VALORIFICAREA POTENIALULUI TURISTIC AL JUDEULUI VRANCEAProfesor Coordonator: Prof. univ.dr Rodica Minciu

Student: Gheorghi Drago IoanFacultatea de comer, seria B, grupa 325, anul IIBucuresti20101. Localizarea i caracterizarea judeului

Vrancea este un jude situat ntre regiunile istorice Moldova (la nord de rul Milcov) i Muntenia (la sud de rul Milcov) din Romnia. Are o suprafa de 4.863 km, reedina judeean este municipiul Focani. Principalele cursuri de ap: Siret (ntre Adjud i Nmoloasa), uia, Putna, Milcov, Rmnicu Srat (de la Ciorti pn la vrsarea sa n Siret). Cele mai mari altitudinea dein vrfurile Lcu (1776 m) i Goru (1784 m).

Populaia Vrancei conform statisticilor in iulie 2009 era de 390596 loc.(din care 191675 barbati si 198921 femei; 146571 traiesc in mediul urban si 244025 in mediul rural). Judee vecine: la nord-est judeul Vaslui, la est judeul Galai, la sud-est judeul Brila, la sud judeul Buzu, la vest judeul Covasna, la nord judeul Bacu. Judeul Vrancea este cuprins ntre coordonatele geografice 4523 i 4611 latitudine nordic i 2623 i 2732 longitudine estic, fiind situat n partea de sud-est a rii, la curbura Carpailor Orientali.Judeul Vrancea are o industrie diversificat, n care ponderea o dein industria textil i a confeciilor (aproape 50% din totalul produciei, dar i 50% din totalul de resurse umane angajate), alimentar i a buturilor (aproape 20% din total industrie i angajeaz 30% din total resurse umane), producia de mobilier, industria celulozei, hrtiei i cartonului, industria de maini i echipamente, industria de aparataj electric.Configuraia reliefului i bogia punilor favorizeaz creterea animalelor, n special a ovinelor i a bovinelor, activitate ce asigur materia prim pentru industria alimentar. Sectoarele dominante ale judetului sunt i cele competitive pe piaa internaional - balana comercial a judeului este coerent cu structura produciei industriale icu numrul de salariai din industrie. Industria textil i de confecii este puternic orientata spre export - 90% din exporturile judeuluifiind reprezentate de confecii. Un alt sector competitiv este cel al industriei lemnului, care deine 31% din restul exporturilor.Industria alimentar este nc orientat spre piaa naional, dei este una dintre industriile competitive ale judeului. Ea se dezvolt cu precdere n mediul rural, valorificndu-se astfel resursele umane din aceast zon a judeului. Dintre cele 20 de firme prezente n Topul firmelor judeene (2007), 8 se afla n mediul rural. O serie de firme s-au orientat spre nie de pia inovatoare, cu potenial de cretere ridicat, cum este producia industrial a produselor alimentare tradiionale.n ceea ce privete industria vinului, din cele 16 mari firme de vinificaie din Romnia, 3 sunt localizate n Vrancea, lucru care reflect puternica reprezentare a potenialului vinicol n acest jude. n Vrancea s-au nfiinat 12 noi combinate de vinificaie cu sprijinul programului SAPARD. n ultimii ani, n Vrancea se observ o dezvoltare accentuat a etno-turismului i a agro-turismului. Peisajele deosebite i tradiiile pstrate n satele din zona de munte ofer posibilitatea petrecerii vacanelor unui numr mare de turiti n pensiuni i moteluri.

ntre anii 1991 si 2006 s-au nregistrat n Vrancea 443 de societati cu participare strin, judeul deinnd astfel 0,3% din totalul naional. Valoarea capitalului strin investit n judet a fost de 18,565 milioane de euro, reprezentnd 0.1% din totalul investiiilor strine n Romnia.

