Vending Inside nr.5

NR. 5 VENDING INSIDE 1

În orice industrie, toamna este anotimpul cel mai aglomerat. Planurile de viitor sunt mai

importante ca niciodată, la fel ca şi bugetele. La fel se întâmplă şi cu piaţa de vending, unde lucrurile se întâmplă mai rapid, cel puţin pe piaţa internaţională. Spunem asta pentru că deja vorbim de automate destinate exclusiv elevilor de şcoală generală sau automate care acceptă plata prin intermediul telefonului mobil. Pe de altă parte, măsurile pro-sănătate sunt tot mai vizibile şi mai serioase, interzicerea vânzării pachetelor cu ţigarete sau a băuturilor energizante fiind numai două din aspectele legate de acest fenomen.

Pe plan local, Vending Inside a stat de vorbă cu Dl. Cosmin Manu, partener şi director general la

Smart Total Vending, care ne-a povestit cum compania sa a pornit într-o garsonieră şi a ajuns astăzi să aibă aproape 50 de angajaţi. Domnul Mihai Florescu, directorul general al firmei Leonard Caffe, ne vorbeşte despre cea mai veche firmă de cafea din România şi ne dă câteva sfaturi în legătură cu aspectele importante pentru a avea un business de succes în acest domeniu, iar Victor Marin si Pavel Liszka ne dă cea mai bună veste din acest an – a luat naştere Patronatul Industriei de Vending. Miza cea mai importantă? Să avem un climat de concurenţă sănătoasă pe piaţă. Sigur, 2012 se anunţă mai greu ca anul curent, dar asta nu înseamnă că vom ridica steagul alb. Dimpotrivă! Aşa că de-acum putem vorbi, oficial, de o industrie a vendingului în România!

Cu fruntea sus!

eDItOrIaL

4 VENDING INSIDE NR. 5

SUMAR

06

PATRONATUL ROMÂN AL INDUSTRIEI DE VENDING

24

MIHAI FLORESCU:“Suntem singura firmă din Europa care oferă vendingului 20 de tipuri de cafea”

40

COSMIN MANU:“Vendingul este un business foarte frumos, pe care, însă, trebuie să știi să-l faci”

56

Târguri și expoziţii de vending în lume

www.vendinginside.roRedacţia Vending [email protected]

Revista Vending Inside este membru fondator al

Patronatului Industriei deVending din România.

EditoriEmanuel Stoica

[email protected]

Adina [email protected]

Sandra [email protected]

Art-DirectorDigital Artwork

DistribuţieAndrei Florescu

[email protected]

Printed by: RH PRINTINGISSN: 2069-9107

Dragi cititori,Revista Vending Inside vă propune să participaţi activ la realizarea revistei și în acest sens vă cheamă să scrieţi părerile voastre despre subiectele din revistă și conţinutul editorial la adresa poștală O.P. 19, C.P. 5 sau pe e-mail la:

[email protected] noi părerile voastre despre Vending Inside sunt foarte importante și vrem să le tratăm ca atare. Realizaţi-vă singuri revista, transmiteţi articole proprii sau comentarii.Cu drag,Redacţia Vending Inside


PATRONATUL ROMÂN AL INDUSTRIEI DE VENDING

Pe data de 25 August, anul acesta, Judecătoria Sectorului 3 a dispus în ședinţă publică înfiinţarea Patronatului Român al Industriei de Vending (PRIV). Haideţi să aflăm mai multe detalii despre acest moment important și, credem noi, decisiv pentru industrie, de la președintele ales, dl. Victor Marin și dl. Pavel Liszka – secretar general al PRIV.

Domnule Victor Marin, cum a început totul și cum s-a născut ideea de patronat?

V.M.: Intenţia de a înfiinţa un patronat al industriei

de vending în România este o idee mai veche a unor “pionerii” din domeniu. Totul a plecat de la problemele cu care s-au confruntat şi încă se mai confruntă unii operatori de automate de vânzare. Mulţi dintre ei s-au considerat şicanaţi, şi cred că pe drept cuvânt, de reprezentanţii organelor de control, care în condiţiile inexistenţei unui cadru normativ coerent au găsit de cuviinţă să exagereze, ba uneori chiar să abuzeze de prerogativele pe care le deţin. În faţa unei avalanşe de controale, amenzi şi cereri tot mai exagerate ale reprezentanţilor administraţiei de stat, operatorii economici se simţeau nedreptăţiţi

şi, în acelaşi timp, lipsiţi de apărare împotriva utilizării excesive a puterii discreţionare. Pe plan european, agenţii economici cu activităţi similare nouă, s-au confruntat şi ei cu acelaşi gen de greutăţi iar prima măsură semnificativă de reacţie a fost aceea de a se uni într-o asociaţie care să apere interesele operatorilor pe plan european. Această asociaţie, denumită European Vending Association – EVA a constituit un model care merita urmat şi de către operatorii din ţara noastră. După cum vedeti, nu e nimic nou sub soare: apariţia PRIV este efectul unei cauze sociale, unei nevoi colective de normare şi

protejare a unui segment economic important din România.

De ce patronat? Aici lucrurile au fost mai simple constituind doar rezultatul deciziei membrilor fondatori care au analizat diferitele forme de organizare asociativă şi au ales „patronatul” deoarece legislaţia românească îi conferă acestui model de organizare atribuţii mult mai puternice în privinţa consultării cu reprezentanţii factorilor guvernamentali, dar mai ales în ceea ce priveşte capacitatea de intervenţie în procesul de elaborare şi adoptare a actelor normative.

Printre alte motive de înfiinţare a patronatului se regăsește și nevoia de standardizare a industriei, de respectare a unor reguli valabile pentru toţi, poate și pericolul concurenţei neloiale?

V.M.: Comerţul prin automate s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani în România, devenind o adevărată industrie. Din aceasta fac parte producătorii şi importatorii de maşini automate de vânzare şi de sisteme de plată şi accesorii, producătorii şi distribuitorii de ingrediente şi produse specifice automatelor, operatorii şi furnizorii de servicii afiliate. Mai exact, conform statutului PRIV “industria de vending reprezintă totalitatea activităţilor comerciale generate prin producerea, comercializarea, exploatarea, întreţinerea şi aprovizionarea automatelor de vânzare (vending machine), a automatelor de prestări sau intermedieri servicii financiare (terminale plată), precum şi a altor tipuri de aparate automate prin care se derulează activităţi comerciale”.

Aşadar, atâta timp cât această activitate este foarte dezvoltată şi tinde să se dezvolte tot mai mult, România având un potenţial de extindere pe orizontală enorm, este normal ca standardizarea să fie un factor real de interes pentru operatori. Standardizarea este un deziderat internaţional, dar şi o luptă pe planul producătorilor, fiecare dorind să-şi impună propriile produse. Inserarea în lupta concurenţială a fabricanţilor, nu face obiectul PRIV, dar alte forme de standardizare care pot să asigure exploatarea cât mai eficientă a aparatelor automate ne interesează cu siguranţă.

În ceea ce priveşte respectarea unor reguli valabile pentru toţi, constituie o măsură educativă sau corecţională care nu a fost vizată în mod prioritar la constituirea PRIV, poate şi datorită faptului că în această industrie activează o categorie


EVENIMENT


de oameni aparte cu un grad de conformare socială ridicat, dar dacă pe parcurs membrii patronatului vor hotărî, probabil că aceste reguli vor fi transpuse şi într-un cod care să direcţioneze activitatea de vending. Cât priveşte concurenta neloială, cred că există suficientă legislaţie în domeniu, iar urmărirea aplicării legii nu este o problemă a noastră, a patronatului. Desigur că noi nu vom rămâne impasibili atunci când vom fi sesizaţi că organele statului nu îşi fac datoria, dar cred că până atunci mai este încă mult.

Care sunt obiectivele pe care și le propune Patronatul Român al Industriei de Vending?

V.M.: Rolul patronatului este să apere interesele comune ale membrilor săi. Tehnic vorbind, orice asociaţie neguvernamentală, deci inclusiv patronatul nostru, are un scop organizaţional şi obiective formulate în vederea atingerii acestuia. Scopul PRIV, conform statutului este: “Reprezintă, promovează, susţine şi apără interesele membrilor şi ale industriei de vending în relaţiile cu statul, autorităţile publice, patronatele, sindicatele şi cu alte persoane fizice şi juridice atât în plan naţional cât şi internaţional conform legislaţiei interne, comunitare sau internaţionale”. Cât priveşte obiectivele enunţate, acestea sunt numeroase şi variate, amintind acum câteva precum: conlucrează cu Guvernul la iniţierea, elaborarea şi promovarea programelor de dezvoltare, restructurare, privatizare, lichidare, cooperare economică şi participă în structurile de coordonare şi gestionare a programelor cu Uniunea Europeană; adresează autorităţilor publice competente propuneri de legiferare în domeniile de interes patronal; reprezintă industria românească de vending în faţa instituţiilor naţionale şi ale Uniunii Europene (UE) în tot ceea ce priveşte legislaţia internă şi comunitară care ar putea afecta designul, producţia, exportul, importul, vânzarea, întreţinerea sau operarea automatelor, producţia, ambalarea, etichetarea şi aprovizionarea cu bunuri şi alimente destinate a fi vândute în automate, precum şi în ceea ce priveşte monedele, bancnotele sau alte titluri monetar-financiare în circulaţie sau în stare de proiect; promovează şi reprezintă industria naţională de vending în România şi în afara ei, etc.

Care sunt acţiunile concrete, privitor la principalele probleme legate de organizare, de atragerea de noi membri, de protejarea

intereselor, pe care le are de rezolvat Patronatul Român al Industriei de Vending, în viitorul apropiat?

V.M.: În primul rând trebuie să încheiem cât mai rapid partea admistrativ-organizatorică. La ora aceasta lucrăm la amenajarea sediului care se află în Bucureşti, bld. Carol I nr.12 et.2 cam 224 şi sperăm ca în câteva zile el să devină în totalitate funcţional.

În ceea ce priveşte activităţile concrete în viitor, ar fi prematur să mă pronunţ acum, deoarece acestea trebuie discutate în Consiliul de Conducere al patronatului dar cu siguranţă vom acţiona pentru afilierea la EVA iar ulterior la o confederaţie patronală naţională, aceste obiective figurând în statutul asociaţiei, nefiind chestiuni asupra cărora


EVENIMENT

să planeze incertitudini.De aceea, la prima şedinţă a Consiliului de

Conducere, pe lângă probleme inerente ce trebuie discutate precum cele privitoare la bugetele pe anii 2011 şi 2012, se vor adopta hotărârile privitoare la măsurile concrete ce vor fi întreprinse în viitor, care să răspundă cerinţelor şi nevoilor membrilor patronatului. În paralel se vor căuta măsurile optime de cooptare de noi membri pentru a se întări poziţia patronatului nostru pe plan intern şi internaţional, dar şi pentru a căpăta o forţă socială importantă astfel încât activităţile noastre de lobby să aibă şanse de succes cât mai mari.

La Koln v-aţi întâlnit cu directorul general al European Vending Association, Catherine

Piana. Cum a primit vestea înfiinţării patronatului nostru?

V.M.: Stirea înfiinţării PRIV a fost foarte bine primită de către EVA. Eram ultima ţară din Uniunea Europeană, exceptând ţările foarte sărace, care nu aveau o astfel de asociaţie. Chiar şi Bulgaria avea o asociaţie de vending, iar vendingul în Bulgaria este mult sub nivelul României. De aceea semnalele primite de la forul european şi de la asociaţiile din alte ţări au fost laudative şi de apreciere pentru faptul că am reuşit să organizăm în România un patronat de vending.

Cu atât mai mult domna Catherine Piana s-a bucurat deoarece ea a fost una dintre susţinătorii demersurilor noastre, oferindu-ne sfaturi şi sprijin în derularea operaţiunilor premergătoare înfiinţării

Victor Marin


EVENIMENT

PRIV şi înţelegând greutăţile unui patronat nou înfiinţat, a făcut demersurile necesare afilierii noastre la EVA obţinând o reducere substanţială a cotizaţiei pentru patronatul nostru. Cooptarea oficială a PRIV la EVA se va produce în luna decembrie la Bruxelles, unde va avea loc întâlnirea anuală a asociaţiilor de vending din Europa, la care vom participa şi noi în urma invitaţiei oficiale primite.

Am convingerea că întâlnirea de la Bruxelles va constitui încă o poartă deschisă României pe calea integrării europene.

Domnule Pavel Liszka care sunt intenţiile, obiectivele și acţiunile pe care le va întreprinde Patronatul Industriei de Vending din România?

P.L.: În opinia mea, Patronatul nostru va avea două direcţii principale în care îşi va desfăşura activitatea:

1. Asigurarea unei “interfeţe” cu autorităţile statului pentru a încerca să obţină ca noile acte normative (legi, instrucţiuni, hotărâri, etc.) să permită desfăşurarea acestei activităţi economice în condiţiile în care funcţionează azi

în aproape toate ţările Uniunii Europene. Mă refer aici, în caz concret, la încercarea de a evita, pe viitor, adoptarea unor acte normative care nu ţin cont de specificul acestei ramuri de comerţ şi din care motiv se produc bulversări, care în final dăunează nu numai nouă, agenţilor economici care practică vending, dar şi consumatorilor.

2. Crearea unor norme de conduită şi nivel de calitate pe care ar trebui să le respecte toţi operatorii de vending, şi prin impunerea cărora am asigura un standard rezonabil de calitate a produselor şi serviciilor împreună cu un climat concurenţial în conditii de fair play.

