211
vfilV~ ~. y 1 JV~~ JYCY J; ORI \ ETODOLOGI CURRICULUM ULUI ·~MUNTENIA CONSTANTA 2003

Virgil Frunza Pedagogie

Embed Size (px)

Citation preview

  • vfilV~. '~,~.,y 1"

    JV~~.,JYCYJ; ORIA\SI,

    ETODOLOGIACURRICULUM-ULUI

    ~MUNTENIACONSTANTA

    2003

  • CUPRINS

    CAPITOLUL IOBIECTUL PEDAGOGIElj PEDAGOGIA STIINTA AEDUCATIEI

    7

    1

    5

    DelimiHiri conceptuale~iacceptiuniale termenuluideeducatieExtinderile educatieiFactorii caredeterminaeducatiaRelatiile dintre pedagogie~ialte~tiinteFormeleeducatiei~irelatiile dintre ele

    7

    12"",lS

    2749

    CAPITOLUL II

    EDUCA TIA PERMANENT A------ 621234

    Delimitari conceptualeSistemuleducatieipermanenteDireetii de manifestarea edueatieipermanenteCaraeteristicileedueatieipermanente

    6264

    ~

    CAPITOLUL IIIFACTORII DEZVOLTARII PSIHICE

    1 Rolul ereditatiiin dezvoltareapsihiea2 Rolul mediuluiin dezvoltareapsihiea3 Rolul edueatieiin dezvoltareapsihiea

    CAPITOLUL IVOBIECTIVELE EDUCATIONALE

    74

    GJ7780

    81

    1 Delimitari eoneeptualejimportanta~ifunetiileobieetivelor

    edueationaleClasifieareaobieetiveloredueaionale

    Operationa Izareaobieetiveloredueationalejavantaje~ilimitealeoperationalizarii

    81

    89

    123

  • CAPITOLULV

    CONTINUTURILE PROCESULUI DE iNV ATAMANT;TEORIA CURRICULUM-ULUI ~COLAR

    131

    1234

    5

    6

    Delimitari conceptuale~iimportanlaDomenii~isursealeconlinuturilor procesuluideinvalamantCriterii deselecliea conlinuturilor procesuluideinvalamantModalitali deorganizarea conlinuturilor procesuluideinvalamantDocumentecareconcretizeazaconlinuturile procesuluideinvlilamantAbordarea creativlia conlinuturilor procesuluideinvlilamant

    131140155

    167

    CiW193

    BIBLIOGRAFIE 208

  • CAPITOLULI

    OBIECTUL PEDAGOGIEI;

    PEDAGOGIA ~TlINTA A EDUCATIEI

    1)Delimitl'iriconceptuale~iacceptiunialeterinenuluideeducatie

    Candsepuneproblemadefinirii pedagogiei~ia surprinderiispecificitatii

    acesteidiscipline exista un consensin a consideraca pedagogiaeste ~tiinta

    educatiei.

    Mai dificil insaparea defini educatia,deciobiectulpedagogieiiar lucrul

    acestase datoreazaprobabilunor cauzece tin de complexitateaeducatiei~ide

    varietateasituatiilorin careaceastasepoatedesta~ura.

    Faptul ca educatiaestegreu de etichetat0 demonstreaza~ivarietatea

    definitiilorcarei g-audatde-alungultimpului~ipe careunii autori Ie citeazain

    lucrarile~istudiilelor, tocmaipentrua subliniadiversitateapunctelorde vedere

    referitoarelaunconceptdemarecomplexitate.

    Redamin randurileurmatoare,dupaE. Planchard (1992)~iR. Deldime,

    R. Demoulin (1975)0 seriededefinitiidateeducatieidecatreautorimaimultsau

    maiputincunoscuti,tocmaipentrua demonstracaacestdemersnu estefacil ~inu

    deterrnina0 viziuneunitaraasupraobiectuluiluatIn discutie.

    Educatiaaredreptscopsadeasufletului~icorpuluiintreagafrumusete~i

    perfectiunedecaresuntsusceptibile(Platon).

    7

  • Educatiaurmare~terealizarea'intregiiperfectiunide carenaturaomului

    estecapabila(I. Kant).

    Educatiaestedezvoltareanaturala, progresiva~i sistematicaa tuturor

    facultatilor(1.Pestalozzi).

    Educatiaeste0 operatieprin careun spirit formeazaalt spirit ~i0 inima

    formeazaaltainima(1.Simon).

    Scopul educatieieste de a produce un interes larg ~i echilibrat (1.

    Herbart).

    Formareaunui sufletsanatos'intr-uncorp slinatos,iatacareestescopul

    educatiei(1.Locke).

    Rolul educatieiestepregatireapentru0viatacompleta(H. Spencer).

    Educatiaconstain trecereadin con~tientin incon~tient(G. Lebon).

    Educatia,ca ~tiinta,se ocupacu descoperireacelor mai semnificative

    adaptariale unui individ la persoanele,la lucrurile~ila conditiile din lume;ca

    arta,educatiasestrliduie~tesapromovezeschimbarilenaturiiumane,deosebitede

    schimbarilelumii exterioare,in a~afel incatacesteasaducala adaptareadorita(E.

    Thorndike).

    Educatianu inseamnapregatireapentruviata, ea este viata 'insa~i(1.

    Dewey).

    Educatia este organizareaunor deprinderi de activitatecapabile sa

    adaptezeindividulla mediulsauinconjuratorfizic ~isocial(W James).

    Adevaratulcre~tin,mct al educatieicre~tine,esteomulsupranaturalcare

    gande~te,judeca, activeazl1cu consecventa~i spirit de continuitate,urmand

    dreaptaratiune,clarificatade luminasupranaturalaa exemplelor~ia doctrineilui

    Hristos(Papa Pius alXI-lea).

    Educatiaesteartadea formaoameni,nu speciali~ti(Mde Montaigne).

    8

  • Educatiaeste0 formaredatoritadireia individulasimileazaun ansamblu

    de cuno~tinte,i~i insu~e~teun grup de idealuri de viata ~i i~i perfectioneaza

    aptitudineade a utiliza cuno~tintelepentru realizarea acestor idealuri (w.

    Cunningham).

    Educatia este ansamblulmijloacelor cu ajutorul carora este dirijata

    dezvoltareacopilului(H Pieron).

    Educatiaesteactiuneaexercitatade catre un adult asupraunei tinere

    fiinte in vedereadezvoltariifizice, intelectuale~imoralea acesteia~ia integrarii

    salein mediulin careestedestinatasatraiasca(L. Rafon).

    Educatiaesteartadea dezvoltacalitatilemorale,intelectuale~ifizice pe

    carecopilulle posedain starepotentiaIa(N. Sillamy).

    Educatiaestesistemuldecomunicareavanddreptscop,la modulgeneral,

    de a modifica,prin repetareaactelorde comunicare,repertoriulde semne,de

    obi~nuinte,detehnici,demoduridecomportamentaflatela dispozitiareceptorului

    (educatiepasiva)saua emitatorului(educatieactiva)(A. Moles etall).

    Educa{iain sensgeneral.Ansamblude mijloace prin carecopilul este

    ajutatin dezvoltareasa personala ~iin dobandireacapacitatilor,a modurilorde

    comportament,a valorilorconsiderateca esentialedecatremediulumanIn careel

    esteatrassatraiasca.

    Educalia in sensspecial.Introducereaunortrasaturidepersonalitateprin

    influentadurabilaa anturajuluiuman,incatacestrezultatsaprovinadin conditii1e

    normalealevietii saudin actiuneasistematica(F. Hotyatetall.).

    Educatiaesteansamblulactivitatilor~ia proceselorprin care0 societate

    anumita, prin intermediulunuia sau mai multor speciali~ti,determinatinerii sa

    participela cultura,la activitatilede grup~isase integrezein mediul lor de viata

    (G. Thineset.all).

    9

  • In eeeaee i'l prive~te,E. Planchard (op. eit.,pag.36)eonsideraea

    educaliaconstaintr-o activitatesistematica,exercitatade adulli mai alesasupra

    copiilor $i 'adolescenlilor,cuscopuldea-i pregatipentruvialape carevorputea

    s-o traiascaintr-unmediudat,

    De~iparetentant,atuncidindseabordeazaproblemaeducatiei,sasefaea

    apella deserierileconeeptualeprinintermediulcarorasasesurprindamaibine

    noteIe definitoriialeacesteia,sepoatetotu~idefinieducatiaca reprezentand0

    aetivitatedesta~uratainmodsistematic,invirtuteaunorobiectivebinestabilite,eu

    ajutorulunor mijloacespecifiee,prin intermediulcareiatinerelegeneratii

    interiorizeaza0 seriede valori,dobandescdiversetipuri de eompetente,i~i

    formeaza0 varietatede eomportamente,toateacesteafavorizandulterioratat

    integrareaprofesionaUi,cat~iintegrareasocialaa tinerilorcareaufostinclu~iin

    diverseprogrameinstructiv-educative.

    Refleetandasupradiverseloreonceptiidespreeducatiecare s-au

    strueturatde-aIungultimpului,R Hubert (1961)consideraellaeestoraIi sepot

    ata~a0seriedecaracteristici~ianume:

    1) educaliaestelimitatala speciaumana;

    2) educaliaeste0 aCliuneexercitatadecatreun individasupraunuialt

    individsaudecatre0generalieasupraalteigeneralii;

    3) educaliaesteorientatacatreunscopcaretrebuieatins;

    4) educalia consta in a dobandi comportamentecare se suprapun

    dispoziliilornaturaleale individului.

    Dacade-alungultimpuluiedueatieii s-adat0 multitudinededefinitii

    (unelemairiguroase,altelemaiputin.riguroasesauin unelecazurichiarnaive),

    aceleia~iaetivitatii s-aconferit0 seriede aeceptiunisaude sensuri,ceeaee

    demonstreazainca0data,dacamaieranevoie,catdeeomplexa~icatdevastaeste

    educatia.10

  • Referindu-sela posibilelesensurialecuvantului"educatie"G. Mialaret

    (l993)consideracaace~teiai s-arputeaconferipatruacceptiuni~ianume:

    I) Prima~cceptiunea termenuluiesteaceeade institu{iesociala sau

    sistemeducational.

    In cadrulacesteiacceptiunieducatiase referala felul in careeste

    structuratsistemuldeinvatllmant,la obiectivelecareii suntspecifice,la legilein

    virtuteacarorafunctioneazaetc.

    2) A douaacceptiuneatermenuluideeducatieesteaceeaderezultatal

    unei ac{iuni,ceeaceinseamnacadedataaceastaprineducatiese

    desemneazatotalitateacompetentelorpecareIe-audobanditeleviica

    urmarea implicariilor in diverseprogramede instruire~ide

    formare.

    Esteyorbainacestcazde:

    competen{eleasimilate;deprinderileinsu$ite;

    abilita{ile,structurileoperatorii$i atitudinileformate;

    demoduriledecomportamentstructurate;

    deformareaunoraptitudini$ia unortrasaturidepersonalitate.

    o priviremaiatentaasupracelordouasensurialeeducatieiprezentateanteriorconducela concluziaca elese afla intr-orelatiedirecta,in sensuI ca

    educa{ia- produs esteconditionata~ideterminatadeeduca{iasistem;daca,de

    exemplu,seintentioneazaameliorareaeduca!iei- produs, in sensulcalaelevise

    dore~tediversificareatipurilordecompetente(deexemplu:maimultaimaginatie,

    maimultacreativitate,capacitatemaimaredeadaptarela diversesituatiietc.),

    atuncitrebuieoperateschimbarilaniveluleduca{iei-sistem,aceastafiindratiunea

    realizariiunorproiectedereformaaleeducatiei- sistemcuscopulmanifestdea

    imbunatatieduca{ia- produs.

    11

  • 3) AI treileasensal cuvantuluieducatiesereferadimensiuneaprocesualii

    a acesteia,carefaceposibilainteractiuneadintreprofesori~ielevi,realizareaunor

    schimbaricomportamentaleatat la nivelul elevilor, cat ~i la nivelul cadrelor

    didactice.

    4) In sfar~it,ceade a patraacceptiunea educatieise referala continutul

    acesteiasau, altfel spus, la ofertacurricularaprin intermediulcareiase dore~te

    realizareafinalitatilor~iatingereaobiectiveloreducationalestabiliteanterior.

    Aceastaofertacurricularapoatefi destuldediferita,deunde~i0varietate

    de tipuri de educatieprecum educatie literarii, educatie:;tiintificii, educatie

    tehnicii,educatieartisticii,etc,disociereatacandu-seevidentdupapredominanta

    anumitortipuridecontinuturiin realizareaprogramelorde instruire~iformare.

    2)Extinderile educafiei

    Educatiadin ultimeledeceniisecaracterizeazaprin catevaparticularitati

    esentialeiarunadintreacestea0 reprezinta,indubitabil,extindereaacesteia.

    o analizaatentaa acesteinotedefinitorii conducela identificareamaimultordireetiicareobiectiveazaextinderea,dintrecarecelemai importantesunt:

    a) Extindereaeducatieiasupravarsteisubiectuluicaruia i se adreseaza

    educatia.