Conform INSSE, la sfaritul anului 2009 se inregistrau 140,3 mii persoane ocupate(Agricultur, silvicultur i pescuit 62,3, Industrie extractiv 0,1, Industrie prelucrtoare 22,9, Producia i furnizarea de energie electric i termic, gaze, ap cald i aer condiionat 0,9, Construcii 7,1, Comer cu ridicata i cu amnuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor 14,9, Hoteluri i restaurante 0,9, Transport i depozitare 5,6, Intermedieri financiare i asigurri 0,9, Tranzacii imobiliare 0,6, Administraie public i aprare; asigurri sociale din sistemul public 3,6, Invmnt 5,9, Sntate i asisten social 7, Alte activiti de servicii 1,9 *mii persoane); un numar de 11.220 omeri, din care 4356 femei si 6864 barbai, aceasta insemnand o rata a omajului total de 7,4%(5,9% femei i 8,8% brbati).2. Prezentarea potenialului turistic al judeuluiPOTENIALUL TURISTIC NATURALRelieful

Dispus in trepte dinspre vest spre est, cuprinde Muntii Vrancei (cu depresiunile intramontane Gresu si Lepsa), Dealurile Subcarpatice si Campia Siretului Inferior, marginita de Podisul Moldovei (Colinele Tutovei) la nord-est si Campia Ramnicului la sud-est. Muntii Vrancei (1075 22,1%) sunt munti de incretire, alcatuiti din culmi ce provin din fragmentarea platformei de eroziune de 1700m (Goru - 1785, Lacauti - 1777, Giurgiu - 1720, Pietrosu - 1672, Zboina Frumoasa 1657), de 1500m (Paisele -1530, Arisoaia 1517, Verdea 1499, Condratu 1491), de 1300m (Fetele Mari intre 1100 si 1400) etc.Dealurile Subcarpatice, depresiunile colinare si dealurile de podis (2035 kmp 41,9%) cuprind dealuri inalte vestice (doua siruri intre Valea Putnei si Valea Susitei), depresiunea intradeluroasa (transversal sau de-a lungul vailor Susitei, Putnei si Milcovului, precum si la cumpana apelor intre bazinul Milcovului si Ramnei), dealurile inalte estice (intre cursul superior al paraului Zabrauti si Valea Ramnei, dominate de Magura Odobestilor 996m), glacisul subcarpatic, care face legatura intre Dealurile Subcarpatice, Campia Siretului Inferior si Campia Ramnicului (impreuna 1747 kmp- 36%), care se inclina spre est pana la altitudinea de 20, la confluenta Ramnicului Sarat cu Siretul. Totalul zonei montane a judeului Vrancea: 1795 ha.

Hidrografia

Teritoriul judeului este strbtut de o bogat reea hidrografic. Siretul formeaz spre est pe cca. 80 km, limita cu Judeul Galai. Trotuul are cursul inferior(13 km) tot pe teritoriul judeului i se vars n Siret. Dintre apele ce strbat judeul cea mai important este Putna, care izvorte din zona central a Munilor Vrancei i curge n direcia nord-vest-sud-est pe 144 km, strbtnd toate formele de relief. Bazinul ei hidrografic este de 2720 km2, colectnd toate apele judeului, cu excepia Zbruilor, uiei i Rmnicului, a Berheciului i Zeletinului, ce trec prin extremitatea nord-estic a judeului, pe 4-5 km. Zbala, cu un bazin hidrografic de 559 km2, izvorte de sub versantul sudic al zonel centrale a Munilor Vrancei i curge pe 64 km. Milcovul(68 km lungime) izvornd de sub Muntele Monteoru, se vars n Putna n zona satului Rstoaca. n nord de sub iua Gola i Zboina Neagr, curge spre sud-est, pe 68 km, prul uia, cu un bazin de 410 km2, dar cu un debit n general srac, ceea ce face ca pe ultimii si 8 km apele s dispar, n albia de o mare permeabilitate. n extremitatea sudic a judeului curge parial Rmnicul Srat, care izvorte de sub Vrful Furu Mare.

Clima

Sub aspect climatic, teritoriul judetului este influentat de relief astfel incat media anuala a temperaturii in zona de campie este de 9 grade Celsius, iar in zona de deal si munte, intre 6 si 9 grade Celsius. Sub aspect pluviometric precipitatiile cele mai importante se inregistreaza in lunile mai-iunie iar caderile de zapada din perioada decembrie-martie se situeaza sub media pe tara, solul fiind acoperit in anii normali intre 80-120 de zile in zona muntoasa si intre 60 si 80 de zile in restul teritoriului.

