VI Copilul interior. Recuperarea sinelui.docx

8/17/2019 VI Copilul interior. Recuperarea sinelui.docx

1/8

VI. Copilul interior. Recuperarea sinelui

Fiecare copil interior, inclusiv al tău, are o poveste de spus. Este o poveste îngropată adânc i care a fosșascunsă fa ă de toată lumea, de obicei i fa ă de tine însă i. De cele mai multe ori, să- i spună povestea cț ș ț ț ș

onestitate ar fi însemnat pentru copil să ri te un posibil abandon, respingere, ridiculizare, sau chiar răzbunare diș partea adul ilor din mediul său. Pentru a men ine ascunsă această poveste, copilul i-a îngropat sentimentelț ț șadevărate i a creatș sinele fals.

Sinele adevărat i sinele fals ș

inele fals cuprinde toate păr ile protectoare i strategiile de a!ustare defectuoasă pe care le-ai dezvoltaț ș pentru a supravie ui unor situa ii dificile din copilărie. Po i spune că sinele fals este totalitatea răspunsurilor talț ț țdisfunc ionale, care au apărut dinț necesitate, atunci când erai mică. Păr ile tale protectoare sunt, toate, aspecte alțsinelui fals.

inele fals a fost acela care s-a adaptat condi iilor de mediu din copilărie. "dată cu dezvoltarea sinelui fals, ațînvă at să nu sim i, sau să pari întotdeauna că e ti în regulă. #i învă at să e$primi doar emo iile care eraț ț ș ț țacceptabile în familia ta i să le ascunzi pe toate celelalte.ș

%unca ma!oră în procesul de recuperare a sinelui constă în a asculta povestea copilului din perspectiva acestusine adevărat, uitat i adesea îngropat ș .

#sta poate însemna să fii dispusă să e$perimentezi durere care nu a fost niciodată e$primată deschis. Poatînsemna să la i să pătrundă în con tientizarea ta teroarea care este posibil să fi apărut în timpul e$perien eloș ș țtimpurii de abuz. De asemenea, poate însemna să- i permi i să e$primi durerea, furia i o gamă întreagă de altț ț ș

sentimente pe care copilul nu a îndrăznit să le arate, sau chiar să- i dea seama de ele în mod con tient.ș ș

De asemenea, recuperarea sinelui înseamnă să la i să înceapă să cadă strategiile protectoare sau sinele fals ș șacest lucru te poate face să te sim i vulnerabilă i e$pusă. Pe măsură ce vechile modalită i de a!ustare încetează sț ș țmai func ioneze, î i descoperi sinele adevărat i începi să e$perimentezi i să- i e$primi adevăratele nevoi ț ț ș ș ț șsentimente în moduri noi i care uneori te sperie.ș

&ecuperarea sinelui mai implică i să descoperi i să e$perimentezi, poate pentru prima oară,ș ș via aț , energia bucuria copilului. #tunci când durerea este îngropată, la fel se întâmplă i cu entuziasmul i curiozitatea care faș ș parte atât de mult din modul unui copil de a e$perimenta lumea.

# asculta povestea copilului înseamnă i să recuno ti i să validezi atât sinele adevărat cât i sinele fals, iubind ș ș ș ș șacceptând importan a fiecăruia. Din multe motive, aceasta poate fi o adevărată provocare. 'n primul rând, sinelțfals respinge automat sinele adevărat. Pentru sinele fals, sinele adevărat poate părea un agitator cu sentimentoneste care îi pot aduce necazuri copilului. inele fals a muncit din greu să ignore i să respingă acestșsentimente. De asemenea, sinele fals poate avea unele moduri de comportament i unele sentimente care creeazșru ine i vinovă ie.ș ș ț

1


2/8

Pătrunzând în interiorul tău pentru a valida sinele adevărat, mai po i descoperi că î i este greu să accep i povesteț ț țcopilului. Po i descoperi că e ti furioasă pe copil sau că nu ai răbdare cu el. Poate descoperi că nu vrei să tț ș șlucrurile pe care sinele adevărat le are de arătat. au, poate vei fi adânc mi cată i vei răspunde cu iubire profundș și cu compasiune.ș

