2 M g ferim

2E ^ g a c u m ;

«ac fm io S i ţu

CONFLICT INTRE STUDENŢI,SI PROFESORI LA ACADEMIA DE MUZICĂ• Unii studenţi din anul V cer demisia prof. univ. Constantin Rîpă• Acesta vrea să o dea în judecată pe studenta Simo Marta, lidera acestora • Cazul Rîpă poate fi discutat în faţa Colegiului de Disciplină al Senatului Academiei • ’ --

• P rim ele „victim e" ale

grevei - elevii de a Xll-a de la

Colegiul Pedagogic şi

Liceul- Econom ic •

SÎMBĂTĂ-DUMIIMICA, 12-13 IUNIE 1999

16 PAGINI 1.500 LEIANUL IX NR. 2607 I55N 1220-3203( http://www.dntcj.ro/adevarul

Victoria sau înfrîngerea “Guvernului Global”?ILIE CALIAN'

V/ -a încheiat războiul din Iugoslavia! Chiar aşa?! Mai întîi trebuie să observăm că din punctul de vedere al N A TO acest război nu

a existat. Nici una din ţările membre în N A TO nu a declarat război Iugoslaviei. S-a spus câ este vorba pur şi simplu de o intervenţie umanitară, pentru a stăvili acţiunile inumane ale sîrbilor împotriva albanezilor şi a stopa purificarea etnică. Rezultatul a fost creşterea la aproape un milion a albanezilor care şi-au părăsit locuinţele din Kosovo şi, ca “pagube colaterale”, mii de morţi din rîndul sîrbilor şi distrugeri materiale care vor necesita zeci de ani pentru a repune Iugoslavia în situaţia economică pe care o-avea înaintea bombardamentelor. ‘

Este inutil sâ discutăm pe tema dictatorului sau fascistului Miloşevici,. Ştim că, la convorbirile care au condus la acordul de la Dayton, Miloşevici era un. şef de stat primit cu covorul roşu de către

..preşedintele Statelor Unite/Să se fi transformat el peste noapte în monstrul comparat cu Hitler? Ori este vorba de cu totul altceva - adică despre faptul că mai marii lumii hotărăsc - nu raţionează, ci hotărăsc. - exclusiv în funcţie de interesele lor de moment şi de perspectivă.

-Pentru toate ţările din Estul comunist, Iugoslavia era un model. Iugoslavia îl înfruntase pe Stalin şi colabora foarte bine cu Vestul, avea o experienţă de implementare a structurilor capitaliste, putea fi un model pentru celebra tranziţie. E adevărat că Iugoslavia avea totuşi o hibă: fusese liderul european al ţărilor nealiniate. Să fi fost acest statut un pericol pentru SUA, după încheierea războiului rece? Să se fi simţit ameninţarea revigorării acestei mişcări, din care făceau parte şi două noi puteri nucleare, India şi Pakistanul? Să fi fost la mijloc teama Statelor Unite că Iugoslavia s-ar putea apropia de noua Rusie, care ar dori să se înfigă în Balcani? Să fi fost vorba despre teama Statelor Unite că Germania îşi va extinde autoritar zona de influenţă în întreg Estul Europei, împărţită frăţeşte cu Rusia? Poate că sînt valabile toate acestea. Mult mai importante sînt, însă, rezultatele.

Rezultatele sînt clare: Iugoslavia este o ţară distrusă în urma unei intervenţii cu scopuri aşa- numite umanitare; albanezii din Kosovo nu numai că nu au rămas pe loc, ocrotiţi împotriva sîrbilor prin bombardamente, dar au migrat aproape în totalitate, creînd grave probleme Albaniei şi Macedoniei. Aşadar, intervenţia zisă umanitară a sfîrşit prin a crea un număr imens de tragedii umane. Bravo, democraţie! > '

Şi mai este ceva: acest prim război ilegal purtat de N ATO , care ar putea fi şi ultimul, a dus la o gravă scădere a încrederii lumii în N ATO şi, mai ales, în SUA. Cînd zic lume nu mă refer, evident, la aşa-numita “comunitate internaţională”, cum s-au autointitulat ţările membre ale Alianţei Nord- Atlantice. Câ este vorba despre, faptul că SUA au

.dorit să demonstreze că ele fac legea pe Pămînt este evident, pînă la un punct, pentru că rămîn, totuşi, mişte întrebări tulburătoare: să fie-vorba, într-adevăr de Statele Unite sau despre aşa-numitul “Guvern Global”, care îşi are doar sediul'în Statele Unite? Iar acest-Guvern Global a învins ori a fost înfrînt?

- • _ - ' . - __

I l a n c a I t a i a i i a l ă a a p i d f e a t ,. d o M ă -isn p ra m is ta m in v a io a is dl® _m i l i o a n a d e d o l a r i p e n S n a H o m â n i a

Banca Mondială a acoTdat României două ^ “Am menţionat, în ultimele şase-şapte luni, căîmprumuturi în valoare totală de 325 milioane de dolari, potrivit unui comunicat al instituţiei financiare internaţionale dat publicităţii joi,-informează AFP.

Aceste două credite, în valoare de 300 milioane de dolari şi respectiv 25 milioane de dolari, sînt destinate susţinerii restructurării sectorului privat şi privatizării întreprinderilor publice.

Acordarea împrumutului de 325 milioane de dolari pentru România din partea Băncii Mondiale este un lucru firesc, pe care Guvernul l-a anunţat în urmă cu cîteva luni, a declarat, vineri, premierul Radu Vasile.

vom avea succes şi iată că aceăt lucru s-a realizat, chiar dacă mai multe persoane vorbeau de colaps şi de încetare de plăţi”, a afirmat Vasile.

E l a mai spus că acest împrumut destinat restructurării sectorului privat are drept formulă de prezentare o serie de elemente care reprezintă criteriile ce vor sta la baza eşalonării acestui credit şi nu condiţiile pentru acordarea acestuia.

Premierul Radu Vasile este convins că Fpndul Monetar Intenaţional va acorda României, la rîndul său, împrumutul stand-by negociat în urmă cu cîteva săptămîni.

PDSB Cluj si-a alss nsii conducători

Conferinţa Judeţenă a P D S R şi-a desem nat vineri s e a ra noile foruri de conducere. D e data aceasta numărul membrilor din Biroul Judeţean s -a mărit cu 2 pe rso an e , am bele ocupînd funcţia d e vicepreşedinte. D upă cum se anticipa în funcţia de preşedinte al Organizaţiei Judeţene a P D S R Cluj a fost rea les G rigore Zanc, iar ca o noutate s -a decis instituirea funcţiei d e prim -vicepreşedinte (rieexistentă p înă acum ), funcţie p e care o ocupă loan Rus. D u p ă votul Consiliului Judeţean al P D S R , com pus din 75 d e m em bri, vicepreşedinţi au devenit: A lexandru L âpu şean , A lexandru A pah idean , -Virgil Blasiu, A lexandru Irimia, V a s ile C ozm a, T eodor Groza şi Ş erban Graţian. Iar funcţia d e secretar i-a revenit lui Ivan llarie şi c e a d e trezorier lui D an Canta. Vom reveni cu o relatare mai am plă în ediţia d e luni. 1

: . T itu s C RĂ CIU N

S ‘ M Y R I M A £ U 1S.R .L.

ORADEAvă oferă o gamă variată de

^Lc/il i^ X w iA tt

f l fJ i/u b ttcu toate accesoriile aferente. Informaţii: 092-259.825; 059-146.292.

iile dinCluj nu mai

eliberează compensate

• C.J.A.S.S Cluj are datorii de 45 miliarde de lei. Preşedintele Figan susţine că totul depirfcie de centru, iar centrul refuză să plătească • ,

Criza medicamentelor nu este o noutate în sistemul sanitar românesc. Indiferent de ordonatorul de credite, .prostul obicei de a nu onora plăţile pentru medicamente . este moştenit//. Din cauza neseriozităţii celor care decid soarta Sănătăţii, blocajul este în serie, farmaciile nu au bani cu care să-şi plătescâ furnizorii, iar aceştia, Ia rîndul lor, producătorii. Doar cînd cuţitul le ajunge la os, farmaciştii refuză să mai crediteze săhătatea şi sistează * eliberarea compensatelor.

Luminiţa PURDEAcon tin uare în p ag in a a 16-a

Tancurile vor fi trecute in consenrareAşa cum v-am anunţat încă de Domnul general de brigadăion

ieri, Batalionul -53 Tancuri Cioară, locţiitor al comandantuluiSomeşeni a primit ordin ca din Armatei a 4-a Transilvania, a1 iunie pînă în 30 septembrie făcut precizarea că Batalionul 53să-şi înceteze activitatea. Ţinînd: de la Cluj-Someşeni va fi. trecutcont de nevoile de apărare, în cadrul de război, adică pe timp.riscurile pe care le comportă o eventuală agresiune şi puterea economică a ţării, ministrul Apărării a hotărît desfiinţarea acestei unităţi. De ce Someşeni?Pentru că structurile de comandă ale tanchiştilor se află la Turda şi este firesc ca subunităţile d brigadă să nu fie lăsate itf?â ....."obiectul muncii”. ■ -

de pace armamentul din dotare va fi conservat, urmînd ca în caz de criză să fie reactivat'. Personalul va putea opta între a se reintegra la o altă unitate de profil, pensionarea'înainte de termen sau la termen, în

■ een.forqjimte cu . Ordonanţa 7 bengficim^e protecţia socială

N | ^ ¥ relor m 'l ' tare-/CENTRALA uCLUJ-napoca

Generalul Cioară a precizat că în conformitate cu restructurarea, şi reorganizarea Armatei române urmează ca şi alte subunităţi ale Armatei a 4-a “Transilvania” să fie desfiinţate. Cu toate insisten­ţele noastre n-am reuşit să aflăm. amânuntp despre strădaniile de a alcătui o armată eficientă, profe­sionistă. Sigur că această chestiu­ne ţine (şi) de un buget mai mare alocat pentru Apărare, buget care, şe pare, încă nu-şi poate permite sâ defalce pentru siguranţa noastră mai mulţi bani decît... are.

Radu VIDA

r ■*

f e l

ftirw i

• PREFECTURA.C0NSIL1ULJUDEŢEAN: 19-64-16

• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30• PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90• PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60 . •PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48• PRIMĂRIA GHERLA:-24-19-26• POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:

955 si 43-27-27• POLITIA FEROVIARĂ

CLUJ-NAPOCA: 13-49-76 POLITIA DEJ-21-21-21

• POLUTA TURDA: 31-21-21• POLIŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22• POLITIA HUEDIN: 25-15-38• POLITIA GHERLA: 24-14-14• POMPIERII: 981• PROTECŢIA CIVILĂ: 982• GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 şi 19-16-70, int. 158• DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII SI

PROTECŢIEI SOCIALE: 979 .• SALVAREA: 961• SALVAREA CFR: 19-85-91• INTERNATIONAL: 971,• INTERURBAN: 991

INFORMAŢII- 931• DERANJAMENTE: 921 .• ORA EXACTĂ: 958

R A . T ER M O FIC A RE : 19-87-4S• SC MONTENAY SA: 41-51-71• R.A. APĂ C.ANAL: 19-63-02 '• S.C. "SALPRESr SA.: 19-55-22• SC PRIVAL: 17-43-86 •DISTRIBUŢIA GAZELOR

NATURALE: - INTERVENŢII GAZE 928,433424

AEROPORT: 956• G ARA Caii-Yipoea: 952

A G EN Ţ IA CFR:- internaţional 13-40-09;- intern -43-20-01;

Turda - 31-17-62;Dci- 21-20-22

n r n m r m n mluni

Cluj -> Buc. Buc. Cluj

8.45 9,45 7,15 8,1520.45 ' 21.45 19,15 20.15

15,30

v i n e r iT43-------- 7^3------8Ţ3“

17,55 14,30 15,3020,00 21,00

- sîmbătâT 2 5 835 15,00 -16,0013.30 15.55 12-10 13.10

duminică20.00 21.00

Preţ b ilet: 702.000 Ieimarţi: Cluj •> Budapesta 11,30-12,40 simhalăCluj -> Budapcstal5.50-17,00

P re ţ b ile t: 119$ dus-întorsTELEFON: 13-01-16.

© / C U R S E ^ t ţ T C *

CURSE INTERNAŢIONALE' din Autogara II:

• Cluj-Napoca - Budapesta, cuplccarc din Cluj-Napoca în zilele dc luni; marţi, jo i şi vineri îa ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele dc marţi, miercuri, vineri şi simbătă Ia ora 11,00. •*• Cluj-Napoca-Budapesta, cu plecare

în zilele dc jo i ora 22.00 şi înapoiere din Budapesta în zilele dc vineri ora 16,00. IN F O R M A Ţ II:

Autogara 1:14-24-26 Autogara II: 43-52-78

R E P U B L IC A - F u r tu n ă , pe rip eţii ş i... dragoste. SU A , premieră (12; 14.30; 171; 19,30; 22) - vineri şi sîmbătă spectacole de noapte cu tarif redus d e la ora 22 * V IC T O R IA - 8 mm, SU A - premieră (12; 14,30; 17; 19,30) * A RT A

- A leargă, Lola , a leargă. Germania - premieră (11; 13; 15; 17; 19) - duminică spectacolele încep la ora 13 * FA V O R IT - P a s iu n e pericu loasă , S U A (11; 13.30: 16; 18.30) * M A rA Ş T I - En garde. Franţa (12,45; 15; 17,15; 19,30).

TURD A: FO X - M am a vitregă. SU A : Dansează cu m ine, SU A ;D E J: ARTA -Avocatul. SUA ; Şaca lu l. S U AG H ER LA : PA C EA • Prinţu l Egiptului, S U A ; 007 ş l Im periu l zilei de mîine,

SU A

; OPERA ROJIiM 1:; Luni, 14 iunie, ora 18,30 :Lucia di Lammermoor

rOPERA MAGHIARADuminică, 13 iunie, ora 17,00.

Văduva veselă V

FARMACII-Farmacii de serviciu: simbătă,' 12

Iunie: Farmacia nr.6, 'SP ER A N Ţ A ", P-ţa A.lancu nr.5, lei. 19.64.56, orar 8-20. Farmacia nr.1 P-ţa Unirii nr.37, tel. 19.46.06, orar 8-14, Farm acia n '2 7 'M ER C U R ", Aleea Detunata nr.1, tel. 14.51237, orar8-13, Farmacia nr.116 Cart. M ânâslu r. Comp. M inerva, slr.Bucegi nr.5, tel. 16.18.27, orar 8-13, Farmacia “ Z E A ” , P-ţa Unirii nr.27, tei 19.75.96, orar 9-15, Farm acia .“ C ERT A ", str. Clâbucet nr. 5 (Mănâş- tur; te116.47 37, orar 8-14, Farmacia "T ER R A FA R M ", Cd. 21 Decembrie nr.4. ora- 9-14, Farmacia "A LM A ", P-ţa M.Viteazu' nr.26. tal 13.02.68, orar tt-14, Farmacra “ REM ED IU M ” , Bd 21 Decembrie nr.150, tel. 41.29.01, orar 3- 20, Farmacia “ CYNARA '1, Ca'ea Floreşti nr.75. te!. 42.6272. crar 8-20, Farmacia “ E L IX IR ” str. Fabncii nr.5, tel.41.41.29, orar 8-20. Farmacia “ EL IX IR-PLU S", -str. Dorobanţilor nr.21, tel.19.08.38. orar

8-20, Farmacia ’ EURO PHARM UNION', str. Bu ceg i nr. 13-15, orar 8-2J; dum inică, 13 iunie: Farmacia nr.6, 'S P E R A N Ţ A ', P-ţa A.lancu nr.5, tel.19.64.56, orar 8-20, Farmacia nr.1 P-ţa Unirii nr.37, tel. 19.46. 06, orar8-14, Farm ada “ REM ED IUM ", Bd. 21 Decembrie nr. 150, tel. 41.29.01, orar 8- 20, Farmada “ C Y N A RA ", Calea Floreşti nr.75, tel.42.62.72, orar 9-19, Farmacia “ E L IX IR " str. Fabricii nr.5, tel. 41.41.29. orar 8-20, Farm acia "EU R O PH A R M U N IO N ', str. Buceg i nr.13-15, orar 8-21.

Farm acii cu serviciu permanent Fa rm ac ia "C O R A F A R M " , str. Ion Meşter nr.4, tel. 42.65.40.

Farmacii cu orar prelungit: Farmacia "IN T ER PH A R M ", str. Primăverii nr.5. tel. 42.71.95, o rar 8-22, Farm acia “ C LEM A T IS FA R M ", Piaţa Unirii nr.10, tel. 19.13.63, orar 8-22,

Garda de noapte: Farmacia nr.6, 'S P E R A N Ţ A ', P-ţa A.lancu.nr.5, tel.19.64.56, orar 20-8. •

Sîmbătă, 12 iunie7.00 Bună dimineaţa de la...

laşii; 7,50 Alfa şi Omega. Mănăstirea Neamţ; 8,30 Mica sirenă (d.a.); 9,00 T VR Info; 9,05 Unde este W ally ? (d.a.);9.30 Tip-Top, Mini-Top (mag.); Poveşti

' de adormit copiii (s); 11,00 Film: TTnărulIndiana la Hollywood (SU A '94); 12,35 A doua alfabetizare; 13,00 Ecranul;13.30 Scena politică; 14,00 TVR Info;14,10 Expres muzical; 15,00 Jocurile Sportive Internaţionale ale Elevilor - fe stiv ita tea de înch idere; 16,00 Sa ra b a n d a ; 16,50 Fotbal; '1 9 ,OCT Teleenciclopedia; 19,50 Săptăm îna

, sportivă; 20,00 Jurnal. Meteo; 20,30 Surprize, surprize; 22,30 Farmece (s); 23,20 T V R Info; 23,25 Film: Salutări pentm Broad Street (Anglia 1984); 1,10 Minutul 91 .h k C i 7,00 Prietenul nostru comun ‘■v**- (r); 7,50 Migrorecital Maria Cârneci; 8,05 Sailor Moon (r); 8,30 Phillippe Soupault la Tunis (do); 9,00 Cronica Amazoniei (do); 9,30 Pas cu pas:T0,30 Documente culturale; 11,25 T V R Tim işoara; 13,30 Actualitatea culturală; 14,00 Trei familii (s); 14,45 T in e re ta len te : F lavius P e tre scu (trompetă); 15,00 TVR Info; 15,10 Bank- note (r); 15,35 Sailor Moon (d.a.); 16,00 Seriâl: Grecia; 16,45 Santa Barbară (s);17.30 C în tecu l amintirii, amintirile cîntecului...; 18,00 Serial de călătorii. Viaţa sălbatică din Panama (do); 18,55 F ilm e le săp tăm în ii; 19,00 Istorie ,

_ memorie, recuperare; 19,30 Clepsidra cu imagini; 19,45 Retro TV. Varietăţi de altădată; 220,30 Teatrul Naţionai de Televiziune prezintă: Bâtrîna şi hoţul de Viorel Sa v in ; 22,00 Scrim ă Marele Premiu Internaţional de la Bugureşti;

. 22,45 Minutul "91"; 23,30 Ateneu: 0,45 TVM Mesager.

7.00 Aventuri ţrâznite (d.a.); 7,20 Incoruptibilii (d.a.); 7,40

G .L Joe (d.a.); 8,00 Piticii din muşuroi (d.a.); 8,30 Şoricelul Maisy (d.a.); 9,00 Povestiri din Marea Sudului; 10,00 Lois şi Clark (s); 11,00 Promotor; 11,30

udienţă naţională (talkshow); 13,00 Pro Tv/ O propoziţie pe zi; 13,05viaţa (s); 13,30 Bebe (s); 14,00

Alo, Generaţia Pro; 15,00 Babylon 5 (s);15,45 Buffy, spaima vampirilor; 16,30 Lumea filmului (mag.); 17,00 Profashion;17.30 Star bucătar; 18,00 Te uiţi şi cîştigil; 18,30 Inimă de ţigancă (s); 19,30' Ştirile Pro TV; 20,00 Reţeaua (s); 21,00 Expertul (s); 21,55 Ştirile Pro TV/ Ştiri sportive; 22,00 Film: Atracţie sălbatică (S U A 1987); 23,45 Crim e în stil englezesc (Anglia); 1,35 Femei fierbinţi (s ): 2,25 N .Y .P .D . B lue (s ); 3,10 Generaţia Pro (r); 4,40 Promotor (r);5,10 Rişti şi cîştigi (r).

y t 7,15 Viitorul începe azi (r); “ " “ f 8,15 Cîinii de mare (d.a,); 8,40 Câlăt&rie spre cfentrul pămîntului (d.a.);9.30 Fir întins; 10,00 X-pat Profile (r);i11.00 Secolu l X X - .Dezabtre" (do);12.00 Legea lui Burke (s); 13,00 P e cont propriu (s): 13,55 Constelaţia cinema (mag.); 14,30 Roata de rezervă (mag.);15.00 Burlacu l (s); 15,30 Inspiraţia Carolinei; 15,50 Fashion Club; 16,00 Leonela (s); 16,55 Fotbal Divizia A Ursus; 19,00 Observator; 19,30 Sîmbete şi zimbete (div.); 20,00 Film; Conspiraţia tăcerii (S U A 1997); 21,45 Observator;

22.00 Pretender (s); 23,00 Film clasic: Pandora şi olandezul zburător (SU A 1950); 1,10 Puterea banilor (s); 2.00 Pe cont propriu (r); 2,45 Secolul X X (do/r);3.40 Pretender (r); 4,30 Conspiraţia tăcerii (r); 6,10 Legea lui Bruke (r).

7.00 Emisiune pentru copii; u 10,00 Tia şi Tamera (s); 10,30

Malcolm şi Eddie (s); 11,00 Gregory Hines Show (s); 11,30 Lumea lui Dave (s); 12,00 Legături de familie (s); 12,30 Sport Magazin; 14,00 Jerry Springer talkshow ; 14,30 C ă lătorii în lumi paralele; 15,30 Dosarele Y ; 16,30 Motor Plus; 17,00 Cinemagia; 17,30 Apel de urgenţă; 18,00 Focus; 18,30 Camera ascunsă; 19,00 Viper (s); 20,00 Film: Mititica (SU A 1978); 22,00 Real TV;22.30 FoCus+; 23,00 Film: Suspiciunea (Franţa ’92); 0,30 Film erotic; 2,00 Focus+ (r).

7.00 M inciuna (s ); 7,45 Guadalupe (r); 8,30 Desene

animate (r); 9,15 înger sălbatic (r); 10,00 Celeste se întoarce (r); 11,00 Viaţa noastră (r); 12,00 Dragoste şi putere (r);12.45 Milady (r); 13,30 Maria (s); 14,30 Cinemateca de acasă: Alice (r); 16,00 G u adalu pe (s); 17,00 C e les te se întoarce (s); 18.00 Dragoste şi putere (s); 18,45 Căsuţa poveştilor; 19,30 V iaţa . noastră (s): 20,15 fnger sălbatic (s); 21 ;15 Minciuna (s): 22,00 Milady (s);23.00 Cinemateca de.acasă: Tristana (Spania/Franţa/Italia 1970).'*‘f 7 8,00 Ştiri; 8,15 Dintre sute//(xo c de ziare (r); 9,00 Ţara

- spiriduşilor; 10,00 Tentaţii (r); 11,00 Derrick(r); 12,00 Misiune imposibilă (r);12.45 Clipuri muzicale; 13,00 Studioul Tudor Vomicu; 17,00 Globetrotter; 18.00 Dinastia (s); 19,00 Aventuri la Snowy R iver (s); 20,00 Actualitatea Tele 7;20.30 Planetele; 21,25 Film: S S Casino (S U A 1980); 23,00 M agazinul de sîmbătâ seara; 0,00 Ştiri; 0,10 Misiune imposibilă (s); 1,00 Actualitatea Tele 7;1.30 Planetele (s); 2,00 Studioul Tudor Vornicu; 6,00 Magazinul de sîmbătă seara (r); 7,00 Ţara spiriduşilor (r).

Duminică, 13 iunie■ | . . . r ţ * 7,00 Bună dimineaţa de la... L V I Cluj-Napoca; 7,50 Lumină din lumină; 8,30 Mica sirenă (d.a.); 9,00 T VR Info; 9,05 Kiki Riki Miki (magazin pentru copii); 11,00 Viaţa satului; 13,00 Tezaur folcloric; 14,00 Info Magazin: T V R Info; Atlas; 14,30 E şansa ta! Divertisment; 16,30 Sarabanda; 17,20 Tragerile Loto 6/49 şi Noroc; 17,30 Su per gol-show; 18,00 Sta r Treck: Generaţia următoare; 19,00 Camera ascunsa; 19,25 Aproape, perfect (s);19,50 Duminica sportivă; 20,00 Jurnal. Meteo; 20,30 7 zile în România; 21,00 Film ; Hornblower - Exam enu l de loco len en t (Anglia 1998); 22,40 Vizitatorul (s); 23,30 TVR Info/Telesport;23.40 Pariul Trio - cursă hipică; 23,45 A fost 13... cu noroc!?; 0,35 Time Out.

7.00 Farmece (r); 7,50 La izvorul dorului...; 8,00 Desene

animate (r); 8,30 Jo Privat (do, p.l); 9,00 Cronica Amazoniei (do); 9,30 Arca lui

. S îm bătă , 12 Iun ie6,00 Videotext; 21,00

D e(j jca ţii m uzica le - muzică; 21,30 Videotext;

3,00 închiderea programului. D u m in ică , 13 iunie

6,00 V ideotext; 21,00 Dedicaţii muzicale - muzică; 21,30 Videotext; 3,00 închiderea programului.

Sîmbătâ, 12 iunie

f iP O R TA LEXPORT - IMPORT B.P.L,

17,00 R o c k .O u t The E arth - em isiune muzicală; 17,30 Desene anim ate ; 18,00 Marile la c u ri ale Europ ei - docum entar; 18,25Bumerang - doc.; 18,50 întoarcerea un ei legend e - seria l; 19,35 Aventurierii americani - documentar,20,00 Urzelile puterii - film; 21,50 Poldark - serial; 22,40 Noaptea balului* III - film: 0,15 Sirena in Paradis -

program erotic; 1,05 Videotext.Duminică, 13 iunie Y

17,00 Rock Out The E arth - em isiune muzicală; 17,30 Desene an im ate ; 18,00 M arile lacuri ale Europei - documentar; 18.25 Trupele de elită - documentar 19,15 R.W. - film scurt; 19,40 Aventurierii americani - doc,; 20,05 O zecime de secundă - film; 21,35 Poldark - serial; 22,30 N o a p te a 'b a lu lu i IV - film; 0,00 Fascinaţie pe punte - program erotic;1,00 Videotext.

TEATRUL NAŢIONALAzi, 12 iunie, ora 19,00

Unchiul VaneaMîine, 13 iunie, ora 19,00

Visul unei nopţi de vară

Noe; 10,30 Integrale: AC/DC; 11,10 România - o ţară latină. Institutul .Cervantes" în casă nouă; 11,30 TVR laşi; 13,40 Creanga de Aur; 14,00 Trei familii (s); 14,45 Tinere talente: Andrei^ Licareţ, pian; 15,00 T VR Info; 15,10 Din" albumul celor mai-frumoase melodii

•populare; 15,35 Sailor. Moon; 16,00 Grecia (s); .16,45 Santa Barbara (s);

, 17,30 Un secol de cinema. David Lean ■ şi Robert Boit (do); 18,20 Timpul trecut;

19,10 Alo, tu alegi!; 20,00 Cu cărţile pe faţă; 21,00 Sportmania (mag, sportiv); 0,00 Săptămîna internaţională a Muzicii Noi; 0,30 TVM. Mesager.

. 7,00 Aventuri trăznite (d.a.); S I S 7,20 Incoruptibilii (d.a.); 7,40

G .I.Jo e (s); 8,20 Piticii din muşuroi (d.a.); 8,30 Şoricelul Maisy (d.a.); 9,00 Super Abracadabra; 11,00 Oamenii secolului (do); 12,00 Profeţii despre trecut; 12,55 O propoziţie pe zi - retrospectiva săptămînii; 13,00 Ştirile Pro TV; 13,30 Ministerul comediei;16.30 Echipa mobilă; 17,00 Chestiunea zilei - retrospectiva săptămînii; 18,00 Preţul corect; 18,30 Inimă de ţigancă (s); 19,30 Ştirile Pro. TV; 20,00 Ally McBeal (s); 21,00 Promotoriul groazei (SU A 1991); 23,15 Procesul etapei; 1,45 Film: Superman I (SU A 1978); 4,05 Femei fierbinţi (s); 4,50 Rişti şi cîştigi (r); 5,15 Nano; 6,00 Profit; 6,05 Inimă de ţigancă (r).

. -f* 7,00 Inspiraţia Carolinei (r);7,30 Spirit si credinţă; 8,15 Albă

ca zăpada (d.a,); §,00 Te'o şi'Mircea' Şou; 12,15 Film: S-a furat coapsa lui Jupiter (Franţa 1980); 14,00 Duminica în familie (mag.); 18,00 Leonela (s);19.00 Observator; 19,50 Reporter TV Vouă; 20,00 Film: Criză conjugală (SUA 1986); 21,45 TeleEurobingo Show;23.00 Fotbal Club Antena 1- Meciul meciurilor; 2,30 Film: Scandalul Heidi Fle iss (S U A 1994); 4,10 Poveştile prietenilor mei (r); 4,40 Constelaţia cinema (r); 5,10 Film: Jamila (Germania/ Anglia 1994).

7,00 Emisiune pentru copii;10,00 Tia şi Tamera (s); 10,30

Malcoim şi Eddie (s); 11,00 Gregory Hines Show (S); 11,30 Lumea lui Dave (s); 12,00 Legături de familie (s); '12,30 Poveşti de iubire; 14,00 Cinemagia;14.30 Film: Puterea unui vis (SU A 1996, p j); 16,00 Puterea unui vis (SU A 1996, p .ll); 18,00 Focus; 18,30 Cam era ascunsă; 19,00 Viper. (s); 20,00 Film: Sahara (SU A 1983); 22,00'Frasier (s);22.30 Focus+; 23,00 Ultima ediţie; 1,00 Focus+ (r); 1,30 Cinemagia (r).