Vegetaia

Vrancea cuprinde trei zone de vegetaie: pdurea, silvostepa i stepa, cea mai ntins fiind prima zon, care include punile, fneele, livezile, viile precum i unele terenuri agricole, acoperind mpreun peste 70 % in cele 481 700 ha ale fondului funciar. n cadrul acestei structuri se disting asociaii vegetale specifice diferitelor forme de relief. Astfel, molidiurile pure i n amestec acoper culmile cele mai nalte ale Munilor Vrancei, cu goluri pe vrfuri n care domin pruca, piuul vnt i afiniurile. Fgetele montane pure i n amestec se ntlnesc pe culmile mai joase ale munilor i, n parte, pe dealurile nalte vestice. Gorunetele, goruneto-fgetele i fgetele cresc pe dealurile subcarpatice. Pajitile montane din depresiune sau din aria glacisului subcarpatic cuprin asociaii mixte defiru violacee, piu vnt i rou, iarba cmpului, ghizdeiul i altele. Pdurile se ntind pe 181 898 ha, reprezentnd 2,9% din suprafaa forestier a rii. Punile acoper cca. 8%, iar fneele 5% din suprafaa total a fondului funciar. Un loc important l ocup viile, renumite nc din secolul al XVII lea, att n ar ct i peste hotare. Ele totalizeaz 32752 ha i sunt distribuite n trei bazine viticole principale: Coteti, Odobeti i Panciu. Livezile ocup 5408 ha, fiind rspndite n zona depresiunilor submontane i a dealurilor subcarpatice. Suprafaa arabil cuprinde 146 871 ha.

Fauna

Vrancea constituie un important fond cinegetic, renumit nu numai n ar ci i peste hotare. Cerbul este ntlnit mai ales pe culmile nordic, vestic i median ale Munilor Vrancei, ursul este prezent n aceleai zone, mai frecvent ns pe Zboina Neagr, Zboina Frumoas, Vile Tiiei, plaiul Giurgiului i muntele Cblau. Alte speciipe care le putem ntlni sunt cprioara, pisica slbatic, rsul, lupul, vulpea, jderul, ariciul, nevstuica, veveria i iepurele de cmp. n fauna ihtiolologic se ntlnesc pstrvul, chicarul, molanul, bioteanul, porcuorul de munte, mihalul.

Ariile protejate din zona montana a judetului Vrancea declarate conform Legii nr. 5 / 2000 privind aprobarea a Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate:1. Caldarile Zabalei - Zarna Mica - Raoaza; Tip Complex IV; Rezervatie naturala; Comuna Nereju; 350 ha2. Muntele Goru; Tip Complex IV; Rezervatie naturala; Comuna Nistoresti; 388,1 ha;3. Lacul Negru - Cheile Narujei I; Tip Complex (inclusiv faunistic) IV; Rezervatie naturala Comuna Nistoresti; 20 ha;4. Padurea Verdele - Cheile Narujei II; Tip Complex (inclusiv faunistic) IV; Rezervatie naturala; Comuna Nistoresti; 250 ha;5. Padurea Lepsa - Zboina; Tip Forestier IV; Rezervatie naturala; Comunele Tulnici si Soveja; 210,7 ha;6. Cascada Misina; Tip Complex IV; Rezervatie naturala; Comuna Nistoresti; 183,5 ha;7. Groapa cu Pini; Tip Paleontologic III; Monument al naturii; Comuna Tulnici 11,1 ha;8. Rapa Rosie - Dealu Morii; Tip Geomorfologic III; Monument al naturii; Comuna Tulnici; 49,6 ha;9. Stramtura - Coza; Tip Geomorfologic III; Monument al naturii; Comuna Tulnici; 15 ha;10. Cascada Putnei; Tip Complex IV; Rezervatie naturala; Comuna Tulnici; 10 ha;11. Valea Tisitei; Tip Complex (inclusiv faunistic) IV; Rezervatie naturala; Comuna Tulnici; 307 ha;POTENIALUL TURISTIC ANTROPIC

Potentialul turistic antropic cuprinde toate monumentele, vestigiile istorice, cladirile din patrimoniul cultural si artistic al judetului, dar si obiceiurile si traditiile din zona.Numele Vrancea este pentru prima data atestat documentar intr-un act scris in latin, datat 2 iulie 1431, sub denumirea VARANCHA, explicata de cercetatori n general prin sanscritul vrana munte ori prin vechiul slav vranu corb . Ambele etimoane, ca si altele mai putin acceptate, duc la geografia regiunii: ntunecimea codrilor , respectiv defileu , frngere a Carpatilor .