Este posibil să e$perimentezi nevoile i vulnerabilitatea sinelui adevărat al copilului i să în elegi cu adevărat dș ș țce a fost necesară crearea sinelui fals pentru supravie uirea ta, cu toate strategiile sale protectoare.ț

Pentru mul i dintre noi, felul de a fi izvorât din sinele fals este tot ce am cunoscut vreodată. (opii fiind, strategiilțsinelui fals ne-au permis să ne sim im în control. )otu i, în realitate, aceste strategii au contribuit la diminuareț șstimei de sine, pe măsură ce încercam să facem fa ă unor situa ii incontrolabile. inele fals ne-a împiedicat, dț țasemenea, să tim cât de rea era situa ia i ne-a a!utat să ne comportăm în ni te moduri menite să reducș ț ș ștratamentele rele. 'n copilărie, sinele fals ne-a permis să supravie uim.ț

Problema este că sinele fals este creat într-o situa ie de criză. *a suprafa ă, poateț ț părea că este puternic i sigușDar, de fapt, func ionând din pozi ia sinelui fals, te sim i adesea atacată, respinsă sau în defensivă, atunci cânț ț ținterac ionezi cu ceilal i. Este posibil, ca strategie a sinelui fals, să fi trebuit să devii cronic depresivă pentru a nț ț

sim i ce se întâmpla cu adevărat înlăuntrul tău.ț

Depindem de sinele fals, fără să ne dăm seama că este doar o cochilie sub ire ce acoperă cine suntem cu adevăraț#ceastă cochilie sub ire este făcută din păr i protectoare care ne permit, dacă este nevoie, să fim cel mai veseț țmembru al familiei, întotdeauna +pe fază+ i gata să a!ute. e permite să facem de mâncare când avem doar noușani, pentru că %ama ia barurile la rând căutându-l pe )ata. e împiedică să tim cât de cople i i ne sim im cș ș ț țadevărat. #desea, sinele fals a învă at să nu simtă nimic, să devină amor it.ț ț

Redescoperind adevăratele tale sentimente

e întâmplă adesea să spunem că nu tim ce sim im. neori, dacă în vie ile noastre se întâmplă ceva stresant, sș ț ț poate, de e$emplu, să dezvoltăm o nevoie presantă de se$, sau de mâncare. u avem idee că, de fapt, în acestmomente e$perimentăm supărare, frică sau furie i că urmărim să le alinăm. u tim cum să ne ascultăm corpul ș ș șsă ne recunoa tem sentimentele.ș

'ncă de mici, atunci când sinele adevărat ne provoca un sentiment pe care îl sim eam în corp, sinele fals adesețstrivea acel sentiment, amor indu-ne.ț

Dacă i s-a întâmplat vreodată ca o mână sau un picior să- i amor ească în timpul somnului, tii cum se simte să aț ț ț șun membru ca de lemn, amor it, inutil. )rebuie efectiv să-l cari, dacă vrei să-l mi ti. 'l atingi i nu sim i nimic, cț ș ș ți cum i-ar apar ine altcuiva. tii că este acolo, tii că este al tău, dar nu e ti conectată cu el. maginează- i cumș ț Ș ș ș ț

este să- i petreci o zi întreagă cu o mână sau cu un picior amor ite, ca i cum ar fi paralizate. Pentru a putea folosț ț șdin nou acel membru, trebuie dezmor it. Dacă i s-a întâmplat vreodată să ai o mână sau un picior amor ite i apoț ț ț șa trebuit să le mi ti, atunci tii probabil cât pot fi de dureroase momentele în care încep să se întoarcă senza iile îș ș țacel membru. (hiar dacă este dureros, trebuie să treci prin asta dacă dore ti să te re-conectezi cu mâna sau cș piciorul tău, ca păr i care î i sunt utile.ț ț

