SCOALA CU CLASELE I – VIII NR.2, “’MIHAI EMINESCU’’

GHERMANESTI

COMUNA SNAGOV JUDETUL ILFOV

VERDE INSEAMNA VIATA!

PROIECT DE ECOLOGIZARE A ZONEI DE PADURE

GHERMANESTI - SNAGOV

COORDONATORI PROIECT: ECHIPA DE LUCRU:

PROF.CONSTANTIN FLORICA ANI DUMITRU ALINA IOANA - VI

PROF.NITU ROXANA IULIANA GHEORGHE CARMEN ANGELA- VIII A

NEACSU GEORGE CRISTIAN-VII B

POP ANCUTA MIRUNA-VI

RADU IONUT MARIAN –VII B

RADU MARIA LUIZA-VI

STOICA ALINA GEORGIANA-VII B

APRILIE 2011 – MARTIE 2012

1

ECHIPA DE LUCRU

2

,,Pentru ca viata sa se desfasoare , aerul , apa ,

fotosinteza , fluxurile de energie trebuie sa existe . Daca pe

acest pamant ar fi atatea flori cat poate cuprinde ochiul unui

copil, ne-ar fi teama sa mai purtam atatea razboaie” , spunea

Goethe . ,,Pana sa avem o planeta cu flori daruite copiilor

nostri , trebuie sa gandim si sa actionam acum!”

3

I. PREZENTARE SI DATE DE IDENTIFICARE ALE ECHIPEI

CE URMEAZA SA IMPLEMENTEZE PROIECTUL

Coordonatori proiect :

Prof. Biologie Constantin Florica Ani

Prof. Limba Romana si Limba Franceza Nitu Roxana Iuliana

Echipa de lucru :

Eleva Dumitru Alina Ioana clasaVI

Eleva Gheorghe Carmen Angela clasaVIII A

Elevul Neacsu George Cristian clasaVII B

Eleva Pop Ancuta Miruna clasaVI

Elevul Radu Ionut Marian clasaVII B

Eleva Radu Maria Luiza clasaVI

Eleva Stoica Alina Georgiana clasaVII B

Parteneri: Grupuri tinta:

Fundatia Snagov -locuitorii satului

Ocolul Silvic Gruiu -elevii scolii

*Gospodaria comunala -agenti economici

*Primaria Snagov

Colaboratori proiect :

-Invatator Enache Ion

-Invatator Mitrea Gherghina

-Profesor Baragau Valeria

-Profesor Stanciu Maria

-Clasele a VIa , VIIa A si a VIIa B

4

II. DESCRIEREA PROIECTULUI

II.1.ARGUMENTE PENTRU DERULAREA

PROIECTULUI DE ECOLOGIZARE

Problemele mediului inconjurator sunt pentru unii oameni prea

neinsemnate fata de problemele si interesele personale .

Mediul inconjurator are la baza legi si principii care pun ordine in desfa-

surarea proceselor si fenomenelor .

Omul a explorat si a modificat natura dupa nevoile sale . Interventia

omului strica echilibrul ecologic. Dispar specii de plante si animale , iar in final

se rupe acest echilibru.

Poluarea are o pondere mare in procesul de degradare a sistemelor

ecologice.

In lumea contemporana , raportul om - mediu tinde sa devina coordonata

majora . La varsta scolara se realizeaza exersarea capacitatilor de observare , ca

prim pas spre investigarea independenta a realitatii inconjuratoare .

Activitatile de observare , urmate de activitati practice de relationare cu

mediul inconjurator , aplicatiile de tipul ’’arte’’ si ’’abilitati’’ asigura educarea

in spirit ecologic si implicarea activa in protejarea mediului.

Prin explorare si cercetare , copiii dobandesc din cea mai frageda varsta o

cunoastere a spatiului romanesc , a frumusetilor si bogatiilor sale , ceea ce le

furnizeaza suport al dragostei pentru locurile natale , le confera disponibilitate

pentru explorarea altor spatii si raspundere fata de propriile actiuni asupra

mediului inconjurator .

