Visul în religia ortodoxă

8/9/2019 Visul n religia ortodox

1/22

1. Care este importanta visurilor in religia ortodoxa?

Explorarea visurilor nu este abordata foarte detaliat in textele Sfintilor Parinti.Visurile nu sunt foarte importante datorita riscurilor pe care le poate reprezentainterpretarea visurilor, atata vreme cat nu avem sufletul curatit prin post si

rugaciune.Visurile revelatoare au totusi un rol semnificativ in evolutia doctrinei crestine si inconsolidarea unor dogme. Exista multe astfel de visuri in Sfanta Scriptura, poatecel mai cunoscut fiind visul lui Iosif in care ingerul i se arata pentru a-i spune case va naste Pruncul Sfant, Iisus.

2. Ce este visul?

Sfantul Ioan Scararul defineste astfel visul: "este miscarea mintii in somn o datacu nemiscarea trupului". In timpul noptii, cand trupul este imobilizat, miscarea

mintii este numita vis sau reverie. Pe timpul zilei, aceeasi miscare a mintii poartanumele de imaginatie, ne invata Sf. Ioan Scararul.

3. Care sunt tipurile de visuri descrise de Sfintii Parinti?

In timpul somnului omul poate vedea trei lucruri: vise, vedenii si descoperiri.Sfantul Nichita Stetathos le explica astfel:Visele sunt cele care se schimba permanent in imaginarul mintii, isi modificapermanent reprezentarile si formele.Vedeniile raman permanent neschimbate. Ele nu se transforma, ci ramanpermanent imprimate in minte pentru multi ani.

Descoperirile sunt vederi ale sufletului curatit si luminos care se intampla dincolode orice simt. Vederile acestea descopera tainele lui Dumnezeu.

Din descrierile Sfintilor Parinti se poate observa ca visurile pe care le vedem petimpul noptii pot proveni de la mai multi factori. Unele visuri sunt rezultatelegandirii, cugetarilor si impresiilor zilei. Sfantul Vasile cel Mare spunea ca visurileprovin din impresiile depozitate in memorie pe timpul zilei.

Dar exista si visuri care provin din patimi, din lucrari ale sufletului impotriva firii.Fortele sufletului care au fost activate de impresiile simturilor, provoaca visele dinaceasta categorie. Unele visuri pot fi cauzate chiar de forte demonice, negative.

Sf. Ioan Sinaitul avertiza ca "demonii batjocoresc un om atunci cand il iau instapanire, atat in timpul zilei cat si in timpul noptii". Uneori demonii pot crea visuricu ingeri sau martiri si acorda diferite haruri si taine. Parintele Ilie Cleopaavertizeaza ca nu e bine sa ne incredem in astfel de viziuni care apar in vis,deoarece nu se stie de unde provin - de cele mai multe ori ele pot fi cauzate dediavolul mandriei, tocmai pentru a ne testa.


2/22

O alta categorie de visuri sunt cele care provin de la Dumnezeu. Acestea suntnumite revelatii si sunt legate de curatia interioara a omului.Simeon Noul Teolog arata ca putem intelege din visuri ce anume ne framanta celmai mult. Daca sufletul este iubitor de avutie materiala, atunci se viseaza inincaperi pline de bogatii; daca are sufletul suparacios si invidios atunci ele este

urmarit in vis de fiare si serpi veninosi si se umileste cu temeri si lasitate; dacasufletul lui are patima slavei desarte, atunci se viseaza pe tronuri de conducere siavand diferite stapaniri. Omul credincios si silitor in virtute vede in somn sfarsitullucrurilor primejdioase. Chiar si pe durata visului se roaga si se smereste in fatalui Dumnezeu.

Daca ne curatim sufletul in timpul zilei prin rugaciuni, atunci noaptea vom aveavisuri placute. Sfintii Parinti ne invata ca inainte de culcare este bine sa spunemo rugaciune: "inainte sa adormi fa rugaciuni in inima ta si opune-te gandurilor, casa nu fii inconjurat de voile diavolului" (Avva Filimon).

4. Cum trebuie sa interpretam visurile?

Intrucat este destul de greu sa deosebim de unde provin visurile, daca sunt de lapropriile amintiri, daca sunt de la diferite patimi, de la diavol sau de la Dumnezeu,unii Sfinti Parinti ne sfatuiesc sa nu interpretam visurile decat daca suntemsuficient de curati in interior. Chiar daca visul vine de la Dumnezeu, e bine sa nu-l credem ca fiind revelatie, pentru ca ne putem insela. Sfantul Diadoh dinFoticeea spune ca e bine sa nu dam crezare visurilor, chiar daca par a fi de laDumnezeu, deoarece Dumnezeu nu se manie, ci vede ca suntem prudenti sismeriti.

5. Ce ne transmit visurile?

Mitropolitul Hierotheos Vlachos spune ca insusirile visurilor arata starea in carene gasim, daca suntem robi ai patimilor, robi ai diavolului sau robi ai luiDumnezeu. Visele dezvaluie sanatatea sau boala noastra. De aceea estenecesara spovedania, pocainta si plansul pentru a ne curata de patimi.

Visul in credintele si superstitiile romanesti

In credinta populara romaneasca visul este interpretat in functie de elementeleimportante care apar in vis, in general acestea fiind ridicate la rang de simboluriuniversale, comune tuturor oamenilor.

Exemplu:pasarea

Interpretare populara: prin zborul ei este intermediarul intre cer si pamant. Easimbolizeaza nemurirea sufletului si reprezinta starile superioare de a fiinta si


3/22

spiritualitatea, inaltarea spirituala, indica capacitatea omului de a evolua. Acestsimbol, ca si celelalte, comporta de asemenea si sensuri negativ, prin asocierecu instabilitatea si imaginatia inflacarata, cu lipsa de ordine si metoda.

Alte superstitii romanesti legate de visuri:Cand te culci numarand, ai sa visezi ceva".