    Cand se are in vedereacesttip de extinderese vizeaza,pe de 0 parte,

    ~colaritateaobligatorie,iar,pe de altaparte,extindereaeducatieidupafinalizarea

    acesteia.

    In legaturacu extindereaeducatieiasupra~colaritatiiobligatoriisepoate

    abservaca in ultimeledecenii s-a constatat0 prelungirea acesteiain ambele

    sensuri,adica ~iin sus dar ~iin jos, fiind tot mai mica varstacand debuteaza

    ~colaritateaobligatorie~itotmaimarecandsefinalizeaza.

    12

  • De exemplu,cu mai multe decenii in urma, ~colaritateaobligatorie

    debutala varstade7 anidaracum,celputinin tariledezvoltate,eaincepelavarsta

    de6 ani,existandposibilitatirealesasecoboare~isubaceastavarsta.

    Apoi, dacase are in vederelimita de sus, dacacu mult timp in urma

    ~colaritateaobligatoriesefinalizain jurul varsteide 14-15ani, la oraactualaease

    extindepanain jurul varsteide 16-18ani, ceeace demonstreazaca actualmente

    cerereadeeducatieestetotmai mare,motivpentrucareesteposibil saseasistela

    o prelungirea ~colaritatiiobligatoriiastfelincataceastasa devinade 12ani, cel

    putinla nivelultarilorputernicdezvoltate.

    Dacasevorbe~tede extindereaeducatieila nivelul ~colaritatiiobligatorii

    nu trebuieomisfaptulcaaceastatendintasemanifesta~ilanivelul invatamantului

    pre~colar,undetot mai multi copii cu varstacuprinsaintre 3-6 ani frecventeaza

    gradinita.In tllrile devoltate,undeeducatiapre~colaraestebinereprezentata,toti

    copiii cu varstamentionatafrecventeazllgradinitadar aceastatendintaeste in

    ascensiune~iin tarilein cursdedezvoltare.

    Dar, cum spuneamanterior,extindereaeducatieinu trebuie urmllrita

    numai la nivelul ~colaritatiiobligatorii,pentrucll in momentulde fata individul

    estesupusunorintluenteeducative~idupllfinalizareaacesteia.

    In contextul mai larg al sistemului educafieipermanenteexista un

    subsistemal educafieiadulfilor, careinclude0 diversitatedeprogramecumar fi:

    cursuri de perfectionare,de reconversieprofesionala,de programecu caracter

    educativpe 0 anumita tema,acest subsistemacoperindnevoile educativeale

    indivizilor de la finalizarea~colaritatiiobligatoriipanala sfar~itulperioadeiactive

    deviatll~ichiardincolodeaceastaIimitll.

    In consecinta,aviind in vedere acest tip de extindereasupravarstei

    individuluisepoateafirmaca la oraactuala nu mai este0 exageraresll se afirme

    13

  • cafenomenuleducativvizeazaintreagaviataa individului,adicade la celemai

    fragedepanalacelemaiinaintatevarste.

    b) A douaextinderea educatieivizeazainstitufiile care genereazii

    influenfeeducative~icareau un impactsemnificativasupradezvo/tiiriiu/terioare

    apersonalitiifiie/evi/or.

    Dupacumsecuno~te,in modtraditionaleducatiaeraatribuitaaproape

    inexclusivitate~coliicainstitutiesocialadeinstruire~iformare,darlaoraactuala

    situatiaestecompletschimbatadeoarece~coalanumaidetinemonopolulasupra

    educatiei.

    Altfel spus,la oraactuala, pe langa~coalflexista~ialteinstitutiicare

    exercitainfluenteeducativeasupracopiilor~itinerilor,fiindyorbadeinstitutiide

    cultura~iarta,depresa,radio,televiziune,eleputandaveaunrol complementar

    deoarecei~iaduccontributiaincomplinireaculturiiformaleaelevilorasiguratade

    institutia~colara.

    Data fiind contributiaacestorinstitutiiin stimularea~i dezvoltarea

    personalitatiielevilorseimpunecaelesanufie ignorate,ci sflseaibain vedere

    realizareaunorparteneriateintreele~iinstitutia~colarain vedereaconceperiiunor

    programecaresaonoreze~ia~teptarileelevilor.

    c) A treiamareextindereaeducatieiseconcretizeazain faptulcalaora

    actuala educatiavizeazatoatedimensiunilepersonalitiifii umane:

    cognitivii,afectivii,mora/ii,motriciiastfelincat,produsulfinalsase

    concretizezeintr-opersonalitatearmonioasa,echilibrata,creativa,

    adaptabiladiverselor situatiicu care se confruntaindividulin

    demersurilesalecotidiene.

    Aceastaformaretota/iia individu/ui,cumplasticseexprimaG.Mia/aret,

    reprezintaunmareprogresfatadesituatiacandeducatiastimulaselectivanumite

    dimensiunialepersonalitatii(deexemplu,dezvoltareacognitiva)~icandaltele,la14

  • feldeimportante,erauneglijatesaumarginalizate,cutoateconsecintelenegative

    rezultatedintr-oasemeneasituatie.

    d) apatraextinderea educatieivizeazanivelurile la careserealizeaza

    procesuldeeducatie.

    In acestsenssepoateapreciacasituatiileeducativesuntatatdevariate

    incatele numaipotfi limitatelasituatiileconcretecanduneducatorseatlaintr-o

    interactiunedirecta,nemijlocitacueleviipecareii instruie~te.

    AItfel spus,educatieface ~i instructorulsau profesorulcare prin

    demersurilesalefaciliteazaasimilareacontinuturilordecatreeleviisai,educatie

    face~idirectorulunei~colicaremonitorizeazaintreagaactivitatea corpului

    profesoral,educatieface~iinspectorulcareraspundedefelulin caresedesta~oara

    aceastaactivitatela nivelulunuijudet,educatieface~iun functionarministerial

    carearein sarcinaaIteresponsabilitati,comparativcu celespecificeintalnitein

    unitatiledeinvatamant.

    ConcluziadesprinsaesteaceeacaeducatiasepoaterealizalamaimuIte

    niveluri,pemaimultepaliere,iarlafiecarenivelresponsabilitatilecelorimplicati

    suntdestulde diferite.In pofidaacestuifapt,toti cei implicatii~i aduc0

    contributieimportantaindesta~urareaactivitatiideeducatie.

    3) Factoriicaredeterminaeducatia

    Fiindunprocesdemaximacomplexitate,educatiaestemuItideterrninata,

    ceeace inseamnaca asupraei actioneaza0 varietatede factori,unii avand0

    importantamai mare,altii ,un impactmai redus,rezultantaintluentelorlor

    configurandinceledinurrnamanieraderealizareaeducatiei.

    La modulgeneral,factoriicaredeterminaeducatiapotfi grupatiin doua

    categorii~ianume:15

  • a) factori denaturiiexterniicaredeterminiieducatia;

    b) factori denaturii interniicaredeterminiieduca/ia.

    a) Din randul factorilor de natura extema care au un impact

    semnificativ asupra felului cum se desta~oaraeducatia pot fi

    enumerati:

    -tipul desocietatein caresedesfli:joariieduca/ia;

    -nivelul de dezvoltare a societii/ii in care se desfli:joarii

    educa/ia;

    -moduldestructurarea sistemuluideinvii/iimdnt;

    -con/inuturileprocesuluideinvii/iimdnt(ofertacurricularii);

    -metodele:ji tehnicilede instruire;

    -recrutarea:jiformareaeducatorilor;

    -mediulin caresedesfii:joariieduca{ia;

    -a:jeziiminteleeducative:ji dotiirileacestora;

    b) Dintrefactoriidenaturaintema0 intluentl'imai mareasupraeducatiei

    o au:

    -poten/ialulintelectualal elevilor;

    -motiva{ia:ji atitudinilepe careIe au eleviifa/ii deacestgende

    activitate;

    -moduldefunc/ionarea diver:jiloranalizatori;

    -stareadesiiniitatea elevilor.

    Pentrua sesizamodulde determinarea educatieide catreace~tifactori,

    vomprezentain continuarefiecarecategoriein pare.

    16

  • a) Factori denaturii externiicaredeterminiieduca(ia:

    aJ Tipul desocietatein caresedesfii$oariieduca(ia

    Tipul de societatein caresedesIaoaraeducatiaesteun factorde natura

    extemafoarte importantdei, de multe ori, multi autori nu ii acorda atentia

    cuvenitasauil ignoradin motivemaimultsaumaiputinintemeiate.

    Relevareaimportanteiacestuifactoresteuor de realizatdacasepleaca

    de la ideeaca, intotdeauna,educatiasedesIaoaraintr-unanumit tip de societate,

    careiaii estespecificun anumit regimpolitic, ca dincolodenaturaputeriipolitice

    societatease distinge i prin moravurile care 0 diferentiaza,prin modul de

    structurarei functionarea diverselor sectoaredeactivitate.

    De exemplu,din pers~ectivaputerii politice, societatilepot fi de tip

    democraticsaude tip totalitar(dedreaptasaude stanga),daresteuorde inteles

    ca intr-un felse va realiza educatiaintr-o societatede tip democratici intr-o

    modalitatecompletdiferitain cazuluneisocietatitotalitare.

    In cazul unei societatide tip democratic,printrevalorile propusespre

    interiorizareelevilor se vor situa i 0 serie de valori care sunt specifice

    democratiei, cumsunt dreptul la opinie, libertatea religioasa, garantarea

    proprietatiiprivate,liberacirculatiea capitaluriloretc.prin intermediulacestora

    incercandu-seformareauneipersonalitaticaresasatisfacaexigenteleuneisocietati

    detip democratic.

    Situatiava fi totaldiferitain societatiledetip totalitar,candprineducatie

    sevorvehiculain primulrandvalorileconsideratedezirabiledecatreguvemantii

    cand,de asemenea,prin educatieseva inoculatinerilor ideologiacarestala baza

    functionariiacesteisocietati,incercandu-seastfel0 indoctrinarea unuisegmenttot

    maimaredepopulatie.

    17

  • Efecteleacestuiimpactaupututfi verificatein ultimele4-5deceniiin

    cazulunorsocietatidetiptotalitardedreaptasaudestanga,candeducatiaa fost

    profundperturbata,cands-a produs0 ideologizareexagerataa continuturilor

    procesuluideinvatamant.

    Educatiadesta~uratalanivelulsocietatilordetiptotalitararedesuferit~i

    dincauzacarezistentalareformeestemaimare,ceeaceinseamnacaseaducmai

    greucorectiiindesta~urarea~ifunctionareaprocesuluideinvatamant.

    az}Nivelul dedezvoltarea societii,iiin caresedesfii$oariieduca,ia

    Indiscutabil,educatiadepinde~ideniveluldedezvoltarea societatiiin

    caresedesta~oaradeoareceaceastaactivitatepresupuneexistentaunorspatiide

    invatamantadecvate,existentaunorechipamentecarefaciliteazaactivitateade

    instruire-invatare,existentaunuicorpprofesoralcalificatsa lucrezecu copiii~i

    tinerii~itoateacesteanecesitacosturicarenusuntlaindemanaoricareisocietati.

    Faptulca acestfactorexternpoatefacilitasau,dimpotriva,impieta

    educatiaestevizibilatatin tariledezvoltatedinpunctdevedereeconomic,cat~i

    in celesubdezvoltate.In tariledezvoJtatecaredispunde multeresurse~icare

    alocaeducatieiun procentsemnificativdin P.LB., cumse intamplain tarile

    occidentale,in America,Japonia,educatiaestefacilitatadeoareceseonoreaza

    toateexigentelelegatedespatiide~colarizare,dedotare,deincadrarecupersonal

    didactic,existand~iposibilitateaca~colaritateaobligatoriesafieprelungitapana

    la9-10ani~ichiarmaimult.

    Situatiaestetotal opusain tarile subdezvoltate,unde precaritatea

    conditiilormaterialese constituieintr-unfactorfrenatoral educatiei,undenu

    existasuficintecadredidacticecalificate~iunde~colaritateaobligatorienupoate

    fi sustinutadecatpe0perioadade4 -7ani,undeexistarisculcaunnumarmarede

    18

  • copii sanupoatafi ~colarizati,amplificandu-seastfelfenomenulanalfabetismului,

    cutoateconsecintelenegativedeterminatede0 asemeneasituatie.

    aJJ Modul destructurarea sistemuluideinvii(iimlint

    Esteun factorcarenu poatefi neglijatde~i,la primavedere,ar pareaca

    impactulsauasupraeducatieisafie maiputinsemnificativ.

    Realitateadezminteaceastasupozitieiar importantaacestuifactorpoate

    fi demonstratain cazulcandseanalizeazafelul in caresuntproiectateciclurilede

    invatamant(carepot fi mai scurtesaumai lungi), candse analizeazavarietatea

    tipurilor ~iprofilelor de ~colicare intra in structurasistemului,cand se are in

    vederemodalitateadetreeeredela unciclu deinvatamantla altul.