5

II.2. OBIECTIVELE PROIECTULUI

Obiectivele proiectului de ecologizare a zonei de padure din localitatea

Ghermanesti sunt :

• educarea capacitatii : de a ocroti , proteja si respecta natura ;

• cultivarea interesului pentru promovarea starii de sanatate a mediului ;

• atragerea elevilor in actiuni ecologice ;

• schimbarea comportamentului elevilor , profesorilor , parintilor , celorlalti

membrii ai comunitatii locale , fata de problema acuta pe care o reprezinta

poluarea ;

• dezvoltarea responsabilitatii fata de zonele verzi aflate in padurea

Ghermanesti ;

• stimularea curiozitatii fata de viata animalelor si plantelor ;

• intelegerea importantei plantelor si animalelor in asigurarea echilibrului

ecologic ;

• imbogatirea vocabularului cu termeni ecologici .

6

II.3. DESCRIEREA ZONEI DE PADURE DIN

LOCALITATEA GHERMANESTI

Padurea Snagov este o ramasita a vechilor codrii ai Vlasiei. Ea este o

padure de sleau de camp cu sol brun roscat de padure, format din loess de regula

foarte profund si reavan. In compozitia acestei paduri intra in primul rand

carpenul (Carpinus betulus) in proportie destul de mare; de asemenea este

prezent si fagul, care nu este cel obisnuit din Carpati si de pe dealurile din jurul

lor (Fagus silvatica), ci fagul caucazian (Fagus orientalis var falex), care

constituie o raritate floristica ocrotita ; o parte din acesti fagi au diametrul intre

50-70 cm si o varsta de cca. 100 de ani. Fiind o padure de amestec, mai

intalnim stejarul penduculat (Quercus robur), arbore de cca.40-50m , care

formeaza adevarate palcuri, avand apoi cateva exemplare de stejar pufos

(Quercus pubescens), gorun(Wuercus petraca). Frasinul pufos (Fraxinus

holotricht) este considerat alaturi de Tilia temantosa ca un element

caracteristic pentru Campia Romana .

Se mai gasesc, dar foarte rar, si cateva exemplare de Fagus taurica,

hibrid intre fagul comun si fagul caucazian, arbore cu mare importanta

filogenetica. Tufisurile padurii sunt formate din arbusti ca: alunul (Corylns

Avellana), cornul (Cornus mas), sagerul (Cornus Saquinea) cu frunzele

purpurii toamna , paducelul (Crataegus opulus) cu flori albe primavara,

calinul (Viburnum opulus) si darmaxul (Viburnum lantana) cu frunzele lor

ca niste cercei rosii cu alb , lemnul cainesc (Ligustrum vulgare) cu flori ca de

liliac insa mici, albe, cu miros de miere si socul (Tambucus nigra) cu florile

placut mirositoare.

Pe solul padurii Snagov cresc primavara ghiocei(Galanthus nivalis),

mai tarziu infloresc brandusele (Cracus moesiacus) si viorelele (Scilla

bifolia). Cand timpul se incalzeste infloresc brebeneii (Corydalys solide) si

brebeneii albi (Corydalis cova), apoi mierea ursului (Pulmonaria montana),

untisorul (Ficaria verne), pastitele (Anemone ranunculoides), stanjeneii cu

frunze subtiri (Iris graminea). Prin locurile mai deschise infloreste ceapa

ciorii (Muscari comasum) cu flori albe.

Prin mai – iunie infloreste crinul de padure (Lilium martagon),

urzica moarta (Lamium maculatum). Sunt si destule plante parazite, cum sunt:

cuibul pamantului, diferite specii de ciuperci ca: bureti iuti , bureti galbeni,

bureti pastravi , palaria sarpelui , iasca stejarului , hribul sau manatarca.

Fauna padurii Snagov cuprinde specii de animale care traiesc mai

ales in padurile de stejar si amestec. Deoarece animalele superioare sunt mai

putin dependente de sol, ele au un areal mai larg si este greu a trage limite

distincte intre fauna de padure si cea de silvostepa si cea de lunca .

7

Dintre mamifere se intalnesc , in majoritate , si in alte zone de

vegetatie ca: iepurele comun (Lenus europlus) , vulpea (Eulpes vulpes),

veverita ( Sciurus vulgaris ) , lupul (Canis lupus) numai in trecere in iernile

geroase. Mistretul disparuse la un moment dat din padurile limitrofe

Bucurestiului pe o raza de cca. 50 km ; cauza disparitiei sale a fost pasunatul

intens si zgomotele din padurile devenite paduri de agrement. El reapare in 1954,

cand se mentioneaza in literatura de specialitate existenta unor mistreti iarna in

zona Tancabesti. In anii 1970 – 1971 el apare in intreaga zona, inmultindu-se

destul de mult si aducand chiar pagube in gospodariile de la liziera padurii.

