ne-o permitem, unele dintre dealurile subcarpatice adiacente, care bordează valea Trotuşului şi din care acesta îşi culege apele.Izvoarele principale ale Trotuşului se află în Munţii Ciucului, unde îşi au originea şi unii dintre afluenţii săi de dreapta, printre cei mai însemnaţi, şi ca dimensiuni, şi ca debit, precum Ciugheşul, Sulţa, Ciobănuşul sau Uzul. Tot pe dreapta, din Munţii Nemira, îşi poartă apele spre Trotuş Dofteana şi Slănicul, iar din Munţii Vrancei, Oituzul şi Caşinul. Cei mai de seamă afluenţi de stânga ai Trotuşului îşi au obârşiile în Munţii Hăşmaş (Putna Întunecoasă, Valea Rece), în Munţii Tarcăului (Bolovănişul, Tărhăuşul, Şanţul, Camenca, Asăul, Tazlăul) şi în Munţii Berzunţi (Plopul, Larga, Vâlcelele).Puţinii afluenţi, proveniţi din dealurile subcarpatice.

Sunt mentionate Biserica - ctitorie a lui Stefan cel Mare de la Borzesti, Manastirea Bogdana, Casa “Rosetti” de la Caiuti, Biserica munteneasca si bisericile din lemn din Casin, ctitoria voievodului Gheorghe Stefan de la Manastirea Casin. In acest capitol al turismului este evidentiat faptul ca turismul balneo - climateric este concentrat in zona Slanic Moldova - Targu Ocna, alaturi de acesta fiind si un turism de agrement sustinut de frumuseti peisagistice si defilee. In privinta agroturismului, zona Vaii Trotusului dispune de cel mai important fond cinegetic din judet, cu cateva cabane de vanatoare asezate intr-un cadru natural pitoresc.Valea Trotusului, numita, atit de frumos, si “o vale a Loirei in varianta moldoveneasca”. Chiar daca binecunoscuta zona a bazinului Trotus nu are chiar atit de multe palate si castele, frumusetea peisajului, traditiile si obiceiurile o situeaza printre preferintele iubitorilor de calatorie. Teritoriul ocupat de bazinul riului Trotus cuprinde o vasta regiune montana si deluroasa, ce face parte din grupa centrala a Carpatilor Orientali, partea nordica a muntilor Vrancei si jumatatea sudica a Subcarpatilor Moldovei.

De la Tirgu Ocna in amonte, soseaua urmareste valea pitoreasca a Trotusului pina la Ghimes-Faget, de unde trece prin pasul Ghimes-Palanca, in Transilvania. Micul monument de la Palanca aminteste trecatorului ca aici a fost spinzurat, in seara zilei de 10 mai 1917, de catre autoritatile militare austro-ungare, Emil Rebreanu, fratele scriitorului Liviu Rebreanu – cu numele Apostol Bologa, eroul romanului “Padurea Spinzuratilor”, pentru fapta de a fi refuzat sa lupte impotriva fratilor lui, romanii.

Biserica ,,Sfintii Voievozi"-Lucacesti

Parohia Hangani

Cimitirul International al Eroilor- Comanesti

Valea Trotusului

Biserica Sfântul Ștefan -Comanesti

Biserica din Borzesti

Palatul D.GhikaFosta resedinta de vara a familiei Ghika - Comanesti a fost ridicata în 1890 si poarta semnatura arhitectului Albert Galleron (cel care a proiectat Ateneul Român). Palatul este construit pe doua nivele apartinând eclectismului vremii care domina spiritul Europei Occidentale la sfîrsitul secolului XIX. Palatul este asezat într-un frumos parc si asa cum arata Ortensia Racovita în "Dictionarul geografic al judetului Bacau" din 1895 parcul avea o întindere de "40 falci" si "era unul din cele mai mari si frumoase gradini din tara". Continea "doua orangerii si o florarie, pline cu plante exotice din cele mai rare" si se mai aflau aici "cascade, havusuri, un lac mare si mai multe canaluripe care se umbla cu barca, insule cu pavilioane si chioschiuri...

Parcul si palatul au fost resedinta familiei pâna în 1946, dupa care a primit numeroase destinatii care au dus la degradarea acestuia. În 1979 au avut lucrari de restaurare si amenajare. În palat functioneaza Muzeul de Etnografie si Arta "Dimitrie N.Ghika – Comanesti" cu piese etnografice din microzona Trotusului de munte ( Palanca-Dofteana ) si lucrari de pictura contemporana româneasca provenite din patrimoniul Muzeului de Arta-Bacau.