Toate visele visate sambata noaptea spre duminica se izbandesc"

Ca sa nu mai visezi, sa nu spui visele"

Se crede ca daca se viseaza cineva zburand, va spori in cinste"

Daca visezi ca bati pe cineva, vei capata oaspeti"

Se zice ca daca viseaza cineva ceva ce-si talcuieste ca este rau si impartasesteaceasta altei persoane, acea persoana se zice ca ceea ce a visat e semn a binesi apoi, acel vis se va implini in bine"

Sarpele in vis arata vant; pestele, ploaie; ouale arata zapada"

Cand te scoli din somn sa nu te uiti pe fereastra, ca uiti visurile"

Daca viseaza cineva ca plange, se va bucura"

...visarea de araturi, morminte proaspete, apa tulbure, lumanari stinse, vite

taiate sau visarea de persoane indoliate - prevesteste moarte"

Visul pe care-l viseaza moasa despre nepotul sau, este socotit in Valcea, ca oadevarata revelatiune a soartei copilului."

Fetele, ca sa poata ghici ce fel le va fi ursita, pun in seara de Sf. Vasile asa-numitele "punti" (doua ramuri de mar dulce, in forma de furca, intre care se punede-a curmezisul o alta creanga tot de mar dulce, care seamana cu o punte).Aceste punti se pun in diferite locuri ascunse si se impodobesc felurit. Cea care apus isi viseaza peste noapte ursitul sau < scrisul > ei." - credinta in Oltenia siMuntenia.

In multe situatii, interpretarea populara romaneasca a visului se apropie desemnificatia reala, specifica celui care a visat, avand efecte pozitive asuprapersoanei in cauza.

In satul traditional, interpretarea visurilor importante era rezervata batranilorsatului sau vracilor, care cu o mare doza de empatie si intuitie reuseau sadescifreze adevarata semnificatie a celor visate.


4/22

Totusi, generalizarea unor interpretari de genul pisica neagra inseamna noroc invis" nu este deloc utila si indreapta omul care viseaza catre semnificatii false,mesajele transmise de propriul Sine in timpul visului fiind distorsionate si gresitinterpretate.

Cele mai frecvente intrebari despre visuri

Toata lumea viseaza?

Da. Studiile de laborator au aratat ca cele mai dinamice visuri le avem in timpultipului de somn caracterizat de miscarea rapida a ochilor (REM - Rapid EyeMovement). In timpul somnului REM creierul este foarte activ, ochii se misca sub

pleoape in toate directiile si muschii mari ai corpului sunt relaxati. Somnul REMapare la fiecare 90 - 100 de minute, de 3 - 4 ori pe noapte si dureaza mai mult pemasura ce noaptea inainteaza. Ultima perioada REM poate dura in jur de 45 deminute. Visurile mai putin dinamice se produc in restul noptii.

2. De ce oamenii intampina greutati in a-si reaminti visurile?

Unii oameni nu au dificultati in a-si reaminti constant o parte din visuri, in timp cealtii nu si le amintesc decat ocazional sau chiar deloc. Aproape tot ce se intampla

in timpul somnului - visurile, gandurile care apar noaptea , precum si amintiriledin treziri scurte - sunt uitate pana dimineata. Este ceva legat de fenomenulsomnului in sine, care face dificila reamintirea a ceea ce s-a intamplat; dinaceasta cauza cele mai multe visuri sunt uitate daca nu sunt scrise.

Cateodata se intampla sa ne amintim un vis mai tarziu, in timpul zilei sau in altazi, ceea ce inseamna ca amintirile nu sunt total pierdute dar, din anumite motive,este foarte greu sa le recapatam. Somnul si visurile sunt, de asemenea, afectatede o mare varietate de droguri si medicamente, inclusiv alcoolul. Mai mult,incetarea brusca a unui anumite medicatii poate cauza cosmaruri. Esterecomandabil sa discutati cu medicul vostru efectele pe care le au

medicamentele prescrise.Cei mai importanti factori care influenteaza amintirea visurilor sunt starea deodihna fizica si psihica. Cu cat suntem mai odihniti, adica ne acordam timpulnecesar pentru somn, cu atat capacitatea de reamintire a visurilor creste.


5/22

3. Cum as putea sa-mi reamintesc mai bine visurile?

Un element important este dorinta de a ne reaminti visurile, atitudinea pe care oavem fata de visuri. Daca ne intereseaza ceea ce visam, atunci mintea noastrase conformeaza dorintei noastre si ne va oferi posibilitatea de reamintire a

visurilor.

Inainte de a adormi spuneti-va ca doriti sa va reamintiti ce ati visat. Tineti cevade scris sau un casetofon / reportofon langa pat. Odata ce v-ati trezit, incercati sava miscati cat mai putin si sa nu va ganditi direct la ziua care urmeaza. Notati-vatoate visurile si imaginile pentru ca ele se sterg repede daca nu sunt notate sauinregistrate. Daca nu va reamintiti tot visul, mentionati ultimul lucru pe care l-atiavut in minte, inainte de a va trezi, chiar daca vi-l reamintiti foarte vag.

4. Sunt visurile colorate?

Cea mai mare parte a visurilor sunt in culori, desi oamenii nu sunt constienti deacest lucru. Acest lucru se datoreaza fie dificultatii de a-si reaminti visurile, fiecaracteristicii culorii de a fi ceva natural pentru experienta noastra vizuala.Probabil ca oamenii care sunt foarte constienti de culoare cand se trezesc,observa mult mai des culorile in visurile lor.

5. Au visurile vreo semnificatie?

Desi oamenii de stiinta continua sa dezbata aceasta problema, cei mai multioameni, care lucreaza cu visurile lor, au aflat ca visurile sunt pline de semnificatiipentru ei. Visurile sunt folositoare pentru a invata mai multe despresentimentele , gandurile, comportamentul, motivele, valorile celui care le-a visat.Multi descopera ca visurile ii pot ajuta in rezolvarea problemelor pe care le au.Mai mult, artistii, scriitorii si oamenii de stiinta sunt adesea inspirati de visurile lor.

6. Cum pot invata sa-mi interpretez visurile?

Cel mai important lucru care trebuie avut in minte este ca visurile tale reflectagandurile si sentimentele din subconstientul tau. Oamenii, actiunile, emotiile dinvisurile tale se raporteaza la persoana ta.

Unii experti in visuri sustin ca exista visuri tipice sau arhetipale si elemente alevisurilor care persista, indiferent de persoana, cultura sau timp. Oricum, de


6/22

obicei, aceeasi imagine sau simbol va avea semnificatii diferite pentru diferitepersoane.