Caprioarele (Capreolus capreolus) sunt destul de numeroase deoarece in

timpul iernii sunt hranite de padurarii ocolului silvic Snagov .

Pasarile sunt mult mai legate de acest biotop, de aceea ne incanta

auzul din primavara pana in toamna. Astfel , padurea este plina de gaite

(Gerrulus glandarius), ciocarlia de padure (Luluia arborea), mierla

(Turdus merula), privighetoarea pitica , pitulicea, diferite specii de

ciocanitoare , ca de exemplu: ciocanitoarea de stejar , sturzul cantator,

pitigoiul ; mai multe specii de grauri care merg stoluri si la camp, porumbelul

de scorbura , grangurele , botgrosul , cintezoiul , cucul. Dintre pasarile de

interes vanatoresc mentionam: sitarul si fazanul , acesta din urma fiind originar

din Caucaz si colonizat in zona inca din secolul VII-lea. Cele mai multe colonii

de fazani se afla in padurea Vlasia din preajma Snagovului , padurea fiind

umbroasa si cu frunzis des .

Reptilele sunt reprezentate prin specii comune si altor zone similare ca

serpii , soparlele. Printre batracieni se intalneste Bufo viridis.

Insectele care populeaza padurea sunt numeroase, iar dintre ele se

observa lepidopterele daunatoare. De asemenea, primavara se pot vedea tot

felul de fluturi.

In prezent in zone de padure Ghermanesti – Snagov din cauza

factorilor antropici (zgomote peste limita admisa produse de masini si de iesirile

in aer liber , depozitare de deseuri , noxe etc.) multe specii de plante si animale

sunt pe cale de disparitie , fie datorita intreruperii habitatelor si distrugerii

surselor de hrana , fie neadaptarii la sursele de stres la care sunt supuse zilnic.

Putem enumera printre plantele care abia se mai zaresc in aceasta zona

de padure: brandusele , ghioceii , micsunelele etc. iar dintre animale mentionam

pasari ca: ciocanitoarea si mamifere precum veverita.

Veverita gri are o lungime de 30 - 40 de centimetri (inclusiv coada)

si o greutate care nu depaseste jumatate de kilogram. Se hraneste in special cu

alune, nuci, seminte, samburi si fructe de padure, dar nu refuza – at unci cand

“se muta” la oras si oamenii ii ofera - biscuiti, covrigi, napolitane si chiar pizza!

Traieste aproximativ 6 ani, dar atunci cand “se plimba” pe strazile oraselor, viata

ei este scurtata de cele mai multe ori de rotile masinilor sub care ajunge din

nefericire.

O ruda mai mica a veveritei gri este in cea roscata (Sciurus vulgaris),

8

care masoara cel mult 20 - 25 de centimetri, are blana nuante de la caramiziu la

negru-roscat, burta alba si o coada lunga, din fire pufoase si ciufulite.

Aceasta este, de altfel, veverita care traieste si in Romania si,

bineinteles, in Padurea Snagov . Unele dintre exemplarele acestei rase au

smocuri roscate sau negre pe urechi, acestea devenind mai pronuntate in timpul

iernii. Veverita roscata prefera sa traiasca in padurile de conifere, unde gaseste

din belsug hrana ei preferata: seminte si ghinda.

Putem sa spunem ca aceste mici animale sunt active in tot timpul

anului, neintrand iarna in hibernare. Faptul ca odata cu inceperea sezonului rece

nu isi mai fac aparitia are o alta explicatie: ele se retrag in scorburi sau vizuini

pentru a-si proteja si pastra caldura corpului, parasindu-si adapostul doar pentru

a-si reface proviziile de hrana. De asemenea, aceasta este si o tactica de a se

proteja impotriva pradatorilor, care in acele perioade isi diversifica meniul,

vanand chiar si micile animale care nu se afla de obicei pe lista victimelor

preferate. Unul dintre putinii dusmani naturali ai veveritei ramane - indiferent de

anotimp - acvila, aceasta pasare de prada planand deseori pe deasupra terenurilor

pe care topaie micutele mogaldete.