2


3/8

Până când depă e ti amor eala din tine i ascul i povestea copilului, a a cum a fost e$perimentată de sinelș ș ț ș ț șadevărat, e ti ca mâna sau piciorul amor it. &esursele tale, varietatea i profunzimea sentimentelor tale, sunș ț șamor ite i indisponibile.ț ș

Este important de tiut că în interiorul amor elii nu este doar durere / acolo sunt, de asemenea, i bucuria taș ț șenergia ta de via ă, entuziasmul tău. Pe măsură ce descoperi povestea copilului, nu e$perimentezi doar emo iilț ț puternice care reflectă vremuri vitrege, ci accesezi i energia nelimitată i vigoarea sinelui tău adevărat.ș ș

Procesul de descoperire a sinelui tău adevărat i lăsarea în urmă a mecanismelor protectoare ale sinelui fals îș permit să revendici totalitatea fiin ei tale,ț tot ceea ce e ti tu ș . (reezi, în prezent, o e$perien ă a sinelui care estțgeneratoare de putere i integrată.ș

Pe măsură ce ascul i povestea copilului, e$istă momente de disconfort. E$istă, de asemenea, momentțemo ionante de intimitate profundă, în care înve i să te iube ti necondi ionat, acceptând i îmbră i ând întreguț ț ș ț ș ț șaspect al umanită ii tale.ț

Povestea pe care o are de spus copilul poate con ine adevăruri inconfortabile. %ul i copii au învă at să transformț ț ț

frica în cura!, sau teroarea i confuzia în depresie, pentru că sentimentele lor adevărate ar fi creat i mai mult abuș și suferin ă. nii dintre noi am devenit seducători, manifestându-ne se$ual ca adolescen i, re-creând astfel abuzuș ț țse$ual nerecunoscut.

#stfel de sentimente rămân sub suprafa a con tientizării i adesea devin baza comportamentelor autoț ș șdistrugătoare.

0ânde te-te, pentru un moment, la sentimentele pe care se poate să le fi cărat cu tine din adolescen ă, i care încș ț șmai au puterea de a te face să te sim i ru inată. maginându- i acea adolescentă, ce sim i acum fa ă de ea1 (ț ș ț ț țgânde ti despre comportamentul acelei tinere din pozi ia ta de adult1 2ei descoperi că este u or să manifeș ț ș șafec iune sau spri!in pentru această parte din tine1ț

Disocierea terapeutică

" parte importantă în a învă a să ascul i copilul din tine este să creezi o +disociere terapeutică+. #sta înseamnă cț țtu / fiind adultul care e ti astăzi / a!ungi să cuno ti copilul ca pe o parte separată din tine. (opilul a fost singuș ș pentru prea mult timp. El are nevoie de o rela ie cu un adult demn de încredere i pe care se poate baza - i meritț ș șaceastă rela ie.ț Tu e ti acel adult.ș

Poate e ti unul dintre oamenii suficient de noroco i care se e$perimentează pe sine ca adul i în cea mai mare partș ș ța timpului. Doar ocazional descoperi că te sim i mică, incompetentă sau nea!utorată într-o lume care pare deodatț

prea mare. %ult mai adesea, copiii adul i din familii disfunc ionale se luptă încontinuu cu sentimentul că sunț țvulnerabili, supu i riscurilor, sau cople i i. Este ca i cum ceva se întâmplă i +schimbi viteza+ subit, trecând întrș ș ț ș șo stare mentală de copil.