    De exemplu,existasistemede invatamantcare ofera 0 multitudinede

    profile,astfelincatsapoatafi onoratetoatea~teptarileelevilor legatede alegerea

    profesiei~ia cariereiulterioare,darexista~isistemecare,printr-ooferta~colara

    redusa, limiteazaelevii in alegereaprofesiei, orientandu-ide multe ori spre

    domeniipentrucarenu aunici aptitudini~inici interese.

    La fel, existasistemede invatamantin caretrecereadintr-oc1asain alta

    sau dintr-un ciclu in altul nu creeazaproblemedeosebite,pentruca nu este

    posibila redublareac1asei(repetareaacesteia),dar exista~i'sistemeundeaceste

    pragurisuntdestuldedificile ~iundesepotinregistra0 seriedee~ecurimaialesla

    eleviicu0pregatiremaiputinconsistenta.

    Datafiind importantaacestuifactorin sustinereaeducatieise impuneca

    structurasistemuluide invatamiintsa fie elaborataatatin functiede nevoile ~i

    solicitarilevenitedin parteasocietatii,cat~iin functiede interesele,aptitudinile~i

    a~teptarilecelorcarevoraccedein diversecicluri deinvatamant~iin diversetipuri

    ~iprofiluride~coli.

    19

  • a4) Con(inuturileprocesuluideinvii(iimiint(ofertacurricularii)

    Atingereasaurealizareaobiectiveloreducationalepresupuneinevitabilca

    elevii sa asimilezeanumitecontinuturicaresuntobiectivatein planurilede

    invatamant,programele~imanualele~colare~icarese constituiein ceeace

    pedagogiinumesc"curriculum-ulprescris".

    Acestecontinuturiinsapotfi maimultsaumaiputinadaptateelevilor

    caroraIi se adreseaza,fie din perspectivavolumului,fie a graduluide

    conceptualizarela caresesitueaza~iin consecinta,potsanucreeze"probleme

    elevilor,candvolumulestedimensionatin limiteIeacceptabilita~ii~icandforma

    deprezentarecorespundeniveluluidedezvoltarepsihogeneticaaacestora,darpot

    saseconstituie~iintr-unobstacolserioscandunelecriteriideselectienusunt

    respectate(in specialceledenaturapsihologica)~icandgenereazadificultatide

    totfelul,fie caesteyorbadeaparitiaunorconfuzii,a unordistorsionari,a unor

    lacunein structuracuno~tintelor,toatecuefectenegativedeoareceserepercuteaza

    nefavorabilasuprainvatarilorviitoare.

    Impactulnegativalacestuifactorexternestesubliniatdemultipedagogi

    (de ex. G. Miaiaret, 1991,A. Giordan, 1987)carecondamna"programele

    dementiaIe" oferiteelevilor~i carenu reprezinta0 garantiein amplificarea

    competenteloracestoracomparativcusituatiacandei ar fi parcursprogramemai

    u~oare.

    Datafiind incidentaconsiderabilaa acestuifactorexternse impuneca

    autoriideprogramesanu introducanoi continuturiin acestedocumentetaraca

    princontraponderesaIe eliminepecelecare,dintr-unmotivsaualtul,n-armai

    trebuisafacaobiectulactivitatiideinstruire-invatare.

    20

  • as)Metodele#tehniciledeinstruire

    $i aceastavariabilase constituieintr-unfactorexterncaredetennina

    educatiain functiede specificulmetodelorselectate~iin functiede modulde

    utilizareaacestora

    Ca notageneralase poatementionaca unelemetode,prin insu~i

    specificullor,potsasustina~isafacilitezerealizareaeducatiei~inegandimin

    primulrandlametodeleactiv- participative,careconferainstruiriiundinamism

    mai accentuat~i0 atractivitatemai marein timp ce alte metodepot s-o

    defavorizeze,deoarecenu mobilizeazasuficient~colariipentruacestgende

    activitate~inu-imotiveazacorespunzator.

    Apoinutrebuieuitatfaptulcaunelemetode,cumarfi instruireaasistata

    decalculator,potconferiavantajeeducatieinu numaiin cazulinstruiriidetip

    ~colar,ci ~i educatieicare se realizeazaca 0 extinderedupa~colaritatea

    obligatorie,saudupafinalizareauneiformariprofesionalein contextulmailargal

    educatieiadultilor.

    De asemenea,unelemetodepotfavorizaeducatiapentrucastimuleaza

    imaginatia~icreativitateaelevilor,Iecultivaspirituldeinitiativa,ii abiliteazacu

    exigenteleactivitll,tiidesta~urateinechipaetc.

    a6) Recrutarea#jormareaeducatorilor

    Educatiapresupuneinteractiunimultipleintreelevi~ieducatoriilor ~i

    pentrucaacesteinteractiunisasesoldezecuefectepozitiveasupraeleviloreste

    nevoieca personalulsa posede0 seriede competente,fie ca esteyorbade

    competentede natura$tiinlificii, fie denaturapsihopedagogicii,fie competente21

  • socioafective,iar toate acesteapresupun0 recrutare~i 0 formare speciala a

    viitoarelorcadredidactice.

    Acestdezideratnuesteposibil intodeauna~iexistentaa demonstratca,de

    multeori, 0 partea personaluluinu raspundeacestorexigente,existand~icazuri

    candeleviinu beneficiazadeserviciileunuipersonalcalificat,iar in acestesituatii

    procesuldeinstruire~ideformareesteperturbatintr-omasuraconsiderabila.

    Cum u~orse poateanticipa,problemacalitatii personaluluididacticse

    pune tot in tarile cu resurseputine alocateeducatiei~i nu in tarile puternic

    dezvoltateundesuntsingularecazurilecandse faceapel la un personalmaiputin

    calificat.

    a.,)Mediul in caresedesfd$oardeducalia

    Mediul reprezintaun factorexternde prima importantacaredetermina

    educatia~iin acela~itimp, in intercorelarecu ereditatea~icu educatia,unul din

    factoriidecisiviai dezvoltariipersonalitatiiumane.

    Potentialulde caredispunemediul,concretizatin ofertade stimularipe

    care Ie exercitaasupraindividului, facilitatilepe care Ie creeazaca indivizii sa

    interactionezeneingrMit,dotarilepe careIe punela dispozitiaeducatieipentruca

    anumiteactivitatisa se poatadesfh~uracorespunzator,se constituiein premise

    favorabilecarepotsafacilitezeeducatiain ansamblulei.

    22

  • 8S)Institu(iik educative$i dotdrileacestora

    In mareamajoritatea cazuriloreducatiaserealizeazilIn institutii~colare

    caretrebuiesil rilspundilunor exigentecare,prin naturalor, creeazilun ambient

    favorabildes~~urilriiactivitiltilordetip instructiv- educativ.

    In marealor majoritateacesteexigentefac referire,pe de 0 parte,la

    aspectece tin de arhitectura~colarii,iar pe de altil parte,la dotiirile necesare

    pentrucaactivitiltileproiectatesil sedes~~oareIn conditiinormale.

    Intr-adevilr,institutiiledeInviltilmanttrebuieconceputeIn a~afel Incatsil

    facilitezeorganizarea diferiteloractivitilticare sunt ocazionatede parcurgerea

    curriculum-ului~colar.Este yorbade cubajulfiecilrei Incilpericarearedestinatie

    didacticil,de acusticasillilor, de luminozitate.De la numilrulde intrilri pe careil

    va avea ~coala,pana la milrimeacoridoarelor,panil la amplasareagrupurilor

    sanitare~ia atelierelor~colare,toateaspecteletrebuieavuteIn vedereIn primul

    randdinpersepectivilpedagogicil.

    Cum institutia~colarilnu esteun perimetrunumaipentruactivitiltilede

    instruire,trebuieavuteIn vedere~ispatiipentrualtetipurideactivitilti,cumsunt:

    -cercurilepe discipline;

    -organizareaunoractivitaliculturale~isportive;

    -organizareaunorconcursuri,etc.

    A doua directiecare trebuieavutil In vederese referil, dupil cum am

    vilzut,la dotilrileinstitutiei~colare,aici intrand:

    -calitalilemobilieruluiutilizat;

    -instrumentele~iaparaturanecesara;

    -materialeledidacticeelaborate;

    toateavandunrol determinantIn des~~urareaactivitiltiiinstructiv- educative.

    23

  • b) Factoridenaturainternacaredeterminaeducatia

    hJ Potentialulintelectualalelevilorsaudisponihilitdtileintelectuale

    Reprezintaunuldinfactoriiimportanti,putandu-sementionacaeducatia

    sedesIa~oarataradificultatein conditiilein careeleviidispunde0 inteligenta

    situatain limitelenormale,darcaeapoatefi ingreunatain cazuluneideficiente

    mintale,niveluldeobstacularedepinzandin celedin urmadetipuldeficientei

    mintale,putandu-seanticipaca, intr-unfel se va desta~uraeducatiain cazul

    elevilorcareposeda0 debilitatemintalau~oara,in altulcandesteyorbade0

    debilitatemoderata~ifoarteanevoioscand esteyorbade limiteledejos ale

    deficienteideintelect,cumseintamplaincazulimbecilitatii~ial idiotiei.

    In pofidaacestordificuItatievidente,educatiaa tacutprogrese~iin

    legaturacu acestecategoriide elevi, la ora actualaexistandin cadrul

    subsistemuluieducatieispecialeunitatideinvatamandcareoferatoateconditiile

    pentrucaprocesulinstructiv-educativsaseadecvezetotmaimultcaracteristicilor

    ~iparticularitatiloracestorelevi.

    h2JMotivatia#atitudinilepe careIe au eleviifatd deacestgendeactivitate

    Pentrucaeducatiasasedesta~oarein conditiioptimenuestesuficienta

    numaicomponentaintelectualaobiectivataintr-ointeligentasituatain limitele

    normalitatii,ci estenecesarcaeleviisafie ~ibinemotivatipentruacestgende

    activitate,saposedeatitudinifavorabilecaresaIi determinesaseangajezeactivin

    rezolvareaunorsarcini~iindesta~urareaunoractivitati.

    De multeori nu se facprogresemaisemnificativein educatienu din

    cauzaunuiminusdenaturaintelectuala,ci dincauzafaptuluicaeleviinusunt24

  • suficientde motivati~inu etaleazacomportamenteinscriptibilepe directia

    atingeriiobiectiveloreducationale,aspectsubliniatde pedagogiapopularaprin

    inte1)l1ediulproverbului"branza-ibuna,darburdufulestedecaine".

    Pentrucaacestfactorinternsafavorizezeinsaeducatiaseimpunemai

    intaicapersonaluldidacticsa investighezefelul in careseraporteazaeleviila

    diverselestructurimotivationale,saualtfelspus,sa vadace tip de motivatie

    posedaeleviipecareii instruiesc.

    Dupace s-a facutaceastainventariereestenecesarsa se gaseasca~i

    parghiilesaumijloaceleprin intermediulcarorapoatefi amplificatamotivatia

    pentruacesttipdeactivitate,uneledintreacesteafiindmentionate~ideliteratura

    despecialitate,daralteledepinzand~idecreativitateadidacticaspecificafiecarui

    cadrudidactic.

    bJJ Modul defunc(ionarea diver$iloranalizatori

    Si acestfactordenaturainternaesteimportantpentruca,in unelecazuri,

    existentaunor handicapuride naturasenzoriala,cum se intamplain cazul

    hipoacuzieisau al ambliopiei,pot sa ingreunezesemnificativdesfa~urarea

    activitatiide educatie~i implicitsa afecteuenegativdezvoltareaulterioaraa

    personalitatiielevilor,.

    Pentrucontracarareaacestuifactordenaturainternasecuvine,maiintai,

    caeleviiin cauzasafie diagnosticaticorect,iardupaaceeasabeneficiezede0

    instruireadecvatalor, fie in institutii~colareobi~nuite(dacaacestlucrueste

    posibil),fiein institutiispecializatepentruanumitetipuridehandicap(~colipentru

    hipoacuzicisausurzi,~colipentruambliopisaunevazatori).

    Ignorareaefecteloracestorhandicapuridenaturasenzorialapoateavea

    insa efectedezastruoaseasupraevolutieipsihicea acestorcopii deoarece25

  • "pierderilecontinuedeinformatiedeterminatedefunctionareadefectuoasaa unui

    analizatorpotconducela0 retardarecognitivacare,in celedinurma,ii apropiede

    niveluldedezvoltareaunorpersoanecareposeda0 deficientamintala.

    b~Stareadesandtateaelevilor

    Ultimulfactorpecareil avemin vedereil reprezintastareadesanatatea

    elevilor,putandu-seu~oranticipaca in cazuluneisanatatiprecareeducatiase

    desta~oaracumaimuMdificultate.

    De multeori acestfactoresteneglijatdeoarecemareamajoritatea

    elevilornuauproblemedesanatate,darexistacazuricanduniieleviauafectiuni

    de genuldiabetuluizaharat,epilepsiei,anorexieietc. ~i cand educatiase

    desta~oaracu0 anumitadificultate.