Veveritele sunt animale singuratice. Nu traiesc in grupuri, iar singura

apropiere dintre masculi si femele are loc in perioada imperecherii. Dupa aceea,

in special primavara, masculul paraseste femela, pe care o lasa sa se ocupe

singura de cei, de obicei, patru micuti nou-nascuti. Puii se nasc golasi si orbi,

avand intre 30 si 50 de grame fiecare. Mama veverita ii va tine pe acestia in

vizuina pana cand vor creste destul de mari astfel incat sa se poata descurca

singuri. Aceasta perioada dureaza intre opt si zece saptamani. In acest timp,

veverita isi muta - pe rand - puii dintr-un loc in altul (daca este nevoie),

apucandu-i cu gura de ceafa, asa cum probabil ca ati vazut ca fac pisicile cu puii

lor.

Fiind atat de simpatice si de prietenoase, va veti intreba - desigur - daca

ati putea aduce o veverita in camera voastra, pentru a o creste ca pe un animal de

companie. Raspunsul este: categoric nu! Veverita are nevoie de spatiu in care sa

poata alerga, sari, sa se poata catara. Fara sa vrea, nu din rautate, ea poate

distruge pur si simplu lucrurile din casa, cu ghearele sale ascutite si cu dintii ei

formati pentru ros. Asa ca, nu ne ramane decat sa le admiram pe aceste dragute

acrobate cu coada stufoasa in mediul lor natural, sa le hranim si sa le protejam.

9

Dupa cum am aflat veverita se hraneste cu seminte si ghinda produse

de plantele din zona.Daca acestea nu se mai regasesc in zona , veverita nu va

mai avea suficienta hrana si atunci va disparea din zona.Alti factori care

influenteaza disparitia din zona a acestui animal sunt zgomotele puternice ,

interventia necontrolata a omului asupra habitatului lor.Daca veverita ar

disparea ar aparea intreruperi ale lantului trofic din care ea face parte si in

consecinta si speciile care depind de ea vor disparea.

EXEMPLE DE LANTURI TROFICE DIN PADUREA GHERMANESTI –

SNAGOV

PRODUCATOR CONSUMATOR 1 CONSUMATOR 2

Stejar(ghinda) veverita vulpe (lant trofic diurn)

Stejar(ghinda) soarece,iepure bufnita (lant trofic nocturn)

PRODUCATOR CONSUMATOR 1 CONSUMATOR 2 CONSUMATOR 3

stejar omida cuc uliu

10

LANT TROFIC

11

II.4.PROBLEME SI AMENINTARI PRIVIND

CONSERVAREA BIODIVERSITATII

Factorii antropici care au impact asupra biodiversitatii din zona padurii

Ghermanesti si in vecinatate contribuie la scaderea conditiilor de mediu astfel:

� fragmentari ale habitatelor prin defrisarea unor portiuni de

padure si amenajarea de drumuri;

� anumite lanturi trofice slabite sau chiar intrerupte deoarece se

folosesc anual substante chimice pentru eliminarea tantarilor:

-sustragerea ilegala de flora in scop comercial (ghiocei , viorele ,

toporasi , micsunele , brandusele)

� prezenta pregnanta a oamenilor si a obiectelor folosite de ei

determina:

-stres asupra faunei si parasirea zonei de catre pasari , prin

puternice zgomote , vribatii provocate de masini de mare tonaj

prezente in numar mare pe sosea si pe drumurile care strabat

padurea;

-transformarea necontrolata a zonei de padure in zona de

agrement: aprinderea focurilor , poluare fonica datorata muzicii

si concursurilor de motociclete si paintball.

12

II.5. NECESITATEA IMPLEMENTARII

PROIECTULUI

„Totul a iesit bun din mainile naturii pentru a degenera in

mainile omului.” ( J.J. Rousseau )

Proiectul „Verde inseamna viata” ofera posibilitatea de a desfasura

activitati de educatie ecologica , prin care sa cultivam dragostea si interesul

elevilor pentru lumea inconjuratoare , pentru protejarea mediului , sa formam

atitudini de dezaprobare fata de cei care incalca normele de pastrare a igienei

mediului.

Intrarea in acest proiect ofera scolii si elevilor ei avantaje si beneficii de

ordin intelectual , educativ , moral , afectiv si practic.

Acest proiect contribuie la formarea constiintei ecologice , ofera copiilor

posibilitatea de cunoastere a speciilor de plante si animale din zona , a

fenomenelor si proceselor din natura , vor sti cum sa procedeze atunci cand

patrund in habitate naturale si ce actiuni sa dezvolte.

Elevii vor ajunge la constientizarea ideii ca un comportament ecologic

adecvat va asigura planetei o viata indelungata .