De o deosebita valoare istorica si artistica sunt cele 41 monumente memoriale nchinate eroilor neamului; mausolee, monumentele de eroi, cimitire ale eroilor romani si straini, luptatorii in razboaiele de independenta si de ntregire a neamului, pentru apararea independentei si suveranitatii nationale.

Judetul Vrancea mai dispune de un bogat patrimoniu de arta plastica, reprezentata de pictura pe lemn, ncepnd nca din secolul al XIV lea si pana in secolul al XIX-lea, acesta demonstrnd legaturile cu alte tari si curente culturale, care ajungeau pana in mediul romanesc si care erau exprimate prin icoanele aflate in monumentele de cult.

Arta populara a constituit de veacuri un mijloc de manifestare artistica a ntregului popor. Varietatea obiectelor din lemn este foarte mare: vase de toate felurile, necesare in pastorit ( cupe de muls, lucrate cu mare maiestrie, dintr-o singura bucata de lemn, vase din doage de brad, cu ornamente realizate prin pirogravare, putine de batut untul, coveti si crinte pentru framntat brnza), bate ciobanesti, cu crestaturi decorative, codiristi de bici, etc. ns din punct de vedere artistic cele mai valoroase ramn tiparele si papusarele pentru cas, cu crestaturi ornamentale. Papusile de cas uscat si afumat se agata uneori de mester in grinda casei, constituind elemente decorative. Acestea sunt de doua feluri : tipare rotunde cu care se preseaza casul pe o singura fata; papusarele dreptunghiulare, duble, cu care se imprima modulul cu doua fete al casului. Astazi se mai lucreaza nca tipare de cas la Nereju si Negrilesti. O alta categorie importanta este aceea a uneltelor folosite in industria casnica textila : razboiul de tesut, melita, vartelnita, sucala, pieptenii, furca de tors. Prelucrarea fibrelor textile este o ndeletnicire traditionala, exclusiv feminina, practicata in toate satele. Materialele folosite au fost cnepa, bumbacul si lna. Frumoasele tesaturi vrncene pot fi vazute in fiecare casa, decornd chiar si interioarele moderne.

Folclorul reprezinta, in judetul Vrancea, domeniul principal de afirmare a creativitatii populare si acest fapt se poate autentifica prin capodopera creatiei noastre populare - MIORITA, care exprima nsasi esenta spiritualitatii poporului nostru. Pentru perpetuarea traditiei folclorice si valorificare superioara a creatiei populare anual in ultima saptamna a lunii octombrie se desfasoara la Focsani Festivalul Folclorului Vrncean. De asemenea Focsaniul este un oras cu o deosebit importana istoric fiind locul infaptuirii Micii Uniri in 1959 de catre domnitorul Alexandru Ioan Cuza. De un interes deosebit se bucura parada mastilor si a portului popular, care prilejuieste cunoasterea celor mai inspirate realizari in arta portului popular de la catrinta tesuta acum mai bine de un veac pana la iile cusute n vremea noastra, dar pastrnd nealterate liniile de o pura frumusete ale creatiei traditionale.

Portul popular este de o mare sobrietate, autenticitate si robustete, pastrnd o nota de eleganta si distinctie. Costumul vrncean are o ornamentatie discreta si de efect. Portul popular ilustreaza convingator autohtonia, continuitatea si unitatea cultural etnografica a poporului nostru.

Ca instituii de cultur i civilizaie pot fi amintite :

Muzeul satului vrncean situat n Crngul Petreti, Muzeul Unirii din Focani, Rezervaia natural Cascada Putnei, de pe teritoriul comunei Tulnici, Rezervaia geologic Focul viu, din zona montan Andreiau, Ansamblul arhitectonic Piaa Unirii din Focani, cu obeliscul realizat de sculptorul Ion Jalea, Ateneul PopularMaior Gh. Pastia, Teatrul municipal cu acelasi nume.

Manastiri: Brazi (localitatea Panciu), Buciumeni(Panciu), Buluc(Panciu), Cotesti(Cotesti), Dalhauti(Campineanca), Lepsa(Tulnici), Muunoaiele(Panciu), Recea(Dumbraveni), Rogoz( Slobozia Bradului), Sihastru(Ploscueni), Trotosanu(Movilita), Trnia(Ggesti), Valea Neagra(Nistoresti), Varzaresti(Urechesti), Oancea(Adjud), Schitul Sfantul Ioan Neicu(Panciu).