    Deoarecenu sepoatepuneproblemasegregariilor in unitatispecialede

    invatamant,ace~tieleviartrebuisabeneficiezede0 instruirediferentiatacaresa

    fieadecvatacaracteristicilor~iposibilitatilorlor.

    Prezentareaacestorfactori,atatdenaturaexternacat~idenaturainterna,

    demonstreazaperemptoriucomplexitatea~inaturaeducatieiiarcunoa~terealorde

    catrecadreledidacticereprezinta0 conditieobligatoriepentruca unii dintre

    ace~tiasuntmanipulabili~ipotfi influentatidecatreinstitutorisauprofesori.

    Daca,deexemplu,cadreledidacticenupotinfluentaregimulpoliticsau

    nivelulde dezvoltarea societAtii,ele pot totu~iavea0 contributielegatade

    prelucrarea~i prezentareacontinuturilor,de utilizareaanumitormetodede

    instruire,de amenajareaambientuluidin spatiilede instruire~i,prin aceste

    demersuri,educatiapoatefi facilitatA.

    26

  • 4)Relatiiledintrepedagogie~ialte~tiinte

    Ca orice~tiinta,~ipedagogiaintretinelegaturicu altedomeniiale

    cunoa~teriide la careprime~te0 seriede informalii,date,sugestiipecareIe

    utilizeazain demersurilesaledar,la randulsau,in retur,poatela fel debinesa

    ofereacestordisciplinedate~iinformatiipe careacesteaIe pot utilizapentru

    atingereaunorobiectivefoartediferite.

    Desigur,multesunt~tiintelecu carepedagogiastabile~te0 seriede

    legaturi,darcorelatiilecelemaisemnificativesuntceleexistenteintrepedagogie

    ~ifilozofie,pedagogie~i biologie,pedagogie~ipsihologie,pedagogie ~i

    sociologie.

    a) Corelatiiledin/repedagogie#fllozofle

    Legaturadintrepedagogie~ifilozofieesteunatraditionala,iaracestlucru

    seexplicain parteprin faptulcapedagogia,la inceputurilesale,eradeorientare

    filozofica~i fiinta in haloulacesteiacu toateconsecintelerezultatedintr-o

    asemeneasituatie.

    Dupaces-aemancipatdefilozofie~iadevenit~tiintacustatutautonom

    erafiresccapedagogiasaoperezemodificariatatlanivelulaparatuluiconceptual

    cat~iin privintaoptiunilorsaleprivindrelationareacu diverseIe domeniiale

    cunoa~terii,dar cu toateacestea,legaturacu filozofias-a pastratiar aceasta

    colaborarepareconvenabilaatatpedagogieicat~ifilozofiei.

    tncadrulacesteilegaturi,pedagogiapoateprimidelafilozofie0 aeriede

    date,de informatii,de sugestiicare,la randullor, pot fi grupatein maimulte

    categorii,~ianume:

    27

  • Date~iinformatiireferitoarela idealuleducativcarela randulsau,

    configureazatipuldepersonalitatepecare~coaladore~tesail edifice

    intr-operioadaistoricadeterminata.

    Cumdemersulde configurarea tipuluide personalitatenu estefacil

    pentruca trebuieavutein vedere0 seriede determinarialeacestuia,filozofia

    poateoferi pedagogiei0 seriede sugestiiin legaturacu 0 seriede aspecte

    referitoarela competentelepe care ar trebui sa Ie posedeindivizii care

    obiectiveazarespectivultip depersonalitate,expectantelecarele-arfi specifice,

    idealurilecarei-aranima~ideterminasaseangajezein desta~urareaanumitor

    activitati,pericolelepecarear trebuisa Ie aibain vederepentrua nudenatura

    specificulfiinteiumaneetc.

    Date~iinformatiireferitoarelatipuriledevaloripecare~coala

    ar trebuisa Ie interiorizezela tinerelegeneratiiin tentativade a

    realiza idealul educativ~i implicit, formareala elevi a unor

    competentecaresa Ie facilitezeala!integrareaprofesionala,cat~i

    integrareasociala.

    Cum valorilesuntfoartediferite~icum fiecarecategoriede valori

    inf1uenteazapersonalitateaintr-omanieradistincta,filozofiapoateoferiinformatii

    referitoarela efectelefiecareicategoriiin parte~ila modulcumtrebuieele

    selectatepentrua se realizaun echilibrucare sa garantezeformareaunei

    personalitatiarmonioase~iechilibrate.

    Dincolode acesteconsiderente,trebuiementionatfaptulca legatura

    dintrepedagogie~ifilozofiepoatefi relevata~iincazulcantsedemonstreazacum

    unelei8ei,sauunelecurentefilozoficeauinf1uentatsemnificativatatteoriacat~i

    practicapedagogica.

    Deexemplu,este0 legaturaevidentaintrecelebruldictonenuntatdeJ

    Locke "nimicnuestein intelectdacamaiintainua trecutprinsimturi"~iunul28

  • dintreimportanteleprincipiididactice~ianume,principiul intuifiei,formulat

    pentruprimadatadepedagogulJ A. Comenius.

    Existentauneicorelatiisemnificativeintrepedagogie~ifilozofiepoatefi

    demonstrata~ide faptulca unadin ramurileimportanteale pedagogieieste

    denumitachiar"filozofiaeducatiei".

    Paraa maiinsista~icualtedetaliireferitoarela naturaacesteilegaturi,

    invocampepostdeconcluzie0aprecieretacutadeJ Leif~iG.Rustin(1970)care

    stipuleazaca 0 pedagogieesteintotdeaunarezultatulunei filozofii ~iorice

    filozofietindesasedesavar~eascaintr-opedagogie.

    b) Relatiadin/Fepedagogie#biologie

    Intluenteleeducative,educatiain general,vizeazafiintaumanacarese

    distinge~iprintr-odimensiunebiologica,faptdemonstratdeafirmatiacomform

    crareiaomuleste0 fiintabio-psiho-sociala,atributeprincareaceastafiintase

    deosebe~teradicaldetoatefiinteleintalnitelascaraplanetara.

    In consecinta,pentrucaeducatiasasesoldezecuefectebeneficeasupra

    fiinteiumane,trebuiecunoscutecaracteristiciledenaturabiologicaaleacesteia

    pentruca intr-omaremasuraeleseconstituiein premizecarepotsa faciliteze

    educatia~idrepturmare,sadetermineprogresemenitesa ridicestatutulfiintei

    umane.

    La modulgeneral,sepoatementionacabiologiaoferapedagogiei0serie

    dedate,deinformatii,caresepotconstituiintr-unreferentialatuncicandsepune

    problemaproiectariiunoractivitatideordineducational.

    In liniimari,celemaisemnificativedate~iinformatiioferitedebiologie,

    pedagogie,sereferalaurmatoareleaspecte:

    29

  • informafii~i date referitoarela proceselede cre~tere~i de

    maturizarebiologiciidesta~uratede-a lungul intregii ontogeneze

    caretrebuiebinecunoscutedin perspectivaconsecintelorpe careIe

    auasupradesta~urnriiprocesuluideinstruire~ideformare.

    Cum foarte multe lucrari 0 demonstreazainvatarea, ca activitate

    complexa,nu poatefi realizatain conditii optimedaca nu s-au atins an~mite

    niveluride cre~tere~ide maturizarebiologicacaresa facaposibileachizitiilepe

    careIevizeazainvatarea.

    De ~xemplu,achizitiilecumsuntmersulsaudobandireaIimbajuluinupot

    fi posibiledacasistemulosteomuscular~isistemulnervosnu au atinsun anumit

    niveldematurizarebiologicacaresafacaposibileacesteprogrese.

    In legaturacu desta~urareaacestorprocesede cre~tere~i maturizare

    biologica s-a constatatca la nivelul ontogenezeiexista 0 serie de perioade

    sensibile,sau ni~ede dezvoltarecum Ie denumescunii autori, care reprezinta

    segmentedevarstacefaciliteazamaximalanumitetipurideachizitii.

    De exemplu,seconsideracani~adedezvoltarea limbajuluiestecuprinsa

    intre0-5 ani ceeace 'inseamnaca 'in acestsegmentde varstacopilul poateface

    progresefoartemaridenaturaIingvistica,lucrudemonstratdefaptulcala sIar~itul

    acesteiperioade,daca estebine stimulatcognitiv, copilul stapane~telimba in

    structurileei fundamentale.

    De asemenea,s-a demonstratfaptul ca, dacani~ade dezvoltarea fost

    depa~itadarnu a fostvalorificata,achizitiacareii eraspecificasevadobandimult

    mai greuulterior, iar dacase va depa~i0 anumitavarsta,nu va mai fi posibila

    asimilareaei.

    Existentaacestorni~ede dezvoltarela nivelul ontogenezeiare implicatii

    educationalede foartemare importantadeoarece,cunoscandu-sefelul in care

    30

  • acesteaseierarhizeazll~isegmenteledevarstllpecareIeacoperll,potfi concepute

    programeeducationalecaresll Ievalorificemaximalpotentialulastfelincatelevii

    slldobandeascllanumitetipurideachizitii.

    Informatiile~idatelereferitoarelaproceseledecre~tere~idematurizare

    biologicllsuntnimportante~idin altllperspectivlldeoarece,amintiteleprocese,

    determinalaanumitevarste~imodificariin paletadecomportamentealeelevilor

    caretrebuiecorectinterpretatede clltreeducatoripentrua fi comiseeroriin

    legllturllcuconduitapecare0 afi~eazlluniidintreace~tia.

    Deexemplu,in adolescentll,proceseledecre~tere~imaturizarecunosc0

    intensitatemaimare,puseeledecre~teresuntdemaimareamplitudine~itoate

    acesteadeterminllschimbllride naturllcomportamenetalllpe careeducatorii

    trebuiesllleinterpretezecorect.

    date~iinformatiireferitoare/aergonomiaactivitiitii~co/are

    Dupllcumsemnalam~iatuncicandanalizamfactoriicaredeterminll

    educatia,acestprocespoatefi favorizatde0 seriedeaspectecetindecalitatea

    mobilieruluicu caresuntdotatespatiilede instruire,de acusticaslllilor,de

    luminozitateadecarebeneficiazll,dezgomotelemaimultsaumaiputinintense

    carepotafectaactulde comunicaredidacticll,de felul cumesteconceputsau

    elaboratorarulactivitlltilorill ~coalll,iarin legllturllcutoateacestea,informatiile

    furnizatedeclltrebiologie,potavea0 insemnlltatedeosebitll.

    Tot ill aceastllcategorieintrll~idatereferitoarela exigentelecetrebuie

    respectateatuncicandse puneproblemaconceperiiprogramuluide activitate

    zilniclla elevilor,pentrua existaunraportoptimintreactivitlltiledeinstruire~i

    celeafectateodihnei~iloisiruluipentruapreintampinaaparitiaoboseliiin randul

    elevilor~iaunorafectiunidenaturllmedicalll.

    31

  • In legaturacu acesteaspectes-aufacutprogresesemnificativein ultimii

    aniastfelincat,la oraactu,!la,existadateprecisein legaturacu felul dea concepe

    regimulactivltatilorzilnicepentrufiecareciclu de~colaritate.

    Nu in ultimulrandtrebuieamintitca informatiiledin aceastacategoriese

    refera~ila aspectecevizeazanutritiaelevilorcareau0anumitavarsta~icaresunt

    cuprin~iin anumiteprogramede instruire,cu scopulde a identificadietelecare

    vor m1irirandamentulelevilorin activitateadeinvatare.

    c) Re/aliile din/repedagogie#psih%gie

    Relatiadintrepedagogie~ipsihologieesteceamai reprezentativa,lucru

    datoratin parte~i similitudinii mai mari existenteintre cele doua ~tiintecare

    partajeazamulteelementein comun,incepandcu perioadacareIe atestastatutul

    de~tiintll(ambelebeneficiazlideaceststatutdeaproximativunsecol)~iterminand

    cumetodelepecareIeutilizeazain demersurilelor investigative.

    Consistentamaisemnificativaa acesteilegaturipoatefi demonstrata~ide

    faptulca se pot stabili corelatiiintrepedagogie~ipsihologienu numaila modul

    general,ei ~ieorelatiiintrepedagogie~idiverseleramuriale psihologiei,eeeaee

    inseamnaca se poatevorbi de 0 legaturaintrepedagogie~ipsih%gia genera/a,

    intre pedagogie ~i psih%gia wirste/or, intre pedagogie ~i psih%gia

    educa{iona/a,intrepedagogie~ipsih%gia socia/a,~i ehiar intrepedagogie~i

    psih%gia cognitiva.

    cJ Core/aliadin/repedagogie#psih%gia genera/a

    Prima dintre eorelatii~i anume,aceeadintrepedagogie~ipsih%gia

    genera/aseexplieaprin faptuleaasuprafiintei umanenusepotexercita0 seriede

    32

  • int1uenteeducativecu scopulde a determinaprogresela nivelul acesteia,dadi nu

    se cuno~tebine felul in careestestructuratSistemulPsihic Uman (S.P.U.) ~i

    cumfunctioneazaacestadin perspectivatuturorproceselor~iactivitatilorpsihice

    careintrain alcatuirealui.