De e$emplu, poate că lucrurile merg bine la serviciu i te sim i bine cu ceea ce faci. #poi, într-o interac iune cș ț țeful sau cu un coleg, descoperi că te sim i deodată an$ioasă, deprimată sau furioasă. Este ca i cum ai fi schimbaș ț ș

canalul la televizor i ai accesat un program cu totul nou. #tunci când se întâmplă asta, cel mai adesea ai trecut dș

3


4/8

la partea-adult la partea-copil. e poate ca gândirea ta să fi trecut la termeni de +alb i negru+ sau +ori, ori+, carșî i limitează gama op iunilor de reac ie. )reci pe pilor automat i reac ionezi din pozi ia i sentimentele copilului.ț ț ț ș ț ț ș

'n astfel de momente, acolo este un copil care se pomene te deodată în bătaia pu tii i care are nevoie cu disperarș ș șde alinare i confort din partea unui adult. Dacă stai să te gânde ti un moment la asta, î i po i da seama cât dș ș ț țfolositor ar fi să fii capabilă să treci înapoi la sinele tău adult i să lini te ti acel copil speriat.ș ș ș

0ânde te-te cât de în siguran ă s-ar sim i copilul dacă s-ar putea baza pe tine să iei frâiele în mână i să gestionezș ț ț șsitua ia cu competen ă / un adult care poate să-l lini tească pe copil i căruia îi pasă de el.ț ț ș ș

”Omul Februarie”

%ilton Eric3son este creatorul hipnozei Eric3soniene, metodă ce a primit multă aten ie în cadrul comunităț ț psihoterapeutice în ultimii ani. #ceastă abordare promovează respectul pentru bogă ia i pentru poten ialuț ș țvindecător al incon tientului.ș

na dintre cele mai creative tehnici ale lui Eric3son se nume te +"mul Februarie+. #ceastă tehnică demonstreazșfle$ibilitatea înnăscută i bogă ia de resurse a incon tientului.ș ț ș

(u mul i ani în urmă, Eric3son a căpătat o reputa ie cum că ar face minuni în cazul problemelor dificile i mulț ț șoameni veneau să îl consulte. *a un moment dat, so ia unui coleg l-a rugat să o a!ute. Era gravidă i era îngri!oratț șcă nu va fi un părinte bun. ' i petrecuse copilăria într-un cămin în care principala ei interac iune fusese cu ș țmătu ă, fată bătrână. %ama ei +nu avusese niciodată timp pentru ea+, iar tatăl era prea absorbit cu afacerile lui. (șrezultat, ea î i petrecuse o mare parte din timp de una singură. # crescut sim ind că nu era importantă pentrș ț părin ii ei i acum era îngri!orată că copilăria ei nefericită îi va afecta capacitatea de a fi gri!ulie cu propriul copilț ș

Eric3son i-a indus o transă profundă i i-a sugerat o regresie în timp, când era mică, într-un moment foarte speciașdin luna Februarie. #cel moment special era ziua ei de na tere i, în timp ce era în transă, Eric3son a +vizitat-oș ș

ca un vechi prieten al tatălui ei. El i-a făcut multe +vizite+ în timpul transelor, rela ionând cu ea de-a lungul aniloțcopilăriei, la vârste diferite, întotdeauna intrând în transa ei ca acela i prieten, ca cineva căruia îi păsa foarte mușde ea. Eric3son a devenit o persoană cu care femeia putea vorbi despre fricile ei, despre curiozită ile ei i desprț șalte lucruri care erau interesante i importante pentru un copil.ș

'n esen ă, lucrul hipnotic al lui Eric3son cu această femeie a creat noi amintiri în istoricul ei psihologic. #cestețerau amintiri care nu e$istaseră înainte. (um a fost posibil a a ceva1 Este posibil pentru că minteșe$perimentează evenimente imaginate ca i cum ar fiș reale. #mbele produc +amintiri+ din care ne putem inspiri putem învă a. #ceastă capacitate a min ii este aceea care promovează efectele puternice care sunt posibile îș ț ț

cazul e$erci iilor de vizualizare i de hipnoză.ț ș

După ce Eric3son a pătruns în lumea incon tientă a acestei femei i a împărtă it cu ea e$perien e în timpul transeș ș ș țea a fost influen ată de aceste amintiri incon tiente noi, ca i cum ele s-ar fi întâmplat cu adevărat. Diț ș șinterac iunea cu +prietenul+ tatălui ei, a învă at cum se sim ea ca altcuiva să îi pese de tine, cum era atunci cânț ț țe$perien ele i gândurile ei erau considerate importante.ț ș