13

II.6. MATURITATEA PROIECTULUI

In scoala noastra in ultimii 5 ani s-au derulat proiecte ecologice .

Unele au fost initiate de catre noi si au avut finantare extrabugetara , altele au

fost desfasurate in colaborare cu diferite fundatii ( Ecosophia – Concursul

,, Impreuna pentru natura”) . Numai aceasta toamna am participat la actiunea

de ecologizare desfasurata in zona propusa pentru ecologizare prin proiect ,

impreuna cu Fundatia Snagov si sub titulatura ,, Let’s do it , Romania” ( a se

vedea fotografiile din anexe ) .

In perspectiva , asteptarile noastre sunt ca acest proiect sa-si atinga

obiectivele si sa creeze o generatie de tineri care vor avea o atitudine pozitiva

fata de mediu si valorile sale .

14

II.7. ACTIVITATI / ACTIUNI PREVAZUTE A FI

REALIZATE

Actiuni si activitati ce urmeaza a fi realizate in perioada derularii

Proiectului de ecologizare ”Verde inseamna viata” sunt:

1.Organizarea a patru evenimente:

-actiune de lansare a proiectului;

-concurs pe teme ecologice ;

-concurs de orientare ;

-actiune de diseminare a realizarii proiectului.

2.Realizarea unui studiu de caz cu privire la speciile de plante si animale din

zona ecologizata(prin chestionare si sondaje);

3.Editarea de materiale informative :pliante , afise , fluturasi etc. ;

4.Panouri de informare (2x1m) la intrarea in Padurea din zona Ghermanesti;

5.Informari/protocoale semnate de catre posibili parteneri cu solicitarea de avize;

6.Actiuni de ecologizare in zona Padurii Ghermanesti ;

7.Distribuirea de materiale in localitate si in vecinatati ;

8.Monitorizare a zonei ecologizate ;

9.Publicarea de articole in ziare locale.

15

II.8. DURATA DE IMPLEMENTARE A

PROIECTULUI SI CALENDARUL ACTIVITATILOR

Proiectul „Verde inseamna viata” propus de echipa Scolii nr.2 , „Mihai

Eminescu” Ghermanesti „Nuferii albi” va avea o perioada de derulare de 12

luni, timp in care elevii vor participa la organizarea si desfasurarea unor

actiuni ecologice practice , la informarea membrilor comunitatii locale , la

crearea de panouri informative precum si la toate celelalte activitati cuprinse

in calendar.

CALENDARUL ACTIVITATILOR

Martie 2011-martie 2012

Nr.

crt.

Activitatea Responsabil Termen Observatii

1. Infiintarea echipelor de

elevii si profesorii pentru

ecologizarea zonei implicate

in proiect,informarea cu

noutati in cadrul

progamului .

Echipa de lucru

„Nuferii albi”

Martie-

aprilie

-

2. a.Realizarea panoului

informativ intitulat „Nuferii

albi-prieteni ai

padurii”,afisat in scoala si in

zona padurii Ghermanesti .

b.Elaborarea si distribuirea

fluturasilor,pliantelor,afiselor

informative despre

importanta realizari

proiectului.

Inv.Mitrea

Gherghina

Inv.Enache Ion

Periodic -

3. Discutii ,aprobari,incheiere

de parteneriate cu posibili

parteneri:Primaria

Snagov,Gospodaria locala si

Ocolul Silvic Gruiu.

Inv.Mitrea

Gherghina

Prof.Nitu

Roxana

Mai-iunie -

4. Activitati practice de

ecologizare in zona padurii

Ghermanesti .

Echipa de

proiect:elevii

claselor:VI-

Iunie

Iulie

August

-

16

VII

5. Activitatea de ecologizare in

parteneriat cu :”LET’S DO

IT ROMANIA .„

PRO TV

Fundatia

Snagov

Echipa de lucru

24-25

septembrie

-

6. Activitati cultural-artistice

dedicate zilelor:Apei , Luna

Padurii , Pasarilor ,

Pamantului.

Prof.Nitu

Roxana

Prof.Constantin

Ani

Echipa de lucru

22.03

15.03-

15.04

01.04

22.04

-

7. Informarea eventualilor

parteneri (Primaria Snagov ,

Ocolul Silvic Gruiu ,

Gospodaria comunala

Snagov),a elevilor,parintilor

si cadrelor didactice care vor

colabora in proiect.