De exemplu, un elefant in vis poate insemna ceva pentru un ingrijitor la zoo si cutotul altceva pentru un copil, a carui jucarie preferata este un elefantel.

Prin urmare cartile care atribuie o semnificatie specifica pentru un simbol sauimagine din vis (asa zisele dictionare de visuri) nu sunt de obicei de ajutor.

Gindindu-va la semnificatiile care le au pentru voi elementele din vis, sau ceamintiri va trezesc, facand paralele intre aceste asocieri si ce se intampla in viatavoastra reala si fiind rabdatori si constanti in aceasta analiza, veti invata sa vaintelegeti visurile. Poate fi folositor sa aveti un jurnal de visuri si sa reflectatiasupra visurilor pe o perioada mai lunga de timp pentru a obtine cea maiadevarata imagine a vietii voastre din vis. Exista multe carti bune care va potajuta sa incepeti interpretarea visurilor.

7. Ce semnificatie are un vis care se tot repeta?

Visurile care se repeta si care pot continua ani de zile, ar trebui tratate ca oricealt vis. Trebuie facuta o paralela intre vis si gandurile, sentimentele,comportamentul si motivele celui care le viseaza. Intelegerea semnificatieiacestor visuri poate ajuta persoana sa rezolve o problema cu care poate s-aluptat ani de zile.

8. Este normal sa avem cosmaruri?

Cosmarurile sunt foarte frecvente printre copii si destul de dese printre adulti.Adesea, cosmarurile sunt cauzate de stres, experiente traumatizante, dificultatiemotionale, droguri, medicamente sau boala. Exista oameni care au frecventcosmaruri care nu au legatura cu viata lor reala. Studii recente sugereaza caacesti oameni tind sa fie mult mai deschisi, senzitivi, increzatori si emotionalidecat oamenii obisnuiti.

9. Daca visezi ca mori sau te prabusesti, vei muri in somn?

Nu, aceste idei nu sunt adevarate. Multi oameni au visat ca mor sau seprabusesc si au mai ajuns sa povesteasca despre toate acestea! Puteti explorasemnificatia acestor visuri la fel cum le explorati pe celelalte. Oricum, daca vreunaspect al visurilor dvs va ingrijoreaza sau va preocupa, este bine sa vorbiti cu opersoana competenta despre aceste griji.


7/22

10. Pot visurile sa prevada viitorul?

Exista multe exemple de visuri care par sa prezica evenimente viitoare. Cauzele

unora dintre acestea pot fi coincidenta, o memorie defectuoasa, sau legaturiinconstiente ale unor informatii deja cunoscute. Unele studii de laborator aucondus la visuri predictive, clarviziuni si visuri telepatice; rezultatele acestora aufost insa foarte variate atat timp cat aceste visuri sunt dificil de studiat in conditiide laborator.

11. Este posibil sa controlam visurile?

Va puteti adesea influenta visurile prin autosugestie, inainte de a adormi. O alta

metoda de a influenta visurile este asa numita visare lucida, in care sunteticonstienti ca visati, in timp ce sunteti treji in vis. Cateodata oamenii au astfel devisuri in mod spontan. Este posibil sa invatati cum sa mariti durata visarii lucide sicapacitatea dvs de a influenta cursul evenimentelor din vis. Unele lucruri suntmai usor de controlat decat altele, insa controlul complet nu va fi posibil probabilniciodata. Unii dintre profesionistii in acest domeniu pun in discutie incercarea dea controla visurile si ne incurajeaza, mai degraba, sa invatam sa le intelegem sisa ne bucuram de ele.

12. Cat timp trebuie sa dormim pentru a fi odihniti?

Pentru a se odihni organismul are nevoie in medie de 6-9 ore de somn penoapte.

Tratatele clasice de yoga mentioneaza durata necesara pentru somn, in functiede nivelul de constiinta - corelat cu centrii de forta (chakre). Astfel, pentru opersoana cu un nivel de constiinta minimal (corespondent primei chakre -Muladhara), somnul necesar are durata cuprinsa intre 10-12 ore. Nivelul deconstiinta specific urmatoarei chakre - Swadhistana (prezent la majoritateaoamenilor) permite odihnirea completa a organismului in 8-10 ore. Manipura

Chakra activata predominant (de exemplu la persoanele extrem de curajoase,care au vointa necesara pentru a duce la indeplinire sarcini de riscante si dificile)intretine un nivel de constiinta putin mai extins decat anteriorul, iar duratasomnului necesar pentru astfel de persoane variaza intre 6-8 ore s.a.m.d. Pentruun om transconstient, durata somnului este extrem de mica de 1-2 ore pe noaptesau chiar mai putin.


8/22

Cu cat campul constiintei este mai extins, cu atat durata somnului se reduce. Osituatie pe care am trait-o toti exemplifica acest lucru: cand suntem indragostiti,avem nevoie de mai putin somn decat in mod obisnuit!

13. Ce stim despre tribul Senoi?

Mai putin cunoscut este ca metodele moderne de interpretare a visurilor nu suntchiar atat de moderne. Exista o cultura minuscula, localizata undeva inMalaiezia, de la care chiar si Jung a avut de invatat. Este vorba de tribul Senoi,care traieste in padurile ecuatoriale din centrul Malaieziei, departe de oriceinteractiune cu civilizatia moderna. Marturiile despre tribul SENOI sunt descrisepentru prima data in 1969 de catre prof. Kilton Stewart .

Aceasta mica societatea nu cunoaste probleme sociale, doar o armonie perfecta

care dureaza de secole; nu se cunoaste cand a avut loc vreun conflict in cadrulacestui trib.

Cum au reusit?

Prin practicarea unor metode speciale de interpretare a visurilor, sub indrumareadirecta a conducatorului spiritual al tribului, pe care-l numesc tohat. Desi traiescin cabane de lemn, suspendate, dimineata are loc un ritual neobisnuit: membriifiecarei familii se aduna la un loc, povestindu-si si analizandu-si visurile dintimpul noptii, sub indrumarea tatalui sau a fratilor mai mari. Apoi, toti barbatiitribului se aduna la tohat pentru a prezenta visurile mai importante. Acesta il va

indruma pe fiecare, in functie de visurile pe care le-au avut. Iar rezultatele suntexceptionale, dovedite de bunastarea din cadrul tribului datand de sute de ani.

