164
VIATA $1 OPERA POETULUI PUBLIUS VERGILIUS M 0 VOLUM COMEMORATIV P U 13 L I C A T DE REVISTA CLASIC A.

Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Documentar

Citation preview

Page 1: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

VIATA $1 OPERA POETULUI

PUBLIUS VERGILIUSM 0VOLUM COMEMORATIV

P U 13 L I C A T DE

REVISTA CLASIC A.

Page 2: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

V E R G ! LIUS

Page 3: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

Tipografia Bucovina I. E. Toroutiu, Bucuresti IIIStr. Gr. Alexandrescu 4. tel. aut. 210X43.

Page 4: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

STLIDII :

N. lorga :

D. Evolceanu :

I. Valaori:

I. Valaori :

D. Burileanu :

C. Papacostea :

G. Popa-Lisseanu :

T. A. Naum :

I. I. Bujor :

M. G. Nicolau :

N. I. Herescu :

TRADUCERI :

T. A. Naum :

V. Al. Georgescu :

N. I. Herescu :

George Murnu :

CUPRINSUL

Originalitatea lui Virgiliu

Vergiliu §i Dante .

Lectura Eneidei .

De formis tulerunt,

apud Vergilium

P a g.

. 13

. 25

. 45

miscuerunt et steterunt

Compunerea §i publicarea Eneidei

Specificul roman in Georgice

Comentariul lui Donatus

Vergiliu qi Teocrit .

Tehnica versului la Vergilius .

Un aspect al conceptiunei destinului in Eneida .

Isvoarele viecii lui Vergilius . . . . .

Varsta de our (Bucolice, 4) . . .

Orfeu qi Euridice (Georgice, IV, 467-452) .

Preludiul Eneidei (Eneida, I, 1-124) . .

Nisus §i Eurial (Eneida, IX, 176-450) . .

53

57

66

77

90

102

106

111

129

131

133

137

.

Page 5: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

DARI DE SEAMA :

P a g.

D. M. Pippidi : Jerome Carcopino, Le mystere de la IV-eme

eglogue . . . . 146

V. Al. Georgescu : Vergil von Walter Wili . . 151

Bibliografie romaneasca . 157

Page 6: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

SOMMAIRE

tTUDES :

N. lorga L'Originalite de Virgile . .

professeur a l'Universite de discours a !Academie RoumaineBucarest, membre de l'A-

cademie Roumaine

D. Evolceanu Virgile et Danteprofesseur a l'Universite

de Bucarest

Pat.. 13

25

I. Valaori La lecture de l'Eneide . 45professeur a l'Universite

de Bucarest

I. Valaori De formis tulereunt, miscuerunt et tuleruntprofesseur a l'Universite apud Vergilium 53

de Bucarest

D. Burileanu La composition et la publication de l'Eneide 57professeur a l'Universite

de Bucarest

C. Papacostea Le specifique romain dans les Georgiques . . 66professcur a l'Universite

de lassy

G. Popa-Lisseanu Le commentaire de Donatus . . 77professeur au Lycee Lazar

de Bucarest

T. A. Naum Virgile et Theocriteprofesseur a l'Universita

de Cluj

. 90

.

Page 7: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

P a g.

I. I. Bujor La technique du vers de Virgile . . 102professcur, inspecteur

general

M. G. Nicolau Un aspect de la conception du destin dansEleve diplome de rEcole l'Eneide . . . 106des Hautes Etudes de Paris.

N. 1. Herescu Les sources de la vie de Virgile . . 111docteur es lettres, assistanta l'Universite de Bucarcst

TRADUCTIONS :

T. A. Naum L'age d'or (Bucoliques, 4) . . . 129

V. Al. Georgescu Orphee et Eurydice (Georgiques, IV, 467-452) . . . . . . . . 131

N. 1. Herescu Prelude de 1'Eneide (I, 1-124) . . 133

George Murnu Nisus et Euryale (Eneide, IX, 176-450) . 137professeur a l'Universite deBucaresf, membre de l'Aca-

clemic roumaine

COMPTES RENDUS :

D. M. Pippidi Jerome Carcopino 146

V. Al. Georgescu Vergil von wafter Wili, verlag C. H. Beck.Munchen . . . . . . . 151

Bibliographie Roumaine de Virgile . 157

. .

.

.

Page 8: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

PUBLIO VERGILIO MARONI

SACRUM

Page 9: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

Volumul de fats este tiparit de comitetul de conducere al Re-vistei Clasice, compus din d-nii : D. EvoLcEANu, pre§edintelecomitetului, GH. ALEXANDRESCU, D. BURILEANU, I. M. MARI-NESCU, GEORGE MURNU, T. A. NAUM, CEZAR PAPACOSTEA, GH.

POPA-LISSEANU, I. VALAORI, membri.N. I. HERESCU, secretar al comitetului §i director al Revistei.

Comitetul a avut sprijinul d-lor : N. COSTACHESCU, MinistrulInstructiunei, I. Lucosimw, Subsecretar de stat, §i T. ALESSIANU,Administratorul Casei ScoaIelor, care i-au pus la dispozitie oparte din sumele necesare tiparirei,

Page 10: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf
Page 11: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

ORIGINALITATEA LUI VIRGILIUComunicare comemoratival facuta in §edinta Academiei Romane

de la 24 Maiu 1930

Intr'un timp cand internationalismul dorit §i cultivat de frica unui raz-boiu se presinta adese on in formele cele mai antipatice, e o bucurie sa sevada ca toate natiile, reverente fats de senina §i solida, marmoreana cultureclasica latina, se unesc pentru a serbatori, fiecare dupa gustul §i dupa amin-tirile ei, pe cantaretul campiilor §i gloriilor romane, pe Virgiliu.

La not aceasta comemoratie poate sa aiba intro masura mai maredecat la alte popoare un caracter legat de ceia ce simlim. Cad, cu toateamestecurile, pe care nu le tagaduim, dar santem nespus de mandri ca, inciuda lor, am pastrat in limbs ca §i in gand, in atatea obiceiuri, faptura ro-mans, avem faptura de terani §i de osta§i romani.

Dar Virgiliu a scris inainte de toate pentru aceste doua elemente alevremii sale : plugarul §i luptatorul.

Privit astfel, in legatura cu toate realitatile nationale din vremea sa§i cu tot ceia ce aceste realitati au putut sa devie dupa dansul; poetul delanga Mantova poate sa apara oarecum, dupa atata ce s'a scris despre dan-sul, §i intr'o lumina noua.

Mi se va ierta aceasta incercare mie care, §i istoric, de curand, alantichitatii romane, am poate §i departatul titlu de a fi fost menit presintariichiar a literaturilor acelui timp, sarcina ix care am cutezat s'o schimb pentrualta mai larga §i mai grea. Dar ea nu m'a facut sa uit lecturile latine in caremi-am format tinereca, §i ma simt de aceasta §i acum.

I

Virgiliu din Georgice §i din Eneida n'a inceput cu figura lui definitive.El a fost indreptat spre aceasta misiune §i s'a format pe incetuf, supt in-

Page 12: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

N. IORGA 14

flue* straine, pentru dansa, fara a parasi insa notele adanc romane,popular romane ale spiritului sau.

Tanarul teran", as zice mai bine, pe romaneste, razes", a fostintaiu, cum era firesc pentru temperamentul sau bland, un cucerit de cetirilesale grecesti, un inteligent copist al lui Teocrit, Bion si Moschos. De acoloEclogele, Bucolicele lui, grecesti in nume ca si in spirit.

Ele Taman in marea opera a poetului. Dar nu pentru nomenclatura deimprumut, nu pentru moravurile de imitatie, care pe noi ne desgusta pentrusentimentalitatea tardiva, voita, care a trebuit sa inlocuiasca un vechiu sen-timent instinctiv, Virgiliu a fost in adevar pentru bucolicii Siciliei eleniceceeace Deli lle, Gessner si Florian au fost pentru idila virgiliana ceeaceRousseau din Confesiuni" a fost pentru Fericitul Augustin. Rafinatii Romei1-au putut aprecia, precum rafinatii nostri dupa ceeace cred ei ultima modsa Parisului aplauda mice violenta de stil modernists.

Dar cantaretul lui Tityrus si al lui Menalchas, pastori de capre ne-existenti in Sudul italian, de voinica transhumanta in grupe, a vrut un lucru,pe care 1-a realizat, si aceasta-i face valoarea. A vrut ceeace la noi voia unlenachica Vacarescu si un Conachi, cand imitau in romaneste pe Metastasio9i pe Atanasie Cristopulo: sa arate Ca si in limba Latina, care nu se incer-case in dulcegariile la sunet de fluier, se poate face ca si in limba celei maiglorioase literaturi.

II

Dar ocrotitorii, cei cari incunjurau pe tanarul Octavian biruitor acumasupra lui Antoniu si impaciuitor al ordinii romane, in cetate si afara, 1-aurechemat la o datorie nationala si de Stat. Ei i-au pus inainte nevoia de areface moral o natie tulburata de discordii civile, de a da claselor de sus,rechemate la tard, si nu numai la vilele servite de sclavi, ci la adevaratavials teraneasca romans, de oameni liberi, ostasi neobosici ai campului, osocietate atrasa de viata placuta a unei metropole mancate moral de obi-ceiuri straine. De aici aparenta asa de romans, cu toate modele pe carede sigur le-a avut, cu tot titlul grecesc pe care-I poarta cu toata impodo-birea mitologica ,luata de Greci, de care se serveste pe alocuri, a Geor-gicelor.

Ea traieste prin netagaduitul spirit practic al micului mosier de pe

Page 13: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

15 -1- ORIGINALITATEA LUI VIRGILIU

Mincio, in lupta cu centurionii cari-si faceau platite pe pamant strain serviciile politice.

0 adevarata, carte de invatatura, cu care se poate lucra, ca aceleape care le cerea si Romanilor din Ardeal, in secolul al XVIII-lea, guver-nul iosefin al Austriei.

Inca din dialogurile siciliene se putea simti cat de obisnuit era copiluldela tar& cu infatisarea lucrurilor de care in cei d'intai ani fusese necontenitincunjurat, maslinul palid" (pollens oliva), gingasa viorica" (mollis viola).crinii inalti", fagii lati in ramuri" (patula fagus), merele cu puf, pruneleca de ceara. Aspectele generale de natura, raurile ce curg intre vai pie-troase", cele de supt plopi si cele dintre papuri, padurile de frasini. Elsimte taina sfanta a tacutei inzerari ca si a racoroaselor zori:

Abia racoroasa plecase din cer umbra de noapte,Frigida vix coelo noctis decesserat umbra.

A urmarit cu ochii jocul porumbeilor, a zarit turturica de pe ulm 1-aoprit soparla din spini si urechile au cules cantecul strident, supt soarelenifocat, al greierilor din maracini:

Sole sub ardenti resonant arbusta cicadis.

A simtit placerea de a-si satura setea in izvoarele dare, de a se lasaprins de somn in pajiste:

Qua le sopor fessis in gramine, quale per aestumDu lcis aquae saliente sitim restinguere rivo.

Si acolo, in ciuda modelului siracusan" pe care vrea sa-1 intreaca,1-a patruns un sentiment de care, chiar daca scenele funebre apar pe vaseadesea, clara Grecie vesela a ramas strains si pe care Roma 1-a mostenitdela Etruscii de provenienta asiatica, totdeauna cu gandul la cele din adan-curile pamatului: superstitia, sentimentul amenintator al altei lumi, grija dea o impaca prin acte de ritual ridicule si adanc importante. Daca dintrezeii Latiului el tie numai de Silvan, in schimb el crede nu se face a

Page 14: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

N. IORGA 16

crede in sensul stejarului trasnit, al cioarei de pe copac, al cantecelorcare scoboara luna din cer, al vrajilor care muta claile de grau, care rup§erpii in doua; el vorbeste de varcoleci si de stafii. El stie ce valoare poatesä alba cenusa zvarlita peste cap in ape.

Melodii rurale ii cants in urechi si se leaga in refrenuri:

Incipe magnalia mecum, mea tibia, versus,Ducite ab urbe domum mea carmina,

ducite Daphnim

Misiunea cea noua o va implini religios, intaiu sa ne inchinamzeilor", apoi disciplinat ca un ostas, care incelege lupta tinteste laglorie divina gloria ruris. In lupta cu o materie care ni se pare grea noua,specialisatii, dar nu era asa nici pentru poet, nici pentru cetitorii lui, vechigospodari ca dansul, el framanta, iarasi poesia continua a realitatilor cu-noscute.

Aspecte de natura aici: salciile sunand din galbuia frunza" (glaucasonantia fronde salicta), furtuna care cu imensa navala de ape" distrugesecerisurile, plansul de vant al pa'durilor si al termului:

Nunc nemora ingenti vento, nunc litora plangunt.

Un adanc element uman se arnesteca ve§nic in acest poem didacticcare e un manual de lupta, o carte de razboiu. Omul care se trudeste sibiruie, care se bucura si agoniseste. Dar si omul privit cu frateasca duiosiein ocupaciile lui umile. Dante va represinta cu mai multa bogatie, introlume mai crestineste simtitoare aceasta nota. Astfel carale pline ce se intorcseara la ele acasa, femeia care lucreaza cantand longum cantu solata la-borem fetele care noaptea lucreaza la panza, nocturna carpentespensa puellae. E bucuria intalnirii copiilor, cari se prind de gat ca sa fiesarutati: dulces pendunt circa oscula nati. ySi, alaturi, pans jalea pasa-rilor care, in padurile ce se taie, isi pierd canturile.

ySi aid e loc larg pentru superstitii: Vesta, zeii indigetes cer indepli-nirea unor rituri arhaice, nu ca divinitatile de imprumut. Ceres pretindesa i se dea, de copii, daruri de lapte miere; Bacchus grecul se castigalatineqte cu versuri de gluma cantate supt masti, care se pun si pe copaci.

si

si

si

si

si

Page 15: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

17 ORIGINALITATEA LUI VIRGILIU

Vremea se va prezice dupa porcii cari ieau in gura fanul, dupa strigatulcucuvaii, dupa al corbilor, dupa adunarea pasarilor pe camp. Si, cand vavorbi de moartea lui Cesar, poetul poporului, care a invatat dela Etruscitoate spaimele, va insira soarele inro§it, cainii obsceni", pasarile importune,vuietul Etnei, tremurul Alpilor, padurile vorbind din adancuri, animalelecu glas, pamantul ce craps, statuile care plang, rauri care se opresc si rauricare se revarsa, fantani pline de sange, stafii §i lupi pe drumuri, fulgere dinsenin si comete.

De tot pamantul Italiei ii e drag, si el saluta marea maica a granelor,terna lui Saturn", magna parens frugum, saturnia tellus. Va pomeni degradinarul asiatic, din Korykos, mutat in Calabria, si de nebunele lui iubite.Dar nici alte parti ale stapanirii romane nu-i raman nestiute. Va vorbi deRinul lene§ in §erpuire" si iata-1 ajuns nu s'a bagat de seams in destul

la inse§i locurile noastre.El §tie, intro vreme cand abia se imprastiase primejdia data, impo-

triva careia voise candva sa porneasca si Cesar, de Getii din tam lui Orfeude langa Ebru (IV, v. 463), dar mai ales de neamurile scitice" langaIstrul tulbure, miscandu-se in galbene nisipuri". Zapada e acolo recu-noastem Scitia Minors cantata de durerea exilatului Ovidiu ; cars stra-bat marea inghetata. Vinul se taie cu securea. Cerbi opriti de iarna seprind cu sarme. Oamenii se imbraca in cojoace si, pentru a se incalzi, bar-barii beau -yin si zama de sorbi (III, v. 104-5). Si stepa scitica, unde apri-gul (acer) Gelon, fugind in Rodope (sic), bea lapte de cal inchegat cusange, face parte din cunostintile aceluia care nu calatorise Inca.

Poetul e acum un om format, si gandul lui se inalta a§a de sus, pealocurea, ca al lui Lucretiu. Cu putere epics presinta el furia iubirii in na-tura intreaga, razboaiele in aier ale albinelor, zvonul for cand sant bolnave,asemenea cu austrul in paduri, cu apele marii in reflux, cu vuietul de foc alIadului. Moartea nu-1 sperie; numai omul se duce; neamul, casa, raman:

At genus immortale manet, multosque per annosStat fortuna domus et avi numerantur avorum.

Si, privind mestesugul albinelor, el nu-1 atribuie instinctului bietelorgaze, ci puterii divine care insufleteste si conduce toata lumea, caciDumne-zeu merge prin toate pamanturile si termurile de mare si in adancul lor; de

Page 16: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

N. IORGA 18

aici yin vite, turme, oameni, orice fel de fiare"; de aici vine viata §i se duceacolo, toata:

Nici mortii nu-i pe lume, ci vii zboara toate'N al stelelor numar §i se a§eaza in ceruri.

Esse apibus putem divinae mentes et haustusAethereos dixere: Deum namque ire per omnesTerras tractusque maris coelumque profundum.Quemque sibi tenues nascentem arcessere vitas,Scilicet huc reddi deinde ac resoluta referriOmnia: nec morti esse locum, sed viva volareSideris in numerum atque alto succedere diu (IV, 46).

III

Acestui om i s'a dat consiliul, greu de adus la indeplinire, al scrierii-lei Iliade latine dupa modelul etern al celeilalte.

Numai cat aceia nu era o opera politica; ea nu servia pe nimeni, nuinsemna biruinta nimanuia prin el insu§i §i spre insu§i a lui glorie. Nicizeii nu erau parteniti; fiecare se lupta la ceasul lui pentru cauza lui, pentrucaa§a, din luptele zeilor intre ei §i ale oamenilor supt ei, se tine lumea. Troiaa cazut; deci e vorba de caderea ei ,dar nicairi imaginatia patriotic ;', na-tional";" nu creiaza persoane, nu inventeaza lupte pentru a inalta un neam.

Altfel cu Virgiliu. El are o misiune oficiala, el trebuie prin poesie saridice Roma pans la inaltimea in timp §i in rang a luptelor care au datTroia Ahailor, sa-i puie pe Romani in rand cu ce era mai vechiu, mai nobil,mai frumos in omenire.

Pentru aceasta se cerea ca el sa scormoneasca in trecutul adevarat§i in cel legendar al Romei inse§i, al Italiei, sa descopere acolo zei locali,eroi indigeni, sa-i fad el acolo unde povestea tace. 0 epopee italics, latina.Dar el e §i omul tanarului" care a dat pacea lumii. Acesta e nepotul luiCesar. Si Cesar, Iuliii lui au o istorie de casa, o legends a gincii. Ea ducela Venus strabuna, la fiul ei Aeneas, venit, se chiama, din Troia. Ea umiliaItalia, dandu-i-o lui invinsa, ea instraina pe Romani de originea for ade-varata, aducandu-i pe vasele eroului fiu de zeita. Ce are a face?: Octaviana ordonat.

Page 17: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

19 ORIGINALITATEA LUI VIRGILIU

Iata-1 pe poet la lucru pentru epopeia la al carii cant al doispreze-celea 1-a oprit moartea, caci de sigur trebuia sa mearga mai departe decatmoartea lui Turnus. Pentru elaborarea subiectului ii trebuie o intreaga operade cercetare,

O face intaiu pentru Aeneas §i neamul lui, calatorind doi ani in RA-skit pentru aceasta. Cu lege din Iliada credem, si din izvoare poeticepierdute orice ar putea sa sustie legenda de care August are nevoie. Unsir de eroi se ridica in picioare, un haos de intamplari ii prind in mrejelehasardului calatoriilor luptelor. Prin Cartaginea Didonei se ajungea latruda grea marea jertfa de sine a cuceririi pamanturilor ausonice.

O face pe urma pentru a iscodi acel ceva italic de care simte nevoienu numai pentru a presinta al doilea element al glorioasei sintese, dar §ipentru a satisface patriotismul lui de Italian, care nu poate ceda nici ordi-nului oficial, nici ispitei literare a modelului. Va cauta astfel vechi nume,legende batrane, superstitii din acelea care-i in a§a de mult la inima, facanddintr'o creatiune arheologica una din bazele de capetenie ale poporului sau.

fiindca Iliada e discutie intre zei de o parte, si ciocnire intre oa-meni de alta, el se va supune acestui indemn, satisfacand de sigur pornireacontemporanilor sai pentru zgomotoasele actiuni razboinice, in care acelcare niciodata n'a purtat armele va fi amestecat cu informatiile capatate, cuamintiri personale de circ, dar scazand astfel valoarea eroilor sai stricandtoata frumusetea actiunilor pornite din singura initiative umana prin aceainterventie a zeilor care face din ei simple instrumente ale hotaritoarei in-terventii divine.

Pe aceasta cesatura unele lucruri vor putea sa pare oarecum nouain Eneida''.

Intaiu in eruditia de carte.E aici o incercare, reusita, din fericire nu prea des repetata, de a

introduce in latineste calificativele care desfac dintr'o data figura eroilorhomerici on aspectele naturii: mare velivolum, ingens Periphas, equorumagitator Achilles, armiger Automedon, Pallas armisona... Descrieri de locurivAzute se presinta dupA vechea reteta elenica: Leucada, Zante, Etna, Atlas.Descrieri de arme, de scuturi permit presintarea de parentese epice, adeseaprea lungi si care distrag. Publicul" voia insa, ca la luptele de circ, sA

§i,

§i

§i

§i

Page 18: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

N. IORGA 20

vadA care din atleti, vechiul Grec on tanarul, neexperimentatul Romanva invinge.

Lumea italics apare prin nume, cunoscute, desgropate atunci, imagi-nate. Zei: Ianus, zeul Tibrului, Ianua Ditis, Iuno Inferna, Nimfe: Iuturna,Camilla, Acca, Larina, Tulla, Tarpeia. Mon§tri: Cacus. Oameni: Pilumnus,Tarquitus, Lucagus, Camertus, Cupencus, Latinus, Faunus, Laureus, Ma-rica, Picus, Turnus, Ianus, Amata, Lavinia, Capys. Locuri arhaice: Aven-tinus, Ardea, Crustumeri, Agylla. Rituri sacre: Salienii saritori", cari, cucoroane de foi de plop pe frunte, cants, Lupercii.

Obiceiurile, sant amestecate oriunde e cu putinta. ySi aici cucuvaiacantand pe templu anunta nenorocirea. Sange curge din copacii fatidici. Darmai ales spiritul, prin aceasta absolut neelenic, e superstitios. Supt pamantulluptelor, cu mai mult meve§ug decat cuno§tinta presintate, in formule marmoreene, e lumea de dedesupt, a carii actiune se simte necontenit. Aeneascauta acolo pe parintele mort, care-i poate da sfaturi pand la care singuraminte omeneasca nu ajunge.

E o 'intreaga lume acolo, tot felul de oameni pentru tot felul de vieti,fiecare judecat in cumpana ne§ovaitoarei dreptati. Poetul e vadit impresio-nant, urmarit de ceeace infati§eaza. De aici reputatia lui de calauz in re,giunile vage ale umbrelor care-1 distinge in totevul mediu, facand din elduca e maestro pentru Dante. Pacat numai ca aici nu e un judet al celorvii, o intreaga istorie romans impartita in buni §i rai, in vrednici §i ne-vrednici, de un spirit liber, de o critics precum va fi a poetului florentin?Dar lui Virgiliu, om care asculta §i serve§te, a§a de putin Roman deci inmarele §i nobilul sens, aceasta nu-i e permis. Va introduce in treacat ceva,abia atins, din trecutul terii sale dupa primii regi, dupa eroii vechilor can-tece, Romul, Torquatus, dupa Scipioni §i Fabii, dupa Caton legiuitorul,dupa Catilina legat de stanca, asemenea cu Prometeu, §i chinuit de furii,lupta dela Actium, Antoniu venind din Orient cu egipteana sotie", Mar-cellus mort a§a de tartar, ducand cu el cele mai mari sperante manibusdate Oa plenis.

Ca scop celebrarea impacarilor definitive, a pacii viitorului fara mar-geni, cu arme numai pentru cei trufa§i", cu laurul iubirii pentru supu§i:

Tu regere imperio populos, Romane, memento

Parcere subiectis et debellare superbos.

Page 19: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

21 ORIGINALITATEA LUI VIRGILIU

Dincolo de Roma, lumea barbara-i apare vaga, confusa. Ce-i e maiclar, din cauza ultimelor primejdii, dar mai ales din aceia ca Orfeu e infundul vremilor cu lira lui, e rasa tracica. Un rege trac ucide pe Polidor;trei Traci, din fundul Miazanoptii", Boreae de gente suprema, cad despada lui Aeneas insu§i. Track Threissa, e §i Diana vanatoare. Ba chiarcocoarele Strymonului, strabatand vazduhul §i dand semne":

Strymoniae dant signa grues atque aethera tranant

amintesc vestitul vers al lui Dante, inspirat probabil de aid:

. . . i grii cantando it loro lai.

Este §i preotul trac cu haina lunga, Ciseu Tracul, calul trac pag, cupete albe, sagetile trace. Virgiliu cunoa§te geografia traca, apa Thermo-dontului, a Ebrului. *tie el, langa Driopi, de Agatirsii tatuati, picti Aga-thyrsi (IV, v. 461), de campiile GeV lor", getica area (III, v. 18). Evorba de razboiul ce ar fi sa li se faca:

Sive Getis inferre manu lacrimabile bellum (VII, v. 604).

Gelonii sant sagetatorii", sagittiferi, dar Dacii, insi§i Dacii, al carornume e dat cu aspiracia interesanta, Dahae, pentru Davae, dela dava,Daia (care nu e de sigur o schimbare din Odaia), sant nestapanitii", ludo-miti (VIII, v. 725, 728).

IV

Dar, data toate acestea s'ar duce, data lumea ar pierde gustul in-caierarilor in care sta om langa om, picior pe picior", a fronturilor cu scu-turile incremenite in mini", sau n'ar avea interes sa tie in cate feluri deo-sebite se poate strapunge §i faramica aproapele, ar ramanea din Virgiliudoua parti nemuritoare.

Una ca §i la Dante, §i la Petrarca apropierea cu tot ce da na-tura, simtul unitatii lucrurilor manifestat in comparatie §i descriere, carede sigur nu apartine lumii lui Homer initiatorul. Prietena lung tacuta, peramica silentia lunae, nesigura luna", cu lux maligna, Marea tremurand lavantul lin suet raza ei alba:

Page 20: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

N. IORGA 22

Aspirant aurae in noctem, nec candida cursusLuna negat: splendet tremula sub lumine pontus;

aripile negre ale noptii incunjurand, acoperind lumea:

Nox ruit et fuscis tellurem amplectitur alis,

fata Marii ro§ie de soare: rubescebat radiis mare.Dar ceeace tie §i recia el mai bine, in trasaturi eterne, e viata cam-

pului §i a padurii, uneori a Marii vecine, viata dumbravilor de vanatoare,cadrul Georgicelor", apoi apele revarsate, ursul care se prabu§e§te de-ecure; spice care se coc la score; focul aprins de ciobani care supt ochii]or impasibili mistuie padurea; taurul cu coarnele intinse spre omor; mistre-/Ill in 14 care scra§nind i§i smulge sagetile din came; calul care, manat depatima sau de sete, ciule§te urechile §i-§i scutura coama revarsata:

Arrectisque fremit cervicibus alteLuxurians, luduntque iubae per colla,

per armos ;

lupul care, hamesit, adulmeca hrana, pandind, noaptea, ud §i inghetat, stau-lul unde mieii zbiara supt paza mamei:

Ac veluti pleno lupus insidiatur ovili,Quum fremit ad caulas, ventos perpessus et imbresNocte super media; tuti sub matribus agniBelatum gerunt: ille asper et improbus iraSaevit in absentes,

on fugind, speriat de fapta-i, cand a mancat juncanul cel mare §i a ucispe pastor; §arpele ie§it la soare, on taiat in doua; pasarile ciripind suptstra§ina:

Matutinus volucrum sub culmine cantus;

zandunica ratacita prin porticele casei bogatului; §oimul rupand porumbul

Page 21: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

23 ORIGINALITATEA LW VIRGILIU

on luptand cu §arpele; lebedele albe in stol dupa hrana; albinele in ceta-tile de ceara" on pe crini strepit omnis mutmure campus ; neagraceata a furnicilor pe camp", it nigrum campis agmen.

Rana §i floarea taiata de fierul plugului on incovoiata de bataia ploiiit mi§ca:

Purpureus veluti quum flos succisus aratroLanguescit moriens lassove arato papavera colloDemisere caput, pluvia quum forte gravantur.

Pentru el §i sufletele sant ca foi ce cad, ca pasari ce pleaca.

De sigur Virgiliu e un Roman, un Roman de virtute: el crede ca.lumea nu e, cum o sozoate maretul Lucretiu, o alcatuire materials, ci un.spiritus movens, Ca mintea framanta materia":

Mens agitat molem et magno se corpore miscet,

ca dupa purificarea necesara sufletele vor trece apa Lethei catre eterna li-ni§te. Mora la lui e, in ciuda vremii care ne pande§te cu ceasul, neinlatu-rabil, al mortii, a intinde faima prin fapte", act al virtutr:

Stat sua cuique dies; breve et irreparabile tempusOmnibus est vitae, sed famam extendere factisHoc virtutis opus.

Dar in fond el e un sentimental, cel dintaiu sentimental, parintele tu-tuturor romanticilor cari von veni. Prin el sufletul omenesc cuteaza nu numaia simti, dar a spune ca simte, a se mandri de aceia ca poate simti. Aeneaspoate, ce e drept, sa ucida, rasbunator, pe cine se roaga, sa trimeata inmoarte pe frate dupa frate. Dar °data langa el a fost marea iubire a Di-donei, prima amoroasa", pans la smulgerea vietii parasite. Ea a iubitadanc pe Sicheu, dar vaduva tanara se leaga de nobilul strain cu o simprepe care n'au cunoscut-o Grecii, o mollis flamrna, care a inraurit sentimen-talitatea vremurilor. Rorie de pudoare, ea se va marturisi pritenos, precum,aprinsa la fats, Lavinia va vorbi de nunta ei. Pe§tera care-i cuprinde peamandoi li ascunde implinirea pasiunii: nimfele urla supt culme":

Page 22: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

N. IORGA 24

Summoque ulularunt sub vertice nymphae.

Cand el vrea sa piece §i ea nu -1 va revedea decat in adancurile paman-tului, §i moarta, tacuta, se va refugia langa intaiul sot, sotia de o clipsar dori macar mangaierea unui copil asemenea cu tatal, parvulus Aeneas.

Iubirea de frate, iubirea de tats Aeneas neputand suferi lacramileparintelui:

Nequeam lacrimas susferre parentis.

iubirea de mama rugamintea unui fiu care moare de a nu o lasasingura:

At tu, oro, solare inopem et succurre relictae,iubirea de fiu cum plange mama lui Aeneas pe cel care trebuia sa-ifie odihna batranetelor", sera requies! , iata movenirea pe careVirgiliu a lasat-o poetilor.

*

Si nu e adevarat poet mare decat acela care cre§te puterea de a simti.a neamului sau §i, prin el, a omenirii.

N. IORGA

Page 23: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

VERGILIU SI DANTE

Sant aproximativ 1964 de ani de cand Horatio, apreciind pe arnicasau animae dimidium Vergiliu, zice

molle atque facetum

Vergilio adnuerunt gaudentes rure Camenae Sat. 1, 10, 44.Horatiu nu cunostea de cat poezia bucolica a lui Vergiliu, poate si

ceva din Georgice. Aprecierea lui insa este absolut justa, chiar cand oaplicam intregei productii literate a poetului. Si inteadevar, el scriegratios, delicat si sentimental (molle), si mai scrie elegant si ingrijit (fa-cetum). Intelesul obicinuit al cuvantului facetus este spiritual", si acestinteles 1-ar putea avea, la rigoare, cuvantul si aici, caci cu toate ca Ver-giliu nu e poet hazliu si nici nu umbla dupa vorbe de spirit, cu toate a-cestea tot ce e plin de duh si de inteles, si e scurt si precis exprimat, s'arputea numi facetum.

Intelesul pe care cuvantul it are aici, in aceste versuri ale lui Horatiu,ni-1 cla Quinti]ian: Facetum quoque non tantum circa ridicula opinor con-sistere. Neque enim diceret Horatius facetum carminis genus natura con-cessum esse Vergilio. Decoris hanc magis et excultae cuiusdam elegantiaeappellationem puto. VI, 3, 19

asa dar facetus = impodobit, elegant si ingrijit.

Can,d cite*ti aceasta apreciere a lui Horatiu si to gandesti ca de1964 de ani nu s'a putut gasi o alts caracterizare mai justa si mai precisexprimata de cat aceasta, nu poci sa nu fii cuprins de oarecare melan-colie. Si inteadevar cam ce s'ar putea spune acuma, cn aceasta ocazie-sarbatoreasca? cam ce lucru mai nou si despre care sa nu fie oricine con-

&dos.

Page 24: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

D. EVOLCEANU 26

vies ca. in 1900 de ani a spus-o altcineva mai bine §i mai frumos de catoricare din noi? Numai doar euforia tinereasca de dupa razboiu 1 -ar maiputea iluziona pe cate unul ca a fa'cut asemenea isprava. Nu insa dinpricina unei atari euforii imi permit sa mai spun §i eu o data ce s'a maispus de atatea ori, ci numai ca sa ma supun obiceiului §i sa contribuiu §ieu la gloria celui sarbatorit. ySi acuma la subiect !

Vergiliu §i Dante ! Ace§tia sant, cum se §tie, cei doi mai mari poepai neamului latin. *i mai nici o asemanare intre dan§ii.

Cu toate acestea Dante e condus prin Infern §i Purgator de Vergiliu:

Oh ! se' tu quel Virgilio e quella fonteChe spande di parlar si largo fiume?Risposi lui con vergognosa fronte.O degli altri poeti onore e lumeVagliami 'I lungo studio e grande amoreChe m' han fatto cercar lo tuo volume.Tu se' lo mio maestro e '1 mio autore.Tu se' solo colui da cu' io tolsiLo bello stile the m' ha fatto onore Inferno I 82

Virgil e§ti tu ? Fantana e§ti, al cariiTorent, ii zisei cu ru§ine acumBogat pornit-a fluviul cuvanta.rii ?Tu marea facia 'n veci pe-al artei drumDeci fie-mi de ajutor iubirea vieySi studiul lung in dulcele-ti volum.Parinte-mi e§ti, maestru-mi e§ti tu mieTu singur e§ti acel ce-a dat o viataFrumosului meu stil ce-mi e mandrie.

O anima cortese mantovanaDi cui la fama ancor nel mondo duraE durera quanto '1 moto lontana...

Or muovi e con la tua parola ornata... Inferno H 58

I

Page 25: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

27 VERGILIU SI DANTE

Poete mantuan, a zis gentileAl carui nume 'n via lume-i viuSi viu va fi 'ntru toate-ale ei zile.

Ed io, rivolto al mar di tutto '1 senno VIII 7Ma 'ntorsei deci spre-acel ce §tie toate

Spre a se rezuma in urmatoarele cuvinte :

Tu ducat tu signore e tu maestro II 140Tu calauz, tu domn §i tu maestru.

A§a dar calauza, domnul §i maestrul celui mai mare poet al nea-mului latin din timpurile mai not a fost tocmai cel mai mare poet al anti-chitatii latine I Stranie potrivire !

Ce 1-a facut pe Dante sa-§i is asemenea calauza ?Intunecosul poet medieval intreprinde in vis o calatorie pe taramul

mortilor, §i anume prin toate cele trei grade ale doctrinei catolice: iad,purgator O. raiu. Poema sa insa nu e numai o halucinatie a fantaziei sale;ea e in acela§ timp o enciclopedie a tuturor cuno§tintelor, mai ales teolo-gice, din timpul sau.

Calatoria aceasta o facusera mai multi inainte de dansul, §i lascriitorii cei marl ai antichitatii o facusera Odiseu al lui Homer, Er, fiul luiArmenios din Republica" lui Platon §i Aeneas al lui Vergiliu.

Daca citea Dante cu uprinta pe Homer §i pe Platon, e o intre-bare; Vergiliu insa i-a fost maestru in toate, dupa cum s'a vazut dincitatele de mai sus.

Dante este un poet extrem de serios §i enciclopedist; ce poet i sepotrivea din acest al doilea punct de vedere, de cat il mar di tutto '1senno", acel ce 1§tie toate, cum era considerat Vergiliu nu numai in evulmediu, ci §i 'n antichitate, §i cum se vede aceasta mai ales din Saturna-lium conviviorum libri ale lui Macrobius, erudit din prima jumatate a se-colului V, carte in care se discuta opera lui Vergiliu din toate punctelede vedere, aratandu-se universala lui competinta.

Vergiliu descrie infernul cu cele trei despartaminte ale lui in AeneisVI §i tot despre infern spusese cateva versuri §i 'n Georgica IV.

Page 26: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

D. EVOLCEANU 28

Dintre cei vechi, Dante s'a inspirat mai mult din Vergiliu §i dinPlaton. Dar ca sa putem vedea deosebirea dintre ace§ti doi poeti, trebuesa avem in vedere urmatoarele :

Mai intai de toate, religia greaca, adica religia celor cloud popoareclasice, n'avea dogme. Neavand dogme, fiecare era liber sa creada apro-ximativ ce-1 taia capul, neavand sä dea seams nimanui.

Daca e o chestie in care vederile oamenilor se deosebesc, apoiaceea este chestia nemuririi sufletelor §i soarta sufletului dupa moarte.Prin urmare toate produsele literare on filosofice ale antichitatii clasicerelative la viata viitoare, sant produse poetice, vise, viziuni, pe care au-torii for nu le iau tocmai in serios §i caror,a li se poate aplica, la toate,ceeace zice Platon in Phaidon al sau.

In partea finals a acestei vestite opere, Socrate descrie, dupa felu-rite conceptii §i traditii populare, recompensele pedepsele pe care levor primi oamenii in viata de apoi, §i adaoga

Un om cuminte nu poate sustinea ca toate acestea sant tocmai a§acum le-am descris eu; dar ca tot ce-am spus despre sufletele oamenilor§i viitoarele for locuinte ar fi cam ass odata ce-am admis nemurireasufletului, aceasta mi se pare mie ca se poate sustinea §i merits saindraznim sa credem ca o fi cam ass. Caci aceasta ar fi o frumoasa in-drazneala... (Phaidon, 114 d).

Aceste vorbe ale lui Socrate ar putea servi de epigraf tuturor con-ceptiilor antice despre viata viitoare.

Antichitatea clasica necunoscand dogme, n'are, propriu zis, teologieon Gottesgelahrtheit. Vergiliu mar di tutto 'I senno §tiind toate,cunca§te negre§it §i teologia; numai atat ca teologia lui, ca §i a oricaruialt Roman on grec, este cuno§tinta riturilor, nu a dogmelor, pe cand teo-logia cre§tina, comme on sait, traite avec une minutieuse exactitude del'inconnaissable ", dupa definitia lui Anatole France, definitie care, on catde hazlie ar fi, nu inceteaza de a fi perfect justa.

Din cele spuse aici, §i tinand socoteala ca Dante este un adevaratteolog catolic, se poate deduce ca parerile lui Vergiliu in aceasta materiesant imprumutate din toate partile §i cap poetul nu prea tine ca acestepareri sa nu se contrazica, odata ce el ne traite pas avec une minutieuseexactitude de l'inconnaissable. Conceptia lui Dante insa este cea a bise-

§i

:

Page 27: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

E r tric 1i ua tic la atm datum.rcr Inc ft ua tic I ctrerno Glolorc

crux ti ncla penduta /rareCv mama tnossc I mioalrofaaorc

realm la cii tuna porefintc

I a rot mils corona el prononmorcD tnanzt atnc non furCOX cream

Sc. non crtn-nc.a.lzto CZ-CI-110 dull:,

Larciart.or fperanza not chenrt=t;S.

Dante, condus de Vergiliu, infra in Infern. 0 fila dintr'un codice continandDivina Comedic. Sec. XVI sau XVII. Scoala din Ferrara.

.

17 ---

11.9

a=,-

,

-

0, .

Page 28: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

29 VERGILIU SI DANTE

ricei, bine inteles cu libertatile permise oricarei poezii. Ea va fi §i unitary§i lipsita de contradictii.

In a] doilea rand trebue sa tinem socoteala de felul de a lucra alpoetului Latin.

Vergiliu face opera de cabinet", a§a cum i se impute cu destulanaivitate de cei ce-1 compara cu Homer, cu intentia de a-1 gasi inferioracestuia (cum face mai ales critica germane).

Vergiliu face travail reflechi", cum zice Goumy. E poet, necon-testat, dar poet concentrat, care vrea sa adun?. intr'o sinteza, daca sepoate definitive, tot ce se raporta la subiectele alese de el. Din acest punctde vedere nimene altul nu i se poate compara, mai ales in opera lui deperfectie, Georgica. Tot felul de izvoare poetice §i prozaice le-a folositcu ingrijire. A scos din ele tot ce putea imbraca in haina nepieritoare apoeziei. De aceea nu e de mirare daca se vor gasi contradictii §i nepo-triviri. Aceste contradictii se intalnesc in numar mai mare in Aeneis,fiindca poetul a lasat-o nerevazuta, dupe ce-§i rezervase mai multi anipentru revizie. Cum se §tie, a lasat cu limbs de moarte sa i se arda poema,§i numai interventiei lui August datoram pastrarea acestui margaritar.Dar cine are timp, citindu-i opera, sa-i vada contradictiile? Negre§it nu-mai un filolog clasic Cartault de exemplu care, cantarind vers cuvers §i silaba cu silaba, poate sa se impiedice de multe de toate, ca de ex.de contradictia intre VI 260 §i 290.

Tuque invade viain vaginaque eripe ferrum

la intrarea in Infern, Sibyl la it sfatue§te pe Aeneas sail scoata sabia dinteaca, iar cand la 290 :

Corripit hic trepidus formidine ferrumAeneas strictamque aciem venientibus of fertEt, ni docta comes tenue sine corpore vitasAdmoneat volitare cava sub imagine formae,Irruat et frustra ferro diverberet umbras.

§i s'ar face ridicol ca §i Don Quixote, cand se batea cu morile de vent.Ei bine, Sibyl la nu §tia cum sty lucrul ?Dar asemenea observatii in scirpo nodum quaerere, a cauta nod

in papura le fac numai filologii clasici §i mi se pare ca. filosoful Paulsen

Page 29: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

D. EVOLCEANU 30

avea dreptate nand, intro butada, pref era pe teologi, care iarta pacatele,filologilor, care le cauta pentru a le indeparta.

Asa dar, §i din acest punct de vedere, nu putem cere lui Vergiliuo conceptie strict unitara, ca cea a lui Dante.

Calatoria lui Aeneas pe taramul celalalt e continut in 663 de hexa-metri VI 236-898. Calatoria lui Dante e povestita in 100 de canturi interzine iambice §i e impartita in trei parti: Iadul, Purgatorul §i Raiul, decate 33 de canturi fiecare, cu un cant de introducere. Deosebirea e decifoarte mare: o lungs poems consacrata unui singur subject, §i de cealaltaparte un episod dintr'o actiune cu totul deosebita. Poema lui Dante nu ecomoda de citit: scrisa intro italieneasca medievala, plina de fel de felde aluzii, alegorii §i simboale, care ingreuiaza intelegerea, de§i planul ge-neral e destul de limpede.

Din aceasta poems e cunoscuta la not mai numai prima parte, Infer-nul: a §i fost tradus pans acuma de vre-o trei ori: odata in proza §i de douaori in versuri, de N. Gane §i G. Co§buc. Citatele din acest articol santluate din traducerea acestuia din urma. Partea a doua: Purgatorul tradusde Co§buc a aparut dar ori cat de meter poet era Co§buc, traduce-rile acestea din Dante nu ne pot inlocui originalul, tot a§a ca §i cele dinVergiliu.

In ori ce caz ceea ce se cite§te la noi §i e cunoscut de mai multieste Inferno-iadul. Se spune ca in Italia s'ar admira mai mutt Paradisul,Se poate.

Ori cum ar fi, ori ce om i§i poate imagina tot felul de chinuri §idureri ; cu astea este el deprins de la na§tere, cum se poate citi in sfa-§ietoarele versuri ale lui Lucretiu:

Turn porro puer, ut saevis proiectus ab undisnavita, nudus humi iacet, infans, indigus omnivitali auxilio, cum primum in luminis orasnixibus ex alvo matris natura profudit,vagituque locum lugubri complet, ut aecumstcui tantum in vita restet transire malorurn. V 222.

Si de aceea §i Infernul lui Dante este cel mai cunoscut din cele treiparti ale epopeei sale. Purgatorul insa care nu cuprinde chinuri, ci nu-

Page 30: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

31 VERGILIU SI DANTE

mai necazuri §i oboseli, este, negre§it, o scoborare §i nu o ascensiune. Catdespre raiu, bucuriile §i placerile nu §i le poate imagina omul, in genere,de cat in chip naiv §i cam trivial: mancare, bautura, dant, etc. Placere,fericire intensa §i lipsita de triVala nota materialists, nu ne poate procuradecat contemplatia §i extazul, §i a§a face §i Dante.