Prof.Nitu

Roxana

Prof.Constantin

Ani

Echipa de lucru

Mai-iunie -

8. Realizarea de expozitii de

pictura cu ocazia „Zilei

Mediului Inconjurator”

Prof.Baragau

Valeria

5 iunie -

9. Activitatii de diseminare a

informatiilor acumulate ca

rezultat al derularii

proiectului „Verde inseamna

viata!”

Activitati cultural-artistice

Echipa de

proiect

Prof.Stanciu

Maria

Noiembrie

2011

-

10. Activitate de plantare puieti

de pomi in zona de padure

Ghermanesti-Snagov.

Ocolul Silvic

Gruiu

Echipa de

proiect si

colaboratori

Martie

2012

-

11. Concurs pe teme ecologice

Clasele VI-VII.

Prof.Constantin

Ani

Echipa de

proiect

5 Iunie -

12. Concursuri de orientare in

padure .

Prof.Nitu

Roxana

Echipa de

proiect

iulie -

17

II.9. METODOLOGIA DE IMPLEMENTARE A

PROIECTULUI SI RESURSELE ALOCATE

Pentru realizarea obiectivelor propuse in proiect vom utiliza o serie de

metode si mijloace precum:

Metode :

� discutii cu posibili parteneri si colaboratori;

� sondaje la nivelul Consiliului reprezentativ al parintilor;

� chestionare aplicate elevilor in legatura cu protectia mediului ;

� anchete informative asupra habitatului , asupra conditiilor de

conservare a speciilor de plante si animale din zona vizata ;

� reportaje de la actiunile de ecologizare;

� studii de caz pe tema conservarii speciilor de plante si animale din

zona ;

� autoscopia activitatiilor desfasurate pentru inplementarea

proiectului;

Mijloace :

� mijloace informativ-demonstrative :ilustratii , imagini , planse ,

harti , desene , filme documentare , fluturasi si pliante etc ;

� mijloace imagistice: fotografii , grafice , tabele , afise etc.;

� mijloace tehnice :videoproiector , computer , xerox , aparat de

fotografiat , camera de filmat etc.;

� mijloace de evaluare :fise , chestionare , sondaje etc.

Resursele alocate:

� resurse materiale:saci gunoi , manusi , remorca transport , hartie , CD-uri ,

trusa sanitara etc.;

� resurse umane:elevii din proiect si grupul tinta , cadrele didactice

implicate in proiect , parteneri;

� resurse financiare:proiectul se va finanta din resurse proprii ,

individuale(Consiliul reprezentativ al parintilor si echipa

de proiect) .

18

II.10. REZULTATE ASTEPTATE PRIN

IMPLEMENTAREA PROIECTULUI SI IMPACTUL

ASUPRA MEDIULUI

� Optimizarea starii de sanatate a habitatului din zona de padure

Ghermanesti-Snagov;

� Constientizarea locuitorilor cu privire la depozitarea deseurilor ;

� Crearea unei splendide zone naturale si curate ;

� Dorinta de a avea in vecinatate o oaza naturala cu padure , cu

verdeata , cu sute de specii protejate;

� Speranta de a lasa mostenire generatiilor urmatoare un mediu

curat si natural de care sa se bucure;

� Cresterea nivelului de trai prin cresterea numarului de turisti

constientizati de valoarea mediului in care patrund.

19

II.11. INDICATORI SI MASURI DE EVALUARE A

REZULTATELOR

Indicii de evaluare a gradului de inplementare a Proiectului „Verde

inseamna viata” vor fi:

1.Cresterea informarii si constientizarii localnicilor cu cel putin 10% ;

2.Reducerea nivelului de gunoaie aruncate in Zona de Padure Ghemanesti cu

cel putin 10% ;

3.Cresterea implicarii grupurilor tinta in protejarea si conservarea speciilor de

plante si animale din Zona de Padure Ghermanesti ;

4.Cresterea implicarii mass-media in diseminarea informatiilor cu privire la

protejarea zonei de padure prin cel putin doua aparitii pozitive in mass-media

pe perioada derularii proiectului.

20

II.12. CONSTRANGERI SI RISCURI PRIVIND

IMPLEMENTAREA PROIECTULUI SI MODURI DE

COMBATERE A ACESTORA

Riscuri ce pot aparea in perioada derularii proiectului ”Verde inseamna

viata”:

Conditii de vreme nefavorabila desfasurarii actiunilor de

ecologizare , concursului de orientare (extreme ale vremii);

Nefinalizarea discutiilor /parteneriatelor prin lipsa raspunsului la

discutii si implicit asigurarea mijloacelor de transport a gunoaielor

colectate ;

Reticenta oamenilor la depozitarea gunoaielor menajere si din

constructii in zona de padure;

Participarea in numar mic a elevilor din grupul tinta ;

Realizarea panourilor informative ;

Intalnirea cu cainii vagabonzi , mistretii din padure .