Personaliti marcante ale istoriei i culturii romneti au vzut lumina zilei pe acest inut : mitropolitul Varlaam al Moldovei, deputatul n parlamentul Moldovei, Mos Ion Roat, pictorul Gh.M. Ttrscu, arhitectul Ion Mincu, printele colii naionale de arhitectur, scriitorul i diplomatul Duiliu Zamfirescu, savantul Simion Mehedini, creator al colii romneti de geografie.3. Analiza infrastructuriiA. Infrastructura generalPrin pozitia sa n teritoriu, Vrancea se afla de-a lungul celor mai importante artere rutiere si feroviare care fac legatura ntre sudul tarii, respectiv capitala si nordul Moldovei . Unele dintre ele se racordeaza la magistralele rutiere sau feroviare europene, care leaga sud-estul Europei sau Orientul, de nord -vestul Europei.

Judetul Vrancea totalizeaza 1783 Km de drumuri publice din care 209 Km drumuri nationale, drumuri judetene 1031 Km si comunale 543 Km.

Cele mai reprezentative cai rutiere de comunicatii ale judetului sunt:

E 85 Giurgiu - Bucuresti -Buzau -Focsani - Bacau - Suceava - Siret ( aproximativ 90 Km pe teritoriu judetului ) importanta cale de acces sau de tranzit, parte a magistralei europene care leaga sud - estul Europei sau Orientul de nordul si nord - vestul Europei.

DN 11 A Adjud- Onesti, continund cu DN 12 A (Onesti-Comanesti-Pasul Ghimes-Miercurea Ciuc) sau cu E 577 (Onesti-Pasul Oituz-Tg.Secuiesc-Brasov), artere transcarpatice care leaga cele doua provincii istorice Moldova si Transilvania (circa 4 km pe teritoriul judetului);

DN 2 Buzau-Focsani-Bacau-Suceava-Siret, suprapus, pe teritoriul judetului cu E 85;

DN 2 D Focsani-Tulnici-Odjula-Tg.Secuiesc, urmareste Valea Putnei, 96 km pe teritoriul judetului (limita-vf.Musat-1503 m), importanta artera de legatura cu Transilvania, iarna se circula mai greu, arareori este blocat din cauza conditiilor meteorologice (nzapeziri);

DN 24, suprapus pe teritoriul judetului cu E 581 (Tisita-Cosmesti-Tecuci-Brlad-Albita), se desprinde din E 85 la Tisita si face legatura cu punctul de frontiera Albita, pe Prut-146 km (10 km pe teritoriul judetului).

Utiliti(statistici la 31 decembrie 2008)::

Reeaua si volumul gazelor naturale distribuite: 9 localitai in care se distribuie gaze, din care 4 orase, lungimea simpl a conductelor de distribuie a gazelor naturale este de 205 km, volumul gazelor naturale distribuite este de 74679 mii m, din care 15614 mii m pentru uz casnic; Reeaua de distributie a apei potabile: 60 localiti cu instalaii de alimentare cu ap potabil, din care 5 orae, lungimea total simpl a reelei de distribuie a apei potabile fiind de 1584 km; Strazile orasenesti: au o lungime totala de 343 km, din care 169 km modernizate; Canalizare publica si spatii verzi: Lungimea total simpl a conductelor de canalizare public este de 221km, existand 9 localitai cu sistem de canalizare publica, din care 5 orae; Suprafaa spatiilor verzi inregistrata este de 135 hectare. Volumul de ap potabil distribuit consumatorilor pe an este de 12638 mii m din care 9330 mii m pentru uz casnic.B. Infrastructura specific turistic Trasee turistice in Vrancea:

-Comuna Tulnici (480m) Muntele Coza (Saua Geamana, 1496m) Dealul Negru (1548m) Culmea Paisele Pietrosu (1676m) Zboina Frumoasa (1657m) - Culmea Laposu comuna Nereju (540m);

-Satul Vetresti-Herastrau (500m) - paraul Balosu Golul Pietrosului (1315m) cabanele Giurgiu (1100m) Valea Zabalei Mardanu (1520m) Varful Lacauti (1777m);-Botu Misinei (530m) Culmea Misina Zboina Frumoasa (1657 m) CulmeaFrumoasele - Caldarile Zabalei (240 m);