Am ferma convingere că poate exista un climat de concurenţă sănătoasă pe piaţă, împreună cu respect faţă de ceilalţi operatori! Concurenţa tip “gherilă”, iar asta o ştiu din experienţă, este neproductivă atât pentru cei care o practică, cât şi pentru consumatori. Dacă vom reuşi să avem acţiuni bine gândite şi cu finalitate în aceste direcţii, împreună cu colegii cu care am iniţiat înfiinţarea PRIV, vom avea satisfacţii importante!

Pavel Liszka



Economia cafelei Cafeaua este un produs important și o băutură

populară. Peste 2.25 de miliarde de cești de cafea sunt consummate în lume în fiecare zi. Peste 90% din producţia de cafea se recoltează din ţările în dezvoltare, dar consumul acesteia are loc în mare parte în ţările industrializate. În lume, 25 de milioane de producători mici trăiesc din această activitate. De exemplu, numai în Brazilia, care acoperă aproape o treime din producţia mondială de cafea, peste 5 milioane de oameni sunt angajaţi în cultivarea și recoltarea a peste 3 miliarde de specii de cafea. Este mai mult un proces intens decât culturile alternative ale acelorași regiuni, precum trestia de zahăr sau animalele, întrucât nu face parte din sistemul de automatizare și, mai mult, are nevoie de atenţie continuă.

Cafeaua este un produs de importanţă cumpărat și vândut pe piaţa de desfacere din New York. Aici se încheie contracte, se stabilesc activele financiare ale contractelor pentru vâzarea ulterioară a unui kg de cafea la un anumit preţ. Cel mai mare punct de transfer pentru cafea al lumii este portul Hamburg, Germania.

Consumul În anul 2000, în Statele Unite consumul de cafea

era de 100.468 litri pe cap de locuitor. Peste 150 de milioane de americani (peste 18 ani) beau cafea în fiecare zi, iar 65 la sută dintre aceștia o consumă dimineaţa. În 2008, cafeaua a fost pe primul loc în topul băuturilor calde, ceea ce a generat în jur de un procent de 78 la sută pentru vânzările de cafea oferite de automate.

Cotaţii Potrivit Composite Index din Londra al grupului

naţional de export de cafea, Organizaţia Internaţională a Cafelei, între 1970 și 1980 preţul cafelei pe piaţa internaţională era peste 100 de cenţi/ 1b, dar după anul 1990 acesta a scăzut, ajungând în septembrie 2001 la un preţ minim de doar 41.17 cenţi per 1b unde a și rămas până în anul 2004. Motivul acestei scăderi este prăbușirea Contractului Internaţional al Cafelei din pricina presiunilor Războiului Rece în perioada 1962-1989, care a menţinut preţul cafelei la 1.20 dolari per livră. Mai mult, extinderea plantaţiilor de cafea din Brazilia

Povestea cafelei (v)Povestea cafelei


și intrarea Vietnamului pe piaţa cafelei în anul 2004 când Statele Unite au ridicat embargoul, a adăugat și mai multă presiune.

Piaţa a fost mulţumită de cafeaua vietnameză și s-a început derularea contractelor cu această regiune, ceea ce a determinat o scădere a eficienţei fermelor de cafea din regiuni precum Brazilia, Nicaragua și Etiopia, care nu au mai putut trăi din producţia de cafea, preţurile au fost subevaluate, determinându-I să renunţe la producţia de cafea și să se mute în mahalalele orașelor.

Declinul costului cafelei verzi, un ingredient care nu era singurul conponent al preţului de servire și vânzare a unei cești de cafea a apărut odată cu

creșterea popularităţii specialităţilor de cafea, vândute la preţuri extraordinar de mari. Potrivit Asociaţiei Specialităţilor de Cafea din America, în anul 2004, 16% dintre adulţii din Statele Unite beau specialităţi de cafea în fiecare zi. Numărul locaţiilor în care se comericaliza cafea, inclusive chioșcuri, cafenele, cafenele ambulante, ajungea la 17.400 iar vânzările totale la 8.96 miliarde de dolari în anul 2003.

În orice caz, specialităţile de cafea nu sunt de cele mai multe ori achiziţionate la preţul corect- de exemplu, Starbucks își procură cafeaua pe baza unor contracte private la un preţ de multe ori dublu. Este important de specificat faptul că vânzarea


cafelei în sistemul retail este un cu totul alt produs economic decât vânzarea cafelei de bază, ceea ce aduce modificări ale produsului finit, și în concluzie piaţa este afectată la nivelul preţului și al consumului. Piaţa bauturilor a crescut în mod constant, ceea ce duce consumul de cafea pe poziţia produsului de consum în masă în anul 2000.

În orice caz, în anul 2005, preţul cafelei a crescut datorită creșterii consumului de cafea din Rusia și China, precum și datorită recoltei cu 10% sau 20% mai slabă decât în anii anteriori. Acum multe din fermele de cafea pot trăi din această acrivitate, dar nu între câștigul le revine, întrucât creșterea preţului petrolului a dus la creșterea preţului transportului, prăjirii și împachetării cafelei.

Preţurile au crescut între 2005 și 2009 și puţin în prima jumătate a anului 2010 pe baza previziunilor unei recolte slabe din ţările producătoare, iar indicatorii ICO au stabilit un preţ de 172 în decembrie 2010.

Cafeaua și mediul înconjurătorRecoltele de cafea erau amplasate la umbra

copacilor, ceea ce era u habitat naturaș pentru multe animale și insect. Fermierii tradiţionali utilizau îngrășământ din pulpa de cafea pentru e exclude chimicalele și fertilizatorii. De asemenea, cultivau bananieri și pomni fructiferi pentru a crea umbra necesară pentru cafea, ceea ce aducea venituri suplimentare și siguranţa zilei de mâine.

În orice caz, între 1970 și 1980, în timpul Revoluţiei verzi, Agenţia pentru Dezvolatre Internaţională din Statele Unite și alte grupuri au furnizat 8 milioane de dolari Americii Latine pentru tehnologizarea agriculturii. Aceste plantaţii tehnologizate au înlocuit plantaţiile de umbră, dar acest lucru a dus în schimb la distrugerea pădurilor și a biodiversităţii.

Plantaţiile de cafea în soare presupun tăierea copacilor, precum și utilizarea fertilizatorilor și pesticidelor. Problemele mediului, precum defrișările, poluarea cu pesticide, distrugerea habitatului natural, degradarea apei și a solului sunt rezultatele acestor ferme modern de cafea, iar biodiversitatea de pe plantaţiile de cafea și zonele înconjurătoare au de suferit.

Ca rezultat, s-a înregistrat o întoarcere la metodele tradiţionale de cultivarea a cafelei la umbră. Recoltele de cafea la umbră primesc calificativul premium mai mult ca alternativă la trendul recoltelor de cafea în soare.

Povestea cafelei


MAZIO CAFFE, DESCOPERĂ CALITATEA


PREZENTARE

MAZIO CAFFE este unul dintre puţinii producători de monodoze de cafea espresso din România. O companie tânără, doritoare să facă, prin activitatea sa un statement în această piaţă aproape inexistentă a așa-zisului espresso italian. Experienţele de până acum au arătat că un espresso adevărat se crează în ani, nu în 30 de secunde, tocmai de aceea pentru anul viitor achiziţionarea unei linii pentru prăjirea cafelei boabe, va reprezenta pasul necesar pentru a evidenţia și mai mult produsele companiei. Acest proiect va creea posibilitatea personalizării cu adevărat a propriului brand de cafea espresso. Spre deosebire de alte companii care vând imagini profesioniste pentru a masca o cafea de calitate îndoielnică, noi vindem cafea de calitate pentru a creea o imagine.

Debutul acestei companii a dorit promovarea unui singur produs, dar care să întrunească toate cerinţele pieţei din acea perioadă, destul de reticente la orice produs new entry. Calitatea, preţul și serviciile oferite, făcând cu adevărat diferenţa, într-o piaţă în care doar preţul contează.

NERO espresso este cafeaua tradiţională italiană, neagră, cu o aromă intensă, amestecul perfect pentru cei ce doresc să savureze o cafea puternică, creată special pentru a satisface atât gusturile clienţilor cât și dorinţa noastră de a introduce pe piaţa românească nu doar conceptul de espresso ci chiar băutura.

Majoritatea companiilor folosesc acest concept de espresso, dar numai declarativ, pentru că numai în România un espresso poate avea chiar și 200 ml; tocmai de aceea noi am fost singurii care am încercat să educăm clienţii din acest punct de vedere și am introdus pe piaţă paharul de 100 ml., limitând astfel cantitatea de lichid, dar totodată controlând calitatea cafelei.

Prin producţia proprie de monodoze de cafea espresso, Mazio Caffe oferă libertatea de a savura un espresso adevărat atât acasă cât și la birou cu oricine și oricând. Ambalarea se realizează la standarde europene în atmosferă inertă,

controlată, astfel încât cafeaua își păstrează aroma și prospeţimea până la disigilare.

Un al doilea și un al treilea produs au apărut la scurt timp, prin care am adus un plus unei pieţe deficitare calitativ, în care automatele de cafea încă au întâietate, datorită preţului mic.

ROSSA espresso definește aroma și parfumul unui espresso adevărat în orice moment al zilei, iar DECAF espresso este creat pentru cei ce nu pot renunţa la aroma cafelei de dimineaţă, alegerea perfectă cu un conţinut maxim de cofeină de 0,1%. Acestea sunt produse pentru a bucura simţurile fine și delicate ale cunoscătorilor.

Producţia de monodoze de cafea nu necesită implicare umană, utilajul de producţie realizând toate operaţiunile de la măcinare până la ambalare. Conceptul companiei se bazează pe simpla idee de a oferii clienţilor într-un singur pachet tot ce au nevoie aceștia pentru a bea un espresso. Acest pachet constă în monodoze, zahăr, pahare și linguriţe de plastic. Espressoarele de cafea pot fi cumpărate direct de la noi, acest lucru luând povara consumului minim impus în general de 99% din companiile distribuitoare de cafea.

Produsele Mazio Caffe sunt distribuite în majoritatea judeţelor ţării prin distribuţie proprie, dar și prin alte firme. Deși drumul până aici a fost destul de anevoios am învăţat, dar am și arătat că respectând tradiţia și calitatea ne respectăm atât pe noi dar și pe clienţi, asigurându-ne colaborări de durată.

Noi promovăm calitatea produselor, nu cantitatea, tocmai de aceea oamenii știu la ce să se aștepte de fiecare dată când vor bea un espresso marca MAZIO CAFFE.


PREZENTARE

Prin prisma ultimelor evoluţii ale tehnologiei, industria de vending pune la dispoziţia investitorilor automate din ce în ce mai performante, pretabile a fi administrate ușor în reţele formate din mai multe aparate instalate în același oraș sau chiar în mai multe localităţi.

Succesul unei astfel de investiţii nu este însă asigurat în totalitate de tehnologie. Lipsa unor ingrediente simple produce de multe ori creșterea costurilor operaţionale ale reţelelor, iar erorile comerciale întâlnite la tot pasul face ca vânzările, sursa principală a succesului, să fie totuși sub așteptări. Degeaba administrăm cele mai performante automate de ciocolată, sucuri și băuturi dacă angajaţii nu sunt atenţi la termenele de valabilitate atunci când aprovizionează mașinile. Degeaba producem cel mai bun lapte dacă vindem borcane de smântână pe automat. Degeaba automatul de cafea are peste 20 de reţete dacă folosim numai cafea de proastă calitate.

Fiecare dintre cei care doresc să învestească în automatizarea vânzării de produse ar trebui să ţină seama de următorii factori pe care îi considerăm decisivi în succesul afacerii:

Alegerea atentă a furnizorilor de aparatură este, desigur importantă pentru alegerea celui mai bun raport calitate/preţ. În spatele unui stand expoziţional frumos aranjat, a unor reclame atrăgătoare din reviste și a cămășii imaculate a agentului de vânzări se ascund însă de multe ori neajunsuri. Întotdeauna ne vom interesa dacă furnizorul respectiv asigură service rapid în localitatea unde urmează să instalăm automatele și dacă are pe stoc piese de schimb. Pornim împreună, la urma urmei, pe un drum lung și avem numeroase exemple de investitori care au rămas cu banii daţi și automatele de vending nefuncţionale după numai câteva luni. Un alt risc este graba achiziţiei fără a studia ofertele mai multor furnizori. O bună sursă este Google unde putem face căutarea în limba română și apoi în engleză după tipul de automat dorit, studiind cei mai buni furnizori din străinătate pe paginile cărora căutăm dealerii oficiali din România. Nu vă opriţi cu

căutarea la primele pagini de rezultate, fiindcă orele consumate acum pot scuti sume considerabile în viitor.

Vizitarea furnizorului de automate la sediu şi chestionarea unor clienţi preexistenţi ai acestuia poate fi de un real folos, fiindcă întotdeauna clientul care deja folosește automatele furnizorului respectiv va spune care sunt punctele slabe ale automatelor și, desigur, carenţele relaţiei cu furnizorul dacă acesta există.