Cele 33 de canturi ale Paradisului sau ne prezinta diverse lamuriride subtilitati teologice, care-I fericesc pe Dante, dar nu vor fi procu-rand aceea§i fericire §i altora. Apoi ni se mai arata deosebite efecte delumina orbitoare pentru ochii no§tri obositi anume figuri de pa-seri simbolice, de coroane, cruce, etc., compuse din suflete fericite §i stra-lucitoare ca soarele.*i dupa ce trecem prin toate planetele (intre caree numarata §i luna, §i soarele) ajungem la extazul final in fata MaiceiDomnului, §i chiar a sfintei Treimi, in ultimul cant al poemului.

Cu aceasta conceptie a Paradisului, Vergiliu n'are nimic de im-partit. Paradisul sau e descris in versurile 637-665, adica in 29 de hexa-metre, qi este precum urmeaza :

locos laetos et amoena virectaFortunatorum nemorum sedesque beatas.Largior hic campos aether et lumine vestitPurpureo, solemque suum, sua sidera norunt...

quae gratia...fuit vivis...eadem sequitur tellure repostos.

ce le-a placut in vials: exercitii gimnastice, curse de cai, lupta cu armele,aceasta le este ocupatia §i 'n Paradis.

Afars de acestea, mai asculta pe Orpheus care le cants maiestrudin lira. Cu aceasta se isprave§te tot ce ne putea spune Vergiliu despreParadis, el care nu era nici mistic, inclinat spre extaz §i viziune, §i nicimaterialist, ca sa ne duca in ispita, ca Mahomet, cu pilaf de oaie, frip-tura de camila §i hurii imbricate in §alvari. Din comparatia intre acestetrei conceptii deosebite, se poate u§or vedea ca ideea, pe care §i-o facoamenii despre fericire, e departe de a fi a§a de asemanatoare pentru toti,ca ideea durerii, d. ex. ca aceea de a fi fiert in smoala topita. Cu aceastaam incheiat ce aveam de spus despre Paradis.

§i

Page 31: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

D. EVOLCEANU 32

Cat despre Purgator, conceptia lui Dante e foarte limpede: cei vi-novati de vre-unul din cele §apte pacate sant necajiti si obositi, printr'opedeapsa potrivita sa-i purifice de pacatul respectiv. Asa, trufasii poartaman greutati pe cap, ca sa nu-1 mai tie teapan in sus, ci sa se mai uitesi la picioare. Lenesii sant antrenati la curse, etc.

Purgatorul lui Vergiliu nu e asa de limpede §i de unitar. Alaturi demetempsychosa lui Pythagoras sant juxtapuse conceptii idealiste de alelui Platon, on ale Stoicilor: omul este compus din suflet de origine ce-reasca caelestis origo VI 730 si trup material.

pacatele si vina,Oboseala, slabiciunea, toate relele ce santIntr'un mod fatal legate de o mans de pamant"

toate acestea, spuse aproape in aceleasi cuvinte §i tot asa de frumos ca laEminescu, trebuesc purificate (sentimentului din intfun mod fatal" iicorespunde miseris" din versul 736).

Iata cum se face purificarea :

Ergo exercentur poenis, veterumque malorumSupplicia expendunt: a]iae panduntur inanesSuspensae ad ventos, aliis sub gurgite vastoInfectum eluitur scelus, aut exuritur igni.

5i apoi :

Exinde per amplumMittimur Elysium (et pauci laeta arva tenemus). VI 739

Curios e insa ceea ce urmeaza, anume un fel de metempsychosa :Dupa o mie de ani, aceste suflete beau uitare din raul Lethe si sant dinnou intrupate in lumea noastra.

Urmeaza apoi o vestita trecere in revista a istoriei Romei, capo-d'opera de sentiment patriotic, dar care nu mai intereseaza subiectul tratataici.

Partea care seamana mai mult in Vergiliu si Dante (§i chiar la multialti poeti on vizionari) este Iadul-Tartarus-Inferno, 34 canturi in Dante.80 de hexametri (548-627) in Vergil.

Page 32: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

33 VERGILIU SI DANTE

In iadul lui Vergil sant pedepsite doua specii de vinovati; dupa cloudconceptii deosebite. In versurile 580-602 sant vinovatii mitologici, cu-noscuti din numeroase opere grecesti romane: Titanii, Salmoneus, Ti-tyon, Ixion, Pirithous, Phlegias, Tantalus, etc., nume ajunse proverbialein lumea clasica destul de cunoscute la not d. ex. supliciul lui Tanta],etc., in pedepsirea carora nu mai credeau decat babele si copii, dupa cumafirma scriitorii vechi cu pretentie de liber cugetatori. Toti acestia au onota comuna: nu sant oameni de rand, ci rude de zei, care au trait inintimitatea zeilor pe care zeii ii pedepsesc din rfizbunare personals.Acesta este un punct esential. Patimile for sant alegoric admirabil ex-primate de Lucretiu in cele din urma pagini din cartea III 978-1025.Scopul cu care si-a scris Lucretiu superbul sau poem era sa sgudue dinsufletele oamenilor credinta in zei, fiindca acestia afirma el ar fifost, in conceptia majoritatii oamenilor, niste fiinte capricioase, dispusela razbunari cumplite, atunci cand le venea pofta. Se intelege usor cadaca aceasta era conceptia generala despre zei, marele poet avea totdreptul sa combats fanatic o asemenea credinta sa caute s'o sdruncine,chiar cu primejdia de a ajunge la ateism. Vom vedea ce se poate spunein aceasta privinta in religia noastra cresting.

A doua categorie de pedepsiti in iadul lui Vergiliu sant oamenii derand care au comis fapte urite criminale 608-627. Cei ce si-au uritfratii on parintii, avarii, cei ce-au pornit razboiu civil, necredinciosii fatsde stapanii lor, vanzatorii de Oa cei ce schimba, pentru bani, legile,cum le schimba partidele politice moderne (sa zicem insa: dezinteresat),etc., etc. Aceasta este o conceptie cu totul deosebita de cea mitologica;este o conceptie de utilitate socials, conceptie obicinuita in toata lumea,§i cu deosebire in religia noastra cresting. In aceasta categorie de vinovatiintra cei din Infernul lui Dante.

Ar mai fi loc pentru o mica observatie, facandu-se abstractie de utili-tatea socials a acestei conceptii ; iat-o ! Pentru noi, crestinii, Dumnezeu nueste un zeu capricios razbunator ca cel combatut de Lucretiu; din contra,el este idealul de bunatate indurare, visat de oameni, atat cat un omi§i poate imagina indurarea. Daca Dumnezeu este idealul indurarii, dacael, in a tot puternicia sa, a facut pe om asa cum I-a facut, de ce-1 pedep-seste in eternitate pentru toate relele ce sant Intr'un moi fatal legate de omans de pamant ?"

si

gi

gi gi

gi

gi

gi

gi

gi

Page 33: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

D. EVOLCEANU 34

Sa ne imaginam un om, care ar avea de razbunat moartea unei Lineiubite, §i ca acel om ar avea posibilitatea sa pedepseasca pe asasin, fier-bandu-1 in smoala, o intreaga eternitate, §i s'ar razbuna in acest chip; caidee ne-am face not de indurarea unui asemenea om? Dar... non ragioniam,.(avec une minutieuse exactitude de I'inconnaissable)... ma guarda e passaInferno III, 51.

Vergiliu fund poet dubs mollis, Aeneas nu calatore§te el in-su§i prin Tartar, ci afla cateva din chinurile de acolo din gura Sibyllei.

Aceste chinuri nu sant descrise mai de Ioc, ci amintite numai intreacat §i 'n termeni consacrati de traditie.

Dante insa numai mollis" nu e, ci din contra, dur Si intunecosputerea lui std tocmai in chinurile povestite amanuntit §i precis in cele 33de canturi ale Infernului, chinuri care merg crescand din grozavie in gro-zavie, ajungand pans la o mild §i jale Para pereche, in povestea lui Paolocu iubita lui Francesca da Rimini, din cantul V, pentru a culmina cu te-roarea provocata de contele Ugolino din cantul XXXII §i XXXIII. SAnu mai immultim exemplele §i citatele, caci ar trebui citat intregul Infern.Numai cloud trei amanunte pot fi scoase in relief.

lata cum ni-1 prezinta cei doi poeti pe Cerber :

Cerberus haec ingens latratu regna trifauciPersonat adverso recubans immanis in antro.Cui vates, horrere videns iam colla colubrisMelle soporatam et medicati sfrugibus of famObicit.... 418Cerbero, fiera crudele e diversa,Con tre Bole caninamente latraSovra Ia gente the quivi a sommersa.

Gli ochi a vermigli e la barba unta ed atraE ventre largo e unghiate le maniaGraffia gli spirti, gli scuoia ed isquatra.

Quando ci scorse Cerbero, it gran vermo,Le hocche aperse e mostrocci be sanne :Non avea membro the tenesse fermo.

:

'1

Page 34: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

VERGILIU SI DANTE

E '1 Duca mio distese le sue spanne,Prese la terra e con piene le pugnaLa gitte dentro alle bramose canne. VI 13

Iar Cerber fiara crucial ciudataCaineste latr' aici la ticalosiiPlouati etern, trei guri cascand de-odata,Baloasa barbs neagraSi-un pantec larg ghiare-avand, jupoaeSi sfasie musca pacatosii.

Cand marea fiara Cerber ne-a vazutRanjindu-si coltii-a prins din ei sa batsDe furie trupu 'ntreg fiind sbatutDar palmele 'ntinzandu-le-al meu tatsPamant lua gura cea 'ntreitaCu pumnul plin i-o repezi de-odata.

Cerber adoarme. Dar cum it adoarme Vergiliu si cum it adoarmeDante !

Pe Charon insa ni-1 prezinta mult mai grozav Vergil VI 298 decat Dante III 97.

Minos este pentru Vergiliu Qaesitor Minos urnam movet 432 si iatace face din el Dante :

Stavvi Minos orribilmente e ringhia;Esamina le colpe nell' entrata :Giudica e manda secondo ch' avvinghia

Vede qual luogo d'Inferno e da essa:Cignessi con la coda tante volteQuantunque gradi vuol the giii sia messa V 4

Grozav aid sta Minos si ranjeste,Jude t el tine-acolea 'n poarta stand5i-asvarle 'n Iad precum se 'ncolaceste.

si

sisi

35

'n

si 'n

Page 35: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

D. EVOLCEANU

Eu zic ca rau nascutuI duh intrand,Si lit e culpa 'ntreaga sa §i-o spue,Iar el, cunoszaltor de rau, vazandCe loc din Iad e vrednic sa-1 incue,Cu numaru 'nvartitei cozi pe spateArata gradu 'n care vrea sa-1 pue.

36

Numai intr'un singur punct se arata Dante mai bland, mollior" decat Vergiliu, fiindca are mai mult sing de dreptate. ySi anume: Vergiliuapaza indata la intrarea infernului

Infantumque animae flentes in limine primoQuos dulcis vitae exsortes et ab ubere raptosAbstulit atra dies et funere mersit acerbo.

Hos iuxta falso damnati crimine mortis.

Proxima deinde tenent maesti loca qui sibi letumInsontes peperere manu Iucemque perosiProiecere animas.

monstrantur

Lugentes campi...Hic quos durus amor crudeli tabe peredit. VI 427.

apoi :

apoi :

Aceste patru categorii de suflete nevinovate nu sant chinuite, darnici bine nu be e, cad doar cei din urma se gasesc in lugentes campi".

Dante a judecat mai drept, mai cre§tine§te §i el a§eaza in primul loc,intre poarta Iadului §i apa Acheronului, pe cei mi§ei, nehotarici.

l'anime triste di coloroChe visser senza infamia e senza lodo.Misericordia e Giustizia gli sdegna.Non ragioniam di lor, ma guarda e passa. III 35

nefericitii-aceiCe nici onoare n'au nici infamie.

Page 36: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

37 VERGILIU SI DANTE

Nici Drept, nici mils pentru ei in veci,Nici unu'n lume nici o faima n'are.Prea mutt vorbim de ei; tu-i vezi §i treci I

Sa ne oprim acuma la o cunoscuta comparatie a lui Homer §i savedem ce-au facut din ea Vergiliu §i Dante:

Comparatia se gase§te la inceputul rapsodiei III a Iliadei §i e vorbade Troieni, asezati in linie de bataie §i pornind la lupta, chiuind voinice§te:

Dupa ce se intocmira in cete cu a for capetenii,Deters chiot atunci §i cu larma pornira Troienii;Tipa sub cerul intins tot astfel un stol de cucoare,Care de iarna fugind §i de vlog, de pluina tomnie,Sboara cu strigate peste Ocean... (Murnu)

Se compard chiotele Troienilor cu cipatul cucoarelor. Adaosul peisa-jului de toamna, nu era numai de cat necesar, fiindca cipatul cucoarelor eacela§ la dus §i la intors. Mai mult: imaginea melancolicei 'toamne nu tre-buia de§teptata, fiindca Troienii pleaca voinice§te §i nu se gandesc numaide cat la moarte, ci mai de grabs la biruinp §i razbunare. Iata acuma cezice Vergiliu :

Huc omnis turba ad ripas effusa ruebat,Matres atque yid, defunctaque corpora vitaMagnanimum heroum, pueri innuptaeque puellae,Impositique rogis iuvenes ante ora parentum:Quam multa in silvis autumni frigore primoLapsa cadunt folia, aut ad terram gurgite ab altoQuam multae glomerantur ayes, ubi frigidus annusTrans pontum fugat et terris immittit apricisStabant orantes... VI 305

Aici comparatia are alts putere. Se compard mulfimea sufletelormoarte (§i ce admirabil elect are enumeracia!), care cer acces in barca luiCharon cu foile cazute toamna la pamant. Foile sant tot a§a de multe,on §i mai multe vara ; vorba e insa ca Vergiliu vrea sa ne suggereze un

Page 37: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

D. EVOLCEANU 38

sentiment de tristete, melancolic §i dureros: de aceea folic" sant lapsa"§i tot din aceea§i pricing se face comparatia cu fuga paserilor gonite deapropierea iernei §i nu vesela for sosire primavara, cu toate ca sant aproapetot a§a de multe. E o imitatie dupa Homer, dar o imitatie maiastra a unuipoet-artist, un model de travail reflechi", pentru a intrebuinta o expresiea lui Goumy.

Trecem acum la Dante. Comparatia hind dubla, Dante o impartein doua, aplicand-o la doua lucruri deosebite.

Come d'autunno si levan le foglieL'una appresso dell'altra, infin che'l ramoRende alla terra tutte be sue spoglie:Similemente it mal seme d'AdamoGittansi di quel lito ad una ad unaPer cenni, corn' augel per suo richiamo. III 112

Si-a§a cum toamna ve§tedele foiCad rand pe rand §i toat' a sa mandrieSi-o cla taranii pomul inapoi;Cad rand pe rand din reaua-ti semintie,Adame, astfel, la singur semnul datCa paserea la glasul care-I §tie.

Comparatia lui Dante nu mi se pare justa, caci copacul cand i§ipierde toamna frunzele, ramane pustiit, pe cand malul apei infernale mereuse umple de suflete moarte. si nici fericita nu e comparatia, caci nu se su-gereaza un sentiment potrivit cu situatia descrisa.

Superbe insa tot in cantul III sant terzinele care corespund enume-ratiei din textul lui Vergiliu, incepand de la versul 22.

Ne§tearsa din mintea cititorului ramane partea a doua din comparatialui Vergiliu, a§a cum a intrebuintat-o Dante in cantul V, unde sant chinuitevictimele amorulul. Anume, sufletele acestora sant luate pe sus §i purtatede un vartej dracesc" buff era infernal, care cu violent& de uragan §icu sgomot de mare, pe vreme de furtuna, nu se ogoae decat ate un mo-ment, pentru a porni din nou §i mai furios.

Page 38: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

39 VERGILIU SI DANTE.

E come gli stornei ne portan l'aliNel freddo tempo a schiera larga e piena.Cosi quel fiato gli spiriti maliDi qua, di la, di gift, di su gli mena:Nulla speranza gli conforta maiNon che di posa, mai di minor pena.E come i gru van cantando for lai,Facendo in aer di se lunga riga,Cosi vid'io venir, traendo guaiOmbre portate dalla detta briga. V 40.

Cum grauri is §i-al toamnei vfint cu elPe mii de aripi multimea lorsbatuta,Pe ace§ti mi§ei, cumplitul vant astfelSi'n jos §i'n sus §i-aici §i acolo-i muta.Si nu mai pot sa spere 'n veci incaiNu stare 'n loc, ci cazna mai scazuta !Si cum i§i plang cocorii tristul laiuCand fac pe drum coloane 'ndelungate,A§a vedeam ca yin cu mare vaiuSi aceSte umbre de Vartej purtate.

0 pereche dintre ace§ti nenorociti este Francesca da Rimini cu.Paolo, cumnatul ei. Intrebati, ea povefte§te lui Dante, tragedia dragosteiei; o mild fara margine cople§e§te pe poet §i el:

E caddi come corpo morto cade.Felul cum e povestita pedeapsa acestor nenorociti e a§a de sfa§iitor,

in cat ultimul vers al cantului nu pare de loc exagerat.Si totu§i Dante care s'a induio§at a§a de tragedia calor doi cumnati,

n'are vre-un cuvant de mild pentru Dido, pe care o pomene§te la un loccu Cleopatra §i Elena printre lussuriosi (desfranati)

L'altra e colei che s'ancise amorosaE rupe fede al cener di Sicheo:Poi a Cleopatras lussuriosa.Elena vidi V 61.

Page 39: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

D. EVOLCEANU

Se ucise-a doua din amor ceeaCe spuzei lui Sicheu perfida-i fuse;Perversa Cleopatra este a treia.Vazui pe Elena.

40

Negresit nu numai Dido, ci si Paolo cu Francesca sant numarati laun loc, printre lussuriosi" dar Aeneida IV, precum intalnirea Didoneicu Aeneas in Infern (VI 450) sant asa de maiestru povestite de Vergiliu,in cat, deli pe nedrept, o simpla amintire a Didonei, din partea lui Dante,pare ca nu-i deajuns.

Dar unde se vede mai bine deosebirea intre un poet monis atquefacetus" un altul, lipsit de aceste calitati, dar avand altele, tot asa deinsemnate, este expizodul contelui Ugolino, epizod pe care cred ca nimenidin cei ce 1-au citit vreodata n'a putut sa-1 uite.

Iata cateva versuri :

Noi eravam partiti gia da elloCh'io vidi due ghiacciati in una buca,Si the l'un capo all'altro era capello:

E come '1 pan per fame si manduca,Cosi '1 sovran li denti all'altro poseLa' ye cervel s'aggiunge con la nuca. XXXII 124.

La bocca sollevo dal Piero pastoQuel peccator, forbendola a' capelliDel capo ch'egli avea dietro guasto. XXXIII 1.

Quand' ebbe detto cio, con gli occhi tortiRiprese it teschio misero co' denti,Che furo all'osso, come d'un can, forti. 76.

Eram de-aici departe, cand vazuiDoi intr'un ponor, si-un ins avandu-1Pe-al altui cap caciula peste-alCum vara'n pane dintii sai flAmandul,

§i-i

§i

§i

lui.

ai

'1

Page 40: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

41 VERGILIU SI DANTE.

Asa cel de deasupra-i infigeaIn cap la ceafa celuilalt, rozandu-1.

Lasand scarbosu-i pranz acum acelMi§el i§i §terse gura 'nsangerataCu parul de pe capul ros de el.

Zicand s'a intors §i-a prins de dinapoiDin nou scarboasa ceaf a capatiniiRozand in ea cu dinci ca de copoiu

Negre§it, Vergiliu are in epopea sa nenumarate scene de lupta §ide macel; nici una din acestea insa nu ne de§teapta teroarea din epizodullui Ugolino. Mai curand ele ne de§teapta un sentiment de plictiseala (maiales in ultimele canturi), fiind imitate dupa Homer §i imitate de un om,duios §i sentimental, nu de un iubitor de cearta §i bataie.

In poezia noastra romaneascA avem ceva analog lui. Dante:

Vazui trecand moartea pe palidu-i cal.Schelet d'alta lume, cu forme cumplite,Ranjind, catre mine privea neclintit:In mana-i uscata, in unghi ascuciteTinea o femee... Din capu-i sdrobitMusca cate-odata, mu§ca cu turbare.Si creeri §i oase din gura-i cadea.

Gr. Alexandrescu, Uciga§ul fara voe.

Asemenea lucruri n'are Vergiliu, §i prin aceasta se deosebe§te deinainta§ul sau Lucretiu (in cu totul alt gen de poezie), cum §i de Dante.

El n'ar fi putut scrie ceva la inaltimea de gandire sau, mai propriuvorbind, la inaltimea de simtire din ultimele pagini ale cartii III din operalui Lucretiu §i nici fiorul dantesc nu I-a putut de§tepta.

Neaparat, Vergiliu e mai artist de cat Lucretiu §i de cat Dante;versurile sale sant mai me§te§ugit construite de cat ale acestora §i el n'areversuri ca:

Io credo ch' ei credette, ch'io credesse XIII 25

Page 41: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

D. EVOLCEANU 42

dar puterea acestora, provenita din credinta fanatics §i pasiune, Vergiliun'a avut-o. Dar sa ne intoarcem la Ugolino.

Vergiliu zice, prin gura lui Aeneas, rugat de Dido sa-i povesteascaultima noapte a Troiei:

Infandum, regina, iubes renovare dolorem.Sed si tantus amor casus cognoscerc nostrosEt breviter Troiae supremum audire laborem,Quamquam animus meminisse horret luctuque refugit.Incipiam II 3

Iar Dante :

Poi comincio: tu vuoi ch'io rinovelliDisperato dolor che'l cuor mi premeGia pur pensando pria ch'io ne favelli.Ma se le mie parole esser den semeChe frutti infamia al traditor ch'io rodoParlare e lagrimar vedrai insieme. XXXIII 4.

Tu-mi ceri sa rennoesc o desperataDurere, a zis, ce firea mi -o rapuneGandind-o numai, nu §i cuvantata.Dar vorbele de-a§ §ti ca pot s'aduneRu§ine acestui tradator pe careIl rod, atunci voiu plange si voiu spune.

Durerea din imitatia lui Dante e mai accentuate de cat in original.Contele Ugolino e inchis, impreund cu patru fii, de mai multe luni

de zile in colivia foamei", cand, dupe un vis cumplit, se vede uitat intemnita si condamnat sa moara de foame.

Quand' io fui desto innanzi la dimanePianger senti' fra'l sonno i miei figliuoli,Ch'erano meco, e dimandar del pane.Ben se' crude], se tu gia non ti duoli

Page 42: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

43 VERGILIU SI DANTE

Pensando cid, ch' al mio cuor s'annunziavaE se non piangi, di the pianger suoli ? 37

Iar cand m'am de§teptat in zori, plangeauCopiii mei, §i ei aci 'n prinsoare,$i pane in visul for prin somn cereau.Ah, crud e§ti tu, de nu simti Ca to doarePresimtul sortii ce-o vazui in gand,Si dace acum nu plangi, cand plangi tu oare ?

Accente de a§a de adanca durere nu sant multe in intreaga literatureuniversals.

Cand la slaba lumina a unei raze strecurate in temnita, i§i vedepaloarea spaimei reflectata pe fata celor patru fii.

Ambo le mani per dolor mi morsi;E quei, pensando ch'io '1 fessi per vogliaDi manicar, di subito levorsiE disser: Padre, assai ci fia men dogliaSe tu mangi di noi: tu ne vestistiQueste misere carni, e tu le spoglia 58.

Mu§cai in mani §i 'n brace de durere,Jar ei, crezand ca mu§c fiindc'a§ vreaMancare astfel, au rupt a for tacere5i-au zis: Mai lesne-am suferi de-ai vreaDin noi sa mu§ti, caci tu ne-ai dat, parinte,Ast mizer trup, deci rupe-ni-1 §i-1 ia.

Dupa patru zile de foame, unul din baieti moare zicand:

Dicendo: padre mio, the non m'aiuti ?

Pan' in a §asea zi mor §i ceilalti trei:

Page 43: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

D. EVOLCEANU 44

Gia cieco a brancolar sopra ciascunoE due di gli chiamai poiche fur morti;Poscia phi che'l dolor pote '1 digiuno, 73

Mergeam pe brand caTand pe fiecare,,Si, morti, trei zile -i tot chemai, §i-apoiDecal durerea foamea fu mai tare.

Asemenea teroare n'ar fi exprimat nici °data Vergilju, anima cor-tese mantovana", caci el era nu numai facetus (mai mutt artist), ci i mol-lis-duios, nu ca intunecosul §i pasionatul florentin medieval, in care s'o fiintrupat sufletul vreunui bimilenar stramo§ etrusc, pe rand, probabil, Ver-giliu era de sange celt-viitor francez.

D. EVOLCEANU

Page 44: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf
Page 45: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

LECTURA ENEIDEI

Epoca cea mai stralucita pentru poezia latina, a fost aceea in careVergiliu a luat intaiul loc, dupa Homer, prin epopea sa Eneida, un loc egalcu Teocrit, prin Bucolice §i un loc superior lui Hesiod, prin Georgice.Eglogele lui Vergiliu ar fi fost de ajuns pentru renumele unui poet. Geor-gicele sunt capodopera a poeziei descriptive. Iar Eneida este, dupa Iliada§i Odisea, epopea cea mai populara.

Vergiliu este poetul national al Romanilor, precum Homer este acelaal Grecilor. Amandoi au avut de indeplinit o mare misiune, caci ei au purtatcu dansii legendele §iistoria natiunilor tor, din care s'au luminat generatiunileurmatoare. Invatatorul lui Vergiliu, maestrul sau, a fost Homer; dar nuunicul sau izvor. Poetul epic roman a facut un loc larg §i traditiunii epiceromane §i artei alexandrine.

Roma, regina, stapana §i minunea lumii :

Rerum pulcherrima Roma" (Georg. II, 534)

§i zeii, iata care sunt cele dou'a man idei inspiratoare ale Eneidei. Ele asi-gura epopeei vergiliene o nediscutata originalitate.

Lectura Eneidei prezinta un interes necontestat de nimeni. Toti scrii-toni posteriori se inspira din aceasta poems; mai mult Inca, unii o imiteaza.In adevar, nu exists alts opera din antichitate, afara de aceea a lui Aristotel,care sa fi avut o influents aka de mare asupra formarii gandirii moderne.Ea este de timpuriu introdusa in coale; este interpretata in §coalele de reto-rick §i gramaticii fac din aceasta opera baza invatamantului tor. VersurileEneidei sunt luate ca citatii, sunt gravate pe pietrile funerare. Se introduceobiceiul de a se consulta aceasta opera ca un mijloc de a se ghici §i acestobiceiu de sorter vergilianae" preziceri vergiliene" se pastreaza pans 'nVergilius 3

ai

Page 46: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

I. VALAORI 46

veacul al XVI-lea. Multe legende minunate se formeaza in jurul numeluipoetului : una din veacul de mijloc ne arata pe sfantul apostol Pavel, pronun-tand la mormantul de langa Napoli cuvintele urmatoare :

Quern te, inquit, reddidissem,Si te vivum invenissem,Poetarum maxime".

Ce om as fi facut din tine,Daca te-a§ fi gasit Inca in viaca.0 ! cel mai mare poet !"

Din lectura Eneidei rezulta un interes educativ", pe care nu trebuesa-1 trecem cu vederea. In adevar, se vorbe§te in epopeea vergiliana despre :respectul fata de zei, cad nici o fapta mare nu se poate realiza fara credinca'n zei. Cu toate acestea, el face rezerve cand aceste credit* nu sunt con-forme cu verosimilul. Astfel, fap de ura Junonei in contra lui Enea, Ver-giliu nu se opre§te sa se exprime :

..Tantaene animis caelestibus irae ?"

Respectul fats de pirinti, caci fii caci in viap nu §i-au respectat parintiise duc in Tartar : autoritatea parintilor este fundamentul familiei. Vergiliudescrie astfel suferintele celor rai in Tartar :

Hic, quibus invisi fratres, dum vita manebat,Pulsatusve parens...".

Aici, sunt aruncati aceia cari in vials §i-au urit fratii, cari §i-aubatut parintii.."

Toate categoriile de crima sunt enuncate dintr'un mod general : §1

este oare nevoe sa mai cautam aluziunile ? Sa ne gandim la Egipt §i Danau,fii lui Belu : Atreu §i Tieste, fii lui Pelops : Eteocle §i Polinice, fii lui Edip.Despre crima de a lovi parintii ne vorbe§te §i Platon ( Leg. IX) numind-oaixia ToThuv. Iubirea de patrie, de neam este prezentata ca unul din celemai inalte §i mai sfinte principii morale :

Page 47: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

47 LECTURA ENEIDEI

His ego nec metes rerum nec tempora pono :Imperium sine fine dedi..."Dum domus Aeneae Capitoli immobile saxum Accolet (IX, 448)Imperium terris, animos aequabit Olympo (VI, 783)

,,Imperium Oceano, Taman qui terminet astris (I, 286)"

Eu nu voi hotari ;mparatiei romane o limits nici in timp niciin spatiu... Neamul lui Enea trebue sa dainuiasca pururea ; el i§i va intindeputerea peste intreg pamantul §i, prin vitejia §i curajul sau, se va inallapana la cer... In supunerea vointei zeilor sta. puterea poporului roman"(Dis to minorem quod geris, imperas), zice Horatiu (Carm. III, 1). El i§iva intinde domnia pana la Ocean §i faima sa pana la stele".

Patriotismul lui Vergiliu era strans unit cu religiunea. Acest sentimentnu era numai al poetului mantuan, ci, in general, al tuturor Romanilorcari credeau ca marirea Romei este recompensa dreapta a evlaviei populare.Ceea ce a contribuit, zice Polibiu, unul dintre ganditorii cei mai profunzi *Idintre spiritele cele mai judicioase din antichitate, sa dea Romanilor o pu-tere morals covarsitoare este opiniunea inalta pe care o aveau despre cre-dinta lor. Religiunea a sustinut statul roman; ea a dat lui August, in operade consolidare a imperiului, cel mai eficace ajutor. lubirea de uma-nitate este o alts caracteristica vergiliana. Nici un alt poet n'a simtit §i n'aexprimat mai bine decat Vergiliu aceea simpatie melancolica pentru sufe-rintele omenirii ; acea iubire generoasa pentru umanitate ; acea bunatatecompatimitoare pentru slabi §i invin§i ; §i acea mila pentru nenorocirilealtora

En Priamus ! Sunt hic etiam sua praemia laudi ;Sunt lacrimae rerum, et mentem mortalia tangunt.Solve metus ; feret haec aliquam tibi fama salutem".

let& Priam ! Se afla dar §i aici o rasplata a virtutii ; §i aid sunt la-crimi pentru suferinci, iar nenorocirile omene§ti induioseaza sufletul. Alun-sa-ti deci frica ; renumele acesta de ispravile §i nenorocirile noastre, vaaduce candva mantuire ; to poti sa ma crezi...".

Mai rezulta un interes literar". In adevar, pe Vergiliu it intereseazain mod deosebit arta de a trage cel mai mare folos din sunete, cuvinte, or-dinea de cuvinte, constructiuni, figuri de cugetare, tropi, cezuri, eliziuni,

cei

Page 48: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

I. VALAORI 48

ritmuri, etc. spre a dobandi efectele dorite. Ele constitue un mijloc de carepoetul se serve§te, ca sa infrumuseteze expresiunea. Vergilius da o deosebitaatentiune armoniei dintre fond §i forma, dintre stil §i subiectul ce- trateaza.Cu cat discursul cuprinde mai multe lungi, cu atat el este mai gray §i mailini§tit ; §i cu cat cuprinde mai multe scurte, cu atat mai mult ele ii dauun caracter de vioiciune §i de iuteala ; poetul este atent la alegerea deosebite-lor combinatiuni de lungi si de scurte in conformitate cu efectul ce voe§te sa-1produca. Intrebuinteaza un ritm gray sau u§or, dulce sau vehement, repedesau lent, aspru, greoiu sau intrerupt, dupa diferitele subiecte ce le trateaza.Aici se rapoarta §i cele spuse de Boileau :

II est un heureux choix de mots harmonieux ;Fuyez des mauvais sons le concours odieux ;Le vers le mieux rempli, la plus noble pens&Ne peut plaire a l'esprit quand l'oreille est blessee".

Nu este prin urmare nimic mai insemnat atat in poezie cat §i in prozadecat alegerea expresiunilor. Cea mai frumoasa idee, cea mai frumoasa cu-getare nu poate sa placa daca este rau exprimata.

Sa luam spre exemplificare un pasaj vergilian (En. II, 268-286)§i sa vedem cum sunt aplicate toate aceste regule, caci Eneida este o operain care arta este desavar§ita. Iata pasajul :

Tempus erat quo prima quies mortalibus aegrisIncipit, et dono divum gratissima serpit.In somnis ecce ante oculos moestissimus HectorVisus adesse mihi largosque effundere fletus ;

Raptatus bigis, ut quondam, aterque cruentoPulvere perque pedes traiectus lora tumentes.Hei mihi, qualis erat I quantum mutatus ab illoHectore, qui redit exuvias indutus Achilli,Vel Danaum Phrygios iaculatus puppibus ignes !Squalentem barbam et concretos sanguine crines,Vulneraque ilia gerens, quae circum plurima murosAccepit patrios. Ultro flens ipse videbarCompellare virum, et moestas expromere voces :

Page 49: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

49 LECTURA ENEEDEI

O lux Dardaniae, spes o fidissima Teucrum,Quae tantae tenuere morae ? Quibus, Hector, ab orisExpectate venis ? Ut to post multa tuorumFunera, post varios hominumque urbisque laboresDefessi adspicimus ! Quae causa indigna serenosFoedavit vultus ? aut cur haec vulnera cerno ?"Ille nihil...'.

Era ceasul cand incepe intaiul somn pentru sarmanii oameni §i prinbinefacerea zeilor se strecoara dulce in noi. In somn, iata ca mi se aratainaintea ochilor Hector prea tristul, varsand §iroae de lacrimi §i intocmai,ca odinioara, tarit de teleaga, negru de pulberea insangerata §i cu o cureapetrecuta prin picioarele-i umflate. Vai, ce fel era pada' acum, §i cat nu sea-mana cu acela pe care parca-1 vad revenind, impodobit cu armele lui Ahile,sau impro§cand flacari troene 'n corabiile danae. Avea barba zbarlita lipletele imbacsite de sange ; rani avea tot trupu-i, pe care le primise mai toatein preajma zidurilor strabune. Mi se 'Area ca eu insumi, intaiu, am isbucnitin plans, m'am indreptat cu vorba catre erou §i am rostit aceste triste cu.vinte :

O ! tu, lumina intregei Dardanii, §i a Troenilor speranca cea mai de'ncredere, de ce aceasta mare 'ntarziere ? De unde vii tu, mult weptatuleHector ? Dupa moartea atatora dintre ai tai, dupe nenorocirile de tot felulale Troei §i ale neamului troian, cat de istoviti ne uitam la tine. Ce fapt ne-vrednic ti-a uracit seninul tau chip ? Sau de ce vad aceste rani ?" El,nimic...".

Intre fond §i forma este o perfecta armonie. Ca fond avem : sensaciaplacuta a intaiului repaos ; lini§tea primului somn ; apoi, starea demna deplans a lui Hector, anume : starea sufletului §i a corpului sau ; in sfar-§it, amintirea sa despre Hector cand era 'n plina slava. Ca forma avem :cadence ware cad este vorba despre simtiminte placute (vss. 268-269) cadence greoae, caci este vorba despre simciminte triste (vss. 270-279); apoi, iar cadence ware fiind vorba despre simciminte vesele (vss.281-286). Consoanele scoase 'n relief sunt : D, F, G, P, R, S, T articu-late cu multa energie §i aranjate astfel, in cat sa exprime caracterul energical lui Hector (vss. 271, 272, 277, 278, 285, 291...). Cuvintele prezinta §iele importanta prin sonoritate, prin lungime §i scurtime, prin amploare

Page 50: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

I. VALAORI 50

§i prin a§ezarea for in fraza. Cuvintele lungi, greoae, exprima ideitriste, grave ; cuvintele scurte, repezi, exprima idei ware, vesele ; a§e-zarea for in fraza se face dupa rolul ce-1 joaca, cf. aeternurn... ignem (vs.297); Hectore... Achille (vs. 275); Danaum Phrygios... puppibus ignes(v. 276), adica substantivele de o parte, determinativele de alta. SA seobserve : antiteza : Danaum... Phrygios (vs. 276); aliteratiunea : pulvere...perque.. pedes ; eliziunea : impreunarea de cuvinte produce o ciocnire foarteaspra (vs. 270-277); cezurile care impart versul 276 in trei parti egale.

Intrebuintarea visurilor se sue pana la epoca lui Homer, la care pen-tru intaia oars gasim o asemenea intrebuintare §i pe care l'au imitat in a-ceasta privinta foarte multi poeti. Dintre toate aparitiunile in vis din Iliada§i Odisea, cea mai frumoasa este aceea cand Patrocle apare in somn luiAhile. Aceasta aparitiune homerica (II. XXIII 59 sqq.) a fost luata camodel de catre Vergiliu, cand el face sa apara Hector in somn lui Enea, §iea suns astfel :

"Sta §i Pilide la marginea math mult zgomotoase §i ofta cu dureredin suflet in mijlocul cetelor de Mirmidoni, pe locul gol de corabii pe care itudau valurile. Si cand dulcele somn it cuprinse pe el, topindu-i ale sufle-tului griji, cad prea i§i obosise frumoasele-i membre, gonind pe Hector ina-intea inaltului Ilios, iata i apare sufletul bietului Patrocle insu§ left dupa stat,

Vergiliu caracterizeaza admirabil pe Hector, reprezentandu-1 astfelii zise".

Vergiliu caracterizeaza admirabil pe Hector, reprezentandu-i astfelcum ni-1 arata Homer, tras de catre Ahile in jurul zidurilor Troei. Naratiu-nea homerica este una dintre cele mai frumoase. Iat-o :

El ii strapunge tendoanele la amandoua picioarele, dela calcaiu pana'n glesne §i printr'insele ii trece curele. II leaga apoi de cotiga §i it lass sa-ispanzure capul. Luand armele-i mandre §i suindu-se 'n chelna telegei, el dabiciu cailor §i repede zboara. Pulbere se inalta sub trupu-i tarit, iar ple-tele-i negre se intind pe jos §i tot capul sau, plin de mandrete alts data, serostogole§te in praf ; caci Zeus ingadue acum du§manilor sa-1 batjocoreascain Cara la dansul".

Sunt, in adevar, sentimente sublime care ne mi§ca pana in adancul su-fletului. Nimic nu ne atinge mai mult decat aceasta descriere: §i intreg ca-pu-i, plin de mandrete alts data, se rostogole§te in praf; cad Zeus ingadueacum du§manilor sa-1 batjocoreasca in tara la dansul". Aceste versuri sunt

Page 51: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

51 LECTURA ENEIDEI

atat de frumoase, atat de inalte, incat ele pot fi simtite §i in alts limbs caren'are atatea mijloace sa exprime a§a de bine frumosul ca.cea greaca. Iar de-solarea generals provenita din cauza acestei nenorociri nu poate sa fie redatamai bine in nici un chip. Iata cum suns :

Batranul sau tats geme cu jale ; §i norodul in juru-i geme §i plange,de umple cetatea cu plansul. Grozav este vaetul lor, de parca intreg Ilionul,cetatea cea mare pe deal, piere istovindu-se 'n flacari".

Si aceasta repede §i energica gandire homerica este redata de Vergiliuin pasajul in care Dido, regina Cartaginei, i§i pune capat vietei. El suns :

Vazduhul rasuna de plansete sfar§ietoare, ca §i cum intreaga Car-tagine sau strAvechiul Tirs'ar, prabu§i la pamant ; iar flacarile furioases'ar intinde prin lacaprile zeilor §i ale oamenilor".

Maestrul cantecelor armonioase, la care apeleaza intreaga poezie,precum toate fluviile converg catre Ocean, imprumuta lui Patroclu cuvinte cesunt pline de o dulce melancolie. Acesta conjura pe prietenul sau Ahile sa-1inmormanteze in graba §i sA-i intincla mana pentru ultima oars. Il anuntaca §i el va muri sub zidurile Troei §i ii cere ca aceea§ urns sa cuprincla pen-tru totdeauna cenu§a amandorora. SA ascultam :

Tu dormi Si m'ai uitat, Ahile. Cand eram printre cei vii, tu imipurtai de grije §i acum, cand sunt mort, tie nu-ti pass de mine. Pune-main groapa curand, ca sa pot trece pe u§a lui Hades. Sufletele, umbrele mor-tilor, ma gonesc §i nu ma primesc intre ele ; §i zadarnic eu umblu ratacindin jurul portei celei largi a Iadului. Mana-ti intindeemi s-o straag, ti-o cercu lacrimi in ochi, caci de acolo din Infern nu mai vin eu inapoi, daca trupulpe rug imi vei arde. Vai ! n'o sa ne mai sfatuim not vii, stand departe deprietenii no§tri scumpi, ca o moarte cumplita pe mine m'a inghitit, dupAcum de la na§tere imi fuse ursita. Dar, Ahile, §i tie, macar ca te-asemenicu zeii, iti este ursit sA mori sub zidul cetatei troene...".

Raspunsul lui Ahile este plin de noblete §i de afectiune :Suflete scump, de ce vii tu la mine §i de ce imi ceri tu acestea pe

rand cate una ? Eu toate le voiu implini pe loc, supunandu-ma dorintei tale.Dar aprope-te de mine, vino sä stain impreuna o clips imbrati§ati amandoi,alinandu-ne plansul §i jalea".

Vergiliu insa adaoga la imitatiunea acestui pasaj §i unele versuri luatedintr'o tragedie a lui Enniu :

Page 52: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

I. VALAORI 52

O lux Troiae, germane HectorQuid ita cum tuo lacerato corpore miser ?Aut qui to sic respectantibus tractavere nobis ?

Ne oprim aid. In acest exemplu vergilian §i in imitatiunile sale dinHomer in legatura cu exemplul dat, vedem nu numai o armonie perfectaintre fond §i forma §i o arta desavar§ita, ci §i o deosebire intre cele cloudpoezii, homerica §i vergiliana. Poezia lui Homer anunta o societate Incatanara, in care gandirea se exprima fara impodobire, intr'un mod simplu,natural §i exact. Poezia lui Vergiliu anunta o societate mai civilizata, incare gandirea se exprima mai amplificata, mai infrumusetata. In descriereamoravurilor §i obiceiurilor eroice, Vergiliu este mai putin exact ca Homer.caci pentru poetul roman ele erau simple jocuri ale imaginatiunii. Scopul luiVergiliu era acela de a aduna imagini stralucite pentru a incanta spiritul citi-torilor sai ; numai a§a se explica de ce moravurile §i obiceiurile descrise deVergiliu sunt in opozitiune cu cele descrise de Homer.

Vergiliu a compus o opera cu multe secole in urma §i trebuia sa seconformeze ideilor acelei epoce.

I. VALAORI

Page 53: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

DE FORMIS TULnRUNT, MISCUnRUNT ET STETERUNTAPUD VERGILIUM

P. Vergilii Maronis poetae epici formas nonnullas hac occasionetractare animus est, quas ne ab acutis editoribus quidem recte explicatasintellegimus.

Nos vero non doctis hominibus scribimus, sed in usum adulescentum,qui ad scriptorum veterum studium se dare cupiunt, quibus solemus utili-tati esse, ut si quando ad has tractandas poetarum Romanorum formasaccedant, ne illas male interpretentur. Versus enim Vergiliani, ubi hasformas legimus, sunt hi :

Matri longs decem tulerunt fastidia menses. (Buc. IV, 61).Miscueruntque herbas et non innoxia verba. (Georg. III, 283).Ostipui steterunque comae et vox faucibus haesit. (Alen. //, 774).

Quibus in formis Vergilii editores nihil aliud admisermit quam quodearum explicationem metricae rationi tribuendam esse docent. Huc enimreferendae sunt explicationes quae in adnotationibus editionum legunturveluti: nods) la breve della terza sillaba usata per it metro" (Tulio Ten-tori), mit verkfirzter Mittelsilbe" (H. I. Muller u. 0. lager), Virgilabrege parfois la penultieme des parfaits en -erunt" (J. B. Lechatellier),licence de quantite frequente dans Virgile" (E. Benoist), multaquesimilia.

Quibus de explicationibus hodie viri docti arts grammaticae com-paratae periti dubitare et aliam veri similiorem proponere videntur.