-— 7, 00 M inciuna (r); 7,45 e o E s a G uaij a |upe (rj ; 830 Desene animale (r); 9,15 Arhiva neagră (do);10.00 Celeste se întoarce (r); 11,00 Acasă la Mădâlina Manole cu Ruxandra Săraru; 11,30 Arca lui Noe (s); 12,00

, Dragoste şi putere; 12,45 Milady (r)r13.30 Maria (s); ,14,15 Cinemateca de acasă: Tristana (r); 16,00 Guadalupe (s);17.00 C eleste se întoarce; 18,00 Dragoste şi putere (s); 18,45 Căsuţa poveştilor; 19,30 Ja c k ie Collins: Hollywood; 20,00 Poirot (s ); 21,15 M inciuna; 22,00 M ilady; 23,00 Cinemateca de acasă: Magnatul grec (S U A 1978); 0,45 Ja c k ie Collins; Hollywood (r).Tctm, 8,00 Ştiri; 8,15 Globetrotter l/ ^ o c (r); 9.05 S S Casino (r); 10,45

Planetele (r); 11,35 Aventuri în aer liber (r); 12,00 Misiune imposibilă (r); 13,00 Film: Reîntoarcerea Panterei Roz (SUA ’74); 14,35 Clipuri muzicale; 15,00 Drumuri printre amintiri; 15,35 Cutia muzicală; 16,05 Omul şi natura; 17,00 Forţa destinului. Emisiune de Urania;18.00 Dinastia (s); 181,55 Pariu Trio;19.00 Aventuri la Snowy River (s); 20,00 Actualitatea Tele 7; 20,35 Pacific Drive (s); 21,00 Dintre sute de ziare; 21,35 Pariu Trio; 21,40 LOTO; 21,45 Film: Popeye Doyle (SU A '86)r 23,20 Gala Tele 7; 0,00 Ştiri; 0(10 Omul şi natura (r); 1,00 Actualitatea Tele 7; 1,30 Pacific Drive- (r); 2,00 Film: Reîntoarcerea Panterei Roz (r); 3,30 Aventuri la Snowy River (r); 4,30 Forţa destinului (r); 5,30 Drumuri printre amintiri (r); 6,00 Cutia muzicală (r).Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea

pentru schim bările in tervenite în programele posturilor de televiziune.

S îm b ă tă , 12 iun ie-. 5:00-8:00 Bună dimineaţa! 8:00-OttTtCT 11:00 Super week-end (meteo, revista

■ presei locale - 8:08; actualitatea locală, recomandări TV- 8:20; trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală -10:20 Revista presei iocale - 9.08, horoscop - 8:50, recomandări TV - 9:40. sport - 9:40, horoscop - 9:50). 11:00-19:00 Contact FM. 12:00 -12:55 Contact politic - Roxana Niculescu Costei. 13:00 Contact Film -. realizator Uana Stanciu. 16:00 Super 50-realizatorTony Tesiu. 19:00-22:00 Seara la Cluj. 2200-5:00 Pînă mîine dimineaţă - realizator Manuef Armând. Program de discotecă la Radio Contact.

Duminică, 13 iunie - 5:00-8:00 Bună dimineaţa! 8:00-11:00 Superweek-

end (meteo -8:08, recomandări TV,- 8:20; 8:37 trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală -10:20 horoscop - 8:50, recomandări TV - 9:20, horoscop - 9:50). 11:00- 19:00 Contact FM (11:00 Cheie, contact, motor - realizator Răzvan Mugurescu; 12:00 Hit - interviu -

. realizator Sorin Mocanu; 13:00 Fir direct cu America- realizator Aurelia Borigaj. 19:00-21:00 Seara la Cluj. 21:00-22:00 Agenda sportivă clujeană - realizator Ramona Mânzat. 22:00-24:00 Sport Week-end - realizator Alexandru Gheorghiaş. 24:00-5.-00 Discontact

A Sîm bătâ, 12 iunie. 7-11 Cafeaua din pat4 ^ - i » (maxima zilei, programuc zilei la Radio

Sonic, meteo, power-play, horoscop,, programe TV, revista presei, reţeta de week-end, calendarul zilei. Prieteni omului, comentariul săptămînii).11-12_'Sporţ extrem" (Cristina Cosa) 12-14 "Sonic music' (muzică, concursuri). 14-16'Grădina lui Ion': muzică, lansări artişti (R. Ion). 16-18 'Cosmosul dintr-o privire", 18-20 ţsiow Sonic" (SebiHetea)-20-21 "Auto magazin’ (Ciprian Ţiprîgan). 21-2 Party la Radio Sonic.

Duminică, 13 iunie 7-11 Cafeaua din pat (maxima, meteo, power-play,

pnnri’ ÎF ~ . ' P “ “ V^UUR-Duum , T. IS-ZU OOilICsport (Codin Samoilă). 20-21 Music Fan. 21-23 'La

limita exasperării'. 23-1 Jazz Club (Raoul Dobrescu). U N IP L U S R a d io

PARTY. - eJ-njo

l't.Ulr la.UU, r e apa stuiueiei. ij-vu-i t .uv, vuiui iuiPepelea (Tudor Runcanu):RetransmisieRadioEuropa

00 Uniplus de dimineaţa-10,00- Liberă: 13:00-19:00; Romanian Top 100 SinglesAlrpiay veek-end, 12,00-13,00 Pop-plus, (Cristi Santu); Retrospectiva ştirilorzilei:2V.OO Noaptea m muzical; 22.00-23,00 Ritmuri cu CD Radio: 22:00-2:30.

Dum in ică, 13 iunie Primul salut 8:00-11:00 Şf/n':9:00,10:00,13:00; 'Agenda de weekend: 6:20; Horoscop: 8:50,9:50;

Programul cinematografelor. 9:20; A tenţie urmează statia cultura! (Vasile Emu): 9:40; CD Country (Dan Creta) 11:00-13:00; CD Mix weekend. 13:00-18:00; Retrospectiva ştirilor săptămînii: 13:30; Enigme nee/uc/cfafe(CristianMuresan): 14:00-15:00; Miracolul sunefe/or-(£ristian Mureşan):15:00-16:00; Divertis Radio Blitz (retrospectiva săptămînii); Emisiunea fără ■ miiima /CMfnn rr,rr>!e>n)' 17-nfi.l ft'nfV

BBC: 6,00-6,30,8.00-8,20,14,00-14,30,18,00-18,30,21.00-21,30:6,30-10, O O U nip lL ....................14,00 Sindrofia de week-end,15.00-22,00 Program muzical: fierbinpcuRONA, 23,00-6,00 PARTY.

Duminică, 13 iunie Program informativ BBC: 6,00-6,30,8,00-8,20,

14.00-14,30, 18,00-18,30,21,00-21,30; 6,30-10,00 Uniplus de dimineaţa: 10,00-14,00 Sindrofia de week-end, 15,00-22,00 Program muzical; 22,00-6,00

Sîm bătă , 12 iunie -Ştiri BBC: 8:00-8:30,14:00-14:30,18:00-

18:30. 8:30-10:00 Cafeaua de dimineaţă. 10:00-11:00 Country Club. 11:00-13:00 Week-end sportiv. 13:00-14:00 Muzicorama

(r). 14:30-17:00 Week-end cu Hertha. 17:00-18:00 Top Ten. 18:30-19:00 HotMix Transilvania. 19:00-20:00 Vechi şi nou. 20:00-21:00 Roton Music. 21:00-1:30 Radioaiscoteca. 1:30-6:00 Music non-stop.

Duminică, 13 iunie Ş tid BBC: 8:00-8:30,11:00-11:15, 14:00-14:30,

18:00-18:30, 21:00-21:30.8:30-9:00 Evanghelia de duminică - Alexandra Sima. 9:00-10:00 Cafeaua de dimineaţă. 9:30 Concurs Editura Albastră. 10:00- 11:00 Top şi-aşa - Claudia Paifi. 11:15-13:00 La sfirşit de săptămmă. 1300-14:00 Fonoteca de suflet - Mihai Boandă. 14:30-16:00 Rendez-Vous duminical - Anamaria & Selma. 16:00-17:00 Country C lub - Mărincaş. 17:00-18:00 Ebine şi-aşa rău - Ucu Florea. 18:30-19:00 Hof Mix Transilvania (noutăţi). 19:00-21:00 Melatonin - Daika Attila. 21:00-23:00 Taxi Music. 23:00- 6:00 Music Non-Stop.

S îm bătă , 12 iunie f [ A C , Primulsaiutl.OO-t 1 :C0

Ţ ş i / - Ştiri: 8:00,10:00,13:00,15:00.izEfv, Rerisfaprese/7:20;Horoscop7:50,8:50;

' Agenda de weekend 8:20; Programul cinematografelor. 9:40; Sinteze financiare (Mircea

transilvane. Emisiunea armatei. 10,00 Ştiri. 10,05 Mileniullll. Emisiune realizată de publicistul Constantin Mustaţă. 11,00 Ştiri. 11*05 -13,00 Radioduminica. Emisiune de divertisment. Prezintă Anca Mureşan. 13:00 Radiojurnal Radio România Actualităţi. 13,15 Diligenţa de Bizanţ. Muzică folk. Prezintă Florin Săsărman. 12,00 Ştiri. 14,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Ştiri. 18,05 Breloc. Divertisment prezentat de Florin Pruteanu. 19,00 Radiojurnal România Actualităţi. 19,15-20,00 Apropo. Prezintă Stela Maria Rareş & Sergiu Alex. 20,00 Din grădina cu flori multe. Dedicaţii de muzică populară. Prezintă Codruja Aron Vîrtic. 21,50 Ştiri. 22,00 închiderea programului.

RENAŞTEREA3, lu.UU tw .W i naioiav>u)<

i; Retrospectiva ştirilor zileiS îm bătă , 12 iunie

^ 6,00 Bună

( RADIO CLUJ J emisiune cu informaţii, :r - " actualităţi şi muzică,

realizată de Ioana Kanya. 8,00 Emisiunea in limba maghiară. 10,00 Buletin de ştiri. 10,05 Sesam deschide-te. Emisiune pentru copii. Prezintă Rodica Tulbure. 11,00-13,00 Transmisiune de fofba/(Divizia B -Seria a ll-a). 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Lumea muzicii. Prezintă Ciprian Rusu. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Ştiri. 18,05 Anotimpul ideilor. Prezintă Dan Bandu. 19,00 Radiojurnal Radio România Actuaiită ti. 19,05 Din grădina cu flori multe, cîntece şi jocuri populare, muzică populară la cererea ascultătorilor. Redactor Gelu Furdui. 21,50 Ştiri. 21,58 închiderea programului.

, - Dum in ică, 13 iunie 8 00 Ştiri. 8,05 La izvor de.cint şi dor. Muzică

populară. Prezintă Gelu Furdui. 9,15 Apărătorii gliei

Sîm bătă, 12 iunie6.00 Ceasurile dimineţii - program matinal de ştiri,

actualităţi şi muzică; 10.00 Actualitatea - buletin de 'ştiri; 10.05 Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri: 10.30 Cărări de taină - emisiune de toldor; 11.30 Vreme trece, vreme vine - antologia poeziei religioase; 12.00 Eveniment - agenda culturala; 12.30 Musica sacra:13.00 Actualitatea: 13.05 Magazin: emisiuni religioase, ' culturale şi sociale; 18.00 Actualitatea: 18.05 Sfinţii

AAnEamnAnni'i pjQctri (r\‘ 1fi Miicif'n cflPW2d

Părinţi, contemporanii noştri (r); 18.30 Musica sacra,19.30 Orizont social: '20.00 Musica sacra: 20.30Păhărelul cu nectar - emisiune pentru copii; 21.00 Actualitatea; 21.05 Viaja Bisericii: 23.00 In direct cuascultătorii: 24.00-6.00 Liniştea nopţii - program muzical nocturn.

Duminică, 13 iunie ;6 00 Program special de duminică: 10 00 S finta

Liturghie în direct de la Catedrala Arhiepiscopală: 10 30 Cărări de taină - emisiune de folclor; 13.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 13.05 Magazin: emisiuni religioase, culturale si sociale; 18.00 Actualitatea; 18.05 Atelier biblic: 18.30 Clasica: 20.30 Păhărelul cu nectar - emisiune pentru copii; 21.00 Actualitatea:21.05 Clasica (r); 23.00 In direct cu ascultătorii: 24.00- 6 00 Liniştea nopţii - program muzical nocturn.

CABINET MEDICAL ONCOLOGIC• . CLUJ-NAPOCA , str.PROF CIORTEA nr.9

(cartier Grigorescu)CONSULTAŢII:

Prof.dr. LUCIAN LAZĂR(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie)

L, Mi: 15-18; Ma, J: 1635-18M

Dr. VALENTIN POPESCU(Chirurgie, O ncologie)

M a , J : 14 30-1 6 ; V : 15-17 S : 9 - 1 1

Dr. DAN-SORIN POPESCU(Urologie)

L, Mi: 18 -20; Ma,J:18*-20 ■ f -V; 16-20

PROGRAMARE: tel/fax (064) 18:76.04

în tim pul o re lo r d e fundţionare a cab ine tu lu i

POLICLINICA - N INTERSERVISAN

str. Pascali nr.5. cart. Gheorgheni STOMATOLOGIE

INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEURO­LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINO­LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOGRA­FIE ♦ ALERGOLOGIE ♦ DERMATOLO­GIE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEDIE ♦ O.R.L. ♦ OFTALMOLOGIE ♦ GINE­COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • ECOGRAFIE

END0SC0PIE DIGESTIVĂ f GASTROENTEROLOGIE Eiectroenccfalografie -

Electromiografie - Examinări Doppler - Histerosalpingografii

pentru sterilitate feminină Tratamente LASER

LAB O R ATO R (Biochimie - Bacteriologic Imunologic - Parazitologie Determinare Rh - Teste de sarcină - Antigen HBS - Elisa Test - Examinări citologice pentru depistarea cancerului de col uterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină si masculină) ZILN IC , inclusiv DUMINICA

orele 7 - 21 Medic dc gardă: orele. 21 - 7 Rezervare, consultaţii

la tel. 41.41.63. >

s c Dental ROVA- SO CO LO V

~| Calea'M oţilor 106, a p .5 ' Tratamente stomatologice

complexa: 'O terapie .? ■ Ţ ' .O protetică (ceram ică) .O chirurgie (rezecţii, împlânte)

Programări la tel.: 430028 Zilnic orar: 9-19

sîmbâta 10-13; Pentm studenţi,, pensionari*;. I Ş i i î i t t

TEATRUL MAGÎHARDuminică, 13 iunie, ora 11,00

Pasărea Ruk

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CALDGARU Dr.ANGELA CĂLUGĂRII

S t r . P r a h o v e i n r . 11(lîngă biserica Bob)

L , M i, V i - 17-20 S - 8-12.

Tel.: 42.56.18; te!/fax:19.14:68

ALIANŢA ANTISUICID

L I F E L I N E~ Z Sufletul nostru la dispoziţia

. dumneavoastră. Telefonul g de noapte, telefonai vieţii, o

-I 1 9 1 6 4 7 ţG a rd â d c noap te , o re le 20-08.!

Linia telefonică de intervenţie în criză si preventie-a suicidului iniţiată dc

LA BO R A TO RU L DE SĂNĂTATE

H I.VTALl C LU J stă la dispoziţia dvs. de luni pînâ vineri, între orele 8 - 22.

Vă aşteptăm apelurile la numărul 186864.

Ziarul nostru foloseşte ştirifurnizate de agenţiileROMPRES şi MEDIAFAX.

M M

' 1996 - R o m â n ia a fost primită printremembrii Comitetului Franco-Austnac CFA)pentru a rm o n iza re a eco n o m ică in E u ro p a .

R ă z b o i u l î m p o t r i v a S e r b i e i a r e d r e p t m i z ă d e s t i n u l E u r o p e i

( " ■ M n s â P

“Victoria a revenit SUA, deoarece au reuşit să implice Europa într-o operaţiune militară potrivnică Rusiei. Dar a învins şi Rusia, deoarece, a desfăşurat o activitate de mediere decisivă. Cei care au crezut că’odată cu prăbuşirea Zidului de la Berlin va înceta conflictualitatea dintre Est şi Vest trebuie să-şi schimbe părerea. Războiul împotriva Serbiei este o prelungire sub o formă nouă a războiului rece. Miza dste destinul Europei”. Acum, cînd actuala tragedie balcanică din multele care au avut loc în această regiune are şanse sâ fie soluţionată, există persoane nemulţumite printre acestea numărîndu-se şi filozoful italian Emanuele Severino. El a deplasat centrul de interese de la război la condiţiile de pace atrâgînd atenţia că tocmai aici încep problemele. “Conflictul în care au fost implicate Serbiâ şi Balcanii face parte dintr-o dispută mai amplă între Est şi Vest”.

întrebare: Ce părere aveţi despre raţiunile umanitare? .

Răspuns: Este adevărat că raţiunile umanitare îşi au ponderea lor, dar aşa cum a scris Robert Kaplan în "New York Times", în joc se află ceva mai important decît Kosovo, Europa însăşi şi anume dacă ea trebuie sâ continue alianţa- dependenţă de SUA sau să se orienteze spre Est. Să nu uităm câ pentru noi, europenii, Rusia este cea mai apropiată din punct de vedere geografic, dar şi din alte puncte de vedere, inclusiv cultural. Strîngerea relaţiilor dintre Europa şi fosta URSS ar însemna apropierea dintre un mare potenţial economic şi un mare potenţial nuclear. A r însemna totodată, intensificarea conceptului de

“Osţpolitik”, lansat cu mulţi ani în urmă de fostul ministru german de Externe, Hans Dietrich Genscher, a cărui ieşire din scena politică a rămas unA mister.

I: Mai este Rusia un adversar credibil pentru Occident?

R: A o subevalua a devenit un 4oc comun. Se spune despre ea că este un tigru de carton, ba chiar că nici nu mar are aspect de tigru. Că lucrurile nu stau aşa o spun de zece ani. Iar SUA sînt conştiente de această regiune, au creat condiţiile pentm ca Slovenia şi Croaţia să poată adera la Uniunea Europeană, au favorizat emanciparea Muntenegrului şi fostei Republici Iugoslave Macedonia, au divizat Bosnia de Serbia. Şi acum Kosovo. Este o manieră de a-şi lua măsuri de precauţie împotriva pericolului reprezentat de prezenţa Rusiei în Balcani.

I: Un pericol mai actual, acum cînd Rusia va participa la forţa de pace?

R: Nu este vorba numai de aceasta. Este straniu că nu s-a dat importanţa cuvenită unei ştiri care poate că e cheia interpretării evenimentelor care au loc. La puţin timp după începerea ostilităţilor, Serbia a cerut să fie admisă în .Uniunea Rusia- Belams. După cîteva zile, Duma de Stat a aprobat această cerere. Cîţi au ştiut acest lucru?

î: Dar ulterior nu s-a mâi făcut nimic.;R : MaiA trebuia aprobarea Consiliului

Federaţiei. în orice caz Guvernul rus a informat imediat că nu va trimite arme sîrbilor. Este clar că cererea lui Miloşevici a fost utopică, pentru că, dacă ar fi fost aprobată, N A TO s-ar fi găsit în situaţia de a bombarda un stat asociat cu Rusia.

"O castană fierbinte pe care autorităţile de la Moscova s-au ferit să o ia în mină, după cum era

de presupus. Dar o prezenţă rusă în Balcani, care nu s-ar reduce la trimiterea de trupe în cadrul forţei de pace, nu este o utopie, ci un factor de stabilitate. .Probabil că aceasta a fost intenţia secretă a lui Slobodan Miloşevici, la care sînt uimit că nu s-a meditat şi care explică cum a rezistat el pînă acum. -- -

î: Sînteţi deci în favoarea unui gen de superstat slav?

R: Nu eu sînt cel care doreşte aceasta, ci este un proces în curs de desfăşurare. în general, se consideră drept un fapt sigur că superstatul este Europa, iar dacă Iugoslavia s-ar integra în el ar putea ajunge la pace. Este vorba de proiectul eronat elaborat de fostul cancelar german Helmut Kohl de a-i uni pe sîrbi cu superstatul greşit, cu cei care prin tradiţii sînt adversarii lor, -şi cu atît mai mult în prezent după acest război.

î: în ceea ce priveşte Europa de care parte vă situaţi?

R: Nu îmi manifest nici o preferinţă, încerc să înţeleg fenomenele. Tehnica, care îşi face iluzii că este un mijloc pentru realizarea scopurilor ideologice, devine ea însuşi un scop, deoarece forţele ideologice - fie ele democraţia, socialismul real, capitalismul, .creştinismul, islamismul - au tot interesul să facă în aşa fel ea mijlocul prin care obţin supremaţia unuia asupra altuia să fie deplin eficient. Dar atunci cînd predomină această preocupare, scopul nu mai este unul ideologic, ci vizează creşterea nelimitată a capacităţii tehnicii de a realiza anumite obiective. Aşa s-a întîmplat în fosta U.R.S.S., iar Aleksandr Soljeniţin a înţeles. Cînd a fost clar câ filozofia marxistă împiedica funcţionarea aparatului tehnologic, această filozofie a fost dată la o parte. Dominaţia absolută a tehniciii este forma cea mai riguroasă a poziţişi originare de la care a plecat întreaga civilizaţie occidentală.

RĂHiE 0 CHESTIUNE DIFICILĂ: CE FACEM CU SIRBIi?("INTEFfr^riONAL

HEffALbTRIBUNi")N e -a fost uşor s ă bom bardăm -

d a r , d e acu m , în a in te , în c e p problem ele dificile. Chiar la prima ved ere , textul acordului d e pace a ra tă c ă S lo b o d a n M ilo şev ic i, liderul iugoslav, a acceptat toate cererile N A TO .. D acă - şi este un mare “d acă" -

totu l m e rg e con fo rm p lan u lu i, K o s o v o va răm în e n u m ai cu num ele în Iugoslavia. El va deveni un protectorat internaţional, cu trupe străine am plasate pe teritoriul să u , poate timp d e o generaţie. A stfel că, odată ce K osovo a fost efectiv scos din ecuaţia balcanică, cel puţin, pentru moment, atenţia trebuie să se îndrepte sp re Serbia. Ş i a ic i d ăm d e o a d e v ă ra t ă

problem ă: ce vom fa c e cu sîrbii?Ei s e vo r întreba d e ce a trebuit

s â în d u re 72 d e z ile d e bom bardam ent - la care, s e pare, se vor m ai ad ă u g a şi altele - numai ca liderul lor s ă accep te o versiune, cu mult mai rea, a acordului, care ar fi putut fi sem nat în februarie, la Rambouillet. D u p ă toate declaraţiile sale, că nu va accep ta niciodată trupe străine p e teritoriul sîrb, dl Miloşevici fa ce exact acest lucru.

L a c a p ă tu l a 7 2 d e z ile de b o m b a rd a m e n t e , ‘ ţa ra e s te d e v a s ta tă . U n ii s în t mulţumiţi, gîndind c ă sîrbii o merită. Urmînd aceeaşi logică, a r fi uşor d e spus că, atît timp cît dl M iloşevici s e menţine la putere, S e rb ia trebuie să răm înă o “pariah". D a r ar fi o g re şea lă ! U n Irak în E uropa ar genera instabilitate şi război. Şi,

pentru că dl Miloşevici beneficiază d e pe urm a unei astfel d e situaţii, tocm ai d e a c e e a nu trebu ie s ă permitem ca e a s ă se întîmple.

Astfel că Occidentul trebuie să arunce sîrbilor un colac d e salvare. C hiar d acă a re în frunte un criminal d e război, S e rb ia nu trebuie, s ă fie e x c lu s ă d in p lan u rile d e reco n st ru c ţ ie şi nici d in foruri m ondiale, c a O N U . Log ica este simplă. C u cît mai repede Serb ia revine la normal, cu atît mai curînd s e vor s c ăp a sîrbii d e dl Miloşevici. In vremuri d e criză, ei simt nevoia s â s e ralieze în jurul liderului lor. D acă li s e promite ceva mai bun, dl Miloşevici va reprezenta trecutul - zilele negre din trecut.

Mai este un motiv pentm care Serb ia nu trebuie uitată, indiferent d e raţionamentele care au stat la

b a z a cam paniei aeriene, cuvîntul “dem ocraţie" aminteşte sîrbilor de “r a c h e te C ru is e , m o a rte şl distrugere’ - după cum scria un sîrb l ib e ra l, an o n im , în tr-un rap o rt publicat d e Institutul pentm război şi pace .

Situaţia dintr-o S erb ie care va deven i un Irak european ar putea d e g e n e r a u şo r în v io le n ţe şl tulburări. Naţionaliştii duri, conduşi d e V o jis lav Sese lj, viceprem ierul Serb ie i, a r putea pune m îna p e a rm e , p en tru a -i e lim in a p e "trădători’ , inclusiv pe dl Miloşevici. S a u , acesta s -a r putea folosi d e Izolare, pentm a scăpa d e inamici. Sîrbii riscă, totodată, un alt război, d acă Muntenegru, constatînd că nu are un viitor în cadrul Iugoslaviei, în cearcă să acceadă.

W ILLIA M ZIM M ER M A N N :

N f i T O V R R Ă M Î N E Î N R E G I U N E ÎN C Ă 2 0 - 3 0 D E R N I D E - 6 CCIM Î N C O L O• interviu cu fostul ambasador al SUA la Belgrad între anii 1989-1992 •

■ r 'L E t f Ă(3N DE,ll . ; \

în trebare: E xista un alt m ijloc d e a determ ina B e lg rad u l s ă c ed eze?

R ăsp u n s : C red că da. S U A ar fi trebuit s ă se pregătească mai devrem e pentm o intervenţie terestră, care ar fi scurtat durata războiului şi ar fi trebuit să con cen treze m ai multe m ijloace militare în Kosovo, av ioane la jo asă altitudine, e lico p te re d e a sa lt , c e e a c e a r fi făcut ca bom bardam entele din juml Belgradului şi al altor o raşe sîrbe ş ă fie d e prisos. După părerea m ea, distrugerea unor zon e cu populaţia civilă din Serb ia a fost cea mai m are greşeală.

1: C redeţi că op in ia p u b lic ă am erican ă ar accep ta pierderi în rîndul militarilor?

R ăspu n s : Am considerat întotdeauna că, dacă li s e explică americanilor motivul angajării ţării într-un conflict, opinia publică poate să tolereze un num ăr rezonab il d e victim e. Atunci cînd preşedintele Bush a început războiul din Golf, împotriva, hotărîrii Congresu lu i şi fără sprijinul opiniei publice, s e aştepta la un număr deloc neglijabil de victime şi era gata să-l apere ţinînd

cont d e obiectivul urmărit. Eu cred că în cazul de faţă Bill Clinton a ştiut să explice cu o mai mare convingere .de ce S U A .s e an ga jează în conflictul din K osovo, subliniind la fel ca şi V ac lav Have! că este vorba de o problem ă de ordin moral şi nu de interese strategice.

7: A c e a s ta în seam nă că d e -acu m înainte S U A v o r interveni de fiecare dată c înd un con flict r id ică p ro b lem e d e ord in m oral?

R: în Kosovo avem angajam ente vechi, pe care nu le-am avut niciodată în R w anda sau Somalia, şi atît preşedintele Bush cît şi preşedintele Clinton l-au ameninţat pe Miloşevici că vor ataca Serbia dacă va face ce a făcut. Este, fără îndoială, prea uşor s ă se d eo seb ească interesele vitale de cele umanitare; în lume există destul d e puţine interese vitale am ericane şi nu ne gîndim niciodată la cele care sînt vitale pentru noi, stabilitatea Mexicului şi a C anadei, de exemplu. A existat o tendinţă, în timpul (generalului) Colin Powell şi al (ministrului Apărării) C aspar W einberger, d e a refijza să ne anga jăm într-un conflict dacă interesele noastre vitale nu erau ameninţate. Acest lucru mi s e părea stupid. M ă tem, în schimb, că vom trage concluzia

. din conflictul din K osovo că puteam duce un război fără riscuri, ceea ce a r fi foarte periculos. A m avut mult, mult noroc că nu am pierdut nici un singur militar.

î: C e v iito r în trevedeţi pentru S lo b o d a n M ilo şev ic i? T rebu ie s a fie aresta t?

R: N u cred că este o opţiune. El nu s e va afla în situaţia d e a fi arestat.

1: T r e b u ie p e n a liz a tă S e r b ia p en tru fap tu l c ă e s te c o n d u să d e un crim inal d e războ i? -*-.

R: N u . P u tem fi mai exigenţi fiindcă Serb ia a fo st agresoru l, în să nu putem institui em bargo pentru alimente.

In primul rînd, pentru că noi am provocat pagu ba se r io asă pentru ţară - deşi pentru o cauză bună - şi, al doilea rînd, pentru că puterea Iul M iloşevici ar slăbi mai mult d acă S erb ia nu a r mai a vea statut de paria. Penalizarea nu este foarte bună pe timp d e pace , e a este mai bună în perioada d e criză.

1: C u m ved e ţi viitorul în reg iu n e?R: N u sînt foarte optimist. în primul rînd,

pentru c ă nu sînt con vins c ă sîrbii şi albanezii vo r pu tea să convieţu iască în K osovo chiar şi cu un regim de autonomie.

Şi d acă provincia K osovo nu este stabilă e x is tă p e r ic o lu l d e 'd e s t a b i l iz a r e a M a c e d o n ie i şi A lb a n ie i . • S itu a ţia în M u n te n e g ru e s t e d e a s e m e n e a îngrijorătoare.

întreaga regiunq va fi militarizată d e către N A T O pentru o perioadă de 20-30 d e ani.

FINALUL CONFLICTULUI DIN KOSOVO NE VA BÎNTUI CU IMPERFECŢIUNEA LUI ANI

’ DE-A RÎNDUL("T H E G U A R D IA N " )

A cesta a fost primul războ i a l N A T O . A r pu tea s ă fie, totodată,- şi ultimul. în munţii din B a lcan i s -a tra sa t o d em arcaţie . S îrbii, d e o p a rte , etnicii a lb a n e z i d in K o s o v o , d e a lt a , ia r a c e a s t a în n u m e le e tic ii in ternaţionale . V icto ria m ilitară e s t e s a lu ta ră . D a r problem ele legate d e finalul conflictului nu sînt singuru l motiv pentru ca re te întrebi d a c ă un războ i a se m ă n ă to r

. s-ari putea p roduce din nou.C am pan ia actua lă a re m ai mult un carac te r unic,

putînd fi greu folosită drept exem p lu .D a r premierul britanic e ste d e altă părere . în u rm ă cu

ş a s e săptămîni, la C h icago , el a enunţat o doctrină Blair, afirmînd că intervenţia din K o so v o p a v e a z ă c a le a sp re altele, d e ace laşi g en . în v iziun ea sa , “com un itatea in te rn aţion a lă nu m ai p o a t e ig n o ra c o n flic te le şi încălcarea drepturilor om ului în diferite ţări, d a c ă dorim p a c e şi securitate". A n um ite a c te b a rb a re p o t o feri su fic ien te m otiv e p en tru în c ă lc a r e a su v e ra n ită ţ i i naţionale de către o A lianţă a ce lo r m ai buni şi c a re au adevăru l de partea lor. A c e s te afirmaţii e rau făcu te cînd o victorie obţinută pe c a le a aeru lu i, în K o so v o , e ra departe de a s e c o n c re t iz a .-O d a tă cu posibilitatea ca Miloşevici să c ed e ze , p ledoaria în fa v o a re a unei N A T O protectoare a valorilor m orale p e p lan internaţional poate s ă fi căpătat un nou av în t. M a i întîi, s ă a n a liz ă m chestiunile specifice. însuşi triumful N A T O restrînge, in m are m ăsură, libertatea d e acţiune a Alianţei în viitor. Poate că 50.000 d e trupe, din c a re 20.000 britanice, vor fi am plasate în K osovo . D e ş i unii a r fi de p ă re re că . este mai bine ca e le să fie a m p la sa te în Balcani, decît s ă aştepte atacu l unui in am ic an ac ron ic în nordu l Germ aniei, acesta este un an ga jam en t uriaş, d e foarte lungă durată. Deja , unele ţâri m em bre a le Alianţei s e plîng că sînt suprasolicitate şi, s e pare , că une le forţe N A T O din B osn ia vor fi d e p la s a te în K osovo. D ec i ce forţe vor mai răm îne d ispon ibile pentru o a ltă 'aventu ră Internaţională? P oate ce le rezu ltate d e p e u rm a unor creşteri bugetare, destinate apărării eu ropene , pentru care nici o ţară, inclusiv M a rea Britanie, nu este înd in atâ s ă p ledeze. D eşi ele vo r trebui, eventual, ap ro ba te , d acă s e doreşte c a iniţiativa eu ro p ean ă pentru securitate şi apărare (E S D I ) s â în sem n e ceva . Dar, în prezent, ap ărarea drepturilor om ului îm potriva tiranilor barbari şi-a cam atins limitele în K osovo . în al doilea rînd, cine va fi d e acord cu extinderea, p ro p u să d e Blair, a rolului N A T O ? M enţinerea coeziunii A lianţei în acest războ i a fost destul d e dificilă. D a c ă / I a izbucnirea războiului, cineva ar fi sp u s c ă el va d u ra ap ro a p e 80 d e zile, nu s -a r fi realizat nici un co n sen s . în acest sen s . putem spune că ap recierea greşită a atitudinii lui M iloşevici a fost o binecuvîntare. C re d e a m -că războiul va du ra o săptăm înă, astfel c ă anga jam en tu l a fost luat în m od solem n. Intervenţia - s ă z icem - în zona, tulbure din regiunea baltică a r fi o chestiune diferită. P ro b lem e le etnice de aco lo a r d uce la d irecta an ga ja re a Rusiei. Deşi drepturile omului a r p u tea fi încălcate tot atît de vicios, ca în K osovo, îşi p oate c ineva im agina c ă N A T O s -a r decide s ă acţioneze aco lo ? Şi mai fantezist a r fi cel care ar m iza p e acţiuni com u n e a le Europei şi S U A pentru a apăra standardele etnice g loba le în Orientul Mijlociu.