-. Motelul Cascada Putnei (550 m) Valea Tisitei paraul Cristianul Mic Saua Geamana (1496 m, Muntele Coza) Unitatile de alimentatie:

Unitile de alimentaie public din judeul Vrancea nu reprezint un punct de atracie turistic, dei sunt foarte variate existand preparate traditionale ale zonei, ns pentru gastronomie sunt mai cutate pensiunile turistice. Restaurantele servesc o gam diversificat de preparate culinare, bauturi alcoolice, in special celebrele vinuri, i nealcoolice specifice zonei Vrancei. Instalatii de tratament si agrement:

Zona de agrement Crngul Petresti este o pdure cu suprafa de 130 ha. Este alcatuit preponderent din stejar. n marginea crngului se afla secia de arhitectur si tehnic popular. Crngul reprezinta principalul loc de recreere a locuitorilor municipiului Focani. Centrul de agrement Glciuc este aezat n partea de nord a judeului Vrancea, n localitatea Tulnici, la o distan de 75 km de municipiul FOCANI, n zona turistic Lepa-Greu, la o altitudine de 700m. Alt lof foarte apreciat ar fi Parcul National Putna, unde se gaseste Cascada Putnei.-Reteaua unitatilor de cazare1.Capacitatea existent1.a. Numr de structuri de primire turistic cu funciuni de cazare turistic (Tabel 1);

Uniti de cazare/ Anul20042008

Hoteluri97

Moteluri45

Cabane turistice23

Tabere de elevi i prescolari33

Popasuri turistice11

Pensiuni turistice urbane23

Pensiuni turistice rurale2721

TOTAL4943

Dupa cum uor se observa nu s-a produs o mare diferena a numarului de structuri de primire din 2004 pan in 2008, inregistrandu-se o scadere a numarului total al unitatilor de cazare cu 5 unitati; scadere a numarului hotelurilor cu 2 uniti, o crestere a motelurilor cu o unitate si o scadere a pensiunilor rurale cu 6 unitati. probabil a existat un dezinteres al autoritatilor ce a dus la inchiderea acestor unitati.1.b. Numr de locuri n structurile de primire turistic cu funciuni de cazare turistic(Tabele 2a si 2b)

Uniti de cazare20042008

Hoteluri964792

Moteluri130203

Cabane turistice1744

Pensiuni turistice urbane2131

Pensiuni turistice rurale252277

Pensiuni agroturistice100

Campinguri--

Popasuri turistice5858

Tabere de elevi i precolari620620

TOTAL21622025

AniiRomniaJudeul VranceaPonderea n total

200427594121620,78

200829421020250,68

Se observa ca numarul locurilor a scazut, fiind evident deoarece si numarul unitatilor a scazut, in pofida faptului ca numarul total pe ara a crescut. Ponderea din anul 2008 a scazut cu0,1 procente de la 0,78 la 0,68.2.Capacitatea de funciuneTabel 3- Capaciatatea de cazare turistic n funciune pe tipuri de structuri de primire turistic (numr de locuri-zile)AnulHoteluriMoteluriCabane turisticePensiuni turistice urbanePensiuni turistice ruralePensiuni agroturisticePopasuri turisticeTabere de elevi si prescolariTOTAL

200427150645636-76864085417489320163280650030

2008412013168630-1119337785--163280412013

Lundu-ne dupa totalul acestor valori observm c numrul capacitaii de cazare turistic a scazut cu 37%, din 2004 pana in 2008. Desi numarul capacitatii hotelurilor a crescut considerabil, per total s-a realizat o scdere destul de substanial.3. Gradul de utilizare a capacitii nete n funciune(Tabel 4) AnulIndicele de utilizare net a capacitii n funciune (%)

200413,4

200817,8

Indicele de utilizare a capacitii de cazare turistic n funciune se calculeaz prin raportarea numarului de nnoptri realizate, la capacitatea de cazare turistic n funciune, din perioada respectiv.Desi la punctele anterioare s-a observat o scadere a capacitatii de cazare din 2004 pna in 2008, acum se observa faptul ca a existat un flux mai mare de vizitatori in anul 2008. 4. Analiza pe structur

Charturile reprezinta tabelul 1, numrul structurilor de primire turistic cu funciuni de cazare turistic, ponderea fiecarei componente din total.5. Analiza circulaiei turistice i previziunile viitoareAnulSosirinnoptriDurata medie a sejurului()Densitatea circulaiei turistice()