'n e$perien ele ei de transă cu Eric3son, femeia a interiorizat un set de răspunsuri care au devenit bazțrăspunsurilor sale incon tiente pozitive fa ă de propriul ei copil.ș ț

4


5/8

A deveni propriul tău ”Om Februarie”

#tunci când, prin intermediul abordării hipnozei Eric3soniene, devii propriul tău +"m Februarie+, po i pătrundțîn propriul istoric psihologic i po i deveni o prezen ă sus inătoare, care nu e$ista acolo înainte. E$plorând aceastș ț ț țabordare vei avea ocazia de a descoperi moduri în care po i avea gri!ă de copilul vulnerabil din tine.ț

'n cadrul acestui proces, nu este un lucru neobi nuit să ai sentimente ambivalente, sau chiar de aversiune, legatș

de asumarea responsabilită ii pentru copil. nii oameni resping ideea căț ei trebuie să acorde îngri!irea pe care căutaseră la al ii. ' i doresc mai degrabă ceea ce copilul nu a avut4 spri!in de la cineva din afară / de la altcinevaț șEste o reac ie de în eles i un el de în eles. Problema este că acest lucru nu func ionează în rela iile adulteț ț ș ț ț ț țindiferent de cât de mult încercăm, indiferent de cât de mul i oameni încercăm să +recrutăm+.ț

0ânde te-te pu in la momente în care poate că ai încercat să faci pe altcineva să aibă gri!ă de tine, sau să tș țspri!ine emo ional i material, în feluri în care întotdeauna i-ai imaginat că ar trebui să o facă un părinte bun. (âț ș țde reu ite au fost eforturile tale1 #i sfâr it prin a primi lucrurile pe care credeai că i le dore ti1ș ș ț ș

nevitabil, atunci când e$istă preten ia ca al ii să aibă gri!ă de tine, sau să te facă să te sim i importantă saț ț ț

fericită, vei fi dezamăgită. (eilal i obosesc din cauza preten iilor constante, trec la o altă etapă a vie ii lor, în carț ț țnu mai au aceea i cantitate de timp pe care să o dedice nevoilor tale / sau chiar pot muri. De asemenea, se poatșîntâmpla ca în timp micile dezamăgiri să crească, pe măsură ce oamenii e uează în a se ridica la înăl imeș ța teptărilor i preten iilor tale. Poate că devii atât de dezamăgită de incapacitatea lor de a satisface niveluș ș țnevoilor pe care le sim i înlăuntrul tău, încât treci la altcineva, căutând încontinuu să ob ii ceea ce copilul nu ț ț primit niciodată.

neori ne căsătorim i avem un sentiment de u urare, spunându-ne nouă în ine în secret4 + #culș ș ș el poate să aibgri!ă de mine, acum el poate câ tiga destui bani ca să mă simt în siguran ă+. De ce surpriză avem parte atuncș țcând descoperim că lucrurile nu stau a a5 neori se întâmplă să divor ăm i, din nou singure, descoperim cș ț ș

siguran a oferită de o altă persoană este, în cel mai bun caz, doar o fragilă tentativă. 'n cele din urmă, ne avemțdoar pe noi în ine pentru a ne oferi spri!in i confort în acel loc adânc dinlăuntrul nostru, unde nevoia este atât dș șmare. Este important să avem oameni semnificativi în vie ile noastre, dar trebuie să începem cuț cea maimportantă rela ie din toate4 rela ia pe care o avem cu noi în ine.ț ț ș

Întâlnirea cu copilul interior

(el mai bine este să începem cu începutul, cu o prezentare între adultul din prezent i copilul din tine. Poate că îșacest moment î i spui ie însă i că îl cuno ti de!a pe copil / poate mult prea bine pentru gustul tău5ț ț ț ș