• In a! treilea rînd, în săşi victoria din K osovo p ro voacă o ob osea lă p ro fundă - Locul exaltării, p e termen scurt, va fi luat de epuizare, p e term en lung.- în co rdarea p e plan politic şi diplomatic, c a şi so licitarea trezoreriilor şi a arsenalelor, au fost im ense . D eş i N A T O şi-a menţinut Coeziunea modul în ca re a fost purtat războiul, a fost com prom is d e limitele p e p lan politic. Atît în interiorul, cît şi între g u v e rn e , s - a u în re g is t r a t d iv e r g e n ţe permanente. S -a r putea sp u n e c ă a c ea sta este o situaţie necesară şi ben ignă. D a r N A T O a fost p rea a p ro a p e de scindare, pentru c a statele m em bre s ă încerce s â s e îm barce într-o aventură sim ilară, acum , sau atît timp cît durează amintirile din K osovo .

D a r e le nu v o r d i s p ă r e a . Im p e r fe c ţ iu n ile deznodămîntului acestui conflict n e vo r urmări în fiecare zi, timp de mai mulţi ani. Din c a u z a comportării să lbatice a lui Miloşevici războiul a trebuit s ă a ibă loc, producînd nişte rezultate eroice pe plan politic. Faptul că G erm an ia , condusă de un G u vem d e stînga, a fost pregătită de luptă, este un lucru important. T on y Blair, care s -a folosit / la m axim um d e libertatea e x c e p ţ io n a lă a liderilor britanici, a produs nişte perform anţe care merită s ă nu fie uitate: - .... . -

D ar efectul descurajării a re d o u ă tăişuri. Experienţa din Kosovo va d escu ra ja am b e le părţi. Constatînd că victoria a fost obţinută cu costuri mai mari decît cîştiguri, N A T O se va strădui mai mult s ă de fin ească chestiunile pentru care nu merită s ă lupte. O a re acest păm înt d e v a s ta t am urm ărit n o i? E s te p re z e n ţa n o a s tră indefinită, acolo, o prom isiune că dorim să s e repete? E ste sistemul O N U atît d e neputincios, îneît o altă operaţiun e a N A T O e s t e p re fe ra b ilă încercării d e reglem entare p e ca le paşn ică? V astu l efort logistic şi im ensele problem e diplomatice, d e asam bla re a unei alianţe militare pentru a lupta pentru drepturile om ului oriupde şi oricînd în lum e, pot fi e le d ep u se din nou într-un viitor apropiat? M ă în d o ie sc câ însuşi prem ierul britanic ar răspun de afirmativ la ac ea stă întrebare. .

1997 - Ministrul Apărării, Victor B ab iu c a participat la reun iunea Consiliului d e Parteneriat Euroatlantic şi a efectuat ulterior o vizită oficială în Portugalia.

1995 - C e le douăNC am ere ale Parlamentului României au respins moţiunea simplă

d epu să de partidele de opoziţie din afară C D R , privind integrarea euroatlantică.

.1 ' J.; /....", ^ A t J e v ă r u l d i e S G l TR îm b ă tă -d p M tlî& i; 12-13 iuLa întîlnirea cu intelectualii clujenir

Adrian Năstase promite că va relansa revista “ Tribuna”Prim-vicepreşedintele PDSR,

Adrian Năstase, împreună, cu vicepreşedinţii Joan Mircea Paşcu şi L iviu M aior s-au întîlnit eu-reprezentanţi ai intelectualităţii clujene, prilej cu care s-au formulat o serie de remarci referitoare atît Ia acţiunile PDSR la nivel local, cît şi la cele ale Forumului Democrat Român. Cele mai numeroase cereri s-au axat pe necesitatea unui impact mai mare în rîndul electoratului, lucru realizabil prin crearea unor instituţii media locale proprii. Dacâ cu pagina Internet lucrurile s-ar părea câ se pot rezolva în circa două luni, în opinia lui Năstase, este destul de dificil, mai ales din cauze financiare şi de audienţă, sâ se realizeze o medie proprie.

Cîteva persoane prezente au cerut lămuriri referitoare la posibilităţile de prevenire a falsificării alegerilor. Pe lîngă răspunsul lui Năstase, care a explicat cum vede sistemul de supraveghere, deliciul publicului l-a constituit afirmaţia lui loan Mircea Pâşcu:' “Trebuie să cîştigăm masiv ca să cîştigăm la mustaţă”. •

Întîlnirea de ieri a prim- vicepreşedintelui PDSR cu intelectuali clujeni a adus o ves.te bună pentru revista “Tribuna” . Reprezentanţii săptămînalului de cultură, unic în Transilvania, au cerut liderilor PDSR ajutor pentru relansare, revista nemaifiind în posibilitate de a apărea. Soluţiile prezentate au fost cele mai variate, de la interpelarea în

GHS f f i l

Parlament a ministrului Culturii (promisă de Liviu Maior), pînă la trecerea sub patronajul Consiliului Judeţean. -

Deocamdată, pentru reapariţia “Tribunei”-1 precizăm că 12. numere sînt gata de tipar, neexistînd fonduri pertrii

publicare - este nevoie de o Tsumă de 36 de milioane de lei. Năstase a promis că, în cel mai scurt timp, prin intermediul unor fundaţii, această sumă va fi donată revistei.

Titus CRĂCIUN

P U N R C lu j î l d ă î n j u d e c a t ă p e S a b i n G h e r m a n

Deputatul PUNR loan Gavra a declarat vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, câ Partidul Unităţii Naţionale Române va depune luni, la Parchetul de pe lîngă Tribunalul Cluj, o plîngere penală împotriva liderului fundaţiei Pro Transilvania, Sabin Gherman. loan Gavra afirmă că Sabin Gherman a încălcat Constituţia României, prin emiterea unei aşa-zise “Declaraţii de la Cluj”, şi a incitat la separatism teritorial. “Gherman este o fantomă a cuiva cu idei fantomatice; el nu are nimic în comun cu adevărata mişcare a intelectualilor din Transilvania”, a spus deputatul PUNR, precizînd totuşi că “ticăloşia liderului fundaţiei’ Pro Transilvania este una minimă pe lîngă marile ticăloşii (acute de cei la Putere”. La rîndul său, preşedintele PUNR Cluj, Mircea Creţu, a exprimat o poziţie similară, afirmînd că eşte interesat mai puţin de “manifestul «intelectualului» Gherman, cît de acţiunile «intelectualului» Constantinescu sau a «intelectualului» Diaconescu, care, prin înţelegerile cu UDM R, sînt mult mai periculoase pentru ţară”. Preşedintele PDSR Cluj, Grigore Zanc, a declarat, de asemenea, joi seara, că există posibilitatea de a se adresa Justiţiei în legătură cu emiterea publică a acestei “declaraţii neconstituţionale”. Menţionăm că fundaţia Pro Transilvania a emis joi o aşa-zisă “Declaraţie de la Cluj”, în care se afirma că militează pentru promovarea ideii autonomiei administrativ-financiare a Transilvaniei şi Banatului, precum şi a celorlalte regiuni istorice.

Dragoş C. POPA

PD Cluj are o listă de 50 posibili consilieri locali şi judeţeni

• Păcurariu speră să-l învingă pe Funar cu discursul său „dur” •PD Cluj are pregătită o listă de 50 de persoane

pentru a fi desemnate drept candidaţi pentru posturile de consilieri locali şi judeţeni în alegerile locale. Deputatul Iuliu Păcuraiu şi-a reafirmat vineri, întT-o conferinţă de presă, dorinţa de a candida pentru postul de primar al municipiului Cluj-Napoca.

Păcurariu a declarat că Biroul Permanent Judeţean va alege candidatul pentru Primărie, dar ■votul aprobativ sau dezaprobativ va veni din partea Biroului Judeţean Naţional. Totuşi, pentru postul pe care Păcurariu vrea să-l cîştige mai există alţi posibili candidaţi din partea PD. Deputatul PD a anunţat că Metro Media Transilvania a.propus partidelor să contribuie financiar la un sondaj care va avea ca scop determinarea şanselor candidaţilor lor la alegerile locale. Aceasta va fi una dintre condiţiile care _vor conta la desemnarea candidatului PD la Primăria Cluj-Napoca.

Deputatul clujean consideră câ obţinerea postului de primar al-Clujului este extrem de important pentru imaginea unui partid. Astfel PD va numi candidat pe cel mai cunoscut dintre liderii organizaţiei clujene a PD. Dintre liderii PD, Păcurariu se mîndreşte cu faptul că este cel mai cunoscut, urmat îndeaproape de senatorul PD loan Sabin Pop. Mulţumit de procentul de care se bucură în sondaj, Păcurariu a declarat că va folosi în posibila sa, candidatură „acelaşi discurs dur”, care crede că l-a făcut cunoscut electoratului.

PD nu contestă rezultatul sondajului Metro ■ Media Transilvania şi, mai mult, este mulţumit de procentul de 10 la sută care i se atribuie. Deputatul Iuliu Păcurariu, preşedintele PD Cluj, susţine că din convorbirile cu realizatorii sondajului a reieşit că PD are la Cluj cu 5 procente mai mult decît media pe ţară.

Andreea MARCU

S candalu l „L istei fa n to m ă ” continuă

P Ă C U R A R I U Î L A C U Z Ă R 5

C I U R T I N L»E „ A M A T O R I S MDeputatul clujean Iuliu

Păcurariu îl acuză pe senatorul PNR Costică Ciurtin de „amatorism” şi „incompetenţă profesională”. Senatorul PNR a prezentat vineri presei o listă „sustrasă” din dosarul cu Banca Mondială, listă care cuprinde 14 societăţi comerciale care ar fi desemnate de Banca Mondială pentm lichidare şi alte 50 care sînt cerute spre lichidare de FMI. Senatorul Ciurtin susţine că această listă este veridică şi că i-a fost dată de un senator al, puterii, dar care este „bun român” . Ciurtin îşi asumă responsabilitatea pentru veridicitatea acestei liste. După

cum v-am mai informat, pe lista lui Ciurtin s-ar afla „Clujana”, ISCT, CUG şi Tehnofrig.

Deputatul^PD crede că Ciurtin vrea să intoxice opinia publică şi spune că CUG şi Tehnofrig nu sînt pe lista lichidărilor. ,

Conducerea SC Tehnofrig SA ne-a informat că societatea este pe lista întreprinderilor care vor fi privatizate prin licitaţie internaţională, deci’ nici pomeneală de lichidare. Un alt argument care pledează împotriva acţiunii senatorului PNR este faptul că aşa-zisa listă . este nesemnată, fără un număr de ordine, într-un cuvînt, poate

fi tehnoredactată de orice persoană cu cunoştinţe minime de folosire a computerului.

A M .

S e n a t o r u l P N R C iu r t in a f i r m ă c ă

Noile modificări la Legea invăţămintului sînt „strigătoare ia cer"

- Senatorul P N R C ostică Ciurtin afirm ă că m odul în care a fost Imediată L e g e a învăţămîntului este „strigător,la cer". Ciurtin crede că parlamentarii c a re au votat pentru posibilitatea d e înfiinţare prin

■lege spec ia lă a unei universităţi multiculturale au „trădat interesul naţional" şi au acceptat c a limba m agh iară s ă dev ină a doua limbă oficială d e stat. C om isia d e m ediere c a re s -a ocupat d e Ordonanţa

;d e U rgenţă nr. 36 din 1997 nu a specificat conceptul d e universitate multiculturalâ şi nici d a c ă în acest g e n d e instituţii s e ya predă şi

,în limba rom ână, fapt ca re îl face p e senatorul P N R s ă afirme că în universităţile d e acest fel nu se v a p red a de loc în lim ba majorităţii. ' îri u rm ă cu d o u ă zile, comisia d e m ed iere a adoptat cu 8 voturi din 14 posibilitatea d e înfiinţare a unor universităţi multiculturale „la cerere şi prin le g e sp ec ia lă ". Astfel, d a c ă modificările comisiei de m ediere vo r fi adop tate d e plenul Parlam entului, cît d e posibil, s -a r putea ce re şi probabil, încuviinţa fo rm area Universităţii „Petofi- Schiller”. '__________________________ A. M .

Incertitudine în privinţa schimbării din funcţie a miniştrilor Marga si Heriea

Prim-ministrul R a d u V asile a declarat c ă nu a luat în că nid o d ec iz ie în privinţa eventua le i

•sc h im b ă r i d in fu n c ţ ie a ministrului Educaţiei Naţionale, A ndrei M a rg a ş i ’ a ministrului Integrării E u ropene , A lexandru Heriea.

"N u ştiu d acă schim bările se vo r con cretiza . D e o cam d a tă ,

. d e sp re a c este lucruri d o a r se v o rb e ş t e " , a d e c la r a t R ad u V asile , afirmînd că “sînt posibile an u m ite d iscu ţii în cad ru l Executivului asup ra modulul în c a re unii miniştri în ţe le g să reprezinte Guvernul şi nu alte interese din afara lui".

Activitatea D epartam entulu i de Integrare E uropeană, condus de A lexan d ru H e rie a , a fost criticată d e mai mulţi membri ai

conducerii ţărăniste, cît şi de premierul R adu V asile , în cadrul şedinţei d e marţi se a ra a Biroului d e C on d u cere , C oo rdon are şi Control a l P N Ţ C D . Criticile au vizat ineficienţa departamentului ş i 'fap tu l că o serie d e fonduri P H A R E nu au a ju ns în zone administrate d e primari ţărănişti.

In fo rm a ţii le p ro v e n ite din cadrul coaliţiei referitoare la o v iito a re ’ rem a n ie reg u v e rn a m e n ta lă a u acreditat id e e a c ă A le x a n d ru H e rie a figurează peJista miniştrilor care u r m e a z ă - s ă f ie sch im baţi. Potrivit unor su rse ţărăniste, Ulm S p in e a n u , v ic e p re ş e d in t eP N Ţ C D , este num ele cel mai d e s amintit în cadrul conducerii partidului ca înlocuitor al lui A lexandru Heriea.

în op in ia lu i A drian Năstase,

A cţiunile de tipul "Pro T ransilvan ia” pot transforma România în următoarea pradă...

Prezent, ieri, la Cluj-Napoca, • prim-vicepreşedintele PDSR Adrian Năstase s-a referit la “Declaraţia de la C luj” a fundaţiei Pro Transilvania, precizînd că nu trebuie “acordată mai multă importanţă, decît merită”. “E foarte important ca noi să tratăm aceste lucruri nu cu nervozitate, ci cu responsabilitate”, susţine Năstase. îri opinia liderului PDSR, astfel’ de tentative sînt

foarte periculoase, mai ales pe termen lung: “în acest moment se încearcă introducerea .unor paraziţi de comunicare şi de imagine la nivelul unor structuri de comunicare intermediare, care apoi să fie preluate şi amplificate de presa română, de oamenii politici, urmînd ca aceste lucruri să fie larg difuzate în exterior. Ideea e de a se crea, în exterior, imaginea unei ţări cu instabilitate, a unei ţări -

acum că lucrurile din Iugoslavia sînt pe cale să se încheie - care ar putea să fie următoarea pradă”. , .

în acest sens, susţine Năstase, ar trebui să avem conştiinţa că nu trebuie să ne mărim vulnerabilitatea, “care oricum există”. Reaminitm că din partea partidului condus de Ion lliescu a fost făcut un apel lâ Tribunalul Cluj pentru anularea hotărârii de înfiinţare a fundaţiei.

“Parchetul ar trebui să-şi facă datoria”, spune Adrian Năstase, apreciind că în Statutul fundaţiei există un articol referitor la autonomia - regională transilvană, care nu este în concordanţă cu Constituţia. , Făcînd apel la instituţiile statului să-şi arate o mai mare fermitate, “în funcţie de stardandele europenene’V prim- vicepreşedintele PDSR afirmă

- că acest spaţiu “nu trebuie să -■ fie poligon de încercare pentru . diferiţi nebuni şi alţi tipi care , sînt plătiţi din afară ca să creeze aceste mici diversiuni”.

Titus CRĂCIUN

Premierul Radu Vasile recomandă liderilor coaliţiei guvernamentale să; manifeste mai. multă unitate şi coerenţă, pentru că, în opinia sa, de conflictele din coaliţie profită opoziţia, fapt demonstrat şi de sondajele de opinie.

“Sfatul pe care îl dau factorilor politici din coaliţia guvernamentală - şi sondajele demonstrează acest lucru - este o. mai mare unitate, coerenţă, cel puţin declarativă”, a declarat Radu Vasile.

Declaraţiile contradictorii ale unor lideri ai coaliţiei de guvernămînt sînt contraproductive, opoziţia avînd numai de cîştigat, a afirmat premierul, referindu-se la divergenţele apărute între ţărănistul Vasile Lupu şi democratul Bogdan Niculescu Duvâz în cursul negocierilor privind retrocedarea terenurilor agricole şi a pădurilor şi privatizarea societăţilor comerciale din agricultură. , :

“Coaliţia pierde. Cîstigă opoziţia, fără

ca aceasta să facă ceVa în mod special”, a apreciat Vasile. , - . V ... ’ ’ . ’

Primul ministru a afirmat că se impune promovarea cît mai rapidă a legilor proprietăţii, argumentînd că, fără o limpezire a regimului proprietăţii în

România, toate problemele cu care se confruntă ţara vor căpăta “o complicaţie suplimentară”. Referindu-se la Legea caselor naţionalizate, Radu Vasile a afirmat că aceasta va fi aplicată “aşa cum va trece prin Parlament sau va fi preluată de Guvem, printr-o iniţiativă proprie”. în ceea ce- priveşte Legea de privatizare a fostelor IAS, premierul a declarat că aceasta poate apărea “în diverse formule, nu neapărat formula iniţială”. în ceea ce priveşte problema

retrocedării pădurilor, primul ministru a apreciat că limita restituirii “e o chestiune de discutat”.

“Interesul global al coaliţiei este ca aceste legi sâ fie promovate”, a conchis şeful Executivului..

Preşedintele P N ŢC D Ion Diaconescu, ministrul Agriculturii loan Mureşan, preşedintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor Gheorghe Cristea (P N ŢC Î)) şi senatorul PD Triţă

Fănită au decis, în cursul întîlnirii avute ca Legea privind privatizarea societăţilor comerciale din agricultură (fostele IAS), prop isă de ministrul Agriculturii să inch !ă şi amendamente ale PD din Legea privi d Agenţia Fermelor Agricole, după ce v r avea loc negocieri între experţii PNŢ ID şi PD, decizia asupra textului final urmînd a fi luată, săptămîna viitoare, de liderii coaliţiei, în prezenţa primului ministru.

. S -a form at un gu ve rn c o n d u s d e Iuliu M aniu .

iS iU *2U ii4

P rim im de la In sp ec to ra tu l _S e o la r J u d e ţe arL

U n ită ţile şcolare în c a re se o r g a n iz e a z ă c la s e c u studiu intensiv şi b ilin g v al lim b ilo r f r a n c e z ă ,

ita lia n ă , sp a n io lă în anul ş c o la r 1 9 9 9 -2 0 0 0 .

O prezenţă cu totul si cu totul excepţională pe scena Teatrului Naţional clujean: GEETA , CHANDRAN,.într-un extraordinar recital de. dans. clasic'indian (BHARA TANATYAM) susţinut jo i dupâ amiază, gratie Ambasadei Indiei ' la Bucureşti şi Primăriei municipiului Cluj-Napoca. Miercuri, în pagina ■ ■■’■■ "Femeia" a ziarului A:: nostru, un interviu în exclusivitate cu GEETA CHANDRAN.

Nr. locuriLb. m odernăU nitatea de învăţăm în t

L ic . T. "L . B la g a ” C lu j -N a p o c a

C o le g iu l N a ţ io n a l "G . C o ş b u c ' C lu j -N a p o c a

L ic .T . "M . E m in e sc u ' C lu j -N a p o c a

L b . latină

L b . p o rtu gh ez ă/ L b . s p a n io lă

C o le g iu l P e d a g . "G h . L a z ă r ” C lu j -N a p o c a

L b . ita lian ăL ic . T. "G . Bariţiu” C lu j -N a p o c a

Ş c o a la Nr. 1 C lu j -N a p o c a

Ş c o a la Nr. 2 C lu j -N a p o c a

C etă ţean d e O n o a re al municipiului C lu j- N a p o c a , m em bru al U n iun ii Scriitorilor din R e p u b lic a M o ld o v a , m e m b ru al U n iun ii Epigramiştilor din Rom ânia şi membru d e onoare al Cenaclului epigram iştilor clujeni "Satiricon’ , Efim Tariapan s -a născut la 17 mai 1944 în satul M ăgurele, raionul Ungheni, în Basarab ia şi este absolvent al Facultăţii'de Litere (secţia ziaristică) a Universităţii din Chişinău.

P o e tu l şi z ia r is tu l,, 'l id e r in co n te stab il a l epigramiştilor din ţara soră (a şi organizat d ou ă festivaluri de gen la Chişinău) a făcut o susţinută popularizare a epigramiştilor din Rom ânia (mai a les a celor clujeni) în revista “Post-Scriptum ” din capitala Republicii M oldova. ’

A publicat în jur de 40 d e cărţi - poezii, rondeluri, epigram e, aforisme, literatură pentru copii.

Ş c o a la "I. A g â rb ic e a n u 'L b . ita lian ă

Ş c o a l a "S . B ărnuţiu ' C lu j -N a p o c a

Ş c o a la Nr. 10 C lu j -N a p o c a

Ş c o a la "E u g e n P o ra ' C lu j -N a p o c a

Ş c o a la Nr. 12 C lu j -N a p o c a

Ş c o a l a N r. 22 C lu j -N a p o c a

Ş c o a la N r. 23 C lu j -N a p o c a L b . f r a n c e z ă

Ş c o a la Nr. 24 C lu j -N a p o c a

Ş c o a la Nr. 2 8 C lu j -N a p o c a L b . f r a n c e z ă

L b . f r a n c e z 㪠c o a la Nr. 29 C lu j -N a p o c a

Ş c o a la Nr. 21 C lu j -N a p o c a L b . f ra n c e z ă

Ş c o a la Nr. 4 C lu j -N a p o c a

Ş c o a l a Nr: 1 C îm p ia Turzii

Ş c o a la "A v ra m la n c u ” T u rd a

Ş c o a la -J o a n O p r iş " T u rd a

Ş c o a la Nr. 3 D e j

L ic .T . " A l .P a p iu lla rian " D e j L b . f r a n c e z ă 2 5 in te n s iv

L ic . "A n a Ip ă te sc u ” G h e r la

L ic . T. "O . G o g a " H u e d in 2 5 in te n s iv

Selecţia elevilor se va face în conformitate cu • clasa a IX-a intensiv şi bilingv, conformstatutul de organizare şi funcţionare a claselor calendarului admiterii în liceu; intensive şi bilingve. • clasa a V-a, în perioada 28-29 iunie a.c.

Testele de limbă se vor desfăşura după cum Informaţii suplimentare se vor primi laurmează: secretariatele şcolilor menţionate.

1997 - A fost finalizată reţeaua d e telecomunicaţii prin cablu submarin cu fibre optice dintre Rom ânia, Bulgaria şi Turcia.

1996 - P ed ep se le agravante pentru ziarişti sînt prevăzute în articolele 205, 206 C od Penal, privind

insulta şi calomnia, au fost eliminate prin vot de Com isia juridică a Cam erei Deputaţilor.

.A devăru l de C lu is tm b ătâ -dum in i unie 1999

COMrUCT ÎNTRE STUDENŢI Şl PROFESORI LA ACADEMIA DE MUZICA• Unii studenţi din anul V cer demisia prof. univ. Constantin Rîpă ‘ Acesta vrea să o dea în judecată pe studenta Simo Marta, lidera acestora • Cazul Rîpă poate fi discutat în faţa Colegiului de Disciplină al Senatului Academiei •

Un conflict violent a izbucnit public, vineri, între cîţiva studenţi aparţinînd ■ Academiei de Muzică

. “Gheorghe Dima” şi un cadru didactic al acestei instituţii, prof. univ. Constantin Rîpă. Aceştia l-au acuzat vineri, prin vocea studentei Simo Marta, de “atitudine arogantă, sfidătoare şi nedemnă (...) sub privirile îngăduitoare ale conducerii Academiei”. Ei spun că se află, datorită profesomlui Constantin Rîpă, în situaţia limită în care nu pot susţine examenele • de licenţă, fiind în an terminal, datorită unui examen restant (TSD) la care cadrul didactic în cauză nu doreşte să organizeze o întîlnire de reexaminare.

Conform regulamentelor Academiei de Muzică, studenţii se pot prezenta însă legal la reexaminări doar în primăvară sau fn toamnă, organizarea unui examen suplimentar rămînînd la latitudinea. profesorilor titulari. “Au ajuns de notorietate - spun totuşi studenţii - sistemul aberant de notare şi pretenţiile exagerate la acest examen, fară a avea la dispoziţie un curs stabil de pregătire şi-fară să fie luate în considerare rezultatele iniţiale pozitive obţinute în derularea examenului”. Ei s-au adresat pentru soluţionarea problemei, printr-un memoriu redactat de studenta Simo Marta încă de la sfîrşitul lunii trecute (31 mai a.c.), Ministerului Educaţiei Naţionale, evitînd să prezintă o plîngere mai întîi conducerii Catedrei de Muzicologie a Facultăţii Teoretice din cadrul Academiei de Muzică (căreia îi aparţin), în care nu au încredere.

L a A c a d e m i a d e M u z ic ă e s te

s o l i c i t a t ă p r e z e n ţ a u n e i c o m is i i

d e la B u c u r e ş t iRectorul Academiei de Muzică, prof. univ.

Alexandru Fărcaş, a fost informat de existenţa acestei probleme de către inspectoarea Floarea Măcriş, după depunerea memoriului la MEN. El a promis, la ora respectivă, că va analiza situaţia. în lipsa unui răspuns adresat în timp util studenţilor, un nou memoriu a fost depus la Minister în data de 9 iunie a.c. Soluţionarea cazului a fost catalogată de studenta Simo Marta de la început ca puţin probabilă, “avînd în vedere faptul că ceea ce s-a urmărit la Cluj a fost o amînare premeditată, o tergiversare a rezolvării cazului, termenul limită de depunere a proiectelor

Prof.-univ. Constantin Rîpă se declară un cadru didactic care solicită un nivel de pregătire ridicat studenţilor, tocmai pentru a menţine npştirbit prestigiul instituţiei pe care o reprezintă: “sînt cel mai exigent şi voi rămîne în exigenţa mea”. Catalogînd acuzaţiile care i-au fost aduse drept simple “ murdării”, profesorul intenţionează să o dea în judecată pe Simo Marta.

D is f u n c t io n a l i t ă t i l af fs e c r e t a r i a t u l C a t e d r e i de

M u z ic o lo g ie■ Studenta afirmă însă că ea personal a promovat acest examen, compus din trei sub-examene (dicteu, solfegii, teorie), cu notele: 10, 9, respectiv 7, care ar

de diplomă fiind 10 iunie a.c.” Ea cere prezenţa ' fi fost anulate de profesor. în catalogul Catedrei deunei comisii de la Bucureşti o dată cu organizarea unei noi reexaminări şi demisia profesorului Constantin Rîpă. ,

“Mentalitatea acestor studenţi nu este încă schimbată: ei vor să profite de democraţie, în condiţiile în care prezenţa la cursuri nu este obligatorie, dar vor să primească notele ca în comunism”, spune în replică prof. univ. Constantin Rîpă. Examenul în litigiu este unul care trebuia promovat în anul III de studii. Fiind în anul V, ei puteau să se prezinte la reexaminări şi pînă în acest moment, împreună cu colegii lor din anii inferiori.

Muzicologie nu apare nici o notă trecută la Teoria muzicii în dreptul numelui său, deşi personalul de la secretariatul catedrei susţine că “în principiu, după examinare, profesorul trebuie-să treacă o notă în catalog”. Prof. univ. Constantin Rîpă susţine că nu cunoaşte în detaliu amănuntele acestui caz. Rectorul Academiei, Alexandru Fărcaş spune că “facultatea are dreptul şi obligaţia să reglementeze această chestiune” şi că, dacă este necesar, cazul profesorului Constantin Rîpă “poate fi discutat în faţa Colegiului de Disciplină al Senatului Academiei”.

Dragoş C. POPA

B a n c ă s a u c o o p e r a t i v ă ?Guvernatorul Mugur Isărescu pare să aibă Un dinte împotriva băncilor

populare. Guvernatorul s-a plins presei economice de faptul câ termenul bancă este utilizat de cooperativele de credit. Orice bancă care nu e bancă reprezintă un pericol, susţine Mugur Isârcscu. BNR intenţionează sâ dea o lege prin care sâ oprească proliferarea băncilor populare, iar cele existente sâ fie supravegheate. Cu toate că are ştiinţă de faptul câ majoritatea băncilor populare sînt puncte de lucru ale băncilor comerciale, guvernatorul BNR nu pare dispus să încurajeze acest tip de întreprinderi financiare. în Cluj-Napoca există nouă bănci-popuîare, înafara sucursalelor şi filialelor altor bănci populare. Majoritatea preşedinţilor acestor bănci este dornică ca Banca Naţională a României să intervină pentru reglementarea situaţiei. Cît despre garanţii pentru depozite, înseşi băncile au pornit acţiunea de asociere în vederea constituirii unui fond de garantare a depozitelor. Oricum, lucrurile trebuie limpezite, pînă nu este prea tîrziu. Unele bănci populare intenţionează să lucreze cît se poate de onorabil. Teama lor cea mare este ca, în lipsa legilor şi a controlului BNR, să nu fie compromis sistemul de către vreo bancă populară mai nărăvaşă. Gele mai mari emoţii le dau cooperativele din Reuat.