Dimensionarea corectă a Bugetului de venituri şi cheltuieli este decisivă înainte de pornirea afacerii în vending. De cele mai multe ori se folosește un model P&L (Profit & Loss) în care se pornește de la cifra de afaceri estimată pentru fiecare din lunile următoare deschiderii. Din aceasta (Turnover) se deduc mai întâi cosul mărfii vândute COGS (Cost of Goods Sold) – de exemplu costul cafelei, zahărului, prafurilor de lapte, ceai, ciocolată pentru automatele de cafea și băuturi conexe sau costul laptelui și flacoanelor de plastic goale în cazul automatelor de lapte. Din profitul brut obţinut de deduc mai departe costurile operaţionale totalizând OPEX-ul (Operational Expenditures). Nu uitaţi să includeţi absolut toate costurile – inclusiv cheltuielile salariale, reparaţiile la autovehiculele care deservesc reţeaua, chiriile, combustibilul, consumurile de curent și utilităţi, cota din cheltuielile fixe, etc. – în caz contrar veţi obţine un profit EBIT supraapreciat. În final, din EBIT se scad inclusiv dobânzile la credite, alte cheltuieli de genul impozitelor și taxelor și amortizarea, care este extrem de important să fie dedusă și ea. Recomandăm amortizarea investiţiei iniţiale în totalitatea ei, nu doar a aparaturii. Excluderea amortizării din finalul bugetului conduce la „furarea propriei pălării”. Raţiunea includerii ei este recuperarea banilor investiţi iniţial, pe parcursul duratei normate de utilizare a aparatelor de vending timp în care acestea se uzează. Dimensionaţi veniturile aproape de realitate, de preferinţă mai pesimist, și cheltuielile cât mai mari pentru a nu avea surprize neplăcute după deschidere. Dacă și după aceste „tăieri” bugetare cifrele generează un profit


FACtORi Ai SUCCeSULUi În ReŢeLeLe de AUtOMAte din ROMÂniA


îndestulător, puteţi lua decizia de principiu de a investi în direcţia vending-ului.

Alegerea locaţiilor trebuie întotdeauna făcută după un plan prestabilit. Diferenţa între deschiderea unui automat și a unei reţele de automate este majoră în privinţa alegerii atât a tipului de aparate cât și a locaţiilor. Alegerea locaţiilor se face în funcţie de tipul de produse distribuite, segmentul de clientelă căruia i se adresează și rezultatele studiului de piaţă

din localitatea ţintă. Aflaţi care este puterea de cumpărare a populaţiei din orașul ţintit, numărul real de locuitori – atenţie la datele eronate din recensămintele anterioare – zonele de interes și chiriile medii pentru locaţii similare. Aflaţi unde este poziţionată concurenţa și strategia de amplasament

faţă de aceasta. Diferenţele între strategiile de amplasament sunt mari iar considerarea vadului comercial ca singur factor de succes este simplistă și conduce de mult ori la dezamăgiri. În cazul reţelelor porniţi cu primele automate în așa fel încât să nu vă produceţi ulterior auto-concurenţă prin suprapunerea zonelor de influenţă ale fiecărui automat.

Campania publicitară este deosebit de importantă în special la deschiderea fiecărui punct de vânzare. În funcţie de specificul automatelor, se poate concretiza în spoturi publicitare la radio și TV, distribuţie de materiale promoţionale de genul afișelor și flyerelor, afișaj pe bannere, inscripţionarea mijloacelor de transport proprii, individualizarea punctului de vânzare (automatului) prin branding și firmă luminoasă, acţiuni promoţionale la deschidere de genul degustării de produse, gratuităţi și discount-uri, concursuri, etc.

Organizarea logistică este necesară în primul rând pentru reducerea costurilor operaţionale. Vending înseamnă că vânzarea ar trebui să se facă automat, adică angajaţii dumneavoastră nu ar trebui să se interpună între clienţi și automate. Din acest punct de vedere, pornirea corectă este alegerea unui automat performant, care să vândă singur fără asistenţă, fără să se blocheze din 10 în 10 minute la sistemele de plată sau la elementele sistemului de distribuire. De cele mai multe ori, un singur angajat ar trebui să deservească minim 5 automate, cu o creștere a performanţei la un salariat pentru 10-15 aparate. Un aport esenţial în realizarea acestui deziderat este dotarea automatelor cu sisteme GSM și de supraveghere de la distanţă care să alerteze blocarea lor din diverse motive. Încercaţi să reuniţi activităţile curente de administrare a automatelor într-un singur tur zilnic pe la fiecare automat din reţea. Spre exemplu, seara se poate face igienizarea, aprovizionarea, ridicarea numerarului, culegerea datelor pe stick în lipsa sistemelor GPRS, toate printr-o singură vizită la fiecare automat. Pe o piaţă concurenţială, clientul va alege calitatea la preţul cel mai bun obţinut prin reducerea costurilor și mărirea vânzărilor. Mai puţini angajaţi, mai puţine drumuri la aparate, în general o administrare mai bună înseamnă rămânerea în piaţă, logistica proastă vă va sili mai devreme sau mai târziu „să vă strângeţi jucăriile și să plecaţi acasă”.

Eliminarea situaţiilor de Out of Stock şi menţinerea prospeţimii produselor sunt reguli elementare ale comerţului, care se păstrează și chiar se amplifică în importanţă în cazul vending-ului.

tendinte


tendinteVending înseamnă să vinzi și nu poţi vinde dacă nu ai ce. Aprovizionarea automatelor se face de preferinţă zilnic, cu verificarea sistematică a termenelor de valabilitate ale produselor. Automatele sunt dotate de obicei cu autocontrol prin programarea termenelor de valabilitate pe zone de distribuţie, însă în practică experienţa și conștiinciozitatea salariaţilor care aprovizionează automatele sunt și mai importante. Respectaţi regula de aur FIFO adică aprovizionaţi automatul astfel încât produsele care deja sunt în automat (First-In) să se vândă înaintea (First-Out) celor cu care aţi sosit la automat. În funcţie de specificul automatelor, tehnologia ajută în sensul prospeţimii și a eliminrii situaţiilor de retururi. La automatele de lapte, sistemul de auto-switch de la un rezervor de lapte gol la altul plin a devenit un standard. La automatele cu spirale sau cele cu arcuri, observaţi cum clienţii se aprovizionează folosind mai des zonele de la nivelul ochilor/din mijloc și redistribuiţi produsele similare aflate la înălţime sau pe rafturile de jos. Vending înseamnă viitor, iar viitorul este întotdeauna aducător de concurenţă. Românii sunt un popor cu influenţe latine, le place să aleagă și să fie serviţi cu ce este mai bun și sunt dispuși să plătească pentru asta. Automate performante, curate, ușor de butonat/manipulat, cu meniuri intuitive, care asigură servicii complete clienţilor de genul acordării de rest, plăţii în bancnote, monede și cu cardul și dotate cu mici gadget-uri de genul unui simplu cui pentru sacoșe, distribuitor de șerveţele de hârtie sau un mic coș de gunoi – se adaugă ca factori decisivi alături de produsele de calitate de care automatul nu duce lipsă.

Brand-ul este important în măsura în care dimensiunea reţelei sau notorietatea mărcii sunt importante. Identificarea de către client a unei sigle, citirea repetată a unui slogan și de fiecare dată servirea lui cu un produs de calitate are efect asemănător „câinelui lui Pavlov”. În timp, clientul ajunge să se obișnuiască și să aibă încredere în produsele distribuite la automatele aflate sub acest brand, le preferă altora și chiar le caută. Un client obișnuit la un vad comercial generează de multe ori venituri cu elasticitate redusă faţă de preţ, adică oferă un avantaj decisiv în faţa concurenţei care cu siguranţă va veni dacă nu este deja prezentă.

Școlarizarea personalului este o necesitate pentru că – încă – vendingu-ul este la început în ţara noastră și angajaţii care să cunoască un anumit domeniu specific sunt puţini. Vom căuta persoane dedicate care să fie dispuse să se specializeze.

Construirea unui set de proceduri specifice și instrucţiuni de lucru, alături de formulare și rapoarte este o necesitate în cazul reţelelor de automate. Acest lucru își atinge eficienţa maximă prin acreditarea ISO a calităţii și prin implementarea unor programe de instruire, recertificare, testare a angajaţilor și team-building-uri cu salariaţii. Menţinerea unei atmosfere de mulţumire, pozitive și canalizată de optimism se face prin aplicarea diferitelor tipuri de management al personalului care și-au demonstrat eficacitatea în sistemele economice moderne. Controlul permanent al acestora este posibil prin raporatările și sistemele de supraveghere disponibile la automatele moderne și previne furturile și lacunele calitative care altfel sunt predispuse să apară în munca zilnică de administrare a reţelei de automate.

Respectarea prevederilor legale previne situaţiile neplăcute care apar întotdeauna când normele legale nu sunt respectate. Primul pas în această direcţie este informarea corectă. De multe ori o simplă căutare pe Internet după „norme legale automate de...” va scuti o investiţie care vă pune din start în situaţii ilegale. Puteţi afla că pentru a vinde lapte în automate autorizarea DVS trebuie obţinută pe producător, că automatele de medicamente sau cele de ţigări sunt deocamdată interzise prin lege în România. De asemenea documentarea referitoare la fiscalizarea automatelor pentru vânzarea de produse precum și asupra modurilor de înregistrare a veniturilor și a TVA-ului vă va scuti de amenzi ulterioare și va garanta o gestiune financiară eficientă și îmbunătăţirea cash-flow-ului afacerii.

Dezvoltarea reţelei este de multe ori absolut necesară pentru menţinerea competitivităţii vis-a-vis de concurenţă prin menţinerea cotei de piaţă. Mai multe automate în reţea înseamnă întotdeauna costuri operaţionale unitare mai reduse, vânzări mai mari și putere mai mare de negociere cu furnizorii de marfă, deci vă va da posibilitatea adaptării mai elastice a preţului fără erodarea excesivă a profitabilităţii, pentru a vă menţine competitivi. Dezvoltarea reţelei este o stare normală a unui business de succes și va fi cu atât mai facilă și mai accelerată cu cât numărul de automate este mai mare. Investiţiile în noi automate ating o masă critică (dimensiunea reţelei începând de la care investiţiile în automate noi se autogenerează singure) în stadii diferite în funcţie de tipul de produse vândute.

Articol realizat cu sprijinul Dnei. Sonia Negoescu - Administrator Vendmach Consulting.


MIHAI FLORESCU:Suntem singura firmă din Europa care oferă 20

de tipuri de cafea pentru vending, retail şi horeca.


Mihai Florescu, directorul general al firmei Leonard Caffe, ne vorbește despre cea mai veche firmă din vendingul de cafea din România și ne dă câteva sfaturi în legătură cu aspectele importante pentru a avea un business de succes în acest domeniu.

Spuneţi-ne câteva lucruri despre background-ul dumneavoastră…

Am făcut liceul Dimitrie Cantemir şi am absolvit Facultatea de Drept. N-am fost un avocat prea bun, pentru că n-am avut timp să exersez cât ar fi trebuit, având în vedere că am plecat în Italia în anii ’80. Acolo m-am căsătorit şi am o fetiţă de 22 de ani, studentă la medicină. Tot acolo, am început a lucrat la o multinaţională de renume mondial, ocazie cu care am văzut America, Olanda şi alte părţi din Europa. Apoi, m-am ocupat intens de organizarea de târguri, la Dusseldorf, Budapesta, Paris şi altele. Acolo expuneam produse ale soţiei mele, fabricate de Petroncini, acest colos în materie de cafea. Desigur, am căpătat experienţă, am lucrat foarte mult cu cafeaua, iar acest lucru m-a făcut ca în 1991 să vin în ţară cu un cuptor de cafea, un Petroncini 30, la Timişoara, unde am început activitatea de prăjitor şi, bineînţeles, comerciant. Neavând putere financiară, importam, ca şi acum, de la firma Cogeco, cele 20 de tipuri de cafea din tot atâtea ţări, în special Arabica. Treptat, ne-am specializat şi am devenit singura firmă din Europa care oferă atâtea tipuri de cafea. A fost o muncă nebună, în timp, şi am adus de multe ori bani de-acasă. Am crezut în produsul acesta, iar acum îmi este foarte bine, am devenit un cafegiu cu renume.

Vendingul, din păcate, a tras foarte mult în jos piaţa cafelei de calitate în Italia, însă, cu mult optimism o spun, cu toţii au început să înţeleagă că trebuie să pui o cafea bună şi în vending, nu numai în HoReCa, unde dialogul este altul. De aceea, mă înscriu în lista acelor producători care oferă “maximum vending”. Mesajul meu este că vendingul nu trebuie să crească prin cafele de

contrabandă sau anonime. Cafeaua este cu atât mai bună cu cât simţi nevoia să o bei pe a doua – ceea ce nu prea se întâmplă. Iar eu sunt unul din aceia care fac o cafea foarte bună pentru vending, considerând că am clienţi fideli şi o continuitate de opt ani. Momentan, vendingul stagnează, din cauza calităţii cafelei. Acelaşi lucru se întâmplă, deşi nu este domeniul meu, cu laptele, ciocolata şi aşa mai departe. Rezultatele vin atunci când ai produse excelente.

Leonard Cafe împlineşte 20 de ani...

Este o bucurie, nu credeam vreodată că voi ajunge să mă ocup de cafea timp de 20 de ani. Nu ştiu cât voi continua în domeniul ăsta, dar sunt mulţumit că voi lăsa discipoli extraordinari, oameni care lucrează cu mine de 15-20 de ani, din dragoste pentru cafea. Oricum, este foarte greu să te laşi de acest lucru.

Ce înseamnă cafeaua pentru dumneavoastră?

Cafeaua este un mod de viaţă. În primul rând, când te trezeşti, bei o cafea. Eu o consider esenţa vieţii, o mare pasiune – ca şi actorii care se dedică actoriei, deşi mor de foame. De asemenea, cafeaua mai înseamnă şi prosperitate. N-am văzut operator în cafea care să o ducă rău...

LEONARD CAFFE

importam, ca şi acum, de la firma Cogeco, cele 20 de tipuri de cafea din tot atâtea ţări, în special Arabica. Treptat, ne-am specializat şi am devenit singura firmă din Europa care oferă atâtea

împlineşte 20 de ani...

credeam vreodată că voi ajunge să mă ocup de cafea timp de 20 de ani. Nu ştiu cât voi continua în domeniul ăsta, dar sunt mulţumit că voi lăsa discipoli extraordinari, oameni care lucrează cu mine de 15-20 de ani, din dragoste pentru cafea. Oricum, este foarte greu să te laşi de acest lucru.

pentru dumneavoastră?Cafeaua este un mod de

imagini magazin cafea Leonard Caffe - str. Avrig nr. 7, Bucureşti


Apoi, cafeaua înseamnă şi socializare. În jurul cafelei se întâmplă totul. Dacă ne gândim la istorie, Churchill socializa în jurul pipei şi a cafelei – liantul prietenei şi al intelectualităţii. Fiecăruia dintre noi îi place să bea o cafea bună. E adevărat că Stalin bea ceai şi vodcă, dar asta e altă discuţie (Râde).