Sed promamus huius generis exempla nonnulla quae apud ceterosquoque poetas latinos leguntur, de quibus confer etiam Neue-Wagener,Formenlehr. 1113 p. sqq., 190 sqq. Sunt enim haec:

I. Apud poetas comicos occurrunt:

Page 54: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

I. VALAORI 54

cessarunt, Plaut., Mil. 1432,dormierunt ,. Poen. 21,fecerunt .. Amph. 184.fuerunt PP Aul. II, 7, 6; Capt. Prol. 7; Pers., V, 2,locauerunt ,, Pers 160.subegerunt ,, Bachh. 928.conlocarunt Ter. Eun. 593.emerunt PP Eun. prol. 20.

II. Ex contrario apud tragicos huius generis exempla non inve-niuntur, nam a tragicorum consuetudine aliena fuisse constat.

III. Apud scriptores enim qui hexametro utuntur semper fere formain -erupt exiens legitur, quippe quae metricae rationi melius conveniat; al-tera enim forma in -erunt desinente perraro usi sunt poetae metri causaformae veluti amaveriint, dixerant, sederant, etc. hexametro nullo modoconvenunt.

Iam exempla afferamus:institerunt, Lucr. I, 406.miscuerunt Verg. Georg. III, 283.steterunt Pt Aen. II, 774.tulerunt tP Buc. IV, 61.adnuerunt Hor. Sat. I, 10, 45dederunt PP Ep. I, 4, 7verterunt ,, Epod. VIII (9) 17.profuerunt Tib. II, 3. 12steterunt Ov. Her. VII, 166.defuerunt Mart. XII, 42, 4dederont, probaveront, formae a Quintiliano (I, 4, 16) citatae.

IV. Ex titulis 1 Pisaurensibus qui cetera formas veteres in -ont, -ot, -oexeuntes, ex quodam titulo Corano qui formam recentiorem in -Li ( <-ut,

...

1. De universa re cf. Lindsay-Nohl, Die lat. spr., p. 610 sqq.

Page 55: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

55 DE FORMIS TULERUNT, MISCUERUNT ET STETERUNT APUD VERGILIUM

<-unt) desinentem, et ex aliis titulis qui formas vulgares et recentioris la-tinae in -u, -um, -un cadentes exhibent, afferuntur:

dedro CIL. I 177dedrot (pro forma pleniore dederont) CIL. I. 173.emeru CIL. I. 1148.feceru C. IL. IV, 24649fecerum, fecerun CIL II 137

Hic addere possum quasdas formas ex aliis titubs:

coraueront CIL. I, 73.courauerunt 1419coirauerunt 565coirarunt (semel).

Etenim a Vergilii ac aliorum poetarum ed_tornbus formae in -Bruntexeuntes ita interpretantur, ut vocalem quae est-e- ex-e- propter rationemmetricam correptam esse appareat. A quibus nostra mens longe discedit.Ac quoniam vix fieri potest, ut sumamus, formas has quae prorsus abhor-rent ab artis phoneticae rationibus, metri causa ortas esse. manifestum est,talem sententiam, qualis adhuc exposita sit, reiiciendam esse.

Jam ad harum vocum formationem illustrandam aggrediamur.In coniugatione indicativi perfecti pers. III plan.. distinguendae suns

tres formae desinentes in:

1. - Brunt,

2. - Brunt,3. -ere

de quarum origine philologos errasse iure suo monet K. Brugmannus, virperitissimus disciplinae, quae dicitur grammatica comparata" qui eamuberrime disputavit et diserte exposuit (IF. XXVIII [1911] p. 379 § 99.).

Itaque forma quae est ded-Brunt (in titulis dedro, dedrot) genuinaatque rite formata est; nata est enim exa-is-ont(i): ope suffixi -is-(-er- sequente vocali), cf. skr. a-bodh-g-am observavi", a-bhar-i§-amtuli", lat. vid-is-ti, vid-is-tis, cf. skr. a-ved-i§-ta, etc.; sed vid-er-unt.

Page 56: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

I. VALAORI 56

vid-er-o, vid-er-im, etc. e * vid-is -ont(i), * vid-is -o, * vid-is-im, etc. (K.Brugmannus, Grdr. II, III, pp. 411, 416; A. Walde, Ital. Sprachen. DieErforschung der idg. Sprachen, hgg. von W. Streitberg, I, pp. 217, 223).Ac verisimillimum esse videtur formas has e themate is-aoristi profectasesse.

Altera enim forma ded-erunt vocum quae sunt ded-erunt ac ded-erecontamination ducta est.

Quod autem ad formam ded-ere attinet, considerandum est, nihil pro-hibere, quominus huius vocis originem e forma prolatina in *-Ero (indo-europaea *-Ero) desinente, ortam esse arbitremur.

Attamen ut assequamur quod volumus fieri non potest, quin etiamhaec animadvertamus, primum formas in -erunt exeuntes rarissime apud poe-tess Latinos apparere, deinde earum agrum longe latiorem longeque fertilio-rem in sermone rustics. fuisse. Huc enim pertinent formae non solum inCantilena Sanctae Eulaliae ac in lingua franco-gallica, verum etiam in linguaneo-italica ac rumana occurrentes, veluti voldrent (e volverunt vel volue-runt), cf. Cant. S. Eul.:

Voldrent la veintre li Deo inimi;Voldrent la faire diavle servir.-

(sc. voluerunt illam vincere illi Dei inimici: voluerunt illam facere diabolumservire); cf. v.fr.-gall. distrent (e dixe-runt), mistrent (e miserunt), vi-drent (e viderunt), etc., n.fr.-gall. crurent, firent, lurent, tinrent, vinrentetc., n.it. dissero, vendettero, etc., rum. zisera, unser& etc.

Itaque ex iis, quae supra exposita sunt, demonstratum esse existimo.formas in -Erunt exeuntes primigenias et sermonis vulgaris proprias esse,ex quo sine dubitatione in ilium poeticum irrepsisse.

I. VALAORI

Page 57: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

CATEVA CUVINTE PRIVITOARE LA COMPUNEREA *IPUBLICAREA ENEIDEI.

Compunerea si publicarea Eneidei ridica unele probleme, de caracter particular, pe care voim sa le examinam la lumina documentelor, sprea vedea solutiunile ce comports.

Suetoniu -Donat 1) ne spune ca Eneida" a fost compusa mai intaiin proza; ca cele 12 cantece ce confine au fost apoi scrise in versuri 2),dupa gustul si fantesia poetului, fara sa se conformeze planului stabilit inprosa, lasand chiar unele parti neterminate, spre a-si sustine zelul 'Jana isurma".

Aceste date sunt interesante; ,ele sunt prea topice ca sa fie inventate.Otto Ribbeck in Prolegomenele lui a cautat sa vaza daca in Eneida actualanu se gaseste nici un indiciu care sa vina in sprijinul asertiunii lui Sueto--niu-Donat. El a examinat ordinea in care au fost compuse diferitelecantece si a ajuns la resultatul urmator: cartea I din Eneida a fost com-pusa intre anul 29 si 27; a VIII, diva 27; a III, dupa 28; a IV nu e mairecenta, dar a II e mai recenta; a V a fost scrisa dupa a III si a IV sichiar dupa o parte din a IX; a VI dupa anul 23, a VII dupa 20.

Daca Virgiliu nu s'a lasat condus de cat de inspiratia lui, in ale-gerea cartilor pe care-i placea sa le termine mai de vreme, se intelegeca el si-a scris la inceput opera in prosa. Cele doua informatii ale lui Sue-

1) Suetoniu a trait in ultima jumatate a sec. I §i prima jumatate a sec. II d. C.El a scris o Viata a lui Virgiliu, care a fost pastrata in fruntea Comentariilor lui Donatdin sec. IV. Aceasta Viata are aparentele unei compilatiuni. Ea nu ni s'a transmis instarea ei originala. Pe langa adausuri din partea lui Donat, in evul mediu au fost in-tercalate in text amanunte lipsite de on ce ratiune.

2) Se stie ca in felul acesta a procedat si Racine. Tragediile lui au fost maiintai scrise in proza.

Page 58: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

D. N. BURILEANU 58

toniu-Donat sunt prea precise §i ele se explica bine una prin cealalta. Pu-tem dar sa la consideram ca verosimile.

Mai departe, Suetoniu-Donat continua: Ea a ajuns imediat la omare faima".

Cand Virgil, cip& lupta de la Actium (29 a. C.) se decide s'acante originile Romei §i gloria familiei lui August, devenit unicul std-panitor al imperiului, svonul intreprinlerii lui se raspande§te cu incetulpeste tot. Poetul era deja celebru. Bucolicele lui impusesera atentiuniipublice 1), iar Georgicele it consacraserd ca pe cel mai mare poet al tim-pului. Se vorbia in cercurile literare din Roma de marea lui opera; sevorbia in special la curtea lui August. Toata lumea era convinsa ca Roma'§i va avea acum epopeea ei, demna de ea §i va smulge Greciei ultima

-coroana ce-i mai ramasese. De aci entusiasmul contimporanilor, care-§i 0-.se§te ecou in celebrele versuri ale lui Propertiu:

Cedite Romani scriptores, cedite Grai:Nescio quid majus nascitur Iliade.

August doria sa fie tinut mereu in curent cu mersul poemei. Aflan-u-se intro expeditiune in contra Cantabrilor din Pirinei, el adreseaza poe-tului o scrisoare prin care-1 roaga §i chiar '1 amenintk bine inteles in glu-ma, sa-i trimita fragmentele terminate din lucrarea sa. Pe imparat inte-resa in cel mai inalt grad succesul Eneidei, din punct de vedere politic.Divinisarea familiei lui, care-i divinisa in acela§i timp puterea, §i accentulpatriotic, care insufletea intreaga epopee, concordau cu planurile lui de con-solidare a Statului. Macrobiu ne-a pdstrat o scrisoare trimisa de Virgiliu.ca raspuns lui August: Mi-ai scris de multe ori... Data a§i avea cevademn de tine, ti-a§i comunica... Am intreprins o opera care-mi intrece pu-terile.... §i careea sacrific studii cu mult mai importante".

Lasand la o parte expresiunea de modestie, atat de caracteristick apoetului, ne putem intreba ce sunt aceste studii importante la care se re-

1) Ni se spune ca una din Bucolicele lui, a VI, a fost recitata pe scena, de cele-bra Cytheris, cu un succes extraordinar. In Dialogul Oratorilor, Tacit face alusiunela acest succes: publicul s'a sculat in picioare si a ovationat pe poet, clandu-i aceleasi-onoruri ca lui August.

'1

'1

Page 59: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

59 CATEVA CUVINTE PRIVITOARE LA COMPUNEREA SI PUBLICAREA ENEIDEI

fora el? S'a presupus ca ar fi vorba de filosofie. Dar ce parte a filosofieiar fi putut sa-1 seduca in acest grad? Lui nu-i placeau observatiunile mo-rale ca lui Horatiu, iar de filosofie propriu zisa s'a ocupat in mod a§a deeclectic, in cat am putea sa afirmam ca nu a cautat in studiul ei de catmijloace de inspiratiune, pentru a face versuri frumoase. Noi credem caprin cuvintele de mai sus Virgiliu a avut in vedere aspiratiuni vagi §i Incanelamurite.

Dorind sa alba parerea pr:etenilor sai, Virgiliu le recita din candin cand parti din Eneida, dar numai din acelea de care nu era pe deplinsatisfacut. Maecenas, Horatius, Tucca, L. Varius, Quintilius Varus §i Gal-lus, constituiau un juriu de o competinp netagaduita, a carui censura erapentru el un titlu §i o garantie.

Cu patru ani inainte de moarte, ne spune Suetoniu-Donat, Virgiliua citit lui August cartile II, IV §i VI. Cu aceasta ocasie, scoliastul amin-te§te de traditia relativa la le§inur Octaviei, sora lui August, cand aauzit cuvintele: Tu Marcellus eris 1)".

Daed Virgiliu a ales a:este carti de preferinta altora, e probabilfiind ca era mai multumit de ele placeau mai mult.

Servius, cel mai de seams comentator al lui Virgiliu, pretinde capoetul a recitat la Curte mai intai" cartile III §i IV.

Cele doua informatii nu concords, dupa cum vedem, in totul. Ce tre-bue sa credem despre ele ?

Coincidenta e decisiva pentru cartea IV. Pentru cartea VI, citatanumai de Suetoniu-Donat, anecdota le§inului" Octaviei nu pare sa fifost nascocita din senin, prin unnare o putem coprinde printre cartilecitite la Palat, cu atat ,mai mult o putem coprinde, cu cat gasim in Sueto-niu-Donat, o alts anecdota: Secretarul lui Virgiliu, Eros, ajuns la extremabatranete, spunea ca Virgiliu ar fi complectat doua versuri din cartea VIintr'un moment de inspiratie subita. E vorba de versurile 165-166 pecare poetul le-ar fi lasat in starea aceasta:

Misenum AeolidenAere ciere viros

1) Marcellus, fiul Octaviei, era speranta Imperiului. Casatorit cu Julia, fiicalui August, el moare aproape imediat, la varsta de 20 de ani. Portretul lui Marcellusdin cartea VI, a fost rasplatit de August in mod imperial.

Page 60: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

D. N. BUR1LEANU 60

cu o mica indicatie spre a le termina mai tarziu. Servius istoriseste si elaceasta anecdota, adaogand ca cele doua hemistichuri finale 1) s'ar fi pre-sentat in mintea lui Virgiliu pe cand citia cartea in fata lui August.

Criticii moderni au tratat cu multa asprime aceasta legenda. Rib-beck o numeste o fabula inepta. Este drept ca Virgiliu nu citia imparatuluide cat fragmentele, care erau in stare de desavarsire.

Ori cum ar fi, se poate scoate ,din aceasta anecdota eel putin opresumptiune in favoarea cartii a VI.

Cat despre cealalta informatie, trebue oare sa credem pe Suetoniu-Donat, care mentioneaza cartea II, sau pe Servius, care vorbeste de carteaIII? Nimic nu impedeca sa primim ambele informatii. Observam in adevarca Servius zice recitavit ceea ce 'nu exclude alte citiri, pe careVirgiliu le-ar fi facut mai in urma.

Dupa zece ani de munca intense, in anul 19 a. C. Virgiliu ter-mina marea sa epopee inainte de a proceda la o revizuire definitive,se hotaraste sa face o calatorie in Grecia si Asia, spre a vedea cu ochiproprii locurile, unde se petrecea actiunea primelor sale canturi din E-neida. Poate ca aceasta calatorie ar fi avut ca resultat unele precisarigeografice, de cari se simte nevoie mai ales in cartea III; poate ca poetul.sub evocarea directs a ruinelor, atat de bogate in legende amintiri is-torice si sub influenta fascinanta a Cerului din Orient ar fi cules imaginisensatii nuoi Si ar fi facut sa straluciasca prin coloratiuni si formaoriginale unele parti din tablourile lui, de abia schitate. Din neno-rocire, vizitand Megara, ,pe timpul unor calduri tropicale, cade bolnay.La Atena, intalneste pe August, care venise dinteo lunga excursie ccfacuse in provinciile de Rasarit ale Imperiului. Dupa staruintele lui, poe-tul intrerupe calatoria se inapoiaza impreuna in Italia. Mareaagravetaza boala. Abia ajuns la Brundusium, el moare in ziva de 21Septembrie, in varsta de aproape 52 de ani 2).

1) Iata versurile complecte :Misenum Aeoliden, quo non praestantior alter,Aere ciere viros Martemque accendere cantu.

2) De ce moarte a fost rapus Virgiliu, cei Vechi nu ne spun. Adunand toatedatele ce posedam, credem cá putem sa ajungem la oarecare precisiune. Tata aceste date:

Unul din fratii lui a murit de mic, iar cellalt intre 16 §i 20 de ani. Parintii de ase-menea s'au stins de timpuriu.

Virgiliu erescuse neobicinuit de repede §i a avut o constitutie foarte delicate.

gi

gi,

gi

gi

si

Page 61: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

111,\AA-,$VAINI,X:

ELICIA.1-DOA1ININICLIVID.S:BAL111-1:ASEK\7

i N f3A I 16 11A CI N CON 'Oil ARILyi5.

0 fila dintr'un manuscript vergilian, din sec, V, pastrat in biblioteca Vaticanului.

1.

-7aT-13.7:;;- 7;" '","17:-7.1.*Tenlt'

MiklQ&15.1/4.1VE.C.A0kiNi-Mns.01.moNnbvs.vw6Lu

......a..............( . 10f IA . C.LV.,DON ' ;, . i

!PA ft31..\k.ONSVX1.00.7.YDONEAS.10kAkDE5M.M..EX11.1-... --;

1.1VIVXkiNIF&DEN5A5V1\C&OSNCACV.1.11NAFAGQ:.\051D

r

ki4

;-

1.41;4

. a

Page 62: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

61 CATEVA CUVINTE PRIVITOARE LA COMPUNEREA SI PUBLICAREA ENEIDEI

Suetoniu-Donat ne informeaza ca osemintele lui Virgiliu au fosttransportate la Neapole. Mormantul lui se gase§e la cateva mile depar-tare de ora§i, pe drumul care duce spre Pouzzole.

Pe acest mormant se poate citi distichul urmator, compus de elinsu§i ' ):

Mantua me genuit, Calabri rapuere, tenet nuncParthenope; cecini pascua, rura, duces.

Dupe ce pierdut proprietatea sa din imprejurimile Mantuai, Virgiliu vine laRoma, unde puternicii lui prieteni, Mecena Octaviu 1 pun la dispozitie mijloacelede existenta. El insa nu voieste sä stea in Capita la, uncle avea o vile pe Esquilin, ci seretrage in Campania. Traieste mai mult la Nola si Neapole; din cand in cand se ducein vilegiatura in Sicilia.

El nu regret& prea mult perderea ogorului sau din Nordul Italiei.Virgiliu era o fire melancolica, extrem de sensibila, suparacios, timid, traind

mai mult retras.El ramane celibatar, deli nu era strein de afectiunile de familie (cf. GeorgiLa

II, 523-4).Munca lui Virgiliu era excesiva. Sunt rani operile cari sa denote cercetari mai

intinse si cunostinte mai vaste ca ale lui, in toate domeniile. Se scula dis de dimineat,i.Dicta versurile plimbandu-se pans la ora mesei; dupa amiazi corecta cu asiduitate,stergand de multe ori, adaogand la ocaziune. Era o munca pasionata, la care nu sededau in general de cat spiritele bolnavicioase nemultumite cu ele insasi.

Vorbind de calatoria li Brundusium, Horatiu in una din satirele lui (I, 5,

v. 48) adauga: Eu cu Virgiliu ne-am dus sa ne culcam; cand cineva nu digereazabine (e vorba de Virgiliu) si sufere de ochi (e vorba de Horatiu), flare tragere deinima pentru joc ". Aceasta explica migrenele poetului.

Suetoniu-Donat, ne spune mai mult: Virgil versa uneori sange !Din toate acestea o singura conclusie se poate trage anume ca poetul suferia

de o boala hereditara, care-1 mina cu incetul: era poatrinar.Asa se explica tot ce am spus mai sus.Asa se explica atnanarea calatoriei in Grecia si Orient, pe care dorise sa o

faca cu mult mai inainte, spre sfarsitul anului 23, dupa cum dovedeste Horatiu, care-iadreseaza la aceasta data un adio foarte miscator (Oda I, 3), unde ii numeste dimi-dium Virgiliu a trebuit sa renunte de a parasi Italia, inainte de a -ui vedea operaterminate. Tot asa in sfarsit se explica hotararea lui de a se reintoarce cu August inpatrie, intru cat stia ca boala de care suferia nu iarta simtia ca viata it paraseste.

1) St. Jerom ne spune aproape acelasi lucru ca si Suetoniu-Donat, adaogandca Virgiliu a dictat acest epitaf secretarului sau, in momentul mortii. Gramaticul Va-lerius Probus, care a scris de asemenea o Viata a lui Virgiliu, povesteste numai atat,

Vergilibs 4

si-a

5i

si

mei".

si

ai

si

sit

Page 63: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

D. N. BURILEANU 62

Moartea lui Virgiliu, atat de neasteptata, a avut urmAri insemnateasupra publicarii Eneidei.

Suetoniu-Donat ne informeaza ca Varius si Tucca 1), din ordinullui August, au corectat Eneida". Asupra acestui punct, ne-au ramascateva versuri foarte spirituale de la Servius : Sarmana Troie era inpericol ca flacara sa mistuie pentru a doua oath' !"

Virgiliu, continua Suetoniu-Donat, recomandase ca opera lui safie arse. Variu nevoind sa is un astfel de angajament, poetul a cerutcu sthruinta ca sa i se aduca manuscrisele, spre ale distruge cu mainilesale proprii, dar nu i s'au adus. 0 decisiune testamentary el n'a mailuat in aceasta privinta; a rugat numai pe Varius si Tucca, caroralasat opera lui, sa nu publice de cat aceea ce publicase el insu§i.

Probus ne declare cu Eneida a fost conservata de August.Servals la randul sau scrie CA .,Virgil n'a ,putut nici sa -si corec-

teze, nici sa-si editeze opera; de aceea a recomandat prietenilor sa oarzA, dar August a ordonat lui Varius si Tucca sa o corecteze, sAscoata din ea tot ce e de prisos, dar sa n'adauge nimic.

Pliniu cel Batran, Aulu Geliu. Macrobiu ne vorbesc in acelasisens.

ca distichul de mai sus se gaseste pe mormantul de la Neapole, lard sd aminteasca cumca ar fi fost compus de Virgiliu.

E probabil ca poetul a fost inmormantat acolo dupd dorinta lui express. Mor-mantul lui era vestit in Anticitate. Silius Italicus, dupd cum ne spune Pliniu, 11 con-sidera ca un fel de templu, uncle se ducea sA se roage §i sa-si facd confesiunea.

Ie ceea ce priveste epitaful, biografii nu sunt de acord. De sigur insa ca Prblausnu pune la indoiald autenticitatea lui; el vrea numai sd fie mai scurt, nu tine sd fiecomplect.

In el insusi distichul nu e reu, el e chiar bine fdcut. In 4 cuvinte se amintescoperile marl ale lui Virgiliu, dar aceastA preciziune nu e in genul lui. Nu se poatespune ca el a dictat aceste versuri pe patul de moarte, cad a trebuit un timp oare carespre a ajunge la o astfel de preciziune. Ori cat s'ar accentua asupra modestiei caretranspird din aceste versuri s'ar face legatura cu firea poetului, care fugea de ma-nifestarile sgomotoase,ascunzandu-se in prima case ce intalnia inainte, cand venia laRoma, sau poate tocmai din aceasta cauza, nu e posibil ca Virgiliu sA se fi gandit de

perpetua singur amintirea. Consideram acest epitaf ca anonim, dupd cum suntmulte din epitafurile ramase dela cei Vechi.

1) Acestia erau doi prieteni devotati ai lui Virgiliu, cari l'au insotit si in cald-toria dela Brundusium.

n'o

le-a

a -Si

Page 64: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

63 CATEVA CUVINTE PRIVITOARE LA COMPUNEREA SI PUBLICAREA ENEIDEI

Din toate acestea rezulta ca. Vergiliu avea sentimentul imperfectiu-nilor ce cuprindea marea lui opera, pe care timpul nu-i permisese sa le in-lature; in spiritul §i imaginatia lui, el intrevedea ameliorari simtitoare,poate unele schimbari radicale §i deosebirea dintre vis §i realitate, it facea,in momentul suprem, sa fie cuprins de scrupule.

E fare indoiala o simply legenda ca Eneida a fost scapata de Au-gust. Ceeace e sigur e ca Virgil, dupa cum spune Suetoniu-Donat, n'a lustnici o dispozitie testamentary. Poate ca nici n'a avut timp sa mai isvre-una.

Dar ce a inteles el cand a recomandat prietenilor sai sa nu editezenimic nou? Nu cumva a voit sa le joace o farsa, sau poate din contra, inmod invaluit, le-a dat consimtimantul sau ca sa-i publice intreaga poems ?

E de presupus ca atunci cand cineva sacrifice zece ani din existentasa pentru o lucrare, nu se poate hotari cu u§urinta ca sa o distruga.

Dace Varius §i Tucca nu s'au Bandit nici un moment ca sa arzaEneida, pare totu§i ca au fost foarte incurcati, ne§tiind cum sa se confor-meze dorintei poetului. Totul depinde de cuvantul edide, pe care-I ga-sim in Servius. August, ca un fin diplomat ce era, s'a prefacut ca inte-lege intentiunea lui Virgiliu, care ar fi voit s5,, nu se adauge nimic laceeace scrisese el, dar sa se publice tot ce scrisese".

De fapt, nu s'a adaogat nimic, sau mai nimic. Editorii lui Virgilius'au achitat in mod leal de insarcinarea lor. Ca probe, ei au lasat sa figu-reze multe versuri neterminate, multe neclare §i multe contraziceri.

Astfel Gasim in Eneida 58 de jumatati de versuri, pe cari poetul lenumia tibicines (pietre de a*teptare, pentru viitoarea cladire). Gasim vez-suni greu de explicat ca v. 435-436 din cartea IV, on versuri in can ideeae obscure ca v. 684-686 din cartea III, unde versul 685 nu e in armoniecu 686, Gasim contraziceri, cum e in cartea IV, unde Anna, sora Dadone.e reprezentata mai intai ca complice a iubirei Didonei, pe and in versul421, 422 poetul face aluzie la alts traditie, dupa care §i ea ar fa nab.t peEnea; cum e de asemenea §firea din cartea II v. 708-§i V v. 55-57 d.acare rezulta ca Anchise a murit in Sicilia, iar in cartea IV v. 427 se a-minte§te de o alts forma a legendei.

Dare prietenii lui Vergiliu au lasat sa subsiste aceste imperfzctuni,n'au operat ei in schimb unele suprimari ?

Dupe Suetoniu-Donat, care se refers la afirmatiunea unui gramatIc

Page 65: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

D. N. BURILEANU 64

cu numele de Nisus, Varius ar fi taiat 4 versuri de la inceputul cartii I, incare poetul resuma opera lui anterioara 1). Faptul nu ne-ar surprinde dacacele patru versuri ar purta, a§a zicand, pecetea lui Virgiliu. Dar ele con-tin o constructiune anti-virgiliana (cogere cu ut), o expresiune stranie(horrentia Martis) §i nici nu figureaza in textul manuscriselor pans insec. X. Astfel, cu tot exemplul pe care-I da poetul la sfar§itul GeorgiceiIV, unde face necontestat un rezumat al activitatii lui poetice, presupunerealui Suetoniu-Donat nu pare intemeiata.

Servius, la randul sau, ne spune ca. Varius a szos din cartea II ver-surile 567-588.

In aceste versuri Enea isi aduce aminte ca Elena este cauza neno-rocirilor Troiei si voieqte sa o omoare in momentul cand ea se refugiaseprintre Vesta le. Venus intervine atunci §i-i explica ca ruina ora§ului sedatore§te maniei zeilor.

Diferitii comentatori ai lui Virgiliu au fost foarte perplexi Ltd deaceasta noua asertiune a lui Servius. Ei n'au voit totu§i sa o admits.Ea se explica insa.

Acest pasagiu din cartea II e in contrazicere absoluta cu un alt pa-sagiu din cartea VI, 510 si urm., unde Enea intalne§te pe Deiphobe, care-ipoveste§te ca Elena s'a condus ca o tradatoare in timpul dezastrului Troiei,ca i-a ascuns armele §i expus Bra aparare furiei Grecilor, etc. Ea eraprin urmare in casa lui Deiphobe, iar nu intr'un templu. Sunt deci douaconceptii deosebite despre rolul Elenei. Virgil §i-a dat seama ca acestebucati, scrise la intervale mari, nu concords intre ele si probabil a pus unsemn oarecare in locul citat din cartea II, spre a face sã dispara contrazi-cerea. Varius, credincios rolului sau, intalnind semnul lui Virgiliu, a su-primat versurile 567-588, dar nu le-a distrus. caci Servius le cunoaste simanuscrisele ni le-au transmis. Gestul lui Varius se intoarce spre cinstealui 2 ) .

) Ille ego qui quondam gracili modulatus avenaCarmen, et, egressus silvis, vicina coegiUt, quamvis avido, parerent arva colono,Gratum opus agricolis; at nunc horrentia Martis

2) In editia sa 1'Eneide, p. 328, v. 567 II, P. Lejay vrea sa demonstreze Cain realitate nu e nici o contrazicere intre cele doua pasagii. Enea nu §tia la incepatdespre tradarea Elenei, pe care n'a aflat-o de cat mai tarziu de la Deiphobe. Nu e

l'a

Page 66: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

65 CATEVA CUVINTE PRIVITOARE LA COMPUNEREA SI PUBLICAREA ENEIDEI

Suetoniu obiecteaza, in sfarsit lui Varius ca ar ft schimbat ordineaprimelor cantece din Eneida. Obiectiunea aceasta neintemeiata isi are ex-plicatiunea ei. Citind Eneida, ne dam seama ca cele 3 cantece de la in-ceput nu se urmeaza in ordinea naturals. In cel dintai se vorbeste de so-sirea lui Enea in Africa, in cel de al doilea de luarea Troiei, si apoi decalatoriile lui Enea. Ordinea naturals ar fi : luarea Troiei mai intai, ca-latoriile si sosirea lui Enea in Africa, in urma. Cand Virgiliu si-a facutplanul sau primitiv, a trebuit sa procedeze in ordinea cronologica a eveni-mentelor. Dar cum el compunea fara sa cilia seama de aceasta ordine, s'aintamplat ca unele din cartile terminate mai intai, au fost clasate de elaltfel de cum erau in planul original.

Drept concluziune la cercetarile de mai sus, putem spune, fara arisca sa ne inselam, ca editorii s'au achitat in mod constiincios de misi-unea lor.

Boissier 1) a observat ca cele dintai alusiuni la evenimentele dinEneida se gasesc in Carmen Saeculare, care e din anul 17 a. C., ceeaceprobeaza ca editorii au fost destul de diligenti si n'au lasat sa treaca preamult timp ca sa-si indeplineasca datoria for de pietate fats& de memoriailustrului disparut.

D. N. BURILEANU

mai putin adevarat insa cá o explicatiune din partea poetului ar fi fost necesara: ellipseste, dar Virgiliu era conscient de aceasta lipsa si a notat-o cu un semn.

1) Revue de Philologie t. VIII, p. 1.

Page 67: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

SPECIFICUL ROMAN IN GEORGICE.Cuorinsul: Ce spirit expriml documcntul Georgica 7 Cc reprczinta Hcsiod si Virgi liu in socic13file carora

aparlin ? Virgiliu in Georgice sc identificS cu idcalul realist in trecut, al poporului roman. Zcii Georgicelor; scnti,maths' moral yi rcligios dm ale. Antireza Lucrettu Vagdiu.

Istoricul Meyer in primul volum al operei sale (Introducere in stu-diul societacilor antice) discutand mersul evolutiei umane §i factorii deci-sivi, interni §i externi, ai devenirii istorice, se opre§te la urmatoarea con-cluzie:

Sunt trei grupe de opozitiuni care revin fara 'ncetare in viata popoa-relor: evenimente inriuriri externe de o parte, conditiuni si motive in-terne de alta; traditie, imobilitate si supunere trecutului de o parte, pro-gres, libera miscare, lupta contra celor vechi creatie noun, de alta; ten-dinte universale, avand resedinta in massa omogen5, de o parte, tendinteindividuale, emanand dela personalitati particulare, de alta.

In toate aceste grupe nu lipseste: dintr'o parte elemenetul individual,din cealalta factorul general. Unul fara altul nu poate creia nimic, deliamandoi stau intro perpetua opozitie lupta. Daca factorul general re-prezinta veacurile, batranetea, principiului mortii, factorul individual re-prezinta raza viitorului, tineretea, principiul regenerator 1).

Urmarind in cuprinsul Georgicelor lui Virgiliu elementul specific ro-man §i in deosebi sentimentul moral §i religios (cum va reiqi din fragmen-tele ce producem), o intrebare rAsare in mintea cercetatorului.

Ce reprezinta acest document in concertul manifestArilor spirituluiroman contimporan ? Oare Georgicele pot fi luate numai ca opera indivi-duals, numai ca pura creatie de arts literara a unui autor de primul rangcum a Post Virgiliu? presupunandu-i acest caracter, oare putem a-junge in privinta for la o concluzie dui:A care sa le rubricam intr'una din celedoua alternative formulate de istoricul german?

1. E. M., Gesch. des Alt., p. 173 sq.

si

Si

si

Page 68: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

67 SPECIFICUL ROMAN IN GEORGICE

Cu alte vorbe, este opera aceasta un document al spiritului progre-sist din Roma, sau se constitue numai ca marturie a factorului colectiv, aelementului conservator roman?

*Pentru a raspunde unor astfel de intrebari, se cuvine sa inlaturam

mai intai obiectia ce se poate ridica pe chiar temeiul unei afirmari a poe-tului §i, in al doilea rand, sa desprindem din opera elementele exotice §i in-cidentale, pentru a considera intr'insa numai specificul roman.

In Georg. II, Virgiliu spune ca dore§te sa cante §i in ora§ele romane,poemul din Askra.

Ascraeumque cano Romana per oppida carmen. 1)

El se socoate un al doilea Hesiod. Afirmatia trebuie luata cum granosalis. Oricate apropieri formale s'ar putea stabili, sa observam ca intreErga §i Georgica sunt osebiri de spirit, peste care nu se poate trece cu u§u-rinta. Si mai intai este diferenta dintre realitatile sociale ce stau in spatelefiecarei opere. Oricum le-am privi, aceste scrieri sunt documentele unorsuflete ce nu seam:dna nici sub raportul subiectului creator nici sub acelal materialului psihic intrat in compozitie.

0 schitare a situatiilor cat de elementary ni-o va arata. Societateagreaca din veacul lui Hesiod era in plina dissolutie; ordinea politica aristo-crats §i tesatura economics agrarians ce o sustinea (cum o citim in poemelehomerice) se sfaramau sub ochii taranului din Askra, fara ca o noua ordinesa-i is locul la timp. De aici haosul moral §i material.

Epoca lui Virgiliu este sub toate raporturile un moment de echilibru;§i iata de ce.

Oricat de salbatica devenise uzura §i regimul capitalist al Romei dinvremea sa (suntem in jurul anului 30 in. d. Hr.), ne aflam intr.() faza eco-nomics mult superioara celei grece§ti din timpul lui Hesiod. In tot cazulnu poate fi vorba de haos.

De alts parte, in politica avem de a face cu un imperialism triumfator,dorit §i a§teptat sa soseasca dupa lunga serie de lupte interioare care inmor-

1. Georg., II, 176.

Page 69: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

C. PAPACOSTEA 68

mantaserA cateva generatii. Dar acum la 31 in. d. Hr. cel putin idealulopacii) §i al lini§tei era atins.

Ce poate fi prin urmare comun intre cele doua realitati sociale ? Siin ce chip pot semana operile literare isvorite din asemenea medii? Faptul caamandoi poetii au un material de tratare quasi-acela§i? E o asemanare super-ficiala; e analoaga aceleia dintre cloud statui ce reprezinta in aceia§i marmuraintruchipari de essenta §i insu§iri osebite. Materialul poate fi acela§i, ideeareprezentata e cu totul alta.

Inteadevar, ce semnificatie are poezia in sine, la unul §i la celalaltautor ?

In lumea lui Virgiliu poezia nu era o necesitate a sufletului decalin masura in care devenea tot mai imposibil exercitiul liber al activitAtiipolitice. Arta in genere devenea, acum o distractie superioara a clasei inaltedin Roma, class careia i se intrerupsese brusc, odata cu scufundarea re-publicii, §i sportul periculos al politicii.

La Hesiod care traise viata de Oran necAjit lectorul simte numaidecat o corespondenta calda §i directs intre realitatile vietii §i continutuloperei Erga; pe cand in Georgice, ( fara sa le tagAduim inevitabila relatiesufleteasca cu omul §i societatea contimporana) apar cu evidenta Inca ata-tea elemente ce n'au nimic de a face cu acea relatie.

SA scoatem din discutie deci in primul rand suggestia greaca de carese resimte, dealtfel, intreaga opera a lui Virgiliu; caci Homer, Hesiod §iTheocrit ca sa nu mai vorbim de alexandrini sunt tot atatea modele dearta ce stau inaintea poetului latin. SA desfacem §i mitologia de imprumut:o eruditie care a turnat plumb in aripile atator poeti greci §i romani. SA eli-minam §i elementul dinastic, incidental, totu§i a§a de mult presurat in operaintreaga; §i sa pipAim numai sensul materialului ramas, pentru a scruta ce esteacolo spirit colectiv roman §i ce constitue contributia personals a poetului?Ce este atraditie, imobilitate, supunere trecutului» §i ce «libera mi§care, luptacontra celor vechi, creatie noun ?»

*

Este drept ca Virgiliu nu protesteaza cu amaraciunea lui Hesiod im-potriva vietii, impotriva oranduirii sociale, a nedreptatilor §i trandaviei se-menilor sal Este deasemenea exact Ca el se declara multumit cu stapanirea

Page 70: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

69 SPECIFICUL ROMAN IN GEORGICE

politic& personal& a noului monarc. Dar nu e greu pentru cititorul atent saobserve ce spun printre randuri aceste atitudini personale.

Si mai intai un fapt biografic. Nu este decat o protestare a sufletuluisau impotriva actualitatii, faptul ca. Virgiliu se sustrage a§a de des dincomplexul viecii de ora§, pentru a trai cat mai mult afar& aproape de na-tura 1). Si tot o protestare este faptul ca eroii operelor sale sunt cautati de-parte, in trecutul legendar §i mArq, sau in mijlocul viecii dela Ora. Catpentru carmuirea politica personala reintronata de Octavian aceastaera o necesitate psihica imperioasA nu numai pentru o fire blanc& pentruun suferind ca Virgiliu, dar pentru oricare cet4ean roman conscient.

Tata elemente personale care indrituesc sa-1 socotim o fire traditiona-lista, un gand care-§i mutes idealul din prezent in legends; din capitala lumiila camp: spre pajiqti, in tarini, pe langa paduri.

Sa-1 ascultam pe el insu§i :a

lata, mi-aduc aminte ca °data, sub turnurile inalte ale Ebaliei, in nistecampii acoperite cu lanuri aurii, pe care le umezeste negrul Galesus, amvazut un batran Corycian, care avea si el intro luncd parasites catevapogoane de pamant. Dar locul nu era bun de araturd, nici de pasunepentru turme nici de sadit vie. Cu toate acestea proprietarul putu sa cul-tive printre Math cateva brazde cu legume, iar pe de margini crini albs,verbine maci din cci buni de mancare. In sufletul sau aceasta avutie11 facea de o potriva cu regii. lar cand batranul se intorcea acasd, noap-tea tarziu, masa lui gemea de bucate pe care nu dase un ban. Si era celdintai care culegea primavara trandafirul, toamna fructele; iar cand iarnacea posomorita crapa pietrele de ger, cand gheala infrana apele din curs,atunci isi tundea mosul cracile acantului moale facea haz pe socotealaverii care prea zabovise sau a zefirilor care nu mai soseau.

Tot el era primul, care-si vedea zburand roiuri nenumarate de al-bine, din stupii incarcati; primul care-si strangea din fagurii storsi o miereca spuma. Avea tei pini nenumarati, avea pomi roditiori care purtautoamna tot atatea fructe coapte, Cate flori ii impodobiserd primavara, canddasera 'n floare. Avea uluci pe care-i mutase acolo bdtrani, avea peri

1. Cf. A. Cartault, L'art de Virgile... I, Introd. p. 9: uPourtant les Georgiquesnous revelent tant d'aspects de l'Italie agricole, parait certain que Virgile en avaitparcouru la plupart des contrees et dans lEneide elle-meme it y a bien des sites gulldecrit pour les avoir vus de ses yeux,. (Dupes acest pasaj Cartault insira numeroaselelocalitati italiene care sunt citate in Georgice).

qi

0si

si

si

si

gull

Page 71: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

C. PAPACOSTEA 70

voinici pruni incarcati de roada ; avea platanul care face insetatilorumbra... pe top ii asezase in alei regulate 1.

In acest punct, e usor de constatat, ca Vergiliu se intalneste ca spiritpe linia idealului massei si se face exponentul acesteia pans la identificare.

Munca onesta, munca ocrotita harazita de Jupiter insusi, pentruca omul sa birueasca natura iata legea morals a caranului roman pre-(Licata' de poetul sau. cKA. lancezi intro toropeala greax. (torpere gravi ve-terno) 2, ca in mult trambitata epoca de aur, iata o viata fara pret inochii lui Virgiliu, caci insusi tatal ceresc a voit sa ofere omului hrana dupaun amestec de bine si de rau; numai dupa un astfel de amestec rodul munciisale ii apare mai stralucitor, in tot cazul mai gustat. Din aceasta asezare aproniei divine au rasarit mestesugurile artele ; de aid insasi subjugareanaturii :

labor omnia vicitimprobus, et duris urguens in rebus egestas 3.

Sa lasam aici pe poet :

Dar cu toate straduintele plugarilor, cu toate ostenelile boilor pentru aintoarce pamantul, nu putem spune ca totul e de-acum in afara de oriceneplacere. Vre-o gasca nelegiuita, cocorii Strymonului on cicoarea cu vineamare, aduc ele destula paguba; la fel e cu umbra copacilor.

Tatal zeilor a dorit sa ingreuieze el insusi atat de mult caleacultivarii pamantului. El randui intaiasi data intoarcerea cu mestesug apamantului, intepand cu griji inimile muritorilor. El s'a impotrivit ca su-pusii imparatiei sale sa lancezeasca intr.() apasatoare toropeala.

Inainte de Jupiter plugarii nu lucrau, niciunul, ogoarele. Nu era pe-atunci legiuit nici sa infigi semne in pamant, nici sa-1 imbucatatesti cupietre de hotar. Ci oamenii iii cautau mancarea impreuna, intnicat ta-rana le producea de toate cu imbelsugare, fara sa-i ceara cineva. Ser-pilor negri el le dete veninul ucigator; lupilor le porunci sa prademarii sa se umfle de valuri miscatoare. El scutura de pe frunze mierea

lud focul inapoi; el opri din tale raurile de yin care se vedeau curgandpretutindeni. Ajunsa astfel la aman, nevoia scoase la iveala pe nesimtite

1. Georg., IV, 125-146.2. Georg. I, 124.3. Georg. I, 145-146.

§i

§i

§i

si

gi

Page 72: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

71 SPECIPICUL ROMAN IN GEORGICE

fel de fel de mestesuguri; in brazde arate ea afla paiul graului, iar din vi-nele cremenei facu sa tasneasca scanteile ascunse. Atunci si f/uviile sim-tira pentru prima oars barnele de ulm scobite; atunci incepu si corabierulsa numere constelatiile si sa dea nume Pleiadelor, Hyadelor si Ursei luci-toare, fiica lui Lycaon. Atunci s'au nascocit si cursele vascoase, pentrumomirea si prinderea fiarelor; atunci si codrii cei batrani au fost incon-jurati de caini. $i iata acum un om, cum izbeste cu plasa fluviul latsi cum inaintand ii rascoleste adancurile; Ata pe altul care taraste pemare navodul ingreuiat de apa; iata in sfarsit ca intra in rol si taria fieru-lui si lamele fierastraului ascutit doar cei dintai oameni spargeau cupana de lemn chiar bustenii cari se despica usor. Astfel si-au facut locfeluritele mestesuguri: o nepilduita munca le birui pe toate, ca sa nu maivorbim despre nevoie care impingea si ea omenirea cazuta la grele in-cercari.

Ceres fu zana care invata mai intai pe bietii muritori sa 'ntoarca brazdacu plugul, intro vreme cand nici dumbravile sfinte nu mai aveau ghindasi nutret, cand nici Dodona nu mai dadea hrana. Curand dupa aceea sigraul fu lovit de boale, caci nimicitorul taciune ii ataca paiul, iar scaeteletrandav se zburli peste ogoare. Lanurile pierira innalausite intro padurede spini, de lipani si triboli; iar in mijlocul lanului stralucitor stapanea ne-norocita neghina si ovazul cel fara spic. Iata dece, data nu plivesti buruenileneincetat cu grebla, si n'alungi cu zgomote pasarile, data nu desfiintezicu cosorul umbra aruncata de arbori pe campul tau intunecat; de nu im-plori cu rugaciuni ploaia... vai! in zadar iti vei arunca privirile spre gra-mada nesfarsita a vecinului tau, caci nu-ti vei astampara foamea decatin paduri scuturand ghinda 1.