A.V.

I Rota 3 de la Brucan este premiu pentru Brătianu jI Silviu Brucan i-a dat, duminica trecută, nota 3 lui Matei Brătianu, liderul ' I Blocului Naţional Sindical) pentru agitaţia pe care a facut-o la Braşov. | | Sunt onorat de nota primită, ne-a declarat Matei Brătianu, care a mai | I adăugat câ-şi va face probleme atunci cînd va fi lăudat de Silviu Brucan, pe i

care l-a catalogat ca fiind un elefant comunist, a cărui părere este pusă. în I acelaşi coş cu cea a consilierului Peiu, apreciat de liderul sindical ca servitorul I I lui Radu Vasile. A.V. I

210 ELEVI AU CONTESTAT EXAMENUL DE CAPACITATE• rezultatele vo r fi afişate* astăzi •

Astăzi, Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj a anunţat afişarea rezultatelor contestaţiilor la examenul, de capacitate. Cele mai multe nemulţumiri au vizat notele primite la probele de cultură generală, istorie sau geografie. Din numeroasele contestaţii depuse la unităţile şcolare, 210 au fost trimise spre reverificare comisiei judeţene din cadrul Inspectoratului. Inspectorul şcolar general, Ioan Săsărman, este de părere că majoritatea acestor contestaţii nu o să aibă trecere în faţa comisiei judeţene, care este mult mai severă decît cele locale. După această ultimă fază se va cunoaşte, în sfîrşit, numărul elevilor de clasa VlII-a care au trecut cu brio examenul «de capacitate. Conform rezultatelor afişate după concurs, gradul de promovabilitate în judeţul Cluj a fost de 75 la sută.

L.P.

S -a u împlinit, ieri, 51 d e ani de cînd in d u s t r ia r o m â n e a s c ă ^ a fo s t naţionalizată. P e v rem uri,*dala de 11 iunie e ra trecută în ca len d a re ca o dată d e referinţă, m areînd z iua d e naştere a a şa -z ise i revoluţii industriale româneşti, care a v e a s ă e şu e z e în anii '90. După ze c e ani d e tranziţie, românii mai stau cu cap u i în to rs în u rm ă , regretînd răp osata econ om ie d e com andă (ori c e n t r a l iz a t ă ) şi lu p tîn d cu —— în v e r ş u n a r e p e n tru p ă s t r a re a cîtorva relicve, barem . D a r n it este - nevoie d e eforturi p rea mari, pentru :r£; a păstra cuceririle socialism ului,p en tru c ă s e c to ru l d e s t a t _ _ _rom ânesc a re un talent incontestabil de a supravieţui tranziţiei şi reformelor. C ît a u fo s t la g u v e rn a re partidele declarate d e stînga, n -am avut mari speranţe în împlinirea reformei. Bruma d e o p tim ism c a r e a r ă m a s d u p ă longevivul prem ier Văcăroiu, s -a topit în prima jumătate a legislaturii Coaliţiei. Protestul nuclee lo r muncitoreşti s -a dovedit a fi mai puternic decît voia guvernanţilor.

B ra şo v u l c e i m u n c ito re sc , în vremurile sa le d e glorie oraşu l I.V. Stalin, i-a pus la colţ p e ' nonşalanţii noştri miniştri, care ş i-au v îrîf iarăşi mîna pînă la umăr în buzunarul statului, mai precis în banii contribuabililor, spre a prelungi agonia coloşilor d e la stat.

D a r nu n u m a i la B ra ş o v rez istă întreprinderile d e stat, ci şi în multe a lte z o n e din ţară, inclusiv în Cluj. A p ro a p e în fiecare sea ră ved em pe ecran e le televizoarelor feţe d e proletari care cer, înainte d e toate, un loc de m un că s igur. Ş i noi, ceilalţi, nu ne putem putem mînia prea tare şi nici nu-i putem condam na pentru o cerere atît d e m odestă . Individual, n -au nici o

O JUMĂTATE DE VEAC DE ILAJ NAŢIONALIZARE

v ină . P ro te s t în d , în să , în co lectiv , c reează condiţii pentru transform area protestului lor în revoltă socială. Or, aceasta îi b a g ă în toate spaim ele pe cei d e la putere. A şa a fost în regimul I lie sc u , a ş a e s t e şi în reg im u l C o n s ta n t in e s c u . P u te re a cu rte a z ă oam enii atîta v rem e cît are nevoie de votul lor, apoi, obsedată de propria-i supravieţuire, îi abandonează 'în braţele disperării. A ş a a fost, este, şi probabil, va fi.

Altfel, nimeni n -are nevoie d e pietrd d e m oară legate ia gît, nimănui nu-i convine s ă intre în dialog cu S idex, ori cu Tractorul, ori cu minerii d e pe Jiu. A cestora li s e poate reproşa un singur

lucru : atunci c în d s e luptă pentru interesele lor, s e la să m anevraţi din um bră, fapt ce compromite totul. Chiar d a c ă , aparent, a u cîştig d e cau ză , păgubiţi sunt tot muncitorii, pentru că industria grea, şi nu numai, nu iese din com ă cu sute d e miliarde d e lei d e la buget. 1

La 51 de ani d e la naţionalizarea mijloacelor d e producţie şi d u p ă mai

— bine d e z e c e an i d e tranziţie, fructul « ' naţionalizării e ste bine conservat,

iar vina pentru a c e a s tă stare de lucruri revine exclusiv guverrlbnţilor.

11 Pentru că, d a că poate fi înţeleasă «;.;j dorinţa salariatului d e a -ş i păstra,

prin toate m ijlo a c e le , lo cu l de m uncă, nu putem accep ta prestaţia guvernanţilor, c a re s -au încumetat să adm inistreze ţara, în/ trecerea d e la socialism la capitalism, dar n -au curajul s ă ia deciziile fun dam an ta le pentru aceasta . Singur prem ierul Stoiojan a avut curajul s ă ia taurul d e c o a m e şi să spună lucrurilor p e lume. în rest, de la Petre Rom an la R ad u V asile , prim- miniştrii noştri au făcut... politică. D acă ar fi fost mai practică puterea, dacă ş i -a r . fi luat în s e r io s ră s p u n d e re a demnitarii noştri şi n -ar fi a lergat după interesele proprii, n -am fi avut^motive să n e plîngem d e coloşii industriali care fa c ridicolă L e g e a bugetului.,

. . M. SANGEORZAN

A p a S î m b e t e i

% d e ri f y t i f a l d l !

Pe vremuri, persoanele de condiţie modestă, care utilizau totuşi periuţa de dinţi, căutau pastele cele mai ieftine. Una dintre acestea era Cristal, mentolată'sau cu gust de fructe. Acum, am luat la rînd magazinele, spre a cumpăra altceva decît Colgate ori Blend-a-med, măcar de dragul schimbării.

N-am găsit altceva decît nişte importuri ruseşti dubioase. Mărcile autohtone au dispărut de pe rafturi. La fel am păţit cu săpunul. După ce am inventariat tot raionul, am cumpărat un Dove, pentru că nici măcar Palmolive de la Braşov n-am mai găsit. Incitat de vînătoarea mărcilor interne, am constatat şi altele: nu mai prea sînt adulaşi Clujana, nici drajeuri de la Feleacul, nici mere de la Apahida, nici pui de la Avicola, nici ţesături de la România Muncitoare, nici..,, nici... Am constatat, ca în povestea cu Maria- Antoanetta, nevrînd, că fară voia mea consum cozonac în loc de pîine.

Chit că nu-mi place să mă transform în consumator de meserie şi zău dacă sînt mofturos în privinţa mărcilor!

G.V.

G r u p u l Ş c o l a r

T e r a p i a a s ă r b ă t o r i t

u n s f e r t d e v e a c

Chiar dacă a' fost grevă în această săptămînă în învăţămîntul preuniversitar, Grupul Şcolar Terapia , din municipiul Cluj-Napoca şi-a adunat elevii şi profesorii pentru a comemora un sfert de veac de la înfiinţarea acestei unităţi de învăţămînt profilată pe nevoile industriei farmaceutice şi chinjice. Programul aniversar a durat pînă la ora 20. Au fost acordate diplome aniversare; a fost dezvelită o placă comemorativă şi au fost premiaţi mai mulţi elevi cuprinşi în forma de învăţămînt liceal, profesional şi de ucenici. Au avut loc manifestări; interesante şi atractive, unele chiar în premieră pentm asemenea activităţi-, cum ar fi: atelier de obiecte de artă ■ populară, expoziţie de mascote)/ prezentare de modă, expoziţie dev animale mici, atelier de creaţie de; chimie distractivă, dezbatere privind premiile Nobel pentru chimie, expoziţie de creaţie artistică al.elevilor, vizionare de imagini video - culturâ şi civilizaţie britanică, concursuri şi întîmplări hazlii din viaţa elevilor, audiţie muzică clasică, dezbaterea; faţă în.faţă cu Nostradamus, atelier de creaţie şi hobby-uri ale elevilor, concursuri culturale, literare, de modă, machiaj, coafură, concursuri sportive cu antrenarea altor licee din Cluj- Napoca şi chiar competiţia între elevi - şi profesori, vizionarea expoziţiei ■ deschisă în perimetrul şcolii etc. Au fost doar cîteva din manifestările bine gîndite, regizate şi prezentate de către elevi şi profesori nu numai pentru ei, ci şi pentru un număr mare de invitaţi, . părinţi şi alţi membri ai familiilor celor care îşi desfăşoară activitatea în învăţămîntul preuniversitar de chimie clujean. A doua parte a programului s-a desfăşurat la Univers T , unde au participat numeroase personalităţi politice din învăţămîntul preuniversitar, de la societăţi comerciale de profil. Cu acest prilej a fost lansat şi un volum monografic, manifestarea încheindu-se cu un cuprinzător program artistic la care şi-au adus aportul şi ansamblul folcloric al Şcolii de Muzică din Cluj- Napoca, program urmat de balul majoratului care a avut surprizele sale plăcute şi mult gustate de către participanţi. Aşa cum preciza în . alocuţiunea sa directoarea Grupului Şcolar, profesoara Maria Cîmpean “în eternitatea timpului, un sfert de veac ar părea să aibă consistenţa unei picături de apă într-un ocean, dar măsura aceasta nu mai funcţionează atunci cînd se aplică oamenilor, mai ales celor în devenire”. -

D. VATAU

Situaţia locurilor de muncă vacante la data de 14.06.19991. Confecţioner îmbrăcăminte -. 115 locuri; 2. Confecţioner încălţăminte

- cusut fete - 30 locuri; 3. Confecţioner Tricotaje - 20 locuri; 4. Tîmplar - 40 locuri; 5. Vînzători Presa Chioşc - 5 locuri; 6. Muncitor necalificat - 10 locuri; 7. îngrijitor curăţenie - 1 loc (concurs 22.06.99); 8. Muncit,, vînz. pîine - 4 locuri; 9. Strungar (cat. II-IV) - 6 Jocuri; 10. Instalator Sanitar -1 loc; 11. Bucătar- 1 Ioc; 12. Ospătar- 2 locuri; .13. Mezelar oper. cuter- 1 loc; 14. Mezelar umplere - 3 locuri; 15. Şofer distribuitor - 2 locuri; 16. Tranşatori (bărbaţi) -2 jocuri; 17. Ajutor gestionari (bărbaţi) - 2 locuri; 18. Vînzătoare - 5 locuri; 19. Tehnolog ind. alim..1 loc; 20. Secretar (dep. Rel. Internat.) - 1 loc; 21. Sociopsihopedagog -2 locuri (concurs - 21.06.99); 22. Medic pediatru cercet, - 1 loc (concurs 21.06.99); 23. Cercetător st. medic. spec. - 1 loc; 24. Şef serviciu - 1 loc (concurs 18.06.99); 25. Şef birou - 1 loc (concurs 18.06.99); 26. Economist- 2 locuri (concurs 24.06.99); Economist 1/2 - 1 Ioc/concurs 30.06.99);: Economist (Finanţe-Contabilitate) - 2 locuri (concurs 29.06.99); Economist (Corp Control, per. determ.) -1 loc (concurs 29-06.99); 27. Inginer electronist sau automatizări şi calculatoare -1 loc (concurs 30.06:99); Inginer electronist- 1 loc. ' j.S S k f ' «

Informaţii privind locurile dc muncă vacante dc pot obţine de la Birou! Medierea Muncii, în zilele de luni, marţi, miercuri, joi, orele 8-13, strada Coşbuc 2. .

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;. - . tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TU R D A : luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA D E J: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75. P i l

. ' m m ;,-

. . . . . . ,.ţ« i 4 (f '

M A E S T R OVăoferă

M ezeluri de calitate excelentă la preţuri rezonabile Comenzi la tel 432313, zilnic 6 .30 -17 .3 0

Asigurăm transportul la locul indicat de client

Pui şi carne de p asăreTelefon 427644, zilnic 8-16

Asigurăm transportul la locul indicat de client

M încare p en tru c îin i şi p is ic i - : Telefon 162236, lîngă staţia Shell Mănăştur _

. Zilnic 10.30-17.00 ~ ’ S

• Hidroizolâţii acoperiş garantate 10 ani;• Eliminarea umidităţii din ziduri prin tăierea zidurilor şi izolarea cu plăci din răşini sintetice garantate 100%.

K c c a i t S . I l . I v . - C l u j - N a p o c a ,

i s t r . D î m b o v i ţ e i 7 7 , |

t e l . / f a x : 0 6 4 / 4 1 2 . 6 5 3 , 4 1 3 . 8 3 3 . I

- S . & > S . / i .

str. G a la ţi nr. 20-24 Organizează L I C I T A Ţ I E >

pentru întocmirea documentaţiei tehnice de execuţie cu • . tema:

B R A N Ş A M E N T A L I M E N T A R E C U A P Ă , g- D E D IA M E T R U 150 M M ŞI ÎN L O C U I R E I N E L |

A Z B O C IM E N T D E D IA M E T R U 150 M M §• P E T E R I T O R I U L S .C ..A R G O S S .A . ^

Condiţii:- ofertantul să aibă posibilitatea.de execuţie a lucrării. Ofertele se vor depune la sediul societăţii, la serv. Mecano- Energetic, pînă la data de 30 iunie 1999.Informaţii la sediul S .C A rgos S.A. C lu j-N apoca , serv. M ecan o-E nergetic , str. G ala ţi nr. 20 -24 , tel. 1 9 5 .2 9 2 , int. 158. ■■ .

S.C. SINTEROM S.A. Cluj-NapocaB -d u l M u n c ii n r. 12

A n g a je a z ă p e b a z ă d e p ro b ă d e lucru u rm ăto ru l p e r s o n a l: - Z U G R A V - b ă r b a t , s ta g iu l m ilitar s a t is fă c u t , fă ră

an teceden te p en a le . ^Tineri calificgti în m eseriile : - s

- S T R U N G A R I (2 ,po§tu ri); ' S- F R E Z O R I (2 posturi); I-R E C T IF IC A T O R I (2 posturi); G- S C U L E R I M A T R IT E R I (2 posturi).

C ererile s e d epu n la biroul Resurse Umane - Organizare, telefon 415.077, in te r io r 119 sau 121.

s . c . I A T S A I I s . a .

C L U J

C a l e a D o r o b a n ţ i l o r n r . 1 2 0

■ Ţ e l . : 4 1 0 . 7 6 8 , F a x : 4 1 0 . 7 6 9 , /

cel mai vechi şi mai experimentat - dealer clujean

o a e w o oA U T O M O B I L E R O M A N I A

: , O F E R Ă : . j , 'întreaga gamă de automobile D A E W O O de-la micul T IC O lâ-autocamionul A V IA , la cele mai bune preţuri ale zilei (cu toate reducerile operate!).- Cel mai complet service; înglobînd experienţa a 28 de ani din care peste 4 ani şi pentru marca D A E W O O , dotat cu SD V-uri specializate, inclusiv testere electronice şi personal specializat. în uzinele din Craiova, Polonia, Cehia şi Ungaria. ~ ' \ _ , . . .

N D U IT A !' • /C E L M A I B U N A U T O M O B IL E S T E A C E L A C U I

> C E L M A I B U N S E R V IC E ! |

S .C . ACSA S .A .. (4 6 7 1 5 1 5 )

Cîm pia T u rz ii str. N. T itu le s c u n r. 2 an ga je a ză d e u rgen ţă pentru lucrările din C lu j-N apoca ,

i ’ , următorii:-10 dulgheri categoria 5-6

A van ta je : v v , • .- salarizare deosebită (acord );- transport la/de la domiciliu.

Informaţii su p lim en tare la sediul din Cluj-Napoca, str. Moţilor nr. 6-8, et. 7, tel. 193.115 sau la B iroul P.I.S. Cîmpia Turzii, telefon: 368.090.'

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină< : Veterinară din Cluj-Napocaan u n ţa ^ c b a ^ o ^ ^ c ^ n c u re j^ rm ă to a relor posturi didactice

1. Profesor, disc. Fiziologie vegetală, poz.ll/4;' ; J •2. Profesor, disc. Fitotehnie montană, Recunoaşterea şi certificarea loturilor

semincere, Controlul, certificarea şi circulaţia seminţelor, Controlul indicilor de calitate a seminţelor, poz. II/5;

3. Profesor, disc. Baza'energetică pentru agricultură, Maşini agroforestiere, Maşini agricole, Practică, poz. III/5;

4. Conferenţiar, disc. Utilizarea resurselor agrochimice, Agrochimie, practică, poz. I/7; ’

5. Conferenţiar, disc. Maşini horticole, Baza energetică pentm horticultură, Motoare,'tractoare şi conducere tractoare, poz. III/6; :.

6. Şef lucrări, disc. Culturi furajere, Pratologie, Practică, poz‘. IV/8;7. Şef lucrări, disc. Chimie, Biochimie, poz. V/23; ~ .8. Asistent, disc. Agrotehnică şi herbologie, Tehnică experimentală, Elemente

de tehnologie diferenţiată, poz. I/20;9. Asistent, disc. Fiziologie vegetală, Practică, poz. II/22;10. Asistent, disc. Geometrie descriptivă şi desen tehnic, Rezistenţa

materialelor şi organe de maşini, Electrotehnică şi automatizări, Maşini şi sisteme de măsură, Practică, poz. III/23; ' .

11. Asistent, disc. Chimie, Biochimie, poz. V/22;12. Preparator, disc. Mlcrobiologia produselor alimentare, poz. V/29713. Preparator, disc. Tehnologia produselor lactate,- poz. V/30.F A C U L T A T E A D E H O R T IC U L T U R A '1. Profesor, disc. Economie agrară, Gestiune economică, poz. III/3;2. Profesor, disc. Legumieultură specială, Legumicultură, poz. IV/3;3. Conferenţiar, disc. Tehnologia culturilor forţate şi protejate de plante

floricole, floriculturâ, Practică, poz. I/6;'4. Conferenţiar, disc. Marketing, poz. III/7;5. Asistent, disc. Topografie şi desen tehnic, Topografie şi cadastru,

Practică, poz. II/23; *6. Asistent, disc. Practică pedagogică, Perfecţionare prin definitivat şi grad

didactic, poz. IV/22;7. Preparator, disc. Management, Statistică teoretică şi economică, poz. III/

19;8. Preparator, disc. Economie agrară, poz. III/33;9. Preparator, disc. Ampelografie, Viticultură, Tehnologia producerii

materialului săditor, Practică, poz. lV/26;10. Preparator, disc. P edagogie,^Pra|tk| pedagogică, poz. IV129.

1. Conferenţiar, disc. Anatomie comparată, poz. I/4;2. Conferenţiar, disc. Patologie medicală, poz. IV/5;3. Ş e f lucrări, disc. Metodologie toxicologică, analitică; Toxicologie

toxicoze, Fitotoxicologie, poz. IV/12;4. Asistent, disc. Boli infecţioase, Practică, poz. V/15; .5. Asistent, disc. Fiziopatologie, Patologiegenerală, Farmacologie, Laborator

clinic, Tehnologia analiză apă, sol, poz. IV/23;6. Asistent, disc. Nutriţie şrcontrolul sanitar veterinar al furajelor, Plante . , medicinale, Plante medicinale şi toxice, Alimentaţia animalelor de

campanie, Alimentaţia animalelor de rentă, poz. 1/25;7. Asistent, disc. Patologie medicală, poz. IV/19; .8. Preparator, disc. Morfopatologie, poz. I/22;9. Preparator, disc. Genetică şi eredopatologie, poz. I/24;10. Preparator, disc. Biologie celulară, Histologie.-Embriologie, poz. I/33;11. Preparator, disc. Reproducţie şi patologia reproducţiei, Propedeutică şi

tehnică chirurgicală, poz. ill/23;12. Preparator, disc. Patologie medicală, poz. lV/29;13. Preparator,^disa IM g fec tio ase , poz. V/33.

1. Asistent, disc. Tehnologia preparării şi conservării furajelor, Cultura plantelor de cîmp, Practică, poz. 11/21;2. Asistent, disc. Tehnologia creşterii ovinelor şi caprinelor, Ameliorarea animalelor, Tehnologia recoltării, prelucrării şi valorificării lînei, pieilor şi blănurilor, Optimizarea tehnologiei creşterii animalelor poiigastrice, Practica, poz. lil/22;3. Preparator, disc. informatică, utilizarea şi programarea calculatorului, Practică, poz. II/25.

Persoanele care doresc să participe la concurs vor depune cereri de înscriere la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca, str. Mănăştur nr. 3,’ în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial. <

Cererea va fi însoţită dş. următoarele acte: - Copii legalizate de pe dicploma de bacalaureat sau echivalentă, de pe diploma de licentâ’sau echivalentă, însoţite de Foaia matricolă, Certificat de naştere şi căsătorie, copie de pe Cartea de muncă; - Diploma de doctor în ramura de ştiinţă corespunzătoare postului, precum şi alte diplome sau titluri ştiinţifice, după caz; •- Curriculum vitae; - Lista lucrărilor publicate, însoţită ele cîte un exemplardin titlurile reprezentative; - Certifîcatdeabsolvire a Departamentului pentru pregătirea personalului didactic.

Candidaţii trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de Legea privind Statutul Personalului Didactic din România,’ publicată în Monitorul Oficial, partea I nr. 158 din 16.07.1997. (269184)

( 1 3 6 0 4 7 0 )

Consiliu l de Administraţie al S* C Tehnofrig S.A. t269117S>convoacă ADUNAREA GENERALĂ EXTRAORDINARĂ A ACŢIONARILOR

în data d e 29.06.1999, la o ra 15,15 în sa la Cantinei R estau ran t T E H N O F R IG S .A . din Cluj-Napoca, str. Maramureşului nr. 36, pentru top acţionarii înregistraţi în Registrul

Acţionarilor la data de 18.06.1999. --D ăcă la prima convocare din 29.06.1999 nu sînt îndeplinite condiţiile d e validitate, A du n area

G enera lă s e va ţine a doua zi, în 30.06.1999 în acelaşi loc şi la aceeaş i oră.

1. Aprobarea majorării patrimoniului societăţii cu diferenţa de reevaluare a terenului, în conformitate cu H.G. 983/31.12.1998. • - >

în sa la Adunării Generale vor a v e a a c ce s num ai acţionarii sau mandatarii lor împuterniciţi cu procuri speciale, în condiţiile Legii 31/1990 republicată. • ’

Acţionarii vo r a v e a asupra lor buletinele d e identitate şi procura spec ia lă , d a c ă este cazul Form ularele d e procuri speciale s e pot ridica d e la Biroul M anagem ent S trategie Actîonariat începînd

cu data d e 22.06.1999. Materialele informative s e pot consulta la sediul firmei din data de 22 06 1999 Inform aţii suplimentare la tel.: 064/435.001.'Rapoartele anuale, sem estriale şi curente s e pot consulta la sediul fiermeî.

ANUNŢa d r e s a t c r e d i t o r i l o r S . C . A R D E A L U L S . A .

(în lichidare) Cluj-Napoca

> în conform itate cu p revederile art. 27 şi 28 din L e g e a nr. 64/1995 prin p rezenta vă notificăm că prin sentinţa civilă nr. 516/C/1999 a Tribunalului Cluj, dată în dosaru l cu num ărul d e m ăi su s, a fost d esch isă procedura judiciară p revăzută d e L e g e a nr. 64/19.. 5. privind p e debitoarea S .C . A R D E A L U L S .A .. cu sediul în Cluj- Napoca, str. Pata R it nr. 17, Jud. Cluj, în reg istrată la O R C cu nr. J12/4/1990, la cererea B A N C O R E X S .A .

A fost stabilită d e a s e m e n e a A d u n a re a Creditorilor pentru d ata de 15 iulie, o ra 13, în sa la 14 la Tribunalul C luj.

în term en d e 30 de zile d e la prim irea p rezente i notificări e s te n ec e sa r s ă depuneţi, con form art. 84 şi 85 din L e g e a nr. 64/1995, ce re rea dvs. d e declarare a creanţei însoţită d e acte le doved itoare a le creanţei, c a re s ă specifice:

• p renum ele şi num ele creditorului p e rso a n ă fizică s a u d en u m irea ; , firmei;

•'domiciliul s a u sediul; . , :■* su m a datorată; . - . '<• tem eiul creanţei; - '• o declaraţie cu privire la drepturile d e prioritate sau la garanţii.C e re re a v a fi însoţită d e num ărul dosaru lu i, timbrată cu timbru

judîciar d e 15.000 lei şi s e v a achita taxa d e timbru d e 100.000 lei.V o r fi an exa te cererii copii d u p ă d ocu m en te le p e c a re s e

în tem eiază creanţa,; precum şi copii d e p e ac te le d e ipoteca s a u alte garanţii;

Docum entaţia s e va d ep u n e în term enu l m enţionat în d o u ă exem p lare la sediul Tribunalului Cluj.

Pentru deta lii su p lim en ta re , v ă puteţi a d re s a lichidatorului - PricewaterhouseCoopers, Cluj-Napoca, str. D orobanţilo r 67, Judeţ Cluj, tel.: 064-199.521 ş i fax: 064-199.516.

Firmă de difuzare presă-carteV

angajează ' 'VÎNZĂTORI LA TONETE

Informaţii la telefon: 196.858 sau P-ţa Unirii nr. 21.

•^Ocazie deosebită! 4 camere, apartament, Zorilor, etaj 3/4, str. Pasteur, 2 balcoane, 2 băi, semifinisat, 28.000 DM . Tel. 431.754' sau 094-663.116. (Ag.i.) -<• Vînd casă, Gruia, p + I, ultrafinisată, teren 700 mp, preţ 100.000 D M negociabil. Tel.431.754 sau 094-663.116. (Ag.i.)• Vînd casă, Gheorgheni, 4 camere, stare foarte bună, teren 700 mp, preţ 120.000 DM . Tel.431.754 sau 094-663.1 16. (Ag.i.)• Vînd spaţiu comercial, 80 mp, cu vitrină la stradă, ultrafinisat,

' zonă foarte circulată. Tel.: 094-663.116. (Ag.i.)

• Vînd apartament 2 camere,' confort 1, Grigorescu, parchet, telefon, etaj 7/10, preţ 20.000 , D M . Te l. 431.754 sau 094-663.116. (Ag.i.)

• Vînd etaj vilă, zonă centrală, foarte liniştită, 194 mp, garaj, -: grădină, telefon, preţ 100.000 D M negociabil. Tel. 431.754 sau 094-663.116. (Ag.i.)

• Dau în chirie spaţiu comercial, zonă centrală, pentru birouri sau _ * magazin. Ţel.: 094-663.116.,-. (Ag.i.) '

• Vînd casă, Gheorgheni, cu . grădină 400 mp, preţ 60.000 DM - negociabil. Tel. 431.754 sau 094-663.116. (Ag.i.)

K;.

J l g a n Ş l î j m o b îJ ia i 'D

s c .L O R .E L L A s r l .Ager/fie imobiliară

str. Fortăreţei 4, §■Tel.: 431.754. 094-663.116,1

orar 8-20. IVizionarea şi înscrierea

este gratuită.

• Vînd urgent apartament 3 camere, Zorilor, str. Observator, parter, finisat, mochetat, ideal pentru firmă, 27.000 D M negociabil. Tel. 431.754 sau 094-663.116. (Ag.i.)

• Agenţie , Imobiliară intermediază vînzarea unor spaţii comerciale, 80-1.500 mp, eventual rate 3Nani. Tel. 094- 663.116. (Ag.i.)

lADEVARULifcf hxitşk&ies

C LU J-N A P O C A : luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; y*. tel/fax 19-73-04;

SUB R ED AC ŢIA TU R D A : luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBR ED ACŢIA D E J: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

âgSjjffi

So cieta te co m e rc ia lă a n g a je a z ă C O N S I L I E R ,de v în ză ri în do m en iu l fa rm a ceu tic .

-Cerinţe:.' Ţ T‘"'< :- studii superioare; - Ă.

experienţă în dom eniul vînzărilor; . ;■ - abilităţi d e com unicare şi negociere : V ;- -sociabilitate; .> " • . •- autoturism personal pentru perioada de probă

C.V.-urile s e trim it la tel./fax: 064/420.435.Vor fi contactate doar persoanele care corespund cerinţelor postului.

s.c.SO PRES s.r.l.( tă b lă r ie U N IR E A I I )

a n g a je a z ă :

- S U D O R I

- L R C 6 T U Ş I

I n fo r m a ţ i i :B - d u l M u n c i i nr. 1 2 , f

te le fo n 4 1 -5 6 -2 5 . §

3400 Cluj-Napoca, i str. Napoca 12

Tel: 10.45.41,19.45.38

• Vînd apartament 3 camere, etaj 2, semifinisat, zona Mărăşti, preţ 160 milioane. Tel'.: 194.541, 194.538. (Ag.i.)

(2 0 9 3 7 4 6 )

AGENŢIEEDIL IMOBILIARAStr. G-ral V. Milea ur.‘31 ap 1

E -m ail:edil_ro@nsa.net

H 3 96835

3P3400Cluî-Năpoc «B-dul Eroilor nr/43/8 S T bLSI 93049,430259 IP^FaxisI 93048 pfmail:flo@mail.dntcj.rOi

• Vînd garsonieră, confort 1, în Gheorgheni, cu parchet, baie şi bucătărie cu faianţă şi gresie,

• Caut urgent pentru cumpărare telefon, str. Brâncuşi, Detunata, garsonieră, confort 1, zona preţ 120 milioane negociabil. Gheorgheni, sau Zorilor, str. Tel.: 196.857, 198.204. (Ag.i.) Cireşilor sau Grigorescu, str. • Vînd apartament 2 camere, Prof. Ciortea. Ofer preţul pieţei, confort 1, în Gheorgheni, cu Tel.: 194.541, 194.538. (Ag.i.) parchet, faianţă, mozaic, telefon,• Vînd urgent apartament 2 preţ 150 milioane negociabil,

camere, ultracentral, pentru sediu Tel.: 196.857, 198.204. (Ag.i.) firmă, birou, cabinet medical/. vînd apartament 2 camere, sau pentru locuit, cu parchet şi confort ^ cu ,elefoni ;n Mărăştj

telefon, .preţ 185 milioane ^ t r a l , preţ 150 milioane. Te l.:.

196.857, 198.204. (Ag.i.)