Spuneţi-ne câteva vorbe despre Cafeaua Vampirului...

După 20 de ani, aceasta reprezintă primul export în Statele Unite de cafea al României. Vă voi spune mai multe despre acest lucru în numărul următor...

Câte tipuri de cafea aveţi pentru vending?Pentru vending, sunt cinci tipuri de Robusta. Java

Large Bean nu o recomand, însă, fiindcă având bobul foarte mare, măcinătorul nu poate să o angreneze. Altfel, mai avem din Vietnam şi două tipuri din India, de unde recomand Parchment, cafeaua indiană cea mai scumpă, pe care nu o foloseşte nimeni în afară de mine. O cafea deosebită. După care, am cafea din Camerun, o cafea foarte neagră, ideală pentru o cafea lungă.

Unde mai aveţi magazine Leonard Caffe în ţară?

Bd. M. Kogalniceanu nr. 16, Bucureşti; Magazin

Bucur Obor la Subsol, Bucureşti; Mall Felicia, Iaşi; Iullius Mall, Bacău; Piaţa Trandafirilor nr. 48, Tg. Mureş.

Care sunt atuurile Leonard Caffe?În primul rând, calitatea cafelei noastre şi de a

încerca să schimbăm lucrurile aici. Din păcate, românii sunt mai puţin exigenţi în privinţa cafelei. În plus, România are cel mai mic consum de cafea. Poate şi pentru că cele mai proaste cafele se găsesc în supermarketuri, îmi pare rău să spun asta. De aceea, aştept producătorii de vending să vină la mine (Râde). Este foarte important să oferim clientului o cafea bună.

LEONARD CAFFE


Solo Caffe este o companie cu 6 ani de experienţă în industria de vending, care a devenit principalul distribuitor în sistem coffe service a produselor profesionale de cafea Tchibo.

Oferim colaboratorilor noștri soluţia completă pentru o afacere de succes în acest domeniu.

Viziunea noastră este de a dezvolta o soluţie cât mai simplă atât pentru segmentul business to business cât și pentru segmentul office, astfel încât, comunicarea și colaborarea cu partenerii noștri să fie cât mai eficientă și transparentă.

Datorită experienţei, Solo Caffe oferă :- grad ridicat de satisfacere a nevoilor clienţilor- o selecţie de produse profesionale testate pe

piaţa din România- suport în achiziţionarea și întreţinerea de

automate și piese de schimb pentru acestea

Distribuim brandurile de cafea Tchibo, Eduscho, Piacetto, Davidoff, precum și alte produse profesionale pentru industria de vending ale mărcilor Regilait, Caprimo și Van Houten.

Tchibo se concentrează pe selectarea celor mai bune boabe de cafea din lume. În acest fel, garantăm clienţilor noștri o calitate deosebită.

Gama de produse Tchibo cuprinde cafea boabe, cafea instant, cappuccino topping și produse complementare (pahare to go, palete, zahăr plic, lapte condensat).

Pentru segmentul vending, tipurile de cafea boabe utilizate sunt: Tchibo Cafe Creme, Tchibo Standard, Eduscho Espresso, Eduscho Cafe Crema. Aceste sortimente vă oferă atât soluţii economice cât și

premium.

Sortimentele de cafea instant freeze-dried Cafe Select Premium, Cafe Select Decaf si spray-dried Cafe Select Standard, asigură partenerilor o soluţie completă și eficientă pentru un produs instant de calitate.

Pentru o vizibilitate și o promovare a calităţii, recomandăm folosirea produselor personalizate Tchibo: palete, pahare carton, zahăr pliculeţe, lapte condensat.

SOLO CAFFE O SOLUŢIE PE GUSTUL TĂU


Compania noastră a susţinut tendinţa consumului de produse naturale, prin introducerea în portofoliu a brandului Regilait.

De peste 60 de ani, Regilait este principalul producător de lapte pudră granulat, cu o influenţă semnificativă pe piaţa de lapte condensat reușind astfel să fie prezent în peste 60 de ţări.

Laptele praf își menţine aceleași proprietăţi nutriţionale (proteine,vitamine și minerale) ca și laptele UHT datorită procedeului de fabricaţie Regilait. Laptele praf utilizat este realizat din lapte lichid de la ferme atent selecţionate.

Prin utilizarea produselor granulate marca Regilait se diminuează cantitatea de produs folosit per porţie astfel încât, se reduc costurile considerabil.

PREZENTARE


PREZENTARE

Solo Caffe se alătură trendului Caprimo de a transforma noua gamă de Cappuccino Special într-o băutură clasică în întreaga Europă.

Indiferent de aroma aleasă, Vanilie, Irish, Noissette sau Tropical, Cappuccino Special este o băutură desert extrem de aromată și energizantă, creată special pentru automatele de cafea, care poate fi folosită cu succes ca înlocuitor profesional de calitate superioară pentru 3 în1.

Caprimo și Van Houten, branduri ale producătorului belgian Barry Calebaut reprezintă garanţia excelenţei în producţia de ciocolată profesională pentru clienţii dumneavoastră.

Ciocolata caldă Caprimo satisface prin gama de produse, gusturile cele mai exigente ale consumatorilor. Compatibilitatea excelentă cu

aparatele va economisi timp iar gustul va încânta consumatorii.

Noul produs Caprimo Wild Fruit Tea este un ceai revigorant de fructe. Dezvoltat special pentru automatele de vending și de birou, acest produs este o provocare pentru iubitorii de ceai parfumat indiferent de vârstă și o alternativă pentru clasicul ceai de lămâie. Această băutură dulce poate fi savurată caldă sau rece.

De aproape 2 ani Solo Caffe a introdus pe piaţă conceptul Coffee To Go, o soluţie esenţială în industria de profil, ce oferă clientului o serie de avantaje economice cât și o calitate ridicată a produsului final.

Acest concept introduce pe piaţă băutura caldă creată din cafea boabe, proaspăt măcinată, lapte natural, furnizată în pahar de carton termic cu capac, la un preţ apropiat de cel al băuturii furnizate în sistem vending.

Datorită colaborării de succes pe care Solo Caffe o menţine cu Sielaff GmbH, producătorul nr.1 de automate vending din Germania, avem posibilitatea să oferim clienţilor noștri calitatea și confortul tehnologiei premium germane în furnizarea de băuturi calde.

Pentru o prezentare completă a produselor și serviciilor companiei noastre vizitaţi www.solocaffe.ro.



PREZENTARE PRODUS


Momentele grele economice prin care trecem n-au venit tocmai bine pentru industria vendingului. Optimismul, însă, nu ni-l pierdem, iar acest lucru datorită noilor invenţii.

Automatul cu touch screen, pentru că în principal despre el e vorba, pare a fi luminiţa de la capătul tunelului pentru operatorii din vending. Să vă explicăm de ce. Asociaţia Naţională de Comerţ Automat din Statele Unite a scos la iveală cîteva

procente inedite: 85% dintre utilizatorii aparatelor de vending au vârste cuprinse între 18 şi 29 de ani. Suntem aproape siguri că şi în ţara noastră putem vorbi de cam acelaşi procent. De asemenea, majoritatea celor chestionaţi au spus că preferă un automat în locul unui chioşc sau a unui supermarket. Cum această grupă de vârstă (numită, informal, “Milenarii”) este obişnuită tot mai mult cu ideea de a folosi gadgete cu touch screen, aparatele de vending vor începe să devină tot mai utilizabile, prin simplul

TinERi, TEHnOLOGiE, VEnDinG


fapt că, datorită ecranului tactil, sunt incitante şi mai uşor de folosit. De fapt, nici nu ar trebui să ne mire faptul că această grupă de vârstă preferă serviciile automatizate, digitale, în locul celor clasice. “Ca să fiu cât mai clar, tinerilor le place să se joace cu tehnologia”, spunea, nu demult, Paul Schindelar, vice-preşedinte Kraft Foods.

Operatorii de vending sunt hotărâţi: cu cât le vor oferi automate mai performante, mai rapide şi mai interesante în aplicaţii, cu atât fidelitatea clienţilor din

acest segment de vârstă va creşte. Este de-ajuns să ne amintim de modelul Diji-Touch, creat de Kraft şi Samsung, care este un fel de iPad imens şi cu ajutorul căruia poţi afla informaţii nutriţionale şi chiar roti în 360 de grade produsul de care eşti interesat. Ecranul poate oferi suport şi pentru clipuri promoţionale, ceea ce face ca aparatul de vending să devină mult mai interactiv decât acum câţiva ani.

O altă miză importantă de atins în viitorul apropiat de către operatorii de vending este asigurarea plăţii cu cardul de credit pe cât mai multe dintre aparate. În SUA, un studiu realizat de Apriva relevă faptul că peste 60% dintre operatori plănuiesc să introducă acest tip de sistem de plată în următoarele trei luni de zile. Un alt trend interesant este aşa-zisul Healthy Vending. Tinerii până în 30 de ani primesc tot mai des sfaturi, prin intermediul mediilor audio-vizual sau educaţional, cu privire la ceea ce mănâncă. Operatorii de vending trebuie să ia în considerare tot mai serios calitatea produselor din aparat şi, desigur, dorinţa consumatorului de a mânca sănătos.

Vendingul, însă, este o afacere bazată pe capital, aşa că lucrurile nu se vor schimba peste noapte, ci probabil în câteva luni sau chiar un an sau doi. Le aşteptăm cât mai repede, fiindcă lucrurile trebuie să devină, cum spuneam, cât mai interactive!

inTERnATiOnAL

KRYSTAL 175


Krystal 175 este un automat de vending compact de tip „free-standing”, compatibil cu automatele de cafea Perla , disponibil în versiunile master/slave.

Caracteristici generale:• Capacitate de stocare a produselor optimizată• Versatilitate maximă: toate versiunile disponibile pot fi configurate pentru a funcţiona la o temperatură

omogenă de 6°C sau cu 2 zone de temperatură (modul 2T) adică 3 rafturi la +3°C (ideale pentru stocarea sandwich-urilor), şi 2 rafturi la 6°C.

• spaţiul din compartimentul de livrare este destul de mare, asigurând astfel o bună vizibilitate a produsului livrat

• Sistem de iluminare interioară cu LED-uri• Display alfanumeric • sistem automat de blocare/deblocare a rafturilor• Funcţie “Health Control” – permite vânzarea anumitor

produse doar la temperatura optimă• sistem de închidere Rielda, re-programabil• spaţiu generos pentru montarea sistemelor de plată• multi-protocol: MDB, Executive, BDV• unitate de răcire detaşabilă• consum redus de energie

Ofertă specială de toamnă: 2.790 Euro +TVA – rata începând de la 63 Euro, Avans 0. Pentru detalii, contactaţi echipa noastră de

vânzări.

Tel.: 021 321 68 52E-mail: [email protected]

Caracteristici tehnice Înălţime 1750 mmLăţime 765 mmAdâncime 900 mmGreutate 200 kgAlimentare 230/50 V/HzCapacitate electrică 2400 WCapacitate stocare max. 170 produseProtocol MDB/ EXECUTIVE/ BDVTemperatura de racire Pana la 3°C Culori standard Silver/Copper

PERLA E6


Perla este un automat cu un design elegant, de mare efect. Automatul are o autonomie de 300 pahare şi utilizează atât cafea boabe, cât şi cafea instant. Este ideal pentru locaţiile cu un consum mediu şi mare.

Caracteristici generale:• Automat de băuturi calde, tip table top, full automatic (autonomie 300 pahare) • 12 butoane de comandă – 10 selecţii şi 2 preselecţii• Design de mare efect cu sistem de iluminare în partea superioară• Calitate excelentă a băuturilor asigurată de noul grup erogator FAS• Râşniţă profesională tip “flat blade” pentru o măcinare fină şi atentă a boabelor de cafea• Mixere performante cu sistem de extracţie integrat• Spaţiu amplu dedicat montării diferitelor sisteme de plată (cititor de bancnote, jetonieră etc.)• Display alfanumeric • Multi-protocol: MDB, Executive şi BDV • Dispenserul de pahare este ajustabil în funcţie de diametrul

acestora• Fiecare mixer este dotat cu supapă tip solenoid care permite

reglarea diferită a temperaturii pentru fiecare băutură în parte.• Dispenserul palete de amestec este ajustabil în funcţie de

dimensiunea acestora• Boiler cu presiune 650 cc

Ofertă specială de toamnă: 1.890 Euro +TVA – rată începând de la 43 Euro, Avans 0. Pentru detalii, contactaţi echipa noastră de vânzări.

Tel.: 021 321 68 52; E-mail: [email protected]

PREZENTARE PRODUS

• Spaţiu amplu dedicat montării diferitelor sisteme de plată (cititor de bancnote, jetonieră etc.)

Caracteristici tehnice Înălţime 820 mmÎnălţime cu cabinet 1630 mmLăţime 520 mmAdâncime 580 mmAdâncime cu uşa deschisa 980 mmGreutate 60 kgGreutate cu cabinet 85 kgAlimentare 230/50 V/HzCapacitate electrică 1560 WConectare la reţeaua de apa* 0.1-0.8 MPAPahare 160cc 300 bucPalete amestec 250 bucContainere 6 bucBoiler 650 ccProtocol MDB/ EXECUTIVE/ BDVSelecţii 10 Preselecţii 2 +/- zahar Ecran LCD 2x20 Culori standard portocaliu/ albastru/ gri* Opţional poate funcţiona cu rezervor intern.