14. De ce unii oameni nu isi aduc aminte de visuri?

Un raspuns din perspectiva psihologiei transpersonale.

Unul dintre factorii esential de care depinde reamintirea visurilor este campul deconstiinta, alaturi de atat de necesara odihna psihica si fizica.

Din perspectiva psihologiei transpersonale, unul dintre conditiile care duc lareamintirea tuturor visurilor este existenta unui camp de constiinta extins; cu altecuvinte, individul trebuie sa fie constient de un numar destul de mare deelemente" in timpul zilei, iar aceasta constiinta extinsa sa fie prezenta constant.Dar sa explicam putin la ce ne referim cand spunem ca trebuie sa existe unnumar destul de mare de elemente" in campul constiintei.


9/22

n mod obisnuit, suntem constienti simultan de cateva aspecte din noi si din jurulnostru - actiunea pe care tocmai o realizam, calitatea aerului, eventual obosealapicioarelor, oamenii din imediata apropiere. Cu cat campul constiintei este maiextins, cu atat el include mai multe elemente pe care Eul nostru leconstientizeaza simultan.

Atunci cand campul nostru de constiinta este mai extins vom mai constientizasimultan, alaturi de elementele precizate mai sus si starea afectiva personala,pozitiva, neutra sau negativa; de asemenea, empatic vom simti si starea afectivaa persoanelor din jurul nostru, simultan putem constientiza fluxul discursiv algandurilor din mintea noastra si bucuria de a trai o noua experienta de viata, etc.

O persoana cu un camp constient minimal pentru supravietuire va percepe doarceea ce se intampla in spatiul imediat inconjurator si eventual cateva nevoiinterioare de baza (foame, sete etc.). Pentru o astfel de persoana, chiar odihnitafoarte bine si chiar daca a dormit destul timp nu exista posibilitatea reamintirii

visurilor.Cu cat campul persoana evolueaza, se maturizeaza psihic si spiritual, campulconstient se extinde iar Eul reuseste sa pastreze amintiri, la inceput haotice apoitot mai clare a visurilor pe care le are. Extrema cealalta este mentinereaconstientei depline in timpul visului. Dar pentru aceasta, campul constient trebuiesa includa toate elementele posibile de a fi constientizate. Desigur, multeelemente (ca de exemplu legaturile psihice invizibile dintre oameni) pot fi uneoriconstientizate si de persoanele obisnuite, insa noi ne referim la constientizareasimultana a tuturor lucrurilor posibile. La aceasta extrema nu mai vorbim insa deconstiinta, ci de transconstiinta si de Constiinta Cosmica. Pentru un om

transconstient, luciditatea se pastreaza atat in timpul starii de somn cu visuri, catsi in starea de somn profund. Aceasta noua forma de constiinta a fost denumitaTurya (a patra stare") de traditiile filosofice orientale si constituie scopul final altuturor metodelor si tehnicilor de transformare psihica si spirituala.

Oamenii obisnuiti se situeaza undeva intre extremele prezentate, intre oconstienta minimal pentru supravietuire si Constiinta Cosmica.

Reamintirea visurilor este cu atat mai frecventa si mai clara cu cat campulconstient este mai extins.Sigmund Freud

S-a nascut in 1856 la Freidburg (Freiberg) in Moravia si a murit la Londra in1939. Si-a inceput studiile medicale la Viena, lucrand, in acelasi timp la Institutulde Anatomie Cerebrala. Circumstantele financiare l-au obligat sa paraseascaacest domeniu de cercetare si sa devina neurolog clinician. n 1884, el inceputcolaborarea cu dr. Joseph Breuer, renumit medic vienez, care deja practicametoda cathartica in tratamentul isteriei si alaturi de care a pus bazele


10/22

inceputului psihanalizei. Studii asupra isteriei" (publicat in 1895) a fost rezultatulcolaborarii lui Freud cu Breuer in acest domeniu.

Freud si-a continuat munca de cercetare singur, in domeniul psihanalizei,examinand structura, natura si tulburarile psihice.

Rezultatele studiilor sale in literatura, mitologie si religie si-au gasit ulteriorutilitatea evidenta in teoriile revolutionare pe care le-a descoperit in practicaterapeutica.

Lucrarea Interpretarea viselor (Traumdeutung), publicata in 1900, marcheaza oetapa esentiala in analiza vietii inconstiente si de interpretare psihanalitica avisului. Lucrarea pune in lumina particularitatii psihologice ale viselor,mecanismele transfigurarii onirice, modalitatile de elaborare a viselor dar si lalimitele interpretabilitatii" viselor. n conceptia lui Freud, visul deschide caleacunoasterii inconstientului, desi nu-l identifica, nu-l evalueaza; este implinirea

deghizata a unei dorinte, iar aceasta dorinta este refulata. n 1931, Freud scriadespre lucrarea sa: Ea contine acordul intre judecata mea zilnica, a celor maivaloroase descoperiri pe care destinul mi le-a daruit. Insight-ul care mi-a fost dato singura data in viata".

n 1901, publica Visul si interpretarea sa, un rezumat al lucrarii Interpretareaviselor, apoi, in 1905, descrie cazul Dorei in lucrarea Vis si isterie , iar in 1907,publica Vise si iluzii in Gradina de Jensen.

n paginile lucrarii sale Noi conferinte de introducere in psihanaliza" - 6decembrie 1932 - Sigmund Freud afirma cu tarie ca teoria visului ocupa un locspecial in istoria psihanalizei si marcheaza o turnanta. ncepand cu ea,psihanaliza a facut pasul de la procedeul psihoterapeutic la psihologiaprofunzimilor."

Freud a utilizat scrierile lui Artemidor (Artemidoros) din Daldi - Libri V deinsomniis ( Carte de talmacire a viselor) a cunoscut repetate traduceri si editari incursul Evului Mediu (Venetia 1518, Paris, 1603), lucrare cu caracter didactic - cavarianta a metodei de interpretare a viselor in Interpretarea viselor": Aici se tineseama nu numai de continutul visului, ci si de personalitatea si circumstantelevietii autorului visului: cutare detaliu are semnificatii diferite de la individ la individ,dupa cum acesta este bogat sau sarac, casatorit sau celibatar, orator saunegustor". Ce caracterizeaza, insa, acest procedeu este ca "interpretarea nu arein vedere ansamblul visului, ci fiecare din elementele sale de continut, ca si cumvisul ar fi un conglomerat in care fiecare fragment de mineral reclama odeterminare aparte".