• Vînd apartament 2 camere, confort . 2, în Mânăştur şi Gheorgheni, cu parchet, faianţă, Vînd teren, zonă semicentrală,

negociabil. Te l.: 194.541,194.538. (Ag.i.)

• Vînd urgent garsonieră, confort 1, 28 mp, etaj intermediar, mic, zona Mănăştur, preţ 110milioane şi garsonieră finisată, moza,c> Pre 110 mill0ane' etaj intermediar, Gheorgheni,/ne8°ciabil- T e I-: 19° 57>preţ 125 milioane negociabil. 198.204. (Ag.i.)Tel.: 194.541, 194.538. (Ag.i.) * Vînd apartament 2 camere,• Cumpăr apartament 3 sau 4 decomandate, în Mănăştur, str. garsonieră nemobilatâ, Mânăştur, camere, confort I, preferabil etaj Mehedinţi, Clăbucet, etaj 3, 8 intermediar,cart. Mânăştur, zona din 10, preţ 135 milioane

•. Vînd apartament 2 camere, Cipariu, finisat, etaj 2, telefon, modificări interioare, ocupabil imediat, preţ 33.000 DM negociabil. Tel.: 196.262, 431.302. (Ag.i.)

• Vînd casă, ultracentral, 2 camere, dependinţe, finisată, preţ 90.000 D M negociabil. Tel.:196.262, 431.302.. (Ag.i.) >

• Vînd apartament 2 camere, confort 1, decomandat, P-ţa Mihai Viteazul, etaj 3, finisat, telefon, preţ 26.000 DM. Tel.:196.262, 431:302. (Ag.i.)

• Vînd garsonieră, Mănăştur, str. Grigore Alexandrescu, etaj 7/10, semifinisată, telefon, preţ 130milioane negociabil. Te l.:’

• Vînd apartament 3 camere, 196 262i 431.302. (Ag.i.) •confort 1, Gheorgheni, str. , , , ,. . . -„ ' . _ ,. . 0 . . . ■ • Vînd apartament 3 camere,Snagov, etaj 2 din 4, semifinisat, . . . . . , ,

. no nnn r,»/ -Manastur, confort 1,2 balcoane,pret 28.000 DM negociabil. Tel.: „193.049, 430.259. (Ag.i.) 2’ semifinisat, telefon, preţ

, . . . ' 155 milioane negociabil. Tel.:• Vînd urgent apartament 4 , . -s 'camere, confort 1, Mănăştur, . ’ ( 8-1-)Aleea Cioplea, ultrafinisat, * 0fer chirie casă, 2 camere, telefon, garaj, preţ 25.000 DM . P+E, finisată, telefon, încălzire Tel.: 193.049, 430.259. (Ag.i.) centrală, eventual garaj, Andrei•Vînd apartament o cameră/42 Mureşanu, pentru locuinţă sau

mp, B-dul 21 Decembrie, etaj 5 sediu firmă, preţ 300 USD. Tel.: din 8, preţ 145 milioane 196.262, 431.302. (Ag.i.) negociabil. Tel.: 193.049. (Ag.i.) • Vînd apartament 2 camere,

• Vînd apartament 2 camere,*.Gheorgheni, etaj 2/4,confort unic, în Mănăştur, etaj Interservisan, semifinisat, intermediar, telefon, preţ 135 telefon, preţ 175 milioane milioane negociabil. Te l.: negociabil. Tel.: 196.262,193.049, 430.259. (A g i ) 431.302. (Ag.i.)

• V în d c a să z o n a A gronom iei, g a rso n ie ră demisol, 3 cam ere p a rte r, d e p e n d in ţe , . e ta j neterm inat, g răd in ă 600 m p . T e l. 13 M 6 -5 7 . (580031)

• Cumpăr apartament 1-2

camere, fară intermediar. Tel.

41-45-07. (580015) / ; f . /

• V în d cabană dublă

nefinisată, Băişoara (zona Iancului). Tel. 13-88-60 sau 092-79-36.-47’. (580024)

• Vînd Dacia, 0 km. Tel.

15 -37-53, 0 9 4 -5 9 -9 9 -0 2 . (580003)

• C u m p ăr ru lo tă pe 4 ro ţi p e n tru au to tu rism . Tel. 033-66-12-24 d u p ă orele 19. (429994)

• Vînd B M W 318 I, an 1994^ înmatriculat, superb. Te l. 092-55-56-55. (583792)

'• V lnd p u i Teckel, p ă r scu rt. Tel. 15-56-23, după o rele 16. (583790)

. închiriez (vînd) spaţiu1.200 mp, front la stradă, cu? 1 . , . . . . .. , . n ■

. . . . . comercial, Marasti, 140 mp,utilitati, pret 23 USD/mp r . , , . . , < f

• u t T- 1 tm n^n /a \ finisat, birou, grup social. Tel.: negociabil. Ţel.: 193.049. (Aga.) . . 4 J , • ^ . ■• Dau m chine pe termen lung, - „

- Ofer chirie casă, zona Gară-

• Vînd injecţii Zeel P. Tel.

16-25-72. (586781) '

*, Vînd pui doberman de

două luni. T e l. 14-37-67.,

(580018) .

ÎN CH IR IER I• -închiriez' apartament 2

camere, cartier Grigorescu. Tel. 18-69-37. (583844)

DIVERSE

• Şcoala de şoferi Niko, 1 .100.000 Iei, p la ta în r a te . T e l. 1 8 -7 7 -4 2 . (586769) ~

• C lip a rt A dvertising a n g a je a z ă a g e n ţi public itari cu experienţă. S is te m a v a n ta jo s de s a la r iz a r e p e b a z ă .d e comision. C y la fax: 064/ 430.058. (2093822)

• SC Rio Soft D rinks a n g a je a z ă g e s tio n a r şi agent com ercial. Tel. 41- 66-29. (580019)

Mcziad, Iezer, Negoiu, Cioplea, negociabil. Te l.: 196.857, Bîlea, Rucâr, Bucium sau cart. 198.204. (Ag.i.)Grigorescu. Ofer preţul pieţei. Tel.: 194.541, 194.538. (Ag.i.)

• Vind apartamente 2 sau 3

• Vînd apartament 3 camere, decomandate, cu 2 băi, 2 balcoane, în Mănăştur, str.

camere, finisate, parter sau etaj Vidraru, Gr. Alexandrescu, cu intermediar, cu telefon, preţuri telefon, preţ 160 milioane negociabile, str. Parîng. Tel.; negociabil. Te l.: 196.857, 194.541, 194.538. (Ag.i.) 198.204. (Ag.i.)

• Caut pentru închiriat urgent . vînd apartament 2 camere, apartament 2, 3 sau 4 camere, decomandate, în Gheorgheni, cu zonă ultracentrală, amenajat şi 2 balcoane, parchet, telefon, mobilat pentru pretenţioşi. Ofer zona Hermes, pret 160-170

K l f ' T i !no VfAIUtă; TC1" milioane n e g o c ia b ilT e l.';196.857, 198.204. (Ag.i.)

str. Bucegi, pret 100 DM/lună, Gruia’ Sln2ur în curte> telefon> plata anticipat pe 3 luni. Tel.: teren 400 mP- Pentru locuintă193.049, 430.259. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, confort 1, Mărăşti, str.Dîmboviţei, fără probleme cu izolaţia, preţ 165 milioane. Tel.:193.049, 430.259. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, confort 1, Gheorgheni, str.Herculane, etaj 1 din 10, finisat şi mobilat, telefon, preţ 22.000 DM . Tel.: 193.049. (Ag.i.)• Vînd în Grigorescu apartament

sau firme, preţ 200 USD negociabil. Plata anticipat. Tel.: 196.262, 431.302. (Ag.i.)

VÎNZĂRICUMPĂRĂRI

194.541, 194.538. (Ag.i.)»•- Vind urgent apartament 2 camere, confort 2, parchet, telefon, zona Flora, preţ 115 milioane. Tel.:_ 194.541, 194.538. (Ag.i.)• Vînd urgent apartament 2 camere, confort 2, parchet, telefon, etaj intermediar, cart.

• Vînd apartament 3 camere, confort 1, Mărăşti central, cu 2 băi, 2 balcoane, telefon, etaj 1 din 4, preţ 175 milioane negociabil. Ţe l.: 196.857, 198.204. (Ag.i.)

• Vînd apartament 4 camere,

• V înd 435 mp teren pe

Calea Turzii, ieftin. Tel. 19-

98-28. (5 8 3 8 4 8 K .

• Vînd 4,5 ari teren pe

2 camere, 70 mp, într-o casă cu Valea’ Someşului Cald. Tel. 2 apartamente, curte 70 mp, 15-54-53.(430117) < acces cu maşina în curte, finisat, demisol înalt, preţ 160 milioane negociabil. Tel.: 193.049. (Ag.i.)• Vînd urgent 2 camere,' ultrafinisat, cu ' modificări/ str. Muncitorilor, telefon, ocupabil imediat. Tel.: 193.048. (Ag.ţ.)

Gheorgheni, preţ 135 milioane conf°rt L Mărăşti central, cu negociabil şi apartament 2 balcon închis, preţ 130 milioane camere, confort 1, etaj 1, preţ negociabil. Te l.: 196.857, 158 milioane, zona Tineretului. 198.204. (Ag.i.)\

Tel.: 194.541, 194.538. (Ag.i.) • Vînd apartament 2 camere, cu

• Vînd apartament 4 camere, balcon, în Mănăştur, etaj 3 din confort 1, etaj 4/4, preţ 160 4, sţr. Bucegi, preţ 115 milioane milioane negociabil. Tel.: negociabil. Ţ e l.: 196.857, 194.541, 194.538. (Ag.i.) 198.204. (A g i )

_ a n u «iiH \ ( 2 0 9 3 7 2 6

str. Avram lancu 9 Cluj-Napoca tel. 064-196262, 064-431.302,

E-mail: ren@zortec.ro

• V înd ap a rtam en t 3 c a m e re s tr . I. M e ş te r , p a r t e r , f in isa t, b a lco n înch is, p ivniţă. Tel. 17- 7 1 -3 7 s a u 15 -3 0 -6 5 . (586800)

• V înd ieftin cabană dem o n ta tă 45 m p. O pot

•m a n sa rd ă , rean sam b la . Tel. 25-30-05 d u p ă o ra 17 .(580009) '

• Vînd urgent apartament 4

camere, confort I, 2onă

liniştită, etaj I. Preţ 250• Cumpăr teren pentru construcţie spaţiu producţie, minim 50l000 mp. Tel.: 196.262, milloane negociabil. Tel. 17-; 431.302. (A g i.) 50-69. (430089)

• A ngajez: C on tab il cu e x p e r ie n ţă în t r a n s ­p o r tu r i şi e x p e d iţ i i in te rnaţionale , p ro g ram 4 -6 o re ; D is p e c e r cu ex p e rien ţă în exped iţie ru tie ră in te rn ă şi in te r­n a ţio n a lă . C u r r ic u lu m v itae fax: 064-42-53-09; p ro g ra m a re a u d it 094- 52-27-76. (583835)

• Volum ul binecunos­cu tu lu i lingv ist c lu jean G . G . N eam ţu “T eoria şi p rac tica analizei g ram a­t ic a l e ” p o a te fi g ă s i t în c e p în d cu d a ta d e 11.06.1999, Ia L ib ră r ia A lca la d in P - ţa M ih a i V ite a z u l n r . 29 . P r o ­g ra m : lun i-v ineri 7-21; s îm băta 8-20; dum inica 8-14. C a rtea este ind is­pensab ilă ce lo r ca re se p regătesc p e n tru adm i­te r e a ,în în v ă ţă m în tu l superior, p e n tru exam e­nul de capacitate, olim ­p ia d e şi b a c a l a u r e a t . (583849)

• în conformitate cu Legea;

nr. 137/ 1995 Opriş Teodor şi

asociaţii anunţă începerea '

demersurilor pentru obţinerea

acordului de mediu pentru -

obiectivul Construirea a 4

garaje metalice situat în C lu j -:

Napoca str. Oltului nr. 36 /

Eventualele sesizări şi sugestii

numai pentru factorii de

mediu se vor depune la sediul

A P M , C lu j,- Calea

Dorobanţilor nr. 99. (580021)

• Institutul Postliceal

“Phoenix”, fostă Academia

Cultural Artistică “Universal.

Memosyna”, cu sediul în

Cluj-Napoca, ştr. Meseriilor

nr. 20, cheamă în judecată pe

debitorul urmărit Ţămbrescu

Nicolae domiciliat în C luj-

Napoca, Calea Floreşti nr. 3,

Bl. P2, sc. IV ap. 90 precum-,

şi pe pîrîta Ţămbrescu Lenuţa.

cu acelaşi domiciliu, în cauza

din dosarul civil nr. 8307/

1998 al Judecătoriei C lu j-

Napoca pentru termenul de

01.07.1999 în vederea;

executării'silite prin vînzare

la licitaţie publică a

apartamentului proprietatea,

acestora şi încasarea creanţei

de 104.179.704 lei stabilite

prin sentinţa penală nr. 1156/

1995 a 'Judecătoriei- C lu j7

Napoca. (583834) ...

Pentru a vă asigura în continuare un abonament la ziarulvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr. l 6. df@ ©Imy

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;. - > tel/fax

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-16; tel/fax SUBREDACŢIA DEJ: Iuni-vineri8-l6; tel/fax

P

PIERDERI• Pierdut carnet de student

pe numele Mihăilă Andrei. II. declar nul. (583847) ' > . •

• Pierdut carnet de. sănătate pe numele Mureşan V lad Mircea. îl declar nul. (580016)

• Pierdut legitimaţie de servici pe numele B alog Mirel. O declar nulă. (580020)

. • Pierdut carnet de student pe numele Paraschiv Claudia Mirela; îl declar nul. (580028)

DECESE COMEMORĂRI

• S în tem a lă tu r i de scum pa noastră cum nată şi m ă tuşă Pop M a ria , în g rea u a du rere p ric inu ită de m oartea soţului drag . F am ilia Popuţa L ucre ţia şi copiii. (583837)

• C u adîncă d u re re în suflet anunfăm înceta rea d in v ia ţă a sc u m p u lu i n o s tru soţ, u n ch i, v ă r , P O P D U M IT R U , fo s t d o m ic ilia t în C lu j s tr . Izvoru lu i nr. 12. În m o r­m în ta rea va avea Ioc de la C a p e la C im it i ru lu i C o rd o ş în d a ta de 12 iu n id 1999 o re le 14. F am ilia. (583836)

• S incere condoleanţe, fam iliei prof. d r . N iţchi Ş te f a n şi în t r e a g a n o a s tră com pasiune, la p ie rd e re a m am ei drag i. F am ilia Coldea. (580012)

• C u inim ile zd rob ite d e d u r e r e a n u n ţă m încetarea d in v ia ţă d upă o g re a s u f e r in ţă a scum pulu i nostru soţ şi t a t ă , P E T R E IO A N . În m o rm în ta re a va avea loc d u m in ică 13 iu n ie , o re le 13, în o r a ş u l H uedin. Soţia A urica şi fiica D an a . D u m n ezeu să-l odihnească în pace. (583842) - '

• C u ad în că d u re re a n u n ţă m în c e ta re a d in v ia ţă a scum pului no stru f r a te , u n c h i C R IŞ A N SILV IU . în h u m a re a va avea lo c s îm b ă tă 12 iunie în lo c a lita te a F ile a d e J o s . O d ih n e a sc ă -se în pace. Fam ilia îndurerată ." (580017) .

• S în tem a lă tu r i de b u n u l n o s tr u p r i e t e n , p ro feso r u n iv e rs ita r d r. N iţchi Ş tefan , Ia trece rea în n e fiin ţă .a iub itei sale m a m e . S in c e rec o n d o le a n ţe . F a m il ia m a te rn . I o n ic ă N e te a . (583839)

■ în aceste clipe g rele s în tem a lă tu r i d e so ră ' noastră A u rica P e tre şi D a n a , la t r e c e r e a în e te rn ita te a so ţu lu i d rag . C h e ţi A b r u d a n cu fa m ilia , J e n i B u ta cu fa m ilia , l o a n B u ş cu familia. O dihnească-se în pace. (583841)

IS M o l i i !Cu adîncă d u re re în

suflet anun ţăm încetarea din viaţă a soţului, ta tălu i şi b u n ic u lu i K A L L O S ANDREI. în h u m a rea va avea loc s îm b ă tă 12 iunie, o ra 1,4 la C im itiru l M ănăştur. O dihnească-se în p ac e . S o ţia I le a n a , fiica A na cu fam ilia, fiul Andrei, fiul F rancisc cu fam ilia, fiica M a ria cu fam ilia , fiica E n ik o cu fam ilia. (583840)

• T ransm item sincere c o n d o le a n ţe d o m n u lu i p ro fe so r d o c to r C rişa n Vasile, greu în c e rca t de t r e c e r e a în n e f i in ţă a ta tălu i său. Colegii de la C a te d ra de M e c a n ic ă , F iz ic ă M o le c u la r ă şi Fizica S tării C ondensate de la F a c u l ta t e a de Fizică. (583851)

• S incere condoleanţe colegului nostru D ârgău Vasile în u rm a decesului ta tă lu i . C o le c t iv u l de conducere a Secţiei a II- a A p a r a t a j SC “R em aru l-16 F e b ru a r ie ” SA. (583852)

V S în tem a lă tu r i de şeful n o s tru de ca ted ră , p ro f. d r . N iţch i Ş tefan şi f a m ilia sa în d u r e r e a p r ic in u ită d e p ie rd e re a m am ei d rag i. C a te d ra de In fo rm a tică E conom ică, F a c u l t a t e a d e Ş t i in ţe Econom ice. (580010)

A G E N Ţ I A D E P U B L I C IT A T E

oferă tuturor persoanelor juridice servicii de publicitate şi campanii promoţionale

în presa locală şi centralăm a i

A D E V Ă R U L d e C l u j ,

str.Napoca nr.16, tel/fax: 064/19-73-04

• C u d u re re în suflet a n u n ţă m în c e ta re a d in v ia ţă a d ra g u lu i no stru so ţ , t a t ă şi b u n ic , B O C H IŞ D A V ID ,' în v î r s t ă d e 78 d e a n i . În m o rm în ta re a va avea loc s îm b ătă 12 iun ie 1999 în lo c a l i t a t e a P îg liş a . F a m il ia M ă r g in e a n . (583838) > ^

• S în tem a lă tu r i de fam ilia N iţch i Ş tefan în m a re a d u re re ca u za tă de p ie rd e re a , m am ei d rag i. F a m il ia G o ro n S a b in . (580011)

• S în tem a lă tu r i de c o le g a n o a s t r ă N ec iu N icoleta în m a re a d u re re p r ic in u ită d e p ie rd e re a ta tă lu i d ra g . C olectivu l J u d e ţe a n C E C C lu j. (580014)

• S în tem a lă tu r i de co leg a n o a s t r ă M a g d a L u k în a c e s te g re le m o m e n te . C o n d o le a n ţe fa m il ie i în d u r e r a t e . Colegii d in L ab o ra to ru l de în c e rc ă ri . (580022)

• S în tem a lă tu r i de fa m ilia co lege i n o a s tre in g in er G rig o re I r in a în c lip e le g re le p r in ca re t r e c e p r in p ie r d e r e a socru lu i d ra g . Colectivul de conducere al F abricii dc în c ă lţă m in te C lu jana. (580023)

• împărtăşim marea durere

a familiei Lungu. Familia

Mălinaş-Tocalachis. (583850)

• S-au scu rs 6 luni dc la tre c e re a în etern ita te a soţiei, m am ei şi bunicii. M A R IA N A T Ă M A Ş . Sufletu l ei s-a rid ica t la c e ru r i , d a r a m in tire a - i n e ş te a r s ă r ă m în e în sufletele, n o a s tre , ca un e x e m p lu d e b u n ă ta te , om en ie şi d e v o tam e n t. C o m e m o r a r e a a c e s tu i e v e n im e n t v a ayeă loc s îm b ătă , 12 J u n ie 1999, o ra 17,45 la locul de veci, loc în ca re su fle tu l ei şi- a găsit p acea şi liniştea ( C im i t i r u l M ă n ă ş tu r ) . T o ţi cei ce o p o a r tă în g în d ş i s im ţ i r e s în t inv ita ţi să-i com em orăm a m in t i r e a . F a m il ia .(583829)

• S e îm p l in e s c 6 săp tăm în i d e Ia decesul so ţu lu i m e u , S IM IN IC S U C IU IO A N .P a ra s ta s u l v a av ea loc dum inică , 13 iun ie 1999, o ra 12 Ia c a p e la Veche M ă n ă ş tu r . S o ţ ia A n a . (583759) '■ ■■ ■

A d u n ă m a m in tir ile d e o v i a ţ ă f e r i c i t ă în tr -u n d u re ro s om agiu şi-l în c h in ă m iu b itu lu i no s tru so ţ, ta tă şi socru ing. IA C O B Ş T E F A N Ia 7 a n i ’d e Ia d u r e r o a s ă d e sp ă rţire . P a ra s ta su l va avea Ioc s îm b ă tă 12 iun ie la B i s e r ic a d inG h eorghen i Sf. D u m itru Ia o ra 17. F am ilia , L en a şi copii. (430114)

• A stăzi 13 iun ie 1999 se îm plinesc 3 an i de la p lecarea p e u ltim ul d ru m a celei c a re a fost iub ita şi n eu ita ta n o a s tră soţie, m a m ă , b u n ic ă ‘ şi s t r ă b u n i c ă , D Â R JA N E U G E N IA . D ra g ă G E N I, n o i to ţi cei d in fam ilie te iub im şi nu te vom u ita n ic iodată . Vei r ă m în e în s u f le te le n o a s t r e c î t v o m t r ă i . D o rrp i în p a c e , s u f le t b lîn d . S o ţu l tă u N icu , f iic e le V e r g in ic a ş i M a ria n a cu fam iliile lor.(583816)

• Deşi p a re câ a trec u t o e te rn ita te , to tuşi, d rag a n o a s t r ă M A R IA N A TĂ M A Ş ne-a p ă ră s it d c n u m a i 6 lu n i. F a m ilia Vasiliu este a lă tu ri dc toţi cei d rag i, a lă tu r i dc cei care cu p ioasă am in tire o p o a r tă în s u f le t , la a c e a s tă c o m e m o ra r e .(583830)

• A cum , |a 6 luni de cînd in im a lui b lîndă şi b u n ă a în c e ta t să m a i b a tă tr c c în d în lu m e a celor d rep ţi, a celui cc a fost col. rcz . P R E D ESC U P E T R E , c u v in te le s în t p r e a s ă r a c e p e n t r u a e x p r im a d u r e r e a , tr is te ţea şi lacrim ile din s u f le tu l n o s t r u .C o m e m o ra re a va av e a Ioc dum in ică , 13 iunie la B is e r ic a S f. P e t r u şi P a v e l -G r ig o re s c u . C î t vom t r ă i te vo m iu b i. S o ţia , cop iii şi n ep o ţii. (583845)

• S e îm p l in e s c 6 să p tăm în i dc lacrim i şi d u r e r e d e c în d n e -a p ă ră s it d rag u l n o s tru soţ, t a t ă , s o c ru ş i b u n ic L U C A G IU S IM IO N . S lu jba de pom enire v a fi în d a ta de 12 iunie 1999, o ra 18 la C ap e la Sfintullo a n B o te z ă to r u l d in-M ă ră ş ti. S o ţia L eon tina , fiica M a rile n a , -ginerele G eorge şi nepoţii R adu şi V lad. (430097)

S e îm p l in e s c s ă p tă fn în i d e c în d n e-a p ă r ă s f t b u n u l n o s t r u p r i e t e n d e f a m i l ie L U C A C I U S IM IO N . D u m n e z e u *. s ă - i o d ih n e a s c ă s u f le tu l în pace. M ă r io a ră . (430096)

• S îm b ă tă 12 iun ie se îm p lin esc 6 lu n i de c înd n e - a p ă r ă s i t cea" m a i i u b i t ă , f i i n ţ ă d e p e p ă m în t, c a re a av u t un s u f l e t n o b i l şi b l în d , H O D IŞ S IM O N A - C O D R U Ţ A la cei 27 de an i a i ei, lă s în d în u rm a sa d o a r la c rim i, d u re re şi d o r . V ei fi m ereu vie în su fle te le n o a s tre şi nu te v o m u i t a n ic io d a t ă , iu b i ta n o a s t r ă . In v ec i în t r i s t a ţ i şi n e m în g îia ţi m a m a , ta ta şi M a r iu s . S lu jb a d e p o m e n ire va a v e a io c d u m in ic ă , 13 iu n ie Ia o r a 12 ,3 0 la B iserica Sf. D u m itru de p e s t r . B o r h a n c i . (430115)

• A m in t i r i , la c r im i, f lo r i la u n a n d e la t r e c e r e a în n e f i in ţă a s o ţu lu i , t a t ă l u i şi b u n ic u lu i S U C IUA L E X A N D R U P a ra s ta su l va avea loc în d a ta d e 12.06.1999 o ra 9, la C a te d r a la O rto d o x ă P i a ţ a A v ra m la n c u . D u m n e z e u să - io d ih n e a s c ă su f le tu l în p a c e . S o ţ ia , f iic a şi nepo ţe lu l. (430118)

• L a 10 iu n ie s -a îm p lin it un an dc cînd s c u m p u l m eu s o ţ , B O G A C E N C O V IT A L IE a t r e c u t în e te r n i ta te . D e s p ă r ţ ir e a nu a p u tu t ş te rg e d in in im a m e a c h ip u l lu i b lînd , su fle tu l deosebit de b u n ş i g e n e ro s . S o ţia . (580013)

C itit i z iln ic_______________ 9

A D E V Ă R U Lde Cluj’

Stop-cadru: La puţin

timp de la terminarea meciului, Cristi Focşanu, plin de transpiraţie, avea să declare:” Ce bine că

nu a venit tata şi Cristi

Bara. Cu ei în teren am fi pierdut sigur!”

sîmbăfâ-auminlcă, 1 2r1 3 iuni

E o căldură de seacă sîmburele în prună. Muştele verii, colorate precun\ morunul ţinut în vopsea, roiesc spre nori purtînd pe aripi stîrvuri de căprioare furate din gura lupilor. Cărare în pârul de pe picioare mi-am făcut şi papuci de lapte încalţ acum spre a spune povestea unui meci incredibil, cu fete tăvălite în iarba necâlcatâ şi arici strecuraţi sub fundul lor.

Timp de o săptămînă am tot clocit revanşa la meciul pierdut joia trecută şi tactica cu care ne-am prezentat la teren a

. fost clădită pe următorul principiu: “Cine are bătrîni sâ-i vîndâ, cine nu, să nu-şi cumpere în veci!”. L-am lăsat deci-acasă pe Cristi Bara şi am uitat să-l chemăm pe Marius Focşanu. Ca noutate, I-am convocat pe Ionel Lespuc (PRO T V ), i-am dat jambiere de iederă şi l-am pus Ia treabă.

Meciul a început chiar din primul minut. Am deschis scorul fară jenă şi se părea câ •.neciul nu are secrete pentru noi. Portarul nostru (nimeni altul decît subsemnatul) şi-a dat cu firma în cap cînd, la şutul naivului Mircea Moruţan (care, se pare, în afara maieului cu iniţialele PNR nu prea are vreo altă tangenţă cu partidul), a tăiat aerul cu mîinile în partea dreaptă în timp ce mingea îi trecea printre picioare. Puternic motivaţi de căldură şi ambiţionaţi de lipsa nevestelor, băieţii noştri au remontat terenul

'pierdut ca într-un joc de “puzzle” şi consecinţele s-au văzut rapid. Am mai primit un gol. Vinovat de'această pacoste este Nelu Gorgan (Monitorul) căruia gîndul i se lipise de o sticlă de bere ca şosetele soldatului de rastelul cu arme.

La pauză am dat nişte telefoane şi ne: am amintit,de Bara. Concomitent, Lespuc şi-a amintit de bara pe care a nimerit-o în timpul jocului, cu poarta goală. Oricum, în repriza secundă am început jocul pe cu totul alte coordonate. Semnalul l-a dat chiar Codin Samoilă prin cîteva fraze bine meşteşugite, dar din care nu putem reproduce decît puncte, puncte. Dincolo de aceste mici neconcordanţe verbale, Samoilă a jucat îrisă într-o formă .de zile mari, prăjindu-şi tori adversarii ieşiţi în cale, dar,' ratînd cu poarta goală, s-a autoexclus din categoria eroilor. Şi totuşi, am egalat scorul. Pentru puţin timp însă, întrucît PNR-ul s-a învrednicit să ne mai capseze poarta în două rinduri, astfel că la un moment dat eram siguri că istoria meciului trecut se va repeta în cele mai mici amănunte. Dacă n-a fost aşa e doar vina noastră; Nelu Gorgan, plecat cu sorcova în jumătatea adversă, a redus din handicap, după care Cristi Focşanu a refăcut diferenţa de două goluri printr-o gafa ce I-ar face invidios

,pînă şi pe tatăl său. Din fericire, acelaşi

Focşanu s-a ambiţionat într-un hal fară de hal şi luîndu-şi inima în dinţi şi ficatul în - nări a înscris şi asta chiar în poarta adversă! Băiatul i-a dedicat acest gol prietenei sale Nicoleta, alături de cîteva sute de poezii 'scrijelite cu jale pe coperţi de agendă. Alergînd nebuni după egalare cerul s-a îndurat de noi şi cînd mai era numai un singur minut de joc am făcut ceea ce n-au putut face atîtea generaţii irosite pe pavaj: am egalat!!! Puteam chiar să cîştigăm în ultimele secunde, dar n-am facut-o pentru câ aşa sîntem noi: frumoşi, deştepţi şi modeşti.

P.N.R.-iştii s-au supărat puţin pentru , acest semieşec intrind într-o şedinţă din care nu îi mai poate scoate decît ANCD-ul, dar aceştia ocolesc sistematic provocările venite din partea egalilor noştri de joi. Ei l-au găsit pe Miky Vrăjitoru drept singurul vinovat, motiv pentru care după meci i-au turnat pe gît bere cît pentru o echipă întreagă şi l-au urcat pe masă să sperie toţi poliţiştii din cartier. în acest timp Codin Samoilă păstra numai momente de reculegere- fiindcă absenţa de acasă a determinat-o pe soţie sâ-l 'suspende o săptămînă de la toate drepturile conjugale, în rest, toată lumea s-a simţit bine.

«Pagină realizată de Mihai HOSSU

Pesiilc |?LM1

11 lilili

Sărbătoarea a cuprins întreaga ţară. Pălăriile cu pene de . cocoş stau triste în dulapul cu vechituri lîngă o poză cu

Puskas şi din vitrina curăţată în ajuri Gică Hagi zîmbeşte vremurilor. Acum o săptămînă, românii au îngropat pe veci o tradiţie ce ne:a chinuit decenii întregi. '

^cum, cînd ungurii au trecut cu bine peste şocul înfrângerii, toată lumea se agaţă de o singură propoziţie: “Dacă nu era V Hagi...” Ca orice român competent le răspund acum că dacă nu era Hagi era Adrian Ilie, care-i un talent la fel de'mare..'