2004T29163T758522,60,0751

R26802R68253

S2361S6675

2005T29097T586302,0140,0750

R26882R52171

S2215S6459

2006T35659T644201,8060,0919

R33276R58364

S2383S6056

2007T38471T667691,7350,0992

R35742R60685

S2729S6084

2008T42085T734911,7460,1085

R40157R69406

S1928S4085

Legend: T= nr. sosiri totale, R= nr. sosiri turiti romni, S= nr. sosiri turiti strini ;

Formule utilizate pentru calcul:

-Durata medie a sejurului: =

QUOTE

-Densitatea circulaiei turistice: =

EMBED Equation.3 , unde populaia rezident= locuitori(conform recensmnt 2002)Previziune privind numrul de sosiri total turiti n structurile de primire turistic n judeul Vrancea pntru perioada 2009- 2011(folosind cele trei metode)

1. Metoda sporului mediu:

Anii

y-

2004291632916300

20052909732393,5-3296,510866912,25

20063565935624351225

20073847138854,5-383,5147072,25

2008420854208500

Total174475--11015209,5

= ; = 34895

= ; = 3230,5 = ; =1,0960

= -1; =0,096 , adica 9,6%Analiznd seria de date din anul 2004 pn in 2008 se constat faptul ca numrul de sosiri turiti in jud. Vrancea a crescut in medie anual cu 9,6%, acest lucru insemnnd o cretere in valoare absolut de 3230,5 turiti.

= =1484,2647v = = 4,25% < 5% , previziunea facuta este buna, metoda ajusteaza bine seria de date

2. Metoda indicelui mediu: =

Anii

y-

2004291632916300

20052909731962,648-2865,6488211938,4599

20063565935031,0622627,9378394305,8806

20073847138394,044176,95595922,2105

2008420854208500

Total174475--8612166,5511

= ; = 34895 = ; =1,0960

= =1312,415v = =3,761% < 5% , previziunea facuta este buna, ajustand bine seria de date

3. Metoda trendului liniar: = a*x+b, unde a= i b=

Anii

x

x*y

y-

200429163-24-5832627851,41311,61720294,56

200529097-11-2909731373,2-2276,25181086,44

20063565900034895764583696

200738471113847138416,854,22937,64

200842085248417041938,6146,421432,96

Total174475-1035218--7509447,6

= ; = 34895 , b=34895; a=3521,8 ;

= = 1225,516v = =3, 51% < 5% , previziunea facuta este buna, ajustand cel mai bine seria de date dintre toate cele treo metode avand v cel mai mic.Aniix

2009345640,4

2010 4 49162,2

20115 52684

Previziunea:

Prin previziunea realizat se ajunge in anul 2011 la un numar de sosiri turiti in Jud. Vrancea de aproximativ 52684. Din punct de vedere matematic i statistic, previziunea facut este corecta deoarece seria de date a fost in continu cretere de la an la an. ns, raportat la mediul economic actual datele pentru anii 2009, 2010 i 2011 ar putea fi n continu scdere, iar acest lucru nu a putut fi luat n calcul n previziunea noastr.

6. Propuneri de valorificare a potentialului turistic al judetului VranceaPentru a putea atrage un numr mai mare de turisti in zon, ar trebui organizata, implementat o campanie riguroasa de promovare national si de ce nu i internaional a frumoaselor locuri din judeul Vrancea. Nu este de ajuns sa existe cateva informatii cu privire la ce poti gasi aici sau doar s existe cateva oferte la agentii de turism si asa mai departe. Oamenii pot fi atrai, de asemenea prin oferirea unor conditii bune de cazare, alimentatie, agrement, aceastea implicand atentia mai mare a autoritatilor ce pot dezvolta pe plan turistic judetul, in special zonele de munte( Cascada Putnei, Lepsa, Soveja,Vidra etc), promovarea spatiilor de cult cum sunt mnastirile oferirea unor evenimente culturale unice de genul spectacolelor de traditii, de arta specific, dar bineinteles reabilitarea drumurilor, a cailor de acces spre destinatiile turistice(partii de ski, terenuri de golf, terenuri de sport, alte facilitati de petrecere a timpului liber, etc.). Pregatirea unor ghizi turistici ce pot conduce diferite excursii catre cele mai importante locatii.