Compania Rolim Comprod a fost înfiinţată în anul 2004, iar din 2005 a început distribuţia cu produsele Satro. Iniţial, Rolim era importator și distribuitor de cacao, având contracte cu Metro și Selgros. Astăzi, compania este unic importator și distribuitor pentru România de produse pentru automatele de cafea, respectiv ciocolată caldă, creamer, ceai instant, topping granulat, cafea solubilă, cappuccino, etc., produse în Germania de către firma Satro.

Background şi gama de produseÎn primă fază, distribuţia Rolim se făcea numai

prin intermediul Metro şi Selgros. După o perioadă, micii operatori care cumpăratu cantităţi mici au început să se intereseze direct. Astfel, Rolim a crescut alături de clienţii săi. Tocmai pentru că au început cu cantităţi mici, creşterile au fost considerabile, exponenţial, iar gama de produse s-a mărit treptat. Apoi a urmat întâlnirea cu reprezentanţii firmei Satro din 2009 pentru o colaborare mult mai

ROLIM COMPROD, UNIC IMPORTATOR SATRO


strânsă decât cea precedentă. Astfel, sprijinul firmei Satro a fost un pas important în dezvoltarea companiei Rolim şi a profesionalismului de care dă dovadă. De asemenea, targeturile prestabilite au fost realizate de fiecare dată.

Rolim se concentrează în special pe domeniul de vending, deşi pentru viitor pregăteşte şi intrarea pe piaţa de HoReCa. Produsele Rolim fac parte din gama ciocolatei calde (ciocolată premium, de mai multe tipuri, în funcţie de preferinţele clientului final – spre exemplu, în sudul Europei, ciocolata caldă este mai densă şi mai dulce, spre deosebire de nordul continentului). O altă gamă importantă este cea cu produse pe bază de lapte (creamer, topinguri granulate, pulbere, ş.a.m.d.), firma Satro fiind un pionier în procesarea laptelui. Această gamă este şi foarte variată, mai ales prin prisma expertizei bogate a companiei. Apoi urmează gama de ceaiuri, unde se regăseşte, de asemenea, o mare varietate de arome – lămâie, fructe de pădure, zmeură, portocale roşii, piersici, ş.a.. Bineînţeles, cafeaua solubilă, de o calitate excepţională, reprezintă şi ea o categorie importantă de produse. De asemenea, întotdeauna se găsesc metode noi de preparare a produselor oferite clientului final, pentru a ţine piept competiţiei.

Experienţa crizei economice“Majorările de preţuri sunt permanente, iar de la 1

octombrie preţul zahărului o să crească cu 50%. Sigur, toate produsele care conţin zahăr, se vor scumpi, este un lucru firesc. În acest caz, trebuie găsită o strategie, iar discuţiile cu clientul final sunt foarte importante în acest domeniu, în aşa fel încât să înţeleagă problema. Rolim nu funcţionează pe principiul Take it or leave it!”, ne spune Dna. Livia Popescu, director general Rolim.

“Industria de vending, în momentul acesta, se confruntă, deci, cu problema preţului final. Acel 1

Leu per porţie nu mai este rezonabil pentru operatori, iar despre acest lucru se vorbeşte de vreun an şi jumătate cel puţin, de când s-au mărit preţurile, de la cacao la grăsimile vegetale. A crescut şi TVA-ul între timp… Deja operatorii nu mai fac faţă, iar noi încercăm să venim în întâmpinarea lor, pentru că dacă nici ei nu mai fac faţă, atunci şi noi avem o problemă.”

ValoriAtuul cel mai important al companiei Rolim este

calitatea produselor furnizate, acestea făcând parte din segmentul premium. Relaţia cu clientul este şi ea o parte atent întreţinută de către companie, continuitatea şi fidelitatea partenerilor şi clienţilor fiind o dovadă a acestui lucru, chiar dacă preţurile nu sunt dintre cele mai mici. Livia Popescu ne spune mai multe despre acest aspect:

“Clienţi care se uită la preţ, indiferent de preţ, vor fi şi peste 100 de ani. La fel şi invers. Pe de altă parte, există şi o categorie de consumatori care încearcă să îmbine calitatea cu preţul. Spre deosebire de anii ’90, când oamenii căutau preţuri cât mai mici, lucrurile s-au mai schimbat astăzi, chiar şi în perioada crizei. Chiar dacă preţul a devenit mai important ca niciodată, nu prea s-a mai făcut rabat de la calitate. În plus, pe măsură ce ieşim din criză, clientul va fi tot mai pretenţios şi mai exigent.”

În plan apropiat, Rolim Comprod doreşte să crească numărul de clienţi şi volumul de produse. Pentru viitorul îndepărtat, compania este încă rezervată, deorece încearcă să evolueze pas cu pas, într-un mod cât mai organic, şi să-şi menţină cheltuielile cât mai echilibrate.

Mulţumiri Dnei. Livia Popescu, director general Rolim Comprod

PREZENTARE COMPANIE


Cosmin Manu, partener şi director general la Smart Vending ne povesteşte cum a evoluat compania de la primul birou dintr-o garsonieră într-una cu aproape 50 de angajaţi. De asemenea, ne arată cum şi de ce a ajuns compania sa una dintre cele mai importante şi respectate din industria de vending din România.

Care a fost primul contact cu industria de vending?

Eu am un background destul de consistent în industria cafelei, dat fiind faptul că am lucrat şase ani în compania Elite România, actuala Strauss România. Am activat la început în piaţa de retail şi la un moment dat am fost detaşat în ţară. Acolo am sesizat micile business-uri care începeau să apară, cu mici automate

de cafea de la Saeco, pe care încă le putem vedea şi azi. Era un sistem primitiv, e adevărat. Aveau nişte contoare mecanice instalate şi plăteai un comision pentru serviciul pe care ţi-l făceau. Era un soi de epocă de piatră a vendingului la noi în ţară. Aparatele de vending erau aproape inexistente. Ţin minte că prima dată am văzut un automat de băuturi calde la Facultatea de Construcţii, care, apropo, făcea şi supă, printre altele (Râde). Aşa s-a născut ideea! După un timp, am pornit la drum cu un fost coleg de liceu. Amândoi am vrut să intrăm în afaceri şi nu ştiam exact de ce să ne apucăm. Am vrut să începem cu un magazin cu mâncare pentru animale, prin 2001. Ne-am schimbat repede opţiunea, către ideea unui business cu automate de băuturi calde. De la investiţia iniţială de 1.000 de euro, am ajuns, 10 ani mai târziu,

COSMIN MANU:„Vendingul este un business foarte frumos, pe care, însă, trebuie să ştii să-l faci”

undeva unde n-am fi crezut că vom ajunge vreodată, adică la o firmă cu aproape 50 de angajaţi şi cu două milioane de euro cifră de afaceri anuală.

Afacerea în vending, proriu-zis, cum a început?

Ne-am făcut un mic plan. Trebuia să începem cu cinci automate, de pe urma cărora urma să ne îmbogăţim (Râde). Primul birou a fost într-o garsonieră. La început, am avut nevoie de două-trei luni ca să prindem primii clienţi. Unul dintre primii cinci a fost staţia de Salvare Bucureşti. Am alergat trei luni după ei, după care s-au dovedit a fi un client slab. N-am avut pe cineva care să ne înveţe, dar am încercat să aplicăm principiul self-study şi, astfel, business-ul a crescut. Anul acesta, pe data de 1 Aprilie (şi nu a fost păcăleală), am împlinit 10 ani de vending. Iar de la micuţa garsonieră am ajuns la investiţii ce au dus la deschiderea a două sedii logistice în Ilfov şi Prahova, de unde deservim peste 100.000 de consumatori unici/zi.

Care este principala zonă în care activaţi, după Bucureşti?

În Ilfov şi Prahova, dar n-am adoptat o strategie de expansiune

agresivă, ci am făcut totul pas cu pas. Acum există un concept pe care l-am aplicat cu succes în Ploieşti şi urmează să-l aplicăm şi în alte zone ale ţării. Ştim foarte exact ce trebuie făcut, de la depozit şi birouri, până la partea de service şi after-service.

Care sunt principalele produse şi servicii ale companiei?

În momentul de faţă, compania Smart Vending este structurată în trei divizii, independente, fiecare dintre ele presupunând logistică diferită: divizia de băuturi calde, divizia de băuturi reci şi snacks şi divizia de capsule SPS. Spre exemplu, un aparat de cafea cântăreşte în jur de 100-120 de kg, în timp ce unul de snacks şi băuturi reci are în jur de 300. Trebuie să ţii cont de multe lucruri. Nu poţi să bagi un aparat de 300

de kg în lift, ai nevoie, în unele cazuri, de o firmă specializată în relocări, pentru a-l instala. Divizia de snacks şi băuturi reci implică maşini de transport de capacitate mai mare, lăzi frigorifice pentru transportarea în condiţii optime de temperatură a produselor din ciocolată şi a sandwich-urilor. Sistemele de plată sunt mai costisitoare pentru acest tip de aparate, deoarece implică şi folosirea sistemelor de dat rest în monedă, pe lângă cititoarele de bancnote. Pentru că nu lucrăm cu jumătăţi de măsură, folosim topul sistemelor de plată la aparat, de la Cashcode-NRI. De asemenea, unele din aparatele din această divizie sunt de generaţie 2011, folosind livrare pe lift sau cu braţ robotizat şi tehnologie led. Pot spune că în momentul în care instalăm un astfel de aparat, se întâmplă acum ceea ce se întâmpla cu cafeaua acum 10 ani – când instalam automatul, oamenii făceau coadă doar ca să vadă show-ul făcut la livrarea produsului. Această divizie a fost deschisă la jumătatea anului 2008.

Divizia de băuturi calde a reprezentat şi reprezintă în continuare coloana vertebrală a companiei.

Livrăm băuturi calde într-o largă varietate, având avantajul faţă de competitor că putem livra băuturi atât pe bază de cafea boabe, cât şi pe bază de cafea instant.

A treia divizie, care se ocupă cu distribuţia de capsule pentru cafea, pentru o singură porţie, a avut o creştere foarte rapidă, fiind deschisă în ultimul an. Lucrăm cu produse Doncafe şi Lavazza. Pe partea de vending cu băuturi calde suntem distribuitori Doncafe, iar pe partea de băuturi reci lucrăm exclusiv cu mărcile Pepsi. La snacksuri pot spune că a fost o evoluţie puţin forţată – şi din cauza crizei – fiindcă ne-am orientat de la produse mai scumpe către cele mainstream, că să zic aşa.

Câte aparate operaţi pe partea de snacks?Operăm în jur de 150 de aparate, iar la cafea au mai

rămas în jur de 400, dar cu perspective de creştere puternică în următoarea perioadă. Datorită crizei, am încercat să optimizăm operarea automatelor şi să oferim aceleaşi servicii excelente. O expansiune fără cap ar fi fost cheia sigură spre faliment, aşa cum s-a întâmplat în alte cazuri. Ar fi fost simplu să angajăm 10 oameni de vânzări şi să avem, în şase luni, 1.000 de aparate pe piaţă. Dar apoi trebuie să vii cu oameni care ştiu să lucreze cu ele. În vending, trebuie să ţii cont de două aspecte, în afară de calitatea produselor: trebuie să stai foarte bine din punct de vedere al suportului tehnic şi să gestionezi la fel de bine încasările, pentru


INTERVIU

că altfel poţi avea surprize şi pierderi foarte mari. Simplul fapt că ai o râşniţă dereglată şi un dozator de cafea dereglat poate duce la diferenţă în plus de 1 g de cafea per porţie. Este de-ajuns să înmulţim cu o mie de porţii şi vă daţi seama de pierderile care pot surveni. Cafeaua instant este şi mai delicată – este o mare diferenţă între 1,8 g (cantitatea standard care se foloseşte la un espresso) şi, să zicem, 2 sau 2,5 g.. Este valabilă şi reciproca: dacă aparatul nu livrează cantităţile necesare de ingredient, rezultatul se manifestă sub forma unor băuturi de slabă calitate, ce nu vor mai fi cumpărate de către clienţi.

În cât timp răspundeţi când e vorba de o defecţiune?

Serviciul nostru tehnic este asigurat de un call-center, unde se centralizează toate apelurile care vin de pe teren. În primul rând, pe aparat sunt disponibile toate datele de contact. Departamentul nostru tehnic este împărţit în două. O parte se află permanent pe teren, între orele 8 şi 17. Noi, în general, avem un termen de intervenţie de maxim o oră, în timpul săptămânii, iar în weekend de până la trei ore. Există clienţi care lucrează în weekend şi trebuie să-i deservim. De asemenea, aici se monitorizează în permanenţă tot ceea ce se întâmplă. Pot apărea diverse probleme, de la un pahar care se blochează, până la vandalism. Cele mai multe probleme, din păcate, le avem cu vandalismul, de la obiecte străine introduse în sistemele de plată până la aparate plimbate cu motostivuitorul prin hală, în tura de noapte.

Care ar fi profilul clientului dumneavoastră?Noi, până acum, am acţionat pe o linie mai restrânsă.

95% dintre clienţii noştri au fost companii naţionale şi multinaţionale, plecând de la un număr mic de angajaţi, unde oferim soluţia cu capsule, până la companii cu mii de angajaţi. Avantajul într-o negociere cu o companie multinaţională este că noi putem garanta că vor primi acest serviciu de vending în orice punct din ţară, datorită colaborărilor pe care le avem. Produsul pe care-l primesc în Bucureşti, îl vor primi şi într-un mic orăşel din ţară.

Prin ce se diferenţiază Smart Vending de competitori?