Poate că ai mai lucrat cu copilul interior înainte, sau poate că e ti mai mult decât familiară cu reac iile pe care lș ț

e$perimentezi când schimbi +canalul+ iș devii copilul. Poate că e ti unul din acei oameni care i-ar dori pur ș ș simplu să dea la o parte copilul pentru totdeauna i să uite de toate astea. "ricare ar fi răspunsul tău la ideea de școntacta copilul din tine, este util să- i dai voie să e$perimentezi ceea ce urmează ca i cum ar fi prima oară.ț ș

5


6/8

Descrierea unui caz:

Prima întâlnire a Anei cu copilul interior ilustrează cât de valoros este să- i dai voie să fii surprinsă - i săț șaccep i – de orice se ive te atunci când întâlne ti copilul interior. Atunci când Ana a intrat în transă, erț ș șconvinsă că ea i feti a din interior aveau deja o rela ie bazată pe încredere i iubire. În timpul transei, s-ș ț ț șdescoperit pe nea teptate împreună cu copilul ca bebelu . Nu se mai conectase niciodată înainte la acest aspecș șal propriei persoane. e a surprins-o a fost sentimentul adânc de disconfort pe care l-a avut atunci când ineț bebelu ul în bra e. Nu i-a plăcut sentimentul că era responsabilă pentru o fiin ă atât de mică i neajutorată.ș ț ț ș

!upă câteva momente, i s-a su"erat că sentimentul de disconfort poate reflecta felul în care s-a sim it mama eiț atunci când Ana s-a născut. Aproape imediat Ana a început să plân"ă. A descris o dorin ă profundă de a fi luatăț în bra e de mama ei, lucru care nu se întâmplase prea des atunci când era mică. Alături de această dorin ă, aț ț sim it de asemenea în ea însă i, ca adult, disconfortul intens al mamei ei în rolul de în"rijitor.ț ș

#eac ia ne"ativă a Anei fa ă de bebelu i-a permis să acceseze o e$perien ă internă care întotdeauna rămăsesț ț ș ț incon tientă, dar care operase în toate rela iile ei. Adesea se sim ea teribil de neajutorată i se retră"ea atuncș ț ț șdin rela ie, având convin"erea că cealaltă persoană o va dezamă"i. !e îndată ce a putut sim i felul în care mamț ț

ei a părut a fi cople ită de dependen a bebelu ului fa ă de ea i de nevoile continue ale acestuia, a putut dș ț ș ț șasemenea să recunoască suferin a profundă, confuzia i nevoia neîmplinită pe care le-a sim it ca bebeluț ș ț ș Această recunoa tere i-a permis Anei să dezvolte sentimente puternice de iubire i de sprijin fa ă de acel bebeluș ș ț mic i neajutorat. %a a fost capabilă să întâmpine nevoia bebelu ului cu căldură i cu afec iune.ș ș ș ț

A deveni un adult sus inătorț

Procesul de cunoa tere a copilului interior prin intermediul hipnozei se concentrează asupra unui el principaș țacela de a-i oferi copilului acces la un adult sus inător, care este empatic i de încredere. # a cum s-a văzut diț ș șe$perien a #nei, este important să se acorde aten ie oricăror sentimenteț ț negative care pot apărea. #tunci cân

devii con tientă de aceste sentimente po i asculta mai profund povestea copilului i po i afla felul în care cei carș ț ș țte îngri!eau se sim eau pe dinăuntru i răspundeau non-verbal.ț ș

e poate să descoperi, pe nea teptate, că nu- i place copilul tău interior, sau că sim i o dorin ă de a-l pedepsi. ș ț ț ț poate să descoperi că vrei să te retragi de la contactul cu el. #desea, reac iile negative fa ă de copilul interior viț țca o adevărată surpriză, ceva despre care habar nu aveai până în momentul în care e$perimentezi copilul în transă'ntotdeauna, astfel de reac ii reprezintă informa ie care este cea mai folositoare de adus în con tientizare, pentrț ț șcă ele sunt reac ii pe care le asimilăm de la adul ii care ne îngri!esc i le interiorizăm ca fiind reac ii ale noastreț ț ș țDacă ai fost abuzată i umilită atunci când erai copil este posibil, ca adult, să reac ionezi fa ă de tine însă i i faș ț ț ț ș țde al ii în acelea i moduri. (ei mai mul i dintre noi avem incon tient, fără să realizăm, sentimente negative fa ă dț ș ț ș ț