    In virtutea acesteiexigentefiecare proces psihic ~i fiecare activitate

    psihicatrebuiecunoscuteatatdin perspectivastructuralacat ~idin perspectiva

    legaturilorcaresestabilescintreacesteadeoarece,a~acumsecunoa~te,activitatea

    psihicaareuncaracterunitar.

    Oar,exercitareaint1uentelordenaturaeducationalanu selimiteazanumai

    la stimulareaunor procese~iactivitatipsihicecare intra in structuraSistemului

    Psihic Uman,ci vizeaza~iformareaunortrasaturide personalitate(perseverenta,

    onestitatea,altruismuletc.) la diferitecategoriide elevi, iar acestdemersnu este

    posibildacanusecunoscfoartebineelementelestructuralealepersonalitatiiadica

    temperamente/e,caracteru/,aptitudini/e~i interacliuni/edintreele, caresa faca

    posibila selectareaacelor int1uenteeducationalecare,prin specificul lor, au un

    grad mai marede formativitate~i,implicit, un impactmai semnificativasupra

    edificariipersonalitatiielevilor.

    c2J Core/aliadintrepedagogie$ipsih%gia viirste/or

    Daca in paragrafulanterior aminteamfaptul ca educatiapresupune

    exercitareaunor int1uenteeducationaleasupra fiintei umanecu scopul de a

    determina0 seriede progresela nivelul acesteia,acum facem~imentiuneaca

    exercitareaacestorint1uentenu vizeazafiinta umanala modul general,ci fiinta

    umanacareseat1aintr-unanumit stadiudedezvoltareontogeneticii.

    Dupacumsecuno~te,in evolutiasaontogenetica,fiintaumanaparcurge

    anumitestadiidedezvoltare~ianumeintre0 - 1anstadiulnouniiscutu/ui,intre1

    33

  • - 3 ani stadiulantepre-$colar,intre 3- ,6ani staqiulpr~*~qla'i,f!Wc;PIT! lO(lni

    stadiul-$colarita{iimici, intre10 - 14 lU1istadiul-$colari!iiNi;rnij/q,

  • ;in$tl'1l1Ct1i'\l~educmiv3','jdwm-ecevounO$candu-separticularitatile~iinsu~irilefiecarui

    stadiuin parteesteposibil~i chiarindicatsasecompatibilizezeofertacurriculara

    (irontit1IltulIi;'materla1ediidactiee,metod'e,etc.)cu caracteristicilefiecarui stadiu,

    :astfel;Ittllllt;,llctivjtateadel:i'a~truire-.invatlitesase desta~oaretara dificultati, tar

    efect~I.e!ei;fOfl1lative:sasesituezela niveletotmaiinalte.

    " iG:CDimpotl'ivlt,;neounoa~tereasau'ignorareaparticularitatilorde viirsta~i

    i4'nldividuww~1ij:ileteiv~JIOr;poateperturbaserios,desta~urareaactivitatiide instruire-

    :fuVltattriar'exe'lnp'le'prilIil'catepoate'nj~robataaceastaafirmatiepot fi gasitefoarte

    De exemplu,daca elevilor din ~colaritateamica, care din punctulde

    vedereal dezvoltarii intelectualese situeazadupa paradigmalui 1. Piaget, in

    stadiuloperalfWrJINJ~'e ("6.',,4'J>'O''lJrti)liseoferncontinuturicu gradmai mare

    deabstractizareesteposibilcain asimilareaacestoraelevii saintiimpinedificultati

    'majore;LdeOO1l!bjrexi5tl1'I0; iticOinparibHitateevidenta intre caracteristicile~I

    'plUiicularitltpte>iSttidiulafpel\?le o'parte~inatura'Continuturilorpedealtaparte.

    De asemenea,utilizareaanumitormetodedeinvatamiinttrebuiesaseafle

    wrt~o ictl~tatie ieliil!l~i{;cti"dal'acteristicHe~i particularitatilestadiului de

    ':d/:l1Wo1tlltlti1brit0gIDleikli'$1l'\careiseJsitlIeazaelevii implicati intr-o activitatede

    'instrtti/rtl~i:deiRMtiRa4ltt!J:".J(Fl,'j .;!

    C 'j 1!;noiJ.IDlil e>terttplU;JbthlinstbrItlihglILesteometodii cu reale virtuti formative

    ideoltr~tOiSl:imnI~aia!riba~litia1J:'creativitateade grup, dar folosita la nivelul

    invatiimiintuluiprimarpoatesanuconducala efectelescontatedeoareceeleviidin

    {t:C~5tliStia~Jffi.l1fu~lillJSMttiehtfiittliliativa'i'n,coItlunicare,comparativcu colegii

    f}(!#Je~?'stfl~itt1~~a:tlN~ic1i.ttilfuairllaH idemvatamant.

    Clb iiI15nINtiCegffitteaooui~(i,~tetiFpgrtItularitatilorde varsta ~i individuale ale

    .ifitlaf!t;lSUnl!tlatttMlirtUlfiunlia~dinperspectivaexigentelorspecificeactivitatiide

    instruire,ci ~idin perspectivaconipirtibiHzatiicaracteristicilorfiecaruistadiude

    '35

  • dezvoltareontogeneticacu tipul de influenfii care ar trebui exercitataasupra

    elevilorde0 anumitavarsta.

    De exemplu,in cazulelevilorcaresesitueazain stadiul:jcolaritiifiimici,

    datoritaexperienteilor mai redusede viata,cat~ifaptulca nu posedatoat~paleta

    de deprinderi~iobi~nuintede naturaintelectuala,estemaioindicatsa beneficieze

    de 0 influenfii directii, care sa-i ajute sa rezolve problemelecu care sunt

    confruntati,in timp ce elevii care se situiazain stadii mai mari (~colaritatea

    mijlocie saumare),pot beneficiade 0 influentapredominantindirectiicaresa Ie

    stimulezespiritulde initiativa,imaginatia,creativitatea,dorintadea se implicain

    actuldecizionaletc.

    c.J Core/aliadintrepedagogie#psih%gia educaliona/ii

    $i aceastalegilturaeste importantaiar printre multiplele dovezi 0

    reprezinta~iexistentaunei discipline de granita care se intituleazapsihologie

    educafionalii.

    A~a cum spuneamin paragrafuldestinatprezentariicorelatieidintre

    pedagogie~ipsihologiagenerala,fiinta umananu poatefi supusaunor variate

    influenteeducationaledacanu estecunoscutadin perspectivadimensiuniipsihice

    ~i mai concret,daca nu este cunoscutmodul de structurare~i functionarea

    SistemuluiPsihic Uman (S.P.U), in a carui alcatuireintra toate procesele~i

    activitatilepsihice.

    Dacaaceastacerintaesteperfectlegitima,nu trebuiede asemeneauitat

    faptul ca toate procesele~i toate activitatilepsihict:care intra in structura

    SistemuluiPsihic Uman sunteducabile,in sensulca i~ipot mari parametriide

    functinarein conditiile in caresuntcorectstimulateprin naturaprogramelorde

    instruiredestinateanumitelorcategoriideelevi.

    36

  • Plecandde la descriereastructuraUi~ifunctionalaa diverselor procese~i

    activitatipsihicerealizatadecatrepsihologiagenerala, psihologiaeducationalaI~i

    aduce0 contributienotabilaaratandprin ce mijloace~iprin ce modalitatipot fi

    stimulate~i dezvoltatefiecareproces~i fiecare activitatepsihica, astfel Incat,

    productivitatea~ieficientaacestorasasesituezela niveletotmaiinalte.

    Demersurilepe care Ie propunepsihologiaeducationalain legaturacu

    dezvoltareadiverselor procese ~i activitati psihice trebuie insa sustinutede

    pedagogiecare,prin natura~ispecificulprogramelorde instruire,poatefacilita

    transpunereain practicaa sugestiilorvenitedin parteaacesteiramuria psihologiei.

    De exemplu,gandireaca procespsihic centralesteeducabilaatatdin

    perspectivaoperativitiiliigenerate,cat ~idin perspectivaoperativitiiliispecijice,

    darprogramelede instruirepot fi elaboratein a~afel incatsaseimbunatateasca~i

    functionareageneralaa principalelor operatii ale gandirii (analiza, sinteza,

    generalizarea,abtractizareaetc.), cat ~i modalitatilede operarea elevilor cu

    diversecategoriidealgoritmiintalnitila0 seriededisciplinedeinvatamant.

    La fel, psihologiaeducationala poateoferi sugestiiinteresantein legatura

    cu dezvoltarealimbajului,dar pedagogiapoateconcepeprogramelede instruire

    intr-o asemeneamanierain caresa fie vizatetoateformelelimbajului,exersarea

    tuturor functiilor specifieeaeestuia,apoi dezvoltareaa~anumitelor "limbaje

    speeializate"etc.

    c4JRela,ia dintFepedagogie#psihologiasociald

    Legaturadintrepedagogie~ipsihologiasocialaesteunasemnifieativa,cu

    o mareimportantapractieliiar aeestlueruse explielidin perspeetivaa eel putin

    douaeonsiderente~ianume:

  • a)decelemaimulteori,except~n4c:;a~ril~,sin.g~~r~.edU~itPtesupune

    exercitareaunorinfluentedenat1lrlieducatioll~l~fJ,sm>ra~I\QfjJ1upur~!mat.ItW'i,'Q(i

    mai mici de elevi,darpentruCllace~tegrup!lri"sj\;f,~~~gC\ni~te:~i'iS~rflep;uselm"

    situatiadea functionaoptimeletrebuiemaiil'}tftj;b,in~;cunoscuteii' 'j;!',.

    Cum remarcli0 serie de speqiali~tjin..psibc;~logill,$~ja~'Jml :gruprol;t.

    reprezintli0simpllijuxtapunerea indivizilofcar~Ie cOJllPun',ciI\,fflas!.lffll:xlucarese

    distingeprintr-oseriedecaracteristici~ide,perticulariHiti.,

    Pentru ca asupra grupului sli se a 'i

    4) norme/egrupu/ui; ., '"

    5)modu/dejunc{ionareaprocese/ord,ecQmunic;(,Ineinc~ulgrupu/u~J;;;

    6) coeziuneagrupu/ui,' i,

    7) tipu/deinj/uenliiexercitiiasupragrupu/ui.

    Desigur,din motivedespatiu~i.timpnu pu'em f,ac4hoanfJi~cietaliatlia

    fiecliruiparametruin parte,ci ne vom limitas! semnal!mconsecintelede natura

    educational!pecareIedeterminlifiecarecaractedsticliJl,lf:UpuluJ.

    1) Din punctde vedere.alm:Ul'/tlr~ui~;mNJli.;gr>pur.ile:

  • bine;\~'realizeze 'interactiuninemijIocite, directe, sa-~iformeze reprezentari

    corecte:uniidesprealtiiin Iegaturacu posibilitatiledecaredispun,sa-~ianticipeze

    comportamenteleetalatein diversesituatiisauin diversecontexte,sadetensioneze

    unelestariconflictuale,saia partein maimaremasuralaactuldecizitionale(c.

    2}Structufrig1'upuluiconcretizatl1in modulde ierarhizarea statutelor~i

    rolurilor in:adrulacestuiapoatefacilita,saudimpotriva,impiedicafunctionarea

    optilnitagmpului.

    De'exemplu,pozitia liderului, a profesoruluiin cadrul grupului are 0

    importantadeosebitain functionareaoptimaa acestuiaputandexistasituatiiclnd

    el arestl1tutde tgal,dar ~icaiuri cand el se plaseazape 0 pozitie exterioara

    grupuiuiprinatitudinile,mentalitatile~icomportamentelepecareIe etaleza.

    ,Ca notl1generall1,se poateapreciaca daca liderul se afla in prima

    ipostazll,atuncigrupulare~ansesafunctionezemaibine,existaunrisemaimic sa

    aparadisensiuniin interiorulgrupului~i~ansemai mari sa se rezolveconflictele

    careuneorisuntinerentein functionareaacestuia.

    Apoi, nu trebuieuitatfaptulcl1in cadrulstructuriigrupuluirolurilepotfi

    diferite, fl1candu-semai intai 0 descriereIntre rolurile formale $i rolurile

    funcfionale'(primele fiind dependentede 0 structurl1prealabil organizatl1~i

    impusll, iar ultimele exercitatespontanca urmare tireascl1a proceselorde

    interactiune)iar dupl1accea,diferentelecare se pot face la nivelul rolurilor

    funetionale:

    "'. bLPriVintaacestoraK. Benne~iP. Sheats(1948)disociazl1trei tipuride

    roluri~ianume:

    Roluri centralepe sarcinli, in raport cu mecanismelede mi~care

    'progresivl a grupului(sursl1deinformatii,coordonator,indruml1tor);

    ,? i."dRiJlufiio(jhltibumd 1afuncfionareaarmonioaslia grupului(mediator,

    sustinl1tor)in raportcumecanismeledecoeziune~imentinere;39

  • . Rolurileindreptatenumaicatresatisfacereanevoilorindividuale

    (agresor,dominator),corespunzanduneieliberliridetip catartic,dar

    careconstituieobstacolein functionarea~iin mentinereagrupului.