În primul rând, prin seriozitate. Ne respectăm termenele de instalare sau de intervenţie. Apoi, un aspect la fel de important, este calitatea produselor. Şi nu prea lăsăm la voia întâmplării anumite aspecte. Totul se bazează pe proceduri, ca să nu se ajungă la

haos. Acestea nu le-am găsit peste noapte, ci le-am descoperit şi perfecţionat în timp. Pot spune că, la nivelul ţării, suntem unul dintre cei mai bine organizaţi operatori. Concurenţa este mai lentă decât noi.

Sunt foarte multe lucruri de care trebuie să ţinem cont! Noi, până acum un an, vindeam la acelaşi preţ mediu pe care-l practicam când am început afacerea, ceea ce este o nebunie. Încasăm în lei şi plătim aproape totul în valută. De multe ori este necesar sa apelăm la companii de leasing, pentru a dezvolta business-ul. Există şi foarte multe companii care lucrează la negru. Sperăm ca acestea să dispară, cât mai repede, pentru că munca la negru nu este o soluţie pe termen lung. Vor rămâne pe piaţă firmele serioase, iar semnul acesta vine şi din partea clienţilor, care încep să se uite şi la celelalte lucruri, nu numai la ce produse le oferi şi la ce preţ. Clientul de vending s-a maturizat, nu mai primim telefoane ca să fim întrebaţi de ce un espresso este doar într-o jumătate de pahar. (Râde)

Eu am lucrat foarte mult şi pe partea de HoReCa şi am avut tot felul de specializări afară, la fabricile Elite din Israel, în Italia la fabricile de aparate de cafea Zanussi şi La Cimbali, la Illy în fabrica din Trieste şi altele. Din fiecare loc am încercat să învăţ câte ceva. Nu m-am întors cu geamantanul plin cu suveniruri, ci cu pliante şi cataloage.

Care mai sunt şi celelalte probleme cu care vă confruntaţi?

Preţul zahărului a sărit extraordinar de mult, cu peste 45%. Cafeaua, contrar faptului că s-au tot redus accizele, s-a dus şi ea în sus. Preţul materiei prime pentru pahare a crescut şi el. Aşa că a trebuit să refacem cheltuielile peste noapte. Cum nu le-am putut integra în costul cafelei, a trebuit să absorbim şi noi din şocuri, pentru a rămâne pe piaţă. Sperăm la vremuri mai bune.

Care este trendul în vending?Foarte multă lume ştie acum ce înseamnă vending.

În urmă cu trei-patru ani, aveam clienţi care ne cereau oferta pentru tonomatul de cafea. Totuşi, încă se mai face confuzie între automatul de băuturi calde şi tonomatul ce livrează melodii către melomani. Am auzit chiar expresia “bancomat”, pentru a defini aparatul nostru (Râde). Pe lângă partea de băuturi calde, s-a urmat cursul firesc al lucrurilor – în timpul pauzei de masă trebuie să poţi să-ţi iei un suc, o apă, un snack. Piaţa s-a dezvoltat foarte mult în Bucureşti, pentru că aici există un salariu mediu mai mare, cel puţin asta


este explicaţia mea. În afara capitalei, am avut nişte încercări cu automate pentru snacks, însă rezultatele nu sunt concludente. Se pare că încă se vine cu sandwich-ul de-acasă, dar lucrurile se vor schimba în condiţiile în care salariul mediu va creşte şi acolo.

De asemenea, trebuie să gestionezi bine perioada moartă din vânzările de băuturi calde, care începe din iunie şi tot scade până pe la începutul lui Septembrie. Dezvoltarea soluţiei de băuturi reci şi snacks a venit natural, se completează foarte bine cele două. Vara vinzi foarte bine sucuri, iarna vinzi foarte bine cafea. Cea mai bună perioadă în vending, şi asta o ştie orice operator, începe de la jumătatea lui Septembrie şi ţine până la jumătatea lui Decembrie. Atunci trebuie să fii ca o maşinărie bine reglată: să n-ai probleme de logistică, să ai aparate pe stoc… De asemenea, este o bună perioadă pentru expansiune, fiindcă se fac bugetele pentru anul următor. Dar noi ne bazăm foarte mult şi pe consumatorul final. Într-o firmă unde bugetul este alocat de companie, eşti destul de vulnerabil, de multe ori, deoarece o persoană decide în numele unui colectiv, pe criterii nu întotdeauna obiective.

O altă zonă pe care o să ne extindem puternic va fi zona de locaţii exterioare. Este un domeniu interesant, iar piaţa este deja făcută de concurenţă, aşa că nu trebuie decât să venim cu o ofertă foarte bună. Primele încercări au dat rezultate foarte bune. Am avut o campanie pe Valea Prahovei cu rezultate excelente pentru luna August. Vom dezvolta domeniul snacksurilor, partea de capsule şi vom căuta soluţii alternative pentru partea de vânzări. Suntem totuşi în 2011, există foarte multe site-uri de profil pentru vânzarea online, nu mai trebuie să baţi din uşă-n uşă. De asemenea, va fi un an în care vom face un rebranding al companiei. Am făcut deja o schimbare de logo, în aşa fel încât să ne permită recunoaşterea noastră ca firmă de vending în orice context. Vor urma şi alte schimbări, dar sunt secrete (Râde).

Ce credeţi că-i lipseşte vendingului românesc?Vendingului românesc i-a lipsit, până în acest

moment, o asociaţie. Noi, prin virtutea faptului că lucrăm în domeniu, ne cam cunoaştem între noi. Dar era nevoie de un patronat, care, iată, s-a şi înfiinţat. Probabil că în următoarea perioadă, ca să creştem, va fi nevoie de asocieri între operatori. Noi vom fi deschişi pentru colaborări, pentru că piaţa are potenţial. Au existat anumite mişcări pe piaţa locală între anumite companii, cu acţionariat italian în principal, şi vor mai urma şi altele. Noi avem avantajul că suntem pe piaţă de 10 ani şi că suntem români. Putem face vending

mult mai bine decât străinii…

Vorbeaţi de fabricile din Italia… Ce credeţi că ar trebui pieţei din România pentru a ajunge la acea maturitate?

Italienii sunt destul de apropiaţi ca mentalitate de români. Semănăm foarte bine. În momentul în care se începe partea de muncă, însă, parcă ei sunt ceva mai serioşi. O să se schimbe mentalitatea şi la noi. Noi încercăm să transmitem acest lucru angajaţilor, ba chiar avem oameni care sunt cu noi încă de la început, iar acest lucru spune multe despre seriozitatea cu care lucrăm. Mă bucur că s-a terminat cu balamucul din 2008, când am avut o fluctuaţie extraordinară de personal pe partea de operatori (cei care alimentează cu produse aparatele). Un operator trece printr-un proces de instruire de două-trei luni, nu e atât de simplu.

Încă o dată, dacă nu gestionezi bine partea tehnică şi cifrele, ai toate şansele să nu reuşeşti. S-a dovedit că foarte mulţi au fost atraşi de mirajul business-ului de vending, au făcut tot felul de credite sau şi-au pus casa la bătaie ca să cumpere 10 sau 15 aparate şi au ajuns să nu mai facă faţă. Ajungi, până la urmă, la momentul scadenţei, iar cei care au apelat la credite n-au fost iertaţi de către bancă. Nu spun că este o afacere care nu se mai poate face şi că noi suntem cei mai deştepţi, dar ai nevoie de ştiinţă. Este un business foarte frumos, pe care, însă, trebuie să ştii să-l faci.


operator, începe de la jumătatea lui Septembrie şi ţine până la jumătatea lui Decembrie. Atunci trebuie să fii ca o maşinărie bine reglată: să n-ai probleme de logistică, să ai aparate pe stoc… De asemenea, este o bună perioadă pentru expansiune, fiindcă se fac bugetele pentru anul următor. Dar noi ne bazăm foarte mult şi pe consumatorul final. Într-o firmă unde bugetul este alocat de companie, eşti destul de vulnerabil, de multe ori, deoarece o persoană

Am avut o campanie pe Valea Prahovei cu

trebui pieţei din România pentru a ajunge la acea maturitate?

apropiaţi ca mentalitate de români. Semănăm foarte bine. În momentul în care se începe partea de muncă, însă, parcă ei sunt ceva mai serioşi. O să se schimbe mentalitatea şi la noi. Noi încercăm să transmitem acest lucru angajaţilor, ba chiar avem oameni care sunt cu noi încă de la început, iar acest lucru spune multe despre seriozitatea cu care lucrăm. Mă bucur că s-a terminat cu balamucul din 2008, când am avut o fluctuaţie extraordinară de personal pe partea de operatori (cei care alimentează cu produse aparatele). Un operator trece printr-un proces de instruire de două-trei luni, nu e atât de simplu.

INTERVIU


DEGUSTAREA CAFELEI, ÎNTRE ARTĂ ŞI PROCES TEHNOLOGIC…


ANALIZĂO cafea de calitate depinde de perfecţiunea

fiecărui bob în parte și de modul în care acesta este pregătit. Este o adevărată artă, ca și cea a degustării vinului, în care fiecare detaliu de preparare este esenţial pentru ca ceașca de cafea din final să fie o experienţă plină de savoare.

Procesul de degustare al cafelei constă în analiza organoleptică a unui eșantion de cafea prăjită și măcinată. Ansamblul tuturor senzaţiilor simţite instinctiv în timpul sesiunii de degustare trebuie apoi interpretat. Aceste senzaţii sunt traduse în mirosuri pozitive sau negative. Mirosurile pozitive sunt cele care răspândesc arome de ciocolată, de flori, de fructe sau de pâine prăjită. De cealaltă parte, mirosurile negative sunt cele care produc arome de paie, de afumat, de ars, de arahide, de plante sau de apă stătută. Cafeaua perfectă este plăcut parfumată, cremoasă, densă și bogată.

Degustarea idealăBoabele prăjite se

macină separat în tăviţe pentru fiecare cană, pentru a evita ca o boabă cu defect să influenţeze în mod negativ întregul eșantion de cafea. Apoi se cântăresc câte 12.5g de cafea măcinată, se miroase cafeaua măcinată din tăviţă pentru a-i evidenţia aroma, parfumul și eventualele defecte puternice. Se toarnă 250 ml de apă fierbinte, la aprox. 92° C, și se lasă lasă în jur de 3-4 minute pentru a se face infuzia cafelei. Băutura se miroase prin amestecarea acesteia cu o lingură, eliberându-se astfel aromele; mirosurile străine sau neplăcute sunt mai ușor detectate în această etapă. Spuma este îndepărtată de la suprafaţa fiecărei cești, iar după aproximativ 6-7 minute de la umplerea ceștilor cu apă, se face degustarea propriu-zisă. Când cafeaua s-a răcit, este indicat să se mai facă o nouă degustare pentru a obţine informaţii suplimentare despre cafea.

Arta de a degusta cafeaua cere răbdare, timp și entuziasm. Abilitatea de a degusta cafeaua este dobândită doar după ani de experienţă. Atingerea acestui nivel este foarte important pentru un operator, deoarece acesta ajunge să cunoască terminologia relevantă și devine capabil să o utilizeze în cele mai adecvate moduri. Cafeaua espresso iese din suportul pentru filtru la o temperatură de 80° C. Degustătorul trebuie să o testeze în cel mult 120 de secunde, odată cu atingerea temperaturii de 65° C. Arta de a degusta cafeaua începe de aici. Urmează o listă scurtă de aspecte ce trebuie luate în considerare în timpul

unei sesiuni de degustare:Aspect: Cafea

trebuie să fie compactă, densă, de culoarea alunelor și cu nuanţe mai întunecate, dar nu gri, care să realizeze un echilibru cromatic;

Miros: Cupa trebuie adusă aproape de nas și apoi este necesară o singură inspirare a aromei, mirosul perceput trebuie să fie plăcut. Totodată, aroma care persistă după acest proces trebuie să fie plăcută.

Gust: Se soarbe o cantitate mică de cafea, care trebuie păstrată în

gură pentru o secundă. Apoi, cafeaua trebuie înghiţită cu buzele ușor întredeschise, pentru a permite aerului să circule pe căile orale și nazale. Gustul perceput trebuie să creeze un echilibru de senzaţii dulci, amare și acide.

Corpul cafelei: Senzaţia pe care ţi-o lasă în gură, consistenţa dată de particulele solide din cafea.

Aciditatea cafelei: (o caracteristică plăcută specifică cafelelor Arabica) reprezintă senzaţia de uscăciune și de acrișor pe care ţi-o conferă cafeaua atunci când o plimbi în gură și este resimţită de papilele gustative.

Savoarea cafelei: o reprezintă aroma cafelei resimţită în urma degustării și care este dată de aromele dezvoltate în vaporii de aer inhalaţi prin sorbire, aceste informaţii fiind oferite de creier.

traduse în mirosuri pozitive sau negative. Mirosurile pozitive sunt cele care răspândesc arome de ciocolată, de flori, de fructe sau de pâine prăjită. De cealaltă parte, mirosurile

tăviţe pentru fiecare cană, pentru a

unei sesiuni de degustare:

alunelor și cu nuanţe mai întunecate, dar nu gri, care să realizeze un echilibru cromatic;

adusă aproape de nas și apoi este necesară o singură inspirare a aromei, mirosul perceput trebuie să fie plăcut. Totodată, aroma care persistă după acest proces trebuie să fie plăcută.

cantitate mică de cafea, care trebuie păstrată în


Importanţa degustăriiPrin degustarea blendurilor poţi aprecia dacă

anumite cafele folosite își păstrează calităţile în timp. Cunoscând caracteristicile specifice fiecărei origini, se pot face diverse combinaţii ce vor conduce în final la un blend care să fie pe gustul unui anumit segment de consumatori. De asemenea, nu se poate vorbi de o cafea bună sau proastă. Fiecare persoană are gusturile sale proprii și criteriile sale de apreciere a unei cafele. Excepţie fac doar cazurile în care un anumit defect distruge gustul și flavorul cafelei și în acest caz el iese imediat în evidenţă într-o măsură mai mică sau mai mare.