Nu vom trece cu vederea ca pasagiul acesta aminteste destul de bineun loc din Erga, unde, sub forma de sfaturi catre fratele sau Perses, Hesiodzice :

Lucreaza, Perses, de vrei sa te urasca foamea si sa te indrageasca au-gusta Demeter, frumos incoronata. Lucreaza de vrei ca ea sa-ti umplehambarul cu hrana! Foamea-i tovarasul obisnuit al omului care nu lu-creaza. Zeii si oamenii urasc pe tine traeste fara munca asemeneala pofte cu trantorii lipsiti de ac, cari stau pe odihna, risipesc si ma-nanca din munca albinelor 2.

Dar mai importanta deck pasagii de evidenta imitatie greaca, este in-

1. Georg. I, 121-159.2. Erga, 294-305.

si-i

Page 73: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

C. PAPACOSTEA 72

cheerea la care se opre§te poetul din Askra; aici se surprinde diferenta despirit. Hesiod nu disprecue§te varsta de aur ca Virgiliu; e prea necajit pentruo astfel de gluma. El regrets sincer in versuri duioase vremea «secolelor deaur de arginto, vremea cand pacea §i bel§ugul domneau in omenire.

Ce bine ar fi fost rice Hesiod sa nu fi ajuns eu a vietui in acestal cincilea veac al lumii ! Ci sa fi murit mai inainte sau sa ma fi nascutmai tarziu... caci acum este veacul de fier, cand oamenii nu vor corneal,sa fie prapaditi atat ziva. prin munca suferinta, cat noaptea pringrijile ce le dau zeii 1.

aiurea :

De aur a fost veacul oamenii muritori trdiau atunci ca zeii;aveau sufletul liber de griji, trdiau fara munci si necazuri 2.

Dar cel mai caracteristic element conservator in sensul antitezei luiMeyer este atitudinea poetului fap. de divinittate. Zeii lui Virgiliu nustint o fictiune ci realitaci simcite la tot pasul: in bunatatea, in ocrotirea, insemnele de prevestire pe care le trimet omenirii; ei sunt geniile bune ale oame-nilor, sunt pronia cereasca pogorita cre§tine§te pentru fericirea omului. Ceresne invata cultivarea cerealelor; Minerva a maslinului, Bacus a viei; magna,veneranda Pales a turmelor. Cu tin cuvant, in Virgiliu zeii se intovara§escfrate§te cu oamenii pentru a imblanzi natura, pentru a o face placuta §i folo-sitoare nu umanitatii, ci poporului care locue§te frumoasa Italie :

Te salut, generoasd mama a lanurilor, pamant al lui Saturn, hranitoarede viteji! In cinstea ta pasesc acum sa preamaresc gloria si vechea ta arta;pentru tine cutez sa dau drum isvoarelor sfinte sa fac sa s'audd poemuldin Askra prin orasele romane 3.

Oricate momente de melancolie surprindem in poemul lui Virgiliu, eleraman vibra0i sporadice; lectura intreaga §i neintrerupta a Georgicelor lasAin sufletul cititorului ecoul celui mai san5tos optimism. «Virgiliu a vazut bineca energia era caracterul dominant al vechiului roman §i de aceea a insistatasupra acestei virtuti a rasseiv, observA H. Goelzer 4. Ca un refren to ur-

1. Erga, 174 sqq.2. Ergs, 109 sqq.3. Georg., II, 174-177.4. H. G., Virg. Les Georg., Introduction, p. XVI (ed. G. Bude).

§i

dint H...

sSi

si

Page 74: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

73 SPECIFICUL ROMAN IN GEORGICE

maresc, ca un rasunet de evlavie auzi, 'Dana tarziu dupa citire, versuri carac-teristice ca acestea :

In primis venerate deos atque annua magnaeSacra refer Cereri 1)

Sau:

Ergo rite suom Baccho dicemus honoremCarminibus patriis lancesque et liba ferremus;Et ductus cornu stabit sacer hircus ad aram,Pinquiaque in veribus torrebimus extra colurnis 2.

Dar caracterul moral si religios al Georgicelor caracter subjugattraditiei romane luate ca element de massy va iesi mai clar data -1vom pune o clips alaturea de acela filosofic-individualist al lui Lucretiu, unpoet pe care de altfel Virgiliu 1 -a admirat de-atatea ori, 1-a imitat.

De return natura se osebeste de Georgice nu numai superficial prinsubiectul tratat. Intre aceste opere ce apartin aproape aceleiasi vremi si so-cietati este o prapastie; le desparte conceptia de baza, zeii, natura,oamenii insisi, cari sunt altii; sunt oameni de alts essenta cu alte roluri,intr'o parte si in cealalta.

Pentru Lucretiu, de pilda, nu exists legatura intre omenire zei; oa-menii nu se bucura de ocrotirea acestora iar cat priveste mitologia cu po-vestile ei, oricat e de bine intocmitk ea ramane ce este: un mit gol de adevar,pe care ratiunea it respinge.

Oricat de frumoase, oricat de bine au fost orinduite acestea (miturile),ele sunt in orice caz respinse departe de catre ratiunea adevarata. Cadzeii, prin firea lor, se bucurd de o pace lard sfarsit si se tin la distanta dezbuciumul lumea noastra. Ei sunt straini de orice durere, ne-atinsi deprimejdii si se multumesc cu puterile de care dispun. Mau nevoie de noi

nu-i incantd laudele, cum nu-s turburati nici de ura impotriva noastra 2.

1. Georg., I, 338 sqq., dnainte de orice, venereazd pe zei adu jertfe in fiecarean marei zane Ceres...).

2. Georg., II, 393 sqq., <xPotrivit datinei, vom rosti prinurmare, dupd cantecelestramosesti, onorurile datorite lui Bacus vom aduce prinos de mancari si de prescurisfinte. Dus de coarne, un tap sortit mortii va sta in fata altarului iar noi ii vom frigemadularele grase, petrecute in tepuse de alun».

3. Lucr., II, 644-651.

si

g1 si ti5i

gi

ai

si

Page 75: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

C. PAPACOSTEA 74

Natura nu se infatisaza omului ca un prieten ci ca un monstru ne-biruit. Noi, cu pamantul ce locuim cu tot, suntem doar o picaturA intr'unocean infinit, grandios. De alta parte, materia cosmica insasi, prin consti-tutia ei, va ceda legilor mortii, precum alts data a primit legea nasterii si a

Universul deli imens, este si el pieritor (indiferent daca va muriprin foc sau apa) intocmai cum sunt destructibile partile ce 1-au alcAtuit.

0 mica dovada despre indiferenta naturii, despre cat inseamna omulin aceasta economie. Cea mai mare parte a pAmantului este ne-accesibilaomului; putinul teren bun nu se lasA imblanzit deck prin staruintele grele alemuritorilor.

Intai de toate gandeste-te cat pamant e acoperit de nesfarsitele porniriale cerului! Cat spatiu ocupa cu lacomie muntii padurile fiarelor sal-batice ! Cat se mai intind stancile nesfarsitele lacuri si marile, pe caretarmii le despart de uscat ! In sfarsit, din ceea-ce a ramas, aproape douatreimi le rapeste muritorilor fie arsita nesuferita, fie caderile infinite dezapezi. Ce mai este teren de cultivat, natura 1-ar nimici si pe acela de-arfi lasata in voea ei, daca munca omeneasca nu s'ar impotrivi, daca nevoilevietii nu 1-ar fi deprins sa geama sub dintii puternici ai greblei, si dacanu 1-ar fi sfaramat sub apasarea plugurilor. De dam intoarce cu fierulbrazdele roditoare, de dam pregati tarana in vederea incoltirii semintelor,acestea n'ar fi in stare sa se deschida de la sine si sa iasa in lumina ae-rului. Si totusi, roadele dobandite printr'o osteneala asa de incordata, seintampla foarte deseori ca, tocmai cand pamantul e mai inverzit si mai a-coperit cu flori, sa fie: sau arse de arsita nesuferita a soarelui, sau nimicitede ploi neasteptate, si de bruma inghetata, sau rapite de vanturile care ban-tue pamantul cu vartejuri pustietoare 1.

Atitudinea lui Lucretiu fats de natura este liberA de orice prejudecatareligioasa; el poate spune fara rezerve cititorului ca prin poemul sau a pur-ees catre eliberarea spiritului din larzturile religiilor 2.

Teama de moarte, de chinurile lumii de dincolo imping omenirea lagrele pacate. Morala lumii trebue deslegata ()data din catusele fantomelorfaurite de religie. Omul trebue sa. stie CA sta dezarmat in fata monstrului,Si sA-si modeleze viata numai pe baza acestei realitati ; sA nu-si faureascaprinurmare iluzii sa nu fie surprins de nepasarea cu care intr'o zi va fistrivit in lupta cu titanul nimicitor si orb, ce se numeste natura.

1. Lucr., V, 200-218.2. Lucr., IV, 7.

si

fiintarii.

siri

Page 76: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

75 SPECIFICUL ROMAN IN GEORGICE

Cat de duios, cat de uman apare Virgiliu fata de singularul sau inain-ta§ I Voios ca un capil, autorul Georgicelor se lass captivat numai de parteafrumoasa a naturii, numai de armonia §i de bunatatea ei darnica. Apoi catde roman se arata cand socote§te bogatiile parnantului italic (magna parensfrugum, magna virum), cand admira faima Romei care prin munca §i mora-vuri severe a biruit lumea. Cu caldura poetul arata plugarului semnele siguredupa care sa-§i calauezasca lucrarile; caci §i soarele, §i luna, §i constelatiile§i stelele i§i iau benevol sarcina sa-1 invete cand este timpul sa inceapafiecare lucrare. Rege al naturii, omul e sustinut §i ajutorat de dansa.

Virgiliu nu-i strain de poemul lui Lucretiu; it cunoa§te, it pretue§te§i nu nesocote§te chiar modul de a vedea lumea §i de a concepe viata, alacestuia.

Fericit acela zice Virgiliu cu gandul la autorul poemului naturiicare a putut cunoagte pricinile lucrurilor ; fericit cel care a calcat in pidoaretoate temerile neinduplecatul destin §i zgomotul Aheronului lacom I

Dar e fericit gi acela care a cunoscut zeii campenesti pe Pan, pe bil-tranul Silvan gi pe surorile nimfe !1.

Scriind aceste versuri comenteaza H. Goelzer 2 poetul vrutatata sa puna pe picior de egalitate un poet savant cu un agricultor cat atinut sa arate superioritatea credintei asupra negatiei.

Dar cel mai caracteristic loc ni-1 ofera versurile in care Virgiliu punealaturea viata de la Cara cu aceea ora§eneasca.

0 prea fericiti agricultorii, de gi-ar cunoagte bunurile for I Tinanclu-sedeparte de armele inamice ei primesc de la pamantul cel darnic o hran.4usoara revarsata din sanul lui 3.

Dupa acest elogiu al lini§tei agricultorului, poetul se intoarce spre NataorA§eneasca inzarcata de zbucium, spre a o caracteriza astfel

1. Georg., II, 490-494.2. Op. cit., p. XIX, nota 4.3. Georg., II, 458-460.

n a

Page 77: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

C. PAPACOSTEA 76

Daca agricultorul dare un palat malt unde prin porti impunatoare sa deanavala in toate incaperile un val de clienti veniti de dimineata sa-1 salute;daca taranii nu-s ahtiati dupa portaluri lucrate in scoici variate dupahaine brodate in our dupa vase de arama corintica; daca pentru

lana nu se vopsegte in purpura asiriana, daca nu strica cu dre-suri de scortigoara intrebuintarea untdelemnului limpede, cel putin nu lelipsegte linigtea cea fara de griji viata bogata in mijloace nu-i ingeala;gi nu le lipsesc orele de odihna pe intinsele pajigti, nu pegterile nu lacurilecu apa vie, nu valea racoroasa a Tempei, nu mugetele boilor, nu somnuldulce la umbra copacului. Acolo-s dumbravi ascunziguri de fiare; sunttineri caliti la munca gi depringi cu putin; acolo se fac Inca slujbe divinepentru zei; acolo traesc Inca venerabili batrani.

Zana dreptatii, parasind pamantul, pe acolo §i -a lasat urmele pagilorultimi 1.

Locul pare caracteristic, fiindca poetul nu pregeta sa se declare parti-zan hotarit al vietii rustice, dispretuind zbuciumul vietii burgheze. Sufletullui este intreg in mijlocul naturii, iar idealul moral pe care el il viseaza segase§te nu in viitor ci pe linia trecutului, in moravurile austere al taranuluiroman.

Revenind la observarile istoricului Meyer, putem pune acum uneleconcluzii.

Virgiliu scriind Georgicele, face o opera in care specificul roman iesemai invederat ca oriunde. Poetul se apropie de massa, imbraca haina omuluidin popor §i, ajutat de un puternic talent, intruchipeaza in formele desavar-§ite ale artei, «tendintele universale, ce au re§edinta in massa omogena»; elrealizeaza «conditiunile motivele interne», «traditia, imobilitatea supu-nerea in fata trecutului». In aceasta constructie «elementul individual»este fire§te dominat de «factorul general».

Pentru clarificarea notiunii adaugam: intr'un limbaj politic Virgilius'ar numi «reactionar»; intr'unul de critics literara ar fi poreclit «romantic»iar intr'unul sociologic ar fi un «conservator», un «traditionalist», care inopera Georgica da expresiune spiritului colectiv §i, prin aceasta, se incorpo-reaza massei sociale a poporului roman.

CEZAR PAPACOSTEA

1. Georg., II, 458-474.

sidamn si

§i

si

ml

si

si si

Page 78: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

AkARO GEOT-:G 1 C 0 -134. :1.1-13. 1. 1 1\1 CI P 1 'T

leaff pdeflunflaer e renter

ereitrcriciaramrrtr

-minx two lacteal etilrufti, :,,a4,7-t tlx

doctor inerfeT m may cum fenare reach

F C AT LETA:\ !AGEE

94ao (tarn! rennin

rt e re- mere. rt iu,x 111..xa--

ntrigizre

Conurruar fiat: curtsut mina IxibenrIn

r vrcort .tr9..trbuf 9uattal exl..VTICTIT1.1 Fxxlnit

b It ic Te tncpum ofcletardlinu nun ,a,L ultimo. Lakin-rill Celt, tintL ther &alma ceref netilro ft minim readC blantattt rtigui glanders, lutitauji A :lila.T ocatct,t Intent-If achtloya. maim Irani

E r tiofainethrin refertna sktitiltria cavil;

ert4firma fatun9. Farm rrelfett rent treara cano :curt cut roma'Ferri act tr,ret

ncitrecittimx magno re:a Terctitilx. trwient

Crane- cattor sIctnortnri 1.-9intlta

-r ercerintux rime, toncienr chniurrx. Itienc,

1 rfe tictnuf IrrurenfratritITTI/fatraf9, heti

0 filA dintr'un manuscript vergilian din sec. XV.

P.1/ I R N Is .

id fa ct at

,trfauli- in

ID I

natl.beam%

clutualannuur

r

ft1-4

I

Page 79: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

COMENTARIUL LUI DONATUS ASUPRA VIETHLUI VERGILIUS.

Poetul care, ass de minunat, a isbutit sa ne infati§eze, in opera saliterara, fiinta poporului roman cu toate insu§irile ei caracteristice, insu-§iri prinse in epoca de suprema ascensiune a acestui popor, nu putea 5.5nu-§i gaseasca, din buns vreme, numero§i biografi. Ace§tia au supus uneiamilnuntite cercetari nu numai opera, dar §i viata poetului.

Opera, putin influentata de modelele grece§ti, este o opera originala,originala chiar §i in imitatiune 1) §i cu un caracter de universalitate

desavar§ita. Caci, dad facem abstractie de limbs, care este universalsnumai intro anumita epoca a istoriei omenirii, §i daca scoatem din operalui Vergilius elementele locale cari fixeaza pe poet in timp §i in spatiu,gasim in lucrarile poetului dela Mantua studiata umanitatea in. formeleei cele mai curate. Simtirea omeneasca este expusa a7a de natural, cumnu o mai gasim la nici un alt scriitor antic. De aceea, cu drept cuv'ant amputea spune in aceasta privinta ca, odata cu Vergilius, in literatura latina,

Magnus ab integro saeculorum nascitur ordo2).

Poetul ajunge pentru viitorimea sa modelul genurilor literare in cariel a scris. Si opera sa ne-a ramas aproape neatinsa; ea a fost pastrata

sfintenie de urm4, ass precum ne-a fost lasata de el insu§.Viata poetului de la Mantua insa a fost deformata §i denaturata de

generatiunile ce i-au urmat; astfel ca astazi numai cu greu putem sa-i cu-noa§tem adevarata biografie.

1. cf. A. Guillemin, L'originalite de Virgile, in Revue des Etudes Latines.VIII, 2. 1930.

2. Verg. Ed. IV. 5.

Vergilius 5

cu

Page 80: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

G. POPA-LISSEANU 78

Avand norocul sa fie pretuit, ba chiar indragit de contimporanii saispre deosebire de alti scriitori maxi. latini, pada Lucretius care,

numai in zilele noastre gasit o justa apreciere, sau Horatius, putingustat de publicul cel mare al epocei sale Vergilius a fost considerat cao fiinta extraordinara, aproape misterioasa, iar in jurul vietii sale s'au'creiat tot felul de legende. Celebritatea i-a fost asa de mare ca a arsde propria-i stralucire si a orbit pe contimporani :

Urit enim fulgore suo qui praegravat artesInfra se positas1)

Faptul ca Vergilius a ajuns asa de repede celebru a facut pe con-timporani, ca si, mai apoi, pe urmasi sa se o:upe de aparitiunea acestaiom extraordinar si sa-i cerceteze, in toate amanuntele, firul vietii, de lainceput pans la sfarsit. Dar, critica literara a comis o eroare. Ea a dato mai mare importanta imprejurarilor marunte din v'iata autorului, cleatoperei insesi, facand o confuzie intre ceeace este element secundar: viataomului de toate zilele ceeace este element esential: stru:tura lui sufle-teasca. In cercetarea metodica a operei unui scriitor, treapta" cea maiinalta o formeaza, evident, personalitatea sa, nu supt forma vietii zilnice,ci a structurii sale sufletesti.

Manuscrisele, cuprinzand pe langa lucrarile lui Vergilius, si bio-grafia sa, au fost numeroase, atat in antichitate, cat si in evul mediu, pansla inventiunea tiparului. Dar, data manuscrisele operii s'au pastrat cu oarcare sfintenie, respectandu-se astfel vointa express a poetului si mai alesa lui August, datele asupra vietii sale se resimt de gradul de cultura alcopistilor. Cand acestia se intamplau O. fie oameni invatati, manuscri-sele erau supuse unei critici juste si impartiale si contineau cel mult a-dausuri si comentarii ingenioase. Cand insa cop4tii erau calugari simpli,fara invatatura: si pregatire stiintifica si cand, mai ales, se lasau sa fieinfluentati de ideile timpului in care traiau, comentariile si datele asupravietii poetului Vergilius sunt pline de absurditati si de curate copilarii.Calugarii din evul mediu nu puteau ierta lui Vergilius faptul de a fi fostpagan si ca nu s'a nascut cu cel putin,un secol mai tarziu. ySi, in acelas

1. Horat. Ep. II, 1, 13.

gi

Page 81: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

79 COMENTARIUL LUI DONATUS ASUPRA VIETII LUI VERGILIUS

timp, simtiau o adevarata fericire cand puteau sa interpreteze ca o pro-fetie mesianica versul din ecloga IV :

Cara deum soboles, magnum Jovis incrementum .

este curios de a constata ca aceste comentarii si aceste date suntingenioase si cuprind chiar vederi dare, cand ele provin din lumea an-tics si sunt pline de copilarii absurditati cand ele ies din mintea, or-bits de superstitiuni si din pana stangac;e a copistilor melevah. Acestiadin urma par a fi conspirat cu totii ca sa ponegreasca pe reprezentantiiioulturei politeiste pagane.

Viata lui Vergilius, in toata simplitatea ei, desbracata de adausu-rile comentatorilor posteriori, se poate citi in orice manual de riteraturalatina.

Intrucat insa aceste adausuri isi au importanta 'Ior istorica si docu-mentara, am gasit, nu fara 0arecare interes, sä aratam in cele urmatoare,calduzindu-ne mai ales dupa Prolegomena ale lui Ribbeck 2, dupd marearecensiune a lui Keil, Grammatici latini 3 §i dupa Monfalcon, Oeuvres deVirgile 4, can sunt 1) interpolarile medievale, cari sunt 2) interpolarileantice si 3) intrucat acestea din urma nu puteau figura in biografia luiVergilius, atribuita lui Donatus sau g celorlalti gramatici lath&

Avem deci doua feluri de comentarii: unele cari se 'reters la operapoetului nostru, altele la viata Jul. Ele nu pot sa fie, fara Inioiala, sepa-rate iunele de allele. Caci este natural ca un interpretator al lucrarilor luiVergilius ,sa ne dea cateodata amanunte asupra vietii lui, dupd cum, pede alts parte, un biograf este ispitit sa aprecieze 'uneori si opera autorului,a carui viata cerceteaza.

Cei mai de seams comentatori antici ai operei lui Vergilius sunt,in ordine cronologica, urmatorii :

L. Varius §i Plotius Tucca, prieteni ai poetului, mostenitori ai lui,insarcinati amandoi de August cu publicarea Aeneidei. Lui Varius ii re

1. Ed. IV. 49.2. 0. Ribbeck, Prolegomena crifica.3. Hen. Keilii, Grammatici latini.4. I. B. Monfalcon, De vita Vergilii in Oeuvres de Virgzle.

$i

g:

o

Page 82: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

G. POPA-LISSEANU 80

atribue, intre altele, schimbarea orinduirei de astazi a cartilor ce cuprindfrumosul poem, cad se tie ca Vergilius a compus Aeneida, carte decarte, pe cari in urma, le-a reunit intr'un tot organic 1.

Gramaticul A. Caecilius Epirota, libertul lui Atticus §i prietenul poe-tului Cornelius Gallus. Deschifand o §coald la Roma, Epirota a comentatpe Vergilius inaintea §colarilor sai, servindu-se de opera poetului, ca deun manual de §coaI5, intocmai dupd cum, inainte vreme, profesorii sefolosiau in acela§ stop de Bellum Punicum al lui Naevius sau de Anna lesale lui Ennius.

Invatatul Asinnius Pollio, mare gramatic, si C. Julius Hyginus, liber-tul lui August §i prefect a] Bibliotecei Palatine, au fazult, amandoi, maimult comentarii de cuvinte. Ni se citeaza, intre altele, comentarul ce afacut Pollio asupra expresiunii Miles Ulixi 2 sau asupra frazei qui tan-tus clangor ad auras 3 §i critica ce o face Hyginus lui Vergilius a a in-trebuintat nelalocul sat' terminul technic augural praepetibus pinnis, canda vorbit despre sborul lui Daeda14.

Interpretari de text au mai facut, in urma, Julius Modestus, L. A-naeus Cornutus, M. Valerius Probus, Aelius Donatus, Mauna ServiusHonoratus §i multi altii.

In acelas timp, impotriva criticilor nedrepti, impotriva asa numi-tilor obtrectatores, s'a ridicat, Cateva decenii mai farziu Q. Asconius Pe-dianus, gramatic, nascut cu douazeci de ani dupa moartea lui Vergilius. .

Faptul acesta este o dovada sigura ca autorul Aerteidei a dat na§ter:unui curent literar foarte puternic.

Comentatori asupra vietii poetului Vergilius, comentatori cari neintereseaza mai de aproape 'in aceasta cercetare a noastra, ni se citeazadin antichitate C. Melissus, libertul lui Maecenas, C. Julius HyginusM. Valerius Probus, amintiti mai sus, Suetonius, Donatus §i altii.

1. Nisus grammaticus audisse se a senioribus aiebat Varium librorum ordinemcommutasse et qui nunc secundus sit in primum, tertium in secundum et primum intertium locum transtulisse; etiam primi libri correxisse principium his verbis demtis :ille ego qui quondam... horrentia Martis. La Ribbeck, Proleg. p. 88.

2. Aen. II. 7.3. Aen. VI 561: Ribbeck propune lecliunea aures in loc de auras.4. Aen. VI, 15.

Page 83: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

81 COMENTARIUL LUI DONATUS ASUPRA VIETII LUI VERGILIUS

Ni s'a pastrat si o biografie, destul de mare a poetului de la Man-tua. Ea este atribuita, in general, lui Aelius Donatus, vestit gramatic depe la mijlocul veecului al IV, profesorul Sfantului Hieronymus.

Biografia aceasta a lui Donatus este, dupa cum a dovedit-o criticamoderns, opera istoricului Suetonius care a trait intre anii 75-150. Acestscriitor, in afara de Vietile celor 12 imparati, ni-a mai lasat §i un Deviris illustribus, carte care ne descrie viata mai multor poeti, oratori, is-torici, filosofi, gramatiai si retori. Lucrarea ni s'a pastrat necomplecta; inea aflam insa vietile lui Terentius, Horatius, Lucanus, Juvenalis §i Per-sius, dintre poeti, si, fara indoiala, nu putea sa lipseasca biografia poe-tului dela Andes. Traind supt implratii din dinastia Flavia, Suetoniusa avut, dupa cum au gtabilit-o criticii din timpurile noastre, ca principalisvor de informatiune pe Asconius Pedianus, amintit mai sus.

Biografia ce posedam astazi ne este transmisa supt numele luiTib. Claudius Donatus, care a dedicat-o fiului sau Tib. Claudianus Ma-ximus Donatianus 1) .

Tot din antichitate ni s'a mai pastrat §i o a doua biografie a luiVergilius. Gramaticul Maurus Servius Honoratus, contimporanul lui Tib.Claudius Donatus, este comentatorul cel mai de seams al poetului nostru.Comentariul sau it posedam astazi in intregime. La inceputul acestui co-mentariu a adaugat §i biografia lui Vergilius. Ea insa este aproape a-ceeas cu a lui Donatus, dovada c,a amandoi s'au inspirat din acela§ isvorde informatiune care a fost Suetonius. Biografia lui Servius este mai re-dusa decat cea a lui Donatus §i ii este superioara.

Multe din adausurile ce le intalnim la Donatus nu le gasim la Ser-vius si editia acestuia de pe la anul 1600, datorita invatatului Pierre Da-niel din Orleans, este purificata de multe din copilariile calugarilor me-

Vom reproduce in cele urmatoare cateva din adausurile copi§tilorsi ale calugarilor. adausuri cari caracterizeaza mai mutt pe autorii fordecat pe Vergilius §i apoi, vom adaoga si cateva din interpolarilegramaticilor antici cari s'au ocupat cu viata si opera acestui poet.

1. Magia sau Maia Polla, mama lui Vergilius, fiind insarcinata, a

1. Aceeas biografie a fost versificata de gramaticul Phocas; din ea ni s'a pastratun fragment. Phocas a trait in jum5tatea a doua a secolului al V-lea.

dievali.

Page 84: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

G. POPA-LISSEANU 82

visat ca a dat nastere unei ramuri de laur din care, dupa ce a ,fost plan-tata in pamant, a crescut un arbore mare plin de flori si de fructe. Adoua zi, desteptandu-se din somn, a plecat la tars, insotita fiind de bar-batul ei. Pe drum a nascut iriteun an pe Vergilius. Copilul nou nas-out n'a scos nici un tipat era a§a de frumos ca infatisare ca chiar deatunci dadea nadejdii Mari pentru visitor. Si a existat, ne spune Do-natus, o doua prevestire: Plantand in pamant, cum era obiceiul lanasteri in acea regiune, o Famura de plop, .aceastu prins asa de re-pede ca a intrecut pe toti ceilalti plopi samanati de altii mai inainte. Acestcopac i-a fost consacrat lui Vergilius s'a numit dupa numele lui. Lael se duceau femeile gravide cu mare sfintenie faceau rugaciuni (vota)de legare si deslegare 1). Primul adaus al calugarilor medievali.

2. Dupal ce Vergilius, ca baiat, a invatat (carte, indeletnicindu-sein special cu medicina raatematicile, a plecat la Roma, unde a facutcunostinta cu seful grajdurilor imparatului, ai carui cai iii vindeca, decate on se imbolnaviau. Ca rasplata pentru aceasta, Vergilius primea, caorice am de perviciu, una sau mai multe paini. ,Intr'aceea ii s'a trimislui August in dar din partea Crotoniatilor un manz de o mandrete deo-sebita, care, dupa aprecierea tuturora, avea sa fie intro un cal extra-ordinar ca frumusete ca iuteala. Cand Vergilius a vazut manzul aspus sefului grajdurilor ,imparate§ti ca manzul s'a nascut dintr'o iapabolnava Si ca nu va iesi aim el nimic extraordinar, nici ca frumusete nicica iuteala. Prevestirea s'a dovedit do urma adevalrata. Raportandu-i-sefaptul lui August, acegta a dat ordin sa-i se indodassa podia de paine.Cand, deasisderea ii s'au trimis in dar imparatului niste caini din Spania

Vergilius prezicand ca parintii for au fost ca ei vor fi curajosiiuti, faptul dovedindu-se exact, August a dat ordin sa i se indoiasca

din nou numarul painilor 2). Al doilea adaus neghiob al calugarilor me-dievali.

3. August avea o indoiala data el este ,fiul lui Octavius sau al alt-cuiva §i s'a gandit sa intrebe de aceasta ,pe Vergilius, ca unul care da-duse proba ca el cunostea firea si pe parintii animalelor. De aceea, chc-mand la sine pe Vergilius, 1-a tras la o parte si inlaturand orice martor,

1. Donatus, Vita P. Vergilii Maronis 1.2. Donatus, 3.

si

a

si

si

gi

pi

gi cu

zi,si gi

si gi gi

si gi

,

Page 85: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

83 COMENTARIUL LUI DONATUS ASUPRA VIETII LUI VERGILIUS

1-e intrebat dacd §tie cute este §i ce posibilitati are ca sa fericeasca peoameni. Cunosc, imparate, zise Vergilius, ca ai o putere aproape egalacu a zeilor nemuritori si ca poti sa faci fericit pe on cine vrei". Eu,raspunse August, am sa be fac bogat si fericit, daca imi vei spune la in-trebarea mea numai adevarul". O de as putea, zise Maro, sa gra-iesc tot adevarul la intrebarea ce-mi pui". Atunci August: Unii credCa sunt fiul lui Octavius, altii banuesc ca m'as fi nascut dintr'un altMaro zambind raspunse: Iti voiu spune bucuros, daca ami poruncest1

vorbesc ceea ice simt, liber .si ,fara teams de pedeapsa". Imparatul 1-aasigurat prin juramant Ca nu se va supat'a de nici o vorba a lui si ca inorice caz nu-i va da drumul nerasplatit. La aceasta, Maro, infigandu-siochii in ochii lui August, ii zise: ,,Matematicii si filosofii mai usor potcundaste calitatile parintilor celorlalte animale. In ce .priveste pe om, cu-ndasterea nu este posibila. De.spre tine insa am o parere verosimila, casa pot sti ce meserie a avut tatal tau". August astepta cu nerabdare ceavea sa-i spuna. Atunci Vergilius ii zise: Pe cat pot eu intelege lucru-rile, tu esti fiul unui brutar". Imparatul incremeni si isi framanta mintea,cum se va fi putut intampla aceasta. Intrerupandu-1 Vergilius ii zise:Asculta-ma, cum am venit eu la banuiala asta. De cate on iti spuneam sauiti preziceam ceva, ce n'ar fi putut sa inteleaga decat oamenii mari si inva-tati, tu, imparat al Romei, dedeai ordin mereu ca sa fiu rasplatit in paini:ceeace nu face decat un brutar sau unul nascut dintr'un brutar". LuiAugust i-a placut gluma. De aci inainte, ii zise imparatul, vei primi darurinu din partea unui brutar, ci din partea unui imparat marinimos" 1. Altreilea adaus neghiob al unor copi,ti sau calugari medievali.

4. August a intrebat odata pe Vergilius, cum se guverneaza maibine o Ora? Data cei intelepti, raspunse poetul, in carma si daca ceibuni sunt pusi irmintea celor raj. Deci, cei buni sa aiba onorurile, insa cuconditiunea ca sa nu facd nimanuia nedreptate". Maecenas ii spuse o-data: Ce nu aduce omului plictiseala? Multimea acelorasi lucruri ne plic-.tiseste, in afara de invatatura". In ce chip, it intreaba Maecenas, poa'esa-si pastreze cineva o situatie inalta si buns ?". Daca, raspunse Vergi-lius, cu cat este cineva mai sus in onoruri si boga0i, cu atata se silestemai mult sa intreacd pe ceilalti in darnicie si dreptate". Vergilius avea

1. Donatus 3-4.

tats".

sa

Page 86: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

G. POPA-LISSEANU 84

obiceiul sa spund ca nici o virtute nu este a§a de necesard dmului cairabdarea §i ca nici o sittiatie nu poate sa Ifaie atat de critica, incat un omcurajios sa nu poata sa o invinga printr'o rabdare prudenta. Ideea atracut-o in Aeneida :

Nate dea, quo fata trahunt, retrahuntque, sequamur:Quidquid exit, superanda omnis fortuna ferendo est 1)

Cand un prieten ii vorbia odata de rautatea dusmania lui Corni-ficius, Vergilius ii zise: Care crezi to ca este pricina acestei trautati ?Eu nici odata n'am suparat pe Cornificius in gall de aceasta, eu inla el. Nu-ti aduci aminte de vorba marelui Hesiod tca architectul nu poatesa sufere pe architect poetul pe poet? Hesiod a inteles pe cei rai, cacioamenii de treaba tin totdeauna la cei invatati. In ce priveste meritulsi gloria, eu am Ia indemand o, arms buns. Voiu lupta cu mai multairavna pentru virtute cu cat voiu fi mai delicat, cu atat mai repede vaplesni August avea de prieten pe un oarecare Philistus, oratorsi poet mediocru, avand derul de a critica pe toata lumea. Aceasta, nuca sa afle adevarul, cum facea deobicei Sdcrates, ci ca sa para. grozay.Cu rautatile spiritale sale clauta sa supere si pe ,Vergilius, on unde iise intampla sa-1 intalneasca. Vergilius on pleca tacut on tacea rusinat.Cand odata I -a facut, in fata lui August, elinguis (mutulica) §i ca n'arsti sa-si sustie cauza, chiar daca ar avea limbs (lingua), Vergilius ii zise:

flecarule 2, caci tacerea asta a mea mi-a procurat aparatori aicauzelor mele pe insus imparatul pe Maecenas, cand vreau, vor-besc cu o astfel de trompetai care se aude in toate partile si in toatevremurile. Tu, prin vorbaria ta, spargi nu numai urechile oamenilor, dar

August a mustrat atunci pe Philistus cu o privire incruntata.Iar Maro zise: Daca acesta, imparate, ar cunoaste timpul cand sa taca,ar vorbi mai ray. Caci not trebuie sa tacem intotdeauna, afara de candtacerea strica, sau cand vorba foloseste altora. Caci cel ce cauta cearta§i nu tie cand trebuie sa puns capat certii, de oamenii intelepti este so-cotit intre prosti" 3). Al patrulea adaus care nu poate sa provie decaydin preocuparile fildsofice ale vreunui comentator medieval.

1. Aen. V, 709-710.2. Rabula, advocat prost.3. Donatus, 18.

§i

§i,

§i

§i

§i

,,Taci,§i §i,

§i

Page 87: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

85 COMENTARIUL LUI DONATUS ASUPRA VIETII LUI VERGILIUS

5. Dupa ce luat conducerea statului, i.tia venit in minte lui Au-gust sa afle, daca n'ar fi mai bine sa paraseasca tirania si sa lase toataputerea in seama consulilor anuali si sa incredinteze afacerile publice se-natului. In aceasta privintaiparerile oainedilor pe cari i-a consultat, Mae-cenas si Agrippa, erau diferfte. Agrippa sustinea, Inteun lung discursca chiar daca n'ar fi lucru onorabil, totus este folositor s3 paraseascatirania ; Maecenas insa a cautat pe toate caile sa combats aceasta pa-rere. August sovaia in sufletul sau si inclina cand intr'o parte, cand intr-alta. Caci parerile erau contradictorii sustinute cu argumente deopo-triva de puternice. De aceea, imparatul a cerut lui Vergilius sa se pro-nunte, daca este in interesul unui particular ca sa fie tiran in Cara sa.Atunzd poetul zise: Tirania in sine este uritt, si pentru cei cari conducstatul si pentru cetateni: fiincica e natural, ca pentru invidia supusilor saupentru nedreptatea tor, sa traiesti mereu intr'o mare banuiala si chiarintr'o mare teams. Daca insa cetatenii ar gasi pe cinevfa drept, pe caresa-1 iubeasca mult, ar fi folositor pentru; scat ca puterea suprema sa fiein mana unuia singur. De aceea, daca si pe viitor vei distribui dreptatea,precum faci acum, tuturora fara deosebire: este si in interesul tau si in in-teresul omenirii ca sa domnesti singur. Caci arum esti pans inteatatainconjurat de bunavointa tuturora, incat esti adorat si socotit ca un zeu".August in timpul domniei sale a ascultat de parerea lui Vergilius 1. Niciacesta al cincilea adaus nu poate sa fiaca parte din biografia primitive alui Vergilius. El este de provenienta medievala.

Toate aces consideratiuni filosdfice cat si copilariile de mai sus.privitoare la nasterea si tineretea lui Vergilius, suet interpolari ale c.o-pistilor sau ale calugarilor cari au avut in mana manuscrisele poetului.

Iata acum si un alt soiu de adausuri ce le gasim in biografia de 'azia lui Vergilius, dar cari sunt atribtite, fie direct le Donatus, fie altorgramatici antici si cari, de sigur, n'au de a face cu expunerea simple ceva fi scris Asconius Pedianus si dupe el Suetonius asupra vietii poetuluinostru.

1. Vergilius a indragit pe tinarul Cebetes care era si poet si peAlexander, gramatic, pe care 1-a cantat in Bucotica a II-a supt numele

1. Donatus, 19.

4§1

Page 88: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

G. POPA-LISSEANU 86

de Alexis. Amandoi i-au fost daruiti, primul de Asinius Pollio, al doileade Maecenas. De asemenea, a avut draga pe Plotia Hieria, amica lui L.Varius. Despre aceasta Asconius Pedianus ne afirma, darn textul numaiin latineste ipsam postea maiorem natu narrare solitam, invitatum qui-dem a Vario ad communiorem sui, verunz pertinacissime recusasse. Pu-ritatea de 'moravuri a lui Vergilius a fost atat de mare ca la Neapoile eranumit de obiceiu Parthenias, fecioara, si de cate on venia la Roma, ca sascape de privirile multimii se ascundea in cea mai apropiata casa 1).Fap-tul ii gasim povestit si de Servius.

2. Din darurile ce i-au facut prietinii, Vergilius a ajuns 1a o fru-moasa avere. Avea o casa ,pe Esquilirv, Tanga parcul lui Maecenas si aveamosii in Campania. Din averea sa (isi ajuta Si iparintii, caci tatal sau or-bise. Avea doi frati dupa tata, pe micul Silon pe tanArul Flaccus, canamandoi au murit inaintea sa. Pe Flaccus mort it cants in ecloga V. suptnumele de Daphnis. Mama sa s'a maritat a doua oars si din casatoria adoua a avut un copil numit Valerfus Proculus, pe (care, ,Vergilius, Ica frateex alio patre" 1-a lasat ca mostenitor impreuna cu Tucca, Varius, Mae-cenas si Augustus 2). Aceste fapte ni le raporteaza Servius.

3. Vergilius vorbia rau stria incet 2) In viata sa a tinut unsingur discurs, in fata judecatorilor. Scria more utsae, sau ritu ursino, adicadicta dimineata multe versuri pe earl pans seara le reducea le refaceamereu, netezandu-le inteuna, dupa cum face ursoaica care iii Inge pe-contenit puii, pans ce din mici dihanii scoate frumosi pui de urs 4).Fan-tul it gasim an biografia lui Servius.

4. Vergilius a scris poesii de tanar. Cele dintai versuri ale sale arfi un frumos distich elegiac, facut la moartea lui Ballista, magistru degladiatori, Ialiidat de multime din )cauza unor talharia :

1. TTupEgvoc, fecioara, de unde Parthenope, vechiul nume al orasului Neapolis.De sigur s'a facut o apropiere intre virgo, fecioara, si Virgilius.

2. Donatus, 6.3. Donatus 6: Tardissimus etiam in sermone et paene indocto similis.4. Donatus 9: Vergilium quoque paucissimos die composuissc versus auctor est

Varius. Quint. Inst. or. X 3. 8. Unii gramatici sustin absurditatea cá Aeneida ar fifost scrisa mai intai in proza cá, dupa planul lui Vergilius, ea trebuia sã cuprincla24 carti.

§i

§i

§i

§i

§i

gi

Page 89: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

87 COMENTARIUL LUI DONATUS ASUPRA VIETII LUI VERGILIUS

Monte sub hoc lapidum tegitur Ballista sepultus.Nocte, die, tutum carpe, viator, iter')

Versurile acestea probabil nu sunt ale lui Vergilius 2).

5. La varsta de 15 ani, Vergilius ar fi scris un Cu/ex, care ni se a-teaza intre carmina minora ale sale. Cuprinsul ar fi urmatorul: Un ciobanobosit de arsita soarelui a adormit supt un copac, si, in vreme ce se in-drepta spre el un sarpe, un tintar din balta de alaturi 1-a intepat, infigan-du-i acul. Ciobanul lovind tintarul 1-a turtit si, vazand in timpul acestasarpele, 1-a omorit. Ridicand apoi tinorului un mormant, i-a facut epi-taful urmator :

Parve culex, pecudum custos tibi tale merentiFuneris of ficium vitae pro munere reddit 3

6. Georgica a IV-a dela versul 357 pans la sfarsit cuprindea lau-dele lui Cornelius Gallus. Cand acesta a cazut in disgratia lui August sicand a fost silit sa-s: curme zilele, Vergilius a inlocuit finalul Georgiceicu episodul lui Aristaeus4). Servius nu ne spune nimic in aceasta pri-vinta. Adausul este al vreunui gramatic antic.

7. Vergilius avea obiceiul sa-si citeasca versurile in public. CandodatA Cicero ne spune Donatus a auzit recitarea unor versuri dinbucolice, si-a dat seama de valoarea acestor versuri si a rugat sa fie re-citata Inca odata bucolica dela inceput. Ascultand-o cu atentie a spus lasfarsit: magnae spes altera Romae. Cicero fiind prima speranta, Maro urmasa fie a doua. Vorbele marelui orator au fost inserate in /Irma in Aeneida

1. Vezi incercarile de variare ale lui Phocas, din care citam un distich.

Ballistam sua pocna tegit, via tuta per auras.Hic Ballista iacet: certo pede pergc, viator.

2. Vezi interpolarea In Ribbeck, De vita et scriptis P. Vergili Maronis nar-ratio XIII.

3. Vezi paternitatea acestui distich in Forbiger, P. Vergili Maronis opera 111.XVII.

4. Forbiger, op. cit. XXIV.

Page 90: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

G. POPA-LISSEANU 88

la adresa lui Ascanius 1). Faptul nu-I intalnim in biografia pastrata deServius; el eSte o interpolare a vreunui comentator.

8. Pe Tanga modestia sa, de care a dat dovada .cand a cerut sa-i fiears manuscrisul Aeneidei, ca fiind o lucrare necomplecta, Vergilius erabland, bun ,§,i li1psit de arice pisma. Tot ce avea impartia cu altii. Bibliotecasa era deschisa tuturora. Amintia adeseari, continua Donatus vorbalui Euripides ra TWV piXwv )(met, adeca Communia arnicorum esse omnia.A§a de putin Linea la glorie ca nici odata nu se supara cand altcinevaatribuia versurile sale. Un poet dela curtea 'Ali August, numit Bathylusse dadea ca autorul unui distich scris intr'o noapte de Vergilius, fare sa-1semneze, pe poarta palatului imparatesc :

Nocte pluit Iota, redeunt spectacula mane:Divisum imperium cum Jove Caesar habet.

Pentru acest prea frumos distich Bathylus §i-a primit §i rasplata.Noaptea urmatoare s'au gasit scrise de patru on unul dupa altul:

Sic vos non vobis .Nimenea la cererea lui August n'a putut sa completezeaceste versuri. Numai Vergilius putu sa le intregeasca §i prin aceasta afacut dovada ca el fusese autorul versurilor cu cari lauda 'Bathylus.

Caci dupa ce ,a sznis mai ,intaiu supt presupus al lrui Ba-thylus hexametrul:

Hos ego versiculos feci, tulit alter honorem, a completat versurile astfel:

Sic vos non vobis, nidificatis ayes.Sic vos non vobis, vellera fertis oyes.Sic vos non vobis, :nellificatis apes.Sic vos non vobis, fertis aratra boves.