Dacă aş putea l-aş întreba pe primarul Gheorghe Funar cu cine a ţinut Ia itieciui România - Ungaria. Dar primarul, măre amator de fotbal cînd nu e vorba de “U ” Cluj, a savurat într- atît de mult partida de sîmbătă încît sînt aproape sigur că ştiu, în ce direcţie s-au îndreptat preferinţele celui dinţii cetăţean al urbei. Şi fiindcă o asemenea victorie epocală nu putea sâ nu aibă repercusiuni asupra Clujului, unde România joacă cu Ungaria în fiecare zi în cîâdirea de pe strada Moţilor, primarul a sărit la interval cu o propunere menită să-i demoralizeze pînă în plăsele pe minoritari: să-l aducă pe Hagi la Cluj!!!

Se pare că primarul s-a săturat să citească în fiecare ziar numele lui Hagi lîngă apelativul “regele” şi a hotărit să i-1 schimbe în “Cetăţean de Onoare al municipiului CIuj-Napoca'; Zis şi făcut! Mai rămînea o singură piedică: consilierii UDMR, mari amatori de fotbal şi de tradiţie. Şi soluţia a venit de la' sine. Pe listele înaintate consilierilor minoritari, în loc de Hagi a apărut numele Jui Puskas! Surprinşi şi în acelaşi timp - grăbiţi să nu cumva sâ se răzgîndească “numărul 1”, minoritarii au votat cu sîrg, freeîndu-şi palmele de bucurie. Şi astfel, la numărătoare, Hagi a devenit cetăţean j e onoare al municipiului cu o majoritate covîrşitoare. El va veni la noi să-şi primească diploma în scurt timp şi, cel puţin pe hîrtie, toată lumea e de acord. •

Prin această tactică fenomenală, Gică Funar â devenit autorul celui de al treilea gol în poarta maghiară. Şi nici un tusier nu a semnalizat ofsaid!

ii*jt \( ţ

într-o se a ră , p e cînd găinile croşetau b o a b e d e somn în coteţe d e m ărgean , am intrat într-un loc destinat consumului pubiic d e tărie şi la nevoie suc. în locul respectiv am avut prim a dată im presia că s -a mutat o peşteră. D e s e n e pe pereţi. Şi peste toţi, într-un loc destinat nemuririi, l-am văzut pe el.

• Privire rece, d e om integru. Perciunii lui John Lennon. N as strîm b.-Gură mută. C earcăn e adînci. P ă r d es (în d esen ). Vestă antiglonţ şi antimaterie. Era Sorin G recu, "Zburătorul” fetelor- din jurnalul d e la ora 5.

Şi chipul lui... tablou în b a r săW pui. G recu priveşte de la înălţime forfota sticlelor de sub el şi se am ăn ă atît d e mult cu o icoană. încă nu lăcrim ează pentru că nu este igrasie.

Şi va veni o v rem e cînd vom auzi p e sticlă o voce înfrăţită cu microfonul: "D e la Ema, pentru P ro -T V , Sorin Grecu l”

Cu oehii pe “balcoane”

N u-i ştiam aşa mari amatori de senzaţii tari pe -“îmbâlsămaţii” din conducerea lui “U”. Zilele trecute, domnii cu pletele’ dalbe sau chiar fară nici un fir de păr pe ţeastă şi-au “tras” pe holul mare care dă în holul mic două perverse în costumul lui Adam. în fiecare dimineaţă, în faţa celor două nuduri, se întruneşte Comitetul Director. Nu se înregistrează absenţe ne declară “omul” nostru din echipa lor. Toţi au pulsul 200, toţi transpiră la unison şi se şterg cu aceeaşi batistă, cea a lui Ovidiu Miron pe care se mai văd încă urmele de sînge dintr-o altercaţie petr.ecutâsn seara de Hallowen. După vii dispute verbale, Remus Câmpeanu a pus piciorul... pe ramele celor două tablouri şi a decretat: “Pă asta cu mîna în şold propun să o numim Moriko, iar pe cealaltă boarfă de cartier născută dintr-un accident genetic, că doară vedeţi şi voi că are numai o ţîţă, eu aş vrea foarte mult să-i spunem Xena, prinţesa războinică”.

Cam aşa s-a desfăşurat ultima şedinţă a ►Comitetului Director, una din care au lipsit suspendările pe viaţă, amenzile de mii de dolari, punerile pe liber şi contrele de rigoare.

Sex îri

" E S P U C f î Ţ I E "

atît dc necesara, câ

îmi vine sâ n-o dau

P a g in a în t o a r s ă de astăzi e axată în principal p e f o t b a l . A fo s t s ă p t ă m în a s p o r t u lu i - r e g e , în c ît am h o tă r it să -i dau o p a u ză lui Făt F ru m os ş i .b a s m e lo r fără p e rd ea . A stă z i lip seş te şi I le a n a C o s în z e a n a p e c a r e am u it a t -o in tre ţ b r u s t u r i , la v o iaîn t îm p lă r i i ş i a lu i G re u c e a n u . N u am dat a s t ă z i n ic i s o lu n a r e le , g în d in du -m ă c ă pescu itu l cu c lo r m e rge şi fă ră e le . D a r a s t ă z i a v e m p o z e , p r in a m a b i l i t a t e adom nu lu i Ion Petcu , care d acă fa ce m ulte face . Şi, ca d e o b i c e i , o r ic e a sem ă n a re cu p e rso n a je , fapte , cazu ri ş i necazuri din v iaţa rea lă e s te p u r în t îm p lă t o a r e -ş i pu sup ortă d reptu l ta rep lică. S-aveţi o s ăp tăm în ă bun ă d acă ştiţi d e g lu m ă I

Parodisiac v lGheorghe Hagi şi Gică Funar

“ N I C O L E T A T E I U B E S C Ş l F O C Ş A N U M Ă N U M E S C ”V : ' • P.N.R. - PRESA 5-5 (2-1) •

Omul meciului:Te h n ic şi plin de funingine,, iute şi bun

trăgător, omul meciului a

lipsit joi 'de la stadion pentru simplul fapt că noi nu : avem' - un- ,

asemenea jucător.

S tadion: lîngă brusturi; Vrem uri: grele; Teren: betonat;'Spectatori: mai mulţi ca data trecută; Starea civilă: necăsătorit; Absenţe salutate prin urale: Bara şi tatâ-so lui C. Focşanu

P R E S A : Hossu - Lespuc, Gorgan, C. Focşanu - Samoilă - Râul: PNR: Vrăjitoru - F , Moruţan, Senaşi, Petruş - Haiduc - M.- Moruţan. '

Marcatori: Lespuc, Gorgan, Focşanu, Samoilă, Râul/ Haiduc (2), M.Moruţan (2) şi Petruş.

.Mari ratări: foarte multe, /■ ■ ■ ■

C a le id o s c o p fo tb a lis t ic“Diploma de excelenţă”

Joi, ministrul Tineretului şi sportului a înmînat lui Gică- Hagi “Diploma de excelenţă” ca o răsplată pentru întreaga carieră a fotbalistului de excepţie, pentru deosebita contribuţie adusă la evoluţiile selecţionatei României în calificările pentru Cupele Mondiale. Cu un dram de răutate stau şi mă întreb: dacă Gică Hagi nu era convins de Adrian Păunescu să revină la naţională pentru meciul cu Ungaria, respectiv nu intervenea acceptul său de a sta la dispoziţia naţionalei şi în restul de partide pentru preliminariile lui EURO 2000, mai era înmînată “Diploma de excelentă”?

Ş a n s e d e c a l i f i c a r e9m a i s în t

Este vorba tot de'echipa de tineret şi cele două obiective: calificarea pentm turneul final al C.E., respectiv turneul olimpic de la Sydney. Precizările U.E.F.A. spun că pentm turneul final al C.E. intră în calcule cele nouă clasate pe primul loc în grupe, plus cele mai bine 7 clasate pe locul doi în grupe. Cele 16 echipe vor susţine, (după tragerea la sorţi) o dublă partidă de baraj (în zilele de 13-14, respectiv 20-21 noiembrie), cîştjgătoarele calificîndu-se pentru turneul final, semifinalistele urmînd sâ se califice pentm Sydney. Deci speranţe mai sînt pentm tinerii tricolori. Rămîne ca ei să le materializeze. A '

Romeo V. CÎRTAN

D R E P T LA R E P L IC Ă

Referitor la articolul dumneavoastră din 9.06.99

“Soţia viceprimamlui din Turda a făcut bişniţă cu bilete dc" meci” - vâ comunicăm următoarele:

- articolul nu corespunde cu realitatea, iar. corespondentul .dv. vă informează greşit cititorii;. - biletele de meci, în număr de 10 , au fost solicitate de o singură persoană, dl Dorian Felecan;

- societatea a valorificat numai numărul de bilete comandate, respectiv cele zece solicitate şi acceptate de cumpărător ca valoare.

Cristina STEFĂNIE

Desi urmau să se în toarcă astăzi la Sittard duienii Mariş şi Bănceu au mai obţinut

două săptămîni de vacanţă, amînîndu-şr astfel reîntoarcerea.

M e c i i n t e r n a ţ i o n a l d e j u n io r i l a G h e r la

Azi, fa oră 11 pe Stadionul Olimpia din Gherla va avea loc partida de fotbal dintre formaţiile de juniori ale cluburilor Olimpia din localitate şi ABA (Ungaria), un orăşel înfrăţit cu Gherla. Întîlnirea constituie revanşa celor două meciuri disputate acum două săptămîni în Ungaria unde tinerii jucători pregătiţi de antrenorii Mircea Coroi şi Elemer Osztian au cîştigat cu 5-2, respectiv 1-0.

în pauza meciului de fotbal publicul spectator va avea ocazia să asiste la un concert de muzică de promenadă susţinut de fanfara copiilor din ABA.

SZ. Cs.

O D I H N E A S C Ă -S E Î N P A C E !

D u p a R o l l c i n d G a r r o s . . .• Ce s -a r face fe te le ş i ch ia r u n ii bă ie ţi dacă în tenisul de cîmp " lă tra tu l” a r f i interzis?! Uneori a i impresia că acei ce zbiară mereu au nevoie de o p ro tecţie specială...• Se jo a că m ult cu două m îini. M ă întreb a n d se va servi cu două m îin i? !! -

- • Fetele- cer p rem ii ca ş i bă ieţii, adică la fe l de m a ri! De acord. A tunci de ce nu jo a că a lă tu ri de e i? I!• O excelentă fin a lă fem in ină în tre G ra f şi H ingis, între trecut şi prezent. Un singur ş i mare învingător: ten isu l!! A cîştigat S'teffi, d a r p a rc ă aş f i v ru t sâ f ie am bele d e c la ra te învingătoare!• F ina la bă ie ţilo r a fo s t m agnifică ş i cuceritoare. La fe l ca la fete, am în d o i'ju că to rii - A'gassi şi.M edvedev - meritau victoria. O greşeală m ai pu ţin înseamnă o v ic torie cu care te întîlneşti. poate o dată în v ia ţă !• C uce rito ri au fo s t to ţi cei p a tru f in a liş t i în m ic ile lo r declara ţii de după fina le . Sinceritatea, sentimentele, omenia lor, fa ir-p la y -u l au fo s t aproape m ai generoase decît tenisul ce n i l-au dăru it d in in im ile lo r.• I-am văzut pe cei pa tru f in a liş t i plîngînd. F iecare a scăpat cîteva lacrim i de bucurie, da r ş i de durere. Şi m-am g în d it la nefericita noastră soartă de a p lînge z i de zi. Şi niciodată pentru v ictorii... ~ '

’ Viorel CACOVEANU

Unul dintre cei mai statornici prieteni ai Departamentului “Sport” al “Adevărului de Cluj”, cel care “strică" media de vîrstă a echipei de fotbal de Cupa “Presei", împlineşte azi 40_de ani.

îl asigurăm şi pe această cale de preţuirea noastră şi îl rugăm să ne ierte micile “înţepături" amicale de la şuetele de după meciuri. '

La m u lţi ani, amicei La m ulţi ani, Marius FOCŞANU!

P r e m i e r e l a J u d o

F E T E L E I. PETCU

D E L A “ U - C S M - A R D A F ” A UP R I M I T

• Antrenorul Lotului olimpic nu a fost chema! Ia festivilate •Ieri, cele mai bune judoka de la “U-CSM-ARDAF Cluj, titulare

totodată în Lotul olimpic au fost invitate la DJTS. Laura Moise şi Simona Richter au fost premiate cu o sumă de bani. pentru rezultatele obţinute la Campionatele Europene din acest an.

Reamintim iubitorilor sportului cu chimonoul alb că, la Bratislava, Laura Moise a obţinut locul II, iar Simona Richter locul III. DJTS a considerat probabil câ dl Florin Berceanu, antrenorul Lotului olimpic al României şi artizanul atîtor victorii ale sportivelor noastre din ultimii doi ani, nu ar avea nici o contribuţie, drept pentru care nici n-a fost invitat la şedinţa de înmînare a premiilor şi nici nu i s-a dat vreun sfanţ. Dfncolo de preţuirea (puteţi să citiţi şi în ghilimele) celor care fac să se vorbească cu admiraţie despre noi, rămîn, însă, rezultatele, seriozitatea în pregătire şi dorinţa de a urca noi trepte ale succesului.

Simona Richter, Laura Moise şi Ioana Dinea (o altă absentă, de la festivităţi, dar care a contribuit din plin la prezenţa noastră onorabilă peste hotare) au un program competiţional,foarte încărcat, în zilele următoare, vor participa la un program de recuperare la Neptun şi pregătiri la Poiana Braşov, pentru Jocurile Mondiale Universitare de la Palma del Mallorca (unde fiţele noastre balcanice îl înlătură, teoretic, din delegaţie pe... dl Florin Berceanu !!). Prin bunăvoinţa' principalului sponsor, dl Marius Viser (Liberty - Oradea) fetele vor participa la un turneu şi stagiu de pregătire în Cuba, apoi Minsk (şau Moscova) şi alte trei stagii în Elveţia, Spania şi Portugalia. înainte de marca confruntare a Campionatelor Mondiale, componentele Lotului olimpic vor fi prezente la internaţionalele României care, pentru prima oară în istoria judoului românesc, se vor ţine într-o altă localitate decît Bucureştiul. Sperăm ca la “mondiale” fetele să se claseze printre primele 7 sportive (la fiecare categorie), în aşa fel îneît sâ acumuleze puncte pentru Olimpiada din Australia.. Pînă atunci, însă, am reţinut spontaneitatea întrebării Simonei

Richter: “Noi cînd mai dăm examene?” (Ambele sportive premiate ieri sînt studente la Facultatea de Educaţie Fizică din municipiul Cluj-Napoca).

Radu VIDA

“ U ” - - R a p i d 1 - 4 ( 1 - 0 ) •

O m ul m e c iu lu i - Ganea. Intrat abia după pauză deoarece Mircea L ucescu , a , în c e r c a t cîteva 'experimente la Cluj, ’ golgeterul

( campionatului ,v . a demonstrat că titlul cucerit de Rapid i se datorează într-o foarte mare măsură.

Stadion: Ion Moina: Timp: frumos; Teren: bun; Spectatori: 6.000 .

“U”: Lăzăreanu - Lazăr, Stroe, Socaciu, Şandru- Sărmăşan, Aştilean (57 Cioloboc), Truşcă, T. Bălan L. Mihai ( 65 Ignat), Oncică. RAPID: Bratu - Bolohan, Stanciu, Rodnic (46 Chiriţă), leneşi - 'Voicu, Măldărăşanu, Lupu,' Pancu (68 S.Radu) - Şumudică (46 Ganea), Barbu. ,

Arbitri: S. Altmaier - Şt. Poenaru, M.Diaconu Marcatori: Aştilean( 42) / Ganea (59), Chiriţă (70),

Barbu (79, 89).

Stop ■ cadru:Surprinşi oarecum de replica foarte bună dată 'Rapidului, suporterii lui “U” comentau lă pauză: “Un singur meci joacă Rapidul pe bune şi atunci se chinuie”.

„Repriza secu n d ă i-a contrazis.

A fost carevasăzicâ ultimul meci al lui “U” în Divizia A. Declinul prevestit încă din campionatul trecut s-a materializat în acest an prin evoluţii de multe ori de domeniul ; penibilului, sancţionate de spectatori printno absenţă de la stadion fără. precedent în istoria clubului. O politică managerială proastă face ca la ora despărţirii ‘ de prima divizie,”U” să nu aibă în faţă nici măcar o perspectivă. Avînd în curte probabil cei mai slabi jucători posibili, “U”' retrogradează într-odezorganizare totală fără ca cineva sâ ştie precis care îi este . rolul în club. Eclipsa de jucători (elocvent în acest sens este faptul că golgeterul echipei este Marius Predatu, care din toamnă nu a mai îmbrăcat

tricoul alb-negru), degringolada de pe banca tehnică ( nu mai puţin de patru antrenori participă la antrenamentele echipei) şi, nu în ultimul rînd, o conducere lipsită de coloană vertebrală au făcut ca sărbătoarea celor 80 de ani ai clubului să se transforme într-un parastas cu pomană de puncte pentru mai toate echipele diviziei. Ne aşteaptă cel puţin un an de “B”, pe care e foarte probabil să-l prelungim cu încă vreo patru, în aşteptarea unei noi generaţii de jucători care să ne amintească de Pojar, Maier, Brătianu sau Ritli. Nu este , momentul potrivit acum să insistăm mai mult pe cauzele dezastrului. O vom face însă mult timp de acum încolo. Dar, pînă atunci, să vederii ce a fost ieri, în meciul despărţirii de

lumea bună, cînd “U” âr fi putut să mai spele ceva din rufele ruşinii.

A fost în primul rînd o primă repriză în care campionii, Rapid Bucureşti, a jucat cu o lene mirosind de la o poştă a vacanţă. Fără a-l avea în teren pe Ganea, omul care a cîştigat aproape de unul singur un campionat ce părea la un moment dat compromis şi cu Bratu în locul Iui Lobonţ, Rapid a dat impresia în prima repriză că nu prea o mai interesează acest meci. Prin urmare, gazdele au creat cîteva faze mai de Doamne ajută, culminînd, în minutul 42 cu golul lui Aştilean (şut fară speranţe din mijlocul careului Ia o minge servită de pe dreapta de Liviu Mihai). După un singur minut, Truşcă pătrunde impetuos pe stînga şi

şutează incredibil pe lîngă poartă, dînd impresia că meciul e la îndemîna clujenilor. Tristă şi greşită socoteală, imediat după pauză rapidiştii reuşind egalarea prin nou intratul Ganea. Avantajul a venit diri partea unei alte rezerve, Chiriţă, acesta reluînd nestingherit în plasă, cu capul, un balon centrat în careu din corner, 3-1 a făcut “cobra” Jean Barbu ( între noi fie vorba în acest retur “cobra” a fost mai mult “rimă”) şi tot el a stabilt scorul final în ultimul minut de joc.

Acestea fiind zise, va mai trece multă vreme pînă ce la Cluj va mai evolua campioana şi pentru noi Divizia."A” va mai exista doar la televizor!

Mihai HOSSUFoto: Z. REINHARDT

© îjH / 'M, ,7 .

Deţinuţii pe... terenurile de sport

Locatarii închisorilor sînt mari amatori de sport. La Penitenciarul Gherla, aproape lunar. se_ o rg an izează o competiţie. în prezent, s e află în plină desfăşurare “Cupa 29 iunie (Ziua Penitenciarelor)” la minifotbal, tenis de masă şi şah. Zilnic, în curtea închisorii au loc dispute la care asistă şute de spectatori. Cîştigătorii pe camere se întrec în faza finală a competiţiei, iar cei mai buni sînt recompensaţi cu diplome, cupe şi premii în cărţi.

Penitenciarul Gherla are mare nevoie de un teren de sport. Totul depinde de edilii locali, care ar trebui să manifeste un interes mai m are faţă de problema bazei sportive a puşcăriaşilor.

SZ.Cs.

i 1996 - Banca Naţionala a României a lansat prima emisiune de euro-obligaţiuni pe piaţa internaţională de capital - Eurobonds - prin intermediul băncii americane de investiţii Merrill Lynch.

©

EeoiiM ffifeO

1924 - La Berna, în Elveţia, a fost semnat uri acord relativ la crean ţe le

elveţiene în R om ânia.

J*""v '' ^ u * * * » ivirii-■ - - ' i i i - - : ' ..lvJ

F o n d u r i l e d o i n v e s t i ţ i i c o n t i n u ă s ă s e c o n s o l i d e z e

ACTIVECLASIC

ACTIVEDINAMI-

CACTIVEJUNIOR ALPHA ARDAF ARMONIA CREDIT

FOND FCE FI DE FNA FNI FORTUNACLASSIC STABILLO TRANSIL­

VANIATOTALUNOPC

Număr investitori% faţâ de luna trecută

89120:3%

351164.0%

173154:5%

48098.8%

165399.0%

114299.3%

10198100.0%

1748101.6%

75"1.271186441

9385117.3%

108072106.6%

2330198.9%

86108.9%

: 318 99,4%-

157071105.4%

Activ net, milioane lei % faţâ de luna trecută

892111.5%

’ 834 110.9%

823110.6%

224295104.3%.

604575.5%

v 1410 99.6%

2996105.8%

26704106.7%

44441.152489627

37903119.4%

1076590101.9%

30121•114.7%

' - 4495 192.5%

12731108.7%

143028-2

103.1%

Valoare unitară titlu:% faţă de luna trecută

13649 ' 106.5%'

34700107.3%

1377106.0%

212509103.7%

44250111.0%

. 110486 101.8%

9230106.6%

94255107.9%

-13383171.080441084

13880110.0%

367050111.4%

416323107.0%

155858 . 109.0%

46357105.3% 106.6%

Structura active, %:disponibS

certlf. trezorerie depozite bancare

acţiuni cotate acţiuni necotate

* alte active

1.6% 77.2% 20.9% 0.3% . 0,0% 0,0%

3.5%95.8%0.0%0,8% '0,0%0,0%

4.4%' 94.2% 0,0% - 1,5% 0,0% •o,o%

0.0%0.0%0,3%0.0%0,0%

99.7%

2.4%0.0%

7.87%18.1%0.8%0.0%

1.3% 42.7% 0.0% 1.9% 14.0% . 40.1%

25.3%44.6%14.3%5.3%10.5%0,0%

0,6%69.3%'30.1%0,0%0,0%0,0%

2.2% 25.7% 53.1% -

' 0.0% 0,0% . 19.0%

55.1%22.3%14.3%0,0%8,3%0,0%

41.8% 0,0% 0,0% 18.0% 40,2% 0,0%

3.4% , 80.7% 15.9% 0,1% 0,0% 0,0%

1.3%98.7%0,0%0,0%0,0%

. 0,0%

44.0%28.9%18.9%

' . 1 .1% ' 1.7%

. 5.4%

33.5%4.6%2.1%13.6%30.5%15.8%

Datele privind: activitatea din luna mai a fondurilor de investiţii administrate de membrii UNOPC demonstrează continuarea evoluţiei - pozitive, Principalele date care caracterizează această activitate (în comparaţie cu luna aprilie. 1999) sînt:

• Numărul de investitori a crescut cu 5,4 %;• Valoarea activelor nete este de 1450

miliarde de lei, respectiv mai mare cu 3,1 %;• Numărul de titluri de participare în

circulaţie a scăzut nesemnificativ cu 0,3 % , în principal datorită reducerii volumului de

subscrieri;.* Valoarea activului net unitar la, nivelul

UNOPC a crescut cu 6,6 %, respectiv cu peste 49% de la începutul acestui an; prin comparaţie, leul s-a depreciat faţă de dolar cu 42,7 % în aceeaşi perioadă. Dacă se analizează creşterea

activului net unitar din luna .mai se obţine o creştere cu 116%, mult superioară nivelului aşteptat de inflaţie sau nivelul dobînzilor oferite depozitelor bancare.

• Structura de portofoliu nu arată modificări importante faţă de luna aprilie.

Term enul pentru m ajorarea capitalului social al societăţilor expiră la 30 iunie• u n i i d i n p a t r o n i i f i r m e l o r c u d a t o r i i

v ă d r a d i e r e a c a p e o s a l v a r e •

Pe 30 iunie va expira termenul limită acordat societăţilor comerciale, al căror capital social este sub limita minimă prevăzută de Ordonanţa 32/1997, pentru majorarea acestuia. Iniţial, amintitul act normativ stabilea că societăţile cu răspundere limitată, care au un capital mai mic de 2 milioane de lei, şi societăţile pe acţiuni, al căror capital este inferior pragului de 25 milioane de lei, trebuie să-şi majoreze capitalul social pînâ la aceste noi limite, cel tîrziu pînâ la 27 iulie 1998. Pentru câ foarte multe firme nu au făcut acest lucru, Guvernul le-a mai- dat un răgaz de încă un an. Din păcate, deşi nu se poate invoca iipsa de timp, foarte multe societăţi continuă să se afle în aceeaşi situaţie şi la această dată. Potrivit legii, în cazul în care o societate are capitalul social inferior limitei minime admise ea urmează sâ fie dizolvată şi lichidată. Din cîte se pare unii acţionari sau asociaţi speră ca aceste procese să aibă loc din oficiu, fară plata diferitelor taxe necesare în astfel de cazuri. Alţii, patroni ai unor firme cu datorii, speră ca printr-o radiere automată să li se piardă urma. Toţi aceştia trebuie să ştie câ pentru dizolvarea şi radierea firmelor de la Registrul Comerţului sînt necesari atît bani, cit şi o serie de acte. Nerespectarea legii poate atrage diverse penalităţi prevăzute în Ordonanţa 32/1997.

C. BERINDEAN

C E C v a a c o r d a c r e d i t e c u d o b î n d ă

s u b v e n ţ i o n a t ă p e n t r u î n t r e p r i n d e r i l e

m i c i s i m ţ j l o c î iCasa de Economii şi Consemnaţiuni

(CEC) va prezenta Guvernului un proiect de hotărîre privind sprijinirea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, prin acordarea de credite cu dobîndă subvenţionată, a declarat, vineri, Camenco Petrovici, preşedintele CEC.

“Am decis să alocăm o sumă cuprinsă între 500 şi 1.000 miliarde de lei pentru sprijinirea- sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii”, a precizat Petrovici.

Dobînda la creditele acordate întreprinderilor de către CEC va fi

suportată în proporţie de 40% de agenţii economici, iar diferenţa va fi acoperită din Fonduri PHARE- şi Fonduri de la Banca de Dezvoltare din Germania, a spus Petrovici.

Creditele vor fi acordate în baza unor planuri de afaceri viabile prezentate de societăţile comerciale care solicită finanţare, vor fi pe o perioadă de trei ani şi cu o perioadă de graţie de trei luni.

“Acordăm pe baza planurilor de afaceri, dar cu garanţie Nu vom acorda credite fară garanţie”, a adăugat preşedintele CEC.

i P r i c e w a t e r h o u s e C o o p e r s s e o c u p ă f i e

i l i c h i d a r e a S C A r d e a l u l S ATribunalul Cluj a decis prin sentinţa civilă nr.-516/c/1999 deschiderea *

procedurii judiciare prevăzută de Legea nr. 64/1995 privind falimentul şi | lichidarea societăţilor comerciale.în cazul firmei de transport Ardealul SA. i Decizia tribunalului vine în urma unei cererei făcute de Bancorex, care este cel mai important creditor al societăţii clujene. Lichidator a fost numit I firma PricewaterhouseCoopers. Prima Adunare a Creditorilor a fost convocată | pentru data de 15 iulie. i

C. BERINDEAN 1______________ ' _ L________ I

De scurtă vreme, un neobişnuit semna! de alarmă s-a tras în Occident interzicîndu-se consumul de produse alimentare animaliere- de provenienţă belgiană. De ce şi cum s-a ajuns la acest impas nu s-a prea înţeles. Doar câ în cauză ar fi o substanţă toxică descoperită în carnea de vacă de pasăre şi porc, cunoscută sub denumirea de DIOXINÂ, o substanţă cu înalt potenţial cancerigen. Ce este această dioxinâ şi cît de mare este pericolul său pentru om şî în general pentru viaţă?

DIOXINÂ este o substanţă cloroasă cu o formulă chimică nu prea complicată (3. inele ciclohexomîce în a căror-periferie se leagă 4 molecule de clor) inexistentă odinioară în natura organică. Geneza acesteia- este* legată de apariţia substanţelor pesticide, erbicide, folosite în agricultură pe scară largă, ce au la bază compuşi fenoli clorurări, foarte utilizaţi mai ales ca dezinfectanţi antimicrobieni. Se ştie că manevrarea pesticidelor pretinde o tehnică specială de protecţie. în pulberea pesticidelor depozitate îşi poate face apariţia DIOXINÂ, prin recombinarea' moleculelor preexistente, în cantitate variabilă. Acest produs ' (de fapt un autoprodus) şi-a arătat'

în mod accidental, însuşirile ştiute mai de mult de unii cercetători cînd la o fabrică de pesticide din localitatea SEVESO aflată la nord de Milano, în urma unei avarii, a fost exhaustatâ o mare cantitate de pesticide care a surprins pe numeroşi locuitori pe o rază de 15 km. Mulţi dintre aceştia au contactat boala toxică cu manifestări cutanate (leziuni ale

graţie curenţilor aerieni şi acvatici (pătrunderea lor în regnul animal, inclusiv Sa om a fost temeinic verificată şi confirmată, începînd de la peştii oceanelor şi ouăle păsărilor sălbatice pînă la prezenţa sa în laptele matern. Dioxinâ mai are şi alte surse de sinteză, mai puţin importante. Concentraţia sa în mediu extern (natură) şi în cel intern (sîngele fiinţelor, etc.) este

C A T A S T R O F A C O N T A M ! M A R I I A L I M E N T E L O R C U D I O X I N Â

pielii) şi , hepatice. Din 2.000 de victime, 1.000 au fost urmărite, la imensa majoritate evoluţia suferinţei-fiind probabilă; Alţi 200.000 de locuitori din jur au fost ţinuţi sub observaţie, liră a se fi decelat manifestări acute. Dar ceva mai tîrziu s-au înregistrat cazuri de cancer în proporţii mai crescute ca în restul teritoriului italian. Fenomenul ^a impus măsuri profilactice pe scară largă, dar utilizarea, , chiar raţională a erbicid-pesticidelor, a dus la contaminarea mediului ambiant (sol, apă, vegetaţie), dispersarea acestora pe o rază de, mii de km de la locul utilizării fiind posibilă

în cantităţi infinitenzimale, măsurîndu-se în picograme ( 1/ 1.000.000.000 g), fără a reprezenta un pericol deosebit. în cazurile de cumulare a unor cantităţi superioare normelor admise, în celulele organismului pe care le lezează în diferitele lor funcţii, inclusiv în linia normală de reproducere se declanşează cancerogeneză. Dioxinâ se cantonează foarte uşor în grăsimea animală, în piele, în glandele mamare în doze patogene observîndu-se efectul său asupra sarcinii şi imunităţii. Iar dispariţia sa din sol sau organismul uman se face anevoios, timpul de

înjumătăţim a substanţei fiind de 10, respectiv de 5-8 ani.

Problema dioxinei este legată de problema poluărilor în general, care, în ciuda monitorizării impuse fiecărei ţări, sînt greu de stăpînit. Numai producţia din SUA, atinge anual cca 2 miliarde kg de pesticide...