noi în ine, pe care le putem con tientiza pe măsură ce dezvoltăm o rela ie cu copilul interior.ș ș ț

#!ungând să cuno ti copilul, este posibil să fii surprinsă de cât de diferite sunt reac iile tale la diferite etape diș țdezvoltarea lui. #desea, oamenii descoperă că nu întâmpină greută i în a iubi i a avea gri!ă de copilul interior la ț șvârstă mică. )otu i, cunoscând copilul la o vârstă mai mare, uneori devine din ce în ce mai greu să fie cu adevărașiubitori. De fapt, unii oameni descoperă că este greu chiar i să leș placă de copilul interior, pe măsură ce vârstacestuia cre te.ș

6


7/8

&im a avut o astfel de e$perien ă. %l iubea bebelu ul i copilul mic din el însu i. Îi făcea plăcere să se joace cuț ș ș șbăie elul care abia învă a să mear"ă. !ar, pe măsură ce a început să-l cunoască pe băie elul interior ajuns lț ț ț vârsta de '' ani, plăcerea a început să dispară. !e fapt, nu îi plăcea de loc de băiatul pe care începea să-cunoască. (a această vârsta, stima de sine se dusese la fund) corpul lui arăta de irat, se sim ea ciudat i era plinș ț șde co uri. A fost "reu pentru &im să- i ima"ineze că va veni vreodată o zi în care va sim i ceva pozitiv pentru aceș ș ț băiat. *ândea despre băiat că este patetic, smiorcăit i un adevărat ratat. +ni ial, vroia pur i simplu să-l lase îș ț ș

plata !omnului pe acel băiat, să-l i"nore, sperând că această parte din el însu i va dispărea pur i simpluș șotu i, &im s-a for at să continue să rela ioneze cu băiatul. Pe măsură ce făcea asta, i-a amintit despre batjocurș ț ț șcrudă din partea cole"ilor. A intrat în contact cu suferin a de a avea '' ani i de a fi e$clus de către ceilal i copiț ș ț A descoperit că învă ase să se respin"ă pe sine, întocmai cum îl respin"eau ei. #ealizând toate aceste lucruri, aț început să-l e$perimenteze în mod diferit pe tânărul &im. -a pomenit oferindu-i băiatului o mul ime de reac iț ț pozitive, pline de iubire. Acum putea tolera suferin a băiatului, pentru căț o privise în fa ăț .

# intra în contact cu sentimentele negative fa ă de copilul interior este o modalitate puternică de a înainta către țte iubi pe tine. (onectându-te cu acest fel de sentimente deschizi u a către a- i aminti cum a fost pentru acel copiș ț"dată ce sim i lucrurile din perspectiva copilului, este aproape imposibil să continui să fii rea cu tine însă i. Estț țfoarte greu să nu fii empatic cu cineva a cărui suferin ă ai e$perimentat-o. De îndată ce nu î i mai este teamă dț țvulnerabilitatea copilului, te po i deschide către apropierea i iubirea pe care tu i copilul le-a i meritaț ș ș țîntotdeauna.