In conceptia lui Freud, visul scoate la iveala amintiri de demult, din perioadacopilariei. Diferite probleme sau traume din perioada copilariei se pot manifestain visuri, astfel ca interpretarea visurilor este foarte utila pentru descoperirea unor


11/22

evenimente din copilarie care influenteaza decisiv viata adulta.

Carl Gustav Jung

S-a nascut la 26 iulie 1875 la presbiteriul din Kesswil - canton din Thurgovie - inElvetia;moare la 86 de ani, la 6 iunie 1961 la Kusnacht. Este creatorul psihologieianalitice, pe care o va denumi, dupa 1913, psihologie complexa.

Man and His Symbols " (Omul si simbolurile sale"), este ultima lucrare, oantologie de eseuri, la care a colaborat psihologul elvetian. Cu putine luni inaintede a muri, Jung a visat ca vorbea multimii despre opera sa si se pare ca publiculil intelegea, chiar daca psihiatrii nu-l acceptau. Acest vis l-a ajutat sa scrie si sapublice aceasta fascinanta lucrare, prin care reuseste sa dezvaluie universulInconstientului, al limbajului simbolurilor care sunt constant relevate in vise.

Influenta religiei, a magicului, a spiritualului in opera lui Jung este enorma; astfel,visul devine un mesaj, o aducere la cunostinta, un mesaj reluat pana ajunge safie inteles. Astfel, visul devine mesagerul Inconstientului, avand misiunea de a nereleva secretele care scapa Constientului si de a le pune in lumina cu o fidelitatesurprinzatoare. Identificarea si descrierea continutului si a functiilor viselor, alimbajului simbolurilor din vise l-au ajutat pe Jung la elaborarea unei metode destudiu a viselor (de interpretare sintetica sau constructiva).

In conceptia lui Jung, primul pas in interpretarea visurilor este stabilireacontextului. Aceasta inseamna descalcirea legaturilor visului cu autorul visului sicu viata acestuia. Fiecare imagine sau simbol care apare in vis este analizat

pana cand adevarata sa semnificatie esta gasita, fiind specifica persoanei care avisat acel vis.

Visurile pot fi interpretate in doua moduri, obiectiv si subiectiv. In cazul analizeiobiective, visul este raportat la ceea ce se petrece in mediu social din care facepare individul; oamenii care apar in vis sunt considerati ca fiind reali, fiindanalizate relatiile acestora cu autorul visului. In cazul analizei subiective,personajele din vis sunt considerate a fi aspcete ale personalitatii autorului. Junganaliza foarte bine circumstantele in care omul visa, aplicand una sau alta dintretipurile de analiza.

Unele vise au o semnificatie suprapersonala. Astfel de visuri sunt adesea plinede viata, fac uz de simboluri surprinzatoare si uneori chiar de neinteles, iarrelatiile acestuia cu autorul visului sunt greu de urmarit. Pe acestea Jung lenumeste visuri colective, iar pentru a le intelege trebuie sa se utilizeze analogiiistorice si mitologice, care sa ne spuna ce semnificatie aveau acele simboluripentru oamenii din timpuri indepartate.

Pentru descifrarea semnificatiei unor visuri, deseori Jung utiliza metoda


12/22

amplificarii unei imagini care apare in timpul visului, pana la reliefarea acesteia,astfel fiind posibila analiza si interpretarea clara a semnificatiei respectiveiimagini.

Visurile au un rol compensator - ele contrabalanseaza diferite atitudini pe carte

omul le are in timpul zilei. Visurile pot aduce la iveala conflicte ascunse,dezvaluind trasaturi de caracter necunoscute. In cadrul psihoterapiei, Jung nuimpunea niciodata pacientului o interpretare.

El considera ca este mai important pentru autorul visului sa-si inteleaga propriulvis, nu ca psihanalistul sa-i ofere acestuia interpretarea visului.

1. Ce este visul lucid?

Visul lucid este o forma speciala de constiinta, in care suntemconstienti ca visam si ne continuam visul, fara a ne trezi. Desi

fiziologic nu exista modificari semnificative fata de somnul cu visobisnuit, datorita modificarilor importante din campul constiinteiconsideram visul lucid alta forma de constiinta, diferita de somnul cuvisuri.

2. Istoria cercetarii visului lucid

Marturii despre posibilitatea de a fi constient in timpul visului ne-auramas din vechime: Aristotel, Sf. Augustin, maestrul sufi Ibn El-

Arabi, diversi intelepti tibetani (recunoscuti prin celebra Yogatibetana a visurilor).

Primele studii stiintifice despre posibilitatea de raman lucid in timpulvisului, de a sti ca visezi in timp ce visezi, au fost prezentate pe largde catre doctorul olandez Frederick van Eeden in 1913, relatand 14ani de experienta personala in visul lucid si analizand 352 de astfelde visuri. De asemenea, el este care a introdus termenul de vislucid" pentru a semnifica claritatea mentala" in timpul unui vis.

Van Eeden considera visul o stare in care senzatiile fizice, fie ele

viscerale, interne sau periferice nu pot ajunge in minte direct, ci doarsub forma unor simboluri". Van Eeden relateaza ca prima data aconstientizat in timpul visului ca viseaza, continuandu-si visul caurmare a urmatorului eveniment care se desfasura in vis: pluteadeasupra unui peisaj cu copaci desfrunziti, iar perspectiva asupraramurilor copacilor se modifica foarte natural pe masura ce treceape deasupra lor. Atunci a reflectat, gandindu-se ca imaginatia lui nuar fi putut imagina niciodata o perspectiva atat de frumoasa. Si


13/22

brusc, si-a dat seama ca viseaza si ca in continuare corpul luidoarme in pat, dar Eul lui are un alt corp, cu care se poate misca invis...Ulterior a experimentat diverse actiuni in timpul visului (ca deexemplu strigate foarte tari), care nu interferau absolut deloc cu

corpul fizic, care dormea si se odihnea in continuare; sotia lui Eedenremarcand ca absolut nimic nu s-a intamplat cu el in timp ce strigasau alerga in vis, corpul continuand sa doarma foarte linistit. Legatde timpul la care apar visurile lucide, el a constatat ca peste 90%dintre acestea apar intre orele 05 si 08 dimineata.