Dupe ce s'a aflat aceasta, Bathylus a ramas de ras. Faptul acestanu-I amdnte§te Servius §i el este na4cocit de imaginatia vreunui copist diaevul niediu

Toate adausurile enumerate mai sus suut inovatiuni ale gramaticilorulteriori sau ale copi§tilor on calugarilor medievali. Ele n'au de a facepropiiu zis cu biografia poetului dela Mantua.

I. Aen. XII, 168.2. Donatus 27 v. Monfalcon, op. cit. p. XXI.

distichiul

2).

issi

se

Page 91: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

89 COMENTARIUL LUI DONATUS ASUPRA VIETII LUI VERGILIUS

Dace interpolarile nascocirile privitoare la viata lui Vergiliussunt multe, cele relative la opera sa sunt relativ putine, cu toate ca scri-sul nici unui alt autor din .antichltate nu s'a bucurat de o atat de marepopularitate. Opera lui Vergilius este cu mult mai putin diformata cabiografia sa. Critica operii s'a produs mai mult in timpul vietii sale. Seriade ponegritori, impotriva earora s'a ridicat Q. Asconius Pedianus, amintitmai sus, a amutit curand dupe moartea poetului nostru.

Spre a completa aceste date marunte asupra vietii lui Vergilius, nugasim nelalocul sat! ,de a aminti pe cativa dintre acesti obtrectatori.

Ni se citeaza un oarecare Bavius un oarecare Maevius, poetimediocri, apoi un oarecare Cornificius Gallus ,un oarecare Codrus altii 1.

Indata ce au aparut Bucolicele, un anonim a publicat Antibucolica, pa-rodiind pe Vergilius. Ni s'au pastrat urmatoarele versuri parodiate:

Tityre, to patulae recubans sub tegmine fagiparodiat prin :

Tityre, si toga calda tibi est, quo tegmina fagi?apoi :

Dic mihi, Damoeta, cuium pecus? An Meliboei?parodiat prin :

Dic mihi, Damoeta, cuium pecus? anne latinum?Non: verunz Aegonis nostri, sic rure loquuntur

cautandu-se sa se arate ca acel cuium nu este latinesc.Servius ne citeaza versul unuii poet contimporan care critics pz

Vergilius, fiindca a intrebuintat pluralul unui substantiv care nu arepluralul :

Hordea qui dixit, superest ut tritica dicat,iar un alt contimporan al lui Vergilius dupa: Nudus ara, sett nudus

a adaugat habebis frigora, febeem.De asemenea, dupe aparitiunea Aeneidei, Carvilius Pictor a publicat

o Aeneidomastix.In partea finals a biografiei lui Donatus, se face o critics literary a

operii lui Vergilius, critics fare valoare, care, deasisderea, pare a fi lucrareaunui gramatic ulterior epocei lui August.

G. POPA-LISSEANU

1. Vezi Ribbeck,Narrafio, XVI.

§i

§i

§i

Page 92: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

VERGILIU SI TEOCRIT

Alaturarea acestor cloud nume trebue cautata mai intaiu in inasi in-.tencia poetului latin, Iibera, credem, de orice influenta sau sugestie. In ale-gerea lui Theocrit ca model, Vergiliu va fi ascultat si de un imbold sufletesccare-I mana spre viata rustic: si de gusturile scolii alexandrine, pentru care,in tineretea lui, avea o entuziasta inclinare 1). Recunoasterea inspiratiuniitheocriteene o face Vergiliu insusi in Buc. IV, 1 : Sicelides Musae..., VI, 1 :

Syracosio... versu, XI: Extremum hunc, Arethusa, mihi concede laborem 2).51: avena pastoris Siculi 3). In al doilea loc, comparatia au facut-o, fireste

1) Cf. Schaper, De eclogis Vergilii interpretandis et emendandis, Posen, 1872.Toutsi, se stie ca, dupa opiniunea in general admisa de criticii modern pe baza afir-matiunii din Vita Servii: Tunc ei proposuit Pollio ut carmen bucolicum scriberet, Pollioar fi fost acela care 1-a indemnat pe Vergiliu sa compuna Bucolicele. Aceasta opiniepe care criticii editorii si-o transmit ca un adevar recunoscut", dar pe care o mo-dificasera deja in favoarea unei initiative personale a lui Vergiliu. BitschofskySonntag (v. Cartault, Etude sur les Bucoliques de Virgile, Paris, A. Colin, 1897, p.23-4, care, si el, combate influenta initials a lui Pollio) o imbratiseaza si V. Odni-kovic Les eglogues de Virgile et Tityre, in Nastavni V jesnik, XXIX, din Zagreb (citatdin Marouzeau, Dix annees de bibliographic classique. 1914-24), dupa care sugestitlui Pollio ar fi avut loc in anul 42. Fireste, nu trebue inlaturata, dupa calculele luiCartault, care crede ca Virgiliu imita pe Theocrit Inca din a 2-a jumatate a anului44 (op. cit., p. 26) decat influenta initial: a lui Pollio, cad Buc. III, 84 sqq., III,86, VIII, 10, IV si VIII adresate lui Pollio precum si VIII, 11 sq.: Accipeiussis Carmina coepta tuis sunt concludente pentru influenta acestuia asupra Bucolicelor.

2) Cf. Servius, ad Buc. X, 1: ...id est bucolicum Theocritiunt invocat carmen.3) Sonntag (Vergil als bukolischer Dichter. Leipzig, B. G. Teubner, 1891, p.

164) si Witte (Der bukoliker Vergil, die Entstehungsgeschichte einer romischen Lite-raturgattung, 1922. I. B. Metzlersche Verlagsbuchhandlung, Stuttgart, p. 35) intelegprin pastoris Siculi, nu genul bucolic cultivat de Theocrit, ci pe Polyphem.

sici

Page 93: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

91 VERGILIU SI TEOCRIT

sporadic §i intamplator criticii antici, ca Servius §i Aulus-Gellius 3). Ace§tianu s'au marginit numai la apropieri de pasagii intre cei doi poeti: ei au fa-cut §i aprecieri asupra lor. and in Buc. II 22 Corydon zice :

Lac mini nec aestate novum, nec frigore defit

dupd Theocrit XI 36:

Tupbc b'oU XEITTE1 Oipo. enniipq

Servius ad h. 1.) eclama §i explica: ,,Multo menus quam Theocritus; ilk enimait Tupoc ; sed caseus servari potest, nec mirum est si quovis tempore quishabeat caseum, hoc vero laudabile est si quis habeat lac novum- Aulus-Gellius formuleazA chiar teoria utilizarii unui model literar grecesc: Quandoex poematis graecis vertendae imitandaeque sunt insignes sententiae, nonsimper aiunt enitendum, ut omnia omnino verba in ?cum, in qutem dicta sunt,modum vertamus. Perdunt enim gratiam pleraquie, si quasi in vita et recu-santia violentius transferantur. Scite ergo et considerate Vergilium, cum autHomeri, aut Hesiodi, aut Apollonii, aut Parthenii, aut Callimachi, aut Theo-criti, aut quorumdam aliorum locos effingeret, partim reliquit, alia expressit-

criticul antic, spre a exemplifica aceasta teorie, se serve§te de Buc. IX 23,pe care o compara cu Th. III, 1-5 2) .

Numai criticii moderni aveau sa studieze aceasta interesanta crU7xpio15in chip metodic 3). Dintre acepia, Cartault, urmarind gama intreaga de nu-anta" dela traducerea aproape literals pana la imitatia libera §i inspiratia"chiar problematica" din Bucolice, a desprins procedeiele §i legile acesteiimitatir 4) nu numai cu o eruditie care face din lucrarea lui un instrument

1) Cf. Servius (ed. Thilo-Hagen, p. 2): Intentio poetae hacc est, ut imiteturTheocritum Syracusanum.

2) Aulus-Gellius, Nodes Atticae, IX, 9 ed. C. Hosius, Teubner 1903.3) In afard de editori ca 0. Ribbeck, G. Thilo, Fritzsche (editio maior), nu

pot fi lasati la o parte: Gebauer, De poetarum graecorum bucolicorum inprimis Theo-criti carrninibus in cclogis a Vergilio adumbratis, libri duo, Lipsiae, 1856 (refdcutd §iadaugitd mai tarziu sub acela§i titlu cu prefata datata din 1860) §i Quatenus Vergiliusin epithetis imitatus sit Theocritum, Gymn. von Zwickau, Jahresbericht uber das Schul-jahr 1862-3, Zwickau, R. Zuckler; Cartault, op. cit.; Jahn, Die Art der AbhangigheitVergils von Tlzeokrit, Berlin 1897-1899; K. Witte, op. cit.

4) Op. cit., Avertissement, p. VI-VII.

tioax'Sv °ilia,/

Bi

.

Page 94: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

TEODOR A. NAUM 92

indispensabil pentru oricine vrea sa studieze problema, ci §i cu o patrunderecritics §i o claritate in expunere, care face din ea o lucrare plina de interes,cu atata mai mutt, cu cat procedeul virgilian care este, de altfel §i aceeaal altor poeti latini este cu totul strain procedeielor de compozitie lite-rara moderns 1). Dupe lucrarea lui Cartault, aceea, deosebit de pretuita, cutot caracterul ei algebric §i rebarbativ fiind plina de scheme §i reducerinumerice,a lui Kurt Witte. Der Bukoliker Vergil, studiaza aceea§i mil--xpiatc §i, prin aceasta ,insu§i procesul introducerii in literatura latina a bu-colicei grece§ti §i al formarii stilului bucolic latin. In sfar§it, criticii contem-porani au largit studiul izvoarelor lui Vergiliu in Bucolide, adresandu-se nunumai lui Theocrit, ci *i altor poeti greci. Astfel, Jean Hubaux 2) cautasa explice unele pasagii din Bucolice (de ex.: Buc. V, 34-5, VIII, 17, nu-mele lui Alexis din Buc. II §i chiar ideile principale din aceasta bucolica)prin influenta lui Meleagru din Gadara: autorul combate astfel pe P. Iahncare in Die Art der Abhangigkeit Vergils von Theocrit pleca dela principiulmodelului unit ", stabilind imprumuturi chiar §i din idilele theocriteeneapocrife.

Metoda comparative intrebuintata de autorii citati mai sus isi are im-portanta ei stiintifica: va fi intotdeauna i interesant §i necesar pentru stu-diul operei poetului latin, care este in Bucolice un dimidiatus Theocritus, sai se precizeze izvoarele de inspiratie §i de imitatie. Aceasta metoda i§i areinsa si primejdiile ei: mai intaiu aceea care rezulta totdeauna din aplicareaunei metode cu idei preconcepute, in cazul de Lap cu ideea ca fiecarui verssau formule din Vergiliu trebue sa-i corespunda un vers sau o formula dinpoetii pe care el i-a imitat, in special din Theocrit. A§a se explice cum, deex.: Witte poate compara Th. XVII, 60: EiX10thav Odic:km St 3aimulvadibiveo-criv cu Verg. Buc. I, 36 : rnaesta deos vocares ; Th. XVII, 66 :OXPtE xoOpe cu Verg Buc. I, 46 : fortunate senex ; calatoria la

1) Totu§i nu trebue sa exageram aceasta deosebire. Ori cat ar fi unele din Bu-colicele lui Vergiliu adevarate mozaice. cum zice Cartault (op. cit., p. VII) facute cuajutorul Idilelor lui Theocrit, ar fi o gre§ala sa ni-1 inchipuim pe poet preocupat numaide a coase lalolalta versuri i franturi de versuri din opera poetului grec. Cu toateimprumuturile din Theocrit, Bucolicele sunt creatiunea unitara a unei personalitati li-terare: ele nu pot fi disiecti membra poetae.

2) Mai intaiu in Musee Beige XXIX, 1921, apoi in lucrarea sa din 1927, Lerealisme dans les Bucoliques de Virgile( (Imp. H. Vaillant Carmanne, LiegeEdouard Champion, Paris).

Page 95: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

93 VERGILITI SI TEOCRIT

Roma a lui Tityr din Buc. I cu aceea a lui Egon la Pisa din Th. IV onelogiul Romei din aceea§i bucolica vergiliana cu Th. IV, 32: aiviwravxpirwva 1). De asemenea, nu ne pot convinge de multe on nici

analogiile stabilite de Witte intre pasagii din chiar Bucolicele lui Vergiliu 2):Cine ar putea afirma, de ex.: cu toata siguranta ca Buc. II, 14: tristes Ama-ryllidis iras este dupa Buc. III, 81: nobis Amaryllidis irae, cu intrebuintarealui triste din Buc. III, 80: triste lupus stabulis (dupa Th. VIII, 57 sq.:beybpEo-t [av )(Ewan/ cpopEpov Ka }coy etc.) §i a numelui Amaryllei dinTh. III, on ca. Buc. II, 16: candidus esses se poate compara cu Buc. III 15:mortuus esses 3) on ca Buc. II, 1 : Formosum... e o reminiscenta din Buc.VII, 55: formosus Alexis, unde epitetul e pus dupa Th. VIII, 47: (5 xcacMiXwv §i numai de aici, pentru motivul ca in celelalte pasagii din cares'ar fi putut inspira Vergiliu, adica Th. XI,7 sq. §i XXIII, 1 nu se gase§teepitetul xaXoc 4)? Si nu vedem ca poate exista vre-o legatura intre juma-tatea a doua a versului 39 din Buc. H: invidit stultus Amyntas §i Buc. VII,58: Liber pampineas invidit collibus umbras 5) on intre Buc. III, 68... meaeVeneri §i VII, 62: Formosan myrtus Veneri, unde e vorba de zeitanu de obiectul dragostei inspirate de ea 5). Sant oare asemenea apropieri su-ficiente ca sa dovedeasca pfloritatea unor Bucolice asupra altora, cum sus-tine Witte? De aceea, CA Buc. II a fost cea dintai compusa de Vergiliu,pare a fi ramas foarte probabil §i dupa argumentele filologului german 7) ,

Se tie ca Witte a comparat Bucolicele cu ldilele lui Theocrit qi in ceea

1) Witte, op. cit., p. 22.2) Witte explica Bucolicele lui Vergiliu mai intaiu prin Idilcle lui Theocrit (op.

cit. p. 2) si apoi prin Bucolicele ceea ce-1 face, in al treilea rand, sa fixezecronologia acestora.

3) Witte, op. cit., p. 7.4) Witte, op. cit., p. 12. Exemplul acesta ne pare tipic ca sa arate ultimele

consecinte la care pot duce asemenea analize: cad data provenienta lui formosus estexu)toc din Th., iar, pe de aka parte dupa cum sustine Hubaux, op. cit., p. 122Alexis din Buc. VII, 55 este o reluare dupa Meleagru, trebue sa admitem ca Vergiliuducea contaminarea pana acolo incat sa ice epitetul dela un model si numele propriudela altul.

5) Witte, op. cit., p. 13.6) Witte, op. cit., p. 10-11.7) Acesta, din compararea motivelor bucolice virgiliene, fixeaza urmatoarea

ordine a Bucolicclor: VII, III, II, V, IX, I, IV, VIII, VI, X.

Vergthus 6

"1"

inseli,

Page 96: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

TEODOR A. NAUM 94

ce prive§te simetria versurilor. Astfel el a observat ca pentru cantecul ame-beic din Buc. III (v. 60-107), Vergiliu a luat model compozicia canteculuiamebeic din Th. V, al carei principiu este imparcirea in doua jumatati (Hal-bierung ) §i a§ezarea chiastica a membrelor (die chiastische Gliederung ) 2);de asemenea ca in Buc. II, cantilena lui Corydon a facuta dupa aceea a Ci-clopului din Th. XI, amandoua imparcindu-se in sectiuni (Abschnitte), u-nele din ele corespunzand Intre ele (Gegenstucke). Chiar data am admiteca., in calitatea lui de poet savant, Vergiliu a aplicat cu con§tiinta asemeneaprincipii Bucolicelor sale, combinatiile numerice pe care le face Witte ra-man, totu§i, putin convingatoare pentru singurul punct important In acea-sta discutie: originalitatea lui Vergiliu. reactiunea impotriva acestei me-tode n'a intarziat prea mult 2). In adevar, ce pot dovedi asemenea consta-tari? Nici intr'un caz o mai mare dependenta a lui Vergiliu faca de Theo-crit. Cad identitatea procedeielor de compozitie la cei doi poeti nu atingefondul insu§i al inspiratiunii poetice. Adoptand principiul simetric din Idi-lele lui Theocrit, Vergiliu adopta o forma: acele sectiuni (Abschnitte) decare vorbe§te Witte se pot considera ca echivaland cu o impartire strofica§i aceasta poate fi imprumutata, fare ca acest imprumut sa implice §i de-pendenta cuprinsului poetic.

De altfel, independenta lui Vergiliu in imitatia sa din Theocrit se poateconstata oricand §i ea a fost constatata chiar in Bucolicele in care el se a-propie mai mult de poetul grec. Astfel, in cele doua cantece grece§ti" dinBuc. IX (v. 23-25, 39-43) imitatia lui Vergiliu nu este tale quale-ceeaceobservase §i Aulus-Gellius pentru primul:

Tityre, dum redeo, brevis est via, pasce capellasEt potum pastas age, Tityre, et inter agendumOccursare capro, cornu ferit ille, caveto,

al carui model se gasz§te in preambulul introductiv din Th. III §i anumein v. 3-5 :

1) Witte, op. cit., p. 4.2) v. C. Cessi, Simmetria artistica e simmetria numerica nelle Egloghe di Vir-

gilio in Atti e Memorie della r. Accademia Virgiliana di Mantova XVIIXVIII,1924-1925, 3-46 (Marouzeau, op. cit.).

5i

Page 97: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

95 VERGILIU SI TEOCRIT

Tiivp'4.tiv TO nab)/ Treparptve DoCTKE Tac aFYasKai TTOT1 Tay xpavav eiTE TiTUpE, Kul TOV EvopxavToy XtPuxev xvcixwva, cpuhaucreo llll TU xopullit),

dar cu atatea omisiuni §i adaosuri facute de Vergiliu! Singurele echiva-lente sant ,in afara de numele lui Tityr din fruntea catecelor: poo-KE -rag

pasce capellas, Kai TTOT1 Tav xptivav d1e Tirupe = et potum...age Tityre, TuXerauEo = caveto, Tay EvapXav = capro. Dar nici acesteechivalente nu se ecopar perfect, caci rroTi Tav xpavav nu este exact potum,iar twipxau nu e exact tradus prin caper: auctoee enim M. Verrone isdemum latine caper dicitur qui excastratus est"). Celalalt cantec(v. 39-43):

Huc ades, o Galatea: quis est nam ludus in undis?Hic ter purpureum; varios hic [lumina circumFundit humus flores; hic candida populus antroImminet et lentae ftexunt umbracula vites.Huc ades; insani feriant sine litora fluctus.

este imitat din Th. XI, 42 sqq.:

'AXX'arpixEuao Tro0'a0, xal EEEis oi)Uv t'XacravTay iXauthv SE OaXacrciav Ea TTOT1 Xipuov OpEx OeivThtov EV TILVTpUd Trap'4tiv T&V VUKTa blUEEiVevil &mat TI1VEi, 4v-ri fklblVai )WT[61)16601,4crri 11EXas Kla Troc, EaT'aUTTEXOS a 1-Xumixap1rox

ilfuXpOv Obwp, TO ma a TroXceNvbparc ArivaXEUKCic EK Xtovoc 1TOTOV 640610V irpoiriTt

De astadata echivalentele se reduc la putin : apixEucro= ades 2);Tav OuXacrcrav Ea Troll Xg.puov opexOeiv = feriant sine litora fluctus 3). Pei-sagiul este, dupa cum se vede, complect modificat §i imitatia mai libera Incadeck in cantecul precedent 4).

1) Aulus-Gellius, loc. cit.; cf. Cartault, op. cit., p. 364 §i Witte, op. cit., Ein-leitung, p. 1.

2) Witte (op. cit. p. 12) compara cu Buc. VII, 9: huc a des, o Meliboee, capertibi (p. 18) cu Buc. II, 45: Huc ades, o formose puer...

3) Witte (op. cit. p. 19) vede aici o reminiscenta din Buc. V, 83: fluctu...4) Cartault op. cit. p. 371-2.

aira; =

i'aTty

mai

litora.

ai

ei

Page 98: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

TEODOR A. NAUM 96

Modificarile facute de Vergiliu in imitatia lui din Theocrit se vad§i din pasagiile unde apare deja artificialitatea genului bucolic latin. Acolounde pastorii lui Theocrit sacrifice zeilor animale din turma tor, pastorii luiVergiliu le ofera lauri §i hiacint, ca in Buc. III 62 sq 3). Ei dau iubitei forepitete ca mea Venus 2) §i meus ignis 3), imprumutate din limba galante-riei latine4) §i adaose de Vergiliu in cupletele in care imita pe Theo-crit 5); in Th. V, 98, Lacon spune ca va da lui Cratida, cand va tundeoaia cea neagra, Farm ei moale, ca sa-§i faza dintr-ansa o haina: in Ver-giliu, Buc. 70-1, Mena lca a trimis" unui per delicatufs ,,auvea maindectem-, expresiune in care aurta este un adaos conventional facut deVergiliu6), ceeace se vede §i din Buc. VIII, 52:... aurea durae Maiaferant quircus... asemenea exemple se mai pot gasi cu prilejul corn-paratiei amanuntite dintre Vergiliu §i Theocrit ').

Aceasta comparatie ne permite sa relevam §i alte procedee intre-buintate de autorul Buaoliaelor in tratarea motivelor theocriteene. Ast-fel, uneori Vergiliu imprumuta din Theocrit cadrul, dar schimba ama-nuntele, za in Buc. III, 80-1 :

Triste lupus stabulis, maturis frugibus imbres,Arboribus venti, nobis Amaryllidis irae.

fata de Th. VIII 57 sq.:

bvbp:.71 uiv XEtµtuv poriEpbv KUKOV, Uktat b'auXl.tog,opvtcrtv b'OaTrXuTE, ciTporOotc bE Xiva

ccvbpi bE Trctp0Evnccic curctXcic ntieoc

Alteori imitatia este numai formala: apostrofa din Buc. II 6:o crudelis Alexi reproduce numai ca forma apostrofa din Th. XI, 19 :

1) Cf. Theocrit, V, 82-3.2) Buc. III, 68.3) Buc. III, 66.4) Cartault, op. cit., p. 142.5) V. 96, 90.6) Pasagiul e imitat din Th. III, 10 ON. TU t)1(Ct µalto gApw.7) V. lucrarea noastra Idilele rustice ale lui Theocrit, Bucuresti, 1925, passim.

Si

Page 99: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

97 VERGILIU SI TEOCRIT

lu Xancet I-aka:Eta sau aceea din Th. III, 6 : ur Xapieao 'kw:AM 1).E adevarat ca uneori poetul latin traduce aproape exact pe Theocrit :Buc. II, 25: nuper me in litore vidi este Th. VI, 35: Ij Tap rrpciv E;wev-rov 2) EoE13Xerrov alteori el desvolta modelul : din sfar§itul versuluide mai sus al lui Theocrit tic bE TaXava el face in Buc. II, 26: cum placi-dum ventis staret mare... Motivele care-1 determine pe Vergiliu sA mo-difice sant felurite. Dace in loc de etTretTEctacti jiE 7:on6Els din Th.III, 9 el a pus in Buc. II, 7: mori me denique coges, modificarea se da-tore§te unei deosebiri de moravuri §i substituind terminul general celuispecial, poetul ne da un exemplu de stil academic" 3). Dace in Buc.IX, 60 el a substituit lui BpuoiXa din Th. VII, 11 pe Bianor, iden-tificat de Servius cu Ocnus, fundatorul legendar al ora§ului Mantua.substituirea se datorwe faptului ca poetul latin vrea sa nationalizezeimitatia sa. In sfarsit, de multe on Vergiliu is numai ideea din Theo-crit: asa, el exemplified talentul muzical al lui Corydon din Buc. IIideie luata din Th. XI, 38-40, unde Ciclopul zice aupicrbev b`tlic arts4Triarcqtat LIME xuaiintwv prin aceste cloud versuri :

Canto quae solitus, si quando armenta vocabat,Amphion Dircaeus in Actaeo Aracyntho

pentru care criticii n'au gasit Inca modelul grecesc.Procedeiele imitatiunii lui Vergiliu sant dar multiple §i numai stu-

diul for amanuntit ne poate da o ideie complete a originalitatii acesteiimitatii in pasagiile in care poetul latin i1 imita in adevar pe Theocrit;caci in unele pasagii imitatia este dubioasa, iar in altele chiar pe ne-drept mentionata. Tot ceeace dar nu este in Bucolice influenta din Theo-crit cade in afara de sfera comparatiei dintre cei doi poeti privesteproblema intreaga a izvoarelor pe care le-a putut avea in vedere Ver-giliu. J. Hubaux crede, bundoara, ca ceeace nu se poate explica in Buc.II cu ajutorul Idilelor lui Theocrit, se datore§te influentii lui Meleagru

1) Cartault, op. cit., p. 90.2) in litore e ins mai putin explicit decat 6s Trovrov Cf. Servius ad h. 1.3) Cartault, op. cit., p. 91.

§i

Page 100: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

TEODOR A. NAUM 98

din Gadara 1). Totu§i problema se poate complica §i aid prin aceea caacela§i motiv se gase§te §i in Theocrit §i in Meleagru. A§a e cazul cuversurile 15, 18 din Buc. II, in care Cartault vede o imitatie libera a luiTh. X, 36 sqq., iar Hubaux influenta epigramei lui Meleagru A. P.XII, 165, on cu versurile 26-7 din aceea§i Bucolica:

...non ego Daphnimludice to metuam

pentru care Cartault invoaca drept model pe Th. V. 80, iar Hubauxo alts epigrams de-a lui Meleagru : A. P. XII, 128. Iata aceasta dinurma epigrams :

AITTOMKUL ErUplrfEc, EV °open p.rpceTt Aitcpvtvcpwvei-e, ctiT436-111 rravi xaptEopevat...

Hv Tap, or'ijv, Auctvic pev Ev ()Own, clot b'Yetxtv0ocTepnvoc viiv be Troewv codyrrrpct Aiwv EXETW

Si iata ce adauga Hubaux: Virgile naurait jamais risque cettecomparaison entre Daphnis et un jeune berger, s'il n'y avait Ete au-torise par l'exemple d'un de ses predecesseurs. Il ne s'agit donc cettefois que d'un emprunt de theme. L'utilisation de l'epigramme est nean-moins fort probable" 2). Se poate. Dar tot a§a de probabila poate fi§i utilizarea lui Th. V, 80 3), unde Comata spune ca Muzele it iubescmai mult decat pe Daphnis:

Tat Moicrcti pe cptXeDvrt TroX0 TCXEOV ij Toy UOloaV

6hTVINCETW...

5i aici se poate zice ca un pastor oarecare e pus in comparatiecu Daphnis. Si chiar daca poetul latin n'ar fi avut pasagiul unui pre-decesor, dela care sa imprumute aceasta tem.& de ce sa-i nimicim cutotul orice iniciativa personals sa zicem ca el n'ar fi riscat sa facal

1) J. Hubaux, Le Realisme dans les Bucoliques de Virgile, p. 47 sqq.2) J. Hubaux, op. cit., p. 59.3) Cf. Gebauer, De poetarum graccorum... p. 156 si Cartault, op. cit., p. 96.

§i

Page 101: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

99 VERGILIU SI TEOCRIT

aceasta comparatie? Daphnis este in Theocrit tipul frumusetii fiziceprintre pastori si eroul vietii pastoresti din Sicilia. In epoca in care Ver-giliu imita pe Theocrit, tipul lui putea fi oricand prezent in mintea poe-tului nostru §i, i se putea impune dela sine ca termen de comparatie.Exemplul ne arata Ca e foarte greu ca cineva sa se pronunte categoricasupra modelului urmat de poet, mai ales in cazul unei imitatii de tema.Si, in ultima analiza, credem ca o astfel de imitatie, absolut licita, nustinghereste de loc originalitatea imitatorului".

De astfel, dupa cum imitatiunile din Theocrit constatate pansacum in Bucolicele lui Vergiliu nu-i pot lua acestuia din urma origi-nalitatea, pe care, cu toate listele de loci similes facute de filologi, cri-tica moderns trebue s'o recunoasca 1), intrucat aceasta originalitate re-zulta din inglobarea si fuzionarea acelor imitatiuni intr'o opera cu fi-zionomie si colorit propriu, tot asa, oricate analogii si echivalente sevor mai propune de-acum inainte intre Bucolicele lui Virgiliu si Idilelelui Theocrit sau si alte modele acele analogii si echivalente nuvor putea lua poetului latin meritul independentei sale in tratarea unormotive imprumutate dela altii. Descoperirea de analogii si echivalentesatisface spiritul de cercetare stiintifica moderns, care adese se multu-meste chiar numai cu solutiuni hipotetice, dar ea nu trebue sa inabuseinsasi poezia virgiliand, care s'ar desprinde din fiecare vers al poetului,chiar data in fiecare vers s'ar gasi o reminiscenta din Theocrit sau dinalti greci. Cad Vergiliu a §tiut in adevar sa imbine imitatia theocri-teana cu celelalte elemente alcatuitoare din Bucolicele sale. In Buc. 11care reproduce idila XI si III din Theoirit, Corydon isi cants dorulinter densas, umbrosa cacumina,. fagos Fagii sant insa una din Cara:-teristicele peisagiului mantuan 2). Daca fuziunea in cazul acesta nu efericita, fiindca peisagiul in care cants Corydon e peisagiul marin, nucel mantuan, iata alte exemple. Acelasi Corydon in mustrarea pe caresi-o face lui insusi la sfarsitul Bucolicei §i care reproduce versurile72 sqq. din Th. XI nu numai ca ideie, ci si ca forma (cf. Ah! CorydonCorydon, etc., cu w KUKXW9J mixXwtp etc.) vorbeste de via, taiata numai

1) Cf. A. Klotz, Beitrage zum Verstandnis von Vergils Hirtengedichten in NcueJahrbucher fur des classische Altertum, 1920, 145-158 (Marouzeau, op. cit.).

2) Despre aceiasi arbori e vorba si in Buc. III, 12 Cf. si Buc. I, 1 §i V, 13.

Page 102: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

TEODOR A. NAUM 100

pe jumatate, de pe ulmul frunzos", substituind elementului pastoral dinTheocrit un element agricol roman 1); in Buc. VII, imediat dupa v. 11 :Huc ipsi pot= uenient ptr grata iumenci, care se poate compara cu Th.XI, 12 sq.: TroXXcixt Tai 61ES TrOTI TILUMOV UUTU1 liTTTIVOOV 2), urmeazd

mentiunea raului Mincius de langa proprietatea lui Vergiliu; acela§i mo-tiv theocriteean 1-a reluat Vergiliu, zice Witte 3), in Buc. II, 66 : (lac&

e adevarat, ceea ce mi se pare insa foarte putin probabil modi-ficarea lui Vergiliu este Inca un exemplu de felul cum poetul adapteazaimitatia lui Theocrit4); in Buc. IX, cele cloud cantece grece§ti" in-spiratia din Theocrit sant inglobate in dialogul dintre Moeris §i Ly-cida §i se tie Ca Buc. IX e una din Bucolicele originale, dupd Witteprima ecloga romans ". Nici personagiile puse in scena de Vergiliu nuse pot considera ca figuri theocriteene, cum zice Witte 3): in Buc. IX,al carei cadru e imprumutat din Th. VII §i ale carei personagii, Moe-nis §i Lycida, corespund lui Simichida §i Lycida din idila theocriteeana,cei doi interlocutori sant, totu§i. foarte departe de actorii Thalysiilor",hind bine caracterizati ca tarani italieni. Lycida nu are nimic a face cuacel saeXin xtibwvixos avnp din Th. VII §i nici cu Simichida-Theo-crit, de§i imprumuta dela acesta declaratia de la v. 37 : Kai Tap ETU,

Moiaav Kanupov crro4a Et me fecere poetam Pierides... me quoque di-cunt vatem pastores... Caracterizati ca tdrani italieni cultiva §i-§iingrijesc ogoarele on i§i curaca copacii §i via 6), sant §i personagiilecare apar in primele Buoolice, a§a dar in acele in care ne-am a§tepta cataranii lui Vergiliu sa semene mai mult cu pastorii lui Theocrit. In aceastaordine de idei, trebue sa adaogim in seria acelor bons metayers cispa-dans" pe care ni-i prezinta Hubaux in cap. VI al lucrarfi citate Inca un

1) Hubaux, op. cit., p. 80. Acesta dovedeste caracterul agricol al Bucolicelorla pp. 81 sqq. ale lucrarii sale. AdAogim ca aceeasi mentalitate agricola i-a dictat htlVergiliu sa-1 faca pe astronomul anonim din Buc. III 40 a indica oamenilor timpul mun-cilor agricole: Tempora quae messor, quae curvus arator haberet (v. 42).

2) Witte, op. cit., p. 12.3) op. cit., p. 12.4) Hubaux (op. cit., p. 80) crede ca motivul acesta (Aspice, aratra iugo referunt

suspensa invenci) nu e imprumutat ca avem a face cu observatia directs a poetului).5) Op. cit., p. 26.6) Cf. Buc. IX, 60-1: densas agricolae stringunt frondes.

care-§i

3i

Page 103: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

101 VERGILIU SI TEOCRIT

f rondator : Menalca din Buc. III pe care-1 vedem taind cu cosorul copacii§i via lui Micea: arbustum... Miconis atque mala vites incidere f alce no-vellas 1) .

Exemple care sa arate imbinarea motive!or theocriteene cu elementulroman sau subiectiv-virgilian in Bucolice se pot gasi multe. Pe baza fortrebue sa tragem incheierea ca Bucolicele sant o opera complexa, fara a in-ceta insa, prin aceasta, de a fi §i o opera unitara. Vergiliu a realizat ceeace realizase Theocrit insu§i, care fuzionase intr'un amestec armonic ele-mente artistice de origine cults cu elemente rustice populare 2). Acela§proses se poate constata §i in creatia Bucolicelor lui Vergiliu. Ceea ce erapentru Theocrit elementul artistic cult pe care i-I oferia alexandrismul, este,pentru Vergiliu, insu§i modelul lui principal: Idilele lui Theocrit; ceea ceera in opera poetului siracuzan inspiratiunea populara realists este la Ver-giliu elementul italic §i personal pe care 1-a pus in Bucolice, actualitatearomans in mijlocul careia traia poetul, chiar data aceasta actualitate aveasa duca dupa cum sustine acum in urma Leon Hermann la creareaunei poezii a clef", in care pastorii n'ar fi decat poeti din epoca lui Ver-giliu 3 ) .

TEODOR A. NAUM

1) Buc. III, 10-1.2) V. pentru aceasta chestiune lucrarea noastra Made rustice ale lui Theocrit,

Buc. 1925.3) In adevar, Leon Hermann, in cea mai noun lucrare de ansamblu" asupra

Bucolicelor lui Vergiliu (Les masques et les visages dans les Bucoliques de Virgile,Bruxelles, 1930) cauta sa dovedeasca in aceasta directie originalitatea poetului nostru.Aplicand Bucolicelor teoria pe care Reitzenstein o aplicase in Epigramm and SkolionIdilelor lui Theocrit, el considera Bucolicele ca o mascarada literara", ca scene aleunui carnaval roman".

Page 104: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

TEHNICA VERSULUI LA VERGILIUS

In toate operele sale Vergilius intrebuinceaza versul epic compus dinvase masuri sau picioare vi numit hexametrul dactilic catalectic. Prin aceasta,Vergilius pastreaza traditia movtenita dela inaintavii sai, greci vi latini, inspeciile literare in care geniul sau se exercita.

Cand versul hexametru fusese folosit in poezia greaca, incepand cuepopeile homerice, iar in poezia latina incepand cu Ennius, desigur ca Ver-gilius nu putea aparea ca un creator al versului; vi cu toate acestea versullui a prezentat o armonie proprie, chiar in partea sa formals, care da ope-relor un farmec deosebit.

a) Technica versului lui Vergilius se poate studia din punctul devedere al numarului de silabe ce alcatuesc cuvintele, pentru care autorularata preferinta la fiecare picior lucrare facuta in manualul de metricsal lui Havet.

Sub acest raport se poate constata predilectia lui Vergilius de a faceca accentul ritmic ad corespunda cu accentul tonic in piciorul al cincileavi al vaselea, lucru de care nu se preocupa in primele patru picioare :

mente repostum, nubibus ignem, fluctibus aras, ignibus aether,pora volvit, urbe profecta, arva sonanti, etc.

In atari cazuri, ultimele doua picioare sunt formate de obiceiu dindoua cuvinte. De multe on insa in piciorul al cincilea este un cuvant careincepe Inca din piciorul al patrulea:

comitatus Achate, origine pergam, furentibus Austris, trementia fi-gunt, etc.

Aceasta nu exclude ca sa intalneasca, deli foarte rar, abateri in pri-vinta coincidencei accentului ritmic cu accentul tonic:

Con-

Page 105: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

103 TEHNICA VERSULUI LA VERGILIUS

praeruptus aquae mons.b) Deasemenea se mai poate studia din punctul de vedere al cesu-

rilor, stabilind pentru care cesura arata preferinta Vergilius, lucrare facutadeasemenea de Havet, in acela§ manual.

Sub acest raport, se poate afirma ca Vergilius arata predilectie pen-tru cesura pentimimera, caci din 500 de versuri, dela inceputul Cartii Idin Aeneis, in aproximativ 280 are aceastA cesura, iar in aproximativ 130are cesurile triimimera §i heftimimera, in aproximativ 80 este cesura hefti-mimera. Deci proportia este cu totul in favoarea cesurei pentimimera.

Se gase§te §i cesura bucolic& in tovara§ia altor cesuri, in aproximativ10 versuri.

c) Am putea studia tehniza versului lui Vergilius §i din punctul devedere al imperecherii dactililor §i spondeilor, ceeace face F. Plessis in ma-nualul sau de metrics.

Sub acest raport constatam in cele 500 de versuri, de care am vorbitmai sus, ca nu exists niciun spondeu in piciorul al cincilea; deci intre aceste500 de versuri nu exists niciun hexametru spondaic: toate sunt dactilice.

Dealta parte insa sunt foarte rare hexametrele, care au numai dactiliin primele patru picioare: din 500 sunt numai 3 versuri de acestea. In 461sunt imperechiati dactilii cu spondeii. In aceasta asociere Vergilius aratapreferinta pentru spondeu in partea finals a primelor patru picioare §i pen-tru dactil la inceput.

Astfel are spondeu in al patrulea picior in 377 versuri din 500, iardactil in primul picior in 277 versuri.

Iar in folosirea spondeului fats de dactil in primele patru picioaregasim urmatoarea proportie: 87 versuri cu 1 spondeu §i 3 dactili, 208 cu 2spondei §i 2 dactili, 166 cu 3 spondei §i 1 dactil. Se vede deci o preferintapentru spondei.

Ceeace era mai putin a§teptat, are 36 versuri, care cuprind numaispondee in primele patru picioare.

Toata aceasta, variatie a dactililor §i spondeilor, cu preferinta uneoripentru dactili alteori pentru spondei, nu este facuta la intamplare de Vergi-lius, ci este in stransa legatura cu ideia exprimata. Aceasta se evidentiazamai u§or la versurile, care au numai dactili sau numai spondei in primelepatru picioare, cad pecand primele redau vioiciunea, celelalte cuprind oanumita gravitate :

.

Page 106: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

1. I. BUJOR 104

v. 338. Punica regna vides, Tyrios et Agenoris urbem;v.437. 0 fortunate, quorum iam moenia surgunt!

E suficient sa citeasca cineva numai cateva versuri succesive dara§a incat sa armonizeze accentul ritmi: cu accentul frazei, dand versuluimodulatia de ton ceruta de ideia exprimata §i va simti imediat armoniadesavar§ita dintre fond §i forma, va fi desfatat de variatia adusa de fie-care vers:

v. 93. Extemplo Aeneae solvuntur frigore membra;94. Ingemit et duplices tendens ad sidera palmas95. Talia voce refert: ,,0 terque quaterque beati,96. Quis ante ora patrum Troiae sub moenibus altis97. Contigit oppetere!

d) Dar in afara de armonia dintre fond qi forma, evidenitata in alegereametrilor necesari la fiecare vers, arta lui Vergilius se vade§te indeosebi invariatia adusa de alternarea cesurilor dela un vers la altul, cesurile avandlegatura cu ideia suprinsa in vers:

v. 36. Cum Juno aeterum servans sub pectore vulnus37. Haec secum: II mere incepto I desistere victam38. Nec posse Italia I Teucrorum avertere regem?39. Quippe vetor fatis.

Astfel chiar in versuri cu aceiaq compozitie formals, adica avand ace-la§ numar de dactili §i spondei, care ar ocupa acelea§i picioare, deosebireade cesura da cu totul alts impresie-auditiva §i provoaca prin aceasta schim-bare intre ele o armonie deosebita :

Longa est iniuria, longaev. 342. Ambages, II sed summa sequar I fastigia rerum.

343. Huic coniunx I Sychaeus erat, ditissimms agri344. Phoenicum et magno I miserae dilectus amore,

345. Cui pater intactam dederat I prirnisque iugarat346. Ominibus. II Sed regna Tyri I germanus habebat

350. Clam ferro incautum superat, I securus amorum351. Germanae, I factumque diu celavit et aegram

I

.....

Page 107: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

105 TEHNICA VERSULUI LA VERGILILIS

421. Miratur portas 1 strepitumque et strata viarum.422. Instant ardentes Tyrii: 1 pars ducere muros

**

Din toata aceasta scurta trecere in revista a catorva elemente, care-alcatuesc tehnica versificatiei lui Vergilius, se vede ca poetul desi aintrebuintat he-xametrul, dupd ce acest vers fusese utilizat cu atatea secoleinaintea sa in literatura greaca §i cu aproape doua secole in literatura La-tina, totu§i a reu§it sä se foloseasca de hexametru in toata libertatea, ne-simtindu-se obligat sa imite tehnica greaca §i a izbutit sa dea versului sau omladiere §i o perfectiune, pe care hexametrul n'o cunoscuse in literaturalatina inainte de el.

I. I. .BUJOR

Page 108: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

UN ASPECT AL CONCEPTIUNII DESTINULUI IN ENEIDAFORTUNA OMNIPOTENS- 1).

In anii din urma, interpretarea Eneidei, opera complex& ca perso-nalitatea creatorului ei, a facut continui progrese mulcumita cunoasterii dince in ce mai depline a izvoarelor ei. E de ajuns sa amintim lucrarile cu-noscute ale D-lor E. Norden §i J. Carcopino. Dintre toate aspectele subcare poate fi privita §i studiata Eneida, poate ca aspectul religios este acelcare merits cea mai mare atentiune pentru deplina intelegere a operei. 0dovada despre acest lucru este insu-§i epitetul cu care poetul zugrave§tede obiceiu caracterul eroului sau: Aeneas este mai presus de toate un eroureligios §i virtuos Pius Aeneas. Se stie ca acest fapt nu prea a fost peplacul criticii moderne, mai ales al criticii germane, care prefers pe eroiimai vioi, decorati cu epitele care amintesc forta for fizica, ai Iliadei. Darindiferent de aprecierea personals a fiecaruia, caracterul intro large ma-sura religios al Eneidei e un fapt incontestabil §i ca atare trebue tinutseams de el. Totu§i lucrarile mai vechi nu au acordat operii lui Vergiliuscuvenita atentiune din acest punct de vedere. In voluminosul tratat de mi-tologie romans al lui L. Preller pentru a nu city decat o singura lucraredin cele mai cunoscute nu se gaseste aproape nici o referinca la Ver-gilius numai foarte putine la comentariul lui Servius. Exista totu§i unstudiu aprofundat asupra mitologiei vergiliene pe care nu-1 putem trececu vederea: e teza lui H. de La Ville de Mirmont (Paris, 1894). Formaadoptata de acest autor in expunerea mitologiei lui Vergilius a daunat

1) Acest articol a fost lucrat la Biblioteca Nationala din Viena. Tin cu acestprilej sa aduc viile mele multumiri D-lui Dr. Karl Boretz, profesor la Facultatea deFilozofie din Viena si conservator la Biblioteca Nationale, care a facut tot ce i-astat in putinta pentru a-mi inlesni cercetarile, acordandu-mi intotdeauila sprijinul celmai binevoitor.

§i

§i

Page 109: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

107 UN ASPECT AL CONCEPTIUNII DESTINULUI IN ENEIDA : FORTUNA OMNIPOTENS

poate acestui studiu: e o comparacie cam mecanica §i uneori cam artificial&intre opera poetului roman §i Argonauticele- lui Apollonios din Rhodos.

i poate ca tocmai aci e pacatul comun celor mai multe lucrari asupra opereilui Vergilius. S'a insistat, poate prea mult, asupra imprumuturilor §i a imi-ta0unilor care se afla intr'insa. Opera lui Vergilius e totu§i ceva mai multdeck un simplu mozaic de bucatele luate din toate partile. Exists in scrie-rile celui mai mare poet al Romei o inspiratiune incontestabil romans, osums de idei §i de simtiminte luate din mediul inconjurator in care au venitsa se confunde imprumuturile straine. A studia numai pe acestea din urmainseamna a cerceta numai o parte strict limitata §i relativ putin important&din opera adanc romans a lui Vergilius.