Aroma este trăsătura cea mai importantă a fructului de cafea și, totodată, criteriul după care se face selecţia și evaluarea în peste 80% din situaţii. În funcţie de cum este prelucrat, un singur bob poate să dezvolte peste 1.000 de arome. Cafeaua poate astfel deveni untoasă sau cauciucată, poate avea aromă animalică sau pământie, cu aromă de vin sau poate chiar de cartof. Datorită diversităţii aromelor pe care le poate avea cafeaua, au fost

dezvoltate adevărate „hărţi” pentru a identifica aroma care face diferenţa și a-i evalua calitatea.

Tehnici de degustare• Cu o lingură specială (mai adâncă) se ia din

băutura de cafea și se soarbe scurt și cu putere, odată cu cafeaua introducând și o anumită cantitate de aer necesară dezvoltării aromelor.

• Se plimbă cafeaua prin gură de câteva ori încercând să-i determinăm caracteristicile.

• Se scuipă (în cazul degustătorilor care au de efectuat zeci de degustări pe parcursul unei zile) sau se înghite.

• Se clăteşte gura cu apă rece, precum şi lingura (după fiecare cană degustată).

• Se repetă operaţiile de mai sus (cafeaua fiind caldă) până ne formăm o părere asupra calităţii cafelei.

• Se repetă degustarea când cafeaua este rece pentru a obţine informaţii suplimentare.

• Se fac comentariile pe marginea degustării.

Articol realizat cu sprijinul D-lui. Viorel Petre, R&D Engineer, Strauss România.

ANALIZĂ


Automate pentru fete Bruhat Bangalore Mahanagara Palike (BBMP) începe să realizeze importanţa pe care o are în educaţia

studenţilor în ceea ce privește igiena. Palike va instala automate ce vor furniza materiale igienice în școlile și colegiile pe care le deţine. Nu numai atât, ci și un automat care va arde materialele folosite. După ce a anunţat că fetele vor beneficia de echipament medical gratuit în școlile BBMP, Palike a introdus o nouă iniţiativă

potrivit căreia pot procura materiale igienice din campus. Această iniţiativă vine în întâmpinarea educării fetelor asupra igienei perioadelor de menstruaţie.

Comitetul de educaţie a decis să adopte acest proiect de instalare a automatelor pentru materiale igienice în școlile și colegiile proprii. Comitetul este de părere că această iniţiativă vine în întâmpinarea fetelor care sunt prea timide pentru a merge să își procure materialele igienice din farmacii. Sub egida BBMP sunt 33 de licee, 13 școli pre universitare și un colegiu.

Știri din Lumea VendinguLui


VendScreen schimbă aspectul automatelor

Japonia cu siguranţă a depășit Statele Unite în ceea ce privește aspectul tehnic cu aparatele de vending. Aici, automatele sunt dotate cu touchscreen și livrează mai degrabă produse precum supă caldă, și nu prăjituri, băuturi răcoritoare și chipsuri precum automatele din Statele Unite. Toate acestea se duc la următorul nivel prin noul sistem VendScreen.

Acest ecran transformă automatele banale cu butoane pe care le vedem peste tot în unităţi cu touchscreen care sunt la îndemâna japonezilor. Acest ecran se numește VendScreen și pot înlocui clasicele automate, dar pot fi, de asemenea, atașate acestora. VendScreen nu numai că oferă un produs, dar are și poate oferi și publicitate. Funcţionează și cu plată de pe card și ramburs, dar poate oferi și informaţii legate de nutrienţii produsului. Acest sistem poate, de asemenea, să informeze compania asupra produselor care se vând mult mai bine și furnizează un calendar al locaţiilor care sunt apraope de terminarea stocului.

Interdicţie pentru vânzarea băuturilor energizante Universitatea din New Hampshire a revenit asupra

planului de interdicţie a vânzărilor băuturilor energizante în campus, spunând că trebuie să reconsidere ideea și să asculte și opinia studenţilor în acest sens.

Universitatea a declarat că intenţionează să scoată din vânzare băuturile Full Throttle, Red Bull, Moxie Energy și NOS comercializate prin aparatele de vending, precum și prin cafenelele și anexele de gen începând cu luna ianuarie. Dar potrivit unei declaraţii făcute de către președintele universităţii, Mark Huddleston, este nevoie de o amânare a deciziei, din pricina cantităţii de zahăr și cofeină a unor produse, precum și a reacţiei negative a studenţilor în această privinţă.

“Vrem să fim siguri că informăn studenţii corect asupra băuturilor pe care le consumă”, spune președintele universităţii. Dacă universitatea interzice vânzarea băuturilor energizante, ar fi un pas înainte faţă de celelalte universităţi care au interzis vânzarea băuturilor alcoolice. Oficiali ai universităţii au declarat luni că nu erau informaţi asupra faptului că alte colegii au luat aceeași decizie, cu excepţia unei singure școli – Mount St. Mary’s College din Los Angeles – care interzice vânzarea băuturilor energizante doar în spaţiile amenajate în interiorul instituţiei, dar sunt permise în aparatele de vending.

neWS


Interzicerea vânzării de ţigări la automate

Autorităţile responsabile cu sistemul de sănătate din Warwickshire au primit cu satisfacţie decizia de a interzice vânzarea ţigărilor prin intermediul automatelor, de la 1 octombrie. De asemenea, nici un automat nu va avea dreptul legal de a prezenta reclame de orice fel pentru produsele pe bază de tabac. Autorităţile consideră că această decizie este un pas important în reducerea posibilităţilor ca tinerii sau copii să aibă acces la astfel de produse care pot produce moartea.

Richard Hobbs, purtător de cuvânt al Protecţiei consumatorilor spune: “Această decizie va pune capăt vânzării produselor pe bază de tabac în puburi, cluburi și alte locaţii dotate cu automate și este, de asemenea, o veste bună pentru sănătatea tinerilor și copiilor noștri. știm că tinerii cumpără ţigări prin aceste automate, iar numărul lor este mult mai mare decât cel al adulţilor, întrucât automatele sunt plasate în spaţii nesupravegheate. Este esenţial să facem tot ceea ce putem pentru a împiedica tinerii și copiii să aibă acces la produsele pe bază de tabac, întrucât se știe că majoritatea se deprinde cu acest obicei înainte de a împlini vârta de 18 ani.”

În Argentina, automatele furnizează cartofi adevăraţi în pungi de chipsuri

PepsiCo combină produsul livrat cu o mică poveste în Argentina, într-o manieră extrem de neobișnuită, printr-un automat care prepară cartofii chiar în faţa clientului după ce a fost introdusă moneda. Automatul Lay’s, care va avea prima apariţie în această toamnă în Buenos Aires, conţine un sistem incredibil de tuburi, flacără și încălzire a apei, adăugare de sare și în final împachetare a cartofilor care sunt livraţi către client.

La magazin, promoterii vor oferi clienţilor cartofi adevăraţi pentru a îi introduce în automat și pentru a vedea cum sunt

transformaţi în chipsuri, spune Nicolas Pimentel, fondatorul magazinului local Castro și fost director executiv al BBDO Argentina. PepsiCo are discuţii cu diferiţi retaileri din Argentina, precum Walmart sau Carrefour, pentru a-i convinge să testeze automatul Lay’s, ce va rămâne într-o locaţie pentru o săptămâna sau două până la mutarea în altă locaţie.


neWS

Plătește snacksurile achiziţionate prin aparatele de vending folosind telefonul mobil

Un antreprenor chinez a dezvoltat un nou sistem de apelare ce permite consumatorilor să plătească produsele achiziţionate de la automat prin telefon. În loc să scotocești buzunarele pentru mărunţișul necesar achiziţionării unei băuturi, utilizatorii din China pot downloada un sistem de apelare creat de Ubox. Odată ce au încărcat telefonul cu credit prin Airplay sau UnionPay card- două dintre cele mai populare metode de plată online din China- pot să achiziţioneze un produs utilizând telefonul mobil.

Aceasta este cea mai nouă metodă de plată prin telefon care a revoluţionat piaţa din Asia. În Coreea de Sud, Home Plus- varianta asiatică a gigantului britanic Tesco- a creat o adevărată nebunie când a transformat o staţie de metrou aglomerată din Seul într-un magazin alimentar virtual. Conceptul permite navetiștilor ocupaţi să își facă cumpărăturile în drum spre casă, doar prin scanarea codului de produs cu telefonul mobil.


GHEORGHE FLORESCU: “CAFEAUA ADUNĂ GÂNDURILE BUNE. DECI NU BEŢI CAFEA REA!”


În noiembrie 2008, Gheorghe Florescu a publicat la editura Humanitas volumul de memorii “Confesiunile unui cafegiu”, care a zguduit România printr-un amalgam de calităţi care i-au adus atât nominalizarea la premiile Uniunii Scriitorilor și ale revistei Observator Cultural, cât și premiul “Șerban Cioculescu” pentru memorialistică al Muzeului Literaturii Române. Continuăm povestea pasiunii sale pentru cafea…

Ce este cafeaua pentru dvs.?Pentru mine, cafeaua este un mod de a fi, un mijloc

prin care mă pot exprima în deplinătatea capacităţilor mele intelectuale și fizice. Atunci când sunt lângă cafea, simt că sunt alături de Dumnezeu. Totul pleacă de la iubirea faţă de aproape. Eu îmi iubesc foarte mult clientul, îmi iubesc meseria și îmi fac treaba așa cum cred eu de cuviinţă, cum ar trebui să o facă fiecare. Nu este vorba numai de bani. Pe vremuri, în Bucureștiul în care m-am născut, în domeniul în care activam și activez, erau numai armeni. Armenii se ocupau încă din 1530 cu cafea, iar în magazinul meu se afla o tradiţie armeană, pentru faptul că eu sunt ucenicul lui Avedis Carabelaian, nu mă abat deloc de la acele sfaturi, îndrumări și care reprezintă coloana vertebrală a întregii mele vieţi, crezul meu – să cred în clienţi. Sigur că sunt și clienţi neîncrezători, dar asta nu înseamnă că nu le putem dovedi calitatea cafelei cu care-i servim. Cu răbdarea trecem marea. În momentul în care ţi-ai pierdut încrederea în clienţi, ai pierdut aproape totul.

După cel de-al doilea război mondial, s-au apucat mulţi să facă comerţ cu cafea, pentru a câștiga un ban, dar modul agresiv în care lucrau și lucrează a dat peste cap credibilitatea tututror comercianţilor, astfel încât pe piaţa noastră nu mai putem găsi decât la un singur preţ același material. Nu mai este vorba de concurenţă, de un comerţ real. Ca și la piaţă, unde toţi vând același tip de marfă, la același preţ. Când nu mai există concurenţă, ideea de piaţă dispare.

Care credeţi că este diferenţa între ceea ce beau românii în anul 2011 și ceea ce beau în perioada în care eraţi copil?

Înainte de război armenii cafegii au adus cafele foarte bune, dar după război nu au mai avut puterea, nu au mai fost lăsaţi și au acceptat ceea ce le dădea statul, ori statul importa prin oameni care nu erau calificaţi și nici nu aveau dorinţa de a servi marele public. Iar acești oameni, care erau probabil din cadrul

Ministerului Comerţului, coordonau întreaga activitate economică a ţării și făceau mari economii pentru populaţie, aducând, la început, cafea Arabica – modestă, dar bună –, pe timpul lui Gheorghiu-Dej, iar, mai târziu, cafele din Coasta de Fildeș, Guineea, Uganda și altele, de o calitate mult inferioară celei Arabica. De asemenea, oamenii din Securitate ai lui Ceaușescu au creat și un parteneriat cu Vietnamul, care este al doilea producător de cafea, dar de cafea mizerabilă. După 1989, relaţiile au fost păstrate, iar eu, din punctul acesta de vedere, mă consider un Don Quijote. Dar, până la urmă, acestea sunt niște lucruri imposibil de rezolvat, pentru că avalanșa de produse necorespunzătoare este mult prea mare.

Care ar fi punctul forte al afacerii cu cafea în România?

În primul rând, cafeaua este un produs care se consumă foarte mult, iar marele public trebuie neapărat informat și educat. Tendinţa marilor magazine este de a vinde cât mai ieftin. Concurenţa trebuie să existe, dar eu spun așa: dacă are cineva o cafea mai bună decât a mea, să vină să vorbim și să-mi spună de ce este mai bună. Eu sunt deschis schimbului de informaţii. Românii sunt învăţaţi să bea multă cafea, dar puţini dintre ei cumpără cafea bună.

Care este diferenţa dintre obiceiul de a bea cafea în perioada anilor ’40 și cel din anul 2011?

În regimul comunist, s-a importat cafea de o calitate foarte bună, dar era destinată exclusiv nomenclaturii. Pentru ceilalţi, marfa era mult mai proastă. Eu ofer calitate și aduc cele mai bune cafele din lume, chiar dacă oamenii sunt puţin intrigaţi de preţul mai mare. Mulţi nu știu, însă, metodele prin care sunt produse cafelele din supermarketuri. Dacă bei o ceașcă de cafea, măcar să fie o cafea bună. Am văzut la Mall Vitan o cafea cu alcool. Am cerut barmanului plicul care se folosește la cafea, pe care scria soiul acesteia și mai scria că este transportată, mai întâi, în Australia și abia apoi adusă în România. De ce să nu aduci cafeaua verde direct și să o prăjești aici? Pentru că statul român a distrus comerţul de cafea, în ziua de 9 Februarie 1979, când a interzis cafeaua verde. Așa că majoritatea cafegiilor au fost nevoiţi să părăsească ţara. Acest minunat comerţ este, așadar, astăzi, al oamenilor care nu au experienţa și voinţa necesare.