    Datli fiind aceastlidiversitatea rolurilor functionale,pare firesc ca

    educatorulsli depunlieforturipentrua realiza un echilibru intre ele, caresli se

    constituieintr-opremizlifavorabillipentrufunctionareaoptimlia grupului.

    3) Obiectivelegrupului reprezintli de asemenea0 caracteristicli

    importantlia acestuianeputandu-sede faptacceptaexistenta~ifunctionareaunui

    grupdacli,acestuianuii suntspecifice0seriedeobiective.

    Desigur,in privintanaturiilor, obiectivelepotsli fie de maimultefeluri,

    iar in cazul grupurilor~colareesteyorba de fapt de douli categorii~i anume

    obiective(scopuri)prescriptive,caresuntstabilitedepersoanecareseplasezAin

    afaragrupului~iobiectivesauscopuriindividuale,carereprezintli0 emanatiea

    membrilorgrupului~icareconcretizeazlia~teptlirilemembrilorgrupuluiin cadrul

    uneifunctionlirinormalea acestuia.

    Functionareaoptimlia grupuluidepindein maremlisurli, cumremarcliE.

    Pliun (1982,pag. 136),de relatiacarese stabile~teintrescopurileprescriptive~i

    cele individuale,fiind necesarli0 minimli congruentliintre cele douli categorii

    pentrua fi evitateperturblirile~idisfunctionalitlitilecare pot afectaactivitatea

    grupului.

    in consecinlli,cadruldidacticva trebuiprin demersurilesalesli realizeze

    aceastlicompatibiltateintreceledoulicategoriide obiectivecreandastfelpremize

    favorabilepentrufunctionareaoptimlia grupului.

    4)Normelegrupului(normativitateagrupala)

    Pentrucagrupulsli functionezeno.rmal~ipentrua atingescopurilecarei-

    au fost atribuite,intreaga activitatea acestuiatrebuiereglementatlide un sistem

    40

  • de normecare impun anumitecerinte~i care standardizeazlicomportamentele

    membrilorcareintrliin alclituirealui.

    in cazul grupurilor~colarenormele,ca ~iscopurilea~acum s-a vlizut,

    suntpredominantprescriptive,decielaborate~iconceputetot de persoanecarese

    aflli in afaragrupuluirespectiv.

    Pe dealtliparte,caurmarea interactiuniimembrilor,grupulinsu~ipoate

    sli-~ielaborezeoserie de normecareprin natura~ispecificul lor nu trebuiesli

    intrein contradictiecuceledenaturliinstitutionallisau,cumspunspeciali~ti,slinu

    se ajungli la un conflict de normecare perturbligrupul in functionarea~i in

    evolutiasa.

    in consecintli,~iin privintanormativitlitiide grup,educatorulpoatesli-~i

    aduclicontributiaimportantliatuncicand,prin interventiile~idemersurilesale,el

    evitli aparitiaconflictului de norme~icompatibilizeazlicele douli categoriide

    norme astfel incat functionareagrupului sli nu fie perturbatliiar randamentul

    acestuiasli fie maxim.

    5) Modul dejimclionareaproceselordecomunicarein cadrulgrupului(

    Buna functionare a proceselor de comunicare in cadrul grupului

    reprezintli0 caracteristiclifundamentallia acestuiadeoarece,pe de 0 parte,

    proceselede comunicaredeterminlifunctionareaop4mlia grupului,iar pe de altli

    parte,ele pot mliri gradulde coeziunea acestuiacu toateconsecintelebenefice

    rezultatedintr-oasemeneasituatie.

    Dat fiind rolul,major al proceselorde comunicarein cadrul grupului

    liderul trebuiesli aibli in vedere0 serie de aspectecare, prin specificul lor,

    faciliteazlischimburiledintre membri ~i inlliturareaoricliror bariere care pot '

    obstructionacomunicarea.

    Din randulaaestorprecautiicelemaisemnificativesunt:

    41

  • "i i '}i!! a)"cfacilitarea'inttltactlunilotdintre' metribri'astfel";incc1t;'fiecare s~

    comunicecu fiecare ~i evitareasituatieiiartduni1;rnembrisunt

    exclu~idin';pt'Ocesul'de)cOMunic3te;plasahdll~seintro,situatiede

    ',:tiusimplihspectaroricaten-au initiErtivliin 'cOihunicare~l'catenO$1fa

  • L)\."b);pr~cesu~.de.il'lttgrareajndivmlodn\gtup; L ",I

    ,\, c),reziste,ntaJa;foq:eic\(interne~'Le)(.te,n~}cJe'distmdurare~

    d) atractiagrupului+motivatiamembrilor+coordonareaeforturlor;

    e) solidaritateainterindividuall1din interiorulgrupului"+,elaborarea~i

    ii, relilizaFeaJiMlolnun)8!IilflUmlOOrl!aJ1CWift'iinpArt~ireaactilor~i:rtormeden."

    n, ''.'Qaca,coeziurteaeste)Cputemic!da;inive~uijUI1ui;:gr1lp,,ea"st:!(soldeazacu

    efectebenefite;dinirdndulic4nMta '~i maisemnifia:ativesuht:!"i,

    ;iHq :a)uipnodutiYitatea!este PlltitH,perNtbatAid~:c::auzaLdezacordUtiiorsau

    ,:ii; /1

  • Dimpotriva.dacanevoi/epersonalesuntsatis/acuteexista~anserealeca

    membriisai sa se identificecugrupul$i deci,coeziuneasa sesituezela cotemai

    inalte.

    c) cooperarea

    In cazul in caremembriiunui grup au raporturide cooperare,situatia

    creatllestemaiatractivlldecatdacllsuntin raporturidecompetitie.

    Comparatllcu intrajutorarea,intrecereacreeazll0 insecuritatepersonalll

    maimaredeoareceindivizii sea~teaptlliaostilitatedin parteacelorlalti.

    Mai mult, dacll gr,upulse divizeazllin subgrupeexistll riscul aparitiei

    unor tensiuni ~i a unor stllri contlictuale,ceea ce diminueazllsemnificativ

    randamentulrespectivuluigrup.

    7)Tipuldeirif/uenlaexercitataasupragrupului

    Acest factor nu trebuie neglijat, deoarecein foarte multe cazuri

    functionareaoptimlla grupuluidar ~irandamentulacestuiasuntdeterminatede

    tipulde intluentllexercitatlldeclltreliderasupraacestuia.

    Pe de aM parte,nu trebuiesll se uite ell de multe ori, aparitiaunor

    tensiuni~ia unorcontlictein interiorulgrupuluiaucapunctdeplecaretottipulde

    intluentllpecare0exercitllconduclltorulgrupului.

    La modulgeneral,intluentapoatefi directasau indirectli,fiecaredintre

    cele doull forme exercitiindu-seprin anumitecomportamenteetalatede clltre

    profesorpebazacllrorasestructureazllulterior~itipul derelatieeducativllpecare

    profesorul0 permanentizeazllianivelulgrupuluipecareil conduce.

    Ca notll generalll,trebuie mcutll mentiuneaell unii educatori,prin

    temperamentullor, prinpreglltireapsihopedagogiclldecaredispun,prin conceptia

    generalllpe care 0 au despreeducatie,exercitatllconstantun anumit tip de

    intluentll(directllsauindirectll)darexistll~icazuricandeducatoriiopteazllpentru

    un anumittip de intluentllin functiede mai multeaspecte,fie cll esteyorbade

    44

  • varstaelevilor,de experientelede invatarepe careace~tiaIe poseda,de sistemul

    de deprinderi~ipriceperipe careelevii ~i Ie-au formatin timp, de potentialul

    intelectualdecaredispun,detipuldeactivitatein caresuntimplicatietc.

    Plecand de la acestedeterminari,cadrul didactic poateopta spre un

    anumittip de influenta,darpoatesa Ie ~ialtemezedacacontextulde instruiresau

    tipuldeactivitateimpun0asemeneastrategie.

    Chiar dacaaceastaprezentarea caracteristicilorgrupului nu a pututfi

    tacutain mod mai amanuntit,se poatetotu~itrage concluzia ca nu poate fi

    influentateficientun grupde elevidacaIiderul saueducatorulsaunu-I cunoa~te

    din perspectivatuturorparametrilorimplicatiin bunafunctionarea acestuia.

    OJ AI doilea'considerentcare sta la baza relatiei dintre pedagogie ~ipsihologiasocialaesteconcretizatin faptulcadefoartemulteori, in activitateade

    instruire- invatare,cadreledidacticesuntpusein situatiade a formala elevii cu

    carelucreaza0 seriede atitudini,de convingeri,de sentimente,intr-uncuvantde

    a-i ajutapeace~tiasadobandesca0 seriedeachizitii denaturaafectivacareauun

    rol extremdeimportantin dezvoltareageneralaapersonalitatiielevilor.

    Pentruca acesteachizitiisa fie posibileinsa,cadreIe didacticetrebuiesa

    cunoascamecanismelecarestaula bazaformarii lor, iar dupaaceea,saelaboreze

    strategiilecele mai adecvate,cele mai potrivitecare sa asigurereu~itaintr-un

    demersdeasemeneanatura.

    In aceastaprivinta,psihologiasocialapoateoferipedagogieiinfomatiide

    unrealfolospentruca,deexemplu,la oraactualasuntcunoascutifactoriimplicati

    maximalin formareasauschimbareaatitudinilor.

    Referindu-se la acest aspect 1. N. Kapferer (1978) considera ca

    principaleleelementecareafecteazaprocesulpersuasivsunt:

    a) natura,yi ealitiitilesursei;

    b) natura#ealitiitilemesajului;45

  • k' )!) i, it)iftlt:titf'tf,$i1c'trlUfipile'Ca,uituhiFrtelftiaflSrnttere,&'mestJjt!l'Od'JiI,,' CJ Li' ii;i;i'!!"dY'natura)~f!t:ajltJl:reNsNc'iklfece~fJ!1Ji:!Yl1'J(~il "1 Ii !1!;t:(!i

    Cunoso~dui.sedacesti;faGt~>tI1twfdei1t~','dadrUJ.!dirla~tier'postel'a8{li;na!la

    Imiv..ei"p!fIl~rnia'J!fentfUiIl!fdceipombiIA(otmareajsaUisWiIJ'ibat~tmeiJt:l.t1tudini.

    j. it :;I"iDe',e,ret1lp1w,~andiSe'ate!'fuJ,vederc' natura"$1caIltlltlttJ"sitr-sefillreferifile

    vizeaza cu precadere competenta pel.careii(jpose'd&"SuJisa!'mifdomehluHwieatJePse

    'lvizel12l1iiformarea\!ltituditiHliHaliPtredibill tattm,de cate';aa;({dva~!exiStftllti~icazuri

    i1cand"liiursatmoreaia:nprJma"..exig..ert~,davh-(),poate,\*obaipe: ~doulf;'~Pdr6pt

    i i " 'J i!) :IDup1"fcum'gecunoll$te~1~Iijgta '~gJlliti\l'A':tIste.'{iiJnft'thiffl'mai i'eberit!'a

    ';J>sihologieivilariea.lia:)~ut>''PPhgies~!t()'al'teimpijrtlatlt~I:iRlulfihlereJdecenUi aIIIfel

    i1Inltat;,uneleArto.vatiiQjelnatdrliil:1ogrnti'ristAivot~eimttt1oatt~(indwf,iif:al~:psit\0t0gfl:!j~0griihVe'cfire

    ipot1ftlapdiipateinl~1vjtatealde mstnJi,esum c'tcumstlFi'se[jrgliniz~irsemliJitleihl

    cuno~tinfelor,ajci decelandu-se mai multe posibilitati)hfie.'~i~!rte: '*'F6!ii!i!de

    ,orgElniwea i:

  • avahtajele,acesteir:modal~tatiu~i'DU dispune.de abilliatil.:nqeccl?ate-redlamatede

    organizar~a,semantica:acu/1~tinteior. q 's 'Y

    " ,i:~, ,~pr.eJZentareal~div~rselQr,ipostaZtNale.cor:elatiei1dintr.e".JDedagogilb:~i

    psihologie,pot fi aduse~ialtem:gumente,cBrtr:demonstreaza.'-siJirilarittateai:mape

    :existentai,;%wq.'cele

  • In sIar~it,poate n-ar trebui sa terminamprezentarearelatiei dintre

    pedagogie~ipsihologietarasaamintim~icontributiapecarea adus-opsihanaliza

    educatiei,deoareceaceastaa demonstratrolul experientelortraiteanteriordecatre

    copil in dezvoltareaulterioaraa personalitatiisale.