Studiind aspectul sub care ni se infaci§eaza in Eneida Fortuna, vomvedea cum elemente de origina fara indoiala strains an fost cdntopite cuconcepOuni pur romane intro armonioasa unitate: e poate tot secretul al-catuirii intregii epopei.

** *

In cele mai vechi legende romane, Fortuna nu este Inca zeita atot-puternica, intruchiparea destinului neimblanzit, dupa cum ne-o infaci§eazaVergilius (Aeneis, VIII, 334: Fortuna omnipotens... ineluctabile fatum). Eo divinitate cu mult mai modest& §i mai binevoitoare, care sprijina pe ceimici §i umili: e zeita norocului §i a intamplarilor fericite. Origina cultuluiei este legata de numele celui mai popular rege al Romei, Servius Tullius,caruia i se atribue fundarea celor doua temple mai vechi pe care le aveaaceasta zeica la Roma. Faptul nu e deloc surprinzator. Se §tie ca legendaatribue lui Servius Tullius aproape toate inovatiunile favorabile plebei. Eleste socotit ca intemeietorul celor mai multe institutiuni politice §i a§eza-minte private de care beneficia plebea. Fortuna e §i ea mai ales o divinitateprotectoare a plebei. De alts parte Servius Tullius el insu§i fiu de roabaajuns rege e oarecum fiul norocului, Fortunae filius, dupa cum it numescscriitorii romani 1). In cultul oficial al Statului roman, Fortuna simbolizeazamenirea providential& a poporului roman, gloria sa nemuritoare (Fortunapublica, Fortuna populi romani). Sub acest aspect ea este o divinitate na-

1) Petronius, Sat., 43; cf. Horatius, Sat., II, 6, 49.

Page 110: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

M. G. NICOLATI l08

tionala, protectoare a statului, statornica (Fortuna... stabilis, vezi C. I. L,III, 5156 a) si binevoitoare ( Fortuna tespiciens, obsequens, etc.) 9.

In Eneida, zeita se infatiseaza sub un aspect cu totul deosebit deacela pe care 1-am gasit atat in cultul ei popular cat si in cultul oficial.Imaginatia poetului lace din aceasta divinitate o forts cosmica asemeneadestinului, binevoitoare uneori, dar cele mai adesea vrajmasa, pizmuind ten -cirea precara a muritorilor rodul tre:ttor al stradaniilor lor, niveland totul

necrutand nimic. Aeneas o invoca adesea on in imprejurAri nenorocite.spre a o face raspunzatoare. Ar fi inutil sa reamintim aici numeroaseleversuri cunoscute de toata lumea, acele dureroase exclamatiuni in care Ver-gilius a pus toata sensibilitatea mila sa pentru suferinta omeneasca;Ten", inquit (Aeneas) miserande puer, cum laeta veniret, inuidit Fortunamihi? (Aen., XI, 43). Ni me... Fortuna inimica tulisset (Aen., V, 365).E usor de recunoscut in aceste versuri conceptia elenica a divinitatii in-vidioase" 2), a zeitei Nemesis, cea neinduplecata (Adrastea). Povestea luiCresus, crunt pedepsit de zei fiindca s'a crezut cel mai fericit om -), istoriainelului lui Polikrates 4), imitata de Schiller (Der Ring des Polikrates) cuntcele mai cunoscute creatiuni ale imaginatiei elenice5) doritoare sa expliceneintelesele schimbari ale destinului. Vechii Eleni au gasit aceasta expli-catiune in neinfrantele pasiuni ale zeilor for Daca dupa o lunga seriede evenimente norocoase urma un sir de grele incercari, cum adesea seintampla in vieata omeneasca 2), invidia zeilor era sigura raspunzatoaredupa aceasta conceptie. In aceasta privinta credintele romane erau cu totulopuse, cel putin in epoca republicans; lucrul era firesc. Si-ar fi putut in-chipui Romanii, pentru care cele mai inalte virtuti erau tocmai infranareapasiunilor acea gravitas, ca zeii ar conduce lumea dupa bunul for plat?S'a zis adesea ori, parafrazandu-se un celebru citat biblic, ca omul a treat

1) Vezi pentru amanunte, L. Preller, fedmische Mythologic, ed. III. vol. II(1883), p. 179-195.

2) Herodot, Hist., 1, 32: to b.Eiov Trciv p8ovepov... cf. id. II, 40.3) Herodot, Hist., I, 34.4) Herodot, Hist., III, 40.5) Realitatea intalnirii lui Solon cu Cresus este astazi contestata.6) Fenelon intr'un episod din Aventures de Telemaque" relativ la Apolon

printre pAstori a facut o delicata analiza a acestei conceptiuni.T) Cf. episodul biblic al lui Iosef la curtea Faraonului cele sapte vaci grase

si cele sapte vaci slabe.

§i

§i

§i

§i

Page 111: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

Aeneas fugind din Troia, cu Anchise si Ascanius. Marmora de Bernini.Muzeul Villei Borghese din Roma.

Page 112: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

109 UN ASPECT AL CONCEPTIUNII DESTINULUI IN ENEIDA :

pe zei dupa chipul §i asemanarea sa. Vergilius el insu§i, se mira de manianeinduplecatei Juno: Tantaene animis caelestibus irae? Dupa prima sa vic-torie impotriva Helvetilor, Caesar, in raspunsul pe care ii da solilor ace-stora, afirma cu toata taria conceptiunea religioasa romans, credintaintro divinitate justa §i prudenta ale carei deciziuni sunt dictate nu de ca-pricii ci de ratiune, a§a cum ar fi facut orice alt general roman in locuisau, independent de convingerile sale personale. Daca dupa o indelungataepoca de prosperitate urmeaza o nenorocire, pricina trebue cautata in vreogreE,;a15. anterioard. Zeii, voind s'o pedepseasca, acorda inadins o mai inde-lungata nepedepsire pentru ca prin trecerea de la bine la rau, nenorocireasa fie mai aspru resimtita 1).

Vedem de aci cat de mare era diferenta intre credintele romane §icele ale Elenilor. In ce prive§te Fortuna, Vergilius ar fi putut §i aici ca inalte privinte sa se inspire din conceptiunea oficiala §i din cultul public alacestei divinitati. Ea ar fi fost astfel Intruchiparea diving a stralucitei meniria Romei §i a gloriei neperitoare a rassei romane, idei care sunt pretutindeniprezente in intreaga epopee. Oricat de departata de conceptiunea romansar fi Fortuna din Eneida, .exists totu§i un punct comun care a ingaduit luiVergilius sa impreuneze vechi credinte romane cu ideile elenice relative laNemesis, creand astfel o imaging a Fortunei pe care contimporanii sairomani au acceptat-o de sigur, iar Elenii n'ar fi respins-o.

Romanii aveau Inca din cea mai indepartata antichitate un mare numarde credinte cu caracter mai mult magic relative la puterea distruga-toare a invidiei 2). Ei cuno§teau §i leacul impotriva acestui rau; e de altfeicaracteristica credintelor magice ca la o influents rau facatoare sä i se poataopune o alts influents printr'un procedeu simetric invers, care sa zadar-niceasca pe prima. Impotriva invidiei oamenilor, procedeul este cunoscut-:

1) Caes., Dc Bello gallico, I, XIV, 5' Consuesse enim deos immortales, quograuius homines ex commutatione rerum doleant, quos pro scelere eorum ulcisci, hissecundiores interdum res et diuturniorem impunitatem concedere.

Am ales inadins acest text, intre altele care exprima aceeasi idee, fiincicd prinlocul unde se afla sunt mai mult probabilitati ca sa infatiseze o opinie comund s;generals, nu una personald.

2) Vezi asupra acestui punct D. Evolceanu, Istoria literaturii latine, vol. I,pasagiul referitor la cantecele fescenine. Tin sa amintesc ca din lipsd de carti romanestinu pot cita aci anumite studii articole publicate la noi.

Vergilius

§i

Page 113: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

M. G. NICOLAU 110

sunt cantecele cu caracter glumet si batjocoritor pentru acel care ar puteali tinta invidiei. Intro singura imprejurare zeii romani ei insasi ar fi pututsa invidieze norocul oamenilor sau mai curand sa se socoteasca ofensatide modul cum sarbatoreau ei acest noroc. Aceasta singura imprejurare ex-ceptionala era triumful. Triumiul era un fel de divinizare momentand 1) ageneralului invingator, care urca in Capitoliu in locuinta sacra a zeilorromani pe un car, imitand pe Juppiter Capitolinul cu diversele saleatribute: sceptrul, etc. Pentru o clips, omul egala pe zei in fericirea lor, sichiar mai mult si fas est superare deos asemuindu-se celui mai maredintre zei, el intrecea prin insusi acest fapt pe ceilalt.. In aceasta impreju-rare Romanii intrebuintau aceeasi rnedicina inuidiae, adica acele cantecebatjocoritoare conuicia dupa spusele lui Plinius senior (Hist. Nat.,XXVIII, 39). In aceasta circumstanta exceptionala apare pentru primadata aspectul rauvoitor al divinitatii, al Fortunei in special: ea este distru-gatoarea gloriei gloriae carnifex dupa cum o numeste Plinius in ace-las pasagiu. Dion Cassius (LIX, 17) ne spune Ca, inainte de triumful saudela Puteoli, Caligula facu un sacrificiu lui Neptun si celorlalti zei si maiales Invidiei (pOefoc)" 2), Asa dar conceptiunea lui Vergilius relativa laFortuna, desi e mult mai aproape de Nemesis greaca decat de Fors Fortunaa primelor legende romane, isi are totusi un punct de sprijin, limitat ce edrept dar neindoelnic, in anumite ceremonii ale cultului public roman. Peaceasta baza se produce in cursul secolelor I inainte de Chr. si I d. Chr.o schimbare in credintele romane privitoare la Fortuna. Cicero (De fato,VI, 6) face Inca o deosebire intre Tatum vointa superioara care deter-mind desfasurarea evenimentelor si fortuna, (luat ca substantiv comunde data aceasta), adica intamplarea. Vergilius be alatura si be pune peacelas plan (Aen. VIII, 334, etc.). Plinius senior (Hist. Nat., II, 22) neinfdt'seaza aceasta zeita cu forta supreme recunoscuta de toata lumea.Toto... mundo... Fortuna sola inuocatur ac nominatur... sola laudatur... EFortuna omnipotens asa cum a fost conceputa de Vergilius.

M. G. NICOLAU

1) Vezi C. Stoicescu in Melanges Cornil, t. II, p. 457 si urm.2) Cf. Dictionnaire des Antiquites classiques Daremberg-Saglio, vo. Triumphus

si L. Preller, Romische Mythologic, t. I, p. 230 si urm.

pe

Page 114: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

ISVOARELE VIETII LUI VERGILIUS

Nu sunt multe informatiile pe care le avem despre viata mareluimantuan ". Cate-va succinte Vitae Vergilianae, transmise in fruntea comen-tariilor lui Probus, Donatus §i Servius, dintre care una singura ceva matampla, a lui Donatus, provenind probabil dela Suetonius 1); o scurta notita,fara importanta, gasita in manuscriptul Bernensis 167 §i 172 ; o incercare depoveste versificata, neterminatk a gramaticului Focas 2); cate-va marturii,incidentale §i lapidare ,ale cator-va scriitori contemporani §i posteriori ;cate-va vagi aluziuni la sine-insu§i in Bucolice, iata tot ce ne sta la in-demana pentru a reconstrui viata poetului. Lectura operii sale nu ne vinein ajutor cu nimic, sau cu aproape nimi:. Pe cand alti poeti, dintre lirici maiales, un Catullus, un Horatius sunt plini de ei insa§i §i vorbesc la fie-care pas de ce-i bucura, de ce-i indurereaza, de ce simt, de ce li se 'ntampla,aka incat opera for ne este un isvor suficient pentru a le cunoa§te viata,timi-dul, discretul, feciorelnicul Vergilius parca dinadins a evitat sa ne vorbeascadespre dansul. Dealtfel §i genurile in care a scris el, cel didactic §i cel epic,genuri in care autorul se obiectiveaza, nu erau potrivite confesiunilor §i efu-ziunilor personale. Istoria literara este deci constransa sa-si exerseze imagi-natia intre cele cate-va fsvoare amintite sa suplineasca cu ipoteze §i deductiilipsa de informatie.

Data na§terii o cunoa§tem insa cu precizie: 15 Octombrie din anul70 A. Chr. 3) Probabil ca datoram aceasta preciziune este §i parerea lui

1) Citatcle din vietilc vergiliene ", facute in acest articol, urmeaza textul repro-dus in fruntea editiei: P. Vergili Maronis Opera, post Ribbeckium tertium recognovitG. lane!!, Editio major, Teubncr 1930.

2) in Riese, Anthol. latina, No. 671.3) Probus, I: P. Vergilius Maro natus Idibus Octobris Crasso et Pompeio con -

sulibus...; 2: Natus est Cn. Pompeio Magno M. Licinio Crasso primumtoss. Iduum Octobrium die...

si

Suet.-Donates,

Page 115: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

N. I. HERESCU 112

Sainte-Beuve 1) veneratiei ce aveau pentru Vergilius entuziastii sai ad-miratori. Ziva de nastere a poetului era pentru ei o adevarata zi de sarba-toare. La aceasta data, unii dintre ei se duceau, in fiecare an, in pelerinaj lamormantul scriitorului admirat. 0 scrisoare a lui Plinius cel tanar este, inaceasta privinta, nu se poate mai caracteristica 2). Murise tocmai, in anul101 p. Chr., in varsta de 75 de ani, Silvius Italicus, poetul epic cunoscut,autorul Punicei §i, in acelas timp, personagiu bogat si important, fost consulsub Nero si proconsul sub Vespasian, intim al lui Vittelius. Plinius scrie unuiprieten pentru a-i comunica noutatea pentru a face elogiul celui disparut.El aminteste ca sa arate ce independents de spirit si de actiune it carac-terizau pe Silvius ca, spre sfarsitul vietii, retras, din cauza batranetii,la tars, in Campania, omul nostru nu se deranjase sa vie la Roma nici chiaratunci cand noul imparat, Traian, se reintorsese in capitala imperiului..,Ceeace, zice Pliniu, e spre cinstea imparatului sub care a fost posibila oastfel de libertate spre cinstea celui care a indrasnit is ", Dar Sil-vius nu era numai un literat, ci un fin om de gust, un wiXoxaXoc, cum zicePlinius. Avea mai multe ville, si in fiecare, numai cacti, numai statui, numaiportrete, in special portretul lui Vergilius, a carui zi de nastere o sarba-torea cu mai multa evlavie decat pe a sa proprie, mai ales la Neapole, undeii vizita mormantul ca pe un temple 3). Iata pana unde ducea admiratiapentru Vergilius elita intelectuala a Romei iata de ce ne-a fost pastratadata exacta a nasterei sale.

Cunoastem tot atat de exact si locul unde s'a nascut: in Gallia Cisal-pina, in satul Andes 4). de Ianga Mantua, despre care spune undeva, inEneida, ca este bogata in stramosi de diferite neamuri", ") ceeace ne in-dreptateste sa credem ca era un centru destul de important si de... cosmo-polit. Satul Andes a fost identificat cu Pietole de astazi, doua-trei mille de-partare de Mantua. Afirmatia lui Probus, dupa care Andes era la 30 de

I) tude sur Virgile, pag. 1.2) III, 7.3) multum imaginum, quas non habebat modo, verum etiam venerabatur,

Vergili ante omnes, cuius natalem religiosius quam suum celebrabat, Neapoli maxime,ubi monimentum eius adire ut templum solebat Plinius cel tanar, III, 7, 8.

4) Probus, 3: ...natus... vico Andico...; Suet.-Donatus, 2-3: Natus est... in pagoqui Andes dicitur et abest a Mantua non procul. Scrvius, 4: civis Mantuanus...

5) Am X, 201 :

§i

§i

§i

§i

sa

...

Page 116: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

113 ISVOARELE VIETH LUI VERGILIUS

mille departe de Mantua (3 : vico Andico, qui abest a Mantua millia pas-suum III), nu poate sta in picioare. Daca textul care ni s'a transmis nu estealterat, Probus se insala, fara indoiala, deoarece, cum observa cu dreptateF. Plessis, Mantua nu avea decat un teritoriu foarte restrans si la treizecide mille distanta, erai cetacean al Cremonei, al Brixiei, al Veronei, al Vi-centei, al Padovei; or, Suetonius-Donatus zice ca Vergilius era Mantuan :Servius, ca era cetacean mantuan si, in epitaful sau, poetul spune sau estepus sa spue : Mantua me genuit" 1). Dar nici Pietole cel pe care-1 putemvizita not astazi, nu este exact pe locul vechiului Andes. Acum o suta de anisi mai bine, in timpul campaniei din Italia, Napoleon a trecut pe aici.(Ni s'a pastrat o scrisoare a tanarului general catre Josephina, in care-ispune: Am fost in satul lui Vergilius, pe malul lacului, la lumina argintataa lunei..."). Pozitia parandu-i-se importanta din punct de vedere strategic,a dat ordin ca pe locul unde se gasea Pietole sa se ridice o fortareata, iarsatul sa fie mutat la vre-o doi kilometri mai departe 2). Ca o compensatiematerials pentru pietolezi si, poate, ca o satisfactie sentimentala data, la1900 de ani distanta, memoriei lui Vergilius a scutit pe locuitori de im-pozite. Fapt este ca din vechiul Pietole, Andes-ul lui Vergilius, care se ridicape malul lacului Mincio, pe o inaltime care se mai chema, in Evul-Mediu,Mons-Vergili, n'a mai ramas azi nici o urma. Ultimul care I-a vazut, a fostNapoleon !

Gal cisalpin deci, ca si Catullus, Helvius Cinna, Bibaculus, Varro dinA tax, Valerius Cato, ca si bunul sau prieten Gallus, Vergilius, spre deo-sebire de unii dintre acestia, era dintr'o familie de jos, mai ales din parteatatalui 3). Numele exact al familiei pare sa fi fost Vergilius si nu Virgilius.In sprijinul grafiei Vergilius yin cele mai vechi si mai de autoritate manus-cripte, in randul intai Mediceus ; vin apoi inscriptiile din timpul republiceisi dela inceputul imperiului, care atesta, in marea for majoritate, numeleVergilius ; si in fine, felul cum se transcria in greceste numele poetului ro-man : mai intotdeauna, fie 13EpTiXioc , fie OuEpTiXtoc . Grafia Virglus

Mantua dives axis, sed non genus omnibus unum...!) F. Plessis : La poesie latine de Livius Andronicus a Rutilius Narnatianus,

1909, pag. 206.2) Vd. G. Faure: Au pays de Virgile, 1930, pag. 18.3) Probus, 2: ...natus... patre Vergilio rustico ; Suet.-Donatus, 1: ...parentibus

modicis fuit ac praecipue patre...

Page 117: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

N. I. HERESCU 114

nu inzepe sa se raspandeasca decat tarziu, din sec. V inainte, si nu devinegenerals decat prin sec. XIVXV, faptul datorindu-se, poate, unei falseetimologii, care facea sa derive Virgilius din virgo, cu o asertiune a luiDonatus ca sprijin 1).

Fie ca era olar sau caramidar, cum credeau unii, fie ca era in ser-vic:u1 unui functionar din Mantua, cum credeau cei mai multi 2), cert esteca tatal poetului era de o conditie inferioara. Dar tot atat de cert este, pentrumine, ca el nu putea fi taran, cum vor unii cercetatori, numai pentru a puteaspune cu emfaza ca Vergilius era agricoltore, figlio di agricoltori" ( Car-ducci), tot asa cum cert mi se pare, daca primim ca buns relatiunealui Suetonius-Donatus in ce priveste pe Magius pe Magia, ca el nu puteafi un simplu servitor. Un taran nu-si putea permite, atunci mai ales, luxulde a-si trimite copilul pentru studii, la Mantua, la Cremona si la Milano,iar o slugs n'ar fi putut lua in casatorie pe domnisoara" stapanului. Batra-nul Vergilius era, Para indoiala, in serviciul lui Magius, viator din Mantua.Cuvantul mercenarius nu ne spune insa ce fel de serviciu indeplinea, ci nu-mai ca avea leafs (merces). Dupa noi, slujba lui era aceia de administratorsau de vechil al mosiei lui Magius (tot asa cum Adam Liszt, tatal mareluiLiszt, era administratorul unei mosii a lui Esterhazy). Donatus avea decidreptate sa spuna ca Vergilius tatal isi agonisise un mic avut ingrijind dealbine, apibus curandis auxisse reculam : Magius va fi avut, la tara,stuparie. Dar Magius mai avea altceva: o fats, pe Magia Polla. Si, poateincantat de vrednicia slujbasului sau (ob industriam, zice Donatus), saupoate din alte motive, i-o dete de sotie. Lucru care s'a vazut destul de des, caproprietarul unei mosii, pentru putea pastra proprietatea, sa primeascain familia lui pe administratorul sau arendasul vrednic siret. Din aceastaunire, primul nascut a fost Publius.

Venirea pe lume a micului Vergilius a fost poetizata intro legend5care... se non e vera, e ben trovata, Suetonius-Donatus povesteste 3) cum, innoaptea dinnante de nastere, Magia Polla a visat ca dintr'insa nascuse unram de laur care, indata ce a atins pamantul, crestea vazand cu ochii si care

1) Suet.-Donatus, 9-10 : tam probus constat ut Neapoli Parthenias vulgo apel-latus sit.

2) ibid. 1 : ...(patre) quem quidam opificem figulum, plures Magi cuiusdam via-torIs initio mercenarium... tradiderunt.

3) Suet.-Donatus, 3-5.

si

§i

§i

a-§i§i

Page 118: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

115 LSVOARELE VIETII LUI VERGILIUS

se acoperi repede cu flori si cu roade. A doua zi disdedimineata, plecand latar& cu barbatul ei, durerile facerii o prinsera pe drum si nascu intr'un ,sanedin marginea soselii. Iar Publius fu, din primele clipe, un prunc exem-plar; in loc sa planga, el arata parintilor o fats zambitoare miti vultu.Dupa obiceiul din partile acelea, pe locul unde se nascuse copilul a fost saditao craca de plop; si, alt miracol, indata a rasarit un plop care, vorba basmelornoastre, crestea intro zi cat altii intr'un an. Plopul, ajuns repede la maturitate,deveni apoi obiect de veneratie pentru mamele din partea locului. Despreaceasta legends& A. Bellessort noteaza cu dreptate: Contemporanii nuadmit visul Maggiei si prefers sa creada ca Vergilius s'a nascut intr'un pat.Poate ca au dreptate. Dar s'au vazut lucruri si mai extraordinare ; si ideieca Vergilius a atins, chiar dela nastere, solul italian, este un simbol tot asade gratios ca si traditia care reprezenta pe doica lui Ronsard lasandu-1 sa-icads din brate, din nebagare de seams, in ziva botezului, pe iarba si peflorile pamantului din Vendome" 1).

Ca si tatal lui Horatius, Vergilius-tatal ambitiona pentru fiul sau o ca-riera stralucita. ySi ca si acesta, el isi trimise copilul sa invece carte in oraselemai importante ale regiunei. La varsta de 12 ani, tanarul Publius isi incepustudiile la Cremona, pe langa un grammaticus 2) Peste trei ani, in 55, la17 Martie, ziva Liberaliilor, sarbatoarea lui Bacchus, Vergilius parasestetoga pretexts si imbraca pe cea virila 3), (i§i ia, cu alte cuvinte, majoratul),

in varsta de 15 ani, adica cu doi ani mai devreme decat se obisnuia.In acest an 55, erau consuli tot Pompei si Crassus, ca si in anul candpoetul se nascuse 4). Foarte sensibili la asemenea coincidence, Romanii lenotau cu interes si cautau sa scoata diverse augurii, omina, din aceste apro-pieri intamplatoare. Una in adevar interesanta, este aceia ca Lucretius murea

zice-se exact in acea zi de 17 Mart 55. in care Publius VergiliusMaro trecea in chip oficial din varsta copilariei in aceia a barbatiei 3). Gan-dind poate, ca si romancierul francez de mai tarziu, ca viata este o torta care

1) Virgile, 1927, pag. 3.2) Servius: et Cremona et Mediolani et Neapoli studuit; Suet.-Donatus, 6: Initia

actatis Cremonae egit usque ad virilem togam; St. leronim, Cronica lui Euscb., a. u. c.696 (=58 a. Chr.): Cremonae studiis eruditur.

3-4) Suet.-Donatus 6: ...virilem togam, quam XV anno natali suo accepit isdemillis consulibus iterum duobus, quibus erat natus...

5) Suet.-Donatus 6-7: evenitque ut eo ipso die Lucretius poeta 'decederet.

Page 119: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

N. I. HERESCU 116

alearga dealungul generatiilor, Romanii §i-au zis ca, in ziva aceia, torta lite-raturii latine a trecut din mana.unui poet mare in mana altui poet mare.

Odata cu luarea togei virile, parase§te Roma pentru a trece la Milandupa putina vreme, la Roma 1). S'ar parea, dupa o informatie din Vita

Bernensis 2), ca aci ar fi urmat cursurile retorului Epidius, profesor §i atlui Antonius §i at lui Octavian Augustus. Lucrul nu este sigur §i chiar,dupa not §i dupa altii 3), putin probabil, fiindca Suetonius, care aminte§tede ace§ti elevi celebri ai lui Epidius, n'ar fi scapat din vedere sa-1 enumere§i pe poetul cel putin tot atat de celebru, ceeace istoricul Cesarilor nu face.Mai sigur pare ca l'a audiat pe filozoful Siron 4), caruia Cicero ii aduceelogii in Ad. Fam. VI, 11, 2, iar in De Finibus, II, 35, 119, it nume§tenu numai foarte bun dar §i foarte invatat (...Sironem et Philodemum, cumoptimos viros, turn homines doctissimos). *i cum se dedica baroului, a facutdesigur §i practice la un avocat. De pledat, n'a pledat insa, ca §i Corneillemai tarziu, decat o singura data 5). Aceasta, nu pentruca ar fi fost balbait,cum au crezut unii cercetatori, intemeindu-se pe interpretarea gre§ita a uneiasertiuni a lui Donatus. Cand comentatorul ne spune ca era sermone tar-dissimus, nu inseamna ca poetul vorbea cu greutate (dimpotriva, avea unorgan placut, vox optima, Servius, ad Aen., IV, 323), ci numai ca nu puteaimproviza, ca nu avea riposta facile §i replica gata la orice moment 6). Rea-litatea este ca inclinatiunile sale mergeau catre literature §i nu catre drept.La aceasta consideratie, se mai adaoga, foarte probabil, §i un alt motiv: sa-natatea. Vergilius era de o constitutie §ubreda, suferea de stomah, de gat §ide dureri de cap; avusese chiar, la un moment dat, hemoptisii 7). De altfel,suntem in drept sa presupunem ca intreaga familie nu era sanatoasa. Cei doi

) ibid., 7-8: a Cremona Mediolanum et inde paulo post transiit in Urbem:Sf. Ieronim: Mediolanum transgreditur, et post breve tempus Romam pergit.

2) ...Studuit apud Epidium oratorem cum Caesarc Augusto.3) F. Plessis, op. cit. pag. 209.4) Phocas, Vita Vcrgilii, v. 87 'Riese):

Turn tibi Sironem. Maro, contulit ipsa magistrumRoma petens.

5' Suet.-Donatus, 20: Egit et causam apud iudices unam omnino nec ampliusquam semel.

6) cf. Sainte-Beuve, op. cit., pag. 46.7) Suet.-Donatus, 8-9: ...fuit ...valetudine aria; nam plerumque a stomacho et a

faucibus ac dolore capitis laborabat, sanguinem etiam saepe reiecit.

Page 120: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

117 ISVOARELE VIETII LUI VERGILIUS

frati veniti dupa el, Silo si Flaccus, murisera amandoi, unul copil, celalalt a-dolescent. Magia, mama poetului, se stinsese §i ea dupa moartea celui dinurma. Tatal murise mai demult, orb, si Magia se recasatorise, avand incaun fiu, pe Valerius Proculus, singurul membru al familiei care va supra-vietui poetului si-i va deveni mostenitor 1).

In cei 7 sau 8 ani cat Vergilius a stat la Roma, in capitala de atuncia lumei se succedau cu repeziciune evenimente palpitante. El a asistatastfel la toata fulgeratoarea cariera politica a lui Iulius Caesar; era la Romacand, in 49, senatorii inebuniti de groaza i§i vesteau unul altuia trecereaRubiconului". LIrmareste apoi cu emotie aprigul duel militar dintre Caesar§i Pompei, care se incheie cu zdrobirea acestuia din urma, la Pharsalus, in48. Primeste, impreuna cu toata plebea Romei, mesagiul lapidar pe care-Itrimite Caesar dupa victoria dela Zela: veni, vidi, vici. Dupa Zela, vineThapsus, vine Munda, numai victorii! Introducandu-se la Roma, invinga-torul aduce cu sine pe Cleopatra, frumoasa regina a Egiptului, §i Vergilius ova fi zarit, poate, plimbandu-se visatoare prin gradinile dupa marginea Ti-brului, in plina tinerete Inca, neinchipuit de frumoasa si de fins, §i, asa cumo va reprezenta mai tarziu pe Didona lui, cu parul prins intr'o agrafa de aursi cu o bucla de aur ridicandu-si mantia de purpura- -). Poetul is desigurparte la numeroasele serbari publice pe care Caesar le dadea la Roma, maiales in 45, an in care este numit dictator pe viata, imperator §i praefectusmorum. Iar in anul imediat urmator acestei investitiuni cu puterea pein 44, intro buns dimineata, el afla uluit, cu intreaga Roma, ca dictatorulfusese asasinat pe Capitoliu.

Ce facea Vergilius, in timp ce cursul istoriei se desfasura atat detragic si precipitat ? Combina dactili cu spondei, ritma, cu migala si rab-dare, armonioase hexametre, se delecta cu savante onomatopee si pretioasearmonii imititive. Nu publicase Inca nimic, dar intaele sale productii literareerau de pe acum cunoscute si apreciate de cercul acela de tineri literati dincare Vergilius facea parte si care cuprindea numele si temperamentele celemai diverse: Lucius Varius, unul din marile nume ale secolului lui Augustus,tragic de mana intaia, a carui tragedie Thyeste, pierduta pentru noi, erasocotita de toti cei vechi ca o perla a teatrului latin (Quintilianus ne spune

1) Suet.-Donatus, 15: Parentes iam grandis amisit, ex quibus patrem captumoculis et duos fratres germanos, Silonem impuberem, Flaccum iam adultum...

2) Bellessort, op. cit.. p. 20..

viatr,

Page 121: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

N. I. HERESCU 118

putea sustine comparatia cu orice tragedie elina) ; Plotius Tucca, desprecare avem mai putine informatii; Aemilius Macer, poet didactic si alexandrin,ale carui poeme, toate pierdute astazi, erau foarte citite in antichitate; FuriusBibaculus si Domitius Marsus, poeti epici amandoi, ca si Vergilius; AsiniusPollio si Cornellius Galus, prietenul cel mai intim al lui Vergilius, desprecare vom vorbi mai departe; si deasupra tuturor, prezidandu-i, un tanarcare se impunea prin sangele sau nobil si distinctia sa inascuta, rafinatulMaecena, arbitrul elegantei, viitorul ministru si consilier intim al lui Octa-vian Augustus. De aceasta stralucita pleiada de tineri, dintre care unii au,ramas in istoria politica a Romei, Vergilius se alipise cu o modestie, care-iera fireasca si cu o timiditate explicabila la un rural ca el, coborit din GalliaCisalpina in rafinata capitala a lumei. Suetonius-Donatus ne spune lamu-rit(8) ca poetul nostru avea o infatisare rustics facie rusticana si ofata, un ten" inchis aquilo colore adica inegrit de soare, ca al oricuilocueste la card. Contribuia la aceasta infatisare rustics si proasta lui sana-tate, la care se adaoga o stangacie naturals, vibila in gesturi si chiar in im-bracaminte. In fine, o ultima trasatura completeaza acest portret : alaturide simplicitate sf alaturi de stangacie, o oarecare salbaticie probabil ca-racteristica iubire de singuratate a celui obisnuit sa tfaiasca fata in fatanumai cu natura si cu gandul sau. Tot Suetonius-Donat. ne spune (10) ca.fugea de lume si, la Roma, cand se intampla sa fie recunoscut pe strada, seascundea de multime in prima casa ce-i esea in cale 1). Iar comentatorii suntde acord ca pe Vergilius it descrie Horatius in Satira I, 3, 29 si urm. cand.zice : e usor sa razi de pletele lui taranesti, de toga-i prea lunga si de incal-tamintea prost stransa pe 2). Dar tot Horatius ne face si portretulsufletesc al poetului, ne arata ce se ascunde sub aceasta infatisare pucintelridicula: ... este bun, cum nu gasesti altul... si un suflet mare e inchis inacest corp neingrijit" 3). Iar in alts parte, Horatius it numeste anima candida,suflet neprihanit. (Sat. I, 5, 39 sq.).

Ac si quando Romae, quo rarissime commeabat, viseretur in publico, sec-tantis demonstrantisque se subterfugeret in proximum tectum.

...rideri possit eo quodrusticus tonso toga defluit et male laxusin pede calceus haeret

3) at est bonus, ut melior virnon alius quisquam, at tibi amicus, et ingenium ingensinculta latet hoc sub corpore.

ca

picior-

1

Page 122: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

119 ISVOARELE V/ET11 LUI VERGILIUS

Nu stim cu siguranp care sunt primele versuri pe care Vergilius leciteste in acest cerc de prieteni. Biografii ii atribue cateva lucrari de tinerece,in primul rand niste mici culegeri de epigrame (Catalecta, Epigrammata,Priapea) dintre care cele care ne-au ramas sunt fare valoare literara. Apoipoemele Dirae, Cu lex (tantarul), Ciris (batlanul), Copa (carciumareasa) ,Aetna §i Moretum (moretum este un fel de rnancare facuta din branza cuverdeturi, usturoi si yin). Mai de mult, toate aceste lucrari erau socotiteneautentice. Acum, autenticitatea unora a inceput sa gaseasca aparatoriprintre savanci. Chestiunea este foarte complicate, si dintre cele mai difici]ede rezolvit in istoria literaturii latine.

Poetul parase§te capitala probabil in zapaceala si confusiunea generalacare a urmat mortei lui Caesar, eveniment prevestitor de vremuri turburi sinot razboae civile. Pe cand el se reintorcea pe tarmurile lui Mincio, la Roma,dupa clipele de ezitare si uluiala, Antonius, colegul de consulat al lui Caesar,cu foarte tanarul Octavius, nepotul dictatorului, sosit in capital& dupa moar-tea unchiului ca sa is in primire mostenirea financiara si cu Lepi-dus, formeaza acea asociatie politica cunoscuta in istoria romans sub numelede intaiul triumvirat. Conducerea Galiei Cisalpine o primeste, dela triumviri,Asinius Pollio, important personagiu politic, prieten al lui Caesar, al luiAntonius, al lui Cicero, autor de tragedii pe care Horatius le numeste se-vere", iar Vergilius, demne de Sofocle". Si cum Vergilius se gasea in acesttimp la Andes, deci in provincia guvernata de Pollio, este firesc ca cei doibarbati, pe care-i apropia si o aceiasi Dasiune pentru poezie si prietenli co-mune, sa devina destul de repede inti_ni. Servius it numeste pe Pollio pro-tectorul lui Vergilius (usus patrocinio Pollionis), iar Martialis (VIII, 56)ni-1 arata in aceia§i posture de sprijinitor al poetului.

Lui Polio ii citeste Vergilius cele dintai Bucolice si acesta it admireincurajeaza. Se pare chiar ca indemnul de a scrie Bucolicele porneste

dela dansul. Tunc ei proposuit Pollio, ut carmen bucolicum scriberet, ziceServius. Iar cand patronul" are un fiu, Vergilius inching acestui evenimento egloga foarte frumoasa, a IV-a, cea a carei explicare a dst atat de multde lucru

In tot acest timp, luptele intestine continuau. Ultimii aparatori ai ye-chei republice, Brutus si Cassius, sunt invinsi la Philippi, in 42, de catrearmatele lui Octavius si Antonius, si se sinucid. In 40, dupa pacea delaBrindisi, triumvirii isi impart astfel conducerea statului: Octavius, apusul;

politica, si

si-I

latinistilor.

Page 123: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

N. 1. HERESCU 120

Antonius, rasaritul; Lepidus, Africa. 5i acum se situiaza un evenimentdureros pentru poet, cu urmari totusi destul de fericite, fiindca-1 vadetermina sa vie la Roma, unde va fi posibila eclosiunea carierei saleliterare. Evenimentul este expropierea, hotarita de Octavian, a pamanturilorapartinand Cremonei, pentru a putea fi improprietariti soldatii cu care casti-gase victoriile sale 1). Din nefericire pentru Vergilius, Asinius Pollio este in-locuit la conducerea Galiei Cisalpine cu un amic personal si om de incredereal lui Octavian, cu Alfenus Varus. Acest Varus, care avusese certuri cu no-tabilii din Mantua, expropriaza nu numai teritoriile Cremonei, unde tre-buiau sa fie improprietariti veteranii, ci pe ale Mantuei. Mantua vaemiserae nimium vicina Cremonael- se tangue poetul (Buc. IX, 28). Man-tua, vai, prea apropiata de nefericita Cremona". In zadar se incearca poetulsa capteze bunavointa noului guvernator, in zadar ii fagadueste:

Vare, tuum nomen, superet modo Mantua nobis,cantantes sublime ferent ad sidera

Varus, data vom ramane stapani in Mantua, lebedele, cu cantecullor, iti vor innalta numele !ana la stele ".

In zadar face din el favoritul lui Apollo : (Buc. VI, 11-12).

nec. Phoebo gratior ulla estquam sibi quae Vari praescripsit pagina nomen""

Nu este pagina mai placuta lui Apollo decat aceia care incepe cu nu-mele lui Varus ".

In zadar ii spune cuvinte magulitoare ca acestea (VI, 6-7):

namque super tibi erunt, qui dicere laudes,Vare, tuas cupiant-

1) Suet.-Donatus, 61-62 : ...exorto civili bello Cremonenses cum ceteris eiusdemstudii adversarios Augusti Caesaris adiuverunt. Unde factum est, ut cum victor Augus-tus in eorum agros veteranos deduci iussisset, non sufficiente agro Cremonensium Man-tuani quoque, in quibus erat etiam poeta Vergilius, maximam partem finium suorumperderent eo, quod vicini Cremonensibus fuerant. Servius, 15 : ortis bellis civilibus interAntonium et Augustum Augustus victor Cremonensium agros, quia pro Antonio sen-serat, dedit militibus suis. Qui cum non sufficerent, his addidit agros Mantuanos, sub-latos non propter civium culpam, sed propter vicinitatem Cremonensium...

§i

cygni-.

Page 124: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

121 ISVOARELE VIET11 LUI VERGILIUS

Vor fi totdeauna destui poeti care sa doreasca, Varus, a to prea-mari" In zadar: Vergilius este expropriat ca oricare cetacean si iata-1acum deposedat de scumpa lui razasie" de langa Mincio. Asupra acesteiprobleme a expulsarii poetului de pe mostenirea parinteasca, istoricii literarinu sunt cu totii de acord, fiindca si isvoarele se contrazic. Donatus si Pro-bus sustin ca Varus, Pollio si Gallus au facut sa i se restitue pamantul;Servius atribuie aceasta restituire lui Pollio si Maecena. In Vita Bernensisni se spune ca ea se datoreaza lui Octavian insus, din prietenie pentrufostul sau conscolar 1). Dar toate aceste referinte sunt contrazise de operapoetului: nicaeri, in versurile sale, Vergilius, care se plange pe toate tonurilede aceasta spoliatie, nu-si arata si bucuria reposesiunii. Sa lasam la o parteaceste discutii infructuoase si sa ne marginim a aminti numai ceeace aretoate aparentele de verosimilitate.

Deci, in anul 39 ( fiindca Varus trece la conducerea Cisalpinei in 40)Vergilius is din nou drumul Romei pentru a cere sprijinul prietenilor sai, oa-meni puternici acuma. Maecena si Cornelius Gallus it prezinta lui Octavian.Toti ii fagaduesc ca va redeveni stapanul mosiei parintesti. Convins ca fa-gaduiala triumvirului era sfanta, Vergilius is drumul inapoi, in Nord, la An-des .Dar noel proprietar, centurionul Arrius, nici nu vrea sa auda de asa ceva,si cand Vergilius it invita sa iasa din propria sa casa, soldatul ca orice sol-dat, ut miles trage sabia. Poetul, pentru a scapa cu viata e nevoit sa se a-runce in Mincio, si sa se departeze innot 2). Si iara5i pornesre la drum,si iata-1 iar4i la Roma, reseninat de data aceasta. Aci it asteapta prietenii,toti prietenii, poetul Horatius printre ei. Si it mai asteapta o noua, o mare §inea§teptata prietena: gloria.

1) Prob. Verg. Ed. praef. p. 327, 30 sqq.: Sed insinuates Augusto per Come-lium Gallum, condiscinulum suum, promeruit, ut agros suos reaperet et eo facto con-citaveret in se veteranos... Prob. Vita Verg. 7: ...postea restitutus beneficio AlfeniVari, Asinii Pollionis et Cornelii Galli... Suet.-Donatus, 19 ut Asinium Pollionem,Allen= Varum et Cornelium Gallum, celcbraret, quia in distributione agrorum... in-demnem se praestitissent. Servius, 21: ...usus patrocinio Polhoms et Mecenatis solusagrum quem amiserat meruq. Schol. Bern. ad Ed. S. 6 ...Vergilio tamen pepercit,quoniam condiscipulus eius [Augusti] fuerat.

2) Suet.-Donatus, 20-21: ...adversus veteran' cuiusdam violentiam, a quo in al-tercatione litis agrariae paulum afuit quip occideretur ; 63. Sed cum Vergilius centu-rioni Arrio obsistere ausus est, ille statim, ut miles, ad gladtum manum admovit, cum-que se in fugam proripuisset poeta, non prius finis persequendi fuit, quam se in fluviumVergilius coniecisset atque in alteram ripam enatax isset.

Page 125: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

N. 1. HERESCU 122

In adevar, Vergilius aduce cu sine, in traista lui de drumec, Buco-licele, scrise in timpul celor trei ani petrecuci in Andes, intre 43 §i 401).Lectura lor, in cercul lui Maecena, avu un extraordinar succes. Printre au-ditori era §i Gallus, fratele sau de cruce. Iar acesta avea o prietena din lumeateatrului, pe care, dupa moda poecilor lirici, o canta sub numele de impru-mut Lycoris. Pe numele ei adevarat, Lycoris se numea Volumnia, liberta aunui oarecare Volumnius, el insu§i libert al lui Antonius. Jar la teatru, aveaun al treilea nume: Cytheris.

Aceasta Cytheris ce nume bine ales! facuse o stralucita carierasentimentala. Fusese, la inceput, iubita lui Antonius care excentric iniubire, cum se va arata §i mai taraziu cu Cleopatra o plimbase prinmijlocul Romei, intr'un car tras de lei. Dela Antonius, trecuse in bratelelui Brutus, omoritorul lui Cesar. Si cum frumoasa curtezand nu voia safrecuenteze decat figuri politice de intaiul ordin, dela Brutus trecuse laGallus. Prietenul lui Vergilius se bucura, in adevar, de o situa0e excep-tionala. Intim al lui Octavian, primise dela acesta mai multe insarcinkiimportante, intre care prinderea Cleopatrei. Mai tarziu, numit guvernatorin Egipt, va incepe sa--§i piarda capul §i sa alba fumuri regale pentru cala urma invinuit de concutiune sa fie silit sa se sinucida. Ve§nic mobilaCytheris i1 parase§te insa §i pe Gallus, §i fuge in Germania cu un °liter.Cand Cytheris fuge, Gallus cere lui Vergilius sa-i inchine o egloga consola-toare, nu atat fiindca avea nevoie sa fie mangaiat, cat pentru ca toata Italiasa afle ca fusese amantul celei mai frumoase hetaire a vremii. Vergilius con-simte la acest serviciu prietenesc, neget quis carmina Gallo? scrieBucolica X-a.

Or, Volumnia-Cytheris-Lycoris, care, insu§i Vergilius, in Buc.X-a, ne da s'o incelegem avea un fin gust literar, recitase in public, in-tr'un teatru, la o data care este in orice caz anterioara lui 43, Bucolica VI-a.Succesui fusese nemaipomenit. Tacit ne spune ca publicul intreg §i intr'unteatru incapea multa lume! se sculase in picioare §i, in delir, aplaudasesi ovacionase pe autor a§a cum o faces numai pentru imparat 2). Cicero,

1) Servius : ...carmen bucolicum... quod eum constat triennio scripsisse etemendasse.