3. Cercetatori moderni ai visului lucid

Dupa Van Eeden, studiile privind posibilitatea de a deveni constient

in timpul visului s-au extins foarte mult. Cei mai importanticercetatori moderni ai visului lucid sunt grupati sub egida InstitutuluiLuciditatii", fondat in 1987 in SUA de catre dr. Stephen LaBerge.(http://www.lucidity.com).

4. Cand apare luciditatea in timpul visului?

n timpul visului, luciditatea apare de obicei atunci cand visatorul"(vom denumi astfel persoana care viseaza) observa un eveniment

care are putine sanse de a se produce in timpul visului, cum ar fizborul sau moartea. Uneori luciditatea apare fara un motiv aparent,sau in cazuri mai rare in urma reintoarcerii direct in somnul REM (invis) dupa o trezire scurta. Semnele" din timpul visului care potindica celui care viseaza ca se afla intr-un vis au fost identificate deStephen LaBerge (de la Institutul Luciditatii, SUA) in urma analizariia 227 de visuri. Cele mai frecvente sunt prezentate in urmatorultabel:

SEMNELE DIN TIMPUL VISULUI CARE DECLANSEAZACONSTIENTIZAREA

Categoria Semnul Descrierea semnuluidin vis Procentuldeaparitie

Eul Forma Visatorul are un corpdiferit de cel obisnuit saucorpul este modificat

1,5%

Rolul/Sarcina Visatorul are un rol diferitde cel obisnuit in viata de

2,6%
http://www.lucidity.com/http://www.lucidity.com/


14/22

zi cu ziActiunea Visatorul face ceva

imposibil sau putinprobabil in stare deveghe

11,6%

Perceptia Vede, aude, simte totaldiferit decat in modobisnuit

1,7%

Gandirea Poate modificaevenimentele doargandindu-se la ele

5,3%

Emotii Visatorul experimenteazaemotii intenseneobisnuite

10,8%

Sexual Senzatii de treziresexuala in diferite zone

erogene

1,2%

n afaracorpului

Visatorul simte ca esteundeva in afara corpuluisau

0,2%

Paralizie Nu se poate misca 1,0%Personaje Forma Un personaj din vis este

altfel decat in modobisnuit, are o formaciudata sau este straniuimbracat

5,7%

Actiunea Un personaj face ceva

imposibil in viata de zi cuzi

13,7%

Obiecte Forma Un obiect din vis nuexista in viata reala

9,1%

Actiunea Obiectul din vis face secomporta intr-un modimposibil

4,6%

Loculvisului

Forma Locul unde are locactiunea din vis esteciudat sau imposibil deconstruit

7,8%

Locul Visul are loc intr-un locunde visatorul este foarteputin probabil sa fie intimpul zilei

5,4%

Timpul Visul are loc fie intr-untrecut indepartat fie inviitor

2,6%


15/22

Se observa diversitatea evenimentelor care pot indica visatorului case afla de fapt intr-un vis si nu in stare de veghe. Trebuie precizat caluciditatea in vis nu este acelasi lucru cu controlul visului; existapersoane care pot controla desfasurarea visului intr-o oarecare

masura si sa nu fie constienti ca viseaza. Odata ce devine lucid, elpoate vedea in intregime situatia in care se afla.

5. Visul lucid este acelasi lucru cu dedublarea?

Exista asemanari intre visul lucid si experientele extracorporale(decorporalizare, dedublare) dar ele sunt fenomene diferite.

n dedublare, persoana considera ca noul corp pe care il are (corp

astral) este diferit de cel fizic, pe care il vede intins pe pat siactioneaza in consecinta. n visul lucid, visatorul rareoriconstientizeaza simultan foarte clar existenta ambelor corpuri, acelui din timpul visului si a corpului fizic. Cercetatorii de la InstitutulLuciditatii nu au ajuns inca la concluzii definitive referitor la acestediferente. O posibila explicatie esoterica pe care o formulam aici ar fica in timpul dedublarii, Eul se separa de corpul fizic dar ramane intr-un corp astral, mai aproape ca si structura de cel fizic, iar in timpulvisului, Eul utilizeaza un corp mintal, mai subtil si mai deosebit decorpul fizic, astfel ca senzatiile de la corpul fizic apar in vis subforme simbolice.

6. Sunt utile visurile lucide?

Visul lucid permite desfasurarea oricaror actiuni, imposibile in viataobisnuita; visatorul lucid se poate destinde zburand printre piramide,vorbind cu Aristotel sau repetand unele sarcini dificile pe caretrebuie sa le indeplineasca dupa ce se trezeste; poate cautaraspunsuri la probleme dificile - sa nu uitam ca Mendeleev a avutrevelatia asezarii elementelor in tabelul care-i poarta numele in

timpul unui vis. Riscurile de face o actiune in timpul visului care safie destructiva pentru organismul fizic sunt absolut nule. Chiar dacavisatorul moare in vis, un vis nu e decat un vis si se va trezi speriatsau va continua sa doarma si sa se trezeasca normal.

Totusi, este bine ca sa nu se profite prea mult de luciditate si sa seintervina permanent in toate visurile, deoarece astfel se intevine si inprocesul natural de re-organizare a mintii si de restructurare a


16/22

continuturilor ei.

7. Cati oameni au visuri lucide?

Visul lucid este in mod obisnuit o experienta rara. Desi majoritateaoamenilor relateaza ca au avut cel putin o data in viata un vis lucid,doar 20% dintre oameni au trait visuri lucide cel putin o data peluna.

8. Oricine poate avea visuri lucide?

Da, orice om poate avea visuri lucide. Exista insa persoane care auabilitati naturale in reamintirea visurilor. Acestea pot mult mai usorsa devina visatori lucizi decat cei care nu isi aduc aminte decatrareori de visuri.