Experienţa mea se vede și prin colaborările pe care le am, cu hoteluri mari, de cinci stele, din București, care au renunţat la cafeaua de import pentru a servi cafea cumpărată de la mine. E un mare succes nu

EXCLUSIVITATE


numai pentru mine, ci și pentru Romania… Chiar și Mugur Isărescu cumpără cafea de la mine.

Cum se bea cafeaua?Sunt diverse procedee, din lipsă de timp oamenii,

au ajuns să prepare cafeaua cât mai repede. Aglomeraţia foarte mare a făcut să apară cafeaua de tip espresso. Timpul costă bani. Espresso-ul n-ar fi rău dacă materia prima ar fi de cea mai bună calitate. Pe de altă parte, o cafea foarte tare nu poate fi decât Robusta, care are o intensitate de cinci ori mai mare decât Arabica.

Eu beau cafea la ibric din aramă, iar dimineaţa când mă trezesc, fac cafea pentru patru persoane – eu, soţia mea, fiica mea și ginerele meu. Îi fac cafea soţiei în fiecare dimineaţă, de 47 de ani de căsnicie. Pentru fiecare ceașcă, pun în apă câte o linguriţă rasă de zahăr. Când apa ajunge să fie caldă, pun două linguriţe de cafea pentru fiecare ceașcă. Când fiertura devine mai vâscoasă, mestec bine ca să se facă un caimac și mai iau un vârf de linguriţă de cafea și presar peste această fiertură. Iau din caimacul ăla și pun repede în cești, apoi las să fiarbă până la sfârșit. Opresc focul și pun restul de cafea în cești și iese astfel o cafea cu caimac, turcească.

Bem cafea ca să socializăm?Cafeaua este esenţa inteligenţei, cafeaua te scapă

de infern. Se poate compara cu un căţel care adună oile de pe câmp. Cafeaua adună gândurile bune. Deci nu beţi cafea rea! (Râde)

Dar românii parcă nu-și mai iau timpul necesar pentru a savura o cafea. Nu mai are aceeași valoare cafeaua?

Marii oameni ai României fac cafea la ibric femeilor lor. Bărbaţii adevarăţi sunt cei care-și slujesc femeia vieţii lor.

Acum 60 de ani, mirosea a cafea pe stradă?Atunci da, acum nu mai miroase, pentru că doar un

nebun ca mine mai prăjește cafea (Râde). Mai sunt și alţii, glumesc, cum este domnul Haig Keșkerian, care împlinește 85 de ani anul viitor. De la vârsta de șase ani este în faţa mașinii de prăjit cafea. Are clienţi de-o viaţă și bea aproape un kilogram de cafea pe zi. Îl găsiţi pe Strada Grigore Manolescu 16, lângă Piaţa Ion Mihalache. Are și cea mai bună cacao din România…

EXCLUSIVITATE


TÂRGURI ȘI EXPOZIŢII


NAMA COFFEETEA&WATER 2011

CT&W 2011 (18-20 Octombrie, Bally’s Resort, Las Vegas) va avea ca invitat, în fiecare zi, câte un vorbitor, începând cu ziua de marţi, când invitatul va fi Ross Colbert, reprezentant Rabobank International, ce va vorbi despre noutăţile din industrie. Miercuri va vorbi Steve Smith, co-fondator al Stash Tea și fondator al Tazo Tea. El este expert al industriei pieţei de ceai. Vorbitorul de joi este un scriitor de succes și fondatorul salesgravy.com, Jeb Blount. Un rezumat al ideilor lui Jeb pe vânzări ar putea fi: ”Venit, văzut, făcut”. El va conduce, de asemenea, și trei workshopuri de vânzări.

În afara vorbitorilor, calendarul evenimentului mai cuprinde: 12 sesiuni de workshop, două recepţii, prezentări ale furnizorilor, distribuitorilor, producătorilor și brokerilor, oferte ale Exclusive Bean Buck pentru participanţi, mic dejun și prânz, idei pe care experţii industriei vi le pot furniza, toate în cadrul CT&W 2011.

CALENDAR

JAVITS CONVENTION CENTERCETW este axată pe intermedierea integrării

sistemului media în vederea activării angajamentelor clienţilor. Clienţii sunt consumatori constanţi ai informaţiei, printr-o multitudine de canale, uneori simultan, chiar dacă realizează acest lucru sau nu. Ei interacţionează unii cu alţii și cu brandurile favorite în fiecare an. CETW oferă primul contact cu tehnologiile avansate și permite accesul la studii de caz și experienţele celor mai puternici lideri din industrie. (9, 10 Noiembrie, New York).

IAAPA ATTRACTIONS EXPOPeste 1.000 de expozanţi au rezervat deja

450.000 de metri pătraţi în interior și 33.000 de metri pătraţi în spaţiul exterior al locaţiei unde se va desfășura IAAPA Attractions Expo 2011. Conferinţa este bazată pe sesiuni de interes general și mese rotunde legate de zonele operaţionale, precum relaţii publice și comunicare, entertainment, facilităţi

operaţionale, food and beverage, financiar, jocuri, relaţiile cu guvernul, securitate, resurse umane, marketing și tehnologie. (14-18 Noiembrie, Orlando, Florida).


CALENDAR

EAST EUROPEAN VENDING EXHIBITION

Cea de a 5-a ediţie a EEVEX – Expoziţia Est Europeană de Vending a avut loc între 24-26 noiembrie 2011 în CrocusExpo (Pavilionul 2, sala 6) din Moscova. Aici au putut fi vizionate echipamente de vending precum: snacks, aparate de cafea, aparate de vânzare lichide și mâncare caldă, servicii, scaune de masaj și accesorii. Exponanţii au fost companii din Rusia, Marea Britanie, SUA, Germania, Canada, Italia, Coreea de Sud, Franţa, Ungaria, China, Belarus și Ucraina. În ciuda dificultăţilor economice, mai mult de 20 de companii și-au anunţat prezenţa, iar printre acestea, numim ArcaTech Systems Europe Ltd (Marea Britanie), Micro Star International (Taiwan), Bulatov Group, Volbrok și altele.

ATLANTIC COAST EXPOSITION

Vă sfătuim să vă faceţi calendarul în așa fel încât el să cuprindă și târgul regional de vending ce va avea loc în perioada 20-22 Octombrie, la Myrtle Beach, South Carolina. Vara se va termina într-un mod cât se poate de plăcut, cu o ultimă vizită pe malul mării, în frumosul complex Embassy Suites din Kingston Plantation. Evenimentul este sponsorizat de North Carolina Vending Association, South Carolina Vending Association și Virginia Automatic Merchandising Association. Pentru mai multe detalii, vizitaţi website-ul atlanticcoastexpo.com.


APARATE DE VENDING

CU MEDICAMENTE

Aparatele de vending pot oferi de la bomboane până la iPoduri. La Pasadena Community Urgent Care Center putem adăuga și reţetele cu medicamente acestei liste.

Centrul a instalat un aparat în valoare de 2.000 de lire care oferă medicamente cu prescripţie medicală în propriul lobby. Aparatul nu are fereastră, dar este înţesat cu cutii de ibuprofen, antibiotice, siropuri de tuse și alte medicamente necesare unei afecţiuni temporare. Singurul impediment este acela că aparatul nu este dotat cu un sistem de livrare a medicamentelor compensate, așa că cei care au acoperire medicală nu pot primi aceleași reduceri ca la o farmacie. Moreno spune că orașul nu își permite să adauge această opţiune aparatului. Ca și rezultat al acestei situaţii, aparatul nu se bucură în totalitate de succesul pe care l-au prevăzut producătorii, InstyMeds. Orașul plătește penalităţi între 50 și 100 de dolari pe lună pentru fiecare eșec în atingerea numărului de 250 de utilizatori pe lună.

Doctorii din centru eliberează un cod special pe baza căruia pot da reţete. Pacienţii tastează codul și aparatul le oferă medicamentele în aproximativ 2 minute. Aparatul acceptă patru tipuri de carduri, dar nu și cash. Un purtător de cuvânt al producătorului InstyMeds spune că succesul aparatului se va vedea curând. Producătorul din Minnesota a instalat astfel de aparate în 34 de state, dintre care16 doar în California. În zona Los Angeles, singurele aparate în funcţiune în afară de Pasadena sunt amplasate în Long Beach și Moreno Valley.

Emily Theisen, purtător de cuvânt Instymeds spune că acest aparat nu are probleme legate de furturi, întrucât există o cameră de luat vederi conectată direct la biroul central al companiei. Fiecare aparat are, de asemenea, conexiune telefonică la serviciul pentru clienţi, dar mai spune că aparatul este creat pentru utilizare ușoară. ”Dacă pot folosi un ATM, cu singuranţă pot folosi și acest tip de aparat”, spune ea. Și exact la fel ca un ATM, clienţii plătesc un comision de 6 până la 10 dolari.

Despre InstyMedsInstyMeds Corporation, companie din

Minneapolis, a dezvoltat un sistem revoluţionar de eliberare a reţetelor – InstyMeds Prescription

Medication Dispenser (eliberare de reţete) și InstyMeds Prescription Writer (scriere reţete). InstyMeds a dezvoltat primul sector al industriei complet automate din sistemul de sănătate, în stilul unui ATM, cu eliberare de medicamente pentru afecţiuni acute pe care le livrează la centrul unde este pacientul.

Fondatorul InstyMeds, doctorul Rosenblum a fost nevoit să ridice medicamente pentru fiul său diagnosticat cu infecţie la ureche la ora 10 seara și nu a putut gasi o farmacie dechisă la acea oră. Începând cu anul 1999, Dr. Rosenblum a petrecut 5 ani pentru a pune la punct acest sistem împreuna cu farmaciști, ingineri și doctori. Astăzi, sistemul InstyMeds este vândut în 34 de state și a eliberat 1,4 milioane de medicamente garantate pentru pacienţi.


INTERNATIONAL


S.C. Alois Dallmayr Automaten-Service SRLAdresa: Bd. Griviţei nr. A98,

500198 - Brașov, jud. BrașovTel.: 0268-428488Fax.: 0268-428482

Email: [email protected]: www.dallmayr.ro

TECNO COFFEEŞos. Dudești - Pantelimon nr. 44,

sector 3, Bucureștitel./fax.: +40 21 255 40 06

mobil: +40 721 521 763www.tecnocoffee.ro

e-mail: [email protected]

Str. Baicului nr. 25, Sector 2, BucureștiTel. 0040 21 321 68 52Fax 0040 21 322 84 30

[email protected]

www.thevendingpoint.ro

AUTOMAT CAFFEŞos. Dudești - Pantelimon nr. 44,

sector 3, BucureștiTel. +40 21 255 25 63Fax. +40 21 255 25 64www.automatcaffe.ro

e-mail: [email protected]

Rolim ComprodSediu Central: Şos. Pipera 21-23,

bl. 3E, Sc. 1, et. 1, ap. 1, sector 1, BucureștiPunct de lucru: Intrarea Binelui nr. 1A, Sector 4tel: +4021 461 08 77 - fax: +4021 461 08 82

mobil: +40 744 374 095e-mail: [email protected]


PARTENERI

Rompay Solutions SRLCalea Floreasca nr. 70-72, sector 1, București, Tel/fax: (+40)21.316.56.05 - www.rompays.roTeodora Constantin: tel. (+4)0758.049.992,

email: [email protected] Valcov: tel. (+4)0743.911.939,

email: [email protected]

Danemar Trading SRLStr. Grigore Alexandrescu nr. 32,

Sector 1, București

tel: +40-21-310.7372fax: +40-21-231.4639

www.danemar.ro

Producţie şi distribuţie monodoze cafea [email protected] - www.maziocaffe.ro

PATRONATUL ROMAN AL INDUSTRIEI DE VENDINGBd. Carol I nr.12, Et.2, cam 224,

sector 3, Bucureștitel: 0722.31.00.10

[email protected]

SC SOLO CAFFE AUTOMATE SRL Calea Rahovei 266-268 Electromagnetica Business

Park Corp 5, BucurestiTelefon / Fax: 021 410 33 22

Telefon : 0728 009 009; 0736 653 005 Mail: [email protected]

www.solocaffe.ro

Business AdviserStr. Theodor Sperantia, NR. 14,

sector 3, București

tel: [email protected]

www.b-a.ro


PARTENERI

Inter Expo&Congress Center, Sofia, Bulgaria.Sales Manager: Nataliya Baevska

E-mail: [email protected]: +359 2 81 29 438

Mobile: + 359 887 650 187Fax: + 359 2 81 29 479

Web: www.balkangamingexpo.com

MEDIABLOCAdresa: Str. Theodor Sperantia, NR. 14,

sector 3, București

tel: [email protected]

BRING YOUR VENDING BUSINESS IN BULGARIA, HALL 2

EXPO 24 ROMÂNIAAdresa: Str. Cornelia NR. 20, București, 040181

Phone: +4021 335 6681Fax: +4021 335 6680

E-mail: [email protected]; www.eastexpo.ro

16 Dokykina st., Moscow, RussiaPhone/fax: + 7 495 287 03 63

Web: www.expomtg.comwww.vendingexpo.ru

Vending PARIS 1 place de la Porte de Versailles - 75015 Paris

Delphine Gelly - International Marketing Manager [email protected] +33 (0) 1.47.56.24.32

Dalinda Bounouara - International Marketing Assistant [email protected] +33 (0) 1.47.56.50.56

www.vendingparis.com

Of. 7, build 68-A, 40 years of October Ave, Kyiv, 03022, Ukraine

Lyudmyla Mykhaylenko - Project managertel./fax: +38 (044) 258-01-23E-mail: [email protected]

www.vendingexpo.kiev.ua

Documents

Vending Inside nr.5