2) Tacit, Dialogus, 13 : ...populus, qui auditis in theatro Vergilii versibus surrexituniversus et forte praesentem spectantemque Vergilium veneratus est sic quasi Au-gustum...

si

Page 126: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

123 ISVOARELE VIETI! Lill VERGILIUS

care era printre auditori, exclamase, dupa ce actrita ispravise de declamat :Magnae sper altera Romae 11), cuvinte pe care poetul le va introduce maitarziu in Eneida, aplicandu-le lui Ascanius :

et iuxta Ascanius, magnae spes altera Romae,procedunt... (Aen. XII, 167-8).

De-acum inainte, viata lui Vergilius se va scurge linistitk simpla,inchinata numai poeziei. Ca o compensatie pentru mosia pierduta, Maecena§i Octavian 2) ii daruesc, unul o casa pe Esquilin, altul o mosie in Campania,la Nola. Ca toti italienii nascuti in nord, Vergilius avea nostalgia sudului, aacelui

aer dolce the dal sol s'allegra-

de care vorbeste Dante in Divina Comedie ". El traeste deci mai mult laNapoli, cateodata coborand la Tarent pana in Sicilia, o viata discreta,retrasa, curata, care a facut pe Napolitani = rnucaliti atunci ca acumsa-lporecleasca Parthenos-, fata mare-. Poetul isi ocupa tot timpul scriindversuri, din acele versuri care vor trai mai mult decat cetatile.

Rod al acestei vieti calme in mijlocul naturii, si al iubirei sale pentruviata la ;ark in care-si petrecuse copilaria, s'au nascut Georgicele,acel frumos poem in patru anturi, care opune vietii de oras, maestoasa li-niste a vietei campenesti rodnicia impresionanta a muncilor agricole.Scrise din indemnul lui Maecena inchinate lui in honore Maecenatis,zice Donatus (20) Georgicele au luat sapte ani din viata poetului 3).

Caci scria incet, cu o fecunda incetineala, lasand timpul, cu neindu-

1) Servius, Comm. ad Ea. VI, 11: ...dieitur ingenti favore a Vergilio esse re-citata adeo ut, cum earn postea Cytheris meretrix cantasset in theatre), quam in fineLycoridcm vocat, stupefactus Cicero, cuius esset, requireret. et cum eum tandem ali-quando vidisset et ad suam et ad illius laudem: Magnae spes altera Romae"...

Donatus zice (13): Possedit prope centiens sestertium ex liberalitate amico-rum habuitque domum Romae Esquiliis iuxta hortos Maecenatianos, quam secessuCampaniae Siciliae que plurimum uteretur...

3) Servius: Item proposiut. Maecenas Georgica, quae scripsit emendavitqueseptem annis.

§i

§i

§i

§i

Si

Page 127: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

N. I. HERESCU 124

plecata lui intelepciune, sa colaboreze la §lefuirea versurilor sale. Ca to0poe0i cu adevarat mari, Vergilius §tia ca timpul nu respects ceeace se faceFara el. Suetonius-Donatus ne spune 1) ca in fiecare zi, dimineata, dicta unnumar oarecare de versuri, iar in tot restul zilei le recitea, le corecta, adao-gand cateodata §i mai adesea suprimand, aqa cum mai rarziu va recomandaBoileau, in Arta sa Poetics :

Hatez-vous lentement et, sans perdre courage,Vingt fois sur le metier remettez votre ouvrage;Polissez-le sans cesse et le repolissez;Ajoutez quelquefois et souvent effacez.

Iar Aullus-Gellius raporteaza §i el ceeace prietenii §i intimii lui Ver-gilius povesteau despre felul de a scrie al poetului. Autorul Eneidei obi.puiaintotdeauna sa spuna ca lucreaza ca o ursoaica more atque ritu ursino.Dupa cum ursoaica, dupa ce a nascut, linge, curata §i da o forma micutilor§i informilor pui de urs, tot a§a. §i el revcdea, curaca, modela versurile nounascute, ca pe niste mid pui de urs spirituali 2).

*i in anul 29, cand Octavian se intorcea la Roma, dupd cadereaAlexandriei, §i moartea lui Antonius in momentul in care, amas singurpe scena istoriei, stapan al lumei intregi, el era deja Augustus, divinul,caruia Pergamul §i Nicomedia ii inalcau temple, iar la Roma, poporul ita§tepta intr'un adevarat delir ca sa-i dea toate onorurile §i sa-I investeascacu toate puterile, Vergilius ie§i inaintea imparatului la Atella, un or4e1 dinCampania, §i acesta el, mult a§tepetatul statu acolo patru zile, pen-tru ca poetul sa-i citeasca cele patru carti ale Georgicelor 3).

1) 22: Cum Georgica scriberet, traditur cotidie meditatos mane plurimos versusdictare solitus ac per totum diem retractando ac paucissimos redigere, non absurde car-men se more ursae parere dicens et lambendo demum effingere.

2) Gellius, 17, 10, 2: Amici familiaresque P. Vergili in iis, quae de ingeniomoribusque eius memoriae tradiderunt, dicere eum solitum ferunt parere se versusmore atque ritu ursino. Namque ut ilia bestia fetum ederet ineffigiatum informemque,lambendoque id postea, quod ita edidisset, conformaret et fingeret, proinde ingeniiquoque sui partus recentes rudi esse fade et inperfecta, sect deinceps tractando colen-doque reddere iis se oris et vultus liniamenta.

3) Suet.-Donatus, 27 -29: Georgica reverso post Actiacam victoriam Augustoatque Atellae reficiendarum faucium causa commoranti per continuum quadriduum

Page 128: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

Sibyl la dela Cumae. Detaliu din Cape la Sixtina, pictata de Michelangelo.

1,

.h-s ?' '

.

r., -,-. ' ':.,' V '::::,.:ii-,v . ,

Page 129: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

125 ISVOARELE VIETH LUI VERGILIUS

Donatus ne da §i amanunte: lectura a fost facuta, cu randul, de poet§i de Maecena; cand primul obosea, incepea cel de al doilea. Vergilius citeacu o voce suava §i cu un farmec special, ceiace facea pe poetul Iu lius Mon-tanus sa spuna ca §i el ar putea ajunge pe Vergilius, daca ar avea vocea,expresia §i mimica acestuia; caci acelea§i versuri, care sunau frumos cand lecitea Vergilius, erau, in gura altuia, mute §i neinsufletite.

Dupa Georgice, Augustus 'snags pe Vergilius 1) sa atace subiectulcel mare, o grandioasa epopee nationala, care sa glorifice noul imperiuroman §i sa dea un titlu de ve§nica noblete imparatului §i familiei sale. Catoti oamenii de stat de mana intaia, Augustus intelesese ca opera sa poli-tica trebuia sustinuta nu numai cu armele osta§ilor dar §i cu armele spiritului.Cu cats dreptate scrie Patin: Ca Richelieu, ca Ludovic al XIV-lea, ca Na-poleon, ca toti cej can au guvernat oamenii prin legi absolute, August pri-cepuse ca ei au nevoie sa fie consolati de pierderea libertatii, §i ca sin-gura despagubire daca exists vreuna care le poate fi oferita, este glo-ria armelor §i a artelor. A fost una din preocuparile domniei sale, aceia dea nu-i lipsi nici de una nici de alta..." 2). Si in adevar, putini regi §i putinidictatori au fost mai secondati in opera lor, de acea forta irezistibila careeste geniul literar. Vergilius §i Horatius, iata cele doua genii covar§itoareputernice ca doua armate care au militat, alaturi de legiuni, la desavar-§irea, la mentinerea §i la gloria imperiului lui Octavius Augustul.

Ce este Eneida? Cea mai buns, mai lapidara §i mai cuprinzatoare, inacela§ timp, definitie, nu se gase§te in studiile savante, ci intr'un manual,acela al lui Pichon. El zice 3 ) : Grecque par le cadre, romaine par l'esprit,moderne et presque chretienne par le coeur, elle est l'oeuvre la plus corn-plexe de l'antiquite latine ". Iata o definitie perfecta. Eneida este greaca

legit, suscipiente Maecenate legendi vicem quotiens interpellaretur ipse vocis offensine.Pronuntiabat autem cum suavitate, cum lenociniis miris, ut Seneca trad:dit Iulium Mon-tanum poetam solitum dicere, involaturum se Vergilio quaedam. si et vocem posset etos et hypocrisin : eosdem enim versus ipso pronuntiante bene sonare, sine illo inanesesse mutosque.

1) Scrvius: Postea ab Augusto Aeneidem propositam scripsit annis undecim...2) etudes sur la poesie latine, 1883, p. 64.3) Histoire de la Litt. latine, 1916, p. 358.

Vergilius 8

Page 130: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

N. I. HERESCU 126

prin ascendenca ei, deci prin isvoare .), prin toata ossatura ei mitologica,eroi, legende, episoade, si in fine prin tehnica epics. Este romans prin

spirit prin felul cum sunt concepute caracterele eroilor, raporturile forcu divinitatea si mai ales prin continut prin intencii: epopeea vrea sa sta-bileasca lui Octavian o ascendenta diving, necesara oricarui regim absolutist

sa dea o solids legitimare imperiului roman. Ea e povestea Romeia lui Augustus deopotriva, Romae simul urbis et Augusti origo, zice bio-graful. Este umana aproape cresting, prin sentimentul profund omenesc cucare autorul consider& bucuriile necazurile lumei, prin caritatea, prin milapentru cele omenesti, prin acea discreta melancolie suava tristece care for-meaza tonalitatea generala a epopeii si care a facut ca, dealungul vremilor,duios virgilian sa devina doua adjective aproape sinonime. Sunt lacrimaererum, versul de meritata celebritate, se aplica de minune lui Vergiliuspoetul are lacrimi calde versuri induiosate pentru nefericirile eroilor ce-i

Vergilius consacra acestei opere unsprezece ani. 0 lucreaza, dupa obi-ceiul sau, metodic cu rabdare, redactand mai intai in proza asa cumobisnuia si Racine cu tragediile sale un plan amanuncit, carte cu carteparticulatim 2). Numai dupa aceasta organizare a planului, incepe adevarataelaborare, in versuri. Desi opera nu va fi publicata, cum se va vedeamai jos, deck dupa moartea autorului, totusi ea incepe sa fie cu-noscuta in public Inca de cand Vergilius scrisese prixnele carti. Poetul citeadesigur pasagii in cercul lui de prieteni literati 3) si faima acestei nouiopere se lkeste destul de repede. Propertius o anunta lumei in versurile ra-mase celebre: (II, 34, 65-6)

Cedite Romani scriptores, cedite Grai:nescio quid maius nascitur Iliade.

La o parte, scriitori Romani, la o parte scriitori Greci:se naste nu stiu ce opera mai mare deck Iliada!

1) ...quasi amborum Homeri carminum insfar, zice Donatus (21).2) Suet.-Donatus. 23: Aeneida prosa prius oratione formatam digestamque in

XII libros particulatim componere instituit.3) Suet.t-Donatus, 33: Recitavit et pluribus, sed neque frequenter et ea fere, de

quibus ambigebat, quo magis iudicium hominum experiretur.

§i

§i

qi §i

§i

§i

§i

§i

insu§i:§i

§i

§i

<inta.

Page 131: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

127 ISVOARELE VIETH LW VERGILIUS

Augustus insusi fiind departe de Roma, in rAzboiul contra Cantabrilorit bombardeaza cu scrisori cu amenintAri amicale, rugAndu-I sa-i tri-:

mita ceva din Eneida 3). Donatus ne-a pastrat chiar o franturA din proprialui scrisoare, ipsius verba: trimite-mi din Eneida zice imparatulfie inceputul poemului, fie oricare vrei dintre parr. Mai tarziu, intors laRoma, Augustus obtine sA-i fie citite trei carti: dupa Donatus 2) a doua,a patra si a sasea, dupa Servius3) a intaia, a treia si a patra (ceiaceeste mai putin probabil). La lectura asista si Octavia, sora lui Augustus.impreuna cu cativa prieteni ai imparatului. Vergilius citea cu o voce impre-sionanta voce optima. Iar cand, citind cartea a VI-a, ajunse la pasagiulin care Anchisses ii vorbeste lui Aeneas, coborit in Infern, despre Mar-cellus, fiul Octaviei, aceasta isbucni in plans, rugand pe poet sa nu citeascamai departe. Ruga inutild: cartea VI-a se isprAvea cu acest pasagiu si Ver-gilius tAcu 4).

Cu Eneida, Vergilius devine adevaratul vates al imperiului, poetulnational prin excelenta, profetul poporului roman. At At de mare era pre-stigiul sau, §i intimitatea pe care i-o acorda imparatul, incat i§i putea per-mite chiar sA anticipeze asupra istoriei si sä infAti§eze ca indeplinite, faptecare existau numai in intentia lui August. A§a, in Aen. VI, 792, poetulglorifica jocurile seculare ca pe un lucru existent, deli reinfiintarea lor, prinvointa lui August, este din anul 17, iar Vergilius murise cu doi ani inainte,in 195). asemenea anticipatie asupra dorintelor impAratului, mai facusedealtfel si in Georgice, cand aratase pe Britani in situatia de robi, de supusiascultatori: August facuse proiectul de a trece in Britania in 34 si in 27 6).

1) id., 31: Augustus vero nam forte expeditione Cantabrica aberat suppli-cibus atque etiam minacibus per iocum litteris efflagitaret, ut sibi de Aeneide ut ipsiusverba sunt, vel prima carminis unoTpctqA vel quod libet KLIJX0v mitteretur?

2) Donatus, 32: Cui tamen (sc. Rugusto) tres omnino libros recitavit secundumquartum, sextum...

3) Servius, ad Aen. 4, 323: Dicitur... adfectu hos versus pronuntiasse,cum privatim paucis proesentibus recitaret Augusto; nam recitavit voce optima pri-mum libros tertium et quartum.

4) Id. ad Aen. 6, 861: Constat hunt librum tanta pronuntiatione Augusto etOctaviae esse recitatum, ut fletu nimio imperarent silentium, nisi Vergilius finem casedixisset...

5) J. Carcopino, Virgile et lcs orig:nes dOstie, 1919, pag. 728.6) P. Lejay, Oeuvres de Virgile, 1920, pag. 169, nota 2.

0

si

it

Page 132: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

N. I. HERESCU 128

Asupra mortii poetului nu vom insists. Ea este povestita in articoluld-lui Prof. D. Burileanu, publicat in volumul de fats. Vom sublinia numaiaceasta trasatura cu adevarat emotionanta: este o moarte in slujba scrisului:Vergilius plecase sa vada locurile descrise in Eneida, sa adune materialulinformativ pentru desavar§irea epopeii. Capul sau cade pentru totdeaunadeasupra operei neterminate. In clipa din urma suprema modestie a ace-stui mare timid el avea sa roage pe prieteni sa arda rodul a unsprezeceani de munca! In epitaful pe care §i-1 pregatise, spunea simplu numai atat:

Mantua me genuit, Calabri rapuere, tenet nuncParthenope; cecini pascua, rura, duces.

M'am nascut la Mantua, am trait in Calabria, §i acuma odihnescin Parthenope ; am cantat pastorii, tarinile §i vitejii ".

Este in adevar Vergilius autorul epitafului de mai sus? Fara nici oindoiala. Cine altcineva ar fi indrasnit vreodata sa scrie despre Vergiliusatat de simplu, daca nu poetul insu§ ? Dar epitaful cel mai potrivit cu operamarelui mantuan, 1-ar forma desigur cuvintele pe care le rostea Carducci,inaugurand statuia poetului la intrarea satului Pietole : de pe malurile Ia-cului Mincio, Vergilius se sui pe Capitoliu, §i de pe Capitoliu, in Olimp".

N. I. HERESCU

Page 133: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

BLICOLICE : VARSTA DE AUR

(IV)

Muzelor Siciliene, sa cantam ceva mai mare :Catina copaceii nu-1 incanta pe oricare.Codrul de-1 cantam, sa fie demn de-un consul preamarit.Iata, vremea cea prezisa mai de mult a si sosit$i se 'ncepe iar V.ragul veacurilor ce-au sa vie.Se intoarce AstnIa. Saturnica domnieSi-o progenitura noua zeii ne trimit din cer.Tu dar, pruncului, sub care vrasta, mai intaiu, de fierVa 'nceta toata lumea cea de our o sa vina,(Febus chiar acum domneste), ocrotire da-i, Lucina IFaima veacului va 'ncepe chiar sub consulatul tau,Pollione! Luni de zile mari se vor urma mereuSi, de-a mai ramas urma crimelor 3e altadata,Lumea va scapa prin tine de o frica necurmata.Pruncul va pr:mi viata zeilor va vedeaPe eroi in rand cu zeii chiar cu ei va sta,$i va carmui pamantul impacat de-al sau parinte.Iar pamantul, o copile, ici va pune dinainteIedera care-si intinde vrejul ei ratacitor,Colocas'a, bacarul acantul razator.Caprele se vor intoarce cu-a for ugere umflateSi de-acu, de leii groaznici si cirezile-s scapate.Chiar leaganul sub tine flori gingase va rodi.Sarpe, iarba venfrioasa de pe lume va pier:

amomul asiatic pretutindeni se va naste.Iar indata ce virtutea vei putea-o to cunoasteSi-ale tatalui tau fapte eroilor vei

si

pi

pi pi

'n

gi

pi el

gi

pi-a pri

Page 134: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

TEODOR A. NAUM

Campul fragedelor spice o sa prind'a 'ngalbeni,Poama ro§,:e prin tufe o sa stele atarnataIara dui stejari pica-vor stropi de miere rourata.Urme vechi au sa ramaie, v!clenii de om perfid:Au sa 'nfrunte apa marii §i-au sa 'ncunjure cu zidTargurile, iar cu plugul au sa taie in tarana.Vom avea alts Argo §i-un alt Tifis care mansPe eroi §i ce razboaie vor mai fi! a§a e scrisIar la Troia alt Ahile, alt viteaz va fi trimis.Cand apoi to -or face anii om intreg, atunci pe mareNegustori! n'au sa umble in corabii plutitoare,Caci pamantul, on §i unde, o sa fie roditor.N'ai sa vezi cosor in vie §i nici saps pe ogor.Dela jug, atunci, plugarul cel vanjos va scoate boii,$i 'n vopsele de tot felul n'o sa mints lana oil,Ci berbecul, la pa§une, insu§i el i§i va schimbaLana lui in ro§, in galben, numai dupa voia sa,5rn culoare ro§a mieii singurei au sa se 'mbrace.Parcele ce, prin vointa zeilor, traesc in pace,Zis-au fuselor sa toarca numai secoli fericiti.Dar e vreme: spre onoruri mans pa§ii tai grabiti,Scumpa zeilor odrasla, nalt vlastar din Joe sfantul!Uita-te de bucurle cum tresare tot pamantul,Tarile §i 'ntinsul marii §i vazduhul cel senin,Uite cats veselie pentru secolii ce yin !Ah ! viata mea atuncia dac'ar fi destul de lungs,Sa slavesc a tale fapte §i avantul sa-mi ajunga!Nu m'a* teme nici de lira lui Orfeu, ajutoratDe-a lui mama, Caliope; nici de Linus: eu it bat,Chiar §i tats -sau, Apollo, intru ajutor sa-i vie.Si Arcadia intreaga martora de-ar fi sa fie.Insu§i Pan, luptand cu mine, insui Pan s.ar da batut.Surizand, cunoa§te-ti muma, pruncule abia nascut !Caci de zece luni de zile muma to se chinue§te.Pruncule, cunoa§te-ti muma; cine mumei nu zimbe§te,Zeii nu--1 primesc la masa, nici zeitele in pat.

TEODOR A. NAUM

130

pi-o

Page 135: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

GEORGICE : ORFEU *I EURIDICEIV, 467-527 -

Pada la cheia Tenarului, pana la portile Mortii,Pan& in codrul in care domne§te o spaima de noaptePasul l-a dus §i intrat-a la Mani §i la groaznicul rege,Inimi pe care o rugs de biet muritor nu le. 'nmoaie.Insa mi§cati de cantecul lui, din funduri de Iaduri,Umbre ware veneau §i chipuri lipsite de viata,(Tot ate sute §i mii de pasari se-ascund printre frunzeCand le gone§te din munte furtuna sau noaptea ce cade).Mame §i tati §i trupuri plecate pe veci din viataAle eroilor falnici, copii, nenuntite fecioare,Tineri urcati in ochii pkintilor insi§i, pe ruguri;TO pe cati i'nchide cu malul cel negru §i trestiiHade, Cocitul §i tristele mla§tini cu unda greoaie,si -i stapanesc cele nova brate ale Stixului jalnic.Mi'ncremenise §i casa §i toate hotarele MortiiSi-Eumepidele cArora §erpii prin par Ii se joacA,Cerberul i§i atinit cascata 'ntreita lui gurdSi de °data cu vantul se-opri §i-a lui Ixion roata.Iatd ca drumul it duce 'nclardt dintre ate 'ndurase,Si-Euridice din nou ii venea spre-ale vietii tkimuri,Pasul urmandu-i (caci astfel dadu-se Proserpina lege),Cand nezkit din senin il cuprinse pe-Orfeu nebunia,

0, de iertat, data Manii §i ei ar §ti sa mai ierte !Locului stete.§i ochii §i 'ntoarse spre Euridice.Truda lui toata 'n zadar, §i infranta de-acuma e legeaRegelui crud; de trei on Avernul rasunA de vuet.

Page 136: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

VALENTIN AL. GEORGESCU 132

Ea cuvanta: Dare cine ne pierde, Orfeu, de-o potriva?Cine-i atat de nebun? CAci soarta cea neinduratA,Iata, ma chiama 'ndarat §i somn se a§terne pe ochii-mi,4ovaltori. Te du sAnatos! MA invalue noapteaSi numai eu imi intind atre tine slabitele-mi brace!"Zise §i iute din ochi ii pieri (ca §i fumul subtireCe se destrama 'n vazduh) §i far' sa mai vada pe-acelaCare 'n zadar cauta sa-i tot stranga in brace doar umbra*i sa-i vorbeasca 'ndelung. *i nici nu-1 Iasi luntra§ulIadului, raul ce curma cararea, sa -1 treaca.Ce va sa faca in clipa and soap din nou i-e rapita?Cum sa mite Manii prin planset §i Zeii prin ruga ?

Euridice, 'ngheata, plutea pe Stix intro luntre.Spune povestea ca 'n urma Orfeu luni §apte de-a randul

Planse la poale de stanca inalta, pe sterpele tarmuriAle Strimonului, jalea striganduli prin umede pe§teri,Tigri 'mblanzindu-i §i fo§net scotand din stejari cu-al lui cantec.Astfel, in frunzele plopilor, privighetoarea jele§tePuii pierduti, pe care-un plugar fart' suflet, pandindu-i,Mid §i gola§i i-a rapit din culcu§: iara muma arunaBocet in noapte §i-urcata pe-o creaca i§i deapana cantecJalnic §i umple intinsul campiei cu tristul ei vaet.

Sufletu-i nu se mi§case la gand de iubire sau nuntA.Prin miaza-noapte 'nghetatul §i pe troenitul TanaisSau prin Cara Rifeilor in promoroaca 'mbracata,Singur gonea, jelindu-§i socia rapital §i darulCel in derklere-al Mortii: de-atata iubire 'ndarjite,Fete din Cara cicona, in noaptea 'nchinata lui Bacchus,II sfa§iara pe tanar §i trupu-i pe camp risipird.Capul desprins de grumazul de marmura, rostogolit deEbrul Eagric, in mijlocul volburei dus e de valuri.Limba 'nghetata cu glasu-i doar Euridice suspina,Biata mea Euridice suspina fugarul lui suflu,Euridice fasuna. §i tarmul pe 'ntinsul de ape.

VALENTIN AL. GEORGESCU

Page 137: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

ENEIDA : PRELUDIUL(I, 1-124)

Lupte cant §i pe viteazul care, din a Troiei jars,In Italia, pe coasts la Lavini, intaia oathA venit, gonit de Zeii-Atotputernici §i urmatDe mania cruntei Juno §i pe maxi pe uscat.Muite a'ndurat in lupte pana 'ntemeie cetatea

aduse 'n Latiu Zeii, dela cari Latinitatea5i stramo§ii-Albani pleca-vor, §i-ale Romei ziduri nalte.

Muza, poveste§te-mi totul : ce jignire sau ce altePricini suparara-atata pe a zeilor regina,De-a manat doar in primejdii pe viteazul fard vind,Doar in munci. Atata ura §i 'ntr'un piept de zeu se poate ?De coloni din Tyr fundata, fost-a, veche, o cetate,(Tarmul italian e fata-i cu a Tibrului intrare)Putreda de-averi, Cartago, §i 'n razboaie cea mai tare ;Pe-asta zice-se ca Juno dintre toate o 'ndragi,Chiar mai mult decat pe Samos. Armele-§i tinea aci,Tot aci §i carul. Zeea se trude§te §i-o ocroateCa s'ajunga, de-o vrea soarta, doamna nemurilor toate.Insa vezi ca auzise de un neam din troia, careVa veni sa surpe-odaa tyriania a§ezare,Iar de -aci, nenfrant in lupte, rege-al lumilor, va 'ntoarcePeste Libya prapaiul : astfel e urzit de Parce.Fiica lui Saturn nu uitd de razboiul vechi, de sfadaDela Troia, cand in frunte a luptat pentru Elada,$i nici prIcina maniei, nici durerea incercataNu i s'au topit din suflet ; a lui Paris judecata,

'n

si

Page 138: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

N. I. HERESCU 134

Frumusetea ei privita cu dispret si-acum o vede,Si-uraciosul neam si cinstea ce-a avut-o Ganymede.De-astea toate asmutita, pe Troieni, cati au scapatDe-a Danailor manie, de Ahil cel nempacat,Nu-i lasa s'ajungA in Latiu ; si-ani intregi, cu dinadins,Rataceau, manati de soarta, pe al marilor intins.Inteatat Romana ginta se funda de anevoe.

Ei, Sicilia in urma-abia lasau, umfland in voePanzele, si spuma marii spintecau cu veselie,Ca indata Juno, rana 'n piept simtind-o pururi vie,Sie si:a grait : Invinsa eu sa las ce-am inceput 1Regele troian sa nu pot din Italia sa-1 mut ?Ma impiedica ursita ? Pallas nu aprinse oareFlota grecilor si Grecii nu i-a inecat in mare,Numai fiindca unul singur, Ajax, nu-i intrase 'n voe ?A trimis din nori ea insa-si focul repede-al lui Joe,Navile imprastiat-a si furtunile-a pornit,Iar pe Ajax cu strapunsu-i piept de flacari mistuit,In vartej 1 -a luat, isbindu-1 de o stanch.' colturoasa.Iara eu, ce merg in fruntea Zeilor ca 'mparateasa,Sora si sotie a lui Jupiter, de-amar de vremeMa tot lupt cu-o biata ginte ! Cine 'n rugs sa mai chemePe Junona, jertfe cine sa-i mai puns pe altare ?"

Astfel i§I grai Zeita si fierband de suparare,In a nourilor tara unde Austrul aprig salts,In Eolia ajunse. Intr'o pesters inalta,Eol, regele, struneste cu catuse si 'nchisoare.Vanturi Bata de navala, vijelii rasunatoare.Ele 'n rnunte 'ntemnitate, cu o volbura adancaFreamata infuriate. Eol lade sus pe-o stanca,Tine schiptrul si mania le-o astampArk le-o 'mbuna...De n'ar face-o, matt parnanturi, zari tarate-ar fi 'n furtuna,Toate le-ar lua cu ele si le-ar rasturna 'n abis.Preaputernicul parinte insa 'n pesteri le-a inchis,Si de teama lor, deasupra munti inalti le-a pus povara

i le-a dat si rege care, cum urea Jupiter, masoara

Page 139: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

135 PRELUDIUL

Cand frau slobod sal le lase, cand sa-1 stranga cu putere.Lui acuma Juno-i zice, rugatoare, si ii cere :

Eole (caci tie tatal zeilor si-al lumii domnDatu-ti-a sA 'nvolburi marea sau s'o lasi in dulce somn)Neam cu mine clasman, pe-apa tyrrhiana 'ndeamna foarteCa Penatii 'nvinsi ai Troiei in Italia sa-i poarte.Vantul vajnic tu-1 asmute pe corabii sa le-afundeSau imprastie-le si-apoi oamenii-i ineaca 'n uncle.Am de douA-ori sapte Nimfe trupeste ca niste zeeSi 'ntre ele cea mai mandra-i falnica Deiopee.Pe-asta ti-o voi da, cu dreapta cununie, drept rAsplatA,Si voi randui sa fie doar a ta pe veci, si tatsSA to faca de odrasle chipese, ani multi de-arandul.

Eol 'i-a raspuns : Regina, este deajuns ca gandulMi 1-ai spus : la 'ndeplinire sa-1 aduc sortit mi-e mie.Tu ai hotarat pe Joe sa-mi dea schiptru §i domnie,La ospat sa stau cu zeii impreuna, tu mi-ai datSi sa fiu peste vartejuri, peste nouri imparat".Astfel zise, si cu schiptrul lui intors, lovi in coasteMuntele stancos ; in cete vanturile, ca o oaste,Dau navala prin spartura si 'n vartej pe sesuri salts,Se astern pe mki ; adancul ii rastoarna laolaltaEurus si Notus si-apoi purtatorul de furtunaAfricus, si vaste valuri viforos in tarmuri suns.Tipete de om cu pocnet de odgoane se imbina,Norii-ascund deodata cerul si rapesc orice luminaOchilor troeni ; pe mare noaptea se intinde deasa.Cerul bubue si 'n zare fulgerile se indeasa.Tot drumetilor le spune, moartea ca le sta in fats.Lui Eneas, intr'o clipA, madularele-i inghiata,Geme si 'ntinzand spre ceruri bratele amandoua, zice :

O, de trei ori si de patru de cat mine mai ferice,Voi care-ati p:erit sub naltul zid al Troiei, cu mandrieDe parinti priviti ; tu 'ntaiul din Danai in vitejie,Tydide, de ce pe campul luptei nu mi-a Post ursatSA-mi fi dat si eu suflarea de-a ta mans fulgerat,

Page 140: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

N. 1. HERESCU 136

Unde zace-aprinsul Hector, sagetat de Ahile, undeZace Sarpedon §i pline-ale Simoisului undeTot de scuturi §i de coifuri §i de hoituri mandre sant".

Astfel se jelia ; furtuna §uerand cu aprig vantPanza-i rupe §i talazul it ridica pans 'n slava.Vaslele se hang ; se 'ntoarce prora §i-apele pe nava0 isbesc in coaste ; marea puhowe munti inalti.Unii-atarna-acum de coama apelor ; zaresc ceilaltiFundul nisipos al marii printre valuri despicate.Notus trei corabii catre stand ascunse le abate(Stand ce 'nalta 'n miez de ape uria§a for spinaresi -s altare" botezate de Itali). Din Iarg de mareEurus pe farm arunca alte trei demne de plans !Le afunda 'n mal *i-acolo cu nisip le 'ncinge strans.Vasul cu Oronte dreptul §i cu Lycienii este,Chiar sub ochii lui Eneas, de un val cu 'nalte cresteDinnapoi isbit ; se-apleaca, sguduit, §i cade-ap6iDrept in cap Oront cirmaciul ; rasucita-i de puhoiDe trei on in juru-i nava §i de ape-i inghitita.Rare-apar plutind pe-alocuri in valtoarea vanzolitaArme de osta§i §i scanduri §i-ale Troiei nestimate.Nava lui Ilioneus tapana, §i-a lui AchateNeinfrintul, §i-a lui Abas §i-a mo§neagului AleteLe-a rapus furtuna ; toate sunt de scanduri despuiete,Apa be patrunde 'n pantec §i vra§ma§a le despica

N. I. HERESCU

Page 141: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

NISUS BSI EVRIAL(IX, 176-450)

Paznic al portii era cel mai aprig in tabard, NisusHiratacianul, ortacul trimis lui Eneas de Ida,0 vanatoare. Dibaciu era Nisus la tinta cu arcul$i la rapezul de lanci. *i-alaturi de el ca tovara*Sta Evrial, care n'avea 'n faptura pereche de jalnicIntre osta4ii Troieni §i in portul de arme troiene.Tank de tot, un copil, abia mijea barba nerasa.Ei se iubeau deopotriva §i 'n lupte dau buzna 'mpreuna.Stau peste noapte amandoi de strap la poarta cetatii.Nisus grai: Dela zei oare vine vapaia ce 'n sangeSimt, Evrial? On in zei ne preface o dorire 'nfocata?Inima-mi tot se framanta §i nu mai am pane de odihna.Vreau sa ma lupt on la cale sa pun ceva strasnic de mare.Uite cum s'au potolit §i-au inceredere sme Rutulii.Rar cate-un foc de mai arde la ei. bautura,Somnu-i muie §i-adormira. 5i'n lagar se'nunse tacere.Eu ma tot gandur acum. ,Si asculta ce-mi trece pnn minte.

§i frunta§i §i o§tire, doresc pe Eneas sa-1 them:.Cats barbati de trimis dupa el sa ne aduca "ndrumareSigurd. Daca-ti dau ei rasplata ceruta de mineCinstea mi-e mie deajuns socot ca sub magueaceiaPot nemerl eu sa merg la cetatea, pe unde-i Eneas-.Stete uimit Evrial, it cuprinse deodata un vajnicDor de marire §i astfel aprinsului Nisus it rise:Nu vrei to dar sA ma iei la faptele marl ca tovar4?Singur la drum sa to las in harts cu-atatea primejdii ?

'n

Toji,

Page 142: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

GEORGE MURNU 138

Nu fui deprins eu asa de razboinicu-mi tats Ofeltes,Vesnic sa tremur de Argivi, sa fug de naprazne la Troia,Nici m'am purtat ca un famen cu tine decand sub porunca-iStau lui Eneas viteazul in sbucium de cumpene grele.Am si eu suflet in mine, si el stie moartea sa infrunte

cu viata sa-si cumpere cinstea, la care tuNisus raspunde: Eu nu ma 'ndoesc nici o clips de tine,Doamne fereste! Asa in triumf inapoi sa m'aducaTatal ceresc oricine de sus cu putinca ne vede !Ins& de-o fi ca un zeu sau poate cumva o 'ntamplareMie 'n potriva sa-mi fie ca §i aceasta-i adesea in astfelDe 'mprejurari macar tu sa traie§ti ca mai vrednic de viata,Tanar tu astfel fiind. Sa ramae doar unul sa-mi careTrupul din lupta rascumparat cu o plata, sa-I deeTarnei, sortit adapost. Sau, daca vrea altfel ursita.Cinstea din urm' aducandu-i, chiar gol sa-i inalte mormantul.Ba ma §i tern sa nu mori, ca tare a§ rani-o pe maica-tiBiata de ea, care singura dintre femei dela TroiaNu se temii pans la capat sa vie pe-aici dupa tine.Dragul ei fiu, parasind cetatea zidita de- Acestes ".Se 'mpotrivi Evrial: Deserte sunt vorbele tale,N'ai sa m'abati; eu raman cu vrerea deacum neclintita.Hai sa pornim ". deodata trezi pe strajeri, care luteLocul le iau si se schimba cu ei. ySi plecand dela straja.Nisus apoi, insotit de prieten, s'au dus dup' Ascaniu.Vietile toate din lume dormeau 'n somnie topindu-siGriji de tot felul, uitau fiecare necazuri trude;Singuri maimarii Troieni, fruntasi in putere minte,Stau sfatuindu-se atunci in trebile mari ale obstii.Nu stiam ce-i de facut pe cine de zor sa trimitaSol la Eneas. Cand ei stau astfel in ]agar la mijlocScutul cu stanga tiind cu dreapta proptita de suliti,lata ca yin amandoi si se roaga 'n sobor impreunaGrabnic sa fie primiti, ca avand ceva mare sa spue,Vrednic de toata zabava. *'ntaiul Ascaniu priminciu-i,Nerabdatori cum erau, lui Nisus ii dete cuvantul.

Si 'lane.

si

si,

Si

§i

§i

§i 'n

§i

§i

Page 143: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

139 NISUS SI EVRIAL

Hirtacianu'ncepu : Ascultati-ne cu pasuireVorba ce-om spune, Troieni, judecati dupd aniiCare-i avem amandoi. De somn betie dusmaniiStau toropiti, amutira de tot. Noi cu ochii vazuramLocul pe unde s'atin la aspantia portii spre mare.Numai pe alocuri mai palpie focul negru se 'naltaFumul spre cer. Daca voi ne dati voe cumva ca noroculSA incercam, la Eneas sa xnergem noi doi in cetateLa Pallanteum, vedea-veti cum vine 'ncurand el cu pradaDupa un groaznic macel de dusmani. Si ni-i calea stiuta,Doar am vazut de prin vai adeseori la vanatoareDealul cu-o parte-a cetatii raul deplin it cunoastem-.Zice ghebosul de ani cu sufletul matur Aletes :Zeilor mei parintesti, sub a caror putere sta Troia,Tata ca n'aveti de gand sä ne pierdeti de tot semintia,DacA ne dati niste astfel de suflete marl viteze!"Asta rostindu-le-i stranse de maini pe umeri le poseMainele-i prietenos cu fata-i 'nnecata de lacrimi:"Cum ar putea, o voinici, sa va fie rasplata ce you'dS'ar cuveni pentru asta? Dar una cea mai frumoasalZeii v'ar da-o voastra virtute. Ce doruri pe urrnAVeti mai avea Incurand dela bunul Eneas! Nici lulusTanarul n'are sa uite vrodata de-o fapta ca asta ".Ba si mai mult, zise lulus, eu care mi-astept dela 'ntorsulTatalui meu mantuirea ma jur iau martori pe mariiZei ai parintilor mei, ai stramosului meu Assaracus,Jur si pe-altarele Vestei! Tot rostul meu, toata nadejdealata-le 'n mainile voastre, o Nisus. Chemati-mi pe tata,

voi chipul sa-i vad, a in fata-i eu dam nici o grija.Am sa vA dau ate o cupa lucratd 'n argint 'nfloratA,Sunt dela tata, iar el le primi and Arisba cetateaFuse pradata. VA dau si-o pereche de szumpe tripede,Aur de ate un talant un vas, o straveche parnaeNepretuita, un dar al Didonei. lar daca voiu puneMaria cumva pe Italia si biruind voiu ajungeSceptrul sa port si la sort sa impart cate noi dobandi-vom

§i

si

§i

Dati-mi

pi n'opi

pi

pi

91

pi

pi

pi

pi

Page 144: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

GEORGE MURNU

Prada 'n razboiu ai vazut pe regele Turnus calareCum se purta de falos in arme de aur? Chiar calulFalnic al lui §i acel scut §i coiful cu purpura 'n creastaNu le mai pun eu la sort, deacum ale tale sunt, Nisus.Tata 'ti va da dupa asta §i douasprezece pe-aleseHarnice §erbe §i oameni cu armele for fiecare,Iar pe deasupra domneasca mo§ie ce-o are Latinus.Cat despre tine, Evrial, de care m'apropie varsta,Eu, o slavite copil, cu drag te primesc ca prietenChiar de pe-acum §i tovara§ oriunde pe viaca §i moarte.Fapta de glorie n'om urmari fara tine niciuna.Pace sa fie on razboi, in tot ce vei spune ui -i facePune-voiu sigur temeiu". Iar el ii raspunde la asta:Nu va fi 'n viata-mi o zi care 'n astfel de fapte vitezeM'ar dovedi cu o palms scazut, numai soarta sa-mi fieTot priitoare ca azi. Dar pe tine mai mult deck oriceDaruri, eu una te rog. Am o maica batrana din neamulRegelui Priam, §i ca pribegi la plecare cu mine,Biata, nici tarmul troian, nici setatea zidita de AcestesN'o mai opri, §i pe dansa o las eu acum fara §tireaAstei primejdii §i far-a-mi lua ramas bun. Iau ca martorNoaptea §i mana ta dreapta, ca lacrima-i greu mi-i s'o sufar.Rogu-te, alina-i nevoia §i-ajut-o, ca-i singura 'n lume.Da-mi macar asta nadejde, cad mai cu nepreget vom mergeUnde-s primejdii". Troienii atunci, sguduiti de durere,Lacrimi varsau, dar mai dornic plangea aratosul Ascaniu,Cu duio§ie gandind la pilda ce-o dase iubireaUnui parinte. i 'ndata voinicului astfel ii zise:Juruiu c'avea-vei to tot ce e vrednic de fapte marece.Mama §i mie a ta mama 'mi va fi fara numele maiciiMe le pierdute Creusa, caci ea, care-ti dete lumina,Mare va fi pentru noi. Dar on -cum vei scoate-o la capat,Jur cu capul ce -1 port §i pe care §i tata se juraCumca ce eu juruit-am sa-ti dau la intorsul cu bineDa-voiu §i mamei la fel §i celor de-un sange cu tine".Asta rostl lacrimand: de pe umar indata desprinse

140

Page 145: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

141 NISUS SI EVRIAL

Sabia lui aurita, minune de lucru facut de Licaon,Meter din Gnossos, cu teaca 'mpreuna lucrata in filde§.Dete lui Nisus Mnesteus o blana de leu, fioroasaFiara din codri, §i tramps de cuma facia mo§-Aletes.Astfel ei doi inarmati inainte-o pornesc. Si frunta§ii,Tineri §i oamenii batrani, laolalta-i petrec pan' la poartaSi le ureaza de drum. De-asemeni §i chipe.§ul lulus,Care-i cu suflet §i griji de barbat inainte de vreme,Multe demands parintelui sau ca solie, dar vantulToate le 'mpra§tie, aburi de vorbe purtate de nouri.Es pela poarta amandoi, trec §antul cetatii §i amurgulNoptii rasbat §i-o apuca spre tabara 'ntinsa du§mana,Linde dau mortii pe multi inainte ca dan§ii sa piara.Vad tolaniti pe Rutuli incoace §i 'ncolo prin iarbaGrei de betie §i somn, pe mal protapitele care,Oameni ce dorm intre roti §i hamuri §i arme raslete,Cupe, ulcioare de yin, Intaiul §opti atunci Nisus:Haide, fartate, curaj Doar insu§i prilejul ne chiama,Co lea ni-i drumul. Tu stai §i paze§te pe aicea, is sama,Vezi imprejur sa nu care cumva pela spate sa-mi saraNi§te du§mani; eu lati-voiu pustiul §i larg voiu deschideCa lea 'ntre el". Si din graiu conteni dupa zisele aceste.Sabia scoate, se 'ndreapta spre locul maretului RamnesCare, culcat pe un maldar de Coale, el insu§i un maldar,Somnul din pieptu-i intreg i§i dormea sforaind cu putere.Rege a fost el §i iubitul augur al regelui Turnus,Totu§ el nu mai putu cu ghicitul sa scape de moarte.Nisus strivi §i trei §erbi adormiti intr'o doara 'ntre armeSi pe-al lui Remus scutar §i pe al lui vizitiu ce sub carulLui se brodise sa fie, isbindu-i in ceafa atarnata.Sboara §i teasta lui Remus, al Domnului lor, §i ramaneTrunchiu-i, din care ta§nind tot §urue sangele negruSi-uda §i pat §i pamant. Omoara tot astfel pe LamusSi pe Lamyrus, apoi pe Serranus, un tanar cu fataMandra de tot care noaptea tarziu petrecuse cu joculSi se lungise pe jos in ne§tire de mult ce bause.