9. De ce uneori ne trezim din vis atunci cand devenim lucizi intimpul visului?

Acest proces este natural. Chiar daca la inceput visatorii se trezesc

imediat dupa ce au devenit constienti, in timp luciditatea se mentinesi problema care va aparea va fi cum sa mentina cat mai multaceasta luciditate si persoana sa nu se trezeasca din vis ci sa-sicontinue visul.

10. Odata ce am devenit lucizi in timpul visului, cum sacontinuam sa visam?

Linda Magallon, cercetatoare in cadrul colectivului de la Institutul

Luciditatii din SUA descrie o serie de activitati care in timpul visuluilucid duc la mentinerea visarii: ascultarea atenta a unor voci, sunete, a propriei respiratii; inceperea sau continuarea unei conversatii; frecarea ochilor (din vis) sau deschiderea/inchiderea lor

repetata;


17/22

atingerea propriilor maini (din vis) sau a propriei fete; zborul. O tehnica descoperita de cercetatorul american Stephen LaBergeeste invartirea" in timpul visului: in momentul in care visul incepe sase sfarseasca (ceea ce se poate observa prin reducerea intensitatii

senzatiilor vizuale), visatorul trebuie sa inceapa sa se invarteasca injurul propriei axe; in timp ce se invarteste, trebuie sa repete cat maides ca odata ce se va opri, ceea ce va vedea in jur va fi un vis; candsimte ca starea s-a stabilizat se poate opri. LaBerge mentioneazaca el utilizeaza aceasta metoda in 40 % dintre visurile sale lucide.

11. Ce cercetari stintifice au fost realizate asupra visului lucid?

Visurile lucide au fost studiate prin diverse metode, similare cu cele

utilizate pentru cercetarea somnului cu visuri obisnuit, dar si prininventarea unor artificii experimentale, fara de care manifestarilepsihofiziologice ale visului lucid ar ramane necunoscute.

n 1981, cercetatorii americani W. Dement, S. LaBerge, L. Nagel siJ. Owens au realizat un experiment in care subiectilor li se cerea casa semnalizeze inceputul visului lucid prin diverse metodeobservabile prin aparatele montate pe corp. n principal s-au utilizatca semnal miscari oculare de un anume tip (convenite anterior intrevisator si experimentator, masurabile cu un poligraf) si contractii fineale pumnului (de asemenea masurabile). Cei cinci subiecti au fost

inregistrati fiecare 20 de nopti, fiind selectate 35 de inregistrarirelevante. Rezultatele au evidentiat ca in 90% din cazuri visul lucid ainceput in faza REM. n doua cazuri el a inceput in prima parte dinfaza NREM (somn lent, fara visuri), cu ocazia unor episoade detrezire, iar intr-un caz la trecerea intre faza NREM si faza REM.

Au mai fost realizate experimente care dovedesc posibilitateacontrolului voluntar al respiratiei in timpul visului lucid. Subiectilor lis-a cerut sa incerce sa-si tina respiratia sau sa respire mai repede(cu corpul fizic) in timpul visului lucid, datele obtinute evidentiindaceasta posibilitate. Au fost puse in evidenta si capacitati de a

semnaliza diverse actiuni din visul lucid cu miscari ale corpului fizic,adormit: de exemplu zborul, alergarea sau activitatea sexuala.

12. Care sunt cele mai importante metode de inducere a visuluilucid?


18/22

Metodele de inducere a visului lucid sunt grupate in doua categorii:

metode care se bazeaza pe propriile forte (reamintireavisurilor, testarea realitatii", folosirea semnelor visului,

inducerea mnemonica a visului lucid, metoda somnuluiscurt") metode care utilizeaza aparate special construite pentru a

ajuta la constientizarea visului (gen Nova Dreamer, DreamLight etc.).

Dar cele mai importante lucruri pentru obtinerea succesului in visullucid sunt existenta unei motivatii puternice, precum si un efortulconsiderabil depus in aceste sens.

Reamintirea visurilor

nainte de toate, persoana care doreste sa devina constienta caviseaza si sa aiba un vis lucid trebuie sa castige o excelentaabilitate de reamintire a visurilor la trezire. Exista doua motivepentru aceasta: in primul rand cand iti reamintesti ca visezi potianaliza pattern-urile din timpul visului, in al doilea rand daca nu-tireamintesti visurile s-ar putea sa ai un vis lucid si sa nu-ti dai seamala trezire! Procedura prin care se exerseaza aceasta reamintire estenotarea visurilor la trezire (chiar si a celor de care nu-ti aduci aminte

decat partial) pe un caiet special destinat pentru aceasta.

Testarea realitatii

Aceasta este o tehnica foarte buna pentru incepatori. Principiul debaza este ca atunci cand practicati o tehnica de foarte multe ori instare de veghe, atunci in timp va deveni o obisnuinta si o veti realizain vis. Trebuie practicate cat mai frecvent de-a lungul unei zileexercitiile urmatoare:

Purtati mereu cu dumneavoastra un text scris sau un ceasde mana. Faceti o testare a realitatii" uitati-va la text sau laceas de mai multe ori succesiv. Daca textul sau modul deafisare al ceasului se modifica. Daca ele raman neschimbate,desigur ca va aflati in stare de veghe. Daca ele se modificaatunci este sunteti intr-un vis si ceea ce va raman de facuteste sa va bucurati de acesta"


19/22

Daca sunteti pe deplin treaz, imaginati-va ca ceea ce vedetiin jurul dumneavoastra, peisajul, oamenii sunt de fapt un vis.Imaginati-va aceasta cat mai intens cu putinta: imaginile,sunetele, mirosul, atingerile sunt fac parte dintr-un vis. Creati-va sentimentul ca sunteti in vis"

Hotarati-va sa faceti ceva in urmatorul vis lucid: sa faceti oactiune anume, sa va intalniti cu o persoana. Imaginati-va cafaceti acest lucru (si daca aveti posibilitatea chiar faceti acestlucru in realitate"

Inducerea Mnemonica A Visului Lucid - IMVL

Aceasta este o tehnica dezvoltata de prof. Stephen LaBerge incadrul tezei sale de doctorat, realizata pe tema visului lucid. Cel maipotrivit moment pentru a realiza aceasta tehnica este dupa ce v-atitrezit din vis si chiar inainte de a va reintoarce in vis:

nainte de a adormi programati-va sa va treziti chiar dupa ce vetiavea un vis. Cand v-ati trezit, amintiti-va visul cat mai complet sidetaliat.