în Belgia, 150 de ferme de diverse profiluri au fost închise săptămîna trecută din cauza produselor alimentare contaminate cu dioxinâ. Comunitatea Europeană se află într-o situaţie deosebit de gravă, deoarece SUA a interzis în iarnă cu 3-4 zile importul oricărui produs de genul celor arătate. Toate fermele în cauză au folosit pentru creşterea producţiei de came, ouă etc, o făină animalieră contaminată cu dioxină în concentraţie peste normele admisibile. Cauza acestei masive contaminări este încă neelucidată.

Pentru noi pericolul pare îndepărtat; dar produse belgiene există în comerţ, confiscarea acestora fiind iminentă. Acum s-ar putea conta pe o creştere a cererii produselor româneşti de came, ouă, lapte, numai ofertă să fie!

FPS Cluj a solicitat conducerii FPS de ia Bucureşti un mandat special

pentru închiderea operaţionala totala a societăţii Ciujana

Directorul FPS Cluj; Sorin Naş, a solicitat, vineri, conducerii FPS de la Bucureşti, un mandat special pentm închiderea operaţională totală a societăţii Ciujana, considerînd că unitatea nu dispune de lichidităţi necesare pentm continuarea activităţii.

Adunarea Generală a Acţionarilor Ciujana a decis, în luna mai, închiderea operaţională parţială a societăţii, Conducerea societăţii a mai solicitat FPS-15 miliarde de lei pentru a avea garanţia că activitatea va putea continua, în condiţiile în care societatea are comenzi asigurate pentm următoarele luni, • /

Sorin Naş a afirmat că FPS nu are posibilitatea' să dea bani unor societăţi comerciale cu datorii foarte mari, aşa că s-a luat hotărîrea închiderii operaţionale totale pentru Ciujana, deoarece chiar dacă au comenzi, nu au lichidităţi financiare pentm a duce la îndeplinire aceste comenzi. '

Directoml societăţii Ciujana, Mihail Mâtieş, a declarat că FPS Cluj, “în loc să dea o mînă de ajutor Clujanei, i-a dat lovitura de graţie”, prin această solicitare adresată conducerii FPS. Mâtieş, mai speră totuşi, câ, în următoarele două săptămîni, pînă cînd FPS va avea mandat de închidere operaţională totală a societăţii, să obţină banii de care fabrica are nevoie.

Deşi iniţial liderii sindicali au inclus în lista lor de propuneri închiderea operaţională totală a. societăţii, acum nu mai sînt'de acord cu această soluţie. Sindicaliştii au spus câ mai sînt încă persoane care ar- vrea să lucreze la Ciujana şi sînt dispuşi să-şi asume riscul de a rămîne. .

O decizie cu privire la viitoml societăţii Ciujana va fi luată în Adunarea Generală a Acţionarilor care va avea loc luni. - ...

Conf. dr. George PETRESCU

R a t a i n f l a ţ i e i î n l u n a; 9 -m a i a f o s t d e 5 , 3 %

Rata inflaţiei în luna mai a fost de 5,3%, în creştere faţă de luna anterioară cînd preţurile au crescut cu 4,8%, această evoluţie fiind cauzată de majorarea substanţială a tarifelor pentru servicii.

Potrivit Comisiei Naţionale pentm Statistică (CNS), în luna mai, tarifele la servicii.s-au majorat cu 16,2%, în cadrul grupei cea maî mare scumpire fiind consemnată la chirii, care au crescut cu 800%.; De asemenea, tarifele/la transportul pe calea ferată ău crescut cu 5,1%, cele pentm'transportul aerian - cu 5%, cele pentm apă, canal," salubritate - cu 4,6%, iar cele pentm serviciile de postă si telecomunicaţii - cu 3,8%. ' ' .

Preţurile mărfurilor nealimentare au crescut cu 3,4%, iar cele ale mărfurilor alimentare - cu 3,1%, precizează un comunicat al CNS, Scumpiri semnificative în cadml grapei de mărfuri nealimentare au fost înregistrate la frigidere şi congelatoare - cu 9,7%, detergenţi - 8,8%, lacuri şi vopsele - 8,5%, articole de igienă şi cosmetice - 7,5%. în categoria mărfurilor alimentare, cele mai mari creşteri de preţuri au fost consemnate la cartofi - 17,5%, pîine * 8,4%, mălai - 7,5%, came de pasăre - 7,1%, Rata medie lunară a inflaţiei în perioada 1 ianuarie - 31 mai a fost de 4,5%. Faţă de decembrie 1998, inflaţia în luna mai a fost. de 24,5%, iar' comparativ cu mai 1998 - de 42,8%.

BURSA DE BUCUREŞTI

VALORI

"I 1 i u n i e 1 9 9 9

[S»r»b \ P»nMrmr»»oci*fate Prjn»d. |Vjr| M»x.Categoria 1[ 21 societati)

Va) tatab<M

ALRerrATBfiţr

ALRO SLATINA - ANTIBIOTICE IASI ARCTIC GAJ ST!

2SOOC10001000

57553.87 1187 57 1726.74

-5

C

5950C11SC174C

56500118u1710

1188 , 2847

• 5335

68,374,000 3,381,010

- 9,213,900AUTOMOBILE DACIA PITEŞTI 1000 637.08 65C 610 593791 378,295,170AZOMUREŞ TG.MUREŞ 1000 400.1 403 400 153253 61,317,200

AGR BANCA AGRICOLA 16000 10360.68 -22 1200C 9900 4205 • - 43,577,000a v BANCA TRANSILVAN IA CLUJ 1000 1558.89 -3 1590 1530 67858 105,782,960 'NVR NAVROM G AJAT1 25000 3129.5 320C 2900 339 1,060,900CMPnn- COMPAS IESU 1000 785.92 .790 - 780 6125 4,813.750ELN ELCOND ZALAU 1000 605 - 610 600 1496 905,080EU ELECTROAPARATAJ BUCURE? 1000 1370 1370 1370 9116 12,488.920EXC EXC ELENT BUC URESTI 1000 800 800 800 500 400,000OIL OIL TERMNALCONSTANTA 1000 622 76 -2 630 620 24928 15,524.100

OLTQHIM RM.VALC EA 1000 325 67 -3 335 ■ 320 274805 89,497,010INX OTEL1NOX TARGOVISTE 25000 3300 0 0 0 0 0PCUcr POLICOLOR BUCUREŞTI 1000 4995.79 -3 5100 4900 7679 38,362,700ASP RAFMttia ASTRA ROMANA WOIEÎT 1000 777.98 0 780 770 3267 2,541.650RBR RULMENTUL BRAŞOV 1000 144- -2 144 144 990 142,560SNCbct ŞANTIERUL NAVAL constanta 25000 2000 0 2000 2000 1 2,000

TERAPIA C LUJ- MAPOC A 1000 5053.09 -1 5200 4950 8618 43.590,650TBM TURBO MECANIC A BUCURES 25000 ; 24012.5 1 24100 24000 112 2,689,400

{Total categoria 1 • î 1,166,456 881,959,980Categorii i ILa ( 102 societaii)

ĂEM AEM TIMIŞOARA 23500.00 2 23500 •23500 60 1,410,WOARS AEROSTAR BAG AU 25000 3900.00 0 0 0 0 0AER AEROTEH BUCUREŞTI . 25000 6800.00 0 0 0 0 0ALB ALBAPAM ALBA IULIA 1000 400.00 0 • 0 0 0 0Ulm ALlfvENTARA C LUJ-NAPOC A 1000 1340.00 0 1340 1340 522 699,480AMC AMCO OTOPENI 25000 ' 5000.00 0 0 0 0 0AMP AMEP AMERICAN PACKAGING TECUC 1000 234.59 -10 260 230 3306 775,560AMO AMONIL SLOBOZIA 1000 129.95 -4 130 125 1131 146,975AMY AMYLON SIBRJ 1000 600.00 0 0 0 0 0APS APSA BAIA MARE 1000 550 00 0 550 550 1756 965,800ARM ARMATURA C LUJ- NAPOCA 1000 477.80 -2 481 475 6760 3,229,900ART ARTROM SLATINA 25000 801.21 0 0 0 0 0ASV ASTRA VAGOANE ARAD 1000 757.50 -8 800 730 3131 2,371,730AUR AURORATG.FRUMOS IASI 25000 16200.00 0 0 0 0 0BRC BERCENI BUCUREŞTI 1000 705.00 1 710 700 3740 2.636,700 1BRM. BERMAS SUCEAVA 1000 797.69 0 800 790 • 13000 10,370,000\CRB CARBID-FOX TARNAVENI 1000 176.20 -11 192 ■ 170 9998 1,761,659,IC BC CARBOCHIM CLUJ-NAPOCA 25000 6366 67 -7 6500 6300 117 744,900CPL C ARMETAPLAST DEVA 25000 8500.00 0 e500 8500 181 1,538,500CRN CARNEARAD 25000 2348.00 -2 2400 2300 50 117,400CAS CASIROM TURDA 1000 93.06 -4 100 92 41236 - 3,837.448CER CERCON ARIESU. CAMPIA-TUR2D 1000 142.14 0 0 0 0 0CPR CHIMOPAR BUCUREŞTI 25000 12100.00 3 12100 •12100 100 1,210,000CRT CIORAPI TIMIŞOARA 1000 240.00 0 0 0 0 0CMB C MB BOCŞA 25000 25000.00 0 0 0 0 0COS COMB DE OTELURI SPEC.' 25000 698.43 7 800 660 1953 1,364,040CMF COMELF 8ISTRITA 25000 2207.63 0 0 0 0 0ENP COMP. ENERGOPO ROl caup 25000 7000.00 0 0 - 0 0 . 0CON CONDOR DEVA 25000 2500.00 0 0 0 0 0DOR DOROBANŢUL PLOIEŞTI 3000 658.46 0 660 650 3548 2.336.200ELC ELECTROCERAMICA TURDA 25000 5200.00 0 - 0 0 0 0ECT ELECTROCONTACT BOTOSA25000 1200.00 0 0 0 0 0EPT ELEC TROPUTERE C RA.IO VA 1000 178.77 1 179 178 14707 2.629,153ETN ELECTROTEHNICA BUCURES 25000 8500.00 0 0 0 0 0EPN EMA PIATRA NEA.MT 1000 429.80 2 430 420 1020 438.400ERM ERMAT PLOIEŞTI 25000 2800.00 0 0 0 0 0EFN EUROFINANC ES TARGOVIST 1000 161.00 0 0 0 0 0FAU FAUR BUCUREŞTI 25000 • 2900.00 -Of 0 0 0 0FEL FELEACUL C LUJ-NAPOC A 1000 700.00 0 0 0 0 0FOR FORAJ SO N DE C RA.IO VA 1000 597 21 1 600 590 2774 1,656,660FSP FORAJ SONDE PLOIEŞTI 25000 1850.00 0 0 0 0 0FTN FORTUNA BUCUREŞTI * 25000 7500.00 0 0 0 0 0FRL FRIAL CONSTANTA 25300 14366.67 0 0 0 0 0HDJ HIDROJET BREAZA 25000 2600.00 0 - 0 0 0 0HTR HITROM VASLUI 25000 6300.00 0 6300 6300 eo 504,000IA) .AJ.F.O. ZALAU 25000 1250.00 0 0 0 0 0IMP MPACT BUCUREŞTI 1000 3400.00 3 3400 3400 110 374.000INT NTERNATIONAL SINAIA 1000 2808.67 2 2900 2750 4708 13.223,200MCN MECANICA CEAHLAU 25000 3200.00 3 3200 3200 119 380,800MEF MEFIN SINAIA 25000 3400.00 3 3400 ■ 3400 369 1,254,600MOL MOLDO MOBILA IASI 1000 128.03 0 130 128 20955 2,682,840mpn MO PAN TG. MUREŞ 1000 715 00 -2 720 710 1000 715,000MPR MOPARIV RÂMNIC U VALC EA 1000 400.85 0 405 394 10714 4,294,714MPO MO RĂRIT PANIFICAŢIE GALA 1000 1141.08 -2 1200 1100 ■ 9829 11,215,660NCL NICOLINA IASI 25000 2760.20 -1 2800 2600 201 554.800FÂN PANEGRANO CLUJ-NAPOCA 25000 14042.67 9 14800 12600 621 8.720,500PEI PETRO LEXPORTIMPORT BUC 1000 124333 33 0 126000 124000 12 1,492,000PTS PETRO LSUB *i»i*cucxB«<cA<j 1000 950.32 2 960 950 626 594.900VAC PRODVINALCO CLUJ-NAPOC 1000 1099 06 -4. 1150 1080 1249 1,372,730PUB PROMET BECLEAN 25000 1000 00 -17 1000 1000 190 190,000ROB ROBINETE INDUSTRIALE dac 25000 3000 00 -14 3000 3000 78 234,000SAN SAN EVIT ARAD 10000 1300.00 0 1300 1300 282 366,600SNO ŞANTIERUL NAVAL ORŞOVA 25000 11750 00 6 12000 11500 160 1,880,000SCD SICOMED BUCUREŞTI 1000 1893 47 -2 1930 1860 130655 247,391,680SLC SILCOTU8 ZALAU 25000 5971.43 -1 6000 5900 140 836,000STZ" SINTEZA ORADEA 1000 311.22 -1 315 310 75136 23,384,096SRT ŞIRETUL PAŞCANI -.. 1000 1135.00 -1 1140 1130 344 390,440TR3. TURISM TRArtUlAHI»CLUZ-tWOCA 25000 21500 00 -2 21500 21500 281 6,041.500UCM U.C.M. RE5ITA 25000 1200 52 0 1250 1200 4042 4,652,500UAM . UAMT ORADEA .1000 610.00 -6 610 610 800 488.000UTN UTON ONEŞTI 25000 7000.00 -5 7000 7000 25 175,000UZT UZTEL PLOIEŞTI 25000 2900 00 0 2900 2900 75 217,500APC VAE - AFCAROM BUZĂU 1000 ■ 330.00 0 350 350 56187 19,665,450

V1NALCOOL PRAHOVA 1000 710 00 0 710 710 • 778 552.380ZHB ZAHARUL BUZĂU 1000 110.07 4 115 • 102 4216 464,044

ITotal categoria a ll-a l 433,072 394,749,439jTotal categoria 1 ♦ tl . i î . I' 1,599,928 j 1,276,709,419ITOTAL GENERAL j 1,599,528! 1,276,709,419

Capitalizare (mii lei) — 3.820.618BET ROL = 390.53 puncte,'.Mfix »■ 403.07 puncte BET-C ROL. “ 456.36 puncteCapitalizare (USD) — 242.133.081BET USD *186.47 puncte 52Max *1040.56 puncte BET-O USD -» 242.80 puncte '

V/ariatl© ** -12.14 puncte (-3.01%)Min = 390.33 puncteVerlatle *-11.11 .puncte (-2.38%)

\Ze»riatlo — -5.77 puncte (-3.00%) 52Mln *=> 201,09 puncte N/arlatle * -5.88 puncte ( -2.36%)

Categoria I este prezentată integral iar, la categoria a ll-a, numai cele mai tranzacţionate 70 de societăţi

Informaţiile referitoare la Bursa de Valori Bucureşti si la Plata extrabursieră RASDAQ provin de la INTERDEALER CAPITAL INVEST SA, str. Constanta nr. 7, Tel. 433212.

10 iunie 1999Active C lassic Fortuna C lasslc

Active Dinamic13.896 lei |

;/ , ; ‘ 430,000 lei ţ

Fondul National de Acumulare '3

Active Jun ior35.363 lei I 14.205 iei |

Fondul National de Investiţii

Armonia1.399 leii - 377.350 lei |

FMOA ‘ ' ‘ ‘ 'f î 1.000 lei] 27.141 lei]

Alpha • ' •. - ■ ' : Fondul de Investiţii şi Oezvoltare

Fondul mutual ARDAF214.000 lei | .......... . ■ 1.362.616 leiţ

Retcon

Cred it Fond ijlll44.500 lei | 3.200 lei |

Fondul M onetar Stabilo... 9.284 lei |

fondul pentru Comerţ Exterior159.365 lei i

Fondul Mutual Transilvania. 97.780 lei 1

Valoare înregistrată în *04.06.1999

Cursuri pe piaţa valutară ţia/> anunţate de BNR

în data de 11.06.1999DENUMIREA VALUTEI Simbol

Variaţie faţă de ziua precedentă (%)

CURSUL IN LEI

DOLAR AUSTRAMA AUD 0.32 71 10477.00

DOLAR CANADA CAD 0.80 71 10816.00

FRANC ELVEŢIA CIIF 0.15 71 10378.00

COROANA DANEMARCA DKK 0.05 71 2223.00

LIRA STERLINĂ GBP 0.50 71 25396.00

YEN JAPONIA JPY 0.51 71 133.03

COROANE NORVEGIA NOK 0.45 71 2020.00

COROANE SUEDIA SEK 0.86 71 1866.00

DOLAR SUA 1 ^ USD 0.01 15779.00

DST • DST 0.47 71 21245.00

EURO ; * EUR 0.46 71 ,16592.00

R a t e l e a n u a l e a l e d o b î n z i l o r

a c o r d a t e d e u n e l e b ă n c i

c u a c t i v i t a t e î n j u d e ţ u l C lu j ,

l a d e p o z i t e l e în l e i

p erso a n e f iz ic e - %

Cursurile ţărilor participante ta £URO 7 ;SH1LING AUSTRIA ATS 0.50-71 1206.00

FRANC BELGIA BEF 0.49 71 \ 411.00

MARCA GERMANĂ ^ DEM 446 7! 8483.00

PESETAS SPANIA ESP 0.46 * 99.72

MARCA FINLANDEZĂ FLM 0.47 71 2791.00

FRANC FRANŢA FRF 0.44 71 2529.00

URĂ IRLANDA IEP 0.46 71 \ 21067.00

LIRA ITALIA UT 0.47 71 8.57

gulden o Landa NLG 0.45 71 7529.00

ESCUDOSPORTUGHEZ PTE *• 0.46 7\ 82.76

l.g AUR (preţ în lei) ' 0.32 71 131493.00

Banca la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni

BCR* 10 55 56 57 58 „ 59

BRD* 10 60 62 63 64 65

10 60 63 64 65 66

BA (d. rşvlzulbilă)<d.«X*|: .

10 60 57 58 59 60

10. 70 76 ' *

Banc Post 10 60 70 72 75 78

Ion Ţiriac* 10 53 57 58 59 60

BANKCOOP* 10 60 62 63 66 67

Bucureşti 8 60 65 •* ■

Transilvania 10 61 62 56 55 55

Românească 10 72 71 70 67 66

CEC 10 50 51 52 50

ALIANŢA 12 58 60 61 62 63

B.I.R. 11 60 61 62 62 62

NAPOCA 1478 82 ‘ - - -69 72 62 - 60

t LOIALCOOP 10 56 50 ' - • “

SFINXCOOP 10 56 58 - -• • " ■

p erso a n e ju r id ic e - %

Case de schimb valutar Cluj-Napoca 11.06.1999

- Ici -

Casa de schimb USD v,3 . DEM ,

w • C V C V

MACROGROUP 15.680 15.750 8.230 8.400

PLATINUM 15.620 15.740 8.260 8.380

CAM BIO - 15.670 15.730 8.300 8.370

PRIMA 15.620 15.750 8.230 8.370

Banca la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni

BCR* 10 55 56 57 58 59

BRD" 10 50 52 53 54 55

BANCOREX 10 55 57 58 59 60

BA* 10 60 57 58 59 60

Banc Post* 10 45 50 55 57 63

Ion Ţiriac* 10 53 57 58 59 60

BANKCOOP* 10 57 58 59 61 62

Bucureşti 8 55 60 - ’Transilvania 10 58 59 53 - 52 52Rom ânească 10 - 65 64 63 62 61

CEC 12 - - - - • 35

B.I.R. 10 50 51 52 53 54

NAPOCA(dcb. fluctuant!) 14 55 57 51 * 50

LOIALCOOP 10 56 ' 50 - • -SFINXCOOP 10 56 58 . * - 1

Notă: Cursuri afişate la ora 15°°. La aceeaşi casâ de schimb valutar, cursurile pot varia de la un punct de lucru la altul.

* dobînda se capitalizează ** cu piaţa dobînzii ia expirare Notă: Modificarea dobînzilor se comunică prin fax: 19.74.18 redacţiei pînă la ora 12. ,

46.575 lei I

Piaţa extrabursieră RASDAQ - 11.06.1999S o c i e t ă ţ i d i n j u d e ţ u l C l u j

SIMBOL SOCIETATE COMERCIALA VARIAŢIE NRTRANZACŢI

VOLUMTOTAL

VALOARETOTALA PREŢ MEDIU in6 i4d e r e

PRECEDENTA PREŢ MAXIM PREŢ MINIM prEtIn ch d er e

METX METEX-CLUJ-CJ 23.08 % 1 11050 353600000 32000 • 26000 32000 32000 32000

SANE SANEX-CJ 3.58 12 300075 164740500 549 530 550 540 550

INPR IN STrrUT PROIECT-CJ . 12.58 ...V ' 4 •. 9259 23039240 2488 2210 2850 2200 2850

STLU 'STICLALUCSIL-CJ 19.12 3 3010 14344000 4765 . 4000 . 4900 4400 4400

GRAT : GRUP 4 INSTALAT! - CJ 8.00 3 ■ ... 4694 5070900 .1080 1000 1100 1000 1100

ALIB ALIANŢA-CJ • , 5.36 2 624 3681600 5900 5600 5900 5900 5900

IRNA IRIS CLUJ NAPOCA - CJ 1.43- ‘ 2 3612 2564520 710 ' 700 710 710 710

NAPP NAPOLACT- CJ 0.00 4 1281 2305800 1800 1800 1800 1800 1800

TRMC TRAMAR CLUJ : 0.00 ' 1 ‘ 39 585000 15000 15000 15Q00 15000 15000

TCIG TCI CONTRACTOR GENERAL CJ -5.26 1 78 200800 3600 3800 ' 3600 3600 3600

SERJ SERVAGROMEC CLUJ - CJ -7.50 f ’ 40 148000 3700 4000 3700 3700 3700

AGCH AGROCOMSUIN— CJ 0.00 1 80 96000 1200 1200 1200 1200 1200

T O R 2 0SIMBOL SOCIETATE COMERCIALĂ * VARIAŢIE NR

TRANZACŢIVOLUMTOTAL

VALOARETOTALĂ PREŢ MEDIU INCHDERE

PRECEDENTĂ PREŢMAXM PREŢ MINM PREŢInchdere

BRCR • 1: BRA1C0NF - BR - 21.2 : 7 ; 302518 843460000 2788 2300 . 3100 2200 2500MORT MORARIT RANFICATIEIALOM 2268.0 3 132227 626228590 4736 200 5000 170 5000ALPO ALPROM-OT 8.9 50 . 13645 475368500 34838 . 32000 36000 : 33000 35000MELO MECAPOLBUCUREŞTI - BU 0.0 1 8400 453600000 54000 54000 54000 54000 54000SIDR . SIDERMA-BU . -- 0.0 . - 4257 425700000 100000 . 100000' 1 100000 100000 100000CALU CALIMANESTI-CACIULATA - V •0.2 15 448014 402347640 898 900 900 850 900METX ETEX-CLUJ - CJ 23.1 11050 353600000 V 32000 ... 26000 32000 32000 32000MARN MARMOSIM-HD 0.0 8 177743 239874550 1350 1350 1350 1300 1350SANE SANEX-CJ 3.6 300075 164740500 549 530 . ; 550. 540 550SUCA SUT CARPAŢI - BU -0.4 6 317370 158010740 498 . 500 500 ' 400 • 500POBR POIANA BRAŞOV-BV , 0.3 • ;•'' 6; '' 341900 123373750 361 360 : ţ 370 . 360 360TOM TOMIS CONSTANTA-CT •0.2 3 4337 86529400 19951 20000 20000 14600 14600PREB. . PREBET-AB 8.3 •Sţ..!;' •131946 85764900 . 650 . 600 650 650 650NEOL NEPTUN-OLIMP-CT -1.7 5 9599 75523400 7868 8000 •8000 7800 8000

> SPAR SPCUL ARGEŞ >AG • - -2.2 5 x 156178 70299400 '. 450. : 460 , 460 450 450CSIA CAS1ALDEVA- HD 5.7 12 45390 67155200 1480 . 1400 1500 1400 1500LUJE LUJERUL BUCUREŞTI - BU ■0.1 . * 2 . 3585 53697000 14978 • 15000 15000 : 13000 15000SPRC SAPRUC- HO 40.0 7 . 72753 50907100 700 500 700 ' 600 700ROMB ROMCIM BUCUREŞTI - BU 3.8 6 975 '50616000 •51914 50000 T• 52000 50000 52000PRBU PRACTIC BUCUREŞTI - BU -0.2 4 1396 45954800 32919 33000 ■ 33400 32500 33400 •

D a t s i n t e t i c e ;NR. SOCIETĂŢI TRANZACŢIONATE..NR. TOTAL ACŢIUNI .............. .........VALOARE TOTALA TRANZACŢII ......

-.... ~............. 409 ........ 3.513.664.59.963.394.685 LEI

INDICE RASDAQ ......;.......VARIAŢIA ZILEI ............. .VARIAŢIA PROCENTUALA .

..........75.841 PUNCTE ............4.16 PUNCTE............. ~.......0.55 %

isîmbătă

C r o n o l o g i a e v e n i m e n t e l o r d i n 1 3 - 1 5 i u n i e 1 9 9 0La n o u ă an i după c e a

- d e - a tr e ia m in e r ia d ă , v ă p rezen tăm cronologia zilelor d e 13-15 iunie 1990.

12 iu n ie 1990 . La Palatul V ictoria a re loc şed in ţa în c a re s e d e c id e lich idarea d e m o n s tr a ţ ie i d in P ia ţa U n iv e rs ită ţ i i , c a r e s e d e s f ă ş u r a d in 2 3 ap rilie . P e t r e R o m a n a p re c iz a t u l te r io r c ă la s e s i z a r e a P ro c u r a tu r i i , a o rd o n a t Poliţiei s ă « c u re ţe » P ia ţa Universităţii. “Nu era , în ochii m e i, d e c î t o b a n a lă ş i le g i t im ă o p e r a ţ i e d e m en ţinere a ordinii”, a sp u s R om an.

13 iun ie , o ra 4 dim ineaţa! Forţele poliţieneşti descind în fo rţă în P ia ţa Universităţii. C o r tu r i le s î n t s t r în s e şi d i s t r u s e , s î n t c o n f i s c a te o b ie c te le p e r s o n a le . C e i c a re fă c e a u g re v a foam ei s în t a g re sa ţi , s e o p e re a z ă a re s tă ri, iar ce i c a re s c a p ă d e b ă ta ie şi a r e s ta r e s e refug iază în holul Hotelului In te rc o n tin e n ta l . D upă c e p ia ţa e s te d e g a ja tă , s trad a e s te sp ă la tă cu detergenţi, s e r e f a c m a r c a je l e , s e a s t u p ă g ro p i le . în f a ţa T e a tru lu i N a ţio n a l s e d ă ch ia r cu clor, s e p lan tează flori, s e g re b le a z ă nisipul la T roiţa Eroilor.

O ra 5 . P o li ţ iş t i i a ta c ă In s titu tu l d e A rh ite c tu ră , a g r e s e a z ă s tu d e n ţi i , înconjură p ia ţa şi constru iesc b a ra je din vehicule. în a c e s t timp, rep rezen tan ţii Biroului d e p re să al Poliţiei declară c ă nu ştiu nim ic d e sp re c e e a c e s e în tîm p lă în cen tru l oraşulu i.

O ra 9 .30 . C îteva su te d e d e m o n s tra n ţi s e a d u n ă la b a r i c a d ă ş i în c e p s ăscan d eze : 'J o s Chiţac!", "Jos lliescu!", "Jo s com unism ul!’. Au loc n u m e ro a se arestări. O p e ra ţ iu n i le s în t c o n ­d u s e d e g en .-m r. C orneliu , D ia m a n d e s c u , m in is tru - ad junc t d e In terne.

O ra 11. Intr-un com unicat t r a n s m i s p r in ra d io s e p r e c i z e a z ă c ă c if raa res tă rilo r s e ridică la 240. L a A rh ite c tu ră a r e lo c o c o n f e r in ţă d e p r e s ă a studen ţilo r a g re sa ţi cu cîteva

o re în u rm ă şi a greviştilor fo a m e i c a r e au re u ş it s â s c a p e d e a re s ta re .

O r a 1 2 . In s ti tu tu l d e A rhitectură e s te luat cu a sa lt d e un g ru p d e bărbaţi c a re strigă: “IMGB face ord ine!”. Un a lt g rup , form at mai a le s d e fem ei, s c a n d e a z ă : “ICTB

şi sticle, c eea ce determ ină re trag e rea poliţiştilor.

O ra 14.30. La TVR e s te c itit u n c o m u n ic a t al p re şe d in te lu i lliescu , c a re c e r e “fo r ţe lo r f id e le d e m o c r a ţ i e i” s ă . a p e r e in s ti tu ţ i i le s ta tu lu i d e grupurile d e dem onstranţi.

face ord ine”. O rdinea s e fa ce cu b îte şi răng i. S tudenţii s e b a r ic a d e a z ă , c lăd irea e s te a ta c a tă , g e a m u rile s p a r te . Altercaţiile de term ină apariţia Poliţiei.

O ra 14 . D inspre s trăz ile A c a d e m ie i . ş i . C o lţe i m a n i f e s ta n ţ i i l a n s e a z ă co ck te il-u ri M olotov. în tre U n ivers ita te , A rhitectură şi H o te l N e g o iu m u lţim e a s c a n d e a z ă şj huiduie. D e pe acoperişu ri s e aruncă p ietre

O ra 17 .30 . M anifestanţii re u ş e sc s ă spargă barajul de po liţişti şi s ă . .a jungă su b b a lc o n u l U niversită ţii, din c a r e M arian M u n te a n u , p reşed in te le Ligii Studenţilor din U niversitatea Bucureşti, an u n ţă câ studenţii a u intrat în g r e v ă şi v o r r ă m în e baricadaţi în clădire p înă la e libera rea colegilor aresta ţi. El face apel la nonviolenţă, d a r , la s c u r t tim p , s în t a t a c a t e s e d i i le P o liţie i

Capitală nu mai a v eau Ioc violenţe. Grupuri d e mineri pătrund în U n iv ers ita te şi A rhitectură. S tudenţii prinşi sînt bătuţi cu bestialitate, tîrîţi afară şi aruncaţi unul peste' altul în fîn tîn a a r te z ia n ă . D e n e ş D o m o k o ş , ş e f de sch im b la m ina L ivezeni, încearcă să-i taie capul cu s e c u r e a lui M arian

•Munteanu, dar e s te oprit de ortaci. L aboratoarele şi săli.le de curs sîn t dev asta te . Sînt d is tru s e co lec ţii ra r e de minerale şi roci, m icroscoape şi a p a ra tu ră d e labora to r. Minerii cau tă droguri, arm e şi valută, d e sp re c a re Ion lliescu pfirm ase că s -a r găsi în Universitate. P e străzi, ei contro lează acte le maşinilor şi ac te le d e iden tita te , iar

C ap ita le i, M inisterulu i d e In te rn e şi S R I. S e în r e g is t r e a z ă a c te d e vandalism : s e a runcă sticle in c e n d ia re , p e r s o n a lu l instituţiilor e s te ag resa t, s e d is tru g d o c u m e n te şi o b ie c te , s în t s e c h e s t r a t e p e r s o a n e . în P ia ţa Universităţii a p a re zvonul că trenuri cu m ineri vin sp re B ucu reşti. în co m u n ica tu l G uvernului, e m is 'în u rm a a c e s t o r e v e n im e n te , s e ap reciază că e s te vorba de ac te de terorism leg ionar, ca re trebuie oprite cu toa tă ferm itatea.