O alta latura importanta, consider ca ar fi exploatarea istoric, nevorbind de faptul ca aici s-a infaptuit Mica Unire si ca pe 24 ianuarie si/sau in preajma acestei dati ar putea sa se faca diferite activitti mai deosebite petru promovarea acestui lucru(implicarea copiilor din toata ara in concursuri, tabere educative). Un exemplu de promovare mai bun: crearea unui site multilingv de prezentare a ofertei turistice a judetului, legat cu site-urile institutionale reprezentative la nivel judetean, regional, national,crearea unei harti electronice interactive si a unui catalog de produse si servicii turistice judetene, editat pe suport electronic, unoscand foarte bine preferinta oamenilor de

a-si alege destinatiile de vacanta singuri.Numele de regiune viticola este un nume cu traditie, productorii din zona(ex: Vincon, Vinexport) fiind apreciati pe plan national si international. Aceasta latur ar putea fi dezvoltata mai mult; existand deja un festival al Viei si Vinului ce atrage destui vizitatori, dar aceasta este doar cateva zile pe an. Consider c ar fi benefica deschiderea unui centru de impartasire a valorilor vinului, oferirea spre vizitare a beciurilor domnesti, a cramelor viticole de pe vremuri cu posibilitatea cumparare a suvenirurilor impreuna cu un program vizitare si a altor locuri, peisaje.Cunoatem foarte bine ca turitilor strini le place sa guste pe viu din tradiiile altor ari, traditiile romnestii fiind foarte apreciate. A propune promovarea sistematica a festivalurilor tradiionale din jude si valorificarea acestora ca prime puncte de atractie in zona rural a judetului; Valorificarea mestesugurilor traditionale vii din judet, prin organizarea de scoli/tabere/cursuri de vara pentru turisti, promovarea acestor oportunitati de petrecere a timpului liber (in special in zonele Nereju, Spulber-Nistoresti, Valea Ramnicului-Vintileasca, Vidra, Soveja); Promovarea muzeelor etnografice din judet, reorientarea acestora catre interesele turistilor moderni (in special a celor straini); Studii privind patrimoniul cultural (material i imaterial) din spaiul rural cu posibilitatea de valorificare a acestora i punerea acestora la dispoziia comunitii, existand destui oameni in zona ce nu cunosc valorile propriilor meleaguri, dar sichiziionarea de echipamente pentru expunerea i protecia patrimoniului cultural-etnografic din mediul rural, intruct pentru a putea vinde cu succes locuri naturale( Lepsa se afla in primele 3 locuri cel mai puernic ozonate din lume), aceste bogaii trebuiesc intretinute, nu exploatate in dezinteres.Un alt mod foarte placut de promovare, consider c ar fi organizarea unor tabere pentru pasionaii de fotografii, dandu-li-se ocazia a imortaliza peisaje unice, unele si in zone mai greu accesibile, la sfarsitul acestui eveniment putandu-se acorda si premii celor mai reusite.

Bibliografie:- Institutul Naional de Statistic: http://www.vrancea.insse.ro ; www.insse.ro ;

- Consiliul Judeean Vrancea; Site-ul Consiliului Judeean Vrancea: http://www.cjvrancea.ro/ - Emil Giurgea Ghid Turistic-Vrancea, Ed. Sport-Turism, Bucuresti 1977

- Valeriu Anghel Vrancea in spatial cultural European, Ed. Pallas 2004

- Muzeul Vrancei- Patrimoniul cultural national construit din jud. Vrancea, Ed. Pallas, Focsani 2008

- http://www.vrancea.ro/- http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Vrancea1

_1352482812.unknown

_1352483007.unknown

_1352484939.unknown

_1352485155.unknown

_1352482978.unknown

_1352480668.unknown

_1352481946.unknown

_1352481534.unknown

_1352481710.unknown

_1352481912.unknown

_1352481556.unknown

_1352480836.unknown

_1352480727.unknown

_1352480192.unknown

_1352480260.unknown

_1352480494.unknown

_1352480442.unknown

_1352480232.unknown

_1352475474.unknown

_1352479766.unknown

_1352480155.unknown

_1352475482.unknown

_1352475338.unknown

_1352475432.unknown

_1352474788.unknown

_1352451885.unknown

_1352451987.unknown

_1352451866.unknown