Focalizati-va asupra scopului de a deveni constient ca visati dataviitoare cand veti mai visa. Repetati-va Data urmatoare cand voivisa voi deveni constient ca visez", cat mai des, ca pe o mantra.Focalizati-va doar pe aceasta idee; daca observati ca mintea seindreapta spre altceva, aduceti-o inapoi catre ideea de baza, ca vetideveni constient de vis.

n timp ce continuati sa va focalizati pe aceasta idee, imaginati-vaca va intoarceti din nou in visul pe care tocmai l-ati avut. Dar de dataasta imaginati-va ca sunteti lucid. Cautati un semn al visului (dintrecele prezentate mai sus). Cand il vedeti exclamati: Visez" sicontinuati-va fantezia. Imaginati-va un plan de actiune pentruurmatorul vis lucid si imaginati-va ca realizati acele actiuni constient.

Repetati aceste etape pana cand adormiti din nou. Daca, pe masurace adormiti descoperiti ca va ganditi la altceva decat la ce v-atipropus, repetati primele etape pe care le-am descris aici, astfel ca

ultimul lucru pe care sa-l aveti in minte cand adormiti este intentiade constientizare a visului urmator".

Somnul intrerupt

Aceasta tehnica se bazeaza pe o observatie a dr. Stephen LaBerge


20/22

in timpul cercetarilor asupra visului lucid realizate la InstitutulLuciditatii din Palo Alto, California incepand cu anul 1987. El asesizat ca luciditatea apare mai usor in timpul visurilor scurte dintimpul somnului de dupa amiaza. Concluzia la care a ajuns

cercetand mai profund acest aspect este ca perioadele de vegheintre perioade de somn maresc probabilitatea de a deveni lucid intimpul visului.

Tehnica presupune trezirea dimineata cu o ora mai devreme decatde obicei; se ramane treaz 30 de minute, iar apoi se adoarme.Studiile realizate au aratat ca tehnica sporeste probabilitatea deavea un vis lucid de 15-20 de ori.

Eficienta acestor tehnici variaza in functie de individ. Lynne Levitan,cercetatoare in cadrul Institutului Luciditatii isi descrie astfel

experienta personala:

Am auzit prima data de visul lucid in aprilie1982, cand am urmat uncurs sustinut de prof Stephen LaBerge la universitatea Stanford.Avusesem aceasta experienta cu multi ani inainte si eram foarteinteresata sa visez din nou un vis lucid. Prima data a trebuit sareusesc sa-mi reamintesc visurile, pentru ca in vremea aceea imiaminteam doar 2-3 visuri pe saptamana. n cateva luni imireaminteam deja 3-4 visuri pe noapte, iar la trei luni dupa ce aminceput practicarea tehnicilor am avut primul meu vis lucid de dupaperioada adolescentei. Dupa patru ani am ajuns la 3-4 visuri lucide

pe saptamana. Am incercat si dispozitive de genul Dream Light", cuajutorul caruia jumatate din visurile mele deveneau lucide, fata decateva pe saptamana fara aceste aparate".

Tehnologii moderne de inducere a visului lucid

Aparatele realizate in cadrul laboratorului de cercetare de laUniversitatea Stanford si in cadrul Institutului Luciditatii au la bazaurmatoarele principii experimental: in timpul visului au loc miscarirapide oculare (REM); cu ajutorul unor senzori aceste miscari suntdetectate, iar prin utilizarea unor soft-uri adecvate, miscarile oculare

sunt corelate cu scurte flash-uri luminoase, sau sonore, emise deled-uri montate pe ochelari speciali sau de catre mici difuzoaremontate pe casti; intrucat in timpul visului sistemul nervos centralare o activitate modificata fata de veghe, aceste semnale luminoasepatrund in lumea visurilor sub forma unor simboluri (becuri carelicaresc, lumini care se aprind si se sting, alarme de politie,semafoare etc.); prin exercitiu, visatorul ajunge sa recunoascaaceste modificari din peisajul visului, devenind constient ca se afla


21/22

intr-un vis.

Aparatul DREAMLIGHTEste un microcomputer care proceseaza datele de la miscarileoculare ale visatorului dar si de la miscarile musculare. Este astfelprogramat incat sa emita semnale luminoase si auditive exact lamomentul potrivit pentru a cauza semnale celui care viseaza, pentruca acesta sa constientizeze ca se afla intr-un vis.

Dreamlight consta intr-o masca pentru cu semnalizatori senzori deREM, impreuna cu un microprocesor atasat, aflat intr-o cutieportabila legata cu un cablu de masca. Poate fi programat in functiede particularitatile visatorului.

Aparatul NOVADREAMERContine senzori pentru miscarile oculare, led-uri pentru emisia deflash-uri luminoase si partea de hardware. Spre deosebire deDreamlight, aparatul NovaDreamer are microprocesorul incorporatin masca. De asemenea are o alarma care poate fi programata sasune la sfarsitul unui vis, in momentul in care miscarile oculareinceteaza.

NovaDreamer poate fi utilizat impreuna cu un alt aparat numit

DreamSpeaker, realizat tot de Institutul Luciditatii din Palo Alto.DreamSpeaker poate inregistra mesaje scurte care sa fie redate intimpul unui vis, ca de exemplu Visez ca acum zbor".

ntreg sistemul are conceputa o interfata pentru Windows 95/98,care instalata pe calculator stocheaza toate activitatile pe care lerealizeaza aparatele Nova Dreamer si DreamSpeaker.


22/22

Microprocesorul NovaDreamer

Vedere frontala NovaDreamer

Sectiune prin mascaNovaDreamer

Eficienta acestor aparate a fost evidentiata in studii realizate de dr.Stephen LaBerge: au fost comparate rezultatele obtinute de o grupade visatori care aveau aparatele montate si o alta care le avea

montate de asemenea, dar fara a fi activate pe timpul somnului;73% din lotul cu aparatele active au avut visuri lucide, fata de 27%dintre ceilalti, care au dormit normal.

Documents

Visul în religia ortodoxă