O ra 18. Mii d e manifestanţi ocupă curtea TVR, deşi zona e s te a p ă ra tă d e tru p e d e poliţie şi d e civili. Indivizi înarm aţi cu ciom ege şi a rm e d e a tac improvizate pătrund p rin in tra re a din s t r a d a Pangratti, lăsaţi s ă treacă de că tre forţele de ordine. S e în r e g is tre a z ă v io len ţe , s e în t r e ru p e e m is ia , s în t d is truse filmoteca, maşini d e titra j, c a b in e d e m o n ta j, m o b i le , - s în t ru p te f ire le telefon ice, d isp a r sau s în t d is t r u s e d o c u m e n te , s e sp a rg geamuri « '' .

14 iunie 1990. Dimineaţă, s o s e s c d o u ă tre n u ri cu m in e ri din V a le a J iu lu i (1 0 -12 .000 ). Din ba lconu l Guvernului, p reşed in te le Ion ll ie s c u îi în d e a m n ă s ă m eargă în P iaţa Universităţii “pentru a face cu ră ţen ie”. La o ra so s irii m in e rilo r , în

o ric in e e s t e b ă n u it a fi intelectual sau “go lan” este m a ltr a ta t . “V iz ite ” a le minerilor au loc la sediile unor partide (PNL, PNŢCD), la locuin ţele u n o r lideri ai opoziţiei şi la sed iile unor

p u b lic a ţi i in d e p e n d e n te , dintre ca re unele nu vor m ai a p ă r e a c î te v a zile . La indicaţiile minerilor, poliţiştii o p e r e a z ă n u m e ro a s e arestări. P e rso an e le reţinute sîn t m altrata te şi în locurile unde sîn t d u se , la Măgurele şi B ăneasa* S ea ra , minerii sîn t convocaţi la Complexul Expoziţional, unde lliescu le m u lţu m eş te pen tru că au r ă s p u n s în c ă o d a tă la chem area sa .

15 iu n ie 1990. Continuă arestările “golanilor”, inclusiv d e la locul d e m uncă. în un ită ţile m ed ica le au fost trataţi 560 d e răniţi în timpul e v e n im e n te lo r şi au fost înreg istra te oficial 6 decese.

16 iun ie 1990. Guvernul afirm ă că a d ispus luarea

u n o r “m ă s u r i c o n c re te şi ho tărîte” pentru anche ta rea şi tr a g e re a la ră s p u n d e re p e n a lă a c e lo r v in o v a ţi, precizînd că au fost reţinuţi 1.021 de suspecţi.

1993 - A avut loc congresul de constituire a CNSLR - Frăţia, centrală sindicală ce va reuni membrii Confederaţiilor Frăţia, CNSLR, Univers şi ai federaţiilor Petrol şi Radiocomunicaţii.

1915 - S-a născu* David Rockefeller, om de afaceri.

183 9 - A avut ioc primo! meci de basebail din

Amenca.

,.&rrf

"OFENSIVA" MAFIEI ÂL3ANS2E ARE DREPT SCO? ÎNLOCUIREA ROLULUI ITALIEIDe mai bine de o lună,

autorităţile de la Tirana încearcă să acrediteze ideea că nu există mafie a lbaneză. Potrivit Guvernului albanez, adevăraţii

• răspunzători, pentru tot ceea ce se întîmplă pe malul, răsăritean al Adriaticii sînt mafioţii italieni, protejaţi de forţele de ordine din, Italia. Ministrul de Interne albanez Petro Koci a mers chiar mai departe, susţinînd că traficul ar fi o afacere între dreapta italiană şi cea albaneză.

Koci:ar putea să manifeste ceva mai multă atenţie faţă de ceea ce se întîmplă .în ţara sa

. şi să explice, de pildă, care este motivul pentru care nu a foât deschisă niciodată o anchetă asupra unui episod îngrijorător petrecbt în urmă cu cîteva luni, cînd, o navă plină cu ţigări de contrabandă s-a oprit, noaptea,

■la g ran iţa apelor teritoriale albaneze, în apropiere de Duras. Marfa urma să fie dusă la mal, dar au apărut unele complicaţii. Atunci a intervenit Neritan Ceka, actualul preşedinte al Comisiei pentru problemele de politică

internă din Parlament, care a telefonat comisarului de Poliţie Katana, căruia i-a trasahsarcina să-şi mobilizeze oamenii pentru^ a sechestra marfa de contrabandă, ci pentru a duce

. ţigările la mal ş i 'a le încredinţa traficanţilor care urmau să ie trieze., ,

O fensiva, ^de-acum sistem atică , a oficialităţilor, albaneze împotriva Italiei are scopuri precise să înlocuiască' cu o tutelă greacă ponderea predominantă pînă în prezent a Italiei. Sînt numeroşi factorii care determ ină Tirana să adopte a c e a s tă stra teg ie . Influenţa greacă asupra regiunii din sudul Albaniei a fost în to tdeauna importantă. Din motive religioase (30 la sută din populaţie este ortodoxă) şi lingvistice: nu italiana, cum adesea se 'crede, ci greaca este a doua limbă vorbită îif Albania'meridională.'

Există apoi o puternică emigraţie sezonieră de albanezi : spre Grecia. Nu este vorba de clandestini, ci de persoane care , lucrează, mai ales în agricultură

în momentul semănatului şi ah' recoltării, contra unor salarii care reprezintă 25-30 la sută din salariul grecilor . - şi cuconsim ţăm întuî tacit alautorităţilor-de lâ Atena. Care, totuşi, nu to le rează , afluxul nediscriminat de clandestini ,în repetate rînduri, ambarcaţiuni

Nord” nu sîn t g rece ş ti, ci albaneze, adică ilirice, chiardacă vorbesc g reaca , Atena este ferm cdnvinsă că are anumite drepturi şi, oricum, un cuvînt de spus în ce priveşte situaţia din Albania. Cu atît mai mult cu cît Grecia intenţionează să desfăşoare; şi parţial deja

! ( l PANORAMA"pline cu refugiaţi care încercau să acosteze în insula Corfu, la cîteva mile de 'c o a s te le albaneze, au fost oprite de . tirurile de foc ale santinelelor de coastă greceşti şi obligate să schimbe ruta. Din punct de vedere istoric, Grecia a avut în to tdeauna o atitudine protectoare, dar în acelaşi timp dom inantă, fa ţă de sudul Albaniei, o regiune care la Atena se numeşte “Epirul de Nord”, în timp ce acela de Sud este regiunea g re a c ă ' a Epirului propriu -z is..- La o analiză etnografică aterttă, reiese că totuşi populaţiile din "Epirul de

desfăşoară, un rol de prim plan în întreaga regiune a Balcanilor. Punîndu-i adesea în încurcătură pe partenerii săi din UE şi, mai ales,'SU A . S tatele Unite ale Amercii sînt foarte nemulţumite din cauza conflictului permanent dintre Atena şi Ankara şi pentru faptul că Turcia reprezintă cheia de boltă a sistemului de apărare am erican şi occiden ta l, nu numai în Orientul Mijlociu, ci şi în Asia Centrală. Ca să nu mai

■ vorbim de so lidarita teaexprim ată de cîţiva ani, în num ele religiei .ortodoxe comune, de o serie de premieri greci iar azi de către Kostas

Sim itis fa ţă d e liderul sîrb Slobodan Miloşevici, unul'din principalii -a d v e rsa ri ai W ashingtonului. La rîndul'ei, Tirana răspunde cu tot mai mare simpatie aceste i “ofensive” a A tenei.; Unii d in tre cei mai importanţi lideri albanezi sînt filo- greci, cum ar fi primul ministru Pandeli, Maiko, sau preşedintele Parlamentului Skender Gjinushi. Alţii, de religie ortodoxă, cu legături de familie dincolo de graniţă, sau cu studii efectuate în G recia , s în t înclinaţi să privească spre lumea elenă, ca de' pildă mereu influentul fost premier Fatos Nano, ministrul de E xterne P a sk a l Milo, al Finanţelor, A nastas Angeli sau .guvernatorul Băncii Centrale Shkelgim Cani. Aşadar, în timp ce Italia cheltuie foarte multe miliarde (circa '3.000 din 1992 pînă în p re z e n t şi pentru operaţiunile militare Pellican şi Alba) în încercarea de a reface instituţiile unui stat care nu mai există, grecii intervin cu proiecte ambiţioase precum autostrada nord-sud d e la Scutari la

Kakavia, sau autostrada de la D uras p în ă la g ran iţa m acedoneană, încredinţată în m are p a r te în trep rinderi! S a ra n d o p u jo s , c e a c a re va e fe c tu a şi lu c ră rile noulu i aeroport d e la Tirana. C lasa c o n d u c ă to a re d e la T irana , împinsă d e interese de afaceri, a început să devină filo-greacă. Astfel, Gramoz Ruci, secretar pe p ro b lem e o rg a n iz a to r ic e al Partidu lu i so c ia lis t şi fo s t ministru în Guvernul lui Fatos Nano, importă tone de oţel din Grecia, printr-o firmă înscrisă pe num ele nepotului său Cjolek Mala.-lar Ministerul Finanţelor a d ec is d e -a c u m p riv a tiz a rea sis tem u lu i d e te le fo n ie din Albania. Valoarea comercială - 500 milioane de dolari; valoarea de v înzare - 60 milioane d s dolari ca re vor fi în întregime plătiţi d e antreprenori greci. Aşa cum mafia acţionează în traficu-' clandestin, tot a şa în procesele de privatizare s e în trezăresc

■ interese puţin transparente.

Emilia C O S M A

r rG0000L IN... BUZUNARE!

Meciul România-Ungaria a creat unor semeni şi necazuri. Urmare a bucuriei victoriei dar şi a conotaţiilor mai puţin lăudabile, unii manifestanţi din seara bucuriei au aruncat cu monezi în Consulatul Maghiar din CIuj-Napoca şi în Opera Maghiară. .--■

Şi a venit scadenţa. ' --i .. După cum ne-a informat purtătorul de cuvînt ăl Poliţiei, doamna locotenent Simona Pintea, cei care au atentat în data de 5 iunie, la ordinea publică au fost depistaţi. Este vorba despre Dolha Vasile. (20 de ani), Trif Dumitru Stelian (19 ani), ambii din Cîmpia Turzii. “Fiind descoperiţi prin metode specifice câ au spart geamuri , la Opera Maghiară au fost amendaţi contravenţional.” Asta pentru că instituţia amintită nu a depus plîngere penală împotriva tulburenţilor manifestanţi. •

MILIARD CCNTDDYCDSATServ/cri// de combatere a criminalităţii economico-financiare ii

cercetează pe Rotariu Sergiu Adrian (39 de ani), asociat unic şi administrator la SC ROSARIAN srl Cluj. Baiul l-a produs un credit de peste 1 miliard de lei, destinat achiziţiilor de animale. Se pare că tot mai puţini debitori înţeleg că un contract e mai mult decît sfint şi că trebuie respectat întocmai, fn acest sens trebuiau depuse nişte borderouri care să ateste cele convenite. Banca, la rîndul ei, urma să vireze în contul vînzătorilor contravaloarea animalelor achiziţionate. .

fn două săptămîni, Rotariu a ridicat din bancă întreaga sumă. Dar s-a folosit, zice Poliţia,. de falsuri în acte. Căile de păcălire au fost multe ş i intortochiate, cert este că în “afacere” s-a vîrît şi firma nevestii, SC “ROTTANA" şi mulţi alţii. Conturi deschise la mai multe bănci din Cluj, minciuni peste minciuni şi o grămadă de bani utilizap în alte scopuri decît cele înscrise in contract. , . •

A venit şi scadenţa.Şi cum nu ieşeau socotelile, Rotariu a cedat toate părţile sociale

unei societăţi din Ungaria. Găselniţă, nu glumă!! Numai că infracţiunea de înşelăciune, delapidare, fals intelectual sînt înscrise cu litere ţapene în Codul penal. Şi pentru ca fabula să fie completă,

► la arestare Rotariu s-a folosit de niscai “documente", ce atestau varii boli. Expertiza a dat însă verdictul: omul se poate cerceta fn stare de libertate. Iar matrapazlicurile abia acum ies la ivea lă !.

CU u ş /iBalla,iuliu 2olta,,are 26 de ani. Şi o mulţime de păcate, se pare ;

A n teced en te penale cît în cap e şi ocupaţia d'e hoţ. A recunoscut-o chiar el, scriind negru pe alb că l-a uşurat pe Chende Pavel din CIuj-Napoca (str. Mărginaşă nr. 20).. întrebări încrucişate, întrebări capcană şi Balla recunoaşte că a mai furat din locuinţa unor oameni încă 6 milioane de le i.' i M v . ; ' •

Omul zîmbeşte galeş de după gratii. Pînă la verdictul justiţiei.

V. M OLDOVAN

O p i n i a s t r ă z i i

Ntotpertruîntalrwi J WWW.

Ştiţi care au fo s t prim ele cuvinte ale Evei, după ce a deschis ochii? S-a og lind it în izvorul crista lin care-i curgea pe. lîngă ■ pic ibare ş i cînd ş i-a văzut trupu l superb, a zis: ",Să tră ieşti o veşnicie numai cu un bărbat ca-Adam, e un păcat. Am să-l înşel cu p rim a ocaz ie !" de atunci, f iic e le Evei, păcătuiesc, inşelîndu-şi so ţii şi... amanţii. ' ~ '

O fa c din plăcere, sp ir it de aventură, răzbunare sau p u r şi simplu de am orul artei.

La întrebarea noastră: “ De ce iş i inşală so ţiile bărba ţii? ", m ai multe fem ei ne-au dat răspunsuri interesante. Unele au optat pentru "spovedan ii" anonime, m ai ales cînd era în discuţie numărul aventurilo r amoroase. Concluziile Ie puteţi trage s ingu ri! ,

mi-ar fi greu să renunţ”. ■• Maria K, 33 ani, muncitoare: “Nu mi-am înşelat niciodată

soţul. Este cel mai mare păcat pe care-l poate face o femeie. Ne înţelegem destul de bine, cu toate că soţul meu mai trage Ia măsea. Avem trei copii împreună. Nu m-am gîndit niciodată să divorţez de el. Eom prea bun la suflet.”

• Elisabeta C., 35 ani, patroană: “Am o familie modernă. Soţul meu este prea ocupat sâ mai aibă timp dc mine. Am şi cu'mai mulţi masculi cu care “păcătuiesc” mai ales în week-end. Bărbatul meu ştie, dar... închide ochii”.

B. ZAGORE

• Anca T.,,24 ani, studentă: “Păi, ce sâ vâ spun... Mă întrebaţi şi dv, astfel de lucruri. Vă daţi seama că am şi. eu un bărbat, am şi eu un cerc de prieteni, cum pot să mă apuc sâ vă spun aşa ceva?! Da, mi- am înşelat soţul, după ce lram prins în pat cu o colegă. Am facut-o din răzbunare. Acum îmi pare rău, “Aventura” s-a încheiat oribil. Acum sîntem chit. De cînd ş-a născut Sanda, în urmă cu doi ani, am alte preocupări.”

• “Manuela şi atît” !, liber profesionistă: “Nu.mr se pare nimic deplasat şi nici ruşinos ca o soţie sa­şi înşele bărbatul. Nu sînt căsătorită, dar cun'osc multe femei căsătorite care au amanţi, care le întreţin şi Io satisfac din toate punctele de vedere. De multe ori, o “oră de amor” eu un bărbat “dotat” este mai sexy.” ' '

• Claudia F., 43 ani, laborantă: într-o zi, o prietenă mi-a prezentat doi bărbaţi dispuşi să mă plătească dacă le ofer nişte servicii”. Adică să devin “doamnă de companie”. Fiindcă soţul meu nu-mi dădea nici un ban şi ştiam că trăieşte cu o colegă de serviciu, am cedat şi am intrat în “joc”. De atunci, mi-am asumat total viaţa nocturnă. Am-relaţii cu clienţi destul de bine situaţi. Tarifele mele pot atinge 80 de dolari. Evident că băiatul meu, în vîrstă de 16 ani, nu ştie nimic. Simt că îmbătrinesc şi vreau să îmi trăiesc viaţa. Sexul nu are decît o mică importanţă. Am ajuns la un nivel de viaţă la care

Sudenţi clujeni în... Penitenciar' în ultima perioadă, tot mai multe grupuri de studenţi ai facultăţilor clujene intră pe poarta... penitenciarelor. Nu e de mirare, tinerii dornici de a face cunoştinţă' cu viaţa deţinuţilor se înmulţesc de la o zi la alta.‘Mai ales cei de la facultăţile de drept, psihologie şi asistenţă’ socială sînt curioşi ce se mai-află dincolo de zidurile închisorii.

Penitenciarul Gherla a devenit în ultimele luni un loc deosebit de... agreat de studenţii aflaţi

în practică. Cei mai mulţi îşi aleg ca temă de- lucrări starea psihică a

infractorilor. iRecent, Penitenciarul.

Gherla a fost vizitat de * un grup format din 35 de I studenţi ai Facultăţii de | Drept din cadrul | Universităţii “Babeş-i Bolyai”. Vizita a avut un caracter didactic, I studenţii „ avînd | posibilitatea de a face | cunoştinţă cu activităţile i s o c i o - e d u c a t i v e desfăşurate zi de zi cu* locatarii puşcăriei. - I

într-o familie ar trebui să predomine înţelegerea şi dragostea. Dar nu în toate căsătoriile este aşa. Mai sînt şi căsnicii ratate sau distruse. De cele mai multe ori ele se...« . destramă. Valaşutean.Traian din Aghireş este-mecanic de locomotivă. Un om tare cu o forţă deosebită. La ce s-a gîndit el într-o zi?

uuSTL.Avînd o altercaţie cu nevastâ-sa, a împins-o din podul casei cauzîndu-i leziuni. Legea nu-i iartă pe oamenii duri. Pentru comiterea infracţiunii de vătămare corporală Valaşutean Traian a fost condamnat la de 6 luni închisoare. Din dragoste... pentru brutalitatea gestului!Grupaj realizat de

. SZ.Cs.

Problemele din coaliţia de guvernăm înt se vor rezolva atunci cîpd vor fi găsite soluţiile la legile aflate în dispută a declarat, vineri, la Timişoara, liderul PD Petre Roman ’ care i-a recom andat premierului Radu Vasile să se implice în problemele coaliţiei.

0 - a k t (o fic ia l)

" ^ l e g a t e " la fiere !!!De ieri, timp de trei zile, Clujul va fi capitala incontestabilă

a berii în România. Deschiderea oficială a avut loc în ambianţa arcadelor de piatră ale „Diesel” Clubului şi au participat,.pe lîngă oficiali ai urbei în frunte cu primarul Gheorghe Funar, o grămadă de feţe simandicoase mult mai obişnuite (cred) cu wisky-ul sau şampania decît cu banala bere. A şocat lipsa masivă a reprezentanţilor mass media clujene. Explicaţia ar fi una singură şi anume câ nu au fost chemaţî, fiind greu de crezut câ aceştia ar „chiuli” de la un cocktail care s-a dovedit în cele din urmă reuşit. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de primarul Gheorghe Funar, şeful instituţiei care s-a implicat masiv în organizarea acestei a doua ediţii a „Festivalului berii”, lucru pe care îl salutăm. Ca de fiecare dată cînd are prilejul, primarul Gheorghe Funar s-a dovedit „spumos” în declaraţii. Şi, ea sâ dăm cîteva exemple, cităm: „Nu se va servi bere la „ţap”(trimiterea este evidentă!), poate numai preşedintelui Constantinescu. (...) Adevărata sărbătorire a victoriei României în partida de fotbal contra Ungariei va avea loc în aceste zile, cînd berea va curge valuri.”

Dacă se va întîmpla aşa sau nu este greu sâ ne dăm seama, cert este câ „Festivalul berii” se anunţă o reuşită. Asta pentru câ la Cluj şi-au dat întîlnire două treimi din producătorii de bere din România, mai exact 14 mărci înregistrate şi aproape toată „crema” muzicii româneşti care va susţine concerte pe platoul din faţa Sălii Sporturilor „Horia Demian” în toate cele trei zile de festival. Clujenii vor avea ocazia sâ-i vadă pe băieţii de la Compact, Iris şi Holograf, asta ca sâ dau numai cîteva nume.- Începînd cu ediţia viitoare, organizatorii mizează şi pe prezenţa „berarilor” străini, cel mai probabil pe cei din Koln, oraş înfrăţit cu Clujul.

Cristian BARA

Ministrul Industriei şi Comerţului Radu Berceanua declarat, vineri, la Timişoara, că s-a săturat şi nu : mai vrea să fie ministru în "Republica Sindicală

România".

Primele „victime" ale grevei - elevii de a Xll-a de la Colegiul Pedagogicşi Liceul Economic •

de catţfea", au ţinut, să-şiSoarta grevei generale din învăţămîntul preuniversitar va fi hotărâtă astăzi, la Bucureşti, de către consiliile naţionale reunite ale celor patru federaţii sindicale. în condiţiile în care, promisiunile guvernanţilor satisfac doar parţial cererile sindicaliştilor, este discutabil dacă de luni greva va fi sistată:

•Sindicaliştii din învăţămîntul superior - Universitatea "Babeş- Bolyai" şi Universitatea Tehnică, Academia de Muzică „Gheorghe Dima“ şi Academia de Arte Vizuale '„loan Andreescu", care sînt în grevă

manifeste sprijinul şi pe ultima sută de metri. Astfel, conducerea F.S.U.R. Alma

JMater comunică colegilor că greva nu a încetat pentm ei.

Protestul cadrelorpreuniversitare â fost resimţit cel mai puternic, vineri, cînd în unele unităţi de-învăţămînt nu s-au ţinut festivităţile de absolvire a claseim XH-a. Vicepreşedinta S.L.Î.P. Cluj, Lucia Cojocaru, ne-a declarat că această decizie a aparţinut

'consiliilor profesorale din fiecare unitgte. Conform

informaţiilor deţinute de sindicat, festivităţile au fost sistate la Colegiul Pedagogic „Gheorghe Lazâr" şi Liceul Economic. Fără a avea vreo vină, elevii claselor a Xll-a de la aceste unităţi de învăţămînt âu fost frustraţi de lipsa festivităţilor, un eveniment de referinţă pentm orice licean. Restul liceelor şi grupurilor şcolare s-au decis să nu încheie situaţia elevilor în actele oficiale

nici să le comunicesiinspectoratului încheierea grevei.

puia la

L.P.

V i n u l ş i r o i n d p @ s o s e aIe ri, în ju ru l o re i 17

B u d z in s k i Z b ig n ie w d e ' origine poloneză co nducea tiru l c u n u m ăru l d e în m a tr ic u la r e al c a b in e i W S T -6961 şi al rem orcii W U R -4 6 6 5 ,' c a r e e r a în c ă rc a t cu vin. în dreptul S p ita lu lu i R e c u p e ra re a c e s t a a oprit d e o a r e c e m a ş in a a v e a d e fe c ţiu n i. L âsînd cabina jos şi lucrînd su b e a , tirul a pornit-o la v a le ş e rp u in d p e ş o s e a . C r i s te a Em il,, ş o f e r , p e au tobuzul cu nr. 35 a reuşit s ă evite impactul cu ac e s ta , t r ă g în d p e t ro tu a r . Nu

Foto: Z. REINHARDT

: - î

■ , 'iU i < v „„v/fi

acelaşi lucru a reuşit s ă facă Udvari loan , co n d u că to ru l autoturism ului Fiat R ega ta cu nr. C J -0 1 -H E J , c a re văzînd că tirul s e înd reap tă s p re e l, a t r a s c ît m ai aproape d e bordură. Tirul s- a întors cu cab ina la vale răsturnîndu-se, îm pingîndu-l p e ce l d in u rm ă s p re margine. La faţa locului s-au d e p la s a t e c h ip a je le de Poliţie, SMUR şi pompierii care au spă la t carosabilul de motorină şi vinul s c u rs pe şo se a . . Nu s-au în reg istra t victimei '• ~ '

Cosmin GORGAN

F a r m a c i i ! ! ® s i n C l a j n a m a i a l i t e f c a s ă c ® m p @ i B s a t @urmare din pagina 1____

De luni, la toate farmaciile din CIuj-Napoca nu se vor mai elibera medicamentecompensate şi gratuite. Farmaciştii clujeni au hotărît să reciirgâ la această măsură extremă pentru, că de la începutul anului, Spitalul Clinic Judeţean, . respectiv Casa Judeţeană de Asigurări, nu le-a mai achitat nici o factură pentru aceste medicamente. în prezent, datbriile Casei Judeţene Cluj sînt de 45 miliarde de lei.

în semn de protest, 60 de farmacişti clujeni din sistemul

farmaceutic cu circuit 'deschis au hotărît sâ nu semneze săptămîna viitoare convenţia cu Casa Judeţeană de Asigurări Sociale de Sănătate, act esenţial în circuitul asigurărilor. De asemenea, aceştia vor, picheta luni timp.de două ore sediul (actual) al Casei Judeţene, în speranţa că, pînă la urmă, conducerea Casei va fi sensibilizată şi va onora plăţile.

Speranţe deşarte, avînd în vedere atît declaraţiile conducerii M.S., Casei Naţionale, cît şî cele ale Casei Judeţene. Ministrul Hajdu Gabor şi directorul general

adjunct al Casei. Naţionale, susţin că nu mai există nici o restanţă la plata medicamentelor şi materialelor sanitare. în plus, reprezentantul Casei Naţionale a subliniat că, oricum, faţă de alte judeţe, Clujul primeşte mai mult, fiind centru universitar, dar nu se pot achita plăţile restante pentm câ aceasta intră în sarcina Casei Judeţene. La rîndul său, preşedintele C.J.A.S.S Cluj, loan Figan, precizează că nu intră în sarcina sa achitarea debitelor la medicamente,, pentm că plata acestora se face în funcţie de fondurile primite de . la

Bucureşti. La ora actuală, lunar la fondul judeţean de sănătate sînt colectate 45 miliarde de lei, din care fi miliarde se virează centrului, care la rîndul său retrimite Clujului 13 miliarde. în aceste condiţii, veniturile Casei Judeţene se ridică la 47 miliarde de lei. în opinia preşedintelui Figan, pentm acoperirea cheltuielilor ar fi necesare încă opt miliarde de lei, sumă echivalentă cu plata medicamentaţiei bolnavilor din

-alte judeţe. „Pentru aceşti bolnavi, costurile ar trebui suportate de către casele judeţene de unde provin sau de

Casa Naţională. Cu banii pe care îi colectăm lunar la fondul de sănătate, noi am putea să acoperim toate cheltuielile, inclusiv plata medicamentelor, pentm serviciile prestate pentm clujeni. Din păcate, s-a ajuns la această ţigănie pentru că nu există comunicare între centm şi noi. Ca urmare, nu avem nici o soluţie decît să aşteptăm banii de la Bucureşti. ; ®

Ar mai fi o soluţie, extremă, de a refuza internarea oricărui bolnav care vine din afara . judeţului, dar această măsură este ilegală", ne-a declarat preşedintele Figan.

Comisia de Buget-Finanţe a

Camerei Deputaţilor va

cere ordonanţă.de urgenţă pentru

băncile populareDeputatul clujean Iuliu

Păcurariu a declarât ieri că la BNR se află în curs de pregătire un act normativ care sâ reglementeze activitatea băncilor populare. Comisia de Buget- Finanţe-Bănci a Camerei

.Deputaţilor, din.care face parte şi deputatul PD, va cere Guvernului săpromoveze acest act normativ în regim de urgenţă. Păcurariu afirmă câ băncile populare au o politică financiară proprie şi dacă s-ar întîmpla ca acestea să cadă, s-ar declanşa „un scandal mai mare decît cu Caritas”.

într-un interviu recent, guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, a declarat că actul normativ care permis înfiinţarea băncilor populare aparţine ultimelor luni ale PDSR- ului. Isăr'escu a declarat că a încercat să promoveze o Lege a băncilor populare prin ordonanţă de urgenţă şi a luat contact de mai multe ori, cu Camera Deputaţilor, în cadml căreia se pregăteşte „o lege bună a cooperaţiei”. Mugur Isărescu consideră că denumirea de „bancă popu­lară” nu este potrivită şi pledează pentm ca acest gen de instituţii să se numească „cooperative de credit”.

A. M.

Firma Oncos- înşelată da

"Exploziv"...Serviciul de combatere a

criminalităţii economico- finânciare o cercetează în stare de libertate, pe Clujan Maria, 35 de ani, din Satu- Nou, judeţul Bistriţa- Năsăud, patroana societăţii SC “Exploziv” SRL din Satu-Nou. Femeia a cumpărat de la SC. Oncos SRL diferite mărfuri alimentare, în valoare de 87.600.000 de leii sumă pe care a achitat-o cu trei bilete la ordin. Afacerea s-a înche­iat în luna aprilie a anului curent. Cînd a venit terme­nul de achitare, la data scadenţei, biletele au fost prezentate la bancă şi refuzate imediat. Motivul: lipsă disponibil în cont. Cu alte cuvinte, patroana a încercat să le tragă clapa ce­lor de la Oncos. Este cerce­tată pentm înşelăciune, care se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 15 ani. Pentru recuperarea prejudiciului, s-au luat măsuri asigurătorii.

Corina GAMAN

Autorizată prin S.C. nr. 1 2 3 /1 9 9 1 , judecătoria CIuj- Napoca. înm atriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J / 1 2 /3 0 8 din 2 2 .0 3 .1 9 9 1 cod fiscal R 2 0 4 4 6 9

ILIE CĂLIAN ( r e d a c t o r ş e f ) ;V A L E R G H I O R E A N U ( r e d a c t o r ş e f a d j u n c t ) ; C R I S T I A N B A R A ( r e d a c t o r ş e f a d j u n c t ) . T e l . 1 9 . 1 6 . 8 1 ; f a x : 1 9 - 2 8 . 2 8 ;E - m a i l : a d e v c j @ m a i l . d n t c j . r o

S e c r e t a r d e r e d a c ţ i e : H o r e a P E T R U Ş

T e l / f a x :1 9 . 7 4 . 1 8

R E D A C Ţ I A : C I u j - N a p o c a , s t r . N a p o c a 1 6Telefoane: P u b l i c i t a t e : tel-fax: 19.73,04; C o n t a b i l i t a t e : 1 9 .7 3 .0 7 ; C u l t u r ă ,E v e n i m e n t , P o l i t i c 19 .7 4 .9 0 , S o c i a l , E c o n o m i c 19 .75 .07 ; S p o r t : 19.21.27; D i f u z a r e , M i c a p u b l i c i t a t e : 19.49.81 S u b r e d a c ţ i a T u r d a : tel/fax: 31 .43 .23 ; S u b r e d a c ţ i a D e j : tel/fax: 21.60.75

TIPARUL EXECUTAT LAV+340» C}^âRoca,iStr,,Fabfldl>r:93-1()5 l»lţ.15.42.64r HMMRt*