" altă e$perien ă importantă poate avea loc atunci când copiluluiț nu-i place de tine i nu vrea să aibă nimic de șface cu tine. #ici pot e$ista probleme cu încrederea. e poate ca acest copil să fi fost abuzat i să fi învă at să nș țaibă încredere niciodată într-un adult. #ceasta este informa ie importantă6 copilul interior va fi încura!at sț păstreze o distan ă de siguran ă până când adultul dovede te că este demn de încredere. #r fi un lucru nebunesc sț ț șîi ceri copilului interior al unui supravie uitor al abuzurilor să ignore toată acea învă are reală de care a avut partț ți să aibă pur i simplu încredere. E$perien a acelui copil trebuie respectată.ș ș ț

De asemenea, oamenii uneori descoperă că au mintea goală atunci când merg în interiorul lor pentru a se întâlncu copilul. Dacă i se întâmplă acest lucru, acceptă-l. #du- i aminte de vidul creativ. #minte te- i ie însă i cț ț ș ț ț ț pentru moment ai pătruns în acel vid i că incon tientul tău încă se hotără te ce con tientizare a copilului interioș ș ș șsă- i ofere.ț

De asemenea, e$istă copilul interior care este nerăbdător i pregătit să fie inut în bra e, să fie alinat i lini tiș ț ț ș ș#desea, atunci când oamenii se întâlnesc pentru prima oară cu copilul interior, apar lacrimi de recunoa tere i dș ștriste e, dar i de bucurie i de u urare. "ricare ar fi e$perien a ta, acceptă tot ce apare. )otul este informa iț ș ș ș ț ț

importantă de avut la dispozi ie în procesul de re-creare a sinelui tău.ț

Aspecte ale copilului interior

E$istă multe aspecte ale copilului interior din fiecare din noi. *a fiecare vârstă, copilul reprezintă o etapă diferitde învă are, de e$perien ă i de dezvoltare a sentimentului de sine. nele din aceste etape pot fi caracterizate dț ț șsentimente care sunt pozitive. #ltele pot fi caracterizate de e$perien e care i-au rănit sentimentul de sine.ț ț Toatsunt valabile. )oate !oacă un rol în totalitatea a cine e ti acum i în felul în care e$perimentezi lumea.ș ș

7


8/8

#cceptă i îmbră i ează copilul interior rănit i precaut cu acela i entuziasm i dedicare cu care îl accep i ș ț ș ș ș ș țîmbră i ezi pe cel care este !ucău i iubitor.ț ș ș ș

Este de o importan ă crucială să fiiț observatorul pove tii copilului. Este foarte important să faci asta diș perspectiva adultului. (opilul a fost de!a prea mult timp singur. De i va fi nevoie de ceva practică până veșe$perimenta clar diferen a dintre sinele tău adult i copilul interior, odată ce vei putea face asta, vei fi profunț școn tientă de beneficii.ș

Este profund vindecător să sim i ce simte copilul i să e$perimentezi tu însă i aceste sentimente, păstrându- i îț ș ț țacela i timp starea de +observator+ din perspectiva de adult. #tunci po i decide, ca adult, ce are nevoie copilul ș ț șvei fi capabilă să-i oferi.

#minte te- i, dacă sim i confuzie sau an$ietate legate de ce are nevoie copilul de la tine, cheamă sinele tău viitoș ț țsă te a!ute. De asemenea, întreabă-te cum ai reac iona fa ă de acest copil dacă ar fi al altcuiva. 'n acest fel, veț țob ine un răspuns care este posibil să fie mai limpede, fără sentimente contradictorii pe care le-ai putea avea faț țde copilul interior.

u este nevoie să mai plângi singură niciodată. Dezvoltând o rela ie continuă cu copilul interior, e ti con tientă dț ș șsentimentele sale. Dacă te sim i supărată, furioasă sau deprimată, tii că tot ce trebuie să faci este să cau i îț ș ținterior i să găse ti copilul din tine. De obicei,ș ș copilul este acela care se simte supărat, furios sau deprima#tunci când e ti capabilă să găse ti copilul tău interior i să recuno ti ceea ce simte, lucrurile încep să se u urezeș ș ș ș ș(opilul tie că nu mai este singur. El î i recunoa te prezen a ca pe un semn că cineva va avea gri!ă de el, că totuș ț ș țva fi bine.

8

Documents

VI Copilul interior. Recuperarea sinelui.docx