Vergilius 9

Page 146: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

GEORGE MURNU

Ce fericit ar fi fost, de mai sta el la joc peste noapteSi-1 apuca dimineata! Cumplit era Nisus ca leul,Care flamand, chinuit de-o foame turbata, s'aruncaHulpav in carcul de of §i 'ngheorpe, smulge cu colciiOi le mute de groazA, racnind cu- alui gura 'ncruntata.Nici Evrial nu ramase cu sabia mai putin harnic.Aprig §i el §i cuprins de furie tabard 'n gloataPrintre bdrbati farce nume. Pe Fadus la rand §i pe HerbesSi pe Abaris, pe Roetus in somn ii ajunge cu arma.Roetus statuse veghind, vazuse cu ochii macelul,Ins& de teams 'nghetat, adasta indosit dup'o vadra.Cand sd se scoale, naprasnic in piept Evrial ii infigeSabia pan' la pldsele §i-o scoate scaldatd de sange;Viata de purpura Roetus i§i voame, cu sange amestecVinul i§i varsd murind. Dar tot mai fierbinte TroianulSecera noaptea pe-ascuns, s'apropie de-a lui MessapusOaste culcata, pe unde vazuse ca focul se stingeSi telegarii legati de capestre mai rumega fanul.Repede acolo venind, cand vede ca prea este omorulMu lt ca §i 'nver§unul lui, ii impiedica Nisus pe dansul:"Hai s'a 'ncetam, a zis el, ne-apuca doar ziva du§mana,Ne-am rasbunat not destul, deschisu-ne-au calea vrajma§iiLass pe jos amandoi o gramadd de scumpe odoare,Arme lucrate argint §i oluri §i dalbe isvoare.lea Evrial dela Ramnes podoabe de piept §i cu eleBraul cu tinte de aur, pe care, de mult, bogata§ulCedicus ii trimisese ca dar pentru Remul din Tibur,Prietenia-i dorind, macar ca §edea el departe.Remul la moarte-I daduse nepotului sdu ca sa-1 poarteRana ce pradA pe pe campul de luptd. 'I luara Rutulii.Braul acesta rapind, in zadar Evrial it incinse.Dela Messapus apoi luand chivdra mandru crestataSi potrivitd, §i-o puse pe cap. Dupa asta cu NisusSe 'ndepArtarA din lagar §i-ascunse cardri apucara.fats ca 'ntr'asta venea calarime trimisd 'nainte.Dela cetatea Latina (ca 'n tabard sta la 'ntocmire

142

'n

'n

Page 147: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

143 NISUS SI EVRIAL

Gloata 'napoi zabovind) rAspunsul s'aduca lui Turnus.Oameni trei sute cu scuturi, avandu-1 in frunte pe Volscens.S'apropiasera acuma de lagar, treceau pe sub ziduri,Cand i-au zaxit de departe cararea cotind pela stanga.Coifu-1 tradase sclipind sub zarea 'nganata de noaptePe Evrial nechititul, and raza pe coif se prelinse.N'au fost degeaba vazuti. *i Volscens din oaste le strigA:Stati! Incotro inarmati o pornirati, voi oameni? *i ce vretiNoaptea cu umbletul vostru?" Nimic nu raspunsera dansiiCi se grabira sa fuga 'n paduri, sa s'ascunda prin noapte.Repede atunci calaretii o intinserd spre cunoscuteCal si raspantii. *i 'nchisera orice esire cu straja.Codrul era imbacsit at hatisuri, cu ilice negre*i 'ntortochiate desisuri ghimpoase cresteau pretutindeni,Rar se vedeau licarind haIi§uri pe-ascunsele plaiuri.Prada ce avea Evrial si bezna de frunze §i ramuriNu-i dau la mersu-i ragaz §i de teams da gre§ pe carare.Nisus orbi§ o sbughi si trecu de du§mani si de loculCare se cheama Alban dupa numele orasului Alba,Unde Latinus acuma 'si-avea pasunatul de vite.-and se opri si vazu ca-i lipseste tovara§ul, zice:Linde -ai ramas, Evrial, si cui to -am lasat, o sarmane?Oare 'ncotro sa to adulmec, ce cai incalcite prin codrulIn§elator sa mai bat?" *i-o iea dupa urme,le saleNisus napoi §i se pierde prin mutele maracini§uri.Tropot de cai ii fasuna si semne de oameni din urma.Peste putin la ureche-i ajunge un tipAt si-o larma.Vede pe bietul fecior, cum el inselat in desisul*i 'ntunecimea padurii, buimac de napraznica zarea,Fuse de oaste 'nhatat §i acuma zadarnic se sbate.Ce-i de f Acut? §i-a zis el. *i cum §i cu ce fel de armePoate sa-I smulga din mainele lor? Daca nu e mai binePrintre dusmani sA s'arunce, sA moara, si astfel sa aibaMoarte frumoasa 'ntre ei?" *i repede brattil si-avanta.Lancea '§i 'ntoarce napoi si, luna privind spre inalturi,Astfel se roaga: Zeito, podoabA 'ntre stele, regina

Page 148: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

GEORGE MURNU

Codrilor, fiica Latonei, tu vino la greul acesta,Da-mi ajutor. Daca tata veodata ti-aduse pe-altareJertfe cumva pentru mine ori, data eu insu-mi in boltaTemplului tau atarnat-am prinosuri din tot ce vanasemFA tu multimea sa 'mpra§tiu §i sulita 'ndreapta-mi in aer".Zice §i vantue fierul cu toata 'ncordarea puterii.Su lita 'n sbor vajiind rasbe§te 'ntunericul noptiiSi pe Su lmOn it ajunge in spatele 'ntors, §i acoloCoada-i se frange §i-adanc prin inima lemnu-i strabate.Rostogolindu-se el, tot varsa din pieptu-i paraeCa lde, se lass slabit §i vintrele-i bat de svacnire.Cauta 'n preajma-i ceilalti, dar iata o lance mai cruntaPeste ureche-i sburand §i-atinta din mans spre dan§ii.Tremura WV auzind cum suers lancea §i crudaTrece prin ambele tample a lui Tagus, patrunde prin creerSi se opreste fierbinte pe loc. Se infurie VOlscens,Cats salbatic in jur, dar el nicairi nu zare§teUrma du§manului sau ca sa-§i verse necazul pe dansul.Spre Evrial el atunci turbat se arunca: Tu singur,Tu sa-mi plate§ti pe cei morti cu sangele-ti cald". Si deodataSpada '§i indreapta spre el. E§indu-si din minte de groazaNisus da strigat avan, Ca nu mai putu sa s'ascunda,Nici sa mai rabde cumplita-i durere: Sant eu vinovatul,Eu de pe-aici, o Rutuli; nu-i dansul, al meu e pacatul.Trageti in mine, caci el nimic nu putu sa va strice,Nici indrazni, data -i prins; e cerul, sant stelele martori,Prea §i-a iubit insa el pe nefericitul prieten ".Asta el striga, dar spada, lovind cu putere, strapungeCoastele lui Evrial si pieptul lui alb se despica.El se pravale dar wort si, rotindu-se, sangele-i udaMandrele lui madulare, iar capu-i se lass pe umarTocmai ca rumena floare ce plugul o taie si 'nlaturiLkiceda cade tanjind, ca macu 'nflorit care fruntea-i,Impovorata de ploi '§i-o 'ncovae moale pe-o brazda.Nisus da proasca 'ntre ei si cauta numai pe Volscens,Numai pe el dintre toti. Dupianii-1 incing laolalta,

144

Page 149: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

145 NISUS SI EVRIAL

Unde §i uncle '1 resping. Dar Nisus da buzna mai tare,Fulger de spada 'nvartind pan' ce spada §i-o 'nfige in guraPiing de glas a lui Volscens, pe care murind it omoara.El dupa asta, rasbit de loviri, se arunca pe trupulMortului scump, numai astfel rapausa 'n lini§tea mortii.Tineri, fence amandoil De-ar fi al meu cantec sa poata,Numele vostru nu piere in cursul de vremi niciodata,Pana ce sty 'n Capitol, pe vecia de stanca, temeiulGloriei noastre si tatal Roman, va domni peste lume.

GEORGE MURNU

Page 150: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

JEROME CARCOPINO : Virgile of le mystere de la IV -c egloguc. Paris, L'artu.andu livre, 1930. 220 p. 16".

Discu,ia purtata pentru talmacirea eglogei a IV-a e veche cat poemul insusi.De douazeci de veacuri glossatori si exegeti se intrec sa gaseasca talcul versurilorminunate; de douazeci de veacuri umbra poetului priveste amuzata straduinta forfara sfarsit.

Teorii sisteme s'au inchegat astfel, si au cazut, fara ca rasunetul for sa fitrecut de cercul stramt al specialitatii; glorii au scanteiat si au apus, si rareori cevadin stralucirea for a rasbatut in campul obstestei faime. Neinfricati, neosteniti, comentatorii au darimat iarasi au zidit. Si astazi truda ]or continua Inca.

ri

E in firea indeletnicirii filologice ca adevarul sa se lase gasit cu grew. De cateon nu e vorba de stabilit un fapt material, decateori nu e vorba de inregistrat o intamplare irefutabil atestata, singura personalitatea cercetatorului introduce in joculdatelor si al incheerilor un element hotaritor; intr'un domeniu in care adevarul e inchip fatal un simplu deziderat, criteriul verosimilitatii ramane o functiune variabilicu temperamentul individual.

Lucrul nu e fara a lamuri, in buns parte, multiplicitatea interpretarilor propusepoemului vergilian; de vines pentru rest fiind amagitoarea melodic a nadejdii umane,aceeas pretutindeni si in toate vremile. Se repeta astfel, cu motivcle religioase aleeglogei, fenomenul intalnit decatori s'a incercat sa se precizeze raporturile a doua cu-rente mistice paralele: caractere comune, surprinzatoare, indeamna staruitor catre oapropiere pe care consideratii de alt ordin o resping cu hotarire. Nestingherlt derigoarea unei metode nu deplin constituita, incurajat universalismul unei teme atatde exploatata, cum e acea a revenirii veacului de aur, jocul erudit al analogiei a-ceasta austera voluptate dat liber curs. Doar, dorul de mai bine n'are varsta,gi cu el si-au alinat obida oamenii tuturor meleagurilor. Din amaraciunea de o clips.din suferinta Lira leac, din plans, din foame, din impilare zi de zi s'a inchegat visulfabulos; pe camp de ghiata, sub cer invapaiat, aceeas melopee naives a scandat aceeasinclestatd asteptare.

Am avut astfel, pe rand sau simultan, dupes pregatirea exegetilor dupes pre-ferintele lor, certitudinea unei inrauriri etrusce, deslusit afirmata de Macrobiu; posi-bilitatea unei inrauriri alexandrine, suggerata de Lactantiu; o interpretare judaizanta

kie

p

ci

Page 151: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

147 JEROME CARCOPINO

Intemeiata pe asemanarea catorva versuri din descrierea paradisului viitor cu uneleranduri din Isaia; revelapa elementelor ei iranice, puse in lumina de d-1 Geffcken;interpretarile egiptianizante ale invaatilor Boll gi Norden.

Am avut astfel, pe rand sau simultan, dupa pregatirea exegetilor si dupa pre-ferintele lor, interpretari mistice si interpretari lipsite de misticism, messianice si mille-nariste, crestine gi politice.

Am avut astfel, pe rand sau simultan, dupd pregatirea exegetilor gi dupa pre-ferintele lor, interpretarea orfica a d-lui Reinach, apollinica a d-lui Weber, dionysiacaa d-lui Jeanmaire, pythagoreica a d-lui Carcopino, eclectics a d-lui Evolceanu.

Intre atatea ipoteze mintea govaie, cu drept cuvant; solicitata de argumente atatde potrivnice, adeziunea se formuleaza anevoie. Cu aceasta insa, dificultatea de cape.-tenie a problemii se definegte dela sine: ne gasim in fata aceleasi intrebdri de metodape care, din capul locului, am declarat-o primordiala. Nu poate, firegte, nazui, filolo-gia, la precizia technicei matematice, nici la o incomparabila tale de verificare cumeste, in gtiintele fizice, experimentul. Ambitia ei, modesta, abia isi ingaduie sa urma-reasca fixarea catorva reguli empirice, sortite sa prezide inlantuirea faptelor sauvalorificarea materialuitii. Dar, asa sumare, aceste norme nu sunt mai putin utiliza-bile, gi insasi complexitatea problemelor face din aplicarea lor o necesitate imperioasa.

0 atat de lungs introducere ar putea apare otioasa data subiectul insugi n'arface-o necesard. Pentruca ultima carte a d-lui Carcopino e deopotriva o admirabilaincercare de deslegare a unei probleme diflcile gi o pretioasa contributie la definireametodei filologice. Sub acest raport, cel putin, geful gcoalei franceze de istorie romansse dovedegte constant; dealungul unei opere de multa vreme impunatoare, putinele mo-dificari realizate in technica primelor lui scrieri sunt tot atate ameliordri.

In sine, taina nu e propriu zis o taina. Respectul textului, critica interns,considerarea fenomenului in raporturile lui cauzale si in atmosfera originala, confrun-tarea, analogia, nu sunt lucruri descoperite astazi. Noua nu e decat prestigioasa inde-manare cu care d-1 Carcopino manueste atatea elemente disparate, minunata preciziecu care aceste felurite cai de investigatie converg in indicarea aceleeagi incheeri. Corn-plicat e dar, megtegugul, mai mull prin insugirile pe cari le presupune cercetatorului.Dar, data impotriva rezultatelor obtinute prin singura valorificare a talentului scriito-ricesc ne previne literatura subiectului, intreaga, ceeace, mai cu seams, se cuvine cin-stit in lucrarea invatatului francez e grija de fiecare clipa de a acorda indemnurileunul temperament literar generos cu rezervele criticei cele mai reticente. In aceasta sta,se poate spune, valoarea exemplars a carierii d-lui Carcopino: o stiinta nesecata slu-jita de o metoda impeccabild. Proclamat cu prilejul fiecarei scrieri a istoricului Ostiei,faptul se cuvenea repetat si astazi cand dupa cloud mii de ani de exegeza si inciuda celebrei carp a lui Norden Virgile et le mystere de la IV-e egtogue repre-zinta efortul cel mai sistematic din Cate au avut vreodata ca obiect deslegarea pasio-nantei probleme.

Cum se intampla deobicei, considerabilul merit al unei astfel de atitudini stain extrema ei simplicitate.

Page 152: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

D. M. PIPIDI 148

11 nest pas necessaire qu'une oeuvre qui a eu un grand retentissement aitete une grande chose a sa naissance: on a trop cherche dans cette Eglogue la pro-phetie ambitieuse d'un poete voile a l'immortalite; rammenons-la a sa mesure: impro-visation de jeune poete, arrangement aimable dune idee, dune suggestion, dune preo-cupation d'un jour, qui ne devait pas necessairement pretendre a marquer un tournantdans l'histoire du monde"... Cuvintele reproduse, ale unui dascal pretuit pentru greu-tatea cuvantului sau 1) formuleaza un principiu elementar de reconstituire istoricaimpotriva caruia, atat amar de ani, cercetatorii au pacatuit Para scrupul. Dispu.51 saprefere firescului extraordinarul, fascinati de o taina in buna parte create de ei, in-vatap seriosi se refuza Inca celei mai luminoase evidente. Acei can, fare sa zam-beasca, au putut deslu.5i in viziunea lui Vergiliu un presentiment confuz invaluit alMantuitorului" transformand pe poetul inspirat in profet crestin, gasesc nedibaceinterpretarile preocupate de exactitate; in fata turburatoarei perspective catre careindreapta o asemenea fereastra deschisa in necunoscut umila realitate li se paremeschina.

0 farama din aceasta predilectie pentru fabulos se intalneste in incercarile, nu-meroase, de a gasi eglogei o obarsie exotica. E, parca, in pasionata stannnta cu cares'au urmarit apropieri si s'au dedus rudiri cu datini si credinte din tarile cu zei ciudati

soare fierbinte, o vaga compensatie pentru studiul arid, o dare de vis dealungul pus-tiului gramatical. Casicand, rascolita de un contact interzis, la caldura imemorialeiasteptari., in sufletele batrane nadejdea ar fi rodit, tanara, infrigurarea messianicafreamata in pagini eloquente, inraurirea de departe gasette laudatori entuziasti.

Peste cenusa recite a veacurilor, flacdra iluziei palpaie, vioaie ca un joc decopil. Langa ea, surprinsa, mintea iii leapada zaua priveste, minunata.

Cu aceste filologice desfatari, d-1 Carcopino a rupt-o hotarit. Dreptul criticeinu inceteaza, pentru D-sa, decat odata cu stiinta nici unul din textele supuse re-flexiunii nu se cade exammat altfel deck dupa immutabila regula a metodei istorice.Lucrul nu insemneaza, bineinteles, mai putina pretuire a artei poetului, nici nesoco-tirea inspiratiei, incontestabil mistica, a poemului. Desbarate de cadre imaginare"si de culori anachronice", ca si de amagitoarele lumini concentrate asupra-le decunoasterea evenimentelor posterioare, sau de restabilirea ipotetica a unor modele preadepartate" amandoua nu pot avea decat de castigat. Aceasta fiind unica modalitatevalabila de a patrunde id ea fundamentala a operei, 5i a face lumina in amanuntelenelamurite.

In ce priveste mi tica r ai intaiu. Pane ad, cu putine exceptii, comentatoriis'au intrecut sa proclame mes ianismul eglogei. Pe temeiul unui ablativ gresit inter-pretat, intr'un vers in care nasterea copilului e pusa in legatura cu inceputul varstei

1) J. Marouzeau, in Revue des Etudes Latines, VIII (1930), p. 264.2) F. Plessis, citat la Goelzer, Les Bucoliques (ed. Bude), p. 41; cf. Carus.

Vergil's profecy on the Saviour's birth, Chicago-London, 1918.

si2),

si

si

st

Page 153: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

149 JEROME CARCOPINO

de our 1), sub coplesitoarea inraurire a universalei aspiratii catre un Mantuitor, miculerou al idillei era recunoscut x00)..toxperrwp, mladita diving coboritd in lume sa inte-meeze un veac nou. In fata acestei opinii, interpretarea dupa care ablativul ar fiexprimat simultaneitatea, iar nu o relatie cauzala. (intrevazutd de Cartault desvol-tata, apoi de Lejay) ramanea putin convingatoare, cats vreme incercdrile de apreciza isvoarele millenarismului vergilian se dovedeau infructuoase.

Exceptionala sa familiarizare cu neo-phythagorismul, a permis insa d-lui Car-copino sa pund capat nesfarsitei controverse. Demonstrand inspiratia phytagoreica aegloge12), autorul Basilicei... dela Porta Maggiore schimba definitiv orientarea cer-cetarilor indreptate 'And ad spre Rasarit, facea din cunoasterea evenimentelor ita-lice din preajma compunerii ei centrul de interes al problemei. E, doar, de netagaduit,ca solemn gravitate a primelor versuri pastreaza nealterata amintirea unor ani derestriste, asa cum allegreta profetidor ulterioare marturiseste credinta in invataturamangaetoare despre alternanta ciclurilor cosmice. Discutia se stramuta astfel, firesc,in jurul datei poemei, element hotdritor pentru solutionarea unei serii de chestiuni dedetaliu. E cunoscut, bundoara, ca sistemul de interpretare al d-lui Norden e intemeiat,intreg, pe premisa ca bucolica ar fi fost scrisa in ultima luny a anului 41, la dataserbarilor prin cari, in Alexandria, se celebra nasterea unui nou Amy.

Si e lesne de inteles ca singurd data precisd a compunerii ne poate ingaduIidentificarea copilului cantat de poet. Pentru gasirea acestei date, piatra angulara ainterpretdrii pe care va s'o propuie, d. Carcopino savarseste minuni de ingeniozitate.Utilizand, pe de o parte, concordanta, semnificativd, intre sentimentele de cari exultspoezia §i bucuria raspanditd in Italia de vestea pacii dela Brindisi, datata de d-sa cuneasemuita migald la 5 sau 6 Octombrie anul 40, pe de alta versul atat de discutat:lam venit et Virgo..., considerat pand aci ca o figura de stil voind sa exprime intoar-cerea Dreptatii printre oameni, §i reluat de D-sa in intelesul lui astronomic, de rea-paritie a constelatiei Fecioarei, eclipsata in timpul trecerii soarelui prin acest semnzodiacal (calculele lui Hofmann confirms ca, intunecata vreme de case saptamani,steaua cea mai luminoasa a constelatiei, Spica Virginis a redevenit vizibila, la Roma,in dimineata zilei de 5 Octombrie), savantul autor isbuteste sa obtind precizareacloritd, dovada irefutabild a legaturei intre cele cloud evenimente.

..... Dans la fusion de ces deux dates en une seule, s'abolissent toutes les in-terpretations qui, dedaigneuses du detail de l'histoire romaine, de l'histoire vecue parVirgile et sa generation, ne demandent qu'a des combinaisons de mystiques etrangeresle secret de la IV-e eglogue; et en meme temps que se montre a nous, reelle et active,la foi que le poete partageait avec l'elite de ses contemporains et qui le fait soudain

1) Buc. IV, v. 8-10 :Tu modo nascenti puero, quo ferrea primumDesinet ac tot surget pens aurea mundoCaste, lave, Lucina...

2) Nu e, cred, Ewa interes sa amintesc ca intro carte publicata in 1921 si pecare d-1 Carcopino nu pare a o cunoaste (La Fortuna di Pythagora presso i Romani,Cattania,Batiato) d-1 Alberto Gianola vedea in faimosul vers 7: lam nova progeniescaei9 demittitur alto... dovada sigura a pythagoreismului lui Vergiliu.

si

Page 154: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

D. M. PIPIDI 150

s'elancer, de la prose de la paix de Brindes, vers la poesie enchanteresse de l'age d'or,parce que, jetant entre les mouvements du ciel et les revolutions de la terre l'illusionde je ne sais quelles af finites mysterieuses, elle decouvrait, dans la concordance desevenements et de phenomenes de concretes justifications dc son chimerique credo--

De-aci inainte, sirul incheerilor se completeaza fara efort. Coincidenta de dateindica in Saloninus, feciorul lui Pollio, pe eroul celebrului genethliac si argumentareacu care d-1 Carcopino intareste aceasta presumtie it impune fara putinta de replica.

...

Patrunderea cu care d-sa restabileste intelesul lui te duce-, gresit interpretat,si lumineaza cu detaliile campaniei dalmate a lui Pollio aluziile mitologice ale versuri-lor 34-36; evocarea atmosferei morale a timpului si maestria analizei adaptarilorsuccesive ale eglogei sunt pilde definitive de eruditie disciplinata.

Asa cum, dealungul intregei scrieri, gandul personal si eleganta sobra a frazeitransforms contributia de stiinta severs in omagiul vibrant al unui mare invatat pen-tru un mare poet.

D. M. PIPPIDI

Page 155: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

VERGIL VON WALTER WILI, VERLAG C. H. BECK, MUNCHEN, 148 pag..4,50 RM.

Cartea lui W. W. este un omagiu al gandirii germane, precum o fixare de-pozitii fata de poetul latin, prilejuita de putin obisnuita comemorare. Am spus algandirii, si nu al filologiei germane, fiindca elegantul volum de proportii aproapevizibile, in comparatie cu ceea ce suntem obisnuiti a ni se oferi, ca rezultat al cer-cetarilor filologice, nu inseamna de loc un efort in literatura stiintifica vergiliana:volumul e usor de orice aparat stiintific, numele respectabile ale filologiei modernsunt cu talc relegate in trei pagini de note finale, expunerea curge fara preocuparepentru ceea ce s'a scris asupra subiectului. Chiar numeroasele citate din Vergiliu,infatisate in traducerea lui R. A. Schroder, rapesc definitiv cititorului impresia ca segaseste in fata unei lucrari filologice, fara insa a-1 lasa in fata unei opere ocazionalede vulgarizare. Dimpotriva, foarte putin facila, cartea lui W. W. cere un serios siindelung efort de atentie.

Acest punct ni se pare indoit de important. Intaiu, divinul Vergiliu ar fi fostinutil sarbatorit printr'o aprofundare a unor cercetari filologice pe care trecutul le-acultivat cu deosebita stralucire, dupa cum ar fi fost un gest dubios fata de nobleteaclasicismului sa se coboare la vulgarizarea banala, la care sunt supuse stelele cerului,de pilda, sau spiritismul. Impunatoarea comemorare trebuia sa insemne o verificarede pozitii spirituale intre Vergiliu lumea moderna pe de-o parte, intre Vergiliu siaspiratiile universale ale spiritului uman pe de alta. Sfortarile autorului de-a intre-prinde tocmai aceasta opera, din punctul german de vedere, nu pot merita decat entu-siastele noastre sufragii, precum o atenta cercetare, data fiind importanta pentruclasicismul roman de-a inregistra in caleidoscopul omagiului vergilian, ecoul german alprocesului prilejuit de comemorarea divinului poet. Intr'adevar, avem impresia ca pentruGermania, fara cu traditii clasice poate tot atat de puternice ca multe tari lat:ne, sarba-torirea Indoitului mileniu are cu totul alta semnificatie decat pentru fericitii mostenitondirecti ai Romei. Pe cand Italia se pregateste sa faca din pasnicul poet o noun idee-forta care sa-si gaseasca cea mai imediata fecunclare in clocotul vietii italiene actuale,pe cand Franta a sarbatorit in Vergiliu pe cea mai pura incoronare a spiritului latin,omagiul Germaniei este fatal lipsit de toate aceste ecouri de ordin aproape send-mental1), adresandu-se in chip deosebit si oarecum sub specie aeternitatis, omului sipoetului.

1) Cuvantul nu este nici ironic nici riscat. Pentru Italia, el se intelege faraefort. Pentru tine a asistat la comemorarea din 25 Mart. in marele Amfiteatru at

81

Page 156: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

VALENTIN AL. GEORGESCU 152

In al doilea rand, in judecarea operei lui W. W. va trebui sa tinem seama deceea ce aceasta carte a voit sa fie, spre a trece cu vederea lipsurile inerente metodeiadoptate spre a nu-i repro§a nerealizarea a ceea ce scopul propus ii interzicea.Intre altele, ar fi o sicana nemeritata sa notam in josul multora din paginile carpi,numele cunoscute carora apartine cutare idee, devenita aproape banala, cum estecaracterul religios al Eneidei, caruia Norden i-a consacrat pagini clasice. Intr'adevar,cum ne vom sforta sa aratam, meritul cartii acesteia, nelipsita de idei originale, styaiurea: anume in intelegerea unitary a divinului poet pe care cauta s'o atinga. Dartocmai din aceasta cauza, o lamurire preliminary a unor idei se impune. Cartea luiW. W. nu este o simply incercare de sinteza vergiliana, el o incercare germana,autentic germana am voi sa adaogam, de sinteza, adica de configurare coerenta si deansamblu a ceea ce poate fi socotit ca esenta rational cauzala §i dinamic eficienta aoperei lui Vergiliu, dincolo §i pedeasupra a tot ce ramane detaliu distractiv, apa-renta meschina sau incidents inoperanta. Fara a fi ceva nou in ea ins4i, metodaaceasta, manuita de un German, capata caractere de care va trebui sa tinem seama,cu atat mai mult, cu cat ele pun pe cititorul care nu se refuza unei meditatii,intr'un delicat conflict cu ceea ce ramane nelatin in spiritul european modern. Sintezavergiliana realizata de o minte germana de elita, va capita inainte de toate o fortsprimara, adesea impresionanta, o perseverenta aproape oarba in realizare, o virtuo-zitate uneori profesionala in gasirea misterioasei esente, in al carei tiranic tipar setoarna, spre a se polariza ca prin farmec, nenumarate date 5i fapte. Dar din nefericire,aceasta sinteza nu-si poate pastra o indestulatoare claritat in interferenta temelor, nicio anumita limits in cautarea simultan ampla §i adanca, a acestor teme, din care sin-teza se construete apoi aproape simfonic. Nelini§tea metafizica germana duce, incazul nostru, fatal la reconstruirea ideala a fenomenului spiritual prin devinatie maimult decat prin severs lucida accumulare, operatie menita sa intruneasca celemai cordiale sufragii intr'o epoca de inspirat misticism §i care, in afara de acestea,nu poate ramanea decat demna de interes, dar cu totul periculos este punctul incare, odata desprinsa din maruntaele spirituale ale autorului, sinteza iii capata un di-namism propriu, care se cere intregit si care nu trae§te decat din devorarea a totce i se impotrive§te rational sau istoric din afara. Acest ecueil- primejdios spiritulgerman, spre deosebire de cel Latin, it evita cu greu. De aci toata grandoarei lui, cutot ve este nebulos, eaduc sau ridicul in diversele-i manifestari. Tuate accste calitati

defecte ale sintezei germane, cartea lui W. W. le intrune§te cu prisosinta.Ideea conducatoare a autorului este de a urmari in intreaga opera a lui Vergiliu

conceptia de aetas aurea pe care Bucolicele o lanseaza sub o forma cu totul spe-cials, dar care se actualizeaza, se concretizeaza in Georgice, prin unirea cu ideea detellus justissima- de amor omnia vincit- cand este inchinat pamantului, conceptie proec-tata, in Eneida, pe intregul plan al istoriei romane (inteleasa ca fuziune a elementului

Sorbonei, el va parea tot atat de firesc, aplicandu-1 Frantei, firs a uita Ca un CamilleJulhan a amintit originile galice al poetului, ceea ce Waltel Willi nu pierde din ve-dere a mentiona, ca 5i pentru Catul.

gi

si

si

Page 157: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

153 WALTER WILL

uman cu cel divin), pentru a vedea in tribulapile poporuiui roman de-alungul seco-lilor, indrumarea, voita de fatum si slujita de zei, catre aceeasi aetas aurea al careipredestinat realizator in domeniul istoric si social avea sa fie August, asa cum, ase-meni unui zeu, spare Inca in Bucolice, asa cum domina Georgicele (cf. de pildd p. 136).

Toata cartea este o pledoarie tenace, severs convinsa in demonstrarea acesteiidei, pe care o fraza n'o poate rezuma fara o apreciabila violenta. Nu trebue insasa uitam ca autorul se opreste la aceasta concluzie dupa ce a examinat toate aspectelesubiectului. In capitolul biografic, intitulat Gestalt", viata, asa de pupn anecdotica apoetului, este analizata in diversele influente sub care s'a plamadit personalitatea luiVergiliu, iar operei de tenerete, in care aceste influente: alexandrin- catuliana, mon-dena, epicureica, iii gasesc expresia literara, W. W. li consacra o meritata atentie.Imaginea acelui Vergiliu sedus de doctrina impartasita de Siron si care se va facesimtita apoi in toata opera sa; a acelui Vergiliu care la un moment dat are nevoesa rupa cu o primejdioasa vials mondena, si care, intro maniera cu totul catuliana,scrie atat de inteligente parodii in marginea maestrului (compara Catul, Carm. V cuVergiliu, Catalepton 7), nu face deck sa ne arate cat de departe de propria ei axapot fi inceputurile unei cariere poetice. Cu multa insistenta este descris cercul literaral poetului prezidat in Bucolice de Pollio, de Maecenas in Georgice, dar Inca delainceput ocrotit de cel care, pentru Vergiliu, avea sa fie prieten zeu, de August.Fireste ca W. W. nu se opreste la anecdotica faptului, ci merge mai departe, sprea afirma rolul eminent pe care acest rar cerc de elita 1-a avut in plamadirea atmos-ferei morale si filozofice din care se va impartasi atat politica lui August cat si opera luiVergil, prima, nobila incercare de realizare, a doua, nemuritoare expresie literara.menita sa arate turburator oamenilor in ce masura de neinchipuit este poetul, inplanul realizarilor umane, mai aproape de zei, deck top ceilaip plamaditori ai ome-nescului.

Asupra inevitabilei probleme a raporturilor dintre Vergiliu si modelele grecesti,autorul carpi introduce o interesanta conceptie a imitatiei romane (pag. 2 sq), suprema_forma a unei pietas fata de trecut, foarte aproapiata de imitatia germand (cf. Goethe,Elektra lui Hugo von Hofmannstahl), deli cele doua procese spirituale raman deo-sebite prin punctul de oprire: in Rom wandelt sich alles Griechisch nicht ins Tiefer-Griechisch, nicht ins Letzt-Menschlich, wie bei den grossen Deutschen, sondem insRomisch-Romisch, ins Nationale, ins Augenblicklich". Analiza Bucolicelor va ilustraaceasta conceptie. Pe de-o parte elementele teocritice, netagaduite de nimeni, pe dealts parte elementele romane introduse de poet: Octavian, venerarea prietenilor, aluziacontemporana. Iar ca rezultat final, o opera poetics in totul diferita de model. In-sistand asupra unui motiv poetic comun: Daphnis, der Gott der Hirten, W. W. reu-seste sa arate cum motivul teocritic e de nerecunoscut in Bucolica vergiliana. Maisimplu, se poate spune ca Vergil, ca orice creator adevarat, transforma in atr tot ceatinge. E misterul elementar al tuturor creapilor literare dela Homer ',and la Girau-doux. Ca vesnic unii vor preferd lirismului profetic al Eneidei draniatismul Odyseei (cf.Victor Berard), aceasta ramane o chestie de temperament. Ceea ce importa, este viataunor asemenea opere, pe care mileniile sarbatorite o pot dovedi si ultimilor creatori.de sensibilitati verificate in cercuri ermetice.

pi

Page 158: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

ALENTIN AL. GEORGESCU 154

Frumoasa fecunda ni se pare ideea de-a vedea in zeificarea lui Octavian oofensiva a tineretului roman care-si gasea expresie in exuberanta opera a unui tanOrpoet, ca Vergiliu Bucolicelor. Intr'adevar, Octavian este tanarul de 19 ani care invingerezistenta lui Antoniu imprOstie metodic resturile compromise ale unor generatiinev:ednice, spre a porni la cladirea nouei ordini sociale, nu prin negarea a ceea ceinseamnd trecut, ci prin afirmarea solemna a vointei de:a regasi sensul adanc giadevarat al traditiei. In Bucolice Inca, Octavian este slavit pentru spiritul de dreptatepus in gestul devenit istoric. In atmosfera morals in care sunt create Bucolicele,cand o lume veche isi dedea definitiv sfarsitul, iar alta noua intarzia in durerile fa-cerii, cand trupurile sufletele contemporanilor erau destul de incercate, pentrucamantuirea ce venea dela tanarul campion sã Ie pars units nepretuita, strigatul uneinaturi sensibile si plecate spre descifrarea a ceea ce destinul ascunde sub clipelefugare ale vietii omenesti: erif ilk mihi semper deus! (B. I, 7) pierde tot mai multcaracterul unei iperbole poetice, spre a deveni un strigat din adancuri, un manifestscris cu litere de foc pe poarta unei noui cetati, pe care poetul nu intarzie s'o creezein ecloga IV-a.

In ceea ce priveste aceasta obsedanta Bucolica, trimitem pe cititori la recentacarte a profesorului Jerome Carcopino. Aid vom nota ca atat savantul francez catsi autorul german resping conceptia cristianizanta a Bucolicei, pe care o regreta to-tusi un Fernand Gregh.

In capitolul Land'', orizontul Georgicelor, pe care multi le considers ca unsimplu cantec inchinat de nobilul poet boilor si albinelor, pentru a sluji anumite sco-puri de politica agrara si populationista ale lui August, este largit prin valoareamoral-filozofica data acelei tellus justissime, element generator al calitatilor specificromane: virtus justitia, precum prin observatia ca abia jumatatedin poem estepoezie didactics pura, restul fiind alcatuit de episoade care leagd Georgicele in modsurprinzator atat de Bucolice cat $i de viitoarea Eneida. In acest bloc nedidactic alGeorgicelor, poezia cosmologica merits o mentiune deosebita. Apropierea de Lucretiu(de care Vergil era legat prin cultivarea cinereasca a epicureismului prin ad-miratia pentru Poemul Naturii) nu are nimic scoboritor pentru poetul filozof, fiincicapoezia cosmologica vergiliana tontine o autentica inspiratie.

Problemele pe care le ridica Eneida sunt din cele mai delicate. Ar fi poate ogresald, cum crede si W. W., sa se vada in Eneida preamarirea lui August, ceeace

Vergil pare a fi avut intentia sa realizeze. Dar in acelas timp Eneida s"departeazd mult de istoria versificata, pe care literatura latina o mostenise dela Nae-vius Ennius. Prin felul in care Vergil patrunde in plin mit, legand cel mai arzatorprezent de intregul trecut spre a le topi in negurile legendei, conceptia epica la carese opreste poetul este o supremd reintoarcere la exempla majorum. Aceasta esteatat de adevarat, incat eposul vergilian are nevoe sa capete o valoare morals. LaHomer, Achile putea fi numai cel mai divin dintre eroi; Troia si Aeneas sunt inaintede toate moral superiori Grecilor (stigmatizati in perfidul Sinon).

Cat priveste technica personagiilor, W. W. se opreste asupra lipsei de relief

5i

si

si

ci

si

si

Mass'

si

Page 159: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

155 WALTER W1L*_

dramatic a1 eroilor lui Vergiliu, ceea ce s'a remarcat adesea. Bine inteles ca introepopee, ceea ce, prin contaminare, se numeste relief dramatic, se obtine mai ales prin-tr'un relief pictural. Dar Vergiliu descrie sumar pe eroi, mai ales aspectul forfizic. E aci fara indoeala o trasatura a talentului lui Vergiliu, in care unii au vazuto scadere (a se compara 4i problema caracterelor, conexa acesteia), dar care, nutrebue sá uitam, d5 un farmec deosebit lumii vergiliene, in cadrul in care se mica.Urmand aceea§i tendinta de integrare a acestei trasaturi, W. W. merge mai departe,cAutand in ea un element estetic voluntar pentru obtinerea sublimului vergilian, pentrucrearea atmosferei de idealitate epics. 0 interesanta observatie face autorul la pag. 93:die Vorbereitungen dagegen zur Tat vorsichtigst dargesteilt und erlautert werden".Pentru aceasta, adaoga W. W., figurile vergiliene sunt mai mult morale decal epice;din cauza acestei periculoase jertfe aduse de poet istoriei romane. Daca suntem deacord asupra interpretArii, nu putem totu.5i sa nu vedem 4i in acest caracter, o tea-skura a temperamentului lui Vergiliu, mai mult decal un element voluntar al pro-.cesului de creatie poetics din care a rezultat Eneida.

Neglijand multe din ideile capitolului inchinat Eneidei, ne vom opri asuprapatosului epopeei. W. W. distinge un patos clasic, numit, in urma analizei facute demarele filozof, aristotelic, alaturi de un patos specific Eneidei, patosul vergilian, obtinutprin esafodarea plind de viata a sublimului (de unde nevoia continua a unor adjectiveca: ultus, summus, ingens): seinen masslosen Drang zum Unbedingten, Vollendeten,Gotthaften". Ne multumim a observa ca acest patos, atat de caracteristic nobilei na-turi a poetului, nu este deck patosul care, sub o forma mai virila §i poate mai seaca,e numit patosul cornelian, deosebit cu grije, de criticii literari, de patosul aristotelic.

Daca vom privi liniile marl ale figurei lui Vergiliu, a§a cum rasare din operalui, ceea ce izbe§te este o interesantaa evolutie sufleteasca, pe care W. W. o intitu-leaza, ca final al cartii, Ic/i und Gemeinschaft. Trecerea aceasta dela egocentrismulBucolicelor la inspiratia inchinata statului in Eneida, W. W. o considers nicht alsWechselspiele des Denkens... sondem als das sieghafte Hervorbrechen der gewaltigenund langsamern Krafte der reifern- See le-. Afirmatia poate parea si mai plauzibila,prin analiza rolului covarsitor al cercului lui Maecenas in plamadirea conceptiilor luiVergiliu. SO nu uitam insa ca tot W. W. a vorbit de o ofensiva a tineretului roman,careia Vergil pare a-i fi apartinut de care inspiratia Bucolicelor nu este strains.Pe de alts parte, luciditatea care transpare in atitudinea fiecaruia din cei care for-meaza cercul lui Maecenas, ne face sa credem cã evolutia poetului este fait indoecilamai ales una de conceptii. Fireste insa cã la poetul nostru, mediocru ganditor,expresia estetica trebuia sa fats, prin perfectia adincimea ei, aproape inobservabilprocesul ideologic fundamental.

Prin integrarea lui perfecta in cercul lui Maecena, Vergiliu ajunge la cladireaa doua piese de mare importanta: o imagine de stat utopic, pe care W. W. o com-para cu statul utopic al lui Platon §i Cicero (pag. 136) §i o inaltd expresie a uma-nismului latin, asa cum 1-a inteles epoca lui August care, in afara diverselor aven-turi ale politicei augustine, este una din cele mai frumoase cuceriri ale spiritului latin.

$i

si

si

Page 160: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

VALENTIN AL. GEORGESCU 156

Cititorul avizat al acestor randuri, hotarat sa infrunte lectura carp lui W. W.ne poate intreba: constructia autorului are sorti sa convinga? Foarte incurcap, nuputem raspunde decat ea totul este o chestie de temperament. In ultima analiza, nu emeritul autorului data unii cititori vor fi convinsi, dupa cum nu e o scadere a carpi,data numarul celor neconvinsi va fi mare: cei spiritual inruditi cu saiitorul carpi,nu vor fi dezamagiti. Dar cu topi vor gasi in acest condensat studiu un substantial ali-ment pentru meditatie in marginea divinului poet.

VALENTIN AL. GEORGESCU

Page 161: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

Mormantul poetului.

Page 162: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

EDITIUNI, TRADUCERI SI STUDII DESPRE VERGILIUSPUBLICATE IN ROMANIA 1)

I. TEXTE ORIGINALE SI TRADUCERI

1887 Romanische Uebersetzung des IV. Gesanges aus Virgils Aeneidemit Beibehaltung des Originalmetrums. Von V. Bumbacu-Suczawa. 1 br. 8° (Programm des gr. or. Ober-Gymnasiumin Suczawa far das Schuljahr 1887).

1896 Opere complete. Partea I. Aeneis. Traducere in formele originalede George Cosbuc. Bucuresci. 1 vol. 8°.

1898 Idem. Editiunea II. Bucuresci. 1 vol. 8°.1904 Bucolicele §i Georgicele. Tra3ucere cu un studiu blografic §i cu

note de M. Strajan. Bucuresti. 1 vol. 8°.Georgicele. Traduse cuvant cu cuvant §i insotit de analisa tutulor

vorbelor cuprinse in textul latin. Craiova. 93 p.1905 Georgicon libri quattuor. Edititine prelucrata... de Filon

Th. Mitrescu. Bucuresti. 166+111 p.1906 Georgice. Traducere de George Cosbuc. Bucuresti. 96 p. (Bibl.

pt. Toti No. 242).1907 Georgicele. Traducere de S. P. Radianu, Bucuresti. 1 vol. (Bibl.

Societatei Agronomice" Fasc. XI-a).1908 Georgicele. Traducere cu note explicative adaogate in text de

S. P. Radianu... Editie nota. Bucurevi. 132 p. (Bibl. Socie-tatei agronomice a absolventilor §colilor de agriculture).

1) Dam, deocamdata, numai o parte din publicatiunile asupra poetului Vergilius,ramanand Ca, in Revista Clasicr, unul din numerile viitoare, sa completam aceastalista cu ceeace s'a tiparit inainte de 1883 5i cu ceeace s'a publicat in urma, in revistele5i in gazetele literare.

clasica...

Page 163: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf

BIRLIOGRAFIE 158

1909 Bucolica. Text latinesc intovarasit de note critice si explicativede Xenofon C. Gheorghiu, Iasi, 108 p.

1913 Eneida. Traducere de Nicolae Pandelea. Bucuresti. XXX+ 360 p.1920 Eneida. Traducere de N. Pandelea (Tiparitura II revazuta). Br,

curesti. XXIV+271 p.1920 Opera Aeneidos. Libri IVI. Editie scolara intocmita de Hilde-

brand Fro llo. Bucuresti. XXIV+331 p. (Din PublicatiunileCasei coalelor. Biblioteca textelor clasice grecesti si latinestiNo. 4).

1921 Eneida. Traducere de N. Pandelea. Editia III-a. Bucuresti.XXXIV+286 p.

1922 Bucolice. Traducere in versuri de Teodor Naurn, Bucuresti, 1922,79 p.

1925 Eneida. Traducere de N. Pandelea. Tiparitura IV-a... Bucuresti.XXXIV+286 [-289] p.

S. A. Aeneis. Traducere in formele originale de George Cosbuc. Editiu-nea IV. Bucuresti. 232 p.

Aeneis traducere in formele originale de George Cosbuc. Edi-Oa V. Bucuresti. 229 p. (Scriitorii Romani).

Georgice, traducere de George Cosbuc. Bucuresti. 160 p. (Bibl.pt. TO No. 242-242 bis).

II. STUDII1883 Bucurescu (George): Virgiliu. Tesa... Craiova. VIII +63 p. (Fa.

cultatea de Litere si Filosofie, din Bucuresti) .

1886 Bucurescu (G.): Virgiliu si influenza operelor sale. Studiu.Bucuresti. 1 vol. 8°.

1927 Herescu (N. I.): Horatiu si Virgiliu in poesia lui Giosue Car-ducci. (Favonius. Craiova, 1927. Vol. 5. fasc. 7-10, pag.10-110).

1927 Mihaileanu (M.): Ideea dinastica in Eneida. (Orpheus. Bucuresti,1927. An. III. No. 1, Ian.-Febr. p. 12-16).

1927 Evolceanu (D.): Virgiliu, Bucolica IV. (Orpheus. Bucuresti, 1927.An. III, Mart.Apr. No. 2, p. 65-74).

1928 Gutu (G.): 0 traducere in versuri din Eneida la 1805. ( Orpheu..Bucuresti, 1927. An. IV, Mart.Apr. No. 2, p. 82-88).

NICOLAE C. ISTRATI

Page 164: Viata si opera poetului Publius Virgilius Maro.pdf