    Evident, educatiatrebuie sa tina cont de aceste experientetrecute

    deoarece,pe.de 0 parte,ele stau la baza etalarii unor comportamentea caror

    genezapoatefi ambigua~icarepoatesa-I derutezepe educator,iar pe de alta

    parte,deoareceexperienteletraitei~ivorpuneamprentaasupraevolutieiulterioare

    a personalitatiifie caesteyorbadedimensiuneacognitiva,afectiva,moralaetc.

    d) Rela,ia dintrepedagogie#sociologie

    Aceastalegaturaestefoarteimportanta~ipoatesa-~iaibagenezain fapul

    ca educatia,in esent1l,esteun fenomensocialcareesteconditionatade societate

    darcarelarandulsaupoateintluentasocietatea~ievolutiileacesteia.

    Ca ~iin cazulaltordiscipline,sociologiapoateoferipedagogiei0 seriede

    date,de informatiicare, in Iinii mari,sereferala urmatoareleaspecte:

    1) informatii referitoarela modul de finantarea educatiei,iar acest

    lucru esteextremde importantdeoarece,a~acum am mentionat

    anterior,educatiadepindede resuselecarei-au fostalocatepentrua

    asigura conditiile reclamatede buna desta~urarea procesului

    instructiv-educativ;

    2) informatiireferitoarela mediulde rezidentaal copilului, aici fiind

    vizate starea materialaa familiei, tipul acesteia,climatul socio-

    afectiv,nivelulculturala parintilor~.a.,toatetrebuindsa fie luatein

    consideratiedeoarecea~acumse~tiefamiliaesteun mediueducagen

    48

  • carepoatesustineefoTturile~coliiin demersurilesalede naturli

    edticativli;

    3) informatiireferitoarela manierain care societateadepuneeforturi

    pentrnegalizare3$ahSelorin educatieastfelincat elevii sli nu

    intampinedificult!tiin accedereaspreanumitetipuri~iprofiluride

    ~coli;

    4) informapireferitoarelastructurapersonaluluididacticpevarste,sex,

    tipuri~iprofiluride~coliexistandastfelposibilitateacasistemelede

    invatlimantsli~ipoatlifi comparateintreele.

    Toateacesteinformatiiaparin manualesautratateledesociologie(ase

    vedeaN. Goodman,A. Giddens,2000) ~iesteutil caeducatoriisli Ie cunoascli

    pentrucain anumitecontextesliIeutilizezein activitateacotidianlideinstruire~i

    formare.

    Duplicums-apututconstata,pedagogia,intretine0 seriedeleglituricu

    alte~tiinte~iesteposibilcapeviitoruniversulsliuconstelativsli seamplifice,

    daclisepleaclidela ideeaclieducatiaesteunfenomenpreacomplexincatslinu

    poatlisensibiliza~ialtedomeniicaresli-~iaclecli0 contributiesemnificativliin

    evolutiilesaleviitoare~ negandimla lingvisticli,psiholingvisticli,cibemeticli,

    eto.

    5)Formeleedocatiei~irelatiiledintreele

    FiindunprocesdemaximAcomplexitate,educapaseipostaziazlisubtrei

    forme,~ianume:

    Educa,iaformala;

    Educa,ianonformala;

    Educa,iainformala.

    49

  • Fiecareformli in partese djstingeprintr-oseriede particularitliticare0

    diferentiazli de celelalte, dar intre ele existli relatii de sustinere ~l

    complementaritatecareevitlidecelemaimulteori contrapunerile.

    I) Primadintreforme~ianume,educa(iajormaldreprezintlitotalitatea

  • integrarea.sociallli profesionallla tinerilor in diverselesectoarede

    activitate;

    faciliteazll contactul elevilor cu diversele domenii ale

    cunoaterii, oferindu-Ie acestora posibilitatea sll dobandeascll

    cunotintei informatiiapartinanddiverselor tiintereprezentateprin

    disciplinele de invlltllmantcare intrll in structuracurriculum-ului

    colar;oferllelevilorposibilitateasli-i formeze0 seriededeprinderi,

    abilitllp, priceperi care sll Ie faciliteze progresein activitateade

    instruireiin dobiindireaviitoareiprofesii;

    cum mentioneazllc. Cuco~(2002, pag. 45),educatiaformalll

    esteputemic expuslli este infuzatll de exigentelesuprapuseale

    comandamentelorsociale i uneori, politice. Ea estedimensionatll

    prin politici expliciteale celor carese aflli la puterela un moment

    dat;

    realizandu-se prin parcurgerea curriculum-ului prescris,

    educapa formalll impune0 normativitateridicatll i implicit poate

    determina0 limitarea creativitlltiididactice;

    presupime,cumrelevllunii autori(T Cozma,1988,S. Cristea.

    2003),realizareaunoractivitlltievaluativeprin diferiteformei prin

    mijloacediferitecaresll identificeprogreseleelevilor i eventualele

    disfunctionalitliti apl\rute in destl1urareaprocesului instructiv-

    educativ;

    educatiaformalli se realizeazll,cum corect relevll E. Istrate

    (1988),in cadrulsistemului de invlltllmantcareprin modul lui de

    structurare,prin felul in careareproiectateciclurile de invlltllmant,

    prin tipurile i profilurile de coli pe careIe incorporeazllconfem0

    notlispecificlli moduluiderealizarea educatieiformale;51

  • Dad.searein vederemoduldestructurarea Sistemuluideinvatamant

    dinRomania,configuratiaacestuiaesteurmatoarea:

    a) invtitiimdntu/preco/ar: grupamica,mijlocie~imare,depregatire

    pentru~coala;

    b) inviitiimdntu/primar: claseleI~IV;

    c) invtitiimdntu/secundar:

    -invatamantgimnazial:claseleV-VIlI;

    -invatamantprofesional;

    -invatamantliceal:claseleIX-XII (XIlI);

    d) inviitiimdntpost/icea/;

    e) inviitiimdntsuperior;

    -invatamantuniversitar

    -invlltamantpostuniversitar

    in pofidaunorcriticicareis-auadusde-alungulanilor,educatiaformala

    ramaneceamaireprezentativa(eelputinpanain momentuldefata)estimandu-se

    elleaoferaaproape60-70%din totalulinfluenteloreducativeexercitateasupra

    copiilor~itinerilor.

    2) A douaformadeeducatieesteceade.tipnonforma1lieacuprinde

    (sauinclude)totalitateainfluentelordenaturaeducativarealizatein

    afaraclaseisauin afara~colii.

    ~iaceastaformadeeducatiedispunede0 anumitaspecificitatecareeste

    decelabilala nivelulmai multoraspectecum sunt:obiective/ecare ii sunt

    specifice,activitiitile prin carese diferentiazade educatiaformala,/imite/e

    (dezavantajele)pecareIegenereazlL

    in legaturacu obiectivelepecareIe vizeaza,V. De Landsheere(1992,

    pag.566)consideraclldintrecelemaisemnificativepotfi amintiteurmatoarele:

    52

  • a) sustinereacelor care doresc SA-~idezvoltesectoareparticularein

    comert,agriculturA,servicii,industrieetc;

    b) ajutareapopulatieipentrua exploatamai bine resurselelocalesau

    personaIe;

    c) alfabetizarea,

    d) desAvli~ireaprofesionalllsauinitiereaintr-onouAactivitate;

    e) educatiapentrusAnAtatesautimpulliber etc.

    In ceeaceprive~teactivitiililepecareIe incorporeazA,trebuietacutAmai

    intlii0desociereintreactiVitiili/edinafara clasei~iactiVitali/edin afara~co/ii.

    Activitllti1eorganizatein afaraclaseiinclud, la modulgeneral,cercuripe...

    discipline de invAtAmlint,cenacluri Iiterare, ansambluri sportive, artistice,

    culturale,intreceri,competitiijconcursuri,olimpiade~colare.

    Dupll cum u~or'se poate observa,organizareaacestoractivitAtieste

    putemiccore}atAcu optiunile,posibilitlitile~ia~teptArileelevilordeunderezultA~i

    marealorflexibilitate.

    ActivitAtile specificeeducatieinonformalerealizatein afara 'lcolii se

    impartin douAcategoriii anllme: .", a) actiVitii/iperi~cQ/a,.eorganizatein scopulpetreceriitimpului liberin .

    care sunt incluse excursiile, vizitele, taberele, vizionArile de

    spectacole(teatre;'cinema),vizitareaunorexpozitii;

    b) (ictivitali pa,.a~co/are organizate ca solutii alternative de

    perfectionare,reciclare,instruirepersonalA.

    Referitor la caracteristicile educatiei nonforrnale, acesteia ii sunt

    specifice0seriedeparticularitAtidin randulcAroramaisemnificativesunt:

    I) activitAple extra~colareau un caracter optional, perrnitlindu-Ie

    elevilor sA se orienteze spre ele in functie de posibilitatile,

    aptitudinile,intereseledecaredispun,ceeace Ieconferaungradmai

    53

  • maredeatractivitate,comparativcu activitlltilespecificeeducatiei

    formalecarenupotonoraaceastaexigentadeoarece,in majoritatea

    cazurilor,ele sunt impuseelevilor excluzandu-seposibilitatea

    optiunilor.

    2) in desta~urareaacestoractivitatielevii joaca un rol mai activ

    deoareceacesteacorespundintereselor~i~teptarilorlor ~iimplicit,

    potsaIeamplificemotivatia~idorintadeaseimplicain reu~italor.

    in legaturacuaceastacaracteristicatrebuiementionatfaptulca,in cadrul

    activitatilordetipnonformal,accentulcadepeceeacefacelevii~inuprofesorul,

    a~acumse intamplade celemai multeori in activitatilespecificeeducatiei

    fonnale.

    3) activitatiledin cadruleducatieinonformaleimbinain mai mare

    masurautilu/cup/iicutu/,deoareceeleocazioneazidobandireaunor

    cuno~tintecare amplificasfera de cunoa~terea elevilor~i nu

    profesoruldar in acela~itimp,prin specificullor, au un caracter

    reconfortant,tonifiant,carenugenereazaaparitiaoboselii~acumse

    intamplainmulteactivitatispecificeeducatieiformale.

    4) Activitatilerealizatein cadruleducatieinonformalepotstimulain

    maimaremasuraimaginaliai creativitateaelevilor,iaracestlucru

    seexplicadindouaperspective~ianume:

    a) pede0 parte,eleviiparticipalaactivitlltisprecareauoptat~ipentru

    careau0 seriedeinterese~i0 seriedeaptitudini;

    b) pedeaM parte,activitatiledetipnonformalsedes~ra in cadre~i

    in contexteundenivelulde permisivitate(lstemai mare~iunde

    initiativeleelevilorsuntluatein consideratie~acumnuseintampla

    demulteoriinactivitlltiledetipformal.

    54

  • 5) activitlitilede tip nonformal faciliteazli0 solicitare diferentiatlia

    elevilor in functie de posibilitiilile, aptitudinile ~i a!jteptiirile

    acestora.

    In consecintli,nemaifiindyorbade constrangerileimpusede parcurgerea

    unuicurriculumprescris,acesteactivitlitipermitca elevii sli 'primeasclisarciniin

    functiede posibilitlitilede caredispun~iin functiede ritmurilede lucru careIe

    suntspecifice;

    6) majoritateaactivitlitilor incluse in educatia nonformalli nu fac

    obiectulunorevalulirisistematice~iriguroase,a~acumse intamplli

    in cazulactivitlitilorspecificeeducatieiformflle,ce,eaceinseamnlicli

    se eliminli surselegeneratoarede stres ~i de obosealli in randul

    elevilor;

    7) In organizarea~i desta~urareaacestor activitliti rolul cadruluididacticestemultmaidiscretel putandsli exerciteasupraelevilor0

    influentli indirectii, in timp ce in cazul activitlitilor specifice

    educatiei formale, in majoritateasituatiilor se exercitli asupra

    elevilor 0 influentlidirectii cu toate consecintelerezultatedintr-o

    asemeneasituatie.

    In smr~it,~ieducatianonformalli prezintli0 seriede limite,motivpentru

    carenutrebuieslise exagerezeatuncicandisesubliniazlideobiceiavantajelemaialesprincomparatiatacutlicueducatiadetip formal.

    A,cesteinconvenientealeeducatieinonformalesuntmentionatede0 serie

    de autoriiar S. Cristea (2003,.pag. 159) considerli.cli printre cele mai

    semnificatjvepotfi amintite:

    a) promoveaz1istructuriexcesivde fluide, centratedoar asupraunor

    obie.ctive concrete, immediate, tarli angajarea unor strategii

    valorificabilein perspectivaeducatieipermanente;

    55

  • b) intretineuneleriscuripedagogice(unanumit activismdesuprafat1\);

    dependentade mijloacetehnicecarepoatedezechilibracorelatia

    subiect-obiect);

    c) eludareaposibilit1\tilorde validaresocial1\arezultatelor,prindiplome~icertificate,laniveluleducatieiformale.

    3) A treia form1\0 reprezint1\.educatiain/QJ:JrJ.aLii, caredesemneaz1\

    totalitateainfluentelorde natur1\educativ1\exercitateasupraindivizilorin mod

    spontansaudifuz,formliinplinliexpansiunecomparativcudeceniileanterioare~i

    generatoarea unl1fanumittip de curriculmpe carespeciali~tiiit denumesc

    curriculuminformal.