Moduri de combatere a riscurilor ce pot aparea in derularea proiectului:

� Consultarea timpului probabil si oraganizarea actiuniilor de

ecologizarea si a concursului in zile cu vreme favorabila

desfasurarii acestora ;

� Organizarea unei activitati de informare la care sa participe si

partenerii vizati si a elevilor din grupul tinta;

� Distribuirea de materiale informative in localitate si vecinatati;

� Solicitarea ajutorului partenerilor de proiect (Fundatia Snagov si

Ocolul Silvic) pentru realizarea panourilor informative;

� Alegerea unor zone care sa nu se intersecteze cu habitatele

animalelor periculoase din padure .

21

III. BUGETUL PROIECTULUI

Resursele financiare vor fi proprii , individuale , ale elevilor , cadrelor

didactice participanti la proiect precum si contributia parintilor si a

partenerilor cuprinsi in proiect .

22

IV. ANEXE

HARTI :

23

24

Mesaje ecologice

Natura suferă și vă roagă să o iubiți și să o protejați ca pe cel mai bun prieten!

OcrotiŃi natura!

Nuferii galbeni

Pădurea=aurul

verde ! Nu-l mai exploataţi ilegal!

Ancuţa

Lacul și pădurea nu

sunt tomberoane! Angela

Stop defrișărilor!

Alina

Nu

îmbolnăviţi ‘’plămânii

planetei’’ !!!

Luiza

Protejaţi

Frumuseţile naturale ale Snagovului !

Angela

Poluând apa, vă poluaŃi pe voi!

Ionuţ

APA = aurul

albastru! Nu-l mai distrugeţi! Cristi

Salvaţi pădurea cu tot ceea ce are ea!

Cristi

Opriţi deversările

în lac!!! Alina

APA este elementul

primordial al vieţii !!! Luiza

25

FOTOGRAFII EFECTUATE IN DATA DE 27-03-2011

IN ZONA DE PADURE GHERMANESTI-SNAGOV

26

FOTOGRAFII REALIZATE IN CADRUL ACTIUNII

„LET’S DO IT, ROMANIA !”- 25-09-2010

27

A fost odata? de Stoica Alina

A fost odata …ca niciodata?!Oare ?Hmmm!Mai bine …a fost odata si inca

mai este…Ce mai este? O padure!

O padure care alta data era verde ,frumoasa ,vesela , cu copaci tineri si

voinici , cu sute de pasarele cu diferite triluri , cu zeci de animale mai mici si

mai mari care zburdau in voie prin desisurile ei.

In padure locuia Zana Padurii , care era o fata foarte frumoasa ,cu parul

auriu ca razele soarelui ,ochii verzi ca mugurii de primavara , imbracata cu o

rochie verde crud , iar in picioare purtand cizme din frunze moarte Buzele erau

asemenea unor petale de trandafir, era gingasa, foarte buna , sociabila.

Era iubita de toate fiintele padurii , slujitorii ei , care o inconjurau cu grija

si erau gata oricand sa isi dea viata pentru ea si pentru salvarea padurii.

Viata in acest loc de basm decurgea normal si linistit , fata padurii

schimbandu-se doar in functie de capriciile vremii si anotimp.

Dar , intr-o zi , linistea padurii si a locuitorilor ei fu tulburata de un racnet

cumplit.Toata fiinta incremeni si se aduna speriata in jurul firavei Zane a

Padurii.Aceasta incerca sa ii linisteasca spunandu-le ca nu li se va intampla

nimic si ca totul va si bine.Dar instinctul animalelor le spunea altceva . Acestia

simteau ca niciodata , de aici incolo viata nu va mai fi ca inainte.

Niste nori negri , amenintatori incepura sa acopere padurea prevestind

dezastrul , zgomotul devenea din ce in ce mai puternic , urletul acelei fiare era

din ce in ce mai aproape , padurea se umplu de o negura ce acoperea incet tot

verdele , iar pasarelele si animalele fugeau care-ncotro pentru a se salva.

Singura , speriata , neputandu-se misca , ramase Zana Padurii parasita de

supusii sai.