    Dintrecaracteristicileacesteiforme,printrecelemaisemnificativepotfi

    mentionate: ~

    a) vehiculareaunui volum foartemarede cuno~tinte~i afirmatii

    comparativcu alte formeale educatieicarepot creaprobleme

    destinatarilorpotentiali,in cazulin careace~tianu posed1\grile~i

    criteriidelectiedestulderiguroase;

    b) eterogenitateafoartemareacuno~tintelor~iinformatiilorvehiculate,

    carevizeazlidomeniide 0 marediversitate,ceeace poatecrea

    problemein artlcularea,semnificarea~i procesareaacestor

    informatii,

    c) varietateamareasurselorcaregenereaz1\~istaulabazacuno~tintelor

    ~iinformatiilorvehiculateprinintermediuleducatieiinformale;

    d) similaritateamaimaresaumaimicliintrenaturacuno~tintelor~i

    informatiilorproveniteprin intermediuleducatieiinformale~icele

    pecareeleviiIedobandescprinparcurgereacurriculum-uluiformal.

    56

  • Cuno~tereaaeestorcaracteristicispecificeeducatieiinformalereprezinta

    o necesitatedacasedore~tevalorificareaoptimaa influentelordenaturaeducativa

    carepotfi transmiseprin intermediulacesteiforme.

    Interdependen{aformelor deeduca{ie

    Existentacelortrei formede educatie,~ianume:forma/ii, nonforma/ii~i

    informa/iicu caracteristicile~iparticularitatilelor, cu elementelede similaritate

    dar~ide diferentiere,cu avantajeledar~ieu limitelelor poateocazionaintrebarireferitoarela felul cum ar trebui sa se articulezecele trei modalitatipentruea

    efeetelelor educativeasupraelevilorsasesoldezecueficientamaxima.

    Acestdezideratnuesteposibil, insa,dacanu secunoscinterdependentele

    dintreceletreiforme,pede.oparte,iarpedealtaparte,daeanuseconcepstrategii

    adecvate~aresa punain valoarepot~ntialuleducationalal fiecareimodalitaticu

    conseeintelebeneficerezultatedintr-oasemeneasituatie.

    A~acums-avazut,educatiaformalaesteindispensabilapentruca,pe de

    o parte,contribuiedecisivla formareapersonalitatiielevilor, la formareaeulturii

    generalea acestora,pentruca asiguracalificarile necesarebunei functionaria

    economiei~ia productiei.

    Neputindu-seignorarolul educatieiformale,atuncipot apareaintrebari

    referitoarela menireacelorlaltedoua forme care, in nici un caz, nu trebuie

    contrapuseceleidintai,indiferentdeconsiderenteleavutein vedereatuncicandse

    opteazapentru0 asemeneaviziune.

    Ca notagenerala,dacasearein vedererelatiadintreeducatiaformala~i

    educatianonformala,sepoatementionaca aceastadin urma,poateindeplinidoua

    functii,fie caesteyorbade0 functiedecompletarea educatieiformale,fie caeste

    yorbade0 functieilustrativa.

    57

  • Intr-adevar,oricatavarietate~idiversitatear probaeducatiaformalaprin

    intermediulcurriculum-uluiprescris,esteaproapeimposibilcaeasaacoperetoata

    problematicaeducativacaresafacaobiectulactivitatiide instruire~ideformarein

    care sunt antrenatetinerelegeneratii.In aceastasituatie,prin specificul sau,

    educatianonformalapoate avea un rol complementarputand sa suplineasca

    minusurilepe care, dintr-unmotiv sau altul, educatiaformala nu le-a avut in

    vedere,fie din cauzaunordeficientede proiectarecurriculara,fie din motivede

    spatiu~itimp, fie ca esteyorbade anumitecategoriide speciali~tipe carenu ii

    aveadisponibilietc.

    Cum u~orse poateanticipa,aceastafunctiecomplementaraa educatiei

    nonformalenu se realizeazain mod automat,nu se realizeazade la sine, ci se

    realizeazanumai in conditiile in care responsabiliicare gestioneazaeducatia

    nonformaliisuntfoartebineinformatiin legaturacu valorilepecareIevehiculeaza,educatiaformala,cu tipurile de convingeri~iatitudinicarese dorescformatela

    nivelul elevilor care fac obiectul activitalii de instruire ~i formare. Odata

    identificateacesteaspecte,ulterior se pot concepestrategiiin cadrul educaliei

    nonformale,prin intermediulcarorasasecompletezegolurilesaulacunelecareau

    fostgeneratede catre educalia:formala,de cele mai multe ori intr-o maniera

    neintentionata.Daca acestestrategiisunt bine conceputela nivelul educatiei

    nonformaleeste u~orde anticipatca efecteleeducativeasupraelevilor vor fi

    benefice,ace~tiaputandsa-~iamplificesferade cunoa~tere,sa-~iformeze0 serie

    deconvingeri~iatitudinicu rol marein dezvoltareaulterioaraa personaJitaliietc.

    Exemplelecarevin sa sustinaaceastaideesuntu~orde gasit~isunt la

    indemanaoricaruieducator:De exemplu,de multeori, educatiaformalanu poate

    onoratoateexigentelecarevizeazaformareaanumitorlaturialeeducatiei,cumar

    fi: educaliaartisticii,educaliaciviciietc.,dareducatianonformalapoatecompleta

    acestelacune,dacaprin mijloacelepe careIe arela dispozitie(institutiidecultura

    58

  • ~i arta,mijloacemass-mediaetc.) concepeprogramecare sa aiba un rol

    complementarfatade ofertaeducationalapusala dispozitiaelevilorde catre

    educatiaformala.

    A douafunctiepecare0 areeducatianonformala esteceailustrativii,

    care,deasemenea.,sepoatesoldacuefectebeneficeasupraelevilor~icarenumai

    opereazAcu scopulde a suplinisauacoperiminusurilegenerateinevitabilde

    educatiaformala.Mai concret,prin intermediulacesteifunctii, educatia

    nonformalavinecunuantari,cuexplicitarisuplimentare,cu ilustrariderelevanta

    maxima,careimbunamtescprocesuldeintelegereaunorteme,subiecte,chestiuni,

    pecareeducatiaformalale-aavuHnvedere,darasupracaroranuapututsainsiste

    maimult.

    In ceeaceprive~telegaturiledintreeducatiaformala~iceainformala,

    trebuietacutaprecizareacaaceastadinurmasepoateraportadiferitlaceadintai,

    ceeaceinseamnacain anumitesituapipoatesa0 sustina,iarin altele,dacanuse

    auin vedereprecautiilenecesare,s-obruieze,~iin consecinta.,s-oafectezeintr-o

    anumitamasura.

    .Dacase arein vederesuccesiuneain timpse poateafirmape buna

    dreptateca educatiainformalaprecede~icontinuaeducatiaformala,ceeace

    inseamna0 dublapozitionarefatadeaceastaformaaeducatiei.Maiconcret,daca

    educatiainformala0 precedepeceaformala,atunciinseamnaca,in realizarea

    acesteiadin urma,trebuiesase valorificeaspectelerelevante,semnificative,

    existentela niveluleducatieiinformale.Altfel spus,educatiainformala,prin

    anumiteaspectealeei, sepoateconstituiintr-obazAdepomire,intr-opremiza

    favorabilapentrurealizareaeducatieiformale.Dimpotriva,negareaacesteiasau

    ignorareamai mult saumai putincon~tientapoateaducedeservicii~icrea

    dificuMtila niveluleducatieiformate,iar lucrulacestaesteu~ordeexplicatin

    59

  • sensuI caseignoraachizitiipecareeleviidejaIeposeda~icarepotfi valorificate

    in instruireacareurmeaza.

    Faptulcaeducatiainformala0 continuasau0 urmeazapeceaformala

    genereaza0 seriedeconsecintecare,deasemenea,trebuiesccunoscutedecatre

    toatepersoanelecareaucompetente~iresponsabilitatiin organizareaactivitatilor

    instructiv-educative.

    In cadrulacesteipozitionaritrebuiepornitde la ideeaca in receptarea

    mesajelordenaturaeducativaproveniteprinintermediuleducatieiinformaleeste

    eficientsaseutilizezegrile~icriteriideselectiepecareelevii~iIe-auformatin

    timp,incadrulactivitatilordesta~urateinperimetruleducatieiformale.

    Din aceastadubla pozitionaredecurgdoua consecintede natura

    pedagogicaextremde semQificativein sensuI ca, pe de 0 parte,elementele

    semnificativespecificeeducatieiinformalesunt mai u~orincorporate~i

    valorificatedecatreeducatiaformala,~iarpedealtaparte,prinutilizareacriteriilor

    ~ia grilelordeselectieoferitedeeducatiaformala,serealizeaza0 receptaremai

    eficientaa intluenteloroferiteprinintermediuleducatieiinformale,renuntandu-se

    latoatemesajeleacarorvaloareeducativaesteindoielnica.

    Datefiindavantajeledar~ilimitelefiecareiformedeeducatiein parte,

    problemacaresepuneesteaceeadea Iearticulacorectastfelincatintluentelelor

    denaturaeducativa'sasesoldezecueficientamaxima.

    In legaturacumodalitatiledearticulareacelortreiformedeeducatie,G.

    Viiideanu(1988,pag.228)indicaurmatoareleposibilitati:

    lectiitematicesaulectiicu deschiderespreinformatiaobtinutade

    eleviincadrulinformal;

    lectii~iechipedeprofesori(biologie-chimiesaufizica~iIiteratura

    etc.),pregatitein legaturacutemeledebazaaleinformatieiobtinute

    60

  • in cadrulinformal(fiIme,excursii,emisiuniT.V.) referitoarela

    cosmos,laoceaneetc.;

    ore de educatiemorali\sau dirigentiecareabordeazi\probleme

    concrete;

    ore de filozofie,candele au deschiderespreproblematicalumii

    contemporane~iavietii,

    folosireametodelorcare leagi\invi\tareain c1asi\cu, invi\tarea

    independenti\,

    uneleactiviti\tiextra~colare(cercuri,excursiididactice)pot servl

    aceluia~iscop.

    61

  • CAPITOLUL II

    EDUCATIA PERMANENT A

    1) Delimitari conceptuale

    Devenit tot mai uzual in ultimele decenii, termenul de educatie

    permanentadenotain fapt0realitatefoartecomplexacecu greupoatefi incadrata

    intr-odefinitiecaresa fie ~iconcisa,dar~idestulde acoperitoarepentruintreaga

    problematicapedagogicala carefacereferire.

    Acesta este motivul pentrucare, de multe ori, in locul unei definitii

    referitoarela educatiapermanentase preferarecursulla descrierileconceptualeto

    prin intermediul carora se spera sa se surprinda mai u~or elementelede

    specificitatealeacesteia.

    Un asemeneademersrealizeazaR. H Dave (1973, pp. 14-25),prin

    intermediu1caruia deceleazaeducatieipermanente0 serie de caracteristicidin

    randulcaroracelemaisemnificativesunt:

    educatianu se terminala sfar~itul~colarizariiinstitutionalizate,ci

    esteun procescontinuu,permanent.Educatiapermanentase intinde

    peintreagaduratadeviataa unui individ;

    educatiapermanentanu se Iimiteazadoar la educatiaadultilor,ci ea

    cuprinde ~i unifica toate stadiile educatiei: pre~colar,primar,

    secundar, universitar, postuniversitaretc. Astfel, ea cauta sa

    abordezeeducatiain totalitateaei;

    62

  • educatia permanenta include modele de educatie formalii,

    nonformalii~iinformalii;

    familia joaca rolul eel mai subtil, crucial in initiereaprocesuluide

    Invatarepermanenta.Detinereaacestui rol continua pe intreaga

    duratadeviataa unui individ,printr-unprocesde inviitarein cadrul

    familiei; ;

    comunitateajoaca, de asemenea,un rol important in sistemul

    educatiei permanente,chiardin momentul in care se stabilesc

    primeleinteractiunialecopilului cu aceasta~ifunctiaei educativase

    continuape parcursulintregii.vieti, atatin domeniulprofesional,cat

    ~iin general;

    institutiileeducativecum sunt ~colile,universitatile~icentrelede

    instruiresunt, desigur, importantedar numai ca unul din factorii. 6

    educatieipermanente;elenumaidetinmonopolulasupraeducatiei~i

    nu maipotexistaizolatedealti factorieducatividin societate;

    educatiapermanentaurmare~tecontinuitatea~i articulareade-a

    lungul dimensiunii ei verticale sau longitudinale (articulare

    verticalif);

    educatiapermanentaurmare~te,de asemenea,integrareala nivelul

    dimensiunilorei orizontale~ide profunzimepentrufiecarestadiual

    vietii (integrareorizontalif);

    in opozitiecu formeledeelitaaleeducatiei,educatiapermanentaare

    uncaracteruniversal.Ea reprezintademocratizareaeducafiei;

    educatia permanenta reprezinta 0 abordare caracterizatad,e

    flexibilitate ~i diversitatein continut, instrumente~i tehnici de

    inviitare~itimpdeinviitare;

    63

  • educatiapermanent