Deodata in fata ei a aparut o fiinta hidoasa , o namila cu capul imens ,

negru , cu ochii iesiti din orbite cu dintii inegali , imbracat cu niste haine de o

culoare nedefinita si care racnea cat il tineau puterile. Printre urlete Zana Padurii

deslusi ca l-ar chema Capcaunul Poluarii ,o fiinta nemiloasa gata sa acapareze

toata mosia zanei . In momentul in care s-a apropiat hidosenia , Zana n-a mai

putut sa se miste fiind inconjurata de alaiul acesteia:gunoaie , praf , noxe

reziduale si zgomote nefiresti . Ea isi pierdea puterile si parea atat de

neajutorata in mijlocul acestui dezastru.

Vietuitoarele alergau disperate sa scape de aceasta nenorocire si anuntau

pe toti cei pe care ii intalneau .

Asa se facu ca se intalnira cu niste copii inimosi , sinceri si deschisi care

veneau sa vada cum Capcaunul Poluarii o distruge incet pe Zana Padurii .Cand

ajung in adancul codrului si vad raul produs de fiara , se hotarasc sa lupte , dupa

puterile lor , cu aceasta forta malefica , sperand ca prin gingasia si bunatatea lor

sa o readuca la viata pe Zana Padurii .

28

Povestea aceasta nu are un final asa cum va asteptati , lupta lor se

continua si astazi si veti vedea imediat cum !

VEVERITA IN LUMEA DESENELOR ANIMATE

Chip si Dale sunt doua personaje Disney foarte populare in anii 40-50, dar

din pacate aproape uitate in timp, chiar daca in la sfarsitul anilor 80 au beneficiat

de o spectaculoasa revenire, din pacate de scurta durata. Cele doua sunt veverite

dintr-o specie aparte, veverite cu falci, in engleza "chipmonks", dar prea putini

si-au dat seama de aceasta particularitate, asa ca Chip si Dale au ramas

cunoscute in istoria filmului de animatie ca cele doua veverite haioase care fac

totul pentru a-si aduna alunele si nu ezita sa necajeasca alte personaje celebre.

Cele doua veverite si-au capatat numele dupa Thomas Chippendale, un faimos

creator de mobilier, iar ideea a prins foarte repede.

Cuplul a aparut pentru prima oara in desenul animal "Soldatul Pluto" din

1943, in care il necajeau pe cainele Pluto, desi la inceput nu aveau nici nume,

nici trasaturi care sa le diferentieze. Abia in desenul animat "Chip si Dale" din

1947, unde victima le cadea de aceasta data Donald Duck, veveritele capatau

personalitate si identitati distincite. Chip este cea mai inteligenta, cu nas negru,

iar Dale este cea cu nas rosu si dinti stirbi, ceva mai stupida. Au mai aparut in

mai multe desene animate, de regula enervandu-l si terorizandu-l pe Donald

Duck, pana spre jumatatea anilor 50, cand erau deja o prezenta constanta si in

revistele de benzi desenate editate de Disney. Cele doua veverite au aparut in 23

de episoade diverse marca Disney. Principala lor preocupare este sa isi adune

alunele si ghindele necesare, dar cand cineva incearca sa le opreasca, atunci

Chip si Dale dezlantuie haosul pana reusesc sa il invinga pe opozant.

Abia in 1989 au avut si prima lor serie de animatie, numita "Chip 'n Dale

Rescue Rangers", in care erau doi detectivi, ajutati de doi soricei si o musca pe

nume Zipper.

In Germania seria este cunoscuta ca "Ahornchen und Behornchen" sau

"Chip und Chap", in Olanda ca "Knabbel en Babbel", in Franta ca "Tic et Tac",

in Spania ca "Chip y Chop", in Italia sub numele de "Cip e Ciop", in Orientul

Mijlociu ca "Sanjub wa Sanjoob", iar in Brazilia ca "Tico e Teco".

1

AFIS PADURE

1

BIBLIOGRAFIE

• Coordonator : profesor Adelina Iacob – Educatie ecologica si de protectie

a mediului – Editura Brevis Oradea – 2008 ;

• Linkuri de pe internet : Zooland.ro . , referate.ro , animalute.ro , Google

Earth , site-ul Fundatiei Snagov ;

• Creatii proprii : editarea proiectului , lantul trofic , compuneri , poezii

fotografii proprii;

• Zaharescu Andreea – Paula – Monografia comunei Snagov .